Final Cris

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII
SPECIALIZAREA “MASTERAT” MANAGEMENTUL INTEGRAT AL
MEDIULUI
ÎNDRUMĂTOR,
C.P.I.dr.ing. Constantinescu Gheorghe
MASTERAND,
Vătuiu Cristina
Constanţa
IULIE 2010
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

1
SPECIALIZAREA “MASTERAT” MANAGEMENTUL INTEGRAT AL
MEDIULUI
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Bilanţ de mediu nivel I pentru activităţi

economice din domeniul petrolier.
Studiu de caz
ÎNDRUMĂTOR,
MASTERAND,
Vătuiu Cristina
Constanţa
Iulie 2010
2
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII ŞI INOVĂRII
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANŢA
Str. Unirii, nr. 22 B
Tel: 0241545190 - int. 101 , 0241545093 - int. 103
SPECIALIZAREA: MASTERAT "MANAGEMENTUL INTEGRAT AL MEDIULUI"
APROBAT,
DECAN,
Prof.univ.dr.ing.Virgil Breabăn ŞEF CATEDRĂ,
Prof.univ.dr.ing. Lucica Roşu
TEMA - PROGRAM
a lucrării de disertaţie a absolventului (ei) VĂTUIU CRISTINA
l. Tema lucrării de disertaţie: BILANŢ DE MEDIU NIVEL I PENTRU ACTIVITĂŢI

ECONOMICE DIN DOMENIUL PETROLIER. STUDIU DE CAZ
2. Termenul final de predare: 20.06.2010
3. Cuprinsul lucrării de disertaţie:
Cap. l. – Introducere
Cap. 2. – Obiectul lucrării de dizertaţie
Cap. 3. – Elemente generale de protecţia mediului
Cap. 4. – Analiza bilanţ de mediu pentru „Staţia de distributie a carburanţilor”
Cap. 5. – Concluzii și recomandări
Bibliografie(minimală obligatorie)
-Boldeanu Cornel< Curs de drept al mediului înconjurător> Ed. Europolis, Constanţa 2001
-Ilie Grădinaru <Protecţia mediului> Ed. Economica, Bucureşti 2000
-Dumitra Popescu <Probleme juridice privind protectia mediului uman si combaterea
poluării> Revista Româna de drept nr.7/1972
Îndrumător,
Absolvent(ă),
Vătuiu Cristina
3
Bilanţ de mediu nivel I pentru activitati economice din domeniul petrolier - Studiu de caz
Lucrare de disertaţie, Vatuiu Cristina , Facultatea de Construcţii
BORDEROU
CAPITOLUL 1 – Introducere
CAPITOLUL 2 – Obiectul lucrării de disertaţie
CAPITOLUL 3 – Elemente generale de protecţia mediului
3.1. Legislaţie
3.1.1. Legea protecţiei mediului
A. Reglementări privind evaluarea poluării mediului
B. Praguri de alertă şi praguri de intervenţie
C. Reglementări privind poluarea solului
D. Reglementări privind evaluarea poluării aerului
E. Reglementări privind evaluarea poluării apelor de suprafaţa şi
subterane
3.1.2. Proceduri de realizare a bilanţurilor de mediu
A. Bilanţ de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare
B. Bilanţ de mediu nivel I
C. Bilanţ de mediu nivel II
D. Evaluarea riscurilor de mediu
E. Bilanţ de mediu în procesul de privatizare
F. Bilanţ de mediu nivel I. Scopul şi domeniul bilanţului de mediu
nivel I
3.1.3. Aspecte ale monitorizării factorilor de mediu
4
A. Orientări şi cerinţe ale monitorizării factorilor de mediu
B. Activităţi ce necesită sisteme de monitorizare a factorilor de mediu
C. Principii de proiectare a unei reţele de monitorizare a factorilor de
mediu
D. Criterii în stabilirea punctelor de măsurare
CAPITOLUL 4 – Analiza de bilanţ de mediu nivel I pentru <<Statia de carburanţi din
municipiul Piatra Neamţ >>
4.1. Utilizarea ternului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia
4.2. Istoricul zonei
4.3. Posibilitatea poluării solului
4.4. Depozitarea deşeurilor
4.5. Condensatori/ transformatori electrici
4.6. Securitatea zonei
4.7. Măsuri de pază împotriva incendiilor
4.8. Protecţia muncii şi igiena locului de muncă
4.9. Evacuarea apelor uzate
4.10. Emisii atmosferice
4.11.Impactul zgomotului
4.12. Proximitatea cablurilor de tensiune
4.13 Surse de informare
4.14. Raport pentru bilanţ de nivel I
CAPITOLUL 5 – Concluzii şi recomandări
Bibliografie
5
6
Cap. 1 Introducere
Studiile științifice de mare amploare, asupra fenomenelor de interacțiune dintre

activitățile umane și mediul natural, au pus in evidență caracterul planetar al acestora și
fragilitatea echilibrului ecologic. S-a început elaborarea unor strategii și reguli care să permită
evitarea transformării eforturilor umanității pentru o viată mai bună, în contrariul său,
respectiv în degradarea ireversibilă posibil foarte gravă a condițiilor de viată, mergând pană la
periclitarea existenței pe Terra.
Pentru a putea întelege legătura complexă om-mediu, este necesar sa se definească

unele concepte, precizându-se conținutul și limitele. O definiție a mediului înconjurător poate
fi de forma : “ Mediul înconjurător este ansamblul, la un moment dat, al agenților fizici,
chimici și biologici și al factorilor sociali, susceptibili să aibă efecte directe sau indirecte,
imediate sau în timp, asupra ființelor vii și activităților umane.
Criteriul fundamental în aprecierea oportunității și admisibilității schimbărilor produse

de om în mediul înconjurător trebuie să fie ameliorarea vieții oamenilor în toate aspectele
sale, inclusiv în cel al sănătății mediului natural, într-o larga perspectivă spațială și temporară.
Aceasta responsabilitate față de viitorul omenirii trebuie să devină o caracteristică a tuturor
activităților noastre: aceasta implică nu numai dorința si voința, ci si competența în fiecare
domeniu de activitate, cercetări științifice și tehnice, afectarea de mijloace financiare,
preocupare, efort politic și administrativ, modificări în mentalitatea modul de a gândi și
acționa, al majorității oamenilor, începând cu cei ce au putere și influență de adoptare a
deciziilor.
Monitorizarea factorilor de mediu face parte din problemele majore, de maximă

importanță, legate de protecția mediului înconjurător, constituind un element de bază pentru
îmbunătățirea calității acestuia, prin măsurile ce se impun a fi luate imediat, ca urmare a
datelor obtinute în urma monitorizării și a cunoașterii calității factorilor de mediu.
Studiul de față face obiectul realizării criteriilor privind funcționarea sistemului de

monitorizare a factorilor de mediu, în special pentru apă, aer, sol cu specificul fiecărui factor
de mediu. Legea după care guverneaza activitatea de monitorizare este Legea protecției
mediului nr. 265/2006 în care se prevede la art. 6 că “ Protecția mediului constituie o obligație
a autorităților administrației pubice si locale, precum și a persoanelor fizice și juridice”.
În spiritul aceleași legi a protecției mediului, prin monitorizarea factorilor de mediu se

înțelege un sistem de supraveghere, prognoză, avertizare și intervenție, al factorilor de mediu,
7
în scopul cunoașterii stării de calitate, a semnificației ecologice a acestora, evoluției și
implicațiilor sociale, al schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.
Lucrarea este structurată pe 5 capitole, abordând fiecare detaliat problema stringentă a

protecției mediului și a bilanțului de mediu de nivel I, ca un obiectiv de interes public major.
În realizarea celui de-al II-lea capitol este vorba despre descrierea proiectului și
etapele realizării acestuia, având la baza lucrării stația de carburanți din municipiul Piatra
Neamț.
Capitolul III cuprinde elemente generale despre protecția mediului, cu scopul de a

permite autorităților administrative sa aprobe proiectul, să îl facă în deplină cunoștință de
cauză, să ajute responsabilul lucrării să conducă operația în cele mai bune condiții.
Analiza bilanțului de mediu de nivel I pentru stația de distribuție a carburanților din

municipiul Piatra Neamț, este prezentată în cel de-al IV-lea capitol al lucrării.
În ultimul capitol sunt prezentate recomandările și concluziile acestei lucrări.
8
Cap. 2. Obiectivul lucrării de disertație
Stația de distribuție a carburanților, va fi amplasată în municipiul Piatra Neamț.
9
Utilizarea amplasamentului este pentru staţie de distribuţie a carburanţilor, amplasată
în municipiul Piatra Neamţ pe strada G-ral. Dăscălescu nr. 395.
Principalul proces tehnologic care se va desfăşura în complexul de distribuţie a

carburanţilor constă în primirea, stocarea şi livrarea produselor petroliere către beneficiari.
Tehnologia adoptată este la nivelul celor mai noi realizări tehnice în domeniul
depozitării şi livrării produselor petroliere în staţiile de distribuţie a carburanţilor.
Principalele faze ale activităţii care urrmează a se desfăşura sunt:
- umplerea rezervoarelor de combustibili cu autocisterne;
- depozitarea acestora;
- alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor;
- comercializarea cu amănuntul;
- activitatea comercială în cadrul magazinului;
- colectare ulei uzat.
Suprafaţa terenului este de 2000m².
Actele doveditoare asupra proprietaţii terenului sunt:

 Contract de Vânzare-Cumpărare, pentru terenul în suprafaţă de 1000 m², nr.
13221/19994 încheiat între S.C. PECO S.A. Piatra Neamţ şi Rachieru Vasile şi Rachieru
Constantin
113227/1994 încheiat între S.C. PECO S.A. Piatra Neamţ şi Rachieru Maria, Bataga Maria,
Rachieru Elena, Dumitru Ana şi Mereuţă Aurelia.
Vecinătăţile sunt reprezentate de :
-la nord proprietate privată Paisie Constantin;
la vest Bd. G-ral Dăscălescu;
-la est teren agricol;
-la sud Halta Dumbrava Roşie.
10
Cap. 3. Elemente generale de protecţia mediului
3.1.1. Legea protecţiei mediului
11
Legea protecţiei mediului (nr. 265/2006 privind aprobarea OUG 195/2005) defineşte
evaluarea impactului asupra mediului ca fiind cuantificarea efectelor activităţii umane şi a
proceselor naturale asupra mediului, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea
vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
Ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care
guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de
reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile,
elemente care vizează interesul public şi care constituie situaţii de urgenţă extraordinare.
Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea protecţiei
mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care
conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.
Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru proiectele de investiţii noi,

modificarea substanţială a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente
activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, stabilite prin Legea nr. 265/2006, privind
aprobarea O.U.G. nr. 195/2005.
Instituţia studiului de impact exprimă cerinţa ca persoana care solicită eliberarea unei
autorizaţii administrative, să asigure efectuarea unei evaluări a efectelor proiectului, având in
vedere ca elementele principale: analiza stării iniţiale a locului şi mediului în care se va
construi, justificare economică-socială, pot fi completate cu cerinţe suplimentare.
Acordul integrat de mediu include principiile şi elementele strategice care stau la baza
prezentei ordonanţe de urgenţă:
• Principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale

• Principiul precauţiei în luarea deciziei
• Principiul acţiunii preventive
• Principiul reţinerii poluanţilor la sursă
• Principiul “poluatorul platește”

• Principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural
• Utilizarea durabilă a resurselor naturale
12
• Informarea și participarea publicului la luarea deciziilor, precum și accesul la
justiție în problemele de mediu
• Dezvoltarea colaborării internaționale pentru protecția mediului.
Evaluarea impactului de mediu de nivel I constă într-un proces menit să identifice, să
descrie și să stabilească, în funcție de fiecare caz și în conformitate cu legislația în vigoare,
efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale unui proiect
asupra sănătații oamenilor și a mediului.
A. Reglementări privind evaluarea poluării mediului
Prezenta reglementare stabilește procedurile și normele tehnice privind identificarea

prejudiciilor aduse mediului, în scopul determinării responsabilităților pentru remedierea
acestora și se emite in baza prevederilor articolului 15 alin. (5) din Legea apelor nr. 107/1996.
Prevederile prezentei reglementări nu se referă la contaminările cu microorganisme
și/sau substanțe radioactive, acestea sunt supuse altor prevedri legale.
Se definesc noțiunile:
Aer ambiental – aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele, și bunurile
materiale, în spații deschise în afara perimetrului uzinal;
Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau alte autorități
împuternicite, potrivit competențelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare
privind protecția aerului, solului și ecosistemelor acvatice sau terestre;
Emisiile de poluanți/emisie – descărcarea în atmosferă a poluanților proveniți din
surse staționare sau mobile;
Evacuare de ape uzate/evacuare – descărcarea directă sau indirectă în recipienți
acvatici a apelor uzate conținând poluanți sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice,
chimice și bacteorologice inițiale ale apei utilizate, precum și ale apelor de ploaie ce se scurg
de pe terenuri contaminate;
Evaluare a riscului – analiza probabilității și gravității principaleor componente ale

unui impact asupra mediului;
Folosința sensibilă și mai putin sensibilă – tipuri de folosință a terenurilor, care
implică o anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al
poluanților;
13
Impact de mediu – modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice,
chimice și structurale ale elementelor și factorilor de mediu naturali; diminuarea diversității
biologice; modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor naturale și
antropice; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau
deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea apelor, aerului sau a
solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială
necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea
o probabilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de catre autoritățile
competente.
Obiective de remediere – concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea competentă,
privind reducerea poluării solului, care vor reprezenta concentrațiile maxime ale poluanților
din sol după operațiile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă sau
intervenție ale agenților contaminați, în funcție de rezultatele și recomandările studiului de
evaluare a riscului.
Poluare potential semnificativa – concentratii de poluanti in mediu, ce depasesc
pragurile de alerta pevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste
valori definesc nivelul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament
poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare si a
masurilor de reducere a concentratiilor de poluanti in emisii/evaluari.
Poluarea semnificativă – concentrații de poluanți în mediu, ce depașesc pragurile de
intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Prag de alertă – concentrații de poluanți in aer, sol , apă sau în emisi/evacuări, care au
rolul de a avertiza autoritațile competente asupra unui impact potențial asupra mediului și care
determină declanșarea unei monitorizări suplimentare și/sau reducerea concentrațiilor de
poluanți din emisii/evacuări.\
Prag de intervenție – concentrații de poluanți in aer, sol , apă sau în emisi/evacuări, la
care autoritațile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului și
reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.
Proba de referință – proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

utilizată pentru a identifica precizia și acuratețea tehnicilor de analiză chimică a solurilor.
Perceptori acvatici – apele de suprafața, de frontieră din costiere, precum și apele
subterane, în care sunt evacuate apele uzate, exceptând zonele de influența directă sau de
amestec ale acestor evacuări.
14
B. Praguri de alertă si praguri de interventie
Prin reglementarea de mediu se definește semnificația și se stabilesc dispozițiile

referitoare la pragurile de alertă și la pragurile de intervenție pentru poluanții din aer, apă și
sol.
Dispozițiile referitoare la pragurile de alertă sunt urmatoarele:
a) - pragurile de alertă avertizeaza autoritațile competente asupra existenței, intr-o
anumită situație, a unei poluări in aer, apă sau sol;
b) - când concentrația unuia sau a mai multor poluanți depașește un prag de alertă,
autoritățile competente pot dispune, dacă se consideră necesar, o monitorizare suplimentară de
către titularii activităților potențial responsabile de poluare, fie prin sisteme proprii, fie prin
unități specializate. În același timp, autoritățile competente vor solicita și vor urmări
introducerea unor măsuri de reducere a concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.
Pragurile de intervenție sunt pragurile de poluare la care autoritățile competente:
a) - apreciază oportunitatea și solicită, dacă este necesar, executarea studiilor de evacuare
a riscului;
b) - investigheaza consecințele poluării asupra mediului;
c) – impun reducerea poluării, astfel incat concentrațiile de poluanți în emisii/evacuări să
scadă la valori prevăzute de reglementările în vigoare.
C. Reglementări privind poluarea solurilor
Pragurile de alertă și pragurile de intervenție pentru concentrațiile de poluanți în soluri

sunt cuprinse în prezentele reglementări. Aceste valori vor înlocui toate celelate norme,
utilizate anterior în România, referitoare la poluarea solurilor.
Importanța poluării solurilor cu substanțe chimice și alți agenți poluanți care nu sunt
incluși în anexa la prezentele reglementări va fi apreciată de către autoritațile competente pe
baza unor studii efectuate de unităti specializate.
Prezentele reglementări privind poluarea solurilor se referă la folosința sensibilă, cât și
la cea mai puțin sensibilă a terenurilor, identificate dupa cum urmează:
a) – folosința sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru zone
rezidențiale și de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de
restricții, precum și suprafețele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor;
15
b) - folosința mai putin sensibilă a terenurilor include toate utilizările industriale și
comerciale existente, precum și suprafețele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în
viitor;
c) – în cazul în care există incertitudini asupra încadrării unei folosințe de teren, se vor
considera concentrațiile pragurilor de alertă și de intervenție pentru folosințele sensibile ale
terenurilor.
Relevanța pragurilor de alertă și de intervenție va determina următoarele măsuri:
a) - în situațiie în care concentrațiile de poluanți în sol se situează sub valorile de alertă
pentru folosința sensibilă a terenurilor, autoritățile competente nu vor stabilii măsuri speciale;
b) - când concentrațiile unuia sau a mai multor poluanți din soluri depășesc pragul de
alertă, dar se situeaza sub pragurile de intervenție pentru folosinta corespunzătoare a
terenului, se consideră că există impact potențial asupra solului. În aceste situații,
autoritățile competente vor dispune măsuri de prevenire a poluării în continuare a solului și
de monitorizare suplimentară a surselor potențiale de poluare;
c) - când concentrația unuia sau mai multor poluanți din soluri depașeste pragurile
de intervenție pentru folosința existentă a terenului, se consideră că există impact asupra
solului. În aceste situații, utilizarea zonei afectate pentru folosințe sensibile nu este permisă
și vor fi realizate prevederile conform articolului în vigoare. Dezvoltarea acestor zone
pentru folosințe mai putin sensibile ale terenurilor poate fi permisă, dacă concentrațiile
acestor poluați nu depașesc valorile de intervenție ale folosințelor mai puțin sensibile a
terenurilor. Dacă sunt depășite valorile de intervenție pentru categoria de folosința mai putin
sensibilă a terenurilor, nu se va permite nici o folosința a terenurilor și vor fi aplicate
prevederile art. 10, si dupa caz, ale art. 11.
d) - când pragurile de intervenție sunt depășite la unul sau mai mulți poluanți din sol
pentru terenuri de folosință sensibilă sau mai putin sensibilă, autoritățile competente vor
propune executarea unui studiu de evaluare a riscului. Obligația executării studiului de
evaluare a riscului va fi a titularilor de activități desfășurate pe zona de teren afectată, cu
excepția cazurilor în care s-au identificat alți responsabili pentru poluarea înregistrată;
e) - atunci când sunt indicați mai mulți titulari de activități desfășurate pe un teren
afectat de poluare, autoritățile competente vor solicita un singur studiu de evaluare a riscului
pentru zona în cauză, iar costul acestuia va fi împarțit între titulari, corespunzător ariei
geografice deținute în zona afectată. În anumite condiții, când autoritățile competente pot
identifica un titular considerat ca posibil răspunzător de poluare, acestuia i se poate solicita
să suporte costul total al studiului de evaluare a riscului.
16
Pentru stabilirea obiectivelor de remediere pe baza interpretării studiilor de evaluare
a riscului, autoritățile competente trebuie să decidă dacă:
a) – pot fi dezvoltate în viitor obiective care implică utilizarea terenurilor pentru
folosința sensibilă sau mai putin sensibilă a terenurilor;
b) – terenul poate rămâne în continuare în folosința curentă, dar folosința nu mai
poate fi extinsă;
c) – trebuie luate măsuri de remediere.
În situațiile când sunt necesare lucrări de remediere, autoritățile competente vor
satbili obiectivele de remediere, luând în considerare următoarele:
a) – aceste obiective de remediere, reprezentând concentrațiile finale de poluanți din
soluri după realizarea lucrărilor de depoluare, se vor situa fie sub pragurile de alertă fie sub
pragurile de intervenție. Autoritățile competente vor stabili, pentru fiecare caz in parte, dacă
obiectivele de remedire vor fi valorile de alertă sau valorile de intervenție, pe baza
rezultatelor studiului de evaluare a riscului și a estimării costurilor și beneficiilor remedierii;
b) – când se execută activități de remediere, titularul va răspunde de lucrările
implicate și va prezenta autorităților competente dovada că prin lucrările de remediere s-au
atins concentrațiile de poluanți stabilite ca obiective de remediere de către autoritatea
competentă.
Prelevarea și analizarea probelor de sol se va face în conformitate cu următoarele
prevederi:
a) – prelevarea de probe de soluri în scopul estimării nivelului de poluare se va face
în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr.
184/1997 privind procedura de realizare a bilanțurilor de mediu;
b) – laboratoarele care execută analize de poluanți din soluri vor utiliza probe de
referința pentru a confirma acuratețea și precizia tehnicilor analitice folosite. Aceste probe
de referință trebuie analizate împreună cu probe prelevate din fiecare zonă a terenului și
toate probele vor fi analizate cu metodologia adecvată, conform standardelor în vigoare;
c) – în situațiile în care pentru anumiți poluanți nu există metode standard de analiză,
se vor folosi metode analitice agreate la nivel internațional, care vor fi difuzate autorităților
competente de catre autoritatea centrală pentru protecția mediului;
d) – răspunderea pentru acuratețea și precizia rezultatelor analizelor provenind din
concentrațiile agenților poluanți în soluri va reveni părții care execută prelevarea probelor și
laboratoarelor care execută analizele.
D. Reglementări privind evaluarea poluării aerului
17
Pragurile de alertă si de intervenţie privind poluarea atmosferei se definesc în felul
următor:
a. – depăşirea concentraţiilor maxime admise de poluanţi, inscrise în reglementările
legale, se consideră praguri de intervenţie pentru poluarea atmosferică;
b. – pragurile de alertă pentru concentraţiile de poluanţi in emisiile atmosferice si în
aerul ambiental sunt stabilite la 70% din pragurile de intervenţie ale aceloraşi poluanţi,
luând in considerare perioada de timp relevantă în care trebuie să se măsoare aceste
concentraţii.
Importanţa existenţei în emisiile atmosferice şi în aerul ambiental a unor substanţe
chimice şi a unor agenţi care nu sunt înscrişi în reglementările legale existente va fi estimată
prin studii efectuate de instituţii specializate, iar costul acestora va fi suportat de catre
unitatea care produce emisiile conţinând aceste substanţe.
Relevanţa pragurilor de alertă şi de intervenţie în procesul de interpretare şi decizie
al autorităţilor competente determină următoarele situaţii:
a. – când concentraţiile de poluanţi în emisiile atmosferice sau în aerul ambientalse
situează sub pragurile de alertă, nu este necesară stabilirea unor măsuri speciale de către
autoritatea competentă;
b. – când concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi depăşesc pragurile de alertă,
dar se situează sub pragurile de intervenţie, pentru emisiile atmosferice sau pentru aerul
ambiental, se consideră că există impact potenţial asupra aerului. În aceste situaţii,
autorităţile competente vor cere reducerea concentraţiilor de poluanţi în emisii şi
monitorizarea suplimentară a surselor identificate sau potenţiale de poluare;
c. - când concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din emisiile atmosferice sau
din aerul ambiental depăşesc pragurile de intervenţie, se consideră că există impact asupra
aerului. Când aceasta situaţie se datoreaza emisiilor atmosferice provenind de la o singură
sursă autorităţile competente vor dispune reducerea concentraţiilor de poluanţi, astfel încat
să nu se depăşească nivelurire de intervenţie.
Când emisiile atmosferice provin de la mai multe surse sau când aerul ambiental este
poluat peste pragul de intervenţie şi nu este imediat posibilă identificarea principalei cauze a
poluării, autorităţile competente vor dispune monitorizarea suplimentară pentru identificarea
surselor poluării.
După identificarea acestor surse, autorităţile competente vor dispune reducerea
concentraţiilor de poluanţi în emisii, astfel încât să nu se depăşească pragurile de
intervenţie. Dacă este necesar, autorităţile competente vor satabili obiective de remediere
18
pentru concentraţiile de poluanţi în emisiile atmosferice sau în aerul ambiental, care să se
situeze sub valorile pragului de intervenţie.
Prelevarea probelor de aer trebuie să ţină seama de următoarele:
a. – laboratoarele care executa analiza poluanţilor în emisii atmosferice sau în aerul
ambiental trebuie să utilizeze metodologii adecvate, asa cum sunt stabilite prin standardele
si reglementările în vigoare;
b. – în situaţiile în care nu există metodologii de prelevare şi analiza pentru anumiţi
poluanţi, acestea vor fi stabilite, la cererea autorităţilor competente, prin studii efectuate de
instituţii specializate. Costul acestor studii va fi suportat de titularul activităţii care
genereaza aceşti poluanţi;
c. – răspundera pentru acurateţea şi precizia rezultatelor analitice asupra
concentraţiilor de poluanţi în emisile atmosferice sau în aerul ambiental revine părţii care
prelevează probele şi laboratorului care execută analizele.
E. Reglementări privind evaluarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane
Pragurile de alertă şi pragurile de intervenţie privind poluarea apelor se definesc în

felul următor:
a.- depăşirile concentraţiilor maxime admise de poluanţi prevăzute de reglementările
in vigoare, reprezintă pragurile de intervenţie privind poluarea apelor de suprafaţă şi
subterane, precum şi pentru evacuările de ape uzate;
b. – pragurile de alertă pentru concentraţiile de poluanţi în apele de suprafaţă sau
subterane, precum şi evacuările de ape uzate reprezintă 17% din pragurile de intervenţie ale
aceloraşi poluanţi;
c. – intensitatea poluării apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi a evacuărilor de
ape uzate cu substanţe chimice şi alţi agenţi poluanţi, care nu sunt incluşi în reglementările
legale existente, va fi estimată prin studii efectuate de instituţii specializate şi costul acestora
va fi suportat de către unitatea poluatoare.
Relevanţa pragurilor de alertă şi de intervenţie în procesul de interpretare şi decizie
al autorităţii competente determină următoarele situaţii:
a. – când concentraţiile de poluanţi în apele de suprafaţă sau subterane, precum şi în
evacuările de ape uzate, se situează sub nivelul de alertă, nu este necesară stabilirea unor
măsuri speciale de catre autoriattea competenta;
b. – când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți depășesc pragul de alertă, dar
se situeaza sub pragul de intervenție pentru apele de suprafață și subterane, precum și pentru
19
evacuările de ape uzate, se consideră că există impact potențial asupra apelor. În aceste
situații autoritățile competente pot dispune reducerea concentrațiilor de poluanți în
evacuările de ape uzate și efectuarea unei monitorizări suplimentare a surselor identificate
sau potențiale de poluare;
c.– când concentrațiile unora sau mai multor poluanți din apele de suprafață și
subterane, precum și pentru evacuările de ape uzate depășesc pragul de intervenție, se
consideră că există impact asupra apelor.Când poluarea provine dintr-o singură sursă,
autoritatea competentă va dispune reducerea concentrațiilor de poluanți sau evacuările de
ape uzate astfel încat acestea să nu depașească valorile pragului de intervenție.
Când poluarea provine din contribuția mai multor surse și/sau nu este posibilă
identificarea imediată a principalei cauze a poluării, autoritatea competenta poate stabili
reducerea concentrațiilor de poluanți în evacuările de ape uzate, fixănd ca obiective de
remediere concentrații de poluanți în evacuări situate sub valorile concentrațiilor maxime
admise, stabilite anterior prin actul de reglementare.
Prelevarea și analizarea probelor de apă trebuie să țină seama de urmatoarele:
a.– analiza concentrațiilor de poluanți în apele de suprafață sau subterane, precum și
evacuările de ape uzate se vor executa în laboratoare de specialitate care utilizează
metodologii adecvate, în conformitate cu standardele în vigoare;
b.- în situația în care nu există metodologii de prelevare și analiză pentru anumiți
poluanți, acestea vor fi stabilite, la cererea autorităților competente, prin studii efectuate de
instituții specializate. Costul acestor studii va fi suportat de titularul activității care
generează acești poluanți;
c. – răspunderea pentru acuratețea și precizia rezultatelor analitice asupra
concentrațiilor de poluanți în apele de suprafață și subterane, precum și în evacuările de ape
uzate revin părții care prelevează probele și laboratorului care execută analizele.
3.1.2. Proceduri de realizare a bilanțurilor de mediu
Prezenta reglementare detaliază procedura de realizare, tipurile, domeniile şi

conţinutul bilanţurilor de mediu cerute în procesul de autorizare, precum şi la schimbarea
proprietarului, destinaţiei sau la încetarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra
mediului înconjurător, conform prevederilor art.10 şi 14 din Legea privatizării societăţilor
comerciale nr. 58/1995, şi art. 65 din Legea privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991,
cu modificările şi completările ulterioare.
În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:
20
. Amplasament - loc, activitate sau obiectiv supuse prevederilor art. 8 -14 din Legea
nr. 137/1995 sau ale celor din cap. IX din Legea nr. 58/1991, cu modificările şi completările
ulterioare.
. Autoritate de mediu competentă - autoritatea centrală sau locală de protecţie a
mediului care funcţionează în concordanţă cu legistalţia în vigoare ce reglementează
protecţia mediului.
. Bilanţ de mediu nr. 0 - fişă de verificare conţinând elemente caracteristice
activităţii şi care permite autorităţii de mediu competente să identifice şi să stabilească
necesitatea efectuării unui bilanţ de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluări a riscului,
înainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societătii comerciale.
. Bilanţ de mediu nr. I - studiu de mediu constând din culegere de date şi
documente (fără prelevare de probe şi fără analize de laborator privind factorii de mediu),
care include toate elementle analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unor
decizii privind dimensionarea impactului de mediu potenţial sau efectiv de pe un
amplasament.
. Bilanţ de mediu de nuvel II - investigaţii asupra unui amplasament, efectuate în
cadrul unui bilanţ de mediu, pentru a coantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe
şi analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.
. Executant de bilanţ de mediu - unitate specializată, persoană fizică sau juridică,
atestată conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 şi altor prevederi legale, emisie
în baza acsteia.
. Evaluare a riscului - analiza posibilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui
impact de mediu.
. Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracte-risticilor fizice,
chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; dimiunarea diversitătii
biologice; modificarea negativă considerabilă a productivitătii ecosistemelor naturale şi
antropizate; deteriorarea echilibrului ecologi, reducerea considerabilă a calitătii sau
deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea aerului şi a solului;
supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorilală
necorespunzătoare a acestora. Un astfel de impact poate să apară în prezent sau să aibă o
probabilitate ridicată de manifestare în viitor, inacceptabilă de autorităţile de mediu
competente.
. Impactul potenţial de mediu - impactul generat de un amplasament, dacă există
posibilitatea ca un bilanţ de mediu nivel I să arate că amplasamentul prezintă un impact de
mediu.
21
. Obiective de mediu minim acceptate - set de obiective stabilite de autoritatea de
mediu competentă, în baza unui bilanţ de mediu realizat în procesul de privatizare anterior
formulării ofertei de vânzare; aceasta cuprind obiective calitative şi cantitative minime de
mediu şi durata maximă pentru conformare cu cerinţele de mediu, precum şi cu orice alte
cerinţe ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competentă.
. Poluare -concentraţii de poluanţi în mediu ce depăşesc valorile naturale.
. Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu ce depăşesc
pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste
valori definesc pragul poluării la care autorităţile competente consideră că un amplasament
poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.
. Poluarea semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu ce depăşesc pragurile
de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
. Program pentru conformare - plan de măsuri propus de titularul activităţii,
cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile
autorizaţiei de mediu de către autoritatea com-petentă, în scopul respectăii reglementărilor
privind protecţia mediului.
. Tip de bilanţ de mediu - variantă de bilaţ de mediu przentată de unul dintre
nivelurile 0, I sau II, definite în prezentul ordin.
. Titular (al amplasamentului/activităţii) - persoană fizică sau juridică care
propune, deţine şi/sau gospodăreşte o activitate economică sau socială.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995:
a) - bilanţurile de medui nivel I sau II şi evaluările de risc, inclusiv când sunt ca părţi din
evaluarea impactului asupra mediului, vor fi executate doar de unităţile specializate,
persoane fizice şi juridice, atestate conform prevederilor art. 12 din Legea nr, 137/1995 şi
altor reglementări relevante în acest domeniu;
b) - analizele de probe prelevate pentru executarea bilanuţurilor de mediu vor fi
executate numai de laboratoare specializate, care utilizează aparatură adecvată şi
metodologii în conformitate cu reglementările în vigoare.
Răspunderea pentru concluziile şi informaţiile prezentate într-un bilanţ de mediu sau
de evaluare a riscului va fi asumată după cum urmează:
a) - răspunderea pentru acurateţea şi corectitudinea unui bilanţ de mediu (nivel 0, I
sau II) sau a unei evaluări a riscului revine autorului;
b) - titularul răspunde pentru exactitatea datelor pe care le furnizează pentru
executarea bilanţului de mediu sau a evaluării riscului;
22
c) - răspunderea pentru precizia rezultatelor privind concentraţiile de poluanţi în
probe de mediu analizate revine părţii care prelevează probele şi laboratorului care
efectuează analizele.
Obligaţiile legate de expedierea şi evidenţa documentelor privind bilanţul de mediu
şi evaluarea riscului sunt următoarele:
a) - documentele emise în temeiul prezentului ordin vor fi expediate cu confirmare
de primire prin poştă sau prin curier, păstrându-se dovada expedierii;
b) - autoritatea de mediu competentă va înregistra primirea tuturor documentelor
elaborate în temeiul prezentului ordin într-un sistem de evidenţă a bilanţurilor de mediu.
La stabilirea domenului bilanţurilor de mediu, ce urmează a fi efectuate, se vor avea

în vedere următoarele:
a) - cele trei tipuri de bilanţuri de mediu (nivel 0, I şi II) nu se exclud reciproc şi pot
fi efectuate consecutiv sau concomitent, conform prevederilor prezentului ordin;
b) - când prevederile Legii nr. 137/1995 impun solicitarea unui bilanţ de mediu, iar
autoritatea de mediu competentă consideră puţin probabilă existenţa unui impact de mediu
al amplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilanţ de mediu nivel 0;
c) - dacă un bilanţ de mediu nivel 0 confirmă că nu există nici un impact potenţial de
mediu de la amplasament, nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilanţ
de mediu sau a unei evaluări a riscului pe acest amplasament;
d) - dacă bilanţul de medui nivel 0 relevă existenţa unui impact potenţial de mediu pe
amplasament, autoritatea de mediu competentă trebuie să solicite continuarea evaluării prin
efectuarea cel puţin a bilantului de mediu de nivel I;
e) - dacă autoritatea de mediu competentă consideră că un bilanţ de mediu nivel I
prezintă informaţii insuficiente pentru a cuanţifica impactul de mediu sau dacă la analiza
unei solicitări de autorizare se consideră că un amplasament are un impact potenţial de
mediu, autoritatea competentă de mediu trebuie să solicite efectuarea bilanţului de mediu
nivel II. În situaţia când această decizie a fost luată înaite de execuţia nivelului I al
bilanţului de mediu, trebuie executate atât bilanţul de mediu de nivel I, cât şi bilanţul de
mediu nivel II;
f) - la constatarea poluării provenite de la un amplasament şi caracterizată prin
depăşirea uneia sau mai multor praguri de intervenţie prevăzute în regulamentele privind
evaluarea poluării mediului, autoritatea de mediu competentă trebuie să solicite executarea
unei evaluări a riscului. Evaluarea riscului se bazează pe gradul de poluare măsurat pe
amplasament şi va coantifica semnificaţia acestuia relativă la impactul asupra mediului;
23
g) - rezultatele analizelor obţinute se vor compara cu prevederile reglementărilor şi
normelor relevante; în lipsa unor astfel de reglemenţări sau norme, se vor folosi spre
comparare normele sau instrucţiunile internaţionale corespunzătoare, opţiunea folosită
urmând a fi justificată de executantul bilanţului de mediu;
h) - o dată cu cererea de autorizare, titularul unui amplasament poate înainta
autorităţii de medui competente orice nivel de bilanţ de mediu, dacă consideră necesar. În
urma analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediu competentă poate stabili
necesitatea unui nivel adiţional de bilanţ de mediu, în conformitate cu prevederile
prezentului ordin.
A. Bilanţul de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare
Bilanţul de nivel 0 reprezintă cerinţa minimă pentru situaţiile în care prin lege este
prevăzură necesitatea prezenţei unui bilanţ de mediu; acesta va fi înaintat autorităţii de
mediu competente.
Realizarea bilanţului de nivel 0 va avea în vedere următoarele:
a) un bilanţ de mediu nivel 0 trebuie să corespundă ca formă şi conţinut anexei A.1, iar
informaţiile prezentate vor fi susţinute cu documente;
b) autorul bilanţului de mediu nivel 0 trebuie să constate starea amplasamentului şi a
împrejmuirilor lui şi să prezinte, la cererea autorităţilir de mediu competente, dovezi
fotografice privind constatările menţionate;
c) bilanţul de mediu nivel 0 trebuie să analizeze atât filosinţa actuală, cât şi folosinţa
trecută a terenurilor din zona amplasamentului.
Procesul de analizare a bilanţului de mediu nivel 0 implică următoarele aspecte:
a) autoritatea de mediu competentă va executa o analiză preliminară a bilanţului de
mediu nivel 0 şi se va asigura că s-au completat corespunzător toate punctele. Când nu este
satisfăcută acestă condiţie, bilanţul de mediu nivel 0 va fi respins, iar respingerea, însoţită
de motivaţia acesteia, va fi comunicată în scris titularului.
b) dacă un bilanţ de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminară, autoritatea de
mediu competentă va analiza dacă materialul furnizat include suficiente informaţii pentru a
confirma absenţa impactului de mediu de pe amplasament. Dacă bilanţul de mediu nivel 0
este satisfăcător şi autoritatea de mediu competentă nu consideră necesară contiunarea
evaluării impactului cu un bilanţ de nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului, se va
considera satisfăcută cerinţa pentru un bilanţ de mediu. Când bilanţul de mediu nivel 0 a
fost executat în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerinţele specifice la cap. VII;
24
c) dacă dilanţul de nivel 0 arată că un amplasament are un impact potenţial de
mediu, autoritatea de mediu competentă trebuie să solicite titularului prezentarea unui bilanţ
de mediu de nivel I sau nivel II, în vederea continuării evaluării.
B. Bilanţul de mediu nivel I
Bilanţul de mediu nivel I trebuie solicitat de autoritatea de mediu competentă în

condiţiile prevăzute la art. 10 alin. 4 sau la art. 14 din legea nr. 137/1995, dacă un
amplasament are in impact potenţial. Nivelul I al bilanţului de mediu poate face excepţie de
la aceste cerinţe atunci când este cerut în procesul de privatizare; în aceaste situaţii se vor
aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin.
Bilanţul de mediu nivel I trebuie să includă o analiză tehnică a impactului de mediu,
după cum se precizează în anexa A. 2. Raportul bilanţului de mediu nivel I va respecta
formatul din anexa A. 2.1. şi va specifica toate sursele de informaţii folosite.
Prezentarea şi analizarea bilanţului de mediu nivel I vor respecta prevederile
descrise în continuare:
a) bilanţul de mediu nivel I se înaintează autorităţii de mediu competente, de către
titular, conform procedurii prezentate din prezentul ordin;
b) procesul de analizare a bilanţurilor de mediu nivel I se efectuează de către
autoritatea de mediu competentă care va face evaluarea tehnică pentru a se asigura că toate
aspectele au fost tratate într-o manieră satisfăcătoare. Când nu se constată acest lucru,
bilanţul de mediu nivel I se respinge, iar respingerea, însoţită de motivaţia acesteia, va fi
comunicată în scris titularului;
c) când într-un bilanţ de mediu nivel I se prezintă dovada unei poluări potenţial
semnificative, autoritatea de mediu competentă trebuie să ceară executarea unui bilanţ de
mediu nivel II şi/sau a unei evaluări a riscului, conform cap. V şi respectiv VI; această
decizie a autorităţii de mediu competente va fi comunicată în scris titularului. Poate face
excepţie de la aceste cerinţe bilanţul de mediu nivel I cerut în procesul de privatizare;
d) dacă bilanţul de mediu nivel I este satisfăcător şi autoritatea de mediu competentă
nu consideră necesar un bilanţul de mediu nivel II sau evaluarea riscului, se va considera
satisfăcută cerinţa pentru un bilanţ de mediu.
C. Bilanţul de mediu nivel II
25
Angajarea bilanţului de mediu nivel II se face în oricare dintre următoarele situaţii:
a) dacă un bilanţul de mediu nivel I relevă o poluare potenţial semnificativă a unui
amplasament, autoritatea de mediu competentă trebuie să solicite executarea unui bilanţul
de mediu nivel II; face excepţie de la aceste cerinţe bilanţul de mediu nivel II cerut în
procesul de privatizare; în aceste situaţii se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul
ordin;
b) bilanţul de mediu nivel II se poate executa în acelaşi timp cu bilanţul de nivel I,
dacă autoritatea de mediu competentă stabileşte de la început că un amplasament prezintă o
poluare potential semnificativă.
Realizarea bilanţului de mediu nivel II se face prin:
a) prelevarea şi analizarea probelor în bilanţurile de mediu nivel II, care trebuie să
respecte prevederile din anexa A.3 referitoare la procedurile de prelevare de probe pentru
diferiţi factori de mediu şi la laboratoarele de specialitate pentru analiza probelor;
b) compararea rezultatelor analizelor probelor prelevate în cadrul bilanţului de
mediu nivel II cu prevederile reglementărilor privind evaluarea poluării mediului şi
prezentarea acestor comparaţii în raportul bilanţului de mediu nivel II;
c) furnizarea recomandărilor privind oportunitatea unei evaluări a riscului, conform
prevederilor cap. VI, dacă această evaluare nu a fost deja solicitată de autoritatea de mediu
competentă.
Prezentarea şi analizarea bilanţurilor de mediu nivel II vor respecta prevederile
descrise în continuare:
a) titularul va înainta autorităţii de mediu competente, conform prevederilor art. 5 lit.
a) din prezenta procedură, raportul de bilanţul de mediu nivel II, care va respecta formatul
din anexa A.3 secţiunea 4 şi va specifica toate sursele de informaţii folosite;
b) procesul de analizare a bilanţului de mediu nivel II se realizează de către
autoritatea de mediu competentă, care va face evaluarea tehnică pentru a se asigura că
lucrarea efectuată este conformă prevederilor din anexa A.3 referitoare la prelevarea şi
analiza probelor. Când nu este satisfăcută această condiţie, bilanţul de mediu nivel II va fi
respins, iar respingerea, însoţită de motivaţia acesteia, va fi comunicată în scris titularului;
c) dacă bilanţul de mediu nivel II relevă o poluare semnificativă, autoritatea de
mediu competentă trebuie să solicite executarea unei evaluări a riscului. Autoritatea de
mediu competentă va informa în scris titularul atunci când se consideră necesară efectuarea
evaluării riscului.
26
d) când bilanţul de mediu nivel II este satisfăcător şi autoritatea de mediu
competentă nu solicită o evaluare a riscului, se va considera satisfăcută cerinţa pentru un
bilanţ de mediu.
D. Evaluarea riscurilor de mediu

Analizarea evaluării riscului se face în următoarele
condiţii:
a) evaluarea riscului va fi solicitată de autoritatea de mediu competentă atunci când s-a
dovedit că există o poluare semnificativă pe un aplasament;
b) când este necesară o evaluare a riscului, autoritatea de mediu competentă va
informa în scris titularul asupra acestei necesităţi şi va stabili domeniul specific şi detaliile
evaluării riscului.
Realizarea evaluării riscului trebuie să satisfacă urmă-torele condiţii:

a) evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de impact de mediu apărut ca
urmare a poluării identificate pe un amplasament; instrucţiunile privind riscul sunt prezentate
în anexa A.4;
b) autoritatea de mediu competentă poate solicita prelevări de probe şi analize
suplimentare ale factorilor de mediu în timpul unei evaluări a riscului; acestea pot să se refere
la amplasamentul supus bilantului de mediu, dar se pot extinde şi la alte zone, dacă acestea ar
fi supus impactului de mediu la acestui amplasament ;
c) orice prelevare de probe sau analize de laborator efectuate în cadrul unei evaluări a
riscului trebuie să respecte prevederile legale
Prezentarea şi analizarea evaluării riscului vor respecta prevederile descrise în
continuare:
a) titularul va transmite autorităţii de mediu competente evaluarea riscului, conform
art. 5 lit. a) din prezentul ordin;
b) procesul analizării evaluării riscului se realizează de autoritatea de mediu
competentă, care va face analiza tehnică pentru a se asigura că lucrarea efectuată s-a
conformat prevederilor referitoare la prelevări de probe şi analize din anexa A.3 şi
metodologia generală din anexa A.4 ale acestui ordin; în caz de neconformare, evaluarea
riscului va fi respinsă, iar respingerea, însoţită de motivaţia acesteia, va fi comunicată în scris
titularului;
c) procesul analizării evaluării riscului se realizează de către autoritatea de mediu

competentă, consideră evaluarea riscului ca fiind satisfăcătoare şi indentificând adecvat
riscurile datorate inpactului de mediu al amplasamentului, se va considera satisfăcută cerinţa
27
pentru bilanţul de mediu. Când evaluarea riscului a fost executată în cadrul procesului de
privatizare, vor fi aplicate cerinţele specificate în cap. VII.
Când rezultatele evaluării riscului arată că un amplasament, a cărui poluare este

semnificativă, exercită un impact de mediu negativ şi acesta este considerat inacceptabil de
către autoritatea de mediu competentă, se va solicita remedierea. Această remediere trebuie să
fie în conformitate cu instrucţiunile emise de autoritatea centrală de mediu.
E. Bilanţuri de mediu în procesul de privatizare
Vânzarea activelor, acţiunilor şi a părţilor sociale în cadrul procesului de privatizare

poate să fie însoţită de necesitatea unui bilanţ de mediu. Condiţiile de declanşare a bilanţului
de mediu în procesul de privatizare sunt descrise în Normele metologice privind procedurile
de privatizare şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a vânzărilor de acţiuni, părţi sociale şi
active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificările ulterioare.
Ca şi pentru autorizarea activităţilor, bilanţurile de mediu nivel I şi II, realizate în
cadrul procesului de privatizare, vor acoperi acele aspecte enunţate în anexele A.2 şi A.3,
după caz, ale prezentei proceduri. Bilanţuile de mediu vor indentifica răspunderile legate de
impactul asupra mediului şi de procesul de autorizare de mediu, care vor fi menţionate separat
ca obligaţii de mediu de tip A şi ca obligaţii de mediu de tip B, conform definiţiilor din Hotărârea
Guvernului nr.457 /1997.
Pentru răspunderile incluse ca obligaţii de mediu tip A, raportul la bilanţul de mediu
va propune "obiective de mediu minim acceptate". Conţinutul "obiectivelor de mediu minim
acceptate" se va conforma normelor referitoare la acestea, emise de către Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor şi Agenţia Naţională pentru Privatizare.
Pentru răspunderile incluse ca obligaţii de mediu tip B, raport de bilanţ de mediu va
conţine:
a) lista obligaţiilor de mediu tip B, în conformitate cu anexa nr. 31 din Normele
metodologice privind procedurile de privatizare şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a
vânzărilor de acţiuni, părţi sociale şi active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) când este necesar, propuneri de metode ce pot fi folosite pentru identificarea şi
cuantificarea răspunderilor actuale legate de conformarea de mediu pentru activul şi/sau
activităţile supuse bilanţului de mediu;
c) descrierea evenimentelor sau a situaţiilor care ar declanşa obligaţiile de mediu tip B.
28
Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra
mediului, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.125/1996, se
înlocuieşte cu:
"9.2 studiile de impact, bilanţurile de mediu nivel I şi II şi evaluările risculuivor fi
executate numai de unităţi specializate, persoane fizice sau juridice atestate în conformitate cu
prevederile art. 12 din Legea nr. 137/1995 şi ale altor reglementări emise în acest domeniu în
baza legii.
F. Bilanţul denivel I. Scopul şi domeniul bilanţului de mediu nivel I
Bilanţul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obţine informaţii asupra cauzelor şi

consecinţelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului şi constă în identificarea surselor
de informaţii, culegerea, analiza şi interpretarea prin studii teoretice a informaţiilor
disponibile şi elaborarea raportului la bilanţul de mediu nivel I, conform modelului anexat.
Studiile teoretice ale bilanţului de mediu nivel I se solicită, în toate evaluările, prin
bilanţul de mediu, ale impactului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau instalaţii, cu
excepţia cazurilor în care autoritatea competentă decide încetarea evaluării prin bilanţ după
executarea bilanţului de mediu nivel 0. Este indicată efectuarea acestor investigaţii preliminari
pentru orice zone/instalaţii cu impact negativ asupra mediului, precum şi la schimbarea
proprietarului, încetarea sau modificarea profilului unei activităţi. Bilanţul de mediu va
identifica răspunderea pentru starea mediului în zona de impact a activităţii analizate, pentru a
stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea unor compensaţii, potrivit prevederilor legale,
pentru refacerea calităţii mediului.
În termeni generali, secţiunile bilanţului de mediu nivel I, trebuie să identifice

domeniile în care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele şi instalaţiile
analizate, poate fi semnificativ. Lucrările se vor concentra asupra modului de conformare cu
prevederile legislaţiei existente sau în curs de adoptare, precum şi asupra investigării
potenţilalelor poluări ale solului prin activităţi desfăşurate anterior în zona analizată sau în
vecinătatea acesteia.
Domenii de analiză
Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea

acestuia.
29
Va fi prezentată descrierea generală a amplasamentului analizat, conţinând detalii
privind: cele mai apropiate oraşe, cursuri de apă, arii de interes pentru conservarea naturii,
şosele importante, precum şi descrierea structurii geologice şi a topografiei locale ale
amplasamentului şi ale ale vecinătăţilor acestora.
Se va identifica şi orice obiectiv protejat aflat la mai puţin de 500 m de amplasamentul
analizat, funcţie de poziţia acestuia. Zonele rezidente, de uz comercial sau industrial, spaţiile
de recreere şi cele fără construcţii vor fi indicate specificându-se distanţa şi direcţia faţă de
amplasamentul obiectivului analizat.
Funcţie de disponibilităţi, se vor prezenta detalii referitoare la apele de suprafaţă şi

subterane, aflate în vecinătatea obiectivului, sau informaţii generale care să permită
identificarea localizării, a debitului, a sursei şi utilizării acestora.
Istoricul zonei. - Dacă sunt accesibile hărţi istorice, acestea vor fi prezentate şi
descrise în ordine cronologică, identificând evoluţia caracteristicilor importante ale
amplasamentului şi ale vecinătăţilor.
Dacă nu este posibilă folosirea hărţilor istorice istorice, vor fi prezentate probe
documentate despre istoricul zonei, specificându-se sursa acestora. Mărturiile foştilor angajaţi
ai unităţii pot constitui adesea o sursă bună de documentare.
Posibilitatea poluării solului. - Se vor prezenta activităţile desfăşurate în

prezent în zona analizată. Aceste descrieri, precum şi istoricul privind utilizarea zonei,
prezentat anterior, trebuie să asigure posibilitatea identificării ariilor poluate şi a potenţilelor
poluări, care trebuie descrise cât mai detaliat posibil.
Depozitarea deşeurilor. - Vor fi identificate deşeurile provenite din activitatea

evaluată, apreciindu-se cantitatea şi compoziţia. Se vor descrie şi se vor localiza metoda şi
amplasamentul depozitului temporar ca şi al celui definitiv.
Condensator/transformatori electrici. – Se vor prezenta detalii despre orice

condensator sau transformator electric, existent în zonă sau în apropiere, în special dacă acesta
va rămâne în posesia titularului activităţii evaluate. În fncţie de vechimea acestor
echipamente, se va investiga posibilitatea existenţei bifenilor policlorinaţi în uleiul de
transformator (BCP). În caz de incendiu, arderea acestor uleiuri reprezintă un risc serios
pentru sănătatea umană. De asemenea, se va evalua integritatea acestor transformatoare,
pentru a identifica dacă există scurgeri care au putut contamina solul.
30
Securitatea zonei. – Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluată în bilanţul de
mediu nivel I, deoarece o zonă care nu este asigurată corespunzător cu pază poate determina
poluări accidentale prin efracţii sau acte de vandalism.
Este necesară o descriere a sistemului de pază şi protecţia zonei. Aceasta trebuie să

includă o descriere a ariilor înconjurătoare, a împrejmuirilor existente, a iluminării
amplasamentului, a sistemelor de alarmă sau a paznicilor cu care a fost asigurată zona în
ultimii ani. (A se vedea Legea nr. 124/1995).
Măsuri de pază împotriva incendiilor. – Vor fi prezentate toate măsurile de

prevedere şi ştingere a incendiilor, care există pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde
marcarea ieşirilor de incendiu, asigurarea accesului în aceste zone, dotarea cu mijloace de
intervenţie supuse întreţinerii şi verificărilor periodice, conform reglementărilor în vigoare. (A
se vedea H.G. nr. 51/1992, republicată în anul 1996).
Protecţia munci şi igiena locului de muncă. – Respectarea normelor de

protecţia şi igienă a muncii reprezintă un domeniu important în care relevanţa subiectelor
depinde de activităţile desfăşurate în zonă. responsabilitatea în acest domeniu va fi asigurată
de personal calificat, cu atribuţii clar specificate în fişa postului. La fiecare loc de muncă se va
păstra un registru de evidenţă a accidentelor care să permită identificarea cauzelor şi a
măsurilor luate în fiecare caz în parte.
Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi menţinută în ordine şi

curăţenie. În funcţie de mărimea amplasamentului şi de activitatea desfăşurată, poate fi
necesară întocmirea unui plan de urgrnţă, care să descrie măsurile de intervenţie în diferite
cazuri de necesitate.
Funcţie de necesităţile specifice activităţii, personalul trebuie să fie dotat cu

echipament individual de protecţie şi materiale igenico-sanitare, care vor fi acordate periodic
de către beneficiarul activităţii, conform reglementărilor în vigoare, (se va vedea legea
protecţiei muncii). Acolo unde se utilizează echipamente tehnice, acestea trebuie să
îndeplinească condiţiile de protecţie a muncii, certificate de organele competente potrivit
legii, asigurându-se paza celor mobile.
Mecanismele de ridicat vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic,

asigurând regulamente de exploatare sociale pentru a evita rănirea în timpul manipulării
materialelor.
31
Evacuarea apelor uzate. - Este necesară descrierea generală a sistemelor de
evacuare a apelor uzate de pe amplasament. Această descriere trebuie să cuprindă evacuarea
apelor tehnologice când acestea sunt descărcate în apele de suprafaţă sau canalizări; evacuarea
aplor pluviale cu descărcare în ape de suprafaţă sau în canalizări.
Este important să se analizeze prevederile autorităţilor de gospodărire a apelor privind

descărcarea apelor uzate în receptori naturali sau acceptul de descărcare a apelor uzate în
canalizări, pentru a asigura respectarea condiţiilor impuse şi pentru a include orice cerinţă
suplimentară privind epurarea sau prepurarea apelor uzate inainte de evacuare. Trebuie
obţinute copii de pe autorizaţiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate sau care se vor
identifica cantităţile şi calitatea efluienţilor, precum şi modificările acestora de-a lungul
timpului.
Vor fi consultate autorităţile locale care administrează receptorul natural sau

sistemului de canalizare folosit pentru epurarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele
reclamaţii privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul analizat. Bilanţul trebuie să
identifice staţia de epurare orăşenească (sau a altui administrator), care primeşte efluienţi
tehnologici sau menajeri din zona analizată, tipul de epurare şi punctul de descărcare a
acesteia în receptorii naturali (ape interioare sau maritume).
Se vor prezenta detalii referitoare la canalizări. Trebuie identificată destinaţia acestor

canalizări şi tipul sistemului de canalizare (difuzor sau unitar), detalii care prezintă o
importanţă deosebită în cazul unui incident de poluare. Pe planul zonei se vor indica orice
posibilităţi de interceptare a apelor de suprafaţă, a scurgerilor accidentalea apelor d uleiuri, a
canalizărilor din zonele de depozitare, precum şi localizarea şi capacitatea de transport a
canalizărilor interceptate.
De asemenea, trebuie prezentate observaţii privind integritatea sistemului de drenaj de

pe întregul amplasament.
Emisii atmosferice. – Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe

amplasament. Această identificare trebuie să cuprindă toate aspectele privind: emisiile din
proces de combustie, emisiile directe din procese tehnologice şi emisiile din instalaţiile de
purificare a aerului, până la sisteme de aer condiţionat (dacă există). Trebuie prezentate, de
asemenea, detalii privind direcţia predominantă a vântului.
Cantitatea şi natura emisiilor atmosferice vor fi prezentate detaliat, ca şi condiţiile

impuse prin autorizaţii, analizând respectarea acestora. Se vor detalia datele privind natura
32
generală a emisiilor, incluzând date despre pulberi în suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri
etc.
La locul de muncă emisiile vor fi monitorizate conform activităţii desfăşurate pentru a

asigura îndeplinirea normelor de protecţie şi igienă a muncii. Acest lucru este important
pentru personalul care lucrează în spaţii închise şi/sau cu substanţe periculoase. Vor fi
descrise sistemele locale de ventilaţie, acolo unde există.
De asemenea, vor fi examinate şi prezentate sistemele de aer condiţionat şi agentul de

răcire utilozat pentru acestea. Trebuie menţionată orice înregistrare de Legionella
pneumophilae, constatată în sistemul de observare.
Impactul zgomotului. - Trebuie descrise nivelurile dezgomot generate pe

amplasamentul obiectivului şi în zonele învecinate. Se vor consulta autorităţile locale pentru a
se depista dacă au existat plângeri legate de disconfortul produs de zgomotul activităţilor din
zonă sau din împrejurimi.
Dacă nivelurile de zgomot din zonă sunt ridicate, se vor prezenta date din măsurători
pentru a dovedi că disconfortul nu afectează auzul personalului şi/sau că impactul zgomotului
în afara amplasamentului se încadrează în valorile standard.
Dacă nivelurile de zgomot produse de activitatea analizată provoacă disconfort, vor fi

reanalizate amenajările existente, asigurând măsurile necesare pentru a atenua zgomotul de la
utilaje sau de la alte activităţi generatoare de zgomot din zonă.
Proximitatea cablurilor de tensiune. - O examinare succintă trebuie să

identifice şi să localizeze cablurile de înalţă tensiume din vecinătatea zonei atât pe cele
subterane, cât şi pe cele de suprafaţă. Acest aspect este important pentru că se consideră că
pot apărea tulburări fiziologice ale personalului care lucrează în becinătatea cablurilor de
înaltă tensiune, prin expunera îndelungată.
Surse de informaţii. – Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi

relevant pentru răspunderile privind calitatea mediului, legate de o zonă sau o instalaţie, iar
bilanţul de mediu trebuie să identifice şi să cuantifice aceste răspunsuri. Informaţiile necesare
se pot obţine din surse diferite, inclusiv din următoarele:
• Examinarea informaţiilor de arhivă;
33
• Consultarea actului şi, dacă este necesar, a fostului manager al activităţii
desfăşurate pe amplasamentul analizat;
• Consultarea, dacă este necesar, a persoanelor care pot furnuza informaţii
relevante, ca de exemplu, angajaţi ai unităţii sau membri ai comunităţii locale;
• Verificarea documentaţiilor relevante asupra amplasamentului, deţinute de
organizaţii locale, judeţene şi/sau naţionale.
Pentru fiecare componentă a studiului este necesar ca prezentarea datelor asupra
amplasamentului să fie interpretate în raport cu caracteristicile generale ale zonei. Astfel, de
exemplu, bilanţul de mediu trebuie să ia în considerare aspecte ca: poziţia amplasamentului
analizat faţă de cursuri de apă şi tipul receptorului natural implicat în evaluarea apelor;
structura geologică; importanţa şi calitatea apei subterane în zona amplasamentului analizat;
poziţia faţă de zonele protejate. Aceasta va asigura interpretarea concluziilor nivelului specific
amplasamentului în contextul zonal în care este integrat şi va permite o evaluare minuţioasă
pentru orice răspundere potenţială, dacă există ca atare.
3.1.3. Aspecte ale monitorizării factorilor de mediu

Prin monitorizarea mediului, în general, se ințelege un sistem de supraveghere,
prognoză, avertizare și intervenție, care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii
caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoașterii stării de calitate și a
semnificației ecologice a acestora, a evoluției și implicațiilor sociale ale schimbărilor
produse, urmate de măsurile care se impun.
După legislația americană, monioringul înseamnă măsurarea unor parametri prin
repetiție, în vederea evaluării situației curente și a modificărilor în timp. Iar după legislația
Uniunii Europene reprezintă măsurători standardizate, în vederea definirii situației curente
și a tendințelor de evoluție.
A. Orientări și cerințe ale monitorizării factorilor de mediu
Se remarcă pe plan mondial, în ultima perioadă, mai exact începand de prin anii
1980, îmbunătățirea continuă a modului de organizare și de armonizare a sistemelor de
monitoring al calității factorilor de mediu apă,aer, sol.
34
Deși există multe sisteme de supraveghere proprii, dacă ne referim la sistemele
naționale de urmărire a calității factorilor de mediu, datele furnizate de acestea, nu permit o
evaluare exhaustivă a calității factorilor de mediu la nivel regional și național.
Monitoringul orientat spre scopuri definite corespunde proiectării unor programe de
monitorizare a resurselor de apă, a calității aerului și solului în baza unor indicatori de
mediu care au ca obiective:
- sănătatea populației;
- proiecția ecosistemelor;
-dezvoltarea economică.
Creșterile ridicate ale activității de monitoring, face posibilă abordarea tuturor ariilor
geografice cu aceeași frecventă, densitate spațială și parametrii de investigare, astfel încat
trebuie stabilit un optim între problemele presante și cele de perspectivă.
In vederea asigurării de informații adecvate pentru managementul factorilor de
mediu și protecției acestuia, pe o peioadă propusă, organizarea sistemelor de monitoring
este relevantă avându-se în vedere mai multe criterii și anume:
a. Abordarea integrată, care corespunde, în esență,la considerarea următoarelor
elemente:
• monitorizarea integrată a factorilor de mediu ținând seama că aceștia sunt
legați între ei și activitățile antropice, cum sunt: folosirea apelor, a terenurilor,a altor
activități economice care afactează calitatea lor;
• includerea în programele de monitoring a măsurătorilor fizico-chimice
toxicologice, biologice, de habitat, depuneri atmosferice etc;
• monitorizarea resurselor punctiforme în special pentru apă și aer și al celor
difuze, respectiv legătura dintre monitoringul ambiental și cel de conformare(emisii,imisii),
acestea fiind tratate separat;
• colaborarea datelor cantitative cu cele calitative, în vederea evaluării
transferului de fluxuri masice de poluanți, atât la nivel de componente, dispersate în mediu,
cât și asociate suspensiilor, respectiv sedimentelor, corespunzători factorilor de mediu
monitorizați.
b. Structura flexibilă, care în funcție de gradul de poluare, monitoringul cel mai
intensiv este focalizat asupra factorului de mediu afectat puternic și cu condițiile de
ireversibilitate la ecosistemele perturbate de impactul poluării.
c. Legătura biunivoca a monitoringului emisii-imisii. Atât informațiile
ambientale, cât și cele de conformare ale emisiilor punctiforme cu criterii/ standarde de
calitate, se intercondiționeaza reciproc. Asfel, informațiile privitoare la cantitățile de
35
poluanți evacuați în mediu sunt vitale evaluării ponderilor surselor punctiforme, surse
difuze din zona adiacentă, prin monitoringul ambiental.
De menționat că, în ansamblu, industria și municipalitățile contribuie cu o pondere
importantă în costurile de monitoring, dar de cele mai multe ori nu există un sistem de
parteneriat între monitoringul de conformare și cel ambiental.
B. Activităţile ce necesită sisteme de monitorizare a factorilor de mediu
Câteva definiţii legate de activitatea de monitoring merită a fi menţionate şi anume:

Urmărirea – activitate ce se desfăşoară pe o durată finită de timp, în baza unor
programe intensive de măsurători, în vederea evaluării calităţii factorilor de mediu pentru un
anumit scop;
Supravegherea – măsurători continue, specifice, observaţii şi raportări pentru
scopuri de management al calităţii mediului şi activităţi operaţionale;
Monitoringul ambiental – toate formele de monitoring efectuate după imediata
influenţă a unei evacuări, inclusiv prelevări de probe şi forme de viaţă;
Monitoringul de conformare – un tip de monitoring efectuat pentru asigurarea:
- îndeplinirii cerinţelor imediate, stabilite prin reglementări;
- controlului pe termen lung al calităţii factorilor de mediu;
- standardelor factorilor de mediu în timp şi după construcţia unui proiect .
Monitorizarea integrată a medilui înconjurător este esenţială în evaluarea resurselor
naturale a evoluţiei acestora, iar instrumentele de achiziţie, procesare şi modelare a
parametrilor de mediu sunt folosite pentru a extinde rezultatele monitorizării în timp şi
spaţiu. Eficienţa ecologică este o relaţie dintre activitatea economică şi efectele negative
asupra mediului. Un obiectiv major al dezvoltării durabile vizează diminuarea semnificativă
sau neasocierea acestei legături.
Eficienţa ecologică se ameliorează la niveluri diferite în sectoarele de transport,
energie sau agricultură. În general, procesul este relativ lent şi unele din îmbunătaţirile de
pâna acum au fost cuantificate mai greu ca urmare a dezvoltării continue în aceste sectoare.
Informaţia colectată şi diseminată prin monitorizare şi raportări, oferă suportul
decizional în cadrul societăţii în privinţa elaborării unor strategii privind protecţia mediului
şi conservarea resurselor naturale. Situaţia acestor resurse ( apă, aer, sol), trebuie
cuantificată, precum şi schimbările care afectează echilibrul lor ecologic şi cauyele care
produc aceste schimbări. Deoarece natura se găseşte permanent sub presiunea activităţilor
antropice care determină în anumite situaţii schimbări ireversibile negative, devine
36
important evaluarea cauzelor, efectelor şi tendinţei interioare în cazul unui impact asupra
elementelor de mediu.
În prezent există numeroase soluţii moderne de instrumentaţie pentru monitorizarea
mediului, integrate în cadrul teledetecţiei, sistemelor informaţionale geografice, analizelor
complexe de laborator, masurătorilor in situu şi prin telemetrie, care combinate cu metodele
de simulare şi modelare informatizată concepute pentru a realiza sinteza şi prognozarea
evoluţiei datelor achiziţionate, permit furnizarea unor răspunsuri holistice în vederea
abordării problemelor de mediu cum ar fi: emisii de gaze cu efect de seră, emisii de
substanţe acidifiante, poluarea apelor, generarea de deşeuri urbane, consumul de terenuri
pentru dezvoltare. În consecinţă, o mare parte a problemelor actuale de mediu pot fi
controlate sau diminuate prin dezvoltarea unor programe de monitoring pe baza unor soluţii
tehnico- stiinţifice optime de eşalonare şi cuantificare a indicatorilor de mediu specifici.
Ca rezultat al dezvoltării fără precedent al tehnologiilor hardware şi a senzorilor,
este disponibilă o multitudine de dispozitive digitale proiectate pentru a reduce timpul,
volumul de muncă şi efortul financiar alocate unei activităţi de monitorizare.
Soluţiile automatizate de instrumentaţie din domeniul protecţiei şi supravegherii
mediului furnizează on-line cantităţi substanţiale de parametri care solicită abilitatea
specialiştilor de a le procesa, stoca si sintetiza în perspectiva extragerii unor indicatori de
mediu concişi şi obiectivi.
Sistemele de monitorizare constituie un lanţ format din: punctul de prelevare al
probelor, transportul probelor în laborator, alalizele probelor şi intercepatrea rezultatelor
prin compararea cu standardele în vigoare, reprezentarea grafică în timp a rezultatelor şi
avizare în caz de poluări accidentale.
Sistemele de monitoring pot fi proiectate conform ISO 14001 referitor la „ Sisteme
de management de mediu certificate”.
Sistemele de monitoring integrat a calităţii factorilor de mediu sunt de trei tipuri:
1. Sisteme automate, în cadrul cărora prelevarea, analiza şi reprezentarea
rezultatelor pe calculator se realizează automat, fără intervenţia personalului calificat.
2. Sisteme semiautomate, în cadrul cărora anumite substanţe pot fi analizate
automat, pentru altele prelevându-se probe, efectuându-se analize de laborator; interpretarea
şi prezentarea rezultatelor se fac tot pe calculator.
3. Sisteme manuale, în cadrul cărora toate probele sunt prelevate manual, se
transportă în laborator unde se efectuează analize. Şi ăn acest caz rezultatele se pot prezente
pe calculator, dar necesită timp pentru scrierea datelor.
37
Alt tip de clasificare a reţeleor de monitorizare, în special pentru calitatea apelor, se poate
realiza în funcţie de scopul monitorizării:
a. Determinarea agresiunii exterioare din punct de vedere al poluării.
Se poate exemplifica acest caz prin poluarea apelor subterane din forajele pentru
alimentare cu apă potabilă.
Prin Hotărârea de Guvern nr.101/ 1997 şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/
1997, se prevede monitorizarea în zonele de restricţie severeă şi protecţie hidrogeologică.
Timpul de monitorizare este permanent şi perimetrul de protecţie severă se
determină în asa fel încât unei picătuir de poluant pătruns în zona de protecţie severă să fie
necesare 20 de zile pentru a ajunge la foraj. Zona de protecţie severă se determină în acelaşi
mod, pentru un parcurs al poluantului de 60 zile.
Se impune necesitatea unor foraje de observaţie a calităşii apei subteranme amonte şi
aval de foraj.
În cazul captărilor pentru alimentare cu apă din surse de suprefaţă, punctele de
monitorizare sunt amplasate la 100 m amonte de priză, la 25 m aval de priză şi la 25 m
lateral.
La ieşirea din staţiile de tratare a apei potabile principala substanţă care trebuie
determinată este clorul rezidual, al cărui compuşi are efecte cancerigene.
Pentru ştranduri principalele substanţe care sunt necesare să fie efectuate determinări
sunt din punct de vadere biologic şi bacteriologic, care pot afecta sănătatea populaţiei.
b. Agresiunea asupra calităţii apei din interior spre exterior.
Se poate exemplifica printr-o schiţă, când un proces tehnologic afectează calitatea apelor de
suprafaţă şi subterane cu stabilirea punctelor de prelevare a probelor de apă necesare
monitorizării calităţii acesteia.
c. Agresiune mixtă, mai ales în cazul industriilor alimentare. Se
poate ca apa necesară procesului tehnologic să fie poluată şi de asemenea, apa evacuată în
urma proceselor tehnologice să nu fie epurată la descărcarea în canalizare sau în apa de
suprafaţă.
În ţara noastră principalul criteriu pentru realitarea reţelei pentru monitorizarea factorilor de
mediu îl constituie principiul cost- eficienţă.
Din acest punct de vedere apar două condiţii:
- etapizarea realizării şi dezvoltării reţelelor ca număr de puncte de măsurare din
prelevare, tip de aparatură utilitzat, gama de poluanţi şi frecvenţa măsurării sau prelevării
probelor
- este de dorit ca reţeaua să cuprindă un număr minim necesar, dar cu eficienţă sporită.
38
În incinta societăţilor comerciale care desfăşoară procese tehnologice poluante,
punctele de prelevare se vor stabili în apropierea locurilor cu potenţial de poluare ridicat.
Societăţile comerciale care au realizat un sistem de monitorizare a factorilor de
mediu au utilizat recomandările institutelor acreditate pentru realizarea bilanţurilor de mediu
şi a Agenţiilor de Protecţie a Mediului.
Calitatea apelor uzate se monitoritează la intrarea şi ieşirea din staţia de epurare şi la
descărcarea apei epurate în apele naturale sau în canalizare.
Calitatea apei freatice se monitorizează prin prelevarea probelor di foraje cu
adâncimea de forare până la primul strat impermeabil, pe toată inălţimea pânzei freatice.
Sarcinile ce revin pentru monitorizarea mediului:
- reproiecterea sistemelor existente la cerinţele momentului;
- ridicarea calităţii organizării existente acolo unde este necesar;
- renunţarea la activităţile ce nu corespund nevoilor utilizatorilor sau nu sunt eficiente;
- umplerea progresivă a celor mai importante goluri.
Priorităţi în activitatea de monitorizare sunt:
- asigurarea informaţiei de calitate în zonele cu cele mai mari riscuri pentru sănătate şi
în cele în care au loc schimbări de mediu ireversibile;
- asigurarea informaţiei demne de încredere pentru investitorii interni şi străini în
probleme cum ar fi condiţile de mediu în jurul locurilor unde au fost utilizate sau deversate
substanţe periculoase.
Implicaţii în monitorizarea factorilor de mediu:
- un rol important îl au ministerele mediului care treuie să coordoneze plusul de
informaţii prin şi dincolo de guvern, pentru a se adresa noilor utilizatori de informaţie;
- cooperarea cu alte departamente ale guvernului;
- îmbunătăţirea fluxului de informaţii între nivelul central şi nivelurile locale şi
regionale.
Diseminarea informaţiei asupra mediului
- conştientizarea şi presiunea publicului pentru ameliorarea medilui;
- diseminarea informaţiei lgată de protecţia mediului ar putea însemna:
- poducerea unor rapoarte asupra stării mediului;
- dezoltarea unor indicatori pentru starea mediului;
- folosirea comunicaţiilor multi- media pentru a asigura o largă audienţă;
- pregătirea unor broşuripentru răspândirea informaţiei despre anumite resurse şi
modul în care acestea sunt administrate;
39
- promovarea unor aranjamente pentru punerea în comun a informaţiei cu grupuri
cheie cum sunt:
- organisme profesionale;
- lumea afacerilor;
- organizaţiile neguvernamentale(ONG) şi sindicatele.
- furnizarea unor broşuri de informare asupra condiţiilor de mediu concentrate, de

exemlu asupra unei anumite regiuni sau investitorilor, managerilor din diverse sectoare
industriale.
Amplasarea staţiilor de monitoring
- pioritatea zonelor cu concentraţiile cele mai ridicate de poluanţi ce pun în pericol
sănătatea;
- mai bine mai puţine staţii de monitoring dar cu eficacitate, decât multe cu
funcţionare proastă. Eficacitatea staţiilor este foarte importantă având în vedere că aceste
staţii vor colecta date pe care se va baza viitoarea politică de protecţie a mediului,
planificarea şi deciziile administrative.
De acurateţa informaţiei şi a monitoringului, va depinde implementarea cu succes a
taxelor şi amenzilor pentru poluare iar, încheierea unor acorduri în problemele de poluare
transfrontalieră, in regiune, va depinde de asemenea de o monitorizare corectă.
C. Principii de proiectare a unei reţele de monitorizare a factorilor de mediu

Se prezintă principiile de realizare a unei reţele de monitorizare pentru aer, aceasta
putând fi adaptată cu uşurinţă şi pentru ceilalţi factori de mediu. Este luat spre analiză
factorul de mediu aer deoarece dispersia poluanţilor în atmosferă este complexă în
comparaţie cu dispersia acestora în apă sau sol.
D. Criterii în stabilirea punctelor de măsurare

Proiectarea unei reţele cuprinde practic stabilirea a tot ce este necesar pentru
realizarea scopului acesteia:
• numărul şi poziţia punctelor de prelevare;
• frecvenţa de colectare a probelor;
• baza instrumentală;
• personalul necesar;
• banca de date;
• fluxul informaţional.
40
Componentele esenţiale ce reprezintă baza îndeplinirii obiectivelor reţelei sunt:
• numărul şi poziţia punctelor de prelevare;
• frecvenţa de colectare a probelor.
Stabilirea numărului şi poziţiei punctelor
Agenţia pentru Protecţia Mediului a S.U.A recomandă următoarele priorităţi:
- zone cu concentrţie mare a poluanţilor;
- zone dens populate;
- locurile situate pe traseele principale de curgere a aerului la pătrunderea în zona
urbană;
- zone proiectate a fi dezvoltate.
Metodologia de proiectare a reţelelor de impact cuprinde următoarele etape:
1. Se efectuează inventarul surselor de poluare;
2. Se pregătesc datele meteorologice pentru yona de interes;
3. Se caracterizează zona din punct de vedere al rugozităţii terenului;
4. Se aplică modelul de dispersie, calculându-se pe o durată mare de timp
concentraţiile în nodurile unei grile în condiţii de :
- variabilitate a parametrilor meteo;
- variabilitate a parametrilor la emisie/ sursă şi interferenţa surselor de poluant.
Datele obţinute permit:
- evaluarea nivelului de concentraţii de durată medie şi lungă;
- determinarea zonelor de dapăşire/ nedepăşire a concentraţiilor maxime admise
conform standardelor în vigoare privind calitatea aerului;
- stabilirea punctelor de control.
41
CAP.4. Bilanț de mediu nivel I pentru stația de carburanți din
municipiul Piatra Neamț
4.1. Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea

acestuia
42
Utilizarea amplasamentului este pentru staţie de distribuţie a carburanţilor, amplasată
în municipiul Piatra Neamţ pe strada G-ral. Dăscălescu nr. 395.
Principalul proces tehnologic care se va desfăşura în complexul de distribuţie a

Principalele faze ale activităţii care urrmează a se desfăşura sunt:
Suprafaţa terenului este de 2000m².
Actele doveditoare asupra proprietaţii terenului sunt:

13221/19994 încheiat între S.C. PECO S.A. Piatra Neamţ şi Rachieru Vasile şi Rachieru
Constantin
113227/1994 încheiat între S.C. PECO S.A. Piatra Neamţ şi Rachieru Maria, Bataga Maria,
Rachieru Elena, Dumitru Ana şi Mereuţă Aurelia.
Vecinătăţile sunt reprezentate de :
-la nord proprietate privată Paisie Constantin;
la vest Bd. G-ral Dăscălescu;
-la est teren agricol;
-la sud Halta Dumbrava Roşie.
4.2. Istoricul zonei
Terenul a fost cumpărat de Petrom în anii ’90 şi a fost utilizat la construcţia staţiei de
distribuţie a carburanţilor din municipiul Piatra Neamţ , judeţ Neamţ
43
4.3. Posibilitatea poluării solului
Pe perioada funcţionării staţiei de alimentare cu carburanţi solul poate fi afectat de

infiltraţii de produse petroliere din rezervoare sau la umplerea rezervoarelor autovehiculelor.
Acestă poluare se poate elimina prin construcţia deosebită a rezervoarelor cu pereţi
dubli şi sistem automat de atenţionare a apariţiei unei fisuri şi dotarea pompelor de distribuţie
cu sisteme de oprire automată când rezervoarele sunt pline.
Gestionarea corectă a deşeurilor menajere colectate în europubele amplasate pe o

platformă special amenajată poate diminua o afectare suplimentară a calităţii solului.
4.4. Depozitarea deşeurilor
Deşeurile constau din deşeuri semilichide (industriale) şi deşeuri solide menajere.
Depunerile lichide şi semisolide de pe fundul rezervoarelor au un volum de 25 m3 pe 5

ani, depunerile solide îmbibate cu carburanţi din decantorul separator au un volum de 25 m3
pe 5 ani, uleiurile uzate sunt colectate în butoaie, deşeurile menajere (ambalaje hârtie,carton,
mase plastice) în cantitate de 3,65 t/an sunt colectate în europubele amplasate în boxa special
amenajată.
Toate deşeurile, pe sortimente, vor fi colectate de societăţi comerciale specializate sau
depozitate la gropile de gunoi.
4.5. Condensatori / transformatori electrici
Sursa de alimentare cu energie electrică a obiectivului este reţeaua de distribuţie a

energiei electrice a municipiului, aflată în exploatarea S.C. ELECTRICA S.A.
Instalaţia electrică de utilizare a consumatorului este concepută pentru a servi pompele
de carburanţi, clădirea staţiei de distribuţie carburanţi şi utilităţile sale.
Conform Normativului I.7/91, deoarece curentul nominal este mai mare de 30 A,
racordul electric al staţiei la reţeaua RENEL va fi trifazat.
Din punct de vedere al puterii necesare a fi contractate, conform “Regulamentului
pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice”, consumatorul se încadrează în categoria
consumatorilor mici, deoarece puterea instalată este de aproximativ 40 kW.
44
Distribuţia energiei electrice în incinta staţiei de distribuţie carburanţi se realizează
prin intermediul unui tablou general de distribuţie a energiei electrice.
Tabloul este prevăzut cu un contor de energie electrică activă.
4.6. Securitatea zonei
Pe perioada de funcţionare care este non stop incinta va fi împrejmuită şi iluminată şi

de asemenea va fi prevăzut un loc pentru paznic.
Incinta va fi monitorizată de camere de luat vederi.
4.7. Măsuri de pază împotriva incendiilor
Produsele petroliere, în special benzinele, sunt produse un un grad ridicat de

inflamabilitate, care produc vapori inflamabili chiar la temperaturi foarte scazute.
Vaporii degajaţi, atunci când se amestecă cu aerul într-o anumită proporţie, formează
o atmosferă inflamabilă, care arde sau face explozie dacă o sursă de foc este prezentă.
Există o atmosferă inflamabilă atunci când proporţia vaporilor de benzină în aer este
între aproximativ 1% şi 8%.
O atmosferă inflamabilă poate să fie prezentă în spaţiile de vapori ale rezervoarelor
conţinând produse petroliere, chiar după ce acestea au fost îndepărtate. De asemenea, o
atmosferă inflamabilă poate să apară atunci când îmbrăcămintea personalului de operare a fost
contaminată cu produse petroliere.
Utilajele şi toate dotările obiectivului au fost astfel alese, încât să corespundă gradului
de periculozitate al acestuia.
Principalele elemente de construcţie ale clădirii staţiei de distribuţie a carburanţilor
(structuri metalice) încadrează clădirea în gradul II de rezistenţă la foc.
Instalaţiile tehnologice sunt prevăzute cu mijloace de primă intervenţie, conform
prevederilor NP 004-2003.
Echiparea cu mijloace de apărare împotriva incendiilor este următoarea:
Pentru cabina staţiei:
- stingător portativ cu spumă chimică 2 bucăți;
- stingător portativ cu praf şi CO2 2 bucăți;
- ladă cu nisip 1 bucăți;
- lopeţi 2 bucăți.
Pentru pompele de combustibil şi rezervoarele de carburanţi:
45
- stingător portativ cu spumă chimică 2 bucăţi;
- stingător portativ cu praf şi CO2 2 bucăţi;
- stingător transportabil cu spumă chimică 2 bucati;
- stingător transportabil cu pulbere 1 bucată;
- hidrant portativ tip B 1 bucată;
- cheie hidrant 1 bucată;
- furtun tip C 100 m;
- ţeavă refulare tip C 1 bucată;
- cheie racord tip A, B, C 1bucată.
Respectarea întocmai a prevederilor proiectului şi a regulamentului de exploatare
reduce la minim posibilitatea producerii unui incendiu în cadrul staţiei.
Telefoanele staţiei asigură alarmarea operativă a brigăzii de pompieri, în cazul
producerii unui incident.
Măsurile adoptate în desfăşurarea activităţii asigură reducerea riscului asupra
populaţiei din Piatra Neamţ, din vecinătatea amplasamentului Staţiei de benzină nr. 12 Piatra
Neamţ, la un nivel minim acceptabil.
4.8. Protecţia muncii şi igiena locului de muncă
Vaporii de benzină sunt consideraţi moderat otrăvitori. Inhalarea vaporilor poate cauza
depresii ale sistemului nervos central şi iritaţii ale membranei mucoase şi tractului respirator.
Scurta inhalare a unei concentraţii mari de vapori poate determina apariţia unor edeme
pulmonare fatale. Efectele raportate la concentraţiile vaporilor de benzină sunt: de la 160 la
270 ppm poate duce la iritări ale pielii şi gâtului în câteva ore; de la 500 la 900 ppm produce o
anestezie uşoară în 30 de minute. Concentraţiile mari produc intoxicaţii în 4 la 10 minute.
Pot fi absorbite cantităţi mari de substanţe toxice dacă suprafeţe mari de piele sunt
expuse la benzină. Expunerea prelungită sau repetată a pielii la benzină poate duce la apariţia
dermatitelor. Unele persoane pot deveni hipersensibile la benzină.
Înghiţirea unor cantităţi mari de benzină poate duce la apariţia depresiei sistemului
nervos central. Inhalarea benzinei, urmată după înghiţire, poate duce la apariţia pneumoniilor
acute. La adulţi, înghiţirea a 20 – 50 g benzină poate produce simptome acute de otrăvire.
Organe afectate: piele, ochi, sistem nervos central, sistem respirator.
Căi primare de intrare: inhalare, înghiţire, contact cu pielea.
46
Efecte acute: inhalarea acută produce iritări intense ale nasului, gâtului şi plămânilor,
dureri de cap, tulburări de vedere, conjunctivite, confuzii mentale, perturbarea mersului,
tulburări de exprimare, pierderi de conştiinţă, convulsii. Înghiţirea poate duce la apariţia stării
de ebrietate, vomă, greaţă, febră, stări de somnolenţă, confuzii şi cianoze (o colorare în
albastru închis a pielii şi a mucoasei cauzată de pierderea de oxigen). Inspiraţia vaporilor de
benzină poate cauza tuse, voce sugrumată, întreruperi de respiraţie, creşterea vitezei de
respiraţie, febră, bronşite şi pneumonii. Alte simptome datorate expunerii acute determină
apariţia hemoragiilor acute ale pancreasului, distrugerea ţesutului gras al ficatului şi rinichilor
şi congestii pasive ale gurii.
Efecte cronice: inhalarea cronică poate duce la pierderea poftei de mâncare, greaţă,
pierderea greutăţii, insomnii şi sensibilitate neobişnuită (hipersensibilitate) a extremităţilor
urmată de slăbiciuni motorii. Expunerea repetată a pielii la benzină poate cauza băşici ale
pielii, uscarea pielii şi leziuni ale pielii.
Alegerea echipamentului de protecţie individuală se va face conform reglementărilor
legale în vigoare.
Pentru protecţia respiratorie se vor cere indicaţii de specialitate înainte de a alege şi a
utiliza aparatul respirator. Se va utiliza un aparat respirator filtrant cu cartuş pentru vapori
organici, adecvat, sau orice aparat respirator izolant cu mască de faţă completă.
Se vor purta ochelari de protecţie cu sticlă sau ochelari de protecţie chimică conform
reglementărilor referitoare la protecţia ochilor şi a feţei. Se va evita folosirea lentilelor de
contact la locul de muncă.
Pentru prevenirea contactului cu produsele petroliere se vor purta mănuşi, cizme şi
şorţuri de protecţie chimică.
Se vor asigura sisteme de ventilare generală şi locală pentru a menţine concentraţiile
de vapori sub limitele admise. Se preferă ventilarea locală de evacuare deoarece previne
dispersia vaporilor în zona de lucru prin captarea acestora la sursă.
Se va dispune de staţii de spălare a ochilor în zona de lucru în caz de urgenţă şi duşuri
rapide de protecţie.
Se vor separa hainele de lucru contaminate de hainele de stradă şi se vor spăla înainte
de reutilizare.
Este interzis mâncatul, băutul şi fumatul în zona de lucru. Trebuie asigurată o bună
igienă personală după utilizarea carburanţilor.
Vor fi respectate următoarele legi în vigoare:
 Norme generale de protecţia muncii – elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale şi Ministerul Sănătăţii – 1996;
47
 Legea protecţiei muncii nr. 90 / 1996, inclusiv anexele 1 şi 2 – Normele
metodologice de aplicare.
4.9. Evacuarea apelor uzate
Apele uzate provin din următoarele surse:

 apele uzate utilizate pentru spălarea platformei pompelor sunt colectate
prin intermediul gurii de scurgere GS1, respectiv rigolei Rg4 amplasate la
limita platformei pompelor.
 apele uzate menajere de la grupurile sanitare ale clădirii staţiei sunt
evacuate prin racorduri îngropate din tuburi PVC KG cu diametrul de 110 mm
până la primul cămin de racord din incintă;
 apele uzate menajere provenite de la spălătorul prevăzut în restaurantul
clădirii staţiei sunt trecute printr-un separator de grăsimi HAURATON
AQUAFIX SFPE 2/650 cu debit de 2,0 l/s;
 apele pluviale de pe suprafeţele betonate sunt conduse prin pante spre
rigolele carosabile, aflate la intrarea şi ieşirea din staţie şi spre gurile de
scurgere prevăzute pe platforma staţiei;
 apele pluviale de pe clădirea staţiei şi de pe copertină sunt colectate
prin receptoare de terasă şi conduse prin racorduri cu diametrul nominal de 110
mm la reţeaua de canalizare din tuburi PVC a incintei;
 aplee pluviale potenţial poluate cu produse petroliere de pe platforma
de descărcare a autocisternei sunt colectate prin intremediul gurii de scurgere
GS1, respectiv rigolei Rg4 amplasate la limita platformei pompelor.
Sistemul de canalizare din incintă este separativ.
De pe suprafeţele carosabile care suportă scurgeri accidentale cu produse petroliere
(zona pompelor şi zona gurii de descărcare), apele pluviale sunt conduse în sistem închis la
separatorul de produse petroliere, amplasat în carosabil. După trecerea prin separator, apele
uzate sunt conduse la reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială a incintei, apele evacuate
îndeplinind condiţiile din Normativul NTPA 002/2005.
Aceste ape vor fi colectate în bazinul vidanjabil cu volum de 6 m3.
Apele pluviale convenţional curate sunt deversate în sistemul de canalizare pluvială
orăşenească printr-un branşament PVC-KG cu diametrul de 250 mm.
48
4.10. Emisii atmosferice
În programul CORINAIR al Agenţiei Europene de Mediu sunt prevăzuţi factori de

emisie în aer pentru NOX, CO, CO2, COV, CH4 şi funingine în funcţie de carburantul utilizat
(motorină sau benzină), puterea motoarelor şi calitatea şoselei (rural sau urban) şi pentru
întreaga funcţionare a staţiei de alimentare cu carburant lichid.
Considerăm minor aportul adus calităţii aerului, de poluanţii produşi prin funcţionarea
motoarelor autovehiculelor care vin la staţia de distribuţie a carburanţilor, deoarece calitatea
atmosferei este determinată şi de traficul auto intens din zonă.
Se pot calcula emisiile la funcţionarea globală a staţiei de alimentare (vezi tabelul de
mai jos), cu calculele efectuate pentru valoarea de 0,85 kg/dm3 densitatea benzinei.
Capacităţi VOC emis anual (g)

Rezervoare 120 m3 150.379
(140,75 t)
Golire autocisterne 108.576
80 m3 (62,4 t)
Pierderi întâmplătoare la 1.108
rezervoare
(140,75 t)
Revărsări la rezervoare 11.080
(140,75 t)
Umplere rezervoare 43.848
autovehicule (25,2 t)
TOTAL 314.991
Calculul dispersiei zilnice a COV pe toată suprafaţa depozitului s-a efectuat în ipoteza
înălţimii coloanei de aer de 10 m pe o suprafaţă 2000 m2 şi cu împrospătarea coloanei de aer
de 10 ori pe zi.
Concentraţia de COV rezultată (50 mg/m3 zi), nu depăşeşte concentraţia maximă admisă
de normele în vigoare, dar toţi aceşti coeficienţi de emisie sunt prevăzuţi pentru instalaţii de
tip vechi, fără sisteme de recuperare a vaporilor de compuşi organici volatili şi cu calcule
pentru cantitatea totală de carburant, inclusiv motorina.
Motorina are un coeficient de volatilizare de 17 ori mai mic decât al benzinei, dar
deoarece în programul CORINAIR nu sunt prevăzuţi coeficienţi de emisie pentru motorină,
calculele s-au efectuat ca pentru benzină.
49
La staţia de distribuţie echipamentele vor fi prevăzute cu instalaţii de recuperare a
compuşilor organici volatili pe tot fluxul tehnologic, ceea ce va contribui la protecţia calităţii
atmosferei.
4. 11. Impactul zgomotului
Creşterea nivelului fonic poate proveni numai de la autovehiculele care vin să

aprovizioneze staţia de distribuţie a carburanţilor şi de la funcţionarea autovehiculelor
clienţilor.
Amplasamentul este situat în zonă cu puţine locuinţe şi faptul că motoarele

autovehiculelor sunt oprite pe perimetrul staţiei ne determină să considerăm că nu se produce
ridicarea nivelului fonic peste fondul zonei.
4.12. Proximitatea cablurilor de tensiune
În apropierea amplasamentului nu este situată linie de înaltă tensiune.
4.13. Surse de informare
Sursele de informare constau din informaţii de la beneficiar.
Pentru calculul emisiilor în aer a fost utilizat programul CORINAIR realizat de

Agenţia de Mediu Europeană.
4.14 Raport pentru bilanț de mediu
1. Date generale
50
Investiţia este de utilitate publică şi are ca scop şi obiect de activitate deservirea
populaţiei şi prestări servicii. Serviciile asigurate constau din alimentarea cu carburanţi a
autovehiculelor şi comercializarea de uleiuri şi accesorii auto cât şi diverse produse
alimentare preambalate şi produse nealimentare.
2. Identificarea amplasamentului şi localizarea
2.1. Localizare şi topografie
Staţia de distribuţie a carburanţilor nr.12 Piatra Neamţ este amplasată pe str. G-ral
Dăscălescu nr. 395, în partea de est a municipiului, în cartierul Vânători, pe un teren relativ
orizontal.
2.2. Geologie şi hidrogeologie
Studiul geotehnic a fost realizat de S.C. ALCO TRADE S.R.L. Piatra Neamţ.
Din punct de vedere geomorfologic, zona este situată în Depresiunea Cracău-Bistriţa.
Acviferul freatic este drenat de râul Bistriţa.
Amplasamentul este situat pe terasa de 8-12 m a râului Bistriţa. Terenul este

cvasiorizontal şi are asigurată stabilitatea locală şi generală.
Din punct de vedere geologic, amplasamentul studiat aparţine zonei miocene

subcarpatină, situată la exteriorul unităţii marginale faţă de care joacă rolul de avant-fosă. La
constituţia sa iau parte, în mod predominant, depozite cu caracter de molasă. Spre est, această
unitate încalecă de-a lungul liniei pericarpatice peste depozitele sarmaţiene de platformă.
Formaţiunea geologică de bază este reprezentată prin depozitele atribuite

Helveţianului, cunoscute sub denumirea de “orizonturi cenuşii’.
În cadrul depozitelor Helveţiene s-au separat două orizonturi:
▪ orizontul inferior, cu o grosime de 400-500 m este constituit dintr-o

succesiune ritmică cu caracter flisoid de gresii calcaroase microconglomeratice,
cenuşii şi argile marnoase cenuşiu-verzui. În mod constant, la baza orizontului se
găseşte un nivel caracteristic de gipsuri, cunoscut sub numele de gipsul de Perchiu.
51
▪ orizontul superior, cu o grosime de 600-1000 m, este alcătuit din gresii
nisipoase, friabile, de tip subgrauwacke şi nisipuri cenuşii în strate groase de 1-4 m
care alternează cu marne cenuşii-roşietice. Aceste orizonturi se caracterizează prin
prezenţa intercalaţiilor de şisturi calcaroase, gipsuri şi tufuri dacice.
Formaţiunea acoperitoare aparţine perioadei cuaternare şi cuprinde depozite
aluvionare de terasă, constituite din pietriş cu nisip şi bolovăniş, depuse discordant peste roca
de bază.
Pentru precizarea condiţiilor de fundare au fost executate două foraje : un foraj la

adâncimea de 2 m (P1) şi unul cu adâncimea de 6 m (F1).
În forajul P1 a fost evidenţiată următoarea litologie:
-0,00-0,20 m sol vegetal;
-0,20-2,0 m pietriş cu nisip cafeniu-gălbui şi rar bolovăniş.
În forajul F1 a fost evidenţiată următoarea litologie:
-0,00-0,20 m sol vegetal;
-0,20-6 m pietriş cu nisip cafeniu-gălbui şi rar bolovăniş.
În lucrările efectuate nu a fost interceptat nivelul hidrostatic al acviferului freatic.
Din punct de vedere al Normativului P-100-92, perimetrul studiat se încadrează în

zone seismică „E”, cu valoarea coeficientului Ks de 0,12 şi perioada de colţ Tc de 0,7 secunde.
Adâncimea maximă de îngheţ este de 0,9-1,00 m, conform STAS 6054-1977.
3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare
3.1.Istoricul amplasamentului
Amplasamentul a fost liber de orice construcţie în momentul în care a fost cumpărat

de Petrom şi staţia de carburanţi existentă a fost construită în anii ’90.
3.2.Dezvoltări viitoare
Principalul proces tehnologic care se desfăşoară în complexul distribuţie a

52
4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului
4.1.Generalităţi – angajaţi/schimb; procese tehnologice
În organizarea incintei staţiei de distribuţie a carburanţilor s-au respectat măsurile

prevăzute în "Normativul de proiectare, execuţie, exploatare şi postutilizare a staţiilor de
distribuţie a carburanţilor (benzinării), pentru asigurarea siguranţei la foc" - Indicativ NP 004
-2003 şi de asemenea s-a respectat legislaţia de mediu, respectiv HG nr.95/23.01.2003 –
SEVESO II- privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care
sunt implicate substanţe periculoase şi Ord. Nr.781/09.12.2004 pentru aplicarea normelor
metodologice privind măsurarea emisiillor de COV rezultate din depozitarea şi
încărcarea/descărcarea benzinei la terminale.Principalele faze ale activităţii constau din :
Construirea staţiei s-a efectuat menţinându-se cerinţele obligatorii privind o staţie de
distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule şi cuprinde următoarele dotări:
- platformă staţie;
- instalaţia tehnologică (două rezervoare, cămin de descărcare, bloc de aerisire, pompe
de distribuţie a carburanţilor, separator de hidrocarburi);
- copertină;
- pavilionul comercial;
- drumuri de acces;
- spaţii de parcare;
- sisteme de utilitaţi.
Proiectarea şi realizarea construcţiei pavilionul comercial a îndeplinit cerinţele:
- cerinţa „A” – Rezistenţă şi stabilitate;
- cerinţa „B” – Siguranţă în exploatare;
- cerinţa „C” – Securitate la incendiu;
- designului specific solicitat de către beneficiar;
53
- aspectul comercial.
Incinta staţiei de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule s-a organizat
astfel încât :
- să se asigure dispunerea distinctă, pe zone, a activităţilor din staţie;
- să se identifice uşor riscul pe care îl prezintă fiecare activitate în parte;
- să fie respectate distanţele de siguranţă şi zonarea mediilor cu pericol la explozie;
- să se asigure accesul uşor şi ieşirea în condiţii de siguranţă a traficului;
- să fie încadrată în suprafaţa terenului avut la dispoziţie;
- să fie respectate regulile privind circulaţia autovehiculelor şi să se asigure fluenţa
traficului.
Zonele distincte în cadrul staţiei de distribuţie a carburanţilor pentru
autovehicule sunt :
- zona de distribuţie a carburanţilor, care cuprinde peronul pompelor de livrare a
carburanţilor şi copertina;
- zona de depozitare a carburanţilor, care cuprinde rezervoarele de carburanţi;
- zona de descărcare a carburanţilor, care cuprinde locul de staţionare a autocisternei,
căminul gurilor de descărcare şi, după caz, pompa de transvazare;
- zona separatoarelor de hidrocarburi şi de grăsimi;
- zona de utilităţi şi construcţii anexe (cabina staţiei, încăperi pentru grup electrogen,
centrala termică sau agregat aer condiţionat, tablou electric).
Staţia nr. 12 Piatra Neamţ cuprinde:
- pavilion comercial cu dimensiunile de17,00x14,48 m, suprafaţa de 242,12 m2 ;
- link (luminator) cu dimensiunile de 10,4 X 6 m, suprafaţă de 62,4 m2;
- copertină cu dimensiunile 10,40x6,00 m, suprafaţa de 234 m2 ;
- insule pompe (trei);
- rezervoare carburanţi (două);
- cămin descărcare;
- bloc aerisiri;
- separator de hidrocarburi;
- separator de grăsimi;
- terasă, parcare auto;
- stâlpi de iluminat;
- totem;
- platformă descărcare cisternă;
- semnal intrare;
54
- catarge;
- spaţii verzi, loc de joacă.
Suprafaţa construită maximă este de 750m².
Regimul maxim de înălţime propus este de 9m faţă de cota terenului amenajat.
Regimul de funcţionare al staţiei este permanent .Se preconizează exploatarea
obiectivului pe o durata de 20 ani.
Numărul total al personalului angajat este de 14, organizaţi în trei schimburi.
Pavilionul comercial are o suprafaţă de 246,16 m² şi este o clădire cu regim de
înălţime parter fără subsol. Structura este metalică cu închideri metalice de tip sandwich. La
interior pereţii vor fi din gips carton. La protecţia metalului sunt folosite substante ignifuge.
Tâmplăria exterioară este prevăzută din profile de aluminiu cu cinci camere de rupere
de punte termică şi geam termopan.
Finisajele decorative exterioare precum şi elementele de semnalistică de marcă sunt
furnizate de beneficiar.
Pavilionul comercial va cuprinde: zona de magazin, zona pentru personal, zona pentru
snack bar.
Produsele de patiserie preambalate sunt aprovizionate gata preparate.
Copertina are o structură metalică, rectangulară, susţinută de stâlpi care sunt alipiţi
pompelor. Copertina are rol de protecţie a pompelor dar şi de semnal vizual.
La partea superioară copertina este realizată din tablă cutată, iar la partea interioară
este prevăzută cu plafon fals. În dreptul fiecarei pompe, se află coloanele de colectare a apelor
pluviale de pe copertină.
Luminatorul (link-ul) are rol de protecţie impotriva intemperiilor, şi face legătura
între pavilionul comercial şi zona pompelor de alimentare. Luminatorul este realizat din
policarbonat şi este montat pe structură metalică.
Pompele de alimentare auto
Pentru distribuţia carburanţilor s-au prevăzut 3 pompe de tip multiproduse fabricate de
firma Nuovo Pignione dotate cu 8 furtune de alimentare, câte 4 pe fiecare parte.
Comanda/blocarea pompelor se realizează de la pupitrul de comandă din interiorul
clădirii principale.
Fiecare pompă este prevăzută cu soclu de protecţie.
Sub pompe s-a prevăzut câte un spaţiu în care se realizează legăturile pompei la
conductele de produse petroliere, conducta de recuperare a vaporilor şi legăturile electrice.
Confecţile metalice de ancorare a pompelor sunt din oţel inox.
55
Produsele petroliere circulă prin conducte tehnologice în sistem închis, perfect etanş şi
nu există pericolul de pierderi prin scurgeri. Pardoseala peronului este din beton BCR 4,5 cu
suprafaţa sclivisită şi tratată cu cuarţ. Zona pompelor este protejată de o copertină cu structură
metalică de tip peron, sprijinită pe stâlpi în dreptul fiecărei pompe.
Rezervoare de depozitare produse petroliere
Destinaţia rezervoarelor este următoarea:
-1 rezervor 60 m3, cu trei compartimente împărţit astfel:
 un compartiment de 30 m 3 cu benzină fără Pb C95;
 un compartiment de 20 m3 cu benzină fără Pb Premium C95;
 un compartiment de 10 m3 cu benzină fără Pb Top Premium C99;
-1 rezervor 60 m3, cu două compartimente egale (2x30 m3 ):
 un compartiment de 30 m3 cu motorină Eurodiesel;
 un compartiment de 30 m3 cu motorină Top Eurodiesel.
Izolaţia rezervoarelor se va executa în conformitate cu prevederile STAS 7335/86, de
tipul foarte întărită.
Rezervoarele sunt prevăzute cu un aparat tip DL 4000 (senzor de presiune) legat
permanent cu spaţiul dintre cele două mantale, care are rolul de a semnaliza apariţia unei
fisuri la una dintre mantale ca urmare a coroziuni sau alte cauze accidentale.
Rezervoarele sunt montate îngropat sub carosabil pe o placă de radier din beton armat
şi ancorate de acesta, pentru a preveni flotabilitatea în cazul ridicării pânzei de apă freatică.
Fiecare compartiment de rezervor este prevăzut cu un cămin de vizitare, realizat
conform detaliilor furnizorului. Capacele căminelor sunt amplasate în carosabil, sunt etanşe,
cu dispozitive antiscântei, cu o deschidere liberă de 1000x1000 mm.
Cantitatea de carburanţi livrată în staţie va fi de circa 7200 litri/zi.
Căminul gurilor de descărcare şi recuperare a vaporilor
Produsele petroliere aprovizionate sunt descărcate în rezervoare, prin pompare, pe
compartimente de rezervor (tip de carburant). Construcţia căminului este din metal cu
protecţie antiscânteie. Căminul este acoperit cu un capac din aluminiu protejat cu fibră de
sticlă pentru mărirea rezistenţei la uzură. Gurile de descărcare a carburanţilor vor fi prevăzute
cu un dispozitiv pentru cuplarea la cisternă şi la instalaţia de recuperare a vaporilor de
compuşi organici volatili.
Produsele petroliere aprovizionate vor fi descărcate în rezervoare, gravitaţional, prin
filtrele gurilor de descărcare, câte una pentru fiecare compartiment de rezervor (tip de
carburant).
Separatorul de nămol şi produse petroliere
56
Deversarea apelor pluviale contaminate în reţeaua exterioară unitară se face numai
după trecerea acestora prin separatorul de hidrocarburi tip FREYLIT avănd următoarele
caracteristici constructive:
• forma rentagulară:
- lăţimea 1,38 m;
- lungimea 1,50 m;
• forma cilindrică:
- adâncimea utilă 0,95 m;
-diametrul interior 1,50 m;
• debit nominal – 3 l/s;
• grad de epurare - II (mai mic de 20mg/l);
• construite îngropat din beton armat;
• volumul decantorului este de 1,70 m3.
Separatorul de hidrocarburi este încadrat în categoria “A” pericol de incendiu, ca
urmare la amplasarea lui s-a ţinut seama de prevederile NP 004/2003, distanţa dintre separator
şi limita staţiei fiind de minim 5 m.
Separator de grăsimi
Separatorul de grăsimi este de tip HAURATON AQUAFIX cod SFPE 2/650.
Separatorul de grăsimi este confecţionat din polietilenă PE-HD, nereciclabilă, foarte
rezistentă la substanţe chimice active (uleiuri, solvenţi, grăsimi, uleiuri calde, etc.), stabilă la
UV, fără a reacţiona cu soluţiile care conţin sare (anti-îngheţ) şi alcaline, cu o foarte mare
rezistenţă la coroziune bacteriană. Acest separator este în conformitate cu cerinţele
normativului EN 1825 (DIN 4040). De asemenea, separatorul are rezistenţă totală la îngheţ şi
rezistă până la temperatura maximă de 60oC.
Blocul de aerisiri a rezervoarelor
Rezervoarele de depozitare produse petroliere sunt prevăzute cu conducte de aerisire
dotate la partea superioară cu valvă de respirare şi dispozitiv de oprire a flăcărilor (reducţie,
mufă, corp opritor de flăcări cu pietriş mărgăritar).
Zona de aerisire este în categoria “A” pericol de incendiu. Dispozitivele de oprire a
flăcărilor la o înalţime de minim 4m de la teren şi la cel puţin 3 m de la limita staţiei.
Boxa de gunoi
Boxa de gunoi este o construcţie betonată, cu structură metalică, acoperită cu tablă
cutată.
Suprafaţa boxei de gunoi este de 4 m2, din care:
- 2 m2 pentru depozitarea deşeurilor menajere colectate în pubele PVC;
57
- 2 m2 pentru depozitarea uleiului uzat în butoaie şi şlamurile de produse
petroliere colectate în saci.
Cele două spaţii de depozitare sunt separate.
Deşeurile sunt reprezentate de:
• deşeuri menajere;
• eventualele reziduuri industriale care pot fi reprezentate de produse petroliere
rezultate din operaţia de curăţare a rezervorului de depozitare,
• deşeuri rezultate de la separatorul de hidrocarburi (hidrocarburi şi nămol),
• ulei uzat rezultat de la schimburi de ulei.
Deşeurile menajere se depozitează în pubele PVC, în incinta platformei de gunoi.
Deşeurile menajere se vor ridica periodic de către societatea de gospodărie locală.
Cantităţile reale urmează a fi determinate în timpul exploatării obiectivului.
Eventualele reziduuri industriale se vor ridica periodic de către firme specializate.
Hidrocarburile şi nămolul se colectează în butoaie metalice închise etanş şi urmează a
fi predate pe baza de contract la o firmă specializată în vederea incinerării.
Uleiurile uzate se depozitează în butoaie de plastic şi urmează a fi predate pe baza de
contract la o firmă specializată pentru recuperare.
Terasa este amplasată lângă pavilionul comercial, cu acces uşor al publicului în/din
acesta, acoperită cu pavele autoblocante montate pe un pat de nisip.
Parcarea auto se va desfăşura în faţa pavilionului comercial, pe o platforma betonată
pentru 6 locuri.
Platforma pentru descărcarea cisternei este amplasată în apropierea accesului în
staţie şi este betonată.
Totemul este amplasat în apropierea accesului în staţie la loc vizibil. Acesta are rol de
afişaj şi semnal vizual.
Catargele sunt amplasate în apropierea accesului în staţie la loc vizibil.
Semnalele de intrare-ieşire sunt amplasate în apropierea accesului în staţie la loc
vizibil şi sunt montate săgeţi indicatoare în funcţie de direcţia de mers a autovehiculelor.
Stâlpii pentru iluminat sunt amplasaţi în apropierea accesului în staţie şi au o
dispunere perimetrală staţiei.
Spaţiile verzi acoperă circa 565 m2, fiind plantate cu gazon şi arbuşti.
4.2.Materiale de construcţii
Materialele de construcţie constau din beton, rigips, tâmplărie metalică, geam

termopan şi alte materiale de construcţii care nu conţin azbest.
58
4.3.Depozite de materii prime, rezervoare subterane
Stocarea benzinei şi motorinei se realizează în două rezervoare subterane
Destinaţia rezervoarelor este următoarea:

-1 rezervor 60 m3, cu 3 compartimente împărţit astfel:
 un compartiment de 30 m3 cu benzină fără Pb C95;
 un compartiment de 20 m3 cu benzină fără Pb Premium C95;
 un compartiment de 10 m3 cu benzină fără Pb Top Premium C99;
-1 rezervor 60 m3, cu 2 compartimente egale (2x30 m3):
 un compartiment de 30 m3 cu motorină Eurodiesel;
 un compartiment de 30 m3 cu motorină Top Eurodiesel.
Separator de nămol şi produse petroliere – construcţie îngropată cu debit nominal 3 l/s,
volumul decantorului de 1,70 m3.
Separator de grăsimi, construcţie îngropată cu debit nominal de 2 l/s.
Bazin vidanjabil pentru ape uzate tehnologice şi menajere cu volum de 6 m3
Conducte de alimentare cu apă prin branşament nou cu diametrul de 32mm de la
reţeaua orăşenească. Sunt alimentaţi consumatorii din clădirea staţiei, insulele pompelor şi un
hidrant de grădină. Clădirea staţiei se alimentează printr-o conducta PP-R cu diametrul 40mm,
lungimea de 57,0m, pozată îngropat, îmbinată cu fitinguri corespunzătoare. Punctele de
alimentare cu apă aflate pe fiecare insulă a pompelor de distribuţie sunt alimentate prin
conducte PP-R cu diametrul de 20mm de la distribuitorul aflat în camera tehnică a
pavilionului comercial. Hidrantul de grădină este alimentat printr-un racord PP-R cu
diametrul de 25mm.
Conductele de canalizare pentru apele uzate tehnologice şi menajere sunt conduse într-
un bazin vidanjabil, iar apele pluviale curate sunt evacuate în sistemul de canalizare pluvială
orăşenească.
Materialele care se comercializează la magazin sunt stocate în magazia acestuia.
4.4.Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă
Teritoriul judeţului Neamţ aparţine în proporţii egale sectorului de munte (partea de

vest) şi celui cu climă continentală-ţinutul de climei de dealuri, districtul Subcarpaticior
vestici.
Circulaţia generală a atmosferei pentru sectorul de dealuri şi de podiş este specifică
circulaţia aerului rece , iarna şi a celui cald şi uscat în timpul verii, care imprimă circulaţia de
continentalism.
59
Sunt frecvente invaziile de aer rece de origine subpolară de la nord şi cele care provin
din aria ciclonului siberian.
Circulaţia dinspre nord vest este specifică pentru arealul submontan.
0
Temperatura medie anuală înregistrează în partea de est a judeţului valori de circa 8,5
C, (Piatra Neamţ 8,20 C ).
În programul CORINAIR al Agenţiei Europene de Mediu sunt prevăzuţi factori de

emisie în aer pentru NOX, CO, CO2, COV, CH4 şi funingine în funcţie de carburantul utilizat
(motorină sau benzină), puterea motoarelor şi calitatea şoselei (rural sau urban) şi pentru
întreaga funcţionare a staţiei de alimentare cu carburant lichid.
Considerăm minor aportul adus calităţii aerului, de poluanţii produşi prin funcţionarea
motoarelor autovehiculelor care vin la staţia de distribuţie a carburanţilor, deoarece calitatea
atmosferei este determinată şi de traficul auto intens din zonă.
Se pot calcula emisiile la funcţionarea globală a staţiei de alimentare (vezi tabelul de

mai jos), cu calculele efectuate pentru valoarea de 0,85 kg/dm3 densitatea benzinei.
Capacităţi VOC emis anual (g)

Rezervoare 120 m3 150.379
(140,75 t)
Golire autocisterne 108.576
80 m3 (62,4 t)
Pierderi întâmplătoare la 1.108
rezervoare
(140,75 t)
Revărsări la rezervoare 11.080
(140,75 t)
Umplere rezervoare 43.848
autovehicule (25,2 t)
TOTAL 314.991
Calculul dispersiei zilnice a COV pe toată suprafaţa depozitului s-a efectuat în ipoteza
înălţimii coloanei de aer de 10 m pe o suprafaţă 2000 m2 şi cu împrospătarea coloanei de aer
de 10 ori pe zi.
Concentraţia de COV rezultată (50 mg/m3 zi), nu depăşeşte concentraţia maximă admisă
de normele în vigoare, dar toţi aceşti coeficienţi de emisie sunt prevăzuţi pentru instalaţii de
tip vechi, fără sisteme de recuperare a vaporilor de compuşi organici volatili şi cu calcule
pentru cantitatea totală de carburant, inclusiv motorina.
60
Motorina are un coeficient de volatilizare de 17 ori mai mic decât al benzinei, dar
deoarece în programul CORINAIR nu sunt prevăzuţi coeficienţi de emisie pentru motorină,
calculele s-au efectuat ca pentru benzină.
La staţia de distribuţie echipamentele vor fi prevăzute cu instalaţii de recuperare a
compuşilor organici volatili pe tot fluxul tehnologic, ceea ce va contribui la protecţia calităţii
atmosferei.
4.5.Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al

apelor pluviale
Alimentarea cu apă a staţiei de distribuţie a carburanţilor se realizează de la reţeaua
existentă în zonă, prin racord cu o conductă cu diametrul de 40 mm şi lungime 57,0m, pozată
îngropat, îmbinată cu fitinguri corespunzătoare.
Punctele de alimentare cu apă aflate pe fiecare insulă a pompelor de distribuţie sunt
alimentate prin conducte cu diametrul de 20 mm de la distribuitorul aflat în camera tehnică a
pavilionului comercial.
Hidrantul de grădină este alimentat printr-un racord cu diametrul de 25 mm.
Căminul de apometru este din beton monolit, secţiune circulară, proiect tip ISLGC nr.
1785-2, cu diametrul de 1,25m, acoperit cu capac şi ramă din fontă, necarosabil.
Bilanţul cantitativ al apelor este prezentat în continuare.
Parametrii de capăt ai folosinţei de Q zi Q zi Q orar

Nr. Qinstantaneu
apa med max max
crt. [l/s]
(debite caracteristice) [m3/zi] [m3/zi] [mc/oră]
1. Cerinţa de apă potabilă pentru consum
0,594 0,654 0,067 -
igienic-sanitar
2 Cerinţa de apă pentru activităţi
0,336 0,370 0,038
specifice la bar
TOTAL cerintă de apă: 0,93 1,024 0,105 -
4. Evacuare ape uzate menajere 0,475 0,523 0,053 -
5. Evacuare ape uzate menajere de la
0,269 0,296 0,03
activităţi specifice din bar
TOTAL ape uzate evacuate: 0,744 0,819 0,083 -
6. Evacuare ape pluviale - Qpl.c. - - - 21,568
Nu există instalaţie de recirculare a apei.
Toate calculele efectuate pentru determinarea necesarului şi cerinţei de apă, precum şi

calculele efectuate pentru determinarea debitelor de apă uzată menajeră şi pluvială evacuată,
au fost efectaute în conformitate cu prevederile STAS 1343/1991, STAS 1478/84 şi a
celorlalte STAS-uri conexe la acestea.
61
Regimul de funcţionare al folosinţei de apă pentru acest obiectiv este de 24 ore/zi
pentru magazin.
Debite caracteristice de apa

Consumatorii principali: - nevoi igienico-sanitare
- nevoi specifice activităţii barului
A. Necesarul de apă
a.) Necesarul de apă pentru nevoi igienico-sanitare va fi următorul:
- pentru personalul angajat (14 persoane/zi): qsp1 = 20 l/zi (N1=14)
- pentru persoane în tranzit (se estimează 50 persoane /zi dintre vizitatori şi
potenţiali cumpărători care vor beneficia de serviciile grupului sanitar):
qsp2 = 5 l/zi (N2=50)
Q1n zi med = [(qsp1N1) + (qsp2N2)]/1000 [m3/zi]
Q1n zi med = [(20x14)+(5x50)]/1000 = 0,530 m3/zi
Q1n zi max = kzi Q1n zi med kzi=1,10 coeficient de neuniformitate a debitului zilnic
Q1n zi max = 1,10 x 0,53 = 0,583 m3/zi
Q1n orar max = ko Q1n zi max /24 ko=2,5 coeficient de neuniformitate a debitului orar
Q1n orar max = 2,5 x 0,583 / 24 = 0,06 m3/h
b.) Necesarul de apa pentru nevoile specifice activităţii barului va fi următorul:
- pentru persoane în tranzit (se estimează 100 persoane /zi dintre vizitatori şi
potenţiali cumpărăatori care vor beneficia de serviciile barului):
qspb = 3 l/zi (N3=100)
Q2n zi med = [(qspb N3)]/1000 [m3/zi]
Q2n zi med = [(3x100)]/1000 = 0,3 m3/zi
Q2n zi max = kzi Q2n zi med kzi=1,10 coeficient de neuniformitate a debitului zilnic
Q2n zi max = 1,10 x 0,3 = 0,33 m3/zi
Q2n orar max = ko Q2n zi max /24 ko=2,5 coeficient de neuniformitate a debitului orar
Q2n orar max = 2,5 x 0,33 / 24 = 0,034 m3/h
B. Cerinţa de apa
a.) Cerinta de apa pentru nevoi igienico-sanitare:
Qs = kskpQn
62
ks=1,02 -coeficient supraunitar pentru captările din reţele de apă centralizate, care ţine seama
de nevoile tehnologice ale reţelei de alimentare cu apă;
kp=1,10 -coeficient supraunitar care evidenţiază pierderile de apă din reţeaua de distribuţie;
Rezultă urmatoarele valori ale debitelor caracteristice ale cerinţei de apă potabilă:
Q1s zi med = 1,02 x 1,1 x 0,530 = 0,594 m3/zi
Q1s zi med = 0,594 m3/zi
Q1s zi max = 1,02 x 1,1 x 0,583 = 0,654 m3/zi
Q1s zi max = 0,654 m3/zi
Q1s orar max = 1,02 x 1,1 x 0,06 = 0,067 m3/h
Q1s orar max = 0,067 m3/h
b.)Cerinţa de apă pentru nevoi snack-bar
Qs = kskpQn
ks=1,02 -coeficient supraunitar pentru captările din reţele de apă centralizate, care ţine seama
de nevoile tehnologice ale reţelei de alimentare cu apă;
kp=1,10 -coeficient supraunitar care evidenţiază pierderile de apă din reţeaua de distribuţie;
Rezultă următoarele valori ale debitelor caracteristice ale cerinţei de apă potabilă:
Q2s zi med = 1,02 x 1,1 x 0,30 = 0,336 m3/zi
Q2s zi med = 0,336 m3/zi
Q2s zi max = 1,02 x 1,1 x 0,33 = 0,370 m3/zi
Q2s zi max = 0,370 m3/zi
Q2s orar max = 1,02 x 1,1 x 0,034 = 0,038 m3/h
Q2s orar max = 0,038 m3/h
Necesarul total de apă (Qn = Q1n + Q2n)

Qn zi med = 0,83 m3/zi
Qn zi max = 0,913 m3/zi
Qn orar max = 0,094 m3/h = 0,026 l/s
Cerinţa totală de apă (Q s = Q 1s + Q 2s)

Qs zi med = 0,93 m3/zi
Qs zi max = 1,024 m3/zi
Qs orar max = 0,105 m3/h = 0,029 l/s
Debite de ape uzate evacuate Quzat = 0,8 x (Q1s + Q2 s )

Astfel, debitele caracteristice ale apelor uzate evacuate sunt:
63
Qu zi med = 0,8 x (0,594 + 0,336) = 0,744m3/zi
Qu zi max = 0,8 x (0,654 + 0,370) = 0,819m3/zi
Qu orar max = 0,8 x (0,067 + 0,038) = 0,084 m3/h = 0,0233 l/s
Debite de ape pluviale evacuate

Acest calcul s-a intocmit conform "Diagrame, nomograme şi tabele pentru
calculul lucrărilor hidroedilitare" şi a STAS 9470/73, după cum urmează:
- obiectivul este situat în zona 8;
- durata ploii de calcul este 15 minute;
- frecvenţa ploii de calcul este 2/1
Qpl = 0,0001 x i x S x m x d [l/s]
în care: i = 150 l/s.ha - intensitatea ploii de calcul;
m = 0,8 - coeficient de atenuare;
d = coeficient de scurgere funcţie de categoria suprafeţei afectate de ploaie:
d1 = 0,80 pentru suprafete betonate;
d2 = 0,95 pentru magazin, copertine;
d3 = 0,10 pentru spaţii verzi.
S = S1 + S2 + S3 - suprafaţa totală afectată de ploaie S1 =
1264 m2 - platforme, alei betonate
S2 = 543 m2 - acoperişuri
S3 = 472 m2 - spaţii verzi
Q1pl =0,0001 x 150 x (1264 x 0,8 + 543 x 0,95 + 472 x 0,10) x 0,8=18,891 l/s.
Aceste ape pluviale, considerate convenţional curate, vor fi evacuate prin
intermediul unui racord de canalizare cu diametrul de 30 cm în reţeaua de canalizare
orăşenească.
Apele pluviale colectate de pe platforma (peronul) pompelor de livrare a
combustibililor şi de pe platforma de descărcare, cu posibile impurificări de produse petroliere
(S = 279 m2):
Q2pl = 0,0001 x 150 x 279 x 0,8 x 0,8 = 2, 678 l/s (max.)
vor fi dirijate prin rigole şi conducte la un separator de produse petroliere, amplasat în incintă,
înainte de căminul de racord pentru canalizarea publică.
Debitul total al apelor pluviale evacuate: Qpl = 18,89 + 2, 678= 21,568 l/s.
Cerinţa maximă de apă potabilă este de 1,024 m³/zi.
Categoriile de ape uzate care se evacuează sunt:
- ape uzate menajere - provin de la:
64
a. grupuri sanitare din pavilionul comercial şi insule.
b. activitatea cafenelei, ape care sunt trecute printr-un separator de grăsimi;
- ape uzate tehnologice - provin de la:
a. spălarea platformelor pompelor, ape care sunt trecute printr-un separator de
produse petroliere.
- ape meteorice:
a. ape meteorice de pe suprafeţele betonate;
b. ape meteorice de pe clădirea staţiei şi copertină;
c. ape meteorice potenţial poluate cu produse petroliere de pe platforma de
descărcare a cisternei.
Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate respectă limitele stabilite de
H.G.188/2002 -NTPA-002 modificată şi completată cu H.G.nr. 352/2005 şi prevederilor
H.G.nr. 351/2005 privind Programul de reducere şi eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor
şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase în mediul acvatic.
Sistemul de canalizare din incintă este separativ.
Sistemul interior de canalizare aferent fiecarui tip de apă uzată evacuată este
următorul:
- ape uzate menajere:
 ape uzate menajere de la grupurile sanitare ale clădirii staţiei sunt
evacuate prin racorduri îngropate din tuburi PVC KG cu diametrul de 110 mm
până la primul cămin de racord din incintă;
 apele uzate menajere provenite de la spălătorul prevăzut în restaurantul
clădirii staţiei sunt trecute printr-un separator de grăsimi HAURATON
AQUAFIX SFPE 2/650cu debitul de 2,0 l/s;
- ape uzate tehnologice:
 apele uzate utilizate pentru spălarea platformei pompelor sunt colectate
prin intremediul gurii de scurgere GS1, respectiv rigolei Rg4 amplasate la
limita platformei pompelor.
- ape meteorice:
 apele pluviale de pe suprafeţele betonate sunt conduse prin pante spre
rigolele carosabile, aflate la intrarea şi ieşirea din staţie şi spre gurile de
scurgere prevăzute pe platforma staţiei;
 apele pluviale de pe clădirea staţiei şi copertină sunt colectate prin
receptoare de terasă şi conduse prin racorduri îngropate cu diametrul de 110
mm la reţeaua de canalizare din tuburi PVC a incintei;
65
 apele pluviale potenţial poluate cu produse petroliere de pe platforma
de descărcare a cisternei sunt colectate prin intremediul gurii de scurgere GS1,
respectiv rigolei Rg4 amplasate la limita platformei pompelor.
De pe suprafetele carosabile care suportă scurgeri accidentale cu produse petroliere
(zona pompelor şi zona gurii de descărcare), apele pluviale sunt conduse în sistem închis la
separatorul de produse petroliere, amplasat în carosabil.
Separatorul de produse petroliere, tip FREYLIT M+R 3R are următoarele
caracteristici:
- debitul nominal 3 l/s;
- amplasare în carosabil, sarcina maximă 400kN pe capac;
După trecerea prin separator, apele uzate sunt conduse la reţeaua de canalizare
menajeră şi pluvială a incintei, apele evacuate îndeplinind condiţiile din Normativul NTPA
002/2005.
Aceste ape vor fi colectate în bazinul vidanjabil cu volum de 6 m3.
Apele pluviale convenţional curate sunt deversate în sistemul de canalizare pluvială
orăşenească printr-un branşament cu diametrul de 250 mm.
În punctele de schimbare de direcţie sau de racord sunt prevăzute cămine de canalizare
de vizitare, acoperite cu capace şi rame din fontă, carosabile sau necarosabile, în funcţie de
zona de amplasare a căminelor.
Din punct de vedere calitativ, indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate în reţeaua
de canalizare orăşenească se vor încadra in limitele prevăzute de H.G.188/2002 -NTPA-002
modificată şi completată cu H.G.nr.352/2005 şi prevederilor H.G.nr.351/2005.
Urmărirea calităţii apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare orăşenescă se va
realiza prin efectuarea de analize, trimestrial, prin laboratorul acreditat de autorităţile locale în
domeniu.
4.6.Producerea şi eliminarea deşeurilor
Se produc şi elimină următoarele tipuri de deşeuri:
66
- Deşeuri menajere cantitatea de 3,65 t/an se colectează în pubele PVC şi se
depozitează temporar în incinta boxei de gunoi. Se ridică periodic de către firma de
salubritate locală.
- Nămoluri cu produse petroliere în cantitate de 27 kg/an, care ambalată în saci de
50 kg, reprezintă 1 sac/an şi sunt colectate şi ambalate în saci de plastic. Se depozitează
temporar în incinta boxei de gunoi şi sunt preluate de către societatea comercială S.C. OIL
DEPOL SERVICE S.R.L. în baza contractului nr. 515/16.05.2005.
- Uleiuri uzate cu cantitatea de 1 m3 / an sunt colectate în butoaie.Se depozitează
temporar în incinta boxei de gunoi şi sunt preluate de către societatea comercială S.C. NAC
INDUSTRII S.R.L. în baza contractului nr. 5929/30.12.2005.
Boxa de gunoi este o construcţie betonată, cu structură metalică, acoperită cu tablă
cutată.
Suprafaţa boxei de gunoi este de 4 m2, din care:
- 2 m2 pentru depozitarea deşeurilor menajere în pubele PVC;
- 2 m2 pentru depozitarea uleiului uzat în butoaie şi şlamurile de produse
petroliere în saci.
Cele două spaţii de depozitare sunt separate. Incinta platformei se curăţa regulat.
Deşeurile se vor ridica periodic de către firme specializate.
4.7.Alimentarea cu energie electrică
Sursa de alimentare cu energie electrică a obiectivului este reţeaua de distribuţie a

energiei electrice a municipiului, aflată în exploatarea S.C. ELECTRICA S.A.
Instalaţia electrică de utilizare a consumatorului este concepută pentru a servi pompele
de carburanţi, clădirea staţiei de distribuţie carburanţi şi utilitaţile sale.
Conform Normativului I.7/91, deoarece curentul nominal este mai mare de 30 A,
racordul electric al staţiei la reţeaua RENEL va fi trifazat.
4.8.Protecţia şi igiena muncii
Înghiţirea unor cantităţi mari de benzină poate duce la apariţia depresiunii sistemului
nervos central. Inhalarea benzinei urmată după înghiţire poate duce la apariţia pneumoniilor
acute. La adulţi, înghiţirea a 20 – 50 g benzină poate produce simptome acute de otrăvire.
Organe afectate: Piele, ochi, sistem nervos central, sistem respirator.
Căi primare de intrare: Inhalare, înghiţire, contact cu pielea.
67
Efecte acute: Inhalarea acută produce iritări intense ale nasului, gâtului şi plămânilor,
dureri de cap, tulburări de vedere, conjunctivite, confuzii mentale, perturbarea mersului,
tulburări de exprimare, pierderi de conştiinţă, convulsii. Înghiţirea poate duce la apariţia stării
de ebrietate, vomă, greaţă, febră, stări de somnolenţă, confuzii şi cianoze (o colorare în
albastru închis a pielii şi a mucoasei membrane cauzată de pierderea de oxigen). Inspiraţia
vaporilor de benzină poate cauza tuse, voce sugrumată, întreruperi de respiraţie, creşterea
vitezei de respiraţie, febră, bronşite şi pneumonii. Alte simptome datorate expunerii acute
determină apariţia hemoragiilor acute ale pancreasului, distrugerea ţesutului gras a ficatului şi
rinichilor şi congestii pasive ale gurii.
Efecte cronice: Inhalarea cronică poate duce la pierderea poftei de mâncare, greaţă,
pierderea greutăţii, insomnii şi sensibilitate neobişnuită (hipersensibilitate) a extremităţilor
urmată de slăbiciuni motorii. Expunerea repetată a pielii la benzină poate cauza băşici ale
pielii, uscarea pielii şi leziuni ale pielii.
Alegerea echipamentului de protecţie individuală se va face conform reglementărilor
legale în vigoare.
Pentru protecţia respiratorie se vor cere indicaţii de specialitate înainte de a alege şi a
utiliza aparatul respirator. Se va utiliza un aparat respirator filtrant cu cartuş pentru vapori
organici, adecvat, sau orice aparat respirator izolant cu faţă de mască completă.
Se vor purta ochelari de protecţie cu sticlă sau ochelari de protecţie chimică conform
reglementărilor referitoare la protecţia ochilor şi a feţei. Se va evita folosirea lentilelor de
contact la locul de muncă.
Pentru prevenirea contactului cu produsele petroliere se vor purta mănuşi, cizme şi
şorţuri de protecţie chimică.
Se vor asigura sisteme de ventilare generală şi locală pentru a menţine concentraţiile
de vapori sub limitele admise. Se preferă ventilarea locală de evacuare deoarece previne
dispersia vaporilor în zona de lucru prin captarea acestora la sursă.
Se va dispune de staţii de spălare a ochilor în zona de lucru în caz de urgenţă şi duşuri
rapide de protecţie.
Se vor separa hainele de lucru contaminate de hainele de stradă şi se vor spăla înainte
de reutilizare.
Este interzis mâncatul, nu băutul şi fumatul în zona de lucru. Trebuie asigurată o bună
igienă personală după utilizare carburanţilor.
Vor fi respectate următoarele legi în vigoare:
 Norme generale de protecţia muncii – elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale şi Ministerul Sănătăţii – 1996;
68
 Legea protecţiei muncii nr. 90 / 1996, inclusiv anexele 1 şi 2 – Normele
metodologice de aplicare.
Proiectul nu cuprinde lucrări speciale sau tehnologii care să necesite măsuri
suplimentare celor incluse în normative.
4.9.Prevenirea şi stingerea incendiilor
Utilajele şi toate dotările obiectivului au fost astfel alese, încât să corespundă gradului
de periculozitate al acestuia.
Principalele elemente de construcţie ale clădirii staţiei de distribuţie a carburanţilor
(structuri metalice) încadrează clădirea în gradul II de rezistenţă la foc.
Instalaţiile tehnologice sunt prevăzute cu mijloace de primă intervenţie, conform
prevederilor NP 004-2003.
Echiparea cu mijloace de apărare împotriva incendiilor este următoarea:
Pentru cabina staţiei:
- stingător portativ cu spumă chimică 2 bucăți
- stingător portativ cu praf şi CO2 2 bucăți
- ladă cu nisip 1 bucăți
- lopeţi 2 bucăți
Pentru pompele de combustibil şi rezervoarele de carburanţi:
- stingător portativ cu spumă chimică 2 bucăţi;
- stingător portativ cu praf şi CO2 2 bucăţi;
- stingător transportabil cu spumă chimică 2 bucată;
- stingător transportabil cu pulbere 1 bucată;
- hidrant portativ tip B 1 bucată;
- cheie hidrant 1 bucată;
- furtun tip C 100 m;
- teava refulare tip C 1 bucată;
- cheie racord tip A, B, C 1bucată.
Respectarea întocmai a prevederilor proiectului şi a regulamentului de exploatare
reduce la minim posibilitatea producerii unui incendiu în cadrul staţiei.
Telefoanele staţiei asigură alarmarea operativă a brigăzii de pompieri, în cazul
producerii unui incident.
69
Măsurile adoptate în desfăşurarea activităţii asigură reducerea riscului asupra
populaţiei din Piatra Neamt, din vecinătatea amplasamentului Staţiei de alimentare cu
carburanţi nr. 12 Piatra Neamt, la un nivel minim acceptabil.
4.9.Zgomotul şi vibraţiile
Creşterea nivelului fonic poate proveni numai de la autovehiculele care vin să

aprovizioneze staţia de distribuţie a carburanţilor şi de la funcţionarea autovehiculelor
clienţilor.
Amplasamentul este situat în zonă cu puţine locuinţe şi faptul că motoarele

autovehiculelor sunt oprite pe perimetrul staţiei ne determină să considerăm că nu se produce
ridicarea nivelului fonic peste fondul zonei.
4.10.Securitatea zonei
Staţia de distribuţie a carburanţilor cu funcţionare non stop va fi împrejmuită şi

iluminată.
Va fi prevăzut un post pentru paznici şi securitatea staţiei va fi asigurată de camere de

luat vederi.
4.11.Administraţie
Socitatea Comercială S.C. Petrom S.A are un departament de mediu care asigură
legătura cu Agenţia de Protecţia Mediului Piatra Neamţ.
5.Calitatea solului
5.1.Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat
Pe perioada funcţionării staţiei de alimentare cu carburanţi solul poate fi afectat de

infiltraţii de produse petroliere din rezervoare sau la umplerea rezervoarelor autovehiculelor.
Acestă poluare se poate elimina prin construcţia deosebită a rezervoarelor cu pereţi
dubli şi sistem automat de atenţionare a apariţiei unei fisuri şi dotarea pompelor de distribuţie
cu sisteme de oprire automată când rezervoarele sunt pline.
70
Gestionarea corectă a deşeurilor menajere colectate în europubele amplasate pe o
platformă special amenajată poate diminua o afectare suplimentară a calităţii solului.
5.2. Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate
În vecinătate sunt situate terenuri particulare cu destinaţie agricolă şi a căror utilizare

nu influenţează calitatea solulului din staţia de distribuţie a carburanţilor.
71
72
CAP. 5. Concluzii şi recomandări
La funcţionarea staţiei de alimentare cu carburant lichid nr.12 din municipiul Piatra

Neamţ nr. 12 amplasată pe b-ul. g-ral Dăscălescu nr. 395 se vor utiliza utilaje şi sisteme de
recuperare a compuşilor organici volatili corespunzător normelor cerinţelor Comunităţii
Europene.
Alimentarea cu apă se va realiza de la reţeaua existentă în zonă.
După colectarea apelor posibil a fi afectate de produse petroliere şi grăsimi şi

deversarea acestora în decantorul separator de grăsimi şi a celui de produse petroliere se vor
deversa în decantor cu volum de 6 m3 care va fi vidanjat periodic.
Apele pluviale de pe suprafeţele curate vor fi descărca în reţeaua pluvială din zonă.
În caz de incendiu se poate stinge incendiul, mai ales că alimentarea cu apă se va

menţine în funcţiune şi incinta va fi prevăzută cu extinctoare.
Respectarea toturor măsurilor de protecţie a muncii specifice fiecărui punct de lucru

va evita posibilitatea apariţiei accidentelor de muncă.
În caz de furtuni violente cu descărcări electrice se va opri orice fel de activitate de

funcţionare a staţiei de distributiei de alimentare cu carburanţi
Se recomandă realizarea unui foraj în zona rezevoarelor la staţia de distribuţie nou

construită, până la primul strat freatic, pentru monitorizarea calităţii apei freatice.
Măsurările periodice în timpul funcţionării obiectivului, pe care le poate solicita

Agenţia de Protecţia Mediului a judeţului Neamţ, determinarea calităţii aerului, solului şi
apelor subterane şi a nivelului de zgomote, vor fi realizate de un laborator autorizat cu care
societatea comercială va avea contract pentru aceste perioade.
73
74
Bibliografie
- Boldeanu Cornel – <Curs de drept al mediului înconjurător> Ed. Europolis, Constanţa 2001
- Camelia Cămășoiu – ” Economia și sfidarea naturii. Alternativa dezvoltării durabile în

România ‘’, Ed. Economică, București 1994
- Mircea Duțu – “Dreptul mediului”, Ed Economică, București 1996
- Mircea Duțu – “Tratat”, vol. I și vol. II., Ed Economică, București 1996
- Ilie Grădinaru “Protecţia mediului”, Ed. Economica, Bucureşti 2000
- E. Lupan – ’’ Dicționar de protecția mediului’’, Ed. Lumina Lex, București 1997
- D. Marinescu – ‘’Tratat de dreptul mediului’’, Ed. All Beck, București 2003
- Dumitra Popescu – ‘’Probleme juridice privind protectia mediului uman si combaterea

poluării’’ , Revista Româna de drept nr.7/1972
- Uliescu Marilena – ‘’Dreptul mediului înconjurător’’, Ed. Fundației România de Mâine,

București, 1998
- Ionescu Ștefan – ‘’Impactul lucrărilor hidrotehnice’’ - 1999
75
Legislaţie
1. Legea protecției mediului – Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995, modificată și completată
prin O.U. 91/ 2002
2. Legislația privind protecția mediului, vol. I, Ed. Lumina Lex, București 1996
3. Legislația privind protecția mediului, vol. II, Ed. Lumina Lex, București 1996
4. Hotărârea Guvernului Român, privind accesul mediului, nr. 115/2002
76

Final Cris

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Final Cris

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

Bilanţ de mediu nivel I pentru activităţi

SPECIALIZAREA: MASTERAT "MANAGEMENTUL INTEGRAT AL MEDIULUI"

l. Tema lucrării de disertaţie: BILANŢ DE MEDIU NIVEL I PENTRU ACTIVITĂŢI

CAPITOLUL 2 – Obiectul lucrării de disertaţie

CAPITOLUL 3 – Elemente generale de protecţia mediului

3.1.1. Legea protecţiei mediului

A. Reglementări privind evaluarea poluării mediului

B. Praguri de alertă şi praguri de intervenţie

C. Reglementări privind poluarea solului

D. Reglementări privind evaluarea poluării aerului

E. Reglementări privind evaluarea poluării apelor de suprafaţa şi

3.1.2. Proceduri de realizare a bilanţurilor de mediu

A. Bilanţ de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare

B. Bilanţ de mediu nivel I

C. Bilanţ de mediu nivel II

D. Evaluarea riscurilor de mediu

E. Bilanţ de mediu în procesul de privatizare

F. Bilanţ de mediu nivel I. Scopul şi domeniul bilanţului de mediu

3.1.3. Aspecte ale monitorizării factorilor de mediu

B. Activităţi ce necesită sisteme de monitorizare a factorilor de mediu

C. Principii de proiectare a unei reţele de monitorizare a factorilor de

D. Criterii în stabilirea punctelor de măsurare

CAPITOLUL 4 – Analiza de bilanţ de mediu nivel I pentru <<Statia de carburanţi din

municipiul Piatra Neamţ >>

4.1. Utilizarea ternului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia

4.2. Istoricul zonei

4.3. Posibilitatea poluării solului

4.4. Depozitarea deşeurilor

4.5. Condensatori/ transformatori electrici

4.6. Securitatea zonei

4.7. Măsuri de pază împotriva incendiilor

4.8. Protecţia muncii şi igiena locului de muncă

4.9. Evacuarea apelor uzate

4.10. Emisii atmosferice

4.12. Proximitatea cablurilor de tensiune

4.13 Surse de informare

4.14. Raport pentru bilanţ de nivel I

CAPITOLUL 5 – Concluzii şi recomandări

Studiile științifice de mare amploare, asupra fenomenelor de interacțiune dintre

Pentru a putea întelege legătura complexă om-mediu, este necesar sa se definească

Criteriul fundamental în aprecierea oportunității și admisibilității schimbărilor produse

Monitorizarea factorilor de mediu face parte din problemele majore, de maximă

Studiul de față face obiectul realizării criteriilor privind funcționarea sistemului de

În spiritul aceleași legi a protecției mediului, prin monitorizarea factorilor de mediu se

Lucrarea este structurată pe 5 capitole, abordând fiecare detaliat problema stringentă a

Capitolul III cuprinde elemente generale despre protecția mediului, cu scopul de a

Analiza bilanțului de mediu de nivel I pentru stația de distribuție a carburanților din

În ultimul capitol sunt prezentate recomandările și concluziile acestei lucrări.

Stația de distribuție a carburanților, va fi amplasată în municipiul Piatra Neamț.

Principalul proces tehnologic care se va desfăşura în complexul de distribuţie a

Actele doveditoare asupra proprietaţii terenului sunt:

3.1.1. Legea protecţiei mediului

Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru proiectele de investiţii noi,

• Principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale

• Principiul “poluatorul platește”

A. Reglementări privind evaluarea poluării mediului

Prezenta reglementare stabilește procedurile și normele tehnice privind identificarea

Evaluare a riscului – analiza probabilității și gravității principaleor componente ale

Proba de referință – proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

Prin reglementarea de mediu se definește semnificația și se stabilesc dispozițiile

C. Reglementări privind poluarea solurilor

Pragurile de alertă și pragurile de intervenție pentru concentrațiile de poluanți în soluri