P. 1
2CAPITOLUL 2 stakeholderi

2CAPITOLUL 2 stakeholderi

|Views: 1,199|Likes:
Published by zedof

More info:

Published by: zedof on Oct 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2013

pdf

text

original

2.

2 Factorii interesati (stakeholder-ii) ai organizatiei
2.2.1 De la pozitivismul economic la umanismul economic
a. Pozitivism economic: Teoria de agent sau Modelul shareholderilor1 (actionarilor). Aceasta conceptie il are ca principal sustinator pe economistul american Milton Friedman2. Potrivit acestuia, intr-o economie capitalista exista o singura responsabilitate a organizatiilor de afaceri: aceea de a utiliza resursele si de a se angaja in acele activitati care sa maximizeze profiturile pe termen lung cu respectarea legii si a competitiei libere3. Managerii sunt agenti ai actionarilor avand obligatia fiduciara (contractuala) de a actiona in sensul maximizarii satisfacerii intereselor actionarilor, acestia fiind proprietarii organizatiei si angajatorii managerilor. Esenta teoriei de agent este aceea ca singura responsabilitatea a unei organizatii de afaceri este de a obtine beneficiul maxim in conditiile legii. Punctul de vedere al lui Friedman porneste de la premisa ca nimeni nu intra in afaceri cu un alt scop decat acela de a obtine cele mai mari castiguri posibile. Aceasta este o consecinta a conceptului „mainii invizibile”, al lui Adam Smith4, care subliniaza rolul regulator al fortelor pietei in alocarea eficienta a resurselor si in coordonarea organizatiei. Baza teoriei de agent este teoria utilitarista, potrivit careia consecinta unei actiuni poate fi considerata etica daca genereaza mai mult bine (mai multe venituri) decat rau (costuri). O particularizare a acestei teorii este utilitarismul financiar: actiunile care genereaza o utilitate financiara mai mare sunt mai bune decat cele care genereaza o utilitate mai redusa. Potrivit teoriei utilitariste, singurul criteriu care sta la baza deciziei este analiza cost-beneficiu, adica raportul eficientei. Teoria de agent se focalizeaza exclusiv pe organizatia de afaceri si pe interesul ei pe termen lung. O decizie este corecta daca genereaza un bine strict la nivelul organizatiei. Este o teorie din categoria pozitivismului economic, centrata pe urmatoarea argumentatie: atunci cand un antreprenor decide ca obtinerea de profit nu mai reprezinta unicul scop (sau scopul principal) al firmei sale, el decide, de fapt, sa aloce o parte din veniturile generate de activitatea economica a firmei sale unor scopuri non – economice (de exemplu, pentru activitati sociale). Dar cheltuirea veniturilor firmei in alte scopuri necesita fie acceptarea scaderii profiturilor, ceea ce echivaleaza cu cheltuierea banilor si diminuarea averilor aproprietarului, fie acceptarea scaderii salariilor, ceea ce echivaleaza cu cheltuirea banilor si diminuarea nivelului de trai al angajatilor, fie acceptarea scumpirii produselor si serviciilor, ceea ce echivaleaza cu cheltuirea banilor si afectarea bunastarii clientilor. Fenomenul este identic cu impunerea unei taxe ilegale asupra cuiva, iar evitarea acestei situatii reclama focalizarea stricta asupra profitabilitatii economice. In plus, utilizarea resurselor unei firme in interes public inseamna, in aceasta conceptie, ca firma isi aroga functii rezervate statului, pentru care aceasta nu are competentele suficiente. In concluzie, teza fundamentala a pozitivismului economic, anume urmarirea in mod exclusiv si pur egocentric a randamentului pecuniar de catre oamenii de afaceri este atat un imperativ rational, cat si unul moral5. b.Umanism economic: Teoria stakeholder-ilor sau Modelul factorilor interesati. Punctele de vedere sustinute de pozitivismul economic au fost larg contestate. In conditiile globalizarii economiei si a multiplicarii interdependentelor economice, financiare si politice, o astfel de abordare individualista nu isi mai gaseste intrutotul argumentatia, propunandu-se un model mai complex, cel al stakeholder-ilor.
1 2

share (eng.) = parte, holder (eng.) = detinator; shareholder = actionar (detinator de „parti”); echivalent cu „stockholder”. Milton Friedman (n.1912), profesor american la Universitatii din Chicago, laureat al Premiul Nobel pentru Economie (1976), considerat reprezentantul principal al scolii din Chicago si orientarii monetarist. 3 Friedman M. (1970), A Friedman Doctrine: the Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits, New York Times Magazine, New York 4 Adam Smith (1723 - 1790), economist, om politic si filozof scotian, autorul lucrarii „Avutia natiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor ei”, una din primele incercari de a studia dezvoltarea istorica a industriei si comertului in Europa, prin care a contribuit decisiv Aceasta lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplina academica moderna, furnizand una dintre cele mai bune argumentari intelectuale pentru capitalism.
5

Vasilescu C.I. (2006), Pozitivism economic vs. Umanism economic, Bucuresti, Idei in Dialog, nr.8 /23), p. 20

1

(ii) oamenii reali iau in calcul si scopuri de natura etica. (1987).I. abilitatilor si competentelor puse la dispozitia organizatiei. Deci. respectarea contractelor si transparenta procedurilor de achizitie. in schimb.E. ei asteapta in mod legitim salarii. (i) aspectele etice ale mecanismului motivational sunt excluse in mod nejustificat de catre pozitivismul economic. de asemenea.creditorii pun la dispozitia organizatiei resursele financiare necesare investitiilor sau ciclului operational care lipsesc acesteia. pe aceasta baza comunitatea trebuie inclusa in deciziile strategice ale organizatiei. tratament corect si securitate la locul de munca. Prentice Hall apud Vasilescu C.comportamental al unor indivizi este mult mai variat decat cel teoretizat de pozitivismul economic. fiind echivalent cu cu tratarea tuturor factorilor intersati drept simple mijloace pentru atingerea scopurilor proprietarilor 9. asteptand in mod legitim remunerarea capitalului investit (prin intermediul dividendelor) si a riscului asumat (prin intermediul cresterii valorii actiunilor detinute). in mod legitim. iar aspectele non – egoiste din structura motivationala trebuie reconsiderate din trei motive principlae.firmele concurente isi disputa cu organizatia de afaceri pietele de aprovizionare si de desfacere. . Freeman R. Blackwell 8 9 Vasilescu C. un intreprinzator si firma sa au si responsabilitati sociale care le impun luarea in considerare a intereselor tuturor celor afectati de actiunile lor. cit. calitatea produsului finit. adica a stakeholderilor sau factorilor intersati. New Jersey. (2006). cu lucrari fundamentale in domeniului teoriei dezvoltarii umane si a economiei bunastarii 7 Sen A. in final. . (2006). dar si de cercetatori. decizia voluntara a consumatorilor americani de a nu mai cumpara pantofi sport Nike intrucat erau produsi in fabrici in care se utiliza munca copiilor din tarile lumii a treia si orientarea spre oferta mai scumpa a concurentei nu are o explicatie in teoria pozitivismului economic). . Intr-o enumerare generica. Potrivit punctului sau de vedere7. (iii) luarea in considerare a scopurilor de natura etica in combinatie cu cele economice poate sta la baza constructiei unei teorii economice de succes8 (spre exemplu. nu numai de natura economica. sustin ca o companie nu poate actiona doar strict in interesul actionarilor sai. in schimbul muncii. avand asteptari legitime legate de bunele practici concurentiale (concurenta loiala). organizatia utilizeaza resurse umane formate prin eforturile comunitatii. infrastructura de afaceri. Umanismul economic identifica drept eroarea majora a pozitivismului economic faptul ca nu ia in considerare decat interesele proprietarilor unei afaceri. . de exemplu. care au interese legitime financiare in organizatie. de unde pericolul esuarii sale.clientii sunt cei care genereaza veniturile angajatilor. prin urmare. . (2001). in schimbul acestor venituri. fara de care firma nu si-ar putea finanta activitatile urmatoare. potrivit umanismului economic. Amartya Sen6. considera ca pozitivismul economic nu mai poate descrie satisfacator realitatea.angajatii. beneficii. savant economist indian. universul motivational . laureat al Premiului Nobel pentru Economie (1998).Un numar tot mai mare de oameni de afaceri. 6 Amartya Sen (n. prin slujbele detinute. On Ethics and Economics. lor si familiilor lor.I. stakeholderii unei organizatii de afaceri sunt: . care. . Ethical Theory and Business. op.comunitatea pune la dispozitia organizatiei. London. niciuna dintre aceste posibilitati de remunerare nu este garantata. prin intermediul reprezentantilor ei alesi.actionarii. ea depinzand de modul in care evolueaza organizatia. isi asigura un anumit nivel de trai.furnizorii sunt cei pe care orice firma se bazeaza pentru a se aproviziona cu materii prime care determina. furnizorii asteapta. A Stakeholder Theory of the Modern Corporation. 1933). idem 2 . ei asteapta in mod legitim rambursarea la timp a imprumuturilor si plata dobanzilor aferente. ii da dreptul de a-si construi spatii si facilitati de productie sau dreptul de a-si distribui produsele. ei au dreptul legitim la produse si servicii conforme cu specificatiile. cresterea sau descresterea companiei afecteaza bunastarea si averea actionarilor.

“pe langa actionari si cererile lor de rentabilizare a a capitalului investit. constientizarea si adaptarea la cerintele acestor grupuri de interesati. competente Investesc capital Asigura resursele financiare Actionarii Investitorii Isi disputa pietele Competitorii Creditorii Cumpara produsele Clientii Fig. Importanta sa a a fost semnalata si de Henry Mintzberg13. Intr-un raport al Standford Research Institute in 1963. Editura Universitatii de Vest 3 . Guvernul Administratia publica Angajatii Comunitatea Cadrul legal Permite operarea Organizatia de afaceri Asigura resursele materiale Furnizorii Timp. Ethics. (2004). Studierea termenului si implicatiilor sale este un subiect de o tot mai mare actualitate. Research Report no. Harvard University Press. Cavender J. Russel Ackoff evidentiaza importanta acestor grupuri de parteneri. New York. Coase11 si C. (1963). Davis K.K. Economica 4. New York 12 Barnard. alti parteneri joaca un rol important in organizatie”14. Acestia au fost printre primii care au sustinut ca scopul unei firme este de a servi societatea. Corporate Strategy. utilitatii sale si aplicabilitatii in management. astfel. (1932). R. s-au manifestat preocupari in studiul firmei ca institutie sociala majora. eforturi. Prentice Hall 15 Stewart R. pg. New York Commerce Charing House Coase R. iar managementul trebuie sa transmita angajatilor acest sens moral.M.Berle si G...1 Relatiile intre organizatia de afaceri si stakeholderii sai Sursa: Frederick W. Etica afacerilor... Managers not MBAs. Public Policy. (1937). care pot juca un rol in 10 11 Berle G.. The Modern Corporation and Private Property. stabilind cadrul legal de desfasurare a acesteia. Allen J. Stanford Research Institute apud Vadasan I. McGraw – Hill Inc. New York. Cambridge 13 Henri Mintzberg (n. Timisoara. I.guvernul si autoritatile administratiei publice – Influenteaza activitatea organizatiei.. The Functions of the Executive. remarcandu-se studiile lui A.(2004). (1968).A.10 2. important cercetator in domeniul managementului resurselor umane si a teoriilormotivationale 14 Mintzberg H.. Scopul organizatiei devine. primele contributii in acest sens remarcandu-se prin largi prezentari ale termenului. Analizand istoric evolutia conceptului. Post J. profesor american. 1939). Business and Society. Dupa puternica crestere economica de la inceputul secolului trecut.2. se poate constata ca dezvoltarea lui s-a facut dupa anii 1960.. termenul de stakeholder a fost definit astfel: “acele grupuri fara suportul carora organizatia ar inceta sa mai existe” 15 .2 Originea si definirea termenului de stakeholder Studiul stakeholder-ilor este asociat cu etica in afaceri.. The Nature of the Firm. 2.. Means G.E. Barnard12. The Strategic Plan. care afirma ca. In anii 1970.Means10. 168. C.

33. Freeman da in 1984 cea mai cunoscuta definitie a termenului. (1994). 19 Freeman R.E. asumandu-si riscuri si fiind potentiali beneficiari ”23 (definitie care arata posibilitatea castigului sau a pierderii in relatia organizatie –stakeholderi).Sachs S. in mod direct sau indirect. stakeholderii putand sa completeze aceste resurse.E. aducerea conceptului intr-un loc central in organizatie ii apartine lui William Dill. apud Vadasan I. Reed D. (2004).R. . (1984). contribuind la capacitatea acestei de a crea bunastare. 136 – 147. cu care firma interactioneaza pentru a obtine un beneficiu mutual”22 (definitie care combina etica si interesul economic al firmei). idem 22 Slinger G.B. In aceeasi perioada. John Willey & Sons. Vol. Redefining the Corporation. Stockholders and Stakeholders: A New Perspective in Corporate Goivernance.2. sau dimpotriva. la randul lor. op. prin actiunile sale.2. (1975). Concluzia acestei definitii este ca organizatia are o obligatie etica fata de interesatii sai.. (2004). Boston. (2004). Cochran P. 4. cit.. ele au ca element comun delimitarea stakeholderilor de restul organizatiei. In anul 1983. care a initiat un proiect de cercetare cu privire la stakeholderii organizatiei.. . p. sunt afectati de realizarea obiectivelor unei organizatii sau care pot afecta realizarea acestor obiective”19. (1994). New York. Relatia organizatie – stakeholderi este reciproca: organizatia ii poate afecta pe stakeholderi.E. Volume XXX.. Stanford University Press 4 . Long Range Planning apud Vadasan I. propune luarea lor in seama pentru interesul general al firmei 16. p. (2002). Issue 1. Business and Society. California Management Review. Stakeholders and the Moral responsabilities of Business. (1983). dar si acestia pot influenta.L. (1999). Starik M. . Cu toate ca definitiile prezentate (reprezentand doar o mica parte din cele existente in literatura de specialitate) sunt diferite in modul de enuntare. pe care aceasta. Aborari recente privesc stakeholder-ii ca fiind: . (2004). Business Ethics Quaterly. idem 20 Clarkson M. Freeman si Reed au propus urmatoarea definitie pentru stakeholderi: “Stakeholderii reprezinta orice grup sau individ de care firma depinde pentru supravietuirea sa”18. apud Vadasan I. Principala modalitate de 16 17 Ackoff R. firma.M. Completand abordarea anterioara. Definitia tine cont de faptul ca firma dispune de resurse limitate.firma. 88-06 apud Vadasan I. Vol. in functie de comportamentul firmei”20.cit. op. No. Pitmann apud Vadasan I. apud Vadasan I. le poate respecta.„investitori care au facut o investitie riscanta in firma si care au ceva de castigat sau de pierdut. la activitatile organizatiei.. 7.„acei indivizi sau acele entitati care contribuie. (2004). 2. potrivit careia “stakeholderii sunt grupuri sau indivizi care. Preston L. voluntar sau involuntar. The Toronto Conference: Reflections on Stakeholder Theory”. p-. si.E. 18 Freeman R. Public Participation in Corporate Planning: Strategic Management in a Kibitzer’s World. (2004). Corporate Governance: An International Perspective. Strategic Management: A Stakeholder Approach. Redesigning the Future. idem 21 Langtry B.„aceia asupra carora firma are efecte noncontractuale injuste. idem Dill W. Jones T.3 Clasificarea stakeholder-ilor Stakeholderii sau factorii interesati sunt clasificati in functie de relatia pe care o au cu organizatia si de influenta pe care o exercita in cadrul acesteia. idem 23 Post J. precum si sublinierea importantei pe care acestia o au in cadrul firmei. Vol. No. (2004). 431 – 443. apud Vadasan I..” grupurile sau indivizii care au cereri morale sau legale la adresa unei firme. pe care ar dori sa le schimbe” sau „indivizi cu propriile valori si scopuri. p.E. nu le poate respecta”21 (prin aceasta explicare a termenului se subliniaza rolul eticii in conduita de afaceri. Issue 1. Stakeholder Management and Organizational Wealth. 3. sustinut de cercetatorii de la Wharton School.L. 82. Spanning the Gap – The Theorethical Principles That Connect Stakeholder Policies to Business Performance. influenta exercitata asupra acesteia si relatia de interes economic si moral mutual ce se stabileste intre ei si organizatie. avand ca scop formularea si interpretarea unei strategii intr-un mediu turbulent17. actiunea unei parti putand avea efecte favorabile sau negative asupra celorlalte parti implicate). (1974).

desi o companie din industria automobilelor si una din industria alimentara au stakeholderi primari majoritar diferiti (avand in vedere caracteristicile complet diferite ale produselor lor). „cumpara” timp. in care se desfasoara procese de vanzare si cumparare aflate sub guvernarea legii cererii si ofertei. op. Prima (principala) implicare a organizatiei de afaceri este determinata chiar de derularea afacerii in sine. clienti). Alte clasificari posibile ale stakeholderilor24: . Modul in care organizatia de afaceri interactioneaza cu toate aceste entitati este reflectat in deciziile manageriale strategice. ci si la factorii politici si sociali care determina contextul in care isi desfasoara activitatea. aceasta clasificare este bazata doar pe investitiile decapital/financiare. furnizorii. legislativa si juridica). uniunile comerciale etc. Prin urmare. In cadrul stakeholder-ilor secundari se includ: comunitatile locale (autohtone sau straine. Stakeholderii primari. imprumuta capital de la creditorii (costul = dobanda). 5 . se realizeaza prin intermediul pietei libere. . . Stakeholderii secundari. (2004). Astfel. Faptul ca acestia sunt numiti „secundari” nu le diminueaza importanta. legitimitatea ei. De multe. stakeholderii primari sunt: actionarii (asociatii) si investitorii. creditorii. partidele politice. Pe de alta parte.clasificare se realizeaza grupandu-i in functie de modul de interactiune cu organizatia de afaceri. institutiile religioase.acceptarea de catre societate a unei firme. primara interactiune cu actionarii. angajatii. daca compania opereaza si in alte tari). direct sau indirect.in functie de investitiile facute in firma exista: (i) stakeholderi care o favut o investitie in firma (actionari. firma cumpara materii prime de la furnizori (costul = costul de achizitie). fie ca este secundar. depinde de modul in care ia in considerare intregul ansamblu al stakeholderilor. care sunt afectati. respectiv de relatiile directe necesare pentru a-si realiza misiunea fundamentala: realizarea bunurilor si serviciilor pentru societate. grupurile de sprijin ale mediului de afaceri. Aceste entitati formeaza grupul stakeholder-ilor secundari. totul desfasurandu-se pe piete caracterizate prin competitie. angajatii sau partenerii de afaceri. extinzand cadruul clasificarii se poate aprecia ca si angajatii fac anumite investitii intr-o firma. ci releva ideea ca intersul lor apare ca o consecinta a a activitatilor curente ale organizatiei (pe cand. Acest model de clasificare pe doua niveluri al stakeholder-ilor unei organizatii de afaceri permite urmatoarele concluzii: . (ii) stakeholderi care nu au facut o investitie diecta in firma (angajati.in procesul decizional. clientii si competitorii. In plus. firma exista intrucat actionarii si investitorii si-au asumat riscul crearii si finantarii ei. ci sunt guvernate de principii si rationamente mai apropiate de cele etice si morale. de cele mai multe ori prin intermediul distribuitorilor si a retelelor de distributie. de asemenea si furnizorii pot fi considerati investitori pe termen scurt intr-o firma. in cazul economiilor de piata.managerii unei organizatii de afaceri trebuie sa detina cunostinte si informatii solide nu doar referitoare la organizarea interna a firmei pe care o conduc. Un al doilea nivel al implicarii in societate a unei firme se defineste atunci cand alte entitati isi exprima un interes sau scop in cadrul activitatilor respectivei firme. distribuitorii. cit. grupurile de activisti sociali. fie ca impactul este primar. de interactiunea de nivel doi a firmei cu mediul socio – economic. administratia publica locala si centrala (puterea executiva. 2. acest grup al stakeholder-ilor secundari se suprapune pentru companii diferite: de exemplu. organizatiile neguvernamentale. ambele au stakeholderi secundari similari (mai ales daca opereaza in aceasi arie geografica). delimitandu-se urmatoarele categorii: 1. Aceasta intercatiune fundamentala a firmei cu mediul. abilitati si competente de la angajati (costul = salariul) si vinde produse clientilor sai (la pretul acceptat de acestia). media. Relatiile cu mediul ale unei organizatii de afaceri trec dincolo de simpla. relatiile dintre firma si stakeholderii secundari nu sunt consecinte ale jocului si regulilor pietei libere. organizatiile de afaceri „impart” puterea decizionala cu toate entitatile impactate. stakeholder-ii primari reprezinta chiar baza activitatilor curente ale organizatiei). investitori). 24 Vadasan I.

in functie de modul de influentare a organizatiei exista: (i) stakeholderi activi . pot fi identificate trei caracteristici principale: puterea. organizatiile ecologiste. tinand cont ca resursele disponibile pentru satisfacerea cererilor sunt limitate. (ii) stakeholderi inactivi . (2001). a caror influenta deriva din experienta profesionala sau recunoasterea de care se bucura (angajatii cu inalte competente). clienti).cei care nu isi asuma nicio initiativa. fara contributia altor stakeholderi. firma ar inceta sa existe. a caror importanta deriva din pozitia pe care o ocupa in cadrul organizatiei (actionari.urgenta.legitimitatea reprezinta corespondenta dintre optiunile si obiectivele unei entitati si cele ale unei organizatiei. . stakeholderii care detin acest atribut pot influenta deciziile. legitimitatea si urgenta25. Modelul Mitchell – Agle – Wood Referitor caracteristicile stakeholderii. angajatii.intervalul de timp in care raspunsul la o cerere produce efecte utile. furnizori).. . 2. (ii) stakeholderi cu competente si active semnificative (actionarii majoritari. . incetarea existentei acesteia (comunitatea. (i) sensibilitatea la timp .in functie de importanta interesului exista: (i) stakeholderi cu active/competente reduse in organizatie (actionari minoritari sau angajatii necalificati).fara participarea continua si constanta a acestora. L’entreprise et l’étique.in functie de importanta relatiei cu firma exista: (i) stakeholderi principali . creditorii principali. pentru stakeholderi se defineste interesul legitim. acestia fiind vitali pentru supravietuirea ei (actionarii. furnizori.puterea reprezinta posibilitatea ca o entitate A sa determine o entitate B sa faca ceea ce aceasta nu ar fi facut in mod obligatoriu in absenta exercitarii puterii.in functie de natura riscului exista: (i) stakeholderi care suporta un risc legat de relatia economica cu firma (actionari. uneori vor doar sa atraga atentia asupra lor prin formularea de cereri urgente. (ii) stakeholderi cu putere structurala.cei care fac presiuni asupra organizatiei in vederea ameliorarii comportamentului acesteia. ei cer ceva.determina ierarhizarea cererilor in functie de importanta acordata lor intr-un anumit interval de timp. Editions du Seuil 6 . astfel incat interesul lor sa fie luat in considerare. dupa acest interval raspunsul fiind tardiv. Paris. furnizorii). manageri).4 Caracteristicile stakehold-erilor. clientii si angajatii cu calificare ridicata). (ii) stakeholderi care suporta un risc referitor la drepturile lor (angajatii). in ciuda rezistentei altora.2. .in functie de natura puterii exista: (i) stakeholderi cu putere personala. de Bry F. . (ii) stakeholderi cu valoare intrinseca/sociala: cei spre care se orienteaza organizatia daca urmareste si obiective socialcomunitare: comunitatea. (ii) stakeholderi secundari cei care afecteaza sau sunt afectati de firma fara a putea determina in mod direct. 25 Ballet J. iar efectele utile nesemnificative sau nule si (ii) aspectul critic al urgentei . mass-media). definita prin doua dimensiuni. . . creditorii. stakeholderii care poseda atributul de urgenta au nevoie de atentie imediata. ca fiind acela care nu contravine obiectivelor de dezvoltare a organizatiei. spre care se orienteaza firma spre a-si atinge obiectivele ei (clientii.in functie de orientarea firmei exista: (i) stakeholderi cu valoare strategica.. stakeholderii pot dispune de putere si sa o utilezeze sau sa dispuna de putere si sa nu o exercite. . din aceasta perspectiva.

angajatii slab sindicalizati care solicita mariri salariale fara ca productivitatea muncii sa creasca). furnizorii). in timp ce actionarii majoritari decid reinvestirea integrala a profitului). Stakeholderi care detin 2 caractersitici simultan (stakeholderi expectanti): a) Grupa 4 – stakeholderi care detin putere si legitimitate (stakeholderi dominanti) . 2. 3. managerii..1 Puterea 4 Legitimitate a 2 1 6 5 Urgenta 3 Fig. legitimitatea lor fiind redusa (de exemplu. actionarii majoritari care solicita distribuirea de dividende in conditiile in care managerii argumenteaza utilizarea profitului pentru modernizare si dezvoltare sau angajatii puternic sindicalizati. c) Grupa 6 – stakeholderi care detin legitimitate si urgenta .. fara insa a avea legitimitate si fara a emite cereri urgente (de exemplu. Grupa 7 – stakeholderi care detin toate cele trei caracteristici (stakeholderi de autoritate) .au capacitatea de a influenta organizatia si formuleaza cereri urgente. dar nu sunt insotite de legitimitatea actiunii si nici de puterea de a da un curs dorit actiunii (de exemplu. (2005). acestia au cea mai mare probabilitate de a trece in categoria a treia. Paideia Pornind de la aceste 3 caracteristici. Macoviciuc V. Morar V. Etica afacerilor.acestia pot influenta firma. mass-media care poate declansa campanii de presa ostile unei companii). dar nu detin putere si nici nu emit cereri urgente. 7 . care solicita mariri salariale in conditiile scaderii productivitatii). cu trei grupe: a) Grupa 1 – stakeholderi care detin doar putere . prin urmare. nu pot determina un curs dorit al actiunii (de exemplu. actionarii minoritari care doresc distribuirea de dividende. modul in care sunt luate in considerare toate celelalte 6 categorii depinde de vointa si decizia stakeholder-ilor de autoritate.2 Caracteristicile si clasificarea stakeholder-ilor potrivit modelului Mitchell – Agle Wood Sursa: Craciun D.au legitimitate din punctul de vedere al intereselor. b) Grupa 2 – stakeholderi care detin doar legitimitate . modelul Mitchell – Agle – Wood identifica 3 categorii si sapte grupe de stakeholderi: 1. Bucuresti.au legitimitatea actiunilor lor si formuleaza cereri urgente.cererile sunt stringente.ei impun cursul actiunilor organizatiei. neemitand insa cereri urgente (actionarii. c) Grupa 3 – stakeholderi care emit doar cereri urgente . b) Grupa 5 – stakeholderi care detin putere si urgenta . reprezinta un grup de stakeholderi „periculos”. 2. mici comunitati afectate ecologic de activitatea organizatiei). Stakeholderi care detin o singura caractersitica (stakeholderi latenti). dar nu au putearea de a-si impune singuri vointa fara suportul altor grupuri de stakeholderi (de exemplu.detin puterea de a-si impune vointa si au legitimitatea actiunii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->