CUPRINS Succintă prezentare a Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 1 Introducere 1.1 Aspecte principiale 1.2.

Utilizarea Sistemului Român de Taxonomia Solurilor 2 Caracterele morfologice ale solului 2.1. Orizonturile de sol şi stratele principale 2.2. Orizonturi de asociere 2.3. Orizonturi de tranziţie 2.4. Caracteristicile morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale 3 Elementele de bază ale taxonomiei solurilor 3.1. Elemente diagnostice: definiţii 3.2. Orizonturi diagnostice 3.3 Proprietăţi diagnostice 3.4. Materiale parentale diagnostice 4 Structura sistemului român de taxonomie a solurilor (SRTS) si nomenclatura 4.1 Structura sistemului 4.2. Denumirea solurilor 5 Taxonomia solurilor la nivel superior 5.1. Principalele caracteristici ale clasele de soluri 5.2. Principalele caracteristici ale tipurilor de soluri 5.3. Subdiviziuni (calificative) ale tipurilor (genetice) de sol 5.4. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă sau nesilvică) 6 Chei de determinare a solului 6.1. Cheie pentru determinarea claselor de soluri 6.2. Chei pentru determinarea tipurilor de sol (6.2.1 la 6.2.12. în ordinea alfabetică a claselor) 6.3 Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi gleice 6.4. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi stagnice 6.5. Unităţi taxonomice de soluri care conţin săruri solubile 6.6. Unităţi taxonomice de soluri care conţin Na schimbabil 7 Indicatori pentru taxonomia solurilor la nivel inferior (nr. 13 - 29) Caracteristici particulare ale solului (ind. 13) Grade de gleizare a solului (ind. 14) Grade de stagnogleizare sau pseudogleizare a solului (ind. 15) Grade de salinizare a solului (ind. 16) Grade de sodizare (alcalizare) a solului (ind. 17) 59 68 68 69 69 70 70 74 75 76 79 55 56 57 35 35 39 39 40 43 50 17 19 19 20 28 34 7 10 10 12 13 14 16 17

Clase de adâncimea apariţiei carbonaţilor (ind. 18) Clase de grosime a solului până la roca compactă (ind. 19) Grupe de clase, clase şi subclase texturale (ind. 23) Clase granulometrice simplificate (ind. 22) Grupe de clase şi conţinut de schelet (ind. 24) Gradul de descompunere a materiei organice în orizonturile organice (ind. 25) Materiale de cuvertură sau materiale parentale de sol (ind. 21 a) Roci subiacente (formaţiuni geologice) (ind. 21b) Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor (ind. 26) Modificări ale solului prin folosirea în producţie (ind. 27) Grade de eroziune sau decopertare a solului (ind. 20) Tipuri de degradare prin excavare - acoperire şi de poluare a solului (ind. 28) Gradul de poluare a solului (ind. 29) 8 Modificări ale SRTS - 2003 faţă de SRCS - 1980 8.1. Modificări introduse în legătură cu termenii generali şi orizonturi 8.2. Echivalarea denumirilor solurilor din SRSC - 1980 cu cele din SRTS 2000 la nivel de clasă de soluri 8.3. Echivalarea denumirilor solurilor din SRTS - 2000 cu cele din SRCS - 1980 la nivel de subtip de sol 8.4. Modificări intervenite la subtip de sol 8.5. Modificări intervenite la nivelul inferior al clasificării 9 Corelarea SRTS cu Baza de Referinţă Mondială pentru Resursele de Sol (WRB-SR) şi Sistemul american USDA - Soil Taxonomy 9.1. Aspecte generale. Regimurile de umiditate şi de temperatură 9.2. Corelarea orizonturilor morfologice şi a elementelor (orizonturi, proprietăţi şi materiale diagnostice) 9.3. Corelarea solurilor 9.3.1. Corelarea categoriilor taxonomice 9.3.2. Corelarea unităţilor taxonomice de sol (Pedotaxonilor) 9.3.2.1. PROTISOLURI (PRO): LITOSOLURI (LS); REGOSOLURI (RS); PSAMOSOLURI (PS); ALUVIOSOLURI (AS); ENTIANTROSOLURI (EN) 9.3.2.2. CERNISOLURI (CER): KASTANOZIOMURI (KZ); CERNOZIOMURI (CZ); FAEOZIOMURI (FZ); RENDZINE (RZ) 9.3.2.3. UMBRISOLURI (UMB): NIGROSOLURI (NS); HUMOSIOSOLURI (HS) 9.3.2.4. CAMBISOLURI (CAM): EUTRICAMBOSOLURI (EC); DISTRICAMBOSO-LURI (DC) 9.3.2.5. LUVISOLURI (LUV): PRELUVOSOLURI (EL); LUVOSOLURI (LV); PLANO-SOLURI (PL); ALOSOLURI (AL)

81 81 82 84 86 86 84 88 91 93 94 98 98 99 99 99 100 102 103 103 104 113 125 125 126 126 133 140 142 146

9.3.2.6. SPODISOLURI (SPO): PREPODZOLURI (EP); PODZOLURI (PD); CRIPTO-PODZOLURI (CP) 9.3.2.7. PELISOLURI (PEL): PELOSOLURI (PE); VERTOSOLURI (VS) 9.3.2.8. ANDISOLURI (AND): ANDOSOLURI (AN) 9.3.2.9. HIDRISOLURI (HID): GLEIOSOLURI (GS); LIMNOSOLURI (LM); STAGNOSOLURI (SG) 9.3.2.10. SALSODISOLURI (SAL): SOLONCEACURI (SC); SOLONEŢURI (SN) 9.3.2.11. HISTISOLURI (HIS): HISTOSOLURI (HIS); FOLIOSOLURI (FB) 9.3.2.12. ANTRISOLURI (ANT): ERODOSOLURI - (ER); ANTROSOLURI (AT) 10 Anexă BIBLIOGRAFIE

154 157 159 160 164 168 170 177 182

OJSPA. O prezentare internaţională s-a făcut la Simpozionul "Soil Classification . cheile de determinare a acestora. 7 . Lucrarea este organizată în 9 capitole: Introducere Caracterele morfologice ale solului. perfecţionare şi modernizare a "Sistemului Român de Clasificare a Solurilor". Lucrarea de faţă constituie o aducere la zi. Corelarea cu Baza de Referinţă Mondială pentru Resursele de Sol – WRB – SR şi Sistemul American USDA – Soil Taxonomy. 7. proprietăţi şi materiale parentale diagnostice). concretizată prin definitivarea "Bazei de Referinţă Mondială pentru Resursele de Sol . irigaţie. 1998. după scopuri specifice (ex. când sistemul a fost aplicat în cartarea pedologică a părţii de nord a incintei Borcea şi a unei părţi din Câmpia Hagienilor. O ultimă verificare s-a efectuat în octombrie-noiembrie 2002. Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor a fost definitivat pe baza a numeroase observaţii şi propuneri primite pe parcursul unei perioade de peste 10 ani (1988-2000) de la pedologii din ţară. Montpellier-Franţa şi care înlocuieşte Legenda FAO/UNESCO-1988). Structura Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor. textura). În capitolul 6 (chei de 1. 4. Astfel. favorabilitate) şi după caracteristici sau însuşiri specifice (ex. 6. 2. Organizarea materialului s-a făcut în ordine logică.World Reference Base for Soil Resources" prescurtat WRB-SR (oficializată ca sistem unic de referinţă la cel de al XVI-lea Congres Mondial al Ştiinţelor Solului. corespunzător fluxului normal de lucru din activitatea privind identificarea şi clasificarea solurilor. În forma definitivată. 9. lista cu subdiviziunile la nivel de varietate de sol şi ceilalţi parametri pentru subdiviziunile la nivelul inferior al taxonomiei. Indicatori pentru taxonomia solurilor la nivel inferior. Grupele (clasele) separate nu au relaţii genetice între ele şi nici nu se ordonează în cadrul unui sistem ierarhic. actualizate periodic pe măsură ce cunoştinţele cresc sau vechile concepţii se dovedesc depăşite. a elementelor diagnostice (orizonturi. Taxonomia solurilor la nivel superior. Elementele de bază ale taxonomiei solurilor. 8. are un profund sens genetic şi evidenţiază relaţiile de înrudire dintre şi/în cadrul claselor (categoriilor) separate. în lume s-a desfăşurat o intensă activitate în probleme de clasificare a solurilor. Chei de determinare a solului. 3. de la apariţia sistemului mai sus amintit (1980). tabelul general cu clasele şi tipurile de sol.2001" ţinut la Velence-Ungaria. 5. taxonomia (clasificarea) cuprinde o definire a orizonturilor pedogenetice. drenaj. ale cărui lucrări au fost publicate in anul 2002. în acord cu datele şi experienţa acumulată în plan intern şi cu progresele înregistrate în acest domeniu pe plan internaţional. învăţământ etc. apariţia celei de a II-a ediţii (1999) a sistemului american USDA Soil Taxonomy şi a Referenţialului Pedologic Francez. Se aminteşte că clasificările grupează obiecte în cazul nostru soluri. care arată ordinea existentă în domeniul respectiv şi care necesită să fie revăzute. tabelul cu tipurile şi subtipurile de sol cu definiţiile corespunzătoare. Modificări ale SRTS – 2003 faţă de SRCS-1980. Folosirea termenului de Sistem Taxonomic în locul celui de "Sistem de Clasificare" este justificată deoarece acest termen oglindeşte mai bine conţinutul materialului respectiv.Succintă prezentare a Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor Clasificările reprezintă cerinţe obiective ale oricărei ştiinţe.

părţi din denumirea anterioară. În plus. s-au menţinut. a fost introdus conceptul de material parental diagnostic. Au fost reunite tipurile de cernoziomuri şi cernoziomuri cambice (sub denumirea de cernoziom) şi cernoziomul argiloiluvial. podzol. clinogleic. o aplicare mai consecventă a criteriilor diagnostice (caracterul unitar devenind astfel mai clar). de unde a fost preluat. solul cernoziomoid şi pseudorendzina (sub denumirea de faeoziom). care redau mai clar însuşirile solului. eutric. În denumirile noi adoptate. Faţă de vechiul sistem de clasificare. în sensul că în denumirea solului textura este adusă mai în faţă. pelisol . pe cât posibil. De exemplu: . imediat după varietatea de sol (în sistemul vechi. sub denumirea de luvosol (vechile tipuri se regăsesc evident la nivel de subtip). mai ales cele fizice şi chimice. care a căpătat denumirea de preluvosol. scheletic. o creştere a gradului de aplicabilitate practică şi o uniformizare a terminologiei solurilor. Introducerea tipului de entiantrosol. subtip de sol: rendzină cambică. 8 . De asemenea. De o deosebită importanţă este corelarea solurilor României (capitolul 9) cu sistemele internaţionale de clasificare a solurilor recunoscute în plan mondial: "Baza de Referinţă Mondială privind Resursele de Sol" şi sistemul "USDA-Soil Taxonomy". rudic. cu subtipurile respective (urbic. alosolul (soluri argiloiluviale profund acide) şi pelosolul (soluri foarte argiloase. Au fost introduse în clasificare noi tipuri de sol. iar în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. să fie menţionată după tipul sau subtipul de sol.). cernoziom etc.). comunicarea şi interpretarea corectă a rezultatelor experimentale privind utilizarea şi conservarea resurselor de sol şi transferul de tehnologie. Rrz şi Cpr. sodic. cu posibilitatea ca la nivel superior. solul brun luvic a fost reunit cu luvisolul albic. calcaric. operaţiune practic imposibil de realizat după sistemul precedent.în cazul tipurilor: aluviosol. În sfârşit. cu excepţia materialelor parentale. va fi înlesnită compararea calităţii fondului funciar al României cu cel al celorlalte ţări ale Uniunii.) facilitează cartarea şi inventarierea pedologică a zonelor urbane şi industriale. prespodic etc.a. iar solul brun roşcat a fost inclus la solul brun argiloiluvial. cernisol. textura apare după familia de sol). În plus. au fost introduse noi subtipuri de sol (ex: psamic. pelic. Corelarea cu aceste sisteme asigură circulaţia internaţională a informaţiei privind solurile ţării noastre. Sistemul taxonomic (clasificarea) elaborată păstrează.determinare a solului). protisoluri (soluri neevoluate) şi antrisoluri (soluri antropice). s-a convenit ca vocala de legătură în cuvântul compus să fie "i" pentru denumirea clasei şi "o" pentru denumirea tipului de sol (cu excepţia rendzinei). Au fost introduse clasele de pelisoluri (soluri argiloase). va fi facilitată participarea la proiecte internaţionale. indicatorii conţinuţi de Metodologia de elaborare a studiilor pedologice (1978) şi aduce unele îmbunătăţiri. pedologul este îndrumat pas cu pas cum să identifice corect solul şi să evite erorile care pot apare dintr-o încadrare nesistematică. acest termen are altă semnificaţie decât în clasificarea noastră (ar include şi subtipurile molice ale altor subtipuri). maronic. aluvic. castanic. eliminându-se aşa-zisele orizonturi diagnostice. cernoziom calcaric gleic etc. vertosol etc. coerenţa şi logica internă a materialului a fost considerabil îmbunătăţită. distric. tip de sol: rendzină.în cazul claselor: protisol. Denumirea de molisoluri a fost înlocuită cu cernisoluri. spre a se evita confuziile posibile deoarece în clasificarea americană. spodisol.. ca limnosolul (pentru soluri subacvatice cu ape puţin adânci). în sensul că se realizează o mai bună încadrare a solurilor în sistem. care nu întrunesc integral caracterele vertisolului). S-a uniformizat nomenclatura prin utilizarea unui singur cuvânt pentru denumirea solului la nivel de clasă şi tip de sol şi atribuirea unui adjectiv sau a unor adjective la denumirea tipului pentru subtipul de sol (de exemplu: clasa cernisol. criostagnic. garbic ş. entic.

). conservării şi protecţiei solurilor (agricultură.În incheiere. silvicultură. mediu ş.a. • Structura sistemului este flexibilă şi permite îmbunătăţiri şi completări. se consideră necesar a se evidenţia următoarele: • Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor sintetizează practic întreaga experienţă românească în domeniul clasificării solurilor şi este adaptat conform concepţiilor şi principiilor utilizate în plan mondial. • Sistemul poate răspunde unei game largi de cerinţe privind aspectele practice ale utilizării. pe măsură ce vor apare cunoştinţe noi privind solurile ţării sau se vor înregistra progrese în plan internaţional în domeniul clasificării 9 .

Taxonomia are un profund sens genetic şi reflectă relaţiile de înrudire dintre şi/în cadrul claselor (categoriilor) separate. animale) taxonomia solurilor operează cu entităţi integrate întrun asamblaj relativ continuu care este învelişul de sol. cu tranziţii de cele mai multe ori treptate. Clasificarea grupează obiecte. la nivelul epocii respective. Ea perfecţionează şi actualizează "Sistemul Român de Clasificare a Solurilor".) şi după caracteristici sau însuşiri specifice (spre ex. 1975).1. Din acest motiv departajarea sau delimitarea acestor entităţi necesită criterii cantitative şi calitative stabilite convenţional spre ex. Folosirea termenului de "Sistem Taxonomic" în locul celui de "Sistem de clasificare" este justificată pentru că acest termen exprimă mai exact conţinutul materialului. Din citatul de mai sus rezultă clar diferenţele dintre taxonomie şi clasificare. Clasificarea include taxonomia dar include şi gruparea solurilor după limitările lor în raport cu diferite scopuri practice specifice (spre exemplu limitările privind amplasarea construcţiilor). drenaj. Aspecte principiale Cunoaşterea umană este o înlănţuire nesfârşită de erori şi succese în efortul de a ne apropia dacă nu de adevărul absolut. "Taxonomia este un concept mai restrâns decât clasificarea. INTRODUCERE 1. cu alte cuvinte este mai aproape de adevăr. (Soil Taxonomy. Clasificările sunt făcute de oameni pentru a servi scopurile lor. anumite valori ale unor însuşiri 10 . Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol (oficializată la cel de-al XVI-lea Congres Internaţional al Ştiinţelor Solului. atunci trebuie să ne definim termenii Voltaire 1. ed. ediţia 1980. În acest context clasificările constituie cerinţe ale oricărei ştiinţe care arată ordinea existentă în domeniul respectiv şi care necesită să fie revăzute. în acord cu datele şi experienţa acumulate în plan intern şi cu progresele înregistrate în acest domeniu în ultimii 20 de ani în plan internaţional. irigaţie. care se pare a fi inaccesibil muritorilor. universul fizic căruia îi aparţinem. periodic pe măsură ce cunoştinţele cresc sau vechile concepţii se dovedesc greşite.Motto. Grupele (clasele) separate nu au relaţii genetice între ele şi nici nu se ordonează în cadrul unui sistem ierarhic.Franţa) şi nu mai puţin interesantul Referenţial Pedologic Francez. dar cel puţin de acele adevăruri tangibile şi verosimile care să descrie în mod satisfăcător. Faţă de ştiinţele biologice unde taxonomiile operează cu indivizi sau mulţimi de indivizi distincţi fizic (plante. Montpellier . Dacă vrei să conversăm. Ele nu sunt prin ele însele adevăruri care pot fi cunoscute". concretizată prin apariţia a nu mai puţin de 6 ediţii ale cheilor taxonomiei americane şi a ediţiei a II-a a acestui sistem. în cazul nostru soluri. 1998. Este util de amintit că de la apariţia sistemului Român de Clasificare a Solurilor (1980) în lume s-a desfăşurat o intensă activitate în problemele de clasificarea solurilor. difuze. actualizate. Taxonomia este partea clasificării care priveşte în primul rând relaţiile. Lucrarea de faţă constituie o "aducere la zi" a taxonomiei solurilor României. după scopuri specifice (ex. textura). favorabilitate etc. Legenda FAO/UNESCO Revizuită a Hărţii Solurilor Lumii. I.

Informaţia derivată din moduri selective de interacţiune poate fi utilizată pentru a dezvolta modele reprezentative de relaţii care pot permite deducerea unor noi interacţiuni. Păstrând tradiţia genetică a şcolii româneşti de pedologie unitatea de bază a sistemului este tipul genetic de sol. Vertisol.(Jonathan D. b) Paralel cu păstrarea specificului regional şi naţional. caracteristici morfologice ş. Astfel. Obiectele continuă să existe dar ele îşi pierd statutul primar şi devin derivate ale modului de procesare informatică. cât şi unele denumiri noi de soluri preluate din Referenţialul Pedologic Francez (spre ex. pe lângă elementele din clasificările internaţionale (FAO/UNESCO şi Soil Taxonomy) deja incluse în Sistemul Român de Clasificare a Solurilor (orizonturi şi proprietăţi diagnostice şi unele denumiri de soluri ca: Andosol. Kastanoziom. gleice.a. Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor este aliniat şi standardelor internaţionale. Haskett. cu caracteristici specifice. antracvice şi criostagnice). specia. a. abstractizarea şi formalizarea lumii reale constituie o condiţie esenţială a progresului ştiinţific. varietatea. Spre exemplu. Caracteristicile fundamentale ale Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor sunt rezumate în cele ce urmează: a) Prin definiţie Sistemul Român de Taxonomia Solurilor are atât un caracter regional în sensul că se referă la solurile unei anumite porţiuni din suprafaţa uscatului cât şi unul naţional prin aceea că păstrează şi continuă tradiţia şcolii pedologice româneşti privind conceptul de sol drept corp natural rezultat prin acţiunea combinată a ansamblului de factori pedogenetici asupra părţii superficiale a scoarţei terestre şi care are organizare şi însuşiri proprii reflectate în succesiunea de orizonturi denumită profilul de sol. Planosol). 1995. Salsodisol.). multilateral de interacţiune. Pe lângă acestea. Luvisol. citând pe G. marnice. 1988). Antrosol ş. sau materiale diagnostice (spre ex. astfel că acest model informaţional are mai degrabă o esenţă relaţională decât una individuală (de sine stătătoare)" . ceea ce se clasifică în taxonomie sunt corpurile de sol sau polipedonurile (denumite la noi unităţi de sol elementare) care constituie entităţi fizice tridimensionale. În această gândire. Pelosol) şi din Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol. În acelaşi timp categoriile taxonomice sunt concepte abstracte. corespund unor corpuri reale existente în natură şi de aceea ele constituie baza identificării şi clasificării solurilor. De altfel. definit printr-un 11 . "Vederile moderne despre realitate sunt acelea ale unor câmpuri de activitate (de interacţiune) în care se schimbă informaţia. Esenţa unui obiect devine potenţialul său complex. Holmgren. majoritatea criteriilor şi parametrilor de diferenţiere şi caracterizare a categoriilor sistemului sunt proprii "româneşti". (spre ex. Acest fapt este deosebit de important dacă avem în vedere necesitatea corelării acestei taxonomii cu clasificările internaţionale şi procesul de integrare a României în Comunitatea Europeană. Deşi unitatea (eşantionul) de bază care se studiază este profilul de sol (sau pedonul dacă este tridimensional). tipul şi subtipul de sol şi un nivel inferior cu patru categorii (taxoni) respectiv. pe baza unui mare număr de observaţii punctuale şi judecăţi.chimice sau fizice. şi varianta de sol. familia. în această eră a informaticii. Aceste reprezentări mentale îşi găsesc expresie în categoriile descrise în sistemul taxonomic. stagnogleice. urmat de un strat (orizont) deschis la culoare. aspectul spaţial al modelelor se reduce la informaţie. în Sistemul Taxonomic al Solurilor României apar atât elemente diagnostice noi (ex: proprietăţi acvice. c) Sistemul Român de Taxonomia Solurilor este un sistem multicategorial cu două niveluri principale: un nivel superior cu trei categorii (taxoni) şi anume clasa.G. Acestea corespund unor areale şi tipuri de peisaj specific şi care există independent de observator. bine structurat. realizate în mintea noastră.S. conceptul mental de cernoziom constă dintr-o imagine constituită dintr-un orizont (strat) superior negru. Chiar dacă pentru aceasta ne-am referi numai la cele preluate din Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice (1987). Cambisol. erubazice). bogat în carbonaţi şi format din material mineral neconsolidat sau slab consolidat.

conţinut de săruri etc. grosimea solului. Caracterul aplicativ creşte spre categoriile inferioare.). Elementele de diferenţiere între categorii sunt acele proprietăţi ale solului care pot fi observabile în câmp sau care pot fi deduse din alte proprietăţi care pot fi observabile în câmp sau din datele combinate ale ştiinţei solului cu cele ale altor discipline (ex: mineralogia. de asemenea şi criterii bazate pe măsurători de laborator (de ex. denumirea şi gruparea solurilor României în clase (categorii sau taxoni) ierarhice. volumul edafic ş. Acestea sunt deosebit de evidente la nivelurile inferioare unde apar detalieri cantitative importante privind acei factori. la acest nivel aplicaţiile practice deşi sunt mai puţine au în schimb o putere mare de generalizare. desfundare de mică adâncime. tipul şi mai puţin subtipul de sol) au predominant semnificaţie genetică. fizice şi chimice care reflectă influenţa combinată a unui set unic de procese şi factori de formare a solului care acţionează în prezent şi care continuă sau nu acţiunea unor procese sau factori din trecut. Dacă datele accesibile nu sunt suficiente pentru clasificarea solului este bine ca această operaţie să fie amânată până se obţine informaţia necesară. cum sunt textura. Elementele de diferenţiere au fost astfel selecţionate încât să nu fie schimbată încadrarea solului în urma cultivării sau a altor intervenţii antropice de redusă intensitate (arat. selectarea proprietăţilor pentru definirea categoriilor taxonomice s-a făcut având în vedere şi importanţa lor pentru creşterea plantelor. decopertare. Solul se menţine în cadrul categoriei taxonomice respective atât timp cât elementele diagnostice (orizonturi.d) e) f) g) h) i) orizont sau succesiune la orizonturi sau proprietăţi diagnostice unice sau o combinaţie unică de caracteristici. extrapolarea rezultatelor cercetării experimentale şi nu în ultimul rând transferul de tehnologie la nivel regional sau naţional. Utilizarea Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor Obiectivul principal al acestui sistem de clasificare este identificarea. asigură încadrarea în sistem a tuturor solurilor care pot apare într-un areal dat şi în principiu a tuturor solurilor cunoscute în prezent pe teritoriul României. pe cât posibil neechivocă. Taxonii (categoriile) se referă la corpuri reale din natură care ocupă porţiuni de teren (peisaj) specifice în acord cu combinaţiile de factori şi procese pedogenetice a căror rezultantă sunt. (categorii) indiferent de nivelul acestora fără ca structura generală a sistemului să fie deranjată. afânare adâncă ş. În acest sens. Baza informaţională care a servit la elaborarea sistemului.). proprietăţi) nu au dispărut (prin eroziune. Pe măsură ce vor apărea cunoştinţe noi privind solurile ţării Sistemul Român de Taxonomia Solurilor va putea fi completat cu noi taxoni. Definiţia fiecărei categorii (taxon) este operaţională şi are acelaşi înţeles pentru orice tip de utilizare. Sistemul Român de Taxonomia Solurilor a fost conceput şi pentru a facilita interpretări în diferite scopuri. colmatare sau alte procese). dar puterea de generalizare a interpretărilor scade. Proprietăţile specifice utilizate în sistem pot varia independent unele de altele. Sistemul utilizează. decopertare superficială. pe baza unor concepte precis definite.). este utilizarea lui pentru cartarea/inventarierea solurilor. a comunicării şi diseminării cunoştinţelor privind solurile. care influenţează utilizarea agricolă a solului. salinitatea. 1. efectuarea studiilor pedologice şi realizarea de interpretări în diferite scopuri. sodicitatea. geologia etc. definite pe baza însuşirilor intrinseci ale solului exprimate prin caracteristici care să excludă suprapunerea şi să evidenţieze particularităţile specifice categoriei (taxonului) respectiv. grad de saturaţie în baze. a. Categoriile superioare ale sistemului (clasa. Totuşi sistemul singur nu conţine toată informaţia necesară 12 .2. a. morfologice. Un alt obiectiv extrem de important al sistemului. Cel de-al doilea obiectiv este asigurarea. iar importanţa lor depinde de combinarea lor cu alte proprietăţi. pH.

În afară de orizonturile pedogenetice. 2. solurile sunt caracterizate prin succesiunea specifică de orizonturi şi descrierea şi definirea proprietăţilor fiecărui orizont.. îndeosebi agricole sau silvice. a. structura. În acest sens în "Metodologia elaborării studiilor pedologice" (1987) sunt precizate 2 moduri de acţiune pentru completarea clasificării solurilor cu aspectele de ecologie: înregistrarea pentru fiecare areal de sol. Strict vorbind. determinări de laborator pentru completarea sau precizarea observaţiilor de teren. textura. în felul acesta se suplineşte cel puţin parţial lipsa includerii criteriului termo . 13 . este necesar să se facă o distincţie clară între taxonomia solurilor şi interpretările bazate pe taxonomia solurilor. B. ca mediu de dezvoltare a plantelor. moştenite sau rezultate în pedogeneză. evoluţia şi fertilitatea solului. precum şi habitat ("casă") şi substrat de nutriţie a plantelor. În prezent în România a fost introdus sistemul adoptat de un grup FAO (1967. aproximativ paralel cu suprafaţa solului (terenului). de utilizare în economie a solurilor etc. este suficientă pentru precizarea solurilor ca entităţi naturale de sine stătătoare.pentru astfel de interpretări (spre ex: panta. Legătura solurilor cu factorii din mediul înconjurător stă la baza dinamicii anuale şi sezoniere a proceselor pedogenetice şi însuşirilor solului. D. cu alte cuvinte se precizează poziţia fiecărui sol în complexa şi variata lume a solurilor. Pentru identificarea orizonturilor de sol sunt necesare totuşi.). unele soluri prezintă stratificaţii datorită neuniformităţii iniţiale a materialului parental denumite discontinuităţi litologice. Cunoaşterea parametrilor de regim şi ecologici ai solului (care devine "teren" sau "staţiune" prin această completare) este necesară nu numai pentru orice evaluare a solului în scopuri practice. deoarece procesele de formare a solului acţionează pe întregul material stratificat. C. De mare importanţă în acest sens sunt condiţiile hidrotermice care îşi pun amprenta lor clară în regimul tuturor proceselor care se desfăşoară în sol. uneori. în primul rând morfologice. risc de inundaţii. a unor neoformaţii etc. În mod curent. O. în care "trăiesc". de pedodiversitate. ci strate sau orizonturi litologice (nepedogenetice). proprietăţi care diferă de cele ale stratelor supra sau subiacente. gruparea unităţilor de sol teren delimitate în teritoriu pe microzone pedoclimatice (pedopeisaje) şi redarea ca atare în legenda hărţii (la scări mari). prezenţa sau absenţa carbonaţilor. şi R (cu deosebirea faţă de FAO că în loc de simbolul H se utilizează simbolul T pentru orizontul turbos. Sistemul iniţial de notare a orizonturilor A. revizuit în 1990). cum ar fi: culoarea.hidric în clasificarea solurilor. CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOLURILOR Orizontul de sol sau orizontul pedogenetic este un strat. interpretări care nu sunt tratate în această lucrare. strâns legate de condiţiile naturale în care funcţionează. în care se folosesc următoarele litere pentru orizonturile principale: T. Clasificarea solurilor pe baza însuşirilor lor intriseci. sunt sisteme polifuncţionale. dar şi pentru studii de geneză. deoarece caracteristicile lor nu sunt produse ale proceselor pedogenetice. care are o serie de proprietăţi rezultate prin procesul de formare a solului. o succesiune de diferite materiale nu trebuie considerată ca orizonturi pedogenetice. Dar solurile. E. riscurile de secetă. A. În cele mai multe cazuri orizontul O şi C şi întotdeauna orizontul R nu sunt orizonturi pedogenetice. ş. de referinţă în profilul de sol. R. În mod obişnuit un orizont de sol este separat de cele adiacente prin caracteristici care pot fi observate şi eventual măsurate în teren. Deosebirea dintre ele nu este întotdeauna foarte clară. de asemenea se foloseşte notaţia AC în loc de Bk). C. a evoluat în timp astfel că s-a diferenţiat de la o ţară la alta. ci ca "strate". ele definesc ceea ce este cunoscut în prezent ca condiţii ecologice. B. consistenţa. De aceea. delimitat conform criteriilor de clasificare. şi a parametrilor edafici ai fiecărui sit şi riscurile de degradare. Ele sunt totuşi introduse ca orizonturi sau strate principale pentru că sunt elemente importante.

notate cu Ap. care nu se folosesc independent. W. Of . la descrierea solurilor se utilizează şi o serie de sufixe literale pentru sublinierea unor caracteristici ale orizontului sau cifre arabe pentru subdivizarea orizonturilor. de asemenea. ac. sa. B sau C. care nu este saturat cu apă mai mult de câteva zile pe an. na. Structura rocii iniţiale include stratificarea fină în rocile neconsolidate iar în rocile compacte în curs de descompunere pseudomorfozele mineralelor alterate care păstrează poziţia iniţială unul faţă de altul şi faţă de mineralele nealterate. proprietăţi rezultate în urma cultivării. În solurile cu vegetaţie lemnoasă este constituit din: Ol . 2. care se scriu după orizontul cu care se asociază . ci numai asociate unuia dintre orizonturile principale menţionate anterior. sc. BW. ci numai cu lupa. Fracţia minerală se găseşte în proporţie mică.Notaţiile de orizonturi fiind bazate pe morfologia acestora şi reflectând efectele pedogenezei sunt utilizate în caracterizarea şi identificarea solurilor. Orizonturile de sol şi stratele principale Orizont O (organic nehidromorf) Este un orizont format prin acumulare de material organic depozitat la suprafaţa solului. caracterele lor grefându-se pe orizontul cu care se asociază. CG. 1 14 . redate mai departe. Asa etc. constând din material organic proaspăt. un astfel de orizont poate avea conţinuturi considerabile de materie organică. De asemenea. este deci un orizont organic nehidromorf. se utilizează în caracterizarea solurilor şi o serie de orizonturi pedogenetice denumite de asociere. Orizontul O poate fi întâlnit şi la o anumită adâncime de suprafaţă dacă este îngropat. păşunatului sau altor genuri similare de perturbări. în care structura 1 iniţială a rocii a dispărut practic în întregime şi care este caracterizat prin una sau mai multe din următoarele proprietăţi: o acumulare de materie organică intim amestecată cu fracţiunea minerală. încât nu se mai recunosc cu ochiul liber.orizont de humificare în care materialul organic este într-un stadiu foarte avansat de descompunere. Aceste orizonturi sunt: G. Sunt considerate. în care se recunosc cu ochiul liber sau cu lupa (mărire × 10) resturi vegetale cu structură caracteristică. în general mai puţin de jumătate din greutate. Pe lângă aceste orizonturi pedogenetice principale.orizont de fermentaţie format din materie organică incomplet descompusă. n. orizontul O poartă denumirea de orizont folic.de ex: AG. Orizontul O se dezvoltă la partea superioară a solurilor minerale formate sub pădure (orizontul O nu include orizontul format prin descompunerea intensă de rădăcini de sub suprafaţa solului mineral. Oh . nu manifestă proprietăţi caracteristice orizontului E sau B. orizonturi A şi stratele arate. caracter specific orizontului A). resturi vegetale cu structură caracteristică. Orizont A (bioacumulativ) Este orizontul mineral format la suprafaţă sau sub un orizont O. Când depăşeşte grosimea de 20 cm. chiar dacă sunt grefate direct pe orizonturi E.litiera. uneori. nedescompus sau foarte puţin descompus.1. Un orizont format prin iluvierea materiei organice în profilul de sol nu este un orizont O deşi.

Poate fi penetrat de rădăcinile plantelor. structura iniţială a rocii a dispărut. sub un orizont O sau A (cu excepţia profilelor erodate sau decopertate) şi deasupra unui orizont B. Orizont E (eluvial) Este un orizont mineral al cărui caracter principal îl constituie sărăcirea în argilă silicatică. Toate tipurile de orizonturi B sunt orizonturi de subsuprafaţă. singură sau în combinaţie. ori printr-o textură mai grosieră sau prin combinarea acestor caracteristici. Aceste notaţii suplimentare sunt doar calitative. Un orizont B de alterare şi/sau de schimbare de culoare in situ se notează cu Bv. Un orizont E este situat în mod obişnuit aproape de suprafaţă. Ca atare. în acelaşi profil. Pentru estimarea naturii lor este necesară stabilirea relaţiilor cu orizonturile supra şi subiacente. alterare care generează sau eliberează argilă silicatică şi /sau oxizi şi care formează structură poliedrică sau prismatică dacă au loc schimbări de volum odată cu modificarea conţinutului de umiditate. E sau B. se caracterizează deci printr-o creştere a conţinutului de particule de nisip şi de praf. de culoare mai deschisă decât un orizont B subiacent. substanţe amorfe active compuse din materie organică şi compuşi (oxizi) cu aluminiu. este considerat orizont A. El poate reprezenta sau nu materialul parental al orizonturilor supraiacente care este puternic afectat de procese pedogenetice. Orizont C (materialul subiacent) Este un orizont sau strat mineral situat în partea inferioară a profilului. simbolul E poate fi utilizat fără a ţine cont de poziţia în profil pentru toate orizonturile care întrunesc cerinţele menţionate şi care sunt rezultatul unei pedogeneze. culoarea este cea a particulelor de nisip şi de praf. dar nu şi în mod necesar. cu excepţia cazurilor când o parte din profil a fost erodat sau decopertat. se asociază unul sau mai multe dintre caracterele dominante următoare: concentrare iluvială. iar cel cu iluviere de humus cu Bh. Un orizont E se diferenţiază de un orizont B subiacent. Un orizont E este. Orizontul B (de subsuprafaţă) Este un orizont mineral. În anumite soluri.Dacă orizontul de suprafaţă are proprietăţile orizontului E. trăsături morfologice de deplasare (levigare) a carbonaţilor. dar domină acumularea de materie organică humificată. constituit din materiale neconsolidate sau slab consolidate şi care nu prezintă caracterele orizonturilor A. Evident. pelicule de oxizi de fier sau de alţi compuşi maschează culoarea particulelor primare. Orizonturile B diferă foarte mult între ele. cu sau fără fier. de argilă silicatică. oxizi de fier şi/ sau aluminiu sau o combinaţie a acestora prin deplasare prin sol. Faţă de orizontul O sau A situat deasupra. E sau O în care. pe lângă pierderea în întregime sau aproape în întregime a structurii iniţiale a rocii. vertical sau lateral. pelicule de argilă şi sescvioxizi care fac ca orizontul să aibă în mod vădit o culoare cu o valoare mai mică sau o cromă mai mare sau o nuanţă mai roşie decât orizontul supra şi subiacent fără iluviere aparentă de oxizi de fier. printr-o culoare de valoare mai ridicată sau de cromă mai mică. nefiind definite cantitativ ca în cazul orizonturilor diagnostice. orizonturile B trebuie să poarte şi un sufix pentru a dobândi o suficientă semnificaţie în descrierea profilului şi caracterizarea solului. format sub un orizont A. dar în multe altele. 15 . orizontul E este mai sărac în materie organică şi mai deschis la culoare. cel cu acumulare de oxizi de fier (şi de aluminiu) se notează cu Bs. fie ca soluţie fie ca suspensie. un orizont B cu acumulare de argilă se notează cu Bt. fragilitate (la presare între degete se sfărâmă brusc fiind casant). sau prin amândouă. în general.

B. acestea nu se consideră orizont Gr decât dacă acesta a rezultat în urma unui îndelungat proces de umezire în exces.5). Stratul R (roca subiacentă consolidată . Se consideră culori de reducere: a. dacă sunt puse în apă. Stratul R este suficient de coerent pentru ca în stare umedă să nu se dezmembreze. nu se fărâmiţează în 24 de ore.orizont (strat) C fără carbonaţi (necarbonatic). Stratul R nefisurat şi impermeabil se notează cu Rn. sub un orizont T sau se asociază cu orizonturile A. determinat de apa freatică situată la adâncime mică. chiar dacă este fisurat sau zgâriat. Orizonturi de asociere Orizont G (gleic) Este un orizont mineral format în condiţiile unui mediu saturat în apă.orizont C carbonatoacumulativ. 16 . uneori orizonturile respective sunt chiar cimentate cu carbonat de calciu sau gips.orizont (strat) C cu carbonaţi (de regulă reziduali). apărând la mică adâncime. Unele şisturi şi alte sedimente pot să aibă crome mici. Dacă stratul R este fisurat şi deci permeabil sau este format din fragmente de rocă sau pietriş fluviatil (cu mai puţin de 10% material fin) se notează cu Rp. Orizontul sau stratul T (turbos sau organic hidromorf) Este o pătură organică de suprafaţă sau de subsuprafaţă. 2. dar acestea sunt puţin numeroase şi atât de mici. Cca . Ck . Următoarele notaţii de detaliu se folosesc pentru orizontul C: Cn . c. calcic sau calxic (vezi orizonturile diagnostice). Se disting: Gr. un astfel de material care nu întruneşte cerinţele pentru orizonturile A. sau B este considerat orizont C. Se găseşte în general. prezentând colorit uniform cu culori de reducere sau aspect marmorat în care culorile de reducere apar în proporţie de peste 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale (dacă acestea există) sau prin secţionarea materialului fără structură.compactă) Este un strat mineral situat la baza profilului constituit din roci consolidate compacte în loc.5Y . b. Fragmentele uscate la aer dintr-un strat R. ca şi rocile fisurate (permeabile) şi pietrişurile. orizont G format în condiţii predominant de anaerobioză.Sunt considerate orizonturi (strate) C şi materialele geologice relativ compacte care se desfac (mărunţesc) în 24 de ore dacă fragmentele uscate sunt puse în apă sau dacă în stare umedă pot fi fărâmiţate. culorile neutrale N (cu crome <1). culorile mai spre albastru decât 10Y (vezi planşa de culori suplimentară pentru culori de reducere .10Y (cu crome ≤ 1. În multe cazuri solurile sunt formate din material puternic alterat anterior. gnaisul. Roca în loc poate prezenta fisuri. orizont gleic de reducere. cel puţin o parte din an. În mod convenţional se includ la roci consolidate compacte şi pietrişurile cimentate (şi impermeabile). constituită dominant din material organic în diferite stadii de descompunere şi care este saturată cu apă perioade lungi (de peste o lună) în cei mai mulţi ani. bazaltul. E. Acumulări de carbonaţi. calcarul dur sau gresia sunt exemple de roci în loc considerate ca R. sau C. nuanţe 2. gips sau alte săruri mai solubile pot fi prezente în orizontul C.2. cu excepţia solurilor drenate artificial. încât numai câteva rădăcini le pot penetra. Fisurile pot fi îmbrăcate sau umplute cu argilă sau alte materiale.oxidare în determinatorul de culori Munsell). Granitul.

). Întotdeauna cifra arabă este precedată în cazul orizontului A şi B de o literă mică folosită ca sufix.3. se poate folosi sufixul doar pentru a caracteriza orizontul de tranziţie ca un întreg (ex: EBw. Se notează cu două litere mari între care apare semnul (+) de ex. 2. culorile în nuanţe de 10 YR şi mai roşii cu crome > 2 (pete de oxidare) apar în proporţie mai mare decât a celor de reducere pe suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale. parte din suprafaţă poate prezenta culoarea matricei (culoarea materialului neafectată de gleizare). cât şi adesea în interiorul elementelor structurale ocupă peste 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale. trecerea între orizonturi fiind neregulată sau în limbi (glosică). C+ R. Se grefează pe orizonturi A. două sau cel mult trei litere pot fi utilizate pentru a marca prezenţa unor trăsături morfologice concomitente în orizontul pedogenetic principal. în care culorile de reducere apar în proporţie de 16-50%.4. corespunzătoare orizontului principal pentru a preciza unele caracteristici ale acestuia. Cifrele arabe sunt utilizate ca sufix pentru a indica subdiviziuni pe verticală ale unui orizont pedogenetic. sunt acele orizonturi în care se întrepătrund proprietăţi ale celor două tipuri de orizonturi principale. CR etc. orizonturi de tranziţie mixte (de întrepătrundere). BCk). format la suprafaţă sau în profilul solului. E sau Bt. 2. orizont gleic de oxidare . exces de umiditate o parte din an. orizont G format în condiţii de aerobioză alternând cu perioade având condiţii de anaerobioză. Există două tipuri de orizonturi de tranziţie: orizonturi de tranziţie obişnuite (propriu-zise) la care tranziţia se face treptat de la proprietăţile unui orizont la proprietăţile celuilalt orizont şi se notează cu cele două litere majuscule corespunzătoare orizonturilor respective (de ex: AB. ABg. BC. în condiţiile unui mediu în care solul este mare parte din an saturat în apă acumulată din precipitaţii (sau altă sursă) şi stagnantă deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil.Excesul de umiditate din apa freatică poate lipsi dacă solul este artificial drenat. 17 . dacă există. Go. Prezintă următoarele caractere: aspect marmorat. dacă acestea există sau prin secţionarea materialului lipsit de structură. EB. cu crome mai mari de 2 (pete de oxidare). sau prin secţionarea materialului lipsit de structură şi se asociază cu culori în nuanţe de 10YR şi mai roşii. Orizont W (pseudogleic sau stagnogleic) Este un orizont mineral. Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale Se utilizează litere mici adăugate ca sufix la litera mare. În mod frecvent se constată o precipitare a sescvioxizilor sub formă de pelicule şi concreţiuni.reducere. Sufixe literale În mod normal. Prezintă un aspect marmorat (pestriţ) în care culorile de reducere prezente atât pe feţele. care poate lipsi dacă solul este artificial drenat. Cifre arabe sunt utilizate ca prefix pentru a marca o discontinuitate litologică. Orizonturi de tranziţie Sunt orizonturi care prezintă o parte din caracterele orizontului supraiacent şi o parte din ale celui subiacent către care se face tranziţia. parte din suprafaţă poate prezenta culoarea matricei (culoarea materialului neafectată de pseudogleizare).: E + B. B + R. În orizonturile de tranziţie nu se utilizează sufixe literale care să se refere la vreuna din literele mari.

ea fiind subînţeleasă. În condiţiile de submersie se prezintă ca nămol organic slab vâscos. Se află situate deasupra unor orizonturi (sau părţi de orizonturi) diagnostice (nederanjate) sau deasupra materialului parental al solului desfundat. j . numerotând fiecare subdiviziune succesiv cu cifre arabe începând de la partea superioară a orizontului (ex: Bt1. Cifra "1" ca prefix nu se utilizează. Semnificaţia lor este redată în tabelul 2. formate pe fundul lacurilor eutrofe. chiar dacă sunt grefate pe E. Bt2w. Bt3). Bt1. (A+C)d. Poate caracteriza.Conţinut de peste 1% carbonaţi. 3C.Caracter melanic . B. n. 18 . În cazul orizonturilor A sau B care nu au sufixe literale.1. ca de exemplu: A.Recent maturat . Se notează prin litera d adăugată după simbolurile orizonturilor amestecate puse în paranteză. m . k . Se asociază cu orizontul T. m. subdivizarea prin cifre arabe se va face după adăugarea literei "n" (orizont major nediferenţiat). Bt3w). Bt2. În cuprinsul orizontului desfundat orizonturile diagnostice pedogenetice nu pot fi identificate sau apar numai ca fragmente. z.Caracter lamelar . fără a îndeplini condiţia de orizont Cca. brunoliv şi brun-cenuşiu (în nuanţe de 2. 2Bt3). slab plastic şi neadeziv.Material (pământ) coprogenic (turbă sedimentară suborganică). g. Întotdeauna sufixul cifric urmează după notaţia orizontului principal (ex: Bt1w.acumulare reziduală de grăunţi de nisip sau praf fără pelicule coloidale ("pudrare cu cuarţ"). ţ.Următoarele sufixe literale (prezentate în ordine alfabetică) se folosesc pentru separarea suborizonturilor sau pentru precizarea unor trăsături ale orizonturilor: d. iz . e. tp. 2C. de exemplu: (A + B)d. alcătuite din dejecţiile faunei (pellets) şi resturile vegetaţiei subacvatice. l . x. de regulă.Conţinut apreciabil de rizomi: se referă la un orizont mineral cu peste 15% din volum ocupat de rizomi de plante acvatice (slab descompuşi sau vii). Cifre prefixe Pentru marcarea discontinuităţilor litologice în profil se folosesc cifre arabe ca prefix (înlocuind vechile numere romane). j.1 Notaţii pentru caracteristici morfologice secundare (sau pentru subdiviziuni ale orizonturilor principale) d .materialele de sol maturate cu portanţă normală.5 Y sau 5Y) cu valori mai mici de 5 (3-4) şi crome de 2 sau 3. p.Gleizare slabă: 6-15% cu culori de reducere. Secvenţa de subdiviziuni nu este întreruptă nici de discontinuitatea litologică (ex. cu densitate aparentă extrem de mică. dacă solul este arat se separă la suprafaţă “orizontul Ap” e .existenţa în profilul de sol a unor benzi (lamele) constituite din material mai fin decât restul profilului. se schimbă relativ puţin în contact cu aerul. Cifre sufixe Orizonturile notate printr-un simbol format dintr-o combinaţie de litere pot să fie subdivizate pe verticală.Caracter slab luvic (hipoluvic) . pentru a evita confuzia cu notaţiile vechi ale acestor orizonturi (A1 sau A2). B sau C. k. notarea va începe cu cifra 2.Caracter aric (sau strat desfundat) – orizont sau strat mineral rezultat prin amestecul mai multor orizonturi deranjate in situ prin desfundare sau altă acţiune mecanică. Tabel 2. g .Stratele arate notate cu Ap. Se referă la stratele de material organic. n . Acest caracter poate apărea numai în soluri cu textură grosieră în cazul orizontului Bv sau Bt. p . Culorile comune sunt oliv.asociat cu orizontul Bt marchează prezenţa unui suborizont Bt mai închis la culoare care contrastează cu suborizonturile adiacente. l. un orizont Go sau Gr. iz. Bt2.

3.Talpa plugului: se referă la prezenţa tălpii plugului (strat îndesat format la partea inferioară a stratului arat din cauza circulaţiei excesive şi a executării repetate a arăturii la aceeaşi adâncime). În acest sens au fost introduse ca parametri. consistenţă dură. utilizarea orizonturilor diagnostice în separarea unităţilor de sol face ca însăşi clasificarea solurilor să fie bazată pe principii de geneza solului.Orizont înţelenit: partea superioară a orizontului A al solului din pajişti. casant. cât şi prin alte însuşiri exprimate cantitativ (de exemplu: conţinut de materie organică sau de alţi constituenţi. ca rezultat al procesului de pedogeneză.prezenţa de feţe de o o alunecare oblice (10 -60 ) faţă de orizontală şi agregate structurale mari sfenoidale (orizont vertic). 3. Ele sunt folosite pentru identificarea şi încadrarea diferitelor soluri (pedonuri) în unităţile taxonomice de sol conform sistemului de clasificare adoptat.tp .alterare in situ. prin procese pedogenetice. utilizate pentru identificarea şi diferenţierea unităţilor de sol (taxoni). ca şi proprietăţile principale ale solurilor. orizonturile diagnostice sunt definite cantitativ prin constituenţi specifici proceselor pedogenetice şi/sau printr-un ansamblu de proprietăţi. culoare. Elemente diagnostice: definiţii Orizonturile diagnostice nu sunt echivalente orizonturilor pedogenetice utilizate la descrierea solurilor care sunt definite calitativ (deşi uneori se suprapun în profil). în care predomină masa de rădăcini a plantelor ierboase. proprietăţi diagnostice şi materiale parentale diagnostice. totuşi. friabil. obiectivitatea diagnozei este. Deoarece caracteristicile orizonturilor sunt formate.). exprimate în termeni de proprietăţi morfogenetice definite cantitativ care au valoare de diagnoză. în primul rând. se pune în faţa simbolului pentru orizont litera mică b.Caracter de fragipan: densitate aparentă mare. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE TAXONOMIEI SOLURILOR Asigurarea caracterului obiectiv al diagnozei solurilor nu este posibilă fără existenţa unor criterii şi indici cantitativi care să reflecte efectele naturii şi duratei proceselor pedogenetice. Pentru marcarea orizonturilor de sol ingropate. asigurată prin faptul că nu procesele pedogenetice însele sunt utilizate drept criterii de diagnoză ci efectele lor. 19 . pe cât posibil măsurabile. ţ .(asociat cu B) acumulare iluvială de sescvioxizi. Pe lângă sufixele literale menţionate mai sus se utilizează şi următoarele litere pentru notarea orizonturilor pedogenetice principale având următoarele semnificaţii: t (asociat cu B) acumulare de argilă. h (asociat cu B) acumulare iluvială de humus. Aşadar. y . Orizonturile diagnostice se pot folosi singure sau în combinaţie cu alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice la identificarea solurilor. Spre deosebire de acestea. s . grosime. orizonturi diagnostice de asociere (la cele principale) şi orizonturi sau strate diagnostice speciale. pe cât posibil cantitativi. Orizonturile diagnostice se împart în orizonturi principale. orizonturi diagnostice. Proprietate diagnostică este o însuşire sau un set de însuşiri ale solului folosite drept criterii pentru definirea unităţilor (taxonilor) din sistemul de clasificare a solurilor (taxonomia solurilor).1. grad de saturaţie în baze etc. un orizont diagnostic de sol este definit atât prin caracterele morfologice generate de procesul de pedogeneză care l-a creat. x . v . Apare în unele orizonturi B (care devin "fragipanuri"). Poate caracteriza numai un orizont A în soluri cultivate.

Orizonturi diagnostice Orizonturi diagnostice principale Orizontul A molic (Am) Este un orizont mineral având următoarele caractere: culoarea închisă a materialului atât în aşezare naturală.compactă. dacă conţinutul de argilă este peste 60% sau mai puţin de 20% materie organică dacă nu conţin argilă. fie cu caracter permanent. caracterele neincluse în definiţia orizonturilor diagnostice. grosimea minimă devine 10 cm dacă orizontul A este situat direct pe rocă consolidată . de asemenea. conţinut de materie organică de cel puţin 1% pe întreaga lui grosime (sau de cel puţin 0. grad de saturaţie în baze peste 53%.5 în stare umedă şi valori < 5. Materialul mineral care conţine materie organică între 20 şi 35% dacă conţinutul de argilă este peste 60% sau între 5 şi 20% dacă nu conţine argilă este considerat material organo-mineral (la conţinuturi intermediare de argilă limitele menţionate se modifică proporţional cu acestea). ci îndeosebi de substratul mineral al solului.Aşadar. glomerulară sau poliedrică (mică şi foarte mică) .(adică orizontul nu are structură de orizont B) . elementele diagnostice sunt descrise şi definite prin observare în teren. 20 . Este considerat material (sau orizont) mineral de sol materialul care conţine sub 35% materie organică. Materialul de sol care are un conţinut de materie organică mai mare decât cantităţile menţionate mai sus pentru materialul mineral este considerat material (orizont) organic. pe un orizont cimentat (petric) sau pe un orizont criic. acestea sunt considerate materiale minerale când conţin sub 35% materie organică. În cazul materialelor saturate cu apă perioade lungi sau care au fost drenate artificial. în cazul în care nu este saturat cu apă mai mult decât câteva zile. acestea sunt considerate materiale parentale diagnostice. grosime de cel puţin 25 cm sau de cel puţin 20 cm la solurile la care stratul R este situat în primii 75 cm şi la cele cu orizont Ame. structură grăunţoasă. dar care se referă la caracteristici importante ale solurilor sau care asociate cu anumite orizonturi diagnostice sunt folosite drept criterii în clasificare reprezintă proprietăţi diagnostice. În unele cazuri sunt necesare şi criterii analitice pentru precizarea acestor elemente diagnostice. iar valoarea culorii la umed trebuie să fie < 5.8% în cazul solurilor nisipoase). Material mineral şi material organic sunt noţiuni care trebuie precizate înainte de a trece la definirea elementelor diagnostice. AC sau B având în partea superioară culori de orizont A molic. cât şi în stare sfărâmată. De regulă.5 în stare uscată. valoarea culorii trebuie să fie cu cel puţin o unitate mai închisă decât a orizontului C sau a celui subiacent. la conţinuturi intermediare de argilă cantităţile de materie organică maximă vor fi cuprinse proporţional între 20 şi 35% materie organică. Material parental diagnostic se referă la materialele parentale care imprimă solului unele caractere specifice nelegate de procesele pedogenetice.şi/sau consistenţă suficient de friabilă pentru ca materialul să nu devină masiv şi dur sau foarte dur când se usucă. având crome şi valori < 3. 3.2. dacă conţine 40% calcar fin limita de culoare la uscat se elimină. fie numai în primele faze de evoluţie a acestuia.

de regulă. motiv pentru care este denumit Ea discontinuu. De regulă conţine de peste 1. nisipolutoasă sau mai fină şi în general mai fină decât a materialului parental. Orizont E luvic (El) Orizontul El este situat deasupra unui orizont B argic (descris mai jos) şi are următoarele caractere: culori deschise în stare uscată.5. Uneori orizontul Ea. nu formează un strat continuu ci apare întrerupt. se înregistrează în stare uscată o diferenţă de cel puţin 1 . plusul de argilă rezultând. structură poliedrică sau lamelară sau fără structură. se include la El şi orizontul E cu caracterele menţionate la Ea. grosime minimă cel puţin 5 cm. în cazul solurilor afectate de stagnogleizare.5 şi crome < 3. din alterarea unor minerale primare. grosime minimă pentru a fi diagnostic este de 10 cm în cazul luvosolurilor (fac excepţie solurile arate în care orizontul Ea a fost subţiat prin includere în Ap) sau de 2 cm în cazul podzolurilor. dar se diferenţiază prin gradul de saturaţie în baze care este ≤ 53%. structura poate fi lamelară sau poliedrică slab dezvoltată sau poate fi nestructurat. Structura prismatică foarte mare (peste 30 cm în diametru) este inclusă în structura masivă dacă nu există o structură secundară în interiorul prismelor. îmbogăţire reziduală în cuarţ şi alte minerale rezistente la alterare. structura.5 ori mai mult Al schimbabil decât orizontul A. De asemenea. de regulă. segregare a sescvioxizilor sub formă de concreţiuni şi pete. dar cu lipsa structurii rocii în cel puţin 50% din volum. în cazul podzolurilor. cu valori > 6. textura nisipoasă foarte fină. poliedrică medie şi mare sau columnoid prismatică sau fără structură. Orizont E albic (Ea) Orizontul Ea este situat deasupra unui orizont B argic sau spodic şi are următoarele caractere: culori deschise în stare uscată.Orizont A umbric (Au) Orizontul Au prezintă caracteristicile menţionate la orizontul Am (în ceea ce priveşte culoarea.2 unităţi de valoare mai mari decât cele apreciate la materialul în stare umedă. poate avea şi valori mai mari. textura mai grosieră decât a orizontului subiacent. 21 . consistenţa şi grosimea). textură mai grosieră decât a orizontului subiacent. Orizont A ocric (Ao) Orizontul Ao este prea deschis la culoare sau prea sărac în materie organică sau prea subţire pentru a fi molic sau umbric sau devine masiv şi dur sau foarte dur în perioada uscată a anului. cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%). cu excepţia grosimii (sub 10 cm). Orizont B cambic (Bv) Orizont Bv este format prin alterarea materialului parental in situ şi are următoarele caractere: culori mai închise sau cu crome mai mari sau în nuanţe mai roşii decât materialul parental. cu valori < 6. structură obişnuit moderat dezvoltată. dar asociate numai cu crome >3. conţinutul în materie organică. respectiv din argilizare in situ.

40% argilă în orizontul eluvial. Sedimentarea de material mai grosier în orizontul supraiacent decât în orizontul B argic poate să mărească diferenţierea texturală pedogenetică şi invers sedimentarea de material mai fin în orizontul superior poate să diminueze diferenţierea texturală pedogenetică.1). unei activităţi biologice sau unei combinaţii de două sau mai multe din procesele menţionate. Dimpotrivă. poliedrică sau masivă. Orizontul Bt prezintă unul sau mai multe din următoarele caractere: argilă orientată (iluvială) care în materialele de sol structurate formează pelicule pe feţele verticale şi orizontale ale elementelor structurale şi umple porii fini. unei destrucţii de argilă în orizonturile de suprafaţă. în cazul orizontului argic cu oxizi de fier (cazul solurilor roşii) indicele de diferenţiere texturală trebuie să fie de cel puţin 1. În cazul că orizontul B argic conţine predominant argilă smectitică (gonflantă) şi este situat direct sub un orizont Am sau Ao (lipseşte orizontul E) este suficient ca indicele de diferenţiere texturală (argilă în Bt: argilă în A) să fie supraunitar (în general. în materialele de sol nestructurate şi cu textură grosieră sau mijlociu .spălarea totală a sărurilor uşor solubile şi a carbonaţiilor cu excepţia orizonturilor B salinizate sau invadate de carbonaţi prin regradare. conţinutul de argilă este mai mare decât cel din orizontul eluvial. grosime de cel puţin 15 cm. în materiale cu textură fină. unei formări pedogenetice intense de argilă. Diferenţierea texturală poate fi datorită unei acumulări iluviale de argilă.2. culori diferite (brun. care are de regulă un conţinut mai mare de argilă decât orizontul supraiacent şi prezintă agregate structurale mari. columnoidă.grosieră. Orizonturile argice sunt în mod normal asociate sau situate sub orizonturi eluviale (El sau Ea). roşu etc. când există un asemenea orizont în profil. Un orizont B nisipos cu benzi mai fine este considerat Bv lamelar dacă benzile au grosimi sub 1 cm sau dacă benzile de peste 1 cm grosime însumează sub 15 cm pe grosimea solului până la 200 cm adâncime. în Bt cel puţin 13%). Bs sau Btna arătate mai departe. în E 10%. fiind încă prezente minerale primare alterabile în proporţie de peste 10% în fracţia de particule de 50 . în care domină argila gonflantă peliculele de argilă nu sunt vizibile sau pot lipsi. În genere au grad de alterare a mineralelor primare de la slab la moderat. într-un sol cu 15 .3. Compactarea şi scăderea permeabilităţii se pot datora fie acumulării de argilă translocată din orizontul supraiacent. unei deplasări selective de argilă din orizonturile de suprafaţă. compactare evidentă şi diminuare semnificativă a permeabilităţii. o creştere a conţinutului de argilă pe o distanţă de 30 cm dacă orizontul s-a format prin migrarea argilei sau pe o distanţă de 15 cm în alte cazuri. fie unei aşezări mai dense a materialului (frecvent moştenită). indicele de diferenţiere texturală (argilă în Bt: argilă în E) trebuie să fie cel puţin 1. argila îmbracă grăunţii minerali şi/sau formează punţi. într-un sol cu peste 40% argilă în orizontul eluvial. structură prismatică. Orizont B argic (Bt) Este un orizont de subsuprafaţă. orizontul argic are cu cel puţin 3% argilă mai mult (de ex. negru.200 μm. dar pot apare şi sub orizonturile Am sau Ao. - 22 .002 mm) în orizontul eluvial. după cum urmează (neţinând seama de diferenţele ce ar rezulta dintr-o discontinuitate litologică): într-un sol cu sub 15% argilă (cu diametrul sub 0. prezenţa argilei gonflante contribuie şi ea la micşorarea permeabilităţii. Nu îndeplineşte condiţiile de orizont Bt. în jur de 1. în Bt cel puţin 42 + 8 = 50%). iar baza orizontului să fie la cel puţin 25 cm adâncime.) dar mai închise decât ale materialului parental. Schimbări de textură în sol ca cele care apar în solurile aluviale ca urmare a stratificării depozitului fluviatil nu sunt considerate ca orizont argic. orizontul argiloiluvial are cel puţin 8% argilă mai mult (de ex: în E 42%.

Tot un orizont B argic este considerat şi un orizont B nisipos cu benzi mai fine dacă lamelele (benzile) sunt groase de cel puţin 1 cm şi însumează cel puţin 15 cm grosime până la cel mult 200 cm adâncime de la suprafaţa solului. cel puţin 20 cm grosime. sau AE. Orizontul supraiacent orizontului B argic.5 cm (iar limita superioară situată sub 10 cm de la suprafaţa solului mineral). eflorescenţe sau pete de carbonaţi şi/sau săruri. Culoarea poate fi în nuanţa 10YR cu valori de 3 mai mici şi crome de 2 şi mai mici. în Bhs (Al+1/2Fe) ox. textura este nisipoasă până la lutonisipoasă cu nisip grosier iar grăunţii de nisip sunt acoperiţi cu pelicule coloidale fisurate şi/sau sunt prezente aglomerate (pellets) de culoare închisă de mărimea prafului sau mai mari între granulele de nisip. Acest orizont Bt este denumit Bt lamelar (Btl). cu excepţia cazurilor în care solul prezintă schimbare texturală bruscă şi al soloneţurilor. de regulă. Bhs) Este un orizont iluvial de subsuprafaţă de culoare închisă care conţine materiale spodice. culoare (la materialul în stare umedă) în nuanţe de 7. astfel că nu are şi coloritul mai roşcat specific orizontului spodic sau acesta este mascat de conţinutul ridicat de materie organică (în genere peste 10%). oxizi de Al. cu sau fără oxizi de Fe. în A (sau E) >2 Un orizont spodic se află în mod normal sub un orizont A. Prezintă caracterele mai sus menţionate la orizontul spodic.100 cm şi de peste 45 cm când grosimea solului depăşeşte 100 cm. conţinutul de Na+ schimbabil trebuie să fie sub 15% din T. > 0.25 şi cu reflexe cenuşii în partea inferioară (orizont E "înecat în humus"). E. prezintă următoarele condiţii: (Al +1/2Fe) ox. de 35 cm când grosimea solului este de 75 . Orizont B spodic (Bs. Materialele amorfe sunt caracterizate printr-o sarcină dependentă de pH ridicată. precum şi o capacitate de reţinere a apei ridicată. mai grosier textural. De regulă orizontul Bcp este situat sub un orizont A foarte humifer cu peste 20% materie organică slab mineralizată cu C:N peste 20 . grosimea orizontului Bt trebuie să fie de cel puţin 25 cm când grosimea solului (A + E + B) este mai mică de 75 cm. 23 .5% - (Al+1/2Fe) ox. Orizontul B spodic are următoarele caractere: grosime minimă 2. Orizont B criptospodic (Bcp) Orizont B din soluri puternic acide care prezintă acumulare iluvială de material amorf activ predominat humic şi aluminic şi mai puţin material amorf activ feric. precipitate secundar pot fi prezente pe feţele agregatelor structurale.spălarea totală a sărurilor solubile şi a carbonaţiilor. alcătuite din substanţe amorfe active iluviale compuse din materie organică.5YR sau mai roşii cu valori mai mici sau egale cu 5 şi crome de 4 sau mai mici. Se notează cu Bhs în cazul în care materialul amorf iluvial conţine mai mult humus decât orizontul supraiacent sau cu Bs în cazul în care conţine mai puţin humus decât în orizontul supraiacent. o mare suprafaţă specifică. are.

În materialul turbos sapric nu se mai recunosc ţesuturi de plante sau acestea ocupă cel mult 1/6 din volumul materialului. concreţiuni moi şi tari). dar neadeziv. Orizonturi diagnostice de asociere Orizont A molic greic (Ame) Orizontul Ame prezintă acumulări reziduale de cuarţ sau alte minerale rezistente la alterare. încât se recunosc ţesuturile de plante. cu excepţia cazurilor în care orizonturile respective au fost erodate. reprezintă stadiul iniţial de formare a unui orizont E. vine. pelicule. sub formă de pete suficient de frecvente ca să dea feţelor de elemente structurale în stare uscată culori cu valori de 3 şi mai mari şi crome sub 2. El se denumeşte şi orizont A molic slab luvic (hipoluvic) şi lasă impresia unei "pudrări" cu cuarţ. cel puţin 5% carbonaţi (în volum) (soft powdery lime. Grosimea minimă este de 20 cm. dezbrăcate de pelicule coloidale. Orizont folic (O) Este un orizont de suprafaţă (orizont organic nehidromorf) care constă din material de sol organic cu peste 35% materie organică (peste 20% C organic) şi care este saturat cu apă timp de mai puţin de o lună pe an în cei mai mulţi ani. dacă orizontul C subiacent are o saturaţie în Na+ de peste 15% (într-un suborizont până la 200 cm adâncime). este slab plastic. cel puţin pe 10 cm într-unul din suborizonturile situate în primii 20 cm ai orizontului. dar care spre deosebire de acesta prezintă următoarele caractere: saturaţie în Na+ mai mare de 15%. În materialul turbos fibric peste 2/3 din volumul materialului organic este alcătuit din resturi vegetale puţin transformate. atunci pentru ca orizontul Bt să fie natric este suficient să aibă mai mult Mg++ + Na+ schimbabil. Este situat sub un orizont A molic sau B. pseudomicelii. grosime minimă 20 cm. decât Ca++ + H+ în primii 20 cm ai orizontului. fie sub formă de concreţiuni discontinue (eflorescenţe. Orizontul turbos limnic (sau materialul organic limnic) reprezintă un orizont organic (hidromorf) alcătuit din turbă sedimentară acumulată pe fundul lacurilor. mediu descompus sau hemic şi intens descompus sau sapric. Prezintă următoarele caractere: conţinut de carbonaţi de peste 12%. Acest orizont se găseşte între un orizont Am şi Bt.natric (Btna) Este un orizont B asemănător orizontului argic. în general. Orizont B argic . Orizont turbos (T) Este un orizont organic hidromorf de suprafaţă sau de subsuprafaţă. După gradul de descompunere a materiei organice. Grosimea minimă de 20 cm. alcătuit din material organic care este saturat cu apă mai mult de o lună pe an în cei mai mulţi ani (cu excepţia cazurilor când solul a fost drenat).Orizont C calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ (Cca) Este un orizont de acumulare a carbonatului de calciu secundar fie sub formă difuză (dispersat în matrice). calcar sub formă de pulbere moale) mai mult decât orizontul C. Materialul turbos hemic reprezintă situaţia intermediară între cel fibric şi cel sapric. 24 . grosimea minimă de 15 cm. orizontul turbos (hidromorf) poate fi slab descompus sau fibric. dar apărând la mică adâncime.

2 2 25 .07 şi 0.9 (solul conţinând carbonaţi alcalini).1 şi 1% dacă predomină clorurile. Grosimea minimă: 10 cm. Orizont salic (sa) Este un orizont îmbogăţit secundar în săruri mai uşor solubile decât gipsul. având următoarele caractere: 2 conţinut de săruri în extract apos 1:5. între 0.5 cm în care se găsesc grăunţi de praf sau nisip dezgoliţi de coloizi. parametrii sunt următorii: peste 24 (30) dS/m la 25 C dacă 0 solul are pH < 8. Valoarea SAR a acestui orizont este 4 . Se notează cu ac scris după simbolul orizontului cu care se asociază. în apă rece. cifrele de mai sus. orizontul hiposalic are valori între 4 dS/m la 25 C şi valoarea minimă pentru orizontul salic. 3 Determinările trebuie făcute pe probe de sol recoltate toamna. în funcţie de capacitatea de apă la saturaţie. de cel puţin 1%. dacă tipul de salinizare este cloruric şi de cel puţin 1. valabile pentru solurile cu textură mijlocie se micşorează cu 20% pentru soluri cu textura grosieră şi se măresc cu 15% pentru solurile cu textură fină. descris anterior. Pentru altă textură sau soluri organice. Se notează cu sa adăugat la simbolul orizontului cu care se asociază. Dacă salinitatea este exprimată în 0 electroconductibilitate (EC). o Exprimată în electroconductibilitate.5% dacă predomină sulfaţii sau între 0. Pentru solurile turboase valorile conţinutului în săruri variază de la 2% respectiv 3% la solurile turboase saprice. Orizont hiponatric sau hiposodic (ac) Orizontul hiponatric (hiposodic) sau alcalizat ori sodizat este un orizont mineral de 3 asociere cu o saturaţie în Na schimbabil de 5 . a cărui grosime minimă este de 15 cm. Se notează cu sc scris după simbolul orizontului cu care se asociază.7% dacă solul conţine sodă. este suficient ca în 6 ani din 10 să se atingă valorile minime pentru a fi încadrate în orizontul respectiv 3 Idem. grosime minimă 10 cm (pe care conţinutul de săruri este cel indicat mai sus) sau de 5 cm în cazul solurilor nisipoase.15 şi 1.7% dacă conţine şi sodă în cazul solurilor cu textură mijlocie.- structură columnară sau prismatică în unele părţi ale orizontului sau structură poliedrică mare cu limbi din orizontul eluvial care pătrund mai mult de 2. la 10% respectiv 15% la solurile turboase fibrice.15% (din T) cu o grosime minimă de 10 cm. cifrele se modifică în proporţiile menţionate mai sus pentru orizontul salic. Orizont natric (na) Este un orizont mineral de asociere care are o saturaţie în Na+ schimbabil de peste 15% din T (sau SAR peste 13) pe o grosime de minimum 10 cm.13. Orizont andic (an) Este un orizont de asociere (la orizontul A sau B) având proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm grosime (vezi proprietăţi andice).5% dacă este sulfatic sau de cel puţin 0. Orizont hiposalic (sc) Este un orizont mineral care conţine săruri uşor solubile între 0. Orizontul natric care reprezintă şi caractere de orizont B argic constituie orizontul Btna.8 sau peste 12 (15) dS/m la 25 C dacă solul are pH > 8.

structură sfenoidală. Este slab sau foarte slab permeabil la apă şi are planuri verticale albite. la care se asociază următoarele caractere: după perioade umede orizontul este masiv. lutos (uneori chiar nisipolutos sau nisipos fin) care are conţinut foarte scăzut de materie organică. By. Orizont pelic (z) Este un orizont mineral de asociere (Az. cu excepţia cazurilor când solul este trunchiat. mărimea T (în me/100g argilă) este mai mică în orizontul pelic decât în cel vertic. având o consistenţă tare sau foarte tare. el este considerat orizont petrocalxic dacă are o grosime de peste 2. dar acestea nu sunt frecvente şi nu au înclinarea celor de la orizontul vertic şi nu determină formarea structurii sfenoidale. Cz) argilos. nu este străbătut de sondă sau cazma când este uscat. care reprezintă feţe de poliedri sau de prisme mari sau foarte mari. foarte tare şi extrem de tare când este uscat şi foarte ferm şi extrem de ferm când este umed. feţe de presiune şi local feţe de alunecări. Cy) cu un conţinut de peste 30% argilă < 0. Apare masiv şi lamelar. iar suprafaţa solului se fragmentează în micropoliedri (automulcire). la care se asociază următoarele caractere: împachetare densă şi structură poliedrică mare în stare umedă care formează agregate structurale prismatice sau poliedrice foarte mari vizibile foarte bine în stare uscată când apar. Când este umed devine slab sau moderat casant datorită tendinţei pedurilor să se rupă brusc la presiune. direct sub un orizont eluvial. la acelasi continut de argila. În general. Este situat. De asemenea. Poate să se suprapună parţial sau complet cu un orizont argic sau cambic. plastic în stare umedă. În mod obişnuit coloritul este pătat (stagnogleizare). cambic. în loc să apară o slabă deformaţie. Bz. crăpături largi de peste 1 cm pe o grosime de cel puţin 50 cm în perioada uscată a anului (dacă solurile nu sunt irigate). Gradul de cimentare este puternic. în general cu peste 45% argilă predominant nesmectitică. Porii necapilari sunt astupaţi. grosime minimă de 50 cm. Dacă un orizont laminar (cimentat cu CaCO3) este situat pe rocă compactă sau pat de pietriş. Grosimea orizontului este de peste 10 cm.5 cm iar conţinutul de carbonaţi este peste jumătate din greutatea materialului.Orizont vertic (y) Este un orizont de asociere (Ay. dezvoltat din materiale parentale argiloase de diferite origini (inclusiv argile marnoase). cu unghiuri şi muchii ascuţite într-unul dintre suborizonturi. Orizont petrocalxic (pc) Este un orizont calxic întărit sau cimentat continuu prin carbonat de calciu şi uneori şi carbonat de magneziu. 0 0 feţe de alunecare oblice (10 . astfel că orizontul petrocalxic este o barieră pentru rădăcini. Fragipan (Orizont fragic) (x) Este un orizont de subsuprafaţă. cu densitate aparentă mare comparativ cu orizonturile supraiacente şi este aparent cimentat dacă este uscat. în cursul uscării apar crăpături în reţea poligonală mare. astfel că fragmentele uscate lăsate în apă nu se desfac. silicea poate fi prezentă în unele cazuri. Conductivitatea hidraulică este slabă la foarte slabă. grosime minimă de 50 cm. 26 . dar nu în mod necesar. şi crăpături largi şi adânci.002 mm (frecvent peste 50%) predominant gonflantă. devine foarte dur în stare uscată. argic sau spodic.60 faţă de orizontală) care se intersectează şi/sau elemente structurale mari. Un fragment uscat se dezmembrează când este lăsat în apă.

stratificare evidentă şi lipsa structurii. având peste 26% particule de peste 2 mm.Prezintă structură poliedrică angulară sau prismatică. lacuri. dar datorită unei împachetări dense a pedurilor nu există continuitate între porii intrapedali şi fisuri. La tratare cu acid clorhidric sau cu perhidrol degajă un miros de ouă stricate. mai mic decât triplul celui de sulf (CaCO3 : S < 3). cenuşiu verzui sau negre care se schimbă în brun sau oliv prin expunere la aer. Ca rezultat. culori cenuşii. Un orizont scheletifer cu peste 75% schelet dă caracterul scheletic solului. plante şi animale subacvatice. mai mult de 90% din volumul solului nu poate să fie explorat de sistemul radicular şi este izolat de apa de percolare. variat humificate sau turbificate.75% sau mai mult sulf (raportat la materialul în stare uscată) predominant sub formă de sulfuri (mai ales pirită) şi care are un conţinut de CaCO3 echivalent. Poate conţine incluziuni de cărămizi. Prezintă următoarele caractere: conţinut de materie organică peste 1%. 27 . Orizont sulfuratic ("sulfidic material" în engleză) (sf) Strat de sol (mineral sau organic) situat în mediu permanent saturat cu apă al cărui material conţine 0. şi conţinut apreciabil de humus. Grosimea minimă este de 25 cm. Este lipsit de o activitate faunistică intensă. pH-ul solului este mai mare decât 3. lagune) puţin adânci format prin acumularea subacvatică de suspensii sau precipitate minerale şi organice. grosimea minimă este 15 cm. format prin fertilizare intensă. Identificarea fragipanului se face numai în teren. iar cel cu 26 .75% schelet imprimă caracterul subscheletic. Faţă de orizontul Am se deosebeşte prin conţinutul de P extractabil. resturi de alge. Orizont A hortic (Aho) Este o varietate de orizont antropedogenetic de suprafaţă. care este mai mare de 250 ppm exprimat ca P2O5. cenuşii-oliv. Se notează adăugând q la simbolul orizontului pedogenetic. Se aplică în cazul unor studii speciale în regiuni mlăştinoase. Prezintă culoare închisă cu crome şi valori sub 3 (la umed). Grosimea minimă pentru a fi diagnostic este de 20 cm. Orizonturi (strate) diagnostice speciale Orizont A limnic (Al) Este un orizont mineral submers situat la suprafaţa depozitelor de pe fundul rezervoarelor naturale de apă (bălţi. cu excepţia unor spaţii interpedale. activitate biologică intensă. fragmente de oale etc. B sau C) dezvoltat într-un material cu fragmente grosiere de rocă sau cu pietre. E. Orizont gleic (G) şi orizont gleizat (g) (vezi proprităţile gleice) Orizont stagnogleic (W) şi orizont stagnogleizat (w) (vezi proprităţile stagnice) Orizont scheletifer (q) Reprezintă un orizont pedogenetic (A. partea interioară a pedurilor poate să aibă porozitate totală mare. lucrare profundă şi/sau adaos timp îndelungat de deşeuri animale şi de materiale organice în amestec cu material pământos. consistenţă foarte moale. grad de saturaţie în baze peste 53%. în primii 25 cm. frecvent cu aspect de nămol sau gel.5.

5Y şi crome de 6 sau mai mari datorită jarositului sau schwertmannitului.5 cm o creştere absolută de cel puţin 20% argilă în orizontul B (de ex. Orizonturi antropedogenetice Reprezintă orizonturi minerale pedogenetice de suprafaţă foarte puternic transformate prin fertilizare îndelungată şi lucrare adâncă sau orizonturi minerale de suprafaţă rezultate prin înălţarea (acreţia) suprafeţei prin adaos de material. acumulată în solurile mlăştinoase lipsite sau sărace în CaCO3 (astfel că nu are loc neutralizarea completă a H2SO4 format în procesul de oxidare).: dacă E are 25% argilă. Dacă solul este drenat.lutoasă. iar într-unul din suborizonturile orizontului B conţinutul de argilă trebuie să aibă dublul conţinutului de argilă din E. Au fost deosebite 2 orizonturi antropedogenetice: orizontul hortic (Aho) (vezi orizont A hortic) şi orizontul antracvic (aq) sau cu proprietăţi antracvice (Apaq.5. coprolite sau galerii de animale umplute cu materiale aduse din orizonturile supra sau subiacente. canale de râme. asociată adesea cu “pudrare cu cuarţ”. precum şi cu un minim în variaţia valorilor pentru pH. trebuie să se înregistreze pe cel mult 7. sulfurile se oxidează şi se formează acid sulfuric. De regulă. fapt care a condus la formarea unui orizont de suprafaţă cu caractere mult modificate faţă de cele iniţiale. Acest orizont rezultă în urma drenajului artificial şi oxidării sulfurilor (predominant pirită).Materialele cu caracter sulfuratic ("sulfidic" în engleză) se acumulează în solurile care sunt permanent saturate. pentru identificare sunt suficiente valori pH < 3. cu ape salmastre. Anaq. În solurile minerale apar.15 cm solul prezintă schimbare texturală semibruscă. trecerea făcându-se pe o distanţă de cel mult 7. Orizont Am forestalic (Amf) Este o varietate de orizont molic care îndeplineşte condiţiile de orizont molic şi prezintă în plus următoarele caractere determinate de formarea lui sub păduri xerofile: structură poliedrică mijlocie şi mare în partea mijlocie şi/sau inferioară a orizontului. dacă conţin compuşi cu sulf. 3. Dacă schimbările de textură de mai sus se fac pe o distanţă de 7.5. în general. ca urmare a unei lungi perioade de cultivare a solului şi/sau irigare. dar pot apare şi în mlaştinile cu ape dulci. Bvaq) (vezi proprietăţi antracvice). 28 . Grosimea minimă este de cel puţin 15 cm. datorită acidului sulfuric cu pH în apă sub 3. B trebuie să aibă cel puţin 45%). Orizont sulfuric (su) Este un orizont de subsuprafaţă extrem de acid. Schimbare texturală bruscă (pl) Acest caracter reprezintă schimbarea intensă de textură înregistrată între un orizont eluvial şi orizontul subiacent B. În solurile organice nu apar pete gălbui. orizontul Am forestalic are deasupra un orizont organic (O) slab dezvoltat. Proprietăţi diagnostice Caracter vermic (vm) Acest caracter este specific solurilor cu intensă activitate a faunei. baze şi saturaţie în baze. în general.3. Se exclud cazurile în care textura orizontului B este nisipo . dacă orizontul E conţine peste 20% argilă. pete gălbui cu nuanţe de 2.5 . Sunt considerate vermice solurile care prezintă în proporţie de peste 50% din volumul orizontului A şi de peste 25% din volumul orizontului următor. caracterizată prin dublarea cantităţii de argilă în orizontul B dacă orizontul B are sub 20% argilă.5 cm.

denumit şi trecere glosică sau albeluvică .a.limbile de orizont Ea trebuie să reprezinte cel puţin 10% din volum în primii 10 cm ai orizontului argic. De asemenea. iar pe de altă parte nu reacţionează corespunzător orizonturile andice bogate în materie organică acidă. cel puţin 10 mm când textura aceluiaşi orizont este mijlociu fină şi cel puţin 15 mm când textura este mijlocie sau grosieră.2. 2. argilite. măsurată la umiditatea corespunzătoare capacităţii de câmp (0. ferihidrit sau complecşi alumino .4 şi 2% în pământul fin. fisuri în rocă sunt puţine şi la distanţă orizontală de peste 10 cm. .5 . cel puţin 30% fracţie nisipoasă (0. Testul. de regulă. aceste materiale trebuie să îndeplinească şi una din următoarele condiţii (după Keys to Soil Taxonomy.2mm) şi una din următoare cerinţe: a. Contact litic sau rocă compactă continuă (li) Limita dintre sol şi roca subiacentă compactă (R) este considerată contact litic. ce nu trebuie să depăşească 25% C organic.02 .organici.0 mm trebuie să fie peste o valoare cuprinsă între 30 şi 5%. Dacă se pot rupe bucăţi de mărimea pietrelor.02 . 1996): 1. b.aceste limbi trebuie să aibă cel puţin 5 mm lăţime în cazul în care textura orizontului Bt este fină. Dacă conţinutul de Al + 1/2 Fe extractabil în oxalat acid este între 0.0 mm. Grosimea minimă pentru a fi orizont andic diagnostic este de 30 cm (după FAO). invers proporţională cu creşterea Al + 1/2 Fe extractabil în oxalat acid între 0. Materialele cu proprietăţi andice pot apare de la suprafaţă sau subsuprafaţă şi de regulă conţin cantităţi mari de materie organică. conţinutul de sticlă vulcanică în fracţia 0. Trecere glosică (albeluvică) sau orizont E + B (gl) Este un suborizont mineral de tranziţie între E şi Bt .10 (după 2 minute).9 g/cm . produse de alterare ferallitică). c. 3 b. este orientativ deoarece reacţionează la fel şi în orizonturile spodice. . În compoziţia mineralogică domină mineralele "short range .order" care iau naştere prin alterarea produselor piroclastice primare ale erupţiilor vulcanice sau ale produselor secundare în care apar materiale vulcanogene (cu sticlă vulcanică).02 + 2.4% .şi conţinut de peste 30% sticlă vulcanică în fracţia 0. conţinut de peste 5% sticlă vulcanică în fracţia 0.având următoarele caractere: .4 şi 2%. poate fi spartă cu târnăcopul sau cu alt instrument dur. prezintă valori pH de peste 9.pătrunderi de orizont Ea în orizontul B sub formă de limbi care trebuie să aibă lungimea mai mare ca lăţimea.02 . Conţinutul de aluminiu + 1/2 fier extractabil în oxalat acid să însumeze 0.2. În teren ca şi în laborator este foarte util testul reacţiei solului în soluţie de NaF : pHul unei suspensii de 1 g sol în 50 ml NaF.humici. În pământul fin (< 2mm) retenţia de fosfat de cel puţin 25% . care indică prezenţa materialelor allofanice şi/sau a compuşilor alumino . Retenţia de fosfat să depăşească 85 %. Conţinutul de aluminiu + 1/2 fier extractabil în oxalat acid să însumeze peste 2% şi de asemenea.Proprietăţi andice şi orizont andic Proprietăţile andice ale unui sol sunt determinate în principal de prezenţa în sol a unor cantităţi apreciabile de allofane. c. dar pot să fie întâlnite şi în asociaţie cu materiale nevulcanice (loess. Acestea rezultă.0 mm. Roca compactă subiacentă trebuie să fie suficient de compactă (dură) la umed. acestea nu trebuie să se disperseze la agitare timp de 15 ore în apă 29 . Densitatea aparentă a pământului fin să fie sub 0. soluţie N. încât să nu se poată săpa cu cazmaua. din alterarea moderată a depozitelor piroclastice. imogolit.33 atmosfere). Procentul de aluminiu + 1/2 din procentul de fier extractabil în soluţie de oxalat acid să însumeze peste 2% în pământul fin (sub 2 mm).

sau în soluţie de hexametafosfat de sodiu. stagnice şi antracvice Aceşti termeni se referă la materialele de sol care. raportul dintre cationii (de schimb) H + Al şi Ca este supraunitar. grad de saturaţie în Al pentru sol mai mare de 60% [(Al/T) ⋅ 100].3) Proprietăţi eutrice Se referă la un orizont sau material mineral de sol fără carbonaţi caracterizat printrun grad de saturaţie în baze peste 53%. La multe tipuri de sol mărimea valorii V intră implicit în definiţie. Proprietăţi districe Se referă la un orizont sau material mineral de sol fără carbonaţi caracterizat printr-un grad de saturaţie în baze sub 53% sau între 53 şi 60% dacă este asociat cu Al extractabil peste 2 me la 100 g sol. De regulă. Se aplică la luvisoluri (caracterizează alosolul). încât pot fi uşor tăiate cu unghia.chimice specificate mai jos (după FAO): capacitate de schimb cationic (determinată cu 1 M acetat de amoniu) a argilei din sol mai mare de 24 me/100 g. Nu este considerat contact litic trecerea la un orizont petrocalxic. (Determinarea cationilor schimbabili cu acetat de amoniu la pH 8. Pudră friabilă de carbonat de calciu sau carbonaţi secundari (km) Se referă la praf sau neoformaţii de carbonat de calciu depuse din soluţia care circulă în sol suficient de moi. Al extractabil în KCl de cel puţin 12 me/100 g argilă şi peste 35% din T (argilă). raportul dintre cationii (de schimb) H + Al şi Ca este subunitar. în cei mai mulţi ani sunt saturate 4 cu apă la o anumită perioadă din an sau tot timpul anului şi care prezintă manifestări ale proceselor de reducere şi de segregare a fierului şi un colorit specific (gleic). Proprietăţi alice (al) Se referă la material de sol mineral foarte acid (distric) şi cu mare conţinut de Al schimbabil care are toate caracteristicile fizico . Pseudomicelii care apar şi dispar cu schimbarea condiţiilor de umiditate nu sunt incluse în definiţia de carbonaţi secundari. necăptuşit. Prezenţa reducerii este pusă în evidenţă de următoarele caracteristici: a . 30 .o valoare rH = 5 Eh ( mV ) 29 + 2pH ≤ 19 4 Saturaţia de apă este caracterizată printr-o presiune zero sau pozitivă a apei din sol şi poate fi în general determinată prin observarea apei libere într-un orificiu de sondă. De regulă. Saturaţie în baze (V%) Gradul de saturaţie în baze este folosit ca un element de diagnoză pentru unele soluri pentru definirea subtipurilor (sau varietăţilor) eutrice şi districe pe baza valorilor V mai mari sau mai mici de 53%. Materie organică segregabilă (ms) Este forma humificată a materiei organice care se desface uşor prin frecare şi este astfel segregabilă de partea minerală. cu excepţia celor care au grad de saturaţie între 53 şi 60 % dacă este asociat cu Al extractabil peste 2 me la 100 g sol. în proporţie de cel puţin 5% din volum. Proprietăţi acvice gleice. pH în KCl sau CaCl2 sub 4.

De aceea gleizarea pedogenetică propriu-zisă este în general cea din sau de la baza orizontului bioacumulativ.5Y.5Y. În materialele bogate în sulfuri. 7 6 rH logaritmul cu semn schimbat al presiunii hidrogenului gazos dintr-un mediu (rH= . sau chiar în matricea solului. Gleizarea din stratele profunde ale solului şi din subsol este probabil relictă şi determinată de procese mai curând geologice decât pedologice şi care. apa din orificiul de sondă este stagnantă şi rămâne colorată dacă i se adaugă substanţă colorantă. 6 5 31 . Compuşii de 3+ 4+ fier şi mangan translocaţi pot fi concentraţi în forme oxidate Fe . iar manganul se află numai în forme reduse la valori rH ≤ 19. 1996). G sau B) în mai mult de 95% din matricea solului. după stropirea ei cu o soluţie de fericianură de potasiu [(K3Fe (CN)6]. În materialele calcaroase sunt dominante culorile albicioase datorate calcitului şi/sau sideritului. Oxigenul şi nitraţii sunt virtual absenţi. temperaturi mai mari de 00 biologic (50C) şi condiţii de reacţie favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare. Proprietăţile reductomorfe se notează cu simbolul Gr care se adaugă simbolului orizontului în care culorile de reducere menţionate depăşesc 50% din masa solului. 2+ b . CGr). Fe ("rugina verde"). (de ex: BGr. 5Y. aceşti oxizi sunt fie 2+ 2+ transformaţi în compuşi de Fe. Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care pe lângă saturaţia cu apă este condiţionată de prezenţa materiei organice. Proprietăţi reductomorfe (Gr) (glei de reducere). albăstrui la verzui: 2. 1994) definită ca "saturaţia solului cu apă în toate stratele (orizonturile) începând de la limita superioară de saturaţie până la o adâncime de 200 cm sau mai mult de la suprafaţa solului mineral" (corespunde de fapt excesului de apă provenit din stratul freatic). este asociată frecvent şi cu reducerea sulfaţilor. Mn pe suprafeţele agregatelor sau în biopori. GY. Proprietăţi gleice şi orizont gleic (G) Culorile de gleizare (sau orizontul de glei) apar ca urmare a gradientului redox dintre apa freatică şi franja capilară. acestea se găsesc pe suprafeţele agregatelor sau pe canalele săpate de animale şi rădăcini. BG. pe lângă reducerea compuşilor fierului şi manganului. în soluţie 1N acetat de amoniu sau în soluţie 10% acid acetic (nerecomandată de Keys to Soil Taxonomy. a unei probe umede de sol.Valoarea 19 a rH aproximează limita de rH a mediului sub care începe reducerea compuşilor fierului.verzui sunt 2+ 3+ datorate sărurilor hidroxizilor Fe . proaspătă. care determină o distribuţie neuniformă a (hidr)oxizilor de Fe şi Mn. Nisipurile prezintă în mod obişnuit culori cenuşii până la alb sau cenuşii verzui şi sunt adesea sărăcite în fier şi mangan. Mn ). Partea superioară a orizontului reductomorf prezintă până la 5% culori ruginii.2% αα dipyridyl. în câmp. ambele procese conducând la absenţa culorilor mai roşii de 2. predomină culorile negre. Se aplică la materialele de sol care sunt permanent umede şi care au culori de reducere (alb până la negru: N1 . în special în jurul canalelor animalelor săpătoare sau rădăcinilor de plante. datorită sulfurilor de fier. Mn mai mult sau mai puţin solubili (Fe . a unui colorit albastru intens. fie sunt translocaţi. 7 Este necesar de făcut distincţie între gleizarea (reducerea) pedogenetică şi cea geologică. În materialele lutoase şi argiloase culorile albastru . Proprietăţile gleice se subîmpart în două categorii principale: proprietăţi reductomorfe şi proprietăţi redoximorfe.N8. Pe lângă condiţiile de la punctele a şi b prezenţa proprietăţilor gleice necesită ca nivelul apei freatice dintr-un orificiu de sondă adânc necăptuşit să se stabilizeze la o astfel de adâncime încât franja capilară să atingă suprafaţa solului. Proprietăţile gleice se corelează cu condiţia acvică de endosaturaţie (Keys to Soil Taxonomy. dacă apar pete de oxidare.log H2). sau a unei culori roşu intens după stropirea cu o soluţie neutră 0. În partea inferioară a profilului sau în interiorul agregatelor.prezenţa Fe liber evidenţiată de apariţia pe suprafaţa de ruptură.

o apă freatică (temporară) suspendată pe un strat relativ impermeabil. În solurile sulfato . Se aplică materialelor de sol în care condiţiile de reducere alternează cu cele de oxidare cum sunt de ex. Simbolurile privind proprietăţile stagnice se adaugă ca sufixe simbolului orizonturilor majore pe care acestea se grefează. Culorile de reducere sunt asociate cu culori în nuanţe de 10YR şi mai roşii. Orizontul cu proprietăţi stagnice 9 prezintă periodic condiţii de reducere şi un colorit specific stagnogleizării . dacă nu este prezentă marmorarea. Zona de saturaţie este de ex..zise sau intense) când culorile de reducere ocupă peste 50% din suprafaţa obţinută prin secţionarea elementelor structurale sau a materialului de sol nestructurat. Proprietăţile redoximorfe sunt puse în evidenţă prin prezenţa petelor brun roşcate (ferihidrit). Proprietăţile stagnice (sau orizontul de stagnoglei sau pseudoglei) sunt legate de saturaţia determinată de apa stagnantă temporar la suprafaţă sau în partea superioară a profilului de sol dacă nu este drenat. Proprietăţi stagnice şi orizont stagnogleic (W). croma dominantă la umed este ≤ 1 pe suprafaţa agregatelor sau în matricea solului. croma dominantă la umed este ≤ 2 în interiorul agregatelor sau crome dominante ≤ 2 în matricea solului şi pete cu crome mai mari sau concreţiuni ferimanganice. cu o limită superioară deasupra adâncimii de 200 cm. În cazul în care culorile de reducere apar în proporţie de 6 – 15 % din masa solului se notează cu g. unul sau mai multe strate nesaturate. În materialele lutoase şi argiloase (hidr) oxizii de fier sunt concentraţi pe suprafaţa agregatelor şi pe pereţii porilor mai mari. : Aw. cum ar fi vechi canale de rădăcini care pot fi complet umplute cu astfel de oxizi.50% din masa solului (de ex: BGo. 32 . croma dominantă (la umed) creşte cu adâncimea (sub orizontul de stagnoglei). prezente atât pe feţele. CGo). Ele sunt reflectate de următoarele caracteristici: rH conform definiţiei de la pct. care se adaugă simbolului orizontului în care culorile de reducere apar în proporţie de 16 . sub stratul saturat. BtW etc. prezente în materialul de sol. Btw. iar interiorul agregatelor structurale (sau părţi ale matricei solului) sunt mai roşii şi mai "aprinse" decât părţile nehidromorfe ale orizontului sau decât masa de sol amestecată. dacă sunt prezente pete. O varietate a episaturaţiei este episaturaţia antropică întâlnită spre exemplu în orezării. o parte din suprafaţa secţionată poate prezenta culoarea matricei (materialului parental neafectat de reducere sau de oxidare). Ew.Proprietăţi redoximorfe (Go) . de asemenea. Proprietăţile stagnice se notează cu simbolul w (proprietăţi stagnice moderate sau hipostagnice) când culorile de reducere. deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil. 1994) ca "saturaţia solului în apă" în unul sau mai multe strate în primii 200 cm de la suprafaţa solului mineral şi care are. brun gălbui intens (goethit). În mod frecvent se constată o precipitare a sescvioxizilor sub formă de pelicule şi concreţiuni.(glei de oxido . de ex. în timp ce interiorul agregatelor poate prezenta încă culori de reducere. cu crome mai mari de 2. ori ambele. a şi b pentru o parte din an. 8 8 9 Proprietăţile stagnice se corelează cu condiţia acvică de "episaturaţie" definită (Keys to Soil Taxonomy. desemnând orizonturi stagnogleizate sau stagnogleice de asociere. zona franjei capilare şi orizonturile de suprafaţă ale solurilor cu niveluri fluctuante ale apei freatice. Coloritul specific stagnogleizării prezintă o marmorare (pătare) astfel încât suprafaţa agregatelor structurale (sau părţi ale matricei solului) sunt mai deschise şi mai pale.acide pot apare. şi pete galben intens (jarosit). de asemenea.reducere). Proprietăţile redoximorfe se notează cu simbolul Go reflectând alternanţa condiţiilor de oxidare şi reducere. cât şi în interiorul elementelor structurale ocupă între 16 şi 50% din suprafaţa rezultată prin secţionarea elementelor structurale (sau a materialului de sol dacă nu există structură) şi cu W (stagnice propriu .

Proprietăţi antracvice (aq) şi orizont antracvic (antropedogenetic) Aceste proprietăţi apar în solurile folosite ca orezării sau intens irigate, spre ex. cele din sere. Pe lângă saturaţia cu apă, permanent sau în cea mai mare parte a anului, solurile cu proprietăţi antracvice prezintă, în plus, următoarele condiţii: a. un strat arat de suprafaţă, urmat, imediat, de un strat slab permeabil care este saturat cu apă peste 3 luni în cei mai mulţi ani şi prezintă o matrice cu crome de 2 sau mai mici; b. un suborizont de subsuprafaţă cu una sau mai multe din următoarele însuşiri: pete de sărăcire în fier având culori cu valori 4 şi croma 2 în macropori, sau concentrări (pete, concreţiuni) de oxizi de fier, sau un conţinut de fier (extras în citrat - ditionit) de două ori mai mare decât în stratul arat. Proprietăţile antracvice se notează cu simbolul aq adăugat orizontului în care apar: Apaq, Anaq, Bvaq, desemnând orizonturi antracvice de asociere. Proprietăţi criostagnice (cr) Se referă la materiale ale căror proprietăţi stagnice sunt determinate de saturaţia cu apă stagnantă temporar în partea superioară a solului, deasupra unui strat îngheţat (şi deci impermeabil) în primăvară. Fenomenul se întâlneşte în solurile din regiunea montană înaltă la noi în ţară (proprietăţi altocriostagnice). Culori diagnostice Culoarea materialului de sol este folosită ca un caracter definitor al unor orizonturi diagnostice, ca şi pentru separarea unor unităţi taxonomice la nivel de tip şi subtip. Nuanţele, valorile şi cromele (exprimate în sistemul Munsell) ale orizontului A şi B sunt folosite în diagnoza solurilor, astfel: culori în nuanţe de 5YR şi mai roşii se folosesc ca elemente de diagnoză pentru separarea subtipurilor rodice; culori cu crome ≥ 3,5 (la materialul în stare umedă) cu nuanţe de 7,5YR pentru orizontul B individualizează subtipul roşcat al unor luvisoluri; cromele ≤ 2 (la materialul în stare umedă) în cadrul orizontului A molic separă cernoziomurile de kastanoziomuri sau subtipurile tipice de cele brunice ale tipurilor pelosol şi vertosol; cromele ≤ 3,5 (la materialul în stare umedă) ale părţii superioare a orizonturilor AC, AG, AB, sau B caracterizează tipurile din clasa cernisolurilor, umbrisolurilor şi unele hidrisoluri. Adâncimea de situare a unui orizont sau a unui caracter diagnostic Pentru precizarea adâncimii de apariţie a unei proprietăţi sau caracter diagnostic se pot folosi următoarele prefixe: proxi - pentru intervalul 0 - 20 cm, epi - pentru 20 - 50, mezo - pentru 50 - 100 cm şi bati - pentru intervalul 100 - 200 cm. De exemplu: proxisalic, mezoscheletic, epinatric, batilitic etc. Caracter scheletic (qq) Se referă la soluri care prezintă orizonturi care conţin peste 75% fragmente grosiere de rocă (colţuroase sau rotunjite) având o grosime de cel puţin 25 cm în primii 50 cm ai solului, de cel puţin 50 cm în primii 100 cm ai solului sau de peste 75 cm dacă solul este mai profund (150 cm) Caracter subscheletic (sq) Se referă la soluri care prezintă orizonturi care conţin între 26 - 75% fragmente grosiere de rocă (colţuroase sau rotunjite) având o grosime de cel puţin 25 cm în primii 50

33

cm ai solului, de cel puţin 50 cm în primii 100 cm ai solului sau de peste 75 cm dacă solul este mai profund. Proprietăţi salsodice Prezenţa oricărui orizont salinizat (salic, sa şi hiposalic, sc) şi sodizat (natric, na şi hiponatric, ac) în alte soluri decât solonceacuri poate fi redată prin termenul de proprietăţi salsodice. În denumirea subtipurilor de sol, termenul de salsodizare se referă la procesele de acumulare de săruri sau de natriu schimbabil în solurile salinice sau sodice (neincluzând salsodisolurile), astfel că termenul tradiţional de sărătură şi sărăturare include toate solurile afectate de săruri şi respectiv procesele de acumulare de săruri solubile sau de Na schimbabil în soluri (deci atât salsodisolurile cât şi diferite subtipuri salsodice). Notă: Aceste proprietăţi diagnostice se întregesc atunci când este cazul cu caracteristici morfologice secundare (vezi 2.4). 3.4. Materiale parentale diagnostice Material fluvic (MF) Reprezintă sedimente aluviale (inclusiv proluviale, coluviale etc.), marine şi lacustre, care primesc materiale noi, la intervale mai mult sau mai puţin regulate sau care au primit în trecutul recent asemenea materiale. Acest caracter poate fi reflectat de existenţa până la 50 - 100 cm a unei stratificări a materialului (ori a unei slabe sortări) sau a unui conţinut în materie organică ce variază neregulat cu adâncimea sau care are valori de peste 0,35% (cu excepţia stratelor nisipoase). Material antropogen (MA) Materialul antropogen e constituit dintr-un material mineral sau organic neconsolidat, rezultat prin diferite activităţi umane ca: deponii, halde de steril, depozite de gunoaie sau deşeuri, materiale de dragaj etc. şi nu au suferit o solificare destul de lungă încât să apară o trăsătură semnificativă de pedogeneză. Materialele antropogene pot fi (în cea mai mare parte după FAO): • garbice - deşeuri organice, umpluturi sau depuneri (grămezi) conţinând dominant deşeuri organice; • spolice - materiale pământoase rezultate din activităţi industriale (halde de steril, material de dragaj, material de la construcţia şoselelor etc.); • urbice - materiale pământoase conţinând resturi de materiale de construcţii şi resturi ale altor activităţi umane (cioburi, cărămizi, moloz etc.) în proporţie de peste 35% din volum, precum şi umpluturi sau depuneri conţinând predominant deşeuri minerale; • mixice - material mineral de sol amestecat cu roca subiacentă şi eventual cu moloz şi deşeuri în care se observă fragmente de orizonturi diagnostice diseminate la întâmplare (nearanjate într-o anumită ordine); • reductice - deşeuri care produc emisii de gaze (metan, CO2 etc.) care determină condiţii anaerobe în material. Material scheletic calcarifer (MK) Reprezintă roci calcaroase sau materiale parentale (grosiere) provenite din dezagregarea unor roci calcaroase (calcare, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase, dolomite; convenţional se includ şi magnezite, marnocalcare, şi gips.). Pietrişurile predominant calcaroase sunt incluse. Conţin frecvent peste 40% carbonat de calciu echivalent.

34

Material marnic (MM) Reprezintă materiale parentale provenite din produsele de transformare a marnelor, marnelor argiloase sau argilelor marnoase sau carbonatice. Conţin, de regulă, peste 33% argilă şi peste 14% carbonaţi. Material erubazic (ME) Reprezintă materiale parentale rezultate prin dezagregarea şi alterarea unor roci ultrabazice necarbonatice, care sunt, de regulă, relativ argiloase şi bogate în baze. Astfel de roci ultrabazice sunt serpentinitele, piroxenitele, unele gabrouri etc. Produsul rezultat este în unele cazuri mult mai bogat în magneziu în comparaţie cu calciu. Material bauxitic (MB) Acest material reprezintă produsul rezultat din transformarea la suprafaţa scoarţei a bauxitelor; se deosebeşte net de alte materiale parentale printr-o puternică alterare şi prin predominarea în compoziţie a sescvioxizilor şi mineralelor argiloase sărace în baze (caolinit, clorit). Fracţia argiloasă are raportul SiO2:AlO3 în jur de 2, iar capacitatea de schimb cationic a argilei este în jur de 20 me la 100g. 4. STRUCTURA SISTEMULUI ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS) ŞI NOMENCLATURA 4.1. Structura sistemului Entitatea de bază în SRTS este tipul genetic de sol considerat ca unitate principală în taxonomia solurilor României. Tipurile genetice de sol sunt reunite într-un rang superior cu categorii (taxoni) majore de sol, mai cuprinzătoare, denumite clase de soluri sau pot să fie divizate în subunităţi denumite subtipuri de sol. Ansamblul acestor 3 taxoni (sau categorii de sistematizare) clasă, tip (genetic) şi subtip de sol reprezintă categoriile care constituie rangurile diferite ale clasificării solurilor României la nivelul superior, utilizată îndeosebi în studiile de sinteză sau în studii la scări mici şi mijlocii. Subtipul de sol se împarte în continuare în subunităţi din ce în ce mai detaliate, cu sfere din ce în ce mai reduse şi însuşiri mai bine precizate, în funcţie de anumite caracteristici morfogenetice ale profilului de sol, de anumite proprietăţi ale solului sau materialului parental importante din punct de vedere practic, de proprietăţi ale solului determinate de cele ale substratului sau generate de pedogeneza anterioară ori de folosirea solului în procesul activităţii umane. Următorii taxoni sau categorii taxonomice sunt folosite în acest scop: varietatea de sol, specia texturală de sol, familia de sol şi varianta de sol. Ansamblul acestor taxoni, subdiviziuni ale subtipului de sol, este utilizat în clasificarea solurilor României la nivelul inferior aplicată în studiile de sol şi hărţile de sol la scară mare şi mijlocie. SRTS include deci serie de categorii de diferite ranguri în sistematizarea solurilor (taxoni), ierarhizate, alcătuind un sistem taxonomic unitar. Structura lui este redată alăturat: se disting seria de cei 3 taxoni corespunzători sistematizării la nivel superior şi seria de 4 taxoni corespunzători sistematizării la nivel inferior.

35

Fiecare clasă de soluri prezintă între 1 şi 5 tipuri genetice de sol. erodat-slab eolian Nivel inferior * Specia de sol va fi redată în denumirea solului indiferent de gradul de detaliere taxonomică la care se redă solul (tip. în care se observă şi modul de notare a solului (formula de notare). biologice. caracterizate printr-un anumit mod specific de manifestare a uneia sau mai multor dintre următoarele elemente diagnostice: orizontul diagnostic specific clasei şi asocierea lui cu alte orizonturi. Subtipul de sol reprezintă o subdiviziune în cadrul tipului genetic de sol care grupează solurile caracterizate printr-un anumit grad de manifestare (exprimare) a caracteristicilor specifice tipului. proprietăţile acvice. Se deosebesc deci subtipuri de dezvoltare genetică. subtipuri de tranziţie la alte entităţi genetice sau subtipuri cu caractere particulare. hidrologice şi antropice în care a avut loc şi are încă loc formarea şi evoluţia solului.Nivelul de detaliere Nivel superior Nivelul taxonomic Seria ierarhică de categorii Exemple de încadrare a unui sol în sistem Clasă de soluri Tip genetic de sol Subtip de sol Varietate de sol Specia (granulometrică) de sol * Familia de sol Varianta de sol Luvisoluri (LUV) Preluvosol (EL) EL roşcat psamic-gleic (EL rs-ps-gc) Preluvosol roşcat psamic batigleic nisipolutos/lutos pe loess grosier arabil. subtip sau varietate). unele marcând tranziţii spre alte tipuri de sol. în total 32 redate mai departe (tabelul 5. considerate elemente diagnostice specifice celor 12 clase de soluri (prezentate mai departe. separate în cadrul unei clase de soluri. precum şi subtipuri mixte. Toate aceste trăsături principale specifice tipului genetic de sol reflectă de fapt acţiunea proceselor pedogenetice determinate de complexul condiţiilor generale climatice. deci chiar dacă nu se precizează varietatea. tabel 5. putând fi completată cu noi situaţii. iar altele fiind caracteristici de importanţă practică deosebită. tasat. salsodice. trecerea de la sau la orizontul diagnostic specific clasei. litologice. Structura sistemului de taxonomie a solurilor este redată şi în figura alăturată (Figura 1). Clasa de sol reprezintă totalitatea (mulţimea) solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod de diferenţiere a profilului de sol dat de prezenţa unui anumit orizont pedogenetic sau proprietate esenţială. Criteriile (definiţiile calificativelor) cu ajutorul cărora se separă subtipurile de sol sunt redate în tabelul 5. subtipul sau ambele.3. indicator 11). Tipul (genetic) de sol reprezintă o grupă (submulţime) de soluri asemănătoare. fie o anumită succesiune de orizonturi.2. lista este deschisă. 36 .1).

Structura sistemului de taxonomie a solurilor si formula de notare 37 .Figura 1.

5 pentru scări mijlocii sau indicatorul no. precum şi de graduările cantitative ale unor atribute ale subtipului (sau tipului) de sol.Varietatea de sol este o subdiviziune în cadrul subtipului de sol determinată de unele caractere genetice neluate în considerare la nivel superior sau de unele caractere particulare ale solului. fără ultimele categorii. 17 pentru scări mari.compactă (d): indicator no. gradul de stagnogleizare (W) tabel no. de cele mai multe ori el poate fi observat în partea inferioară a profilului de sol. 19 (a se vedea şi subdiviziunile litice). Pentru gradul de transformare a materiei organice se aplică acelaşi indicator 25 menţionat anterior. 6.4 pentru scări mijlocii sau indicatorul no. deosebindu-se de cele anterioare care sunt unităţi genetice. de regulă în primii 50 cm ai acestuia. gradul de salinizare (S): tabel no. fac excepţie solurile cu contact litic în primii 50 cm pentru care parametrii menţionaţi se definesc la primul nivel. 6. 16 pentru scări mari. gradul de sodizare (A): tabel no. no. 6.3 pentru scări mijlocii sau indicatorul no. 13. clasa de grosime (profunzime) a solului până la roca consolidată . Se iau în considerare doi parametri: categoria de material parental (sau depozit de cuvertură) şi clasa granulometrică simplificată (sau gradul de transformare a materiei organice în cadrul materialelor parentale organice) la care se adaugă când este cazul şi roca subiacentă. Specia (texturală) de sol şi familia de sol reprezintă unităţi litologice în clasificare. Textura solului se redă după indicatorul no. indicatorii menţionaţi se înlocuiesc cu gradul de descompunere (transformare) a materiei organice: fibric (fi). de regulă definite calitativ. 6. 18. în care sunt menţionate şi simbolurile de notare. În cazul histisolurilor sau al orizonturilor organice. conform indicatorului no. dar pot să fie în bună măsură modificate prin pedogeneză. 23 iar conţinutul de schelet după indicatorul no. În cazul solurilor minerale specia de sol este definită prin indicarea texturii solului şi al conţinutului de schelet pentru două niveluri ale solului: orizontul A în primii 20 cm sau în stratul arat şi orizontul AC sau prima parte a orizontului B. clasa de adâncime a apariţiei carbonaţilor (k): indicator no. conform indicatorului nr. Stabilirea materialului parental al solului necesită evaluarea pedologului. Gruparea (divizarea) solurilor în funcţie de roca subiacentă se face pe baza indicatorului 21b. fie organic. 15 pentru scări mari.afânare. 14 pentru scări mari. ca de altfel la toţi indicatorii (adaptate în funcţie de scară). care clasifică rocile după starea de compactare . origine şi chimism. hemic (he) sau sapric (sa). Varianta de sol este o subdiviziune de detaliu care reflectă influenţa antropică asupra solului (dar nu suficient de intensă pentru a fi încadrat la antroposoluri sau subdiviziuni 38 . în care depozitele de suprafaţă sunt grupate după origine şi conţinut de carbonaţi. Pentru categoria de material parental se foloseşte indicatorul 21a. Specia de sol precizează caracteristicile granulometrice ale solului în cazul solurilor minerale sau gradul de transformare a materiei organice în cazul solurilor organice (histisolurilor) şi variaţia acestora pe profil: aceste caracteristici ale solului sunt în mare parte moştenite de la materialul parental. deoarece acesta este mult modificat prin pedogeneză. Aceste graduări cantitative sunt după cum urmează: gradul de gleizare (G): tabel no. fie mineral. 22. Familia de sol este o grupare litologică ce reuneşte solurile de acelaşi fel dezvoltate din acelaşi material parental. 25. 24. clasa granulometrică a acestora se redă cu ajutorul indicatorului de clase granulometrice simplificate.6 pentru scări mijlocii sau indicatorul no.

4. grade de eroziune în suprafaţă sau decopertare (e) şi grade de colmatare sau acoperire a solului (c). vertisol. indicatorul no. Se remarcă la toate denumirile prezenţa vocalei "i" ca element de legătură cu sufixul "soluri". fie de o eventuală poluare a solului. cu unele excepţii este vocala "o" (cernoziom. 5.antropice).).lacustre argiloase. lut argilos". arabil. Următorii indicatori sunt folosiţi la stabilirea variantei de sol: indicatorul no. fie de alte modificări ale solului legate de utilizarea lui în producţie. denumiri reprezentate printr-un singur cuvânt (care nu are nimic comun în majoritatea cazurilor cu denumirea clasei de sol). 4. protisoluri etc. dezvoltat pe depozite fluvio . 26. terminat în soluri. 27. Pentru subtipul de sol se utilizează grupuri de 2 litere mici. indicatorul no. kastanoziom. indicator 12) 5. de asemenea. luvosol.3. Denumirea solurilor Sistemul român de taxonomie a solurilor a realizat o uniformizare a denumirilor prin aplicarea unor reguli. La nivel de tip genetic de sol s-a adoptat. evident. dar numai cele care se referă la utilizarea agricolă şi silvică. Tipurile (genetice) de soluri (indicator 11) 5. 20. batihiposalic. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă sau nesilvică) 39 . Astfel. Formula aceluiaşi sol la nivel superior este CZ ka-vs-gc. de regulă cel mult 3 grupuri de acest fel. denumirea completă devenind "Cernoziom calcaric vertic gleic. în cazul de faţă "lut argilos". iar denumirea cernoziom calcaric vertic gleic. Clase de soluri 5. indicatorul no. categorii şi subcategorii de folosinţă.1.2. aluviosol. pelisoluri. nu sunt luaţi în considerare indicatorii care nu au aplicaţie la solul respectiv (nu intervin în subdivizarea lui). Pentru subdiviziunile la nivel inferior se folosesc litere mari sau mici la care se asociază uneori a doua literă (mică) sau cifre. a cărei primă parte arată caracterul esenţial al mulţimii de soluri care alcătuieşte clasa. pelosol etc. La nivel inferior se completează denumirea subtipului de sol prin adăugare de denumiri conform indicatorilor corespunzători subdiviziunii menţionaţi mai sus la structura sistemului taxonomic. TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL SUPERIOR Tabele cu caracteristicile principale ale claselor şi subtipurilor de soluri: 5.2. după caz. luvisoluri. Ca denumiri de tip de sol s-au păstrat pe cât posibil cele tradiţionale. lutoargilos/argilos. modificări ale solului prin folosirea în agricultură. Ea este determinată fie de modul de folosinţă a terenului. ansamblu lor constituind subtipul de sol. proxicalcaric. aşa cum se specifică în indicatorii corespunzători. Ca simboluri în desemnarea tipului de sol se folosesc 2 litere mari (în cazul claselor de soluri simbolul este format din 3 litere mari). Denumirea de tip de sol se păstrează în toate denumirile subdiviziunilor solului respectiv. de exemplu cernisoluri. irigat. este necesar însă să se adauge şi clasa granulometrică simplificată pentru orizontul superior (indicativ 22). salsodisoluri. Subdiviziuni (calificative) ale tipurilor (genetice) de sol (prin asocierea cărora rezultă subtipul de sol. Un exemplu de formulă şi denumire a unui sol de nivel inferior este: CZ ka-vs-gc/G3-S1-k1-5/6-Tf-a/Ai Cernoziom calcaric vertic batigleic. subtipul de sol are denumirea tipului de sol la care se adaugă 1 la 3(4) adjective. La nivelul clasei de soluri denumirea este un substantiv folosit la plural. gleiosol. regosol. 28 şi 29 care se referă la tipurile de degradare prin excavare acoperire şi de poluare a solului (P) şi respectiv la gradul de poluare. iar formula devenind CZ ka-vsgc/t. iar ca vocală de legătură.

proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm adâncime. avea orizont O.5 (la umed) un minim în variaţia valorilor pH şi cele ale gradului de sau orizont A molic saturaţie în baze. AR. AR sau sau Bv) cu culori de orizont umbric cel puţin în partea Bv) având în partea superioară (pe minim 10 -15 cm). orizont AC sau Bv (indiferent de culori) forestalic (Amf) urmat de şi Cca. Principalele caracteristici ale claselor de soluri (SRTS) Orizontul sau Clasa de sol Succintă caracterizare morfogenetică proprietăţile diagnostice Simbol Denumire specifice PRO PROTISOLURI Orizont A sau orizont O Soluri cu orizont O sub 20 cm grosime sau orizont A în (sub 20 cm grosime) fără general slab dezvoltat sau ambele. na) în cm.1. AR. ultimul în primii 60 – 80 cm. CER CERNISOLURI Orizont A molic (Am) Soluri cu acumulare evidentă de materie organică (relativ continuat cu orizont saturată în baze) având orizont molic şi orizont intermediar (AC. sau orizont Amf cu şi crome sub 3. Bv intermediar (AC. fără alte orizonturi sau alte orizonturi diagnostice. orizonturi hiposalic sau hiponatric. Nu neîndeplinind criteriile de diagnoză). AR intermediar (AC. proprietăţi diagnostice (pot să apară trăsături Urmează roca (Rn sau Rp) morfogenetice dar acestea sunt foarte slab dezvoltate sau orizontul C.5 (la (Gr) în primii 50 cm sau alte elemente diagnostice. Nu prezintă proprietăţi orizont AC sau Bv andice menţionate la andisoluri şi nici proprietăţi gleice (indiferent de culori) şi de (Gr) sau stagnice intense (W) în primii 50 cm specifice orizont Cca în primii 60-80 hidrisolurilor. ori proprietăţi salsodice intense (sa. Bv sau Bt) cu culori de orizont molic sau Bt) având în partea cel puţin în partea superioară (pe minim 10-15 cm) şi cel superioară culori cu valori puţin pe feţele agregatelor structurale. Pot umed). UMB UMBRISOLURI Orizont A umbric (Au) Soluri cu acumulare evidentă de materie organică continuat cu orizont (nesaturată în baze) având orizont intermediar (AC.Tabel 5. orizonturi salic sau natric sub 50 cm adâncime şi orizont vertic asociat orizontului C. primii 50 cm diagnostice pentru salsodisoluri. Nu prezintă proprietăţi superioară culori cu valori andice menţionate la andisoluri şi nici proprietăţi gleice şi crome sub 3. Tipuri genetice de sol Simbol Denumire LS Litosol RS Regosol PS Psamosol AS Aluviosol ET Entiantrosol KZ CZ FZ RZ Kastanoziom Cernoziom Faeoziom Rendzină NS HS Nigrosol Humosiosol . pot să apară prezintă orizont Cca.

Nu prezintă în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W). na). Orizont spodic (Bhs.5 (la umed) începând din partea superioară. urmat direct sau după un orizont E de un orizont spodic.5 (la umed) începând din partea superioară. proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa. nu se includ solurile cu orizont B argicnatric (Btna). Succintă caracterizare morfogenetică Soluri cu orizont A (Am. orizont vertic asociat orizontului B argic (Bty). fără orizont Cca în primii 80 cm. continuându-se cu orizont criptospodic (Bcp). Orizont B argic (Bt) având culori cu valori şi crome peste 3. Pot prezenta orizont O. Pot prezenta orizont O. Au sau Ao) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu culori având valori şi crome peste 3. proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa. Soluri cu orizont A (sau A şi E) şi orizont argic (Bt) având culori cu valori şi crome peste 3. Pot prezenta proprietăţi criostagnice. fără Btna. Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm (exceptând cazul celor afectate de eroziune).Clasa de sol Simbol Denumire CAM CAMBISOLURI Orizontul sau proprietăţile diagnostice specifice Orizont B cambic (Bv) având culori cu valori şi crome peste 3. Nu pot prezenta în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W). Orizont pelic sau orizont vertic începând din primii 20 cm sau imediat sub Ap. Nu pot prezenta în primii 50 cm proprietăţi stagnice intense (W).5 (la umed) începând din partea superioară a orizontului. sau soluri cu orizont O sau orizont O şi orizont A în genere foarte humifer. Soluri cu orizont O sau O şi Ao sau Au. na) (neîndeplinind deci condiţia de încadrare la hidrisoluri sau salsodisoluri). Tipuri genetice de sol Simbol Denumire EC Eutricambosol DC Districambosol LUV LUVISOLURI EL LV PL AL Preluvosol Luvosol Planosol Alosol SPO SPODISOLURI EP PD CP PE VS Prepodzol Podzol Criptopodzol Pelosol Vertosol PEL PELISOLURI .5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor structurale începând din partea lui superioară. proprietăţi gleice (Gr) sau proprietăţi salsodice intense (sa. Bs) sau orizont criptospodic (Bcp). Soluri cu orizont pelic sau orizont vertic care încep de la suprafaţă sau din primii 20 cm şi se continuă până la peste 100 cm. na) diagnostice pentru hidrisoluri sau salsodisoluri şi nici proprietăţi andice diagnostice pentru andisoluri. orizont vertic sau pelic asociat orizontului Bv.

35 cm dacă este scheletic. AR sau Bv la care se asociază proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm. fie de un orizont Bt sau de un orizont E şi Bt la care se asociază proprietăţi stagnice intense (W) din primii 50 cm şi continuă pe cel puţin 50 cm (AW.Clasa de sol Simbol Denumire AND ANDISOLURI Orizontul sau proprietăţile diagnostice specifice Orizont andic în profil. O sau orizont turbos. Soluri constând din material organic (orizont folic. începând din primii 25 cm. ACG. îndepărtate prin eroziune accelerată sau decapitare antropică. Orizont folic (O) sau turbos (T) în partea superioară a solului de peste 50 cm grosime sau numai de 20 cm dacă este situat pe orizontul R. SC SN Solonceac Soloneţ TB FB Histosol Foliosol ER AT Erodosol Antrosol . BvG). Orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A şi E. Soluri cu orizont O (sub 50 cm grosime) şi/sau orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care se asociază proprietăţi gleice (Gr) din primii 50 cm (AG. Include de asemenea solurile cu orizont A limnic sau T (turbos) submerse. Tipuri genetice de sol Simbol Denumire Andosol* AN HID HIDRISOLURI SG GS LM Stagnosol Gleiosol Limnosol SAL SALSODISOLURI HIS HISTISOLURI ANT ANTRISOLURI Orizont salic (sa) sau orizont natric (na) în partea superioară a solului (în primii 50 cm) sau orizont Btna. EW. Succintă caracterizare morfogenetică Soluri cu orizont A urmat de orizont intermediar AC. în lipsa orizontului spodic. Soluri puternic erodate încât la suprafaţă se află resturi din sol (orizont B sau C). sau soluri cu orizont A sau orizont A şi E urmat de un orizont argic-natric (Btna) indiferent de adâncime. Proprietăţi gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care încep în primii 50 cm. BW sau BtW). Pot prezenta orizont O. sau sol puternic transformat prin acţiune antropică încât prezintă la suprafaţă un orizont antropedogenetic de cel puţin 50 cm grosime sau de cel puţin 30 . sau orizont A limnic (Al) ori orizont histic (T) submers. Soluri cu orizont superior A (ocric sau molic) sau A şi Bv la care se asociază un orizont salic (sa) sau natric (na) în primii 50 cm. T) cu grosime de peste 50 cm în primii 100 cm ai solului şi care începe din primii 50 cm sau cu grosime de peste 20 cm în cazul situării orizontului (materialului) organic pe un orizont R.

Ao) distric dezvoltat în material parental nisipos. având pe cel puţin calcaric primii 50 cm textura grosieră sau molic grosieră mijlocie (sub 12% argilă). salinic hiponatric sau chiar salic sau natric sub 50 cm adâncime) şi proprietăţi gleice (orizont Go) sub 50 cm adâncime. vertic proprietăţi salsodice (orizont hiposalic.Tabel 5. cu histic sub 25% material fin (care pot continua până la peste 50 cm adâncime). PS PSAMOSOLURI Soluri având orizont A (Am. Nu stagnic prezintă alte orizonturi sau proprietăţi molic diagnostice (sau sunt prea slab umbric exprimate). Pot fi însă prezente pelic proprietăţi hipostagnice (w). sau scheletic pot avea un orizont O. prundic hiponatric sau chiar salic sau natric sub gleic 50 cm adâncime) şi proprietăţi gleice salinic (orizont Gr) sub 50 cm adâncime. scheletic material scheletic cu sub 10% pă(prundic) mânt fin (Rp) sau orizont scheletic.material (scheletic) calcarifer cu peste 40% carbonat de calciu echivalent. Soluri având un orizont A (Am. sodic (alcalic) psamic pelic coluvic 43 . orizont litic hiposalic sau chiar salic sub 50 cm. fluvice sau antropogene. Ao) distric RS REGOSOLURI dezvoltat în material parental eutric neconsolidat sau slab consolidat cu calcaric excepţia materialelor parentale salinic nisipoase. Se pot asocia sodic proprietăţi salsodice (orizont hiposalic. distric AS ALUVIOSOLURI Soluri constând din material parental eutric fluvic pe cel puţin 50 cm grosime şi calcaric având cel mult un orizont A (Am. Nu prezintă alte orizonturi sau umbric proprietăţi diagnostice. Nu umbric prezintă alte orizonturi diagnostice (sau gleic sunt prea slab exprimate). Au. în afară de cel entic mult orizont vertic asociat orizontului C. eutric remaniat eolian. Indicator 11 . . molic Ao).2. Au.Principalele caracteristici ale tipurilor de sol (SRTS) Caracteristici morfogenetice principale Subdiviziuni Tipul de sol Simbol Denumire principale PROTISOLURI Soluri având orizont Ao sau O de cel distric LS LITOSOLURI puţin 5 cm grosime urmat din primii 20 eutric cm de: rendzinic roca compactă continuă (Rn). Au.

ac sau.5 (la umed) cel puţin în partea superioară (pe cca. Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice. Carbonatul de calciu este. Bt) cu culori cu crome şi valori sub 3. orizont intermediar (AC. Pot avea orizont vertic. na). chiar sa. Bv. Subdiviziuni principale urbic rudic garbic spolic mixic reductic psamic pelic copertic litic litoplacic tipic (calcaric) maronic psamic gleic salinic sodic CERNISOLURI KZ KASTANOZIOMURI CZ CERNOZIOMURI Soluri având orizont A molic (Am) cu crome mai mari de 2 (la umed). Sunt excluse solurile formate pe materiale parentale calcarifere. ac sau. Soluri având orizont A molic (Am) cu crome ≤ 2 la umed (sau sub 3 la umed în cazul CZ nisipoase cu orizont B). na). Sunt excluse solurile formate pe materiale parentale calcarifere sau roci calcaroase care apar între 20 şi 50 cm.Tipul de sol Simbol Denumire ET ENTIANTROSOLURI Caracteristici morfogenetice principale Soluri în curs de formare dezvoltate pe materiale parentale antropogene având o grosime de cel puţin 50 cm sau numai de minimum 30 cm dacă materialul parental antropogen este scheletic (pe această grosime). orizont AC cu valori şi crome sub 3. de regulă. sub 50 cm. sub 50 cm. chiar sa. prezent de la suprafaţă. în afară de cel mult proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm şi proprietăţi salsodice (sc. 10-15 cm) şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale şi orizont Cca sau concentrări de pudră friabilă de CaCO3 (carbonaţi secundari) în primii 125 cm (200 cm în cazul texturii grosiere) sau soluri având orizont A molic forestalic (Amf) orizont intermediar (AC sau Bv) indiferent de culoare şi orizont Cca care începe din primii 60 – 80 cm de la suprafaţă. fără orizonturi diagnostice în afară de un orizont Ao (cu excepţia celor copertate care pot avea orizont A molic sau umbric).5 (la umed) cel puţin în partea superioară şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale şi orizont Cca în primii 125 cm sau pudră friabilă de carbonat de calciu (concentrări de carbonaţi secundari) în primii 100 cm. tipic psamic pelic vertic gleic aluvic calcaric kastanic cambic argic greic maronic salinic sodic litic 44 . proprietăţi gleice sub 50 cm adâncime şi proprietăţi salsodice (sc.

AC) cu culori cu crome şi valori sub 3.5 (la umed) cel puţin în partea superioară (pe cca. urmat de orizont intermediar (AC.5 (la umed) cel puţin în partea superioară şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale. dar conţinând materie organică humificată segregabilă de partea minerală silicatică.Simbol FZ Tipul de sol Denumire FAEOZIOMURI Caracteristici morfogenetice principale Soluri având orizont A molic (Am). B) cu grad de saturaţie în baze sub 53% şi culori cu crome şi valori sub 3. AR. Soluri având orizont A umbric (Au) cu crome < 2 (la umed). W). Subtipuri principale tipic greic psamic pelic vertic gleic stagnic clinogleic aluvic cambic argic calcaric RZ RENDZINE calcarică eutrică cambică scheletică UMBRISOLURI NS NIGROSOLURI Soluri având orizont A umbric (Au) cu crome < 2 (la umed) urmat de orizont intermediar (AC.5 (la umed) cel puţin în partea superioară şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale. dezvoltate pe materiale parentale calcarifere sau roci calcaroase care apar între 20 şi 50 cm. Bv. Bv) cu grad de saturaţie în baze sub 53% şi culori cu crome şi valori sub 3. AC) cu culori cu crome şi valori sub 3. Bv. orizont intermediar (Bt. Prezintă de regulă orizont At. Pot avea orizont vertic. 10-15 cm) şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale şi fără orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari în primii 125 cm (sau primii 200 cm în cazul texturii grosiere). AR. Sunt excluse solurile formate pe materiale parentale calcarifere sau roci calcaroase care apar între 20 şi 50 cm. Pelicule argilo-humice în orizontul B şi adesea caractere de hidromorfie când există orizont Bt. Pot avea orizont O. proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm şi proprietăţi stagnice (w sau. sub 50 cm.5 (la umed) în partea superioară. tipic cambic litic scheletic aluvic HS HUMOSIOSOLURI tipic cambic litic scheletic 45 . Soluri având orizont A molic (Am) şi orizont intermediar (AR.

5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor structurale începând din partea superioară. dar la adâncimi mai mari sau cu intensităţi care nu permit încadrarea la hidrisoluri sau andisoluri. Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm. nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E şi Bt pe < 7. Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao.Simbol Tipul de sol Denumire Caracteristici morfogenetice principale Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao. Subtipuri principale tipic molic psamic pelic vertic andic gleic stagnic aluvic litic scheletic rodic salinic sodic (alcalic) tipic umbric psamic andic prespodic litic scheletic aluvic gleic CAMBISOLURI EC EUTRICAMBOSOLURI DC DISTRICAMBOSOLURI LUVISOLURI EL PRELUVOSOLURI tipic molic roşcat rodic psamic pelic vertic stagnic gleic calcic litic scheletic sodic (alcalic) tipic umbric roşcat rodic calcic rezicalcaric psamic LV LUVOSOLURI 46 . Pot prezenta orizont O. Am) urmat de orizont intermediar argic (Bt) având culori cu valori peste 3. Au) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu valori şi crome peste 3.5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor structurale începând din partea superioară. Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao. Am) urmat de orizont intermediar cambic (Bv) cu valori şi crome peste 3. orizont Bv cu acumulare de Al2O3 şi proprietăţi andice de intensităţi sau la adâncimi care nu permit încadrarea la andosoluri.5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor structurale începând din partea superioară şi grad de saturaţie în baze (V) peste 53%. Pot prezenta orizont vertic. proprietăţi eutrice în ambele orizonturi. gleice şi andice.5cm). Pot prezenta orizont O şi orizont vertic sau pelic şi proprietăţi stagnice. orizont O şi proprietăţi stagnice intense (W) sub 50 cm sau proprietăţi gleice ( Gr) sub 50 cm. orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari în primii 125 cm. Soluri având orizont A ocric (Ao) urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) şi orizont B argic (Bt) cu grad de saturaţie în baze (V) peste 53% cel puţin într-un suborizont din partea superioară. proprietăţi districe de la suprafaţă şi cel puţin pana in prima parte a orizontului B.

orizont O. Au) urmat de orizont eluvial albic (Ea) şi orizont B spodic. AL ALOSOLURI SPODISOLURI EP PREPODZOLURI PD PODZOLURI CP CRIPTOPODZOLURI tipic umbric histic litic scheletic tipic umbric feriluvic histic criostagnic litic scheletic tipic histic litic scheletic PELISOLURI PE PELOSOLURI tipic brunic argic gleic stagnic 47 . între 25 şi 125 cm adâncime (sau pe cel puţin jumătate din orizont dacă apare orizont R sau C la adâncime mai mică).5 cm). proprietăţi stagnice intense (W) sub 50 cm. de orizont B argic (Bt) având proprietăţi alice pe cel puţin 50 cm. Pot avea un orizont Es discontinuu şi pot prezenta orizont organic nehidromorf O (folic) sub 50 cm grosime. schimbare texturală semibruscă (pe 7. Au) urmat direct sau după un orizont eluvial (E). Pot să prezinte orizont O. pe lângă orizonturile menţionate. Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao. humico-feriiluvial sau feriiluvial (Bhs. Au) urmat de orizont B spodic feriiluvial (Bs). Soluri având orizont O şi/sau A ocric sau umbric (Ao.5-15 cm) sau trecere glosică (albeluvică). Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao. Bs). orizont vertic. Subtipuri principale vertic albic glosic planic stagnic gleic litic scheletic solodic (sodic) tipic albic vertic stagnic solodic (sodic) tipic umbric preluvic albic stagnic cambiargic litic scheletic PL PLANOSOLURI Soluri având orizont A ocric urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) şi orizont B argic (Bt) prezentând schimbare texturală bruscă (între E şi Bt pe < 7.Simbol Tipul de sol Denumire LUVOSOLURI (continuare) Caracteristici morfogenetice principale Pot să prezinte. proprietăţi gleice (Gr) sub 50 cm. Pot prezenta orizont organic nehidromorf O (folic) sub 50 cm grosime şi proprietăţi criostagnice. Soluri având orizont O şi/sau orizont A foarte humifer urmat de orizont B criptospodic (Bcp) humifer. conţin peste 30% argilă în toate orizonturile până la cel puţin 100 cm adâncime. Soluri având orizont pelic la suprafaţă sau de la cel mult 20 cm (sub stratul arat) ce se continuă până la cel puţin100 cm. Poate prezenta orizont organic sau proprietăţi stagnice moderate (w) sau intense (W) sub 50 cm adâncime. orizont vertic şi proprietăţi stagnice intense (W). Pot prezenta orizont organic nehidromorf O (folic) sub 50 cm grosime.

Nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E şi Bt) pe cel mult 7. Nu îndeplinesc condiţiile diagnostice de a fi solonceac sau soloneţ (fără orizont sa sau na în primii 50 cm) sau histosol (cu orizont T peste 50 cm grosime). cu grosime sub 50 cm. Poate avea orizont O sau T. Pot prezenta orizont vertic asociat orizontului B. 48 .Tipul de sol Simbol Denumire VS VERTOSOLURI Caracteristici morfogenetice principale Soluri având orizont vertic de la suprafaţă sau de la cel mult 20 cm (sub stratul arat) ce se continuă până la cel puţin 100 cm. orizont histic (sub 50 cm grosime) şi proprietăţi gleice sub 50 cm adâncime.5 cm (diagnostică pentru planosoluri). Au) şi proprietăţi gleice (orizont Gr) care apar în profil din primii 50 cm ai solului mineral. Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăţi diagnostice sau acestea sunt prea slab exprimate. Ao. Au. AR. Bv) la care se asociază proprietăţi andice pe cel puţin 30 cm grosime începând din primii 25 cm ai solului mineral. Soluri având orizont O şi/sau orizont A (Am. În mod frecvent apar concreţiuni ferimanganice. conţin peste 30% argilă în toate orizonturile până la cel puţin 100 cm adâncime. SG STAGNOSOLURI Soluri având orizont A ocric (Ao) sau orizont A ocric şi orizont eluvial E (Ao+El sau Ea) urmate de orizont B argic (Bt) la care se asociază proprietăţi stagnice intense (orizont W) începând de la suprafaţă sau din primii 50 cm ai solului mineral şi care continuă pe cel puţin 50 cm grosime. Subtipuri principale tipic brunic stagnic gleic nodulocalcaric salinic sodic (alcalic) distric eutric umbric molic cambic litic scheletic histic distric eutric calcaric molic cernic umbric cambic psamic pelic aluvic histic tionic distric eutric calcaric entic psamic pelic salinic histic tionic tipic luvic albic vertic gleic planic histic ANDISOLURI AN ANDOSOLURI Soluri având orizont A (Am. Ao) urmat de orizont intermediar (AC. HIDRISOLURI GS GLEIOSOLURI LM LIMNOSOLURI Soluri subacvatice (din lacuri de mică adâncime) având orizont A limnic sau orizont histic sau turbos (T) submers.

Soluri constând din material organic (orizont organic nehidromorf sau folic. De regulă. hiponatric şi proprietăţi gleice în primii 100 cm. SN SOLONEŢURI Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao.Tipul de sol Simbol Denumire SALSODISOLURI SC SOLONCEACURI Caracteristici morfogenetice principale Subtipuri principale tipic cu sodă calcaric molic sodic vertic gleic psamic pelic tipic calcaric molic luvic albic salinic stagnic gleic solodic entic psamic pelic distric eutric salinic teric tionic Soluri având orizont A ocric sau A molic (Ao. Am) şi orizont intermediar la care se asociază orizont salic (sa) în primii 50 cm. natric. Ea) de un orizont argic-natric (Btna) indiferent de adâncime. Am) urmat de orizont intermediar natric (na) de la suprafaţă sau în primii 50 cm ai solului. Pot avea orizont calcic. Soluri constând din material organic (orizont organic hidromorf histic sau turbos T) cu o grosime de cel puţin 50 cm (cel puţin 40 cm pentru T sapric sau hemic şi cel puţin 60 cm pentru T fibric) în primii 100 cm ai solului. (Pentru erodosolurile rezultate prin decopertare se poate folosi denumirea de decosol). cambic. O) cu grosime de cel puţin 50 cm sau de minimum 20 cm dacă este situat direct pe rocă (R). (Pentru soloneţurile entice se poate folosi denumirea de sodosol). sau din AC sau AB având sub 20 cm grosime. vertic. Soluri puternic erodate sau decopertate ca urmare a acţiunii antropice astfel că orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol. Sedimentele (materialele parentale) scoase la zi prin eroziune sau prin decopertare sunt considerate roci şi încadrate ca atare. Am) urmat direct sau după un orizont eluvial E (El. orizont salic sub 50 cm adâncime şi proprietăţi gleice din primii 100 cm. sau soluri având orizont A ocric sau molic (Ao. orizontul T începând în primii 50 cm de la suprafaţă. HISTISOLURI TB HISTOSOLURI FB FOLIOSOLURI distric eutric litic ANTRISOLURI ER ERODOSOLURI cambic argic andic spodic calcaric psamic pelic stagnic litic scheletic eutric 49 . Pot avea orizont calcic. prezintă la suprafaţă un orizont Ap provenit din orizont B sau C.

vezi sodic Sol având proprietăţi alice în Bt pe grosime mai mică decât cea diagnosticată pentru alosol. Sol având orizont B argic (Bt). Sol (Pelosol sau Vertosol) având în orizontul superior culori relativ deschise.).2. alcalic alic aluvic ac ai al andic an antracvic amfigleic argic brunic aq ag ar br 50 . fără a îndeplini parametrii necesari pentru proprietăţi andice ca să poată fi încadrat la Andosol.3. dacă este cazul. Sol stagnic şi gleic în acelaşi timp (stagnic în partea superioară şi gleic în partea inferioară a solului). cu crome peste 2. Sol având proprietăţi antracvice. zone de divagare etc. şi alte calificative existente în tabelul 5. Tabel 5. Pot să fie asociate. Sol având material amorf (provenit din rocă sau materialul parental) cel puţin în unul dintre orizonturi. 3. Se aplică la Luvosoluri. Sol format pe seama unor materiale parentale fluvice (în lunci. Definiţiile diferitelor subdiviziuni specifice (calificative) ale tipurilor genetice de sol utilizate la stabilirea subtipului de sol albic ab Sol având orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10 cm (cu excepţia cazurilor în care a fost subţiat prin includere în stratul arat). Subtipuri principale hortic antracvic psamic pelic calcaric eutric distric Notă: 1. nu se aplică la Luvisoluri. Pe lângă subdiviziunile principale ale tipurilor de sol prevăzute în tabelul 5. dacă este cazul.3.Tipul de sol Simbol Denumire AT ANTROSOLURI Caracteristici morfogenetice principale Soluri având orizont superior antropedogenetic de cel puţin 50 cm grosime (format prin transformarea unui orizont sau strat al solului prin fertilizare îndelungată şi lucrare adâncă sau prin acreţie) format ca urmare a unei lungi perioade de cultivare şi irigare. terase recente. Se aplică la Luvisoluri. Se aplică la Antrosoluri. 2. de regulă 2 – 3 calificative (subdiviziuni) principale. În cazul studiilor de sol în scopuri forestiere formele de humus pot să fie folosite pentru separarea de subtipuri de sol. (indicator 11) pot să fie utilizate. nu se aplică la Aluviosoluri.

proxicalcaric cu carbonaţi în primii 20 cm. copertic ct criostagnic cu sodă distric cs so di 51 . (Se pot separa: Solonceac cloruric. Sol (în genere din tipul Entiantrosol) acoperit cu material de sol humifer (de regulă orizont A molic) de peste 10 . Nu se aplică la Cambisoluri şi la soluri care prin definiţie sunt acide (Umbrisoluri. epicalcaric cu carbonaţi în intervalul 20 .50 cm. cât mai ales prin curgere (prelingere) laterală prin orizonturile profilului de sol situat pe versant. vezi carbonatosodic Sol având proprietăţi districe cel puţin în orizontul superior. Se aplică la soluri din zona montană rece (înaltă). dar care au fost secundar carbonatate pe diferite căi. Se aplică la Gleiosol. Sol cu stagnogleizare (w) din primii 50 cm şi gleizare (Go) în primii 200 cm. (În cazul Litosolului este necesară şi rocă parentală necalcaroasă. În cazul Litosolurilor este suficientă prezenţa rocii parentale calcaroase. sulfaţi). În cazul solurilor aparţinând unor tipuri de sol care nu au în mod normal carbonaţi pe profil sau în partea superioară a solului. excesul de apă fiind provenit atât din precipitaţii sau izvoare de coastă. iar în cazul Limnosolului orizont A limnic cu peste 3% materie organică). nu se aplică la Cambisoluri. calcic ca cambic cambiargic carbonatosodic (cu sodă) cernic cb cr so ce clinogleic cl clorurosulfatic coluvic co Sol dezvoltat pe material parental fluvic coluvial nehumifer (de peste 50 cm grosime pe versanţi sau la baza versanţilor). Sol având orizont molic care se continuă cu culori de orizont molic în prima parte a orizontului intermediar. se aplică la Alosoluri. Sol cu proprietăţi criostagnice în profil. se folosesc termenii secundar-proxicalcaric şi secundarepicalcaric după cum carbonaţii apar doar în primii 20 cm sau în primii 50 cm.33 me) la 100 g sol. Spodisoluri. Solonceac sulfatic). Solonceac sau Soloneţ (Salsodisoluri) caracterizate prin prezenţa sodei (carbonat şi bicarbonat de sodiu) cu conţinut mai mare de 10 mg (0. Solonceac tipic caracterizat prin acumulare intensă de săruri "neutre" (cloruri. Alosoluri). Sol având orizont carbonato-acumulativ sau calcic (Cca) sau pudră friabilă de CaCO3 în primii 125 cm (sau în primii 200 cm în cazul texturilor grosiere).calcaric ka Sol având carbonaţi de la suprafaţă sau din primii 50 cm (face efervescenţă la adăugare de acid clorhidric 1:3). Sol având orizont B cambic (Bv).15 cm grosime. Se aplică la Aluviosoluri. Sol având orizont B cu caractere de orizont cambic în prima parte şi de orizont argic în a doua parte.

Gr apărând în intervalul 50 100 cm). În cazul Litosolului şi fără rocă parentală calcaroasă iar în cazul Limnosolului cu orizont A limnic având peste 3% materie organică. Sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50 şi 100 cm (este întotdeauna mezogleic. Se aplică la Podzol. eutric eu feriluvic garbic gleic fe ga gc glosic greic gl gr histic (turbos) tb hortic kastanic ho kz litic li litoplacic luvic lp lv 52 . Sol cu strat compact artificial (pavat. în solurile cultivate Am poate avea crome > 2. se poate utiliza termenul de batigleic. Sol cu orizont eluvial luvic (El) şi orizont B argic (Bt) sau argicnatric (Btna). Vertisoluri. Sol având proprietăţi eutrice cel puţin în orizontul de suprafaţă. batilitic între 100 .50 cm grosime la suprafaţă sau în primii 50 cm. Reprezintă un caracter slab luvic.150 cm). prin termenul "litic" simplu se subînţelege epilitic. la Soloneţ entic orizontul natric apare de la suprafaţă şi nu se constată un orizont argic-natric . asfaltat etc. fac tranziţia spre Kastanoziomuri). Sol având orizont O (folic) de 20 . Cernoziomuri calcarice având crome de 2 la umed (În genere se găsesc în condiţii climatice mai puţin umede şi relativ calde şi au profil de sol mai puţin profund decât celelalte cernoziomuri. orizont O de 5 . Sol (Spodisol) având orizont spodic feriiluvial (Bs) în care raportul Fe:C organic este peste 6. Argiluvisoluri. mezolitic între 50 . cu Gr între 100 .100 cm.200 cm la varietatea de sol).20 cm grosime situat direct pe rocă compactă R) sau sol având orizont T (turbos) de 20 . subdiviziuni cal la “litic”. Se aplică la Antrosoluri. Sol având orizont A hortic (de peste 50 cm grosime). vizibile pe suprafaţa agregatelor structurale la uscare şi structură poliedrică mare subangulară sau nuciformă). fără carbonaţi.) continuu.50 cm grosime la suprafaţă (în cazul Litosolului histic. Sol cu rocă compactă consolidată (orizont R) continuă în profilul de sol (epilitic orizont R între 20 . pietruit. Sol având orizont eluvial care pătrunde în limbi în orizontul B (E + B) (trecere glosică sau albeluvică). Se aplică la Faeoziomuri si Cernoziomuri.entic en Sol având dezvoltare extrem de slabă (incipientă) sau neîndeplinind integral atributele tipului (la Aluviosol entic orizontul A este sub 20 cm grosime sau lipseşte. Entiantrosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene garbice (deşeuri predominant organice). Nu se aplică la Cernisoluri.50 cm.Btna. la Limnosol entic orizontul A limnic prezintă sub 3% materie organică fin divizată). Se aplică la Stagnosol şi Soloneţ. Sol având suborizont Ame (partea inferioară a orizontului Am "pudrată" cu granule de cuarţ fără pelicule de coloizi. Salsodisoluri. betonat.

se aplică la Kastanoziomuri şi Cernoziomuri.20. Sol cu orizont Am forestalic (Amf).5. epihiposalic. Sol acid (Districambosol.50. Sol având orizont A molic (Am). fără a îndeplini integral parametrii de orizont spodic. nu se aplică la Pelisoluri. nu se aplică la Psamosol Entiantrosol care se antropogene reductice. Sol având orizont sc (salinizat sau hiposalic) în primii 100 cm sau orizont sa (salic) între 50 . Sol cu schimbare texturală bruscă între orizontul eluvial E (El sau Ea) şi orizontul B argic (Bt) pe 7.mixic maronic molic nodulocalcaric pelic planic preluvic prespodic mi mr mo nc pe pl el ep Entiantrosol care se dezvoltă pe materiale parentale antropogene mixice. Se aplică la Preluvosol. Luvosol şi unele Cernisoluri. dezvoltă pe materiale parentale prundic psamic reductic rendzinic pr ps re rz Sol având saturaţie în baze peste 53% şi material parental reprezentat prin depozit scheletic calcarifer sau provenit dintro rocă parentală calcaroasă. 20 . Sol salinic şi sodic în acelaşi timp.100 cm) sau episalic şi mezosalic (20 – 50 cm. Entiantrosol având material parental (antropogen) scheletic de cel puţin 30 cm grosime începând de la suprafaţă sau imediat sub suprafaţă. Vertisol care prezintă noduli calcaroşi diseminaţi în masa solului în primii 100 cm. Sol cu orizont B argic (Bt) slab conturat şi fără orizont eluvial (E) (se aplică la Alosoluri). Vezi şi tabelul 6. Sol care prezintă orizont C cu carbonaţi reziduali începând din primii 125 cm.100 cm). Se aplică la Litosol (Litosol rendzinic). rezicalcaric rk rodic ro roşcat rs rudic ru salinic sc salsodic ss 53 .15 cm. Sol cu orizont B având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%) în parte superioară culori în nuanţe de 5YR şi mai roşii. 50 . Nigrosol) cu orizont B cambic (Bv) prezentând acumulare de sescvioxizi (îndeosebi Al2O3). În funcţie de adâncimea apariţiei orizontului cu săruri poate fi proxihiposalic.5 . mezohiposalic (0 . nu se aplică la solurile ce fac parte din clasa Cernisolurilor. caracterul scheletic începând din primii 20 cm.5YR. Sol având textură foarte fină cel puţin în primii 50 cm. Pământul fin al solului poate să conţină carbonaţi. 50 . Sol cu orizont B argic (Bt) având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%) în parte superioară culori în nuanţe de 7.100 cm. vezi scheletic Sol având textură grosieră cel puţin în primii 50 cm.

mezoprundic.20. orizont A cu crome egale sau sub 2.100 şi respectiv 100 . Cernoziomurile prundice pot fi denumite şi brancioguri. Poate fi proxischeletic. sodic ac Sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm sau orizont na (natric) între 50 . 20 . mezohiposodic (0 .50 sau 50 . iar litosolurile prundice prundosoluri. batiprundic. Entiantrosol care se antropogene urbice. dezvoltă pe materiale parentale teric tionic tipic te to ti umbric urbic vertic um ur vs Sol având orizont vertic situat între baza orizontului A (sau E dacă există) şi 100 cm. nu se aplică la Umbrisoluri. dezvoltă pe materiale parentale solodic spodic spolic stagnic sd sp sl st Sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic W) între 50 şi 200 cm. Entiantrosol care se antropogene spolice. epihiposodic. epihipostagnic.6. nu prezintă atributele specifice celorlalte subdiviziuni ale tipului respectiv.100 cm. 54 . iar în cazul Alosolului şi Planosolului este prezent orizontul El.scheletic qq Sol cu caracter scheletic (cu peste 75% schelet ) având orizonturi A. în ultimul caz chiar cu proprietăţi stagnice moderate (Elw). În funcţie de adâncimea apariţiei orizontului cu Na schimbabil poate să fie proxihiposodic. 20 . Histosol având orizont mineral de peste 30 cm grosime situat în primii 100 cm. Vezi şi tabelul 6. Soloneţ cu orizont eluvial (E luvic sau E albic) cu grosime de peste 15 cm sau Planosoluri cu Bt hiponatric. epischeletic. În cazul că este format pe pietriş fluviatil poate fi denumit prundic şi respectiv proxiprundic. epiprundic.20. 20 50 şi respectiv 50 . Sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol. E sau B excesiv scheletice.50. Poate să fie mezostagnic dacă W este situat între 50 şi 100 cm sau proxihipostagnic. Erodosol cu orizont spodic sau rest de orizont spodic la suprafaţă. mezoscheletic sau batischeletic după adâncimea la care începe orizontul scheletic (de peste 25 cm grosime) şi anume în intervalele 0 20. În cazul Pelosolului şi Vertosolului. Sol având orizont sulfuratic în primii 125 cm. mezohipostagnic dacă orizontul w începe între 0 .100 cm) sau mezosodic (50 .200 cm. Sol având orizont A umbric (Au).100 cm).100 cm respectiv. 50 .

bolovăniş (inclusiv în circuri glaciare) Sedimente (recent aduse) la zi Albie de râu Renie. zgură. comunal Drum de exploatare Cale ferată TERENURI CU CONSTRUCŢII ŞI ALTE AMENAJĂRI Intravilan (teren construibil) Teren de sport Aeroport Cimitir Parc şi zonă de agrement Clădiri şi curţi izolate Canale.) Terenuri poluate intens cu substanţe chimice.5.4. pietriş.) Terenuri degradate intens prin exploatări miniere. nisip semifixat Ravenă Bad land Crustă de săruri TERENURI DEGRADATE INTENS ANTROPIC (NEPRODUCTIVE) Halde de steril. petroliere etc. ţiţei etc. Suprafeţe fără soluri sau cu soluri cu destinaţie specială (neagricolă sau nesilvică) TERENURI CU SOLURI AVÂND ALTĂ FOLOSINŢĂ DECÂT CEA AGRICOLĂ SAU SILVICĂ TERENURI CU DRUMURI ŞI CĂI FERATE Drum naţional. cenuşă Depozite (grămezi) de gunoi. şanţuri Diguri şi taluze TERENURI CU APE ŞI APE CU STUF Râuri şi pâraie Lacuri şi bălţi Canale cu apă Iazuri şi eleşteie Mocirle şi smârcuri Ape cu vegetaţie de mlaştină Terenuri amenajate agropiscicol TERENURI NEPRODUCTIVE (NATIVE SAU CVASINATIVE) Stâncării (rocă compactă la zi) Pietriş. zona dig-mal (inundabilă frecvent) Plajă (cu nisip. ţiţei etc. cariere Bataluri (cu reziduuri diverse. stânci) Nisip de dună mobil.) 55 . grohotiş. prundiş. deşeuri. rebuturi Gropi. judeţean.

solul în chestiune nu se poate încadra decât la o singură poziţie.2. se pot alege mai multe calificative. CHEI DE DETERMINARE A SOLURILOR Pentru identificarea solurilor se folosesc cheile prezentate în capitolul 6 pentru încadrarea la nivel superior şi indicatorii redaţi în tabelele din capitolul 7 pentru încadrarea taxonomică la nivel inferior Primul pas în procedura de încadrare taxonomică a unui sol constă în compararea caracteristicilor solului respectiv cu criteriile menţionate în cheia pentru determinarea claselor de soluri (tabel 6.19 pentru varietatea de sol. Acesta reprezintă tipul de sol căruia îi aparţine solul în chestiune. După stabilirea clasei de soluri (conform primului pas). Compararea criteriilor se face în ordinea din tabelul 6.cele mai importante sau reprezentative . indicatorii 21a. 20. În cazul subtipului de sol (pasul 3). aceste calificative se adaugă denumirii tipului de sol şi (ansamblul lor) constituie subtipul de sol. el va aparţine primei clase de soluri pentru care sunt îndeplinite criteriile specificate în cheie (tabel 6.6.2.1) înscrise în ordinea tăriei lor discriminatoare din punct de vedere taxonomic. 56 .pe care le îndeplineşte solul în chestiune. totuşi trebuie avut în vedere că subtipul tipic exclude alte calificative şi că unele dintre calificativele menţionate la fiecare tip de sol se exclud reciproc. încadrarea la nivelul inferior al taxonomiei se realizează folosind indicatorii şi definiţiile (parametrii) lor redate în capitolul 7 (indicatorii 13 .1). în care sunt înscrise şi definite calificativele (subdiviziunile) care pot să fie luate în considerare la subîmpărţirea tipului de sol.3. eliminându-se pe rând situaţiile care nu se potrivesc solului respectiv.1 . indicatorii 23 . dimpotrivă. În continuare. se trece la cheia de determinare corespunzătoare clasei respective şi se procedează în acelaşi fel ca la primul pas până ce se identifică primul tip de sol din cheia menţionată ale cărui criterii se potrivesc cu caracteristicile solului respectiv (în chestiune). celelalte fiind excluse.1. În acest scop se aleg una. Pasul al 3-lea îl reprezintă stabilirea subtipului de sol care se realizează cu ajutorul tabelului 5.25 pentru specia de sol. În ceea ce priveşte ordinea de înscriere a calificativelor se recomandă să se înceapă cu cele de evoluţie şi să se continue cu cele de tranziţie şi dacă este cazul cu cele speciale.12).6. 27. 28 şi 29 pentru varianta de sol). Pasul următor este stabilirea tipului (genetic) de sol care se realizează folosind cele 12 chei corespunzătoare celor 12 clase de soluri (tabelele 6. pentru a caracteriza cât mai bine solul. două sau trei (rar mai multe) calificative . Se subliniază că în cazul cheilor pentru clasă şi tipul de sol (pasul 1 şi 2). 21b şi 22 pentru familia de sol şi indicatorii 26.

2. Bs) sau criptospodic (Bcp). sub 50 cm adâncime proprietăţi gleice (Gr).1) ▼ 57 . sau .1 Cheie pentru determinarea claselor de sol SOLURI ▼ Cu orizont T (histic sau turbos) sau O (folic) de peste 50 cm grosime în primii 100 cm şi care începe în primii 50 cm sau de peste 20 cm grosime în cazul situării pe orizont R. na). Pot să apară orizont vertic asociat orizontului C. ► PROTISOLURI (PRO) (vezi tabel 6. ac sau sub 50 cm chiar sa. ► SALSODISOLURI (SAL) (vezi tabel 6. sau .11) ▼ Alte soluri având orizont spodic (Bhs. AR sau Bv.strat cu caracter scheletic (qq) începând din primii 5 – 20 cm.material scheletic calcarifer cu peste 40% CaCO3 echivalent începând din primii 5 .2.orizont A urmat de material neconsolidat (orizont C). dar nu pot avea orizont spodic. Rp) începând din primii 5-20 cm (dacă apare în primii 4 cm se consideră rocă la zi).6) ▼ Alte soluri fără orizonturi diagnostice specifice având: . la suprafaţă aflându-se resturi de orizont B sau C.2.9) ▼ Alte soluri având orizont antropedogenetic (intens modificat antropic) de cel puţin 50 cm grosime sau soluri al căror orizont A şi E (după caz) au fost îndepărtate prin eroziune accelerată sau decopertare. ► HISTISOLURI (HIS) (vezi tabel 6. ► ► ANDISOLURI (AND) (vezi tabel 6.2.10) SPODISOLURI (SPO) (vezi tabel 6.Tabel 6. Pot avea orizont organic.2) ▼ Alte soluri având proprietăţi salsodice intense.rocă compactă (Rn. . ▼ Alte soluri având orizont andic pe cel puţin 30 cm grosime începând din primii 25 cm asociate orizontului A sau celui intermediar AC. adică orizont salic (sa) sau natric (na) în primii 50 cm (asociate unui orizont A sau Bv) sau soluri având orizont argic-natric (Btna).2. proprietăţi stagnice (w) sau salsodice (orizonturi sc.2. ► ANTRISOLURI (ANT) (vezi tabel 6.20 cm.

AR. ► CERNISOLURI (CER) (vezi tabel 6.2.5 (la umed) începând din partea superioară. na) în primii 50 cm. AC sau Bv (indiferent de culoare) şi orizont Cca care începe în primii 60 –80 cm de la suprafaţă. ► LUVISOLURI (LUV) (vezi tabel 6.8) ▼ Alte soluri cu orizont A molic (Am) şi orizont subiacent (AC. na) în primii 50 cm. Nu prezintă orizont (proprietăţi) gleic (Gr). ► HIDRISOLURI (HID) (vezi tabel 6. orizont stagnic intens (W) sau proprietăţi salsodice intense (sa.3) 58 .4) ▼ Alte soluri cu orizont A umbric (Au) şi orizont subiacent (AC. Nu prezintă orizont andic specific andisolurilor şi nici orizont gleic în primii 50 cm sau alte elemente diagnostice. submerse. na) în primii 50 cm. ▼ Alte soluri cu orizont B cambic (Bv) având culori cu valori şi crome peste 3. . Bv sau Bt) cu culori de orizont molic cel puţin în partea superioară (pe 10-15 cm) şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale sau cu Orizont molic forestalic (Amf). Pot avea orizont O.2.2. ► UMBRISOLURI (UMB) (vezi tabel 6. ► PELISOLURI (PEL) (vezi tabel 6. na) în primii 50 cm. Bv) cu culori de orizont umbric cel puţin în partea superioară (pe 10-15 cm). orizont stagnic intens (W) sau proprietăţi salsodice intense (sa.5 (la umed) începând din partea superioară.12) ▼ Alte soluri cu orizont B argic (Bt) având culori cu valori şi crome peste 3.2.7) ► CAMBISOLURI (CAM) (vezi tabel 6. Nu prezintă orizont andic specific andisolurilor şi nici orizont (proprietăţi) gleic (Gr) sau orizont stagnic (W) în primii 50 cm.Alte soluri având: .2. AR.orizont gleic (Gr) sau orizont stagnic intens (W) începând din primii 50 cm asociate altor orizonturi. caracteristice hidrisolurilor sau proprietăţi salsodice intense (sa. diagnostice pentru salsodisoluri.5) ▼ Alte soluri având orizont vertic (y) sau pelic (z) începând din primii 20 cm şi care se continuă până la peste 100 cm. Nu prezintă orizont (proprietăţi) gleic (Gr).sau soluri cu orizont A limnic ori orizont histic (T).2. fără să aibă proprietăţi salsodice intense (sa.

3) AN distric AN eutric AN umbric AN molic AN cambic AN litic AN scheletic AN histic di eu um mo cb li qq tb HISTISOLURI PELISOLURI SPODISOLURI PROTISOLURI SALSODISOLURI (HIS) (PEL) (SPO) (PRO) (SAL) 6.2. ANDOSOL (AN) (În viitor se vor separa: SILANDOSOL ALUANDOSOL) Tabel 6.2. prin eroziune puternică sau decopertare.9) (vezi tabel 6. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Andisolurilor (AND) ANDOSOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.10) CERNISOLURI (CER) (vezi tabel 6.2. 2. la suprafaţă apare orizont B sau C sau AC ori AB sub 20 cm grosime ►ERODOSOL (ER) LUVISOLURI (LUV) (vezi tabel 6.2.8) (vezi tabel 6. 2.2.2.3) 59 . 2.12) ANT rezultate prin decapitarea solului.3) ER cambic cb ER argic ar ER andic an ER spodic sp ER calcaric ka ER psamic ps ER pelic pe ER stagnic st ER litic li ER scheletic qq ER eutric eu UMBRISOLURI (UMB) (vezi tabel 6.2.2. CHEI PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR DE SOL Tabel 6.11) (vezi tabel 6. 1.6) (vezi tabel 6.6. 2.2. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Antrisolurilor (ANT) ANTRISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.7) Alte ANT (având orizont antropogenetic de cel puţin 50 cm grosime) ANTROSOL (AT) AT hortic AT antracvic AT psamic AT pelic AT calcaric AT eutric AT distric ho aq ps pl ka eu di CAMBISOLURI (CAM) (vezi tabel 6.4) Toate AND.

Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cambisolurilor (CAM) CAMBISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3) EC tipic EC molic EC psamic EC pelic EC vertic EUTRICAMBOSOL CAM cu proprietăţi eutrice (EC) EC andic EC gleic EC stagnic EC aluvic EC litic EC scheletic EC rodic EC salinic EC sodic ti mo ps pe vs an gc st al li qq ro sc ac DC tipic DC umbric DC psamic DISTRICAMBOSOL Alte CAM (cu proprietîţi districe) (DC) DC andic DC prespodic DC litic DC scheletic DC aluvic DC gleic ti um ps an ep li qq al gc 60 .Tabel 6. 2. 3.

iar carbonaţii. Alte CER având orizont Am cu crome egale sau mai mici de 2 şi orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari în primii 125 cm (în cazul CER cu textură grosieră. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Cernisolurilor (CER) CERNISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5. de regulă reziduali. de regulă CaCO3 prezent din primii centimetri.3) RZ calcarică ka RZ eutrică eu RZ cambică cb RZ scheletică qq CER dezvoltate din calcare sau materiale parentale calcarifere care apar între 20 şi 50 cm adâncime. croma orizontului A poate fi sub 3. 4. pot apare până la adâncimi de 200 cm). 2. RENDZINA (RZ) KASTANOZIOM (KZ) KZ tipic KZ maronic KZ psamic KZ gleic KZ salinic KZ sodic CZ tipic CZ psamic CZ pelic CZ vertic CZ glei CZ aluvic Cz calcaric Cz kastanic Cz maronic Cz cambic CZ argic CZ greic CZ salinic CZ sodic CZ litic FZ tipic FZ greic FZ psamic FZ pelic FZ vertic FZ gleic FZ stagnic FZ clinogleic FZ aluvic FZ cambic FZ argic FZ calcaric ti mr ps gc sc ac ti ps pe vs gc al ka kz mr cb ar gr sc ac li ti gr ps pe vs gc st cg al cb ar ka CERNOZIOM (CZ) Alte CER (fără orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari în primii 125 cm sau 200 cm în cazul texturii grosiere). FAEOZIOM (FZ) 61 . Alte CER având orizont Am cu crome mai mari de 2 şi orizont Cca sau concentrări de carbonaţi secundari în primii 125 cm.Tabel 6.

FOLIOSOL (FB) 62 .3) LM distric di LM eutric eu LM calcaric ka LM entic en LM psamic ps LM pelic pe LM salinic sc LM histic tb LM tionic to GS distric GS eutric GS calcaric GS molic GS cernic GS umbric GS cambic GS psamic GS pelic GS aluvic GS histic GS tionic SG tipic SG luvic SG albic SG vertic SG gleic SG planic SG histic di eu ka mo ce um cb ps pe al tb to ti lv ab vs gc pl tb HID subacvatice (cu A limnic sau T submers). 5. 2. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Hidrisolurilor (HID) Tipuri HIDRISOLURI Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Histisolurilor (HIS) Tipuri HISTISOLURI HIS cu orizont turbos sau histic (T). O). 6. LIMNOSOL (LM) Alte HID cu proprietăţi gleice GLEIOSOL (GS) Alte HID (cu proprietăţi stagnice). STAGNOSOL (SG)) Tabel 6.Tabel 6. HISTOSOL (TB) Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3) TB distric di TB eutric eu TB salinic sc TB teric te TB tionic to FB distric FB eutric FB litic di eu li Alte HIS (cu orizont folic. 2.

PRELUVOSOL (EL) Alte LUV (având orizont E).3) AL tipic ti AL umbric um AL preluvic el AL albic ab AL stagnic st AL cambiargic cr AL litic li AL scheletic qq PL tipic PL albic PL vertic PL stagnic PL solodic EL tipic EL molic EL roşcat EL rodic EL psamic EL pelic EL vertic EL stagnic EL gleic EL calcic EL litic EL scheletic EL sodic LV tipic LV umbric LV roşcat LV rodic LV calcic LV rezicalcaric LV psamic LV vertic LV albic LV glosic LV planic LV stagnic LV gleic LV litic LV scheletic LV sodic (solodic) ti ab vs st sd ti mo rs ro ps pe vs st gc ca li qq ac ti um rs ro ca rk ps vs ab gl pl st gc li qq ac ALOSOL (AL) Alte LUV având schimbare texturală bruscă între E şi Bt. 2. Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.Tabel 6. PLANOSOL (PL) Alte LUV fără orizont E. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Luvisolurilor (LUV) Tipuri LUVISOLURI LUV cu proprietăţi alice pe cel puţin 50 cm din orizontul Bt între 25 şi 125 cm sau pe cel puţin jumătate din orizontul Bt dacă orizontul C sau R apar la adâncime mai mică. LUVOSOL (LV) 63 .7.

Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Pelisolurilor (PEL) Tipuri PELISOLURI Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5. 8.3) VS tipic VS brunic VS stagnic VS gleic VS nodulocalcaric VS salinic VS sodic (alcalic) PE tipic PE brunic PE argic PE gleic PE stagnic ti br st gc nc sc ac ti br ar gc st PEL cu orizont vertic VERTOSOL (VS) Alte PEL (cu orizont pelic) PELOSOL (PE) 64 .Tabel 6. 2.

care încep din primii 5 .20 cm. 9.Tabel 6. LS distric LS eutric LS rendzinic LS scheletic (prundic) LS histic (folic) di eu rz qq tb LITOSOL (LS) Alte PRO dezvoltate pe material parental fluvic ALUVIOSOL (AS) AS distric AS eutric AS calcaric AS molic AS umbric AS entic AS vertic AS prundic AS gleic AS salinic AS sodic (alcalic) AS psamic AS pelic AS coluvic ET urbic ET rudic ET garbic ET spolic ET mixic ET reductic ET psamic ET pelic ET copertic ET litic ET litoplacic PS distric PS eutric PS calcaric PS molic PS umbric PS gleic PS sodic PS salinic RS distric RS eutric RS calcaric RS umbric RS molic RS stagnic RS salinic RS pelic RS litic RS scheletic di eu ka mo um en vs qq gc sc ac ps pe co ur ru ga sl mi re ps pe ct li lp di eu ka mo um gc ac sc di eu ka um mo st sc pe li qq Alte PRO dezvoltate pe material parental antropogen ENTIANTROSOL (ET) Alte PRO dezvoltate pe material parental nisipos PSAMOSOL (PS) Alte PRO dezvoltate pe materiale parentale neconsolidate REGOSOL (RS) 65 . Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Protisolurilor (PRO) Subdiviziuni specifice Tipuri PROTISOLURI (calificative) PRO cu orizont R (Rn sau Rp) sau cu material scheletic cu peste 75% fragmente grosiere sau cu material scheletic calcarifer cu peste 40% CaCO3 echivalent. 2.

Tabel 6. SOLONEŢ (SN) 66 . SOLONCEAC (SC) Alte SAL (cu orizont Btna sau cu orizont na începând din primii 50 cm). 2. 10.3) SC tipic ti (cloruro-sulfatic) SC cu sodă so (carbonatosodic) SC calcaric ka SC molic mo SC sodic ac SC vertic vs SC gleic gc SC psamic ps SC pelic pe SN tipic SN calcaric SN molic SN luvic SN albic SN salinic SN stagnic SN gleic SN solodic SN entic SN psamic SN pelic ti ka mo lv ab sc st gc sd en ps pe SAL având orizont salic (sa) începând din primii 50 cm. Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Salsodisolurilor (SAL) SALSODISOLURI Tipuri Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.

CRIPTOPODZOL (CP) Tabel 6. PREPODZOL (EP) Alte SPO cu orizont sescvioxidic (Bs) sau humosescvioxidic (Bhs) şi orizont eluvial albic (Ea) continuu sau discontinuu de minimum 2 cm. 11.3) EP tipic EP umbric EP histic EP litic EP scheletic ti um tb li qq SPODISOLURI SPO cu orizont sescvioxidic (Bs) fără orizont eluvial albic (Ea). Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Spodisolurilor (SPO) Tipuri Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5.3) HS tipic HS cambic HS litic HS scheletic NS tipic NS cambic NS litic NS scheletic NS aluvic ti cb li qq ti cb li qq al Alte UMB (cu materie organică humificată intim amestecată cu partea minerală în orizontul Au). NIGROSOL (NS) 67 . PODZOL PD) PD tipic PD umbric PD feriluvic PD criostagnic PD histic PD litic PD scheletic CP tipic CP histic CP litic CP scheletic ti um fe cs tb li qq ti tb li qq Alte SPO (cu orizont criptospodic Bcp). Cheie pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol din clasa Umbrisolurilor (UMB) Tipuri UMBRISOLURI UMB cu materie organică humificată segregabilă de partea minerală silicatică în orizontul Au.Tabel 6. HUMOSIOSOL (HS) Subdiviziuni specifice (calificative) (vezi tabelul 5. 2. 2. 12.

4.200 (subdiviziune) batigleic Gr gleic (la varietate) sub 200 se ia în (gleizat în Gr considerare la adâncime) nivelul inferior al (freatic-umed) clasificării ) x Prefixe pentru adâncimea de apariţie a orizontului gleic.200 w se ia în stagnogleizare în 1 pp.50 Orizontul x) diagnostic Unitatea taxonomică Subdiviziuni la nivel xx inferior (pentru harti la scări mijlocii) proxistagnic (0-20cm) epistagnic (20-50cm) proxihipostagnic epihipostagnic mezostagnic Corelare cu indicatorul 15 Cod: 6 pp 5 pp 5 pp.50 50 .100 Orizontul diagnostic Unitatea taxonomică Subdiviziuni la nivel x inferior (pentru hărţi la scări mijlocii) proxigleic (0-20cm) (semisubmers) epigleic (20-50cm) mezogleic Corelare cu indicatorul 14 Cod: 7 6 5 4. w) în funcţie de adâncimea şi intensitatea acestora Adâncimea limitei superioare a orizontului (cm) 0 . W corespunde cu w5.Tabel 6. 3 2 1 Gr Gr (tip) Gleiosol (subdiviziune) gleic (la subtip) 100 .20 cm. bati: 100 .200 W (subdiviziune) batistagnic 3 pp. w . 2 pp considerare la adâncime nivelul inferior x) W. xx) Prefixe pentru adâncimea apariţiei orizonturilor: proxi: 0 . w3 şi w2 din indicatorul 15. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi stagnice (W.100 cm. Unităţi taxonomice de soluri cu proprietăţi gleice în funcţie de adâncimea orizontului Gr (proprietăţi gleice reductice) Adâncimea limitei superioare a orizontului (cm) 0 .100 w (subdiviziune) mezohipostagnic 3 pp. mezo: 50 . 2 pp stagnic 100 . 4 pp 4 pp.3. mezo: 50 . epi: 20 .proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic). 2 pp stagnic 100 .proprietăţi stagnice moderate (orizont hipostagnic).50 cm. bati: 100 .corelare parţială (pro parte) 68 .100 W (subdiviziune) stagnic 50 . epi: 20 .50 cm.200 cm xxx) pp.100 cm. 3 pp 4 pp xxx) W w (tip) Stagnosol (subdiviziune) stagnic 50 .20 cm.50 0 . iar w cu w4. Gr: proxi: 0 .200 cm Tabel 6.

200 Se ia în considerare la nivel inferior: sc . mezo: 50 – 100.200 na se ia în considerare la batinatric (11. 13) (pp) nivel inferior 100 .50 ac (subdiv. na .50 cm.100 ac (subdiv. xxx) Soloneţurile sau diferitele soluri sodice (alcalice) care conţin peste 10 mg (0. în funcţie de adâncimea şi intensitatea salinităţii Intervalul în care este situat orizontul .orizont salic. Unităţi taxonomice de sol care conţin săruri uşor solubile.20 na Soloneţ entic sau sodosol proxinatric 41 (pp) 20 .100 na (subdiv. 5.100 cm.200 ac sodic (alcalic) în batihiponatric (11. bati: 100 .orizont argic-natric.Tabel 6. sc . ac .20 cm. bati: 100 – 200.6. subdiviziunea alcalic sau sodic cu sodă etc.) sodic (alcalic) epihiponatric 22 (pp) xxx) mezonatric 33 (pp).100 Btna (tip) Soloneţ mezonatric 33 (pp) xxx) proxihiponatric 22 (pp).orizont natric.50 na idem epinatric 32 50 .) sodic (alcalic) 100 .cm 0 . 13) (pp) adâncime x) Btna . 23 (pp) 50 .orizont hiposalic ∗∗) Prefixe pentru intervalul de situare a orizontului: proxi: 0 .salinic în adâncime batihiposalic ∗) sa . mezo: 50 .).50 Btna Unitatea taxonomică xxx) Subdiviziuni la xx) nivel inferior (scări mijlocii) Corelare cu indicatorul 17 Cod: proxinatric. xx) Prefixe pentru adâncimea de situare a orizontului: proxi: 0 – 20.) sodic (alcalic) xxx) mezohiponatric 21. 22 (pp) 50 . 12. 12. în funcţie de adâncimea şi intensitatea sodicităţii Intervalul în Orizont care diagnostic x) este situat orizontul (cm) 0 . 31 0 . epi: 20 – 50.100 sa sc sa Unitatea taxonomică Subdiviziuni la nivel inferior∗∗ (proxisalic) episalic proxihiposalic epihiposalic mezosalic mezohiposalic batisalic (tip) Solonceac∗∗∗ (subdiviziune) salinic (subdiviziune) salinic (subdiviziune) salinic 100 .4 (pp) epinatric 0 . sulfato-clorurice sau Tabel 6.orizont hiponatric. Unităţi taxonomice de soluri care conţin Na schimbabil şi eventual sodă.33 me) de -CO3 la 100 g sol se separă ca unităţi distincte denumite „cu sodă” (soloneţ cu sodă. (tip) Soloneţ 69 .5.50 Orizontul diagnostic∗ sa sc 50 . epi: 20 .200 cm carbonatosodice ∗∗∗) După natura sărurilor acumulate pot fi cloruro-sulfatice.

20 şi 26 .Grade de stagnogleizare sau pseudogleizare a solului Indicator 16 .7. 13 . INDICATORI PENTRU TAXONOMIA SOLURILOR LA NIVEL INFERIOR Indicatori pentru definirea varietăţii de sol (ind.Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor Indicator 27 .Grade de salinizare a solului Indicator 17 . clase şi subclase texturale Indicator 24 .Grupe de clase şi clase de conţinut de schelet Indicator 25 .acoperire şi de poluare a solului Indicator 29 .Gradul de poluare a solului Indicator 13 .Clase de adâncimea apariţiei carbonaţilor în sol Indicator 19 .25) Indicator 21a .Grade de sodizare (alcalizare) a solului Indicator 18 .Grupe de clase. 21 .19) Indicator 13 . subdiviziuni subrendzinice Kastanoziom Xca 230 calcic sol având orizont carbonato-acumulativ Cernoziom (sau calxic) ori concentrări de CaCO3 (pudră friabilă) în primii 100 cm 70 .Modificări ale solului prin folosirea în producţie Indicator 20 .Gradul de descompunere a materiei organice în solurile organice Indicatori pentru definirea variantei de sol (ind.Roci subiacente (formaţiuni geologice) (R) Indicator 22 . Subdiviziuni genetice de sol (subdiviziuni calitative) Xad 050 aric sol având caracter aric (orizonturi disturbate prin desfundare.Tipuri de degradare prin excavare .Grade de gleizare a solului Indicator 15 .Materiale de cuvertură sau materiale parentale de sol (M) Indicator 21b .Caracteristici particulare ale solului sau subdiviziuni ale subtipurilor de sol la nivelul inferior al varietăţii de sol (ce pot fi aplicate după caz) Simbol Cod Denumire Caractere diagnostice Solurile la care se aplică Xab 000 simplic (nu sol fără caracterele menţionate mai jos este cazul) 1.29) Indicator 26 .Grade de eroziune sau decopertare Indicator 28 .Clase de grosime a solului până la roca compactă Indicatori pentru definirea speciei şi familiei de sol (ind.) pe mai mult de 50 cm grosime Xba 220 bauxitic sol având orizont B dezvoltat din Eutricambosol material parental bauxitic Preluvosol Xcd 041 calcarosol dezvoltat pe materiale calcaroase Litosol dolomitic dolomitice rendzinic. lucrare adâncă etc.Clase granulometrice simplificate Indicator 23 .Caracteristici particulare ale solului Indicator 14 .

sol având orizont antropedogenetic hortic cu grosime sub 50 cm sol având caracter lamelar histosol având orizont T limnic (submers) sol dezvoltat pe material parental marnic (provenit din alterarea marnelor) sol cu orizont Bt având într-unul din suborizonturile situate până la 100 cm adâncime culori închise. cu valori şi crome sub 3.5 (la umed). subdiviziuni subrendzinice Histosol Soluri cu textură foarte grosieră Histosol Faeoziom Xnt Xrg Xrp 380 390 410 natant regradat ruptic Histosol 71 . Solurile cu orizont A îngroşat (cumulic) de peste 125 cm pot fi denumite cumulisoluri. sol cu orizont E albic discontinuu sau foarte subţire (1-2 cm) sol dezvoltat pe roci bazice şi ultrabazice eruptive sau metamorfice (cu excepţia calcarelor) care nu dau prin alterare material amorf în complexul adsorbtiv histosol având predominant material organic fibric (slab descompus) sol având orizont fragic (fragipan) în primii 100 cm ai solului sol dezvoltat pe material provenit din roci gipsifere histosol având predominant material organic hemic (moderat descompus) sol având la suprafaţă orizont folic (O) sau turbos (T) sub 20 cm grosime (cu excepţia litosolului). care contrastează cu suborizonturile adiacente histosol constând din orizont T constituit din plaur (plutitor) sol cu orizont B invadat de CaCO3 sol cu discontinuitate litologică în primii 100 cm de la suprafaţă Solurile la care se aplică Xea Xer 080 043 entoalbic erubazic Podzol Faeoziom Xfi Xfr Xgi 280 061 042 fibric fragic gipsic Histosol Xhe Xhh Xho Xla Xlm Xma Xme 290 310 320 063 350 360 065 hemic hipohistic hipohortic lamelar limnic marnic melanic Litosol rendzinic.Simbol Xcu Cod 030 Denumire cumulic Caractere diagnostice sol cu orizont A îngroşat (având peste 75 cm grosime) cu material de sol provenit din orizontul superior al solurilor situate pe pantă (apare de regulă la baza versanţilor sau pe văile înguste).

Btna între 15-25 cm mare cu B la adâncime idem. galerii de animale umplute cu material de sol adus din orizonturile supra. coprolite.sau subiacente). la adâncime idem. Btna între 2-6 cm mică cu B la adâncime idem. la adâncime idem. Btna între 7-14 cm moderată cu B la adâncime idem.Simbol Xsp Xsf Cod 420 430 Denumire sapric Caractere diagnostice Solurile la care se aplică Xse Xsm Xsr 095 094 450 Xsu Xth Xvm 072 093 480 histosol având predominant material organic sapric (intens descompus) subscheletic sol cu caracter scheletic (cu 26-75% schelet). mezosubscheletic sau batisubscheletic semihistic sol cu orizont superior bogat în humus hidromorf (anmoor) stratimineral sol organic în care apar strate de material mineral subrendzinic sol dezvoltat pe material parental provenit din roci calcaroase situate în primii 150 cm (nu se aplică la litosol şi rendzină) sulfuric sol cu orizont sulfuric thapto-histic (stratihistic) vermic sol mineral în care apar strate de material organic în primii 100 cm sol având caracter vermic (având peste 50% din volumul orizontului A şi de peste 25% din volumul următor canale de râme. Subdiviziuni determinate de alte caracteristici particulare ale solului Simbol Cod Denumire X01 X02 X03 X04 X05 X06 X07 X08 011 012 013 021 022 023 024 025 Caractere diagnostice Solurile la care se aplică cu sol îngropat la adâncimea solului îngropat între 50-75 cm adâncime mică idem. solul poate fi proxisubscheletic. 76-100 cm moderată idem. Kastanoziom 2. Limnosol. Gleiosol Aluviosol Histosol Gleiosol Histosol Limnosol Gleiosol. Aluviosol Cernoziom. După adâncimea de apariţie a orizontului cu schelet. 101-150 cm mare cu B la suprafaţă adâncimea orizont Btna < 1 (2) cm cu B la adâncime idem. episubscheletic. Btna >25 cm foarte mare Soloneţuri Soloneţuri Soloneţuri Soloneţuri Soloneţuri 72 .

Simbol Cod Denumire X21 X23 X24 X32 X33 X34 X35 X36 X37 X38 X39 X40 X41 X42 X43 X44 X45 X46 X47 071 073 074 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 cu gleizare relictă emers maturat emers nematurat cu mull calcic cu mull tipic cu hidromull cu mull-moder cu moder cu humus brut tipic cu humus brut bogat în humus fin cu humus brut sărac în humus fin cu humus brut xeric cu humus segre2 gabil 3 cu orizont înţelenit cu mull calcic cu orizont înţelenit cu mull tipic cu orizont înţelenit cu mull-moder cu orizont înţelenit cu moder cu orizont înţelenit cu humus brut cu orizont înţelenit cu humus 2 segregabil

Caractere diagnostice caracter gleic relict indice de maturare < 0,7 indice de maturare > 0,7 C/N sub 15 ; cu sau fără Ol C/N =16…19; cu sau fără Ol C/N sub 19; cu sau fără Ol C/N=20…22; Ol mai gros ca Of+Oh C/N=23…26; Ol mai gros ca Of+Oh C/N peste 27; Ol=Of=Oh C/N peste 27; Oh mai gros ca Ol+Of C/N peste 27; Of mai gros ca Ol+Oh C/N peste 27; Ol mai gros ca Of+Oh C/N peste 27; C/N sub 15; cu Aţ C/N=16…19; cu Aţ C/N=20…22; cu Of; cu Aţ C/N=23…26; Of = Oh; cu Aţ C/N peste 27; Oh mai gros ca Of; cu Aţ C/N peste 27; Aţ
1

Solurile la care se aplică Aluviosoluri Gleiosoluri etc. Gleiosoluri, Aluviosoluri Gleiosoluri, Aluviosoluri Soluri aflate sub vegetaţie forestieră Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem Soluri aflate sub vegetaţie de pajişte Idem Idem Idem Idem Idem

1

Se calculează cu rapoartele atomice. Încadrarea se face după valorile C/N din orizontul Oh, dacă există sau din partea superioară a orizontului A. 2 Materia organică humificată este segregabilă de partea minerală silicatică. 3 Orizont înţelenit este partea superioară a orizontului A al solului din pajişti în care predomină masa de rădăcini a plantelor ierboase. Se notează cu Aţ.

73

Indicator 14. Grade de gleizare a solului (G) Simbol Cod Denumire Criterii de încadrare Corelarea cu clasificarea la nivel superior Alte subtipuri decât cele gleice Soluri gleice (subtipuri gleice)

G0 G1 G2 G3 G4 G5 G6 G7

ABS FRU GZS GZM GZP GZF GZE SBM

0 1 2 3 4 5 6 7

negleizat freatic umed gleizat slab (gleic în adâncime) gleizat moderat gleizat puternic gleizat foarte puternic gleizat excesiv submers, semisubmers

g1d1 - d5 g2d6 g2d5, g3g5, g4d5, g5d6 g3d3, g3d4, g4d4, g5d5,g6d5 g3d1,g3d2, g4d4, g5d4 g4d1, g4d2, g5d3 g5d2, g6d2, g5d1, g6d1, g7d1 - d2 + apă la suprafaţă mare parte din an

Gleiosol

Intensitatea gleizării unui orizont al solului (g) Simbol Limite (%) de culori de 1) reducere ≤5 6 - 15 16 - 30 31 - 50 51 - 70 71 - 90 ≥ 91 Denumire Corelare cu orizonturile pedogenetice nu se apreciază ca orizont G (g2 poate fi notat cu g) orizont Go

g1 g2 g3 g4 g5 g6 g7
1

negleizat sau foarte slab gleizat slab glezat moderat gleizat puternic gleizat foarte puternic gleizat excesiv gleizat complet gleizat

orizont Gr

Vezi aceste culori la definiţia orizontului gleic şi a proprietăţilor acvice

74

Adâncimea la care apare gleizarea (d) Simbol d1 d2 d3 d4 d5 d6 d7 Limite în cm, în soluri c mijlocie şi mai fină 0 - 20 21 - 50 51 - 100 100 - 125 126 - 150 150 - 200 201 - 300 Cu textură pe profil: grosieră 0 - 20 21 - 50 51 - 75 76 - 85 86 - 100 101 - 135 136 - 200

Indicator 15. Grade de stagnogleizare sau de pseudogleizare a solului (W) Simbol Cod Denumire Criterii de încadrare w1d1 - d5 / w2d1 - d5 w3d4 - d5, w4d5, w4d4 w3d3, w5d5 w3d2, w4d3, w5d4 w3d1, w4d2, w5d3 w4d1, w5d2 Stagnosol w5d1 Corelarea cu clasificarea la nivel superior Alte subtipuri decât cele stagnice Soluri stagnice (subtipuri stagnice)

W0 W1 W2 W3 W4 W5 W6

ABS PZA PZS PZM PZP PZF PZE

0 1 2 3 4 5 6

nestagnogleizat cu stagnogleizare în adâncime stagnogleizat slab stagnogleizat moderat stagnogleizat puternic stagnogleizat foarte puternic stagnogleizat excesiv

Intensitatea stagnogleizării sau pseudogleizării unui orizont al solului (w) Cod Limite (% culori 1) de reducere) ≤5 6 - 15 16 - 30 31 - 50 Denumire Corelare cu orizonturile pedogenetice nu se apreciază ca orizont W sau w orizont w (hipostagnic)

w1 w2 w3 w4
1

nestagnogleizat sau foarte slab stagnogleizat slab stagnogleizat moderat stagnogleizat puternic stagnogleizat

foarte puternic stagnogleizat orizont W (stagnic) w5 ≥ 51 Vezi aceste culori la definiţia orizontului stagnogleic şi a proprietăţilor acvice

75

100 101 .100 cm cu salinizare moderată între 20 .50 cm cu salinizare foarte puternică între 20 . Grade de salinizare a solului (S) Simbol Cod Apreciere Criterii de încadrare Corelarea cu clasificarea la nivel superior pentru alte subtipuri cele decât salinizate Limite (cm) ≤ 20 21 .20 cm cu salinizare slabă între 20 . s3d2-d3.100 cm salinizat puternic cu salinizare puternică între 20 .50 cm salinizat foarte puternic cu salinizare foarte puternică între 0 . s5-d2) s4d1 s5d2 (s5d1) s5d1 solonceacuri soluri salinizate (subtipuri salinice) 76 .50 cm cu salinizare moderată între 50 .100 cm salinizat moderat cu salinizare moderată între 0 . s5d3) s3d1 s4d2 s5d3 (s4-d1. s4-d2 .150 151 . d4-d5) s2d4-d5 s3d4-d5 s4d4-d5 s5d4-d5 (s2d1-d3.20 cm cu salinizare puternică între 20 .Adâncimea la care apare stagnogleizarea (d) Simbol d1 d2 d3 d4 d5 d6 Indicator 16. s4d3) s2d1 s2d2 s2d3 s3d2 s3d3 s4d3 (s3-d1.100 cm cu salinizare puternică între 50 .50 51 .50 cm cu salinizare slabă între 50 .300 S0 ABS S1 SCA SCA1 SCA2 SCA3 SCA4 S2 SCS SCS1 SCS2 SCS3 SCS4 SCS5 SCS6 S3 SCM SCM1 SCM2 SCM3 S4 SCP SCP1 SCP2 S5 SCF SCF1 00 10 11 12 13 14 20 21 22 23 24 25 26 30 31 32 33 40 41 42 50 51 nesalinizat salinizat în adâncime cu salinizare slabă sub 100 cm cu salinizare moderată sub 100 cm cu salinizare puternică sub 100 cm cu salinizare foarte puternică sub 100 cm salinizat slab cu salinizare slabă între 0 .20 cm (s1d1-d5) (s2-s5.200 201 .50 cm cu salinizare foarte puternică între 50 .

Cl − ≥ 1.8-5 6-13 14-23 ≥ 24 ≤ 2.7 2.salinizare sulfatică: Cl − ≤ 1.0 SO4 −− 77 . valorile din coloanele 2 şi 3 se multiplică cu un factor ce corespunde raportului dintre capacitatea de apă în câmp a solului respectiv faţă de cea a unui sol cu textură mijlocie.ANEXĂ la Indicator 16 Intensitatea salinizării unei probe (orizont) de sol (apreciată după Conţinutul total de săruri solubile în extract apos 1:5 corectat sau după electroconductivitate) Textura mijlocie salinizarea* Simbol clorurică sulfatică Limite de conţinut total de săruri (mg/100g sol)** s1 s2 s3 s4 s5 ≤ 100 101-250 251-600 6011000 ≥ 1001 ≤ 150 151-350 351-900 9011500 ≥ 1501 Orice textură salinizarea* clorurică sulfatică Denumire ECe*** mmho/cm sau dS/m ≤ 1. *** ECe reprezintă electroconductivitatea solului măsurată în extractul de sol la saturaţie. astfel: .salinizare clorurică: ** Conţinutul total de săruri solubile corectat se stabileşte pe baza analizei extractului apos (1:5). la 0 25 C. Notă: În cazul în care s-au efectuat numai determinări parţiale de anioni.1 SO 4 − − .8-7 8-19 20-32 ≥ 33 nesaliniza t slab salinizat moderat salinizat puternic salinizat foarte puternic salinizat nu se notează ca orizont sc sau sa Corelarea cu orizonturile pedogenetice Orizont sc (hiposalic) Orizont sa (salic) * Tipul de salinizare se stabileşte după raportul dintre ioni exprimaţi în miliechivalenţi gram. aprecierea intensităţii de salinizare se poate face pe baza datelor din tabelul alăturat. Notă: Pentru alte texturi decât cea mijlocie. din suma totală a anionilor şi cationilor scăzându-se dacă este cazul conţinuturile de sulfat de calciu solubilizat şi de bicarbonat de calciu solubilizat în plus în extract (1:5) faţă de extract la saturaţie (vezi cap. 1987). 3 partea 1 din Metodologia elaborării studiilor pedologice.7 1.

5 0.1-2. sc sau sa orizont sc (hiposalic) orizont sa (salic) nu se notează ca oriz.5 2.0 1.7 1.8-5.6-7.0 5.Intensitatea salinizării (s) (apreciată după Conţinutul de diferiţi anioni.gram la 100 g sol s1 s2 s3 s4 s5 < 0.6-1.1-10 ≥ 10 < 1.2 7. în mg sau me la 100 g sol) Textura mijlocie Simbol conţinut de: Cl - Corelarea cu Denumire definirea orizonturilor SO4 -- în miligrame la 100 g sol s1 s2 s3 s4 s5 < 18 19-60 61-175 176-350 ≥ 351 < 50 51-120 121-350 351-700 ≥ 701 nesalinizat slab salinizat moderat salinizat puternic salinizat foarte puternic salinizat în miliechivalenţi . sc sau sa orizont sc (hiposalic) orizont sa (salic) Adâncimea la care apare salinizarea (d) Simbol d1 d2 d3 Limite (cm) ≤ 20 21-50 51-100 Simbol d4 d5 d6 Limite (cm) 101-150 151-200 201-300 78 .3-14 ≥ 15 nesalinizat slab salinizat moderat salinizat puternic salinizat foarte puternic salinizat nu se notează cu oriz.

Indicator 17.a5. a4d2) a4d1 a4d2 (a5d1 . a3d2-d3. d4-d5) a2d4 . a4d3) a2d1 a2d2 a2d3 a3d2 a3d3 a4d3 (a3d1 .d5 a5d4 .d5 (a2d1 . a5d3) a3d1 a5d3 (a4d1.d3. Grade de sodizare (alcalizare) a solului (A) Criterii de Simbol Cod Apreciere încadrare A0 A1 ABS SNA SNA1 SNA2 SNA3 SNA4 A2 SNS SNS1 SNS2 SNS3 SNS4 SNS5 SNS6 A3 SNM SNM1 NM3 A4 SNP SNP1 SNP2 A5 SNF SNF1 SNF2 00 10 11 12 13 14 20 21 22 23 24 25 26 30 31 33 40 41 42 50 51 52 nesodizat sodizat în adâncime cu sodizare slabă sub 100 cm cu sodizare moderată sub 100 cm cu sodizare puternică sub 100 cm cu sodizare foarte puternică sub 100 cm sodizat slab cu sodizare slabă între 0-20 cm cu sodizare slabă între 20-50 cm cu sodizare slabă între 50-100 cm cu sodizare moderată între 20-50 cm cu sodizare moderată între 50-100 cm cu sodizare puternică între 50-100 cm sodizare moderat cu sodizare moderată între 0-20 cm cu sodizare foarte puternică între 50-100 cm sodizat puternic sau soloneţ (având orizont na în primii 50 cm sau orizont Btna) cu sodizare puternică între 0-20 cm cu sodizare puternică între 20-50 cm sodizat foarte puternic (cu sodă) sau soloneţ cu sodă cu sodizare foarte puternică între 0-20 cm cu sodizare foarte puternică între 20-50 cm (a1d1-d5) (a2 .d5 a4d4 .d2.d5 a3d4 .d2) a5d1 a5d2 Corelarea cu clasificarea la nivel superior Alte subtipuri decât cele sodice (alcalice) Soluri sodizate (subtipuri sodice sau alcalice) Soloneţuri 79 .

Adâncimea la care apare sodizarea (alcalizarea) .150 151 .100 101 .300 80 . > 60 / > 1.33 Sub formă de bicarbonat de sodiu sau de magneziu.(d) Simbol d1 d2 d3 d4 d5 d6 Limite ≤ 20 21 .Intensitatea sodizării (alcalizării) .(a) (apreciată după VNa sau alcalinitatea probei de sol) Simbol VNa (% din T) a1 ≤5 Limite alcalinitatea CO3 .0 nesodizat (nealcalizat) slab sodizat (alcalizat) moderat sodizat (alcalizat) puternic sodizat (alcalizat) foarte puternic sodizat (alcalizat) orizont na (Btna dacă este şi argiloiluvial) orizont ac (hiponatric) nu se notează ca orizont ac sau na a2 6 -10 abs.0 a3 11-15 <4 / <0.33 > 10 / > 0.50 51 .200 201 .15 - a4 ≥16 a5 *) 5-10 / 0. ≤ 60 / ≤ 1.160.- Denumire -*) CO3H Corelarea cu orizonturile pedogenetice mg/me la 100 g sol abs. CO3 include şi CO3H existent sub forma bicarbonatului de sodiu. -Notă: La ultimele 3 clase.

mezolitice.100 101 . 81 . având grosime >20 cm. (cm) 0 -20 21-50 51 . Corespunde tipului litosol. Clase de adâncime a apariţiei carbonaţilor în sol (k) Simbol k1 k2 k3 k4 Cod 1 2 3 4 Denumire (Sol) proxicalcaric (Sol) epicalcaric (Sol) slab levigat (decarbonatat) sau mezocalcaric (Sol) moderat levigat (decarbonatat) sau baticalcaric (Sol) puternic levigat (decarbonatat) sau baticalcaric (Sol) necalcaric Criterii de încadrare efervescenţă cu HCl în primii 20 cm efervescenţă cu HCl între 21 şi 50 cm efervescenţă cu HCl între 51 .Indicator 18.150 > 150 Pentru scări mici şi mijlocii limite. cât şi stratele de materiale cu peste 90% fragmente scheletice. Clase de grosime a solului până la roca compactă (grosimea fiziologic utilă) (d) Simbol pentru hărţi d1 d2 d3 d4 d5 d6 tabele FS MS SP MP FP PP EP 010 035 063 088 113 138 200 Cod Pentru scări mari denumirea (sol) foarte superficial (sol) moderat superficial 3) 3) 3) 2) limite. 2 3 * Nu apare simbol în formula unităţii cartografice de teren sau a celei agropedoameliorative.150 cm efervescenţă cu HCl între 151 .125 126 . denumirea (cm) (sol) superificial (sol) semiprofund < 50 (sol) slab profund 50 100 (sol) moderat profund (sol) puternic profund (sol) foarte puternic profund 3) 3) (sol) profund > 101 * 1 (sol) extrem de profund Se consideră rocă compactă rocile compacte şi masive. Corespunde subtipurilor litice (epilitice.200 cm efervescenţă cu HCl mai jos de 200 cm 1) k5 5 k6 0 Indicator 19.100 cm efervescenţă cu HCl între 101 . batilitice).75 76 .

67 23 .32 33 .32 21 .87 ≤67 48 .87 1 .32 ≥33 33 .52 ≤46 ≤67 ≤79 41 .94 35 .79 23 .32 21 .87 ≤67 48 .12 6 .12 6 .20 ≤32 48 .20 13 .87 30 -67 >20 oricare 13 .002 mm ≤12 ≤5 ≤5 ≤5 ≤5 6 .20 >20 oricare <1 1 .87 u sau 2 m M 82 .67 ≤49 ≤79 54 .32 21 .45 33 .20 Praf 0.02 mm ≤32 ≤32 ≤32 ≤32 ≤32 ≤32 ≤32 ≤32 ≤32 ≤32 ≥33 ≤32 ≥33 ≤32 Nisip 2 .45 ≥51 ≤79 ≤14 15 .50 48 .79 ≤67 ≤67 ≤14 15 .20 ≤20 ≤32 33 .12 13 .002 0.45 33 .52 ≤34 oricare oricare oricare oricare oricare oricare oricare oricare oricare oricare 13 .32 ≤32 S SG s sau 3 SM SF SS SP l sau 4 f t sau 5 L LN LL LP F T TN TT TP 30 31 32 33 34 35 40 41 42 43 05 50 51 52 53 lut nisipos lut nisipos grosier lut nisipos mijlociu lut nisipos fin lut nisipos prăfos praf lut lut nisipo-argilos lut mediu lut prăfos texturi fine lut argilos argilă nisipoasă lut argilos mediu lut argilo .02 mm Raport Nf ** Ng oricare oricare <1 1 .94 56 .45 33 .32 33 .12 6 .20 >20 oricare oricare oricare oricare <1 g n sau 1 G N NG NM NF U UG UM UF 01 10 11 12 13 20 21 22 23 03 texturi grosiere nisip nisip grosier nisip mijlociu nisip fin nisip lutos nisip lutos grosier nisip lutos mijlociu nisip lutos fin texturi mijlocii ≥56 ≥63 ≥63 ≥63 ≥63 56 . Grupe de clase. clase şi subclase texturale Simbol pentru Cod hărţi tabele Denumire Argilă < 0.0.prăfos ≤20 21 .94 56 .Indicator 23*.20 ≤20 13 .94 56 .

soluri nisipoase). Utilizarea diagramelor triunghiulare pentru determinarea texturii se poate face prin folosirea numai a două fracţiuni. ** Note: În cazul materialelor organice în formula unităţii de teren şi în tabelul legendă se va trece în locul texturii gradul de descompunere a materiei organice. Clasele texturale (redate cursiv) funcţionează. depozitele calcaroase şi la rocile compacte (inclusiv pietrişuri).02 mm ≤54 8 . *** Se aplică la materialele organice.02 mm) şi nisip grosier (Ng . conform indicatorului 25. Subclasele texturale (subdiviziunile redate cu litere obişnuite) ale claselor texturale funcţionează de regulă. în funcţie de numărul nivelurilor la care se redă textura (pe profilul solului).70 ≥71 Praf 0.32 ≤21 ≤39 ≤29 Raport Nf ** Ng oricare oricare oricare oricare oricare A a sau 6 AL AP AM AF o c p z * 60 61 62 63 64 90 91 92 93 94 argilă argilă lutoasă argilă prăfoasă argilă medie argilă fină nu e cazul*** O C P Z H sedimente cu peste 40% CaCO3 roci . 23) sau folosind una din diagramele triunghiulare (dreptunghice şi echilaterale) din figurile alăturate. se pot folosi şi adjective (ex. Grupele de clase texturale (redate cu aldine) servesc.002 mm ≥46 46 .02 mm ≤54 ≤32 34 .2 0. de regulă. Indicatorul poate apare în tabelul legendă în mai multe coloane. de regulă.2-0.60 61 . La denumirea claselor texturale (subdiviziunile redate cursiv). 83 . grupa de texturi fine se subdivide în texturi mijlociu . atunci când este cazul.Simbol pentru Cod hărţi tabele Denumire Argilă < 0.fine şi fine şi atunci se notează cu literele T şi A. Determinarea texturii se poate face pe baza tabelului (ind. Reprezintă raportul dintre procentul de nisip fin (Nf-0. numai la caracterizarea compoziţiei granulometrice a materialelor parentale.0.compacte fisurate şi pietrişuri (permeabile) roci compacte dure (nepermeabile) depozite organice Se referă la materialul fin (sub 2 mm) din soluri şi sedimente.54 ≤39 ≤29 Nisip 2 . De regulă. ca divizori de US.002 0.2). ca indicatori de caracterizare numai în cazul în care există datele respective (opţional).60 46 .

225 - - Z - 00 33 - - H 00 140 9 Reprezintă o sinteză şi simplificare a indicatorilor 23. în locul clasei granulometrice (în formula unităţii de teren şi în tabelul legendă) se trece simbolul C pentru sediment cu CaCO3. 21a 24 61 (corelare parţială) (cod) (cod) (cod) 05 100. Notă: Textura grosieră şi cea fină ca factori limitativi ai producţiei agricole sunt notate cu literele N şi respectiv C. 70 şi se utilizează la descrierea sumară. 200 100. 200 100. 200 05 05 05 60 60 60 0033 100. 61. Clase granulometrice simplificate Simbol pentru Denumire (în italic denumirea hărţi tabele Cod pentru depozitele de cuvertură sau sol la nivel superior) g G 01 (material) grosier (nisip) m M 03 (material) mijlociu (lut) t T 50 (material) mijlociu fin (lut argilos) a A 60 (material) foarte fin (argilă) gq GQ 86 (material) grosier cu schelet (nisip cu schelet) mq MQ 87 (material) mijlociu cu schelet (lut cu schelet) tq TQ 88 (material) mijlociu fin cu schelet (lut argilos cu schelet) aq AQ 89 (material) foarte fin cu schelet (argilă cu schelet) c C 91 sedimente cu peste 2) 40% CaCO3 (material calcaros) p P 92 roci compacte fisurate şi pietrişuri (permeabile) (pietriş. Ind. 200 215. 200 Ind. Ind. 200 100. grohotiş) z Z 93 roci compacte nefisurate (masive. 84 . 23 (simbol) G M T A G M T Corelaţie cu: Ind. în special la descrierea materialelor şi rocilor parentale şi a rocilor subiacente. 2 În cazul depozitelor cu peste 40% CaCO3. 70 (cod) - A C P 60 50 95 100. 21. 200 100.Indicator 22. nepermeabile) şi pietrişuri nepermeabile h H 94 Depozite organice 1 1) Ind. 24. 200 100.

Diagrama triunghiulară a texturii (triunghi echilateral) Notă: clasele de textură U+N formează grupa de textură G; clasele de textură L+S formează grupa de textură M; clasele de textură A+T formează grupa de textură F.

Diagrama triunghiulară a texturii (triunghi dreptunghic) Notă: clasele de textură U+N formează grupa de textură G; clasele de textură L+S formează grupa de textură M; clasele de textură A+T formează grupa de textură F.

85

Indicator 24*. Grupe de clase şi clase de conţinut de schelet (q)** Simbol pentru: hărţi tabele Limite (% din volum) Sim bol

Cod

Denumire

Cod

Denumire

00 q0**** q1 q2 q3 q4 q5

- la scări mari Nu este cazul*** AB 00 (sol) fără schelet SL 15 (sol) slab scheletic qs MO 38 (sol) moderat scheletic qm PT 63 (sol) puternic scheletic qp EX 83 (sol) excesiv scheletic qe RC 95 roci compacte fisurate şi pietrişuri (permeabile) - orizont Rp -

- la scări mici şi mijlocii ≤5 6 - 25 26 - 50 51 - 75 76 - 90 ≥91 p 95 roci compacte fisurate şi pietrişuri(permeabile) q 60 sol cu schelet 05 sol fără schelet

*

Se referă la solurile minerale (inclusiv cele calcaroase) şi la rocile compacte fisurate şi pietrişuri (permeabile). ** Particule >2 mm diametru (inclusiv bolovani sau stânci). *** Include depozitele organice şi rocile compacte nefisurate (masive, nepermeabile)), inclusiv pietrişuri nepermeabile. **** Nu apare simbol în formula unităţii cartografice de teren. Indicator 25. Gradul de descompunere a materiei organice în orizonturile organice Cod Denumire Limite (% din volum Simbol pentru: hărţi tabele material organic şi slab 1 descompus) 2 AB 0 nu este cazul fi FI 1 fibric ≥ 75 he HE 2 hemic 16 - 74 sa SA 3 sapric ≤ 15
1

Se consideră ″material slab descompus″ fragmentele în care poate fi recunoscută structura celulară a plantei din care provine. Volumul la care se apreciază cantitatea de material descompus slab este cel rămas după frământare şi înlăturarea rădăcinilor vii şi a rădăcinilor şi frunzelor cât şi ramurilor etc., care sunt într-un stadiu atât de incipient de descompunere încât nu se sfarmă la frământare; 2 Se aplică la toate orizonturile minerale. Notă: termenii folosiţi la acest indicator se definesc după cum urmează: material fibric este considerat materialul foarte slab descompus în care: a) după sfărâmare fibrele ocupă ≥ 3/4 din volum, excluzând fragmentele grosiere şi materialul mineral; b) după sfărâmare fibrele ocupă ≥ 2/5 din volum excluzând fragmentele grosiere şi materialul mineral, iar culoarea extractului în pirofosfat de sodiu, măsurată pe o hârtie de filtru albă are valori şi crome de 7/1, 7/2, 8/1, 8/2 sau 8/3. Are de regulă o densitate aparentă < 0,1, iar fibrele ocupă 2/3 din volum în aşezare naturală. Conţinutul de apă la saturare este de cca. 850 până la peste 3000 % din greutate. Culoarea este obişnuit brun - gălbuie deschisă, brună sau brună - roşcată;

86

-

-

material hemic este materialul organic aflat într-un stadiu intermediar de descompunere, între materialul fibric şi cel sapric. Prezintă caractere morfologice care determină valori intermediare în ceea ce priveşte conţinutul de fibre, densitatea aparentă între 0,1 şi 0,2 fibrele ocupând 1/3 până la 2/3 din volum în aşezare naturală. Conţinutul maxim de apă la saturaţie este de cca. 450 până la 850 % din greutate. Nu prezintă culorile extractului în pirofosfat de sodiu caracteristice pentru materialul fibric şi sapric. Culoarea în materialul în stare naturală este brun - cenuşie închisă până la brun - roşcată închisă; material sapric este considerat materialul organic intens descompus în care: a) după sfărâmare fibrele ocupă < 1/6 din volum excluzând fragmentele grosiere şi materialul mineral; b) culoarea extractului în pirofosfat de sodiu, măsurată pe o hârtie albă, se situează sub sau în dreapta unei linii care exclude valorile şi cromele 5/1, 6/2
)

Indicatorul 21a. Materiale (depozite) de cuvertură (de suprafaţă)* sau materiale parentale pentru sol (M) (rezultate prin alterare, rămase in situ şi/sau transportate şi redepozitate, în genere în holocen, cu excepţia loessului, depozitelor loessoide şi a unor nisipuri de dune) Simbol S Sr Ss Sp Cod 100 110 120 130 Denumire Materiale de dezagregare-alterare in situ sau puţin transportate Materiale reziduale (de regulă preholocene) (bauxite, terra rossa) Materiale de dezagregare-alterare in situ (materiale eluviale) 121 carbonatice 122 necarbonatice Materiale de dezagregare-alterare de pantă (materiale deluvialecoluviale) 131 de pantă carbonatice 132 de pantă necarbonatice 133 coluviale carbonatice 134 coluviale necarbonatice Materiale organice (turbe) formate in situ Materiale transportate şi redepozitate Depozite fluviatile, proluviale şi fluviolacustre 211 Materiale fluviatile carbonatice (include pietrişuri, nisipuri, luturi, argile) 212 Materiale fluviatile necarbonatice (include pietrişuri, nisipuri, luturi, argile) 213 Materiale lacustre carbonatice 214 Materiale lacustre necarbonatice 215 Materiale lacustre calcaroase (cu peste 40 % CO3Ca) Depozite marine şi lagunare 221 Materiale marine carbonatice (include nisipuri, luturi, argile) 222 Materiale marine necarbonatice (include nisipuri, luturi, argile) 223 Materiale lagunare carbonatice 224 Materiale lagunare necarbonatice 225 Materiale lagunare calcaroase (cu peste 40 % CO3Ca) Depozite eoliene 231 Loessuri şi depozite loessoide carbonatice 232 Loessuri şi depozite loessoide necarbonatice 233 Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) carbonatice

So T Tf

140 200 210

Tm

220

Te

230

87

Simbol Cod 234 Denumire Depozite nisipoase de dune (remaniate eolian) necarbonatice Depozite glaciare Depozite antropice 251 Materiale (roci) sedimentare remaniate carbonatice 252 Materiale (roci) sedimentare remaniate necarbonatice 253 Materiale pământoase remaniate (mixice) carbonatice 254 Materiale pământoase remaniate (mixice) necarbonatice 255 Halde de steril. 13 CAm CAs 112 113 11 pp 16 pp. 22 şi se specifică relaţia cu roca subiacentă. resturi domestice etc. Caracterizarea litologică a solului se face prin 3 elemente: sedimentul de cuvertură (de regulă materialul parental al solului). indicator nr.. 88 . care arată originea materialului.. indicator nr. 13 pp 11pp. 22 şi roca parentală sau subiacentă. cenuşi etc. granulometria sedimentului. 40 pp. menţionându-se după caz în descriere ″provenit din . zgură.″ sau ″situat discordant pe . gangă. 21 b..) (Materiale urbice) 257 Deşeuri organice. (Materiale spolice) 256 Deşeuri urbane (moloz. 21 b). migmatite cuarţite sedimentare gresii cuarţitice (silicioase) gresii feruginoase gresii micacee Corelare cu fostul indicator 21 Cod 10 pp. indicator nr. Notă. inclusiv piroclastice granite.. 21 a. roci incluse Roci silicatice consolidate compacte: hipobazice (cu > 60% SiO2 şi >10% cuarţ liber) magmatice. paragnaise.″ (indicând categoria de rocă după indicatorul nr. umpluturi predominant cu materiale organice (Materiale garbice) Tg Ta 240 250 *) Categoria de sediment de cuvertură se completează obligatoriu cu clasa granulometrică simplificată (şi deci se subdivid după textură) conform indicatorului nr. Roci subiacente (formaţiuni geologice) (R) Simbol Cod C CA CAe 100 110 111 Denumirea categoriei. granodiorite diorite riolite piroclastite acide metamorfice gnaise. Indicator 21 b.

gresii argiloase. peridotite. 30 pp argilo-calcaroase 31 pp. arcoze şisturi argiloase necarbonatice. argiloase. bazalte. trahite.53% 20 pp. gipsifere. inclusiv piroclastice 11 pp. roci incluse 89 .. diorite dacite. amfibolite sedimentare 31 pp şisturi argiloase carbonatice. grezoase. melafire... menilite eubazice (bazice şi ultrabazice) (cu 45 . argiloase. verzi) filite. fliş grezos gresii calcaroase.) Denumirea categoriei.metamorfice 11 pp. sedimentare 31 pp brecii şi conglomerate (inclusiv calcaroase). 13 pp. 40 pp hipo şi eubazic) magmatice. greywacke. fonolite piroclastite intermediare . fliş argilos Roci carbonatice consolidate compacte 20 pp. 12 pp. 16 pp. andezite. piroxenite piroclastite bazice metamorfice 21 pp serpentinite. travertin (fliş calcaros sau marnos şistos) Roci sulfato-halogenurice (evaporite) compacte 24 24 sulfatice 24 pp gipsuri 24 pp anhidrite halogenurice halite (sare gemă etc. 14 pp sienite. 12 pp micaşisturi (şisturi clorito-sericitoase. 31 pp. diabaze .. 32 pp metamorfice 31 pp şisturi calcaroase sedimentare 32 pp marne (calcaroase. ardezii 15. fără cuarţ liber) 21 pp magmatice.).) calcaro-dolomitice 23 metamorfice 23 pp marmură (calcare cristaline) 23 pp sedimentare calcare (dure.. 23 pp. conglomerate şi brecii calcaroase tufuri calcaroase. cloritoase.. moi. 40 pp SiO2. inclusiv piroclastice gabrouri. şisturi disodilice.Simbol Cod CI CIe 120 121 CIm 122 CIs 123 CB CBe 130 131 CBm CBs K KM 132 133 200 210 211 212 KC 220 221 222 H HS HH 300 310 320 Corelare cu fostul indicator 21 Cod mezobazice (conţinut de SiO2 intermediar între 10 pp.

preholocene hipobazice nisipuri pietrişuri predominant cuarţitice mezobazice pietrişuri predominant silicatice luturi (necarbonatice) argile (necarbonatice) argile contractile eubazice (carbonatice) pietrişuri predominant carbonatice luturi calcaroase (inclusiv loessuri) argile calcaroase marne (moi) salifere marne salifere argile salifere luturi salifere Roci organice turbe cărbuni Roci stratificate contrastante bistratificate tristratificate . 33 53 52 pp 52 pp 54 pp 55 pp. în cazul rocilor detritice neconsolidate (de ex.Simbol Cod N NA NI 400 410 411 412 420 421 422 423 424 430 431 432 433 434 440 441 442 443 500 510 520 600 610 620 630 Denumirea categoriei. roci incluse Roci silicatice neconsolidate sau slab consolidate. Materialul parental: materialul mineral detritic sau materialul organic pe seama cãruia s-a dezvoltat solul (poate proveni sau nu din materialul subiacent sau din roca consolidatã compactã situatã la micã adâncime). 58 55 pp 32 pp 33 33 pp 33 pp 33 pp 70 71 90 91 92 93 NB NS O OT OC A AB AT AP Roca parentalã: roca din care prin alterare s-a format materialul parental al solului. 56 pp 57 51 54 pp. loess) aceasta coincide cu materialul parental (roca mamã) pe seama cãruia s-a format solul.polistratificate Corelare cu fostul indicator 21 Cod 50. 90 . 32 pp.

Categorii şi subcategorii de folosinţă a terenurilor Simbol categorii subcategorii 1 2 A Aiz Gr A Oz Sr Rs Vn Vh Vn C H Pv Lp La Lî Lp Laf Pp Cod categorii subcategorii 3 4 01 011 012 013 014 015 016 02 021 1 022 023 024 03 031 032 033 034 035 04 Pş P Fn Fn Pd Ppr Tf Rh Ps R Pr L B Iz El St 06 3 Pş 2 05 041 042 043 051 052 053 061 062 063 064 065 071 072 073 074 075 076 077 Denumiri 5 6 arabil Denumiri pentru categorii de folosinţă 7 arabil arabil cu islaz grădini de zarzavat orezării sere răsadniţe vii nobile vii hibrizi hamei pepiniere viticole livezi pure livezi cu culturi intercalate livezi înierbate plantaţii de arbuşti fructiferi pepiniere pomicole păşuni curate păşuni cu pomi păşuni împădurite fâneţe curate fâneţe cu pomi fâneţe împădurite păduri perdelele de protecţie tufărişuri răchitării pepiniere silvice râuri pârâuri lacuri bălţi iazuri eleştee stuf vii livezi păşuni fâneţe S Pd 07 4 W Ap păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră terenuri cu ape şi ape cu stuf 91 .Indicator 26.

Simbol categorii subcategorii Nns Nst Nb Ngh Npt Nrp Np Nrv N Ntr Nsc Nm Ngâ Nds DN Dj Dc Str De CFR Cc Cp Cns Cpt Em Ep Ts Dg Tz Cn P Pj Ci Tg Sn Zî Pt Vs Po Cod categorii subcategorii 08 081 082 083 084 085 086 5 087 088 089 090 091 092 09 093 094 095 096 097 098 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 Denumiri terenuri neproductive drumuri şi căi ferate Dr 10 D 6 terenuri de construcţii. curţi şi alte folosinţe Ct Denumiri pentru categorii de folosinţă nisipuri zburătoare stâncărie bolovănos grohotiş pietriş râpe ravene torenţi sărături cu crustă mocirle şi smârcuri gropi împrumut depuneri sterile. 92 . deponii drum naţional drum judeţean drum comunal străzi şi uliţe în întravilan drum de exploatare căi ferate cladiri şi curţi cariere de piatră cariere de nisip cariere de pietriş exploatări miniere exploatări petroliere terenuri de sport diguri taluzuri pietruite canale parcuri plaje de nisip cimitire pieţe şanţuri zone de întoarcere poteci vatră de sat perimetrul construibil al oraşului Notă: Se utilizează denumirile din coloana 5 sau 6 care se referă la folosinţe agricole sau silvice. celelalte nefiind practic soluri (cu excepţia parcurilor şi a unor suprafeţe în intravilan).

Poluarea solului se redă separat (indicatorii 28 şi 29). Salinizarea şi sodizarea antropică se includ la indicatorii speciali pentru aceste fenomene. 93 . ridicată în urma introducerii irigaţiei (secundar acvic) cu reacţia şi saturaţia în baze crescute prin amendare fertilizare (resaturat) cu reacţia intens micşorată (acidifiat) carbonatat (antropic) nivelat (decapare . Notă: Asocierea influenţelor antropice se redă prin asocierea codurilor sau simbolurilor.umplere) terasat AM AC KA NI TE Nu apare simbol în formula unităţii cartografice de teren.Indicator 27.2 m. Modificări ale solului prin folosirea în producţie (agricultură) Simbol pentru hărţi tabele n* NC t TA r DF d DR q AQ m a k n s * Cod 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Denumire fără modificări tasat (sau talpa plugului la soluri arabile) desfundat (până la cel mult 50 cm) drenat cu apa freatică la adâncime mai mică de 1 .

afectat moderat de eroziune prin apă Idem. Grade de eroziune în suprafaţă sau de decopertare (e) şi grade de colmatare sau acoperire a solului cu deponii (c) Simbol Cod hărţi tabele e00 ABS Denumire Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil: A . litic. gleic. argic.30 cm Ao de 10 . decopertare sau colmatare Am > 30 cm Am + E > 30 cm Au > 30 cm Au + E > 30 cm A0 + E > 20 cm A0 > 20 cm Corelarea cu clasificarea la nivel superior Orice sol (cu excepţia erodosolurilor.30 cm Au de 20 .R Aom + E de 10-30 cm Aou + E de 10-30 cm Ao + E de 10-20 cm Aom + E < 20 cm Aou + E < 20 cm Ao + E < 10 cm EB sau E + B (inclusiv El sau Ea) < 20 cm B C Erodosol cambic. aluviosolurilor şi antroposolurilor) neafectate de eroziune sau decopertare Idem.C A-B-C A-E-B-C Nu se constată eroziune. rodic. afectat puternic de eroziune prin apă 000 Neerodat ori nedecopertat e10 e11 e12 EA EAS EAM 10 11 12 e13 EAP 13 e14 e15 EAF EAE 14 15 Erodat prin apă (în cazul solurilor arabile situate pe versanţi) Erodat slab prin apă Am de 20 . stagnic. salinic . afectat slab de eroziune prin apă Idem. psamosolurilor.20 cm Ao < 10 cm Erodat puternic prin apă AC > 20 cm AC > 20 cm ori ori Aom < 10 cm Aom < 10 cm Aou < 10 cm Aou < 10 cm Erodat foarte puternic prin B AC < 20 cm apă Erodat excesiv prin apă C.20 cm Erodat moderat prin apă Aom de 10 . feriluvic.Indicator 20.20 cm Aou de 10 .Cca C. andic Erodosol tipic.AC . vertic.

afectate moderat Aom + E < 20 cm de eroziune eoliană Aou + E < 20 cm Ao + E < 10 cm EB sau E + B (incl.20 cm Aom de 10 .20 cm Ao < 10 cm AC > 20 cm AB < 20 cm ori ori Aom < 10 cm Aom < 10 cm Aou < 10 cm Aou < 10 cm Corelarea cu clasificarea la nivel superior e22 EVM 22 Erodat moderat eolian e23 EVP 23 Erodat puternic eolian e24 e25 e30 e31 e32 EVF EVE ED EDS EDM 24 25 30 31 32 Erodat foarte puternic eolian Erodat excesiv sau nisipuri mobile în continuă mişcare.30 cm Ao de 10 . Cca Am de 20 .C A-B-C A-E-B-C Am de 20 .20 cm Aou de 10 .20 cm Aou de 10 . argice (nisipoase) Erodosoluri tipice C (nisipoase) Nisipuri Aom + E de 20-30 cm Aou + E de 20-30 cm Ao + E de 10-20 cm Aom + E < 20 cm Aou + E < 20 cm Ao + E < 10 cm EB sau E + B (incl.20 cm Ao < 10 cm AC > 20 cm AB < 20 cm Aom < 10 cm Aom < 10 cm Aou < 10 cm Aou < 10 cm B AC < 20 cm C.AC .Simbol Cod Denumire hărţi tabele e20 EV 20 Erodat eolian e21 EVS 21 Erodat slab eolian Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil: A .20 cm Aom de 10 . El Idem.30 cm Ao de 10 .30 cm Au de 20 . afectat puternic prin decopertare e33 EDP 33 Decopertat puternic . afectate puternic sau Ea) de eroziune eoliană < 20 cm B Erodosoluri cambice. El sau Ea) < 20 cm Orice sol afectat slab prin decopertare Idem. soluri cu Ao + E de 10-20 cm textură nisipoasă afectate slab de eroziune eoliană Idem. afectat moderat prin decopertare Idem. nesolificate Decopertat Decopertat slab Decopertat moderat Aom + E de 10-30 cm Psamosoluri diferit Aou + E de 10-30 cm erodate.30 cm Au de 20 .

Cca C Corelarea cu clasificarea la nivel superior Idem. colmatat moderat prin vânt Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 21 . colmatat slab suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat prin vânt mai mic de 5 cm Colmatat cu material adus de vânt în grosime de 5 .Simbol Cod Denumire hărţi tabele e34 EDF 34 Decopertat foarte puternic e35 EDE 35 Decopertat excesiv c40 c41 c42 c43 c50 c51 c52 c53 c60 c61 CA CAS CAM CAP CV CVS CVM CVP CU CUS 40 41 42 43 50 51 52 53 60 61 Colmatat prin apă Colmatat slab prin apă Colmatat moderat prin apă Colmatat puternic prin apă Colmatat prin vânt Colmatat slab prin vânt Colmatat moderat prin vânt Colmatat puternic prin vânt Acoperit antropic Acoperit slab antropic Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil: A . cod 15 Orice sol cu excepţia protisolurilor şi antrisolurilor Materialul adus de apă se află diseminat în orizontul de Idem.C A-B-C A-E-B-C B B AC < 20 cm C.50 cm Idem. colmatat moderat prin apă Colmatat cu material adus de apă în grosime de 21 .20 cm Idem. cod 14 Idem. colmatat puternic prin vânt Orice sol 1 Materialul transportat de om se află diseminat în orizontul de Orice sol.50 cm Idem. colmatat puternic prin apă Orice sol din arealele cu soluri dezvoltate pe sedimente nisipoase Materialul adus de vânt se află diseminat în orizontul de Idem.AC . acoperit slab suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat antropic mai mic 5 cm . colmatat slab suprafaţă fără a forma un strat distinct sau formează un strat prin apă mai mic de 5 cm Colmatat cu material adus de apă în grosime de 5 .20 cm Idem.

C A-B-C A-E-B-C Acoperit cu material transportat de om în grosime de 5 . acoperit moderat antropic Orice sol.50 cm Corelarea cu clasificarea la nivel superior Orice sol.).Simbol Cod Denumire hărţi tabele c62 CUM 62 Acoperit moderat antropic c63 1 CUP 63 Acoperit puternic antropic Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafaţă prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil: A . acoperit puternic antropic Prin material transportat de om se înţeleg atât materialele deplasate în urma nivelării.AC . Notă: Criteriile de eroziune prin apă se aplică numai la solurile cu folosinţă agricolă ca arabil situate pe pante .20 cm Acoperit cu material transportat de om în grosime de 20 . deponii etc. cât şi orice materiale depuse peste sol (steril.

depozite de gunoaie etc. baze) de la industrie (inclusiv industria extractivă) Pd 04 Poluare cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi. cloruri.50% peste pragul de intervenţie.) Pe 05 Poluare cu substanţe radioactive Pf 06 Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară Pg 07 Poluare cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole şi forestiere Ph 08 Poluare cu dejecţii animale Pi 09 Poluare cu dejecţii umane Pq 17 Poluare prin pesticide Pr 18 Poluare cu agenţi patogeni contaminanţi (agenţi infecţioşi. 756 al Ministerului apelor şi pădurilor şi protecţiei mediului. alergeni etc.Cod Denumire a producţiei vegetale cu agenţi poluanţi faţă de bol obţinute. balastiere cariere etc.) Pb 02 Acoperire cu deponii.75% peste pragul de intervenţie. etilenă.Grad de conformare a tivă şi/sau calitativă stării de încărcare a solului Sim. Notă: Indicatorul ″Poluare″ arată natura şi sursa poluantului (tipul de poluare) şi gradul de poluare.11. poluat depăşindu-l de 5 . bioxid de sulf. inclusiv metale. depozite de steril de la flotare. acizi. Of. Acest indicator se notează cu litera P urmată de o literă mică (indic. excesivă.Indicator 28. săruri. oxizi de azot. 303 bis din 6. 28) exprimând tipul de poluare şi o cifră care indică gradul de poluare (indic.10 ori 5 88 excesiv poluat peste pragul de intervenţie. Gradul de poluare a solului Criterii opţionale Reducerea cantita.) Ps 19 Poluare cu ape sărate (de la extracţia de petrol) Pt 20 Poluare cu produse petroliere Indicator 29. fluoruri. Pc 03 Poluare cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale. ≥ 76% depăşindu-l de peste10 ori * Conform ord. materii anorganice. poluat dar nu mai mare de 5 ori 4 63 foarte puternic 51 . 29). 98 . raportată la reglementările în vigoare hărţi producţia vegetală (Conţinutul în agent care se poate obţine poluant faţă de valorile de în condiţiile solului referinţă):* nepoluat 0 02 practic nepoluat sub valoarea normală sau ≤ 5% egală cu aceasta 1 08 slab poluat 6 . Tipurile de degradare prin excavare-acoperire şi tipurile de poluare a solului (P) (după natura şi sursa degradării) Simbol pentru Cod Denumire hărţi 00 Neafectat Pa 01 Degradare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi. iazuri de decantare. De exemplu Pq5 înseamnă poluare cu pesticide. compuşi cu plumb etc. toxine. publicat în Mon. amoniac. halde.25% între pragul de alertă şi pragul de intervenţie 3 38 puternic 26 .10% între valoarea normală şi pragul de alertă 2 18 moderat poluat 11 .1997 (vezi anexa 1) sau alte reglementări ce vor fi stabilite.

Definiţie lărgită prin includerea. Caracterul andic şi cel sărătural au fost înlocuite cu proprietăţi andice şi respectiv salsodice şi a fost introdus termenul de albeluvic ( după FAO) echivalent celui glosic. petrocalxic.8. Soluri hidromorfe Hidrisoluri Definiţie neschimbată.2. În legătură cu orizonturile diagnostice termenul de orizont B argiloiluvial a fost schimbat în orizont B argic. precum şi orizonturile pelic. caracterul subscheletic şi prezenţa pudrei friabile de CaCO3 Ca materiale parentale diagnostice au fost definite materiale parentale fluvice. şi a solurilor foarte argiloase care nu au caractere tipice de vertisol. acestora li se adaugă caracterul scheletic. 8. folic. iar gradul de eroziune .1. varietate de orizont molic forestalic. În ordinea subdiviziunilor taxonomice ale tipului de sol s-a inversat poziţia speciei (granulometrice) cu cea a familiei de sol. 1980 cu cele din SRTS. districe. Termenul de caracter diagnostic (din SRCS-1980) a fost înlocuit cu cel de proprietate diagnostică. cea a andisolurilor şi adaptarea definiţiilor în mod corespunzător. tip de sol nou introdus). Denumire adaptată inspirată din literatura franceză. cel de salinizat în hiposalic iar cel de alcalizat în hiponatric sau hiposodic. Definiţie neschimbată. pe lângă vertisoluri. antropogene. erubazice şi bauxitice. Denumirea prescurtată. proprietăţile eutrice. Soluri halomorfe Vertisoluri Soluri neevoluate. Au fost definite ca noi proprietăţi diagnostice.colmatare a fost trecut de la varietatea de sol la varianta de sol. Cambisoluri Cambisoluri Definiţie şi denumire neschimbate. Umbrisoluri Umbrisoluri Clasă de soluri scindată prin desprinderea unei Andisoluri clase noi. criostagnice. Echivalarea denumirilor solurilor în sistemul român de clasificare. Denumire adaptată. calcarifere. Au fost introduse ca orizonturi diagnostice noi: orizontul A limnic. criptospodic. In SRTS s-a făcut o distincţie clară între orizonturile morfologice (folosite la descrierea solurilor) şi orizonturile şi proprietăţile diagnostice (utilizate la identificarea solurilor). Denumire modificată pentru evitarea confuziilor. marnice. orizontul A hortic. antropedogenetic. Modificări introduse în legătură cu termenii generali şi orizonturi. Denumire corectată prin introducerea vocalei i ca vocală de legătură. s-a precizat conţinutul orizonturilor sulfuratic şi sulfuric. MODIFICĂRI ALE SRTS – 2003 FAŢĂ DE SRCS-1980 8. trunchiate sau desfundate Soluri organice (Histosoluri) Salsodisoluri Pelisoluri Protisoluri Antrisoluri Histisoluri Definiţie neschimbată. S-a introdus termenul de material parental diagnostic (după FAO) şi s-au eliminat orizonturile Cpr (orizont C pseudorendzinic) şi Rrz (orizont R rendzinic). Argiluvisoluri Luvisoluri Definiţie neschimbată. Denumire adaptată. scheletic. alice. Spodosoluri Spodisoluri Definiţie neschimbată. 99 . la nivelul clasei de soluri SRCS-1980 SRTS Observaţii Molisoluri Cernisoluri Definiţie adaptata (include si soluri maronii). Clasă de soluri scindată prin separarea clasei de soluri neevoluate (nemature) sub denumirea de protisoluri şi a clasei de soluri influenţate puternic de activitatea umană sub denumirea de antrisoluri (care include erodosolul şi antrosolul.

Humosiosol Sol humico . Aluviosol Sol aluvial Definiţie modificată prin includerea protosolului Protosol aluvial aluvial în aluviosol (ca aluviosol entic). Vertosol Vertisol (pp) Definiţie nemodificată.8. Regosol Regosol Definiţie nemodificată. Entiantrosol Protosol antropic Denumire adoptată pentru protosol antropic. denumire adaptată.1980 se regăsesc la nivel de Sol negru subtip sau varietate în SRTS actual.roşcat Definiţie modificată pentru a se include şi solul brun . denumire adoptată după FAO. Andosol Andosol Definiţie puţin modificată. denumire adaptată. Kastanoziom Sol bălan Definiţie nemodificată. Pelosol Tip de sol şi definiţie nou introduse. Psamosol Psamosol Definiţie nemodificată. denumire adaptată. Tipurile de sol din SRCS .roşcat (ca subtip: preluvosol roşcat). Sol cenuşiu (pp) Faeoziom Cernoziom Definiţie modificată pentru reunirea într-un tip de sol a cernisolurilor fără orizont Cca sau cu orizont argiloiluvial (pp) Cca situat mai adânc de 125 cm (din zonă mai Sol cernoziomoid Pseudorendzină (pp) umedă). Cernoziom Cernoziom Definiţie modificată (lărgită) pentru reunirea întrCernoziom cambic un singur tip de sol a cernisolurilor cu Cca până la (pp) 125 cm adâncime si a solurilor maronii de paduri Cernoziom xerofile. Sol roşu (terra rossa) Districambosol Sol brun acid Definiţie nemodificată. a cărui definiţie a fost puţin modificată. denumire adaptată. denumire adaptată. Echivalarea denumirilor solurilor din Sistemul Român de Clasificare actual cu cel din 1980 la nivelul tipului de sol Observaţii Definiţie modificată prin includerea şi a unor soluri foarte scheletice. denumire adaptată. Nigrosol Sol negru acid Definiţie nemodificată. Denumire adoptată după FAO.silicatic Definiţie nemodificată. Tipurile de sol din SRCS . Preluvosol Sol brun . Sol brun argiloiluvial Denumire adaptată pentru luvisolurile fără orizont E.3. Cele neincluse se regăsesc la nivel de subtip sau varietate de sol ale altor tipuri. clinohidromorf (pp) Sol cenuşiu (pp) Cernoziom cambic (pp) Rendzină Rendzină (pp) Definiţie modificată prin restrângerea sferei (prezenţa rocii calcaroase sau a materialelor calcarifere până la 50 cm adâncime). Eutricambosol Sol brun Definiţie modificată pentru a se include şi solul eumezobazic roşu (ca subtip: entrocambosol rodic). SRTS actual SRCS-1980 Litosol Litosol 100 .1980 se argiloiluvial (pp) regăsesc la nivel de subtip în SRTS actual.

denumire adaptată.SRTS actual SRCS-1980 Sol brun luvic Luvosol Sol brun-roşcat luvic Luvisol albic Planosol Alosol Prepodzol Podzol Criptopodzol Gleiosol Planosol Sol brun feriiluvial Podzol Sol gleic Lăcovişte Observaţii Definiţia modificată pentru a se reuni într-un tip de sol toate luvisolurile cu orizont E. cernoziom cambic. Pelisoluri.1980). Tip de sol şi definiţie nou introduse (corespunzătoare solului brun acid criptospodic de la altitudini mari). ultimele două prin scindarea clasei solurilor neevoluate. au fost introduse tipuri de sol noi: Pelosol. Tip de sol şi definiţie nou introduse. Limnosol şi Antrosol şi au fost ridicate la rang de tip de sol unele subtipuri apărând noile tipuri de sol Alosol. sol cenuşiu. trunchiate sau desfundate. au fost contopite sau trecute la rang inferior de subtip ori varietate următoarele tipuri de sol din SRCS . pentru soluri subacvatice din bălţi sau lacuri cu adâncimi mici. Tip de sol şi definiţie nou introduse (corespunzătoare în parte litosolului organic din SRCS . Definiţie nemodificată. denumire adaptată. Denumire adaptată după FAO. Protisoluri şi Antrisoluri. luvisol albic. dar numai 32 de tipuri de sol faţă de 39 în SRCS . Definiţie nemodificată. sol brun roşcat. denumire adaptată(vocala i schimbată în o pentru tip de sol). denumire adaptată. Definiţie nemodificată. Criptopodzol. 101 . lăcovişte. Tip de sol şi definiţie nou introduse (corespunzătoare solului brun luvic holoacid şi luvisolului albic holoacid din SRCS . Foliosol. denumire adaptată. rezultă următoarele: au fost introduse 4 clase de sol noi: Andisoluri (prin desprindere din Umbrisoluri).1980). Aceste soluri se găsesc ca subtipuri sau în unele cazuri ca varietate ale tipurilor de sol din SRTS actual. Definiţie nemodificată. rendzină (parţial). Limnosol Stagnosol Solonceac Soloneţ Histosol Foliosol Erodosol Antrosol Sol pseudogleic Solonceac Soloneţ Sol turbos Erodisol - Făcând o sinteză. Definiţie modificată (prin extinderea condiţiei de prezenţă a orizontului natric în primii 20 cm la primii 50 cm). Definiţie modificată (prin extinderea condiţiei de prezenţă a orizontului salic în primii 20 cm la primii 50 cm). pseudorendzină. SRTS cuprinde în total 12 clase de soluri (faţă de 10 clase de soluri în SRCS . Tip de sol şi definiţie nou introduse (pentru soluri având orizont superior antropedogenetic). sol brun roşcat luvic. Definiţie nemodificată. sol negru clinohidromorf. sol desfundat. Definiţie modificată prin restrângerea sferei (orizont Gr mai sus de 50 cm adâncime de la suprafaţă) şi includerea în acelaşi tip şi a lăcoviştei (ca subtip: gleiosol cernic). sol cernoziomoid. Definiţie nemodificată. cernoziom argiloiluvial.1980: protosol aluvial.1980). sol roşu.1980.

8. d) Au fost introduse noi calificative (subdiviziuni ale tipului) pentru o mai bună precizare a caracteristicilor solului: aluvic calcaric calcic cambiargic carbonatosodic (cu sodă) cloruro . b) Contopiri de subtipuri gleizat şi gleic sub denumirea de gleic. 102 . c) Subtipuri coborâte la nivel de varietate: pseudorendzinic sub denumirea de marnic. pseudogleizat şi pseudogleic sub denumirea de stagnic. cu aceeaşi denumire. criptospodic în prespodic. vermic. Modificări intervenite la nivel de subtip de sol La nivelul subtipului de sol au intervenit următoarele schimbări importante: a) Modificări de denumire: cromic în brunic. mlăştinos în proxigleic. rendzinic (parţial) sub denumirea de subrendzinic.sulfatic clinogleic coluvic criostagnic distric eutric entic greic kastanic litoplacic maronic nodulocalcaric pelic psamic preluvic rezicalcaric roşcat scheletic (prundic) solodic teric spodic antracvic copertic garbic hortic mixic reductic rudic spolic urbic salinizat în salinic.4. alcalizat în hiposodic (hiponatric). Ultimile 10 calificative (din rândul al 2-lea) au fost introduse special pentru antrosoluri. feriiluvial în feriluvic.

1998) şi a apărut o nouă ediţie a USDA-ST-1999. este necesară corelarea cu sistemele mondiale. realizarea unei noi corelări este mai mult decât necesară.5. Până în prezent. În unele publicaţii s-au făcut încadrări şi după Sistemul USDA-ST-1975.000. Varietăţi de sol provenite din tipul sau subtipul de sol: aric pentru tipul sol desfundat marnic pentru pseudorendzină şi subtipul pseudorendzinic anterior (pp). b.). cunoscută sub denumirea de World Reference Base for Soil Resources (prescurtat WRBSR) şi sistemul actual american de clasificare a solurilor . hemic. Acesta a fost complet refăcut.a. Varietăţi de sol noi introduse: bauxitic calcic calcaro-dolomitic fibric. Obiectivele corelării SRTS cu WRB-SR-1998 şi USDA-ST-1999 sunt următoarele: • Integrarea pedologiei româneşti în circuitul internaţional al informaţiei. fiind restructurat şi divizat în doi indicatori 21 a şi 21 b. ed.000. • Facilitarea participării la proiecte şi programe internaţionale derulate pe teritoriul României. Întrucât între timp a fost oficializată WRB-SR (Montpellier. Modificări intervenite la nivelul inferior al taxonomiei solurilor Următoarele modificări importante sunt de menţionat pentru nivelul varietăţii de sol (vezi indicator 13): a. recunoscute ca atare de către comunitatea ştiinţifică internaţională. 1995 ş. subscheletic hipohortic La ceilalţi parametri de subdivizare a solurilor la nivel inferior au fost operate schimbări neesenţiale cu excepţia indicatorului 21 privitor la materiale şi roci parentale. subrendzinic pentru unele subtipuri rendzinice anterioare. CORELAREA SRTS CU BAZA DE REFERINŢĂ MONDIALĂ PENTRU RESURSELE DE SOL (WRB-SR) ŞI SISTEMUL AMERICAN USDA – SOIL TAXONOMY Deoarece sistemele naţionale de clasificare au cu precădere o destinaţie internă (concepte mai mult sau mai puţin locale. terminologie proprie ş. iar al doilea la roca parentală care a generat materialul parental sau la roca subiacentă. 9.000. Harta de Soluri a Europei la scara 1:1. I.USDA Soil Taxonomy-1975 (prescurtat USDA-ST).000.a. sapric hipohistic natant ruptic scheletic. respectiv Legenda FAO devenită Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol-1998.) pentru asigurarea circulaţiei internaţionale a informaţiei privind clasificarea solurilor. 1975. ed. iar SRTS conţine numeroase elemente de noutate faţă de RSCS-1980. vermic pentru subtipurile de sol vermice.Munteanu (1994) a realizat prima corelare exhaustivă a Sistemului Român de Clasificare a Solurilor (1980) (prescurtat SRCS-1980) cu Legenda FAO/UNESCO-1990 şi USDA-ST-1975. încadrări ale solurilor României în sistemele internaţionale s-au făcut în special după Legenda FAO/UNESCO prilejuite de participarea la diferite proiecte internaţionale (Harta Solurilor Lumii la scara 1:5. primul referindu-se la materialul parental în care s-a dezvoltat solul. 103 .8.

Baza conceptuală a diferenţierii şi clasificării solurilor în sistemul USDA-ST o constituie orizonturile şi proprietăţile diagnostice (concepte introduse pentru prima dată de acest sistem). • 104 . Scurtă prezentare a Bazei Mondiale de Referinţă privind Resursele de Sol (WRBSR) şi a sistemului USDA Soil Taxonomy (USDA-ST) Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol (WRB-SR. 1998) WRB-SR reprezintă o variantă îmbunătăţită a Legendei FAO/UNESCO-1988 şi a fost proiectată ca mijloc de comunicare pe plan mondial între specialiştii în ştiinţa solului. Regimurile de umiditate şi de temperatură 9. nivelurile inferioare au fost concepute pentru a sublinia acele caracteristici ale solului care sunt importante pentru folosirea terenurilor şi managementul solurilor. creată special în acest scop. este dificil de realizat şi nu constituie scopul acestei lucrări. seria de sol (19 000 serii) şi tipul textural de sol.1975. Ea constituie. La nivel inferior se află familia.1. În consecinţă. cel mai complex şi mai complet sistem mondial de clasificare a solurilor.1. USDA-ST utilizează pentru denumirile solurilor o terminologie nouă. 9. Conceptele de orizonturi şi proprietăţi diagnostice au fost completate cu materiale de sol diagnostice. O importanţă deosebită este acordată regimurilor de umiditate şi de temperatură ale solurilor. WRB-SR nu înlocuieşte sistemele naţionale de clasificare a solurilor.1. Aceasta presupune că ar putea fi introduse unităţile de nivel II şi posibil. larg folosite la nivelurile superioare. de departe. pe de altă parte. proprietăţi diagnostice. Sistemul are o arhitectură piramidală. WRB-SR utilizează aceeaşi nomenclatură ca şi FAO/UNESCO. 1999) USDA-ST reprezintă. • Elementele diagnostice (orizonturi diagnostice. cu unele completări şi adaptări. subordinul (64 unităţi). de asemenea. actualizată în acord cu progresele înregistrate în cunoaşterea solurilor lumii în intervalul de timp scurs de la prima apariţie. de nivel III (tranziţii sau alte entităţi) pentru a reflecta diversitatea solurilor la nivel de ţară.2. • Înlesnirea schimbului de date pedologice cu diverse ţări. marea grupă (317 unităţi) şi subgrupa de sol (2 400 unităţi).1980 şi SRTS. Pentru asigurarea continuităţii. respectiv sunt folosite 2 niveluri: grupa de soluri de referinţă (30 de grupe faţă de 28) şi unitatea de sol (540 de unităţi faţă de 153). Sistemul a fost finalizat în 1975 (după o serie de 7 aproximaţii). 9. corelarea este limitată la elementele de bază ale SRCS-1980 şi SRTS.Înlesnirea comunicării rezultatelor experimentale privind utilizarea resurselor de sol şi transferul de tehnologie. Ea a fost concepută mai curând pentru a servi ca numitor comun de comunicare la nivel internaţional. Dealtfel. • Facilitarea utilizării internaţionale a informaţiei privind solurile României. La nivel superior sunt deosebite 4 categorii taxonomice: ordinul (12 unităţi). pe de o parte şi WRB-SR şi sistemul USDA-ST. un mijloc de identificare a structurilor pedologice (pedonuri. Realizarea unei corelări "totale" între SRCS . În anul 1999 a fost publicat într-o nouă ediţie. Aspecte generale. în tabelele de corelare s-au păstrat şi termenii/conceptele din SRCS-1980. existent în prezent. materiale parentale diagnostice). Arhitectura este aceeaşi cu a Legendei FAO/UNESCO-1988. Sistemul american USDA Soil Taxonomy (USDA-ST .1. Elemente luate în consideraţie pentru corelare. respectiv: • Orizonturile de sol şi stratele principale. orizonturi) şi a semnificaţiei lor.

clasa de sol din SRTS corespunde în WRB-SR unor grupe de referinţă (cazul Luvisolurilor. 9. 9. Probleme specifice generate de corelarea cu Baza Mondială de Referinţă pentru Resursele de Sol (WRB-SR. Probleme principiale Orice corelare dintre două sau mai multe sisteme de clasificare a solurilor se confruntă cu o serie de dificultăţi inerente. isotermic şi isohipertermic. Corelarea cu WRB-SR-1998 Deoarece SRTS este bine "aliniat" faţă de WRB-SR. frigid. în această lucrare apar numai acele elemente (orizonturi. Stabilirea echivalenţelor conceptelor utilizate în SRTS şi SRCS-1980 cu cele două sisteme internaţionale de clasificare menţionate.). care sunt clasă în SRTS şi grupă de referinţă în WRB-SR. Indicatorii utilizaţi pentru taxonomia solurilor la nivel inferior.1. ş. • Sens (înţeles) diferit acordat unor termeni comuni. udic (şi perudic).1.5. dar cu sferă de cuprindere diferită. isomesic. respectiv dinspre conceptele româneşti spre cele internaţionale. Pentru conceptele româneşti s-au folosit doar denumirile.1. Corelarea cu USDA-ST-1999 Faţă de acest sistem sunt două surse principale de dificultate: • Utilizarea de către USDA-ST a regimurilor de umiditate şi de temperatură drept criterii de clasificare începând de la nivelul II (subordin) până la nivelul IV (subgrupă). 9. 9.4. s-au dat şi descrieri rezumative ale conceptelor străine echivalente. s-a luat SRTS. s-a făcut într-un singur sens. subtip). 1 şi 2) În sistemul USDA-ST sunt definite: − 5 regimuri de umiditate: acvic. • Concepte similare. corelarea cu unităţile taxonomice ale acestui sistem nu pune probleme deosebite. ele fiind deja definite în SRCS-1980 şi SRTS. Unele dificultăţi rezultă din faptul că WRB-SR nu prezintă grupări în clase de soluri. • Utilizarea unor elemente diagnostice specifice care nu se regăsesc în SRTS. hipertermic.1. tip. • Criterii diferite pentru definirea unor concepte similare. 1999) 9.5. soluri etc. Alte nepotriviri sunt generate de criteriile diagnostice avute în vedere. Pentru a se evita riscul unei corelări "oarbe" care ar fi rezultat din simpla menţionare a corespondenţelor respective. isofrigid. 1975. ustic şi xeric şi − 9 regimuri de temperatură: criic. 9. Regimurile de umiditate şi de temperatură din USDA-ST şi aplicarea lor la solurile României (fig.1. aridic sau toric. Procedura de corelare Ca bază unică de referinţă.2. Bunăoară.5. criterii care nu sunt folosite nici în WRB-SR şi nici în SRTS. mesic. fapt care face imposibilă separarea peluvosolurilor de luvosoluri.3. Entităţile taxonomice de nivel superior (clase.1. în WRB-SR orizontul E luvic nu este considerat orizont diagnostic.) care sunt prezente în SRCS-1980 şi SRTS.1. termic. În unele situaţii. 105 .a.• • • Arhitectura (structura) sistemelor. Deoarece WRB-SR şi USDA-ST au acoperire planetară.6. 1998) şi Sistemul USDA Soil Taxonomy (USDA-ST. generate de următorii factori: • Concepte şi terminologii diferite. acolo unde s-a considerat necesar. • Arhitecturi diferite ale sistemelor.

terase joase. Pentru estimarea regimului de umiditate. La regim de umiditate acvic sunt incluse clasa hidrisolurilor. Un an normal este definit ca un an în care precipitaţiile anuale au valori cuprinse între plus sau minus deviaţia standard a mediei pe termen lung (≥ 30 de ani) a precipitaţiilor.5 cm coloană de apă în 24 de ore. fie a apei reţinute la o tensiune mai mică de 1 500 kPa în sol sau în orizonturi specifice în anumite perioade din an. termenul regim de umiditate se referă la prezenţa sau 1 absenţa fie a apei freatice.2) Regimul de umiditate acvic: este un regim hidric corespunzător unui mediu de reducere într-un sol care virtual este lipsit de oxigen dizolvat. Limita inferioară este adâncimea până la care un sol uscat va fi umezit de 7. limitele secţiunii de control sunt mai adânci. În consecinţă. câmpii joase ş. 2) Între 20 şi 60 cm. existenţa unei temperaturi deasupra o lui zero biologic (5 C) în perioada când solul este saturat cu apă. dacă textura este lutoasă fină. 3) De la 30 la 90 cm. un orizont este considerat "uscat" când tensiunea umidităţii este de 1 500 kPa sau mai mare şi este considerat "umed" dacă apa este reţinută la mai puţin de 1 500 kPa. În situaţiile când nivelul freatic se află permanent la sau foarte aproape de suprafaţă. În definirea regimurilor de umiditate este folosit conceptul de "ani normali". majoritatea planosolurilor şi o parte din salsodisoluri (soloneţurile gleice). În România. văi închise. dar nu uscat la aer) va fi umezit de 2. zone de divagare mlăştinoase.1. 1 100 kPa = 1 atmosferă (1 500 kPa = 15 atmosfere) 106 .. În definirea secţiunii de control pentru umiditate s-a urmărit facilitarea estimării regimului de umiditate a solului folosind datele climatice. Regimurile de umiditate În concepţia USDA-ST. dar durata trebuie să fie cel puţin de câteva zile. 9. deoarece în concept oxigenul dizolvat este virtual absent. astfel: 1) Între 10 şi 30 cm. prin natura sa. lunci inundabile. dacă temperatura este sub 1 C). arii depresionare. este folosită "secţiunea de control pentru umiditate". deasemenea. un astfel de regim nu este considerat acvic. În practică.cvasi orizontale cu soluri greu permeabile din zona umedă. dacă textura este lutoasă grosieră. regimul de umiditate este denumit peracvic (permanent acvic).a. regimul de umiditate acvic este legat de condiţii locale de drenaj natural deficient şi unde nu s-a intervenit prin lucrări de drenaj artificial: terenuri plane . Clasele de regim de umiditate a solului de pe teritoriul României (fig.9. Cea mai întinsă zonă naturală cu regim de umiditate predominant acvic din România este Delta Dunării. 9. Apa reţinută la 1 500 kPa sau mai mult nu este accesibilă pentru a menţine în viaţă majoritatea plantelor mesofile.6. prăfoasă fină sau argiloasă. fie din cauză că apa este circulantă. dar mai mult decât zero.1. adâncimile între care se situează secţiunea de control pentru umiditate sunt estimate (fig.5 cm coloană de apă în 48 de ore. care sunt deschise la suprafaţa solului. dacă textura este nisipoasă. Dacă solul conţine fragmente de rocă. În concept este implicată. Nu se cunoaşte cât timp un sol trebuie să fie saturat pentru a spune că are un regim acvic. care nu absorb sau eliberează apă. prăfoasă grosieră. Unele soluri sunt saturate cu apă în perioade când este prezent oxigenul dizolvat.1. Aceste adâncimi nu includ adâncimea de umezire de-alungul crăpăturilor sau prin canalele de animale. fie din cauză că mediul este nefavorabil pentru microorganisme (spre o exemplu.) în funcţie de textură. Limita superioară a acestei secţiuni este adâncimea până la care un sol uscat (tensiune > 1500 kPa. deoarece este saturat cu apă.

.

.

în parte sau în toată secţiunea de control. Domeniul cu regim de umiditate udic cuprinde aproape 2/3 din teritoriul României. Apa se deplasează prin sol în toate lunile. respectiv zona montană plus dealurile. solonceacurile prezintă regim de umiditate aridic datorită „secetei fiziologice” dată de presiunea osmotică ridicată a soluţiei solului. 2 Condiţii anhidrice (anhydrous conditions): se referă la stratul activ din solurile deşerturilor reci şi alte areale cu permafrost. o parte importantă a cernisolurilor (faeozomurile şi rendzinele) şi pelisolurilor. Regimul de umiditate udic este comun solurilor din climate umede cu o bună distribuţie a precipitaţiilor. când solul nu este îngheţat. această zonă este delimitată de izohieta de 600 mm. cu excepţia unei enclave din partea vestică a Câmpiei Transilvaniei. deşi ocazional. Canarache. cu excepţia temperaturii. regimul de umiditate udic necesită. secţiunea de control pentru umiditate este în anii "normali": 1) Uscată în toate părţile pentru mai mult de jumătate din zilele cumulative pe an când o temperatura solului la 50 cm de la suprafaţă este peste 5 C. 1995). Dobrogea şi Delta Dunării. dar în diferite categorii din taxonomie. care este sub 0 C. Un astfel de regim de umiditate extrem de umed este denumit "perudic" (permanent umed). În perspectiva schimbărilor climatice globale.Regimul de umiditate aridic sau toric: aceşti termeni sunt utilizaţi pentru acelaşi regim de umiditate. Aceste 2 soluri sunt considerate a avea condiţii anhidrice . 2) Umedă în unele sau în toate părţile pentru mai puţin de 90 de zile consecutiv. Puţine sunt în areale cu climate semiaride şi au fie proprietăţi fizice care le menţin uscate. când temperatura solului o este peste 5 C. permafrost uscat) şi precipitaţii puţine (obişnuit sub 50 mm echivalent apă). Prezenţa pe teritoriul României a regimului de umiditate aridic este controversată (A. sau cu ploi de iarnă adecvate. ca în regiunile costiere. 109 . cum sunt suprafeţele cu crustă care virtual împiedică inflitraţia apei sau sunt situate pe versanţi abrupţi. este posibil ca acest tip de regim să cuprindă zone largi din partea de sud-est a ţării: Bărăgan. cu excepţia unor perioade scurte. În general. Aceste soluri au suficientă ploaie în vară încât cantitatea de apă stocată în sol. sunt perioade scurte când o anumită parte din umiditatea înmagazinată este consumată. egalează sau depăşeşte evapotranspiraţia. În plus. umbrisolurile şi andisolurile. Condiţiile anhidrice sunt similare o regimurilor de umiditate aridic (toric). Dacă media anuală a temperaturii solului este mai mică de 22 C şi dacă o mediile temperaturilor de vară şi de iarnă la adâncimea de 50cm diferă cu 5 C sau mai mult secţiunea de control pentru umiditate în anii normali este uscată în întregime pentru mai puţin de 45 de zile consecutiv în primele 4 luni care urmează solstiţiului de vară. În mod sigur acest regim apare local pe versanţii înclinaţi cu soluri subţiri formate pe roci compacte din Dobrogea centrală şi de nord sau în sectoarele cu dune înalte ale grindurilor maritime din Delta Dunării. existenţa unui sistem trifazic solid-lichid-gaz. Regimul de umiditate udic: este un regim de umiditate în care în anii "normali" secţiunea de control pentru umiditate nu este uscată în nici o parte pentru o perioadă de peste 90 zile o cumulativ pe an. plus precipitaţiile. respectiv îngheţ peren (adeseori. care reîncarcă solul şi veri reci şi ceţoase. Totuşi. podişurile şi câmpiile piemontane adiacente. Regim de umiditate udic prezintă cvasitotalitatea luvisolurilor şi cambisolurilor. Solurile care au un regim de umiditate aridic (toric) apar în mod normal în ariile cu climate aride. respectiv fără apă. în sensul aridizării şi a creşterii frecvenţei perioadelor de secetă severă. tensiunea umidităţii rareori atinge 100 kPa în secţiunea de control pentru umiditate. În climatele unde precipitaţiile depăşesc evapotranspiraţia în toate lunile în anii normali. Limitele puse pentru temperatura solului exclud de la aceste regimuri de umiditate solurile situate în regiunile polare. când o temperatura solului la 50 cm adâncime este peste 8 C. foarte reci şi uscate şi în arealele de la mari altitudini. cu scurgere rapidă. În regimul de umiditate aridic (toric).

sau pentru 90 de zile consecutiv când o temperatura solului la adâncimea de 50 cm este mai mare de 8 C. La regim de umiditate ustic au fost incluse cea mai mare parte a cernisolurilor (kastanoziomurile şi cernoziomurile). secţiunea de control pentru umiditate este umedă în unele părţi pentru mai mult de jumătate din zilele cumulate pe an când temperatura solului la o adâncimea de 50 cm este mai mare de 6 C. care sunt de regulă udice). ea este umedă în unele părţi. Plantele native sunt mai ales anuale. În cadrul arealului cu regim de umiditate udic au fost identificate şi zone cu regim de umiditate "perudic". de obicei. Umiditatea care cade iarna. fie mai mult de 180 zile cumulativ sau 90 de zile sau mai mult consecutiv. În aceste regiuni. În regiunile tropicale şi subtropicale cu climat musonic. Prin definiţie. Regimul de umiditate xeric: este regimul de umiditate tipic climatelor mediteraneene. localizate în nordul Carpaţilor Orientali (Rodna. în anii "normali". iar verile calde şi uscate. De asemenea. în cursul anului. în anii "normali". regimul de umiditate este ustic dacă există cel puţin un sezon ploios de 3 luni sau mai mult. Regimul de umiditate ustic: Este un regim de umiditate intermediar între cel aridic şi cel udic. Totuşi. Dacă media anuală a o temperaturii solului este mai mică de 22 C şi dacă mediile temperaturilor de vară şi a celor o de iarnă diferă între ele cu 6 C sau mai mult la adâncimea de 50 cm de la suprafaţa solului în anii "normali". unde iernile sunt umede şi reci. consecutiv în 4 luni după solstiţiul de iarnă. când evapotranspiraţia potenţială este minimă. sezoanele ploioase sunt. este în mod special efectivă pentru spălare (levigare). solurile brun roşcate şi brun roşcate luvice). În regiunile temperate ale climatelor subumede sau semiaride. Conceptul de regim ustic este cel al unei umidităţi limitate dar prezente în timpul când condiţiile termice sunt favorabile pentru creşterea plantelor. o parte a luvisolurilor (o parte din fostele soluri brune argiloiluviale. când solul este uscat. spodisolurile au regim de umiditate udic. vara şi iarna au puţină semnificaţie. secţiunea de control pentru umiditate este uscată în toate părţile pentru 45 de zile sau mai mult consecutiv în 4 luni după solstiţiul de vară şi umedă 45 de zile sau mai mult consecutiv după solstiţiul de iarnă. munţii Gutâi) şi în partea înaltă a Munţilor Apuseni şi a Carpaţilor Meridionali. De asemenea. Aceste areale sunt delimitate de izohieta de 1 000 mm. cu unul sau două sezoane uscate. Acest concept nu este aplicat la solurile care au permafrost sau regim de temperatură criic. dar niciodată iarna. primăvara şi vara sau primăvara şi toamna. în anii "normali". În arealele cu regim de uniditate xeric. dar nu este uscată în toate părţile pentru mai mult de jumătate din zilele cumulate când o temperatura solului la 50cm adâncime este mai mare de 6 C. Regimul de umiditate ustic este caracteristic regiunilor de câmpie şi podiş extracarpatice în zonele secetoasă şi subumedă ale ţării. el include şi partea vestică a Câmpiei Transilvaniei. Dacă în anii "normali" secţiunea de control pentru umiditate este umedă în toate părţile pentru 45 de zile sau mai mult. secţiunea de control pentru umiditate în arealele cu regim de umiditate ustic este uscată în unele sau în toate părţile pentru 90 de zile sau mai mult cumulativ. Media temperaturii o anuale a solului este mai mică de 22 C şi mediile temperaturilor de vară şi a celor de iarnă 110 . o Dacă media anuală a temperaturii solului este de 22 C sau mai mare sau dacă mediile o temperaturilor de vară şi a celor de iarnă diferă între ele cu mai puţin de 6 C la adâncimea de 50 cm sub suprafaţa solului. Pietrosu. protisolurile din zonele secetoase şi subumede şi majoritatea soloneţurilor şi erodosolurilor.La acestea se adaugă protisolurile din zona umedă a ţării. iar histisolurile au regim de umiditate acvic (cu excepţia foliosolurilor. sau plante care au o perioadă dormantă. secţiunea de control pentru umiditate în arealele cu regim de umiditate ustic este uscată în unele părţi sau în întregime pentru sau mai mult de 90 de zile cumulativ. secţiunea de control pentru umiditate este uscată în toate părţile mai puţin de 45 zile consecutive în 4 luni după solstiţiul de vară.

6. sau b) dacă solul este saturat cu apă în timpul unei anumite părţi a verii şi (1) (2) dacă nu este un orizont organic: mai mică de 13 C. N. Problema existenţei regimului de umiditate xeric pe teritoriul României este controversată. Florea) contestă prezenţa acestui tip de regim de umiditate în ţara noastră. Frigid: un sol cu regim de temperatură frigid este mai cald vara decât unul cu regim criic. iulie şi august) şi a celor de iarnă (decembrie. o dar temperatura medie anuală este mai mică de 8 C şi diferenţa dintre mediile temperaturilor de vară (iunie. În solurile organice. În solurile minerale. 4 Contact litic: contact dintre sol si roca dura subiacenta. La regim de temperatură criic aparţin spodisolurile. august în emisfera nordică şi decembrie. media temperaturii de vară a solului (iunie. Regimurile de temperatură a solului de pe teritoriul României (fig. media anuală a temperaturii solului este mai mică de 6 C. temperaturi după cum urmează: a) Dacă solul nu este saturat cu apă în timpul unei părţi din vară. 9. o dacă este un orizont organic sau un epipedon histic: mai mică de 6 C o o o 3 2. 4 5 litic sau paralitic . Arealele cu regim criic sunt delimitate de izoterma < 4 C. temperatura solului va fi de 7 C. Unii specialişti (A.5 C) şi de precipitaţii (< 450 mm annual) şi distribuţia anuală a acestora.1.3. În corelarea de faţă. ianuarie şi februarie) este mai Contact densic: contact dintre sol si materiale subiacente relativ nealterate cu densitate mare în care rãdãcinile nu pot pãtrunde. 3 111 .2. dacă avem în vedere datele de temperatură (≥ 10. dacă acesta se află la adâncime mai mică de 50 cm. cel mai ridicat risc de deşertificare.diferă între ele cu 6 C sau mai mult fie la adâncimea de 50 cm sau la un contact densic . prin adăugarea a 2 C. pe motiv că solul nu ar fi uscat 45 de zile consecutiv după solstiţiul de o vară. litic sau paralitic dacă acesta este la adâncime mai mică. dar nu au permafrost (îngheţ peren). aceste areale sunt cele mai puternic afectate de secetă şi prezintă. nu au fost totuşi separate soluri cu regim de umiditate xeric. 5 Contact paralitic: contact dintre sol si materiale subiacente relativ nealterate cimentate sau moderat cimentate. De altfel. 1.) Temperatura medie anuală a solului se stabileşte pentru adâncimea de 50 cm de la o suprafaţă şi se deduce din temperatura medie anuală a aerului. se poate admite că acest regim interferă cu cel ustic cel puţin în partea de sud şi sud-est a ţării (sudul Moldovei. Spre o o exemplu. ianuarie şi februarie în emisfera sudică) au fie la adâncimea de 50 cm sau la un contact densic. Regimul de temperatură criic a fost aproximat pentru ţara noastră în zonele cu altitudini mai mari de 800-1 000 m în nordul ţării sau la peste 1 200-1 500 m în partea de o sud. după criteriile Comisiei ONU pentru combaterea deşertificării. Clase de regim de temperatură a solului Criic: solurile cu acest regim de temperatură au o medie anuală a temperaturii mai mică de o 8 C. o parte din umbrisoluri (humosiolsolurile) şi o mică parte din cambisoluri (districambosoluri). 9. iulie. sudul Câmpiei Române şi Dobrogea). Solurile criice care au un regim de umiditate acvic sunt în mod obişnuit afectate de crioturbaţie. o (2) dacă este prezent un orizont organic: mai mică de 8 C.Totuşi. şi o (1) dacă nu este prezent un orizont organic: mai mică de 15 C. acestea urmând să fie stabilite după efectuarea de cercetări care să dovedească cu certitudine că regimul de umiditate xeric este prezent în arealele menţionate. Canarache. în climate cu temperatura medie anuală de 5 C.

.

Orizonturi morfologice (pedogenetice) În cazul orizonturilor morfologice.2. litic sau paralitic. Arealele cu regim de o o temperatură frigid sunt cuprinse între izotermele de 4 C şi 6 C.1980 FAO/UNESCO USDA-ST . dacă acesta este mai puţin profund. dacă acestea sunt mai puţin profunde de 50 cm. Legenda FAO/UNESCO şi USDA-ST. SRCS1980. fie la un contact densic. Sunt definite. deocamdată. isotermic şi isohipertermic) care corespund categoriilor descrise mai sus dar care se caracterizează. clase de regim “iso” (isofrigid. litic sau paralitic.1. 9. această corelare este posibilă numai între SRTS. Corelarea orizonturilor morfologice şi a elementelor (orizonturi.1998) ORIZONTURI (Simboluri) O O O O Ol Ol Oi Of Of Oe Oh Oh Oa A A A A E E E E B B B B C C C C Cn Ck Cca Cca k (adăugat ca sufix) k (adăugat ca sufix) Cpr R R R R Rrz T T H O o 113 . dacă acesta este mai puţin profund. iar diferenţa o dintre media temperaturilor de vară şi a celor de iarnă este mai mare de 6 C.1 Orizonturi pedogenetice principale şi subdiviziuni ale acestora SRTS SRCS . printr-o diferenţă dintre media temperaturilor de vară şi a celor de o iarnă de 6 C sau mai puţin. dar mai mică de 15 C şi diferenţa dintre media temperaturilor de vară şi media temperaturilor de iarnă a solului o este mai mare de 6 C.februarie) este mai mare de 6 C fie la adâncimea de 50 cm. fie la adâncime de 50 cm. o o Mesic: Media anuală a temperaturii solului este de 8 C sau mai mare. Regimul de temperatură mesic este dominant în ţara noastră. hipertermic şi subdiviziunile iso nu apar în România. o Hipertermic: Media anuală a temperaturii solului este 22 C sau mai mare şi diferenţa dintre o media temperaturilor de vară şi a celor de iarnă este mai mare de 6 C pe adâncimea de 50 cm.2.1999 1988 (WRB-SR . fie la adâncimea de 50 cm. de asemenea. litic sau paralitic. Excepţie face doar zona montană. la adâncimea de 50 cm. În WRB-SR este utilizat. litic sau paralitic. isomesic. proprietăţi şi materiale) diagnostice 9. fie la un contact densic. Regimul de temperatură frigid este caracteristic în România zonelor situate la altitudini de 800 – 1 000 m în nordul ţării sau 1 200 . o o Termic: Media anuală a temperaturii solului este cuprinsă între 15 C şi 22 C. Regimurile de temperatură descrise în continuare: termic. sistemul de orizonturi morfologice din Legenda FAO/UNESCO-1988. dacă acesta este mai puţin profund. fie la un contact densic. fie la un contact densic. Tabel 9. cu regim criic şi frigid.1 500 m în sudul ţării.

3 SRTS AC A+C AE AB A+B AR A+R EA E+A EB E+B BA B+A BE B+E BC B+C BR B+R CA C+A CB C+B CR C+R ∗ Orizonturi pedogenetice de tranziţie SRCS .1980 FAO/UNESCO – 1988 (WRB-SR -1998) ORIZONTURI (Simboluri) A/C AC A/B A/R A+R A/G EB E+B B/C B/G C/G B/R B+R AE AB A/B EA E/A EB E/B BA B/A BE B/E BC B/C B/R CA C/A CB C/B CR C/R USDA-ST .Orizonturi pedogenetice de asociere∗ SRTS SRCS .1980 FAO/UNESCO – 1988 (WRB-SR . 114 .1999 AC A/C AE AB A/B EA E/A EB E/B E + Bt (B lamelar) BA B/A BE B/E BC B/C CA C/A CB C/B - ) Se adaugă simbolului orizontului cu care se asociază.1999 G* Gr* Go* W* - g (adăugat ca sufix) g (adăugat ca sufix) Tabel 9.2 USDA-ST .1998) ORIZONTURI (Simboluri) G Gr r (adăugat ca sufix) Go g (adăugat ca sufix) W r (adăugat ca sufix) w g (adăugat ca sufix) ) Tabel 9.

acumulare iluvială de humus (asoc.gleizare slabă h. cu B) v-alterare in situ (asoc.1999 p x t s h v y h w - h w ss 115 .Tabel 9. cu B) y-prezenţa de feţe de alunecare SRCS . cu B) h.recent maturat k-conţinut >1% CaCO3 l-caracter lamelar m-caracter melanic n-pamânt coprogenic (turbă sedimentară) p-strat arat ţ-orizont înţelenit x-caracter de fragipan iz-conţinut apreciabil de rizomi t-acumulare de argilă (B) s-acumulare reziduală de sesquioxizi (asoc.1980 p t s FAO/UNESCO1988 p x t s USDA-ST .4 Caracteristici morfologice secundare de subdivizare a orizonturilor principale SRTS e – caracter luvic slab g.talpa plugului j.

În tabelele 9. AB.7 este prezentată corelarea orizonturilor. proprietăţilor şi materialelor diagnostice între SRTS şi celelalte sisteme. AC dacă au caracteristici de orizont umbric Neseparat dar apare în definiţia subgrupelor alfice la Molisoluri Acelaşi EpipeAceleaşi ca la don ca la WRB-SR umbric WRB-SR 116 . AC cu caracteristici de orizont molic. 9. Tabel 9.6 şi 9.2. Orizont A umbric (Au) Orizont A umbric (Au) V< Orizont umbric 55% faţă de V< 53% (în SRTS) În grosime sunt incluse şi tranziţiile Ac. Orizont A molic greic (Ame) Orizont A molic greic (Ame) V> 55% faţă de V> 53% (în SRTS) Nesepar at dar apare la proprietăţi grei-ce (în cazul faeoziomurilor) - Neseparat dar apare în definiţia Greizemurilor Orizont A umbric 3. V ? 50% 6 Orizont A molic 7 Aceleaş i ca la WRBSR 8 Epipedon molic 9 Aceleaşi ca la WRB-SR V> Orizont molic 55% faţă de V> 53% (în SRTS) 2. SRCS-80 si diferenţele specifice faţă de alte sisteme SRCS-80 WRB-SR-1998 FAO/UNESCO USDA-ST-1999 Nr SRTS crt Denumire Denumire Diferente specifi ce Denumire Diferente specifice 1988 DenuDifemire rente specific e Denumire Diferente specifice 0 1. AB.5 ORIZONTURI DIAGNOSTICE SRTS.5. 1 Orizont A molic (Am) 2 Orizont A molic (Am) 3 4 5 În grosime sunt incluse şi tranziţiile AC.9.2.

Orizont Orizont A ocric A ocric (Ao) (Ao) 5. Nu are condiţii de grosime Nu are condiţii de grosime - Orizont A fimic ≥ 50 cm grosime - Materiale limnice depuse în apă prin precipitare sau rezultate din descompunerea vegetaţiei acvatice.0 4. Orizont A hortic (Aho) Orizont Orizont E luvic E luvic (El) (El) Orizont Orizont E albic E albic eluvial (Ea) - Orizont hortic > 100 mg kg-1 P2O5 V ≥ 50% - 7. Orizont A limnic (Al) - - - - - 6. 1 2 - 3 4 Orizon t ocric (includ e şi El) - 5 6 Orizont A ocric (include şi El) - 7 8 Epipedon ocric 9 Include şi orizonturile eluviale situate la sau aproape de suprafaţă dar şi orizonturi de material organic care sunt prea subţiri pentru condiţia de epipedon histic sau folistic. se notează ca orizont Lco Epipe≥ 50 cm don grosime Plaggen Epipedon ocric - Orizont albic ≥ 1 cm grosime Orizont E Nu are Orizont albic condiţii albic de grosime ≥ 1 cm grosime 117 . 8.

grosime ≥ 15 cm 10.Bt natric natric nisipos şi natric (Btna) (Bt na) ≥ 8% (Btna) argilă. (Bs. Orizont ≥ 15 cm Orizont C Idem calcic WRB-SR calcic grosime (Ck) (Ck) > 85% materiale spodice într-un strat ≥ 2. (include (Bt) şi ori.5 cm grosime Idem WRB-SR 118 . Bhs) mulare Bhs) a Fe şi Al Orizont C calcic (calxic) sau carbonatoacumulativ (Cca) Orizont carbonatoiluvial (Cca) ≥ 15cm Orizont calcic grosi(Cc) me Orizont ≥ 10 B cambic cm (Bv) grosime Orizont B grosime Orizont cambic ≥ 15 cm.textura luto nisipoasă sau mai fină Orizont Orizont GrosiOrizont = 1/10 B argic B argilo. Orizont B Idem natric WRBSR (Bt na) Orizont natric (Btna) Idem WRB-SR > 15% Na sch. grosime ≥ 15 cm. sau SAR ≥ 13 Orizont spodic (Bs. Bhs) - Orizont spodic (Bs. cambic (Bw) (Bw) baza la ≥ 25 cm adâncime Orizont B argic (idem WRBSR) (Bt) Orizont argilic (Bt) ≥ 7.5 cm lut nisipos ori ≥ şi ≥ 8% 15 cm argilă (benzi) Orizont Orizont Orizont Text.(Bs. 1 Orizont B cambic (Bv) 2 3 4 Orizont cambic (Bw) 5 6 7 8 9 Include şi orizonturile de glei. baza la ≥ 25 cm adâncime . 11.(include 1/10 B în suprazont B şi oridin benzi) iacente în benzi) zont B în grosi(Bt) sau ≥ benzi) mea 7.5 cm grosime sau ≥ 1/10 din suma orzonturilor supraiacente sau suma lamelelor ≥ 15 cm.me argic grosime (Bt) iluvual mini(include din suma mă şi orizont oriz.0 9. sau ≥ textura.≥ 7. Bhs) 13.5cm orizonsau ≥ 15 turilor cm suma supralameleiacente lor. ≥ lut B argic. > 15% Na schimbabil în primii 40 cm Orizont Orizont Lipsă Orizont Orizont B B spodic B spodic indici spodic spodic (Bs. Bhs) de acu.

22. Orizont pelic (z) Orizont petrocalxic (pc) Fragipan (orizont fragic) (x) - - Orizont petrocalcic Orizont fragic - Orizont petrocalcic fragipan - Nu este definit un orizont vertic. Orizont hiposalic (sc) Orizont natric (na) Orizont hipona tric sau hiposodic (ac) Orizont sulfuratic (sf) Orizont salinizat (sc) Orizont alcalic sau natric (na) Orizont alcalizat (ac) Orizont salic ≥15cm grosi-me - Orizont hiposalic (szw) Se asoci. ci numai feţe de alunecare (slickensi des) (ss) Orizont petrocalcic - Orizont fragipan (x) - ≥ 25 cm grosime Fără fragipan condiţii de grosime ≥ 15 cm grosime 119 . 20. 23. - 18. 19.dic (son) - - - Se aso.ază cu alte orizonturi (n) - 17. Orizont sulfu-ric su) Orizont Orizont vertic (y) vertic (y) Caracter Fără sulfuric condi-ţii de grosime Orizont sulfuric Orizont vertic Fără condiţii de grosime ≥ 15 cm grosime ≥ 15 cm grosime „sulfidic Fără „sulfidic materials condi. dS/m extract la saturaţie şi un produs : EC · grosimea > 900 - 15. 16.materials” ” ţii de grosime Orizont sulfuric Proprietăţi vertice Fără condiţii de grosime Fără condiţii de grosime ≥ 15 cm grosime 21.ază cu alte orizonturi (n) Hiposo.ciază cu alte orizonturi(n) - Se asoci.tăţi salice (z) 7 8 Orizont salic (z) 9 ≥ 15 cm grosime EC > 30.0 14. 1 Orizont salic (sa) 2 Orizont salic (sa) - 3 4 Orizont salic ≥ 15 cm grosime (sz) 5 6 Proprie.

- Orizont folic Orizont histic (H) Orizont antropedogeneti c ≥ 10 cm grosime ≥ 10 cm grosime Orizont histic (H) - 28. - ≥ 50 cm grosime 20-40 (60) cm grosime Orizont A ≥ 50 fimic cm grosime - Folistic epipedon Epipedon histic ≥ 15 cm grosime Idem WRB-SR Epipedon plaggen Idem FAO 29. - - - 26. 1 Orizont B criptospodic (Bcp) *) Ori-zont scheletifer (q) Orizont folic (O) Orizont turbos (T) Orizont antropedogenetic (N) Orizont antracvi c (aq) 2 Orizont B spodic . nefiind identificat în alte sisteme de clasificare 120 .0 24.(clase de conţinut de schelet) Orizont organic hidromorf (T) - 3 4 Orizont spodic - 5 6 Orizont spodic - 7 8 Orizont spodic - 9 25. 27. - - Orizont antracvic - - *) A fost asimilat cu orizontul B spodic.

crt SRTS PROPRIETĂŢI DIAGNOSTICE SRCS .V ≥ 55% tăţi ter eutrice eutric ProprieCarac.Tabel 9.1988 Denu Dife DenuDifeDenuDifemire renţe mire renţe mire renţe specispecispecifice fice fice 2 3 4 5 6 7 Caracter vermic Schimbare texturală bruscă Material amorf vermic Schimbare texturală bruscă Orizont andic Schimbare texturală bruscă Proprietăţi andice < 5 cm grosime USDA -ST 1999 Denu Diferenţe mire specifice 0 1 2 1 Caracter vermic (vm) Schimba re texturală bruscă 8 Vermic (utilizat la sol) Schimbare texturală bruscă Proprietăţi andice 9 - 3 4 5 6 7 8 9 10 Proprietăţi andice (an) sau orizont andic Trecere Orizont glosică E+B albeluvică sau orizont E+B (gl) Contact Contact litic sau l litic rocă compactă contnuă (li) ProprieCarac.6 Nr.V < 55% tăţi ter districe distric Proprietăţi alice (al) Materie Mateorganică rie orsegreganică gabilă segre gabilă (ms) (ms) Pudră friabilă de carbonat de calciu sau carbonaţi secundari (km) - - - Pătrunderi de limbi albeluvice Rocă dură continuă - Pătrunderi de limbi (tonguing) Rocă dură continuă - Orizont glosic ≥ 5 cm grosime - - Contact litic - V ≥ 50% V < 50% Proprietăţi alice - Unitate de sol - V ≥ 50% V < 50% - Unitate de sol - - - Carbonaţi secundari - Pudră friabilă de carbonaţi (soft powdery lime) - Carbonaţi secundari identificabili - 121 .80 WRB-SR FAO/UNESCO 1998 .

0 11 1 Proprietăţi acvice. - Adâncimi standard - Adâncimi specifice - Secţiune de control - 122 .gleice. stagnice şi antracvice Proprietăţi gleice şi orizont gleic (G) 2 - 3 - 4 5 - 6 Proprietăţi gleice şi stagnice Proprietăţi gleice 7 8 9 - Nu Condiţii include acvice proprietăţi antracvice Condiţii acvice de endosaturaţie (endoacvice) Matrice redusă sau gleizare puternică Trăsături redoximorfice 12 - - Proprietăţi gleice - - 13 14 15 Proprietăţi reductomorfice (Gr) (glei de reducere) Proprietăţi redoximorfe (Go) (glei de oxidoreducere) Proprietăţi stagnice Orizont Gr - Proprietăţi reductomorfice Proprietăţi redoximorfice - - - - Orizont Go - - - - Orizon -turi W şi w - - Proprietăţi stagnice - Proprietăţi stagnice - 16 Proprietăţi antracvice Proprietăţi criostagnice Culori diagnostice Adâncime de situare a unui orizont sau a unui caracter diagnostic - Antracvic - Fază antracvică - - 17 - - - - - Condiţii acvice de episaturaţie (epiacvice) Condiţii acvice de saturaţie antropică - - - - 18 19 Culoarea solului Adânci me de situare a unui orizont sau a unui ca racter diag.

lut scheletic) Unele clase granulometrice (ex.0 20 1 Caracter scheletic 2 3 - 4 Scheletic 5 - 6 Fază scheletică 7 - 8 - 9 Unele clase granulometrice (ex.după letic conţinutul de schelet ProprieSubtip tăţi uri de salsodice sol salinizate/ sodizate - Scheletic - Fază scheletică - - - Salic şi/sau sodic - Fază salică şi sodică - Fază salină şi sodică 123 . lut scheletic) - 21 22 Clase după conţinutul de schelet Caracter Clase subsche.

1988 Denumire Diferenţe specifice USDA -ST 1999 Denu mire Diferenţe specifice 0 1 1 Material fluvic (MF) Material antropogen (MA) Material antropogen garbic Material antropogen spolic Material antropogen urbic Material antropogen mixic Material antropogen reductic Material scheletic calcarifer (MK) Material marnic (MM) Material erubazic (ME) Material bauxitic (MB) - 2 - 3 - 4 Material fluvic de sol Material antropogeomorfic de sol Material antropogeomorfic garbic de sol Material antropogeomorfic spolic de sol Material antropogeomorfic urbic de sol Material antropogeomorfic oric-urbic de sol Material antropogeomorfic reductic de sol - 5 - 6 Proprie -tăţi fluvice - 7 - 8 - 9 - 3 - - - - - - - 4 - - - - - - - 5 - - - - - - - 6 - - - - - - 7 - - - - - - - 8 - - - - - - - 9 10 11 Orizont Cpr Caracter erubazic - - - - - - - - - - - - - - - 124 .1998 Denumire Diferenţe specifice FAO/UNESCO .7 MATERIALE PARENTALE DIAGNOSTICE Nr.Tabel 9.80 Denumire Diferenţe specifice WRB-SR . crt SRTS SRCS .

legenda FAO şi USDA Soil Taxonomy (Tabel 9. cuprinse de sistemele de clasificare comparate. Tabel 9. 12 64 Marea 317 grupă Subgrupa 2 400 Din tabelul 9.1. Cele mai importante deosebiri apar la nivelul claselor (ordinelor) de sol. Nr. dar şi în acest caz cu o marjă largă de aproximare (tabel 9. tax Ordin Subordin Nr. tax unit Grupa de 30 sol de referinţă Unitate 541 de sol USDA-ST . Ultisoluri (pp) Spodisoluri Spodosoluri Spodosoluri Hidrisoluri Soluri hidromorfe Subordine şi mari grupe acvice Salsodisoluri Soluri halomorfe Aridisoluri (parţial) Alfisoluri (parţial) Molisoluri (parţial) Histisoluri Soluri organice Histosoluri Antrisoluri Soluri neevoluate. utilizate în SRTS şi SRCS-1980. care în WRB SR şi FAO/UNESCO nu sunt separate pentru bunul motiv că acestea nu sunt cu adevărat sisteme de clasificare: FAO/UNESCO este lista solurilor din harta solurilor lumii.1999 Categ.9). Corelarea la nivelul clasei de sol este întrucîtva posibilă numai cu USDA Soil Taxonomy. Legenda FAO/UNESCO-1988 şi USDA Soil Taxonomy-1999 SRTS Categorii taxonom. care este folosită şi ca sistem de clasificare.9. trunchiate Entisoluri sau desfundate (pp) Pelisoluri Subgrupe vertice (pp) Andisoluri Umbrisoluri (pp) Andosoluri Cernisoluri Molisoluri Molisoluri (parţial) Umbrisoluri Umbrisoluri Inceptisoluri (pp) Cambisoluri Cambisoluri Inceptisoluri (pp) Luvisoluri Argiluvisoluri Alfisoluri. 28 153 WRB-SR 1998 Categ.3.3. respectiv un catalog de soluri posibile. fără să aibă o arhitectură corespunzătoare. unit 10 39 FAO/UNESCO 1988 Categ. faţă de care se recomandă raportarea clasificărilor de soluri existente.8 Echivalarea categoriilor taxonomice de nivel superior din SRTS şi SRCS-1980 cu WRB SR-1998.8 rezultă existenţa unor diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte categoriile taxonomice la nivel superior. WRB SR este un sistem de unităţi de sol de referinţă.trunchiate Inceptisoluri (pp) sau desfundate (pp) 125 . tax Clase Tipuri Subtipuri Nr. Clase Tipuri Subtipuri Nr.9 CORELAREA CLASELOR DE SOLURI DIN SRTS ŞI SRCS-1980 CU USDA SOIL TAXONOMY SRTS SRCS USDA ST-1999 Protisoluri Soluri neevoluate. unit. unit 12 32 245 SRCS Categ. Corelarea solurilor 9. cu cele din WRB. Corelarea categoriilor taxonomice O condiţie a corelării solurilor o constituie echivalarea rangurilor taxonomice de nivel superior.8). unit. tax Grupa majoră de sol 250 Unitate de sol Nr. Tabel 9.

1999: În sistemul USDA Soil Taxonomy. litosolurile din România aparţin ordinului ENTISOLURI (ENTISOLS).1999 Distric Dystri-lithic Lithic Cryorthents (pp) (LS di) Leptosol (LPdy-li) (pp) Lithic Udorthents (pp) Tipic Dystric (LS ti) Leptosol (LPdy) (pp) Eutric Eutri-lithic Lithic Udorthents (pp) (LP eu) Leptosols (LPeu-li) (pp) Lithic Ustorthents (pp) Eutric Leptosol (lLPeu)(pp) Rendzinic Rendzinic Eutri-lithic Lithic Cryorthents (pp) LS rz) (LS rz) Leptosols (lLPeu-li) (pp) Rendollic-lithic Udorthents (pp) Rendollic-lithic Ustorthents (pp) Orizont yermic: orizont de suprafaţă.9. umbric sau 1 yermic . silicatică. sau cu mai puţin de 10 procente (din greutate) material fin de la suprafaţa solului până la adâncimea de 75 cm. USDA-ST . În acest sistem. PROTISOLURI (PRO) WRB-SR . ocric. REGOSOLURI (REGOSOLS). în mare.1998:. protisolurile sunt distribuite la grupele de referinţă de FLUVISOLURI (FLUVISOLS). Corelarea unităţilor taxonomice de sol (Pedotaxonilor) 9.25 cm grosime care acoperă direct un material cu peste 40% carbonat de calciu echivalent. Nu au alte orizonturi diagnostice în afară de un orizont molic. deasupra adâncimii de 50 cm. Au rocă compactă în primii 25 cm de la suprafaţă sau un orizont molic de 10 . LITOSOLURI (LS) (LITOSOL . Corelarea subtipurilor de litosoluri cu unităţile taxonomice echivalente din WRB-SR şi USDA-ST Soil Taxonomy este redată în tabelul 9.1.10 Corelarea subtipurilor de LITOSOL SRTS SRCS WRB-SR . litosolurile noastre reprezintă doar un segment din subgrupele litice ale Soil Taxonomy. 1 126 . Conceptul de ENTISOL cuprinde soluri cu profil slab dezvoltat sau fără profil pedologic şi care nu au caracteristici diagnostice prezente la alte ordine. ORTENTURI (ORTHENTS). dar au totuşi o cuprindere mai restrânsă decât acesta.3. Leptosolurile sunt soluri care: 1. SRCS) WRB-SR . respectiv roca dură continuă. Protisolurile sunt distribuite în cadrul subordinelor: ARENTURI (ARENTS). ARENOSOLURI (ARENOSOLS) şi la LEPTOSOLURI (LEPTOSOLS). respectiv la subgrupe litice ale marilor grupe CRYORTENTURI (CRYORTHENTS). Tabel 9.1999 În taxonomia americană. 2.LS. USDA-ST . dar nu întotdeauna.1998 USDA-ST . UDORTENTURI (UDORTHENTS) şi USTORTENTURI (USTORTHENTS). incluse într-o crustă veziculară lutoasă şi acoperite de un strat subţire de nisip sau loess.3.2. litosolurile corespund. Aceste subgrupe litice sunt definite ca soluri având un contact litic (lithic contact). conceptului de LEPTOSOL (LP). care constă din acumulare de fragmente de rocă (pavaj deşertic) de obicei . PSAMENTURI (PSAMMENTS) şi FLUVENTURI (FLUVENTS). Corespunzător acestui criteriu.1998 În baza mondială de referinţă.10. protisolurile aparţin integral ordinului ENTISOLURI (ENTISOLS). subordinul ORTENTURI (ORTHENS).2.

formate pe materiale neconsolidate. Din definiţia de mai sus.SRTS Scheletic (LS qq) (prundic) Histic (LS tb) - SRCS WRB-SR .1 500 m altitudine absolută. unde s-au creat subgrupe suplimentare de ortenturi pentru litosolurile rendzinice (ortenturi litice-rendolice) şi pentru cele histice (ortenturi litice-histice). În mod similar.1999 Lithic Udorthents (pp) Lithic Ustorthents (pp) Lithic Udifolists (pp) Lithic Ustifolists (pp) Lithic Udorthents (pp) Lithic-histic Udorthents Organic (LS tb) Probleme speciale de corelare a litosolurilor Datorită diferenţelor conceptuale (lipsa echivalenţei dintre entităţiile taxonomice).. Aceste materiale neconsolidate au fost considerate regolite. REGOSOLURI (RS) (REGOSOLURI . SRCS) WRB-SR .1998 Hyperskeletic Leptosol (LPskh) (pp) Folic Leptosols (LPfo) (pp) Lithi-folic Leptosol (LPli) (pp) USDA-ST . care fac tranziţia spre alte categorii de soluri. nisipoase (Arenosoluri) sau cu proprietăţi fluvice (Fluvisoluri). regosolurile din România se distribuie în principal în unele mari grupe de UDORTENTURI (UDORTHENTS) şi USTORTENTURI (USTORTHENTS). corelarea litosolurilor trebuie privită mai curând ca o paralelizare decât ca o echivalare propriu-zisă. pentru a crea echivalentele necesare. exclusiv cele cu texturi grosiere şi cele cu proprietăţi fluvice şi care nu au alte orizonturi diagnostice. Corelarea subtipurilor de regosoluri cu solurile similare din WRB-SR şi USDA-ST este prezentată în tabelul 9. respectiv ENTISOLURILOR (ENTISOLS). Se poate admite şi existenţa unor Regosoluri reci respectiv CRIORTENTURI (CRYORTHENTS) în zonele montane la peste 1 200 . Unele subtipuri de Regosoluri aparţin ordinelor MOLISOLURI (MOLLISOLS). ARIDISOLURI (ARIDISOLS) şi INCEPTISOLURI (INCEPTISOLS).1998 REGOSOLS (RG) .11. cu excepţia unui orizont ocric.a. pedolite sau non-soluri.Conceptul de regosol cuprinde solurile minerale slab dezvoltate.1999. Ca şi litosolurile. care au numai un orizont de suprafaţă ocric şi care nu sunt foarte subţiri (Leptosoluri). Pentru integrarea litosolurilor histice s-au creat unităţi suplimentare de leptosoluri folice-litice şi folice (cele cu orizont organic mai mare de 10 cm grosime). 127 . Astfel. în cazul WRB-SR litosolurile se distribuie partial la Leptosoluri districe şi eutrice şi parţial la leptosoluri litice-districe şi respectiv litice eutrice. în WRB-SR s-a recurs la crearea de subunităţi de ordinul III. umbrice. După regimurile de temperatură şi umiditate. regosolurile aparţin ordinului de soluri neevoluate sau slab evoluate. subordinul ORTENTURI (ORTHENTS).RS. s-a procedat pentru integrarea în sistemul USDA-ST. rezultă că Regosolul din WRB-SR are o accepţiune mai restrânsă decât cel din SRTS. Regosolurile reprezintă materiale neconsolidate. atât în WRB-SR cât şi în USDA-ST. USDA-ST . care admite orizonturi molice. Din acest motiv. salice ş.

2 3 4 Termeni introduşi. Idem 16. unde regosolurile molice şi umbrice se distribuie la hapludoluri şi haplustoluri entice şi respectiv. neprevăzute în WRB-SR.Tabel 9. nu există în original. 128 . la distrocriepturi şi distrudepturi humice. incluse la regosol tipic Salinizat (RS sc) Stagnic (RS st) Molic (RS mo) Umbric (RS um) Pelic (RS pe) Litic (RS li) Scheletic (RS qq) Molic (RS mo) Umbric (RS um) Litic (RS ls) - Stagnic Regosols (RG st) Mollic Regosols (RG mo) Umbric Regosols (RG um) 2 Vertic Regosols (RG eu) Leptic Regosols (RG le) Skeletic Regosols (RG sk) Probleme speciale de corelare a regosolurilor Regosolurile din SRTS corespund în bună măsură celor definite în WRB-SR. Mai multe probleme apar la corelarea cu USDA-ST. Regosolurile salinice par să se încadreze mai curând la haplosaliduri (cele cu orizont salic în primii 100 cm) sau/şi respectiv ustortenturi (faza salină). Sau creat însă unităţi suplimentare pentru regosolurile molice şi umbrice.11 CORELAREA SUBTIPURILOR DE REGOSOL SRTS Distric (RS di) Eutric (RS eu) Calcaric (RS ka) Salinic (RS sc) SRCS WRB-SR-1998 Dystric Regosols (RG dy) Eutric Regosols (RGeu) Calcaric Regosols (RG ca) Salic Regosols (RG sz) USDA-ST-1999 Typic Cryorthents (pp) Typic Udorthents (pp) Typic Udorthents (pp) Typic Ustorthents (pp) Typic Udorthents (pp) Typic Ustorthents (pp) Typic Haplosalids (pp) Typic Udorthents (pp) (Saline phase) Typic Ustorthents (pp) (Saline phase) Epiaquic Udorthents (pp) Entic Hapludolls (pp) Entic Haplustolls (pp) Humic Dystro crepts (pp) Humic Dystrudepts (pp) 3 Vertic Udorthents (pp) 4 Vertic Ustorthents (pp) Lithic Cryorthents (pp) Lithic Udorthents (pp) Lithic Ustorthents (pp) Typic Cryorthents (pp) Typic Udorthents (pp) (skeletal) Typic Ustorthents (pp) (skeletal) Neseparate. Idem 16.

sau până la un orizont plintic .100 cm de la suprafaţă.1998 Dystric Arenosols (ARdy) Eutric Arenosols (AReu) Calcaric Arenosols (AR) Umbric Arenosols (ARum) Mollic Arenosols (ARmo) Endogleyic Arenosols (ARgln) USDA-ST . Arenosolurile sunt soluri care au: 1. aflate între 50 . 2. Corelarea subtipurilor de psamosoluri cu unităţile taxonomice similare din WRB-SR şi USDA-ST este redată în tabelul 9. în principal. incluse la Psamosol tipic WRB-SR . răspândite în zona umedă. Mai puţin de 35% (din volum) fragmente de rocă sau alte fragmente grosiere în primii 100 cm de la suprafaţă. caracteristice zonei calde-secetoase şi UDIPSAMENTURI (UDIPSAMMENTS). Vezi 16. nu trebuie să depăşească 35% din volum. Pot avea orizonturi plintice. Textură nisipo-lutoasă sau mai grosieră. În funcţie de regimul de temperatură şi umiditate. petroplintice sau salice sub 50 cm sau orizonturi argice sau spodice sub 200 cm adâncime. petroplintic sau salic. Tabel 9. 129 .1999 Typic Udipsamments (pp) Typic Udipsamments (pp) Typic Ustipsamments (pp) Typic Ustipsamments (pp) calcareous Humic-psammentic Dystrudepts Psammentic Hapludolls (pp) Psammentic Haplustolls (pp) Endoaquic Udipsamments (pp) Endoaquic Ustipsamments (pp) Umbric (PSum) Mollic (PSmo) Gleizat (PSgz) 5 6 Este caracteristic unor soluri tropicale şi constă dintr-un strat continuu întărit de compuşi de fier şi fără sau cel mult cu urme de materie organică. Fragmentele de roci sau alte fragmente grosiere. psamosolurile din SRTS se distribuie. petroplintic sau salic sub 50 cm adâncime sau un orizont argic sau spodic sub 200 cm adâncime. 12 CORELAREA SUBTIPURILOR DE PSAMOSOLURI SRTS Distric (PSdi) Eutric (PSeu) Calcaric (PSka) Umbric (PSum) Molic (PSmo) Gleic (PSgc) SRCS Neseparate.1999 Psamosolurile aparţin predominant ordinului ENTISOLURI (ENTISOLS). subordinul PSAMENTURI (PSAMMENTS). Arenosolurile nu au alte orizonturi diagnostice. situat între 50 . SRCS) WRB-SR-1998: (ARENOSOLURI . Textura acestor soluri este nisipo-lutoasă sau nisipoasă până la cel puţin 100 cm adâncime sau până la un orizont plintic. decât unul ocric sau albic sau un orizont plintic. 3.AR) Caracteristica fundamentală a arenosolurilor este natura nisipoasă a materialului parental.PSAMOSOLURI (PS) (PSAMOSOL-PS. USDA-ST . petroplintic sau salic. la două mari grupe: USTIPSAMENTURI (USTIPSAMMENTS).100 cm de la suprafaţă.12. fie până la o adâncime de cel puţin 100 5 6 cm. dacă sunt prezente.

ochric. 7 8 takâric . umbric.SRTS Sodic (PSso) Salinic (PSsc) SRCS - Salinizat (PSsc) WRB-SR . Din acest motiv. S-au creat unităţi suplimentare de arenosoluri.1999 Endoaquic Ustipsamments (sodic phase) Typic Aquisalids (pp) Endoaquic Ustipsamments (pp) (Saline phase) Probleme speciale de corelare a psamosolurilor În WRB-SR.1999: În sistemul american actual de clasificare. ALUVIOSOLURI (AS) (SOL ALUVIAL-SA. molic. 9. Corelarea subtipurilor de aluviosoluri cu WRB-SR . 8 A se vedea nota 15. salic sau sulfuric USDA-ST . neprevăzute în WRB-SR. Grosime de 25 cm sau mai mult. yermic. sunt prevăzute şi unităţi (subgrupe) lamelice de arenosoluri respectiv psamenturi (cu lamele în primii 100/200 cm). Trebuie reţinut faptul că nu se cere ca materialul parental să fie remaniat eolian. Atât în WRB-SR.1999 este redată în tabelul. conceptul de arenosol este mai larg decât cel de psamosol utilizat în SRTS. takâric. pentru psamosolurile umbrice şi gleice.Conceptul de fluvisol defineşte soluri care conţin materiale fluvice începând din primii 25 cm de la suprafaţă şi care continuă până la cel puţin 50 cm adâncime. Fluvisolurile sunt soluri care au: 1. yermic . corelarea Psamosol-Arenosol are la bază îndeosebi textura materialului parental şi mai puţin cerinţele de orizonturi diagnostice care diferă sensibil. Nu au alte orizonturi diagnostice decât unul histic. subordinul FLUVENTURI (FLUVENTS). Nu prezintă alte orizonturi diagnostice cu excepţia unui orizont: histic.FL) . Material fluvic începând din primii 25 cm de la suprafaţa solului şi continuând până la cel puţin 50 cm adâncime. cât şi în sistemul USDA-ST. 7 Orizont takâric: orizont de suprafaţă cu textură fină şi care constă din o crustă densă de suprafaţă şi o parte inferioară foioasă. 2. şi USTIFLUVENTURI (USTIFLUVENTS). care în SRTS se regăsesc la nivel de varietate de sol. Multe arenosoluri sunt formate pe depozite nisipoase rezultate din dezagregarea "in situ" a unor roci compacte consolidate. salic sau sulfuric. aluviosolurile aparţin ordinului ENTISOLURI (ENTISOLS).1998 şi USDA-ST . 3. SRCS) WRB-SR . 130 . molic. este format în condiţii aride pe soluri periodic inundate.1998: (FLUVISOLS . De aici şi probabilitatea de a fi prezente fragmente de rocă în materialul parental. Aluviosolurile din România se distribuie la marile grupe de UDIFLUVENTURI (UDIFLUVENTS). ocric.13.1998 Endosodic Arenosols (AR) (pp) Hyposodic Arenosols (AR) (pp) Endosalic Arenosols (ARszn) (pp) Hyposalic Arenosols (ARszw) (pp) USDA-ST . umbric.

1998 Dystric FLuvisols (FLdy) Eutric FLuvisols (FLeu) Calcaric FLuvisols (FLca) Mollic FLuvisols (FLmo) Umbric FLuvisols (FLha-um) Haplic FLuvisols (FLha) Vertic FLuvisols 9 (FLvr) Skeletic FLuvisols (FLsk) Gleyic FLuvisols (FLgl) Salic FLuvisols (FLsz) (pp) Sodic FLuvisols (FLso) (pp) Arenic FLuvisols 10 (FL ar) Vertic FLuvisols (FL ha) Fluvisol (pp) USDA-ST . 131 . În cazul USDA-ST s-a recurs la crearea de subgrupe suplimentare pentru aluviosolurile psamice.Tabel 9.13 Corelarea subtipurilor de aluviosoluri SRTS Distric (ASdi) Eutric (ASeu) Calcaric (ASka) Molic (ASmo) Umbric (ASum) Entic (ASen) Vertic (ASvs) Prundic (ASpr) Gleic (ASgc) Salinic (ASsc) Sodic (ASso) Psamic (ASps) Pelic (ASpe) Coluvic (ASco) SRCS Incluse la sol aluvial tipic. Aluviosolurile salinice şi sodice au o accepţiune mai largă decât termenii salic şi sodic din cele două sisteme. 9 10 Termeni noi introduşi. Termeni noi introduşi. incluzând şi soluri moderat şi slab salinizate. nu exită în original. unde au fost incluse aluviosolurile vertice şi cele pelice (prin asimilare). neseparate la acest nivel Molic (SA mo) Umbric (SA um) Protosol aluvial (PA) Vertic (SAvs) Litic (SAls) Gleizat (ASgz) (pp) Salinizat (SAsc) Alcalizat (SAac) Coluvisol (CO) WRB-SR .1999 Fluventic Dystrudepts Typic Udifluvents (pp) Typic Ustifluvents (pp) Typic Ustifluvents calcareous Mollic Udifluvents (pp) Mollic Ustifluvents (pp) Mollic Udifluvents Typic Udifluvents (pp) Typic Ustifluvents (pp) Vertic Udifluvents (pp) Vertic Ustifluvents (pp) Typic Udifluvents (pp) (skeletal) Typic Ustifluvents (pp) (skeletal) Endoaquic Udifluvents (pp) Endoaquic Ustifluvents (pp) Endoaquic Udifluvents (Saline phase) Endoaquic Ustifluvents (sodic phase) Tyipic Udidsamments (pp) Tyipic Ustipsamments (pp) Vertic Udifluvents (pp) Vertic Ustifluvents (pp) Udifluvents (pp) Ustifluvents (pp) Probleme speciale de corelare a aluviosolurilor Aluviosolurile din SRTS se corelează destul de bine cu WRB-SR şi satisfăcător cu USDAST. care au fost separate ca fluventuri arenice. În cazul WRB-SR s-au creat unităţi suplimentare de Fluvisoluri vertice. nu exită în original.

14. 132 . ENTIANTROSOLURILE nu sunt detaliate.1999: În acest sistem. această categorie este puţin detaliată.14 SRTS Urbic (ETur) Rudic (ETru) Garbic (ETga) Spolic (ETsl) Mixic (ETmi) Reductic (ETre) Psamic (ETps) Pelic (ETpe) Copertic (Etct) Litic (Etli) Litoplacic (ETlp) CORELAREA SUBTIPURILOR DE ENTIANTROSOL SRCS WRB-SR-1998 USDA-ST-1999 Urbic Regosols (RGub) Skeletic Regosols (RGsk) Garbic Regosols (RGga) Spolic Regosols (RGsp) Toate protosoAnthropic lurile antropice. marile grupe UDARENTURI (UDARENTS) şi USTARENTURI (USTARENTS). Pentru cele mai multe entiantrosoluri. nu s-au pus probleme de corelare cu această bază. ele fiind incluse la ordinul ENTISOLURI (ENTISOLS). Tabel 9. Corelarea subtipurilor de entiantroposoluri este dată în tabelul 9.ENTIANTROSOLURI (ET) (absente în SRCS) WRB-SR . Regosols (RG ah) cu excepţia celui vertic Reductic Regosols (RGrd) Arenic Regosols Typic Udipsamments (RG ar) (pp) Typic Ustipsamments (pp) Protosol antropic Vertic Regosols Vertic Udarents (pp) 11 Vertic (PA vs) (pp) (RGvr) vertic Ustarents (pp) Humic Regosols Mollic Udarents (pp) (RGhu) Mollic Ustarents (pp) Litic Regosols Litic Udorthents (RGli) Litic Ustrothents - Probleme de corelare a entiantroposolurilor Întrucât sunt preluate practic integral din WRB-SR. nu există echivalente. ENTIANTROSOLURILE sunt incluse la REGOSOLURI (REGOSOLS). În sistemul USDA-ST. USDA-ST .1998: În această bază de referinţă. subordinul ARENTURI (ARENTS). nu există în original. 11 Termen nou introdus.

kastanoziomurile pot avea un orizont gipsic sau concentraţii de cristale de gips în partea inferioară a profilului sau în materialul parental. calcic. În consecinţă.a.1998: Clasa CERNISOLURI din SRTS ar cuprinde următoarele grupe de referinţă din WRB-SR: cernoziomuri (CHERNOZEMS).15. deoarece include toate subtipurile molice din SRTS. Acest aspect este datorat climatului semi-arid spre aproape arid. Un orizont gipsic apare însă numai în zonele mai aride. Kastanoziomurile sunt soluri care prezintă: a) Orizont molic cu crome > 2 în stare umedă până la cel puţin 20 cm adâncime. lăcovişti ş. Kastanoziomurile corespund molisolurilor cu regim de umiditate ustic. gipsic. USDA-ST . SRCS) WRB-SR . cernisolurile corespund unei părţi din ordinul molisolurilor (MOLLISOLS). rareori > 5%.1998: (KASTANOZEMS .15 Corelarea subtipurilor de KASTANOZIOM SRTS Tipic (KZti) (calcaric) Maronic (KZmr) Psamic (KZ ps) Gleic (KZgc) SRCS Sol bălan tipic (SBti) Sol bălan vermic (SBvm) WRB-SR . cu o producţie de masă uscată de rădăcini de 3 . KASTANOZIOMURI (KZ) (SOL BĂLAN . din care 50% este concentrată în primii 25 cm ai solului. unde producţia de biomasă este mai mică.SRCS WRB-SR .1999: În acest sistem. rezultând un orizont de suprafaţă cu un conţinut de materie organică între 2 . unde materialul parental este bogat în gips.9. Aici vegetaţia naturală este dominată de ierburi care ajung timpuriu la maturitate.2. în regiunile mai uscate pot prezenta un orizont de acumulare a sărurilor la adâncimi mai mari de 200 cm de la suprafaţă. respectiv USTOLURILOR (USTOLLS) şi pot fi incluse la VERMUSTOLURI (VERMUSTOLLS). petrocalcic.1998 Calcaro-calcic Kastanozems (KCcc-ca) Calcic Kastanozems (KCcc) Siltic Chernozems (CHsl) Gleyic Kastanozems (KSgc) USDA-ST . CERNISOLURI (CER) MOLISOLURI .4 tone/ha/an. kastanoziomurile au un orizont molic mai puţin profund decât cernoziomurile şi faeziomurile şi care nu este negru spre cenuşiu foarte închis. HAPLUSTOLURI (HAPLUSTOLLS) şi CALCIUSTOLURI (CALCIUSTOLLS). probabil din cauza iernilor mai blânde. sau având aceste crome direct sub orice strat arat.KS). Corelarea subtipurilor de kastanoziomuri este dată în tabelul 9.4%. castaniozomuri (KASTANOZEMS) şi faeoziomuri (PHAEOZEMS). c) Nu prezintă alte orizonturi diagnostice cu excepţia unui orizont argic. care au o cuprindere mai largă. Crotovinele sunt mai puţin frecvente şi mai puţin profunde decât în cernoziomuri.1999. ci mai degrabă brun cenuşiu închis către brun închis. Kastanoziomurile sunt soluri ale zonelor mai uscate şi mai calde ale stepelor. USDA-ST . Tabel 9.2.3. cambic.SB. petrogipsic sau vertic. În contrast cu cernoziomurile. b) Concentraţii de carbonaţi secundari în primii 100 cm de la suprafaţă.1999 Entic Haplustolls (pp) Entic Vermustolls (pp) Typic Calciustolls (pp) Typic Calciustolls (pp) Psammentic Haplustolls Endoaquic Haplustolls 133 .

Acest tip de vegetaţie. Vegetaţia naturală este dominată de ierburi anuale înalte.16%) şi elemente nutritive şi cu structură granulară bine dezvoltată. împreună cu o pedofaună foarte bogată. c) Nu există un orizont petrocalcic între 25 . d) Nu există gips secundar e) Nu există grăunţi de praf şi nisip dezgoliţi pe suprafaţa agregatelor structurale. Materialele parentale ale acestor areale sunt reprezentate predominant prin loess carbonatic sau depozite loessoide.1999. cenuşiu foarte închis.40 cm). În sistemul USDA-ST. neidentificate în WRB-SR. Marile grupe sunt reprezentate prin HAPLUDOLURI (HAPLUDOLLS). Cernoziomurile reprezintă solurile zonei temperate cu ierni reci sau foarte reci şi veri scurte. 350 . conduce la formarea de soluri caracterizate printr-un orizont de suprafaţă profund. denumită stepa cu ierburi înalte în Europa Răsăriteană şi în Asia şi preeria cu ierburi înalte în America de Nord. USDA-ST . HAPLUSTOLURI (HAPLUSTOLLS) şi ARGIUSTOLURI (ARGIUSTOLLS).CZ. lipsesc kastanoziomurile luvice. ambele crome până la 20 cm adâncime sau direct sub stratul arat. cca. CERNOZIOMURI (CZ) (CERNOZIOM .1998: (CHERNOZEMS . 80% din masa de rădăcini se găseşte în primii 30 . Precipitaţiile sunt relativ scăzute.5 dacă textura este lut nisipos sau mai grosieră.CH). Vegetaţia ierboasă naturală poate produce 4 . Au fost separate ca unitate suplimentară. 134 . cu producţie ridicată de biomasă.1998 Hyposalic Kastanozems (KSszw) Hyposodic Kastanozems (KSsow) (pp) Endosodic Kastanozems (KSson) (pp) USDA-ST .SRTS Salinic (KZsc) Sodic (KZac) SRCS Sol bălan salinizat (SBsc) Sol bălan alcalizat (SBac) WRB-SR .16. care constituie o trăsătură tipică a cernoziomurilor. gipsice şi cromice. Spre exemplu. Corelarea subtipurilor de cernoziom este dată în tabelul 9. vertice. Bioturbaţia intensă este evidenţiată de prezenţa crotovinelor. Cernoziomurile sunt soluri care prezintă: a) Un orizont molic cu crome ≤ 2 în stare umedă dacă textura este mai fină decât lut nisipos sau < 3. calde până la fierbinţi.600 mm/an şi limita lor superioară (600 mm) abia egalează evapotranspiraţia potenţială anuală. foarte bogat în humus (până la 10 . kastanozemurile hiposalice. b) Concentraţii de carbonaţi secundari începând în primii 50 cm de la limita inferioară a orizontului humifer.1999 Endoaquic Haplustolls (Saline phase) Endoaquic Haplustolls (sodic phase) Probleme speciale de corelare a kastaniozomurilor Kastanoziomurile din SRTS reprezintă numai unele unităţi ale kastanozemurilor din WRBSR. Cernoziomurile din SRTS se încadrează la ordinul MOLISOLURI (MOLLISOLS).6 t/ha/an de masă uscată de rădăcini concentrată în primii 60 cm ai solului (cca. majoritatea acestor soluri au caractere entice. subordinul UDOLLURI (UDOLLS) şi USTOLURI (USTOLLS). SRCS) WRB-SR .100 cm adâncime. dar în primii 200cm de la suprafaţă. datorită diferenţierii slabe a orizonturilor de sol.

16 Corelarea subtipurilor de CERNOZIOM SRTS Tipic (CZ ti) Psamic (CZps) Pelic (CZpe) Vertic (CZvs) Gleic (CZgc) Aluvic (CZal) Kastanic (CZkz) Cambic (CZcb) Argic (CZar) Calcaric (CZka) Greic (CZgr) Maronic (CZmr) Salinic (CZsc) Sodic (CZac) Varietatea vermic (Xvm) Varietate subrendzinic (Xsr) SRCS Tipic (CZti) Vertic (CZvs) Gleizat (CZgz) Lăcoviste tipică (LCti) (pp) Cambic tipic (CCti) Argiloiluvial (CI ti) Tipic carbonatic (CZtik) Salinizat (CZsc) Alcalizat (CZac) Vermic (CZvm) Rendzinic (CZrz) WRB-SR .Tabel 9.1998 Calcic Chernozems (CHca) Siltic Chernozems (CHsl) Vertic Chernozems (CH vr) Vertic Chernozems (CHvr) Gleyic Chernozems (CHgc) Fluvic Chernozems (CHfv) Calcaro-calcic Chernozems (CHca-cc) Haplic Chernozems (CHha) Luvic Chernozems Calcaro-calcic Chernozems (CHcc-ca) Greyic Phaeoems (PH gz) Calci greyic Chernozems (CHgz) Hyposalic Chernozems (CHszw) Hyposodic Chernozems (CHsow) Vermic Chernozems (CHvm) Vermic Phaeozems (PHvm) Endoleptic-chernic Chernozems (CHlen-ch) Endoleptic Chernozems (CHch-le) USDA-ST .1999 Entic Haplustolls (pp) Entic Hapludolls (pp) Psammentic Haplustolls Vertic Haplustolls (pp) Vertic Haplustolls Endoaquic Haplustolls (pp) Endoaquic Hapludolls (pp) Fluventic Haplustolls (pp) Entic Haplustolls Typic Haplustolls (pp) Udic Argiustolls (pp) Typic Calciustolls (pp) Entic Haplustolls (pp) Alfic udic Argiustolls (pp) Alfic Haplustolls Endoaquic Haplustolls (Saline phase) (pp) Endoaquic Haplustolls (sodic phase) (pp) Typic Vermustolls Typic Vermudolls (pp) Entic Haplustolls (pp) Entic Hapludolls (pp) 135 .

s-au adăugat unităţi noi: "Hiposalic. adâncimea de 125 cm stabilită în Legenda Revizuită FAO/UNESCO-1988. "Arenic Chernozems" pentru subtipul psamic. Pentru unele subtipuri prevăzute în SRTS dar fără corespondenţă în WRB-SR. 200 cm fiind prevăzută numai pentru cernoziomurile cu textură grosieră. "Fluvic Chernozems" pentru cernoziomul aluvial. în SRTS. cernoziomurile din SRTS se corelează satisfăcător cu cele din WRB-SR. Cernoziomul cambic cu orizont Cca < 125 136 . În consecinţă. Unele probleme apar legate de adâncimea de apariţie a orizontului Cca sau a concentrărilor de carbonaţi secundari care nu este clar formulată în WRB-SR: "concentrări de carbonaţi secundari începând în primii 50 cm de la limita inferioară a orizontului A dar în primii 200 cm de la suprafaţă".1999 Entic Haplustolls (pp) Entic Hapludolls (pp) Lithic Haplustolls Typic Vermustolls (pp) Typic Vermudolls (pp) Vertic Haplustolls (pp) Vertic Hapludolls (pp) Typic Haplustolls Typic Hapludolls Lithic Haplustolls (pp) Endoaquic Haplustolls (pp) Endoaquic Hapludolls (pp) Endoaquic Haplustolls (SAline phase) Endoaquic Haplustolls (sodic phase) Endoaquic Argiustolls (SAline phase) (pp) Endoaquic Argiustolls (sodic phase) (pp) Probleme speciale de corelare a cernoziomurilor În ansamblu.SRTS Varietate marnic (Xma) Litic (CZli) Varietate cambic vermic (CZcb-xvm) Cambic-vertic (CZcb-vs) Varietate cambicsubrendzinic (CZcb-xsr) Varietate cambic-marnic (CZcb-xma) Cambic-litic (CZcb-li) Cambic-gleic (pp) (CZcb-gc) ? Cambic-salinic (pp) (CZcb-sc) Cambic-sodic (pp) (CZcb-ac) Argic-salinic (?) (CZar-sc) Argic-sodic (?) (CZar-ac) SRCS Pseudorendzinic (CZpr) Litic (CZls) Cambic-vermic (CCvm) Cambic-vertic (CCvs) Cambic-rendzinic (CCrz) (pp) Cambic pseudorendzinic (CCpr) Cambic litic (CCls) Cambic gleizat (CCgz) Cambic salinizat (CCsc) Cambic alcalizat (CCac) Argiloiluvial salinizat (CIsc) Argiloiluvial alcalizat (CIac) WRB-SR . Hiposodic Chernozems" pentru subtipurile saline şi respectiv sodice. pentru cernoziomuri. s-a luat drept limită de apariţie a orizontului de acumulare a carbonaţilor.1998 Haplic Chernozems (pp) Haplic Phaeozems (pp) Leptic Chernozems (CHle) Vermic Chernozems (CHvm) (pp) Vermic Phaeozems (PHvm) (pp) Vertic Chernozems (CHvr) (pp) Endoleptic Chernozems (CHlen) (pp) Haplic Phaeozems (PHha) Leptic Chernozems (CHle) (pp) Gleyic Chernozems (CHgl) (pp) Gleyic Phaeozems (PHgj) (pp) Hyposalic Chernozems (CHszw) Hyposodic Chernozems (CHsow) Hyposali-luvic Chernozems (CHlv-szw) (pp) Hyposodi-luvic Chernozems (PHlv-sow) (pp) USDA-ST .

dar levigarea nu este atât de intensă încât solul să fie sărăcit în baze şi nutrienţi. bine aerate. si b) Un grad de saturaţie în baze (în acetat de amoniu) de ≥ 50% şi o matrice de sol fără carbonaţi până la cel puţin 100cm adâncime.1998 Haplic Phaeozems (PHha) USDA-ST .cm adâncime. cambic sau vertic sau un orizont petrocalcic.1999: Conform acestui sistem. carbonatul de calciu este în mod obişnuit absent din profilul de sol. USDA-ST . şi c) Nu au alte orizonturi diagnostice decât un orizont albic. relativ bogate în elemente nutritive. subordinul UDOLURI (UDOLS). ceeace le face soluri excelente pentru culturi agricole.1998 (PHAEOZEMS-PH) : Soluri tipice regiunilor de stepă mai caldă şi mai umedă (preerie). producţia de biomasă este mai mare. care determină creşterea capacităţii de stocare a apei. FAEOZIOMURI (FZ) (neseparate în SRCS-1979) WRB-SR . privită frecvent drept caracter relict din faze mai umede. Multe faeoziomuri au acumulare de argilă în subsol.17 Corelarea subtipurilor de FAEOZIOM SRTS Tipic (FZti) SRCS Sol cernoziomoid tipic (CMti) Pseudorendzină tipică (PRti) (pp) Sol cenuşiu tipic (CNti) WRB-SR . faeoziomurile din România aparţin ordinului MOLISOLURI (MOLLISOLS). În funcţie de tipul de vegetaţie. a fost asimilat la "Haplic Chernozems". producţia de biomasă şi activitatea pedofaunei sunt foarte intense. argic. de regulă. Corelarea subtipurilor de faeoziomuri este dată în tabelul 9. Au fost transferate la faeoziomuri cernoziomurile cambice cu orizont de carbonaţi la adâncimi mai mari de 125 cm şi o parte din cernoziomurile argiloiluviale. iar cel pelic la "Vertic Chernozems" (genul proxim). aceste soluri se distribuie la HAPLUDOLURI (HAPLUDOLLS) şi ARGIUDOLURI (ARGIUDOLLS). Orizontul de suprafaţă al faeoziomurilor este. faeoziomurile sunt dezvoltate pe materiale parentale afânate.1999 Entic Hapludolls Greic (FZgr) Cambic-greic Sol cenuşiu cambic (FZcbgr) (CN ca) Greyi-luvic Phaeozems Alfic Argiudolls (pp) (PHgz-lv) Alfic Argiustolls (pp) Typic Hapludolls (pp) Greyic Phaeozems Typic Haplustolls (pp) 137 . în special pe loess şi depozite loessoide sau depozite glaciare. mai subţire decât cel al cernoziomurilor şi probabil mai puţin închis. În consecinţă. sau până la un strat contrastant (contact litic sau paralitic. cu structură stabilă. iar alterarea şi levigarea mai pronunţată. totuşi ele pot avea limitări de apă în sezonul uscat. Ca şi cernoziomurile şi kastanoziomurile. Faeoziomurile sunt soluri poroase. inclusiv cele rendzinice. Faeoziomurile sunt soluri care prezintă: a) Un orizont molic. pseudorendzinice din SRCS-1980. bazice.17. sau cenuşiu către brun. adeseori faeoziomurile au un orizont de suprafaţă profund cenuşiu închis la cenuşiu. Tabel 9. ierburi înalte de stepă (preerie) şi silvostepă. orizont petrocalcic) situat între 25-100cm adâncime. Pe mari grupe. Apar în condiţii mult mai umede decât alte soluri de stepă. În comparaţie cu cernoziomurile. Drept urmare. Viermii de pământ (Lumbricide şi Enchytraeide) şi mamiferele săpătoare omogenizează solul (crotovine frecvente). ultimele mai ales în zona temperată rece.

SRTS Psamic (FZps) SRCS Cernoziom/depozite nisipoase WRB-SR .1999 Psammentic ∗) Hapludolls (pp) Psammentic ∗) Haplustolls (pp) Vertic Hapludolls Vertic Hapludolls Endoaquic Hapludolls Epiaquic Hapludolls Epi-endoaquic Hapludolls Fluventic Hapludolls Typic Hapludolls Argic (FZar) Luvic Phaeozems (PHlv) Typic Argiudolls Calcaric (FZka) Calcaric Phaeozems (PHca) Entic Hapludolls Varietate : Cambicsubrendzinic (FZcb-xsr) Varietate : Argicsubrendzinic (FZar-xsr) Endoleptic Phaeozems Typic Hapludolls (PHlen) (pp) Endolepti-luvic Phaeozems (PH lv-len) (pp) Typic Argiudolls 138 .1998 Arenic ∗) Phaeozems Pelic (FZpe) Vertic (FZvs) Gleic (FZgc) Stagnic (FZst) Clinogleic (FZcl) Aluvic (FZal) Cambic (FZcb) Sol cernoziomoid vertic (CMvs) (pp) Pseudorendzină vertică (PRvs) Sol cernoziomoid vertic (CMvs) (pp) Sol cernoziomoid gleizat (CMgz) (pp) Lăcovişte tipică (LCti) (pp) Lăcovişte cambică (LCca) Sol cernoziomoid pseudogleizat (CMpz) Pseudorendzină pseudogleizată (PRpz) Sol negru clinohidromorf tipic (NFti) Sol cernoziomoid cambic (CMca) Cernoziom cambic (CCti) (pp) Pseudorendzinic (CCpr) (pp) Pseudorendzină cambică (PRca) (pp) Sol cernoziomoid argiloiluvial (CMar) Cernoziom argiloiluvial tipic (CI ti) (pp) Cernoziom argiloiluvial pseudorendzinic (CI pr) (pp) Pseudorendzină argiloiluvială (PRar) Sol cernoziomoid tipic (CMti) (pp) Pseudorendzină tipică (PRti) (pp) Cernoziom cambic rendzinic (CCrz) (pp) Cernoziom argiloiluvial rendzinic (CIrz) (pp) Vertic Phaeozems (PHvr) Vertic Phaeozems (PHvr) Gleyic Phaeozems (PHgl) Stagnic Phaeozems (PHst) Stagni-gleyic Phaeozems (PHgl-st) Fluvic∗) Phaeozems (PHfv) Haplic Phaeozems (PHha) USDA-ST .

unele cernoziomuri cambice şi cernoziomuri argiloiluviale. soluri clinogleice şi unele pseudorendzine au fost încadrate ca unităţi de tranziţie.1998: Rendzinele sunt considerate unităţi de ordinul 2 în cadrul Leptosolurilor Leptosoluri rendzice. care nu se regăsesc în sistemele originale Probleme speciale de corelare a faeoziomurilor Aceste soluri se corelează relativ bine atât cu WRB-SR. conform principiului genus proximus. RENDZINE (RZ) (RENDZINA (RZ) .1998 USDA-ST . În WRB-SR.SRCS-1979. cât şi cu sistrmul USDAST. sferă mai largă decât SRTS WRB-SR . o bună parte din subtipurile de soluri cenuşii. s-au făcut şi unele compromisuri.SRTS Varietate : Tipicsubrendzinic (Fzti-xsr) Argic-vertic (FZar-vs) Argic-gleic (FZar-gc) (pp) SRCS Sol cernoziomoid rendzinic (CMrz) (pp) Cernoziom argiloiluvial vertic (CIar) (pp) Cernoziom argiloiluvial gleizat (CIgz) WRB-SR . Totuşi. neprevăzute în sistemele respective. care constau în introducerea unor unităţi noi. care sunt definite drept soluri ce au un orizont molic provenit din 139 .1999 Endoleptic Phaeozems Typic Hapludolls (PHlen) (pp) Verti-luvic Phaeozems Vertic Argiudolls (PHlv-vr) Gleyi-luvic Phaeozems Endoaquic (PHlv-gl) (pp) Argiudolls (pp) Stagni-luvic Phaeozems (PHlv-st) Greyic Phaeozems (PHgz) Gleyi-greyic luvic Phaeozems (PHlv-gz-gl) Luvi-stagni-greyic Phaeozems (PHgz-lv-st) Luvi-stagni-gleyic Phaeozems (PHlv-gl-st) Stagni-gleyi-vertic Phaeozems (PHlv-gl-st) Gleyic Phaeozems Gleyic Phaeozems Epiaquic Argiudolls Alfic ∗) Argiudolls Aqualfic Argiudolls Epiaqui-alfic Argiudolls Epiendoaquic Argiudolls Epiendoaquic vertic Argiudolls Endoaquic Hapludolls Endoaquic Hapludolls Argic-stagnic Cernoziom argiloiluvial (FZar-st) pseudogleizat (CIpz) Varietate : Sol cenuşiu pseudorendzinic Greic-marnic (CNpr) (FZgr-xma) Greic-gleic Sol cenuşiu gleizat (FZgr-gc) (pp) (CNgz) Greic-stagnic (FZgr-st) Stagnic-argic (FZst-ar) Sol cenuşiu pseudogleizat (CNpz) Sol clinohidromorf argiloiluvial (NFar) Stagnic-vertic Sol clinohidromorf vertic (FZst-vs) (NFvs) Gleic (FZgc) Cambic-gleic (FZca-gc) ∗) Lăcovişte tipică (LCti) (pp) Lăcovişte cambică (LCca) (pp) Unităţi introduse ad-hoc. cum sunt: faeoziomurile arenice (Arenic Phaeozems) şi fluvice (Fluvic Phaeozems) în cazul WRB-SR şi a hapludolurilor şi haplustolurilor psamentice (Psammentic Hapludolls şi respectiv Psammentic Haplustolls) în cazul USDAST.

Soluri bine drenate. moder. Tabel 9. umbrisolurile nu sunt suficient de alterate. 9.1999 4 Inceptic-lithic Cryrendolls (pp) Inceptic-lithic Haprendolls (pp) Calcaro-rendzic Leptosols Lithic Haprendolls (LPrz-ca) (pp) Eutri-rendzic Leptosols Lithic Cryrendolls (LPrz-eu) (pp) Lithic Haprendolls (pp) Skeleti-rendzic Leptosols (LPrz-sk) Endoleptic Chernozems (pp) Endoleptic Phaeozems (pp) Endoleptic Phaeozems (PHle) Lithic Cryrendolls (pp) (skeletic phase) Lithic Haprendolls (pp) (skeletic phase) Typic Haplustolls (pp) Typic Hapludolls (pp) Typic Hapludolls Scheletică (RZqq) Varietate : Tipic subrendzinic (FZti-xsr) Varietate : Cambic subrendzinic (FZcb-xsr) - Tipică (RZti) (pp) Cambică (RZca) Probleme speciale privind corelarea rendzinelor Rendzinele din SRTS se corelează bine cu solurile similare din WRB-SR şi USDA-ST. în WRB-SR şi respectiv la ustoluri sau udoluri în USDA-ST. care au fost descrise ca mull oligotrof sau acid. cauzată de condiţii acide. pentru a avea orizonturi 140 . de culoare închisă. Orizontul de suprafaţă.3. În condiţii naturale sau seminaturale.1999: În acest sistem. USDA-ST .UM). rendzinele sunt separate la nivel de subordin RENDOLURI (RENDOLLS). În acest din urmă sistem. reci sau umede. humus brut sau mor. acid şi bogat în materie organică (orizont umbric).18. temperaturi joase şi umiditate de suprafaţă relativ ridicată sau o combinaţie a acestora.SRCS.3. UMBRISOLURI (UMB) (UMBRISOLURI .1980) WRB-SR . cu textură mijlocie.2.1998 3 Rendzic Leptosols (LPrz) USDA-ST . care caracterizează umbrisolurile.1998: (UMBRISOLS . a căror caracteristică este prezenţa unui orizont de suprafaţă bine dezvoltat. toate rendzinele din SRTS aparţin la subgrupe litice de rendoluri. Corelarea subtipurilor de rendzine este dată în tabelul 9. Rendzinele tipice şi cambice din SRCS-1980 trec la cernoziomuri sau faeoziomuri. bogat în materie organică. Totuşi. astfel de material se crede că s-a format datorită activităţii biologice reduse şi acumulării de materie organică.18 Corelarea subtipurilor de RENDZINĂ SRTS 1 Cambică (RZca) Calcarică (RZka) Eutrică (RZeu) SRCS 2 Cambică litică (RZca-ls) WRB-SR . în cadrul ordinului MOLISOLURI (MOLLISOLS).materiale calcaroase sau care acoperă direct materiale calcaroase conţinând peste 40% carbonat de calciu echivalent. poate cuprinde o varietate mare de forme de humus.

cu excepţia unui orizont antropedogenic mai subţire de 50 cm grosime. USDA-ST . nigrosolurile sunt separate la nivel de subgrupă (Echivalent subtipului de sol). 141 . În sistemul USDA-ST.1999: În acest sistem. USDA-ST . Tabel 9.1980) WRB-SR . sau adăugat subunităţi suplimentare (scheletice şi fluvice). marile grupe DISTROCRIEPTURI (DYSTROCRYEPTS) şi DISTRUDEPTURI (DYSTRUDEPTS).19 Corelarea subtipurilor de NIGROSOL SRTS Tipic (NSti) Cambic (NSca) Litic (NSli) Scheletic (NSqq) SRCS Tipic (NOti) WRB-SR . nigrosolurile s-ar încadra la subgrupa de distrocriepturi humice (Humic Dystrocryepts) şi Distrudepturi humice (Humic Dystrudepts). Din definiţia de mai sus rezultă că în WRB-SR umbrisolul are o sferă mai largă decât în SRTS. nigrosolurile corespund umbrisolurilor humice. Umbrisolurile posedă următoarele caracteristici: a) Au un orizont umbric. Pot fi prezente orizonturi spodice. Corelarea subtipurilor de nigrosoluri este dată în tabelul 9. descrise ca având peste 10% carbon organic în fracţiunea fină până la adâncimea de 50 cm.1999: Conform acestui sistem. şi b) Nu au alte orizonturi diagnostice.(NS) (SOL NEGRU ACID (NO) – SRCS . dar numai la adâncimi mai mari (> 100 cm de la suprafaţă). un orizont albic sau un orizont cambic.19. Totuşi.diagnostice histice sau proprietăţi stagnice sau gleice. unde nu este admisă prezenţa orizontului albic dar se acceptă un orizont O. DISTRUDEPTURILE sunt inceptisoluri acide cu regim de umiditate udic.1999 Humic Dystrocryepts (pp) Humic Dystrudepts (pp) Humic Dystrocryepts (pp) Humic Dystrudepts (pp) Humic lithic Dystrocryepts (pp) Humic lithic Dystrudepts (pp) Humic Dystrocryepts (pp) (skeletic phase) Humic Dystrudepts (pp) (skeletic phase) Fluvaquentic-humic Dystrudepts Litic (NOls) - Aluvic (NSal) - Fluvi-humic Umbrisols (UMhu-fv) Probleme speciale de corelare ale Nigrosolurilor Există o bună concordanţă cu Umbrisoluri din WRB-SR. DISTROCRIEPTURILE sunt inceptisoluri acide cu regim de temperatură criic. pentru unele subtipuri. ambele subgrupe fiind caracterizate prin prezenţa unui epipedon umbric sau molic. umbrisolurile din SRTS se încadrează la ordinul INCEPTISOLURI (INCEPTISOLS). NIGROSOLURI .1998 Humic Umbrisols (UMhu) Humic Umbrisols (UMhu) Lepti-humic Umbrisols (UMhu-le) Skeleti-humic Umbrisols (UMhu-sk) USDA-ST .1998: În acest sistem de referinţă.

roci foarte calcaroase sau materiale parentale rezistente la alterare. Cu toate acestea. Drept urmare aceste soluri sunt încadrate similar nigrosolurilor.1999 Humic Dystrocryepts (pp) Humic Dystrocryepts Humic-lithic Dystrocryepts Humic Umbrisols (UMhm) (pp) Lepto-humic Umbrisols (UMhu-le) Humic Leptosols (LPhu) Skeleti-humic Umbrisols Humic (UMhu-sk) Dystrocrysepts Skeleti-humic Leptosols (skeletic phase) (LP hu-qq) Probleme speciale de corelare a humosiosolurilor Criteriul de bază utilizat pentru definirea şi separarea acestor soluri . proprietăţile gleice. Cambisolurile constituie solurile care prezintă o pedogeneză caracterizată printr-o anumită dezvoltare a structurii sau culorii. USDA-ST-1999: Date fiind caracteristicele diagnostice şi condiţiile climatice reci humosiosolurile aparţin subgrupelor humice şi humico-litice de distrocriepturi (Humic Dystrocryepts şi Humic Lithic Dystrocryepts). CAMBISOLURI (CAM) (CAMBISOLURI SRCS 1980) WRB-SR . Tabel 9. Corelarea subtipurilor de humosiosoluri este dată în tabelul 9. în situaţiile unde condiţiile de mediu contracarează schimbările pedologice: temperatura scăzută sau chiar permafrost. prin comparaţie cu materialul parental. indicând o alterare şi dezvoltare moderată a caracteristicilor morfologice. Alterarea se recunoaşte prin prezenţa structurii solului în locul structurii rocii. În practică un orizont cambic este 142 .4.material organic segregabil . de la soluri tinere spre soluri mature. Principala caracteristică este prezenţa unui orizont de alterare.1998 Humic Umbrisols (UMhu) pp USDA-ST . Pot fi incluse la umbrisoluri humice (Humic Umbrisols) sau humice-leptice (Lepti-Humic Umbrisols) ori la leptosoluri humice (Humic Leptosols). precipitaţii reduse sau drenaj imperfect. un orizont cambic poate fi destul de stabil.1980 WRB-SR-1998: Nu sunt separate.2. sau o eroziune lentă dar continuă care este în echilibru cu procesul de pedogeneză şi alterare. care în Cambisoluri trebuie văzută ca un "orizont B minim". sau aprovizionare continuă cu ioni bazici care înlocuiesc ionii pierduţi prin spălare. 9. Cambisolurile sunt considerate soluri cu vârstă limitată.20 Corelarea subtipurilor de HUMOSIOSOL SRTS Tipic (HSti) Cambic (HSca) Litic (HSli) Scheletic (HSqq) SRCS Tipic (HSti) Litic (HSls) WRB-SR .3. dar aceasta nu este o condiţie obligatorie.20. Multe cambisoluri se găsesc în stadii de dezvoltare de tranziţie.CM).HUMOSIOSOLURI (HS) SOL HUMICO-SILICATIC (HS) – SRCS . materie organică sau compuşi ai fierului sau aluminiului.nu este utilizat nici în WRB-SR-1998 şi nici în USDA-ST-1999.1998: (CAMBISOLS . crome mai intense. Ele nu au o cantitate semnificativă de compuşi iluviali: argilă. în cazul gleisolurilor). Un orizont cambic poate apare de asemenea şi în alte soluri dar în acele cazuri el nu constituie o caracteristică de diferenţiere deoarece au prioritate alte proprietăţi (Spre ex. nuanţe mai roşcate sau un conţinut mai ridicat de argilă.

1998: (EUTRIC CAMBISOLS . Oltenia. Bhs. Podişul Bârladului cu regim de umiditate ustic.1980) (SOL ROŞU (TERRA ROSSA) (TR) . vertic sau vitric începând dintre 25 şi 100 cm. salic ori sulfuric începând între 50 şi 100 cm.1999: Eutricambosolurile se încadrează la marile grupe de EUTROCRIEPTURI (EUTROCRYEPTS). capacitate bună de reţinere a apei şi un drenaj intern bun. USDA-ST . sau 2. petroplintic. sau 3. Eutricambisolurile sunt definite ca prezentând una sau ambele din următoarele caracteristici diagnostice: a) prezenţa carbonaţilor liberi în sol. şi UDEPTURI (UDEPTS) cele cu regim de umiditate udic.1999: În sistemul USDA Soil Taxonomy. Unul din următoarele orizonturi diagnostice situate la adâncimi specifice: a) Un orizont andic. subordinul CRIEPTURI (CRYEPTS) cele cu regim de temperatură criic. Cele din Dobrogea. Un orizont molic care trece într-un subsol cu o saturaţie în baze scăzută (sub 50%) în primii 100 cm de la suprafaţă.SRCS . USDA-ST . fertilitate chimică satisfăcătoare şi o faună de sol activă. În acest sistem. EUTRICAMBOSOLURI (EC) (SOL BRUN EUMEZOBAZIC (BM) . Un orizont cambic. care nu prezintă caractere de Bt.21. Multe cambisoluri conţin cel puţin unele minerale alterabile în fracţiile praf şi nisip.SRCS . cambisolurile separate în SRTS aparţin ordinului INCEPTISOLURI (INCEPTISOLS). b) Un orizont plintic. În cele mai multe cazuri cambisolurile au o reacţie neutră sau slab acidă. aparţin USTEPTURILOR (USTEPTS). sau b) saturaţie în baze de ≥ 60% în unul sau mai multe suborizonturi situate între 25 . definite ca având un grad de saturaţie în baze ≥ 50% cel puţin într-o parte a orizonturilor cuprinse între 20 şi 100 cm adâncime. în absenţa unor texturi nisipo-lutoase sau mai grosiere deasupra acestor orizonturi. 143 .CM eu).orice secţiune din profilul de sol situată între un orizont de suprafaţă îmbogăţit în humus şi substratul relativ nealterat. eutricambosolurile corespund predominant cambisolurilor eutrice (EUTRIC CAMBISOLS).1980) WRB-SR . Corelarea subtipurilor de eutricambisoluri este dată în tabelul 9. Ele apar în regim cu surplus de precipitaţii dar în condiţii de teren care permit îndepărtarea excesului de apă. Cambisolurile sunt soluri care prezintă: 1. Sunt soluri cu textură mijlocie şi fină au o bună stabilitate structurală porozitate ridicată. EUTRUDEPTURI (EUTRUDEPTS ) şi HAPLUSTEPTURI (HAPLUSTEPTS). Bs.75 cm adâncime. Aceste mari grupe diferă numai prin regimul de temperatură şi respectiv umiditate.

Oltenia. pod.Tabel 9. Bârlad) Humic Eutrudepts (pp) typic Haplustolls (Dobrogea. Bârlad) Typic Udipsamments Typic Ustipsamments Vertic Eutrudepts (pp) vertic Haplustepts (pp) Vertic Eutrudepts (pp) vertic Haplustepts (pp) Andic Eutrocryepts (pp) Andic Eutrudepts (pp) Endoaquic Eutrudepts Epiaquic Eutrudepts Fluventic Eutrudepts (pp) Fluventic Haplustepts (pp) Lithic Eutrocryepts (pp) Lithic Eutrudepts (pp) Lithic Haplustepts (pp) Molic (ECmo) Sol brun eumezobazic molic (BMmo) Mollic Cambisols (CM mo) Psamic (ECps) - Pelic (ECpe) Vertic (ECvs) Andic (Ecan) Gleic (Ecgc) Stagnic (Ecst) Aluvic (ECal) Litic (Ecli) Sol brun eumezobazic vertic (BMvs) Sol brun eumezobazic andic (BMan) Haplic Arenosols (ARha) Lamellic Cambisols∗) (CMeu-ll) Eutri-vertic Cambisols (CMvr-eu) Eutri-vertic Cambisols (CMvr-eu) Andi-eutric Cambisols (CMeuan) Sol brun eumezobazic gleizat Gleyi-eutric (BMgz) (pp) Cambisols (CMeu-gl) Sol brun pseudogleizat Stagni-eutric (BMpz) Cambisols (CMeu-st) Fluvi-eutric Cambisols (CMeu-fv) Sol brun eumezobazic litic (BMls) Lepti-eutric Cambisols (CMeu-li) 144 .1998 Eutric Cambisols (CMeu) USDA-ST . Oltenia. pod.21 Corelarea subtipurilor de EUTRICAMBOSOL SRTS Tipic (Ecti) SRCS Sol brun eumezobazic tipic (BMti) WRB-SR .1999 Typic Eutrocryepts (pp) Typic Eutrudepts (pp) Typic Haplustepts (pp) (Dobrogea.

145 . definite ca având un grad de saturaţie în baze < 50%. Se subliniază faptul că noţiunea de eutricambosol are o sferă mai limitată decât marile grupe "eutrice" din USDA-ST. majoritatea subtipurilor de eutricambosoluri vertice.d). gleice.1999 Typic Eutrocryepts (pp) (skeletic phase) Typic Eutrudepts (pp) (skeletic phase) Typic Haplustepts (pp) (skeletic phase) Typic Eutrudepts (pp) Rendollic Eutrudepts (pp) Rendollic Eutrocryepts (pp) Rendollic Eutrudepts (pp) Gleic-salinic (?) Sol brun eumezobazic (Ecgc-sc) salinizat (BMsc) Gleic-sodic (?) (Ecgc-ac) Sol brun eumezobazic alcalizat (BMac) Typic Eutrudepts (pp) Typic Haplustepts (pp) Endosalic Cambisols Aquic Haplustepts (CMszn) (saline phase) Fluventic Haplustepts (saline phase) Sodic Cambisols Aquic Haplustepts (CMso) (sodic phase) Fluventic Haplustepts (sodic phase) Probleme speciale de corelare a eutricambosolurilor În WRB-SR.SRTS Scheletic (ECqq) SRCS - WRB-SR .m. andice-eutrice ş. Districambosolurile din SRTS corespund predominant cambisolurilor districe. DISTRICAMBOSOLURI (DC) (SOLURI BRUNE ACIDE (BO) .SRCS-1980 WRB-SR .1998: (DYSTRIC CAMBISOLS . andice. cel puţin într-o parte a orizonturilor cuprinse între 20 . fluvice. stagnice. care are plafonul de saturaţie în baze la ≥ 60% faţă de ≥ 53% în SRTS. leptice.a. scheletice şi sodice se clasifică ca subtipuri de tranziţie (vertice-eutrice.100 cm adâncime.CMdy).1998 Skeleti-eutric Cambisols (CMeu-sk) Rodic (Ecro) Rodic-litic (Cmro-li) Varietate : Tipic subrendzinic (ECti-xsr) Varietate : Tipic marnic (ECti-xma) Sol roşu tipic (terra rossa) (TRti) Sol roşu litic (terra rossa) (TRli) Erodisol rodic (ERro) Sol brun eumezobazic rendzinic (BMrz) Sol brun eumezobazic pseudorendzinic (BMpr) Rhodi-eutric Cambisols (CMeu-ro) Rhodic-lithic Cambisols (CMro-li) Endolepti-eutric Cambisols (CMeu) Eutric Cambisols (CMeu) USDA-ST .

Ele sunt definite ca având un grad de saturaţie în baze < 60% în unul sau mai multe orizonturi cuprinse între 25 şi 75 cm adâncime.1980) WRB-SR .5. capacitatea de schimb cationic ridicată a argilei.LV). saturaţia în baze > 50% şi saturaţia redusă cu aluminiu. Geneza orizontului argic în luvisoluri este atribuită eluvierii argilei dintr-un orizont eluvial saturat aproape de suprafaţă în orizontul argilic de subsuprafaţă.1998 Distric Cambisols (CMdy) (pp) Haplic Umbrisols (UMha) USDA-ST . Corelarea subtipurilor de districambisoluri este dată în tabelul 9. Prezenţa unui orizont argic este un indiciu al unei suprafeţe de teren stabile.SRCS .1999: Districambosolurile se încadrează la marile grupe de DISTROCRIEPTURI (DYSTROCRYEPTS) şi DISTRUDEPTURI (DYSTRUDEPTS).1980 Sol brun acid tipic (BOti) Sol brun acid umbric (BOum) WRB-SR . Dacă un orizont argic este format numai prin iluviere aceasta indică de asemenea existenţa unui Psamic (DCps) Andic (DCan) - 146 .2.22.3. Soluri ale căror caracteristici esenţiale sunt diferenţierea texturală (prezenţa orizontului diagnostic argic).1999 Typic Dystrudepts (pp) Humic Dystrocryepts (pp) Humic Dystrudepts (pp) Psammentic Dystrudepts Typic Udipsamments (pp) Typic Dystrudepts (pp) Lithic Dystrudepts Dystric Arenosols (CMdy-ar) Sol brun acid andic Andi-dystric (BOan) Cambisols (CMdy-an) Prespodic Sol brun acid criptospodic Dystric Cambisol (DCep) (BOcp) (pp) (CMdy-sd) Litic Sol brun acid litic Lepti-dystric (DCli) (BOls) Cambisols (pp) (CMdy-le) Scheletic Skeleti-dystric Typic (DCqq) Cambisols Dystrudepts (CMdy-qq) (skeletic phase) Aluvic Fluvi-dystric Fluventic (DCal) Cambisols Dystrudepts (CMdy-fv) Gleic Sol brun acid gleizat Gleyi-dystric Endoaquic (DCgc) (BOgz) (pp) Cambisols Dystrudepts (CMdy-gl) Probleme speciale de corelare a districambosolurilor Ca şi eutricambosolurile în WRB-SR majoritatea districambosolurilor (cu excepţia celor tipice şi umbrice) se încadrează ca subtipuri de tranziţie. LUVISOLURI (LUV) (ARGILUVISOLURI .1998: (LUVISOLS . În USDA Soil Taxonomy marile grupe districe au o sferă mai largă (saturaţie în baze < 60% faţă de districambosoluri (saturaţie în baze < 53%). Tabel 9.22 Corelarea subtipurilor de DISTRICAMBOSOL SRTS Tipic (DCti) Umbric (DCum) SRCS .USDA-ST . 9. Aceste mari grupe diferă numai în ceea ce priveşte regimurile de temperatură şi respectiv de umiditate.

andice. atunci pot apare pelicule de argilă pe suprafeţele agregatelor structurale în fisuri. Culoarea orizontului argic variază de la brun la roşu în funcţie de natura compuşilor de fier prezenţi. vertice. Luvisolurile sunt soluri care posedă un orizont argic cu o capacitate de schimb cationic determinat cu acetat de amoniu egală sau mai mare de 24 me/100 g argilă. subordinele UDALFURI (UDALFS) şi USTALFURI (USTALFS).1999.1980) WRB-SR . pori şi canale. aşa după cum poate apare în depozitele aluviale nu se califică drept orizont argic. Orizonturile argice care apar în regiunile aride şi semiaride sunt în general relicte din perioada cu condiţii mai umede. cromice şi haplice.1980) (SOLURI BRUNE ARGILIOLUVIALE (BD) . Deşi în mod normal orizontul argic apare în zona de subsuprafaţă a solului.SRCS . Un orizont argic poate apare fie ca un strat continuu de acumulare a argilei. el poate să apară şi/la/sau aproape de suprafaţă când orizonturile de suprafaţă au fost îndepărtate prin eroziune. USDA-ST . Luvisolurile pot apare şi în condiţii de mediu care în prezent nu mai sunt favorabile deplasării argilei. hiposodice. gleice. Totuşi o simplă diferenţiere texturală. calcice. fie sub formă de lamele.1980 WRB-SR .23.23 SRTS Tipic (ELti) Corelarea subtipurilor de PRELUVOSOL SRCS . În acest sistem Luvisolurile din SRTS se încadrează la ordinul ALFISOLURI (ALFISOLS). Culorile roşcate evidenţiază formarea solului în climate calde actuale sau mai vechi. lamelice.1999: În acest sistem preluvosolurile se încadrează la marile grupe de HAPLUDALFURI (HAPLUDAFS) şi HAPLUSTALFURI (HAPLUSTALFS) Udalfurile sunt alfisoluri cu regim de umiditate udic iar ustalfurile reprezintă alfisoluri cu regim de umiditate ustic. arenice. or în primii 200 cm de la suprafaţă dacă orizontul argic este acoperit de un material lutonisipos grosier sau mai grosier. Dacă un orizont argic este format prin iluvierea argilei.1998: În această bază de referinţă preluvosolurile se distribuie la diferitele unităţi de luvisoluri haplice şi leptice. USDA-ST . Tabel 9.1998 Sol brun argiloiluvial Haplic Luvisols (BDti) (LVha) USDA-ST .sezon uscat în cursul căruia argila se poate flocula şi depune pe suprafaţa agregatelor structurale din orizonturile B. începând fie din primii 100 cm de la suprafaţă. El trebuie să aibă o grosime minimă şi să prezinte o creştere semnificativă a conţinutului de argilă în raport cu orizonturile supraiacente (dacă acestea nu au fost erodate) pentru a se putea califica drept orizont diagnostic. Corelarea subtipurilor de preluvosoluri este dată în tabelul 9. Depunerea de materiale de suprafaţă care sunt mai grosiere decât orizontul de subsuprafaţă poate accentua diferenţierea texturală pedogenetică.SRCS . sodice.1999 Typic Hapludalfs (pp) Typic Haplustalfs (pp) Inceptic Hapludalfs (pp) (Bt < 35 cm grosime) Luvic Phaeozems Typic Argiudolls (PHlv) Chromic Luvisols Typic Haplustalfs (LCvr) Rhodic Luvisols Typic Rhodudalfs (pp) (LVro) Typic Hapludalfs (pp) Molic (ELmo) Roşcat (Elrs) Rodic (Elro) Sol brun argiloiluvial molic (BDmo) Sol brun roşcat tipic (BRti) Sol brun argilioluvial rodic (BDro) 147 . PRELUVOSOLURI (EL) (SOLURI BRUNE ROŞCATE (BR) . stagnice.

148 .SRTS Psamic (ELps) SRCS - WRB-SR . atât în WRB-SR cât şi în USDA-ST.1998 Arenic Luvisols (LVar)(pp) - Pelic (ELpe) Vertic (ELvs) Stagnic (ELst) Gleic (ELgc) Calcic (ELca) Litic (ELli) Scheletic (ELqq) Varietate : Marnic (Xma) Varietate : Subrendzinic (Xsr) Sodic (ELac) Roşcat-molic (ELrs-mo) Roşcat-vertic (ELrs-vs) Roşcat-gleic (ELrs-gc) Sol brun argiloiluvial vertic (BDvs) Sol brun argiloiluvial pseudogleizat (BDpz) Sol brun argiloiluvial gleizat (BDgz) (pp) Sol brun argiloiluvial litic (BDls) Sol brun argiloiluvial pseudorendzinic USDA-ST .1999 Psammentic Hapludalfs (pp) Psammentic Haplustalfs (pp) Lamellic Luvisols Lamellic Hapludalfs (LVll) (pp) (pp) Lamellic Haplustalfs (pp) Vertic Luvisols Vertic Hapludalfs (pp) (LVvr) Vertic Haplustalfs (pp) Vertic Luvisols Vertic Hapludalfs (pp) (LVvr) Vertic Haplustalfs (pp) Stagnic Luvisols Epiaquic Hapludalfs (LVst) Gleyic Luvisols (LVgl) Calcic Luvisols (LVca) Leptic Luvisols (LVli) Skeletic Luvisols (LVsk) Haplic Luvisols (LVha) Endoaquic Hapludalfs Typic Haplustalfs (pp) Calcic Haplustalfs(pp Lithic Hapludalfs (pp) Lithic Haplustalfs (pp) Typic Hapludalfs (skeletic phase) Inceptic Hapludalfs Typic Hapludalfs Endoaquic Haplustalfs (sodic phase) Typic Argiustolls (pp) Vertic Haplustalfs (pp) Endoaquic Haplustalfs Sol brun argiloiluvial rendzinic Endoleptic (BDac) Luvisols (pp) (LVha) Sol brun argiloiluvial alcalizat Hyposodic (BDac) Luvisols (LVsow) Sol brun roşcat molic vertic Luvi-chromic (BRmo) Phaeozems (PHcr-lv) Sol brun roşcat Vertic chromic (BRvs) Luvisols (LVcr-vr) Sol brun roşcat gleizat Gleyi-chromic (BRgz) Luvisols (LVcr-gl) Probleme speciale privind corelarea preluvosolurilor Preluvosolurile sunt unităţi taxonomice neseparate ca atare. Ele se găsesc ca subtipuri de luvisoluri (WRB-SR) sau ca subgrupe de alfisoluri (USDA-ST).

24 Corelarea subtipurilor de LUVOSOL SRTS Tipic (LVti) Roşcat (LV rs) Rodic (LV ro) Calcic (LVca) Rezicalcaric (LVrk) Psamic (LVps) SRCS . Aceste soluri se dezvoltă îndeosebi pe tilluri glaciare. neconsolidate. Conţinutul mic de materie organică şi de fier al orizontului eluvial de suprafaţă determină stabilitatea structurală redusă a acestuia. Albeluvisolurile sunt soluri care în primii 100 cm prezintă un orizont argic cu o limită superioară neregulată rezultată din pătrunderea de limbi albice în orizontul argic. bogate în cuarţ sau materiale glacio-lacustre. orizontul eluvial prezintă o rezistenţă redusă la stresul mecanic şi în mod normal este întrucâtva compactat.1999 Typic Hapludalfs (pp) Udic Haplustalfs Typic Rhodudalfs (pp) Typic Hapludalfs (pp) Typic Haplustalfs Typic Hapludalfs Arenic Hapludalfs (pp) Lamellic Hapludalfs (pp) 149 .LUVOSOLURI (LV) SOL BRUN ROŞCAT-LUVIC (PODZOLIT) (BR pz) . GLOSUDALFURI (GLOSSUDALDS). din cauza pătrunderilor adânci de material albic din orizontul eluvial cu textură mai grosieră.5). determină o puternică albire a orizontului eluvial.1998.1999: Luvosolurile din SRTS se distribuie în principal la marile grupe de HAPLUDALFURI (HAPLUDALFS). Când nu sunt cultivate albeluvisolurile sunt acide sau foarte acide (pHH2O = 4 . ale căror caracteristici sunt redate mai jos. Drept urmare oxizii de fier şi mangan se concentrază în partea mai bine aerată a solum-ului pentru a forma pete şi concreţiuni de tip pseudogleic (St agnogleic).24. Saturaţia periodică a suprafeţei solului şi reducerea compuşilor fierului. fluviatile sau de origine eoliană.1980 LUVISOL ALBIC (SP) – SRCS .1980 WRB-SR .1980 Sol brun luvic (podzolit) tipic (BPti) Sol brun roşcat luvic (podzolit) tipic (RPti) Sol brun luvic (podzolit) rodic (BPro) WRB-SR .SRCS-1980 SOL BRUN LUVIC (BP) – SRCS . Corelarea subtipurilor de luvosoluri este dată în tabelul 9. Tabel 9. USDA-ST . Multe dintre albeluvisoluri au o pânză freatică suspendată în perioada de topire a zăpezilor sau în sezonul cu precipitaţii care depăşesc evapotranspiraţia. În acest sistem. Limbile albeluvice au culoarea unui orizont albic şi textura mai grosieră a orizontului eluvial supraiacent orizontului argic. cu un raport C/N ridicat şi o activitate redusă a animalelor săpătoare. Albeluvisolurile sunt soluri acide cu un orizont de suprafaţă albit şi un orizont argic. Puţine dintre luvosoluri aparţin la HAPLUSTALFURI (HAPLUSTALFS). a cărui limită superioară este neregulată.1998 Haplic Luvisols (LVha) Chromic Luvisols (LVar) Rhodic Luvisols (LVro) Calcic Luvisols (LVcc) Haplic Luvisols (LVha) Arenic Luvisols (LVar) Lammelic Luvisols (LVar) USDA-ST . luvosolurile din SRTS se distribuie la două grupe de referinţă: luvisoluri (prezentate anterior) şi la albeluvisoluri.

Din acest motiv. luvosolurile (fostele brune luvice şi brune roşcate luvice din SRCS-80) sunt incluse 150 .SRTS Vertic (LVvs) Albic (LVab) Glosic (LVgl) Planic (LVpl) Stagnic (LVst) Gleic (LVgc) Litic (LVli) Scheletic (LVqq) Roşcat vertic (LVrs-vs) Roşcat planic (LVrs-pl) Roşcat gleic (LVrs-gc) Roşcat stagnic (LVrs-st) Albic vertic (LVab-vs) Albic planic (LVab-pl) Albic glosic (LVab-gl) Albic rodic (LVab-ro) Albic litic (LVab-li) Albic gleic (LVab-gc) Albic stagnic (LVab-st) Albic stagnic (LVab-st) Albic solodic (LVab-ac) SRCS Sol brun luvic (podzolit) vertic (BPvs) Luvisol albic tipic (SPti) Luvisol glosic (SPgl) Sol brun luvic (podzolit) planic (BPpl) Sol brun luvic (podzolit) pseudogleizat (BPpz) Sol brun luvic (podzolit) gleizat (BPgz) (pp) Sol brun luvic (podzolit) litic (BPls) - WRB-SR . cât şi USDA-ST nu recunoaşte drept diagnostic orizontul E luvic.1999 Vertic Hapludalfs (pp) Vertic Haplustalfs (pp) Glossic Hapludalfs (pp) Typic Glossudalfs (pp) Typic Hapludalfs Epiaquic Hapludalfs Endoaquic Hapludalfs Lithic Hapludalfs Skeleti-haplic Luvisols Typic Hapludalfs (LVha-sk) (skeletic phase) Sol brun roşcat luvic (podzolit) Verti-chromic Luvisols Vertic-udic vertic (RPpz) (LVcr-vr) Haplustalfs Sol brun roşcat luvic planic Chromic Luvisols Udic Haplustalfs (RPpl) (LVcr) Sol brun roşcat luvic gleizat Gleyi-chromic Luvisols Endoaquic udic (RPgz) (pp) (LVcr-gl) Haplustalfs Sol brun roşcat luvic Stagno-chromic Epiaquic udic pseudogleizat (RPpz) Luvisols (LVcr-st) Haplustalfs Luvisol albic vertic Verti-albic Luvisols Vertic-glossic (SPvs) (LVal-vr) Hapludalfs Luvisol albic planic Albic Luvisols Glossic (SPpl) (LVab) Hapludalfs Luvisol albic glosic Haplic Albeluvisols Typic (SPgl) (ABha) Glossudalfs Luvisol albic rodic Albi-rhodic Luvisols Glossic (SPls) (LVro-ab) Rhodudalfs Luvisol albic litic Lepti-albic Luvisols Lithic glossic (SPls) (LVab-le) Hapludalfs Luvisol albic gleizat Gleyi-albic Luvisols Glossaquic (SPgz) (pp) (LVab-gl) Hapludalfs Luvisol albic pseudogleizat Stagni-albic Luvisols Glossaquic (SPpz) (LVab-st) Hapludalfs Luvisol albic pseudogleic Stagni-albic Luvisols Typic (SPpg) (pp) (LVab-st) Glossaqualfs Luvisol albic alcalizat Hyposodic-albic Aeric Glossaqualfs (sodic phase) (SPac) Luvisols (LVab-sow) Probleme speciale de corelare a luvisolurilor Atât WRB-SR.1998 Vertic Luvisols (LVvr) Albic Luvisols (LVab) Haplic Luvisols (ABha) Haplic Luvisols (LVha) Stagnic Luvisols (LVst) Gleyic Luvisols (LVgl) Leptic Luvisols (LVle) USDA-ST .

Structura orizontului eluvial este slab dezvoltată şi instabilă. 9.PL). a cărui limită inferioară este marcată în primii 100 cm de la suprafaţă de o schimbare texturală bruscă. Excepţie fac luvisolurile albice şi cele albice glosice. prezentând semne de exces de umiditate periodic şi care acoperă un orizont din subsol dens. asociată cu proprietăţi stagnice. 151 . sau este chiar masiv (astructurat). Orizontul de suprafaţă cu textura uşoară devine tare la uscare. Orizontul eluvial al planosolurilor prezintă adesea o distribuţie specifică a argilei. exact deasupra contactului brusc cu orizontul B subiacent (Fig.1980 WRB-SR . respectiv o distrugere a mineralelor argiloase în condiţii de alternare a unor perioade umede cu perioade uscate. Chimic. planosolurile sunt soluri alterate: capacitatea de schimb cationic a fracţiunii argiloase din stratele de la suprafaţă şi din orizontul eluvial este semnificativ mai mică decît în orizonturile subiacente.1998: (PLANOSOLS . Planosolurile prezintă următoarele caracteristici diagnostice: 1. 9. Conceptul central este cel de sol cu un orizont de suprafaţă cenuşiu. deasupra acestei limite.4. sau au un conţinut minim de argilă pe ultimii câţiva centrimetri din partea inferioară. nu sunt prezente limbi albeluvice. cu un conţinut ridicat de argilă care creşte brusc şi pe care stagnează apa în perioada ploioasă. Fig. Schimbarea bruscă a conţinutului de argilă de la orizontul de suprafaţă la cel subiacent este cauzată în mare măsură de procesul de feroliză. Câteva distribuţii tipice ale conţinuturilor de argilă în planosoluri (WRB-SR Introduction 1998). Subsolul argilos are o structură poliedrică dezvoltată în blocuri şi prismatică. dar nu este cimentat. prăfos sau lutos sau un orizont de subsuprafaţă subţire.4).la aceleaşi unităţi ca şi preluvosolurile (fostele soluri brune argiloiluviale şi brune roşcate). un orizont eluvial sau materiale nisipolutoase sau mai grosiere. şi 2. El poate conţine fie mai puţină argilă decît stratul de la suprafaţă. Permeabilitatea redusă a subsolului este cauza stagnării apei în orizonturile de suprafaţă. care au corespondenţe în ambele sisteme de clasificare [ca luvisoluri albice şi albeluvisoluri în WRB-SR şi respectiv ca subgrupe glosice de udalfuri şi subgrupe de glossudalfuri (sau glosacvalfuri) în USDA-ST ] PLANOSOLURI PLANOSOLURI (PL) – SRCS .

1998: ( ALISOLS . deoarece ultimele conţin încă o cantitate destul de mare de minerale alterabile în fracţiunile neargiloase. care nu are corespondent în USDA-ST. Alosolurile sunt soluri bine drenate. Excesul de apă este în schimb puternic subliniat în USDA-ST.subgrupe albice şi la ALBACVALFURI (ALBAQUALFS). În mod normal. planosolurile din SRTS se încadrează la HAPLUDALFURI (HAPLUDALFS) .USDA-ST . ALOSOLURI (AL) SOL BRUN LUVIC HOLOACID (pp) SRCS .1998 Haplic Planosols (PLha) Albic Planosols (PLab) Vertic Planosols (PLvr) Haplic Planosols (PLha) Sodic Planosols (PLso) Mollic Planosols (PLmo) Gleyic Planosols (PLgl) USDA-ST .1980 LUVISOL ALBIC HOLOACID (pp) WRB-SR . În WRB-SR nu este separat un subtip stagnic. Drept rezultat. deoarece această caracteristică (pseudogleizarea) intră în definiţia planosolului. Acest concept separă solurile care conţin argilă cu capacitate mare de schimb cationic şi cu cantităţi mari de aluminiu schimbabil din regiunile intertropicale de cele din regiunile mai temperate.1999: În acest sistem.25 Corelarea subtipurilor de PLANOSOL SRTS Tipic (PLti) Albic (PLab) Vertic (PLvs) Stagnic (PLst) Solodic (sodic) (PLsd) ? ? SRCS . Excepţie face planosolul solodic. care apar în regiunile (sub) tropicale umede şi în regiunile temperate calde. În mod obişnuit ele au o 152 .25. Tabelul 9. Procesul intens de alterare care este caracteristic pentru aceste areale este la stadiul când mineralele silicatice de tip 2:1 sunt degradate (distruse) eliberând mari cantităţi de aluminiu. orizonturile de suprafaţă au o structură poliedrică mijlocie sau prismatică şi crapă după uscare. în complexul de alterare care este caracterizat printr-un conţinut foarte mic de minerale primare alterabile în fracţia argiloasă.AL) Soluri acide cu orizont dens de acumulare a argilei în subsol.1980 Planosol tipic (PLti) Planosol albic (PLal) Planosol vertic (PLvs) Planosol pseudogleic (PLpg) Molic (PLmo) Gleizat (PLgz) WRB-SR . unde planosolurile sunt distribuite la subgrupe acvice (Albacvice) sau în mari grupe albacvalfice (Albaqualfs). Corelarea subtipurilor de planosoluri este dată în tabelul 9.1999 Albaquic Hapludalfs Albaquic Hapludalfs Albaquertic Hapludalfs Typic Albaqualfs Typic Albaqualfs (sodic phase) Albaquic-mollic Hapludalfs Typic Albaqualfs Probleme speciale de corelare a planosolurilor Corelarea planosolurilor din SRTS cu unităţi taxonomice echivalente din WRB-SR şi USDA-ST nu pune probleme deosebite. mineralele cloritizate de tip 2:1:1 pot coexista cu argilele de tip 2:1. cu un orizont de suprafaţă de culoare brună şi cu structură slab dezvoltată sau masivă.

un conţinut de argilă mediu până la mare şi sunt adesea provenite din sau asociate cu roci bazice ca material parental. Proprietăţi "alice" în cea mai mare parte din stratul cuprins între 25 – 100 cm adâncime. Se estimează că alosolurile sunt lergate de suprafeţe vechi pleistocene din zona umedă perimontană sau montană. ori în primii 200 cm de la suprafaţă. Alosolurile din SRTS ar reprezenta varianta de Alisoluri din regiunile temperate. Alisolurile prezintă următoarele caracteristici diagnostice: 1. alosolurile din SRTS se încadrează în principal la ALFISOLURI (ALFISOLS).1999 Ultic Hapludalfs (pp) Typic Hapludalfs (pp) Ultic Hapludalfs (pp) Inceptic ultic Hapludalfs (pp) Glosic ultic Hapludalfs (pp) Epiaquic ultic Hapludalfs (pp) Ultic Paleudalfs (pp) Lithic Hapludalfs (pp) Typic Hapludalfs (pp) (skeletic phase) Probleme speciale de corelare a alosolurilor Conform concepţiei WRB-SR. dacă orizontul argic este acoperit de depozite cu textură nisipo-lutoasă sau mai grosieră. feric. 2. Deoarece nu toate aceste soluri îndeplinesc însă condiţiile de alosol. albic. nitic. însuşirile chimice ale alosolurilor (proprietăţile alice) corespund pe deplin cerinţelor conceptului de alisol.1980 WRB-SR . Un orizont argic ce are o capacitate de schimb cationic (determinată cu 1M NNH4OAC la pH=7) ≥ 24 me/100g argilă. fie începând din primii 100 cm de la suprafaţă. andic. unde solurile argiloiluviale au fost supuse unor îndelungate procese de alterare chimică. sunt necesare cercetări de teren pentru identificarea lor. plintic sau vertic. Nu sunt prezente alte orizonturi diagnostice. umbric. Alosolurile sunt reprezentate prin fostele soluri brune luvice şi luvisoluri albice holoacide. 3.26 SRTS Tipic (ALti) Umbric (ALum) Preluvic (ALel) Albic (ALal) Stagnic (ALst) Cambiargic (ALcr) Litic (ALli) Scheletic (ALqq) Corelarea subtipurilor de ALOSOL SRCS .1998 Sol brun luvic holoacid Haplic Alisols (ALha) Luvisol albic holoacid Umbric Alisols (ALum) Haplic Alisols (ALha) Albic Alisols (ALal) Stagnic Alisols (ALst) Haplic Alisols (ALha) Leptic Alisols (ALle) Skeletic Alisols (ALsk) USDA-ST . cu alterare mai puţin profundă. USDA-ST .26. decât un orizont ocric. 153 . Corelarea subtipurilor de alosoluri este dată în tabelul 9. Deşi condiţiile climatice nu sunt cele cerute de definiţia WRB-SR (care totuşi nu sunt restrictive).1999: În acest sistem.culoare roşcată. Tabel 9. Nu este exclusă însă şi apariţia de alosoluri care să îndeplinească şi condiţiile de ULTISOL (grad de saturaţie < 35% la 125 cm sub limita superioară a orizontului B argic sau la 180 cm de la suprafaţă).

Condiţiile de formare care favorizează procesele de eluviere sunt asigurate de climate reci şi umede . Podzolurile sunt caracterizate prin prezenţa orizontului spodic în care s-au acumulat compuşi amorfi constând din materie organică şi aluminiu. şi de covorul vegetal alcătuit din ericacee şi/sau conifere. histic. 9. Pe materialele lutoase sau argiloase morfologia podzolului este mai puţin pronunţată (lipseşte orizontul albic). SPODISOLURI-(SPO) (SPODOSOLURI. în special în zona temperată. dar de asemenea şi în zona ecuatorială. Iluvierea compuşilor organici poate fi adesea demonstrată de prezenţa peliculelor organice groase.3. Este bine cunoscut că procesul este activ în toate regiunile umede ale lumii. Apariţia unui orizont placic (sau strat subţire întărit de fier). Orizontul spodic devine difuz şi se estompează în apropierea apei freatice.care acţionează asupra materialelor parentale silicatice acide. Procesele de translocare "cheluviere" şi cel de acumulare "chiluviere" sunt în mod obişnuit puse în evidenţă de apariţia unui orizont albic sub care urmează un orizont spodic.Corelarea alosolurilor în sistemul USDA-ST este dificilă. Unele din Alosoluri ar putea fi hapludalfuri ultice.1998: În acest sistem nu este folostă denumirea de spodisol. deoarece aceste soluri se situează la tranziţia între Alfisoluri şi Ultisoluri. Apele de suprafaţă favorizează adesea aparIţia unor culori negre cu prezenţa acizilor fulvici mobili.1980 WRB-SR .1999: Spodisolurile sunt reprezentate la nivel de ordin (SPODOSOLS) a căror unică trăsătură esenţială este prezenţa orizontului spodic. cimentat de fier şi mangan.zona climatului boreal. poate fi explicată prin fenomene temporare de reducere în unele părţi ale profilului de sol. unde au fost descrise numeroase exemple de "Podzoluri uriaşe" (Giant Podzols).2. USDA_ ST . sau de complexe organo-ferice. Astfel deşi cheluvierea afectează areale largi de soluri din zona boreală. ea nu este limitată la această zonă. Acest orizont constă dintr-un strat negru sau negricios roşcat. crăpate pe grăunţii de nisip din orizontul spodic. regiuni montane înalte . prezentată mai jos. cu sau fără fier sau alţi cationi. morfologia podzolurilor este bine exprimată şi se pot observa contraste puternice între orizonturile eluvial şi iluvial.1998: Prepodzolurile corespund Podzolurilor entice (Entic Podzols) USDA-ST . Prezenţa unei ape freatice (sau excesul de apă) duce la o mai mare mobilitate a fierului şi induce schimbări în caracteristicile morfologice şi chimice ale podzolurilor. Puţine dintre ele (Alosolurile cambi-argice) par să fie paleudalfuri.SRCS . Pe materialele parentale nisipoase grosiere şi în condiţii de drenaj bun. umbric sau ocric. Marea majoritate pare să nu îndeplinească însă condiţiile subgrupelor ultice (saturaţie în baze < 60% la 125cm sub limita superioară a orizontului B sau la 180cm adâncime de la suprafaţă) şi de aceea ele sunt mai curând hapludalfuri. SRCS-1980) WRB-SR .6. Podzolurile sunt soluri caracterizate prin următoarele elementele diagnostice: . sau unui orizont antropopedogenetic cu grosime mai mică de 50 cm.1999: În acest sistem prepodzolurile din SRTS se încadrează la subordinul CRIODURI (CRYODS) şi ORTODURI (ORTHODS).Un orizont spodic care începe în primii 200 cm de la suprafaţa şi care este subiacent unui orizont albic. 154 . în sau sub orizontul spodic. PREPODZOLURI (EP) (SOLURI BRUNE FERILUVIALE (PB) . Aceste soluri sunt reprezentate prin unităţile grupei de referinţă a podzolurilor ( PODZOLS).

1%. Corelarea subtipurilor de podzoluri este dată în tabelul 9. HUMODURI (HUMODS) şi ORTODURI (ORTHODS).1999 Entic Haplocryods (pp) Typic Haplocryods (pp) Entic Haplorthods (pp) Typic Haplorthods (pp) Umbric Umbri-entic Typic Haplocryods (EPum) Podzols (pp) (PZet-um) Typic Haplorthods Histic Sol brun feriiluvial turbos Histi-entic Podzols Typic Haplocryods (EPtb) (PBtb) (PZet-um) (pp) Litic Sol brun feriiluvial litic Lepti-entic Podzols Litic Haplocryods (EPli) (PBls) (PZet-li) (pp) Litic Haplorthods (pp) Scheletic Skeleti-entic Typic Haplocryods (EPqq) Podzols (pp skeletic phase) (PZet-sk) Typic Haplorthods (pp skeletic phase) Probleme speciale de corelare a prepodzolurilor Datorită absenţei orizontului E albic. în WRB-SR prepodzolurile se încadrează fără excepţie la subunităţi entice de podzol.1998 Entic Podzols (PZet) 155 .1980 Sol brun feriiluvial tipic (PBti) WRB-SR . PODZOLURI (PD) (PODZOL .1980 Podzol tipic (PDti) WRB-SR .1998 Haplic Podzols (PZha) Umbric Podzols (PZum) USDA-ST . Subgrupe entice din USDA-STau fost separate pe baza conţinutului de carbon organic din primii 10 cm ai orizontului B care trebuie să fie sub 1.28.PD. podzolurile din SRTS se încadrează la subordinele CRIODURI (CRYODS).1998: prezentat mai sus.28 Corelarea subtipurilor de PODZOL SRTS Tipic (PDti) Umbric (PDum) SRCS . USDA-ST . Tabel 9.27.27 Corelarea subtipurilor de PREPODZOL USDA-ST . SRCS-1980) WRB-SR . Deoarece acest criteriu nu este avut în vedere în SRTS subgrupele respective trebuie privite cu rezervă.1999 Typic Humicryods (pp) Typic haplohumods (pp) Typic Humicryods (pp) SRTS Tipic (EPti) SRCS .1999: În acest sistem. Tabel 9.Corelarea subtipurilor de prepodzoluri este dată în tabelul 9. În sistemul USDA Soil Taxonomy orizontul E albic nu are semnificaţie diagnostică şi în consecinţă aceste soluri nu se diferenţiază de restul spodisolurilor.

nici în WRB-SR şi nici în USDA-ST.SRTS Feriluvic (PDfe) Histic (PDtb) Criostagnic (PDcs) SRCS Podzol feriiluvial (PDfe) Podzol turbos (PDtb) - WRB-SR .1999 Entic Haplocryods (pp) Entic Haplorthods (pp) Umbric Podzols Typic Humicryods (PZum) Criostagnic Podzols (epi)aquic Humicryods (PZgt) (pp) (epi)aquic Haplocryods (pp) Litic Podzol litic Leptic Podzols Lithic Humicryods (pp) (PDli) (PDls) (PZle) Lithic Haplorthods (pp) Scheletic Skeletic Podzols Typic Humicryods (pp) (PDqq) (PZsk) (skeletic phase) Typic Haplorthods (pp)(skeletic phase) Probleme speciale de corelare a podzolurilor Nu sunt astfel de probleme. CRIPTOPODZOLURI (CP) (SOL BRUN ACID CRIPTOSPODIC .1999: Conform însuşirilor şi condiţiilor de apariţie (la altitudini mari). se încadrează la marile grupe de HAPLOCRIODURI ( HAPLOCRYODS) şi HUMICRIODURI (HUMICRYODS).29.1998 Rustic Podzols (PZrs) USDA-ST . USDA-ST .1998: Se pot asimila cu aproximaţie.BO cp (pp).1980 WRB-SR . SRCS . Corelarea subtipurilor de criptopodzoluri este dată în tabelul 9. Tabel 9.29 SRTS Tipic (CPti) Corelarea subtipurilor de CRIPTOPODZOL SRCS .1980) WRB-SR . la podzoluri umbrice-entice sau enticehistice.1999 Typic Humicryods (pp) Typic Haplocryods (pp) Histic (CPtb) Litic (CPli) Scheletic (CPqq) Typic Humicryods (pp) Typic Haplocryods (pp) Sol brun acid criptospodic litic Leptic-enti-umbric Lithic (BOcp-ls) (pp) Podzols Humicryods (pp) (PZet-um-le) Lithic Haplocryods (pp) Skeletic-enti-umbric Typic Podzols Humicryods (pp) (PZet-sk-um) (umbric) (skeletic phase) Typic Haplocryods (pp) (skeletic phase) 156 .1998 Sol brun acid criptospodic Umbric-entic Podzols (BOcp) (pp) (PZet-um) Sol brun acid criptospodic umbric (BOcp-um) Histic-entic Podzols (PZet-hi) USDA-ST .

9.a. În WRB-SR. Pot fi echivalate cu unităţi vertice de luvisoluri. WRB-SR . USDA-ST . par să se încadreze la subgrupe de Humicrioduri şi Haplocrioduri. CLASA PELISOLURILOR (PEL) (absente în SRCS) În SRCS . soluri gleice şi pseudogleice ş.30.Probleme speciale de corelare a criptopodzolurilor În corelarea criptopodzolurilor nu apar probleme speciale.1999: nu sunt separate.1998 Vertic Chernozem (CH vr) (pp) USDA-ST . Se pot echivala cu subgrupele vertice din cadrul Inceptisolurilor.2. brune argiloiluviale. Cele mai multe au fost clasificate ca vertisoluri sau subtipuri vertice de cernoziomuri şi cernoziomuri argiloiluviale pseudogleizate.1999 Vertic Hapludolls (pp) Vertic Haplustolls (pp) Vertic Hapludolls (pp) Brunic (PEbr) Argic (PEer) Vertic Cambisols (CM vr) (pp) Vertic Luvisols (lv vr) (pp) Vertic Eutrudepts (pp) Vertic Hapludalfs (pp) Vertic Haplustalfs (pp) 157 . Ele includ de asemenea şi vertosolurile.1980 pelisolurile nu au existat. cambisoluri şi gleisoluri. În USDA-ST.3.30 Corelarea subtipurilor de PELOSOL (Echivalări orientative) SRTS Tipic (PEti) SRCS Vertisol tipic (VS ti) (pp) Cernoziom vertic (CZ vs) (pp) Cernoziom cambic vertic (CC vs) (pp) Pseudorendzină tipică (PR ti) (pp) Pseudorendzină vertică (PR vs) (pp) Pseudorendzină cambică (PR ca) (pp) Sol cernoziomoid vertic (CMvs) (pp) Sol brun eumezobazic vertic (BM vs) (pp) Sol brun argiloiluvial vertic (BD vs) (pp) WRB-SR . PELOSOLURI (PE) (absente în SRCS) Corelarea subtipurilor de pelosoluri cu WRB-SR şi USDA-ST este redată în tabelul 9.1998: nu sunt separate. Tabel 9.7. cea mai mare parte a acestore soluri se clasifică la subgrupe umbrice-entice de podzoluri. în care caracteristicile conceptului tipic sunt insuficient realizate (lipsa orizontului E albic).

VR) .SRTS Gleic (PEgc) Stagnic (PEst) SRCS Sol brun eumezobazic gleizat vertic (BM vs-gz) (pp) Sol brun eumezobazic pseudogleizat vertic (BM pz-vs) (pp) WRB-SR . tufuri. în condiţii nederanjate. VERTOSOLURI (VS) (VERTISOL . inclusiv un conţinut de argilă de peste 30% cel puţin în primii 50 cm de la suprafaţă.1999 Aquertic Eutrudepts (pp) Aquertic Eutrudepts (pp) Probleme speciale privind corelarea pelosolurilor Întrucât nu există corespondenţe clare cu unităţile taxonomice din WRB-SR şi USDA-ST.1999: conceptul este acelaşi ca în WRB-SR. care de altfel l-a preluat din sistemul american. inclusiv faţă de SRCS-80 prezintă un grad ridicat de aproximare. orizont petrocalcic. Întrucât nu se foloseşte conceptul de orizont vertic. Formează crăpături largi de la suprafaţă până la cel puţin 50 cm adâncime. O corelare mai bună este posibilă numai pe baza caracteristicilor concrete ale profilelor individuale de sol. situate între 50 – 100 cm. corelarea pelosolurilor faţă de aceste două sisteme. Crăpături care se deschid şi se închid periodic. roci metamorfice bazice. 3. USDA-ST . După amestecarea primilor 20 cm. 158 . Natura vertisolurilor este condiţionată de materialul parental.1998: (VERTISOLS . Corelarea vertosolurilor cu WRB-SR şi USDA-ST este redată în tabelul 9. în subsol se dezvoltă o structură specifică având fie suprafeţe de alunecare oblice (slickensides).soluri argiloase. striate (orizont vertic). SRCS) WRB-SR .1998 Verti-gleyic Cambisols (CM vrgl) (pp) Vertic-stagnic Cambisols (CM vr-st) (pp) USDA-ST . marne.31. profunde în care predomină minerale argiloase expandabile de tip smectit. Partea superioară a solului constă în mod obişnuit din blocuri prismatice. sunt frecvente microridicături şi microdepresiuni care sunt cunoscute sub denumirea de microrelief "gilgai" (în româneşte "coşcove"). fie agregate sfenoidale paralelipipedice cu suprafeţe lustruite. Vertisolurile sunt soluri care prezintă: 1. se pun condiţii de structură şi feţe de alunecare şi crăpături.VS. Ea trebuie privită doar ca o paralelizare şi nu ca o echivalare. Un orizont vertic în primii 100 cm de la suprafaţă. Gilgaiul este o consecinţă a mişcării materialului de sol. Ca rezultat al proceselor de gonflare-contracţie. 2. depozite lacustre sau fluviatile. conţin 30% sau mai multă argilă în toate suborizonturile până la cel puţin 100 cm adâncime. ca rezultat al gonflării şi contracţiei. petroduric sau petrogipsic. Aceste materiale sunt derivate din roci fin granulate: bazalte. sau până la un strat contrastant (contact litic sau paralitic. calcare. La suprafaţă. discontinuitate sedimentară). aluviuni marine.

deoarece se cere ca orizontul vertic (caracteristicile vertice) să fie cuprins în primii 100 cm de la suprafaţă. andosolurile sunt caracterizate printr-un orizont vitric sau andic.1998 USDA-ST .1999 Vertisol tipic Pellic Vertisols Typic Hapluderts (pp) (VSti) (VRpe) (pp) Typic Haplusterts (pp) Haplic Vertisols (VRha) (pp) Vertisol cromic Chromic Vertisols Chromic Hapluderts (VScr) (VRcr) (pp) (pp) Chromic Haplusterts (pp) Vertisol Stagni-pellic Vertisols Epiaquic Hapluderts pseudogleizat (VRpe-st) (pp) Epiaquic chromic (VSpz) Stagni-chromic Hapluderts Vertisols (VRcr-st) (pp) Vertisol gleizat Gleyi-pellic Vertisols Endoaquic Hapluderts (VSgz) (VRpe-gc) (pp) (pp) Endoaquic Haplusterts (pp) Gleyi-chromic Vertisols Endoaquic chromic (VRcr-gc) (pp) Hapluderts (pp) Pellic Vertisols Typic Haplusterts (pp) (VRpe) Salinizat (VS) VSsc Alcalizat (VS) VSac Salic Vertisols (VRsz) Sodic Vertisols (VRso) Typic Haplusterts (pp) Halic Haplusterts (pp) Sodic Haplusterts (pp) Typic Haplusterts (pp) Probleme speciale de corelare a vertosolurilor Atât în WRB-SR. conceptul de vertisol este mai larg (cuprinde şi subtipuri vertice) decât cel de vertosol din SRTS. ca allofanul şi imogolitul. duric sau cambic. Nu au alte orizonturi diagnostice (afară de cele îngropate la mai mult de 50 cm adâncime). Alterarea rapidă a materialului vulcanic poros determină acumularea de complexe amorfe şi prezenţa de minerale incomplet cristalizate (short-range-order minerals). fulvic. pumice (piatră ponce) sau alte extruziuni vulcanice de diferite compoziţii. cât şi în USDA-ST. molic.AN). care l-a preluat din acest sistem.1999 (ANDISOLS). pot fi prezente un orizont histic.3. astfel: 159 . în timp ce orizontul andic cuprinde orizonturi de sol constituite în principal din allofane în care predomină complexele humico-aluminice. (ANDOSOLS .8. ocric. Morfologic. ANDISOLURI (AND) (incluse la clasa Umbrisoluri în SRCS) WRB-SR . Prezintă un orizont vitric sau andic începând din primii 25 cm de la suprafaţă. 2.SRTS Tipic (VSti) Brunic (VSbr) Stagnic (VSst) Gleic (VSgc) Nodulocalcaric (VSnc) Salinic (VSsc) Alcalic (VSac) Tabel 9. Soluri formate din cenuşi vulcanice. Orizontul vitric este un orizont dominat de sticlă vulcanică.31 Corelarea subtipurilor de VERTOSOL SRCS WRB-SR . Andosolurile sunt soluri care: 1. 9. dar definiţia este întrucâtva diferită. melanic.2. USDA-ST . Conceptul este acelaşi ca la WRB-SR. umbric.1998.

SRCS . deoarece nu dispunem de date care să ateste echivalenţa orizontului molic de la andisoluri cu epipedonul melanic din USDA-ST. fie: a) În primii 60 cm de la suprafaţa solului mineral. dacă nu există un contact densic. 160 .1999 Alic Hapludands Eutric Hapludands Typic Fulvudands Eutric Melanudands Typic Hapludands Lithic Hapludands (pp) Lithic Hapludands (pp) Histic Fulvudands Neseparate. USDA-ST .• soluri care au proprietăţi andice în 60% sau mai mult din grosime. dacă acestea apar mai sus de 60 cm adâncime.1998 Dystric Andosols (ANdy) Eutric Andosols (ANeu) Umbric Andosols (ANum) Mollic Andosols (ANmo) Haplic Andosols (ANha) Leptic Andosols (ANle) Skeletic Andosols (ANqq) Histic Andosols (ANhi) USDA-ST . HIDRISOLURI (HID) . incluse la Andosol tipic (ANti) Probleme speciale de corelare a andisolurilor Conceptul SRTS se corelează bine cu cel al WRB-SR. sau orizont petrocalcic. întrucât cerinţa de proprietăţi andice este exprimată în % din volumul primilor 60 cm sau din volumul solului până la un strat limitativ (contact litic) dacă acesta se află la adâncime mai mică de 60 cm. incluse la Andosol tipic (ANti) Cambic (ANca) Litic (ANls) Neseparate.1999: Nu există o clasă sau un ordin special.32 Corelarea subtipurilor de ANDOSOL SRTS Distric (ANdi) Eutric (ANeu) Umbric (ANum) Molic (ANmo) Cambic (ANcb) Litic (ANli) Scheletic (ANqq) Histic (ANts) SRCS WRB-SR . Mai redusă este corelarea cu conceptul USDA-ST. Hidrisolurile sunt distribuite practic ca subordine sau subgrupe "acvice" în toate ordinele de soluri.SRTS (SOLURI HIDROMORFE.9.2.1980) WRB-SR . Tabel 9.3. sau b) Între suprafaţa solului mineral sau suprafaţa unui strat organic cu proprietăţi andice şi un contact densic litic sau paralitic.SRTS (ANDOSOL . Relativ nesigură este corelarea Andosolului molic cu melanudandurile eutrice. unde conceptul pare să aibă o accepţie mai largă. sau orizont petrocalcic în cuprinsul a 60 cm adâncime. sau de la suprafaţa unui strat organic cu proprietăţi andice. ANDOSOLURI (AN) .1998: În acest sistem Hidrisolurile sunt reprezentate prin gleisoluri şi prin unităţile stagnice ale altor grupe de referinţă. 9. făcând abstracţie de Histosoluril. SRCS) Definiţiile corespund cu cele ale clasei ANDISOLURI. litic sau paralitic.AN.

ENTISOLURI şi INCEPTISOLURI Corelarea subtipurilor de gleiosoluri este dată în tabelul 9. proprietăţi gleice din primii 50 cm de la suprafaţă. Gleisolurile prezintă următoarele elemente diagnostice: 1. nu au alte orizonturi diagnostice decât unul: antracvic. cambic.33 Corelarea subtipurilor de GLEIOSOL SRTS Distric (GSdi) Eutric (GSeu) Calcaric (GSka) Molic (GSmo) Sol gleic molic Mlăştinos (GCmo-ml) Lăcovişte mlăştinoasă (LCml) Sol gleic umbric mlăştinos (GCum-ml) SRCS . histic. temporar sau permanent umede şi cu reducere la mică adâncime. plintic.33. USDA-ST . takâric. Aceasta determină aeraţie slabă a zonei radiculare şi condiţii nefavorabile pentru cea mai mare parte faunei. Proprietăţile gleice se formează când solul este complet saturat cu apă freatică (exceptând situaţiile cu drenaj artificial) pentru o perioadă suficient de lungă care să permită apariţia condiţiilor de reducere. ocric.SRCS . gipsic. calcic. Această perioadă variază de la câteva zile la tropice.1998 Dystric Gleysols (GLdy) Eutric Gleysols (GLeu) Calcaric Gleysols (GLca) Mollic Gleysols (GLmo) Mollic Gleysols (GLmo) Umbric Gleysols (GLum) Arenic Gleysols USDA-ST . Fizic gleisolurile sunt saturate în apă pentru perioadă lungă de timp în cursul anului.SRTS SOLURI GLEICE (GC) .1999 Typic Endoaquepts (acid class/phase) Typic Endoaquepts (nonacid class/phase) Typic Endoaquepts (calcareous class/phase) Typic Endoaquolls (pp) Mollic Endoaquepts (pp) Typic Endoaquolls (pp) Cumulic Endoaquolls (pp) Typic Humaquepts (pp) Typic Psammaquents Gleic tipic (GCti) Cernic (GSce) Umbric (GSum) Psamic (GSps) 161 . De aceea partea superioară a profilului este pătată (marmorată) în cazul aeraţiei temporare sau are culori care reflectă reducerea.1980 WRB-SR . molic.GLEIOSOLURI (GS) .1998: (GLEYSOLS . 3. nu prezintă schimbare texturală bruscă în primii 100 cm de la suprafaţă. cu excepţia speciilor adaptate. până la câteva săptămâni în alte regiuni. umbric.1999: Gleiosolurile sunt reprezentate prin marile grupe endoacvice de MOLISOLURI.1980 WRB-SR . Umezirea şi uscarea repetată poate cauza o creştere a densităţii solului prin slăbirea legăturilor între particule în timpul saturaţiei şi contracţiei particolelor solului prin uscare. Tabel 9. şi 2.GL) Soluri cu proprietăţi gleice. ori vitric în primii 100 cm de la suprafaţă sau salic între 50 şi 100 cm. sulfuric. andic.

unde o parte din gleiosoluri (cele molice) se încadrează la molisoluri.gleyic Aquentic Cambisols (CMgl-mo) Hapludolls (pp) Aquentic Haplustolls (pp) Gleyic Umbrisols Aquic humic (UMgl) Dystrudepts Gleyic Cambisols (CMgl) Hyposalic gleyic Cambisols (CMgl-szw) Hyposodic gleyic Cambisols (CMgl-sow) Aquic Eutrudepts Aquic Haplustepts (saline phase) Aquic Haplustepts (sodic phase) (Eutricambosol Sol gleic salinizat gleic-salinic) (GCsc) (pp) (ECgc-sc) (Eutricambosol Sol gleic alcalizat gleic-sodic) (GCac) (pp) (ECgc-ac) Probleme speciale de corelare a gleiosolurilor Gleiosolurile din SRTS se corelează bine cu WRB-SR-1998. Deosebiri apar la corelarea cu USDA-ST.1999 Vertic Enduaquepts Typic Endoaquepts Fluvaquentic Endoaquepts Histic Humaquepts Typic Sulfaquepts Endoaquentic Haplustolls (pp) Endoaquentic Hapludolls (pp) Aquic Hapludolls (Eutricambosol Sol gleic molic molic-gleic) (GCmo) (pp) (ECmo-gc) (Districambosol gleic-umbric) (DCgc-um) (Eutricambosol gleic) (ECgc) Sol gleic umbric (GCum) (pp) Sol gleic cambic (GCca) (pp) Aquentic Haplustolls (sodic phase) Aquentic Haplustolls (saline phase) Aquic Eutrudepts (pp) Aquic Haplustepts (pp) Molli .SRTS Pelic (GSpe) Cambic (GScb) Aluvic (GSal) Histic (GStb) Tionic (GSto) (Cernoziom gleic) (pp) (CZgc) (Cernoziom cambic gleic) (pp) (CZcb-gc) (Cernoziom gleic salinic) (pp) (CZgc-sc) (Cernoziom gleic sodic) (pp) (CZgc-ac) (Eutricambosol gleic) (ECgc) SRCS Sol gleic cambic mlăştinos (GCca-ml) Sol gleic turbos mlăştinos (GCtb-ml) Lăcovişte tipică (LCti) Lăcovişte cambică (LCca) Lăcovişte salinizată (LCcs) Lăcovişte alcalizată (LCca) Sol gleic tipic (GCti) (pp) WRB-SR . Majoritatea gleiosolurilor se încadrează însă la inceptisoluri. 162 .gleyic Chernozems (CHgl-szw) Hyposodic gleyic Chernozems (CHgl-sow) Gleyic Cambisols (CMgl) USDA-ST . Conceptul de sol gleic din SRTS este mai restrâns decât cel din SRCS.1998 Vertic Gleysols (GLvr) Haplic Gleysols (GLha) Fluvic Gleysols (GLfv) Histic Gleysols (GLhi) Thionic Gleysols (GLti) Gleyic Chernozems (CHgl) Gleyic Chernozems (CHgl) Hyposali. iar unele (cele psamice) la entisoluri.

1998: Nu sunt separate.34 Corelarea subtipurilor de LIMNOSOL SRTS Distric (LMdi) Eutric (LMeu) Calcaric (LMka) Entic (LMen) Psamic (LMps) Pelic (LMpe) Salinic (LMsc) Histic (LMtb) Tionic (LMto) SRCS .1980 WRB-SR . LUVISOLURI şi ALBELUVISOLURI.1980 WRB-SR .1998: Deşi într-o anumită fază au fost considerate la nivel de grupă de referinţă. Stagnosolurile din SRTS se regăsesc ca unităţi stagnice de CAMBISOLURI. Excepţie face subtipul psamic care se încadrează la Psammaquenturi.1999: Se pot corela aproximativ cu HIDRACVENTURILE (HYDRAAQUENTS) soluri care au în toate orizonturile între 20 şi 50 cm adâncime.2000 Absente în SRCS . STAGNOSOLURI (SG) SOL PSEUDOGLEIC (PG) SRCS . În aceste sisteme (şi nu numai) nu este încă dezvoltată o clasificare a solurilor subacvatice ca în pedologia germană. ulterior stagnosolurile au fost distribuite la unităţi stagnice aparţinând altor grupe.SRTS .1998 USDA-ST .1999: În acest sistem stagnosolurile din SRTS se regăsesc în marile subgrupe de EPIACVALFURI (EPIAQUALFS) şi EPIACVEPTURI (EPIAQUEPTS).1979 WRB-SR . valori ale indicelui de maturare "n" mai mic de 0.35.34.LIMNOSOLURI (LM) . Tabel 9. USDA-ST .7 şi conţin 8% sau mai multă argilă în fracţiunea fină.1998. Corelarea subtipurilor de limnosoluri este dată în tabelul 9. 163 . fiind considerate suprafeţe lacustre. În USDA Soil Taxonomy se corelează aproximativ cu marea grupă a hidracventurilor. USDA-ST . Aceste unităţi sunt definite ca având proprietăţi stagnice în primii 50 cm (sau între 50-100 cm endostagnice).1999 Typic Hydraquents (acid class) Typic Hydraquents (non-acid class) Typic Hydraquents (calcareous class) Typic Hydraquents Typic Psammaquents Typic Hydraquents Typic Hydraquents (saline phase) Thapto-histic Hydraquents Sulfic Hydraquents Probleme speciale de corelare a limnosolurilor Aceste soluri lipsesc din WRB . Corelarea subtipurilor de stagnosoluri este dată în tabelul 9.

petrografică.10.35 Corelarea subtipurilor de STAGNOSOL SRTS Tipic (STti) Luvic (STlv) Albic (STal) Vertic (STvs) Gleic (STgc) Planic (STpl) Histic (STtb) SRCS . Aceasta are loc în regiunile unde evapotranspiraţia depăşeşte cu mult precipitaţiile.Tabel 9.SC): Solonceacurile sunt soluri cu concentraţie ridicată de săruri în orizontul de suprafaţă în anumite perioade ale anului. Adeseori.SRCS-1980 WRB-SR -1998 (SOLONCHAKS . cel puţin o parte a anului şi unde materialele parentale ale solurilor conţin cantităţi moderate sau mari de săruri.1998: În acest sistem.1980 Sol pseudogleic tipic (PGti) Sol pseudogleic luvic (PGlv) Sol pseudogleic albic (PGal) Sol pseudogleic vertic (PGvs) Sol pseudogleic gleizat (PGgz) WRB-SR . vulcanică. îngrăşăminte. SOLONCEACURI (SC) SOLONCEAC (SC) . în cazul unor soloneţuri). USDA-ST . 164 . 9. SALSODISOLURI (SAL) SOLURI HALOMORFE – SRCS . folosirea soluţiilor nutritive în sere şi în culturile fără sol.1999: Salsodisolurile sunt distribuite la nivel de subordin sau mare grupă de soluri în cadrul ARIDISOLURILOR (în cazul solonceacurilor) sau al ALFISOLURILOR (sau chiar al MOLISOLURILOR.1999 Typic Epiaquepts (pp) typic Epiaqualfs (pp) Typic Epiaqualfs Typic Glossaqualfs Vertic Epiaquepts Endoaquic Epiaquepts Typic Epiaqualfs Humic Epiaquepts Probleme speciale de corelare a stagnosolurilor Prin încadrarea stagnosolurilor în cele două sisteme WRB-SR şi USDA-ST se constată o redistribuire a acestora la alte unităţi taxonomice (Cambisoluri şi Luvisoluri şi respectiv Alfisoluri şi Inceptisoluri).1980 WRB-SR . manipularea apei freatice. Sărurile responsabile pentru salinitate au origini variate: marină.). salinizarea este indusă de om. salsodisolurile sunt reprezentate prin grupele de referinţă ale solonceacurilor şi soloneţurilor. deşeuri urbane etc. hidrotermală sau eoliană. prin utilizare agricolă şi alte practici (irigaţie.1998 Stagnic Cambisols (pp) (CMst) Stagnic Luvisols (pp) (LVst) Stagnic Luvisols (LVst) Stagni-albic Luvisols (LVal-st) Stagni-vertic Cambisols (CMvr-st) Gleyi-stagnic Cambisols (CMst-gl) Stagnic Luvisols (LVst) Histi-stagnic Cambisols (CMst-hi) USDA-ST .2.3.

yermic. cruste de sare etc. sărurile prezente în soluţia de sol se pot precipita la suprafaţă în diferite forme (eflorescenţe albe. După desalinizare. Ele prezintă o considerabilă diversitate în ceea ce priveşte proprietăţile hidrologice.Prezenţa acestor săruri. lagune sărate. depinzând de intensitatea salinităţii. urmat de dezintegrarea structurii. iar proprietăţile hidrodinamice ale solului sunt neschimbate. apărând ca pete în zonele joase.1998 Haplic Solonchaks (SCha) (pp) Salic Fluvisols (FLsz) (pp) Calcari-haplic Solonchaks (SCha-ca) USDA-ST . Concentraţia ridicată a sodiului în soluţie. molic. ocric. Întrucît sunt determinate de condiţii de drenaj natural slab. care pot fi spălate de săruri când plouă. Excepţie fac solonceacurile reziduale de pe marne salifere din Transilvania şi Câmpia Moldovei. Solonceacurile prezintă următoarele caracteristici diagnostice: 1. În condiţii climatice extreme (precipitaţii puţine.1999: Datorită secetei fiziologice induse de presiunea osmotică mare a soluţiei de sol. cruste de sare. care la rândul ei provoacă un efect secundar de gonflare.1999 Typic Haplosalids (pp) - Typic Haplosalids (pp) (calcareous phase) 165 .36.): Acest proces este discontinuu. solonceacurile din România aparţin în cea mai mare parte de marea grupă a ACVISALIDURILOR (AQUISALIDS). după care se refac. cu excepţia unui orizont histic. ca urmare a concentraţiei ridicate de săruri.36 Corelarea subtipurilor de SOLONCEAC SRTS Tipic (SCti) Cu sodă (SCso) Calcaric (SC ka) SRCS . dintre care sodiul este de departe cel mai important. mărimea presiunii osmotice a soluţiei solului sau toxicitatea indusă de anumiţi ioni determină apariţia de peisaje specifice. Spre deosebire de soloneţuri. takâric. atât în spaţiu cât şi în timp. calcic. Tabel 9. depozite de sare neagră. Orizont salic cu limita superioară în primii 50 cm de la suprafaţă 2. fizice şi chimice. ocupate fie de vegetaţie tolerantă la salinitate (halofită) sau caracterizate prin absenţa vegetaţiei (lacuri sărate. Solonceacurile vertice şi respectiv cele psamice aparţin marilor grupe de SALUSTERTURI (SALUSTERTS) şi respectiv PSAMACVENTURI (PSAMMAQUENTS). Cationii implicaţi sunt sodiul (Na). calciul (Ca). chiar dacă o anumită cantitate de sodiu din această soluţie este adsorbită de complexul de schimb (Alcalizare sau sodizare). cristale de evaporaţie etc. odată cu dispariţia acţiunii floculante a sărurilor. care ar putea fi incluse la marea grupă a HAPLOSALIDURILOR (HAPLOSALIDS). pudră brună neagregată. cambic. Singura trăsătură comună a solonceacurilor este conţinutul ridicat de săruri. Corelarea subtipurilor de solonceacuri este dată în tabelul 9. Ea reprezintă o cristalizare a sărurilor. Agregatele rămân stabile şi floculate. Nu prezintă alte orizonturi diagnostice. ca şi cea a magneziului în mediile necalcaroase. determină inevitabil adsorbţia sodiului în complexul de schimb cationic. duric. cationii de Na absorbiţi în complexul de schimb determină dispersia şi degradarea accentuată a structurii. Dezintegrarea agregatelor care rezultă din concentrarea sărurilor la suprafaţă şi care se manifestă sezonier ca un orizont de suprafaţă sub formă de pudră nu poate fi considerată ca o degradare structurală în sens strict. ca hidroliza sodiului. magneziul (Mg) şi potasiul (K).). solonceacurile sunt incluse fără excepţie în ordinul ARIDISOLURI (ARIDISOLS). Degradarea structurii solului nu are loc atât timp cât în soluţia de sol sunt cantităţi importante de săruri solubile. USDA-ST . în solonceacuri nu există o structură specifică. gipsic sau vertic.1980 Solonceac tipic (SCti) WRB-SR . evapotranspiraţie ridicată).

SRTS Molic (SCmo) Sodic (SCac) Vertic (SCvs) Gleic (SCgc) Psamic (SCps) Pelic (SCpe) Gleic pelic (SCgc-pe)

SRCS Solonceac molic (SCmo) Solonceac alcalizat (SCac) Solonceac vertic (SCvs) Solonceac gleic (SCgc) -

WRB-SR - 1998 Mollic Solonchaks (SCmo) Sodic Solonchaks (SCso) Vertic Solonchaks (SCvr) Gleyic Solonchaks (SCgl) Hyposalic Arenosols (ARszw)

USDA-ST - 1999 Typic Haplosalids Typic Haplosalids (pp) Vertic Haplosalids (pp) Typic Aquisalids

Typic Psammaquents (saline phase) Vertic Solonchaks Vertic Haplosalids (SCvr) (pp) Gleyi-vertic Solonchaks Vertic Aquisalids (SCvr-gc) (pp)

Probleme speciale de corelare a solonceacurilor Subtipurile de solonceacuri din SRTS se corelează bine cu unităţile de solonceacuri din WRB-SR. Mai puţin clară este echivalarea acestor soluri în USDA-ST. Astfel, în acest sistem solonceacurile pe nisipuri se clasifică (din cauza grosimii reduse a orizontului salic) la entisoluri (psammaquenturi) SOLONEŢURI (SN) - SRTS SOLONET (SN) SRCS - 1980 WRB-SR - 1998: (SOLONETZ - SN). Soloneţurile sunt soluri condiţionate de salinitatea materialului parental sau a apei freatice şi condiţii de drenaj deficitare. Ele sunt larg răspândite în regiunile cu climat semiarid sau de stepă uscată ca veri foarte calde şi uscate (Pm = 400 - 500(600) mm), pe suprafeţele joase cu relief plan şi cu drenaj intern şi extern slab, şi în mod inerent pe materiale parentale salifere (ex.: argile marine, depozite aluviale salinizate etc.). Soloneţurile suportă o vegetaţie specifică constituită din plante halofile. În astfel de condiţii acumularea sărurilor are loc în zonele mijlocii şi inferioare ale profilului de sol cu uscare spre suprafaţă în timpul verii (sezonul uscat) şi deplasare spre adâncime în timpul iernii (sezonul umed). Când solurile sunt afectate de săruri neutre, în special clorura de sodiu şi sulfaţi de sodiu se formează solonceacurile. Soloneţurile se formează sub influenţa unor săruri ca: NaHCO3, Na2CO3; Na2SiO3 şi MgCO3 (Alcalizarea) dar şi a unor săruri neutre (SO4Na2 , Cl Na). Caracteristic soloneţurilor este orizontul natric asociat frecvent cu un orizont de suprafaţă bogat în humus şi orizonturi subiacente salinizate. Între orizontul de suprafaţă şi orizontul natric este prezent frecvent un strat albit (orizont albic caracteristic soloneţurilor "solodizate"). Orizontul natric este un orizont de subsuprafaţă dens, cu un conţinut de argilă mai mare decât orizonturile supraiacente şi conţinut ridicat de sodiu şi/sau magneziu schimbabil. Culorile variază de la brun la negru iar structura este columnară mare, prismatică sau chiar masivă. Ambele caracteristici depind de compoziţia cationilor schimbabili şi conţinutul de săruri din orizonturile subiacente. Adeseori sunt prezente cutane argiloase groase de culoare închisă, în special în partea superioară a orizontului. Orizontul de suprafaţă, este în mod obişnuit bogat în materie organică şi prezintă grosimi variabile de la câţiva cm la peste 25 cm. Când nu este prezent un orizont albic subiacent acest orizont trece direct la orizontul natric. Deşi orizontul natric poate prezenta deosebiri

166

în ceea ce priveşte structura, culoarea şi densitatea aparentă caracteristica comună este permeabilitatea foarte mică, în stare umedă rata infiltraţiei este practic zero. Caracteristicile fizice dominante ale Soloneţurilor sunt stabilitatea slabă a structurii, impermeabilitatea în condiţii umede şi întărirea orizontului natric în stare uscată. Caracteristicile chimice principale sunt conţinutul ridicat de sodiu sau de sodiu plus magneziu în complexul adsorptiv şi pH-ul ridicat (în apă) care este frecvent mai mare de 9. Soloneţurile au o singură caracteristică diagnostică de identificare şi anume: prezenţa unui orizont natric în primii 100 cm de la suprafaţă. USDA-ST - 1999: În acest sistem Soloneţurile sunt distribuite în ordinul ALFISOLURI, (ALFISOSLS) şi MOLISOLURI (MOLLISOLS). Soloneţurile din România aparţin predominant marilor grupe NATRUDALF (NATRUDALFS), NATRUSTALF (NATRUSTALFS), NATRUDOL (NATRUDOLLS), NATRUSTOL (NATRUSTOLLS) şi NATRACVALF (NATRAQULFS) Diagnostic pentru toate aceste mari grupe este prezenţa orizontului natric. Corelarea subtipurilor de soloneţuri este dată în tabelul 9.37. Tabel 9.37 Corelarea subtipurilor de SOLONEŢ SRTS Tipic (SNti) Calcaric (SN ka) Molic (SNmo) Luvic (SNlv) Albic (SNab) Salinic (SNsc) Stagnic (SNst) Gleic (SNgc) SRCS - 1980 Soloneţ tipic (SNti) WRB-SR - 1998 Haplic Solonetz (SNha) Haplic Solonetz (SNha) Mollic Solontez (SNmo) Haplic Solonetz (SNha) Albic Solonetz (SNab) Endosalic Solonetz (pp) (SNszn) Hyposalic Solonetz (pp) (SNszw) Stagnic Solonetz (SNst) Gleyic Solonetz (SNgl) USDA-ST - 1999 Aquic Natrustalfs (pp) Aquic Natrudalfs (pp) Aquic Natrustalfs (pp) Aquic Natrustolls (pp) Aquic Natrudolls (pp) Aquic Natrudalfs Albaquic Natrudalfs (pp) Salidic Natrustalfs (pp) Aquileptic Natrustalfs (pp) Epiaquic Natrudalfs (pp) Endoaquic Natrudalfs (pp) Typic Natraqualfs(pp) Endoaquic Natrustalfs (pp) Glossaquic Natrudalfs (pp)

Soloneţ molic (SNmo) Soloneţ luvic (SNlv) Soloneţ albic (SNab) Soloneţ salinizat (SNsc) Soloneţ gleizat (SNgz)

Solodic (SNsd) Entic (SNen) Psamic (SNps) Pelic (SNpe)

Soloneţ glosic (pp) (SNgl) Soloneţ cambic (SNca) -

Albic Solonetz (pp) (SNal)

Sodic Cambisols (pp) Typic Halaquepts (CMso) Sodic Gleisols (pp) (GCso) Haplic Solonetz Typic Aquipsamments (SNha) (sodic phase) Vertic Solonetz Vertic Natrudalfs (pp) Aquertic Natrudalfs (SNvs) (pp)

167

Probleme speciale de corelare a soloneţurilor Corelarea soloneţurilor din SRTS cu soloneţurile WRB-SR-1998 este bună, cu excepţia soloneţurilor entic care după definiţia WRB-SR se încadrează la cambisoluri. În sistemul USDA-ST problema este cea a regimului de umiditate. Principiul folosit pentru rezolvare a fost încadrarea soloneţurilor luvice, albice, stagnice şi solodice la natrudalfuri sau natraqualfuri, iar a celorlalte subtipuri la natrustalfuri şi natrustoluri. Soloneţul entic se încadrează la Inceptisoluri (halaquepturi). 9.3.2.11. HISTISOLURI (HIS) SOLURI ORGANICE (HISTOSOLURI) - SRCS 1980 WRB-SR - 1998: (HISTOSOLS - HS) Histosolurile se deosebesc de alte soluri prin prezenţa orizontului histic, care este format din "material organic de sol", cu proprietăţi fizice, chimice şi mecanice care diferă puternic de cele ale materialelor de sol minerale. Histosolurile se formează în condiţii de mediu unde materia organică este produsă de o vegetaţie adaptată (climax) şi unde descompunerea biochimică a resturilor de plante este întârziată de temperaturi joase, mlăştinire persistentă, aciditate extremă, oligotrofie şi/sau prezenţa de niveluri ridicate de electroliţi sau toxine organice. Materialul organic de sol este definit ca având peste 20 - 35% (în funcţie de conţinutul de argilă) materie organică. Materialele organice acumulate în diferite condiţii de mediu sunt în general de compoziţie diferită sau prezintă proprietăţi chimice, fizice şi mecanice diferite. De asemenea, variat este şi gradul de descompunere al materialului organic de sol, care este un criteriu adiţional important în subdivizarea Histosolurilor. Combinaţia de diferite condiţii de mediu, compoziţia actuală a materialului organic de sol şi gradul de descompunerea a acestuia determină diferite tipuri de histosoluri. Histosolurile sunt soluri care au un orizont histic sau folic şi: 1. fie :a. grosimi de ≥ 10 cm de la suprafaţă solului până la un contact litic sau paralitic, fie b. grosimi de ≥ 40 cm şi cu limită superioară în primii 30 cm de la suprafaţă solului, şi 2. absenţa unui orizont andic sau vitric începând din primii 30 cm de la suprafaţă. USDA-ST - 1999: În acest sistem HISTOSOLURILE sunt separate la nivel de ordin (HISTOSOLS) şi sunt definite ca soluri care au următoarele caracteristici diagnostice: 1. Nu au proprietăţi andice în ≥ 60% din grosimea cuprinsă între suprafaţa solului şi fie o adâncime de 60 cm fie până la un contact densic, litic or paralitic sau duripan, dacă acestea apar la adâncimi mai mici de 60 cm, şi 2. Conţin materiale organice de sol care îndeplinesc una sau mai multe din următoarele condiţii: a) acoperă materiale vulcanice (cenuşi, piatră ponce) sau scheletice sau umplu 1) interstiţiile acestora şi direct sub aceste materiale urmează un contact densic, litic sau parlitic; sau b) împreună cu materialele vulcanice (cenuşi, piatră ponce) sau scheletice subiacente însumează ≥ 40 cm între suprafaţa solului şi adâncimea de 50 cm, sau c) constituie > 2/3 din grosimea totală a solului până la un contact densic sau paralitic şi nu au orizonturi minerale sau au orizonturi minerale cu o grosime totală ≤ 10 cm, sau d) sunt saturate cu apă ≥ 30 de zile pe an în anii normali (sau sunt artificial dreanate), au o limită superioară în primii 40 cm de la suprafaţă şi au o grosime totală, fie:

Materialele care îndeplinesc definiţia de materiale vulcanice reprezintã > 10 % din volum; golurile umplute cu material organic sunt considerate ca formând orizontul organic.

1)

168

având caracteristicile prezentate anterior. USDA-ST . Tabel 9. în stare umedă.1 g/cm . FOLIOSOLURI (FB) LITOSOL ORGANIC (LS tb)(pp) .1998: În acest sistem de referinţă foliosolurile apar la nivel de unitate de sol sub denumirea de histosoluri folice.1 cm g/cm .1980 WRB-SR . Epipedonul folistic este definit ca un strat (unul sau mai multe orizonturi) care este saturat < 30 de zile (cumulativ) în anii normali (şi nu este artificial drenat) şi care.1999: În taxonomia americană foliosolurile sunt reprezentate prin subordinul FOLISTURI (FOLISTS).i) ≥ 60 cm dacă ≥ 3/4 din volumul lor este constituit din fibre de muşchi. SAPRISTURI (SAPRISTS) şi HEMISTURI (HEMISTS). fie ii) ≥ 40 cm dacă sunt constituite fie din materiale hemice sau saprice. USDA-ST . Constă din material organic de sol. fie: 1.38.1999: Histosolurile sunt reprezentate prin trei subordine: FIBRISTURI (FIBRISTS). fie 169 . definite ca având orizont folic ≥ 10 cm grosime.1998 USDA-ST . cu o grosime de ≥ 20 cm şi fie are un conţinut de ≥ 75% din volum fibre de sfagnum sau are o densitate aparentă în stare umedă 3 < 0. Mai puţin precisă este corelarea cu USDA-ST . HISTOSOLURI (HIS) SOL TURBOS (TB) – SRCS .1999 Distric Sol turbos tipic Dystric Histosols Sphagnic Cryofibrists (TBdi) (TBti) (pp) (HSdy) (pp) Typic Cryohemists (pp) Eutric Sol turbos tipic Eutric Histosols Typic Haplofibrists (pp) (TBeu) (TBti) (pp) (HSeu) Typic Haplohemists (pp) Typic Haplosaprists (pp) Salinic Sol turbos salinizat Salic Histosols Halic Haplosaprists (pp) (TBsc) (TBsc) (HSsz) Typic Haplosaprists (saline phase) Teric (TBte) Tionic (TBto) Haplic Histosols (HSha) Thionic Histosols (HSti) Terric Haplosaprists Typic Sulfohemists (pp) Typic Sulfosaprists (pp) Typic Sulfihemists (pp) Typic Sulfisaprists (pp) Probleme speciale de corelare a turbosolurilor Corelarea cu Histosolurile din WRB-SR . Corelarea subtipurilor de Histosoluri este dată în tabelul 9.1999.1998: Histosolurile.SRCS-1980 WRB-SR . când nu prezintă aceste caaracteristici grosimea este de ≥ 15 cm. sunt subdivizate în funcţie de natura şi gradul de descompunere a materialului organic. aciditate. sau 3 dacă densitatea aparentă în stare umedă este < 0.1980 WRB-SR . criteriu care în SRTS este avut în vedere la nivel de varietate.1998 este bine asigurată. unde Histosolurile sunt separate la nivel de subordin în funcţie de gradul de descompunere a materialului organic. de ≥ 0.a. soluri caracterizate prin prezenţa epipedonului folistic.38 Corelarea subtipurilor de HISTOSOL SRTS SRCS . regim de temperatură ş. sau din materiale fibrice cu < 3/4 (din volum) fibre de muşchi şi o densitate 3 aparentă.1 g/cm .

El constă dintr-un orizont de suprafaţă gros şi bogat în humus care a fost produs de om prin fertilizarea îndelungată cu amestecuri pământoase.1998: (ANTHROSOLURI .5. plagic sau teric cu grosimi de ≥ 50 cm. tipice şi litice. cu două subgrupe. Calcule făcute au arătat că cele mai groase soluri de plagen s-au acumulat de-a lungul unei perioade de peste o mie de ani. Sunt recunoscute mai multe procese antropedogenetice: arătura adâncă.3.2. b) ≥ 8 % dacă fracţia minerală nu conţine argilă. ANTRISOLURI (ANT) SOLURI NEEVOLUATE TRUNCHIATE SAU DESFUNDATE (pp) – SRCS . 9.1999 Typic Cryofolists (pp) Typic Udifolists (pp) Typic Udifolists (pp) Lithic Cryofolists (pp) Lithic Udifolists (pp) Lithic Ustifolistst (pp) Litosol organic (LStb) Probleme speciale privind corelarea Foliosolurilor Corelarea cu WRB-1998 se poate face numai la nivelul unor unităţi de ordinul III (tranziţii). În sistemul WRB-SR solurile erodate sunt excluse din conceptul de Antrosol. c) ≥ 8 % + procentul de argilă împărţit cu 7. Un caz special al antrosolurilor îl constituie aşa numitele soluri "PLAGGEN". Corelarea subtipurilor de foliosoluri este dată în tabelul 9.1980 WRB-SR . un orizont hortic.AT). aplicarea de material organic de tip plaggen.2. La anumite adâncimi poate fi prezent un sol îngropat care evidenţiază condiţiile pedologice care existau înainte ca terenul să fi fost modificat. în aşa măsură încît solul original a rămas numai ca sol îngropat. un orizont antracvic şi un orizont subiacent hidragric.39 Corelarea subtipurilor de FOLIOSOL SRTS Distric (FBdi) Eutric (FBeu) Litic (FBli) SRCS . irigarea cu ape bogate în suspensii şi cultivarea îndelungată a orezului. În mod obişnuit conţin resturi de cărămizi şi ceramică şi are un conţinut ridicat de fosfor. una din următoarele două caracteristici: 1. În USDA Soil Taxonomy. cu o grosime însumată de 50 cm sau mai mult.39. adăugiri de materiale străine.1998 Dystri-folic Histosols (HSfo-dy) Eutri-folic Histosols (HSfo-eu) Lithi-folic Histosols (dystric)(pp) (eutric)(pp) (HSfo-li) USDA-ST . sistematica acestor soluri este dezvoltată numai la nivel de mare grupă. Sub această denumire se regăsesc numai antrisolurile rezultate prin transformările produse de om. De altfel în România aceste soluri nu au fost practic descrise până acum. Anthrosolurile sunt soluri care au fost transformate prin procese antropedogenetice.1980 WRB-SR . care pot fi descrise ca orizonturi antrice. Influenţa umană este limitată la orizonturile de suprafaţă. iragric. Tabel 9. 170 . Antrosolurile prezintă deci. dacă fracţia minerală conţine < 60% argilă. până la adâncimea de 25 cm. sau 2. are un conţinut de carbon organic în greutate: a) ≥ 16% dacă fracţia minerală conţine ≥ 60% argilă. deşi prezenţa lor a fost semnalată. Constă dintr-un orizont Ap care după amestecarea.12.

Epipedonul antropic este un strat (orizont) care prezintă semne evidente ale unor dereglări (modificări) determinate de activitatea umană.SRCS . El prezintă toate cerinţele unui epipedon molic cu excepţia uneia sau ambele condiţii de mai jos: -1 1) ≥ 1. Pot fi de asemenea prezente fragmente din diverse materiale cum ar fi de nisip negru sau cenuşiu de dimensiunea unei lame de cazma etc.40 Corelarea subtipurilor de ERODOSOL SRTS Cambic (ERcb) Argic (ERar) Andic (ERan) Spodic (ERsp) Calcaric (ERka) Psamic (ERps) Pelic (ERpe) Stagnic (ERst) Litic (ERli) Scheletic (ERqq) Eutric (EReu) SRCS .500 mgKg P2O5 solubil în 1% acid citric şi o descreştere regulată a conţinutului de P2O5 până la adâncimea de 125 cm. ERODOSOLURI . Antrepturile sunt definite ca soluri care au un epipedon antropic sau plaggen. Epipedonul plagen este un strat de suprafaţă de peste 50 cm grosime care a fost produs de om prin fertilizare organică îndelungată.(ER) (ERODISOL . peste 9 luni pe an.1980 Tabel 9.1999 Inceptisols (eroded phase) Alfisols (eroded phase) Andisols (eroded phase) Spodosols (eroded phase) Typic Udorthents (pp) Typic Ustorthents (pp) Typic Ustipsamments (pp) Typic Udipsamments (pp) Vertic Udorthents (pp) Vertic Ustorthents (pp) Epiaquic Udorthents Lithic Udorthents (pp) Lithic Ustorthents (pp) Lithic Udorthents (pp) Lithic Ustorthents (pp) Tipic Udortents Tipic Ustorthents - Erodisol pseudogleizat (ERpz) Erodisol litic (ER ls) Erodisol tipic (ER ti) (pp) 171 .(ER) .USDA-ST . sau 2) dacă solul nu este irigat toate părţile epipedonului sunt uscate în anii normali.1980 Erodisol cambic (ERca) Erodisol argiloiluvial (ERar) Erodisol andic (ERan) Erodisol feriiluvial (ERfe)(pp) Erodisol tipic (ERti)(pp) WRB-SR . în mod obişnuit conţine bucăţi de cărămidă şi ceramică. Solurile puternic erodate nu sunt reţinute ca unitate taxonomică ci sunt transferate la faze de sol (faze de eroziune) ale unităţilor taxonomice respective.1998 Cambisols (eroded phase) Luvisols (eroded phase) Andosols (eroded phase) Podzols (eroded phase) Calcaric Regosols (RGca) Haplic Arenosols (ARha) Vertic Regosols (RGvr) Stagnic Regosols (RGst) Leptic Regosols (RGle) (eroded phase) Skeletic Regosols (RGsk) (eroded phase) Skeletic Regosols Haplic Regosols (ATha) USDA-ST .1999: În sistemul USDA-ST îşi găsesc locul în subordinul ANTREPTURI (ANTHREPTS) numai antrisolurile rezultate prin transformările induse de om.

1998 şi USDA . WRB-SR .1998 Hortic Anthrosols (ATho) Hydragric Anthrosols (ATaq) Arenic Anthrosols (ATar) Vertic Anthrosols (ATvs) Calcaric Anthrosols (ATca) Eutric Anthrosols (ATeu) Dystric Anthrosols (ATdy) USDA-ST .1980 WRB-SR . 9.6 (USDAST).5 (WRB-SR) şi 9. Graficele de corelare la nivel de tip de sol sunt redate în fig.41 Corelarea subtipurilor de ANTROSOL SRTS Hortic (ATho) Antracvic (ATaq) Psamic Pelic Calcaric Eutric Distric SRCS .ANTROSOLURI (AT) (absente în SRCS . Antrosolurile suficient de dezvoltate. iar corelarea tipurilor de sol din SRTS cu unităţile de sol din lista FAO/UNESCO-1988. 172 . Restul erodosolurilor se clasifică drept regosoluri în WRB-SR şi respectiv ca arenturi în sistemul USDA-ST.1999 sunt redate în tabelul sinoptic.1980) Tabel 9.1999 Plagganthrepts Haplanthrepts Haplanthrepts Haplanthrepts Haplanthrepts Haplanthrepts Haplanthrepts Probleme speciale de corelare a erodisolurilor şi antroposolurilor Conceptul de erodosol nu are echivalent taxonomic în WRB-SR şi USDA-ST. nu pun probleme de corelare întrucât au fost preluate din WRB-SR şi au corespondenţe clare în USDA-ST. Erodosolurile care mai păstrează încă resturi de orizonturi diagnostice se clasifică drept faze erodate ale pedotaxonilor pentru care aceste orizonturi sunt specifice.

1998) RZ NS HS EC DC EL LV PL AL EP PD CP GS LM SG SC SN TB FB ER AT 2) 2) 2) .SRTS USDA S LS RS PS AS ET PE2 VS AN KZ CZ FZ ) TAXONOMY AC-ACRISOLS1) AB-ALBELUVISOLS AL-ALISOLS AN-ANDOSOLS AT-ANTROSOLS AR-ARENOSOLS CL-CALCISOLS1) CM-CAMBISOLS CH-CHERNOZEMS CR-CRYOSOLS1) DU-DURISOLS1) FR-FERALSOLS1) FL-FLUVISOLS GL-GLEYSOLS GY-GYPSISOLS1) HS-HISTOSOLS KS-KASTANOZEMS LP-LEPTOSOLS LX-LIXISOLS1) LV-LUVISOLS NT-NITISOLS PH-PHAEOZEMS PL-PLANOSOLS PT-PLINTHOSOLS1) PZ-PODZOLS RG-REGOSOLS SC-SOLONCHAKS SN-SOLONETZS UM-UMBRISOLS VR-VERTISOLS 1) Soluri din WRB care nu apar pe teritoriul României 2) Soluri din SRTS fără corespondenţă în WRB la nivel de grupă de referinţă.5. se pot regăsi la nivelul II Figura 9. Schema corelaţiei tipurilor de sol din SRTS cu Baza Mondială de referinţă pentru Resursele de sol (WRB-SR.

1999 la nivel de subordine LS RS PS AS ET PE1) VS2) AN KZ CZ FZ RZ NS HS EC2) DC EL2) LV2) PL SRTS USDA S TAXONOMY 1 AQUALFS 2 CRYALFS 3 USTALFS 4 UDALFS 5 CRYANDS 6 UDANDS 7 SALIDS 8 AQUENTS 9 ARENTS 10 PSAMMENTS 11 FLUVENTS 12 ORTHENTS 13 FOLISTS 14 FIBRISTS 15 SAPRISTS 16 HEMISTS 17 AQUEPTS 18 ANTHREPTS 19 CRYEPTS 20 USTEPTS 21 UDEPTS 22 AQUOLLS 23 RENDOLLS 24 USTOLLS 25 UDOLLS 26 CRYODS 27 HUMODS 28 ORTHODS 29 AQUERTS 30 UDERTS 31 USTERTS 1) Soluri din SRTS care nu au echivalent în USDA-Soil Taxonomy la nivel de mare grupa sau subgrupa de sol 2) Soluri distribuite la mai multe subo AL EP PD2) CP GS2) LM SG SC SN2) TB2) FB ER AT .6.Figura 9. Schema corelatiei tipurilor de sol din SRTS cu sistemul USDA Soil Taxonomy.

rândul 6 de jos pag. 108. 129. 130. de argilă caolinitică. 129. 148. 131.Erată în loc de: general pag. 4 pag. paragr. tabel 9. 128. nota de picior 6 pag. nota de picior 5 textul actual se va citi: SRCS-80 sodizat moderat preluvosoluri ale solurilor Idem 2 ARca ARson ARsow Orizont de sub suprafaţă caracteristic unor soluri tropicale constând dintr-o mixtură săracă în humus.1. cuarţ şi alte componente.12 SRCS sau SCRS-79 sodizare moderat peluvosoluri a solurilor Idem 16 AR AR AR pag. notele de picior 3.5. 172. tabel 9. 9. Textul actual de la nota 5 notă de picior 1 FLum FLvr Greyic Phaeozems BDrz BDpr 3-lea Alosoluri arenturi USDA S Taxonomy Alisoluri ortenturi WRB-SR pag. rândul al de jos Idem 16 Vezi 15 FLha-um FLha Greyic Phaeoms BDac pag. 129. 130.2 pag.23. subrendzinic pseudorendzinic pag. 9. nota de picior 8 pag.16 pag. pelic pag.13 idem. fig. 105. fig. 152. 9. 135. tabel 9. pag. 173. tabel 9. 79 pag.5. stânga sus .1.