Departamentul Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova PROTECŢIA CIVILĂ

ÎN SITUAŢIIA EXEPŢIONALE

Chişinău 2004 Noţiuni generale

Omenirea, permanent se află sub pericolul declanşării situaţiilor excepţionale. Aceasta se referă atât la activitatea de producţie , cât şi la diverse situaţii cotidiene. Pentru ca omul să supravieţuiască şi să-şi manifeste potenţialul său de producere, de a influenţa asupra tuturor factorilor negativi ce-l înconjoară, el are nevoie nu numai de protecţie socială, dar şi protecţie din partea unor factori ai naturii. Cunoaşterea particularităţilor caracteristice a situaţiilor excepţionale, care dereglează procesele vitale, are o însemnătate hotărâtoare pentru protecţia omului. Însă numai cunoaşterea acestor situaţii extremale, este insuficient pentru a depăşi influenţa lor distructivă asupra omului. De aceea este absolut necesar, ca fiecare individ (de la mic la mare) să însuşească metodele de acţiune în situaţii excepţionale, pentru a-şi apăra viaţa sa şi a celor din jur.

Tragediile care au avut loc pe parcursul istoriei şi îndeosebi cele din ultimii ani (cutremurul de pământ din Iran, Turcia, Armenia, inundaţiile şi chiciura din Moldova, alunecările de teren, uraganele, avariile de la staţiile atomo-electrice, conflictele militare din diferite zone ale lumii etc.), urmate de mari pagube materiale şi umane, subliniază necesitatea de a le cunoaşte în amănunţire, pentru a fi evitate (în măsura posibilităţilor) sau minimalizarea consecinţelor acestora. Lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale v-a fi eficientă atunci, când fiecare individ, fiecare grup de oameni vor fi instruiţi la nivelul automatismului, pentru a acţiona promt în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi acordarea primului ajutor sinistraţilor în focarele apărute.

Viaţa ne demonstrează foarte frecvent, că atunci când se declanşează o SE, individul iniţial rămâne pentru o perioadă neputincios, inhibat (din cauza lipsei de experienţă, a fobiei şi stărilor de panică, a incapacităţii factorilor de decizie de a organiza lucrările de lichidare a consecinţelor SE, din lipsa mijloacelor tehnice şi a celor de intervenţie, mijloacelor de protecţie antiincendiară, lipsa medicamentelor etc.) pentru a se încadra în procesul de lichidare a consecinţelor lor.

În ultimii ani conducerea republicii, a luat o serie de măsuri în vederea prevenirii şi lichidării consecinţelor SE. Cu acest scop a fost creat Departamentul Situaţii Excepţionale, Comisii pentru Situaţii Excepţionale (CSE) la toate nivelurile, a fost adoptată Legea “Cu privire la Protecţia Civilă” etc.

Dar, trebuie să menţionăm, că păturile largi ale populaţiei nu au pregătirea necesară în domeniul protecţiei civile.

Organele de administrare publică centrală şi locală, administraţiile întreprinderilor şi organizaţiilor sunt obligate să informeze operativ si veridic populaţia, prin intermediul mass-media, alte mijloace de informare, despre situaţia în domeniul Protecţiei Civile, despre măsurile întreprinse pentru îmbunătăţirea acesteia, despre situaţiile excepţionale pronosticate sau deja declanşate, despre modul si mijloacele de protecţie în caz de pericol sau declanşare a SE.

Situaţiile excepţionale devin tot mai frecvente si de mai mari proporţii. Ele pot duce nu numai la subminarea economiei, dar pot pune în pericol securitatea oamenilor pe teritorii mari.

Republica Moldova se află într-o zonă seismică activă, unde intensitatea cutremurului poate atinge 8-9 grade (zona munţilor Vrancea, România).

Totodată, în jurul Republicii Moldova sînt amplasate 8 staţii atomo-electrice.

Pe teritoriul Republicii Moldova sînt circa 500 obiecte potenţial periculoase din care : 153 radioactive 227 chimice

113 cu pericol de explozie si incendii

Numărul total al substanţelor puternic toxice este de 4 mii tone.

În zone a posibilei contaminări, în caz de avarie la obiectele chimice, activează si locuiesc circa 500 mii de oameni.

În Republica Moldova sunt circa 16 mii de terenuri afectate de alunecări de teren. Intensitatea cea mai mare a acestora este înregistrată în raioanele din centru si podişul Tigheciului, unde sunt circa 450 porţiuni periculoase.

Nodurile hidraulice de pe râuri creează un pericol real de inundare a 168 de localităţi cu o suprafaţă totală de 1300 km pătraţi şi cu o populaţie de circa 160 mii oameni.

Departamentul Situaţii Excepţionale a elaborat Programul de Stat al Republicii Moldova pentru prevenirea (diminuarea) urmărilor posibilelor avarii, catastrofe şi calamităţi naturale. Totuşi trebuie să menţionăm, că păturile largi ale populaţiei şi în primul rând tineretul, n-au pregătirea necesară în domeniul protecţiei civile, pregătire în domeniul activităţii vitale.

Acest manual are menirea de a completa lacunele în pregătirea tineretului pentru participare activă în lupta cu diverse situaţii excepţionale şi cu consecinţele lor, deseori catastrofale. Manualul este elaborat în conformitate cu prezentele programe la protecţia civilă în instituţiile de învăţământ preuniversitar.

Capitolul I.

PROTECŢIA CIVILĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1. Scurt istoric al protecţiei civile (PC)

Istoria PC îşi ea începutul din anii 1940-1941. Unităţile militare şi formaţiunile Apărării locale antiaeriene ale republicii din primele zile ale celui de al II-a război mondial localizau şi stingeau incendiile, acordau ajutor medical răniţilor, construiau adăposturi. După război participă la restabilirea obiectelor economice, a căilor ferate, drumurilor, liniilor de telecomunicaţii şi electricitate, asanarea teritoriilor de muniţii neexplodate (mine, bombe, proiectile). Mulţi lucrători au fost decoraţi cu ordine şi medalii. Sistemul Apărării locale antiaeriene a fost reorganizat în anul 1961 în Apărarea Civilă, iar în anul 1971- în Protecţia Civilă. Forţele PC au participat la lichidarea avariei de la Cernobîl, a cutremurelor din anii 1986, 1990, a ninsorilor abundente din 1988, a inundaţiilor din 1991, 1994, a poleiului din 2000.

Activitatea ministerelor. a proprietăţii în condiţiile situaţiilor excepţionale. Răsponsabilitatea de pregătirea organelor protecţiei civile pentru a desfăşura acţiuni în condiţiile situaţiilor excepţionale este pusă în seama Guvernului. Direcţia Pompieri şi Salvatori. incendiilor. unităţilor economice.3. conducătorilor ministerelor. Sarcinile principale ale protecţiei civile sunt: (art. unităţilor economice în domeniul PC este coordonată de către Departamentul Situaţii Excepţionale. Protecţia civilă se organizează conform principiului teritorial de producere. reţeaua naţională de observare şi control de laborator asupra stării mediului înconjurător şi obiectelor potenţial periculoase. autorităţilor administrării publice locale. Forţelor Protecţiei Civile pentru intervenţie în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora. organizarea pregătirii iniţiale şi multilaterale a populaţiei. în corespundere cu organizarea administrativ-teritorială a republicii. întreprinse pe scara întregului stat. Protecţia civilă include: organele de conducere. epidemiilor. Departamentul Situaţii Excepţionale este organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul protecţiei civile. a obiectivelor economiei. departamentelor. avariilor şi catastrofelor. Statul Major al Forţelor Protecţiei Civile. administraţiei publice locale. epifitotiilor. Organele lui principale sunt: Direcţia protecţia civilă. Extras din legea “Cu privire la protecţia civilă” Protecţia civilă a Republicii Moldova reprezintă un sistem de măsuri şi acţiuni. Protecţia civilă în conformitate cu sarcinile ce-i revin: organizează forţele necesare capabile să asigure protecţia de nădejde a populaţiei. proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice. Organizarea Protecţiei Civile poartă un caracter obligatoriu.2.4) protecţia populaţiei şi a teritoriului în condiţiile situaţiilor excepţionale. executarea lucrărilor de salvare şi altor lucrări de neamînat în condiţiile situaţiilor excepţionale şi la lichidarea consecinţelor acestora. epizootiilor. sistemul de instruire la protecţia civilă. Sistemul PC al Republicii Moldova (Se anexează) 1. cuprinzând toate ramurile economiei naţionale.1. forţele şi mijloacele de lichidare a efectelor situaţiilor excepţionale. creat pe lângă Guvern. în vederea asigurării protecţiei populaţiei. de administrare. realizează înzestrarea lor tehnico-materială şi pregătirea . precum şi în cazul aplicării mijloacelor de nimicire în masă. departamentelor. detaşamentele de pompieri şi salvatori.

menite să zădărnicească sau să diminueze probabilitatea apariţiei situaţiilor excepţionale şi să reducă proporţiile efectelor lor. execută controlul asupra efectuării măsurilor de profilaxie. organizează şi efectuează instruirea lucrătorilor unităţilor economice şi cetăţenilor privind acţiunile în condiţiile SE. organizează controlul şi supravegherea situaţiei radioactive. protejează sursele de apă şi sistemele de aprovizionare cu apă. Persoanelor care participă nemijlocit la salvarea populaţiei. aduce în stare de pregătire completă forţele şi mijloacele protecţiei civile şi conduce acţiunile la executarea lucrărilor de salvare. pregătirea din timp a evacuării. iar mediul ambiant . otrăvitoare. produsele alimentare şi medicamentoase.specială. asigură securitatea antiincendiară a obiectivelor.de poluare cu substanţe radiative. cetăţenii străini care locuiesc pe teritoriul republicii în condiţiile situaţiilor excepţionale au dreptul la protecţia vieţii şi sănătăţii lor. antrenează unităţile economice în acţiunile de preîntâmpinare şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale. Drepturile şi obligaţiunile cetăţenilor (art. acordă ajutorul multilateral sinistraţilor. să sporească securitatea şi stabilitatea funcţionării tuturor ramurilor şi obiectivelor economiei naţionale. la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale li se acordă drepturi şi înlesniri suplimentare: . înştiinţarea organelor de conducere şi populaţiei republicii despre pericol sau apariţia situaţiilor excepţionale. chimică şi biologică. sursele autonome de aprovizionare cu energie electrică şi cu apă.13) 1. furajul. le menţine în stare permanentă de pregătire pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului. financiare şi de altă natură. 2. puternic toxice şi cu mijloace bacteriologice. animalele agricole şi plantele de contaminare radiativă. bacteriologice şi antiincendiare pe teritoriul republicii.evacuarea populaţiei şi proprietăţii din zonele periculoase. acumulează şi păstrează în siguranţă mijloacele de protecţie. produsele alimentare şi materie primă. la folosirea gratuită a mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă. mijloacele tehnice materiale. Cetăţenii republicii. creează şi menţine în stare permanentă de pregătire sistemele de comandă. a populaţiei şi stingerea incendiilor. iar în caz de apariţie a pericolului nemijlocit . acumulează fondul necesar de construcţii de protecţie. ajutor material şi financiar. chimice. prevăzute în caz de situaţii excepţionale. le menţine în stare permanentă de pregătire pentru acţiuni în condiţiile situaţiilor excepţionale. înştiinţări şi comunicaţii.

4. e) să participe activ la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale. pentru perioada de executare a lucrărilor de salvare li se păstrează salariul mediu lunar. de ambulatoriu sau clinic. b) să cunoască semnalele de înştiinţare ale protecţiei civile. diplome. Persoanele care în timpul îndeplinirii sarcinilor Protecţiei Civile au fost rănite. care este achitată de stat sau de patron. mijloace speciale de protecţie. medalii. e) decorarea cu ordine. contuzionate. precum şi li se restituie cheltuielile de deplasare la şi de la locul de examen. locuinţă şi transport în perioada executării lucrărilor de salvare în condiţiile situaţiilor excepţionale. funcţia scriptică şi salariul mediu lunar. Peroanele care participă la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale. d) asigurarea cu pensie în cazul survenirii invalidităţii ca urmare a rănirii. de studii. schilodite sau au devenit invalizi şi au fost îndreptate la examen sau tratament medical de dispensar. să acorde ajutor multilateral sinistraţilor. locul de muncă şi vechimea în muncă. acordarea de premii băneşti şi cadouri de preţ pentru bărbăţie şi vitejie. în activitatea de producţie şi socială. c) compensaţia bănească în cazul decesului în timpul îndeplinirii sarcinilor protecţiei civile. manifestate în condiţiile situaţiilor excepţionale. Cetăţenii republicii. c) să respecte cerinţele protecţiei civile în viaţa cotidiană. capabil să provoace apariţia situaţiilor excepţionale. b) asistenţa medicală şi tratament gratuit. în conformitate cu legislaţia. d) să înştiinţeze conducătorii obiectivelor şi autorităţile administraţiei publice locale despre semnele depistate. schilodirii în timpul îndeplinirii sarcinilor protecţiei civile. regulile de comportare şi ordinea acţiunilor în condiţiile situaţiilor excepţionale. cetăţenii străini sunt obligaţi: a) să respecte cu stricteţe actele legislative şi alte acte normative privind protecţia civilă. contuzionării. . li se păstrează pentru timpul aflării în instituţia medicală locul de muncă. 3. îmbrăcăminte.a) asigurarea gratuită cu hrană. tratament.

fără eliberarea lor de la locul de muncă de bază. oraşe. care determină caracterul. Organele Inspectoratului asigură supravegherea asupra stării de protecţie genistică. Şeful Departamentului SE este vicepreşedintele Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a republicii (preşedintele Comisiei pentru Situaţii Excepţionale este prim-ministru) şi are dreptul să dea dispoziţii (ordine) din numele lui.4. ce a sigură îndeplinirea sarcinilor protecţiei civile. care se completează cu militari şi poartă răspundere pentru pregătirea generală la îndeplinirea sarcinilor ce-i revin. municipii. care în acelaşi rând sunt preşedinţii Comisiilor pentru Situaţii Excepţionale.14) 1. organele administrative ale protecţiei civile. Guvernul exercită funcţiile de conducere prin intermediul Departamentului Situaţii Excepţionale. Conducerea protecţiei civile în raioane. 2.f) să manifeste atitudine grijulie faţă de obiectivele şi mijloacele protecţiei civile. Autorităţile publice de toate nivelurile. radiativă. şefii departamentelor şi conducătorii respectivi. unităţile economice asigură realizarea drepturilor şi înlesnirilor. stabilite de legislaţie pentru persoanele implicate la îndeplinirea sarcinilor protecţiei civile. ministere. Mărimea ajutorului şi modul de acordare al acestuia sinistraţilor în condiţiile situaţiilor excepţionale şi la lichidarea consecinţelor acestora.17) Conducerea generală a protecţiei civile este executată de către Guvern. chimică şi medico-biologică a populaţiei şi obiectivelor.19) Supravegherea de Stat în domeniul protecţiei civile este executat de organele Inspectoratului de Stat la protecţia civilă care intră în componenţa Departamentului Situaţii Excepţionale. departamente. instituţii de învăţământ. Forţele Protecţiei Civile . obiectivele economiei – corespunzător miniştrii. sunt stabilite de către Guvern. volumul şi termenele desfăşurării activităţilor. sate este executată de către conducătorii administraţiei publice locale. Organele supravegherii de Stat în domeniul PC (art. 1. Asigurarea drepturilor cetăţenilor (art. Conducerea protecţiei civile (art. create din numărul personalului de conducere şi colaboratorii aparatului administrativ.

Situaţiile excepţionale se împart în două grupe: 1. 2.se numeşte procesul declanşat de forţe naturale sau de activitatea omului (planificată sau ocazională) care poate provoca pagube materiale şi pierderi umane. alunecări de teren. inundaţii. Situaţiile excepţionale şi caracteristicile lor Situaţie excepţională . Capitolul 2. cercetare. incendii etc. adăpostire.249 din 4 mai 1996 a fost aprobat Regulamentul şi calculul constituirii formaţiunilor protecţiei civile. conducătorii administraţiei publice locale. 2. formaţiunile protecţiei civile.Situaţiile excepţionale provocate de activitatea omului .tehnogene (accidente nucleare. înzăpeziri etc. mecanizare. transmisiuni. Forţele Protecţiei Civile sunt constituite pe specialităţile: observare. energetice. veterinare.1. secete. la executarea lucrărilor de salvare în condiţiile situaţiilor excepţionale şi la lichidarea consecinţelor lor pot fi antrenate unităţile militare ale Ministerului Apărării şi subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne.). Cutremurul de pământ . transport. Conducerea operativă a Forţelor Protecţiei Civile la executarea lucrărilor de salvare este exercitată de către Statul Major al Forţelor Protecţiei Civile.Situaţiile excepţionale provocate de procesele naturale (cutremure de pământ. medicale.). alarmare. Situaţiile excepţionale determinate de procese naturale de regulă sunt spontane şi nu pot fi controlate şi evitate. Forţele Protecţiei Civile includ unităţi şi subunităţi ale DSE. chimice. Conform Dispoziţiei Guvernului. furtuni. deblocare. protecţiei antichimice. unităţile şi organizaţiile speciale.Pentru îndeplinirea măsurilor preventive la executarea lucrărilor de protecţie şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale. prin Hotărârea Guvernului Nr.

În noiembrie 1940 cutremurul a atins 9 grade. săli de spectacole.de 7-8 grade (1790. 1986. intermediar (50-250 km) sau la adâncime (250-700 km).). mai mult de 12 000 de oameni au rămas fără adăpost. clasei se va realiza numai dacă vă aflaţi la etajul 1-2.Toate calamităţile naturale au caracter periculos. Locul de producere al cutremurului (focarul) poate fi de suprafaţă. 1894. Este bine de reţinut locul unde se află îmbrăcămintea. de copaci mari. sub mese.pînă la 12 baluri. Cei blocaţi sub dărâmături sau în încăperi. ruble. la colţurile interioare ale încăperilor. mai mult de 12. În timpul cutremurului mijloacele de transport se opresc şi nu se părăsesc. 1940). România). 6 . Aceleaşi locuri similare pentru adăpostire se vor alege la serviciu şi în locurile publice (magazine. vibraţia este mai mare şi urmările sunt catastrofale (8-12 grade). În secolul trecut în întreaga lume sunt cunoscute peste 30 cutremure puternice. cu atât. de părţile exterioare ale clădirilor. Pericol repetării seismului se menţine în prima oră după cutremurul trecut. în care şi-au pierdut viaţa peste 30 000 000 de oameni. medicamentele. dacă condiţiile permit (porter. În orice împrejurări păstraţi-vă calmul. Intensitatea cutremurului de pământ depinde de adâncimea la care au loc procesele tectonice sau vulcanice (de magnitudinea cutremurului). Nu .de 7-9 grade. 1877).400 de edificii.500 000 au fost răniţi şi peste 30. Calmul şi cuvintele de încurajare diminuează încordarea psihică şi contribuie la evitarea stărilor de stres. Focarul cutremurului de pământ se află în regiunea Focşani (munţii Vrancea. însă cele mai tragice urmări apar în rezultatul cutremurului de pământ. restaurante etc. ţineţi-vă mai departe de liniile electrice. 1829. 000 000 au rămas fără adăpost. 1934. dintre care 4 – de 9 grade (1865. stâlpi de rezistenţă. acordaţi ajutor celor sinistraţi. vor aştepta ajutor din exterior. în spaţiul uşilor. 2795 case au fost deteriorate din care 200 au fost distruse complet. În stradă deplasaţi-vă pe un loc deschis. În încăperile grav avariate se intră numai cu aprobarea organelor protecţiei civile. 1990 au fost traumate 460 persoane. de uşile de la intrare. În decursul ultimilor 200 de ani (1790-1990) pe teritoriul Moldovei s-au declanşat 18 cutremure de pământ . După încetarea seismului. paguba fiind – mai mult de 700 mil. contribuie la prevenirea panicii. nu intraţi în clădiri. 1802. Cu cât mai multă energie se formează în timpul cutremurului. de balcoane. Intensitatea cutremurul se măsoară în baluri pe scara Rihter . mai multe uşi de evacuare). În urma cutremurului din anii 1977. încălţămintea. 1821. Părăsirea încăperii. documentele etc. Ţineţi-vă mai departe de geamuri. care este rezultatul vibraţiei scoarţei pământului provocată de cauze tectonice şi vulcanice. Măsuri de protecţie În momentul cutremurului postaţi-vă lângă peretele de rezistenţă. în urma căruia 12.

pentru asigurarea cu energie electrică. gaz. dacă sunt efectuate din timp investigaţiile corespunzătoare. canal). desfăşurarea acţiunilor de combatere a panicii şi de prevenire a apariţiei epidemiilor. Alunecările de teren pot fi preîntâmpinate. conform planurilor întocmite din timp: înştiinţarea suplimentară a populaţiei privind situaţia creată în urma cutremurului. a reţelelor electrice şi de comunicaţii. reţele telefonice etc.5-3 m/s. pericol de accident (chimic. scoaterea de sub dărâmături a cadavrelor şi înhumarea lor.2. dacă se aplică precedeele adecvate de ţinere sub control a fenomenelor. de transport şi cazare a persoanelor sinistrate. Ele vor fi în grija organelor de menţinere a ordinii publice. O particularitate însă o constituie faptul. apariţia unui eveniment.trebuie să ne preocupe paza lucrurilor din locuinţa avariată sau distrusă. protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate în caz de cutremur. asigurarea măsurilor de pază şi menţinere a ordinii publice. structurile protecţiei civile încep organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare. că imediat după cutremur. este posibilă protecţia dacă se planifică din timp măsuri corespunzătoare de protecţie şi se realizează o informare oportună a populaţiei în zona de risc. tratarea şi spitalizarea răniţilor. zonele cu pericol de inundaţii şi incendii.3. Alunecări de teren Măsurile de prevenire. termoficare. fenomenul dat nu apare chiar prin surprindere. desfăşurarea acţiunilor de deblocare şi salvare a supravieţuitorilor de sub dărâmături. un rol important revine măsurilor de observare a condiţiilor ce favorizează apariţia alunecărilor de teren. prevenirea populaţiei din timp şi dacă este necesitate – efectuare evacuării din zona respectivă. tot odată este necesar de a evita amplasarea obiectelor industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare. înlăturarea avariilor. desfăşurarea acţiunilor de salvare a produselor agroalimentare. În aceste condiţii. asigurarea asistenţei medicale de urgenţă. intervenţia la gospodării comunale. a altor bunuri materiale.Inundaţii . iar în unele situaţii şi peste 3m/s. gaze. oferind astfel posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de situaţii. Alunecări de teren se pot desfăşura cu viteze de 1. pentru a evita apariţia epidemiilor. existenţa şi locul supravieţuitorilor sub dărâmături. transportarea răniţilor la spitale. distrugerilor la construcţiile civile şi industriale. Trebuie reţinut faptul. organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de acordare a primului ajutor medical. a animalelor. cerealelor. 2. se desfăşoară acţiuni de restabilire a capacităţilor de producţie la unităţi economice din sectorul alimentar. biologic). măsurile care trebuie aplicate şi regulile de comportare. Salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţiile similare acţiunilor preconizate în cazul cutremurului de pământ. apă. necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi de dezvoltare a lor. Concomitent cu acţiunile de salvare în zonele afectate de cutremur. 2. avariile la reţelele gospodăriei comunale (apă. căile de comunicaţie blocate de dărâmături sau alunecări de teren. organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de ajutorare. executarea acţiunilor de cercetare de specialitate cu scopul de a stabili: locul şi volumul pierderilor umane.

Nistru. Astfel de ploi provoacă revărsarea râurilor. folosind mijloace de salvare (plute. camere de gumă etc. Acest vînt are o viteză de 30-35 m/s şi aduce la mari urmări catastrofale. asistenţă medicală. s-au înregistrat 31 victime omeneşti. care aminteşte suspin şi plîns de copil. Cărpineni. asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor. întoarce curgerea râurilor înapoi. organizarea. Vânt puternic (uragan) Se aude zgomot puternic. satele Calmaţui.).4. pe acoperişul clădirilor. butoaie. hrană. asigurarea asistenţei medicale. la etajele de mai sus. În anul 1948 revărsarea râului Bîc a adus la ridicarea nivelului apei cu 2. transport etc.8m-3. inundarea văilor. Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau diminuarea – eliminarea acţiunilor distructive se pot asigura prin: realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe versanţi. spălarea solului. Stihia este inevitabilă. cu ţipăt î-şi exprimă deranjul. Fearele se ascund în vizuini. se ascund în cuiburi sau zboară din loc în loc. pe copaci. 50% din ploile torenţiale aduc precipitaţii cu volum de 50cm/m. au decedat oameni. Moldovei sunt caracteristice ploi torenţiale. organizarea salvării pe apă. Prut. realizarea unor bazine pe unele porţiuni de luncă. Puterea naturii e grozavă şi omul se teme numai de aceea. bărci. Daune mari aduc economiei ploile cu precipitaţii de peste 70mm. distrugerea multor case din Chişinău. Pe bolta cerească apar rupturi fioroase de nori. Pe neaşteptate cu furie se dezlănţuie vântul. Şoldăneşti. animale. încadrarea şi dotarea formaţiunilor protecţiei civile din zonele periculoase astfel încât acestea să poată participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi îndeplinirea acţiunilor de salvare. smulge copacii din rădăcină. 4-5 iulie 1991 precipitaţiile au ajuns la 175mm. stabilirea locurilor şi condiţiilor în care urmează a se desfăşura acţiunile de evacuare temporară. este necesar să se asigure măsuri de prevenire şi de protecţie astfel încât să se diminueze acţiunea lor. că nu cunoaşte. Cogâlnic şi altele. Râul Ciorna – inundaţiile din Floreşti. . Protecţia.). norii negri plutesc asupra pământului – se apropie uraganul.p în focarul lor. 2. indiferent de cauza lor. Ploile cu precipitaţii mai mari de 100mm în 24 ore aduc pagube catastrofale. apă. Răut.5m şi inundarea gării feroviare. păsările se strâng în stoluri. Mare pericol este revărsarea râurilor Bîc. care au loc în perioada mai-august. începe să fulgere. cunoaşterea biruie frica. din afluenţii mai mici ai bazinelor sau din torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin construirea unor diguri şi canale. asigurarea condiţiilor necesare pentru sinistraţi (cazare. Uraganul cu o viteză de 50-60 m/s are o presiune de 200 kg/m2. 26-27 august 1994 ploile au adus la inundaţii catastrofale în raionul Străşeni. Salvarea de inundaţie se poate efectua prin ridicarea pe povârnişuri .Împotriva inundaţiilor. interzicerea construcţiilor în zonele de inundaţie. construirea clădirilor cu rezistenţă la creşterea nivelului apelor şi viteza de deplasare a acestora.

înzăpeziri Grindina este o varietate a precipitaţiilor atmosferice şi se formează în cumuluşi de ploaie mari în perioada caldă a anului (aprilie-octombrie). ferestrele trebuie să fie închise. Grindina nimiceşte culturile anuale. livezile. de cele mai multe ori. iluminat. Protecţia: informarea populaţiei asupra condiţiilor meteorologice. 2.5. 2. stâlpi cu linii electrice. pier animalele şi păsările.Protecţia: nu trebuie de părăsit încăperile. viile. Mărimea lor variază de la câţiva mm până la 10-12cm. Înzăpezirile au un caracter aparte privind măsurile de protecţie. gazul deconectate. Protecţia: capul şi corpul trebuie acoperite. Vânturile puternice însoţite de grindină măresc catastrofal pagubele. chimice. de dat alarmă cu claxoanele. în sensul că acest gen de calamităţi cu rare excepţii se formează într-un timp mai îndelungat şi există posibilitatea de a lua unele măsuri ca efectele acestora să fie reduse. să nu părăsească încăperile. Particulele grindinii au formă sferică. sunt traumaţi oamenii. Lupta cu grindina – iodura de argint topeşte particulele de gheaţă şi le transformă în ploaie (rachetele antigrindină “Alazani” şi “Cristal”). transportul nu trebuie părăsit (este pericol de rătăcire). adăposturile. apă. lopeţi. asigurându-se cu hrană. inclusiv neregulată. lumina cu farurile. combustibil pentru încălzire. aprinderea rugurilor. animalele închise în adăposturi. copaci. în mijloace de transport trebuie de păstrat calmul şi de luat măsuri contra frigului. incendii etc.6. . În stradă trebuie de culcat la pământ mai departe de construcţii. lumina. În afara locuinţei – în călătorii. uşile. Grindină. Contaminarea radiativă şi chimică Situaţiile excepţionale determinate de activitatea omului presupun: accidente nucleare. dar se întâlnesc şi de altă formă.

România – Cernavoda. mili Rentghen pe oră. Ea se măsoară în Rentghen (R). Zaporojie. apă – 20cm. micro Rentghen pe oră = R/oră. Posibilele avarii la centrele nucleare prezintă un pericol real (26 aprilie 1986 . însă capacitatea lor de penetraţie este foarte mare. Bulgaria . pământ – 14cm. El se propagă cu viteza luminii. lemn – 30cm. Echipamentul de vară reduce radiaţiile beta aproape la jumătate. a 2 zonă a strămutării 0. fier – 3. Radiaţiile gama sunt radiaţii electromagnetice asemănătoare razelor Rentghen. Terenul contaminat se împarte în 3 zone cu regim de protecţie: 1 zonă a controlului strict are nivel de radiaţie de la 0. mlR/oră. 100 R – în decurs de 30 zile. Radiaţia beta este un flux de electroni sau pozitroni rapizi. Radiaţia are formă de raze alfa .5cm).Cernobîl). Radiaţia ionizată este utilizată de 340 întreprinderi. deoarece în apropierea noastră (135400 km) sunt amplasate 7 staţii nucleare electrice (Ucraina: Rovensc. Însă sunt extrem de periculoase când pătrund în interiorul organismului. Radiaţia alfa reprezintă flux de particule încărcate pozitiv şi sunt nucleele atomilor de heliu. NovoUcrainsc. organizaţii locale.15 . Ele nu reprezintă pericol. 200 R – 90 zile. capacitatea de ionizare este de sute de ori mai mare decât alfa. au viteza de 10-20 km/s şi o mare putere de ionizare. având la bază grosimea de înjumătăţire (grosimea materialului care reduce la jumătate din intensitatea iniţială. Grosimea startului de reducere (cm) Coeficientul de reducere Beton Pămînt 2 10 100 10 34 65 14 38 75 110 1000 96 Contaminarea terenului se caracterizează prin puterea dozei (Rentghen pe oră. beta sau gama şi se numeşte radiaţie ionizată.0. beton armat – 10cm.Problema securităţii radiative este actuală pentru Moldova. Contaminarea chimică: . a treia zonă a înstrăinării (mai mult de 400 mcR/oră). au o capacitate foarte mică de ionizare.Cozlodui). Protecţia împotriva radiaţiei gama se calculează. cel de iarnă .4 R/oră (150-400 mcR/oră). 300 R – 1 an.06 mR/oră până la 0. Materialele care emit aceste radiaţii se numesc materiale radiative. Cernobîl. folosind ca ecran protector betonul şi pămîntul. Dozele ce nu aduc la (îmbolnăviri) pierderea capacităţii de lucru: 50R în decurs de 4 zile. Protecţia se realizează bine. Doza – cantitatea de radiaţii pătrunsă în organismul viu. mcrR/oră).15 (60-150 mcR/oră). sunt uşor absorbite de îmbrăcăminte şi stratul superior al pielei. Hmelnic.mai mult.

50 Acid sulfuric 0. în aer formează nori albi. este mai uşor ca aerul. Primul ajutor: ieşirea din focar la aer curat. iar în lichid la t= 34 C. Clorul se păstrează în baloane de metal sub presiune. lactate. se dizolvă în apă (un volum de clor în două volume de apă) se foloseşte la staţiile de curăţire a apei şi pomparea ei.gaz fără culoare cu miros de naşatîr. ca şi clorul atacă organele respiratorii.0 67. . ochii. Ieşirea din focar se efectuează în direcţia împotriva vântului. respirare cu aburi de spirt sau apă. Obiectele care pot duce la accident chimic: întreprinderi industriale (frigidere. Este interzisă adăpostirea în subsoluri.5 mai greu ca aerul.50 Dicloretan 1. Sinistratul trebuie să fie acoperit cu o pătură caldă. Amoniul . se simte la o cantitate 2 mg/m3.03 0.00 0. Protecţia: antigaze cu cutie V (de culoare galbenă).03 0. se utilizează.1 Clorul – gaz de culoare verde-galbenă cu un miros puternic.00 Acetonitrit 0.50 4. baze de alimentare etc. conduce la moarte.40 1. de la 2.60 Anhidridă sulfurică 0. se depozitează (transportă) atât substanţe toxice sau puternic toxice ce conduc la consecinţe ecologice grave şi pun în pericol sănătatea şi viaţa umană.05 20.00 Florură de hidrogen Acidul azotic0.Accident chimic poate fi definit ca eveniment tragic produs la una din întreprinderi unde se fabrică.75 0. Concentraţia 200 mg/m3 în timp de 30-60 min. Trece în stare de cristal la t = 101 C.20 15.). Denumirea substanţelor puternic toxice Concentraţiile lezionale mg/m3 Concentraţiile maximal admisibile mg/m3 Amoniac Clor 0.

. în timp şi spaţiu care distruge bunuri materiale. apă.7. introducerea restricţiilor de consum a apei. Femeilor gravide – iodat de caliu în drageuri – un drage o dată pe zi în timp de 10 zile. Pentru prevenirea unor boli ca rezultat de contaminare radiativă se efectuează profilaxia cu iod. asigurarea protecţiei populaţiei prin adăpostire. protecţia animalelor. produselor alimentare şi furajelor. copiilor după 3 ani şi maturilor – 130 mg o dată pe zi în timp de 10 zile. iaurt în timp de 10 zile.Protecţia: mască antigaz cu cutie CD (de culoare sură). deaceea se picură preparatul pe o bucăţică de zahăr. Preparatul soluţie din apă – spirt şi iod 5%. Preparatul iodat cu caliu în praf: doza pentru o dată copiilor până la 3 ani = 55mg o dată pe zi în timp de 2 zile. evacuarea (autoevacuarea) temporară. suc) sau pe o bucăţică de pîine. În zona de acţiune a norului toxic se aplică măsuri de protecţie şi intervenţie. copiilor după 3 ani şi maturilor 5-8 picături de 3 ori pe zi cu lapte. Copiii mici nu suferă aceste preparate curate. asigurarea populaţiei cu mijloace individuale de protecţie şi alte măsuri ce trebuie aplicate după trecerea pericolului (măşti izolante. 2. Incendii Incendiul este o ardere ce se dezvoltă fără control. astfel: înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic. aparate izolante). acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate. pune în pericol viaţa oamenilor şi animalelor. Măsurile de protecţie şi intervenţie în zonele poluării radioactive sunt adecvate acelor ca şi în zonele accidentului chimic. într-un pahar cu lapte (apă. introducerea restricţiilor de circulaţie şi a unor măsuri de pază. organizarea cercetării chimice. copiilor până la 3 ani – 1-2 picături câte de 3 ori pe zi la100 gr lapte. aplicarea măsurilor de neutralizare.

de lipit cu haina incendiată de perete sau de culcat la pământ. aceste arme sunt: arma nucleară. fumul şi produsele de ardere toxice. asigurarea cu mijloace de protecţie individuală. kg de cărbune superior. arma chimică. cu scopul de a produce pagube materiale şi victime omeneşti. evacuare. determină un volum mare de distrugere de bunuri materiale. adăpostirea. rachete). arma biologică. neglijenţa şi nerespectarea regulilor antiincendiare. se salvează copii şi bolnavii din încăperi. fumatul în aşternut. Trebuie de ţinut minte că copii se ascund sub pat. formându-se o sferă de gaze cu temperatura de câteva milioane de grade.5 mil. unde de şoc. proiectile. La explozia unei borube nucleare şi eliberează o cantitate mare de energie în mediul înconjurător. Se iau măsuri pentru stingerea focului cu mijloace disponibile. În caz când haina se aprinde ea trebuie acoperită cu o pătură. Scopul principal al apărării împotriva incendiilor îl constituie – apărarea vieţii omului şi a colectivităţii umane. în viziunea tuturor nucleelor atomilor unui kg de uran – 235 se eliberează o cantitate de energie echivalentă cu energia calorică dată de ardere a 2. mine. de pe rampele de lansare asupra centrelor populate. nici într-un caz nu se fuge.Consecinţele factorilor periculoşi a incendiilor sunt: producerea traumelor (căderea şi prăbuşirea construcţiilor). hidrogenică. se deconectează electricitatea. brezent ud. Se închide gazul. Incendiul izbucneşte din diferite motive: cutremur de pământ. radiaţia penetrantă. exploziile). această explozie produce factori distrugători. Arme de nimicire în masă şi obişnuite Aceste arme contribuie totalitatea muniţiilor (bombe. . nu se deschid uşile. Prin armele de nimicire în masă se înţeleg acele arme care sunt folosite de agresor. în dulapuri. prin fum se recomandă a trece pe furiş sau în poziţie aplicată. Explozia nucleară poate fi executată în aer. impulsul electromagnetic şi contaminarea radioactivă. precum şi un număr mare de victime în rândul oamenilor şi animalelor neprotejate. neutronică (radiologică). care pot fi lansate din avioane. În zona de incendiu se pătrunde numai în haine ude. temperatura ridicată a mediului şi a materialelor. obiectivelor industriale etc. ferestrele pentru a evita curentul care va intensifica focul. Arme. Arma biologică şi arma chimică deşi nu provoacă distrugeri ca arma nucleară. sub pământ (sub apă). datorită faptului că prin acţiunea lor determină un număr mare de victime în rândul oamenilor şi a animalelor neprotejate. În caz de incendiu prin intermediul 901 se informează serviciul de pompieri indicând adresa. intoxicarea şi decesul oamenilor precum şi distrugerea bunurilor materiale (focul deschis şi scânteile. trifazică (combinată) . sunt socotit totuşi arme de nimicire în masă. Protecţia: înştiinţarea. alunecări de teren (distrugerea surselor în care arde focul. liniilor electrice). emisiunea de lumină. atomică.

Organizarea lucrărilor de salvare şi altor lucrări de neamînat (LSLN) În procesul de lichidare a urmărilor situaţiilor excepţionale pot fi evidenţiate două etape de bază: 1. De exemplu: accident (avarie) la combinatul de carne. În caz de primejdie sau apariţie a situaţiilor-limită populaţia este înştiinţată de către organele de conducere (primării.Cuza-Vodă – Trandafirilor. îmbrăcaţi mijloace simple de protecţie a organelor respiratorii şi îndreptaţi-vă la stadion. se difuzează: “Cetăţeni! Vorbeşte Direcţia Protecţie Civilă a municipiului Chişinău! Astăzi. organizarea serviciului de comenduire şi menţinere a ordinii publice. la ora 10. lucrările de salvare: cercetarea focarului (determinarea volumului şi gradului de deteriorare a diferitor clădiri. preturi. Aceasta permite câştigarea de timp pentru organizarea şi desfăşurarea măsurilor pentru protecţia operativă a elementelor economiei şi mediului înconjurător în corespundere cu planurile elaborate. sursa. puterea lui. Înştiinţarea se efectuează prin sunetul sirenelor electrice – ceea ce înseamnă semnalul PC “Atenţie tuturor”. Auzind acest sunet al sirenei trebuie de conectat radioul şi televizorul şi de ascultata informaţia despre ce s-a întâmplat şi ce acţiuni de întreprins. În acest scop se construiesc şi se menţin în stare activă sistemele de înştiinţare. repartizarea şi menţinerea în stare bună a itinerarelor de circulaţie. agenţii economici). Locuitorii de pe strada Viilor să ocupe subsolurile. localizarea şi lichidarea incendiilor.00 la combinatul de carne a explodat a cisternă cu amoniu. Uşile şi ferestrele să fie închise. Păstraţi calmul. camerele în apartamente. înregistrarea şi înmormântarea acestora. scoaterea de sub ruine a decedaţilor. stabilirea locurilor de adunare mai densă a sinistraţilor). la radio programul 1. întărirea părţilor instalabile ale distrugerilor. alte lucrări imediate: curăţirea căilor de acces şi a platourilor pentru parcarea tehnicii sosite.Efectuarea imediată a lucrărilor de salvare – deblocare. energetice şi tehnologice care periclitează viaţa sinistraţilor şi fac dificilă deplasarea liberă a formaţiunilor protecţiei civile. evidenţa şi transmiterea către organele . căutarea şi scoaterea sinistraţilor de sub ruine.Restabilirea potenţialului social-economic în zonele de calamitate. restabilirea magistralelor de cale ferată.Înştiinţarea despre pericol Un mijloc important de reducere a daunelor posibile reprezintă înştiinţarea despre pericol. acordarea primului ajutor medical şi de specialitate cu evacuarea lor în staţionare. care se pot mişca în procesul lucrărilor. Aerul poluat se îndreaptă spre străzile Uzinelor . distrugerea construcţiilor şi edificiilor care au pericolul de a se prăbuşi. Se includ sirenele electrice (la combinat şi din apropierea lui). la televiziune. lichidarea avariilor şi consecinţelor lor la reţelele comunale. Urmăriţi informaţiile noastre”. 2.

Traumatismele deschise sunt mult mai periculoase fiindcă provoacă întotdeauna hemoragii externe şi sunt infectate. La inundaţie de regulă se înregistrează înecul. oamenii surprinşi neprotejaţi sau neadăpostiţi pot fi contaminaţi cu substanţe radiative şi chimice. completarea forţelor cu efectiv şi tehnică. . În caz de incendii predomină arsurile. mijloacelor de transport. tehnicii. Decontaminarea: În caz de dezastre. Cele închise se caracterizează prin ceea că după acţiunea factorilor tegumentali (pielea) şi mucoasele din cavităţile organelor rămân intacte. Pentru situaţia excepţională provocată de poluarea mediului cu substanţe radioactive este caracteristică apariţia bolii actinice în formă acută şi cronică. asigurarea materială şi tehnică. Asta nu înseamnă că astfel de traume ca contuziile pot fi socotite dintre cele uşoare. asigurarea vitalităţii formaţiunilor şi populaţiei sinistrate (cazarea. clădirilor şi instalaţiilor.Principii de organizare şi acordare a primului ajutor medical Traumatismele sunt cele mai grave urmări ale situaţiilor excepţionale şi se exprimă în diferite forme. deservirea medicală). începând cu leziuni mici şi până la traume care se finalizează cu moartea clinică şi cea biologică. termici. ficatul. sunt nişte leziuni corporale provocate de factorii mecanici. Deseori contuziile toracice şi ale abdomenului pot fi urmate de lezarea organelor interne cum sunt plămânii. splina care provoacă hemoragii interne sau chiar mortalitatea.1. SITUAŢIILE EXCEPŢIONALE ŞI TRAUMATISMUL 3. electrici.corespunzătoare a avariilor descoperite. echipamentului. Decontaminarea personalului. înhumarea animalelor pierite. efectuarea unui complex de măsuri antiepidemice şi sanitaro-igienice. alimentarea. Traumatismele pot fi închise şi deschise. deservirea tehnicii. În caz de cutremur predomină leziunile corporale mecanice şi îndeosebi sindromul compresiei ţesuturilor membrelor inferioare. care uneori pot fi în combinaţie cu leziuni mecanice. chimici. contuziile şi leziunile organelor interne. fracturile. Traumatismele de regulă. Capitolul 3. Înlăturarea prafului radioactiv sau spălarea şi neutralizarea substanţelor nocive de pe suprafeţele pe care sau depus se realizează prin decontaminare.

răni. Priorităţile activităţii medicale sunt: respiraţia. Educaţia sanitară a populaţiei şi determinarea în teritoriu a persoanelor cu cunoştinţe de prim ajutor. După verificarea acestor puncte se trece la tratarea leziunilor de ordinul al II-lea. sinistratul poate cădea în stare de moarte clinică. electrocutări. dereglare a funcţiei organelor lezate. asigurarea căilor respiratorii libere şi eventuala respiraţie artificială. 4. apariţia complicaţiilor în regiunea traumată (hemoragii. deformarea regiunii traumate. Etapa triajului răniţilor. Acordarea îngrijirilor medicale complexe recuperatore în spital. pe prim plan este necesar să se ia în vedere menţinerea condiţiei fizice a acesteia prin ne agravarea leziunilor existente sau prin crearea altor leziuni. Şocul se manifestă prin indiferenţa absolută a sinistratului. pielea devine palidă. când toate măsurile se realizează în timp de 5-7 minute. şocul – starea grea a organismului provocată de impulsurile de durere care pătrund în sistemul nervos central). pot reduce mortalitatea cu procente semnificative. Moartea clinică şi etapele de reanimare Moartea clinică este starea finală a organismului care se caracterizează prin oprirea respiraţiei şi apariţia stopului cardiac. ambele mâini se duc vertical deasupra capului. Dezastrul se caracterizează prin epidemia de răniţi. 3. circulaţia sângelui şi eventual masajul cardiac extern. arsuri. puls mic frecvent şi tensiune arterială scăzută. sângerarea. Activitatea se desfăşoară la scena dezastrului. Executarea respiraţiei artificiale cu ajutorul mâinilor: poziţia victimei este orizontală pe spate. actualitatea realizată în proporţii de peste 50% prin cele două etape iniţiale descrise şi completate cu măsuri specifice supervizate de medic. Limitarea desemnării epidemice. privire fixată. Primul ajutor cuprinde totalitatea măsurilor absolut necesare păstrării vieţii răniţilor. 2. înec. Primul ajutor trebuie să urmărească refacerea răniţilor. Când forma şocului traumatic este de grad major. precum şi a unei baze materiale minime şi rapid mobilizabilă. În teren este vorba de asigurarea a patru etape din relaţia medic-bolnav care alcătuiesc un tot divizibil din raţiuni didactice. şoc traumatic. Acestea sunt: 1. actualizate şi verificate. Transportarea răniţilor spre zonele neafectate de dezastru în vederea acordării îngrijirilor medicale specializate. Reîntoarcerea la viaţă din starea de moarte clinică se numeşte reanimare. oprirea eventuală a altor hemoragii şi evaluarea nivelului de cunoştinţe în vederea ghidării activităţii ulterioare. asigurarea primului ajutor pentru păstrarea vieţii şi stabilizarea situaţiei bolnavului în vederea transportării. intoxicaţii acute. fiind fixate de cel ce reanimează la nivelul .Simptoamele traumatismului sunt: durere. Reanimarea poate avea efect atunci.

Cele mai frecvent se întâlnesc rănile provocate de factorii mecanici şi cei termici (arsurile). înecul. Gura celui ce reanimează. electrici cu lezarea pielei sau a mucoaselor organelor cu cavităţi. . Capul trebuie să fie lăsat pe spate aplecîndu-i omoplaţii. hemoragiile şi primul ajutor medical Rană se numeşte trauma acută a ţesuturilor provocată de factorii mecanici. dereglează funcţia organismului rănit. că reanimatorul aplică gura sa făcând expiraţia nu în gura dar în nasul sinistratului. pot provoca arsuri personalului surprins în apropierea lor. la instalaţiile şi depozitele petroliere etc. Durerea şi hemoragia în caz de rană aduce la consecinţe imediate.2. 3. astupând totodată gura acestuia. chimici. Actul se repetă de 16-18 ori într-un minut. Masajul indirect: efectuarea lui constă în acţiunea mecanică asupra inimii cu scopul de a comprima şi a arunca sângele din ea în circuitul mic şi circuitul mare al sângelui – ambele mâini încrucişate asupra cutiei toracice la nivelul de jos al sternului. degerăturile. Respiraţia artificială aşa numită “gură la gură” sau “gură la nas”: poziţia sinistratului – orizontală pe spate. având deosebirea. Rănile şi arsurile. după ce a tras aer în plămâni se aplică asupra gurii victimei (preventiv acoperită cu o bucată de tifon sau cu o batistă). Se efectuează procesul de inspiraţie. Toate rănile (în afară de arsuri) se mai împart în răni penetrante (cu pătrundere în cavităţi) şi nepenetrante. până şi la starea de şoc traumatic. Infectarea rănii provoacă inflamarea ţesuturilor după un anumit timp din momentul traumatizării şi se manifestă prin temperatura ridicată. Reanimarea stopului cardiac-masajul indirect al cordului şi direct (se efectuează în spital). afectarea cu curent electric. este urmată de hemoragie şi pătrundere a microbilor în ţesuturi.antebraţelor. Folosind forţele mâinilor sternul împreună cu partea exterioară a coastelor se deplasează în direcţia coloanei vertebrale. Concomitent se astupă nasul cu o batistă sau se strânge cu degetele şi aerul din plămânii reanimatorului se introduce în plămânii sinistratului. Oare ce rană provoacă o durere. Mâinile se fixează în articulaţia cotului şi se coboară în jos deasupra cutiei toracice concomitent comprimând-o la nivelul arcului castal din ambele părţi. Respiraţia artificială “gură în nas” se efectuează ca şi “gură în gură”. Rănile pot fi şi ocazionale prin arma de foc. Acel ce reanimează se desparte de gura victimei. termici. Frecvenţa masajului inimii 60-80 comprimări în pe minut. Incendiile indirecte cauzate de avarii la reţelele electrice şi de gaze. din nou trage aer în plămâni şi totul se repetă cu o frecvenţă de 16-18 respiraţii pe minută.

care prezintă pe lângă leziunile de la primele două grade şi necroze. care se caracterizează prin înroşire şi o mică inflamare a pielei. în rană deseori se observă fragmentele osului traumat. Înecul se datorează umplerii plămânilor cu apă.Arsurile pot fi: arsuri de gradul I. Traumatismele aparatului locomotor (scheletul cu oase tubulare şi cele plate împreună cu articulaţiile ligamentelor şi sistemul muscular). după 3 minute la 74%. arsuri de gradul II. Particularităţile specifice a fracturilor oaselor: în regiunea fracturii apare rană de diferite dimensiuni şi forme ce înregistrează hemoragie externă. în mod reflex la contactul cu apă rece. din cazuri. În caz de fractură la femur sau braţ se imobilizează trei articulaţii. se administrează substanţe analgetice pentru a evita şocul traumatic. Aceste fracturi se caracterizează: dureri în regiunea fracturii. efectuarea hemostazei provizorii (prin comprimarea degetală a vasului. crepitaţia (atingerea fragmentelor osului traumat unul de altul). micşorarea fragmentului fracturii în lungime. după 5 minute la 25%. Primul ajutor se execută hemostaza provizorie prin folosirea unor metode descrise mai sus. . hemoragii abundente. după 4 minute la 50%. Primul ajutor: în caz de răni. dereglarea funcţiei membrului traumat. chiar carbonizarea ţesuturilor. Fenomene care pot deveni ireversibile. traumatisme combinate. după două minute la 90%. deformarea membrului în regiunea fracturii. iar în cazuri grave. care provoacă diferite complicaţii. transportarea sinistraţilor la spital pentru a i se acorda ajutorul respectiv calificat şi specializat. inspirată de victimă sau ca urmare a stopării activităţii inimii şi plămânului. dacă nu se intervine imediat. care se caracterizează prin apariţia unor beşici pline cu lichid alb-gălbui. Electrocutarea este produsă de trecerea unui curent electric prin corpul omului. arsuri de gradul III. iar după 8 minute la 0. mai ales cu ocazia săritorilor. fracturile sunt infectate cu microbi.5%. Statisticile întocmite în această privinţă arată că intervenţia după un minut asigură şanse de salvare la 95%. ceea ce are drept consecinţe contracţii musculare pretesnice. se aplică un pansament steril pe rană. arsuri locale. starea de şoc traumatic în caz de fracturi multiple. imobilizarea segmentului traumat cu ajutorul atelelor standarde sau improvizate. stoparea respiraţiei şi inimii. Graviditatea arsurilor depinde de întinderea suprafeţelor arse a corpului şi de gradul arsurii. Cel mai des se întâlneşte traumatismul oaselor tubulare şi a celor plate. se execută imobilizarea segmentului fracturat prin aplicarea atelelor standarde sau improvizate. aplicarea garoului) administrarea medicamentelor analgetice (cel mai efectiv este introducerea promidolului. aşchii de os. pierderea cunoştinţei. aplicarea pansamentului comprimat. aplicarea pansamentului steril cu ajutorul pachetului individual de pansament sau prin folosirea materialelor improvizate). Pentru a imobiliza un os este necesar de a fixa o articulaţie mai sus şi a doua mai jos de locul fracturii.

În caz de înec: în cazul în care victima are gura încleştată ea poate fi deschisă prin introducerea unei linguri între dinţi şi a unei batiste împăturite în colţurile sale. hemoragia poate fi: externă . care se aplică numai în rănile membrelor şi întotdeauna mai sus de hemoragie.printr-un pansament compresiv. venoasă – sângele este de culoare roşu închis şi se scurge continuu. hemoragiile mijlocii . Apăsarea manuală nu este întotdeauna eficace şi nu poate fi menţinută mult timp. după executarea rapidă a acestor operaţii. învelită într-o batistă şi apucată cu două degete. craniu etc. Pentru preîntâmpinarea stării de şoc traumatic persoanele afectate de arsuri vor trebui încălziţi şi li se dă ceva dulce. Hemoragiile externe pot fi oprite provizoriu astfel: hemoragiile capilare mici – prin simplă spălare a plăgii cu apă oxigenată şi tampoane cu comprese sterile. torace. va fi trasă în afară. piept. o curea.). bolnavul se înveleşte cu pături în cazul arsurilor răspîndite. În caz de hemoragii: orice afectare a unui vas este urmată de o pierdere de sînge numită hemoragie.sângerarea are loc într-o cavitate închisă (abdomen. La arsurile de gradul II şi III se aplică pe suprafaţa arsă un pansament uscat steril. limba înecatului. internă . după care gura şi nasul vor fi curăţite de nisip sau mucozităţi. Între garouri şi tegumente se aplică o faşă sau o bucată de pânză pentru a nu produce leziuni ale pielei în cazul când nu se poate folosi garoul (hemoragie la cap. dacă bolnavul nu şi-a recăpătat respiraţia şi pulsul se mai resimte încă. La garou se anexează o scrisorică cu indicaţii la ce oră a fost pus acesta.). De aceea. în faza următoare. altul apasă toracele cu palmele în ritmul respiraţiei). o cravată etc. urmând bătăile inimii. În caz de arsuri se scot hainele de pe suprafaţa arsă şi apoi în funcţie de gradul arsurii se procedează diferit. Se evacuează bolnavul în prima urgenţă la spital. el trebuie întors cu faţa în sus şi i execută respiraţie artificială imediat. . După felul vasului care sângerează hemoragia poate fi: arterială – sângele este de culoare roşu deschis. se recomandă executarea respiraţiei artificiale (vezi reanimaţia) de către o singură persoană sau chiar de două (unul execută respiraţie gură la gură. dacă înecatul nu are puls. în aceste situaţii se utilizează garoul (un tub de cauciuc. curge cu presiune prin ţesuturi ritmice. adică pansamente strâns puternic. Insuflarea trebuie să fie cât mai puternică pentru a învinge rezistenţa alveolelor şi a apei din ele. la punctul de compresiune cel mai apropiat. fără ţâşnituri. ţinută cu capul în jos şi scuturată de câteva ori.sângerarea se produce într-o plagă situată la suprafaţa corpului. abdomen) se aplică pansament compresiv. După locul unde se produce. capilară – sângele se prelinge lent în picături. executându-se cu grijă spargerea beşicilor cu lichid care creează pericol de infecţie. hemoragiile arteriale – prin apăsarea manuală deasupra plăgii. victima va fi apucată de la spate cu mâinile împreunate la baza toracelui sub formă de chingă sau luată de la spate.

modul de comportare şi acţiuni în focare. aceşti răniţi trebuie să fie evacuaţi cu prioritate întrucât por fi pierderi mari de sânge şi rănitul nu mai poate fi recuperat.pregătirea populaţiei din timp de a cunoaşte formele şi caracteristicile diferitor situaţii excepţionale. Este interzis.Hemoragiile interne de obicei la răniţi cu plagă la piept sau la abdomen şi oricât de neînsemnată ar părea rana. de efectuat încălzirea sectorului lezat al corpului până la apariţia roşeţei. i se dă băutură fierbinte. se îndepărtează victima de la locul accidentului. fie cu o prăjină. Degerătura este leziunea ţesăturilor mai ales a organismului sub acţiunea temperaturilor scăzute. cu mâna învelită într-o haină groasă şi uscată sau cu mănuşi din cauciuc. victima este transportată de urgenţă la cea mai apropiată instituţie medicală cu serviciu de reanimare. folosind metodele clasice de respiraţie artificială. se transportă într-o încăpere caldă şi se efectuează masajul. . În acest timp salvatorul va sta pe o scândură de lemn. dacă victima mai respiră sau prezintă o respiraţie neregulată se execută respiraţia “gură la gură” sau “gură la nas” şi masaj cardiac. În caz de degerături: în condiţiile de iarnă cu scopul profilaxiei degerăturilor este necesar de a respecta măsurile de precauţie. la aer rece în stare nemişcată. să se atingă părţile descoperite ale corpului victimei cu mâna neprotejată. Capitolul 4. după revenirea stării de conştiinţă. hainele şi încălţămintea umede duc la degerături. Principii de bază privind organizarea măsurilor de protecţie în situaţii excepţionale Protecţia omului în diferite situaţii excepţionale este cea mai importantă obligaţie a PC şi a tuturor organelor care organizează măsurile de salvare în focare. să se folosească obiecte umede sau metalice pentru înlăturarea victimei sau firelor electrice. Răcirea generală a organismului care se termină uneori cu moartea – îngheţarea. topor cu mâner de lemn sau cleşte cu braţe izolate. În caz de electrocutare: se întrerupe curentul electric direct de la comutator sau se rupe firul electric fie cu un lemn . Degeratului este necesar. Principiile de bază în ce priveşte protecţia omului în situaţii excepţionale sunt: . Aflarea îndelungată în zăpadă.

diferite alte materiale care se aplică la nas şi gură în momentul respiraţiei: . care fie că pătrund prin aparatul respirator.acordarea ajutorului medical sinistraţilor. fie că se depun pe piele şi îmbrăcăminte provoacă vătămări mai mult sau mai puţin grave. se poate realiza în două feluri: .pregătirea din timp a mijloacelor de protecţie (a organelor respiratorii. diverşi agenţi patogeni – prin descompunerea substanţelor organice de sub dărâmături. dar mai ales catastrofele) ca şi atacurile aeriene.informarea populaţiei din timp (sau fără întârziere) despre pericolul situaţiei excepţionale prin difuzarea semnalului “Atenţie tuturor”. . În lipsa lor în unele situaţii sunt bune şi unele mijloace improvizate. 4. .prin reţinerea substanţelor nocive cu ajutorul unor materiale filtrante.mijloace individuale de protecţie a pielei. feţei. În această categorie intră toate categoriile de măşti contra gazelor care au proprietăţi de reţinere a substanţelor nocive.mijloace individuale de protecţie a organelor respiratorii. .1. Toate acestea pot fi înlăturate dacă în astfel de situaţii folosim mijloace de protecţie individuală şi colective.. ochilor.evacuarea şi strămutarea populaţiei din zonele situaţiilor excepţionale. . pot genera în mediul înconjurător substanţe radioactive.construcţia din timp a mijloacelor colective de protecţie. . Mijloace individuale de protecţie pentru prevenirea contaminării sunt: . .organizarea măsurilor de salvare şi urgenţă în focare cu diferite forţe ale PC. realizate pe plan local de fiecare cetăţean (măşti cu tifon. tegumentelor. mijloacelor colective şi medicale). fiecare trebuie să studieze şi să cunoască practic cum trebuie de folosit aceste mijloace. Mijloace de protecţie a organelor respiratorii Dezastrele (calamităţile naturale. Protecţia prin mijloace individuale de protecţie a organelor respiratorii. substanţe industriale cu toxicitate ridicată.

Masca antigaz protejează organele respiratorii. Cel mai desăvârşit antigaz pentru elevi – PDF-2Ş cu mască MD-4. protejează organele respiratorii împotriva substanţelor nocive. Bandajul din vată-tifon se confecţionează dintr-o bucată de tifon 50x100 cm. Aerul poluat cu substanţe nocive. de la 7. În această categorie intră aparatele izolante de toate tipurile şi măştile izolante pentru a ne izola complet de mediul înconjurător. În mijloc se pune un strat de vată 1-2cm cu dimensiuni 30-20cm. . . în special în cazul contaminării radioactive şi chimice rezultate din accidentele nucleare şi chimice. cele de jos – la creştetul capului. Capetele tifonului se taie în lungime în aşa fel încât despicăturile formate să servească la legat. Toate mijloacele de protecţie a organelor respiratorii se îmbracă la comanda “Gaze”. Dintre acestea menţionăm: a)adăposturi de protecţie civilă special construite. Orice antigaz este completat din cutie .prin alimentarea individuală cu aer curat sau oxigen de la o sursă autopurtată. pentru protecţia corpului şi a membrelor se utilizează: . 4.5 ani se foloseşte CZD-4. Acest antigaz se produce în două mărimi (3 şi 4). DP-6. de la 1. se pot utiliza pentru o perioadă mijloacele de protecţie colectivă. radiative şi biologice. capetele lui se leagă: cele de sus – la ceafă peste urechi. PDF – S – mască antigaz pentru copii-elevi. Pentru protecţia ochilor se folosesc ochelari speciali.ciorapi şi cizme de protecţie. Mijloace de protecţie colectivă Pentru protecţia populaţiei în caz de dezastre şi război. Bandajul se aplică pe gură şi nas.complete de protecţie. Respiratorul – R-2D (respirator modelul 2 pentru copii)). DP-6m).16 ani PDF-Ş.2. radioactive este curăţit (filtrat) de către substratul din cutia antigazului (cărbune activat). Pentru protecţia copiilor până la vârsta de 1.5-7 ani – PDFD. se uneşte cu masca cu ajutorul unei chiste cu gafră (*PDF-7. faţa şi ochii. Tifonul se îndoaie din ambele părţi acoperind vata. Mărimea măştii se determină prin măsurarea din creştetul capului şi sub barbă (înconjurarea)..

prin adăposturi nu trec conducte de apă. În localităţile săteşti se amenajează sub soluri adăposturi antiradiative. administrative. tuneluri. . mine. şcolilor de toate gradele. În pereţii adăposturilor nu sunt goluri sau ferestre. având în vedere că pentru două persoane este necesar un spaţiu de un metru pătrat de suprafaţă de adăpostire. gaze sau canalizare. în garaje. c)spaţii naturale de adăpostire. social-culturale. mic. Aceste adăposturi se construiesc în subsolurile construcţiilor industriale. Adăposturile construite sub soluri este de 100-300 persoane. În adăposturi se prevăd instalaţii de ventilare şi filtrare. complexelor comerciale. PDF-7 . DP-6 . În timp de pace se proiectează şi se execută în subsolurile noilor construcţii adăposturi de protecţie civilă în unele localităţi sau agenţi economici conform actelor normative în vigoare.antigaz pentru copii. Gradul de protecţie al adăposturilor se asigură în mod diferenţial şi se stabileşte în funcţie de importanţa localităţilor şi societăţilor comerciale. depozite. energie electrică.antigaz pentru copii modelul 6. filtrant. grup sanitar şi ieşiri de salvare. clădirilor de locuit. apă şi canalizare. Intrările în adăpost se prevăd ca tâmplărie metalică. ele se construiesc nu mai departe de 300m de la locul de lucru şi trai şi sunt în general complet îngropate în pământ. modelul 7. CZD – cameră pentru protecţia copiilor. spitalelor. DP-6m – antigaz pentru copii. În adăpost se prevăd încăperi de adăpostiţi.b)adăposturi simple de protecţie civilă.

4.Ca adăposturi simple pot fi folosite de către populaţie pentru protecţie împotriva atacurilor din aer. copii – la instituţiile de învăţământ. de a umbla fără necesitate. chibrite. şcoală trebuie să fie un panou indicativ în caz de evacuare din clădiri. La noul loc de trai populaţia este angajată la lucru. alunecări de teren. inundaţie etc.4.). tehnicii. La copii până la vârsta de 16 ani sub guler la palton (scurtă) se coase etichetă: familia. apartamentele) se dau în primire organelor pentru exploatarea spaţiului locativ şi cheile de la uşile de la intrare. subsolurile construcţiilor existente. Evacuarea (strămutarea) constituie unul din mijloacele fundamentale de protecţie a populaţiei în caz de pericol. haine călduroase. În adăpost este interzis de a face gălăgie. adresa la domiciliu. lămpi cu gaz. de a aprinde lumânări. produse alimentare pentru 3 zile. sate trebuie de pregătit din timp. Evacuarea populaţiei (elevilor) În fiecare organizaţie. apei. În caz de primejdie a folosirii mijloacelor de nimicire în masă elevii se îndreaptă spre casele lor (cei mici sub supravegherea celor din clasele superioare ) şi se evacuează împreună cu părinţii. Protecţia împotriva armei chimice. apartamentelor. numele. prafului radioactiv şi a agenţilor patogeni se realizează cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie. de a fuma. În cazul apariţiei pericolului evacuarea elevilor din clădire se petrece sub conducerea profesorilor care în acest moment petrec lecţiile (incendiu. Locuinţa (casele. cutremur.3. tranşeele sau bordeiele care se construiesc la ordin. dărâmăturilor şi radiaţiilor penetrante. 4. Toate adăposturile simple asigură protecţia populaţiei împotriva schijelor. nivelul poluării obiectelor. locului periculos. produselor alimentare. sulfului. bani. Pentru evacuare din oraşe. . În încăperile de adăpostire se instalează scaune şi laiţe pentru odihnă culcat şi vertical. Evacuarea poate avea caracter temporar sau îndelungat. Pentru evacuarea pe timp îndelungat (până la trecerea pericolului) trebuie de luat documentele personale. zonele periculoase. chimică şi control dozimetric Cu ajutorul aparatelor dozimetrice se determină prezenţa şi cantitatea substanţelor radiative în organismele vii. În caz de pericol ea constituie părăsirea clădirilor. unde se evacuează. Aparate de cercetare radioactivă.

03.1E etc.5. torpile. animalelor şi păsărilor. deblocări. a le arunca în ruguri cu scopul de a topi trotilul.Substanţele radiative se găsesc în materialele de construcţie. Aceasta este normal. bombe de avion. 02. a amoniului – Hovit-A. dacă nivelul de radiaţie nu depăşeşte 20 mcR/oră aşa numit fonul radiativ natural. . în produse alimentare. Aceste muniţii sub acţiunea ruginei. În categoria armei obişnuite intră toate tipurile de muniţie a căror încărcătură de luptă o formează substanţele explozibile obişnuite: mine. Din diferite cauze mijloacele armei obişnuite nu explodează după lansarea lor. 54-80-57. ID -II)). DRG – 06 T.).. ID . Este strict interzis de a se apropia de aceste muniţii şi de a le mişca din loc. Mijloace de protecţie individuală şi aparataj dozimetric se poate de dat comanda la organizaţia “Sibacom” (tel. 4. produselor alimentare (b. din urma conflictului militar de la Nistru din anul 2000. Toate aparatele se împart după destinaţie: .aparate de măsurare a nivelului de poluare a mediului înconjurător. 04 etc. . semnal-02. Capitolul 5.aparate dozimetrice (măsoară doza individuală (DBG-1T. analizatoare de gaze – semnalizator al clorului – Hobit.22-99-50. în sol. Muniţii care au rămas neexplodate Printre mijloacele actuale de luptă un loc însemnat îl ocupă armele obişnuite. fax 54-80-57). ploilor devin foarte periculoase. AEC-MV (aparat de exploatare chimică medicină-veterinară ). În caz de depistare a unor astfel de muniţii este necesar de înştiinţat organele PC locale. OCA-92. grăniceri şi ai Ministerului Apărării.pentru determinarea substanţelor chimice se folosesc AEC (aparat explorare chimică). obiectelor. Ele pătrund în sol şi reprezintă un mare pericol pentru om şi animale şi mai ales pentru copii. RCB – 4. grenade etc. S-au fixat sute şi sute de cazuri ce conduc la moartea acţionatorilor. . CRC-01. de poliţie. Locul unde se află muniţiile trebuie de încercuit şi de organizat paza până la sosirea specialiştilor. în organismul omului. În multe localităţi ale republicii au rămas neexplodate arme obişnuite din timpul celui de al II-a război mondial. în aer. proiectile.1. 51-72-47. UG-2.

glasul suprimat. Indivizii stabili şi echilibraţi. Acestea au determinat mari pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale. Spaima – este definită ca o emoţie puternică provocată de un eveniment neprevăzut şi periculos. reacţiile sunt şi în funcţie de particularităţile biologice şi psihice ale fiecăruia. Dacă solicitarea psihică depăşeşte un prag considerent normal. o reacţie de răspuns asemănătoare (în majoritatea cazurilor) la toţi indivizii umani. În cazul solicitărilor psihice cu caracter imprevizibil se constată. tremurături. 5. . Am apreciat anterior că una din caracteristicile principale ale mişcării tectonice. În cazul mişcărilor seismice solicitarea psihică apare în urma ameninţării exercitate de un pericol iminent şi căruia individul trebuie să-i facă faţă sau să-l evite. efectele ei determină apariţia simptoamelor psihicului uman. În cazul fricii de lungă durată apar insomnii. spaimă şi frică de lungă durată. gradul de avertizare şi forţa paralizantă (deşi durata este relativ mică) starea de tensiune psihică şi intensitatea trăirilor induse de perceperea ostilităţii şi modificărilor mediului îi conferă dimensiuni apocaliptice. Sub presiunea necesităţii de rezolvare a situaţiei apărute prin surprindere la nivelul psihicului uman au loc procese de dezorganizare şi dezintegrare a coordonării funcţiilor psihice. funcţiile psihice sunt izolante şi nu se sprijină.este starea psihică negativ cea mai frecventă întâlnită. Dintre toate catastrofele naturale cea mai teribilă este. cauzele provocării lor. catastrofe şi războaie. Individul î-şi pierde perspectiva de supravieţuire. generatoare de fenomene şi manifestări psihice negative. doar prin receptarea diferită a mediului. sub aspect psihic. unele de altele. ca excitaţie deosebit de violentă a sinistraţilor . precum şi influenţe majore asupra psihicului uman. este declanşarea pe neaşteptate a evenimentului. Manifestarea în exterior a schimbărilor fiziologice provocate de frică în organism sunt: mărirea pupilei. De alt fel. slăbiciunea organismului. Frica Frica este considerată o reacţie naturală şi normală a individului uman în faţa unui pericol. leşin şi este resimţită de către individ sub forme diferite. desigur. modul de manifestare şi unele măsuri care pot atenua sau elimina efectul acestora.ASIGURAREA PSIHOLOGICĂ Istoria omenirii a fost marcată de epidemii. dar să vedem care sunt stările psihice negative care pot apărea în cazul cutremurului (sau alte calamităţi naturale). poluarea feţei.1. creşterea ritmului pulsaţiilor inimii. deosebirile de comportament fiind explicabile. căruia surprinderea. cum este normal. paralizie parţială. uscarea buzelor şi a gâtului. Ea previne organismul ameninţat şi poate fi încadrată în aceeaşi categorie biologică din care fac parte oboseala sau foamea şi ocupă un loc important în existenţa biologică a individului uman. cutremurul de pământ. la apariţia pericolului neaşteptat fac faţă şocului nervos iniţial şi acţionează raţional şi oportun. După intensitate şi durată frica ea următoarele forme: teamă.

conştientizarea cauzei care provoacă starea psihică negativă.Câteva măsuri de atenuare şi anihilare a fricii: . indivizii vizează scările locuinţelor în situaţia declanşării unui cutremur de pământ. Ea se manifestă în colectivităţi umane (la cinematograf. . . baza fiziologică o constituie frica puternică. . crearea impresiei că individul este singurul care ştie ce are de făcu în situaţia dată fără a accentua. “Salvaţi-vă” etc.acţiunea hotărâtă.Panica Fenomen psihic periculos. solicitarea la acţiuni de salvare. de exemplu. ca urmare a unui pericol care apare pe neaşteptate. Într-un asemenea caz. exemplele de curaj ale celor din jur. câteva cauze care determină apariţia panicii pot fi: . Ea are o singură modalitate de rezolvare : ieşirea din situaţia periculoasă în timpul cel mai scurt posibil. Frica şi panica se pot transmite uşor de la un individ la altul prin sugestie şi imitare. . educarea sentimentului de responsabilitate faţă de semeni. În condiţiile cedării acestora. fiind dominaţi de dorinţa de a supravieţui. toţi fug spre uşi şi ferestre. le blochează.declanşarea mişcărilor tectonice în timpul somnului. panica este tot o formă de manifestare a unei spaime violente de care poate fi surprinsă o persoană sau o colectivitate. nu conştientizează înălţimea la care se află şi nici faptul că uşa se deschide spre interior. Din punct de vedere motric. medeetizarea din timp şi intensă a regulilor de comportare şi de protecţie în cazul situaţiei-limită. oamenii îşi pierd total controlul asupra acţiunilor.2 .)în situaţie de calamitate naturală şi este cauzată de indivizi care nu-şi pot controla frica. Compartimentul colectiv necontrolat determină creşterea numărului de victime. informarea permanentă a populaţiei din zona cataclismului. prin modul de transmitere a informaţiilor – stării psihice negative. 5.perceperea efectelor apocaliptice ale catastrofei. teatru etc. comportamentul este de asemenea dominat de dorinţa de a părăsi rapid locul respectiv. Din această cauză. panicii îi este caracteristică accentuarea capacităţii de iradiere.strigăte de genul : “Fugiţi”. deoarece indivizii se calcă în picioare unii pe alţii. Deşi. calmă şi energetică a factorilor de decizie.

precum şi într-un mediu relativ cunoscut (săli de specialitate. deprinderilor şi calităţilor psihice necesare personalului în funcţie de specialitate şi tehnică din dotare. Această instruire presupune formarea şi dezvoltarea aptitudinilor. lipsindu-i voinţa necesară de salvare. cu o intensitate constantă a solicitărilor fizice şi psihice. Nu are sentimente de frică. Acesta presupune desfăşurarea instrucţiei pentru intervenţie după un program ritmic. 5. Instruirea până la obţinerea performanţelor dorite. mai puternic decât cel produs de cutremur. Paralizia totală (lipsa emoţiilor) Atunci când pericolul se manifestă într-o formă externă. începând de la amenajarea abilitatului familiar şi până la acordarea primului ajutor fizic şi psihic semenilor săi. antrenamente intense şi numeroase pregătiri pentru acţiuni în situaţia dată şi exersarea unui algoritm până la formarea automatizmelor. . . dar este neputincios şi resemnat. 5. Protecţia civilă nu vizează doar administraţia centrală şi locală sau doar formaţiunile de protecţie civilă. Fiecare individ uman trebuie să aibă cunoştinţele necesare protecţiei individuale şi colective. Dată fiind complexitatea acţiunilor de intervenţie pentru protecţia civilă a populaţiei din zona în care s-a produs mişcarea seismică.3. într-un interval de timp determinat şi un anumit grad de repetabilitate a mişcărilor. armonizării raporturilor interpersonale şi închegării structurilor implicate. împiedicarea iradierii prin acţiuni energice şi rapide etc.4.provocarea unui alt şoc psihologic. iar salvarea lui nu este posibilă decât prin evacuarea forţată.exerciţii. asigurării stabilităţii emoţionale în asemenea situaţii . Enumerăm totuşi câteva: . dezvoltării rezistente psihice la solicitarea dezvoltării capacităţii de autocunoaştere şi autocontrol în momente de risc. durere. măsurile de protecţie civilă trebuie cunoscute şi puse aplicate în practică de către cetăţeni. Modalităţi specifice de pregătire psihomorală Pregătirea psihomorală reprezintă un ansamblu de activităţi organizate în scopul formării aptitudinilor specifice protecţiei civile curente de intervenţiile în caz de dezastre.Măsurile de stopare a panicii sunt mult mai dificile de aplicat în practică. aceasta poate prezenta o paralizie totală. când moartea individului este iminentă. El aude şi vede tot ceea ce se petrece în jurul său. poligoane fixe sau mobile de protecţie civilă).

În condiţiile intervenţiei au inevitabil loc o serie de implicaţii asupra psihicului care presupun modificări esenţiale asupra unor elemente ale instrucţiei printre care enumerăm: ritmul de execuţie. Important este ca solicitarea să aibă un caracter progresiv. Activitatea de instrucţie trebuie concepută în aşa fel încât aceasta să creeze probleme personalului. introducerea şi desfăşurarea exerciţiilor a unor obstacole neprevăzute ca pierderile în personal şi tehnică de intervenţie. deprinderi şi calităţi psihomorale în condiţii normale. Finalitatea cestul demers este obţinerea performanţei. În urma desfăşurării unor activităţi concrete de intervenţie în cazul producerii unor dezastre. Antrenarea în condiţiile acţiunii factorilor perturbabili. s-a observat la o parte din oameni. să-l pună în situaţia de a da răspunsuri corecte. Exerciţiile şi antrenamentele psihologice. durata antrenamentelor etc. întreruperea temporară a legăturilor de transmisiuni. căderi fizice şi psihice. Pentru antrenarea personalului în condiţiile acţiunilor factorilor perturbabili. În acest caz. să-i solicite gândirea şi descernământul. . Acestea dovedesc că în cadrul procesului de pregătire de protecţie civilă nu se pune numai problema formării şi dezvoltării unor priceperi. Excepţia poate fi găsită în influenţa factorilor perturbabili şi psihomorali. conceperea unor situaţii în care personalul să acţioneze independent sau realizarea unor momente de izolare temporară etc. este necesară includerea în procesul de instruire a următoarelor elemente organizatorice şi de conţinut: mărimea ritmului activităţii şi reducerea termenilor de îndeplinire a misiunilor în condiţiile insuficienţei informaţii. intensitatea solicitării. iar de aici performanţe neaşteptate. specifice raioanelor de intervenţie. sistematic şi să permită adoptarea organismului prin antrenament – condiţie obligatorie pentru dezvoltarea sa ulterioară. crearea situaţiilor care să ducă la insucces parţial şi care să reclame sporirea activităţii ulterioare. stabilirea unor misiuni care să oblige la alegerea unei variante de rezolvare. Aceste variabile se vor regăsi în scenariul şedinţelor de instruire. programele de pregătire trebuie să ţină seama de elementele sus menţionate.Cei instruiţi trebuie să ajungă acolo unde poate să facă faţă solicitărilor normale ale mediului de protecţie civilă. Să rezolve anumite situaţii tipice şi să-şi dezvolte un comportament adecvat. în exerciţiile şi aplicaţiile ce se desfăşoară la toate nivelurile.

ajungându-se până la modelarea situaţiei de intervenţie. antrenamente pentru trecerea unor porţiuni de teren cu obstacole naturale sau artificiale: focuri şi întreceri sportive speciale. evidenţierea aspectelor principale. exerciţii şi antrenamente pentru închegarea colectivelor şi dezvoltarea coeziunii. imaginaţia). a necesităţii dezvoltării calităţilor vizate. Exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei şi memoriei. una sau mai multe calităţi sunt vizate de un complex de exerciţii diferite. care să asigure: . gândirea. stabilitatea. În cadrul instruirii ar fi bine să se urmărească ca fiecare persoană din structurile active ale protecţiei civile să-şi însuşească cel puţin tehnica individuală de control şi autoreglare a stărilor psihice. memoria. Credem necesară prezentarea unor aspecte metodice: înainte de antrenament se efectuează înviorarea psihologică prin conştientizarea obiectivelor urmărite. se accentuează aspectul de concurs şi competenţei într-o stare generală de emulaţie. la sfârşitul fiecărui exerciţiu şi antrenament se evidenţiază greşelile şi rezultatele. acest gen eficace de călire psihologică va cuprinde exerciţii de simulare specială şi imitare. memorarea globală. exerciţii psihologice pentru dezvoltarea unor calităţi cognitive (atenţia. memorarea combinată. valorificarea la cel mai înalt grad a resurselor fizice şi psihice ale persoanelor sunt probleme ale protecţiei civile. Un obiect deosebit de important este dezvoltarea atenţiei şi a calităţilor ei (volumul. pe măsura desfăşurării lor. exerciţiile şi antrenamentele sunt înlocuite cu altele noi ori de câte ori se constată scăderea interesului sau oboseala accentuată. a spiritului de colectiv. sistematizarea cunoştinţelor şi însuşirea unor scheme.Cu respectarea principiilor gradualităţii şi realismului. Exerciţiile şi antrenamentele psihologice se planifică şi se desfăşoară în cadrul general al instrucţiei. Funcţie de particularitatea materialului de memorat. De asemenea. dar şi a creşterii intensităţii şi duratei antrenamentului. în timpul exerciţiilor şi antrenamentelor pentru dezvoltarea memoriei se pune accent pe analiza întregului material ce trebuie asimilat. În cadrul unor asemenea activităţi se pune accent pe dezvoltarea gândirii folosindu-se metode corespunzătoare şi parcurgerea unor etape şi acţiuni prestabilite. gradul de complexitate va creşte. Randamentul maxim în activitatea. Antrenamentele psihologice de relaxare şi fortificare psihică. flexibilitatea). Utilă în acest scop este dezvoltarea interesului pentru activităţile planificate şi conştientizarea consecinţelor lipsei de atenţie. capacitatea individuală de memorie şi ambianţa în care se desfăşoară se anexează: memorarea pe elemente componente.

Este însoţit de formele autosugestive care produc efecte favorabile însuşirii mai rapide a unor mişcări sau operaţii şi controlarea echilibrului psihic. compus chimic analgetic care atenuează în special teama. recuperarea rapidă după efort. ritmică. oraş. Autosugestia este o tehnică care constă în repetarea cu voce fosă. şoptită. Cel mai simplu procedeu de modelare a situaţiilor de avarie este crearea de diferite perturbaţii în modul de funcţionare a unor aparate şi instalaţii de alimentare cu energie. ameliorarea odihnei. judeţ. Antrenamentul ideomotor presupune reprezentarea mintală a viitoarelor mişcări sau situaţii de viaţă pe un fond de relaxare psihosomatică generală. S-a constatat că respiraţia controlată voluntar. Această metodă constă în folosirea unui sistem de mijloace destinate modelării activităţii organelor protecţiei civile şi formaţiunilor în situaţii complexe.mobilizarea motivaţională şi energetică generală a organismului pentru a răspunde cât mai adecvat factorilor stresanţi. Metoda se poate aplica şi schemelor logice. frica şi frustrarea. a unor formule trăite mintal. contaminare . “nimic nu mă poate enerva” etc. profundă şi amplă. Se exersează după obţinerea unei relative stări de confort psihomatic. este însuşită uşor şi are efecte rapide. totdeauna afirmative de genul “sunt calm dar energic”. este prima cale de intervenţie în fiziologia sistemului nervos. Metoda situaţiilor de avarie. simularea unor defecţiuni la tehnica de intervenţie. inundaţii. angajarea soluţională maximă în activitate. grindină. Antrenamentul antogen este metoda recomandată în pregătirea psihologică pentru activităţi care implică utilizarea maximă a posibilităţilor fizice şi psihice. controlul şi mobilizarea capacităţilor intelectuale. municipiu. conduce la eliberarea de către creier a endorfinei. “ies bine din orice situaţie”. sector. controlul emotivităţii. primăria şi în întregime în republică. ÎNCHEIERE Toate măsurile cu privire la diminuarea pericolului calamităţilor naturale şi tehnogenice şi lichidarea urmărilor lor se planifică la fiecare obiect. întocmite de instructor pe baza instrucţiunilor de exploatare şi reparaţii. creşterea încrederii în sine şi programarea cu succes. Respiraţia fiind singura funcţie metabolică cu control dublu (voluntar şi involuntar). În plan se prevede organizarea anunţării şi alarmării populaţiei despre caracterul şi urmările calamităţilor sau catastrofelor (uragane. Respiraţia controlată pare a fi cea mai simplă tehnică de autoreglare a funcţiilor psihice.

să fim din toate punctele de vedere gata pentru a supravieţui şi a înlătura consecinţele imprevizibile. Deci. să ocrotim natura. animalelor şi bunurilor materiale. Cu atât mai mult omenirea ignorează aceste forţe ale naturii. . orientate împotriva naturii.chimică şi radiativă). să fim capabili de a le corecta pentru a evita oarecare situaţie-limită. Iar dacă ea totuşi se prezintă. evacuarea în caz de pericol şi necesitate a oamenilor. asigurarea salvatorilor. muncitorilor şi salariaţilor cu mijloace de protecţie individuală. însă puterea lor este atât de mare încât nimeni şi nimic nu poate sta în calea lor. folosirea metodelor şi mijloacelor de protecţie. iar dacă comitem unele greşeli. omului. trebuie să fim vigilenţi. Există forţe ale naturii pe care omul încă nu le cunoaşte. să păstrăm. calamităţi posibile să nimicească viaţa pe pământ. cu atât mai curând pot avea lor cataclisme. se reflectă asupra acelora care le provoacă. organizarea supravegherii şi controlului permanent a schimbărilor situaţiei în localităţile ce au avut de suferit în urma calamităţilor. Toate acţiunile.

Deconectez gazul. ascult anunţul urgent. rezerve de produce alimentare şi apă. acţionez conform indicaţiilor organelor administrative locale. sau a protecţiei civile. 1 SEMNALELE DE ÎNŞTIINŢARE PROTECŢIEI CIVILE Denumirea semnalului Metodele şi mijloacele de înştiinţare „ATENŢIA TUTUROR !” Acţiunile populaţiei (semnalul se transmite înaintea tuturor semnalelor) Sirenele electrice şi manuale. apa. informaţii orale despre întâmplare şi ce trebuie de întreprins. Reîncep acţiunile întrerupte de transmite semnalul „ALARMĂ ARIEANĂ”.Anexa nr. televizoare. „ALARMĂ AERIEANĂ !” Prin televiziunea şi radio se transmite semnalul „ALARMĂ ARIEANĂ” şi modul de acţionare. Includ aparate radio. sau particip la lichidarea urmărilor atacului aerian. stâng focul în sobe. fluerături întrerupte ale sirenelor întreprinderilor şi claxone mijloacelor de transport. „ÎNCETAREA ALARMEI AEREIANE !” Prin televiziunea şi radio se transmite semnalul „ÎNCETAREA ALARMEI ARIEANE” şi modul de acţionare. „PERICOL RADIOACTIV !” Prin televiziunea şi radio se transmite semnalul „PERICOL RADIOACTIV” şi modul de acţionare. se adăpostesc în edificiile de protecţie. eu mijloacele de protecţie individuale. confecţionez mijloacele . Pregătesc mijloacele de protecţie individuale. electricitatea. Aparate radio şi televizoare rămân incluse permanent. documente.

se adăpostesc în edificiile de protecţie. Îmbrac mijloacele de protecţie individuale. Respect regimul de protecţie radioactivă. fără panici şi calm. norul radioactiv poate ajunge pe teritoriul ţării peste 5-10 ore. În cazul extremal îmbrac mijloacele de protecţie individuale.simple de protecţie a organelor de respirare (în cazul dacă ei nu ajung). Respectaţi strict indicaţiile organelor administrative locale şi a protecţiei civile ! Ţineţi minte! De la acţiunile corecte depinde viaţa dumneavoastră! Departamentul Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova Anexa nr. produselor alimentare. iau documente. ermetizăz încăperile. Cetăţeni! Auzind semnalele de înştiinţare a protecţiei civile. asigur protecţia apei. beciurile. a nutreţurilor şi a animalelor. rezerve de produce alimentare şi apă. 2 INDICAŢII vizînd profilaxia cu iod în cazul contaminării radioactine a spaţiului ambiant. „ALARMĂ CHIMICĂ !” Prin televiziunea şi radio se transmite semnalul „PERICOL CHIMIC” şi modul de acţionare. aduc în stare de pregătire încăperile subterane. ermetizăz încăperile. iau documente. În caz de avarie cu eliminarea substaţiilor radioactive în spaţiu. În jurul teritoriului Republicii Moldova la distanţa de 150-400 km funcţionează 8 Staţii Atomoelectrice. rezerve de produce alimentare şi apă. se adăpostesc în edificiile de protecţie. acţionaţi repede. Respect regimul de protecţie chimică. asigur protecţia apei. a nutreţurilor şi a animalelor. . produselor alimentare. În cazul extremal îmbrac mijloacele de protecţie individuale.

în caz de accident nuclear”.06.1990). Pentru asigurarea măsurilor urgente vizând lichidarea (diminuarea) consecinţelor poluării spaţiului ambiant cu substanţe radioactive se execută măsurile preconizate în „Planul de lucru al Direcţiei sănătăţii. Pentru a susţine nivelul de protecţie. O protecţia maximă se poate obţine în cazul administrării preventive a iodului stabil (sau concomitent cu acţiunea iodului radioactiv). este necesar de-a administra preparatele iodului stabil o dată în zi pe parcursul existenţei pericolului inhalării iodului radioactiv. recomandate de OMS Grupa de vîrstă KI (mg) 15 30-35 KIO (mg) 20 40-45 Noi născuţi pînă la 1 lună Copii de la o lună pînă la 3 ani . 06-5/3-243 din 20. Necesitatea administrării profilactice a iodului va fi determinată de Ministerul Sănătăţii a Republicii Moldova. Cea mai efectivă metodă pentru protecţia glandei teroide de la suprairadierea cu izotopi radioactivi a iodului este administrarea preparatelor medicamentoase a iodului stabil (profilaxia cu iod). Dozele diurne a preparatelor de iod. se determină în baza identificării dozelor prognosticate pentru nivelele inferioare şi superioare a acţiunii radioactive. şi copii pînă 3 ani. aprobate de Ministerul Sănătăţii (nr. însă nu mai mult de 10 zile pentru maturi şi 2 zile pentru femei gravide. instituţiilor medicale.6 ore după inhalare 90 10 2 Eficacitatea protecţiei în % 100 O doză de 100 mg a iodului stabil (130 mg de kaliu iodid sau 170 mg de kaliu iodat) asigură protecţia glandei teroide pe parcursul a 24 ore. Eficacitatea protecţiei în dependenţă de termenul administrării preparatelor de iod Administrarea preparatelor de iod stabil . în cazul inhalării iodului radioactiv. vizând protecţia populaţiei în cazuri de accidente cu poluarea spaţiului cu substanţe cu radioactive.Criteriile.6 ore pînă la inhalare . pe o durată respectivă.2 ore după inhalare .în timpul inhalării .

maladii a tegumentelor (pemfigus. Contraindicaţii pentru administrarea preparatelor de iod: hipersensibilitatea la preparatele iodului. maladiile glandei teroide (tireotoxicoză. Serviciul medical al protecţiei civile Republicii Moldova . care a primit preventiv 130 mg de iod stabil. psoriaziul).Copii de la 3 ani pînă la 12 ani 65 85 130 Copii de la 15 ani şi maturi. guşa nodală). inclusiv şi gravidele şi mamele care alimentează cu sîn 170 Noi născuţii sugari primesc doza necesară cu lapte ‚le mamei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful