CUPRINS Cuvânt înainte Introducere Cap. I Războiul pentru reintregirea naţională a României. 1. Diplomaţia românească la sfârşitul sec.

XIX şi începutul sec. XX 2. România şi debutul primei conflagraţii mondiale. Perioada neutralităţii. 3. Intrarea României în război. Operaţile militare din anul 1916. Ocupaţia militară a puterilor centrale. 4. Campania din vara anului 1917 şi urmările sale. 5. Reintrarea României în război şi participarea sa la victorie. Cap.II Desăvârşirea unităţii naţionale a statului român. 1. Premisele Marii Uniri 2. Unirea Basarabiei cu România 3. Unirea Bucovinei cu România. 4. UnireaTransilvaniei cu România 5. Importanţa istorică a Marii Uniri din 1918 Cap.III Dezvoltarea economică a României în perioada interbelică. 1. Caracteristicile generale ale vieţii economice 7 8 9 9 17 21 23 27

33 33 34 36 37 41 45 45

2. Viaţa economică în perioada 1919 – 1928 3. Viaţa economică în perioada 1929 – 1933 4. Viaţa economică în perioada 1934 – 1940

47 54 60

Cap.IV Structuri şi mişcări sociale în perioada interbelică 1. Caracteristici ale vieţii sociale în România în perioada interbelică 2. Structuri şi mutaţii în plan social 3. Conflicte sociale Cap.V Evoluţia vieţii politice în perioada 1918 – 1940 1. Sistemul partidelor politice 2. Parlamentul şi monarhia – factori importanţi ai vieţii politice 3. Evoluţii în plan politic. Înfăptuirea unui program democratic 4. Constituţia din 1923, importanţa ei pentru dezvoltarea şi consolidarea statului naţional unitar român 5. Principalele guvernări şi programele lor 6. Sfârşitul regimului democratic Cap.VI România în relaţiile internaţionale în perioada interbelică 1. Situaţia politică internaţională în perioada interbelică. Politica externă a României în primele două decenii ale secolului XX. 2. Noile coordonate ale dezvoltării României după Marea Unire. Principalele opţiuni în politica externă. 3. Relaţiile României cu vecinii. România la congresul de pace de la Paris – Versailles. 4. România în relaţiile internaţionale 1920-1930.

65 65 66 69 71 71 91 96 99 101 105 117 118 122 123 129

2

Mica Înţelegere. 5. România în relaţiile internaţionale 1930-1936. Nicolae Titulescu şi politica securităţii colective. 6. România în relaţiile internaţionale în anii premergători declanşării celui de-al doilea război mondial (1936 - 1939). Cap.VII Viziunea culturală românească (1918 – 1944) 1. Caracteristici generale ale culturii. 2. Modalităţi de afirmare a specificului naţional. Istoriografia 3. Naţional şi universal în cultura română 4. Deschiderea spre cultura Europei 5. Mari sinteze şi mari precursori ai culturii române 6. Artele spectacolului 7. Cultura de mase. Trăsături generale 8. Principalele instituţii de cultură Cap.VIII Monarhia autoritară a lui Carol al ii-lea 1. Cauzele instaurării monarhiei autoritare 2. Politica internă . Raporturile cu Garda de Fier 3. Prăbuşirea regimului autoritar Cap.IX Tragicul an 1940 în istoria românilor 1. Poziţia României faţă de cel de-al doilea război mondial 2. Acţiuni ale diplomaţiei româneşti în vederea salvării păcii în sud-estul Europei 3. Acţiuni ale guvernului sovietic privind încorporarea Basarabiei şi Bucovinei la Rusia Sovietică. 4. Dictatul de la Viena. Dezmembrarea României Mari

133 135

151 151 158 159 159 160 165 166 167 178 178 180 183 190 190 192 193 194

3

Cap.X România – stat naţional legionar 1. Instaurarea regimului antonesciano-legionar 2. Statul naţional-legionar. Principalele direcţii în politica internă 3. Contradicţiile dintre Ion Antonescu şi legionari. Rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941 Cap.XI România in perioada anilor 1941 - 1944 1. Politica internă a guvernului antonescian 2. Situaţia românilor din teritoriile cedate în 1940 3. Participarea României la conflictul mondial, la războiul împotriva URSS 4. Eforturi politico-diplomatice pentru ieşirea României din război şi participarea la coaliţia Naţiunilor Unite Antifasciste Cap.XII Actul de la 23 august 1944 1. Istoriografia românească despre actul de la 23 august 1944 2. Cadrul intern şi internaţional 3. Evenimentele de la 23 august 1944 4. Ecoul şi urmările actului de la 23 august 1944 5. Participarea României la războiul antihitlerist Bibliografie selectivă

202 202 204 206

209 209 210 211 214

222 222 223 226 229 230 236

4

a organismelor regionale de securitate. când a avut loc primul derapaj spre o politică dictatorială sunt abordaţi de autor pe baza concluziilor prezente în ultimii ani în istoriografia românească. Ştefan Păun. ca preludiu al înfăptuirii prin plebiscit a Marii Uniri din anul 1918. al afirmării României pe arena internaţională în cele două decenii de istorie paşnică pe continentul european. Un capitol substanţial este consacrat politicii externe româneşti. locul şi rolul puterilor în stat: parlament. să aducă în circuitul informaţional cele mai însemnate evenimente din istoria tumultoasă a acelor ani.CUVÂNT ÎNAINTE Notele de curs ale cărui autor este d-l. guvern şi monarhie. activitatea laborioasă desfăşurată în cadrul Societăţii Naţiunilor. relaţiile cu marile democraţii occidentale. problemă care face obiectul capitolului al II-lea. modul în care au activat partidele şi organizaţiile politice. în trei capitole de peste 100 de pagini. istoria zbuciumată a românilor în anii celui de-al doilea război mondial cu luminile şi umbrele ei. punând în evidenţă locul şi rolul României în angrenajul complex al situaţiei internaţionale. ştiinţei şi culturii. autor şi a altor instrumente de studiu pentru profesorii de istorie şi studenţi se deschide. fără suport ştiinţific. cadru didactic la Facultatea de Istorie – Geografie a Universităţii „Hyperion” din Bucureşti. Cursul profesorului Ştefan Păun. poziţia faţă de minorităţile etnice. subliniindu-se deschiderile spre marile curente de idei europene şi universale. cu marile ei împliniri în toate domeniile. desfăşurată cu profesionalism a reuşit să pună sub tipar un curs universitar de ţinută academică incontestabilă. înlăturându-se etichetele partizane. democratice cu urcuşurile şi coborâşurile ei. obiectivă şi bine documentată istoria românilor în perioada 1914 – 1944. abordează într-o lumină nouă. sistemul judecătoresc. Anii 1938 – 1940. după o muncă stăruitoare. Este scoasă în relief derularea vieţii politice. Istoria culturii româneşti este prezentată într-o manieră realistă. 5 . Ultima parte a lucrării prezintă. Cernăuţi şi Alba Iulia care au creat cadrul dezvoltării fără precedent a economiei. Mica Înţelegere şi Antanta Balcanică. Autorul subliniază în lucrarea sa însemnătatea marilor acte de la Chişinău. aşa cum este firesc cu un capitol excelent structurat despre războiul întregirii naţionale. reuşind prin acest demers să pună la dispoziţia studenţilor şi nu numai un important instrument de învăţare a istoriei patriei. Meritul autorului este în primul rând acela că s-a încumetat să realizeze o asemenea lucrare şi că. În acest sens este analizat şi tragicul an 1940 când s-au impus României marile amputări teritoriale. cu alte state ale lumii. cu vecinii.

este dominată de evenimente care au marcat evoluţii pozitive sub aspect economic şi cultural dintre care două se detaşează. poate fi o modalitate inedită de a privi istoria României. al II-lea război mondial sunt evenimente care au determinat evoluţii complexe şi contradictorii pe scena politică românească. Primul război mondial. Conf.univ. de desincronizări în plan european. Dar această evoluţie este marcată de teoria lui Xenopol. cu consecinţe pozitive asupra societăţii româneşti sub aspect politic. Ştefan Păun. Pragmatismul prin care comentariul este eliminat pentru a nu avea surpriza contestării. Este o sinteză. cu scopul de a se îndepărta de politica momentului cunoscându-se faptul că a fost mereu nevoie de istorici pentru a justifica momentele politice pe care le-a străbătut România în decursul secolului XX. Anul 1918 a marcat formarea statului naţional unitar român. România datorită spaţiului geopolitic a cunoscut evenimente deosebite cu implicaţii majore în evoluţia politică. care poate fi folosită ca instrument de lucru pentru orele de seminar deoarece cuprind o structurare pe obiectivele fiecărui curs şi cuprinde explicaţia termenilor dintr-o perspectivă acceptată de istoriografia românească precum şi o cronologie pentru fiecare temă avută în dezbatere. economică. ascensiunea fascismului. Prima jumătate a secolului XX a marcat evenimente internaţionale. economic şi cultural. Desigur că aprecierea măsurii în care a reuşit această încercare aparţine cititorilor. culturală a poporului român. Consolidarea democraţiei în limitele determinate de evoluţiile epocii este un exemplu în acest sens. adresând felicitări realizatorului ei. cu perioade de început de dezvoltare şi decădere. evident: industrializarea şi învăţământul de masă. Perioadele de ascensiune sunt urmate de căderi economice catastrofale.Pornind de la ideea că acest curs este şi un instrument de lucru pentru studenţi şi profesori autorul a alcătuit selectiv. Rolul ei este de a da studenţilor o imagine de 6 . viziunea culturală românească un al II-lea exemplu. Iulian Cârţână Prorector al Universităţii„Hyperion” din Bucureşti INTRODUCERE Secolul XX – pentru istoria României este un secol zbuciumat.dr. Evoluţiile internaţionale şi în plan intern au determinat fluctuaţii politice. Evident această teorie istorică nu a fost contrazisă până acum. economice şi desincronizări în plan european. Lucrarea Istoria contemporană a României 1914 – 1944 tratează teme majore în conformitate cu structura unui semestru universitar. liste de termeni şi date cronologice.dr. În acest secol istoria României cu toate încercările unora de a spune că nu a cuprins o curbă ascendentă. destrămarea monarhiei austro – ungare. triumful democraţiei şi decăderea acesteia. un îndemn spre cercetare. la sfârşitul fiecărui capitol. cu implicaţii majore în istoria românilor. O analiză concentrată asupra şocurilor politice şi sociale care au zdruncinat evoluţia societăţii româneşti este necesară din perspectiva sintezei. Criza economică. prof. formarea statului totalitar sovietic. sfărâmarea integrităţii teritoriale a României în 1940 au creat o situaţie dificilă societăţii româneşti. dar ca prim cititor şi beneficiar o recomand cu căldură. Abordarea acestor probleme în istoriografia românească s-a realizat din două perspective: Tradiţionalismul manifestat în lucrări prin care se politizează anumite teme naţionale.

XIX şi începutul sec. Operaţile militare din anul 1916. XIX şi începutul sec. România şi debutul primei conflagraţii mondiale. XX 2. 3. Intrarea României în război. Campania din vara anului 1917 şi urmările sale. formarea propriilor lor opinii referitoare la problematica istoriei contemporane a României. 5. 4. 7 . Diplomaţia românească la sfârşitul sec.ansamblu asupra istoriei contemporane a României între anii 1914 – 1944. XX. Autorul CAPITOLUL I RĂZBOIUL PENTRU REINTREGIREA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1. Diplomaţia românească la sfârşitul sec. Ocupaţia militară a puterilor centrale. 1. Prezentarea unei bibliografii selective oferă posibilitatea aprofundării temelor referitoare la evenimente şi evoluţiile lor permit prin cercetare şi implicare în orele de seminar. Perioada neutralităţii. Reintrarea României în război şi participarea sa la victorie.

După obţinerea independenţei naţionale, România a trebuit să ţină seama de noul echilibru de forţe creat în Europa deoarece: • • ocupa o poziţie strategică importantă în Balcani; trebuia să se integreze noilor structuri europene ca stat de sine stătător; Politica externă a României a avut în această perioada următoarele obiective: • • • • recunoaşterea independenţei de stat şi a rolului pe care poate să-l joace în context european; apărarea intereselor naţionale; creşterea prestigiului internaţional; ieşirea României din izolarea diplomatică ivită datorită deteriorării relaţiilor cu Austro-Ungaria şi Rusia. Bucureştiul a devenit un centru cu o bogată activitate diplomatică. Un rol deosebit l-au avut diplomaţi ca: Mihail Kogălniceanu, Petre P. Carp, I.C. Brătianu, Vasile Boerescu, D.A. Sturdza.

Obiective şi acţiuni în politica externă 1. Recunoaşterea independenţei pe plan extern.

8

„După îndeplinirea condiţiilor impuse prin tratatul de la Berlin (rezolvarea consecinţelor afacerii Stroussberg şi acordarea cetăţeniei evreilor) între 1878-1880 Germania, Anglia, Franţa, Grecia, Rusia, Austro-Ungaria recunosc independenţa de stat a României. 2. Creşterea prestigiului internaţional al României • România a întreprins o intensă activitate diplomatică pentru creşterea prestigiului internaţional al statului român: în toamna anului 1878 Carol I îşi ia titlul de „Alteţă Regală” (recunoscut în 1880); în 1880, I.C. Brătianu şi Carol I vizitează Germania cu care prilej abordează problema regatului; este reglementată succesiunea la tronul României. În lipsa descendenţilor direcţi, tronul urma să revină nepotului său de frate Ferdinand căsătorit în 1892 cu principesa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Angliei; • 14/26 martie 1881 – Parlamentul votează legea prin care România este transformată în Regat. Consecinţe: 9

-

a reprezentat o modificare a statutului politic şi internaţional al ţării; ţara noastră întreţinea relaţii cu 18 state ale lumii.

3. Ieşirea României din izolarea diplomatică A fost rezultatul unor factori cum sunt: a. Austro-Ungaria promova o politică de penetraţie în peninsula Balcanică prin: • Dunării; • românilor din o politica de deznaţionalizare în urma a Transilvania înfaptuirii tendinţa de a domina Comisia

dualismului Autro-Ungar în 1867; b. Rusia, de asemenea ducea o politică de penetraţie în peninsula Balcanică prin: • încălcarea Convenţiei din 4 aprilie 1877 prin încercarea de a ocupa România şi ocuparea sudului Basarabiei; • incidentele din 1879 dintre trupele româneşti şi ruseşti la Arab-Tabia ( în legătură cu delimitarea frontierei de sud a Dobrogei). În acest context se produce o apropiere între România şi Puterile Centrale datorită: 10

• • •

originii germane a dinastiei din România; intereselor economice ale unor cercuri conducătoare; schimbarii raportului de forţe în Balcani prin reorientarea Serbiei şi Bulgariei către Rusia.

După razboiul cu Prusia din 1870-1871 Franţa nu mai reprezenta o forţă în Europa. Situaţia internaţională impunea o alianţă politico-diplomatică cu puterile centrale. Iniţiativa acestei alianţe a aparţinut lui Otto von Bismark in 1880. În 1883 Carol I şi I.C. Brătianu intreprind o vizită în Germania şi Austro - Ungaria. Alianţa cu puterile centrale este semnată în 1883, a avut un caracter secret, a fost cunoscuta doar de rege şi de unii oamenii politici. Alianţa prevedea: ajutor reciproc în caz de atac; obligaţia de a nu încheia alianţe potrivnice vreuneia din parţi; Consecinţele acestei aliante au fost: • • • ieşirea României din izolare; garanţii de securitate; consolidarea statutului internaţional al României;

11

Consecintele acstei apropieri au fost: • • • • apropierea Bulgariei de Austro-Ungaria. creşterea agresivităţii Austro-Ungariei după 1908 – anexează Bosnia şi Herţegovina. Transformarea României într-un factor de stabilitate politică în S-E Europei în contextul complicării situaţiei în Balcani la începutul sec. Turciei. XX a avut loc detaşarea treptată a României de Puterile Centrale şi apropierea de Antanta în contextul conturării celei de-a doua alianţe politico-diplomatice din Europa. La începutul sec. dualismului Austro-Ungar. agravarea situaţiei românilor din Transilvania. România a urmărit menţinerea statu-quo-ului în Peninsula Balcanică. 4. punând în pericol statu-quo-ul 12 .Prin aceasta se spera în intervenţia Germaniei pe lângă Austro-Ungaria din pentru ameliorarea în urma situaţiei instaurării românilor Transilvania. Anglia şi Rusia.XX. Antanta sau Tripla Întelegere era formata din Franţa. tendinţele Bulgariei de a se extinde teritorial pe seama balcanic.

Consecinţe: • în acest context Puterile Centrale au încercat să menţină România în sfera lor de influenţă. Preocupaţi de situaţia românilor din afara graniţei Ion I. • Zona Balcanilor devine la începutul secolului XX instabilă datorită pretenţiilor teritoriale ale Bulgariei. Războaiele politicii balcanice României reorientarea .C. • • la împlinirea vârstei de 70 de ani Carol I devine feldmareşal al armatei germane. Brătianu. a) Primul război balcanic (1912-1913) izbucneşte între Turcia şi Bulgaria. in speranţa unirii teritoriilor româneşti graniţelor cu România. principesa Maria şi Ferdinand din afara moştenitorul tronului se reorientează spre Antanta. Serbiei şi Greciei. Turcia este 13 prin recucerirea În teritoriilor context aflate sub au spre otomană. acest izbucnesc balcanice. Serbia. care urmăreau relizarea unităţii naţionale stăpânire războaiele demonstrat Antanta. În1909 – moştenitorul tronului Germaniei şi apoi al AustroUngariei vizitează Bucureştiul. Grecia.

puterile conflictul.Tratatul de pace s-a încheiat la Londra.C.Brătianu. La 3 decembrie 1912 este semnat armistiţiul. Astfel izbucneşte al doilea război balcanic (1913). România şi-a proclamat neutralitatea faţa de primul conflict balcanic. 14 . iar pacea se incheie la 10 august 1913 la Bucureşti. La 1/14 iunie 1914 ţarul Nicolae al-IIlea al Rusiei vizitează Constanţa având discuţii cu Carol I şi I.I. Evenimentele se desfăşurau intr-un context favorabil.înfrântă. Aceasta România semnifica decretat ruperea legăturilor centrale. Prin tratatul de la Bucureşti. Tratatul mai prevedea: • • cedarea de către Bulgaria a unei părţi din Macedonia către Grecia si Serbia. România primeşte Dobrogea de sud până la linia EcreneTurtucaia. Preliminariile şi pacea s-au încheiat la Bucureşti (10 august 1913) ceea ce demonstrează importanţa jucată de România în Balcani. Bulgaria capitulează. Turcia primeşte o parte din Tracia şi Adrianopole. Armata română pătrunde pe teritoriul Bulgariei. b) Bulgaria nemulţumită a de rezultate mobilizarea cu reîncepe armatei.

. Perioada neutralitaţii şi semnificaţia sa a) Primul război mondial desfaşurat între anii 1914-1918 a însemnat punctul culminant în confruntarea dintre marile puteri pentru dominaţia lumii. 2. Pretextul folosit pentu declanşarea războiului a fost Atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914 care a dus la asasinarea moştenitorului tronului Austro-Ungariei Franz Ferninand şi a soţiei sale. La Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie /3 august 1914) se decide poziţia României. După o lună de la eveniment. Se hotărăşte: 15 război Serbiei. Drept consecinţă Puterile Centrale şi Antanta încearcă atragerea ţării noastre în conflict.Tratatul de la Bucureşti a contribuit la restabilirea păcii în Balcani doar în aparenţă şi adânceşte conflictul dintre România şi Tripla Alianţă. Romania şi debutul primei conflagraţii mondiale. coaliţiile participante la conflagraţie fiind responsabile pentru izbucnirea conflictului. Austro Ungaria declară În acest context România era foarte importantă pentru ambele tabere.

Brătianu . membrii Guvernului şi Alexandru Marghiloman. În acest sens sunt interesante telegramele dintre împăratul Carol al Austro-Ungariei si regele Carol al Romaniei.C. România trebuia să aleagă acea grupare ce putea să sprijine desăvârşirea unităţii naţionale. Diplomaţii puterilor centrale şi ai Antantei încercau să atragă România de partea lor.I. În schimbul unei neutralităţi binevoitoare Rusia a recunoscut drepturile Romîniei asupra Transilvaniei şi Bucovinei. Brătianu a avut negocieri secrete cu Antanta.I. idee susţinută şi de conservatorul P.expectativa armată soluţie susţinută de I.C. Regele Carol dorea intrarea în război de partea puterilor centrale.P. Prin aceasta a dorit să obţină garanţii pentru asigurarea războiului. Cauze: • • • Forţele politice propun soluţii diverse. urmând la tronul Romîniei Ferdinand I. independenţei Curentul indiferent în de rezultatele publică dominant 16 opinia . I. La 27 septembrie/10 octombrie 1914 Carol I a decedat. Neutralitatea României (1914-1916) S-a caracterizat printr-un climat politic foarte agitat.Carp.

demonstraţii. Alexandru Marghiloman. comerţului închiderea strâmtorilor după intrarea Turciei în 17 . În sprijinul intrării în război de partea Antantei se desfăşoară acţiuni diverse: • • • • propagandă în presă. perioada neutralităţii românesc înrăutăţeşte datorită: Reducerii război. • • Cheltuielilor necesare înzestrării armatei Intrării Bulgariei în război 1915. Filipescu) O serie de politicieni români susţineau alianţa cu Puterile Centrale pornind de la pericolul slav: Constantin Stere. conferinţe.românească era cel ce se pronunţa pentru intrarea în luptă de partea Antantei. P. În acest sens au fost incheiate acorduri cu Rusia şi Italia. Carp.P. Mişcarea Situaţia • socialistă economică volumului din în România se opune se prin participării la război. acţiuni ale: Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor românilor. „Acţiunii Naţionale” (condusă de N.

ajutorul militar al Antantei pentru România. Convenţia militară prevedea: • • • • România se obliga să intre în război la 15/28 august 1916 . aprovizionarea armatei române cu muniţii şi armament (300 t/zilnic). 18 . Convenţia politică prevedea: • • România să declare război Austro – Ungariei să se respecte integritatea teritoriă a României • recunoaşterea aspiraţiei • legitime a României către unirea cu Transilvania şi Bucovina. Consecinţa acestor presiuni a fost faptul ca la 4/17 august 1916 are loc semnarea de către România a convenţiei politice şi militare cu Antanta cu caracter secret. participarea României la conferinţa de pace în condiţii de egalitate cu celelalte ţări semnatare. desfăşurarea unor ample operaţiuni militare de către Antanta în sprijinul României.În vara anuui 1916 se fac presiuni crescânde asupra României din partea ambelor tabere într-un moment de criză al Atantei pe front.

Sunt 19 . Ocupaţia militară a Puterilor Centrale. • trupele aliate de la Salonic ofensivă pentru atragerea Centrale în zonă. iar românii din Transilvania îi primesc pe soldatii romani ca pe eliberatori. 3. avansează rapid. Operaţiile militare din 1916: În noaptea 14/15 august 1916 armata română trece Carpaţii. Intrarea României în război. La 14/27 august 1916 să declanşeze o Puterilor armatelor s-a convocat Consiliul de Coroană de la Sinaia unde toţi participanţii au fost de acord cu intrarea în război a României alături de Antanta.• Rusia trebuia să desfăşoare operaţuni militare în Galaţia şi Bucovina şi să participe la apărarea Dobrogei în cazul atacării acesteia de către Bulgaria.P. Operaţiunile militare din anul 1916. Carp şi Titu Maiorescu. In aceeaşi seară s-a inaintat declaraţia de război către Austro-Ungaria de către ministrul Edgar Mavrocordat. singurii opozanţi au fost P.

De asemenea a patruns in zona secuiasca.cucerite Braşov. românii se retrag din Dobrogea. Sibiu. Consecinţele ocupării capitalei şi a 20 rusă la Salonic nu a . Topliţa. spre Sud Puterile Centrale reuşesc să rupă apărarea la trecătoarea Jiului şi să pătrundă în Muntenia şi Oltenia. generalul Eremia Grigorescu reuşeşte să apere trecătorile Moldovei. Încercarea românilor de a-i opri pe inamici în zona Neajlov-Argeş nu salvează capitala care va fi ocupată în decembrie 1916. Consecinţe: • 1 sept. 1916 forţele germano-bulgaro-turce conduse de felsmareşalul Mackensen provoacă românilor înfrângerea de la Turtucaia. Ofensiva română în Transilvania nu a fost sprijinită de aliaţi în Galiţia si Bucovina. 1916 . până la sfârşitul lui oct. Antanta nu-şi respectă obligaţiile militare asumate: • • Ofensiva promisă de armata avut loc. • • • • în Transilvania are loc declanşarea unei puternice contraofensive Austro-Ungare.

Campania din vara anului 1917 şi urmările sale: În Moldova se fac eforturi uriaşe pentru refacerea armatei. acesta era format din tezaurul casei regale. – dec. În teritoriul ocupat de Puterile Centrale se instituie un regim de ocupaţie militară care a dus la: • • • exploatarea Centrale reprimarea încercărilor de rezistenţă rechiziţii 4.C. lingouri de aur. valută şi alte valori. 1916). autorităţior. Guvernul I. Brătianu hotărăşte depunerea tezaurului naţional în Rusia spre păstrare. la Iaşi Se formează un guvern de uniune naţională. Stabilirea Frontului pe linia Oituz-Siret-Dunăre Rtragerea Guvernului. Regele Ferdinand promite reformă electorală şi agrară. care făcea parte şi conservatorul Take Ionescu.Munteniei de către armatele germano-bulgaro-turce au fost: • • • • Retragerea armatei României în Moldova (nov.I. În perioada ianuarie-mai 1917 se aduce 21 bogăţiilor ţării în folosul Puterilor din . obiecte ale Mitropoliei Ungro-Vlahiei.

Puterile Centrale pregăteau în vara anului 1917 o dublă ofensivă. În lunile octombrie-noiembrie 1917 are loc revoluţia Bolşevică din Rusia cu următoarele consecinţe pentru statul Român: trupele ruseşti din Moldova sunt cuprinse de anarhie. Mărăşeşti şi Oituz : • la 11 iulie 1917 ofensiva românească de la Mărăşeşti a • armatei a doua sub comanda generalului Alexandru Averescu eliberează 30 de sate. În perioada iulie–august 1917 se desfăşoară luptele de la Mărăşti. regimentul 32 „Mircea şi armata . Importanţa: victoriile românilor au salvat statul român este oprită înaintarea Puterilor Centrale spre Rusia s-au remarcat a II-a română. Rusia şi Anglia iar soldaţii sunt instruiţi de misiunea militară franceză condusă de genralul Berthelot. la 24 august au fost respinse ultimele încercări de străpungere a apărării româneşti de la Oituz. tulburări si de ideologia bolsevica.armament din Franţa. 22 generalii Alexandru Averescu şi Eremia Grigorescu.

XII.- lovitura de stat bolşevică din 25 oct. 23 . 1917 a afectat România deoarece 1917 rămâne singură./7 nov.XII. • La 3 decembrie 1917 guvernul condus de Lenin ordonă • • La arestarea ianuarie reprezentantului 1918 Rusia român la rupe Petrograd Constantin Diamandy. generalul cu Puterile comandantul trupelor ruse din România propune încheierea armistiţiului implicându-i şi pe români. Scerbacev Centrale înconjurată de duşmani./9. 13/26 bolşevică legăturile diplomatice cu România.XI. Consecinţele acestei situatii au fost: • 26. Armistiţiul nu a modificat însă orientarea politică a guvernului român • • În Moldova continuă agitaţiile bolşevice Unităţile militare romîne sunt nevoite să intervină pentru neutralizarea trupelor ruseşti cuprinse de spiritul bolşevismului. - La 20XI/3. Tezaurul român depus în 1917 în Rusia este confiscat.România este obligată să încheie armistiţiul cu Puterile Centrale.

guernul bolşevic condus de Lenin încheie pace cu Puterile Centrale la Brest-Litovk la 18 februarie-3martie 1918.1917-mai 1918 au avut loc tratative pentru încheierea păcii cu Puterile Centrale. Regele Ferdinand s-a întâlnit la Răcăciuni cu Ottokar Czernin.1918) au hotărât alegerea acestei soluţii pentru salvarea ţării. În urma demisiei guvernului Alexandru Averescu.• Pentru a-şi consolida puterea./7 feb.la aceste tratative ministrul de externe austro-ungar Czernin cerea înlăturarea regelui Fredinand. Guvernul I. După discuţiile preliminare de la Buftea la 24 aprilie/7 mai 1918 se încheie pacea de Bucureşti. Consiliile de Coroană desfăşurate la Iaşi (feb.Brătianu a demisionat. 1918). 24 .-oct.I. riscul încheierii unei păci umilitoare a fost asumat de guvernul Alexandru Marghiloman (feb. Cu acest prilej ministrul de externe austroungar i-a cerut în mod ultimativ incheierea păcii. • România primeşte ultimatum din partea Puterilor Centrale (25 ian. • În perioada dec. formându-se un guvern prezidat de generalul Alexandru Averescu. 1918) în vederea încheierii rapide a păcii.C.

demobilizarea armatei(parţial). Reintrarea României în război În vara anului 1918 Antanta obţine victorii importante pe frontul de vest şi in Macedonia. 5. România avea acces la Marea Neagră prin portul Constanţa.Prevederi: ocuparea Dobrogei de către Bulgaria. Caraiman şi Ceahlău urmând să fie exploatată de Austro-Ungaria. pacea de la Bucureşti permitea supravieţuirea României. Consecinţe: 25 . controlul german asupra economiei româneşti prin monopolul asupra petrolului şi arendarea de terenuri agricole pe timp de 90 de ani. O zonă de 5600 km². împădurită în care se aflau vârfurile Negoiu. Parlamentul de la Iaşi a ratificat pacea de la Bucureşti dar aceasta nu a fost promulgată de regele Ferdinand. deşi grea. Austro-Ungaria îşi mărea teritoriul de-a lungul Carpaţilor.

/6nov.. TERMENI Alteţă regală – titlul purtat de un principe dintr-o casă domnitoare. se formează un guvern prezidat de generalul Constantin Coandă.sunt create condiţii favorabile pentru reintrarea României în război. Participarea României la primul război mondial a urmărit permanent idealul Marii Uniri. .. Acesta a proclamat mobilizarea generală şi cere trupelor germane să părăsească ţara.1918 demisionează. guvernul Marghiloman 26 . bolşevism – curent de gândire politică de extremă stângă apărut în Rusia la începutul sec. Regele Ferdinand şi regina Maria împreună cu autorităţile româneşti revin la Bucureşti. după eliberara teritoriilor româneşti de sub ocupaţia Puterilor Centrale. România declară război Germaniei şi anulează pacea de la Bucureşti. La 11 noiembrie 1918 Germania capitulează. Războiul a costat pe români 339117 morţi şi 299000 de răniţi.24oct. XX.

1883 – I. CRONOLOGIE 1870 – 1871 – înfrângerea Franţei în războiul cu Prusia. atitudine a unui stat care nu se amestecă în conflictul dintre două sau mai multe state. 1880 – Otto von Bismarck se pronunţă pentru aderarea României la Tripla Alianţă.neutralitate – situaţie. statu-quo – stare care a existat mai înainte.IX) – Carol I i-a titlul de Alteţă Regală. 1883 – Alianţa dintre România şi Puterile Centrale. Brătianu şi Carol I vizitează Germania 1886–1891 – războiul vamal dintre România şi Austro Ungaria 27 . 14–26 martie 1881 – Parlamentul votează transformarea României în regat 1882 – incidentul de la Iaşi. în momentul de faţă şi în raport cu care se apreciază efectele unui tratat. 1878 (9-21. rezoluţie – hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri.C. ale unei convenţii. care se menţine. 1879 – incidentul de la Arab-Tabia.

1–14 iunie 1914 – vizita ţarului Nicolae II şi a familiei sala la Constanţa 21 iulie–3 aug. 1914 – Consiliul de coroană de la Sinaia care hotărăşte neutralitatea României 1914–1916 – perioada neutralităţii României. 1913 – reizbucnirea primul război balcanic.–1914 – România încheie acorduri cu Rusia şi Italia 1914 – Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat cere adoptarea unei politici de neutralitate. 3 dec. 3 febr. 28 . 10 iunie 1913 – Bulgaria declanşează al II-lea război balcanic. sept. 10 august 1913 – pacea de la Bucureşti 1913–1914 – Germania şi Austro-Ungaria acreditează noi ambasadori la Bucureşti. 1908 – Austro Ungaria anexează Bosnia şi Herţegovina 1909 – moştenitorii tronului din Germania şi AustroUngaria vizitează Bucureştiul 1910–1911 – România este vizitată de misiuni militare din Anglia şi Rusia şi de primarul Parisului. 1912 – Turcia semnează armistiţiul după înfrângerea din primul război balcanic.1892 – prinţul moştenitor Ferdinand se căsătoreşte cu Maria de Edinburgh.

19 nov. 29 . Mackensen intră în Bucureşti. 1914 – moartea lui Carol I feb.–7 nov. oct. 1916 . 1916 – se semnează documentele colaborării României cu Antanta.27 sept. 1917 – regele Ferdinand promite înfăptuirea reformei agrare şi a celei electorale. 1915 – intrarea Bulgariei în război vara 1916 – şeful marelui Stat Major şi gen. 1917 – Consiliul de Coroană decide continuarea războiului împotriva Puterilor Centrale.–apr. mart. 1916 – Consiliul de Coroană a prezentat înţelegerea cu Antanta şi a decis intrarea României în război. 1916 – retragerea românilor din Dobrogea. – 24 aug. – 3 sept. 1916 – gen. 1 sept.–10 oct. 14–15 aug. 25 oct. 1917 – lovitura de stat bolşevică de la Petrograd. Joseph Joffre cere României intrarea în război. 4–17 aug. 23 nov.–6 dec. 24 iulie–6 aug. 1917 – luptele de la Mărăşti.–2 dec. Mărăşeşti şi Oituz. 1916 – înfrângerea românilor la Turtucaia. 14–27 aug.moartea reginei Elisabeta. sf. 1916 – armata română trece în Transilvania.

1918 – Ferdinand se întâlneşte la Răcăciuni cu Czernin.XII. febr. sept. 1917 – trupele române intervin pentru a linişti situaţia creată în Moldova datorită agitaţiilor bolşevice. 19 febr. 1918 – România primeşte un ultimatum din partea Puterilor Centrale pentru încheierea grabnică a păcii. 30 . 1918 – demisia guvernului Marghiloman şi formarea cabinetului Coandă.–9.– 2 martie . febr. 1917 – arestarea reprezentantului României la Petrograd (Constatin Diamandy). 1918 – Bulgaria a fost înfrântă decisiv de Antanta. 1918 – demisia guvernului Averescu. – 3 martie 1918 – pacea de la Brest Litovsk. 3 dec.XI. 25 ian.–1917 – armistiţiul cu puterile Centrale. 24 aprilie – 7 mai 1918 – pacea de la Bucureşti.26. 17 febr. dec.– 4 martie 1918 – Consiliile de Coroană de la Iaşi care au dezbătut soarta ţării. formarea cabinetului Marghiloman. 1917– mai 1918 – au loc convorbiri intre România şi Puterile Centrale pentru încheierea păcii. 8–22 dec. 24 oct. 18 feb. 1918 – ruperea legăturilor diplomatice dintre România şi Rusia. – 6 nov. sf.– 19 febr. 3–26 ian.

18 nov. Unirea Transilvaniei cu România 5. CAPITOLUL II DESĂVÂRŞIREA UNITĂŢII NAŢIONALE A STATULUI ROMÂN 1. Unirea Basarabiei cu România 3. 1918 – armistiţiul Antantei cu Germania.–1 dec.1918 – Bucureştiul este eliberat.11 nov. Unirea Bucovinei cu România 4.Pentru participat la primul război mondial de partea Antantei. Regele Ferdinand împreună cu guvernul revin la Bucureşti. Importanţa istorică a Marii Uniri din 1918 1. Premisele Marii Uniri 2. Primul război mondial a însemnat pentru românii din teritoriile aflate sub ocupaţie străină accentuarea 31 . Premisele Marii Uniri Întregirea naţională a României a fost un ideal al tuturor perioada românilor. care s-a manifestat aceasta puternic România în a 1859-1918.

Unirea Basarabiei cu România Prima etapă : Problema unirii Basarabiei cu Romania s-a pus in contextul evenimentelor avute loc in Rusia. Naţionalităţile asuprite luptă pentru autodeterminarea naţională. in Basarabia începând cu 1917 au fost create condiţiile pentru unirea cu România. Realizarea marii uniri a fost un proces logic prin care românii s-au reunit în cadrul unuia şi aceluiaşi stat naţional. de discriminare naţională. Încercările împăratului Carol I al Austro-Ungariei de a menţine imperiul federalist au eşuat.regimului de opresiune. Pe fondul dezmembrării Imperiului Ţarist şi a adoptării principiului autodeterminării până la despărţire de statul naţional în care au fost înglobate. 2. În acelaşi timp a accentuat lupta pentru realizarea unităţii naţionale. Un rol important în lupta pentru unire l-au avut: 32 . pentru formarea statelor naţionale. Români din teritoriile străine se înrolează ca voluntari în armata română. În acest context izbucnesc revoluţii la Viena şi Budapesta care au dus la separarea Austriei şi Ungariei.

lui Lenin rupe relaţiile diplomatice cu Republica Democratică Moldovenească izolată complet şi-a proclamat independenţa la 4 februarie 1918.• • Partidul Naţional Moldovean infiinţat în 1917 .1917 la Chişinău a avut loc Congresul ostaşilor moldoveni. să ocupe Tulburările Basarabia. Ziarul „Cuvântul Moldovenesc” ce apărea la Chişinău în 1917. La 25 sept/8 oct. La 13/26 ianuarie 1918 guvernul România. Consiliul directorilor a anunţat autonomia Basarabiei. Pe fondul precipitării relaţiilor cu Rusia sovietică la 27 martie / 9 aprilie 1918 Sfatul Ţării adoptă cu majoritate de voturi hotărârea de unire a Basarabiei 33 . A doua etapă: În condiţiile în care Ucraina urmărea Republica Democratică Moldovenească. pericolul anexării Basarabiei la Ucraina determină Consiliul Directorilor să ceară sprijinul armatei române. Sfatul Ţării proclamă in decembrie 1917 provocate de bolşevici în Moldova. Preşedinte al Sfatului Ţării a fost ales Ioan Inculeţ. cu acest prilej se constituie un organ reprezentativ numit Sfatul Ţării ce avea ca for coordonator consiliul directorilor.

34 . • este ales un comitet executiv şi un Consiliu Naţional.cu România. 3. numeroşi fiind înrolaţi în armata austro-ungară. În toamna anului 1918 este lansată teza anexării Bucovinei la Galiţia. Românii din Bucovina s-au confruntat cu politica deznaţionalizării promovată de Imperiul Austro-Ungar. De asemenea Ucraina ameninţa cu anexarea. Unirea Bucovinei cu România Bucovina este cel de-al doilea teritoriu românesc unit cu România. intervenţia trupelor ucrainiene determina pe Iancu Flondor sa ceara sprijinul trupelor româneşti. 1918 – din iniţiativa lui Xestil Puşcariu şi Iancu Flondor este convocată o adunare a reprezentanţilor populaţiei româneşti din provincie care decide unirea cu regatul României. Consecinţe: • 14-27 oct. Sfatul Tarii cuprindea reprezentanti ai tuturor nationalitatilor. Lupta pentru realizarea unirii cu patria mama s-a accentuat o data cu debutul primei conflagratii mondiale. Primul război mondial a adâncit criza Imperiului Austro-Ungar.

germani. Timişoara.• 15/28 nov. închiderea şcolilor confesionale româneşti. polonezi. la Cluj. ruteni). arestări. internări în lagăre. suspendarea presei româneşti. Braşov. Participarea Transilvaniei alături de Austro-Ungaria la primul război mondial a radicalizat lupta pentru unire. Oradea. 1918 la Cernăuţi are loc Congresul general al Bucovinei (români. Lupta pentru unire s-a manifestat puternic în 1918 prin: apariţia la 1 octombrie 1918 a ziarului Adevărul. Intrarea trupelor române în Transilvania în vara anului 1916 este primită cu entuziasm de români. Autorităţile maghiare după contraofensiva Puterilor Centrale în Transilvania duc o puternică acţiune de reprimare a mişcării naţionale româneşti prin: rechiziţii. Interdicţiile pronunţate de guvernul Tisza au accentuat lupta socială şi de protest între 1916 şi 1918 pe Valea Jiului. Unirea Transilvaniei cu România Prima etapă. În ianuarie şi iunie 1918 au avut loc în întregul imperiu puternice greve generale. 35 . Congresul votează cu majoritate de voturi unirea Bucovinei cu România.

În Europa s-a accentuat propaganda unirii Transilvaniei cu România îndeosebi după 3 octombrie 1918 când la Paris s-a constituit sub preşedenţia lui Take Ionescu Consiliul Naţional al Unităţii Româneşti. Constantin Angelescu. D. Cu acest prilej s-a hotărât continuarea luptei popoarelor asuprite din monarhia austro-ungară pentru unire şi autodeterminare naţională. Împaratul Carol I la 3/16 octombrie 1918 încearcă salvarea monarhiei prin manifestul Către popoarele mele credincioase prin care propunea federalizarea AustroUngariei. - publicarea în presă a unor articole care arătau necesitatea unirii. Statele Unite. Simion Mândrescu.- prin intensificarea propagandei pentru susţinerea cauzei tuturor românilor. Suedia de către Take Ionescu. Drept răspuns Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul maghiar a citit declaraţia de independenţă a naţiunii române din Transilvania. Treptat puterea locală 36 . Drăghicescu. Italia. în Franţa. Pe fondul acestor evenimente a avut loc la 8 aprilie 1918 la Roma Congresul popoarelor asuprite din Imperiul Austro-Ungar la care au participat Simion Mândrescu. Anglia. Nicolae Lupu. dr. Acesta publica ziarul La Roumanie.

Comitetul executiv al partidului întrunit la Oradea la 29 septembrie/12 octombrie 1918 a dat publicităţi declaraţia prin care proclama independenţa naţiunii române. Alexandru Lazăr) şi şaşe reprezentanţi Grapini. În acelaşi timp a reluat contactele cu Partidul Social Democrat din Transilvania. Elena Jumanca). A doua etapă În Transilvania şi-a reluat activitatea din toamna anului 1918 Partidul Naţional Român. Iosif Renoiu. Consiliul Central a avut sediul la Arad şi a devenit organul central al luptei românilor transilvăneni pentru unire. Tiron Albani. Alexandru VaidaVoievod. Pentru realizarea obiectivelor sale Consiliul Naţional Român Central a hotărât: 37 .în Transilvania a fost preluată de consiliile româneşti numite sfaturi. Basil Surdu. Vasile Goldiş. Iosif ai Partidului Social Democrat(Ioan Naţional Român Fluieraş. ce au dispus de sprijinul militar al populaţiei prin gărzile româneşti. Ştefan Ciceo-Pop. La 30 octombrie/12 noiembrie 1918 s-a constituit Consiliul Naţional Român Central din care făceau parte saşe reprezentanţi ai Partidului Naţional Român(Theodor Mihaly.

A treia etapă: Adunarea Naţională de la Alba Iulia a avut loc la 18 nov. A doua zi s-au ales organele de stat: Marele Sfat Naţional condus de Gheorghe Pop de Băseşti. forul legislativ al Transilvaniei. a fost deschisă de Gheorghe Pop de Băseşti care a proclamat unirea românilor din Transilvania şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România. 1918: a reunit peste 1228 de delegaţi din toate localităţile Transilvaniei şi 100000 de participanţi. să organizeze Marea Adunare Naţională de la AlbaIulia pentru aprobarea de către popor a hotărârii de unire cu România./ 1 dec.- că va prelua puterea deplină în Transilvania. Tratativele au eşuat intransigenţei maghiare. Între 13-15 noiembrie 1918 reprezentanţi ai Consiliului Naţional au purtat tratative cu reprezentanţii guvernului Tisza în ceea ce priveşte Transilvania. provizorii ale puterii situaţia din din cauza 38 .

Importanţa istorică a Marii Uniri din 1918: Unirea s-a realizat ca expresie a voinţei românilor într-un context favorabil creat de primul război mondial. 5. ianuarie 1919 de populaţia evreiască. Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia a consfinţit înfăptuirea Marii Uniri. A fost rezultatul luptei de veacuri a tuturor românilor. La 39 . Autorităţile maghiare au refuzat recunoaşterea hotărârii de unire şi a consiliului dirigent. septembrie 1919 de Consiliul Naţional Maghiar de la Târgu-Mureş. Unirea a fost recunoscută şi de naţionalităţile din Transilvania: 8 ianuarie 1919 de Consiliul Naţional Săsesc. august 1919 de Congresul Şvabilor de la Timişoara. În august 1919 armata română a pătruns în Budapesta.- Consiliul Dirigent prezidat de Iuliu Maniu format din 15 membri. Era înlăturată astfel posibilitatea extinderii revoluţiei bolşevice în zonă. Ameninţările guvernului Bela Kun şi atacurile armatei maghiare împotriva românilor au determinat guvernul român să întreprindă campania din 1919 din Ungaria.

40 . 1917 – la Chişinău apare ziarul „Cuvântul Moldovenesc”. CRONOLOGIE 27 mai – 8 iunie 1917 – soseşte la Iaşi primul detaşament de transilvăneni şi bucovineni. populaţia creşte de la 7. Suprafaţa ţării creşte de la 137 mii km 2 la 295.052. Take Ionescu.000 locuitori în 1918 la 18.896 locuitori în 1930.realizarea ei au contribuit toate forţele politice din regat şi grupările politice româneşti din teritoriile aflate sub dominaţie străină. Aportul provinciilor unite a contribuit la dezvoltarea economică a României cu implicaţii deosebite în evoluţia economică. socială. Dintre personalităţile româneşti din vechiul regat care au contribuit la realizarea unirii un rol hotărâtor l-au avut regele Ferdinand. politică. Ionel Brătianu.049 km 2. culturală. Tratatele din 1919 – 1920 recunosc de jure o situaţie existentă de facto.250. Realizarea României Mari crea cadrul favorabil progresului rapid al societăţii româneşti într-un nou context internaţional şi european. 1917 – în Basarabia se constituie Partidul Naţional Moldovean. Nicolae Iorga.

1918 – Comitetul Executiv al P.Adunarea reprezentanţilor populaţiei româneşti din Bucovina.R. 1918 – manifestul lui Carol I „Către Popoarele mele credincioase”. 1918 – Ucraina îşi proclamă independenţa. 14 – 27 oct. 3 oct. dec. 1918 – Republica Moldovenească îşi proclamă independenţa. – 12 oct. se crează Sfatul ţării. 41 . 29 sept. 27 martie – 9 aprilie 1918 – Sfatul ţării adoptă hotărârea Basarabiei de a se uni cu România. 25 oct. 7 nov. 1 oct. 1917 – Congresul ostaşilor moldoveni de la Chişinău. 1917 – revoluţia bolşevică din Rusia. 3 – 16 oct. 1917 – reapare ziarul „Adevărul”. îşi reia activitatea. 1917 – se proclamă Republica Democratică Moldovenească.R. 8 aprilie 1918 – la Roma are loc Congresul Popoarelor asuprite din Imperiul Austro-Ungar. 1918 – la Paris se constituie Consiliul Naţional al Unităţii Româneşti. ian.N. – 8 oct. 1918 .25 sept. adoptă o declaraţie ce proclamă independenţa naţiunii române.N. toamna 1918 – P. 4 feb.

13 – 15 nov. – 1 dec. organe ale puterii de stat în Transilvania. 1918 – Consiliul Naţional Român Central anunţă guvernul de la Budapesta că preia puterea deplină în Transilvania. 1918 – sunt alese Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent.30 oct. 42 . – 12 nov. 19 nov. 9 – 22 nov. – 2 dec. 1918 – Congresul general al Bucovinei votează unirea Bucovinei cu România. 18 nov. 1918 – Adunarea Naţională de la Alba Iulia. 1918 – evreii recunosc unirea. ian. august 1918 – Congresul şvabilor de la Timişoara recunoaşte Unirea. 8 ian. 1918 – se constituie Consiliul Naţional Român Central. 15 – 28 nov. 1918 – Comitetul central săsesc recunoaşte Marea Unire. 1918 – tratativele de la Arad dintre reprezentanţii Consiliului Naţional şi cei ai guvernului Tisza.

Caracteristicile generale ale vieţii economice 2.1933 4. economic. Caracteristicile generale ale vieţii economice Viaţa economică în perioada interbelică cunoaşte evoluţii în funcţie de noul cadru teritorial. politic şi cultural creat de realizarea Marii Uniri. Viaţa economică în perioada 1929 . Viaţa economică în perioada 1919 .CAPITOLUL III DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 1. 43 . Făurirea statului naţional unitar român a deschis o nou etapă în istoria României: • s-au creat posibilităţi pentru valorificarea capacităţilor materiale şi umane existente la nivelul întregii ţări. social.1940 1.1928 3. Viaţa economică în perioada 1934 .

În acest sens s-au confruntat două concepte: • conceptul Prin noi înşine care punea accentul pe capitalul autohton. a crescut rolul intelectualităţii în societatea românească. problema principală a societăţii româneşti a fost refacerea economică. Refacerea economică a determinat o confruntare de idei privind căile de urmat. resursele şi forţa de muncă naţională. Imediat după război. dezvoltarea industriei determină o creştere numerică a muncitorimii. apar noi concepte privind evoluţia economică a României prin crearea unor noi grupări politice. creşte rolul burgheziei mici şi mijlocii în economia românească. s-a modificat raportul de forţe între marii proprietari de pământ şi burghezie. 44 . creşte ponderea ţărănimii mijlocaşe ca urmare a reformei agrare din 1921.• • • • • • • viaţa politică s-a concentrat spre consolidarea Marii Uniri.

au creat condiţiile manifestării nu numai în plan teoretic. Viaţa economică în perioada 1919-1928 În perioada 1919-1928 viaţa economică în România cunoaşte două etape distincte: • 1919-1921 perioadă în care la guvernarea ţării s-au aflat guverne de uniune naţională sau ale Partidului Poporului • perioada 1922-1928 numită şi decada brătianistă în care la conducerea statului s-a aflat Partidul Naţional Liberal. dar şi practic a neoliberalismului. ţărănismul. confruntări ideologice s-au îndeosebi după 1918. 45 . 2. Confruntările de idei au dus la clarificări în acest domeniu. un rol hotărâtor în clarificarea lor l-a avut revista Democraţia. În această perioadă s-au confruntat două ideologii importante în ceea ce priveşte evoluţia economică: • • neoliberalismul.• conceptul Aceste Porţile deschise bazat pe atragerea accentuat capitalului străin.

Principalele caracteristici ale acestei perioade au fost: • • • • • • • • economia românească era distrusă de război în cea mai mare parte.3%). 46 . în 1919 se realiza doar 20 – 25% din producţia anului 1913 agricultura continua să rămână ramura principală a economiei. iar 1171 de mari proprietari deţineau 42. întreprinderile erau în cea mai mare parte distruse de război. productivitatea era scăzută datorită lipsei investiţiilor şi a forţei de muncă caliifcate.7% din terenul cultivabil.Prima perioadă (1919-1921) a fost o perioadă de căutări atât în ceea ce priveşte evoluţia economică cât şi în ceea ce priveşte evoluţia monetară. la nivel naţional nu exista o unifcare monetară. populaţia era concentrată îndeosebi în zonele rurale lipsită de vite de muncă şi de pământul necesar întreţinerii familiilor (un milion de familii ţărăneşti deţineau 46. România era nevoită să importe cereale în 1919 pentru hrana populaţiei.

• • au fost expropriate circa 4 milioane de ha pământ arabil şi circa 2 milioane de ha nearabil. Măsurile pentru refacerea economiei distruse au vizat: 47 . Legiferată în 1921 se aplică în vechiul Regat. reforma agrară începe să fie aplicată din 1920 în Basarbia. Reforma agrară a fost promisă în 1917 de regele Ferdinand. suprafaţa expropriată era diferită în funcţie de regiune. Transilvania şi Bucovina. de numărul populaţiei şi de suprafaţa arabilă existentă. dar a determinat mari confruntări politice şi ideologice. erau exceptate de la expropriere viile.În aceşi ani cele mai importante reforme au fost reforma electorală şi reforma agrară. Reforma prevedea: • • • exproprierea suprafeţelor cultivabile mai mari de 100 de ha. au fost împrprietărite aproximativ 2 milioane de familii ţărăneşti. Propusă de liberali în 1913. pădurile. Dreptul de expropriere a fost înscris în Constituţie. A fost cea mai mare reformă agrară din istoria României şi una din cele mai importante din Europa. plantaţiile de pomi fructiferi.

reorganizarea Ministerului Industriei şi Comerţului prin înfiinţarea Direcţiilor Comerţului. înfiinţarea în 1920 a Subsecretariatului de Stat al refacerii şi Aprovizionării pentru procurarea de materii prime necesare industriei. Aprovizionării. Cooperaţiei şi Refacerii Economice. Tarifelor Vamale şi de Trensport. Serviciului de control al Bursei Băncilor şi Societăţilor de Asigurare.000.000.• • înfiinţarea Case de Credit a Meseriilor cu un capital de 2. crearea unei industrii performante care să fie competitivă pe plan distruse european de prin refacerea de întreprinderilor război. • • dispoziţii şi ordonanţe pentru extinderea la nivel naţional a Legii Încurajării Industriei Naţionale. Guvernarea acestui partid a impus doctrina neoliberală în evoluţia vieţii economice: • • promovarea politicii Prin noi înşine care punea accentul pe forţele naţionale.000 lei. crearea întreprinderi noi utilate cu maşini moderne prin 48 . Perioada 1922-1928 este cunoscută sub numele de perioada brătianistă deoarce la conducerea statului român s-a aflat Partidul Naţional Liberal.

vagoane de marfă şi călători. Copşa Mică-Cugir 49 . legea privind comercializarea şi controlul întreprinderilor economice ale statului în 1924. Român. dezvoltarea domeniului afaceri au fost promulgate o serie de legi cum sunt: legea energiei în 1924. dezvoltarea au fost domeniului bancar a s-a realizat cu aportul capitalului străin. legea minelor în 1924. motoare de avioane. echipament militar. Industria a fost sprijinită de stat prin creşterea rolului Direcţiei Reformei din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului creată în 1919 şi înfiinţarea în 1923 a Societăţii de Credit Industrial. produse chimice. Rezultatele acestei politici industriale au fost infiinţarea întreprinderilor metalurgice: Fabrica de sârmă Câmpia Turzii în 1922. • • mărirea volumului capitalului investit în industrie de la 19 miliarde lei în 1924 la 46 miliarde lei în 1928.diversificarea producţiei industriale de locomotive. Pentru • • • Banca Credit Comercială Română. Cele mai importante bănci Banca Naţională de României. Uzinele Titan-Nădrag-Călan în 1924. economic Banca Banca şi de Românească.

vagoane şi avioane. România se afla printre statele avansate din lume în ceea ce priveşte Industria Petrolului. Rolul statului creştea în reglementarea şi iniţierea relaţiilor cu exteriorul.în 1925 şi constructoare de maşini: Malaxa şi I. a Institutului de Cercetări Agricole şi a Consiliului Superior al Agriculturii precum şi începerea producerii de maşini agricole au favorizat creşterea producţiei agricole. Comerţul exterior.R. a abordat problemele relaţiilor economice externe pornind de la ideea potrivit căreia acestea trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei româneşti. pus în aplicare în activitatea guvernamentală după 1922 mult mai intens decât în perioada 1918 – 1919. stimularea producţiei agricole prin înfiinţarea Creditului Rural. În 50 . producţia de locomotive. Curentul neo-liberal. Înfiinţarea Camerelor Agricole.A. crearea fermelor model ale statului. Cu toate acestea producţia a rămas sub media europeană. Eforturile pentru sprijinirea gospodăriei tărăneşti au fost modeste. Au continuat acţiunile de împroprietărire. Ritmul de creştere al industriei era de 5.4% / an considerat unul dintre cele mai ridicate din lume. Agricultura a rămas ramura cea mai importantă ramură a economiei naţionale. Braşov în 1926.

Indicii volumului de mărfuri exportate a fost superior unor ţări ca Germania.1924 volumul comerţului românesc valora 110% din volumul anului 1913. Evoluţia relaţiilor internaţionale a impus reorganizarea relaţiilor economice ale României. Ţara noastră a parcurs ritmuri rapide în comerţul exterior. Norvegia (1924). Valoarea tonei la export şi import era net în favoarea tonei importate. de circa 5 ori mai mare decât valoarea tonei exportate. România a ratificat protocolul de la Geneva din septembrie 1923 referitor la clauzele de arbitraj în materie comercială. Valoarea tonei importate reprezenta 556%. Pentru facilitarea schimburilor comerciale semnarea protocolului de la Geneva din 1923 privind regimul internaţional al căilor ferate ocupă un rol important deoarece. Belgia dar inferior unor state cum sunt Franţa şi Anglia. Dezvoltarea comerţului exteriaor a dus la echilibrarea balanţei comerciale a României. reglementa transportul pe Dunăre şi pe căile ferate. Grecia (1925). 51 . Spania (1923). iar cel european reprezenta 150% din volumul anului 1913. Până în 1924 s-au încheiat acorduri cu Suedia (1922). Olanda (1922). ceea ce demonstra un decalaj substanţial.

scăderea preţurilor la materiile prime. înrăutăţirea nivelului de trai. Criza economică în România s-a manifestat prin: • • • • • • • • • • • • instabilitate politică.3. aplicarea curbelor de sacrificiu la indicaţiile experţilor străini. manifestată la nivel european şi mondial. presiunea capitalului străin. contractarea de împrumuturi străine. scăderea preţurilor la produsele agricole. falimente bancare. Griviţa-1933. predominarea agriculturii. închiderea a numeroase întreprinderi. 52 . Criza a avut punctul culminant în anul 1932 când producţia a scăzut cu 50%. Economia românească a fost afectată în perioada 19291933 de criza economică de supraproducţie. mişcări sociale: Lupeni-1929. Viaţa economică în perioada 1929 – 1933. creşterea numărului şomerilor.

Valoarea produselor petroliere în 1932 era cu 60% mai mică faţă de 1929. Criza economică din 1929 – 1933 a lovit industria românească.În această perioadă a fost promovată politica Porţile deschise unde accentul se punea pe creşterea rolului capitalului străin în economia românească. producţia a crescut continuu în condiţiile reducerii preţurilor.227 întreprinderi economice numai 12. Criza a dus la o nouă concentrare şi centralizare a producţiei şi capitalurilor ceea ce a 53 . Industria petrolului aflată în exploatarea capitalului străin în proporţie de 3 / 4. contribuţia la venitul naţional a acesteia a fost de 22.9%. Pe ansamblul industriei producţia a scăzut valoric cu 53% în 1932 faţă de 1929 cu variaţii de la o ramură industrială la alta. Aceasta demonstrează că industria era la un nivel scăzut de dezvoltare. reducând producţia. cu creştere a ponderii industriei mari în producţia industrială a ţării. determinat de penuria de capital fapt ce a determinat guvernările naţional-tărăniste să acorde importanţă capitalului străin.911 aveau instalaţii de forţă motrice. Până în 1929 industria cunoaşte un ascendent. Industria. Producţia a crescut în 1932 cu circa 65%. La recensământul din 1933 s-a constatat că din cele 273.

Legile de asanare a datoriei agricole din 1932 şi 1933 au rezolvat numai în parte problema datoriei agricole.000 în 1933. În februarie 1929 naţional-ţărăniştii au trecut la înfăptuirea stabilizării monetare.000 de proprietăţi de la 50 ha în sus. Stocurile de produse agricole au crescut.000 agricole prezenta proprietăţi tărăneşti cu 1 – 5 ha.460. care însemna devalorizarea leului şi consolidarea lui la nivelul atins în acel moment. Grecie şi Portugaliei faţă de care între 1925 – 1929 România se afla înainte. Astfel..000 de tărani nu posedau pământ. Datoria externă a României. iar preţurile au scăzut. cu implicaţii asupra proprietăţii şi producţiei agricole. producţia medie de grâu la hectar se afla în anii1930 1934 în urma Spaniei. 700. în ceea 54 . Datoriile agricole au afectat proprietarii de pământuri. Agricultura. Numărul falimentelor după anuarul statistic al României au ajuns la 10. Urmările acestei creşteri au dus la execuţii silite. 25. Comparativ cu alte ţări producţia medie la hectar a scăzut. prin scumpirea creditului agricol. unde dobânzile au crescut de la 24% la peste 100%.determinat schimbări în structura proprietăţi. cu consecinţe asupra nivelului de trai. proprietăţii În anii se crizei economice astfel: structura 2.

lei.740. Paris. Viena.9%. condiţionat de restituirea lui în caz de un nou împrumut. Erau convertite biletele mai mari de 100. de dolari. de lei cu o dobândă ce se ridica la 8. Amsterdam. În 1931 este contractat un împrumut de dezvoltarea de 8. Pentru stabilizarea bănească. pe pretinsul ajutor al capitalului străin. Londra. ce avantaja pe cei care aveau astfel de venituri. În anul 1930 statul a contractat încă un împrumut de 8 mil. Era aceeaşi politică pe care o practicase în 1929 trustul suedez Svenska care obţinuse monopolul chibriturilor pe timp de 55 . În schimbul împrumutului. Această politică a fost sortită eşecului deoarece se sprijinea pe „resurse externe”. Roma. Noul curs era de 32 de ori mai mic decât cel de dinainte de primul război mondial. împrumut subscris de la o serie de bănci din New York.7 mld. Praga. România a contractat un împrumut zis de „stabilizare” în valoare de 100. interesat în primul rând în plasamente rentabile.758 dolari circa 17 mld. cu o dobândă de 8% de la International Telephone and Telegraph Corporation din New York. trustul american a primit concesionarea instalaţiilor şi serviciului de telefonie care a durat până în anul 1941.ce priveşte puterea de cumpărare. Berlin.000 lei.

Guvernul Alexandru Vaida-Voievod cere în anul 1932 un nou împrumut. În România au sosit un grup de thnicieni financiari în frunte cu Charles Rist care au alcătuit un raport asupra situaţiei pe care au găsit-o în domeniul finanţelor. etc.30 de ani. C. dificite bugetare. impozite intârziate. cerea: Pentru situaţiei.R. şi înlăturarea oricărui împrumut intern sau extern. Raportul cuprindea două părţi distincte: • în prima parte raportul se ocupa de finanţele statului de la stabilizarea leului şi constata creşterea arieratelor.M. plăţi de portofoliu neordonat făcute.F. Raportul mai preciza că intervenţia statului în 56 .. Acesta este condiţionat de acceptarea prevederilor din raportul experţilor străini şi de încheierea cu Societatea Naţiunilor a convenţiei tehnice care însemna de fapt exercitarea controlului finanţei internaţionale asupra politicii internaţionale româneşti. situaţa grea a bugetului redresarea prin reducerea raportul veniturilor.. reducerea cheltuielilor la cel mul 32 miliarde. angajări neordonanţate din lipsă de fonduri. desfiinţarea caselor autonome afară de C.T. şi P.A.

lucrări publice. indirecte ale timbrului mondiale. făcea propuneri pentru organizarea aparatului financiar şi pentru revizuirea aşezării contribuţiei directe. întreţinerea şcolilor. Bugetul ordinar se referea la cheltuielile pentru intreţinerea aparatului de stat. Bugetul general al statului pe anul 1932 se împărţea în buget ordinar şi extraordinar. Raportul concluziona faptul că România a avut de suferit din cauza crizei . care prevedea avizul reprezentanţilor executare monetară. Între septembrie 1932 şi aprilie 1933 se perfectează acordul de colaborare tehnică cu Societatea Naţiunilor pentru redresarea economică şi financiară care echivala cu asistenţă financiară. Bugetul extraorbinar reprezenta un cont de lichidare a pasivului statului.aplicarea • legii conversiunii datoriei agricole a agravat criza. Acordul a dus la semnarea planului de asanare de la Geneva. În această perioadă. partea a doua a raportului Riest. salariile funcţionarilor. aceste bugete se încheie cu deficit. iar prin reducerea sumelor 57 a Societăţii bugetului Naţiunilor sau în materie bancară de şi legiferare şi succesiunilor.

cunoscute în epocă sub numele de „curbe de sacrificiu” cu consecinţe asupra puterii de cumpărare. Viaţa economică în perioada 1934-1938 Această perioadă s-a caracterizat prin înviorarea economiei care va determina atingerea celui mai înalt nivel al producţiei în 1938. creşterea rolului statului în economie. creşterea ponderii industriei în cadrul economiei. Progresul economic s-a bazat pe comenzile de stat şi necesităţilor de apărare ale ţării. redresarea producţiei agricole. creşterea capitalului românesc. 58 . comenzi de stat. Direcţii de acţiune: • • • • • • • • • • modernizarea prin dezvoltarea industriei proprii. colaborarea avantajoasă cu capitalul străi.scordate bugetului ordinar se aplică curbe de salarii tuturor funcţionarilor. Măsuri adoptate de către guvernarea liberală: reorganizarea economiei (fondarea Ministerului Economiei Naţionale). investiţii de capital. politică protecţionistă. 4.

contrast – mari întreprinderi industriale: I. Malaxa. 1938 – punctul maxim de dezvoltare al economiei româneşti. reprezenta aproximativ 31% din venitul Naţional România se situa pe poziţii funtaşe în Industria Extractivă: Consecinţe: Industria • • • locul 6 în lume – petrol.. repartiţia teritorială a industriei era neuniformă zone neindustrializate.• • • • apar ramuri şi subramuri noi.R.A. 59 .110 dolari. participarea statului la finanţarea unor ramuri. • • predomină micile întreprinderi. Braşov. aur. Reşiţa şi întreprinderi fără forţă motrice. În perioada interbelică economia României are caracter agrar – industrial şi s-a caracterizat prin : • • • dinamism. ritm mediu de dezvoltare 5. venitul naţional/locuitor . locul 2 în Europa – gaze naturale. locul 1 în Europa – petrol.5%.

60 . şomaj. reducerea salariilor. ducând la scăderea producţiei. S-au dezvoltat transporturile şi telecomunicaţiile cu efecte în industria constructoare de maşini. comerţ şi sistemul bancar. în raport cu capacitate de cumpărare limitată a populaţiei care implică dezorganizarea profundă a vieţii economice. TERMENI caracter agrar industrial – economia unei ţări în comercială a fost intensă crescând posibilităţile de export care au atins nivelul cel mai înalt care agricultura este ramura principală iar industria este în curs de dezvoltare. Activitatea în 1936.• ritmul de înzestrare tehnică neuniformă. criză economică – fază a ciclului economic în care supraproducţia atinge punctul important şi se formează un surplus relativ de mărfuri. Industria capătă pondere în cadrul economiei punându-se accent pe concentrarea şi centralizarea producţiei şi a capitalului. dar şi în plan social.

CRONOLOGIE 61 . născut ca urmare a adaptării principiilor liberalismului prin prisma unor noi realităţi. prin care se încuraja pătrunderea capitalului străin. faţă de ţările mai dezvoltate.- hinterland – termen folosit pentru a desemna starea de aservire a unei ţări slab dezvoltate economic. susţine intervenţia statului în economie. - politica „porţilor deschise” – politică economică aparţinând P. - trust – formă superioară de monopol în care întreprinderile participante îşi pierd independenţa de producţie. iar proprietarii devin un fel de acţionari ai acestuia. - legea de conversiune a datoriilor agricole – operaţiune financiară de reducere a datoriilor ţăranilor faţă de stat. N. Ţ. - neoliberalism – curent economic contemporan.

1938 – momentul de vârf al dezvoltării economice al României în perioada interbelică. Legea minelor 1929 – Legea privind stabilizarea 1932 – apogeul crizei economice din România. 23 martie 1939 – Tratatul economic româno-german 62 .1919 – 1928 – etapă din evoluţia economică a României caracterizată prin eforturi de refacere economică după distrugerile de război pe principiile neoliberalismului. 1934 – 1940 – etapa unui susţinut progres economic pe seama comenzilor de stat şi a necesităţilor de apărare ale ţării. 1919 – producţia economică a României reprezintă 2025% din cea înregistrată în 1913. 1920 1924 – – Legea legea pentru privind retragerea din circulaţie şi a coroanelor şi rublelor. 1929 – 1933 – etapa crizei economice. comercializarea controlul întreprinderilor economice ale statului.

9% . Caracteristici ale vieţii sociale în România în perioada interbelică România. Conflicte sociale 1. Structuri şi mutaţii în plan social 3.CAPITOLUL IV STRUCTURI ŞI MIŞCĂRI SOCIALE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 1. după Marea Unire a devenit un stat de mărime medie. Recensământul din 1930 prezenta următoarea structură 63 a populaţiei: 71. populaţia se afla pe locul opt şi suprafaţa pe locul zece în Europa. Caracteristici ale vieţii sociale în România în perioada interbelică 2.

9% maghiari.709 cetăţeni români. 1. 7. 2% bulgari. Cele mai mari oraşe din România Mare erau: Bucureşti(630. 4% evrei. 0.1% greci. 4. După statistica din 1930 repartiţia forţei de muncă pe profesii era următoarea: 72. 78.4% în industrie.6% găgăuzi.9% turci.români.3% alte naţionalităţi. 0. 0. Galaţi.5% ţigani. şi industrială.2% se ocupau de comerţ şi credit. 4.025.1% germani.896 locuitori. comercială industriali. Provinciile unite cu ţara aveau elemente specifice ale structurii sociale în funcţie de structura economică: • Transilvania: ponderea o forma burghezia mică. ţăranii şi lucrătorii 64 .1% tătari. Din cei 18. 21.9% trăiau în lumea satelor.1% erau concentraţi în oraşe. 0.000 locuitori). 3. În 1925 a fost adoptată o lege care consfinţea libertatea emigrării. Cernăuţi.3% polonezi. 2. 0.000 locuitori).3% lucrau în agricultură. 9. 4.8% erau funcţionari. 0.3% ruşi. Statisticile privind emigrarea se referă îndeosebi la anul 1938 când în România s-au stabilit 28.2% ruteni şi ucrainieni.580 cetăţeni străini şi au emigrat 11.3% sârbi şi croaţi. Iaşi (400. 0.

Burghezia industrială. Prin politica promovată în domeniul economic în unele perioade a atenuat conflictele sociale. cele mai importante prin şi-a acte de politică sale în economică. bancară şi comercială a jucat un rol important în plan economic şi politic. Basarabia: ţărănime numeroasă. 2.• • Bucovina: întreprinzătorii capitalişti de origine evreiască sau germană. Dacă în perioada 1918-1921 majoritatea populaţiei o forma ţărănimea. a contribuit la modernizarea statului român. Marea burghezie era reprezentată de marii industriaşi şi bancheri: Nicolae 65 . ţărani. Structuri şi mutaţii în plan social Structura socială în perioada interbelică cunoaşte evoluţii în funcţie de dezvoltarea ramurilor economice. fiind adepta ideii industrializării şi a creşterii României Burghezia creşterea consolidat puterii poziţia societate. în ţara noastră predomina burghezia mică şi mijlocie. după 1922 creşte numeric muncitorimea şi profesiile liberale datorită dezvoltării industriei. Burghezia nu era o clasă socială omogenă. A impulsionat prestigiului economice.

Îşi pierd importanţa după reforma agrară din 1921. Dezvoltarea economică a României Mari prin diversificarea ramurilor industriale a determinat creşterea numerică a muncitorilor concentraţi în jurul platformelor industriale din marile oraşe. 66 . Max Auschnitt. Ion Gigurtu. În perioada de stabilitate economică are un nivel de trai acceptabil şi devine o forţă social-politică importantă. În jurul lui Carol al II-lea s-a format camarila regală care treptat după 1930 va prelua controlul asupra întregului aparat de stat. capital şi modul de exploatare a pământului. Forma un grup social compus din categorii diferite delimitate de mărimea proprietăţii. Ţărănimea constituia majoritatea populaţiei.Malaxa. A cunoscut un proces de stratificare în urma căruia s-au conturat micii proprietari agricoli şi lucrătorii agricoli. Procesul de dezintegrare politică şi economică începe în primii ani ai secolului XX şi se accentuează la sfârşitul primului război mondial. Marii proprietari de pământ (moşierimea) se aflau într-un proces de diferenţiere şi de dezintegrare. Muncitorii industriali. Pierd din forţa economică şi social politică. În plan politic a alimentat toate grupările şi partidele politice.

Cunoaşte o creştere cantitativă şi calitativă. provenea atât din lumea satelor cât şi din zona oraşelor. Intelectualitatea îşi măreşte ponderea şi rolul în societate ca urmare a dezvoltării învăţământului. Exista o categorie antrenată în ramuri de vârf purtătoare ale progresului tehnic. prin înrăutăţirea situaţiei lor materiale vor participa la mişcări de protest sub forme de greve şi demonstraţii care vizau revendicări de natură economică sau politică. Conflictele sociale 67 capătă amploare în . Ea a contribuit la dezvoltarea învăţământului superior şi secundar. Intelectualitatea românească s-a situat pe poziţii progresiste. 3. ştiinţei şi culturii. Exemplul cel mai elocvent este faptul că Universitatea din Bucureşti se situa printre primele 3 din lume. Conflicte sociale Conflictele sociale sunt permanente în perioada interbelică cu intensităţi diferite în funcţie de etapa parcursă de societatea românească sub raport politic şi economic.Prin dezvoltarea unor ramuri industriale noi creşte gradul de pregătire profesională. În perioada crizei economice.

perioadele de criză economică şi au loc în marile centre industriale. Pentru a pune în evidenţă aceste aspecte sunt necesare câteva precizări în ceea ce priveşte condiţiile de viaţă, muncă şi nivelul de salarizare. O statistică din 1938 menţionează în ceea ce priveşte veniturile salariaţilor: • • • majoritatea avea un venit mediu de cca 200.000 lei pe an; 716 erau milionari, 70529 aveau venituri mai mari de 100.000 lei anual; 300.000 de persoane aveau venituri între 20.000 şi 40.000 lei anual. Principalele mişcări sociale şi conflicte de muncă: • • • greva tipografilor din Bucureşti din decembrie 1918; grevele muncitorilor ceferişti, mineri şi petrolişti din 1919-1920; greva generală din octombrie 1920. Perioadele muncă şi 1924-1928 sociale. şi 1934-1938 sunt

caracterizate printr-un nivel scăzut al conflictelor de mişcărilor Manifestări puternice greviste au loc în perioada 1929-1933 ca urmare a scăderii producţiei, închiderii unor întreprinderi, creşterii şomajului şi introducerii curbelor de sacrificii: 68

• • • •

greva minerilor de la Lupeni din august 1929 în urma cărora au murit 22 de muncitori; acţiunile greviste din anii 1931-1932; grevele din ianuarie-februarie 1933 ale ceferiştilor şi petroliştilor din Bucureşti şi Valea Prahovei; grevele de la atelierele Griviţa din 16 februarie 1933 soldate cu 3 morţi şi 16 răniţi.

CAPITOLUL V EVOLUŢIA VIEŢII POLITICE ÎN PERIOADA 1918 – 1940
1. Sistemul partidelor politice 2. Parlamentul şi monarhia – factori importanţi ai vieţii politice 3. Evoluţii în plan politic. Înfăptuirea unui program democratic 4. Constituţia din 1923, importanţa ei pentru dezvoltarea şi consolidarea statului naţional unitar român 5. Principalele guvernări şi programele lor 69

6. Sfârşitul regimului democratic 1. Sistemul partidelor politice România, după primul război mondial, prin realizarea reformelor democratice, trece prin transformări importante în ceea ce priveşte mentalul colectiv şi structurile politice. Sistemul formaţiunilor politice s-a remarcat printr-o complexitate deosebită determinată de evoluţia evenimentelor interne şi internaţionale, de interesele unor pături, grupuri şi forţe sociale. România se afla într-o zonă de instabilitate determinată de defecţiunea rusă, de revizionismul maghiar. În acest context asistăm la apariţia unor grupări politice noi în concordanţă cu noile ideologii ale vremii: ţărănism, comunism, urmează: Neoliberalismul a avut ca reprezentanţi pe St. Zeletin, V. Brătianu, I.Gh. Duca, intelectuali şi oameni politici membri ai Partidului Naţional Liberal. Ideologia neoliberală promova următoarele principii şi obiective: neoliberalism, fascism, naţionalism. Principalele curente şi ideile lor sunt expuse în cele ce

70

• • • • • • • •

legătura

dintre

industrializare,

modernizare

şi

consolidarea independenţei politice; rolul important al statului prin elaborarea unor planuri de dezvoltare economică; politica economică „Prin noi înşine” (1922-1928); ocrotirea economiei naţionale de expansiunea capitalului străin; conservarea burgheziei industriale şi financiare; progresul burgheziei prin dezvoltarea industriei; exploatarea autohton; capitalul străin limitat nu eliminat (Legea minelor 1924) Ţărănismul a avut ca reprezentanţi pe Constantin Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache. A fost ideologia micilor proprietari agricoli promovând ideea statului agrar. Dintre ideile desprinse din această ideologie amintim: • • dezvoltarea industriei subordonată progresului agriculturii – mijloace moderne; promovarea politicii economice a „porţilor deschise” în care rolul hotărâtor îl are capitalul străin; bogăţiilor cu sprijinul capitalului

71

Marxismul • •

a avut ca reprezentant pe importanţa

Lucreţiu de

Pătrăşcanu : argumentează industrializare; preconiza organizarea statului pe principii marxiste în care rolul hotărâtor îl are dictatura proletariatului; Sub aspectul vieţii politice, perioada 1918-1938 este perioada politice, în care se afirmă regimul o constituţional dominare a democratic. S-a caracterizat prin regrupări ale forţelor stabilitate guvernamentală, guvernării liberale. Perioadelor de dezorganizare a vieţii economice şi de criză le-au corespuns perioade de instabilitate politică, de proliferare Nu a partidelor au lipsit politice(1918-1922;1929-1933). procesului

manifestările de extremă dreapa şi stânga. Cu toate acestea viaţa politică internă a evoluat în limitele curentului democratic. Întrega perioadă analizată se caraterizează prin dispariţia unor partide politice, formarea de alianţe politice, naşterea unor noi partide, apariţia grupărilor de extremă dreaptă şi extremă stângă. Partidul conservator reprezenta interesele marilor proprietari de pământ. În 1918 pe scena politică din România existau două partide politice conservatoare: 72

Partidul

Conservator

Progresist

condus

de şi a

Alexandru Marghiloman. Avea ca organ de presă ziarul Steagul. Introducerea votului universal reformei agrare a hotărât soarta partidului care la alegerile parlamentare din 1921 nu a obţinut nici un mandat; • Partidul Conservator Democrat a fost fondat în 1908, era condus de Take Ionescu. Acest partid avea ca organ de presă ziarul Românimea. În 1919 îşi schimbă denumirea în Partidul Democrat. Take Ionescu, preşedintele partidului va fi numit primministru la 17 decembrie 1921 şi va conduce guvernul până la 18 ianuarie 1922, dată la care a fuzionat cu Partidul Naţional din Transilvania. Partidul Naţionalist Democrat reprezenta interesele micii burghezii şi intelectualităţii democrate. Avea ca organ de presă ziarul Neamul românesc. Partidul activa în jurul istoricului Nicolae Iorga care după 1918 a încercat să activeze intens în viaţa politică românească. În partid activa şi profesorul de la Iaşi A.C. Cuza. Rivalitatea dintre Iorga şi Cuza privind unele aspecte ideologice au dus la retragerea lui A.C. Cuza din

73

partid şi formarea de către acesta a Partidului Naţionalist Democrat Creştin. Liga Poporului s-a constituit în anul 1918 la Iaşi prin activitatea generalului Alexandru Averescu, cel care jucase pe frontul din Moldova un rol important. Partidul avea organ de presă ziarul Îndreptarea. Îna anul 1920 îşi va schimba denumirea în Partidul Poporului. Partidul va fi chemat la guvernare în perioada 1920-1921. Guvernul Alexandru Averescu, în perioada de guvernare adoptă: • • • legile de reformă agrară; unificarea monetară şi reforma financiară; primul buget al României întregite. Pentru realizarea unificării administrative dizolvă Consiliul Dirigent din Transilvania, secretariatele din Bucovina şi directoratele din Basarabia. În 1925 fuzionează cu Partidul Conservator Progresist. Partidul Poporului va cunoaşte unele fricţiuni interne care se vor accentua în 1932 când Octavian Goga se va desprinde din acest partid şi va forma Partidul Naţional Agrar cu organul de presă Ţara noastră. Partidul Ţărănesc a fost creat în 1918 de către învăţătorul Ion Mihalache. Baza socială a partidului se afla în lumea satelor: preoţi, învăţători, ţărani înstăriţi. 74

Alexandru Vaida-Voievod. Ştefan Ciceo-Pop. Printre liderii partidului pot fi menţionaţi: Constantin Stere. Vasile Goldiş. Brătianu. Virgil Madgearu.Ziarele partidului au fost Ţară nouă şi apoi Aurora. Cei mai importanţi conducători cu activitate deosebită în lupta pentru realizarea Marii Uniri au fost: Iuliu Maniu.C. Partidul Naţional Român din Transilvania a fost partidul românilor din Transilvania. Prin aceasta burghezia juca rolul de conducere în societate organizată pe baza armoniei şi echilibrului social. S-a aflat la conducerea ţării în 75 . Până în 1927 a avut ca liderpe I.I. Prin fuziunea în 1926 cu Partidul Naţional Român din Transilvania condus de Iuliu Maniu a luat naştere Partidul Naţional Ţărănesc. În 1926 fuzionează cu Partidul Ţărănesc formând Partidul Naţional Ţărănesc care devine principalul partid de opoziţie. Baza ideologică şi programatică a fost Declaraţia de la 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia. Partidul a dezvoltat teoria neoliberalismului. Organul de presă al partidului a fost ziarul Patria. Creat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost exponentul luptei pentru emancipare naţională. Partidul Naţional Liberal reprezenta interesele burgheziei financiare şi industriale.

în viaţa economică. A susţinut ideea reformei agrare şi electorale în timpul şi după primul război mondial. politică şi socială a ţării. Cele mai importante legi adopatate au fost: • • • • • • Constituţia din martie 1923. fiind omul de încredere al regelui Ferdinand. Legea electorală din 27 martie 1926 prin care se stabileşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor 76 . pentru creşterea rolului P.N. pentru consolidarea regimului democratic în contextul în care erau cunoscute concepţiile politice autoritare ale principelui Carol. viitorul rege Carol al II-lea.C.L. Guvernarea liberală din 19221928 a adus României Mari stabilitate. Legea privind comercializarea şi controlul întreprinderilor economice. Legea energiei din 1924. A realizat ansamblul de măsuri legislative pe baza cărora s-a promulgat Constituţia din 1923. Ion I.perioada ianuarie 1922 . Legea minelor din 1924. Legea pentru unificare administrativă din 1925.noiembrie 1928 perioadă cunoscută sub numele de decada brătianistă. Brătianu s-a folosit de dificultăţile prin care trecea casa regală în perioada crizei dinastice.

C. La 9 iulie 1930 Vintilă Brătianu a acceptat de facto noua situaţie politică în urma revenirii lui Carol al II-lea în ţară. Reorganizat în mai 1930 Partidul Naţional Liberal a fost marcat de sciziune: • • încurajat de rege Gheorghe Brătianu a format Partidul Naţional Liberal – Gheorghe Brătianu. Duca.I. • La 4 mai 1825 sunt promulgate legea şi statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române. din Partidul Naţional Liberal s-a desprins şi gruparea lui Constantin Argetoianu în 1930.Gh. nu avea prestigiul lui Ionel Brătianu.G. Brătianu. Legea introducea prima parlamentară prin care se asigura majoritate în Parlament partidului care obţinea cel mai mare număr de voturi. învăţământul obligatoriu fiind prelungit de la 4 ani la 7 ani.parlamentare. structura Adunării Deputaţilor şi Senatului. În perioada guvernării I. Brătianu în 1927 a dat o lovitură prestigiului partidului.C. Duca a luptat pentru refacerea organizaţiilor judeţene ale Partidului Naţional Liberal în urma alegerii sale ca preşedinte 77 . În 1932 această grupare a format Uniunea Agrară pusă în slujba regelui Carol al II-lea. noul lider. s-au unificat sitemul de învăţământ de stat şi particular. I. Moartea lui Ion I. I.

În 1934 regeleCarol al II-lea numeşte la conducerea ţării un guvern liberal condus uzanţele de Gheorghe Tătărăscu încălcând parlamentare. Partidul Naţional Ţărănesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Naţional Român cu Partidul Ţărănesc. I. grupa reprezentanţi ai burgheziei 78 . Guvernul Tătărăscu duce o politică în sprijinul lui Carol accentuând deruta şi disensiunile în Partidul Naţional Liberal. în 1934 preşedinte al Partidului Naţional Liberal este ales Constantin I.C. De menţionat că la alegerile parlamenatare din decembrie 1937 nici un partid politic n-a obţinut prima majoritară pentru a forma guvernul.Gh. Partidul Naţional Liberal – Gheorghe Brătianu acceptă în 1938 fuziunea cu Partidul Naţional Liberal a în contextul în care este societatea românească acelei perioade dominată de confuzie politică.al partidului în decembrie 1930. Duca este asasinat la 29 decembrie 1933 pe peronul gării din Sinaia. Brătianu (Dinu). În alegerile parlamentare din 1937 rezultatele sunt slabe datorită politicii promovate de Carol al II-lea care se pregătea să-şi instaureze regimul său personal.

Perioada noiembrie 1928-noiembrie 1933 s-a caracterizat prin instabilitate politică. Partidul a dus o politică democratică. Fuziunea cu Partidul Ţărănesc a fost condiţionată de înlăturarea lui Constantin Stere. activitatea sa fiind îndrepatată pentru a obţine conducerea ţării. Partidul Naţional Ţărănesc a fost principalul partid de opoziţie.mici şi mijlocii. Guvernarea ţărănistă din perioada 1929-1933 adoptă politica Porţile deschise considerând că rolul hotărâtor în dezvoltarea economiei ţării trebuie să îl aibă capitalul străin. Principalele hotărâri adoptate de ţărănişti între 1929-1933 au fost: • o nouă lege a minelor care prevedea avantaje pentru capitalul străin. Preşedinte al partidului a fost Iuliu Maniu. În urma unei ample acţiuni cu caracter de mase Partidul Naţional Ţărănesc reuşeşte să ajungă la guvernare în noiembrie 1928. într-o perioadă în care la nivel mondial lumea era cuprinsă de o puternică criză economică. 79 . la conducerea ţării succedându-se nouă guverne dintre care opt au fost ale Partidului Naţional Ţărănesc şi unul prezidat de Nicolae Iorga între aprilie 1931 şi iunie 1932. dar s-a deplasat treptat spre centru dreapta. personalitate cu rol important în lupta pentru realizarea Marii Uniri.

legea privind contractele de muncă pentru muncitori. La congresul partidului din acest an au fost numite cadre tinere cum sunt Mihai Ralea. • Iuliu Maniu aprecia că principalul pericol pentru România fier. În 1928 preşedinte al partidului era Iuliu Maniu pentru ca în 1933 să fie ales Ion Mihalache. În Partidul Naţional Ţărănesc s-au constituit 3 grupări (aripi): • gruparea doctorului Nicolae Lupu considera menţinerea regimului democratic principalul obiectiv al partidului. Partidul Naţional Ţărănesc a adoptat în 1935 un nou program politic al cărui scop era realizarea statului naţional ţărănesc. Din aceste considerente era gata să colaboreze cu garda de . Cu toate acestea în partid se produc două rupturi prin plecarea lui Dem Dobrescu şi Alexandru Vaida-Voievod. 80 este gruparea carlistă.• • • un împrumut extern de 100 milioane de dolari. • Gruparea din jurul lui Armand Călinescu care se pronunţa pentru intransigenţă faţă de extrema dreaptă şi pentru o apropiere faţă de Carol al II-lea. legea conversiunii datoriilor agricole. Mihail Ghelmegeanu.

Aceste partide erau partide regionale. În timpul alegerilor din decembrie 1937 Iuliu Maniu semnează un pact de neagresiune electoral cu Corneliu Zelea Codreanu în speranţa obţinerii unor rezulatate bune în alegeri. În provinciile unite cu România activau următoarele formaţiuni politice. Pentru a avea aderenţă la nivel naţional au fuzionat cu alte partide. în Transilvania Partidul Naţional Român.În 1937 în urma demisiei lui Ion Mihalache de la conducerea partidului preia conducerea Iuliu Maniu. în Bucovina Partidul Democrat condus de Ion Nistor. 81 . acestea având un rol hotărâtor în lupta pentru unire: • • • în Basarabia Partidul Ţărănesc condus de Ion Inculeţ. Formaţiuni politice din provinciile unite cu România în 1918.

Mişcarea socialistă în România avea tradiţii încă de la sfârşitul secolului al XIXlea. Partidul German. Mişcarea socialistă din România între 19191921 s-a aflat permanent sub atacurile Internaţionalei a III-a conduse de Lenin care propaga ideea revoluţiei socialiste la nivel mondial. La nivelul României Mari funcţionau următoarele partide ale minorităţilor: • • • • • • Partidul Maghiar din România. Uniunea Evreilor. Partidul Ucrainian.Partidele minorităţilor. Partidul Popular Şvăbesc. În toamna anului 82 . Acestea gravitau în jurul partidelor de guvernământ pentru a-şi susţine interesele în Parlament. Mişcarea socialistă. din 1931 Partidul Evreilor. în mai 1919 a avut loc conferinţa partidelor socialiste din România şi din regiunile unite. La această conferinţă s-a format un for de conducere numit Consiliul General al Partidului Socialist. În noimebrie 1918 Partidul Social Democrat a adoptat denumirea de Partidul Socialist. În cadrul Partidului Socialist a existat o confruntare între opinia unificării întregii mişcări muncitoreşti şi afilierea la Comintern. La Bucureşti. Partidul Uniunea Maghiară din România.

La şedinţa Consiliului General al Partidului Socialist din România din 30 ianuarie-3 ferbruarie 1921 s-a hotărât soarta stângii în România. Socialiştii români au acţionat pentru promovarea doctrinei socialiste şi împotriva creşterii pericolului fascist. Acţiunile lor în această direcţie au vizat: 83 . Deosebirile de concepţie politică. Ion Fluieraş. iar prin unirea cu Partidul Socialist din România condus de Constantin Popovici s-a format Partidul Socialist Unitar. • în iunie 1933 Partidul Social Democrat a ales o nouă conducere formată din: Iosif Jumanca. Constantin Titel Petrescu. tactică şi strategie au determinat frământări în cadrul Partidului Social Democrat: • în 1928 s-a desprins o grupare ce a pus bazele Partidului Socialist al Muncitorilor din România.1920 o delegaţie a socialiştilor români a vizitat Rusia sovietică pentru a discuta condiţiile afilierii la Internaţionala Comunistă. În 1927 acestea au constituit Partidul Social Democrat. Reprezentanţii care s-au retras din Consiliul General au format în iunie 1921 Federaţia partidelor socialiste din România. Lothar Rădăceanu. Aceasta s-a intitulat în 1932 Partidul Socialist Independent.

În mai 1921 extrema stângă din Partidul Socialist a pus bazele Partidului Comunist din 84 . participarea la reuniuni antifasciste internaţionale între 1934-1939 la Paris şi Bruxelles. sub Aceştia influenţa au activat în marea În lor majoritate Cominternului. demonstraţii şi acţiuni antifasciste. Grupări şi partide de extremă stângă şi extremă dreaptă adepte ale totalitarismului. Extrema stângă În România în extrema stângă a vieţii politice s-au aflat comuniştii.campanii de presă. cadrul Partidului Socialist în 1920 existau confruntări de idei privind constituirea unui Partid Comunist şi afilierea la Internaţionala a III-a (Comintern). Socialiştii români au participat ca voluntari în războiul civil din Spania pentru apărarea Republicii Spaniole. Cu această ocazie s-au discutat condiţiile afilierii mişcării socialiste din România la Internaţionala a III-a. În toamna anului 1920 o delegaţie a socialiştilor români a vizitat Rusia sovietică fiind primită de Lenin.

În evoluţia Partidului Comunist distingem câteva aspecte: în 1923 comuniştii români au adoptat şi susţinut teza dezvoltată de Buharin. mergând până la despărţirea de stat. • • şi-au propus drept obiectiv cucerirea puterii politice acceptând compromisuri şi alianţe. În ceea ce priveşte activitatea Partidului Comunist şi a comuniştilor din România sunt necesare câteva precizări: comuniştii nu au avut o legitimitate istorică în ţara noastră dezvoltând o 85 . • în 1939 comuniştii şi români au salutat că pactul germano-sovietic considerau dificultăţile survenite pot fi folosite pentru declanşarea revoluţiei sociale. partidul s-a confruntat cu existenţa şi activitatea paralelă a două fracţiuni: o fracţiune din interior condusă de Lucreţiu Pătrăşcanu. o creaţie a imperialismului apusean. Comuniştii români considerau România un stat multinaţional. Alexandru Ştefanski. privind dreptul popoarelor la autodeterminare.România. o fracţiune din exterior condusă de Lenuţa Filipovici. Partidul Socialist s-a disociat de această hotărâre a unor reprezentanţi ai extremei stângi cum sunt: • Gheorghe Cristescu.

lupta contra partidelor politice pentru reorganizarea Parlamentului.C. Cuza care în 1923 a format Liga Apărării Naţional Creştine(LANC). Brătianu. Această organizaţie avea ca organ de presă Apărarea naţională. Extrema dreaptă Din Partidul Naţional Democrat condus de profesorul Nicolae Iorga s-a desprins gruparea lui A. comunist. Activitatea lor antistatală prin preluarea tezei lui Buharin – România stat multinaţional .grupare extremistă şi conspirativă. În 1923 numărul comuniştilor era de circa 2000 de persoane pentru ca în 1944 numărul lor să fie sub 1000.I.precum şi instigarea la acţiuni cum sunt cele din 1924 de la Tatar-Bunar a determinat scoaterea comuniştilor în afara legii în 1924 de către guvernul liberal condus de I. 86 de o organizaţie paramilitară numită Dintre elemente definitorii ale LANC După 1944 rolul comuniştilor va fi important în drumul României către totalitarismul .C. menţionăm: • • dispunea Lăncierii.

Sfarmă piatră. În 1935 a fuzionat cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga formând Partidul Naţional Creştin.Gh. Această politică era rezultatul programului eclectic şi confuz formulat de unii politicieni cum sunt: Gheorghe Cantacuzino – Grănicerul. Membrii Legiunii Arhanghelului Mihail se numeau legionari. Din LANC se desprinde în 1927 Corneliu Zelea Codreanu care pune bazle unei organizaţii fasciste numită Legiunea Arhanghelului Mihail. Prin ziarele Buna vestire. La 9 decembrie 1933 Garda de Fier este interzisă printr-un jurnal al Consiliului de miniştri la iniţiativa lui I. Ion I. După această hotărâre primul-ministru este asasinat pe peronul gării din Sinaia. cu tendinţe antidemocratice şi antisemite.000 mii de membri. Moţa. era finanţată de Germania şi Italia. Gruparea avea în 1933 28. iar conducătorul căpitan. În aprilie 1930 Legiunea Arhanghelului Mihail s-a intitulat Garda de Fier. Cuvântul. a promovat în politica de stat asasinatul politic. Duca.• dorea o alianţă a României cu Italia fascistă. Garda de Fier a prezentat un program eclectic. Această grupare a ucis la Iaşi pe prefectul poliţiei Constantin Manciu. În 1934 organizaţia reapare sub numele de Partidul 87 . Axa răspândeşte o politică xenofobă.

noul şef al Gărzii de Fier. Corneliu Zelea Codreanu şi alţi 12 legionari au fost executaţi sub pretextul fugii de sub escortă în momentul transportării lor de la Râmnicu-Sărat la Jilava. Din această grupare politică se desprinde în 1935 Mihai Stelescu care a format „cruciada românismului”. în calitate de prim-ministru din 23 88 . Disensiunile dintre legionari şi Carol al II-lea au culminat cu încriminarea legionarilor pentru faptele lor pentru care au fost condamnaţi la ani grei de închisoare. Pentru punerea în aplicare a politicii sale bazată pe segregaţie rasială şi terorism politic a organizat la 25 aprilie 1936 la TârguMureş Congresul studenţilor legionari. Noul guvern prezidat de Gheorghe Argeşanu a ordonat executarea a 300 de legionari. Gheorghe Tătărescu.Totul pentru ţară condusă de generalul Constantin Cantacuzino-Grănicerul(Zizi). Sprijinul acordat de Germania şi Italia şi confuzia politică din societatea românească au dus la obţinerea de către legionari în alegerile din noiembrie 1937 a locului trei. Cu această ocazie s-au constituit „echipele morţii” şi liste cu numele oamenilor politici care urmau să fie lichidaţi. La 21 septembrie 1939 sub îndrumarea directă a lui Horia Sima. legionarii l-au asasinat pe primul-ministru Armand Călinescu.

Parlamentul avea o structură bicamerală fiind format din Adunarea Deputaţilor şi Senat. prin articolele 33 şi 42 prevedea că puterea emană de la naţiune şi membrii Parlamentului reprezintă naţiunea. Cu această numire începe ascensiunea mişcării legionare la conducerea ţării. îndeamnă la reconciliere. Parlamentul şi monarhia – factori importanţi ai vieţii politice. Ascensiunea la guvernare a continuat în: • timpul guvernului Ion Giugurtu când au intrat 3 legionari: Horia Sima. Avea atribuţii 89 . Parlamentul a reprezentat puterea legislativă în cadrul regimului democratic în România. Vasile Noveanu şi Augustin Bideanu. Carol al II-lea îl primeşte pe Horia Sima în mai 1940 în audienţă. • timpul regimului antonescian când România este proclamată la 14 septembrie 1940 stat naţional legionar 2.noiembrie 1939. iar la 28 iunie 1940 este numit subsecretar de stat în guvernul Gheorghe Tătărescu. Constituţia din 1923. La 18 aprilie 1940 are loc împăcarea lui Carol al II-lea cu Garda de Fier.

votul de neîncredere acordat executivului. În Parlament au avut loc ample dezbateri pentru rezolvarea marilor probleme ale societăţii româneşti: • • • • ratificarea tratatelor de pace. dezbateri şi răspunsuri pe marginea discursului tronului. Miniştrii erau responsabili pentru actele de guvernământ în faţa Parlamentului. adoptarea Constituţiei din 1923. dar şi de alte partide. • dreptul de anchetă. În ceea ce priveşte culoarea politică Parlamentul a fost dominat între 1922-1928 de Partidul Naţional Liberal. rostit la începutul fiecărei sesiuni a forului legislativ. Practica parlamentară cuprindea: • • • • interpelări la adresa guvernului. de Partidul Naţional Ţărănesc între 1929-1933. în menţinerea sistemului democratic până în 1938 când 90 . Rolul său a fost evident în viaţa politică românească. organizarea administrativă.legislative şi de control asupra executivului. evoluţia economică şi culturală. invalidarea de mandate.

avea dreptul de a încheia acorduri şi de a bate monedă. Regele exercita puterea executivă: • • • • • • • numea şi revoca miniştri. era şeful armatei. Monarhia trece printr-o perioadă de criză după 1925 o 91 . Cu această ocazie au participat reprezentanţii din 13 state ale lumii. orice act al regelui trebuia contrasemnat de un ministru de resort. conferea decoraţii. Viaţa politică din România în perioada 1914-1927 a fost dominată de Partidul Naţional Liberal. sancţoina legile. Monarhia în România a avut un rol tradiţional. Ionel Brătianu a avut un ascendent asupra monarhiei în timpul lui Ferdinand I Întregitorul. prerogativele sale fiind stabilite prin Constituţia din 1923. exercita dreptul de graţiere.prin noua Constituţie adoptată de Carol al II-lea (redactată de Istrate Micescu) atribuţiile Parlamentului au fost reduse. La 15 octombrie 1922 regele Ferdinand I a fost încoronat în catedrala de la Alba-Iulia ca rege al tuturor românilor.

Brătianu s-a folosit de temperamentul lui Carol pentru a-l denigra în faţa opiniei publice şi a regelui Ferdinand.dată cu renunţarea la prerogativele regale de către prinţul moştenitor Carol.C. Mihai. La 28 decembrie 1925 Carol reconfirmă atitudinea sa de renunţare la prerogativele de moştenitor la Milano. sub 92 . amanta sa. Este posibil ca flerul politic al lui Ionel Brătianu să-şi fi dat seama de concepţiile autoritare ale prinţului moştenitor Carol. iar prinţul instabil moştenitor şi Carol. datorită la temperamentului prerogativele de aventuros. Criza dinastică a izbucnit în contextul în care Ionel Brătianu avea un ascendent asupra monarhiei. Camerele reunite ale Parlamentului la 3 ianuarie 1926 a proclamat succesor al regelui Ferdinand pe fiul lui Carol. Acest aspect ar fi confirmat de remarca lui Vintilă Brătianu potrivit căreia soluţia după moartea lui Ferdinand ar fi republica. La 30 decembrie 1925 Consiliul de Coroană de la Sinaia a acceptat renunţarea lui Carol. Ion I. în faţa ministrului casei regale Hiot. cu care a avut şi un copil. De remarcat că în 1918 s-a căsătorit în secret cu Zizi Lambrino. renunţă moştenitor al tronului şi rămâne în străinătate cu Elena Lupescu.

agitaţiile politice au fost intense pe tema revenirii lui Carol la tron. Gheorghe Buzdugan. Partidul Naţional Liberal a încercat să subordoneze regenţa prin includerea în regenţă a reginei Maria. În 1927 a murit Ferdinand şi pe neaşteptate şi Ionel Brătianu.Gh. Regenţa era formată din prinţul Nicolae. Carol.autoritatea unei regenţe. fapt pentru care ţărăniştii preconizau un marş spre Bucureşti pentru răsturnarea guvernului liberal. preşedintele Curţii de Casaţie. 93 . I se interzice intrarea în România. În ţară. Prin aceste hotărâri liberalii obţineau o autoritate şi mai mare în viaţa politică românească. patriarhul Miron Cristea. ministrul I. devenit Carol Caraiman. Duca lansând către prefecţii de judeţe instrucţiuni în acest sens. se stabileşte în străinătate. Moartea lui Ionel Brătianu a determinat controverse în istoria românilor. Cu toate acestea Iuliu Maniu a fost însărcinat să formeze guvernul la 10 noiembrie 1928 după circa 6 luni de la acest eveniment. Acestea au fost folosite de Partidul Naţional Ţărănesc care a organizat la 6 mai 1928 o mare adunare naţional ţărănească la Alba-Iulia pentru răsturnarea liberalilor de la putere. La Alba-Iulia se zvonea că se va reîntoarce în ţară Carol.

3. după o săptămână regina Maria fiind silită să se retragă la Balcic. La 8 iuni 1930 este recunoscut rege sub numele de Carol al II-lea. Evoluţii în plan politic.Între 1928-1930 se intensifică propaganda în jurul întoarcerii lui Carol la tron. În această perioadă Carol a avut contacte cu unii oameni politici din ţară pentru a obţine sprijinul necesar recunoaşterii sale ca rege. dar şi de instabilitate în funcţie de evoluţiile interne şi internaţionale. Carol s-a înconjurat de camarila regală cu ajutorul căreia în 1938 instaurează o monarhie autoritară. Ajuns pe tronul României. Înfăptuirea unui program democratic Viaţa politică în România între anii 1918-1940 s-a caracterizat prin perioade de stabilitate. Între 1918-1940 la conducerea României s-au succedat 38 de guverne care au căutat să asigure structuri instituţionale adecvate cerinţelor progresului şi stabilităţii statului naţional unitar român. Evoluţiile în plan politic în timpul primului război mondial şi după acesta au fost consecinţe ale schimbării mentalului colectiv şi ale evoluţiilor geopolitice din zona în care se afla 94 .

pentru locuitorii începând cu vârsta de 21 de ani. Aceste evoluţii au generat două reforme importante: reforma electorală şi reforma agrară. În decembrie 1919 Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei.România. direct şi secret. Bucovinei şi Transilvaniei cu România. rotativa Alegerile parlamentare din 1919 înlăturau guvernamentală. fapt ce a determinat proteste în epocă. Reforma electorală este rezultatul modificării articolelor 57 şi 67 din Constituţie în anul 1917.G. 1 aprilie 1919 devenind 14 aprilie 1919 stil nou. deschizând perspectiva înfiinţării unor noi grupări politice. La alegerile parlamentare din 1919. printre care şi V. Evoluţiile democratice promovate prin votul universal au deschis calea adoptării unor legi necesare consolidării statului naţional român şi a democraţiei în România. La 16 decembrie 1918. Excepţie făceau femeile. Principalele măsuri adoptate pentru relansarea economiei româneşti după primul război mondial au vizat: 95 . Tot în 1919 s-a introdus calendarul gregorian. printr-un decret lege era adoptat votul universal. din rândul celor 568 de deputaţi făceau parte şi socialiştii. magistraţii şi ofiţerii. Morţun.

realizarea reformei agrare. agrare Prin s-a decretul realizat din 27 acte decembrie 1918 au fost fixate condiţiile de expropriere. La 15 decembrie decretul exproprierea marilor proprietăţi rurale(cca 2 milioane ha): proprietăţi particulare ale supuşilor statelor străine. măsuri pentru desfiinţarea barierelor vamale între vechiul regat şi provinciile unite cu ţara. absenteiştilor. s-a emis Cu acest prilej lege regele pentru Ferdinand a promis pământ ostaşilor ţărani. Legea propriuzisă de reformă agrară din 1921 a rezolvat într-o mare măsură ţărănimii. Aplicarea reformei prin legislative speciale între anii 1919-1920.• • • repunerea în ordine a circulaţiei monetare şi efectuarea unificării monetare în 1920. Circulaţia monetară după primul război mondial a determinat speculaţii financiare în contextul în care în paralel cu leul emis de Banca Naţională a României 96 problema agrară în România în favoarea . Reforma agară a constituit o preocupare deosebită când statul român s-a aflat ameninţat în timpul campaniilor militare din 1917 de pericolul bolşevic şi de forţele Puterilor 1918 Centrale. casei regale.

Proiectul. iar în 1921 Nicolae Titulescu. rubla Lvov. În anul 1920 s-a efectuat unificarea monetară. până la promulgarea sa prin decret regal la 28 martie 1923 a parcurs mai multe etape: 97 . Regele Ferdinand. Reorganizarea şi consolidarea statului român impuneau modificarea Constituţiei din 1966. 57 şi 67 din Constituţia din 1866 în care se specificau principiile de expropriere şi regimul electoral bazat pe votul universal. aflat la Iaşi. coroane austro-ungare. în iunie 1917 semnează decretul pentru modificarea articolelor 19. în mai 1917 a luat în discuţie reforma electorală şi agrară.circulau şi alte bancnote: rubla Romanov. Parlamentul ţării. în calitate de ministru al finanţelor elaborează un sistem unitar de impozite şi stabileşte un minim de venit neimpozabil. 4. Constituţia din 1923 numită şi Constituţia unificării a reprezentat o revizuire a celei din 1866. Constituţia din 1923. importanţa ei pentru dezvoltarea şi consolidarea statului naţional unitar român Înfăptuirea programului democratic a continuat în perioada decadei brătianiste prin adoptarea Constituţiei din 27 martie 1923.

27 martie 1923 – Constituţia este votată şi de Senat. zăcămintele de orice natură ale subsolului sunt proprietatea statului. la 26 martie 1923 Adunarea Deputaţilor a votat Constituţia. 29 martie 1923 – este publicată în Monitorul Oficial. având un teritoriu inalienabil. de limbă sau religie. 98 . învăţătură şi asociere. drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau acelaşi pentru toţi cetăţenii. Principalele prevederi ale Constituţiei din 1923: • • forma de guvernământ era monarhia constituţională. fără deosebire de origine etnică.• • • • • • 5 martie 1923 – proiectul a fost depus la Adunarea Deputaţilor. statul avea dreptul de expropriere în cazul de utilitate publică. a presei. consfinţea caracterul de stat naţional unitar şi indivizibil. independent şi suveran. la 19 martie 1923 încep discuţiile asupra conţinutului. dreptul la muncă. • • • se stabilea: libertatea conştinţei.

• • • • garanta proprietatea particulară. învăţământul primar era declarat obligatoriu. 99 . la votarea ei în 1923 au criticat-o considerând-o o Constituţie a Partidului Naţional Liberal. o organizare unitară şi pluralismul politic. puterea executivă formată din rege şi guvern. egalitatea în faţa legii. prevedea legislativă separarea puterilor în stat: din puterea Adunarea (Parlamentul format Deputaţilor şi Senat). Prevederile Constituţiei din 1923 confereau statului româm un caracter democratic. Multe dintre principiile ei se regăsesc în Constituţia din 1991. consfinţea votul universal. a fost respectată de toate partidele chiar dacă unele dintre acestea. Constituţia din 1923 a rămas valabilă până în 1938. 5. cu limitele prevăzute de decretul din decembrie 1918. Principalele guvernări şi programele lor Între 1918-1940 în România s-au succedat 38 de guverne.

Bucovinei şi Transilvaniei cu România. 1919martie 1920). adoptarea unor legi în concordanţă cu doctrina neoliberală: 100 liberală s-a în remarcat societatea prin politica promovată românească. Şi-a concentrat întreaga activitate pentru votarea legilor prin care sunt ratificate actele de unire ale Basarabiei.Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (dec. Transilvania şi Bucovina. • a pus în aplicare reforma agrară în Basarabia în 1920 şi în iulie 1921 în regat. secretariatele din Bucovina şi directoratele din Basarabia. a desfiinţat Consiliul Dirigent din Transilvania. Guvernul • • condus de generalul Alexandru Averescu. Guvernarea condusă de Partidul Naţional Liberal (decada brătianistă) – ianuarie 1922-noiembrie 1928 Guvernarea neoliberală coordonate: • • consolidarea statului naţional unitar român prin adoptarea Constituţiei din 1923. Activitatea guvernamentală s-a axat pe următoarele . A luat următoarele măsuri: în 1920 a efectuat unificarea monetară.

În acest sens su fost adoptate o serie de legi cu implicaţii în viaţa economică. legile pentru unificarea sistemului de învăţământ de stat şi particular. legea pentru unificare administrativă – 1925. socială şi politică: • • • legea minelor. legea electorală – 1926. Guvernarea guvernamentală ţărănistă principiul aplică Porţile în politica pentru deschise atragerea capitalului străin.- legea privind comercializarea şi controlul întreprinderilor economice ale statului – 1924. 101 . În această perioadă s-au succedat 9 guverne dintre care 8 au fost ale Partidului Naţional Ţărănesc ceea ce demonstrează o instabilitate guvernamentală. legea de conversiune a datoriilor agricole. legea energiei – 1924. legea privind contractele de muncă pentru muncitori. Guvernările ţărăniste din perioada noiembrie 1928-noiembrie 1933. legea minelor – 1924. legea şi statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române.

O consecinţă a acestei politici a fost asasinarea primului-ministru I.G. În această perioadă guvernul român s-a angajat pe linia protejării economiei naţionale. Acest guvern a încercat consolidarea regimului democratic prin actul din 9 decembrie 1933 când Garda de Fier este scoasă în afara legii. Duca(14 noiembrie 1933 29 decembrie 1933). regele Carol al II-lea desemnează ca şef al guvernului pe Gheorghe Tătărescu. Guvernul I.G. Contrar uzanţelor. Guvernarea Gheorghe Tătărescu se caracterizează prin: 102 . apropiat al regelui Carol al II-lea. Duca la 29 decembrie 1933 pe peronul gării din Sinaia de către o echipă de legionari.În această perioadă au loc mari convulsii sociale care au culminat cu greve şi acţiuni de protest ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti. Constantin Angelescu care introduce starea de asediu şi cenzura. Se formează un guvern condus de dr. Guvernul Gheorghe Tătărescu (ianuarie 1934decembrie 1937). exponentul tinerilor liberali.

Activitatea guvernamentală a acctentuat dezvoltarea tuturor ramurilor economice. s-au dezvoltat transporturile şi telecomunicaţiile ca • urmare a dezvoltării industriilor noi: constructoare de maşini. a politicii 103 . industria capătă pondere în cadrul economiei naţionale. cel mai înalt nivel al producţiei realizându-se în 1938.• • • • • creştere economică. 6. capitalul românesc ocupă poziţii importante în economie. creşterea activităţii comerciale şi îndeosebi a exportului. Toate acestea s-au reflectat în sfera vieţii sociale. Sfârşitul regimului democratic Cauzele sfârşitului democraţiei în România sunt rezultatul evoluţiilor interne şi internaţionale. evoluţiile economice şi financiare de permit şi desfăşurarea • procesului concentrare centralizare a capitalului. politice şi culturale. electrotehnică. creşterea producţiei de bunuri materiale. se redresează producţia agricolă.

• disensiunile din interiorul partidelor politice şi îndeosebi Liberal. Cuza. 104 din interiorul Partidului Naţional . • rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie 1937 care nu au adus câştig nici unui partid politic. Aceste cauze pot fi structurate astfel: • societatea românească era dominată de confuzie politică în urma proliferării grupărilor politice de extremă dreapta. Regele încredinţează formarea guvernului lui Octavian Goga alături de A. Rezultatele alegerilor din decembrie 1837 au dat posibilitatea regelui să acţioneze pentru punerea în aplicare a concepiilor sale autoritare. un guvern fără o bază socială puternică.C.promovate de partidele politice şi monarhie. • politica regelui şi a camarilei de discreditare a regimului democratic pentru instaurarea unui regim de autoritate. primul pas în politica pentru instaurarea monarhiei autoritare. Cauzele instaurării monarhiei autoritare (regim de autoritate monarhică).

partidele Permanent politice a încercat sale. să subordoneze context intereselor într-un internaţional favorabil. TERMENI 105 . slaba regrupare a forţelor democratice pentru apărarea regimului constituţional – democratic. coalizarea forţelor de extremă dreapta pentru preluarea puterii. la 10 februarie 1938. regele Carol al II-lea a promovat o politică autoritară încercând să devină principalul factor al vieţii politice în România. guvern de uniune naţională.De la venirea în fruntea statului român în 1930. în urma căreia legionarii trebuiau să susţină partidul lui Goga. • acceptarea de unele personalităţi politice a soluţiei propuse de lege pentru formarea unui guvern prezidat de patriarhul Miron Cristea. Cauzele instaurării monarhiei autoritare au fost: • • • • concepţiile autoritare de mână forte ale regelui Carol al II-lea. înţelegerea dintre Corneliu Zelea Codreanu.

având drept scop lichidarea adversarilor politici. din interese personale. centru-dreapta – poziţie de mijloc cu tendinţe de dreapta. centru – poziţie politică de mijloc între dreapta şi stânga. „echipe ale morţii” – grupe special alese dintre legionari la Congresul de la Târgu Mureş(1936). centru-stânga – poziţie politică de mijloc cu tendinţe de stânga. criză dinastică – criză provocată de lipsa moştenitorului direct la tronul unei ţări. actele suveranului şi treburile statului. extremă dreaptă. fracţiune dintr-un partid care se situează pe poziţii extremiste. 106 – organizaţia internaţională creată din iniţiativa lui Lenin în 1919 şi reunind partidele . extremă stângă – partid politic. Comintern comuniste.camarilă regală – grup de favoriţi ai unui rege care influenţează. curbă de sacrificiu – denumire dată în 1931-1933 în România reducerii salariilor şi pensiilor muncitorilor şi funcţionarilor publici.

extremism – atitudine a anumitor curente politice care. terorism politic – totalitatea actelor de violenţă comise pe plan politic de un grup sau regim reacţionar CRONOLOGIE 1908 . listă civilă – sumă pe care o poate cheltui anual din fondurile statului o familie monarhică sau şeful statului pentru nevoile sale personale. idei sau opinii extreme. 107 . urmăresc. să-şi impună programul. pe baza unor teorii. 1917 – sunt modificate art. a guverna „deasupra”partidelor politice – a forma un guvern fără a ţine seama de apartenenţa politică a membrilor săi.este fondat Partidul Conservator Democrat condus de Tache Ionescu. guvern de uniune naţională – guvern format din membri partidelor politice reprezentative în parlament. prin măsuri violente sau radicale. regenţă – guvernare provizorie exercitată de una sau mai multe persoane în timpul minoratului. 57 şi 67 din Constituţie pentru înfăptuirea reformei electorale. absenţei sau bolii unui monarh.

ian. 1919 – Partidul Conservator Democrat îşi schimbă denumirea în Partidul Democratic. Averescu. noiembrie 1918 – Partidul Social Democrat din România adoptă denumirea de Partid Socialist. 16 dec.000 interpelări guvernelor României. 1918 – Decret care a fixat condiţiile de expropriere. 1919 – s-a trecut la ştampilarea bacnotelor ce circulau paralel cu leul emis de Banca naţională. mai 1919 – Conferinţa partidelor socialiste din România desfăşurată la Bucureşti.1918 – este fondat Partidul Ţărănesc – Carol renunţă pentru prima oară la tron. aprilie 1919 – se introduce calendarul gregorian. aprilie 1918 – se formează Liga Poporului de către Al. 15 dec. 1918 – Decretul – Lege privind votul universal direct şi secret. 1919 – 1937 – perioadă în care au fost adresate 12. decembrie 1918 – greva lucrătorilor bucureşteni. 108 . 1918 – Decretul – Lege pentru exproprierea marilor proprietăţi rurale din regat. 27 dec.

toamna 1920 – o delegaţie socialistă română vizitează Rusia Sovietică. 1921 – şedinţa Consiliului General al Mişcării Socialiste care hotărăşte soarta stângii în România.1919 – se desfăşoară primele alegeri parlamentare pe baza votului universal. 109 . – 3 febr. iunie 1921 – se formează Federaţia Partidelor Socialiste din România. 1920 – grevă generală – A. Cuza formează Partidul Naţionalist Democrat Creştin. 1921 – reforma financiară elaborată de N. – reforma agrară. 1922 – 1928 – Decada Brătienească. 17 dec. 1919 – Parlamentul votează legile prin care se ratifică unirea Basarabiei. 29 dec. 1922 – perioada în care Tache Ionescu a fost prim ministru 1922 – fuziunea Partidului Democrat cu Partidul Naţional.C. 8 mai 1921 – constituirea Partidului Comunist Român. Bucovinei şi Transilvaniei cu România.Titulescu. 1921 – 17 ian. 30 ian.

C.15 oct. 1925 – Carol al II-lea a reprezentat Curtea Regală a României la funerariile reginei Alexandra a Angliei. – este adoptată legea emigrării. 1924 – incidentele din Basarabia provocate de comunişti la Tatar . . 1922 – ceremonia de încoronare a regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia. 1925 – Patriarhia de la Constantinopol recunoaşte Patriarhia Română condusă de Miron Cristea. oct. 6 febr. – comuniştii adoptă teza cominternistă. 19 dec. 1922 – al doilea Congres al P. 1924 – „Legea persoanelor juridice” 5 aprilie 1924 – ordonanţa Corpului 2 Armată 23 iulie 1924 – A doua ordonanţă a Corpului 2 Armată. Zelea – Codreanu îl ucide pe prefectul Poliţiei din Iaşi Constantin Maicu. 1924 – C. 1923 – A. R.Bunar. C. 14 iunie 1925 – Legea pentru unificarea teritoriului. 1924 – Legea pentru reprimarea unor infracţiunii contra liniştii publice. Cuza fondează Liga Apărării Naţional 110 . Creştine. – Legea privind dezvoltarea învăţământului primar.

111 . 1925 – Consiliul de Coroană de la Sinaia acceptă renunţarea lui Carol.C. Brătianu. succesor al lui Ferdinand. prin care se urmărea răsturnarea guvernului liberal. 1927 – s-a constituit Partidul Social Democrat. 3 ian. 27 martie 1926 – Legea „Primei Electorale”. 1925 – Scrisoarea prin care Carol renunţă la prerogativele sale de moştenitor al tronului. 1925 – Carol reconfirmă renunţarea la tronul României la Milano. 1925 – Prinţul Carol renunţă la prerogativele de prinţ moştenitor.12 dec. 1926 – Parlamentul îl proclamă de Mihai. 1926 – Constituirea Partidului Naţional Ţărănesc. 30 dec. 12 – 24 dec. 10 oct. 25 dec. 6 mai 1928 – adunarea Naţional – Ţărănistă de la Alba Iulia.I. 1925 – fuziunea Ligii Poporului cu Partidul Conservator Progresist. 4 ian. fiul lui Carol. 1927 – moartea regelui Ferdinand şi a lui I. 1927 – 1930 – perioada Regenţei. 1926 – Consiliul de Coroană la Sinaia aprobă proiectele de legi pentru renunţarea lui Carol la tron. 1927 – se constituie „Legiunea Arhanghelului Mihail”.

8 iulie 1930 – Carol obţine recunoaşterea ca rege din partea Parlamentului. 112 Legea privind dezvoltarea învăţământului . dec. 1928 – Iuliu Maniu este însărcinat să formeze Guvernul. 1931 – legea pentru suspendarea execuţiilor silite.N. 1929 – în Regenţă intră Constantin Sărăţeanu. mai 1930 – reorganizarea P. – secundar.G. Argetoianu. 1928 – se formează Partidul Socialist al Muncitorilor din România.L a grupului condus de C.N. august 1929 – Greva de la Lupeni. 1930 – I.N.10 nov. aprilie 1930 – Legiunea Arhanghelului Mihail îşi ia denumirea de „Garda de Fier”..L. – Constantin Argetonianu fondează – Uniunea Agrară. 1930 – Alexandru Averescu – este numit mareşal. 1932 – Legea conversiunii datoriilor agricole. 1930 – desprinderea din P. 9 iulie 1930 – audienţa lui Vintilă Brătianu la rege. Duca este ales preşedintele P. 6 iunie 1930 – Carol revine în România.. L.

C. 1933 – interzicerea Gărzii de Fier de către guvernul I.Ţ. 1934 – reuniunea antifascistă de la Paris. 1935 – P. Mihalache devine preşedintele P.Ţ. 1933 – I.L.G.Stelescu–formează „Cruciada Românismului” 113 .1932 – O. este ales Constantin I. 1932 – Partidul Socialist al Muncitorilor din România devine Partidul Socialist Independent. Duca este asasinat de legionari. 1934 – este înfiinţat Partidul Totul pentru ţară. Sept.N. 1934 – preşedinte al P. Popovici). 22 dec.G. constituindu-se Partidul Socialist Unitar. Brătianu(Dinu). elaborează un nou program politic. condus de generalul Constantin Cantacuzino-Grănicerul. 1933 – I. dec.Goga formează partidul Naţional Agrar.N. 9 dec. Duca. 1933 – În Germania se instaurează dictatura hitleristă.N. iunie 1933 – este aleasă o nouă conducere a Partidului Social Democrat. 30 ian. 1933 – fuziunea Partidului Socialist Independent cu Partidul Socialist din România (C. – Liga Apărării Naţional Creştine fuzionează cu Partidul Naţional Agrar formând Partidul Naţional Creştin – N.

1937 – Iuliu Maniu încheie un pact de neagresiune electorală cu C. 1939 – sunt omorâţi C. 114 . nov.2 – 5 aprilie 1936 – Congresul Studenţilor Legionari de la Târgu Mureş. vara 1940 – Carol al II-lea încearcă o reconciliere cu legionarii. 1936 – Gheorghe Brătianu este primit în audienţă la Hitler. Zelea – Codreanu şi alţi 12 legionari. 1938 – Gheorghe Brătianu acceptă fuziunea cu partidul lui Dinu Brătianu. 16 nov. 1939 – reuniunea antifascistă la Bruxelles. Zelea – Codreanu.

2. Mica Înţelegere. România la congresul de pace de la Paris – Versailles. Relaţiile României cu vecinii. 115 . 4. Politica externă a României în primele două decenii ale secolului XX. Situaţia politică internaţională în perioada interbelică. România în relaţiile internaţionale 1920-1930. Noile coordonate ale dezvoltării României după Marea Unire. Principalele opţiuni în politica externă. 3.CAPITOLUL VI ROMÂNIA ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 1.

România în relaţiile internaţionale în anii premergători declanşării celui de-al doilea război mondial (1936-1939). Nicolae Titulescu şi politica securităţii colective. Statele Unite. România în relaţiile internaţionale 1930-1936. 6. Politica externă a României în primele două decenii ale secolului XX. Franţa. 1. Sunt necesare câteva precizări în ceea ce priveşte desfăşurarea Conferinţei de la Paris: • • conferinţa s-a aflat sub autoritatea Marilor Puteri.5. Rolul hotărâtor l-au avut puterile învingătoare: Anglia.Situaţia politică internaţională în perioada interbelică. 116 . a tratat ţările mici ca obiect de negociere în lupta pentru supremaţia politică şi sfere de influenţă. Conferinţa de la Paris a constituit sistemul politic de la Paris – Versailles încheiat o dată cu semnarea celui de-al doilea tratat cu Turcia în 1923. Conferinţa de pace de la Paris dintre anii 19191920 şi-a asumat răspunderea organizării lumii după primul război mondial. Japonia care sunt de acord cu organizarea lumii pe baza propunerilor preşedintelui Wilson.

Tratatul cuprindea şi o serie de anexe secrete. Statele Unite refuză să susţină pocesul de reaşezare politică în Europa.• • • a distanţat interesele economice şi geopolitice între puterile învingătoare şi învinse. 117 . Protocolul din 1931 permitea Reichului să canalizeze o politică revanşardă şi revizionistă. După 1920 putem preciza câteva elemente esenţiale ale relaţiilor internaţionale: • în 1922 se încheie un tratat de colaborare între Germania şi Rusia Sovietică la Rapallo. necesitatea creării Societăţii Naţiunilor. Este reînnoit în 1926 şi 1931. să-şi refacă potenţialul militar. Acest tratat a fost extins la Ucraina. Armenia şi Azerbaidjan. Brătianu a protestat faţă de tratamentul acordat la conferinţă. delegaţia română condusă de Ion I. Georgia.C. La 19 noiembrie 1919 Congresul american respinge ratificarea tratatului cu privire la constituirea Societăţii Naţiunilor şi implicit a tratatului cu Germania. Asistăm astfel la eludarea sistemului politic de la Versailles mai ales că Germania şi Rusia Sovietică refuză să susţină procesul de reaşezare politică în Europa.

La conferinţă au participat 63 de state. În întreaga perioadă interbelică au fost întreprinse acţiuni pacifiste cum sunt: • pactul Briand – Kellog prin care războiul era interzis ca mijloc de rezolvare a intereselor dintre state. . inclusiv României. • politica conciliatoare a permis o serie de planuri de refacere economică a Germaniei: planul Dawes în 1924. • Marile Puteri au dus faţă de Germania o politică de conciliatorism.• relaţiile franco-engleze datorită ale ambelor au fost dominate de cu de neîncredere europeană tendinţelor puteri hegemonie consecinţe nefavorabile asupra ţărilor din Europa răsăriteană. şi îndeosebi asupra României. reparaţiile germane de război cu 20%. Această politică a fost defavorabilă statelor naţionale create pe ruinele fostului Imperiu AustroUngar. fapt ce a determinat izolarea politică a statelor interesate în menţinerea statu-quo-lui teritorial.conferinţa pentru dezarmare de la Geneva din 1932 anula toate datoriile Germaniei. 118 .planul Young în 1929 prin care se reduceau .

• Conferinţa Conferinţa Letonia. • în 1936 Germania denunţă tratatul de la Locarno datorită ezitărilor Franţei şi ocupă zona demilitarizată renană la 17 martie 1936. Iugoslavia. Cehoslovacia. • Franţa a iniţiat între 1932-1935 pacte de asistenţă mutuală pacte cu cu URSS. dar efectiv au fost încheiate Cehoslovacia 1935. România. protocol ce prevedea relaţii de bună vecinătate.• protocolul de la Moscova semnat la 9 februarie 1929 de vecinii europeni ai URSS. Italia cu Germania la 15 iulie 1933 prin care se instituia un directoriu al celor patru asupra problemelor europene fără participarea celorlalte state. Estonia. definit agresorul. Finlanda. de a la Londra din 3-5 iulie 1933. 1935. Persia. Cehoslovacia. Lituania şi conferinţei au fost semnate de URSS. Polonia. Documentele Afganistan. Turcia. 119 . Anglia. • pactul colectiv semnat de Franţa. România. Polonia Au în fost 1932. invitate Franţa Polonia.

• Uniunea Sovietică a renunţat la contracararea agresiunii germane cu consecinţe grave după 1936 pentru pacea europeană şi mondială. Noile coordonate ale dezvoltării României după Marea Unire. politic şi cultural pentru progresul ţării. economic. la încheierea acordului de la Munchen din 1938 care a permis dezmebrarea Cehoslovaciei. 120 . 2. După Marea Unire se deschide o nouă etapă în istoria României: • făurirea Statului Naţional Unitar Român a creat un nou cadru teritorial. • Pactul Anticomintern şi tratatul Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939 vor duce la declanşarea celui de-al doilea război mondial. Principalele opţiuni în politica externă. • politica conciliatoare a Franţei şi Angliei va duce la sacrificarea independenţei teritoriale a unor state prin ocuparea Austriei la 11-12 martie 1938 de către Germania. social. • s-au creat posibilităţi pentru valorificarea energiilor creatoare ale naţiunii române.

Iugoslavia. economică şi culturală. creşterea prestigiului României prin implicarea în calitate de membră a Societăţii Naţiunilor. menţinerea statu-quo-ului teritorial. România avea relaţii de bună vecinătate cu Cehoslovacia. creşte prestigiul României în plan extern. creşte rolul intelectualităţii în societatea românească. 121 . România la Congresul de pace de la Paris – Versailles. Relaţiile României cu vecinii. În ceea ce priveşte ţările vecine. Principalele opţiuni în politica externă românească au fost: • • • • • recunoaşterea Statului Naţional Unitar Român. contracararea politicii revizioniste prin alianţe cu Marile Puteri şi alianţe regionale. apărarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale. Polonia. relaţii de bună vecinătate cu statele vecine.• • • • poporul român intră într-o perioadă de afirmare politică. se afirmă regimul democratic. Politica externă a României a avut ca obiectiv major recunoaşterea Marii Uniri de către Marile Puteri. 3.

• în aprilie 1919 armata română atinge Tisa şi împreună cu trupele cehoslovace a împiedicat o posibilă joncţiune între armatele ungaro-sovietice. Ungaria şi Bulgaria. acestea au fost tot timpul tensionate până la semnarea tratatului la 4 iunie 1920. Relaţiile cu URSS au fost rupte în ianuarie 1918 când Consiliul Comisarilor Poporului din Petrograd a hotărât confiscarea tezaurului român de la Moscova. până la 19 martie 1919 când Consiliul Militar Interaliat cere acestora să se retragă 122 . În perioada 1919-1920 relaţiile românoungare au fost tensionate datorită politicii refractare a statului ungar: • menţinerea trupelor maghiare pe linia Satu Mare – Oradea – Arad din zonă. Relaţiile cu România erau încordate şi datorită probemei Basarabiei. • proclamarea Republicii Sovietice a sfaturilor la Budapesta la 21 martie 1919. În ceea ce priveşte relaţiile cu Ungaria.relaţii încordate datorită politicii revizioniste cu URSS. din iniţiativa părţii maghiare. permite Ungariei să declanşeze ostilităţile cu România.

Existenţa de facto a statului naţional necesita recunoaşterea de 123 . începând cu 24 iulie 1919 contraofensiva românească este finalizată cu ocuparea Budapestei la 4 august 1919. Direcţiile politicii externe româneşti în perioada interbelică au fost : • • • • recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. menţinerea integrităţii şi suveranităţii naţionale. România la Congresul de pace de la Paris – Versilles Conferinţa de pace de la Paris dintre 1919-1920 şi-a sumat răspunderea de organizare. a lumii după primul război mondial. Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri s-a realizat prin tratatele semnate. • după înlăturarea guvernului Bela-Kun trupele române se retrag până în martie 1920 .• • • la 11-13 iunie 1919 conferinţa de pace a reglementat frontiera dintre România şi Ungaria. făurirea de alianţe zonale şi europene. ître 20-23 iulie 1919 are loc atacul maghiar împotriva Românei. stabilirea de relaţii cu statele vecine şi cu Marile Puteri.

În ceea ce priveşte problema european: • tratatul cu Austria. Sunt necesare câteva precizări privind tratatele încheiate cu România: • tratatul cu Germania. cu Ungaria la Trianon la 4 iunie 1920 şi Sevres cu Turcia la 10 august 1920 stabileau noua configuraţie a Europei după primul război mondial.C.I. Proiectul avea clauze ce viza suveranitatea României: Dunării. conductorul delegaţiei române.iure a hotărârilor luate la Alba-Iulia. Tratatele semnate cu Germania la Versailles la 28 iunie 1919. conţinutul a fost cunoscut de delegaţia română cu cinci minute înainte de a fi semnat. cu Austria la Saint-Germain la 10 decembrie 1919. ceea ce a determinat protestul lui I. Brătianu. cu Bulgaria la Neuilly sur Seine la 10 decembrie 1919. se prevedea o conferinţă internaţională în ceea ce priveşte acest fluviu 124 . depozitele de aur ale Băncii Naţionale şi fondurile sechestrate de la supuşii români în timpul războiului. Prin acest tratat Germania era obligată să înapoieze României contravaloarea leilor puşi în circulaţie de autorităţile din anii 1916-1918.

Brătianu şi-a prezentat demisia regelui Ferdinand în momentul în care se semna tratatul cu Austria. printro politică flexibilă. Politica de rezistenţă a guvernului liberal eşuase. Tratatul a fost semnat de reprezentantul României.- minorităţile beneficiau de protecţie specială a Marilor Puteri. Ion I. condus de Alexandru Vaida-Voievod. la 8 decembrie 1919. cerându-i să semneze tratatul în 8 zile. Consiliul Suprem. Tratatul recunoştea unirea 125 . Delegaţia română a protestat şi s-a retras de la negocierile de pace. - prevedea tranzitul liber pe teritoriul românesc. Guvernul blocului parlamentar. a reuşit să scoată din prevederile referitoare la minorităţi acele alineate care condiţionau recunoaşterea independenţei de stat a României de executarea prevederilor referitoare la minorităţi. la 15 noiembrie 1919 a trimis o notă ultimativă Românie. format sub conducerea generalului Arthur Văitoianu. România era obligată la o sumă cu titlu de reparaţii în contul teritoriilor eliberate de sub dominaţia austro-ungară.C. de asemenea nu cedează presiunilor Consiliului Suprem demisionând la îndemnul Partidului Naţional Liberal. Noul guvern. Constantin Coandă.

stabilea frontiera româno-bulgară pe linia din 1913.Bucovinei cu România. menţiona de prevederea eliberare nedreaptă de preluare de către România a o parte din Austro-Ungariei. tratatul cu Bulgaria recunoştea unirea Bucovinei cu România. Ion Cantacuzino.000 franci aur. unul de România şi unul cu Ungaria. • tratatul cu Ungaria a fost încheiat la 4 iunie 1920. România urma să plătească 500 milioane coroane aur din datoria Imperiului Austro-Ungar şi 230 milioane franci aur taxă de eliberare. Cheltuielile stabilite erau în valoare de 235. obliga România prin articolul 60 să acorde liberul tranzit pentru mărfurile aparţinând puterilor datoriile • aliate. la Trianon.140. fixarea frontierelor cu Ungaria se va face de o comisie formată din 7 membri. 126 . Acesta prevedea: Ungaria renunţă în favoarea României la toate drepturile şi titlurile fostei monarhii AustroUngare situate dincolo de frontierele Ungariei. fără vamă. Din partea României a fost semnat de Nicolae Titulescu şi dr. cinci numiţi de puterile aliate.

sub aspect economic. de aportul adus de provinciile unite. Perioda 1920-1930 a fost marcată de tendinţa revizuirii tratatelor de la Versailles. Japonia. Franţa. Italia. Acordul a fost întârziat 127 . România în relaţiile internaţionale 1920-1930. social. cultural. 1920. în egală măsură ameninţate au ajuns la un acord de principiu în privinţa cooperării pentru menţinerea statu-quo-ului. Cehoslovacia şi Iugoslavia. Prin acesta a fost recunoscută unirea Basarabiei cu România de către 4 din cele 5 mari puteri învingătoare: Anglia. 4.• tratatul cu Turcia încheiat la 10 august 1920 nu a fost pus în aplicare datorită războiului greco-turc din 1919-1922. reglementat prin prevederile tratatelor de pace menţionate este reflectat de dublarea suprafeţei ţării la 295. Austro-Ungare. Noul cadru teritorial al Românei. Mica Înţelegere. • sistemul politic de la Versailles a fost completat cu tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920. proiect eşuat datorită statelor monarhiei naţionale create în În urma dezmembrării România. politic.049 km 2 .

definitivarea convenţiei dintre România şi Iugoslavia la 7 iunie 1921. Reacţia favorabilă a Angliei şi Franţei a asigurat succesul forţelor ce se opuneau revizuirii sistemului Versailles. România şi Cehoslovacia au iniţiat o alianţă defensivă cunoscută sub numele de Mica Înţelegere. Londra şi Varşovia. Prin vizitele efectuate la Paris. Asistăm la o reacţie favorabilă a Franţei şi a Angliei care a contracarat proiectul Confederaţiei Danubiene lansat de Ungaria. Alianţa se va forma în anul 1921 prin : • • • definitivarea convenţiei dintre România şi Cehoslovacia la 22 aprilie 1921. Pentru descurajarea tendinţelor revizioniste şi menţinerea păcii şi securităţii în zonă. 128 . el dorea o alianţă în cinci pentru contracararea unei eventuale alianţe între Germania şi Rusia Sovietică. de fapt o încercare de refacere a vechii monarhii dualiste.de speranţa cooperării cu Polonia şi Grecia. În acest sens a fost întreprinsă o intensă activitate diplomatică remarcându-se Take Ionescu. încheierea la Praga între Cehoslovacia şi Polonia în septembrie 1921 acestei alianţe defensive pentru menţinerea păcii.

tensiunile cu Rusia Sovietică au crescut după recunoaşterea acestui stat de unele state din Europa şi America. atitudinea favorabilă faţă de Rusia Sovietică la conferinţele din 1922 de la Geneva. 129 .În ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia Sovietică. delegaţiile celor două ţări situându-se pe poziţii diametral opuse: • reprezentantul român preconiza reluarea relaţiilor reciproce de recunoaşterea frontierelor răsăritene ale Basarabiei la statul român. nu s-a realizat. cu toate iniţiativele româneşti: • • • • • declaraţia guvernului român din 1920 că nu va ataca Uniunea Sovietică. în 1924. convorbirile româno-sovietice de la Tiraspol legate de zona de frontieră. Odessa şi Haga. îmbunătăţirea acestora. începând cu 25 martie. În cadrul convorbirilor discuţiile au fost aprinse. Convorbiri româno-sovietice au avut loc la Viena. deşi au fost unele semnale înconjurătoare. contactele de la Copenhaga din 1920 şi Varşovia din 1921.

în această zonă au avut loc confruntări ale armatei române cu forţele infiltrate din Rusia Sovietică soldate cu morţi şi răniţi. teză popularizată prin ziarul Socialismul. promovarea tezei Buharin privind dreptul popoarelor la autodeterminare de 130 către Partidul Comunist . reînnoite la 2 aprilie. în februarie 1924. din această cauză trebuie organizat un plebiscit în Basarabia în ceea ce priveşte unirea cu România. Consecinţele neacceptării propunerilor de către România apar în vara anului 1924: la 8 august 1924 Internaţionala a III-a comunistă elaborează planul de declanşare a „revoluţiei” în România.• delegaţia sovietică arăta că se ţine cont numai de dreptul de autodeterminare a popoarelor. au fost respinse • de români. • în septembrie 1924. • punctul de vedere al delegaţiei sovietice coincidea cu teza Internaţionalei a III-a comuniste şi a Partidului Comunist Român. • la 12 octombrie 1924 a fost înfiinţată în stânga Nistrului • Republica Autonomă Sovietică Moldovenească subordonată RSS Ucrainiene. Propunerile sovietice. pe trei direcţii şi având drept centru localitatea Tatar-Bunar din sudul Basarabiei.

tot în acelaşi an reînnoind acordul cu Polonia pentru păstrarea integrităţii şi independenţei politice. În 1929 izbucneşte criza economică cu puternice influenţe în evoluţia statelor europene. În februarie 1933 este realizat un nou pact de organizare al Micii Înţelegeri la Geneva de către România. Această politică a determinat nelinişte în Europa şi accentuarea contactelor pentru menţinerea sistemului de la Versailles. 131 Titulescu şi politica securităţii . asistăm la creşterea numărului regimurilor politice dictatoriale. a determinat scoaterea acestuia în afara România încheie în septembrie 1926 un tratat de amiciţie cu Italia. În 1933. Cehoslovacia şi Iugoslavia. 5.Român legii. În contextul puternicei crize economice. în Germania este instaurată dictatura lui Hitler. România în relaţiile internaţionale 1930-1936. Nicolae colective. care promovează o politică revizionistă „a spaţiului vital”. România participă la Conferinţa pentru dezarmare organizată de Societatea Naţiunilor la care au participat Statele Unite şi URSS cu toate că nu erau membre ale Societăţii Naţiunilor.

Conferinţa a situat România şi URSS prin miniştrii Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov pe aceeaşi poziţie în ceea ce priveşte definirea agresiunii şi a agresorului. cunoscută în istorie sub numele de convenţiile Litvinov – Titulescu au avut importanţă deosebită pentru relaţiile internaţionale şi pentru apropierea României de URSS: • în mai 1934 Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov. • au avut loc o serie de acţiuni ale celor două guverne cum sunt: schimb de note diplomatice prin care se garantau reciproc respectul integral al suveranităţii. Iranul şi Afganistanul numit Pactul regional de neagresiune. România. Polonia. Turcia. Estonia. Acest fapt a dus la îmbunătăţirea raporturilor românosovietice în 1933. În aceste condiţii s-a ajuns la un acord între Uniunea Sovietică. deschiderea de ambasade la Moscova şi Bucureşti. 132 . au definit acordul de principiu pentru restabilirea relaţiilor dintre cele două ţări. ministrul de externe sovietic. Convenţiile de la Londra din 1933.

133 . La 29 august 1936 Nicolae Titulescu este înlăturat din guvern sub pretextul unei remanieri de guvern. Tratatul nu a fost semnat deoarece Maxim Litvinov a amânat semnarea lui pentru toamna anului. A negociat cu ministrul sovietic bazele viitorului tratat care au fost semnate într-un protocol. contrar intereselor Angliei. 6. susţinerea ideii de fortificare a strâmtorilor. Motivele au fost în relitate altele: • • • • la Conferinţa de la Montreaux. poziţia în problema Etiopiei. România în relaţiile internaţionale în anii premergători declanşării celui de-al doilea război mondial (1936-1939).La Conferinţa de la Montreaux din iunie-iulie 1936 Titulescu dorea să discute în amănunt pactul de neagresiune cu URSS. ordinul de evacuare al fasciştilor din sala Societăţii Naţiunilor când a vorbit împăratul Etiopiei. Explicaţia constă în faptul că în condiţiile ocupării zonei renane şi sfârşirii acordurilor de la Locarno. URSS-ul nu mai era interesat de alianţe cu state mici. Nicolae Titulescu a sprijinit poziţia franceză şi cea sovietică.

Represiunile împotriva Gărzii de Fier ordonate de Carol al II-lea au deteriorat relaţiile cu Germania: 134 . Numirea lui Victor Antonescu deschide un nou curs acestei politici. În această perioadă politica externă românească se desfăşura într-un context mondial şi european nefavorabil.În ceea ce priveşte politica pe care urma să o promoveze guvernul român. De asemenea face o vizită particulară în Germania unde Hitler îi cere să aducă pe legionari la putere şi să rupă relaţiile cu Anglia şi Franţa. Noul ministru. Preluarea puterii de către guvernul Goga – Cuza în decembrie 1937 nu a însemnat o modificare a politicii externe. reorientarea politicii externe. Carol al II-lea în 1938 vizitează Marea Britanie şi Franţa pentru a verifica garanţiile statelor occidentale către România. După ocuparea Austriei de către Germania în martie 1938 guvernul român a luat măsuri împotriva Gărzii de Fier. deci cu o lună înainte de destituirea lui Titulescu. Octavian Goga sugera regelui Carol al II-lea în 1936. în luna iulie. Istrate Micescu vizitează Cehoslovacia şi Iugoslavia în 1938. Gheorghe Brătianu va avea primele contacte cu Adolf Hitler în noiembrie 1936. Această reorientare nu putea veni decât printr-un alt ministru de externe.

• • a fost retras ministrul Reichului la Bucureşti. Se întâlneşte cu preşedintele Turciei şi întreprinde un demers comun pe lângă Anglia şi Franţa pentru sprijin în cazul unui atac. Înlocuirea ministrului de externe Nicolae Petrescu- Comnen la 20 decembrie 1938 cu Grigore Gafencu s-a făcut cu intenţia de a ameliora relaţiile româno-germane. În contextul ocupării Cehoslovaciei de către Germania. În martie 1939 este încheiat un tratat economic româno-german. Dintre măsurile politice pentru menţinerea statu-quo-ului: • • protocol comercial cu Franţa. Carol al II-lea în 1938 încearcă să obţină garanţii din partea Angliei şi Franţei. Vizita lui Grigore Gafencu în 1939 la Bonn deschidea calea normalizării relaţiilor cu Germania. acord privind sporirea exporturilor Angliei către România. au avut loc schimb de note diplomatice. Măsuri politice şi militare pentru menţinerea statu-quo-ului în 1939. guvernul român decretează mobilizarea generală. 135 .

blocul parlamentar – coalizarea cu prilejul alegerilor parlamentare. oportunism. appeasement – liniştire. în scopul de a-i cotropi teritoriul.• cererea de garanţii Angliei şi Franţei în cazul în care este periclitată independenţa României TERMENI agresiune armată – atac armat săvârşit împotriva unui stat. puteri autocratice – care are puteri absolute. socială şi culturală. Partidului Ţărănesc. conciliatorism – împăciutorism. politică dusă de Franţa şi Anglia pentru liniştirea acţiunilor hitleriste generate de politica spaţiului vital. politică promovată de Anglia şi Franţa pentru o înţelegere cu Germania în vederea eliminării războiului. Partidului Naţional Democrat. autodeterminare – principiul potrivit căruia o naţiune are dreptul de a-şi aleage singură statutul politic şi calea de dezvoltare economică. 136 . din 1919 a Partidului Naţional Român.

primul dictat de la Viena – încorporarea la Ungaria a unui teritoriu aparţinând Cehoslovaciei. directoriu – un grup care indică linia de conduită. hotărâre prin care o zonă. Italia îndreptat împotriva Internaţionalei a III-a Comuniste. cu un guvern central şi cu organe de stat comune. plebiscit – consultarea cetăţenilor care trebuie să se pronunţe printr-un „da” sau „nu” asupra unui act de stat de importanţă deosebită. Pactul Anticomintern – tratatul încheiat între Germania. oligarhie – formă de conducere a statului.demilitarizare – acţiune. hegemonie – supremaţie. fortificaţii şi industrie militară. 137 . cu sediul la Moscova. o regiune este lipsită de armată. care îndrumă activitatea. federaţie – uniunea mai multor state autonome în cadrul unui stat. în care puterea politică şi economică este deţinută de un număr restrâns de persoane. dominaţia unui stat faţă de alte state mutuală – care se face în mod reciproc şi simultan.

-ă – care duce sau sprijină o politică de revanşă pentru o pierdere suferită teritorial. revanşard. Statu-quo – stare care a existat mai înainte. ţinând locul monarhului.protocol – act. şi în raport cu care se apreciază efectele unui tratat tezaur – totalitatea bunurilor de care dispune statul la un moment dat 138 .Versailles – conferinţă iniţiată de puterile victorioase pentru încheierea tratatelor de pace cu puterile învinse în primul război mondial. sistemul politic de la Paris . regent – persoană care guvernează provizoriu o monarhie. Societatea Naţiunilor – organism internaţional având drept scop menţinerea păcii constituit la propunerea preşedintelui Woodrow Wilson (SUA). organizarea politică pe baza tratatelor încheiate a statelor europene. ratificarea – acţiunea de a-şi manifesta printr-un act acordul de a fi parte la un tratat. document diplomatic cu valoarea unui acord internaţional. document în care sunt consemnate rezoluţiile unei adunări. care se menţine. la o convenţie.

1920 . 28 aprilie – adoptarea statutului Societăţii Naţiunilor. – Ruperea relaţiilor cu România. 30 mai – prezentarea rezumatului tratatului cu Austria. 19 nov. 139 de Consiliul Comisarilor poporului din . – respingerea de către Congresul american a tratatului privind constituirea Societăţii Naţiunilor. 13-26 ian. 28 iunie – delegaţia română semna tratatul cu Germania. 1919 – 18 ian. 16 / 18 aprilie – armata română atinge Tisa. 2 iunie – Paris – delegaţia română a primit proiectul tratatului cu Austria. pronunţată Petrograd. 6 / 19 martie – Comitetul militar interalist de la Paris a cerut trupelor maghiare din Transilvania să se retragă de pe aliniamentul Satu Mare – Oradea – Arad. 21 martie – proclamarea Republicii Sovietice a Sfaturilor la Budapesta. 1919 / 21 ian.conferinţa de pace de la Paris.CRONOLOGIE 1918. 11 – 13 iunie – Conferinţa de pace a reglementat frontierele dintre România şi Ungaria.

Ioan Cantacuzino. 20 – 23 iulie – atacul maghiar la graniţa cu România. condusă de Al. 6 mai – textul definitiv al tratatului cu România era înmânat delegaţiei maghiare.I. primele contacte diplomatice cu Rusia Sovietică. 4 august – trupele române ocupă Budapesta. Vaida Voevod a convins Consiliul Suprem de justeţea cauzei române în litigiul cu Ungaria.C Brătianu nu s-a retras de la conducerea guvernului). 1920 14 nov.delegaţia română. 3-8 martie – Londra. 140 . 1919-20 martie 1920 – retragerea trupelor române din Ungaria. februarie – Copenhaga. 10 septembrie – statale învingătoare semnează tratatul cu Austria.2 iulie – delegaţia română s-a retras de la masa tratativelor (I. 4 iunie – semnarea tratatului cu Ungaria din partea română de Nicolae Titulescu şi dr. 10 decembrie – „Blocul parlamentar” prezidat de Alexandru Vaida Voevod semnează tratatele cu Austria şi Bulgaria şi Tratatul minorităţilor. 24 iulie – contraofensiva armatei române.

Odesa şi Haga. Italia. 7 iunie – convenţia de alianţă defensivă românoiugoslavă din cadrul Micii Înţelegeri. faţă de URSS la conferinţele internaţionale de la Geneva.-nov. – călătorie diplomatică a lui Take Ionescu.10 august – semnarea primului tratat cu Turcia. Japonia recunoşteau unirea Basarabiei cu România. 1921 3 martie – tratatul româno-polon semnat la Bucureşti. 141 – un şi acord de principiu pentru între România. 22 aprilie – convenţia (tratatul) de alianţă defensivă româno-cehoslovacă din cadrul Micii Înţelegeri. 1922 în cursul anului • • convorbirile de la Tiraspol româno-sovietice pentru instalarea ordinii în zonă. unei Cehoslovacia Iugoslavia încheierea . atitudinea favorabilă a României în probleme economice. 28 oct. septembrie – tratatul dintre Cehoslovacia şi Polonia. – Anglia. octombrie – o nouă rundă de contacte românosovietice. august alianţe. Franţa. sept.

– înfruntări sângeroase cu forţele infiltrate din URSS în zona de S a Basarabiei la Tatar-Bunar.16 aprilie – Rupallo – tratat de colaborare germanosovietic. 12 – 17 sept. 142 de . deschiderea convorbirilor românosovietice pentru rezolvarea diferendelor dintre cele două state. 1923 16 februarie – Geneva. 25 martie – Viena. reînnoite. 8 august – Internaţionala a III-a Comunistă (Comintern) alcătuia planul de declanşare al operaţiilor „revoluţionare” în România. au fost respinse. 1924 în cursul anului – adoptarea planului Dawes de refacere economică a Germaniei. 24 iulie – Lausane – semnarea celui de-al doilea tratat cu Turcia. ce solicitau dreptul de autodeterminare şi un plebiscit în Basarabia. 2 aprilie – propunerile sovietice. 28 martie – sunt date publicităţii punctele de vedere ale României şi URSS-ului privind Basarabia. este semnat pactul organizare al Micii Înţelegeri.

S. 1925 în cursul anului – Locarno – pactul de garanţii renan. în stânga Nistrului. – constituirea Republicii Autonome Sovietice Moldoveneşti. 16 sept. – tratat cu amiciţie cu Franţa 1928 27 august – pactul Briand-Kellog interzicea războiul ca instrument de reglementare a intereselor dintre state.S.12 oct. România semna tratatul de amiciţie cu Italia. 1929 9 februarie – Protocolul de la Moscova semnat de vecinii europeni cu URSS ce completa pactul BriandKellog. – semnarea unui acord de bună vecinătate cu Polonia . subordonată R. 1931 143 . – Roma. 11 august – planul Young prin care erau reduse reparaţiile germane de război cu 20%. Ucraina. 1926 primăvara – acorduri economice şi politice germanosovietice.

delegaţia sovietică afirma că dintr-un tratat nu vor lipsi termeni cum sunt: 1. 1932 1932-1935 – conferinţe internaţionale pentru dezarmare.24 iunie – URSS prelungea printr-un protocol Tratatul cu Germania. – la Riga au loc negocieri între români şi sovietici. inviolabilitate. Germania)”. 2. 4 decembrie – Declaraţia celor 5 puteri (Anglia. 1933 3-5 iulie – la Londra sunt semnate convenţiile de definire a agresorului şi agresiunii. 25 iulie – pactul polono-sovietic. Italia. SUA. Franţa) privind deplina egalitate a Marilor puteri în materie de înarmare. suveranitate. Germania. la negocierile cu partea română. 3. 15 iulie – pact colectiv asupra problemelor europene cunoscut sub numele „Directorul celor 4 (Franţa. 13 ian. Anglia. în cadrul Societăţii Naţiunilor. 1934 în cursul anului – Nicolae Titulescu formula drumul politicii noastre externe „De la Naţional prin regional spre universal”. integritate. Italia. 9 iunie – anularea datoriilor de război germane. 144 .

septembrie – Geneva. Titulescu (ministrul de externe) depline împuterniciri pentru a semna un pact cu URSS. decembrie 1935 2 februarie 1932-11 iunie 1935 – Conferinţa pentru dezarmare. constituirea Înţelegerii Balcanice. . 1936 145 – schimb de trimişi extraordinari şi deschiderea ambasadelor la Moscova şi Bucureşti. tatonări cu partea sovietică privind semnarea unui pact de asistenţă. redactarea actului de constituire a Înţelegerii Balcanice. 9 iunie – schimb de note diplomatice româno-sovietice.22 ianuarie – Zagreb. 2 mai 1935 – pactul franco-sovietic 16 mai – pactul cehoslovaco-sovietic iulie – Carol al II-lea şi guvernul Tătărescu îi acordau lui N. 9 februarie – Atena. mai – Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov au încheiat un acord de principiu asupra restabilirii relaţiilor diplomatice dintre România şi URSS. Consiliul Permanent URSS. al Micii Înţelegeri a hotărât reluarea raporturilor diplomatice cu 2–4 – februarie – Belgrad.

14 iulie – N. 12 martie – după ocuparea Austriei.iunie – iulie – Montreaux. la Bucureşti se iau măsuri împotriva Gărzii de Fier. 30 aprilie – de guvernul către român avioanele permite survolarea de teritoriului achiziţionate urmărind normalizarea relaţiilor cu Germania. Anglia. Cehoslovacia din URSS. – Gh. 1938 ianuarie – vizita ministrului de externe Istrate Micescu în Cehoslovacia. Franţa. 29 – 30 sept. 11 – 12 martie – ocuparea Austriei de către Germania. 16 nov. 146 . discută pactul preconizat cu partea societivă. N. Litvinov semnează un protocol prin care se puneau bazele unui viitor tratat. Titulescu. Titulescu şi M. Iugoslavia şi Geneva. Goga declara că România îşi va păstra fidelitatea faţă de Societatea Naţiunilor şi că îşi respectă alianţele. 7 ianuarie – primul ministru O. 29 august – îndepărtarea lui Titulescu din guvern şi implicit din fruntea MAE. – Acordul de la Muchen. Brătianu deschide seria contactelor cu Adolf Hitler.

. 24 nov. a fost împuşcat din ordinul regelui. 147 . – Corneliu Zelea-Codreanu . 29 – 30 nov. – trupele Ungariei intrau în Ucraina subcarpatică. 21 martie – România decretează mobilizarea. după împuşcarea legionarilor. 1939 30 ian.p. – vizita particulară a regelui Carol al II-lea în Germania. – reîntoarcerea ministrului Reichului la Bucureşti.vizitele oficiale ale lui Carol II în Marea Britanie şi Franţa.Germania şi Italia au cedat Reichului regiunea sudată a Cehoslovaciei. 18 octombrie – guvernul român se opunea categoric încorporării Ucrainei subcarpatice la Ungaria. 15 martie – Germania invada Cehia. cu alţi 13 legionari. vizita a cuprins o convorbire cu Hitler la Berghof.000 km. 20 – 21 martie – guvernul român ordona concentrarea preventivă de trupe în Transilvania. 15-18 nov. –18-21 nov. 2 noiembrie – Primul dictata de la Viena „prin care Cehoslovacia pierdea un nou teritoriu de 12. 14 martie – Slovacia îţi proclamă independenţa. .

britanic acordă garanţii pentru sporirea 148 . prin care guvernul exportului. 12 iunie – acord comercial Anglia-România. 23 august – tratatul (pactul) Molotov-Ribbentrop. 28 august – România afirma obiectivele esenţiale ale politicii extrene. 11 august – întrevedere Carol al II-lea – preşedintele Turciei.13 martie – primii-miniştri ai Angliei şi Franţei dădeau asigurări României şi Greciei că vor primi asistenţă în caz că vor fi atacate. vizita ministrului de externe Grigore Gafencu. 18-20 aprilie – Berlin.

Artele spectacolului 7. Trăsături generale 8. Principalele instituţii de cultură 1.CAPITOLUL VII VIZIUNEA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ (1918 – 1944) 1. Deschiderea spre cultura Europei 5. Cultura de mase. Istoriografia 3. Caracteristici generale ale culturii 2. Naţional şi universal în cultura română 4. Mari sinteze şi mari precursori ai culturii române 6. Caracteristici generale ale culturii România după 1918 cunoaşte o perioadă de efervescenţă culturală caracterizată prin confruntarea liberă a unor curente de gândire şi a unor orientări stilistice diverse. Modalităţi de afirmare a specificului naţional. Confruntarea a fost civilizată şi s-a manifestat atât în ceea ce priveşte curentele politice cât şi curente artistice şi literare. Sunt relevante pentru 149 .

românească. 150 . Această confruntare de idei se manifestă permanent până în 1945 când intervine spiritul nivelator al culturii importate perioadei din Uniunea sunt Sovietică. Literatura de specialitate prezintă următoarele caracteristici generale referitoare la viziunea culturală românească sintetizate după cum urmează: • regimul de democraţie a permis confruntarea liberă a unor curente de gândire şi a unor orientări stilistice. descoperirea şi punerea în valoare a specificului naţional. interesul Caracteristicile crescut pentru interbelice descoperirea şi punerea în valoare a spiritului naţional şi pentru creativitate.aceste confruntări articolele publicate în unele reviste de epocă: • • revista revistele Democraţia Viaţa pentru confruntările loiale. • • amploarea fenomenului cultural se manifestă în toate domeniile. Sburătorul Contemporanul pentru confruntările din domeniul artistic şi literar. şi civilizate din domeniul politicului şi ideologicului.

• • elemente de pietrărie traforată cu motive brâncoveneşti. artişti plastici. Nicolae Iorga – civilizaţia românească o continuare legitimă a Bizanţului. 151 . interesul pentru etnografie şi folclor. muzicieni. reconsiderarea Ortodoxiei. stil românesc – elemente decorative. Paris New-York 3 direcţii de dezvoltare în reconsiderarea originilor. Barcelona. pentru satul românesc. organizarea Muzeului Satului. populare. • • • • • prezenţa României la mari expoziţii internaţionale. muzicologi.rezervaţii de artă şi arhitectură populară. Muzeului Naţional de artă veche românească . • • • bizantine folclorice ortodoxe • arhitectură. pentru ţăranul român.• • • • • trăsături bizantine ale culturii româneşti reluate de istoriografi.

152 . fenomenul avangardei în artele plastice. mişcarea de avangardă grupată în jurul revistei „Contemporanul”. civilizaţia dacă şi dacoromană. neolitic. viziunea funcţionalistă asupra muncii. afirmarea valorilor în literatura din jurul revistei „Sburătorul”. vechea Române. spre cultura români Europei formaţi în (modalităţi marile de Deschideri exprimare) Intelectualii centre universitare europene au avut o largă deschidere spre cultura Europei manifestată prin : • • • • sincronismul cu mişcarea europeană de idei. sinteză de istorie a artei universale. • • pluritatea domeniului de activitate.• • stil românesc – elemente decorative. epoca romană şi bizantină. populare. arhitectură orăşenească din Ţările Cazuri singulare în cultura românească: • istoriografia română se preocupă de civilizaţia geto-dacă.

italiană). de ideile semănătorismului pe care le-a teoretizat în revista cu acelaşi nume pe care a condus-o din 1903. prima jumătate a secolului XX în cultura română a fost dominată de o efervescenţă creatoare. germană. • Mircea Vulcănescu. Mircea Eliade cercetează originele imediate şi îndepărtate ale românilor. • Lucian Blaga (1895-1961) descrie în opera sa cu caracter culturii. Influenţele bizantine în cultura românească sunt evidente în muzică şi artă. Cei mai apropiaţi unor asemenea manifestări au fost : • Nicolae Iorga (1871-1940) a cărui operă este dominată de interesul pentru problematica naţională în literatură. de afirmarea specificului naţional. Civilizaţia românească o considera o continuare legitimă a Bizanţului aşa cum reiese din monumentala lucrare Byzance apres Byzance.Dacă în secolul XIX dominantă era căutarea şi cultivarea unor elemente legate de trăsăturile de unire dintre cultura română şi mari culturi ale Europei (franceză. sunt reliefate de: teoretic spaţiul mioritic în Trilogia 153 .

Interesul pentru etnografie şi folclor îl întâlnim la compozitori şi muzicologi cum sunt: • • Bela Bartoc (1881-1945) a fost un pasionat culegător de folclor românesc. cercetările bizantinologului preotului şi Nicolae Bănescu I. profesor de logică şi filozofie. cercetările istoricului de artă I. Ştefănescu (1886-1981). picturile în stil neobizantin ale lui Constantin Petrescu (1871-1954). manifesta o atracţie deosebită faţă de scrierile patristice. Ortodoxia a fost purtătoarea spiritului naţional.D. Nae Ionescu.D.• • • • cercetările (1878-1971). George Breazul (1887-1961) pune bazele primei fonoteci cu specific de folclor din România. După primul război mondial redescoperirea sa se datorează la două personalităţi importante: • Nichifor Crainic a cărui activitate este legată de revista • Gândirea unde erau propagate idei înnoitoare ale trăsăturilor spirituale. muzicologului Petrescu (1884-1970). 154 .

Cercetări în domeniul artei populare au întreprins : • • • • Al. Tzigara Samurcaş (1927-1952) iniţiator al colecţiilor de artă veche românească. Tache Papahagi. Camil Ressu. Mari pictori şi-au ales modele din rândul ţăranilor: • • • Octav Băncilă. Romulus Vuia. organizatorul Muzeului Satului din Cluj. 155 . organizarea şi tradiţiile lor. Universul rural este prezent în creaţii literare în tematica picturii interbelice. Nicolae Tonitza. autorul unei monumenatale lucrări privind etnografia românească. pentru el folclorul constituia principala sursă de inspiraţie a creaţiilor sale. În pictură influenţa rurală este evidentă. astăzi Primăria Capitalei. Perioada interbelică dezvoltă stilul românesc în arhitectură prin construcţiile realizate de arhitecţii: • Petre Antonescu. realizatorul Ministerului Lucrărilor Publice.• George Enescu (1881-1955) este autorul Rapsodiei române. sociologul Dimitrie Gusti preocupat de zonele rurale.

Dacia vizează civilizaţia autohtonă. autor a unor sinteze şi studii cum sunt: Tradiţia • istorică despre întemeierea statelor româneşti.• Grigore Cerchez Mincu. istoric şi arheolog. • Orest Tafrali (1876-1937). Istoriografia Istoriografia românească pune accent pe specificul naţional. 156 . este primul român care realizează o istorie a artei universale. O enigmă şi un miracol. Ion Lupaş (1880-1967) abordează în lucrările sale unirea românilor. • • Vladimir Dumitrescu este preocupat de neoliticul românesc. Brătianu (1898-1953). realizează imobilul Şcolii de Arhitectură. Modalităţi de afirmare a specificului naţional. om politic român şi istoric. I. filozof al istoriei. istoric şi arheolog. Gh. Lucrările sale : Getica. astăzi Institutul de Arhitectură Ion 2. Cei mai importanţi reprezentanţi au fost: • Vasile Pârvan (1882-1927). poporul român.

Constantin Brâncuşi. s-a aflat dincolo de limitele punerii în valoare a specificului naţional prin afirmarea unor noi curente: • curentul de avangardă ce propaga detaşarea faţă de tradiţionalism. Deschiderea spre cultura Europei Fenomenul cultural românesc. Este propagat de revista Sburătorul îndrumată de Eugen Lovinescu. Mircea Vulcănescu. creaţiile artistice. 157 . prin concepţiile filozofice. George Enescu. 4. 3. Naţional şi universal în cultura română Interesul pentru valorile naţionale şi cele universale se manifestă puternic în domeniul filozofiei prin operele lui Constantin Rădulescu Motru. negarea şi înlocuirea acestuia cu noi forme culturale. Aceştia au prezentat într-un mod specific problema spaţiului românesc încercând să definească românismul sub toate formele sale de manifestare.• Constantin Daicoviciu a fost preocupat de civilizaţia dacă şi daco-romană. Mircea Eliade. Lucian Blaga.

Sintezele au sensul unei retrospective şi apar şi în zona de interferenţă dintre sfera umanistă şi zona ştiinţelor exacte. este reprezentat de Tristan Tzara. poezie intelectualizată. de concepţie în diferite ramuri ale disciplinelor umaniste. curent ce asociază tendinţele suprarealiste. întâia noapte de război” Patul lui Procust „Concert de muzică de Bach” „Rădăcini” „Oul dogmatic” Domnişoara Hus „Uvedenrode” Specificul operei Fenomen modernist impus în jurul revistei „Sburătorul” Creatoarea romanului orăşenesc român Hermetism. sisteme proprii de gândire în filozofie. 5. român de origine. • suprarealismul şi curentul modernist manifestat în pictură de Corneliu Mihăilescu şi Marcel Iancu. estetică. Marile sinteze şi marii precursori sunt prezentaţi în tabelul următor: Domeniul LITERATURA Hortensia PapadatBengescu Ion Barbu Autorii Camil Petrescu Opera „ Ultima noapte de dragoste. psihologie. Mari sinteze şi mari precursori ai culturii române Sintezele realizate de oamenii de cultură români însumează opere teoretice.• dadaismul. obsesia matematică 158 .

iar mântuirea. Ion Minulescu Cezar Petrescu Romanţe pentru mai târziu: De vorbă cu mine însumi. din tradiţia sumbră a lui Baudelaire Specific naţional . Adept al simbolismului francez. Exponent al simbolismului A urmărit să înfăptuiască într-o „arhitectură”vastă opera lui Balzac.Anton Holban „O moarte care nu dovedeşte nimic „ „Conversaţia cu o moartă” Filozofia neliniştii. romanul istoric. unitatea politică a neamului. nu-i decât robirera sub unguri. Îşi redactează operele în limba franceză Dualitatea operei: în considerarea specificului românesc LITERATURA Ilarie Veonca Tudor Arghezi LITERATURA Ulise: Act prezenţă de Flori de mucegai. „pătimirea noastră”. problema capitalăcea a morţii. hermetism Desprinderea de specificul naţional oscilând între două lumi: cerul şi pământul. Neamul Şoimăreştilor Fraţii Jderi Noi. Amurg. în concepţia autorului. „Întunecare” ‚Simfonia fantastică” Plouă. Cuvinte potrivite. Meşterul Manole (teatru) George Bacovia Mihail Sadoveanu Octavian Goga Elena Văcărăscu Anna de Noailles Martha Bibescu Panait Istrati Mircea Vulcănescu Constantin Noica Mircea Eliade Emil Cioran Liviu Rebreanu Ion. Marş funebru. era contra specificului naţional Poezia are un impresionism ordonat. epicul eroic. Răscoala Tematica ţărănească Sămănătorismul FILOZOFIA LOGICA Nae Ionescu Curs de metafizică Dumnezeu prezentat în prin întrupare este istorie 159 .

compozitor Pianistă. Moroşan Nicolae Bănescu Bizantinolog SOCIOLOGIE ETNOGRAFIE MUZICĂ FOLCLOR Dimitrie Gusti Traian Herseni H. studii sociologice Orest Tafrali Gh.D. Studiu de arheologie Cultura românească interbelică descinde din cea imperialbizantină Cercetări în teren. arheolog Argumentează unitatea şi autohtonia poporului român. legăturile getodacilor cu Roma antică Pluralitatea preocupărilor:istoric. prozatoare 160 .Brătianu ISTORIA Ioan Lupaş Nicolae Iorga I.Nichifor Crainic ISTORIA Vasile Pârvan Mişcarea de idei din jurul revistei „Gândirea” Getica. Suita a II-a „Sătească” Folclorul – sursă de inspiraţie Alternanţă naţionaluniversal Compozitori-creaţii de inspiraţie folclorică Pianist.I. Dacia.H. Stall Mihail Pop Romulus Vulcănescu Romulus Vuia Constantin Brăiloiu Bela Bartok George Enescu Dimitrie Cuclin Mihail Jora Marţian Negrea Sabin Drăgoi Tiberiu Brediceanu Dinu Lipatti Cella Delavrancea Muzeul Bucureşti Satului- Muzeul Satului Cluj Rapsodia română. Civilizaţiile străvechi în regiunile carpatodanubiene Sinteză de istorie a artei universale Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti.M. se preocupă de istoria economică şi socială Trecutul naţional Civilizaţia românească continuatoarea legitimă a Bizanţului Studii de iconografie bizantină şi românescă. coloniile greceşti de la Pontul Euxin. poporul român Istoria unirii românilor Byzance apres Byzance Istoric de artă Reconsiderarea Ortodoxiei Studiază civilizaţia geto-dacă. o enigmă şi un miracol.Ştefănescu N.

I. muzician Ascendenţa muzicii imperial-bizantine Mari şefi de orhestre simfonice Regele Carol I Regele Ferdinand Ion I. Cantacuzino Henrieta Delavrancea Constantin Joja Horia Creangă Marcel Iancu Bloc ARO – cinema „Patria” 161 . plin-gol Vechea arhitectură orăşenească. Construcţii cu geamlâc Tipul de block-house Formă cubistă pentru construcţii Vilă ARHITECTURĂ G.D. Eminescu Iaşi Monumentul Geniului (Leul) Monumentul Eroilor Sanitari Ministerul Lucrărilor Publice Primăria Capitalei Şcoala de Arhitectură Statuie Monument înconjurat de 4 Victorii Inaripate Statuie Lidua Kotzebue SCULPTURĂ Richard Hette Spiridon Georgescu Raffaello Romanelli Petre Antonescu Grigore Cerchez Reprezentare alegorică Monumente ridicate în cinstea celor căzuţi în primul război mondial Elemente de pietrărie traforată cu motive brâncoveneşti Stil românesc.C. Petrescu Paul Constantinescu ARTA DIRIJORALĂ MUZICĂ UŞOARĂ MUZICĂ POPULARĂ George Georgescu Ionel Perlea Ion Vasilescu Ionel Fernic Claude Ramano Maria Tănase Grigoraş Dinicu Ivan Mestrovic Oratoriul bizantin Preot. Arhitectură populară alternanţă Lemn Zidărie. alb-negru. Brătianu Monumentul Eroilor Aerului Monumentul lui M.M-.

Negulescu Ion Petrovici Alexandru Essaz sur la penssee Le moix et le monde Essai d”une cosmogonie antropomorphique Geneza formelor culturii Filosofia Estetică 162 .Gherea P.D. Spaţiul mioritic universal şi raportul său cu capacitatea de cunoaştere a omului. Interferenţa între sfera umanistă şi cea a ştiinţelor exacte. Bagdasar Constantin RădulescuMotru George Vraca Aurel Storin Lucia Sturdza Bulandra Constantin Tănase Elena PenescuLiciu Florin Capsali Margareta Metaxa Valentina Creţoiu Dinu Bădescu Şerban Tassian P.TEATRU BALET OPERĂ CINEMATOG RAFIE AUTORUL MARII PRECURSORI George Călinescu Eugen Lovinescu Tudor Vianu N.Ştefănescu Goagă Florica Cristoreanu Pia Igy Jean Georgescu O furtunoasă noapte OPERA MARILE SINTEZE Istoria literaturii române de la origini până în prezent Istoria civilizaţiei române moderne Arta prozatorilor români Istoria filosofiei româneşti Personalismul energetic Trilogia cunoaşterii La phzsique macroscopique et sa portee philosophique Les idees directrices d”une nouvelle philosophie des sciences Existenta tragică Încercare de sinteză filosofică DOMENIU L Literatura SPECIFICUL OPEREI Demersul analitic – precedează sinteza.P. care are sensul unei retrospective Retrospectiv definirea românismului. problematica general-umană. Filosofia-fizica. Spirit eseistic Spirit eseistic Eseu în cosmogonia antropomorfă studiu-sinteză al Filosofia Dan Bădărău I.

nu le încredinţează tiparului Demers ştiinţific în care prefigurează principii de bază ale ciberneticii Psihologia gândirii Arte de a suferi Ştiinţa literaturii Essay sur la creation artistique Contribution a une estetique dynamique Estetica Les Rythmes comme introduction physique a l”esthetique Le Nombre d”ore. Lucia Sturza Bulandra. Mattila Gheke Psihologia consonantistă Psihologia originilor formelor Prin care se manifestă cultura Construiesc sisteme filosofice. Psihologia Filosofia Estetica Autonomia esteticului. Iaşi. Chişinău. prin operele de la Bucureşti şi Cluj.Bogza Camil Petrescu Teoria noţiunilor Ştefan Odobleja Eugeniu Speranţa Mircea Florian Mihail Dragomirescu Liviu Ruusu Tudor Vianu Şerban Cioculescu (pseudonim Plus Servich) C. Artele spectacolului Cunosc o dezvoltare în perioada interbelică prin teatrele naţionale de la Bucureşti. 163 . et rythmes pythaqoriciens dans le developpement de la civilisation occidentale. prin apariţa teatrului radiofonic. Craiova. Gândire de tip structuralist. Cernăuti. rites. Cluj. Aplicarea metodelor matematico-fizice în domeniul estetic Cercetarea estetică cu mijloace matematice 6. În această perioadă şi-au desfăşurat activitatea: • nume reprezentative ale scenei teatrale: George Vraca. Aurel Storin. prin cinematografie şi radiou după 1928.

iniţiată de Spiru Haret. Trăsături generale Cultura de mase debutează după realizarea Marii Uniri. Pia Igy. 164 .L. bogata activitate editorială. Floria Capsali (balet modern). Petre Ştefănescu Goangă. numărul mare de traduceri. cinematograful. Caragiale. Dinu Bădescu. Florica Cristoforeanu. radio după 1928. mişcarea culturală la sate. Elena Penescu Liciu (balet clasic). Momentul de explozie a culturii şi al difuzării ei în toate mediile sociale este pregătit istoric prin : • • • • • • • • • obligativitatea învăţământului primar. căminele culturale de la sate.Constantin Tănase. Cultura de mase. Valentin Creţoiu. asociaţii şi societăţi culturale. 7. • regizori care au afirmat cinematografia românească: Jean Georgescu ecranizează piesa O noapte furtunoasă de I. • mari artişti lirici: Margareta Metaxa. Şerban Tassian. apariţia unui număr mare de ziare şi reviste.

garantarea proprietăţii private. libertatea cuvântului. politic. generat de factorii de culturalizare şi care conduce la înstrăinarea faţă de valorile culturii tradiţionale ţărăneşti prin dezvoltarea învăţământului şi a activităţilor unor societăţi şi asociaţii culturale. Apare fenomenul de aculturaţie. 8. după primul război mondial se organizează şi se diversifică. cunoştinţa valorii individului. 165 ale societăţii româneşti confruntată cu transformările din domeniul economic. includerea mediilor ţărăneşti în viaţa culturală. social. pentru a face faţă noilor provocări cultural: • creşte numărul şcolilor normale. .Motivaţiile obiective în ceea ce priveşte apariţia culturii de mase sunt secondate şi de unii factori subiectivi: • • • • • • sentimentul mândriei naţionale. votul universal. a şcolilor de arte şi meserii. Principalele instituţii de cultură Învăţământul.

Dimineaţa. 166 . Curentul. Adevărul. între 1919-1924 apar 3400 de periodice. Cugetarea. Cuvântul. Cele mai importante edituri din această perioadă au fost: • • • • • Cartea românească. Scrisul românesc.• • • între 1920-1939 numărul profesorilor şi al elevilor creşte de 4 ori. Cele mai importante ziare au fost: • • • • • Universul. Cartea este tot mai căutată pentru a face faţă nevoilor de cultură. Presa cunoaşte un procese de diversificare. infrastructura şcolară se dezvoltă. Fundaţia pentru Literatură şi Artă Carol al II-lea. Casa Şcoalelor . consursuri şcolare organizate de tinerimea română. S-au înfiinţat edituri în majoritatea oraşelor şi în centrele universitare.

C. Fundaţiile au avut rolul lor contribuind prin sumele acordate la promovarea culturii: Fundaţia Carol I. Gândirea. Publicaţii ale partidelor politice: • • • Dreptatea.Presa partidelor politice a avut un rol important pentru cunoaşterea ideologiei şi acţiunilor acestora. Fundaţiile au promovat valorile naţionale prin tipărirea operelor acestora. Viaţa românească. Brătianu. organ de presă al Partidului Poporului. Viitorul. Vintilă Mihăilescu 167 (geografie). Îndreptarea. Fundaţia principele Carol. organ de presă al PNŢ. Fundaţiile regale. Ştefan Procopiu (fizică). Gheorghe Longinescu (chimie). Vasile Pârvan. Fundaţia I. Revistele • • • de cultură au avut rolul lor în dezvoltarea culturii româneşti: Adevărul literar şi artistic. Elie Radu . Giurescu (istorie). organ de presă al PNL. Cea mai importantă instituţie de cultură a fost Academia Română în care a activat Nicolae Iorga. Constantin C.

TERMENI aculturaţie – preluare de către o populaţie a unor elemente de cultură materială şi spirituală sau a întregii culturi a unui popor aflat pe o treaptă superioară de dezvoltare. cazurile Paulescu şi Odobleja fiind bine cunoscute. Dezvoltarea culturală intensă din perioada intebelică a permis României să intre în marea familie a spiritualităţii europene. istoriei. la promovarea elementelor de civilizaţie în mediul sătesc. Au fost înfiinţate institutele de seruri şi vaccine. care se ocupă de construirea aeronavelor şi cu problemele navigaţiei aeriene.ramură a tehnicii. aeronautică . Înfiinţarea căminelor culturale în mediul sătesc a contribuit la răspândirea culturii în rândurile ţărănimii. 168 . de sănătate publică şi zootehnie. În această perioadă au luat fiinţă institutele de cercetări în domeniul economiei. Românii s-au aflat pe locuri de frunte în domeniul culturii şi ştiinţei. studiilor bizantine şi sud-est europene. Dimitrie Leonida (electrotehnică).(hidroconstrucţii). energiei.

iniţial după care se călăuzeşte cineva. care are artistică ca care. arhetip – model. documente. cubism – curent artistic apărut la începutul sec.arheolog – specialist care studiază trecutul istoric al omenirii pe baza interpretării urmelor materiale păstrate. dadaism – concepţie literară şi artistică apărută prin 1917 care susţinea suprimarea oricărui raport între gândire şi expresie. estetică – ştiinţă care studiază legile şi categoriile artei considerată ca formă cea mai înaltă de creare şi receptare a frumosului. XX care prezintă obiectele din realitate descompuse în cele mai simple figuri geometrice. tip. comenzilor şi controlului în sistemele tehnice şi în organismele vii din punct de vedere al analogiilor formale. inscipţii. avangardă cibernetică – – mişcare ştiinţă literară. 169 . prin noutăţile aduse joacă rol de precursor obiect studiul matematic al legăturilor. fără a ţine seama de asemănarea exterioară cu obiectele reprezentate. legi. corpus – culegere sau colecţie de texte.

împotriva realismului. estetismului. disc. originea şi răspândirea lor. a obiceiurilor şi al tradiţiilor populare. căreia pentru realizarea scopurilor sale.etnografie – ştiinţă care clasifică popoarele lumii. muzicale. filologia – ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor. fonotecă – colecţie de înregistrări sonore. 170 . evoluţia culturii materiale şi spirituale. în special a testelor vechi şi al operelor literare din punctul de vedere al limbii. folclorist – persoană care se ocupă cu culegerea şi strângerea creaţiilor artistice. legăturile cultural istorice reciproce. studiază compoziţia. fonogramă – înregistrare şi redare a sunetelor pe bandă de magnetofon. literare. al modului în care ni s-au transmis şi al autenticităţii. expresionism – curent artistic şi literar întemeiat pe ideia exprimării spontane a trăsăturilor interioare şi a protestului violent cu ajutorul lor împotriva modului de viaţă burghez. precum şi cu editarea lor. i se afectează un fond special. fundaţie – instituţie cu caracter obştesc. peliculă cinematografică.

impresionism – mişcare artistică apărută în a doua jumătate a sec. lărgirea cadrului tonal şi coloritului (în muzică). ciudat. la detalii.alcătuit din elemente disparate eterogene. totalitatea scrierilor istorice cu privire la o anumită problemă. istoriografie – ştiinţă auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluţiei concepţiilor istorice şi al operelor istorice. lingvistică – ştiinţă care studiază limba şi legile ei de dezvoltare. prin modelarea fragmentară a suprafeţelor (în sculptură). neobişnuit. sau totalitatea imaginilor documentare referitoare la o epocă. printr-o mare libertate a formelor. nuanţe personale (în literatură). heteroclit . la o localitate. la clar-obscur. la o problemă. 171 .grafică – ramură a artei plastice la baza căreia stă desenul de sine stătător şi care foloseşte diverse procedee tehnice şi materiale. pentru a reda cât mai sugestiv lumina (în pictură). iconografie – disciplină care se ocupă cu studiul operelor realizate în diverse arte plastice. caracterizată prin renunţarea la contururile precise. XIX. la un personaj. bizar. prin redarea unor imagini fugitive şi intime.

animalele. cât şi privitor la producerea şi folosirea diferitelor forme de energie. a formelor şi a legilor generale ale raţionării corecte mituri – poveşti fabuloase care cuprind credinţele popoarelor despre originea universului şi a fenomenelor naturii. muzicologie . obârşie – familia. formaţiunile geologice rare prezintă importanţă din punct de vedere ştiinţific. regim democratic pluralist – regim bazat pe principiile democraţiei şi care admite o multitudine de principii. originea socială. personalism energetic – curent filosofic idealist care pune la baza existenţei o pluralitate de entităţi spirituale înzestrate cu atribuţiile personalităţii şi subordonate lui Dumnezeu ca fiinţă supremă. 172 .logician – specialist care cunoaşte ştiinţa demonstraţiei al cărei obiect este stabilirea condiţiilor corectitudinii gândirii. rezervaţie – teritoriu ocrotit prin lege pe care nu se pot face transformări deoarece plantele.acea ramură a ştiinţelor care studiază muzica în toate domeniile şi manifestările ei. despre eroi legendari. neamul din care se trage cineva.

pe vise şi pe fenomene de automatism psihic. sursă. care considera ţărănimea ca depozitară exclusivă a valorilor naţionale şi cultivă o literatură de inspiraţie rurală şi istorică. sincronism – existenţa în acelaşi timp sau desfăşurarea paralelă a două sau mai multor fapte. taraf – mică formaţie muzicală.Mihai Dragomirescu.curent ideologic-cultural iniţiat de revista „Sămănătorul”. origine. XX. de lăutari.semănătorism . la început sec. punând accentul pe elementele iraţionale şi inconştiente. cântă muzică populară. fenomene sau evenimente. care neagă gândirea logică şi activitatea premeditată a raţiunii. filolog 173 . sorginte – izvor. CRONOLOGIE 1868–1942 . suprarealism – curent literar şi artistic apărut în prima jumătate a sec. XX.

1968–1957 - Constantin Rădulescu, Motru, psiholog. sociolog, filozof, 1871–1940 - Nicolae Iorga 1871–1954 - Costin Petrescu, pictor; 1876–1937 - Orest Tafrali, istoric şi arheolog; 1876–1957 - Constantin Brâncuşi, sculptor; 1878–1971 - Nicolae Bănescu, bizantinolog; 1880–1967 - Ioan Lupaş, istoric; 1881–1945 - Bela Bartok, compozitor şi folclorist; 1881–1955 - George Enescu; 1882–1927 - Vasile Pârvan, istoric şi arheolog; 1884–1970 - I. D. Petrescu, preot şi muzicolog; 1885–1980 - Dimitrie Cuclin, muzicolog; 1886–1981 - I. D. Ştefănescu, istoric de artă; 1887–1961 - George Breazul; 1890–1940 - Nae Ionescu, filozof; 1893–1958 - Constantin Brăiloiu, compozitor şi folclorist; 1985–1961 - Lucian Blaga, filozof, scriitor; 1898–1953 - Gheorghe I. Brătianu, istoric şi om politic; 1901–1985 - Liviu Rusu, profesor de estetică; 1902–1944 - N. N. Moroşan, istoric; 1903–1959 - Şerban Coculescu, matematician, poet, estetician; 174

1909–1963 - Paul Constantinescu, compozitor; 1920– Arta de a suferi, de Mircea Florian; 1922– Psihologia gândirii, de Eugeniu Speranţia; 1925– Essay sur la pensee . de Dan Bădărău; 1927– Constantin Rădulescu Motru: ”Personalismul energetic”; 1927–1952 – Al. Tzigara – Samurcaş; 1928– începe activitatea de Radiodifuziune; 1929, 1937, 1939 – expoziţiile de la Barcelona, Paris, New York, la care participă România; 1931–1934 – apare Trilogia cunoaşterii. de L. Blaga; 1934–Geneza formelor culturii. de P.P. Negulescu 1934–1936 – Estetica, de Tudor Vianu; tragică, încercare de sinteză 1934–Existenţa

filozofică, de D.D. Roşca; 1935– teatrele din Craiova, Cernăuţi, Chişinău, îşi întrerup activitatea; 1937– „Nuntă ţărănească”, pictura soţilor Jiquidi a fost medaliată la Paris; 1938– Le moix et le monde. Essai dune cosmoqonie antropomorphique de I.I. Gherea.

CAPITOLUL VIII

175

MONARHIA AUTORITARĂ A LUI CAROL AL II-LEA
1. Cauzele instaurării monarhiei autoritare 2. Politica internă . Raporturile cu Garda de Fier 3. Prăbuşirea regimului autoritar 1. Cauzele instaurării monarhiei autoritare Cauzele instaurării monarhiei autoritare trebuie căutate în evoluţia vieţii politice româneşti în perioada 1930-1938. În această evoluţie distingem factori care au contribuit la instaurarea monarhiei autoritare la 10 februarie 1938: o plan intern • • • • situaţia economică dificilă în timpul crizei din 1929-1933; divergenţele dintre partidele politice; sciziunile din cadrul partidelor; legile din 1934 care obligau partidele şi grupările politice să-şi desfăşoare activitatea „de acord” cu legile ţării; • ignorarea Parlamentului ca for legislativ; 176

• • • • • •

guvernarea prin decrete – legi; prelungirea stării de asediu şi a cenzurii; rezultatele campaniei electorale din 1937;

o plan extern primele agresiuni ale puterilor fasciste; politica de conciliatorism dusă de Anglia şi Franţa; creşterea tensiunii în relaţiile internaţionale. Instaurarea pe tron a lui Carol al II-lea a permis popagarea ideilor autoritare: • • 1931-1932 încearcă soluţia guvernului de uniune naţională condus de Iorga Argetoianu; numirea lui Gheorghe Tătărescu prim-ministru în 1934, om politic docil regelui, deschidea calea disensiunilor între tinerii liberali şi bătrânii liberali. La toate acestea se adaugă starea de confuzie determinată de acordurile electorale încheiate cu prilejul campaniei electorale din 1937: • • pactul de neagresiune PNŢ şi Garda de Fier; cartelul electoral PNL – Partidul German – Frontul Românesc;

177

Atitudinea ostila a membrilor noului cabinet fat Carol al Il-ea Prin decret regal Parlamentul este dizolvat înainte de a se întruni şi sunt fixate alegeri pentru martie 1938. La 10 februarie 1938 în urma demisiei lui Armand Călinescu şi I. În acest context regele Carol al II-lea încredinţează formarea guvernului Partidului Naţional Creştin condus de Octavian Goga.era convins ca acesta se va compromite datorita politicii interne si politicii externe de orientare catre Italia si Germania fapt ce va determina acceptarea de catre statele occidentale insdtaurarea dictaturii sale personale. De remarcat faptul că Partidul Totul pentru Ţară (legionari) s-a situat pe locul 3 întrunind 15.58% din voturi. Conceput ca un guvern personal cum declara Carol al II-lea in ziarul Viitorul 1 .• înţelegerea La dintre Corneliu Zelea din Codreanu 1937 la şi Octavian Goga pentru susţinerea partidului lui Goga. 2. alegerile parlamentare care participă 13 partide şi 53 grupări politice nici un partid nu obţine 40% din voturi pentru a forma guvernul. Raporturile cu Garda de Fier 178 . Politica internă. Giugurtu regele cere formarea unui guvern de uniune naţională sub autoritatea patriarhului Miron Cristea.

Constituţia din 1938 întărea prerogativele regale. regele exercita puterea legislativă prin Reprezentanţa Naţională. cu atribuţii reduse. ordinea publică era asigurată de autoritatea militară. Prin decret lege au fost dizolvate partidele şi grupările politice şi închise cluburile şi localurile de întâlnire. sunt numiţi prefecţi din rândul militarilor La 20 februarie 1938 se publică o nouă Constituţie înlocuindu-se astfel Constituţia din 1923. presa şi o oarecare posibilitate de acţiune a partidelor politice. 179 . Constituţia pusă în aplicare în 1938.Guvernul condus de patriarhul Miron Cristea ia o serie de măsuri care vor contribui la instaurarea monarhiei autoritare: • • • declară starea de asediu. regele era capul oştirii. Constituţia prevedea: • • • regele numea guvernul. putea declara război sau încheia pacea. redactată de Istrate Micescu menţinea formal principiul separării puterilor în stat şi păstra unele elemente de democraţie parlamentară cum sunt Parlamentul. regele cu ajutorul acesteia având posibilitatea de a conduce ţara autoritar.

băieţi şi fete cu vârsta între 7 şi 21 de ani. creând în locul lor breslele. la 16 decembrie 1938 pune bazele Frontului Renaşterii Naţionale (FRN). Frontul Renaşterii Naţionale obţinând victoria. Brătianu. Ion Mihalache. Între 1-2 iunie 1938 sunt organizate alegeri. La 30 martie 1938 constituie Consiliul de Coroană cu rol consultativ. dreptul de vot se exercita de la vârsta de 30 de ani.• • guverna prin decrete legi.I. A înfiinţat în 1940 aşezămintele Muncă şi Voie Bună pentru educarea tinerilor în spiritul ataşamentului faţă de rege. Iuliu Maniu. Frontul Renaşterii Naţionale îşi schimbă în 1940 denumirea în Partidul Naţiunii. După 180 .Pentru a-şi întări puterea politică. membrilor Prin decretul lege din 3 iunie 1938 se cere Parlamentului să presteze jurământ de credinţă faţă de monarh şi să poarte uniforma FRN. a înfiinţat organizaţia Straja Ţării pentru tinerii. Această politică impusă de Carol al II-lea a atras protestul liderilor partidelor politice: C. Frontul Renaşterii Naţionale era condus de un directorat ce avea ca şef suprem regele. Acesta era unica formaţiune politică autorizată.C. Pentru controlarea vieţii sociale a desfiinţat sindicatele. Promovarea în funcţie era condiţionată de apartenenţa la FRN.

Sub pretextul fugii de sub escortă. Guvernul. neutralitatea favorizând Polonia şi având un caracter antihitlerist. politician liberal apropiat al regelui. Primulministru îndeamnă la reconciliere cu Garda de Fier care se realizează la 18 aprilie 1940. În contextul cedării către 181 . Acesta ordonă executarea a 300 de legionari. Horia Sima. Prăbuşirea regimului autoritar al lui Carol al IIlea În condiţiile 1939 începerii România conflictului s-a mondial. După moartea lui Armand Călinescu se formează un guvern prezidat de Gheorghe Argeşanu. a îndrumat direct acest act terorist. Garda de Fier l-a asasinat pe Armand Călinescu la 21 septembrie 1939. Noul conductor al Gărzii de Fier. 3. în septembrie declarat neutră. iar la 23 noiembrie Gheorghe Tătărescu. Corneliu Zelea Codreanu şi alţi 12 legionari au fost executaţi. În această perioadă. La 28 septembrie 1939 este numit prim-ministru Constantin Argetoianu. la indicaţia regelui a incriminat pe legionari pentru faptele lor şi i-a condamnat la închisoare.moartea patriarhului Miron Cristea se formează în martie 1939 un guvern condus de Armand Călinescu.

Horia Sima este numit subsecretar de stat în guvernul Tătărescu. prin pierderile teritoriale în ţară au loc puternice manifestaţii în contextul creşterii pericolului fascist şi a puterii legionarilor conduşi de Horia Sima TERMENI 182 . Augustin Bideanu. În vara anului 1940. a fost dizolvat prin decret regal. iar la 30 iunie 1940 renunţă la garanţiile anglo-franceze şi părăseşte Societatea Naţiunilor. Carol al II-lea formează un guvern de orientare pro-germană condus de Ion Giugurtu la 4 iulie 1940.URSS a Basarabiei şi Bucovinei de Nord la 28 iunie 1940. În acest guvern au intrat trei legionari : Horia Sima. în urma ultimatumului adresat de guvernul sovietic. Guvernul Giugurtu a întreprins o prigoană antidemocratică prin interzicerea populaţiei evreieşti de a ocupa funcţii administrative şi de a avea proprietăţi. ultima rămăşiţă a unor elemente de democraţie. Prin Consiliul de Coroană de la 28 iunie 1940 România renunţă la politica de neutralitate. Vasile Noveanu. Parlamentul. prin arestarea unor lideri politici sau obligarea lor la domiciliu forţat.

Antisemitism – doctrină îndreptată împotriva evreilor cărora li se contesta drepturile cetăţeneşti în interiorul naţiunii în care trăiesc. alcătuită din unul sau mai multe sate. Comună – unitate de bază administrativ. Monarhia autoritară – formă de guvernământ. Monarhie constituţională – formă de guvernământ în care puterea supremă aparţine unei singure persoane ale cărei prerogative sunt limitate prin constituţie. 183 . Naţionalism – ideologie şi politică în problema naţională. Decret – act prin care se stabilesc dispoziţii obligatorii Judeţ – unitate administrativ-teritorială în România în componenţa căreia intră mai multe oraşe şi comune. în care puterea supremă aparţine unei singure persoane. hotărârile. care instigă la ură naţională. şovinism. economică. Camarilă – curteni din anturajul unui rege sau unui şef de stat care influenţează politica statului în interesul lor personal. Breaslă – organizaţie profesională formată din muncitori şi patroni între 1938-1940 în ţara noastră. prin care uzează şi abuzează pentru a-şi impune voinţa puterea politică.

Rezident – reprezentant diplomatic inferior. 184 . 1938 9 februarie – Înţelegerea Corneliu Zelea-Codreanu – Octavian Goga privind viitoarele alegeri. Ţinut – teritoriu mai întins care constituie o unitate administrativă. Restauraţie – perioadă în istoria unor state caracterizată prin readucerea pe tron a dinastiilor detronate. a se împăca. care constă în suspendarea libertăţilor democratice şi în acordarea unor drepturi speciale poliţiei. şi care a devenit ideologia „Partidului Muncitoresc Naţional Socialist German” Plasă – subdiviziunea unui judeţ în împărţire administrativă a ţării din perioada interbelică. Stare de asediu – regim instituţional în unele state. CRONOLOGIE 1937 20 decembrie – Alegerile parlamentare. Reconciliere – a se pune de acord . în timpul monarhiei autoritare cuprinzând câteva judeţe. în împrejurări excepţionale. armatei.Nazism – nume sub care este cunoscut fascismul german.

10 . adresat regelui. 28 noiembrie – un grup de legionari îl asasinează pe rectorul Universităţii din Cluj.10 februarie – Carol a cerut formarea unui guvern de Uniune Naţională. 185 . Iorga 30 martie – constituirea Consiliului de Coroană. 26 martie – scrisoarea lui Corneliu Codreanu către N. 13 august – noua reformă administrativă. septembrie – Dictatul de la Munchen care a sacrificat Cehoslovacia. 3 iunie – decret lege prin care deputaţii erau obligaţi să poarte uniforma Frontului Renaşterii Naţionale şi să presteze jurământ de credinţă monarhului. decret privind dizolvarea partidelor şi grupărilor politice. al liderilor de partide. Florian Ştefănescu – Goangă. 14 aprilie – decretul lege privind apărarea ordinii în stat aprilie – Memoriu de protest.11 februarie – s-a format guvernul condus de patriarhul Miron Cristea 20 februarie – publicarea noii Constituţii şi suspendarea Constituţiei din 1923.

21-27 septembrie – Guvern Gheorghe Argeşeanu. Dinu Simion – excluşi din PNŢ. 1939 6 martie – Armand Călinescu era numit în fruntea guvernului. pentru a educa în spiritul respectării autorităţii regelui. 186 .15 decembrie – s-a format organizaţia. 15 decembrie – S-au pus bazele Frontului Renaşterii Naţionale decembrie – Armand Călinescu – Virgil Potârcă. 1 mai – Forţele democratice din Bucureşti şi-au manifestat hotărârea de a apăra graniţele ţării împotriva pericolelor externe. 1940 22 februarie – Constituirea aşezămintelor „muncă şi voie bună” sub egida Ministerului Muncii. 28 septembrie – numirea ca prim – ministru a lui Constantin Argentoianu. Straja Ţării ce grupa toate fetele (7-21 ani) şi toţi băieţii (7-18 ani). 21 septembrie – asasinarea lui Armand Călinescu. 23 martie – Tratatul economic româno german. pentru că intraseră în Guvernul Goga. după moartea lui Miron Cristea.

28 iunie – formarea guvernului Gheorghe Tătărăscu în care Horia Sima a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Cultelor şi Artelor. 4 iulie – în Guvernul Giugurtu sunt cooptaţi trei legionari: Horia Sima. Vasile Noveanu şi Augustin Vândeanu. 29 aprilie – Horia Sima este primit în audienţă de Carol. iulie – demisia legionarilor din guvern. 18 aprilie – are loc împăcarea lui Carol cu Garda de Fier.vara 1940 – FRN şi-a schimbat denumirea în Partidul Naţiunii. 11 iulie – România a părăsit Societatea Naţiunilor 187 . 4 iulie – Guvern Giugurtu numit în epocă „Guvernul disperării regale”. 29 mai – Horia Sima se reîntoarce în ţară.

Acţiuni Sovietică 4. Dictatul de la Viena. Poziţia României faţă de cel de-al doilea război mondial 2. Moscova duce o politică 188 ale guvernului sovietic privind încorporarea Basarabiei şi Bucovinei la Rusia . Acţiuni ale diplomaţiei româneşti în vederea salvării păcii în sud-estul Europei 3.CAPITOLUL IX TRAGICUL AN 1940 ÎN ISTORIA ROMÂNILOR 1. Dezmembrarea României Mari 1. Poziţia României faţă de cel de-al doilea război mondial Contextul internaţional a fost marcat de lipsa de fermitate din partea Angliei şi Franţei faţă de acţiunile agresive ale statelor din axă.

În contextul acesta România se orientează în politica externă spre menţinerea alianţelor şi păstrarea independenţei şi suveranităţii naţionale. iar în martie 1939 să ocupe Cehoslovacia. Cunoscându-se atitudinea sovietică faţă de Basarabia. agravând situaţia internaţională. Politica revanşardă a Germanei face ca în martie 1938 să fie anexată Austria. Pactul cuprindea un protocol sectret privind delimitarea sferelor 189 . Germania considera România un punct strategic deosebit şi o sursă importantă pentru război. Politica expansionistă a celor două state totalitare este accentuată prin încheierea pactului de neagresiune germano-sovietic de la 23 august 1939 cunoscut sub numele de Ribbentrop-Molotov după numele miniştrilor de externe ai celor două ţări. Vizitele regelui Carol al II-lea la Londra şi Paris şi întâlnirea cu Hitler din noiembrie 1938 la Berghof au demonstrat că România era singură.abilă de apropiere faţă de Germania. România a încercat în perioada mai-august 1939 să încheie un pact de neagresiune cu URSS. de materiale şi oameni. lipsită de garanţiile anglo-franceze şi sub presiunea permanentă a Germaniei. România se orientează către Germania cu care încheie în martie 1939 un tratat economic. dar fără rezultat.

dar fără rezultat în contextul în care Bulgaria avea pretenţii 190 . Tezaurul polonez tranzitează România fiind îmbarcat la 12 septembrie 1939 pe un vas englez la Constanţa. Acţiuni diplomatice româneşti în vederea salvării păcii în sud-estul Europei România a încercat să influenţeze Înţelegea Balcanică pentru promovarea unei politici active. prin declaraţia de război a Angliei şi Franţei contra Germaniei. în acest context internaţional. Consiliul de Coroană recomandă promovarea unei politici de apropiere faţă de Germania. Sunt primiţi 100 de mii refugiaţi polonezi din care 60 de mii militari. Întrunit la 20 mai 1940. Urmările pactului Ribbentrop-Molotov au fost nefaste pentru Europa. România. astfel începe cel de-al doilea război mondial. Din protocol reiese interesul Uniunii Sovietice pentru Basarabia. România acordă ajutor Poloniei şi permite guvernului polonez să treacă frontiera în România. Acţiunile militare anglo-franceze nu au fost ferme. La 1 septembrie 1939 Germania atacă Polonia. 2. a hotărât prin Consiliul de Coroană de la 6 septembrie 1939 neutralitatea activă.de influenţă ale celor două puteri.

Schimbul de note sovieto-germane pentru soluţionarea litigiului privind Basarabia şi răspunsul favorabil al Germaniei determină pe ministrul de externe sovietic Molotov să trimită în zilele de 26-27 iunie 1940 guvernului român note ultimative pentru a ceda către Rusia Sovietică Basarabia. Propunerile din octombrie 1939 de creare a unui bloc al neutrilor în care să intre şi Înţelegerea Balcanică nu au dus la rezultatele concrete datorită divizării acestei alianţe regionale. 3. şeful guvernului să remită ambasadorului german Fabritius o notă pentru a arăta situaţia creată. Toate încercările României de a se 191 ale guvernului sovietic privind încorporarea Basarabiei şi Bucovinei la Rusia . Guvernul sovietic cerea evacuarea Basarabiei şi Bucovinei în termeni fermi. fapt ce determină pe Gheorghe Tătărescu. România se afla într-un context european total nefavorabil datorită politicii revizioniste a Ungariei şi Bulgariei şi pretenţiilor teritoriale ale Rusiei Sovietice.teritoriale în România. Acţiuni Sovietică Rusia Sovietică masase la graniţa cu România 35 de divizii. nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.

să garanteze frontierele statului român. la 28 iunie 1940. Tratativele româno-maghiare au început la 16 august 1940 la Turnu – Severin. 4. condusă de Andraş Horthy a solicitat României un teritoriu de 69 de mii km 2 . Dictatul de la Viena. informaţii cunoscute de altfel de Carol al II-lea care la 6 iulie 1940 îl determină să-l anunţe că este dispus să înceapă negocierile cu Ungaria şi Bulgaria. fapt ce a determinat întreruperea discuţiilor. Situaţia României se agrava după 26 august 1940 când Ribbentrop şi Ciano 192 . au dezarmat militari şi au luat prizioneri. Hitler aprecia că a sosit momentul să satisfacă pretenţiile teritoriale formulate de Ungaria şi Bulgaria. cunoscând interesul Germaniei pentru România. fapt ce determină guvernul român.desfăşura negocieri au fost fără rezultat. Delegaţia maghiară. izolat politic să renunţe la 30 iunie 1940 la garanţiile anglo-franceze. Regele Carol cere lui Hitler. Unităţile sovietice ce se găseau pe Prut la 29-30 iunie 1940 au atacat trupele româneşti. Dezmembrarea României Mari Capitularea Franţei la 22 iunie 1940 determină guvernul român. să accepte cedarea teritorială.

W. politica Tratamentul revizionistă acordat şi românilor a demonstra revanşardă Germaniei şi Ungariei. Consiliul de Coroană acceptă arbitrajul Axei. În ziua de 30 august 1940.se înţeleg în ceea ce priveşte „medierea celor două părţi aflate în conflict”. Ei stabilesc întâlnirea la Viena pentru data de 29 august 1940.607. În palatul Belvedere de la Viena s-a impus României dictatul de la Viena.000 locuitori. Churchill. 193 . la 7 septembrie 1940. În urma acestora Bulgaria anexează Cadrilaterul. în Camera Comunelor menţiona că schimbările teritoriale din timpul războiului nu vor fi recunoscute.243 km 2 şi o populaţie de 2. refuzându-se cuvântul lui Mihail Manoilescu. evacuarea urmând să se realizeze în 15 zile. Ribbentrop şi Ciano au somat delegaţia română să semneze actele de cedare a Transilvaniei de vest cu o suprafaţă de 42. în etape. Delegaţia română era condusă de Mihail Manoilescu având printre experţi şi pe Valer Pop. dar fără rezultat. cel care la 23 august 1940 fusese investit de Consiliul de Coroană să obţină de la maghiari acceptarea principiului etnic. La Craiova se duceau tratative cu Bulgaria.

TERMENI anexă – material suplimentar care lămureşte un text. arbitraj – litigiu soluţionat de către un arbitru. integritate – principiu al dreptului internaţional potrivit căruia fiecare stat are dreptul să-şi exercite suveranitatea asupra teritoriului ţării. geopolitică – teorie care susuţine că politica unui stat este determinată de situaţia lui geografică. etnic – apartenenţa la un popor. inviolabilitate – normă de drept internaţional care ocroteşte suveranitatea. contencios – serviciu sau organ de jurisdicţie care se ocupă cu rezolvarea litigiilor între anumite instituţii şi state. 194 . anexare – încorporarea prin violenţă sau printr-un dictat a unui teritoriu. graniţele de stat împotriva oricărei agresiuni. între persoane fizice şi stat. ansamblu de norme prin care acest organism – contencios – rezolvă litigiile.

revizionism – acţiune care urmăreşte modificarea şi revizuirea unui tratat. revendicare – acţiune şi rezultatul cererii unui drept ca fiind al tău. partaj – act de împărţire. 15 septembrie – îmbarcarea la Constanţa a tezaurului polonez în urma împărţirii Poloniei între Germania şi Rusia.pact – tratat de colaborare internaţional. CRONOLOGIE 1939 4. 6 septembrie – declaraţia Guvernului şi a Consiliului de Coroană privind reorientarea politicii externe a României. 195 privind relaţiile politice între statele . ultimatum – comunicare cuprinzând condiţiile irevocabile impuse de un stat în vederea rezolvării unor litigii de care depind relaţiile lor reciproce. bilateral sau multilateral semnatare. pact de neagresiune – tratat internaţional prin care două sau mai multe state se obligă să nu întreprindă acţiuni armate între ele.

28 octombrie – România face propuneri pentru un bloc al neutrilor în care să intre şi Înţelegerea Balcanică. 196 . 19 septembrie – întâlnirea miniştrilor de externe român şi iugoslav. 21 septembrie – asasinarea primului-ministru Armand Călinescu. 1940 2-4 februarie – are loc la Belgrad ultima sesiune a Consiliului Permanent al Înţelegerii Balcanice. 25 iunie – răspunsul ministrului de externe german către Molotov prin care se preciza depăşirea termenilor protocolului secret sovieto-german. 26 martie – declaraţia ministrului de externe român Grigore Gafencu privind situaţia României în noua conjunctură europeană. 23 iunie – nota lui Molotov către Ribbentrop pentru soluţionarea litigiului cu România privind Basarabia şi Bucovina.17 septembrie – URSS atacă Polonia ocupând Bielorusia şi Ucraina apuseană. 22 iunie – capitularea Franţei. 4 aprilie – discursul lui Molotov din Sovietul Suprem al URSS privind Basarabia.

29-30 iunie – stare conflictuală pe Prut între unităţile ruseşti şi române. 28 iunie – ultimatumul în cinci puncte al Moscovei pentru cedarea Basarabiei de către guvernul Român. ora 20:50 – răspunsul României. 1 iulie – Carol al II-lea cere trimiterea unei misiuni militare germane în România. 197 . 27 iunie – contacte diplomatice româneşti în urma ultimatumului sovietic. Gheorghe Davidescu primeşte. 30 iunie – guvernul Tătărescu renunţă la garanţiile anglo-franceze. 2 iulie – Carol al II-lea cere lui Hitler garantarea frontierelor statului român. 4 iulie – este numit preşedinte al consiliului de miniştrii Ion Giugurtu. 5 iulie – primul-ministru declară intenţia României de a intra în Axă. două şedinţe ale Consiliului de Coroană pentru discutarea ultimatumului. la ora 22 nota ultimativă pentru cedarea teritorială în 24 de ore.26 iunie – ministrul român la Moscova.

21 august – înţelegerea privind cedarea Cadrilaterului. 24 august – reluarea convorbirilor româno-maghiare. 16 august – începerea convorbirilor româno-maghiare de la Turnu Severin. 23 august – Consiliul de Coroană se pronunţă pentru rezolvarea cererii maghiare pe baza principiului etnic. – întreruperea convorbirilor românomaghiare de la Turnu Severin. 26 iulie – Carol al II-lea prezintă poziţia ţării faţă de propunerea lui Hitler. 8 august – acord româno-german prin care surplusul de cereale al ţării era atribuit Germaniei. 15 iulie – Hitler solicită o înţelegere paşnică între România. 19 august – încep convorbirile româno-bulgare la Craiova privind Cadrilaterul. Ungaria şi Bulgaria. însărcina pe Valer Pop pentru noi tratative cu maghiarii.6 iulie – Carol al II-lea în anunţă pe Hitler că este dispus să înceapă tratative privind pretenţiile teritoriale ale Ungariei şi Bulgariei. delegaţia română era condusă de Valer Pop. 198 . iar cea maghiară de Andraş Horty. 31 iulie – Hitler hotărăşte soarta URSS şi satisface pretenţiile Ungariei privind Transilvania.

Italia. 27 august – Hitler stabilea limitele partajului în ceea ce priveşte Transilvania.26 august – Ribbentrop şi Ciano stabilesc o întâlnire în patru la Viena (Germania. 30 august – primul Consiliu de Coroană în problema Transilvaniei. 31 august – ora 0:00 – 2:15. – ora 13:00. acte cunoscute sub numele de dictatul de la Viena. 29 august – încep la Viena convorbirile Ribbentrop – Ciano . Ungaria. 199 . România) pentru rezolvarea pretenţiilor teritoriale maghiare. la palatul Belvedere din Viena Mihail Manoilescu semna actele prin care renunţa la Transilvania de Nord.Mihail Manoilescu. are loc Consiliul de Coroană prin care se lua cunoştinţă de arbitrajul de la Viena. 5 septembrie – declaraţia primului minstru britanic Churchill privind nerecunoaşterea amputărilor teritoriale ale României.

La 1 septembrie 1940. Instaurarea regimului antonesciano-legionar 2. Rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941 1. în contextul în care liderii partidelor politice se aflau în expectativă. Principalele direcţii în politica internă 3. Iuliu Maniu. Instaurarea regimului antonesciano-legionar Noul revanşardă context de internaţional şi creat prin politica izola Germania Rusia Sovietică România. România intrase în planurile politico-militare ale Reichului. Pe plan intern se manifesta puternic mişcarea legionară. îi aducea atingeri ale suveranităţii naţionale prin pierderile teritoriale din anul 1940. are o întrevedere la 200 . liderul Partidului Naţional Ţărănesc. România ocupa o poziţie strategică deosebită.CAPITOLUL X ROMÂNIA – STAT NAŢIONAL LEGIONAR 1. Statul naţional-legionar. În perspectiva extinderii războiului în Europa de est şi de sud-est. dispunea de un potenţial economic şi militar apreciabil. Contradicţiile dintre Ion Antonescu şi legionari.

numea ambasadorii. La 5 septembrie semna decretele prin care suspenda Constituţia din 1938. Carol al II-lea părăseşte România cu ajutorul unor comandanţi militari şi a minstrului german la Bucureşti. Brătianu şi Horia Sima. bate monedă. Carol al II-lea. dizolva Parlamentul şi investea cu puteri depline ca şef al statului pe generalul Ion Antonescu. unde pun problema înlăturării lui Carol al II-lea. patriarhului Nicodim şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie. Decretul de investire a generalului Antonescu atribuia lui Mihai prerogative simbolice: numea primulministru. Încercarea lui Ion Antonescu de a colabora 201 . Soluţia era un comitet de coaliţie. Discuţiile privind acest aspect au continuat cu Constantin I. conferea distincţii. însărcinează la 4 septembrie 1940 pe Ion Antonescu cu formarea unui nou guvern. Gheorghe Lupu.Ploieşti cu generalul Ion Antonescu. acorda graţiere şi amnistie.C. care la 6 septembrie a depus jurământul în faţa lui Ion Antonescu. Lui Mihai I i s-a impus să-şi petreacă timpul la Sinaia. comanda oştirea. într-o astfel de conjunctură. Fabricius. În noaptea de 5 spre 6 septembrie 1940 Antonescu i-a cerut lui Carol să abdice în favoarea fiului său Mihai.

Statul naţional-legionar. noul regim caracterizându-se prin : • • • guvernare prin decrete lege. România devenea stat naţional-legionar. La 14 septembrie 1940 Ion Antonescu formează un nou guvern în care intrau asociaţi la conducere şi legionarii. portofoliul externelor.cu liderii partidelor istorice pentru formarea unui guvern de uniune naţională a eşuat. În acest sens s-a format un condominium de putere între Antonescu şi legionari. Principalele direcţii în politica internă Statul naţional-legionar este o consecinţă a influenţelor externe generate de Germania şi a politicii promovate pe plan intern de mişcarea legionară. educaţiei naţionale şi cultelor. Legionarii deţineau în guvern: • • vicepreşedenţia consiliului de miniştrii. lucrărilor publice. promovarea extremist. 2. antisemitismului şi naţionalismului 202 . anularea drepturilor şi libertăţilor democratice. muncii.

Germania cerea intensificarea exportului de produse agricole şi forestiere din România pentru necesităţile sale de război.• • crearea legionare. Italia) prin care România intra în Axă. La 10 octombrie 1940 pătrund primele trupe germane în România. La 23 noiembrie 1940. Ion 203 . de detaşamente speciale ale poliţiei numirea comisarilor de românizare pe lângă marile întreprinderi. Ion Antonescu a luptat pentru controlul exclusiv al puterii politice anchetând pe foştii demnitari ai regelui Carol al II-lea şi impunându-le domiciliul forţat. în urma solicitării lui Antonescu către Hitler de a trimite o misiune militară germană. La 4 decembrie 1940 s-a semnat un acord economic româno-german pe 10 ani. Intitulându-se conducător al statului. Între 19401944 schimburile comerciale neechivalente cu România au provocat statului român pagube de peste 446 milioane de dolari. Japonia. Ion Antonescu semnează aderarea României la Pactul Tripartit (Germania. după vizitele făcute în Italia şi Germania. numărul firmelor germane care au funcţionat în această perioadă fiind de 325.

majoritatea din guvernul Gheorghe Argeşanu. Generalul era adept al ordinii publice. din timpul lui Carol al II-lea: economistul Virgil Madgearu. în urma asasinatelor din noaptea de 26 spre 27 noiembrie şi 27-28 noiembrie cunoscute sub numele de asasinatele de la Jilava. nefiind răspunzător în faţa nimănui. Cu acest prilej au fost împuşcaţi 65 de deţinuţi. Rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941 Garda de Fier identifica guvernarea naţionallegionară cu politica de partid.Antonescu conducea ca un dictator. 3. având puteri depline. fapt pentru care Ion Antonescu îşi dă seama de incapacitatea legionarilor de a guverna. istoricul Nicolae Iorga. Victor Iamandi. Legionarii reproşau că menţine la conducerea statului oameni din forţe politice compromise. de instabilitatea pe care o crează în ţară. Contradicţiile dintre Ion Antonescu şi legionari. refacerea integrităţii teritoriale. Primele măsuri împotriva mişcării legionare au fost luate în decembrie 1940 când Ion Antonescu a desfiinţat poliţia legionară şi a instituit 204 . Contradicţiile dintre generalul Ion Antonescu şi legionari s-au accentuat. urmărea garantarea graniţelor. anularea dictatului de la Viena.

Alexandru Ghica. de necesitatea unui regim stabil în România pentru sprijinirea politicii sale revanşarde. pe Constantin legionar. în frunte cu Horia Sima. Devastează circa 3400 de imobile şi instituţii. cad victime peste 1000 de persoane. Hitler era conştient de lipsa de popularitate a Gărzii de Fier şi de importanţa românilor pentru desfăşurarea războiului în răsărit. Încearcă înlăturarea lui Antonescu şi preluarea puterii. au trecut la organizarea de detaşamente paramilitare şi s-au baricadat în sedii. În ianuarie 1941 Ion Antonescu vizitează pe Hitler la Berlin unde primeşte acordul de a restabili ordinea în ţară. fidelă generalului Ion Antonescu şi pune capăt rebeliunii. Legionarii s-au înarmat. directorul poliţiei capitalei. Permanent în timpul guvernului 205 . Intervine armata.pedeapsa cu moartea pentru instigare la rebeliune. În ianuarie 1941 Antonescu destituie ministrul de desfiinţează generalul interne comisiile şi de pe românizare. În acest context a avut loc rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941. Petrovicescu. după ce în seara zilei de 22 ianuarie 1941 Antonescu primeşte un telefon de la Hitler prin care îi dă mână liberă să restabilească ordinea Hitleriştii au sprijinit plecarea în Germania a 700 de legionari.

Antonescu au fost folosiţi ca monedă de şantaj de către Germania. instaurat la 27 ianuarie. Garda de Fier era înlăturată de la putere şi scoasă în afara legii. la 14 februarie 1941 statul naţional-legionar era abrogat. Dictatura militară a fost pusă în slujba războiului şi contra regimului bolşevic din Rusia. 206 . Acest guvern. Consecinţele rebeliunii legionare: • • • • pagube de peste 1 miliard de lei şi peste 1000 de victime. la 27 ianuarie 1941 s-a constituit un guvern format din generali şi tehnicieni. a fost un guvern de dictatură militară ce a guvernat prin decrete legi.

Situaţia românilor din teritoriile cedate în 1940 3. Politica internă a guvernului antonescian 2. la războiul împotriva URSS 4. Eforturi politico-diplomatice pentru ieşirea României din război şi participarea la coaliţia Naţiunilor Unite Antifasciste 1.CAPITOLUL XI ROMÂNIA IN PERIOADA ANILOR 1941-1944 1. Participarea României la conflictul mondial. Perioada guvernării antonesciene s-a caracterizat prin: 207 . Politica internă a guvernului antonescian După desfiinţarea statului naţional-legionar la 14 februarie 1941 şi constituirea unui nou guvern format din generali şi tehnicieni la 27 ianuarie 1941. România rămâne totuşi un stat monarhic cu toate că nu i se permite regelui Mihai să se implice în conducerea statului.

actele de politică internă erau aprobate prin plebiscite. independenţa şi suveranitatea. guvernarea se făcea prin decrete legi şi erau interzise organizaţiile politice. s-a aflat sub controlul Germaniei. Regimul militar a procedat la dislocări de populaţii. România. s-au înfiinţat lagăre de muncă la Târgu Jiu şi Odessa.• • • • • • puterea era concentrată în mâinile generalului Ion Antonescu. deşi avea statut de ţară neocupată. crime şi furturi. toleranţă faţă de activitatea liderilor partidelor istorice. În acest sens trebuie menţionate asasinatele din toamna anului 1940 de la Zalău. Ianculeşti. au avut loc maltratări. şi-a menţinut totuşi etnitatea statală. 208 . devenit din august 1941 mareşal. 2. a contribuit la întreţinerea armatei germane până în 1944 cu circa 67 miliarde de lei. Ciumirna. Situaţia românilor din teritoriile cedate în 1940 În teritoriile cedate în 1940 către Ungaria a funcţionat o administraţie militară până în 1941 când a fost instaurat un regim civil.

În martie 1944. La 12 iunie 1941 Antonescu este invitat la Munchen de către Hitler unde i 209 se prezintă planul . În primăvara anului 1941 România a • refuzat să participe la agresiunea nazistă împotriva Iugoslaviei şi Greciei.Trăsnea etc. 3. la războiul împotriva URSS Implicarea României în al doilea război mondial este o consecinţă a semnării aderării României la Pactul Tripartit. iunie 1941-august 1944 – starea de beligeranţă prin participarea la războiul împotriva URSS. Implicarea României în războiul mondial poate fi structurată în 2 etape: • septembrie 1940-iunie 1941 – nonbeligeranţă cu aderarea la Axă. Participarea României la conflictul mondial. ocuparea Ungariei de către trupele naziste a impus legi excepţionale care au dus la exterminarea populaţiei evreieşti. În Basarabia şi Bucovina de Nord au loc deportări şi execuţii intensificându-se deznaţionalizarea românilor. AuschwitzBirkenah. Bergen-Beisen. Peste 150 de mii de evrei din nord-vestul Transilvaniei au fost deportaţi în lagărele morţii de la Dachau.

000 de militari. generalilor Şteflea şi Mardare. 16 iulie – oraşul Chişinău. C. fapt pentru care i se încredinţează administrarea Transnistriei. România lua parte alături de Germania şi aliaţi la atacul împotriva URSS.C. Până la această fază războiul a fost aprobat de români şi forţele politice.Barbarossa de invadare a URSS-ului. În luna iulie 1941 au fost eliberate Basarabia şi Bucovina de Nord unde a fost instaurată administraţia românească: 5 iulie 1941 – oraşul Cernăuţi. Hitler cere lui Antonescu să participe şi la operaţiunile militare peste Nistru pe linia Odessa – peninsula Crimeea. Trupele germane şi române au ocupat Odessa în 1941 şi Sevastopolul în iulie 1942. La 26 iulie 1941 armata română a atins Nistrul. Campania românească în răsărit începe pe 22 iunie 1941 prin acţiuni ale armatei a III-a şi a IV-a cu un efectiv de 672 de avioane şi peste 500. Antonescu acceptă cererea lui Hitler.I. Intră în război pentru a obţine eliberarea teritoriilor româneşti ocupate de sovietici în 1940. Aceştia considerau actul participării o gravă greşeală politică prin depăşirea 210 . Alexandru Ioaniţiu. acestea veneau din partea lui Iuliu Maniu. Brătianu. La 16 august are loc o întâlnire între Antonescu şi Hitler la Berdicev. Protestele încep după trecerea Nistrului.

eliberarea teritoriilor ocupate de URSS în 1940. Luptele de la Odessa. de a forma o axă latină care să se opună Germaniei. Participarea României la operaţiunile dincolo de Nistru. Sevastopol. sacrificiile româneşti în bătăliile de la Don şi Stalingrad. 2600 subofiţeri şi circa 150.februarie 1943 la care au participat 26 de divizii româneşti au accentuat pierderile şi a creat disensiuni între Ion Antonescu şi Hitler: Antonescu solicita anularea dictatului de la Viena şi reglementarea raporturilor economice. Crimeea şi Caucaz au adus pierderi de 6000 de ofiţeri. zona Cuban şi înfrângerile de la Stalingrad din februarie 1943 au accentuat protestele. 211 . luptele grele din Crimeea. Bătălia de la Stalingrad din iulie 1942 .000 de soldaţi. Antonescu era nemulţumit de tratamentul aplicat evreilor şi de statutul grupului etnic german. încercările lui Mihai Antonescu. evadarea în 1942 a lui Horia Sima din lagărul din Germania unde era internat. cu ştirea mareşalului.obiectivului propus.

Frontul Plugarilor. a încercat şi el unele contacte diplomatice. Uniunea Patrioţilor. reorganizarea ţării pe baze democratice.O. Sau format două centre de sondare ale aliaţilor. Frontul Patriotic Antihitlerist înfiinţat în 1943 din Partidul Comunist Român. Mihai Antonescu. alăturarea la coaliţia antihitleristă. M.-ul şi unele organizaţii ale Partidului Social Democrat şi-a propus: ieşirea României din război. de discuţii cu URSS-ul. realizată în toamna anului 1941. unul în jurul regelui şi opoziţiei unite şi altul în jurul lui 212 . având ca lider pe Iuliu Maniu a menţinut contactele cu aliaţii anglo-americani. Eforturi politico-diplomatice pentru ieşirea României din război şi participarea la coaliţia Naţiunilor Unite Antifasciste Tratativele pentru scoaterea României din război a preocupat atât forţele politice cât şi pe mareşalul Antonescu: liderii PNL şi PNŢ s-au aflat în contact cu britanicii din Orinetul Mijlociu din vara anului 1941.S.Z.D. cu ştirea mareşalului.4. Partidul Socialist Ţărănesc.A. Opoziţia unită. demersurile diplomatice au fost condiţionate de Statele Unite şi Anglia. creşterea rolului monarhiei.

includerea în guvern a comuniştilor. • negocierile de la Ankara. într-un context militar nefavorabil României prin intrarea trupelor ruseşti pe teritoriul României şi datorită victoriilor obţinute de aliaţi pe frontul de vest. a fost acceptat de sovietici ca principal interlocutor în martie 1943. Iuliu Maniu. Marii Britanii şi URSS în martie-iunie 1944 la Cairo aduceau în discuţie condiţiile ieşirii României din război: • • capitularea necondiţionată a României. Au fost numiţi noi reprezentanţi diplomatici la Stockholm şi Ankara. 213 . dar contactele diplomatice au continuat. conducătorul opoziţiei unite. Tratativele purtate de Barbu Ştirbei şi Constantin Vişoianu cu reprezentanţii Statelor Unite. Ambele centre de putere din România acţionau pe cale diplomatică pentru scoaterea României din război: • Mihai Antonescu propunea lui Ciano la 15 ianuarie 1943 ieşirea simultană din război a Ungariei. României şi Italiei.Antonescu. Condiţiile propuse de ruşi au fost respinse de mareşalul Antonescu. Stockholm şi discuţiile lui Frederic Nanu cu ambasadorul sovietic Alexandra Kollontay au abordat problema armistiţiului.

TERMENI a abdica – a renunţa la tron. 214 . beligeranţă – stare de război. cesiune – renunţare. a expulza – a obliga să părăsească ţara. aceia a unei lovituri de stat. capitulare – condiţii stabilite de învin asupra învingătorului. cu mandate speciale. dictator – conducător de stat care dispune de puteri politice nelimitate. divizie – mare unitate militară constituită din mai multe regimente.Pericolul ocupării ţării de armatele sovietice a profilat soluţia opoziţiei şi a regelui. ambasador – reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt. mareşal – cel mai înalt grad militar din armata unui stat. cedare. a abroga – a suprima o lege. expropriere – trecerea unui bun în proprietatea statului. comisar – persoană însărcinată de o autoritate superioară. ataşat – cel mai mic grad dintre membrii unei reprezentanţe diplomatice.

rebeliune – act de violenţă săvârşit faţă de un organ de stat sau faţă de stat cu scopul de a-i prelua atribuţiile. obicei statornicit. paramilitar – care este organizat şi dotat după modelul unei armate. 215 . pogrom – uciderea în masă a membrilor unui grup naţional. Reich – imperiu. regulă. portofoliu – funcţie de ministru. pontifical – înalt demnitar ecleziastic aflat sub autoritatea papei. legaţie nunţiu – – reprezentanţă reprezentantul diplomatică diplomatic permanentă permanent al inferioară unei ambasade. acţiune organizată de elementele naţionaliste.graţiere – acţiunea şi rezultatul acordării iertării parţiale sau totale de pedeapsă unui condamnat printr-un act emis de şeful statului. uzanţă – practică obişnuită. rapt – furt săvârşit prin violenţă. prin presiune. Vaticanului într-o ţară străină. Italia şi Japonia creată la 27 septembrie 1940. Reichstag – parlament al Imperiului german. rechiziţie – cedarea către stat sau armată a unor bunuri. Pactul Tripartit – alianţă militară între Germania.

5 / 6 septembrie – Carol al II-lea abdică. 26 / 27 noiembrie – asasinatele de la Jilava. – venirea primelor trupe germane în 216 . 23 noiembrie – semnarea Pactului Tripartit de către Ion Antonescu. 2 . 14 septembrie – România este proclamată de Ion Antonescu „stat naţional-legionar”.CRONOLOGIE 1940 toamna – asasinatele hortyste din nord-vestul Transilvaniei. 6 septembrie – Mihai I depune jurământ ca rege. 14 noiembrie – vizita lui Antonescu în Italia. 4 septembrie – din însărcinarea lui Carol al II-lea Antonescu formează guvernul.4 septembrie – întâlniri Iuliu Maniu – Ion Antonescu. 5 septembrie – Ion Antonescu suspendă Constituţia şi dizolvă corpurile legiuitoare. 4 decembrie – acordul economic româno-german pe 10 ani. octombrie România.

9 . 6 iulie – pogromul evreiesc de la Iaşi. 16 ianuarie – secretarul general al mişcării legionare. 27 iulie – printr-o scrisoare Hitler solicită lui Antonescu participarea la operaţiunile militare peste Nistru. 22 iunie – declanşarea operaţiunii Barbarossa împotriva URSS.23 ianuarie – rebeliunea legionară. 2 martie – plebiscit privind politica internă a lui Antonescu. 217 . 21. 26 iulie – armata română ajunge la Nistru. 21 august – Ion Antonescu primeşte gradul de mareşal. 14 ianuarie – Ion Antonescu se întâlneşte la Berlin cu Hitler. Nicolae Pătraşcu proclamă ruptura cu Ion Antonescu.15 noiembrie – plebiscit privind politica internă a României.1941 ianuarie – este numit Von Killinger titularul Legaţiei germane la Bucureşti. 15 februarie – printr-un decret este abrogată denumirea de stat naţional-legionar. 13 iunie – întrevedere Antonescu-Hitler la Munchen.

Uniunea Sud-Africană declară război României.30 noiembrie – ultimatumul guvernului britanic adresat Românei pentru oprirea operaţiunilor militare pe frontul din URSS. 218 .februarie 1943 – bătălia de la Stalingrad. 22 . 8 .23 septembrie – Mihai Antonescu vizitează Berlinul. vara – Ion Antonescu obţine anularea promisiunii de a deporta pe evrei la Auschwitz. Rene de Weck face aprecieri privind pierderile armatei române în răsărit. 12 iunie 1942-1 august 1943 – bombardamentele americane şi engleze asupra obiectivelor petroliere de pe Valea Prahovei. Noua Zeelandă. 12 decembrie – la insistenţele Germaniei România declară război SUA. 1942 ianuarie – Iuliu Maniu încheie un acord de principiu cu regele Mihai pentru opoziţie împotriva mareşalului.11 decembrie – Canada. 25 iunie – ministrul Elveţiei la Bucureşti. Iulie 1942 . 6 decembrie – intervine starea de război dintre România şi Marea Britanie. Australia.

1943 ianuarie – protocol de reglementare a plăţilor dintre Germania şi România: 60 % din export şi 86% din import se aflau la dispoziţia firmelor germane din România. 15 ianuarie – Mihai Antonescu propune lui Ciano ieşirea simultană din război a României. iulie. 1944 2 mai – Churchill transmite un mesaj către Molotov prin care se specifica intrarea Românei în sfera de influenţă sovietică. 219 . februarie – Roosvelt oferă lui Stalin dominaţia în Europa răsăriteană. Ungariei şi Italiei. septembrie 1943 .iunie 1944 – negocieri la Ankara şi Stockholm pentru scoaterea României din război. iunie – s-a creat Frontul Patriotic Antihitlerist. 20 iulie – Ribbentrop afirma că România este aliată cu Germania.septembrie – ieşirea Italiei din război. noiembrie – un emisar al opoziţiei tratează la Cairo cu aliaţii un armistiţiu. martie – Iuliu Maniu este acceptat ca interlocutor în discuţii privind ieşirea României din război de către conducerea sovietică.

o lovitură de stat egală cu o mare revoluţie” ce a avut ca inspirator pe regele Mihai. Ecoul şi urmările actului de la 23 august 1944 5. 220 . Cadrul intern şi internaţional 3. Participarea României la războiul antihitlerist 1. Istoriografia românească despre actul de la 23 august 1944 2. Istoriografia românească despre actul de la 23 august 1944 Înlăturarea plan intern şi guvernului internaţional. antonescian În ceea ce constituie priveşte apogeul desfăşurărilor de forţe dintre anii 1941-1944. Evenimentele de la 23 august 1944 4.CAPITOLUL XII ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 1. pe istoriografia românească şi aprecierile oamenilor politici ai vremii despre acest eveniment sunt necesare câteva precizări: • la 3 septembrie 1944 Iuliu Maniu îl considera „un act bine organizat.

sovietică a exacerbat de rolul Partidului insurecţie naţională şi participarea considerând revoluţie operă a acţiunea eliberare cu comuniştilor colaterală a regelui şi celorlalte forţe politice. preşedintele Partidului Social Democrat considera acţiunea de înlăturare a lui Antonescu rezultatul colaborării dintre 4 partide: PNL.C. Cadrul intern şi internaţional Actul de la 23 august 1944 este rezultatul contradicţiilor însumate din societatea românească.• Constantin Titel Petrescu. Factori obiectivi şi subiectivi au contribuit la colaborarea între forţele politice. PSD. • regimul comunist instaurat o dată cu ocupaţia militară Comunist naţională. rege şi armată în vederea luării acestei decizii. 2. Brătianu. Este rezultatul colaborării cu toate forţele politice antifasciste. La 21 martie 1944 Iuliu Maniu şi C.I. PNŢ. • o acţiune iniţiată de regele Mihai – iniţiativă istorică – pentru a-şi consolida puterea politică în contextul intern şi internaţional din anul 1944. care se reduc la opoziţia dintre regimul totalitar şi democraţie. printr-un memoriu cere lui Antonescu ieşirea 221 . socială. PCR.

contacte între ambasadorul Frederic Nanu şi Alexandra Kollontay la Stockholm.I.din război. Discuţiile dintre liderii celor patru partide au dus la formarea coaliţiei democratice constituită prin semnarea Declaraţiei de Constituire a Blocului Naţional Democrat la 20 iunie 1944 între: • • • • Iuliu Maniu – PNŢ. Aceste acţiuni erau urmate de contacte diplomatice care aveau în vedere încheierea armistiţiului. Brătianu – PNL. plata unor despăgubiri şi reparaţii de război. Operaţiunile militare favorabile coaliţiei antihitleriste şi prezenţa trupelor sovietice în Moldova determină colaborarea între PNL şi PNŢ cu FUM creat în aprilie 1944. Lucreţiu Pătrăşcanu – PCR. În aprilie 1944 social-democraţii acceptă acţiunea comună cu Partidul Comunist creându-se Frontul Unic Muncitoresc (FUM) care a publicat un manifest la 1 mai 1944. acord ce prevedea: • • • întoarcerea armelor împotriva Germaniei. refacerea frontierelor din 1940 cu URSS. Constantin Titel Petrescu – PSD.C. C. 222 . Frederic Nanu propunea un acord de principiu. în urma cererii sovietice de încheiere a armistiţiului. la 12 aprilie 1944.

Discuţiile din cadrul coaliţiei democratice au decis: formele de luptă pentru înlăturarea mareşalului. • 13/14 iunie 1944 – reprezentanţii palatului şi armatei au avut o întâlnire conspirativă pentru stabilirea şi acceptarea planului de răsturnare prin forţă a dictaturii antonesciene şi este creat un comitet militar. Emil Bodnăraş şi Iosif Rangheţ. Desfăşurarea evenimentelor interne până la 23 august 1944: • la nivelul conducerii Partidului Comunist. scoaterea ţării din război. • grupul de lideri comunişti care activau în URSS. în aprilie 1944 au survenit modificări. Ştefan Foriş a fost înlăturat cu o conducere colectivă formată din Constantin Pârvulescu. discuţiile dintre Antonescu şi Hitler la Rastenburg la începutul lunii august îl determină pe Hitler să 223 . atragerea unor conducători militari. • • la 15 iunie 1944 regele Mihai este de acord cu planul. Ana Pauker şi Vasile Luca formează divizia Tudor Vladimirescu.

Ion Antonescu dorea o reamplasare a forţelor armate pentru a rezista în faţa sovieticilor pe direcţia Carpaţii Orientali – Focşani – Nămoloasa – Brăila – Dunăre. La întrevederea avută cu Gheorghe Brătianu în dimineaţa zilei de 23 august. Tot la aceeaşi dată are loc şi o întrevedere între Ion Antonescu şi Ion Mihalache. Pe plan internaţional coaliţia antifascistă obţinea succese. Pe 22 august. Mareşalul Ion Antonescu era convins că rezistenţa nu are nici o raţiune. întrevedere care a abordat situaţia din ţară. Sunt discuţii în ceea ce priveşte momentul alegerii datei înlăturării guvernului antonescian şi evenimentele din ziua de 23 224 . Ofensiva sovietică pe direcţia Iaşi-Chişinău grăbeşte ieşirea României din război. după întoarcerea după front. 3. Ion Antonescu era gata să demisioneze condiţionat. Evenimentele de la 23 august 1944 Frontul 2 ucrainian condus de generalul Malinovski a desfăşurat ofensiva pe direcţia Chişinău – Iaşi. singura soluţie fiind scoaterea ţării din război cu acordul Germaniei.abandoneze planul Margareta II ce viza ocuparea României.

Prin actul de la 23 august 1944. Pe baza programului Blocului Naţional Democrat s-a format un nou guvern condus de generalul Constantin Sănătescu. sunt arestaţi Mihai Antonescu şi alţi membrii ai guvernului. Partidele politice şi-au reluat activitatea. Ion Antonescu refuză. fapt pentru care este arestat. . Antonescu a fost preluat de comunişti conduşi de Emil Bodnăraş şi apoi predaţi sovieticilor. România devenea din nou monarhie constituţională. generalul Gheorghe Mihail.august 1944. La ora 22 este dată publicităţii proclamaţia regelui către ţară prin care se anunţă ieşirea României din alianţa cu Germania şi alăturarea Naţiunilor Unite. La ora 23 este numit noul şef al Marelui Stat Major. presa a fost declarată liberă. România revenea pentru scurt timp 225 la regimul democratic. suveranul exercitându-şi prerogativele pe baza constituţiei din 1923. regele îi propune încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite. Evenimentele din după-amiaza zilei de 23 august 1944 s-au desfăşurat în următoarea succesiune: • • • • • regele Mihai îl convocă pe Ion Antonescu într-o audienţă în jurul orei 16.

eliberarea deţinuţilor politici. între 23-31 august a eliberat capitala. Oltenia. Banat. La 24 august România este în stare de război cu Germania.Decretul regal din 31 august a creat baza juridică pentru promulgarea unor decrete legi în favoarea regimului democratic. despăgubiri de război. Dobrogea. zona Prahovei. Iesirea Românie din rozboi a acontribuit la prăbuşirea regimului hitlerist şi la scurtarea războiului în Euroapa. Hitler ordonase înăbuşirea insurecţiei militare şi formarea unui guvern condus de un general filogerman. Convenţia impunea României condiţii grele: • plata a 300 de milioane de dolari. Guvernul Sănătescu a promulgat decrete legi privind: amnistia generală. 226 . desfiinţarea lagărelor de muncă. România a semnat Convenţia de armistiţiu cu Naţiunile Unite. Armata română. La Viena s-a format un guvern românesc în exil condus de Horia Sima. restabilirea cadrului demicratic. Schimbarea formei de guvernământ la 23 august 1944 a avut o mare importanţă internaţională deoarece a constituit o mare lovitură pentru Germania cu consecinţe pe frontul din Balcani. Muntenia. La 12 septembrie 1944.

• • • • Comisia Aliată de Control sovietică supraveghe respectarea armistiţiului. Frontierea Română-Sovietică rămânea cea stabilită în 1940. la Bucureşti au avut loc lupte grele cu forţele germane la Şcoala Superioară de Război. Ecoul şi urmările actului de la 23 august 1944 Între 24-26 august. România trebuia să participe pe frontul de vest cu minim 12 divizii. Transillvania urma să fie restituită României. Până la 28 august capaitala a fost eliberată. 4. bariera Rahova. pădurile Băneasa şi Otopeni. prefectura de Ilfov. După această dată au continuat operaţiunile militare pentru eliberarea tuturor zonelor ţării. Pe Valea Prahovei sunt luaţi prizonieri 9000 de militari germani dintre care 147 de ofiţeri şi 1131 subofiţeri. La 30 august pătrund primele formaţiuni de luptă sovietice în Bucureştiul eliberat de trupele române. sub rezerva prevederilor tratatelor de pace. fiind capturaţi 6700 de militari germani. dintre care 7 generali şi 358 de ofiţeri. 227 .

Pe plan militar strategic: • • • • a modificat raportul de forţe în sud-estul Europei. a accentuat criza statelor aliate Germaniei. Participarea României la războiul antihitlerist După eliberarea la 25 octombrie a ultimelor teritorii româneşti de sub ocupaţie străină (Carei şi Satu-Mare). au fost eliberate 14 oraşe şi 1223 comune. Operaţiunile militare din Ungaria: • • au participat 210.000 militari români. care astfel este lipsită de materiile prime necesare războiului. a Cehoslovaciei şi la luptele din Austria.Actul de la 23 august 1944 a însemnat schimbarea de regim politic. a prăbuşit frontul de răsărit. armata română a participat la eliberarea Ungariei. 5. Pe plan politic actul de la 23 august 1944 a dus la intrarea României în sfera de influenţă sovietică şi la instaurarea regimului comunist. cu urmări în plan logistic pentru Germania. a dus la ocuparea militară a ţării de URSS. 228 .

politic – România intra în sfera de influenţă sovietică cu acordul tacit al Angliei şi SUA. Matra.000 dolari SUA. au fost eliberate 1722 de localităţi. Carpaţii Albi. 229 participării României la războiul . Un regiment al blindatelor româneşti a ajuns până aproape de Viena.5 km pe zi. mai puternice lupte au avut loc la Nyregyhaza. cursul anului 1938. Miskolc. Bilanţul antihitlerist: • militar – România ocupă locul patru în cadrul Naţiunilor Unite prin efortul de război: 37 de divizii. Munţii Tatra.000 de soldaţi. Banska-Bystrica. contribuţia la eliberarea a 8717 localităţi.Cele Bukk. forţarea a 12 cursuri de apă şi a 20 de masive muntoase.200. Cele mai importante lupte au avut loc în oraşele Rosnava. Tisa de mijloc. un ritm mediu de înaintare de 6. grăbirea înfrângerii Germaniei. Munţii Metalici. râurile Hron şi Morava. • • economico-financiar – efortul de război cifrându-se la 1. Debrecin. Munţii Operaţiunile militare din Cehoslovacia: • • au participat 240. Lucenac.

subordonată. TERMENI Axa – nume dat de Mussolini protocolului de prietenie semnat în septembrie 1936 de către Hitler şi Ciano. la Conferinţa de Pace de la Paris din 1946 a fost tratată ca un stat învins. Tratatul de pace din 1947. act prin care înceta războiul în Europa. care rămânea cea din 1913. insurecţie – formă de luptă armată organizată. 230 . dusă de populaţie împotriva unui guvern. egidă – ocrotire. colaterală – secundară. nerecunoscându-ise statutul de stat cobeligerant. regim nepopular. horthyşti – denumire dată celor care au sprijinit regimul fascist instaurat de amiralul Horthy în Ungaria în 1920. Deşi jertfa de sânge situa România pe locul IV în luptele pentru înfrângerea Germaniei. protecţie.Germania capitulează la 9 mai 1945. a deporta – a trimite forţat pe cineva într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă. stabilea graniţa cu Rusia Sovietică pe baza prevederilor din 1940 şi graniţa cu Bulgaria. anula dictatul de la Viena. deschisă.

ambasadoarei Alexandra Kollontay la Stockholm ambasadorului Frederic Nanu. CRONOLOGIE 1943 17 martie – Barbu Ştirbei începe tratativele cu aliaţii la Cairo. armata şi comuniştii stabilesc formele de luptă pentru înlăturarea guvernului Antonescu. sabotaj – împiedicarea bunului mers al unei activităţi. 21 martie – memoriu înaintat de Maniu şi Brătianu lui Antonescu.partide istorice – PNL şi PNŢ. iunie – se formează BND. 231 . mai – se pun bazele unei colaborări PCR-PSD. 13 .14 iunie – opoziţia. partide de tradiţie în istoria contemporană a românilor. 12 aprilie – sovieticii cer încheierea unui armistiţiu prin intermediul 1944 2 aprilie – Molotov anunţă nemodificarea statutului politic al României în condiţiile ieşirii din război. palatul.

23 august – şedinţă de guvern la Snagov. Constantin Vasiliu Răşcanu şi Grigore Niculescu Buzeşti. 232 . – ora 22 – proclamaţia regelui către ţară prin care se anunţa formarea unui nou guvern. 15 sau 26 august – datele fixate pentru înlăturarea guvernului Antonescu. Emil Bodnăraş.27. 28 august – eliberarea Bucureştiului. generalul Sănătescu. 20 august – ofensiva Frontului 2 Ucrainian pe direcţia Chişinău-Iaşi. – formarea unui nou guvern condus de generalul Sănătescu.28 iulie – o consfătuire între Lucreţiu Pătrăşcanu. 5 august – ultima întrevedere Hitler – Antonescu. ieşirea din războiul contra Naţiunilor Unite şi alăturarea României coaliţiei antihitleriste. – arestarea lui Ion Antonescu şi Ion Antonescu. 18 august – declaraţia lui Ion Mihalache privind semnarea armistiţiului. 24 august – starea de război între România şi Germania. 24 – 26 august – bombardamentele aeriene germane asupra Bucureştiului.

preşedintele PSD. face aprecieri asupra zilei de 23 august. 25 octombrie 1945 martie – ofensiva armatei germane în regiunea lacului Balaton. 233 . Carei şi Satu-Mare.30 august – pătrunderea primelor unităţi sovietice în capitală. – sunt eliberate ultimele teritorii româneşti. 6 iulie – regele Mihai este decorat cu Ordinul Victoriei de către Prezidiul Sovietului Suprem al URSS (cea mai înaltă distincţie sovietică). iarna 1944 – 1945 – armata română participă la eliberarea Cehoslovaciei. 5 septembrie – Constantin Titel Petrescu. 3 septembrie – Iuliu Maniu publică primele consideraţii asupra evenimentelor de la 23 august.

Cluj-Napoca. Bucureşti. 1979. Istoria Bucovinei. Făurirea statului naţional unitar roman.. 2 vol. Bucureşti. Istoria războiului pentru întregirea României. România şi Tripla Alianţă. 1900-1914. 1983.sunt cercetate din unghiuri diferite de Gheorghe Cazan şi Şerban Rădulescu-Zoner. tratează politicile militante ale Partidului Naţional Român. P. şi Vasile Vesa. România şi Franţa la începutul secolului al XX-lea. ş. 1991. Lupta pentru Unitate Naţională din 1918. Moldova dintre Prut şi Nistru. citat mai sus. Liviu Maior. Lupta pentru unitate naţională este prezentată în lucrări ale unor istorici români cum sunt: Ştefan Pascu. România în primul război mondia1.a. 1900-1916. 1979. Bucureşti.apărarea independenţei şi crearea unui stat naţional reîntregit . şi Victor Atanasiu. pentru 234 . 1878-1914. Cazacu. Unirea Bucovinei şi Basarabiei sunt reflectate în lucrările lui Ion Nistor şi Petre Cazacu: Ion Nistor. (oferă o istorie a mişcării naţionale în Transilvania). Mişcarea naţională romanească din Transilvania. 1989. Obiectivele politicii externe româneşti .. 1986. Cluj-Napoca. a constituit subiectul următoarelor lucrări: Ştefan Pascu. 2 vol. 1975.. Bucureşti. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Participarea României la primul război mondial este reflectată în lucrări cum sunt: Constantin Kiriţescu. fără dată. Iaşi.

Z. 1980. Brătianu. Bucureşti. Bucureşti. Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea. 1940. 1936. Madgearu. 1993. vezi: Gheorghe I. 2000.Transilvania. Ornea. Unirea Bucovinei cu România. 1992. Ortodoxie şi etnocraţie. Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie Bolintineanu”. Mircea sociologic. şi Ion Nistor. Puncte cardinale în haos. Antologia realizată de Iordan Chimet prezintă această amplă dezbatere de idei: Iordan Chimet. Evoluţia Partidului Naţional Liberal în perioada 1918 – 1928. şi Ştefan Ciobanu. Nae Ionescu. Unirea Basarabiei: studiu şi documente. Sistemul politic al României în sec. Bucureşti. Dreptul la memorie. Bucureşti. 28 noiembrie 1918: studiu şi documente. 4. Bucureşti. 1929. 235 . 1928. În legătură cu Conferinţa de Pace de la Paris. Bucureşti. Bucureşti. Confruntarea de idei privind evoluţia economică socială şi politică după primul război mondial a constituit subiectul următoarelor lucrări: Z. ClujNapoca. Vulcănescu. aşa cum l-am cunoscut. vol. Agrarianism. Ştefan Păun. 1969. Dumitru Micu analizează tradiţionalismul în „Gândirea Ţărănismul: şi gândirismul”. şi Nichifor Virgil Crainic. 1975. Bucureşti. Interesante sunt şi lucrările lui Nichifor Crainic şi Virgil Madgearu: 1940. Omea. Bucureşti. XX. şi idem. Imperialism. Bucureşti. Acţiunea politică şi militară a României în 1919. 1936. studiu Bucureşti. Capitalism.

1970. interbelică Valeriu sunt Florin prezentate de: Viorica Moisuc. 1994. C. Istoria Partidului Naţional-Ţărănesc. Mişcarea muncitorească din România în anii 1924-1928. Opoziţie şi putere în România anilor 1922-1928. Premisele izolării politice a 1919-1940. C. 236 . Ioan Scurtu. Bucureşti. Dictatura regală. Iaşi. Istoria Gărzii de Fier. Dreapta românească. Populaţia rurală a României între cele două războaie mondiale. Vasile Bozga descrie Criza agrară în România dintre cele două războaie mondiale. după războiul Ioan Modernizarea României contemporane (perioada interbelică). Sibiu. Ciupercă. 1995. Evoluţia Bucureşti. Bucureşti. Reforma agrară din 1921 în România. 1993. şi Eugen Weber. Industria românească. 1918-1944. Bucureşti. Ion I. Nicolae Jurcă. Social-Democraţia în România. Economia României interbelice este tratată de Virgil Madgearu. Savu. 1991. M. Bucureşti. Dumitru Şandru. Iaşi. romaneşti Saizu. 1919-1941. Francisco Veiga. Bucureşti. 1975. externe în perioada 1991. economiei 1940. 1975. Anastasie Iordache. Relaţiile României. 19341938. Marcela Felicia lovanelli.Aspectele politicii interbelice sunt reflectate în lucrări reprezentative: I. Bucureşti. A. mondial. Dumitru Şandru îi analizează situaţia imediat după război în ceea ce priveşte agricultura. Bucureşti. 1975. Bucureşti. 1994. 1981. 1994. G. Bucureşti. (oferă informaţii). Bucureşti. Stănescu. 1980. 1993. Brătianu. Cluj-Napoca.

1991. Pentru al doilea război mondial şi regimul politic din România vezi: Constantin I. ale insurecţiei române din august 1944. Andreas Hillgruber. Mareşalul Antonescu în faţa istoriei. Gheorghe Buzatu. 1995. Kiriţescu. Bucureşti. 1990.ianuarie 1941. 2 vol. 1994. A. 1979. Bătălia pentru Basarabia. 1986. Idem. Bucureşti.Dobrinescu. Iaşi. Regimul politic din România în perioada septembrie 1940 . Regele Carol şi Mareşalul Antonescu. Relaţii româno-engleze (1914-1933). 2 vol. A. Hitler. Cluj-Napoca. 1976. Preliminarii politico-diplomatice. 237 . Simion. Iaşi. Cluj-Napoca. România în al doilea război mondial. Iaşi. Simion.