Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Anul universitar 2008

-2009, sem. 1 Anul II de studii Titular disciplină: Prof. univ. dr. Victor Stoica Vancea

FINANTE PUBLICE SI FISCALITATE
Lector univ. dr. Marius VORNICEANU Lector univ. drd. Alexandru COSTACHE

1

CUPRINS I. Procese şi fluxuri financiare - Introducere in domeniul finantelor; - Definirea relatiilor financiare, prezentarea caracteristicilor acestora; - Funcţiile finanţelor publice; - Relaţiile de credit. Clasificare; - Echilibrul financiar; - Politica financiară. II. Bugetul de stat - mecanismul financiar; - Bugetul de stat. Noţiuni. Rolul bugetului de stat; - Principii bugetare; - Procesul bugetar: elaborarea, aprobarea, executia şi controlul bugetului; - Structura bugetului de stat al României. III. Sistemul veniturilor publice - Clasificarea şi structura veniturilor publice; - Impozitele directe şi indirecte; - Principiile impunerii fiscale; - Elementele impozitului; - Tipurile de cote de impunere. IV. Sistemul cheltuielilor publice - Clasificarea cheltuielilor publice; - Structura cheltuielilor bugetare în România; - Caracteristicile principalelor cheltuieli publice. V. Sistemul fiscal in Romania. Concept, organizare si evolutie. Trasaturile si functiile sistemului fiscal. Functiile impozitului. Principiile impunerii - Componentele sistemului fiscal: impozite, taxe si contributii ca venituri ale statului; mecanismul fiscal; aparatul fiscal. - Trasaturile sistemului fiscal: universalitatea, unitatea si echitatea impunerii. - Functiile sistemului fiscal: instrument de mobilizare a resurselor la dispozitia statului ; functia stimulativa; functia sociala; functia de control al sistemului fiscal - Functiile impozitului: functia de finantare a cheltuielilor publice; functia de redistribuire; functia de corectare a dezechilibrelor. - Principiile impunerii: principii de echitate fiscala; principii de politica financiara; principii de politica economica; principii social -politice VI. Evaziunea fiscala. Cauze. Definitii. Cai de manifestare - Cauze; - Definitii; - Cai de manifestare - Pedepse - Organe abilitate

2

VII. Organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala - organizare si principale atributii ale MFP - principale obiective si atributii ale ANAF - organizarea ANAF. VIII. Codul de Procedura Fiscala - sfera de aplicare a CPF; - raportul CPF cu alte acte normative; - principii generale de conduita in administrarea impozitelor si taxelor; - raportul juridic fiscal: continutul, subiectele, imputernicitii si obligatiile reprezentantilor legali; - dispozitii generale privind raportul de drept material fiscal: creantele fiscale, obligatiile fiscale, nasterea creantelor si obligatiilor fiscale, stingerea creantelor fiscale, creditorii si debitorii, platitorul, raspunderea solidara; - dispozitii procedurale generale: competenta organului fiscal, actul administrativ fiscal, administrarea si aprecierea probelor; - inregistrarea fiscala si evidenta contabila si fiscala: obligatia de inregistrare fiscala, declararea filialelor si a sediilor secundare, obligatia de a conduce evidenta fiscala; - declaratia fiscala: obligatia de depunere, forma si continutul declaratiei; - stabilirea impozitelor si taxelor: decizia de impunere, acte asimilate deciziei de impunere, prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale; IX. Inspectia fiscala Sfera inspectiei fiscale: - obiectul si functiile; - persoanele supuse inspectiei fiscale; - formele si intinderea inspectiei fiscale; - proceduri de control fiscal; - perioada supusa inspectiei fiscale; Realizarea inspectiei fiscale: - competenta; - selectarea contribuabililor pentru inspectie fiscala; - avizul de inspectie fiscala, comunicarea avizului; - locul si timpul desfasurarii inspectiei fiscale; - reguli privind inspectia fiscala; - obligatia de colaborare a contribuabilului; - dreptul contribuabilului de a fi informat; - sesizarea organelor de urmarire penala; - Raportul de inspectie fiscala, Decizia de impunere. X. Colectarea creantelor fiscale - definitie; - termene de plata; - stingerea creantelor fiscale: plata, compensarea si restituirea; - dobanzi si penalitati; - inlesniri la plata; - constituirea de garantii; - masurile asiguratorii: poprirea si sechestrul asiguratoriu; - prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea;
3

creditul fiscal. cheltuieli.depunerea declaratiilor fiscale si plata impozitului.dreptul la contestatie .definitia microintreprinderii .definitii ale termenilor comuni.anul fiscal.cotele de impozitare.moneda de plata si de calcul a impozitelor si taxelor.scutiri. XIII. XV. .principiile fiscalitatii . .aspecte fiscale internationale: veniturile unui sediu permanent. . . .categorii de venituri supuse impozitului pe venit. deduceri personale.impozitele si taxele reglementate de CF. discoteci.stingerea creantelor fiscale prin executare silita. XIV. decizia de solutionare XII. . sfera de cuprindere.eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executarea silita. pierderi fiscale externe.venituri din activitati independente. impozit minim pentru baruri si cluburi de noapte.venituri din activitati agricole.barem de impunere. cheltuieli nedeductibile. . perioada impozabila. ordinea de distribuire. .plata si depunerea declaratiilor fiscale. . . .calculul impozitului pe profit: venituri. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor .venituri din premii si din jocuri de noroc. .venituri neimpozabile. . deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau faliment.contribuabili.definitia sediului permanent. anularea creantelor fiscale.optiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii. . sfera de cuprindere a impozitului.contribuabili. . pierderi fiscale. valorificarea bunurilor. . . stabilirea impozitului. .aria de cuprindere a impozitului. .venituri din salarii. XI.contestatia la executarea silita. baza impozabila. amortizarea fiscala.. .venituri din investitii: definire. . 4 .stingerea creantelor fiscale prin alte modalitati: insolvabilitatea. . . . CODUL FISCAL . Impozitul pe venit .cota de impozitare. .scopul si sfera de cuprindere a CF.venituri din pensii.venituri din cedarea folosintei bunurilor. venituri neimpozabile. .competenta de solutionare a contestatiilor. .retinerea impozitului pe dividende. Impozitul pe profit . Solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale . cazinouri si pariuri sportive.

produse accizabile: bere.platitorii taxei pe valoarea adaugata. Masuri speciale privind supravegherea productiei. . Taxa pe valoarea adaugata . importului si circulatiei unor produse accizabile. . producerea si detinerea in regim suspensiv.operatiuni scutite.regimul de supraveghere a productiei de alcool etilic: sfera de aplicare.eliberarea pentru consum.impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna.persoane impozabile si activitatea economica. .accize armonizate: definitii . . Venitul anual global: .faptul generator si exigibilitatea. supraveghetori fiscali. alcool etilic. . .baza de impozitare. XVII. .marcarea produselor alcoolice si a produselor din tutun. Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania . Accize. . .declaratii Aspecte fiscale internationale.retinerea impozitului.definitie. . . produse intermediare. . .sfera de cuprindere.declaratii anuale privind retinerea la sursa. facturile fiscale. .sfera de aplicare.faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata.venituri din alte surse.cotele de taxa pe valoarea adaugata.obligatiile platitorilor de accize. .sistemul de supraveghere a circulatiei alcoolului etilic 5 . . .sfera de aplicare. Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa.locul operatiunilor impozabile. sigilii. obligatiile supraveghetorilor fiscali. .regimul deducerilor.regimul de antrepozitare. ..plata taxei pe valoarea adaugata. evidenta operatiunilor impozabile si depunerea decontului .scutiri la plata accizelor. .operatiuni impozabile. .certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti. .nivelul accizelor. .venituri impozabile obtinute din Romania. produse din tutun. . .obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata: inregistrarea platitorilor. .stabilire . . uleiuri minerale. XVIII. bauturi fermentate altele decat bere si vinuri.contribuabili. XVI. . vinuri. importul.

contraventii si sanctiuni. Marius.infractiuni.impozitul pe spectacole.scutiri si facilitati.. *** Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. .controlul si colectarea impozitelor si taxelor locale. . cu modificarile si completarile ulterioare. alte taxe locale. *** Legea nr. Bibliografie: *** Legea nr.impozitul pe teren.taxa asupra mijloacelor de transport. cu modificarile si completarile ulterioare. XIX. 500/2002 privind Finantele publice. Contributii la perfectionarea sistemului fiscal in conditiile economiei de piata. avizelor si a autorizatiilor. cu modificarile si completarile ulterioare.definitii. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor Vorniceanu. . 388/2007 a Bugetului de stat pe anul 2008. Actele normative pot fi consultate pe site-ul www.depunerea declaratiilor. ASE Bucuresti. Teza de doctorat. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. .ro 6 .taxa pentru eliberarea certificatelor. . .taxe speciale. . .impozitul pe cladiri. Impozite si taxe locale . *** Legea nr.masuri speciale privind productia. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. *** HG nr. . 1998.taxa hoteliera. . *** Legea nr. .taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate. republicata. importul si circulatia uleiurilor minerale .mfinante.

transferuri băneşti fără contraprestaţie directă şi imediată şi fără titlu rambursabil. Finanţele reprezintă ştiinţa constituirii şi administrării mijloacelor băneşti la dispoziţia unui agent economic pentru îndeplinirea obiectului său de activitate. funcţia de stabilizare (extrafiscală) şi funcţia de redistribuire (socială). în principiu. Relaţiile financiare sunt relaţii băneşti de repartiţie a produsului global sau a componentelor sale. Ea presupune intervenţia statului în activitatea socială şi în cea economică. prezentarea caracteristicilor acestora. numită şi funcţie extrafiscală. Echilibrul financiar. d) Relaţiile financiare presupun. Când bugetul de stat este parte. Funcţia de stabilizare. are ca obiect transferul de putere de cumpărare între diferite domenii ale activităţii economico-sociale sau între diferite categorii socioprofesionale. Finanţele private Componenta privată a finanţelor are în vedere constituirea şi gestiunea resurselor necesare agenţilor economici pentru realizarea obiectului lor de activitate în condiţii normale de profitabilitate. Funcţiile finanţelor publice. relaţii reprezentând transferuri monetare. a funcţiilor şi sarcinilor sale. Relaţiile de credit. 2. adică formarea veniturilor bugetului de stat şi utilizarea lor.Capitolul I PROCESE ŞI FLUXURI FINANCIARE Obiectivele cursului: 1. numită şi funcţie fiscală sau funcţie de repartiţie. c) Relaţiile financiare au efecte cu caracter definitiv. b) Relaţiile financiare au loc organizat. cheltuirea acestora potrivit legii. 3. 7 . eradicarea evaziunii fiscale etc. Finanţele publice îndeplinesc trei funcţii principale. de asemenea. Caracteristicile relaţiilor financiare sunt: a) Relaţiile financiare sunt parte a relaţiilor economice. numită şi funcţie socială. în dublu sens. Politica financiară. Odată transferul financiar efectuat. cuantumul şi termenul ce caracterizează respectiva relaţie. Finanţele publice Componenta publică a finanţelor are în vedere: a) procurarea resurselor necesare statului şi utilizarea lor conform nevoilor acestuia. între buget şi firme sau între firme. are ca obiect formarea şi mişcarea fluxurilor financiare. modificarea de structură a patrimoniului este. Funcţia de redistribuire. ireversibilă şi. b) folosirea procesului de procurare şi utilizare a resurselor ca un mijloc (pârghie) de influenţare a desfăşurării ansamblului activităţii economico-sociale. în acest context definit de lege. Definirea relatiilor financiare. 6. Clasificare. Introducere in domeniul finantelor. respectiv efectuarea cheltuielilor prevăzute în acesta. 4. în principiu. adică pe bază legală şi de regulă cu caracter de continuitate. Se urmăreşte încasarea ritmică şi în cuantum a veniturilor statului. în calitatea sa de autoritate publică. 5. şi anume: funcţia de alocare (fiscală). are ca obiect utilizarea resurselor financiare ale statului pentru favorizarea creşterii economice şi atenuarea dezechilibrelor economice. Funcţia de alocare. suma transferată nu se mai poate reîntoarce la partea care a efectuat transferul. atunci legea precizează doar cadrul şi condiţiile creerii obligaţiei. Când bugetul de stat nu este parte. atunci legea stabileşte: obligativitatea. urmând ca partenerii să stabilească cuantumul şi termenul.

Caracteristicile relaţiilor de credit: . In cazul creditului bancar pentru nevoi curente: . adică transferul bănesc este temporar. . Criteriile de clasificare In raport cu durata relaţiilor de credit. . în care creditor este o instituţie bancară. sunt negociate între părţi. în care debitor este statul.plasarea eventualelor disponibilităţi.termenul scurt = durate de la 1 la 90 de zile.credit public. Relaţii de asigurari şi reasigurări Relaţiile de asigurări reprezintă ansamblul relaţiilor economico-financiare ce se stabilesc între asiguraţi şi asigurători. In raport cu calitatea partenerilor ce intră în relaţii de credit. de regulă. . capitalizarea. în care condiţiile de creditare le propune creditorul şi.Sunt purtătoare de dobândă. . . . remunerarea acţionarilor).constituirea (modalitatea de constituire) a capitalului social. În cazul creditului de investiţii .termenul scurt = durate de la pana la 1 an.obţinerea/crearea mijloacelor financiare necesare pentru derularea curentă a activităţii lucrative. . . Prin contractul de asigurare. acordat între partenerii de afaceri.termenul mediu = durate între 1 şi 3 ani. . . iar în cazul producerii acestora acoperă pagubele produse sau achită sumele asigurate.repartizarea profitului (acumularea. creditele se clasifică în trei mari categorii: . denumită beneficiar. iar condiţiile de creditare le fixează creditorul. Relaţii de credit Relaţiile de credit sunt relaţii băneşti de repartiţie a produsului global sau a componentelor sale. Asiguratul este persoana fizică sau juridică care în schimbul primei de asigurare îşi asigură bunurile sau se asigură împotriva unor evenimente.termenul mediu = durate între 90 şi 365 de zile. . pe termen mediu. o despăgubire sau suma asigurată.mobilizarea creanţelor. iar în cazul producerii riscului asigurat aceasta se obligă să achite asiguratului sau unei terţe persoane. . Obiectul finanţelor private include: . pe termen lung. Asigurătorul este persoana juridică (societatea de asigurare) care preia riscurile asiguraţilor. negocierea lor fiind o excepţie.termenul lung = durate de peste 5 ani.Caracteristica de normalitate este efectul acceptării de către agentul economic a unui câştig pe care el îl consideră satisfăcător pentru a-şi continua activitatea. Din punct de vedere juridic contractul de asigurare are următoarele caracteristici: 8 . relaţii reprezentând mobilizarea unor disponibilităţi băneşti în vederea acoperirii unor nevoi temporare. care de regulă fixează condiţiile de creditare. adică serviciul este remunerat. asiguratul se obligă să plătească o primă societăţii de asigurare.credit bancar. creditele se clasifică în trei categorii: pe termen scurt.credit comercial.termenul lung = durate de peste 1 an.lichidarea obligaţiilor.Au caracter rambursabil.

în primul rând sub forma primelor de asigurare iar sensul fluxului este de la asiguraţi la asigurători. el este rezultanta „stocurilor” disponibile la momentul dat la subiectul de referinţă. cât şi din punct de vedere al cuantumului (dimensiunii.are un caracter aleatoriu. Se determină astfel variaţia stării de echilibru.). . Exemplu: indicatorii fond de rulment şi necesar de fond de rulment.este un contract sinalagmatic (părţile îşi asumă obligaţii reciproce şi interdependente). de la asigurători la asiguraţi.. dar. de către o autoritate. mijloacelor. In cadrul politicii financiare regăsim: organizarea financiară. respectiv capacitatea sa de a onora în momentul dat plăţile pe care le are de făcut. în vederea realizării unor obiective sau atingerii unor scopuri de natură financiară sau nu. invers. Acesta dă informaţii privind lichiditatea la un moment dat a subiectului de referinţă. volumului) acestora. Din punct de vedere economic asigurarea presupune existenţa şi formarea unui fond de asigurare la nivelul societăţii de asigurări. pentru subiectul de referinţă. dar să nu fie solvabil în perspectivă sau. modalităţile de intervenţie (şi uneori chiar de decizie şi conducere) prin mijloace financiare. producţie în curs de fabricaţie etc. şi obligaţii. Acesta se formează în mod descentralizat pe baza primelor de asigurare achitate de asiguraţi. . adică evoluţia (dinamica) echilibrului resurse – utilizări temporare. Politica financiară Politica financiară reprezintă mulţimea de idei şi consideraţii definite. corelarea stocurilor de mijloace (utilizări) cu cele de resurse şi/sau a fluxurilor băneşti de intrare cu cele de ieşire. Este posibil ca un subiect să prezinte lichiditate. Necesarul de fond de rulment = arată disponibilul de resurse temporare (necesarul < 0) sau nevoia de resurse temporare (necesarul > 0). în sfera şi logica finanţelor.este un contract de bună credinţă . .este un contract succesiv – se execută eşalonat . echilibrul între creanţe şi disponibilităţi băneşti. De pildă. să nu prezinte lichiditate. Echilibrul financiar Echilibrul financiar se defineşte ca fiind acea stare căreia îi este caracteristică.este un contract de adeziune . În cazul static. respectiv capacitatea lui de a-şi onora obligaţiile de plată într-un interval dat.este un contract consensual – devine valabil prin acordul de voinţă exprimat de cele două părţi. atât în timp. iar sensul este invers. obţinându-se informaţii privind solvabilitatea subiectului. pe de o parte. în perspectivă. Fluxurile băneşti ce se stabilesc între asiguraţi şi asiguratori îmbracă două forme şi se desfăşoară în dublu sens astfel: .al doilea flux ia naştere în momentul producerii riscurilor sau evenimentelor asigurate când societăţile de asigurări sunt obligate să achite despăguburile sau sumele asigurate. creanţe + disponibilităţi ≥ obligaţii. 9 . pe de altă parte.este un contract oneros. tehnicilor şi procedeelor analizei financiare. folosirea instrumentelor. Fond de rulment = cuantumul cu care capitalul permanent depăşeşte utilizările permanente (de tipul active imobilizate sau active fixe) rămânând disponibil pentru acoperirea din resurse permanente a utilizărilor nepermanente (stocuri de materii prime. Echilibrul financiar se poate determina static sau dinamic. Pentru echilibrul dinamic se corectează situaţia momentului cu fluxurile de intrări/ieşiri previzionate pentru perioadele următoare. . să fie solvabil.

cu scopul de a crea un cadru de utilizare a mijloacelor financiare pentru realizarea unor obiective de strategie a dezvoltării economico-sociale. politica fiscală. Care sunt functiile finantelor publice? 2. In acest sens distingem: politica cheltuielilor publice. politica valutară. politica monetară. Ce sunt relatiile de credit si care sunt caracteristicile acestora? 10 .Politica financiară în macroeconomie este o parte a politicii generale a statului. politica vamală (componenta referitoare la taxele vamale). TESTE DE VERIFICARE: 1.

În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere. şi are de asemenea un rol important în funcţionarea unor pârghii financiare (fiscală. Procesul bugetar: elaborarea. Bugetul de stat reflectă opţiunile de politică economică. ca de exemplu: pârghia fiscală. Bugetul de stat este una din componentele majore ale sistemului financiar. mecanismul financiar. referitoare la un anumit interval de timp. Noţiuni. cu modificarile si completarile ulterioare 11 . vamală. asigurările sociale de stat. 3. de regulă un an. sistemul pieţei. 1 Legea nr. pârghia vamală. 2. cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut.Capitolul II BUGETUL DE STAT Obiectivele cursului: 1. sistemul informaţional. Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor economice. bugetul de stat. bugetul de stat exprimă în formă bănească relaţiile economice care apar în legătură cu formarea şi repartiţia. organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia. 1. Structura bugetului de stat al României. legată de existenţa statului şi a mecanismului pieţei. bugetul de stat reprezintă o lege care prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile statului pe durata unui an. bugetele locale. pârghiile economice. dar şi cu îndeplinirea funcţiilor statului. a cheltuielilor publice). Sistemul financiar include finanţele corporatiste (ale întreprinderii). Din punct de vedere juridic. 4. Un rol important îl are piaţa concurenţială. bugetul de stat este o listă de venituri şi cheltuieli ale statului. bugetele fondurilor speciale. jurisdicţia financiară. precum şi prin pârghiile economico-financiare la care poate apela. suprastructurale. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică. de obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale. 500/2002 privind Finantele publice. Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu. creditul. numit mecanism economic. aprobarea. criteriile de eficienţă. Această definire a bugetului de stat evidenţiază caracterul de act normativ (adică necesitatea aprobării lui în parlament). şi ca autoritate publică ce crează şi execută cadrul legislativ şi poate influenţa derularea mecanismului economic prin însăşi forţa sa economică. asigurările de bunuri. Bugetul de stat1 este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor. juridice) prin care se efectuează conducerea. socială şi financiară ale statului referitoare la un interval de un an. condiţionate de raporturile de interese. pârghiile financiare (în primul rând ale statului). obiective şi structuri de factură financiară prin care se efectuează conducerea: sistemul financiar. piaţa capitalurilor. la înfăptuirea lor şi a echilibrului economic. metodele de conducere financiară şi în domeniul financiar. Rolul bugetului de stat. Un rol îl are statul. caracterul previzional (fiind vorba de un interval de timp viitor) şi caracterul obligatoriu (ca de altfel al oricărei legi). având o pondere mare în produsul intern brut (circa 30%). Sub raport economic. Bugetul de stat. executia şi controlul bugetului. pârghia cheltuielilor publice. Principii bugetare. Sub aspect formal. în două ipostaze: agent economic ca oricare alt agent economic de pe piaţă. Mecanismul financiar cuprinde sistemul de metode. cadrul instituţional cu atribuţii în domeniul financiar. care reglează raportul de interese prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei. 5. de persoane şi răspundere civilă.

cotele de impunere. implicit cererea şi în consecinţă producţia. precum şi cele ale pieţei valutare. Similar funcţionează o altă cotă însemnată reprezentând cheltuielile pentru consumul public. adică faptul de a nu cunoaşte nici la restituirea lor. Cheltuielile publice constituie pârghii de reglare în special pentru consum şi producţie.Rolul de reglare se referă la înfăptuirea politicii economice a statului.Rolul alocativ se referă la finanţarea serviciilor publice.Unitatea bugetului Principiul unităţii presupune existenţa unei singure liste de venituri şi cheltuieli bugetare. dar şi a cerinţelor şi eigenţelor presupuse de procesul elaborării şi execuţiei bugetului de stat.Neafectarea veniturilor Principiul neafectării înseamnă depersonalizarea veniturilor. precum şi cea reprezentând investiţiile publice. putere de cumpărare). Impozitul pe profit este un puternic factor de influenţă pentru dimensiunea investiţiilor. în consecinţă. mecanism în care. deducerile şi scutirile. prin intermediul pieţei monetar-valutare. inclusiv a forţei de muncă. la descurajarea unor activităţi. pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru menţinerea celor existente. decurgând din funcţiile pe care şi le asumă statul. dar mai ales accizele determină în bună măsură dimensiunea cererii şi dinamica acesteia şi implicit mărimea ofertei şi a angajării factorilor de producţie.Rolul economic se referă la influenţarea dezvoltării economico-sociale. Principii bugetare Principiile bugetare reprezintă o sinteză a experienţei practicii bugetare. dinamică. termenele de plată.a. iar. . dimensiunea şi presiunea şomajului. se regăsesc şi cele monetare şi cele ale pieţelor muncii. Soldul bugetului. .Universalitatea bugetului Principiul universalităţii stipulează înscrierea în buget a tuturor veniturilor şi cheltuielilor. O cotă relativ însemnată a acestor cheltuieli o reprezintă cele salariale prin care se poate influenţa consumul privat. respectiv la stimularea sau frânarea proceselor şi fenomenelor economice. eşalonarea sarcinii anuale pe scadenţe subanuale ş.Rolul redistributiv are în vedere utilizarea unor părţi din produsul intern brut mobilizate prin impozite şi taxe şi distribuite prin intermediul cheltuielilor pe care le face statul. Bugetul de stat deţine o pondere însemnată în mecanismul de autoreglare a sistemului economiei naţionale. . bunurilor şi serviciilor. deficit sau excedent. 2. Pe de altă parte. Impozitele pe terenul agricol şi pe veniturile agricole determină într-un grad însemnat dimensiunea activităţii în agricultură şi.Bugetul general consolidat îndeplineşte mai multe roluri: . Rolul economic are o pronunţată componentă de reglare a economiei naţionale. a cursului de schimb etc. dimpotrivă. cheltuielile publice au influenţă asupra importului şi inflaţiei. are influenţă în primul rând asupra masei monetare (dimensiune.Anualitatea bugetului Principiul anualităţii menţionează anul drept intervalul de timp la care se referă bugetul. . adică la susţinerea sau promovarea unor acţiuni prin înseşi orientările bugetului sau. capitalurilor.Principiul unităţii monetare 12 .). . . asupra preţului banilor. împreună cu pârghiile bugetare. fără nici o excepţie. a raportului între cererea şi oferta de bani. ocuparea/neocuparea unui segment important din populaţia activă. Taxa pe valoarea adăugată. pentru autofinanţarea firmelor. . . nici la încasarea lor care este destinaţia expresă/punctuală ce li se rezervă. Modalitatea concretă prin care se realizeaza acest rol este reprezentata de Instrumentele fiscale (impozitele.Rolul financiar se referă la formarea şi utilizarea resurselor financiare necesare statului în exercitarea funcţiilor sale. sub forma unor sume brute şi nu a unor solduri rezultate din eventuale compensări. .

prognoză. organele autortăţii locale. toate instituţiile bugetare. Elaborarea indicatorilor macroeconomici Indicatorii macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget. în principiu. urmând ca acesta să le 2 Legea nr.Publicitatea bugetului Principiul publicităţii are în vedere informarea naţiunii. Procesul bugetar cuprinde patru etape2: elaborarea. . deoarece. sunt elaboraţi de organele abilitate până la data de 31 martie a anului curent. competente şi răspunzătoare. .Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională. . despre veniturile şi cheltuielile incluse în buget. obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi următorii 3 ani. realizarea şi controlul formării resurselor bugetare şi al alocării lor. Legea prevede conţinutul acestor etape. execuţia şi controlul. împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite. . a fiecărui cetăţean. . deoarece sfera sa de cuprindere şi efectele generate se regăsesc în macro şi microeconomie. Procesul bugetar are câteva caracteristici majore: .) sunt formulate.este democratic. deoarece are ca scop formularea. deoarece conţinutul său se referă la politica financiară a cărei formulare reprezintă decizia politică a forţelor majoritare în parlament. Aceşti indicatori sunti actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului bugetar. Procesul bugetar Procesul bugetar reprezintă mulţimea structurată a acţiunilor şi măsurilor iniţiate şi derulate de instituţiile statale competente în scopul realizării politicii financiare promovate de autoritatea guvernamentală în domeniul bugetar. Această grupare. execuţia şi controlul. dincolo de opţiunile politice. În procesul bugetar sunt angrenate mai multe instituţii: Parlamentul.este tehnic în ce priveşte formularea. nivelul şi structura veniturilor.este ciclic. Curtea de Conturi. a) Elaborarea proiectului de buget În această etapă sunt angajate toate instituţiile publice de orice nivel în vederea propunerii de resurse financiare şi de obiective pentru care să se prevadă cheltuieli din buget. graficul temporal al derulării lor.are larg impact public. Trezoreria Statului. deoarece se reia anual. trebuie respectate cerinţele funcţionării mecanismului economic şi principiul raţionalităţii. Limitele de cheltuieli Ministerul Finanţelor Publice înaintează Guvernului. Ministerul Finanţelor. cercetare economică etc. instituţiile abilitate. Pe baza unei activităţi prospective a acestuia şi în colaborare cu alte organisme de specialitate (statistică. Instituţia specializată este Ministerul Finanţelor. efectuată după criterii acceptate . . aprobarea.este decizional. precum şi în toate domeniile vieţii social-economice. până la data de 1 mai. 3.este preponderent politic. 500/2002 privind Finantele publice. toate celelalte ministere. Guvernul. precum şi pentru următorii 3 ani. cu modificarile si completarile ulterioare 13 .Specializarea bugetară Principiul specializării bugetare se referă la introducerea şi aprobarea în buget a veniturilor pe surse de provenienţă şi a cheltuielilor pe tipuri de nevoi şi destinaţii. fiind rezultat al exercitării atributelor statului de drept şi al exerciţiului puterii de stat pe seama opţiunilor liber exprimate prin vot de către cetăţeni.

temeinic justificate de către ordonatorii principali de credite. Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta. cu excepţia cazurilor deosebite. Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi Parlament/Raportul anual la buget Ministerul Finanţelor Publice. în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent. Autorităţile administraţiei publice locale au aceeaşi obligaţie pentru propunerile de transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent. precum şi alte informaţii relevante în domeniu. În caz de divergenţă hotărăşte Guvernul. Până la data de 15 iunie Ministerul Finanţelor Publice comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli.aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru buget. 14 . Camera Deputaţilor şi Senatul. În cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli. Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de către Parlament Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget. pentru anul bugetar. şi pe ordonatorii principali de credite. Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu fac obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi. precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. Aprobarea bugetului de către Parlament Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu. acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an. acestea sunt adaptate de către Guvern. Scrisoarea-cadru Ministrul finanţelor publice transmite ordonatorilor principali de credite. întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor. finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani. la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. metodologiile de elaborare a acestora. însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate. îşi aprobă bugetele proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat. precum şi alineate. pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an. articole. astfel redimensionate. Proiectele de buget şi anexele la acesta se depun la Ministerul Finanţelor Publice până la data de 1 august a fiecărui an. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget. sau. după caz. Ministerul Finanţelor Publice examinează proiectele de buget şi poartă discuţii cu ordonatorii principali de credite asupra acestora. subcapitole. 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget. în vederea definitivării proiectelor de buget. cu încadrarea în limitele de cheltuieli. pe părţi. după caz. capitole. Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale exprima politica fiscal-bugetară a Guvernului. cu consultarea Guvernului. pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu. şi estimările pentru următorii 3 ani. o scrisoare-cadru care specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget. titluri. Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent. pentru anul bugetar următor. precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice. precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale. până la data de 1 iunie a fiecărui an.

potrivit Legii finanţelor publice.informaţii de fundamentare. dar şi pentru stabilirea dimensiunii efortului (cheltuielilor) care se fac pentru un anumit domeniu.examinarea acestui proiect în comisiile permanente ale Parlamentului (educaţie. . respectiv Trezoreria Statului au ca obiectiv să cunoască şi să urmărească permanent starea încasării şi cheltuirii resurselor bugetare. până la aprobarea noului buget. cu detalierea veniturilor şi cheltuielilor şi. organisme internaţionale angajate în transferuri monetare cu bugetul. Guvernul poate încasa venituri şi le poate cheltui. . . unităţile administrativ-teritoriale. următoarele etape: . toate instituţiile bugetare (în calitate de ordonatori de credite bugetare). bănci (comisia de specialitate a Parlamentului). care. ca şi echilibrul bugetar. atunci. La execuţia bugetului participă Ministerul Finanţelor. în conformitate cu prevederile legii bugetului pe anul anterior. precum şi a legii bugetului în ansamblu. a proiectului de buget însuşit de Guvern. . . inclusiv a amendamentelor aferente provenite de la comisii.propuneri de eventuale amendări legislative privind veniturile şi cheltuielile bugetare.prezentarea în plenul Parlamentului. bănci angajate în operaţiunile bugetare. obiectiv.anexele la proiectul de buget. astfel încât bugetul să aibă caracter de lege. apărare etc. Aprobarea bugetului este de fapt actul final dintr-o procedură destul de complexă. cu propunerile de venituri şi cheltuieli ale fondurilor speciale (extrabugetare). Execuţia bugetului înseamnă încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor potrivit legii bugetului.dezbaterea în plenul Parlamentului a proiectului de buget. proiect. În măsura în care legea bugetului nu este aprobată cu cel puţin 3 zile înainte de începutul anului bugetar.). . . eventual. Acest lucru este important pentru instituirea obligativităţii contribuabililor de a vărsa veniturile pe care guvernul contează în realizarea politicii sale. fiecare comisie trebuie să se pronunţe în legătură cu acordul privind respectivul proiect.Proiectul de buget adus în dezbaterea Parlamentului include mai multe documente: . în principal. în plus faţă de alte comisii. cultură. de către primul ministru sau de către ministrul finanţelor. care în România este 1 ianuarie. . Trezoreria Statului (ca instituţie specializată a Ministerului Finanţelor şi subordonată acestuia).aprobarea prin vot a fiecărui articol din legea bugetului.publicarea în „Monitorul Oficial” a legii privind bugetul.proiectul propriu-zis de buget (pe categorii mari de venituri şi cheltuieli). ca limită minimă în ceea ce priveşte veniturile şi ca limită maximă în ceea ce priveşte cheltuielile. este chemată să se pronunţe asupra amendamentelor formulate de acestea. În cadrul acestei proceduri se întâlnesc. să efectueze încasările şi plăţile bugetare 15 . . recomandarea acestei comisii privind proiectul de buget şi menţionatele amendamente sunt înaintate plenului Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. Ministerul Finanţelor. c)Execuţia bugetului Bugetul devine operaţional numai după publicarea sa în „Monitorul oficial”. finanţe.examinarea proiectului de buget în comisia de buget. menită să asigure analiza atentă a deciziei bugetare şi alegerea celei mai adecvate opţiuni privind constituirea şi utilizarea resurselor bugetare.promulgarea legii bugetului de către Preşedintele ţării. . b) Aprobarea bugetului Aprobarea bugetului se face de către Parlament. sănătate. Execuţia bugetului începe din prima zi a anului bugetar. comisii care pot formula amendamente.expunerea de motive.

la baza deciziei stă întotdeauna un document legal de angajare: contract.principali (de gradul I).). Execuţia cheltuielilor presupune şi ea unele particularităţi. .Execuţia veniturilor se face prin operaţiuni specifice. La nivelul Ministerului Economiei si Finanţelor. Pentru cheltuielile bugetare ordinare (curente şi de capital). cheltuielile şi soldul bugetului. impozit pe consum.angajarea. împrumuturi ş. conducătorii instituţiilor publice din structura teritorială a ministerelor şi agenţiilor guvernamentale subordonate nemijlocit Guvernului (direcţii. taxă vamală. Pentru impozitele directe. astfel încât veniturile neutilizate să fie returnate bugetului de stat. .a. adică decizia pe baza căreia se autorizează efectuarea unei plăţi de către instituţia bugetară în beneficiul unui terţ. teatre etc. emisă atunci când contribuabilul plăteşte impozitul din proprie iniţiativă sau ordin de încasare.emiterea titlului de percepere. sunt: .perceperea impozitului. adică a conducătorilor de instituţii publice sau a celor mandataţi de ei şi care. adesea diferite după tipul de venit: impozit direct. adică identificarea şi dimensionarea materiei impozabile a fiecărui contribuabil. de asemenea. aşa cum au fost ele aprobate prin legea bugetului sau prin legea/legile de rectificare a acestuia. operaţiuni în sarcina ordonatorilor de credite. prevederile unor legi. inspectorate judeţene).plata. hotărâre judecătorească. venit nefiscal. se închid conturile de alocaţii bugetare.lichidarea. conducătorii instituţiilor publice operaţionale (spitale. se întocmeşte contul de execuţie bugetară pe baza căruia se determină modul în care au fost realizate veniturile. execuţia se realizează prin: . La nivelul unităţilor bugetare se întocmesc dări de seamă contabile şi conturi privind execuţia de casă a bugetului aferent şi.terţiari (de gradul III).aşezarea impozitului. adică documentul care autorizează încasarea (dispoziţie de încasare. . adică emiterea documentului prin care se va face plata: dipoziţie de plată sau ordin de plată. unităţi militare. .operaţiuni efectuate de aparatul fiscal al Ministerului Finanţelor . . emis pentru a-l anunţa pe contribuabil de obligaţia de plată sau pentru executarea silită a acestuia) . În cadrul acestor operaţiuni se includ: . în practica bugetară a ţării noastre. muzee. şcoli.operaţiuni efectuate de Trezorerie sau de băncile încasatoare . .ordonanţarea. 16 . operaţiuni în sarcina serviciului financiar al instituţiei ordonatoare de credit: . ordin al ministrului. adică încasarea efectivă a acestuia. adică determinarea mărimii impozitului ce trebuie plătit de un contribuabil şi înscrierea acesteia ca debit dintr-un rol fiscal deschis pentru fiecare dintre aceştia. adică recepţia bunurilor/serviciilor contractate şi determinarea sumei datorate furnizorilor.secundari (de gradul II). . execuţia se realizează prin: 1. Încheierea anului bugetar este marcată prin operaţiuni şi documente care să ateste încheierea execuţiei bugetare şi este diferenţiată după sistemul de execuţie: de exerciţiu sau de gestiune.evidenţa plăţilor. în special pentru transferuri în beneficiul bugetelor locale şi pentru rambursări de împrumuturi.lichidarea. miniştrii şi conducătorii agenţiilor guvernamentale subordonate direct Guvernului. adică achitarea sumei datorate. ca administrator general al execuţiei bugetare. 2.

Legea cuprinde mai multe articole.. Structura bugetului de stat al României Bugetul de stat al României3 este aprobat anual printr-o lege specială numită „Legea bugetului de stat pe anul . Curtea de Conturi este instituţia supremă de control al finanţelor publice şi care exercită un control de tip ulterior. contul de execuţie bugetară. Acesta este un control intern (spre deosebire de cel al Curţii de Conturi.. Competenţele de control sunt qvasigenerale pentru controlul financiar al Guvernului (adică se exercită la orice nivel al administraţiei de stat. 3 Legea nr. până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie. din diferite motive. şi judeţelor în jos) şi sunt circumscrise doar unităţilor în subordine pentru ceilalţi ordonatori de credite. În unele ţări această instituţie poate avea şi atribuţii de control preventiv. . inclusiv. d) Controlul execuţiei bugetului Controlul execuţiei bugetului este efectuat de Curtea de Conturi.propunerea către Parlament a unor eventuale modificări/ajustări/îmbunătăţiri a legislaţiei privind bugetul. al Ministerului Finanţelor şi al celorlalte organisme menţionate) este un control tehnic. care îl analizează şi prezintă spre adoptare Parlamentului contul general anual de execuţie a bugetului de stat.depistarea utilizării nelegale a banilor publici. eficacitatea şi economicitatea execuţiei bugetare. de la nivelul ministerelor. Acest cont general este prezentat de Ministerul Finanţelor pentru a fi discutat de Guvern. de la nivelul acestuia. dar nu mai târziu de 30 noiembrie. Contul de execuţie bugetară întocmit de Ministerul Finanţelor este numit şi cu apelativul general (cont general de execuţie bugetară) întrucât cumulează prin agregare conturile de execuţie ale tuturor ordonatorilor de credite.. 388/2007 a Bugetului de stat pe anul 2008 17 . Controlul execuţiei bugetului este efectuat şi pe filiera Guvernului. precum şi în raportul şi contul general de execuţie întocmite de Ministerul Finanţelor. 4. de la nivelul Ministerului Finanţelor şi de la nivelul diferiţilor ordonatori de credit. inclusiv al Finanţelor. adică de natură financiară. . Contul general anual de execuţie a bugetului de stat. organism subordonat (în ţara noastră) direct Parlamentului. în cazul în care. a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie se aprobă prin lege după verificarea acestora de către Curtea de Conturi. de la Guvern. şi anexe.eficienţa. . a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie. în jos) şi pentru controlul financiar al Ministerului Finanţelor (adică se exercită la orice nivel al administraţiei de stat.legalitatea şi realitatea datelor cuprinse în dările de seamă contabile şi în conturile de execuţie de casă a bugetului la oricare ordonator de credite. evaluarea eventualelor pagube şi recuperarea lor prin organe jurisdicţionale proprii sau prin instanţe din sfera puterii judecătoreşti. respectiv calitatea gestionării banilor publici la toate nivelurile. Controlul Curţii de Conturi vizează: . alocările prevăzute prin legea iniţială a bugetului au devenit insuficiente. grupate pe capitole.”. documentele pendinte şi legea execuţiei bugetului. Parlamentul execută un control politic asupra oricărei etape a procesului bugetar prin faptul că dezbate şi aprobă bugetul şi legea bugetului. al Guvernului. În afara acestuia. Acest control (al Curţii de Conturi. execuţia şi controlul execuţiei acestuia. Fiecare din nivelele menţionate are organ propriu de control financiar intern. care este extern) şi se exercită şi preventiv şi ulterior.O lege de rectificare a bugetului poate fi aprobată de Parlament.

Rambursări de credite Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2008. cu menţionarea capitolului.TOTAL din care: 1. bugetul asigurărilor sociale de sănătate.bugetele fondurilor speciale. în structură economică.Capitolele legii se referă la: .deficitul/execedentul bugetar. este prezentată o sinteză a veniturilor pe principalele componente . în care se fac precizări referitoare la colectarea veniturilor bugetare sau la unele modificări/ajustări pe care le introduce legea bugetului. bugetele fondurilor speciale. . în care se fac precizări privind modul de efectuare a cheltuielilor bugetare. . venituri din capital.structura şi regimul veniturilor bugetare. pe capitole. Împrumuturi 4.dispoziţii referitoare la bugetele locale. se prezintă astfel: CHELTUIELI . este prezentată structura economică a cheltuielilor bugetare. .TOTAL din care: 18 . precum şi unele atribuţii/responsabilităţi ale ordonatorilor de credite. incasari din rambursarea împrumuturilor). datoria publică şi împrumuturile guvernamentale. sumele defalcate în beneficiul bugetelor locale sau ca subvenţii pentru populaţie provenite din impozite şi taxe colectate la bugetul de stat. În sinteza bugetului. de asemenea. taxelor şi altor venituri ale anului bugetar. .dispoziţii generale. lista impozitelor. . .dispoziţii referitoare la agenţii economici. în general şi pe domenii de activitate. se prezintă astfel: CHELTUIELI . al veniturilor şi al soldului bugetar (deficit/excedent). de asemenea. detalierea pe articole a cheltuielilor. Cheltuielile sunt prezentate pe total şi pe părţi. Cheltuieli curente din acestea: a) Cheltuieli de personal b) Bunuri şi servicii c) Dobânzi d) Subvenţii e) Fonduri de rezervă f) Transferuri între unităţi ale administraţiei publice g) Alte transferuri h) Asistenţă socială i) Alte cheltuieli 2. în care sunt menţionate cuantumul cheltuielilor. subcapitolului. Cheltuieli de capital 3. în structură funcţională.dispoziţii finale. titlului/articolului şi aliniatului în care se încadrează respectivele cheltuieli. fiecare cuprinzând capitole şi subcapitole.regimul şi destinaţia cheltuielilor. Anexele legii bugetului de stat includ sinteza bugetului. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2008. . alte prevederi vizând cheltuielile bugetare.responsabilităţi în aplicarea legii. veniturile sunt prezentate pe cele trei componente principale (venituri curente.

titluri. articole şi alineate de cheltuieli. subcapitole. prelucrătoare şi construcţii 17) Agricultură. iar în cadrul acestora. Care sunt principiile bugetare? 4. 2. silvicultură. paragrafe. Care sunt etapele procesului bugetar? 5. servicii şi dezvoltare publică 13) Protecţia mediului 14) Acţiuni generale economice.1) Autorităţi publice şi acţiuni externe 2) Cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare 3) Alte servicii publice generale 4) Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi 5) Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei 6) Apărare 7) Ordine publică şi siguranţă naţională 8) Învăţământ 9) Sănătate 10) Cultură. comerciale şi de muncă 15) Combustibili şi energie 16) Industria extractivă. Ce este mecanismul financiar? 3. pe capitole. recreere şi religie 11) Asigurări şi asistenţă socială 12) Locuinţe. juridic si economic. Ce inseamna executia bugetului de stat? 19 . Definiti bugetul de stat din punct de vedere formal. TESTE DE VERIFICARE: 1. piscicultură şi vânătoare 18) Transporturi 19) Comunicaţii 20) Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic 21) Alte acţiuni economice Cheltuielile bugetare sunt detaliate în bugetele ordonatorilor principali de credite pe surse de finanţare.

.venituri ale bugetului de stat.venituri ordinare sau curente. .). c) provenienţa: .venituri extraordinare. 3. Clasificarea şi structura veniturilor publice.resurse de trezorerie. 4. din care: 4 Legea nr.venituri interne.venituri externe. Impozitele directe şi indirecte. credit.venituri fiscale. adică prelevări cu caracter obligatoriu. provenite din economia naţională. provenite din străinătate. . Veniturile publice4 pot fi structurate după mai multe criterii: a) conţinutul economic al veniturilor: . în care se includ: .factori monetari. sub forma obligaţiunilor de stat sau a unor credite preluate de la organisme financiare internaţionale.venituri cu destinaţie specială. Elementele impozitului.factori financiari. bănci sau consorţii bancare. .).factori sociali. la care se recurge în situaţii deosebite (împrumuturi.împrumuturi publice pe termen mediu sau lung. d) nivelul de referinţă: . . concretizaţi în numărul şi structura populaţiei şi care determină numărul contribuabilor. 2. Veniturile publice includ resursele financiare ale administraţiei de stat. Structura veniturilor bugetare totale include: I.venituri ale asigurărilor sociale de stat. concretizaţi în preţ şi evoluţia sa. Dimensiunea şi structura lor depind de un complex de factori. cu modificarile si completarile ulterioare 20 . pentru acoperirea cheltuielilor din fonduri speciale. care se concretizează în dimensiunea cheltuielilor publice.factori economici. b) ritmicitatea încasării: . .a.Capitolul III SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE Obiectivele cursului: 1. . bonurilor de tezaur ş. de tipul masă monetară.a. respectiv educaţionali. de aceea. . care sunt obţinute de stat în mod obişnuit (venituri fiscale. venituri din sectorul public etc. 500/2002 privind Finantele publice. concretizaţi în produsul intern brut şi dinamica sa. stabilite prin lege şi care au. Venituri curente. .emisiune monetară fără acoperire.. Principiile impunerii fiscale. state. . . 5. transferuri. dobândă. .factori demografici.) efectuate de Ministerul Finanţelor pentru acoperirea deficitelor temporare (goluri de casă) ale bugetelor din sistemul bugetului de stat. ajutoare etc. o flexibilitate redusă (condiţiile lor nu se pot modifica decât prin lege).factori politici şi militari. . de sănătate ş. cu scopul de a finanţa deficitul bugetar şi care generează inflaţie.venituri ale bugetelor locale. adică împrumuturi pe termen scurt (sub forma certificatelor de depozit. culturali. ale asigurărilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice cu caracter autonom. Tipurile de cote de impunere.

taxe de timbru şi de înregistrare. accize. Venituri nefiscale. Impozitele indirecte.impozite incidentale sau extraordinare. care se încasează de către organul local care le-a iniţiat.impozite ale administraţiei locale. sunt clasificate la rândul lor după mai multe criterii: După caracteristicile de fond şi formă: . caracterizată prin prelevarea conform legii a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice în vederea acoperirii cheltuielilor publice. După instituţia administratoare: .impozite de ordine.impozite personale. După obiectul impunerii: . Venituri din capital III. altele decât cele fiscale. impozitele pentru fondurile speciale. impozitul pe clădiri. . .impozite indirecte: TVA. ca cele ce reprezintă cea mai însemnată parte a veniturilor publice. instituite pentru limitarea unor acţiuni sau pentru realizarea unor obiective.impozite indirecte. alte impozite directe.impozite pe avere.impozite reale.impozite ale administraţiei centrale. nominal. . .impozite pe consum. de exemplu: suprataxele pentru limitarea consumului de tutun. Venituri fiscale.impozite permanente sau ordinare. contribuţii. aşezate pe obiecte şi care nu ţin seama de situaţia personală a contribuabilului. se clasifică după obiectul impunerii în: . la rândul lor. .impozite financiare. aşezate pe venit sau pe avere şi care ţin seama de situaţia personală a contribuabilului.taxe vamale. determină desfiinţarea respectivului impozit.impozite directe. aşezate pe venit şi/sau pe avere. . se clasifică după forma lor în: . stabilite pentru fiecare contribuabil în parte. cum sunt: impozitul funciar. nepersonalizate.venituri din monopoluri fiscale. taxe vamale. aşezate pe cheltuieli. impozitul pe activităţi industriale şi comerciale şi profesii libere.taxe de consum. alte impozite indirecte.impozite directe: impozit pe profit. . din care: . Impunerea fiscală şi principiile ei Caracteristicile. odată realizat. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate Veniturile fiscale. . impozit pe salarii şi venituri. încasate direct la bugetul de stat. rolul şi dimensiunea impunerii fiscale Impunerea fiscală este o formă de constituire a unei părţi din veniturile statului. B. 21 . . care se instituie pentru perioade determinate şi au de regulă un scop strict precizat care. . Impozitele directe. După scopul urmărit: . care au caracter peren şi se încasează periodic. stabilite pe consumul de bunuri şi servicii.impozite pe venit. . la rândul lor. instituite pentru acoperirea cheltuielilor statului. După frecvenţa încasării: . impozitul pe capitalul mobiliar sau bănesc.A. II.

. Se mai numeşte destinatar. pe care o dobândeşte statul.Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică pentru care legea stabileşte obligativitatea de plată a impozitului. Pentru contribuabilii străini există o reglementare specială.Termenul de plată reprezintă data până la care impozitul trebuie să fie achitat. de a redistribui produsul social (funcţia de redistribuire a finanţelor publice). în principal. PIB = produsul intern brut. impozitul este perceput (datorat. Suportabilitatea impunerii exprimă gradul sau nivelul fiscalităţii şi se determină pe baza indicatorului rata fiscalităţii: rf = PIB/VF unde: VF = veniturile fiscale ale statului. îndeplinesc în societate un rol complex. progresivă sau regresivă). Prin preţ. 22 .este fără contraprestaţie Veniturile fiscale. Rolul social al impozitelor se concretizează în posibilitatea. reprezentând acordul între România şi ţara de origine a respectivului contribuabil privind evitarea dublei impuneri juridice internaţionale. Acest indicator este de factură macroeconomică şi caracterizează media „poverii fiscale” într-o ţară.este obligatorie . care este suportatorul acesteia. De pildă. ceea ce în mod obişnuit este venitul contribuabilului. dar pot fi şi cetăţeni străini sau agenţi economici străini care desfăşoară activitate în România.Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică ce suportă efectiv plata impozitului.Obiectul impozitului este materia supusă impozitării: venitul. .Persoanele fizice sau juridice în cauză sunt. . Sursa poate să coincidă sau nu cu obiectul impozitului. cetăţeni români sau agenţi economici cu domiciliul în România. care este subiect al acestei taxe. .are titlu definitiv şi nerambursabil . însă.Asieta este totalitatea măsurilor pe care organele fiscale le iau în vederea aşezării impozitului pentru fiecare subiect în parte: identificarea obiectului.Cota impozitului reprezintă impozitul aferent unităţii de impunere.Unitatea de impunere este unitatea de măsură cu care se determină dimensiunea materiei impozabile. şi mai cu seamă impozitele. Elementele impozitului . . calculat şi vărsat la buget) de vânzătorul unui produs. bunul importat etc. . stabilirea mărimii sale şi calculul impozitului datorat. financiar. reprezentând în mod frecvent peste 90% din totalul acestora. Ca rezultat al impunerii fiscale se formează veniturile fiscale ale statului. economic şi social. Această cotă poate fi stabilită ca sumă fixă sau ca o cotă procentuală (constantă. în principal sub forma impozitelor şi taxelor.Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul. Impunerea fiscală are următoarele caracteristici: . Rolul economic al impozitelor se concretizează în faptul că statul poate încuraja sau nu activitatea economică. adică ceea ce se numeşte curent contribuabil. în măsura în care ei dobândesc venituri sau posedă averi în ţara noastră. . Rolul financiar al impozitelor se exprimă în faptul că ele reprezintă principalul mijloc de formare a veniturilor statului. pentru a fi suportat. în cazul taxei pe valoarea adăugată. averea. acesta poate vira taxa în sarcina cumpărătorului. deoarece impozitul în cauză este virat spre respectiva persoană. obiectul vândut/cumpărat. Toţi cei de la care se percep impozite sunt numiţi generic contribuabili.

In acest sens sunt utilizate trei variante: . caracteristica de „pârghie” a impozitului.în cote proporţionale. deoarece asigură o bună corelare a sarcinii fiscale atât cu puterea economică a contribuabilului. Taxele de consum sunt impozite indirecte al căror subiect este producătorul şi/sau comerciantul. compuse sau cote progresive pe tranşe. Impozitele directe Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate după criteriul trăsăturilor de fond şi de formă. Ele prezintă o serie de avantaje rezultate din trăsături ce răspund cerinţelor multora din principiile impunerii: sunt nominative. adică posibilitatea nuanţării atitudinii statului faţă de diferite categorii de venituri. Stabilitatea este principiul potrivit căruia randamentul fiscal nu trebuie să fie influenţat de fazele ciclului economic. astfel încât nu mai suportă acest impozit. cât şi cu situaţia sa personală. sunt legate de puterea economică şi de situaţia personală a contribuabilului. Impozitele reale sunt aşezate pe obiectul activităţii şi nu mai sunt caracteristice epocii contemporane. Impunerea în cote procentuale este larg utilizată. Este utilizată pentru aşezarea unor impozite indirecte (ca de pildă acciza în sumă fixă pentru ţigări şi alcool) sau a unor taxe (în special locale).în cote progresive simple. faţă de varietatea categoriilor de activităţi. Aceasta creează o flexibilitate mai mare în constituirea veniturilor statului şi conferă. Ei transferă impozitul indirect (inclus în preţul de achiziţie) asupra preţului de vânzare a propriului produs/serviciu. Elasticitatea este principiul potrivit căruia impozitul poate fi adaptat în mod operativ la nevoile de venituri ale statului. . Impozitele indirecte Impozitele indirecte sunt aşezate asupra vânzărilor de mărfuri şi prestărilor de servicii. Toţi ceilalţi agenţi economici. al căror obiect este produsul/serviciul ce se consumă sau încasările realizate prin vânzările lor. sunt aduse la cunoştinţa plătitorului anticipat plăţii atât în ce priveşte suma de plată. inclusiv investitorii. care folosesc un bun sau serviciu includ cheltuielile de achiziţie a acestora în costul produsului/serviciului pe care ei îl fabrică şi îl oferă spre vânzare pe piaţă. ceea ce conferă acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum. Această ultimă formulare decurge din faptul că suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final. Impunerea în sume fixe este destul de limitată. Este un principiu generat de practica fiscală. Un alt principiu din grupa celor de politică financiară este cel al multitudinii impozitelor. cât şi termenele-scadenţă. Impozitele directe sunt clasificate după obiectul impunerii în impozite reale şi impozite personale.Tipuri de cote de impunere În virtutea principiului echităţii fiscale se practică două modalităţi principale de impunere: în sume fixe şi în cote procentuale. faţă de diversitatea problemelor de dezvoltare zonală etc.în cote regresive. iar suportatorul este consumatorul final (accizele şi taxele generale pe vânzări). adică să nu oscileze excesiv de la fazele ce caracterizează starea de expansiune la cele ce caracterizează starea de recesiune. deoarece nu răspunde bine cerinţei de corelare a sarcinii fiscale cu puterea economică a contribuabilului. fiind principala modalitate de aşezare a impozitului. 23 . . potrivit căruia este recomandabilă utilizarea unui sistem de impozite şi nu a unui impozit unic. Impozitele personale sunt aşezate pe venit şi pe avere şi constituie forma de impunere cea mai răspândită în zilele noastre. faţă de diverse genuri de avere. totodată.

Se obţine astfel protejarea producătorilor interni faţă de cei externi mai competitivi. de administraţie.economică: taxarea materiei prime cu scopul de a încuraja prelucrarea ei în ţară. Care sunt principiile impunerii fiscale? 2. . dar şi limitarea posibilităţilor de alegere ale consumatorilor interni. Aceste taxe au unele trăsături ale impozitelor (obligatorii. ceea ce are efecte negative asupra balanţei comerciale. ca şi a resurselor valutare ale ţării importatoare. 3. Care sunt tipurile de cote de impunere? 24 . Taxele generale reprezintă plăţi efectuate de beneficiarii unor servicii solicitate administraţiilor publice. Taxele vamale de import sunt aşezate asupra importului exprimat valoric sau fizic şi sunt generalizate în toate ţările. 3. în general. de două feluri: . de regulă materii prime sau puţin prelucrate. al căror subiect este agentul economic ce efectuează operaţiuni de comerţ exterior. După natura lor taxele pot fi: judecătoreşti. Perceperea lor se face în sarcina importatorului şi în momentul depunerii de către acesta în vamă a documentelor doveditoare ale apartenenţei respectivei partide de import.fiscală: taxarea unor produse exportabile cu caracter de monopol sau quasimonopol natural. Taxele vamale de tranzit sunt aşezate asupra volumului mărfurilor tranzitate între doi parteneri externi pe teritoriul unui stat terţ. consumatorul final. 2. dar au caracteristica de a da dreptul la contraprestaţie directă şi indirectă. cu efecte pozitive în ce priveşte numărul locurilor de muncă şi eventuala creştere a încasărilor valutare pe seama exporturilor de produse finite rezultate din prelucrare. de timbru etc. cu titlul nerambursabil. Aceste taxe au rolul de egalizare a preţului mărfii importate (de regulă mai mic) cu preţul mărfii indigene de acelaşi tip (de regulă mai mare). stabilite prin lege sau ca efect al legii). care au mare putere competitivă pe alte pieţe. TESTE DE VERIFICARE: 1. 1. Definiti elementele impozitului. Motivaţia introducerii lor este. Taxele vamale de export sunt aşezate asupra valorii exporturilor şi sunt puţin frecvente deoarece frânează exportul. în principal. al căror obiect este valoarea în vamă a respectivei operaţiuni şi al căror suportator este.Taxele vamale sunt impozite indirecte. consular. de notariat.

Capitolul IV SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE Obiectivele cursului: 1. Clasificarea cheltuielilor publice; 2. Structura cheltuielilor bugetare în România; 3. Caracteristicile principalelor cheltuieli publice. Cheltuielile publice sunt un concept financiar al cărui conţinut îl reprezintă exprimarea în formă bănească a relaţiilor economico-sociale apărute între stat (pe de o parte) şi persoane fizice şi juridice (pe de altă parte) cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului şi în scopul exercitării funcţiilor şi atribuţiilor acestuia. Conceptul de cheltuieli publice este legat de îndeplinirea funcţiei de alocare a finanţelor publice şi anume de componenta ei privind repartizarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului. În sfera de cuprindere a acestor cheltuieli se includ, după criteriul instituţiei care le efectuează: 1. cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice centrale de stat, care pot fi particularizate după sursa de finanţare în: - finanţate din bugetul de stat, - finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat, - finanţate din fonduri speciale (bugetare sau extrabugetare); 2. cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice locale 3. cheltuieli publice efectuate de organisme/administraţii internaţionale/supranaţionale. Unele din aceste cheltuieli pot fi transferuri între componentele sistemului naţional de bugete. Dacă luăm drept criteriu includerea sau nu a acestor transferuri în cheltuielile publice, acestea se clasifică în: - cheltuieli neconsolidate, care cuprind respectivele transferuri, fiind deci totalul cheltuielilor publice din sistemul naţional de bugete: TCP = Cc + Ci + Cl, unde: TCP = total cheltuieli publice, Cc = cheltuielile publice ale administraţiilor publice centrale, Ci = cheltuielile publice ale organelor administrativ-teritoriale intermediare, Cl = cheltuielile publice ale organelor administrativ teritoriale locale; - cheltuieli consolidate, care nu cuprind respectivele transferuri: CPC = TCP – T, unde: CPC = cheltuieli publice consolidate, T = transferuri între administraţiile publice centrale şi cele intermediare şi locale. Destinaţia cheltuielilor publice generează o structură a lor pe două componente: - avans de produs intern brut, reprezentând cheltuieli ale instituţiilor publice pentru formarea brută de capital; - consum definitiv de produs intern brut, reprezentând orice alte cheltuieli ale instituţiilor publice, numite în mod obişnuit şi curente sau de funcţionare. Cheltuielile publice pot fi structurate şi după criteriul sursei formale de finanţare:
25

1. cheltuieli bugetare, finanţate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele locale/intermediare sau din bugetele instituţiilor publice autonome; 2. cheltuieli finanţate din fonduri cu destinaţie specială; 3. cheltuieli extrabugetare, finanţate din resurse financiare neincluse în bugetele administraţiilor/instituţiilor publice; 4. cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei publice (în statele în care legea prevede execuţia bugetului de stat prin Trezoreria publică). Toate aceste patru criterii de structurare a cheltuielilor publice au în vedere conţinutul lor. Din acest conţinut rezultă evident deosebirea între cheltuielile publice şi cheltuielile bugetare: - Sfera cheltuielilor publice o include pe cea a cheltuielilor bugetare, adică acestea din urmă sunt parte a celor dintâi şi le includ numai pe cele efectuate din bugetul de stat, din bugetele locale/intermediare şi din bugetul asigurărilor sociale de stat. Cheltuielile publice le includ pe acestea şi, în plus, pe cele efectuate din fonduri extrabugetare, din fondurile autorităţilor/instituţiilor internaţionale/supranaţionale sau din veniturile proprii obţinute de instituţiile publice. - Cheltuielile bugetare se efectuează strict pe baza creditelor bugetare, în timp ce cheltuielile publice se efectuează şi pe baza altor surse financiare decât creditele bugetare. Aceasta înseamnă că efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face strict în limita şi pe baza aprobării lor de către Parlament sau de către autoritatea intermediară/locală investită de acesta pentru a aproba bugete. Aceasta mai înseamnă şi că efectuarea cheltuielilor bugetare este determinată nu numai de constituirea/existenţa resurselor de finanţare, ci şi, în mod neapărat, de existenţa aprobării din partea organului legislativ pentru efectuarea lor. Clasificarea cheltuielilor publice5 1. Clasificaţia administrativă, bazată pe instituţiile prin care se efectuează cheltuielile publice: minister, departament, judeţ etc. 2. Clasificaţia economică presupune două grupări: După natura cheltuielii: - cheltuieli curente sau de funcţionare, adică acelea care asigură întreţinerea activităţii instituţiei publice beneficiare, reprezentând consumuri definitive şi care anual trebuie reînoite; - cheltuieli de capital, numite şi de investiţii, care au în vedere dezvoltarea şi modernizarea instituţiei beneficiare; După tipul de cheltuială: - cheltuieli privind serviciile publice, care presupun existenţa unei contraprestaţii aferente, ca de exemplu remunerarea unui serviciu (munca unui funcţionar, o reparaţie efectuată de un depanator), plata unor furnituri etc.; - cheltuieli de transfer, care nu presupun contraprestaţie; ele reprezintă trecerea unor sume de bani de la buget la dispoziţia unor persoane fizice (pensionari, studenţi, elevi şomeri etc.), administraţii locale (judeţ, municipiu, oraş, comună) sau altor persoane juridice (instituţii, întreprinderi ş.a.). 3. Clasificaţia funcţională, care are în vedere structura de activitate: domenii, ramuri, sectoare, zone, regiuni. 4. Clasificaţia financiară are în vedere momentul în care este efectuată cheltuiala şi modul în care sunt afectate resursele financiare publice:
5

Legea nr. 500/2002 privind Finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare 26

- cheltuieli definitive, care se finalizează prin plăţi la scadenţe certe, astfel încât sting angajarea statului pentru realizarea unui anumit obiectiv; de pildă, plata salariilor angajaţilor unui spital public sau virarea unei sume în contul unei lucrări de investiţie la o primărie; - cheltuieli temporare, reprezentând operaţiuni de trezorerie, reflectate în conturi speciale, vizând rambursarea unor împrumuturi publice sau regularizarea unor avansuri; - cheltuieli virtuale, reprezentând cheltuieli care se pot declanşa numai condiţionat de producerea unui eveniment/risc; de exemplu: garanţii de stat (statul va suporta cheltuieli numai în măsura în care cel garantat nu îndeplineşte anumite clauze/condiţii pe care şi le-a asumat faţă de cel faţă de care statul a garantat); de asemenea, cheltuieli din rezerve (din rezerva bugetară, de exemplu, se acordă ajutor financiar unor zone calamitate). 5. Clasificaţia ONU, folosită inclusiv de insituţiile sale specializate, poate fi: - funcţională, identificând cheltuielile după destinaţia lor: - servicii publice generale (aparatul şi administraţia celor trei puteri în stat: legislativ, executiv, jurisdicţional), - apărare, - educaţie, - sănătate (inclusiv cercetare fundamentală), - securitate socială şi bunăstare (asistenţă, asigurări, protecţie, toate de natură socială), - acţiuni economice, - locuinţe şi servicii comunale, - recreaţie, cultură, religie, - alte cheltuieli; - economică, identificând cheltuielile după implicarea produsului intern brut: consum final, formarea brută de capital (investiţii în capital fix, creşterea stocurilor materiale, achiziţii de terenuri, active necorporale, transferuri de capital).

Structura cheltuielilor bugetare în România În planul structurii cheltuielilor bugetare, bugetul de stat include la cheltuieli o structură pe trei criterii. Clasificaţia economică grupează cheltuielile în capitole, subcapitole, articole şi aliniate, ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea publică în măsură să reflecte fidel alocarea fondurilor şi execuţia bugetară. Structura cheltuielilor bugetare, conform acestei clasificaţii, se prezintă astfel: 1) Cheltuieli curente din acestea: a) Cheltuieli de personal b) Bunuri şi servicii c) Dobânzi d) Subvenţii e) Fonduri de rezervă f) Transferuri între unităţi ale administraţiei publice g) Alte transferuri h) Asistenţă socială i) Alte cheltuieli

27

conform clasificaţiei economice. siguranţă naţională. Cheltuieli publice pentru acţiuni social-culturale 28 . şi pe capitole. cheltuielile apar întâi pe total. Toate acestea au statut de ordonator de credite principal. care.2) Cheltuieli de capital 3) Împrumuturi 4) Rambursări de credite Clasificaţia funcţională grupează cheltuielile pe părţi. în plan bugetar. subcapitole. asigurările sociale pentru sănătate. articole şi aliniate. prelucrătoare şi construcţii 17) Agricultură. În final apar cheltuielile defalcate conform clasificaţiei administrative. conform clasificaţiei funcţionale. prevăzute în clasificaţia economică. recreere şi religie 11) Asigurări şi asistenţă socială 12) Locuinţe. în cadrul lor. silvicultură. acţiuni economice şi servicii publice (generale. Caracteristicile principalelor cheltuieli publice Principalele categorii de cheltuieli publice includ cheltuieli privind: acţiuni social-culturale. A. prezentate distinct pe sectoare şi. prevăzute în clasificaţia economică. piscicultură şi vânătoare 18) Transporturi 19) Comunicaţii 20) Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic 21) Alte acţiuni economice Clasificaţia administrativă sau instituţională grupează cheltuielile pe instituţii publice centrale autonome. astfel: 1) Autorităţi publice şi acţiuni externe 2) Cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare 3) Alte servicii publice generale 4) Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi 5) Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei 6) Apărare 7) Ordine publică şi siguranţă naţională 8) Învăţământ 9) Sănătate 10) Cultură. servicii şi dezvoltare publică 13) Protecţia mediului 14) Acţiuni generale economice. asigurările sociale. au atribuţii similare faţă de unităţile care le sunt subordonate – adică ordonatorii de credite terţiari). conform clasificaţiei funcţionale. ceea ce permite identificarea sectoarelor de activitate. articole şi aliniate. comerciale şi de muncă 15) Combustibili şi energie 16) Industria extractivă. cum sunt ministerele. adică pe fiecare minister. ordine publică). în cadrul fiecăruia detaliat pe sectoare. În continuare apar cheltuielile defalcate pe părţi.a. agenţiile guvernamentale ş. apărare. În buget. care primeşte resurse şi le defalcă pentru nevoi proprii şi pentru instituţiile care le sunt subordonate (ordonatori de credite secundari. detaliat pe capitole. subcapitole.

de tradiţii. fie de unul profesional .asigurarea unui standard de viaţă ce evoluează pozitiv. reprezentând servicii gratuite sau parţial gratuite de care beneficiază întreaga populaţie sau o parte a ei. gestionate în principal de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Casa Naţională a Asigurărilor Sociale. pentru cazul în care membrii ei sunt în incapacitate temporară sau permanentă de a-şi câştiga prin muncă existenţa lor şi a familiilor lor. precum şi. iniţiate de stat faţă de fenomene sau activităţi cu efect negativ asupra populaţiei. organizată de societate.Pensia pentru muncă depusă şi limită de vârstă se acordă persoanelor care. copiilor urmaşi ai salariatului sau pensionarului decedat. sistemul asigurărilor sociale cuprinde următoarele componente: . directe. bătrâni. independent de forma de proprietate. Trimiterile la tratament balnear şi odihnă sunt drepturi pe care le primesc beneficiarii sub forma unor servicii de tratament balnear şi odihnă. B. orfani. gestionate fie de un organism guvernamental. În ţara noastră. de nivelul de cultură şi civilizaţie deja atins ş. . punându-i temporar în situaţia de a nu-şi putea câştiga existenţa prin activitatea pe care o desfăşoară în mod obişnuit. Securitatea socială se referă la acţiuni cu adresă.asigurările sociale de stat. Drepturile de asigurări sociale ale beneficiarilor pot fi: pensiile.garantarea unui venit minim.a. cu caracter general.În epoca contemporană (după 1950). persoanelor invalide şi soţului supravieţuitor al pensionarului (începând de la o anumită vârstă şi dacă nu are alt venit). handicapaţi.asigurările sociale pentru sănătate. directe sau indirecte. pe baza unor servicii sociale predeterminate de regimul politico-statal. . Cheltuieli publice pentru învăţământ C.Pensia de invaliditate se acordă pentru pierderea capacităţii de muncă din cauza unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. însă condiţionat de faptul că au o anumită vechime în muncă şi o anumită vârstă. până la o anumită vârstă. specifice sau generale.Pensia de urmaş se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor.a. ale căror costuri sunt suportate în proporţie de 70% (în medie) de către asigurările sociale. indemnizaţiile şi ajutoarele. Cheltuieli publice privind asigurările sociale Asigurările sociale sunt o formă de protecţie şi sprijin.creşterea securităţii sociale în special pentru categoriile defavorizate (bolnavi. efectuarea acestor cheltuieli se bazează pe concepţia „statului bunăstării” (welfare state). au atins vârsta de pensionare şi au o vechime minimă în muncă. restul fiind suportat de către beneficiar. . Pensiile se plătesc pe toată durata vieţii de după pensionare persoanelor care îşi încetează activitatea datorită atingerii limitei de vârstă.). Protecţia socială se referă la acţiuni de orice natură. dacă la data decesului asiguratului acesta era pensionar sau întrunea condiţii pentru obţinerea unei pensii. Aceste indemnizaţii şi ajutoare pot fi grupate după obiectul lor astfel: 29 . trimiterile la tratament balnear şi odihnă. dedicate exclusiv acestui scop şi care sunt gestionate de Casa Naţională de Asigurări pentru Sănătate şi de casele judeţene şi a municipiului Bucureşti. de care beneficiază cei stabiliţi prin lege. ale cărui principii sunt: . Indemnizaţiile şi ajutoarele sunt drepturi pe care le primesc beneficiarii pentru mai multe tipuri de împrejurări/riscuri care le afectează într-un fel sau altul capacitatea de muncă. . şomeri ş. Realizarea acestei concepţii generează cheltuieli social-culturale. . .asigurările sociale profesionale. precum şi celor ce şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli/accidente nelegate de muncă. salariate fiind.

care au în vedere diminuarea costurilor presupuse de apelul la credit al agenţilor economici. care au în vedere acoperirea diferenţei între preţul de vânzare al unui produs/serviciu (mai mic) şi costul acestuia (mai mare) Dacă preţul de vînzare (mai mic) este rezultatul unei măsuri administrative a statului. c) subvenţii pentru dobânzi. Investiţiile reprezintă ajutoare financiare acordate de stat pentru dezvoltarea sectorului public în general sau. . Cheltuieli publice pentru acţiuni economice În cadrul acestei categorii de cheltuieli se includ. facilităţi la transport. modernizări. Ajutoarele financiare directe sunt: subvenţii. . Ajutoarele financiare indirecte sunt: avantaje fiscale.privind sănătatea. Subvenţiile reprezintă ajutoare financiare acordate de stat pentru agenţi economici în dificultate (activitate economică ineficientă). investiţii. Cheltuieli publice pentru cultură F. 1. Din punctul de vedere al formei pe care le îmbracă. în ramuri sau zone (regiuni) defavorizate.privind lipsa locului de muncă. E. mai ales. care iau cel mai adesea forma primei de export şi au ca scop susţinerea puterii competitive a agenţilor economici naţionali pe pieţe străine. Avansurile rambursabile reprezintă ajutoare financiare pentru finanţarea în coparticipare cu agentul economic organizator a unor acţiuni externe de prospectare a pieţei sau de prezentare de 30 . şi cheltuielile pentru protecţia mediului şi cele pentru cercetare-dezvoltare. Subvenţiile pentru export pot apărea şi sub alte forme: restituirea unor impozite plătite de exportatori (restituirea TVA pentru produsele exportate este generalizată în ţările ce practică această taxă de consum). Obiectivele de investiţii pot fi: crearea de noi unităţi economice. infrastructură (căi de comunicaţie şi utilităţi).altele. aceste cheltuieli se constituie în cea mai mare parte în ajutoare financiare: directe sau indirecte. garanţii. finanţarea informării/publicităţii. unde: pi = preţul cel mai mic pe piaţa internă. avansuri rambursabile. în mod frecvent. În paralel se pot practica alte forme de asigurări facultative de sănătate şi se pot organiza şi societăţi private pentru asigurarea sănătăţii. Cheltuielile publice pentru acţiuni economice sunt efectuate de stat în contextul funcţiei sale de reglare a proceselor economice. Subvenţiile se clasifică în trei mari categorii: a) subvenţii de funcţionare/exploatare. Cuantumul primei este stabilit astfel: PE = pi − pe . extinderea unora existente. restructurări. avantaje valutare. atunci de astfel de subvenţii pot beneficia şi agenţii economici privaţi.. D Cheltuielile publice pentru sănătate Asigurările sociale pentru sănătate Organizarea acestei componente a sistemului asigurărilor sociale are caracter obligatoriu şi funcţionează descentralizat. . pe = preţul cel mai mare pe piaţa externă. b) subvenţii pentru export.privind maternitatea.

organele puterii judecătoreşti. de prezentare sau participării la astfel de manifestări. organele puterii legislative centrale sau locale (parlamentul şi camerele sale. primării). Acestea sunt: . în care se includ: instituţia prezidenţială. Caracteristicile principalelor cheltuieli publice. organele executive centrale sau locale (guvern.a. reducerea impozitului pe profitul reinvestit. Cheltuielile publice pentru protecţia mediului 3. . diminuarea sau scutirea de unele impozite/taxe pentru investiţiile realizate în ramuri de interes major sau în zone considerate defavorizate ş. 2. saloane etc. consilii locale). ordine publică şi siguranţă naţională Cheltuielile de acest tip sunt ocazionate de necesitatea existenţei unor organe specializate. servicii de informaţii. . rezultate din însăşi existenţa statului. Garanţiile reprezintă obligaţii de plată pe care şi le asumă statul faţă de creditori şi în beneficiul unui agent economic ce a solicitat acestora un împrumut. grănicerii.a. Avantajele fiscale reprezintă obligaţii fiscale pe care agenţii economici (publici sau privaţi) le au faţă de stat şi la care acesta renunţă în beneficiul lor. în care se includ: poliţia. securitatea naţională. târguri. creditul fiscal. servicii speciale de pază şi protecţie. Cele mai uzuale forme sunt: amortizarea accelerată. arhivele statului ş.organele şi organismele militare de apărare. Care sunt criteriile dupa care se pot clasifica cheltuielile publice? 2. 31 . Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. jandarmeria. Finanţarea informării/publicităţii reprezintă ajutoare financiare destinate difuzării de informaţii.organele de ordine publică. apărare. TESTE DE VERIFICARE: 1. organizării de expoziţii. Sursa de finanţare a tuturor acestor cheltuieli o reprezintă bugetul de stat.produse.organe ale puterii şi administraţiei publice. 4. paza şi apărarea contra incendiilor. Curtea de Conturi. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare reflectă politica statului în domeniul ştiinţei şi sunt efectuate de acesta pentru a susţine şi încuraja inovarea. studiilor de marketing sau de fezabilitate. Care este structura cheltuielilor bugetare în România? 3. Aceste avansuri sunt restituite de agentul organizator din vânzările rezultate în urma respectivelor acţiuni. în cazul în care acesta din urmă nu poate onora sarcinile de rambursare convenite cu creditorii. Cheltuieli pentru servicii publice generale. alte agenţii şi oficii guvernamentale. ministere. penitenciarele. Avocatul Poporului. Curtea Constituţională. prefecturi.

Intelegerea notiunilor “fisc”. fiscalitatea se delimiteaza ca un ansamblu coerent de norme care reglementeaza impunerea contribuabililor si fundamenteaza juridic impozitele si taxele. fara afectarea personalitatii si drepturilor de care se bucura contribuabilul potrivit legislatiei fiscale si a celei generale. In definirea sistemului fiscal de catre diversi autori se pleaca in general de la modul de percepere a acestuia de catre contribuabili: totalitatea impozitelor ce trebuiesc achitate catre stat. Astfel. unitatea impunerii. Cand se vorbeste de sistemul fiscal. fisc. consideram ca nu se pot omite si alte elemente importante ale acestuia. 1998 32 6 . echitatea impunerii. “fiscal”. In cadrul general al finantelor publice ale unei tari. Functiile sistemului fiscal: instrument de mobilizare a resurselor la dispozitia statului. mecanismul fiscal. fiscalitatea reprezinta “totalitatea impozitelor si taxelor. efectuata de persoane fizice si juridice in favoarea bugetului statului in cuantumul si la termene precis stabilite de lege. De asemenea. fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat. generala si definitiva. cum ar fi: legislatia fiscala care are rolul creearii conditiilor legale si de reglementare a fiscalitatii incluzand atat drepturile si obligatiile autoritatii fiscale cat si cele ale contribuabililor si aparatului fiscal chemat sa realizeze aplicarea legislatiei fiscale in interesul puterii publice dar. ASE Bucuresti. Consideram ca aceasta definitie poate fi amendata datorita caracterului sau restrictiv. organizare si evolutie6 Obiectivele cursului 1. de corectare a dezechilibrelor." Conform dictionarului Larrousse. Functiile impozitului: de finantare a cheltuielilor publice. de politica economica. de politica financiara. teza de doctorat. Impozitele si taxele sunt instituite prin acte normative si ele sunt elemente de baza in fundamentarea si definirea notiunilor de fiscalitate. fiscal. de redistribuire. Condor defineste sistemul fiscal ca fiind “totalitatea impozitelor provenite de la persoanele fizice si juridice care alimenteaza bugetele publice”. 2. in buna masura. “sistem fiscal”.Capitolul V SISTEMUL FISCAL IN ROMANIA Concept. functia de control. functia stimulativa. Principiile impunerii: principii de echitate fiscala. care apartine acestuia. Specialistii din tara noastra au definit impozitul ca fiind plata baneasca obligatorie. a reglementarilor de natura fiscala precum si a aparatului fiscal ce vin sa influenteze direct sau indirect activitatea unui agent economic denumit contribuabil”. 5. imprumuturi si rata dobanzilor.1. Aceasta preferinta se masoara prin impozite. “Ceea ce deosebeste o tara aflata in progres de una aflata in declin este. perceperea si urmarirea platii impozitelor si taxelor datorate statului de catre contribuabil". Definirea trasaturilor ce caracterizeaza sistemul fiscal: universalitatea impunerii. functia sociala. taxe si contributii ca venituri ale statului. Contributii la perfectionarea sistemului fiscal in conditiile economiei de piata. principii social politice. Componentele sistemului fiscal: Impozite. Vorniceanu. cele trei notiuni sunt strans legate de impozite. 4. 6. I. este utilizat si termenul “fiscal" care priveste fiscul. Astazi in domeniul fiscal se intalnesc mai multe concepte. Analizate in ansamblu. preferinta aratata construirii viitorului. Marius. in afara impozitului. 3. Alaturi de fiscalitate este vehiculata notiunea de "fisc" definita ca administratia in sarcina careia revin calculul. aparatul fiscal. 1.

cuprinde un ansamblu de activitati. Conceptul de sistem in teoria fiscala a fost utilizat mai mult figurativ. Importanta sa rezida in mai multe aspecte. legiferarii. In interiorul fiecarei tari ca urmare a activitatilor economice desfasurate de subiectii economici. Daca realizarea obiectivelor de ansamblu ale sistemului necesita existenta deciziilor strategice. principii. Parametrul spatial are in vedere existenta unei multimi de teritorii locuite. au pus in evidenta complexitatea sarcinii de sistematizare si standardizare. asezarii si perceperii impozitelor si care sunt gestionate conform legislatiei fiscale. repartitie. fara a se incerca o abordare a complexului fiscal din punct de. Sistemul fiscal este un produs al gandirii. Luarea in considerare a parametrului spatial corespunde principiului teritorialitatii impozitului. Studiul sistemelor fiscale necesita luarea in considerare a doi parametri: unul de natura spatiala iar altul de natura temporala. cu privire la o multime de elemente (materie impozabila. devine un instrument financiar activ care produce efecte cuantificabile monetar servind pentru realizarea unor obiective prestabilite. Conceptele specifice cu care se opereaza in teoria fiscala sunt extrem de diverse. Acest produs al gandirii de natura financiara dupa aprobarea sa. care sunt prelucrate si combinate dupa anumite reguli in conditiile respectarii principiilor care stau la baza relatiilor sociale dintre membrii societatii. intr-un stat. Parametrul timp corespunde principiului anualitatii impozitului determinat de anualitatea exercitiului financiar si a institutiei bugetare.Economia nationala a unei tari ca parte componenta a economiei mondiale. metode. la care ulterior s-au adaugat obiective de natura economico-sociala. Impozite. intre care se manifesta relatii care apar ca urmare a proiectarii. Sistemul fiscal constituit in Romania dupa revolutie a fost conceput si organizat pe trei componente independente a. respectiv ca o contributie solicitata pentru asigurarea serviciului obligatiilor publice a Statului si colectivitatilor locale. in scopul realizarii obiectivelor sistemului. care este in corcondanta cu suveranitatea fiscala a Statului de a institui impozite. Impozitul este definit in general prin prisma functiei sale clasice. finantare creditare. schimb. procese. Mecanismul fiscal 33 . pentru a exista trebuiesc alese elementele de natura economica. cote subiecti fiscali). creeat initial pentru a raspunde unor obiective financiare.2. apare un ansamblu de relatii de productie. dar la care participa si unii subiecti economci si altor tari. iar fiscul ca administratie obligata cu perceperea impozitelor. Fiind un produs intelectual. Fiecarei tari ii corespunde un sistem fiscal cu o structura comportament si obiective bine determinate. de necesitatile financiare ale institutiei bugetare si de conceptiile etice si politice ale guvernelor. corelat cu cazurile de retroactivitate prevazute de lege. ca urmare a evolutiei societatii umane. realizarea scopului pe termen scurt vizeaza realizarea deciziilor tactice. Intr-o abordare financiara conceptul de fiscalitate este definit ca un "sistem de percepere a impozitelor" iar intr-o abordare juridica "sistem de legi referitoare la fisc la perceperea impozitului" Apar doua elemente de referinta: impozitul si fiscul. partea care ii este necesara pentru a asigura finantarea obligatiilor care ii revin si deci trebuie sa preia o parte din venitul national repartizat prin intermediul pietei intre subiectii participanti. iar fincercarile de a stabili semninificatiile standardizate. deciziei si actiunii factorului uman. desfasurate de persoane sau grupuri de persoane fizice si morale care apartin acestuia. Acesta este influentat de nivelul si structura surselor de venituri. Impozitul constituie o creatie a gandirii umane un instrument creat de om pentru ca puterea publica sa asigure omului anumite utilitati publice. Se poate considera ca sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte. vedere a teoriei sistemelor. consum. monetare si financiare. taxe si contributii ca venituri ale statului b. Aceasta intrucat puterea publica nu are posibilitatea tehnica de a prelua in momentul crearii venitului. organizate din punct de vedere administrativ si politic. care se manifesta sub forma unor fluxuri reale. 1.

) in conditiile asigurarii echilibrului financiar. impunerea trebuie sa fie mai mare pentru cei ce realizeaza venituri mai mari si mai mica pentru cei cu venituri mai modeste. Presedintia Romaniei. ca ansamblu de operatiuni prin care se stabilesc obligatiile platitorilor de impozite catrestat.c. ministerele s. Obligatiile cetatenilor decurg din insasi Constitutia tarii "Cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice. Aceasta presupune ca intreaga activitate de impunere. voita sau nu. c) Echitatea impunerii. bugetele locale. Prin intermediul impozitelor si taxelor statul isi asigura resursele banesti mobilizate la dispozitia bugetului de stat.a. Dintre trasaturile ce caracterizeaza sistemul fiscal amintim: a) Universalitatea impunerii. prezentat sub forma unei balante economice prevede si autorizeaza veniturile (sau incasarile) si cheltuielile anuale ale statului. privind formarea veniturilor fiscale ale statului. taxele si alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc doar prin lege. 1. constituind forma principala de manifestare a politicii sale financiare. de urmarire si de percepere a impozitelor si taxelor consta de fapt in aplicarea si respectarea intocmai a unor prevederi legale. cu cote corespunzatoare si se stabileste acela termen de plata). Bugetul de stat. Directia de Inspectie Fiscala din ANAF. Potrivit universalitatii. Aceasta trasatura nu se respecta mereu in practica economica si fiscala din Romania. la realizarea resurselor bugetare in functie de veniturile salariale.4. Ca document de sinteza. De exemplu. bugetele fondurilor speciale. bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu caracter autonom (Parlamentul. inseamna incalcare a legii si trebuie sanctionata . b) Unitatea impunerii. Pentru aceasta trebuie construite o serie de canale prin care statul sa-si 34 . Orice abatere.3. reprezinta resurse financiare publice ce se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat. Functiile sistemului fiscal sunt: a. Statul isi indeplineste rolul sau prin sistemul legislativ si executiv. Impozitele. impreuna cu directiile judetene de inspectie fiscala si directia de inspectie fiscala din cadrul Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. Acest lucru se realizeaza prin diferentierea cotelor de impunere. Potrivit echitatii fiecare platitor contribuie prin plata impozitelor si taxelor. bugetul asigurarilor sociale de stat. taxa pe valoarea adaugata se aplica in mod unitar tuturor celor ce intra sub incidenta ei (se aplica aceea modalitate de calcul. Astfel. c) Aparatul fiscal. iar in acest scop cel mai convenabil este sistemul de cote progresive ce se folosesc la impunerea veniturilor. au fost orientate pentru a gasi tehnici si metode ale impunerii adecvate la felul impozitului. Aparatul fiscal este format din Administratiile Finantelor Publice. el trebuie sa se caracterizeze prin anumite trasaturi si sa indeplineasca anumite functii. Guvernul. evaluarea bazei de calcul si cuantumul acestuia. in sfera de cuprindere a impunerii trebui sa se regaseasca toti platitorii care obtin sau realizeaza acelasi obiect ce intra sub incidenta impunerii Unitatea impunerii presupune ca asezarea si perceperea impozitelor si taxelor sa se faca pentru toti platitorii dupa criteriul unitare si stiintifice. Impunerea. taxele si contributiile. Eficienta de ansamblu a economiei este dependenta de modul in care functioneaza aparatul fiscal. Eforturile specialistilor in domeniu dupa 1989. Aparatul fiscal a) Impozitele. tranzactiilor imobiliare sau la taxele de succesiune. consta in identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice si juridice ce detin sau realizeaza un anumit obiect impozabil. Trasaturile si functiile sistemului fiscal Pentru ca sistemul fiscal sa raspunda unor cerinte. bugetul de stat este un act autorizat de catre Parlament si reflecta marile categorii de resurse si cheltuieli ale statului. b) Mecanismul fiscal presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici si instrumente specifice. Sistemul legal de impunere trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale". natura juridica a platitorului si instrumentele utilizate. 1.

asigure alimentarea fondurilor sale centralizate care au legatura directa cu bugetul de stat. asigura mecanismul de functionare a lor (punand la dispozitia aparatului fiscal asemenea parghii ce pot fi utilizate in controlul exercitat de stat asupra agentilor economici). prin canalele fiscale aflate in economie. Stimularea se realizeaza si prin sistemul fiscal. Avem in vedere unele facilitati pentru societatile comerciale cu capital privat care imbraca forma reducerilor sau scutirilor de plata pe diferite termene ce au functionat in cadrul economiei in cazul impozitului pe profit. precum indatorarea sau creatia monetara.5. prin stimularea agentilor economici sa foloseasca forta de munca cu randament scazut. Participarea sectorului public la economia de piata care ii este la origine releva principiul echivalentei. Functia de control al sistemului fiscal Statul nu mai poate interveni in economie prin masuri administrative ci numai prin anumite parghii economice sau financiare. Este vorba de controlul exercitat de stat printr-o serie de parghii financiare sau fiscale prin intermediul carora se penetreaza in activitatea agentilor economici pana la cele mai mici detalii. d. luate in calcul incasarile nefiscale care rezulta din vanzarile statului de anumite bunuri si servicii. reduceri suplimentare. pe de alta parte. Functia sociala a sistemului fiscal Prin sistemul fiscal trebuie sa se indeplineasca o functie de protectie sociala a anumitor categorii de cetateni. Ele nu reprezinta totusi decat o foarte mica parte a resurselor publice. in anumite conditii. 1. Functia stimulativa a sistemului fiscal Statul este interesat ca activitatea economica sa se dezvolte continuu si sa se desfasoare cu eficienta pentru ca statul isi procura veniturile pentru buget In marea lor majoritate de la agentii economici. prin largirea activitatii aparatului financiar din economie. in cadrul impozitului pe profit. Folosindu-se o serie de prevederi in asezarea impozitelor. Prin urmare. 35 . s-au acordat facilitati sub forma reducerilor. obiectivul numarul unu este verificarea bazei de calcul. Examinarea prelevarilor obligatorii si partea deficitelor publice in PIB in fiecare tara si tinand cont de dobanzile platite in cazul rambursari datoriei. Functia de finantare a cheltuielilor publice Nivelul prelevarilor obligatorii este in mare parte legat de suma cheltuielilor publice. de asemenea. Prin taxa pe valoarea adaugata se controleaza intreaga cifra de afaceri mergand pe firul problemelor pana la documentul primar ce vizeaza vanzarea produselor sau aprovizionarea cu materii prime si materiale. se are in vedere asigurarea resurselor necesare indeplinirii functiilor statului. acordarea unor reduceri de impozit pe salarii sau. pe de o parte prin facilitati de impunere. dar exista posibilitatea ca prin functia de control sa se faca radiografii complete asupra intregii activitati a agentilor economici. etc. pentru sumele reinvestite sau profiturile realizate din exportul de produse si servicii. c. iar pe de alta parte. b. pe de o parte. discutate si reconsiderate. deoarece ele sunt sursa esentiala de finantare. Verificarea se face numai din punct de vedere al indeplinirii functiilor fiscale. spre exemplu. Functia sociala a sistemului fiscal roman este mai redusa fata de tarile dezvoltate. in etapa actuala fiind analizate. furnizeaza aceste parghii iar. mergand pana la reflectarea corecta a veniturilor realizate. In Romania. Dar ele nu reprezinta unica sursa: existenta deficitelor publice necesita recurgerea la alte mijloace de finantare. apoi controlul se adanceste pana la elementele de cheltuieli ce intra in costul de productie. punctia totala exercitata de catre stat pentru a-si finanta cheltuielile sale. Functiile impozitului a. O perioada de timp. Fundamentul sistemului fiscal il detin impozitele si taxele legiferate. intrucat fondurile extrabugetare se constituie in afara bugetului insa preiau exercitiu. prima functie a sistemului fiscal este functia de instrument de mobilizare a resurselor la dispozitia statului. De exemplu. Sistemul fiscal. aceasta functie actioneaza in directia unor facilitati cum ar fi. Ar trebui. o parte din sarcinile bugetului de stat. urmand sa se legifereze renuntarea la ele.

exprima in mod simplu. Aceasta functie este justificata prin ipoteza conform careia functionarea spontana a pietei nu permite realizarea optimului colectiv. pe de alta parte. Cheltuielile publice care au progresat cel mai rapid sunt cheltuielile sociale. dar aceste fluctuatii de opinie ilustreaza in ce masura frontiera dintre sectorul privat si sectorul public sufera de influenta factorilor economici. mult timp. Una. aceasta rezulta dintr-o alegere a societatii. de exemplu. dintre SUA si Japonia pe de o parte. de exemplu. Ecartul existent. Sernnificatia macroeconomica releva intr-o conceptie keynesista politica economica Impozitul este una dintre variabilele bugetare pe care statul le stipuleaza in scopuri de stabilizare conjuncturala (politici de actiune asupra cererii globale) sau structurala (politici fiscale destinate sa favorizeze cresterea economica). 36 . Functia de redistribuire pe care ele o asigurd este de asemenea indeplinita de fiscalitate. politici. Semnificatia microeconomica este conforma viziunii liberale a interventiei statului care. sa contribuie la realizarea echilibrelor globale in cazul unei politici bugetare keynesiste si atunci analiza efectelor sale este o criza macroeconomica. 2. putem mentiona faptul ca doua reguli de echitate pot fi distinse: 1. Acestea sunt multiple si contradictorii. faptul ca sarcina impozitului trebuie sa fie in mod echitabil repartizata. fiscalitatea poate fi deci utilizata pentru corectarea esecurilor pietei. in cadrul functiei sale de alocare. este o ilustrare. mai putin ridicate in primele. Daca importanta fundamentala a rolului jucat de sectorul public este recunoscuta in toate tarile dezvoltate. de asemenea. de descurajare sau de stabilizare. cat si una de ordin tehnic (concretizata in metodele si tehnicile utilizate pentru determinarea marimii obiectului impozabil si a cuantumului impozitului). care au drept scop final stabilirea impozitului ce revine in sarcina unei persoane fizice sau juridice. Ea poate. Acest liberalism fiscal s-a mai atenuat. O alta. b.6. c. Impunerea are atat o latura de natura politica. Aceasta apreciere se bazeaza pe o judecata de valoare pe care economistii au refuzat. incepand cu anii 1970 care au dat nastere in deceniul urmator politicilor de dezangajare ale statului si de diminuare a impozitelor. Functia de corectare a dezechilibrelor Impozitul este un instrument de politicii economica ce poate juca un rol de tare. prin internalizarea efectelor interne. aceasta functie a impozitului este mai mult sau mai putin privilegiata. Obiectivele care trebuie sa le satisfaca sistemul fiscal determina criteriile de evaluare. suprima obstacolele unei bune functionari a pietei. Suma cheltuielilor publice si a prelevarilor obligatoril nete. Dupa cum se adopta o pozitie liberala sau interventionista. atribuie impozitului un rol de corectie a repartitiei veniturilor primare in scopul de a o face mai echitabila. Principiile impunerii Impunerea reprezinta un complex de masuri si operatiuni efectuate in baza legii. si aceasta analiza este o analiza microeconomica. Capacitatea impozitului de a realiza acest obiectiv de eficacitate economica este puternic controversat. precum educatie. ideologici pe care nu-i inglobeaza teoria economica a bunurilor publice. 1.Suma cheltuielilor publice raportate la PIB reflecta partajarea sarcinilor intre sectorul public si sectorul privat. mai conflictuala. inportanta lor relativa este cauza predominanta a ecarturilor ratelor prelevarilor obligatorii. progresia sa continua sa suscite critici crescande. Functia de redistribuire Inainte de toate. sanatate $1 protectie sociala. Pentru un mare numar de bunuri si de servicii. permite o finantare privata importanta a productiei anumitor bunuri. s-o integreze in campul lor de analiza. si tarile Comunitatii Europene. consensuala. Aspectul tutelar al acestei interventii poate totusi sa dea nastere la controverse. Definitia acestei functii depinde deci de opinia cu privire la caracterul just sau injust al repartitiei ce decurge din mecanismul pietei si acela al drepturilor de proprietate.

averea. respectiv sarcina altei persoane din aceeasi categorie sociala. 37 . Principii de echitate fiscala Ca notiune. poseda acelasi gen de avere sau isi apropie (prin cumparare import etc. si social. adica sa cuprinda toate categoriile sociale.) aceeasi categorie de bunuri.a. atunci cand randamentul sau ramane constant de-a lungul intregului ciclu economic. Sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere (pe cai licite sau ilicite) a unei parti din materia impozabila. . . daca se inregistreaza o crestere a cheltuielilor bugetare este necesar ca impozitul sa poata fi majorat in mod corespunzator si invers. Dupa opinia noastra. sarcina fiscala a unei categorii sociale sa fie stabilita in comparatie cu sarcina fiscala a altei categorii sociale. Principii de politica financiara La introducerea unui impozit se cere ca acesta sa indeplineasca si unele cerinte de ordin financiar. adica cu luarea in considerare a marimii venitului averii care face obiectul impunerii. adica stabilirea unui minim neimpozabil. cu exceptia persoanelor ale caror venituri se situeaza sub un anumit nivel (minimul neimpozabil). Respectarea echitatii fiscale presupune indeplinirea cumulativa a multor conditii si anume: . Astfel.). compuse. se cer a fi indeplinite mai multe conditii: Impozitul sa aiba un caracter universal. Dintre sistemele de impunere utilizate in practica fiscala internationala.Impunerea sa fie generala. acesta trebuie sa aiba un randament fiscal ridicat. iar nu numai in functie de numarul si tipul impozitelor utilizate.Stabilirea minimului neimpozabil. Aprecieri realiste privind consecintele si implicatiile de ordin economico-sociale ale unui sistem fiscal pot fi facute daca sunt avute in vedere aspecte. respectiv toate persoanele care realizeazd venituri sau care poseda un anumit gen de avere. cum. Universalitatea impozitului presupune. Un impozit este considerat stabil. adica legiferarea scutirii de impozit a unui venit minim care sa permita satisfacerea nevoilor de strict necesare. Cu alte cuvinte randamentul unui impozit nu trebuie neaparat sa sporeasca o data cu cresterea volumului productiei si a veniturilor in perioadele favorabile ale ciclului economic si nici sa scada in perioadele de criza si depresiune ale ciclului economic. ca intreaga materie impozabila apartinand unei persoane sa fie supusa la impunere. cel care permite in mai mare masura respectarea cerintelor echitatii fiscale este sistemul bazat pe utilizarea. financiar. Pentru a putea fi vorba de echitate fiscala sunt necesare impunerea diferentiata a veniturilor si a averii in functie de puterea contributiva a subiectului impozitului si scutirea de plata impozitului persoanelor cu venituri mici. Minimul neimpozabil poate fi stabilit ca atare in cazul impozitelor directe (mai ales la impozitele pe venit). numarul persoanelor aflate in intretinerea sa etc. precum si a situatiei personale a acestuia (singur. Volumul cheltuielilor privind stabilirea materiei impozabile. Pentru ca un impozit sa aiba un randament fiscal ridicat.La o anumita putere contributiva. in aceeasi masura. sa fie stabil si elastic. cotelor progresive. neavand aplicabilitate in materie de impozite indirecte. casatorit. Astfel. calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai redus posibil. un sistem fiscal trebuie apreciat de fiecare data prin prisma tuturor consecintelor sale pe plan economic. Elasticitatea impozitului presupune ca acesta sa poata fi adaptat in permanenta necesitatilor de venituri ale statului. Impunerea in cote procentuale poate fi intalnita sub forma impunerii in: cote proportionale.Sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea contributiei fiecarui platitor. in cote progresive si in cote regresive. echitatea inseamna dreptate sociala in materie de impozite. adica sa fie platit de toate persoanele (fizice sau juridice) care obtin venituri din aceeasi sursa. sunt: obiectul impunerii (veniturile. . b.

Uneori. progresive sau regresive). c. in perioada din preajma alegerilor. proportionale. Este cunoscuta. Totodata. ceea ce ar contribui si la fluidizarea circulatiei capitalului in economie. c. Impozitele pot fi folosite. de asemenea. In vederea combaterii inflatiei. practica acordarii unor facilitati fiscale contribuabililor cu venituri reduse si celor care au un anumit numar de persoane in intretinere. d. bauturi alcoolice). pentru redresarea situatiei economice. Extinderea relatiilor comerciale cu strainatatea poate fi stimulata prin masuri fiscale constand in restituirea partiala sau integrala a impozitelor indirecte aferente marfurilor exportate. cote procentuale. impozitele directe si taxele vamale. Este intalnita si opinia privind scutirea de impozit a sumelor investite de persoanele cu venituri medii pentru a determina implicarea intr-o masura sporita a clasei mijlocii in procesele investitionale. impozite. facilitarea amortizarii accelerate a capitalului din acest domeniu.cheltuielile si/sau si unele si altele). b. de extindere a exportului sau de restrangere a importului anumitor bunuri etc. dimensiunea si frecventa unor fenomene de evaziune fiscala ori de repercutare a impozitelor si taxelor si beneficiarii acestora. reducerea nivelului taxelor vamale percepute de cdtre stat la importul anumitor marfuri utilizate pentru fabricarea de produse destinate exportului. ceea ce conduce la reducerea profitului impozabil societatilor de capital din ramura sau subramura respectiva etc. in. partidul de guvemamant incearca sa-si mentina influenta in randurile unor categorii sociale. taxe si mecanismul fiscal. statul urmareste de regula realizarea mai multor obiective. categoriile sociale sau socio-profesionale supuse impunerii existenta unor cazuri de dubla impunere economica sau juridica. reducerea sau scutirea de plata impozitelor indirecte a marfurilor autohtone. Sistemul fiscal are urmatoarele componente: a. in unele tari se practica un impozit special in sarcina celibatarilor si a persoanelor casatorite fara copii. Limita accesului marfurilor straine se poate realiza prin practicarea unor taxe vamale cu caracter protectionist la importul anumitor marfuri restrangerea exportului unor categorii de produse prin practicarea de taxe vamale la exportul acestora. Principii social-politice Prin politica fiscala promovata de unele state se urmareste si realizarea unor obiective de ordin social-politic. spre exemplu. felul impunerii (in sume fixe. de stimulare ori de reducere a productiei sau consumului unor marfuri. in unele tari a fost adoptata masura reducerii impozitului aferent profitului investit in masini. apoi de folosirea impozitului ca instrument de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri si subramuri economice. se recurge frecvent si la masura majorarii impozitelor. Impozitele sunt folosite si pentru limitarea consumului unor produse care au consecinte daunatoare asupra sanatatii (tutun. cum sunt: stabilirea unor taxe vamale ridicate la import. micsorarea impozitelor directe stabilite in sarcina intreprinzatorilor care isi plaseaza capitalurile in ramura si subramura respectiva. Principii de politica economica Cu ocazia introducerii unui impozit. pentru a se influenta cresterea natalitatii. partidul de guvemamant urmareste ca politica fiscala pe care o promoveaza sa fie in concordanta cu interesele categoriilor si grupurilor sociale pe care le reprezinta. Astfel. concomitent cu alte instrumente. 2. Este vorba mai intai de procurarea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice. utilaje si alte echipamente active. Aparatul fiscal este: 38 . TESTE DE VERIFICARE 1.inspectia fiscala (controlul fiscal). pentru stimularea investitiilor particulare. Incurajarea dezvoltarii unei ramuri sau subramuri economice poate fi realizata si prin masuri de ordin fiscal. prin intermediul masurilor cu caracter fiscal. Astfel.

format din specialisti in domeniul economic. achitarea obligatiilor catre stat in functie de momentul obtinerii veniturilor. taxele si contributiile ca venituri ale statului. b. controlul fiscal si mecanismul fiscal. impunerea diferentiata a veniturilor in functie de sursa de provenienta a acestora. Garda financiara si Directiiile judetene de inspectie fiscala. 4. Care dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata? 6.Functia de redistribuire. controlul fiscal. Functia de corectare a dezechilibrelor. controlul efectuat de Garda Financiara si controlul efectuat de Curtea de Conturi. Echitatea fiscala presupune: a. Aparatul fiscal.format din Curtea de Conturi. b. c. c.Functia de corectare a dezechilibrelor. b. mecanismul fiscal.a. d. sistemul fiscal este organizat pe urmatoarele componente: a. impozitele. sociala si de control. format din Directiile judetene de Inspectie fiscala si Administratiile Finantelor publice. 3. fara discriminare. Functiile impozitului sunt: a. In Romania.Functiile stimulativa. b. Functia de instrument de mobilizare a resurselor la dispozitia statului. 7. 39 . c. b. impozitul trebuie sa fie in acelasi procent pentru toata lumea. Una din urmatoarele functii nu este caracteristica sistemului fiscal: a.aparatul fiscal. c. 5. c.reducerea impozitelor pentru persoanele fizice.impunerea diferentiata a veniturilor si a averii in functie de puterea contributiva a subiectului impunerii si stabilirea unui minim neimpozabil. b. Echitatea fiscala inseamna: a. dreptate sociala in materie de impozite. c. Functia de finantare a cheltuielilor publice. Functia de stabilizare.

adica gradul in care contribuabilii in ansamblul lor. ci il vor determina sa ia o serie de precautii mai minutioase.B. de fapt. Indicatori de cuantificare Presiunea fiscala este raportul dintre suma tuturor impozitelor. chiar suferinta.B. Presiunea fiscala este. trebuie ca impozitul sa nu creeze distorsiuni grave si ca el sa fie just. Presiunea fiscala. `Un impozit excesiv pune pe fuga materia impozabila`. economia. ca expresie a randamentului sistemului fiscal Abordarea presiunii fiscale. impozitele si taxele. Ea poate fi caracterizata prin ansamblul impozitelor sistemului fiscal`. Paradisurile fiscale. Cand sarcinile fiscale apasa prea greu asupra unei materii impozabile. Cauze. percepute la nivel central sau local. Evaziunea fiscala... pe seama rezultatelor obtinute din activitatea lor. Catul celor doi mari indicatori exprima. agravat de o stramta si egoista intelegere a datoriilor sociale. ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrangere legala de catre stat. Natura omeneasca are intotdeauna tendinta sa puna interesul general in urma interesului particular. taxelor. precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate excesiva este tot asa de vinovata ca si cei pe care ii provoaca prin aceasta la evaziune. cotizatiilor sociale si altor prelevari cu continut fiscal. Astfel. P. Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte si rau asimilate. aceasta deoarece veniturile nefiscale sunt in mod obiectiv reduse. datorita in primul rand ponderii reduse a sectorului public in economie si a gradului redus de autofinantare a activitatii institutiilor publice. `Presiunea fiscala nu este o notiune care poate fi definita printr-un raport matematic. vizeaza de fapt expresia randamentului fiscal. acesta tinde sa evadeze. Cuantificarea presiunii fiscale in cazul impozitelor individualizate. si un indicator macroeconomic agregat (P. a cunoaste produsul sistemului fiscal si totalul materiei impozabile. Studiile efectuate de specialisti au relevat o reducere importanta a evaziunii fiscale in tara noastra. Este o specie de `reflex economic` care face sa dispara capitalurile pe care fiscul tine sa le impuna prea mult.I. Este de apreciat efectul pozitiv pe care l-a avut in Romania introducerea cotei unice de impozitare de 16%. ca raport matematic. poate fi realizata la nivelul contribuabilului individual. in masura in care presiunea fiscala creste. sentiment mai puternic si mai viu manifestat in paturile orasenesti. ponderea impozitelor in totalul veniturilor publice depaseste proportii de peste 80% si chiar peste 90%.Capitolul VI. suporta. fiecare contribuabil isi poate determina gradul in care suporta fiscalitatea. a metodelor si modalitatilor defectuoase de aplicare. 40 . aplicata contribuabililor.N. `Justificarea prelevarii fiscale se afla in utilitatea economica a cheltuielilor publice pe care le serveste pentru finantare`. Amenzile fiscale nu-l vor determina pe contribuabil sa declare exact veniturile pe care le are. intre impozite si agregati economici. venitul national). Presiunea fiscala Impozitele alimenteaza in cea mai mare parte resursele publice. Cai de manifestare. Definitii. pentru a se sustrage de la obligatiile sale fata de stat. Este acest spirit de a se sutrage de la obligatiile fata de fisc. e un sentiment colectiv de imoralitate fiscala. Ea nu serveste la nimic pentru a o caracteriza. gradul de fiscalitate. ea este inclinata sa considere impozitul mai mare ca un prejudiciu. de fapt. in raport cu baza de impozitare considerata la acest nivel. societatea. Exista o psihologie a contribuabilului de a nu plati decat ceea ce nu poate sa nu plateasca. randamentul sistemului fiscal si nu sanctiunea.

care ascund operatiunile reale supuse impozitarii . Acest lucru e posibil datorită modului în care reglementările fiscale dispun stabilirea obiectului impozabil.vanzarile facute fara factura. întrucât evitarea în tot sau în parte a plăţii impozitelor. ca mijloc de fraudare a fiscului. la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului. recurge la disimularea obiectului impozabil. în întregime sau în parte. recurgând la o combinaţie neprevăzută a acestora.falsificarea bilantului. obligat sa furnizeze date in sprijinul declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului. este in mai multe state o problema acuta si frecventa. In activitatea fiscala exista insa forme care se regasesc mai frecvent: . bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice române sau straine7.diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate in realitate . precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva. mai mare sau mai mică.alcatuirea de registre contabile nereale . Această formă a evaziunii fiscale este posibilă doar când legea este lacunară si/sau prezintă inadvertenţe. poate constitui un scop în sine. Evaziune fiscala „legală“ În practică. bugetelor locale.intocmirea de declaratii false .intocmirea de documente de plati fictive . Speculând aceste vicii legislative. În general. dacă se realizează în limita exigenţelor legale.nedeclararea materiei impozabile . Această formă a evaziunii fiscale poate fi însă considerată si o modalitate de optimizare fiscală. ce are nuanţe pleonastice) care constă în conduita 7 Legea nr. în raport de propria abilitate. Evaziunea fiscala este frauduloasa cand contribuabilul. un exemplar real si altul fictiv .Ce este evaziunea fiscala? Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace.declararea de venituri impozabile inferioare celor reale . marimea acestora nefiind deloc neglijabila. Frauda fiscală La polul opus se situează frauda fiscală (termen folosit pentru a evita utilizarea noţiunii de evaziune fiscală frauduloasă sau ilicită. probleme majore ridică încadrarea unui anumit comportament al contribuabilului în asa-numita evaziune fiscală legală sau în sfera ilicitului penal (frauda fiscală). atunci permite“. datorita evaziunii fiscale. de la plata impozitelor. în considerarea principiului conform căruia „dacă legea nu interzice.solicitarea rambursarii TVA si a altor impozite si taxe pe baza unor operatiuni si documente fictive . din veniturile sau bunurile sale. ele fiind practic nelimitate. In general este greu sa se determine toate formele de evaziune de acest gen. contribuabilul se plasează într-o poziţie cât mai favorabilă în raport de legislaţia fiscală pentru a beneficia într-o măsură cât mai mare de avantajele prevăzute de aceasta astfel încât reuseste să „sustragă“ de la impunere o parte. taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat. prin evaziune fiscală „legală“ se înţelege acea conduită a contribuabilului de a ocoli prevederile legale.executarea de registre de evidente duble. taxelor si a celorlalte sume datorate bugetului de stat. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale 41 . care presupune o conventie intre patron si contabilul sef. ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa Micsorarea incasarilor bugetare din impozite. si prin urmare „tolerată“.

de foarte multe ori fiind trasată în mod artificial si conjunctural“ si. În primul rând. am adăuga noi. cu atât fenomenul evaziunii fiscale capătă amploare. servicii. numitorul comun în cazul acestor fapte îl constituie încălcarea. Aceasta deoarece principala trăsătură a impozitelor este reversibilitatea acestora. În locul unei campanii care creează confuzie în rândul populaţiei. o cauză a evaziunii fiscale o constituie. Faptele care sunt considerate evaziune fiscala Conform prevederilor Legii nr. În schimb. pusă în aplicare de un personal timid si sovăielnic sau o campanie de presă care întruneste toate elementele pentru a putea fi considerată publicitate înselătoare. nu fac altceva decât să faciliteze orientarea contribuabilului spre evaziune fiscală întrucât acest fenomen este rezultatul logic al „defectelor si inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte. o altă cauză majoră. Desele modificări ale dispoziţiilor legale. o constituie insuficienţa educaţiei cetăţenesti (fiscale) a contribuabililor. taxelor. O altă cauză a evaziunii fiscale o reprezintă absenţa unei legislaţii fiscale clare. unitare si mai ales stabile care să îngrădească posibilităţile contribuabililor de a recurge la aceste practici. Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple si complexe. predispuse uneori la încălcarea drepturilor si intereselor legitime ale plătitorilor de impozite. adică reîntoarcerea sumelor concentrate de stat pe această cale sub forma unor acţiuni. în loc să identifice cauzele reale ale evaziunii fiscale. în doctrină s-a arătat că „trasarea unei frontiere între cele două forme ale evaziunii fiscale reprezintă un demers relativ si arbitrar deoarece între ele există continuitate. Este stiut că eficienţa unui sistem fiscal se măsoară mai ales prin gradul de consimţire la impozit. Desi această diferenţiere între evaziunea fiscală legală si frauda fiscală este unanim acceptată. se poate vorbi despre un adevărat cerc vicios. Cauzele evaziunii Pentru combaterea acestui fenomen. care ar fi condus la elaborarea si aplicarea unor măsuri cu adevărat eficiente pentru combaterea ei. tocmai excesivitatea sarcinilor fiscale. contribuţiilor si celorlalte sume datorate la bugetul de stat. este de preferat o campanie de constientizare a contribuabililor cu privire la importanţa si necesitatea achitării taxelor. gratuităţi către cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societăţii. reglementarea legislativă anapoda. prin sloganuri de genul „Plăteste cu bani. Indiferent că se realizează sub forma disimulării obiectului impozabil. care este invers proporţional cu gradul de rezistenţă a contribuabililor la impozite. de ordin subiectiv de această dată. precum si al neprevederii si nepriceperii legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată pe cât sunt cei pe care îi provoacă prin aceasta la evaziune“. al metodelor defectuoase de aplicare.contribuabilului de încălcare flagrantă a legii cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor. guvernările de până acum i-au opus o legislaţie imperfectă. ar trebui identificată si pusă în aplicare o strategie unitară si mai ales perseverentă. nu cu ani!“ (si care este înselătoare întrucât în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală ne aflăm în plin câmp de acţiune a intenţiei directe ca formă de vinovăţie). asa cum am mai spus. cu atât sarcina si deci si presiunea fiscală vor apăsa contribuabilii care îsi îndeplinesc obligaţiile legale. a reglementărilor fiscale în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor legale. a subevaluării materiei impozabile sau prin orice alte căi de sustragere de la plata impozitelor. lacunară si evazivă. si. de la cazul particular la general etc. cu cât evaziunea fiscală este mai mare. social si chiar politic. în raport cu nevoia din ce în ce mai acută de a aduce bani la bugetul de stat. iar linia de demarcaţie este extrem de fragilă. dar si excesul de zel al organelor fiscale. Din acest punct de vedere. deoarece. cu implicaţii adânci la nivel economic. beneficiar al obligaţiei fiscale fiind societatea în ansamblul ei. impozitelor. precise. si deci cu evaziunea fiscală. contribuţiilor si oricăror altor sume datorate bugetului de stat. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale sunt considerate evaziune fiscala urmatoarele fapte: 42 . cu intenţie. care însă are drept motive tocmai amploarea pe care o are acest fenomen. cu cât presiunea fiscală este mai mare. În final.

substituirea. degradarea sau înstrainarea de catre debitori ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate. taxelor sau contributiilor având drept rezultat obtinerea. cu intentie. de la bugetul de stat. folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor. incinte sau pe terenuri. . .ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.stabilirea.000 euro. .împiedicarea organelor competente de a efectua verificari financiare. 43 . cât si în cazul în care stie ca acestea sunt falsificate.omisiunea. a impozitelor. în timp ce. fie prin împiedicarea acestora de a intra în sedii. distrugerea sau ascunderea de acte contabile. . .000 euro. daca prejudiciul este mai mare de 500.daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 100.. . fiscale sau vamale prin refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale si bunurile de patrimoniu.în cazul savârsirii unei infractiuni de evaziune fiscala.evidentierea. . sau cu amenda. daca în cursul urmaririi penale sau al judecatii. fiscale sau vamale. limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani.000 lei la 30. Reducerea pedepselor nu se aplica daca faptuitorul a mai savârsit o infractiune prevazuta de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei. în actele contabile sau în documente legale. cu rea credinta. Situatii de reducere a pedepselor . memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor. . .punerea în circulatie de timbre. pentru care a beneficiat de reducere a pedepsei. a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive. se poate aplica pedeapsa cu amenda. caz în care. având regim special) atât în cazul în care persoana în cauza nu are dreptul.000 lei.daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 50. a evidentierii. în timp ce asocierea în vederea savârsirii faptei mai sus-mentionate se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani. declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.alterarea. pedeapsa constând în privarea de libertate de la 3 la 12 ani . . fara drept.nerefacerea.000 euro. Faptele ce pot fi considerate drept sustragere de la îndeplinirea obligatiilor fiscale . învinuitul acopera integral prejudiciul cauzat.executarea de evidente contabile duble. pâna la primul termen de judecata. daca prejudiciul produs este mai mare de 100. fapta care se pedepseste cu amenda de la 5. fapta care se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda. cu intentie. limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 3 ani.000 euro. pedeapsa fiind închisoare de la 2 la 7 ani . a unor sume de bani sau compensari necuvenite. limitele pedepsei pentru fapta savârsita se reduc la jumatate.sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare. a documentelor de evidenta contabila distruse. se aplica o sanctiune administrativa care se înregistreaza în cazierul judiciar. banderole sau formulare tipizate (utilizate în domeniul fiscal. . pedeapsa fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani. (în cel mult 30 de zile de la scadenta) a sumelor reprezentând impozite sau contributii.retinerea sau nevarsarea. în actele contabile ori în alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. prin nedeclararea. în tot sau în parte. .sustragerea de la îndeplinirea obligatiilor fiscale. fapta care se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 10 ani . .

s-au inregistrat rezultate notabile in lupta contra infractionalitatii economico-financiare. fie pentru ca nu sunt impozabile. pentru a scapa de taxa de 2% asupra importurilor si exporturilor.specialisti în societati multinationale . se poate trai aici. comerciantii se muta în insulele învecinate marelui oras. astfel încât toate veniturile fiind obtinute în întregime din afara granitelor. organele specializate din cadrul Parchetelor. Dupa al doilea Razboi Mondial importanta paradisurilor fiscale a crescut. PARADISURILE FISCALE I. Contextul actual in care se gaseste omenirea. fie pentru ca platesc impozit pe venit sau pe beneficii mai putin ridicat decat cel platit in tara din care provin. americanii . Mai mult decat atat. O firma off shore este înregistrata într-o tara în care de fapt nu desfasoara nici un fel de activitati economice. În 1889 a doua banca ca marime din Canada. infiintarea unor organisme comune la nivelul institutiilor Uniunii Europene. Ei aveau în vedere diminuarea pretului de transfer a profitului între societatile fiice straine si societatea mama prin mijloacele evaziunii fiscale. si-a dechis o agentie în Caraibe si în Jamaica pentru a permite clientilor sa beneficieze de avantajele fiscale si financiare în operatiuni de comert international.sova. iar sucursalele respective sunt conduse de catre cetateni ai tarii “adoptive”. Beneficiile astfel neimpozitate. au servit la reinvestirea si înnoirea mijloacelor de productie. Termenul de „paradis fiscal” include toate acele state care au impozitul pe profit zero sau nesemnificativ pentru activitati comerciale sau bancare si se refera la tarile în care exista trusturi off shore si în care nivelul general al taxelor si impozitelor este foarte redus. schimburile de experienta. Paradisurile financiare sunt entitati sociale. economice si politice create pentru a atrage investitiile. organele specializate din cadrul Ministerului Administratiei si Reformei Administrative (politia economica). Între secolele XVI si XVII. manifestarea globalizarii in toate domeniile vietii economico-sociale nu avea cum sa nu aiba un corespondent si in dezvoltarea unor retele de criminalitate economico-financiara transfrontaliera. prin conlucrarea organelor abilitate din multiple tari. Bank of Nova Scotia. Radacinile istorice ale paradisului fiscal le identificam în Grecia antica. Organizatia de Lupta Antifrauda (OLAF) pentru fondurile europene. aflate în exteriorul acestuia. Notiunea de “Paradis fiscal”8 Paradisurile fiscale sunt tari sau teritorii in care persoanele fizice sau juridice stabilite aici sunt supuse unui regim privilegiat. schimbul instantaneu de informatii.ro 44 . Paradisul fiscal este un loc unde anumite taxe sunt fie percepute la un nivel scazut. orasul Londra este scutit de toate impozitele. utilizarea mijloacelor informatice performante etc. Directia Antifrauda Fiscala si Garda Financiara din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. fie nu sunt 8 www.au avut cele mai mari motive. unde. Flandra constituia un adevarat paradis fiscal.Institutiile abilitate sa actioneze pentru reducerea evaziunii fiscale sunt: Directiile de inspectie fiscala. deoarece în porturile sale comerciantii aveau un minim de restrictii. retelele de criminalitate economico-financiara sunt cu un pas inaintea celor care sunt indrituiti sa lupte impotriva lor. se pot castiga bani sau se poate obtine cetatenia. Insa. locul de instalare a bazei de lucru. In prezent exista aproximativ 70 de paradisuri fiscale. Infractorii se adapteaza mult mai rapid profundelor transformari ce au loc in lumea de azi. Aceste tari se impart in cinci tipuri: se poate alege aici domiciliul fiscal. În Evul Mediu. Printre altii. Practic acestea sunt tari în care îsi desfasoara preponderent activitatea firme cu capital strain. în urma negocierilor hanseatice.

diversificarea investitiilor. − investitiile realizate nu mai antreneaza impozite plus-valori in cazul cedarii lor. avantaje fiscale. unde firmele offshore platesc un impozit de 4. 2. − infiintarea unei filiale intr-un paradis fiscal permite cumpararea de material la pretul pietei locale. care altfel ar fi trecute cu vederea. Acest fapt permite intreprinderilor care au filiale in strainatate sa intarzie impozitarea care este subordonata repatrierii beneficiilor. − o filiala infiintata intr-o asemenea tara poate fi utilizata de o intreprindere ca punct de cumparare pentru propriile sale marfuri. De exemplu Stiftungul din Liechtenstein datoreaza un impozit egal cu 0. − firmele mutinationale interesate sa devina propriul lor asigurator. libertatea importului. precum si datorita caracterului neasigurabil al unora dintre activitatile lor. pot acorda avantaje speciale în ceea ce priveste impozitele pentru anumite persoane sau tranzactii. fapt care permite realizarea de beneficii neimpozabile. care vor fi revandute uzinelor din strainatate. Datorita presiunii internationale. In aceasta situatie se plateste o taxa anuala fixa. care constituie bunuri incorporate. dar nu mai putin de 1000 de franci elvetieni. − aceste tari sunt adesea folosite pentru a efectua tranzactii de brevete. beneficiile sunt impozitate in anul imediat urmator realizarii lor. Aceasta politica încurajeaza indivizii si firmele bogate sa investeasca în zone. marci si procedee de fabricatie. Belize etc. 45 . − tari in care se impune un venit fix. reducerea impozitelor. De exemplu Insulele Virgine. Paradisurile fiscale si regimurile fiscale preferentiale considerate nocive. datorita costurilor ridicate ale asigurarilor. − conturile in monede convertibile si secretul bancar pot usura obligatiile gestionarilor in perioada de fluctuatie a monedelor si a impozitelor pe dobanzi. Avantajele oferite de paradisurile fiscale a) beneficii oferite de paradisurile fiscale persoanelor fizice: impozitarea nula sau scazuta. − tari in care baza de impozitare nu este profitul realizat ci valoarea capitalului social. infiinteaza companii de asigurari captive. Sisteme de impozitare In functie de sistemul de impunere practicat.25% din profitul realizat. impozitul fiind calculat pe ansamblul beneficiilor nationale si straine. impozite foarte mici sau deloc. confidentialitate. b) beneficii oferite de paradisurile fiscale persoanelor juridice: − in anumite tari. profitandu-se de remizele obtinute fara a pierde beneficiul vanzarii. Acestea pot oferi profitabilitate maxima pentru afacerile derulate de firme sau persoane pe teritoriul acestora.percepute deloc. paradisurile fiscale pot fi clasificate in trei categorii: − tari in care veniturile realizate in strainatate sunt scutite total de impozitul pe profit. asigura un tratament egal de catre guvern si un control guvernamental minim. unele dintre tarile considerate paradisuri fiscale au facut modificari legislative de natura a înlatura sintagma de „paradis fiscal” aplicata statelor respective. La nivel european s-a observat ca o piedica importanta în depistarea tranzactiilor ilegale si un mijloc la care criminalitatea economico-financiara apeleaza cu succes pentru a împiedica verificarile organelor de control fiscal îl constituie sistemul bancar. Cel mai cunoscut paradis fiscal care utilizeaza acest sistem este Cipru. erodeaza bazele impunerii în alte tari si încrederea cetateanului în eficienta sistemelor fiscale în general. stabilitate politica si economica. 1.1% din valoarea capitalului social. − folosirea unui paradis fiscal faciliteaza elaborarea si punerea in circulatie a documentelor comerciale justificand respectarea reglementarilor comerciale. garanteaza împotriva exproprierii. − infiintarea unei filiale intr-o asemenea tara permite o mai mare suplete si o discretie marita in gestiune.

Actiunile la purtator nu sunt nominale. marimea capitalului social si modul de punere la dispozitia firmei este riguros reglementata. Capitalul social. Cuvinte precum Bank. Infrastructura bine dezvoltata. Asigurari.C.C. National sunt acceptate numai in anumite conditii. Investitii. Cele mai des folosite forme de societati offshore sunt: − Compania nerezidenta (non-rezident) − International Business Company (I. asigurari.B. imobiliar. 46 . Fiscalitatea este zero sau aproape zero. b) infiintarea unor firme offshore: Companiile offshore sunt supuse reglementarilor din jurisdictia de origine. Actionarii companiei pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice.) − Companiile exceptate (exempt) − L. Legea garanteaza dreptul de dispozitie absoluta a actionarului asupra intregului patrimoniu al companiei. proprietate intelectuala. Compania va fi autorizata sa desfasoare doar activitatile nominalizate in acest document. Numele. Acesta este un document semnat de catre actionarii firmei prin care sunt stabilite domeniile in care aceasta isi va desfasura activitatea. Royal.desemneaza o companie care nu desfasoara activitate comerciala in tara in care a fost inmatriculata. Directorii. Detinatorii de actiuni inregistrate sunt inregistrati in documentele companiei. (Limited Liability Company) − Trustul a) avantajele companiilor offshore: Fiscalitatea redusa.3. ceea ce inseamna ca nu realizeaza venituri din tara de rezidenta. Acestia sunt detinatorii legali ai companiei. Acestea pot fi inregistrate sau la purtator. In sistemul juridic continental. Sistemul juridic anglo-saxon este mult mai flexibil. Nu vor fi acceptate nume care contin cuvinte precum Crown. Profitul companiei offshore poate fi utilizat oricand dupa vointa beneficiarului firmei. Anonimitate.societate la limita . iar aceste state fie nu aplica nici un impozit pe profitul obtinut. In unele paradisuri fiscale exista restrictii cu privire la numele unei companii offshore. dar nu peste tot se pot obtine si avantaje fiscale. De exemplu. 5%). fie acest impozit este foarte mic (max. comert. Protectia patrimoniului. servicii. in Liechtenstein. Fond necesita o anumita procedura de acordare precum si indeplinirea unor conditii materiale inainte de acordare. Actionarii. companii offshore se pot inregistra in orice tara din lume. Teoretic. Companiile offshore sunt scutite de obligatia de a tine contabilitatea. Profitul acumulat de companiile offshore se impoziteaza in statul de rezidenta. transport maritim. Datele de identificare ale actionarilor si ale administratorilor nu sunt publice. iar cuvinte precum International. etc. precum si in evidentele publice de la Registrul Comertului. atat in fata actionarilor cat si in fata autoritatilor. investitii. actiunile firmei trebuie subscrise si achitate. European. Aceasta flexibilitate este cea mai pronuntata in Caraibe. Companiile offshore pot fi folosite in foarte multe domenii: domeniul bancar. Memorandumul de asociere. In ceea ce priveste capitalul social. Birocratie scazuta. registrele comerciale si nu sunt obligate la prezentarea bilantului contabil. finante. sistem bancar bine dezvoltat si stabil. trebuie facuta distinctia intre jurisdictia bazata pe sistemul juridic anglo-saxon si cel continental. Acestia raspund de intreaga activitate a companiei. In toate paradisurile fiscale regimul usor de impozitare al companiilor offshore este garantat prin lege. In unele paradisuri fiscale se permite inserarea in acest document a unui paragraf general in care se stipuleaza ca firma are dreptul sa desfasoare acele activitati care din punctul de vedere al directorilor pot aduce profituri insemnate. Compania offshore Offshore .L. Paradisurile fiscale ofera servicii perfecte de telecomunicatii. Actiunile companiei.

cat si proprietarii sunt trecuti in registre publice. − proprietarul sa fie non-rezident pentru a beneficia de avantajele fiscale oferite (Bahamas. in anumite tari care reprezinta paradisuri fiscale se stabileste prin lege numarul proprietarilor/directorilor (de exemplu: in Panama. pentru a putea fi infiintate si pentru a putea functiona. companiile trebuie sa aiba cel putin trei directori). − contabilitatea firmei sa se tina in tara/teritoriul respectiv (Andora. in majoritatea paradisurilor fiscale nu exista nici ingradire legala cu privire la proprietarii sau directorii companiilor offshore. Jersey. − un reprezentant in tara/teritoriul respectiv (Insulele Virgine Britanice). Belize. Ce este presiunea fiscala? 2. Anonimitate totala. De exemplu Bahamas. fiind obligate doar la plata unei taxe fixe (Bahamas. Hong Kong. Inmatricularea companiei se poate face foarte rapid (24 ore) fara a fi necesara prezenta proprietarului. Belize etc. Publicitatea partiala. Cipru. Astfel. − tinerea unei adunari generale in fiecare an (Irlanda. − firme care sunt obligate la tinerea contabilitatii. In Panama.Secretarul. Atunci cand adevaratii proprietari nu doresc ca numele lor sa apara in actele constitutive ale societatii se recurge la utilizarea proprietarilor/directorilor nominalizati. − cel putin un secretar rezident (Cook). De obicei functionarii nominalizati apar numai in actele constitutive. − desfasurarea celei mai mari parti din activitate in strainatate. − dovada referintelor bancare ale actionarilor (Gibraltar). exista si unele jurisdictii care impun anumite conditii pe care trebuie sa le indeplineasca proprietarii sau managerii acestor companii. Insulele Virgine. Datele privind identitatea directorilor/proprietarilor nu trebuie comunicate autoritatilor. contra cost. Hong Kong). De exemplu Irlanda. dar nu si ale proprietarilor. Bermude). Pentru infiintarea unei firme offshore este necesar: − sediu social in tara/teritoriul respectiv. aceste companii trebuie sa respecte conditii suplimentare legate de extrateritorialitatea activitatilor lor si de domiciliere. d) Organizarea companiilor offshore: Desi. Bermude). e) publicitatea datelor directorilor/proprietarilor: De cele mai multe ori proprietarii companiilor offshore folosesc directori si actionari imputerniciti pentru a pastra anonimatul si confidentialitatea. c) contabilitatea: Din punctul de vedere al obligativitatii tinerii contabilitatii. Alte tari impun conditii cu privire la nationalitatea directorilor. De exemplu Cipru. Totusi. cel putin unul din directori trebuie sa fie cetatean al acestui stat). TESTE DE VERIFICARE: 1. Ce este evaziunea fiscala? 47 . − instalarea administratiei si a conducerii in tara/teritoriul respectiv (Uruguay). Uruguai etc. Atat directorii. urmarindu-se sa se asigure locuri de munca cetatenilor statului in care firma este inmatriculata (in Liechtenstein de exemplu. de exemplu in registrul Comertului se inregistreaza numai datele de identitate ale directorilor.). Poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. in functie de locul unde isi au sediul social firmele offshore se impart in: − firme care nu trebuie sa tina nici un fel de contabilitate. Nauru. Acesta pastreaza toate documentele companiei si este responsabil de relatiile companiei cu Registrul Comertului si cu organizatiile guvernamentale. Publicitatea totala. Astfel. una sau mai multe persoane accepta sa fie trecute in actele constitutive.

Enumerati 5 forme in care se poate manifesta evaziunea fiscala. Care sunt faptele ce sunt sanctionate de legea penala sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala? 6. 5. Ce sunt paradisurile fiscale? 48 .3. Ce este frauda “legala” ? 4.

Principiile care stau la baza activitatii Ministerului Economiei si Finantelor. h) de exercitare a controlului financiar public intern. b) de reglementare şi sinteză. organ de specialitate al administraţiei publice centrale. l) de autoritate de stat. în subordinea Guvernului. g) de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului. instituţie publică cu personalitate juridică. m) de autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate.1.3. prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate. instituţie publică cu personalitate juridică. în numele statului român şi al Guvernului României. j) de elaborare şi supraveghere a cadrului legal în domeniul contabilităţii.2 Ministerul Economiei si Finanţelor îndeplineşte următoarele funcţii: a) de strategie. prin care se asigură. prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul său de activitate. prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul finanţelor publice. asigurând utilizarea pârghiilor financiare şi valutare în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei agenţilor economici. 2. Ministerul Finanţelor Publice este minister cu rol de sinteză. finanţată de la bugetul de stat. prin care se asigură elaborarea şi implementarea politicii în domeniul sistemelor de management financiar şi control la instituţiile publice. 2. Ministerul Economiei si Finanţelor urmăreşte îndeplinirea măsurilor necesare în vederea realizării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană în domeniul său de activitate. e) de administrare a veniturilor statului. k) de reprezentare. b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene. d) de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte politici economico-sociale. i) de asigurare a evidenţei centralizate a bunurilor ce constituie domeniul public al statului. care aplică Strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice. 9 HG nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor 49 . 2.Capitolul VII Organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei si Finanţelor şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Obiective: Cunoasterea rolului si a functiilor Ministerului Economiei si Finantelor ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Principiile care stau la baza activităţii Ministerului Economiei si Finanţelor sunt: a) coerenţa. Organizarea si conducerea ministerului. În subordinea Ministerului Economiei si Finantelor este organizata şi funcţionează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. precum şi al funcţionării instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa. Organizarea si conducerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Ministerul Rconomiei si Finanţelor contribuie la elaborarea şi implementarea Strategiei şi a Programului de guvernare în domeniul finanţelor publice. c) de elaborare şi implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale a Guvernului. Ministerul Economiei si Finanţelor este organizat9 şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. stabilitatea şi predictibilitatea finanţelor publice pe termen mediu. f) de contractare şi administrare a datoriei publice. reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate. în exercitarea administrării generale a finanţelor publice.

fundamentarea. semnarea şi ratificarea convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri negociate. 50 . 6. 9. elaborarea şi actualizarea metodologiei privind criteriile de evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice. în condiţiile legii.c) întărirea autorităţii instituţiei. f) colaborarea cu partenerii sociali.D. 12. 2. precum şi proiectul legii de rectificare a acestuia. stabilirea de metodologii pentru elaborarea proiectelor bugetului de stat. administrarea datoriei publice. elaborarea proiectului bugetului de stat. în strânsă concordanţă cu indicatorii macroeconomici din Strategia de modernizare a administraţiei publice. urmărirea rambursarii acesteia şi achitarea dobânzilor aferente. 19. precum şi a proiectului legii de rectificare a bugetului de stat. 15. a bugetelor fondurilor speciale şi a proiectelor bugetelor locale.4. al legii bugetului de stat şi raportul asupra proiectului bugetului de stat. al legii bugetului asigurărilor sociale de stat. d) perfecţionarea managementului fondurilor publice. parafarea. negocierea. urmărirea realizarii unui management eficient şi coerent al sistemului fiscal românesc. analiza. contractarea şi garantarea împrumuturilor de stat de pe piaţa financiară internă şi externă.C. în principal. în condiţiile legii. precum şi actele normative în realizarea acesteia. 7. 2. scop în care încheie convenţii cu aceasta. cu propuneri de soluţii în acoperirea deficitului sau utilizării excedentului din contul curent al balanţei de plăţi externe.). 20. 11. a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe. asigurarea administrarii monopolului de stat. elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul contabilităţii financiare şi de gestiune şi urmărirea perfecţionarii acestuia în corelaţie cu normele europene în domeniu. stabil şi armonizat. propunerea cadrului legislativ şi stabilirea de măsuri privind împrumuturile necesare în vederea acoperirii deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice sau pentru acţiuni şi lucrări de interes public. coordonarea monitorizarii întregului program de investiţii publice. 16. stabilirea echilibrului bugetar în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat şi a rectificării acestuia.C. e) transparenţa activităţii în toate domeniile sale de activitate.E. pe baza modelului-cadru al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (O. urmărirea respectarii angajamentelor asumate prin acordurile încheiate cu organismele financiare internaţionale în domeniul datoriei publice. Ministerul Economiei si Finanţelor are. colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe. elaborarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat. în scopul şi în limitele competenţelor stabilite de lege. deschis la Banca Naţională a României. pregătirea. 13. a reglementărilor din domeniul monetar şi valutar şi informează semestrial Guvernul asupra modului de realizare a acestora. derulează operaţiuni de încasări şi plăţi. 5.E. 18. 4. g) asigurarea unui mediu de afaceri concurenţial şi predictibil. următoarele atribuţii in vederea realizarii functiilor sale: 1. a proiectului românesc de convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi urmărirea actualizarii acestuia în concordanţă cu recomandările adoptate de O. bugetului asigurărilor sociale de stat. urmărirea execuţiei operative a bugetului general consolidat. administrează contul general al Trezoreriei Statului. 8. elaborarea. având ca scop elaborarea şi menţinerea unui sistem fiscal unitar..D. stabilirea măsurilor necesare pentru încasarea veniturilor şi limitarea cheltuielilor în vederea încadrării în deficitul bugetar aprobat. propunerea de strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi soluţii de reformă în domeniul finanţelor publice. elaborarea politicii vamale în concordanţă cu cadrul legislativ existent. 10. 14. ca participant direct al Sistemului naţional de plăţi. 17. 3.

Ministrul finanţelor publice îndeplineşte. cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate. . bugetului asigurărilor pentru şomaj. Organizarea si conducerea Ministerului Economiei si Finanţelor Conducerea Ministerului este exercitata de către ministrul economiei si finanţelor. ca subiect de drepturi şi obligaţii. pe domeniile din competenţa şi responsabilitatea sa. care poate fi consultat pe site-ul www. asigurarea fundamentarii. 2. Ministrul este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de 5 secretari de stat şi de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. reprezintarea statului. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Fiecare secretar de stat coordoneaza un anumit numar de directii generale.Autoritatea Naţională a Vămilor. In subordinea sau sub autoritatea Ministerului Economiei si Finanţelor se afla urmatoarele unitati: . al cărei nucleu este format din Direcţia generală a Fondului Naţional de Preaderare şi o parte a activităţii Oficiului de Plăţi şi Contractare PHARE. contribuţia de asigurări pentru şomaj.6. 2. în faţa instanţelor. . Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Principalele obiective ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sunt: a) colectarea veniturilor bugetului de stat.Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti. cu alte instituţii publice şi cu alte organisme. prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala tine evidenta Registrului Taxelor Fiscale si Nefiscale din Romania. precum şi a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. numiţi prin decizie a primului-ministru.ro . reprezentând impozite.Garda Financiară . cu autorităţile publice locale.mfinante. care reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte autorităţi publice.Comisariatele regionale . . patronatele şi alţi exponenţi ai societăţii civile în problemele specifice activităţii sale. În cadrul Ministerului Economiei si Finanţelor Publice este organizata Autoritatea de Plată. În exercitarea atribuţiilor sale.Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. asigurarea relaţiei cu Parlamentul. reprezentând contribuţia de asigurări sociale. in structura Ministerului Finanţelor Publice este organizata la nivel de direcţii generale. conform legii.Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili Ministerul Economiei si Finantelor. coordonarii şi realizarii activităţilor specifice procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană.5. în nume propriu.Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene în subordinea cărora funcţionează administraţiile finanţelor publice municipale. contribuţia pentru 51 . Totodata. 23. cu rang de secretar de stat. . funcţia de ordonator principal de credite. precum şi în orice alte situaţii în care acesta participă nemijlocit. Ministerul Finanţelor Publice colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate din subordinea Guvernului. Consiliul Economic şi Social. sindicatele.Comisariatul general . taxe şi alte venituri ale bugetului de stat. Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si Autoritatea de Management pentru Infrastructură. conform competenţelor. administraţiile finanţelor publice orăşeneşti şi administraţiile finanţelor publice comunale. în raporturi juridice. 22. dacă legea nu stabileşte în acest scop un alt organ.21. în subordinea căreia funcţionează administraţiile finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

taxelor. stabilind măsurile necesare pentru încadrarea acestora în nivelurile stabilite potrivit legii. contribuţiilor sociale şi a celorlalte venituri bugetare. elaborează şi aplică procedurile de impunere pentru persoanele juridice şi persoanele fizice. datorate de plătitori. conform dispoziţiilor legale. 11. acţionează prin mijloace specifice pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. elaborarea şi/sau avizarea proiectelor de acte normative care conţin prevederi referitoare la administrarea veniturilor bugetare pentru care este competentă. ca subiect de drepturi şi obligaţii privind raporturile juridice fiscale şi alte activităţi ale agenţiei. în condiţiile legii. contribuţiile sociale şi alte venituri bugetare în domeniul său de activitate. contribuţiilor sociale şi al celorlalte venituri bugetare pentru a căror administrare este competentă potrivit legii. 2. taxele. elaborează proceduri de administrare a impozitelor. unitare şi nediscriminatorie a legislaţiei fiscale. 13. contribuţii sociale şi alte venituri bugetare potrivit legii. stabile şi armonizate. financiar şi vamal care au ca efect evaziunea fiscală. taxe. următoarele atribuţii: 1. administrează depunerea de către plătitori a declaraţiilor de impunere la impozite. 5. direct sau prin unităţile subordonate ale Ministerului Finanţelor Publice. exercită controlul operativ şi inopinat privind prevenirea. urmăreşte realizarea unui management eficient şi coerent al administrării fiscale. gestionează şi coordonează schimbul de informaţii intern şi intracomunitar privind taxa pe valoarea adăugată şi accize. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are. 8. descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic. 14. exercită urmărirea. numiţi prin decizie a primului-ministru. 7. 9. d) aplicarea în domeniul vamal a măsurilor specifice rezultate din Programul de guvernare şi din legislaţia în domeniul vamal. având ca scop menţinerea unei administrări fiscale unitare. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. 10. renunţarea la drepturile statului în litigiile care au legătură cu raporturile juridice fiscale poate fi formulată de organele fiscale numai cu acordul Guvernului. 52 . taxelor. al respectării legislaţiei în domeniul impozitelor. furnizează structurilor specializate ale Ministerului Finanţelor Publice informaţiile necesare fundamentării calculului contribuţiei României la bugetul Comunităţii Europene. 3. asigurarea aplicarii corecte. b) aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei privind impozitele.asigurări sociale de sănătate. numit prin decizie a primului-ministru. În realizarea obiectivelor sale. c) exercitarea prerogativelor stabilite de lege prin aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor. furnizează Ministerului Finanţelor Publice informaţii necesare fundamentării estimării veniturilor ce pot fi colectate de la contribuabili. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este ajutat în activitatea sa de 3 vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat. persoane juridice şi persoane fizice. care au calitatea de angajator sau asimilaţi ai acestora şi alte persoane care au obligaţii faţă de bugetul de stat. 12. analizează periodic modul de realizare a veniturilor bugetare pentru care este competentă. reprezintă statul în faţa instanţelor. 4. 6. precum şi evidenţa plăţilor efectuate. în baza mandatelor transmise. supravegherea şi controlul fiscal si vamal pe întreg teritoriul naţional. Conducerea si organizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat. în principal.

functioneaza in subordinea Ministerului Finanţelor Publice. în subordinea căreia funcţionează administraţiile finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti. B. Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti. organ de specialitate al administraţiei publice centrale. f. instituţie publică cu personalitate juridică. Corpul inspectorilor fiscali din Romania. Ministerul Finanţelor Publice este: a. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. organizat şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. functioneaza independent. 3. b. instituţie publică cu personalitate juridică. b. minister cu rol de sinteză. În cadrul Ministerului Finanţelor Publice . e. c. finanţată de la bugetul de stat: a. în subordinea Guvernului. c. ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Care dintre cele trei afirmatii este falsa? 2. cu buget propriu. b. Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili. (a+b+g+h+i)? 53 . Camera Auditorilor din Romania. este condusa numai de ministrul finantelor publice. h. TESTE DE VERIFICARE: 1.Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este organizată şi funcţionează Autoritatea Naţională a Vămilor. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata: A. Garda Financiară. c. Curtea de Conturi. Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene în subordinea cărora funcţionează administraţiile finanţelor publice municipale. cu buget propriu. instituţie publică cu personalitate juridică. (b+c+e+g+h). care aplică Strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice. in subordinea directa a Primului ministru. ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. ministerul care are rolul de a cheltui sumele atrase la bugetul de stat dupa criterii economice. In subordinea sau sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice se afla urmatoarele unitati: a. C.În cadrul Ministerului Finanţelor Publice . Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este organizată şi funcţionează Garda Financiară. g. d. instituţie publică cu personalitate juridică. Autoritatea Naţională a Vămilor. (a+b+c+d+f). i. administraţiile finanţelor publice orăşeneşti şi administraţiile finanţelor publice comunale.

7. amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat. Raportul Codului de procedura fiscala cu alte acte normative. 6. Raportul juridic fiscal. In situatiile unde Codul de Procedura Fiscala nu dispune se aplică prevederile Codului de procedură civilă. precum şi pentru administrarea creanţelor provenind din contribuţii. Principiile generale de conduită în administrarea impozitelor. taxelor. 8. cu modificarile si completarile ulterioare 54 . taxelor. precum şi ale altor reglementări date în aplicarea acestora.aplicarea unitară a legislaţiei. ale Codului fiscal. obligatiile fiscale. Funcţionarea Comisiei fiscale centrale Comisia fiscală centrală are responsabilităţi de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară a CPF 3. taxelor. c) soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale. Creantele fiscale. b) declararea. potrivit legii. Prevederile CPF se aplică şi pentru administrarea drepturilor vamale. Sfera de aplicare a codului de procedura fiscala. verificarea şi colectarea impozitelor. taxelor si contributiilor. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidate. Actul adminstrativ fiscal. raspunderea solidara. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea impozitelor. Declaratia fiscala. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat 1 Sfera de aplicare a Codului de procedură fiscală10 Codul de Procedura Fiscala (CPF) reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale. 10 Titlul I din OG nr. sunt enumerate astfel: . în măsura în care prin lege nu se prevede altfel. Administrarea si aprecierea probelor. Raportul Codului de procedură fiscală cu alte acte normative Administrarea impozitelor. 1. Principiile generale de conduita in administrarea impozitelor. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat se înţelege ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale în legătură cu: a) înregistrarea fiscală. Înregistrarea fiscală şi evidenţa contabilă şi fiscală. taxelor. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidate se îndeplineşte potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. 3. Prin administrarea impozitelor. stabilirea. 10. 2. taxelor. 2. 4. Estimarea bazei de impunere. prevăzute de Codul fiscal (CF). taxelor. 9.Capitolul VIII Codul de procedură fiscală Obiectivele cursului: intelegerea notiunilor si termenilor de baza utilizati in materia dreptului fiscal. 5. republicata. CPF constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor.

Raportul juridic fiscal Conţinutul raportului de drept procedural fiscal Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile şi obligaţiile ce revin părţilor. Contribuabilul fără domiciliu fiscal în România. . în condiţiile legii. în formă autentică şi în condiţiile prevăzute de lege. respectiv. o organul fiscal îndrumă contribuabilul în aplicarea prevederilor legislaţiei fiscale. . .. pentru îndeplinirea modalităţilor prevăzute pentru stabilirea. creanţa fiscală corelativă sunt cele legal determinate.buna-credinţă.dreptul de a fi ascultat.exercitarea dreptului de apreciere (organul fiscal este îndreptăţit să aprecieze. o organul fiscal este îndreptăţit să examineze.rolul activ: o organul fiscal înştiinţează contribuabilul asupra drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin în desfăşurarea procedurii potrivit legii fiscale.in cazul in care obligaţia fiscală nu a fost stabilită ori nu a fost raportată la baza de impunere reală. Revocarea împuternicirii operează faţă de organul fiscal de la data înregistrării actului de revocare. după caz. . relevanţa stărilor de fapt fiscale şi să adopte soluţia admisă de lege. Împuternicitul este obligat să înregistreze la organul fiscal actul de împuternicire. taxe. întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză). contribuabilul. precum şi alte persoane care dobândesc drepturi şi obligaţii în cadrul acestui raport. Unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale. obligaţia datorată şi. unităţile sale teritoriale. care să îndeplinească obligaţiile acestuia faţă de organul fiscal. în limita atribuţiilor delegate de către autorităţile respective.obligaţia de cooperare. exercitarea şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor părţilor din raportul de drept material fiscal. Contribuabilul este orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică ce datorează impozite. trebuie să desemneze un împuternicit. contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat. În relaţiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un împuternicit.interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voinţa legiuitorului aşa cum este exprimată în lege. precum şi de compartimentele de specialitate ale acestora. cu domiciliul fiscal în România. potrivit legii. care are obligaţia de a depune declaraţii la organele fiscale. în limitele atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin. . 55 .pastrarea secretului fiscal. Statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile sale teritoriale. starea de fapt. .limba oficială în administraţia fiscală este limba română. precum şi compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt denumite în CPF organe fiscale. din oficiu. Conţinutul şi limitele reprezentării sunt cele cuprinse în împuternicire sau stabilite de lege. Subiectele raportului juridic fiscal Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul. . alte beneficii şi valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent dacă sunt obţinute din activităţi ce îndeplinesc sau nu cerinţele altor dispoziţii legale. să obţină şi să utilizeze toate informaţiile şi documentele necesare pentru determinarea corectă a situaţiei fiscale a contribuabilului. În analiza efectuată organul fiscal va identifica şi va avea în vedere toate circumstanţele edificatoare ale fiecărui caz. unităţile administrativ-teritoriale. . . Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. 4.veniturile.

unei infirmităţi. taxe. d) obligaţia de a plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere. cât şi cuantumul creanţelor fiscale. dreptul la restituirea impozitelor. În cazul în care. taxele. obligaţiile fiscale ale asocierilor fără personalitate juridică nu sunt achitate. asociaţii răspund solidar pentru îndeplinirea acestora. În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite. din orice motiv. impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă. denumite creanţe fiscale principale. Din raporturile de drept material fiscal rezultă atât conţinutul. Obligaţiile fiscale constau in: a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau. denumite obligaţii de plată accesorii. f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor. Obligaţiile reprezentanţilor legali Reprezentanţii legali ai persoanelor fizice şi juridice. taxelor. din cauza bolii. contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal. în numele şi din averea acestora. c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele. solicita instanţei judecătoreşti competente numirea unui curator fiscal pentru contribuabilul absent. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat. denumite creanţe fiscale accesorii. la termenele legale. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat. impozitele. b) dreptul la perceperea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere. taxelor. nu poate să îşi exercite şi să îşi îndeplinească personal drepturile şi obligaţiile ce îi revin potrivit legii. potrivit legii. în aplicarea legilor fiscale. cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. al cărui domiciliu fiscal este necunoscut ori care. rezultă din raporturile de drept material fiscal. organul fiscal este îndreptăţit să solicite stingerea obligaţiei fiscale de către cel îndatorat să execute acea obligaţie în locul debitorului. Naşterea creanţelor şi obligaţiilor fiscale 56 . e) obligaţia de a calcula. 5. Creantele si Obligatiile fiscale Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care. taxele. Pentru activitatea sa curatorul fiscal va fi remunerat potrivit hotărârii judecătoreşti. În cazurile prevăzute de lege. reprezentând drepturi determinate constând în: a) dreptul la perceperea impozitelor. în condiţiile legii. persoane fizice sau juridice. aferente impozitelor. contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat. bătrâneţii sau unui handicap de orice fel. taxelor. b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele. de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată. contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat.Numirea curatorului fiscal Dacă nu există un împuternicit organul fiscal. după caz. contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat. în condiţiile legii. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat. precum şi ai asocierilor fără personalitate juridică sunt obligaţi să îndeplinească obligaţiile fiscale ale persoanelor reprezentate. taxele. dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată. toate cheltuielile legate de această reprezentare fiind suportate de cel reprezentat.

c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment. răspund solidar cu acesta următoarele persoane: a) persoanele fizice sau juridice care. republicată. plătitor de obligaţii fiscale este persoana juridică. potrivit legii. impozite. Răspunderea asociaţilor şi acţionarilor la societăţile comerciale debitoare se stabileşte potrivit Legii nr. cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plată. In acest mod ia naştere dreptul organului fiscal de a stabili şi a determina obligaţia fiscală datorată. Răspunderea persoanelor se stabileste urmare unei decizii intocmite de organul fiscal în care sunt arătate motivele de fapt şi de drept pentru care este angajată răspunderea persoanei în cauză. 57 . Pentru persoanele juridice cu sediul în România. de către sediile secundare ale persoanei juridice. cu excepţia impozitului pe venitul din salarii. creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanţă fiscală. taxe. e) alte persoane. drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizării. după caz. cât şi pentru accesoriile acesteia. acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credinţă. compensare. scutire. în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilităţii. fuziunii ori reorganizării judiciare. Drepturile şi obligaţiile din raportul juridic fiscal trec asupra succesorilor debitorului în condiţiile dreptului comun (cu exceptia amenzilor aplicate persoanei fizice). d) persoana care îşi asumă obligaţia de plată a debitorului. 31/1990 privind societăţile comerciale. cu modificările şi completările ulterioare. după caz. cu reacredinţă. dobândesc în orice mod active de la debitorii care îşi provoacă astfel insolvabilitatea. Creditorii şi debitorii În raporturile de drept material fiscal. conform legii. pentru care plata impozitului se face. Titlul de creanţă trebuie comunicat persoanei obligate la plată. Titlul de creanţă comunicat poate fi atacat în condiţiile legii. prescripţie şi prin alte modalităţi prevăzute de lege. printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică. potrivit legii. care au sedii secundare. sub orice formă. are obligaţia de a plăti sau de a reţine şi de a plăti. se constituie baza de impunere care le generează. Răspunderea este stabilită atât pentru obligaţia fiscală principală.Dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care. menţionându-se că aceasta urmează să facă plata în termenul stabilit. Plătitorul Plătitor al obligaţiei fiscale este debitorul sau persoana care. b) cel care preia. următorii: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea contribuabilului debitor. În cazul în care obligaţia de plată nu a fost îndeplinită de debitor. contribuţii. executare silită. anulare. Stingerea creanţelor fiscale Creanţele fiscale se sting prin încasare. iar debitorii sunt acele persoane care au obligaţia corelativă de plată a acestor drepturi. Decizia se supune spre aprobare conducerii organului fiscal. debitori devin. a bunurilor mobile şi imobile proprietatea acesteia. în tot sau în parte. în numele debitorului. Decizia aprobată constituie titlu de creanţă privind obligaţia la plată a persoanei răspunzătoare. în condiţiile legii. în condiţiile legii. Răspunderea solidară Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil. b) administratorii. amenzi şi alte sume datorate bugetului general consolidat. asociaţii.

În cazul impozitului pe venit. sau adresa unde locuiesc efectiv. sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor. în întregime sau cu preponderenţă. precum şi sumele afectate garantării executării unei obligaţii fiscale pot fi cesionate numai după stabilirea lor potrivit legii. competenţa revine organului fiscal pe al cărui teritoriu se realizează. În cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul României printr-un sediu permanent. potrivit legii. în condiţiile legii. Desfiinţarea cesiunii sau constatarea nulităţii acesteia ulterior stingerii obligaţiei fiscale nu este opozabilă organului fiscal. În cazul celorlalte creanţe fiscale ale bugetului general consolidat. nu se consideră adresa unde locuiesc efectiv. adresa domiciliului fiscal al oricăruia dintre asociaţi. . competenţa revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit. exercitarea controlului şi emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale în materie fiscală. prin domiciliu fiscal se înţelege: a) pentru persoanele fizice. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. . taxele şi alte sume care se datorează. cifra de afaceri. datorate de marii contribuabili. prin hotărâre a Guvernului se poate stabili altă competenţă specială de administrare. c) pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică.Competenţa în cazul sediilor secundare: 58 . în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă. taxelor. Impozitele. Competenţa organului fiscal . revine Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. În situaţia în care domiciliul fiscal nu se poate stabili. prin domiciliu fiscal se înţelege domiciliul reglementat potrivit dreptului comun sau sediul social înregistrat potrivit legii. Cesiunea produce efecte faţă de organul fiscal competent numai de la data la care aceasta i-a fost notificată. Dacă şederea are un scop exclusiv de vizită. întreruperile de scurtă durată nefiind luate în considerare.Competenţa teritorială Pentru administrarea impozitelor.Competenţa generală: Organele fiscale au competenţă generală privind administrarea creanţelor fiscale. în vamă sunt administrate de către organele vamale. Prin adresa unde locuiesc efectiv se înţelege adresa locuinţei pe care o persoană o foloseşte în mod continuu peste 183 de zile într-un an calendaristic. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. taxelor. concediu. iar în lipsa unei asemenea persoane. în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat. tratament sau alte scopuri particulare asemănătoare şi nu depăşeşte perioada unui an. adresa persoanei care reprezintă asocierea sau entitatea. Domiciliul fiscal În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. b) pentru persoanele juridice. domiciliul fiscal este locul în care se află majoritatea activelor. adresa unde îşi au domiciliul. Competenţa de administrare a impozitelor.Cesiunea creanţelor fiscale ale contribuabililor Creanţele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor. în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu. potrivit legii.

potrivit legii. Opozabilitatea actului administrativ fiscal: Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menţionată în actul administrativ comunicat. obiectul actului administrativ fiscal. Actul administrativ fiscal Actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislaţiei privind stabilirea. a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal. Actul administrativ fiscal se emite numai in forma scrisa si cuprinde următoarele elemente: denumirea organului fiscal emitent. competenţa teritorială pentru administrarea acestora revine organului fiscal în a cărui rază teritorială acestea se află situate. soţul/soţia. ştampila organului fiscal emitent. obligaţii de plată la sedii secundare. rudele părţii până la gradul al 3-lea inclusiv. Nulitatea actului administrativ fiscal: Lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal. Abţinerea şi recuzarea Funcţionarul public care ştie că se află în una dintre situaţiile mentionate anterior este obligat să înştiinţeze conducătorul organului fiscal şi să se abţină de la îndeplinirea procedurii. posibilitatea de a fi contestat. dacă este soţ/soţie al/a contribuabilului. prenumele şi calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal. Compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt competente pentru administrarea impozitelor. daca există un conflict între el. motivele de fapt. Contribuabilul implicat în procedura în derulare poate solicita recuzarea funcţionarului public aflat în conflict de interese. modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor fiscale. termenul de depunere a contestaţiei şi organul fiscal la care se depune contestaţia. şi ştampila organului emitent. Conflictul de interese Funcţionarul public din cadrul organului fiscal implicat într-o procedură de administrare se află în conflict de interese. Actul administrativ fiscal emis prin intermediul mijloacelor informatice este valabil şi în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal. datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil (după caz). numele şi prenumele ori denumirea contribuabilului. Competenţa specială: În situaţia în care contribuabilul nu are domiciliu fiscal. atrage nulitatea acestuia. numele şi semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal. rudele sale până la gradul al 3-lea inclusiv şi una dintre părţi sau soţul/soţia. potrivit legii. data la care a fost emis şi data de la care îşi produce efectele. este rudă până la gradul al 3-lea inclusiv a contribuabilului.În cazul în care contribuabilul are. precum şi în caz de executare silită. Aceste dispoziţii se aplică şi pentru luarea de urgenţă a măsurilor legale ce se impun în cazurile de dispariţie a elementelor de identificare a bazei de impunere reale. 59 . referitoare la numele. potrivit legii. menţiuni privind audierea contribuabilului. este reprezentant sau împuternicit al contribuabilului. cu excepţia celor emise prin intermediul mijloacelor informatice. dacă îndeplineşte cerinţele legale aplicabile în materie. Desfiinţarea sau modificarea actelor administrative fiscale: Actul administrativ fiscal poate fi modificat sau desfiinţat în condiţiile CPF. taxelor şi a altor sume datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. daca poate dobândi un avantaj ori poate suporta un dezavantaj direct. Comunicarea actului administrativ fiscal: Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. Nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu. temeiul de drept. 6. competenţa teritorială revine organului fiscal în raza căruia se face constatarea actului sau faptului supus dispoziţiilor legale fiscale.

în încăperi şi în orice alte incinte. înscrisuri. executorii judecătoreşti. înregistrării şi achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabili. experţii contabili. administrează mijloace de probă. Contribuabilul poate să numească un expert pe cheltuiala proprie. organul fiscal poate indica şi documentele pe care contribuabilul este obligat să le prezinte. notarii publici. dacă starea de fapt fiscală nu a fost clarificată pe baza înscrisurilor puse la dispoziţie de către contribuabil. Actul administrativ corectat se va comunica contribuabilului. Informaţii şi expertize Contribuabilul sau altă persoană împuternicită de acesta are obligaţia de a furniza organului fiscal informaţiile necesare pentru determinarea stării de fapt fiscale. organele fiscale îşi comunica reciproc informaţiile deţinute. organul fiscal are dreptul să apeleze la serviciile unui expert pentru întocmirea unei expertize. Verificarea înscrisurilor şi cercetarea la faţa locului Prezentarea de înscrisuri: În vederea stabilirii stării de fapt fiscale. documente. Ori de câte ori consideră necesar. Dacă într-o procedură fiscală se constată fapte care prezintă importanţă pentru alte raporturi juridice fiscale. Probele administrate sunt coroborate şi apreciate ţinându-se seama de forţa lor doveditoare recunoscută de lege. precum şi prezentarea unor înscrisuri. d) efectuarea de cercetări la faţa locului. În cazuri excepţionale.Îndreptarea erorilor material: Organul fiscal poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal. putând proceda la: a) solicitarea informaţiilor. Organul fiscal poate solicita prezenţa contribuabilului la sediul său pentru a da informaţii şi lămuriri necesare stabilirii situaţiei sale fiscale reale. documente de afaceri şi orice alte înscrisuri. Cercetarea la faţa locului: Contribuabilii au obligaţia să permită funcţionarilor împuterniciţi de organul fiscal pentru a efectua o cercetare la faţa locului. 7. din partea contribuabililor şi a altor persoane. Organul fiscal poate solicita punerea la dispoziţie a înscrisurilor la sediul său ori la domiciliul fiscal al persoanei obligate să le prezinte. registre şi documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada stabilirii. în scopul protejării împotriva înstrăinării sau distrugerii. Dreptul de a refuza furnizarea de dovezi: Soţul/soţia şi rudele contribuabilului până la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza furnizarea de informaţii. pe o perioadă de maximum 30 de zile. contribuabilul are obligaţia să pună la dispoziţia organului fiscal registre. organul fiscal. Aceste persoane trebuie a fi înştiinţate asupra acestui drept. Informaţiile furnizate de alte persoane sunt luate în considerare numai în măsura în care sunt confirmate şi de alte mijloace de probă. de orice fel. Pot refuza să furnizeze informaţii cu privire la datele de care au luat cunoştinţă în exercitarea activităţii lor preoţii. auditorii. c) folosirea înscrisurilor. acte. în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în interes fiscal. perioada de reţinere poate fi prelungită cu maximum 90 de zile. când este cazul. din oficiu sau la cererea contribuabilului. în condiţiile legii. potrivit legii. evidenţe. b) solicitarea de expertize. Organul fiscal are dreptul să reţină. consultanţii fiscali. cu aprobarea conducătorului organului fiscal. Administrarea şi aprecierea probelor Mijloace de probă Pentru determinarea stării de fapt fiscale. efectuarea de expertize. medicii şi 60 . Organul fiscal are dreptul de a solicita şi altor persoane înscrisuri. O dată cu această solicitare. avocaţii. Organul fiscal poate solicita informaţii şi altor persoane numai atunci când starea de fapt fiscală nu a fost clarificată de către contribuabil. precum şi experţilor folosiţi pentru această acţiune intrarea acestora pe terenuri.

cu excepţia comercianţilor. acesta trebuie să o estimeze. să depună la organul fiscal competent declaraţia de înregistrare fiscală. Obligatia autoritatilor de a furniza informatii: Autorităţile publice. organele fiscale colaboreaza cu autorităţile fiscale similare din alte state.codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală . . primind un cod de identificare fiscală.pentru persoanele fizice. 61 . în cazul persoanelor fizice. . acestea trebuie sa aiba în vedere preţul de piaţă al tranzacţiei sau bunului impozabil. În cazul în care există şi alte acte doveditoare. Înregistrarea fiscală şi evidenţa contabilă şi fiscală Obligaţia de înregistrare fiscală Orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport juridic fiscal se înregistrează fiscal. Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal. Codul de identificare fiscală este: .pentru persoanele juridice. în vederea înregistrării. potrivit legii. Estimarea constă în identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate situaţiei de fapt fiscale. organele fiscale sunt îndreptăţite să estimeze baza de impunere. Autorităţile publice. începerii activităţii. Organul fiscal are sarcina de a motiva decizia de impunere pe bază de probe sau constatări proprii. centrale şi locale.psihoterapeuţii.pentru persoanele fizice plătitoare de taxă pe valoarea adăugată.data eliberării actului legal de funcţionare. Organul fiscal care solicită colaborarea răspunde pentru legalitatea solicitării. În vederea atribuirii codului de identificare fiscală persoanele persoanele fizice si juridice au obligaţia să depună declaraţie de înregistrare fiscală. Sarcina probei Forţa probantă a documentelor justificative şi evidenţelor contabile Documentele justificative şi evidenţele contabile ale contribuabilului constituie probe la stabilirea bazei de impunere.codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală . precum şi serviciile descentralizate ale autorităţilor publice centrale vor furniza informaţii şi acte organelor fiscale. asocierilor şi altor entităţi fără personalitate juridică. au obligaţia. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente. In baza convenţiilor internaţionale.data înfiinţării potrivit legii. pentru care plăţile anticipate se fac prin reţinere la sursă de către plătitorii de venituri. la cererea acestora. iar autoritatea solicitată răspunde pentru datele furnizate. în cazul persoanelor juridice. după caz. astfel cum este definit de Codul fiscal. data obţinerii primului venit sau dobândirii calităţii de angajator. În situaţiile în care. Sunt asimilate acestor persoane asistenţii. instituţiile publice sau de interes public sunt obligate să colaboreze în realizarea scopului prezentului cod. 8. Declaraţia de înregistrare fiscală se depune în termen de 30 de zile de la: . instituţiile publice şi de interes public. În acest caz trebuie avute în vedere toate datele şi documentele care au relevanţă pentru estimare.codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale . precum şi persoanele care participă la activitatea profesională a acestora. acestea vor fi luate în considerare la stabilirea bazei de impunere. . Estimarea bazei de impunere Dacă organul fiscal nu poate determina mărimea bazei de impunere. precum şi pentru asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică.

bugetul asigurărilor pentru şomaj. denumite vector fiscal. în termen de 30 de zile de la data producerii acestora. ulterior înregistrării. Certificatul de înregistrare fiscală: Pe baza declaraţiei de înregistrare fiscală organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală eliberează certificatul de înregistrare fiscală. În certificatul de înregistrare fiscală se înscrie obligatoriu codul de identificare fiscală. o dată cu depunerea declaraţiei de menţiuni.Înregistrarea şi scoaterea din evidenţă a plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată: Orice persoană impozabilă care realizează operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată la organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. contribuţii şi alte sume datorate la bugetul de stat. Scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată se va face începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii declaraţiei de menţiuni. Contribuabilii cu domiciliul fiscal în România au obligaţia de a declara în termen de 30 de zile înfiinţarea de filiale şi sedii secundare în străinătate. iar potrivit Codului fiscal pot opta pentru taxarea acestora. Obligaţia înscrierii codului de identificare fiscală pe documente: Plătitorii de impozite. contribuabilii au obligaţia de a preda organelor fiscale. comenzi sau pe orice alte documente emise codul de identificare fiscală propriu. Cifra de afaceri declarată organului fiscal este cea determinată conform dispoziţiilor Codului fiscal privitoare la T. Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată trebuie să solicite scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în caz de încetare a activităţii. . în termen de 30 de zile. taxe.alte informaţii necesare administrării obligaţiilor fiscale. contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat au obligaţia de a menţiona pe facturi. care.categoriile de obligaţii fiscale de plată datorate potrivit legii. în cadrul registrului contribuabililor. trebuie să solicite scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată. în vederea anulării. scrisori. bugetul asigurărilor sociale de stat. taxe. certificatul de înregistrare fiscală.datele de identificare a contribuabilului. 62 .V.A. în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situaţia respectivă. Scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată se va face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoana impozabilă are obligaţia să solicite această scoatere din evidenţă. Registrul contribuabililor: Organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală organizează evidenţa plătitorilor de impozite. oferte. realizează exclusiv operaţiuni care nu dau drept de deducere. . Orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată. în termen de 15 zile de la data depunerii declaraţiei. Persoanele care realizează în exclusivitate operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată. În cazul persoanelor înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. Modificări ulterioare înregistrării fiscale: Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare fiscală trebuie aduse la cunoştinţă organului fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. înfiinţarea de sedii secundare. în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care realizează exclusiv astfel de operaţiuni. La încetarea condiţiilor care au generat înregistrarea fiscală. prin completarea şi depunerea declaraţiei de menţiuni. trebuie să solicite înregistrarea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. ce contine: . Declararea filialelor şi sediilor secundare: Contribuabilii au obligaţia de a declara organului fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. codul de identificare fiscală este precedat de litera "RO".

Corectarea declaraţiilor fiscale: Declaraţiile fiscale pot fi corectate de către contribuabil. . Obligaţia de a depune declaraţie fiscală se menţine şi în cazurile în care: a) a fost efectuată plata obligaţiei fiscale. . Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei fiscale. c) organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere şi obligaţia fiscală. taxelor. . arhivarea şi limba folosită pentru evidenţele contabile sunt aplicabile şi pentru evidenţele fiscale. după caz. potrivit actelor normative în vigoare. . complet şi cu bună-credinţă informaţiile prevăzute de formular. 9. şi să completeze integral rubricile formularelor. achiziţionate numai de la unităţile stabilite prin normele legale în vigoare. b) obligaţia fiscală respectivă este scutită la plată. Nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale prin estimarea bazei de impunere. Depunerea declaraţiilor fiscale: Declaraţia fiscală se depune la registratura organului fiscal competent sau la poştă prin scrisoare recomandată. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat 63 . Reguli pentru conducerea evidenţei contabile şi fiscale: . pe lângă datele arhivate în format electronic contribuabilul este obligat să păstreze şi să prezinte aplicaţiile informatice cu ajutorul cărora le-a generat. din proprie iniţiativă. după caz. Forma şi conţinutul declaraţiei fiscale Declaraţia fiscală se întocmeşte prin completarea unui formular pus la dispoziţie gratuit de organul fiscal. dacă acest lucru este prevăzut de lege. . Data depunerii declaraţiei fiscale este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă. Contribuabilul are obligaţia de a completa declaraţiile fiscale înscriind corect.organul fiscal poate lua în considerare orice evidenţe relevante pentru impunere ţinute de contribuabil. 10.evidenţele contabile şi fiscale trebuie păstrate la domiciliul fiscal al contribuabilului sau la sediile secundare. corespunzător operaţiunilor înregistrate. conform reglementărilor legale. prin întocmirea registrelor sau a oricăror alte documente prevăzute de lege. Stabilirea impozitelor.dispoziţiile legale privind păstrarea. la termenele stabilite de acesta. Declaraţia fiscală poate fi transmisă prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere la distanţă.contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze pentru activitatea desfăşurată documente primare şi de evidenţă contabilă stabilite prin lege. conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. În declaraţia fiscală contribuabilul trebuie să calculeze cuantumul obligaţiei fiscale. Declaraţia fiscală se semnează de către contribuabil sau de către împuternicit. contribuabilii sunt obligaţi să conducă evidenţe fiscale.contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze veniturile realizate şi cheltuielile efectuate din activităţile desfăşurate.in cazul în care evidenţele contabile şi fiscale sunt ţinute cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune. Declaraţia fiscală Obligaţia de a depune declaraţii fiscale Declaraţia fiscală se depune de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal. corespunzătoare situaţiei sale fiscale.Obligaţia de a conduce evidenţa fiscală În vederea stabilirii stării de fapt fiscale şi a obligaţiilor fiscale de plată datorate.

pentru fiecare perioadă impozabilă. declararea. c. Acest mod de stabilire este aplicabil şi în cazurile în care impozitele. contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat.deciziile referitoare la bazele de impunere. înregistrarea fiscală. Decizia de impunere trebuie să cuprindă şi categoria de impozit. Organul fiscal emite decizie de impunere ori de câte ori acesta modifică baza de impunere.deciziile privind rambursări de taxă pe valoarea adăugată şi deciziile privind restituiri de impozite.deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii. În situaţia în care legea nu prevede obligaţia de calculare a impozitului. sub rezerva unei verificări ulterioare. taxă. dacă legea nu dispune altfel. Rezerva verificării ulterioare se anulează numai la împlinirea termenului de prescripţie sau ca urmare a inspecţiei fiscale efectuate în cadrul termenului de prescripţie. declararea falimentului unei persoane juridice. taxe. Declaraţia fiscală este asimilată cu o decizie de impunere. Prin administrarea impozitelor. va proceda la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanţă fiscală. în celelalte cazuri. soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale. Prescripţia dreptului de a stabili obligaţii fiscale: Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani. de la data comunicării acestora. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat sunt scutite la plată conform reglementărilor legale. contribuţie sau altă sumă datorată bugetului general consolidat. . 64 . precum şi cuantumul acestora. Acest termen curge de la data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune sancţionată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă. precum şi în cazul unei rambursări de taxă pe valoarea adăugată. Decizia de impunere Decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Acte administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere: Sunt asimilate deciziilor de impunere şi următoarele acte administrative fiscale: . d. TESTE DE VERIFICARE: 1. Termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligatii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală. taxelor. Forma şi conţinutul deciziei de impunere: Decizia de impunere trebuie să îndeplinească condiţiile de forma prevăzute in lege. Dreptul de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.Impozitele.prin declaraţie fiscală – in cazul conformarii voluntare a contribuabilului. Decizia de impunere şi decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii constituie şi înştiinţări de plată. baza de impunere. b.prin decizie emisă de organul fiscal. cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. Stabilirea obligaţiilor fiscale sub rezerva verificării ulterioare: Cuantumul obligaţiilor fiscale se stabileşte sub rezerva verificării ulterioare. . verificarea şi colectarea impozitelor. declaraţia fiscală este asimilată unei decizii referitoare la baza de impunere. Efectul împlinirii termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale: Dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiei fiscale. . taxelor. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat se înţelege ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale în legătură cu: a. taxele. taxele. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel: . stabilirea. contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.

societatea de expertiza contabila care realizeaza evidenta contabila a contribuabilului. 2. intrucat poate condamna administratorul societatii in situatia savarsirii faptelor de evaziune fiscala. contribuabilul.Care dintre afirmatiile de mai sus nu este caracteristica activitatilor desfasurate de organele fiscale. 3. contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat. precum şi alte persoane care dobândesc drepturi şi obligaţii în cadrul acestui raport. orice obligaţii care revin contribuabililor. statul. contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat. c. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat. b. Subiectele raportului juridic fiscal sunt: a. taxele. taxele. statul. impozitele. Care dintre afirmatiile de mai sus nu este corecta? 65 . în aplicarea legilor statului roman. Obligaţiile fiscale constau in: a. dreptul la restituirea impozitelor. taxelor. unităţile administrativ-teritoriale. c. dreptul la perceperea impozitelor. dreptul la perceperea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere. în condiţiile legii. dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată. d. contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat. b. contribuabilul. c. persoane fizice sau juridice. după caz. Curtea de Apel din raza localitatii de rezidenta a contribuabilului. taxelor. b. obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau. dreptul de proprietate Care dintre afirmatiile de mai sus nu este caracteristica creantelor fiscale? 4. obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele. Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care rezulta din: a. obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele. taxele.

a corectitudinii si exactitatii indeplinirii. 4. indiferent de forma lor juridica. 2. Avizul de inspectie fiscala. inspecţia fiscală poate aplica următoarele metode de control: a) controlul prin sondaj. Inspectia fiscala se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru impozitare. fără anunţarea în prealabil a contribuabilului. a obligatiilor fiscale de catre contribuabil precum si a starilor de fapt aferente. care au obligatii de stabilire. În realizarea atribuţiilor. care constă în verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale contribuabilului.Capitolul IX INSPECTIA FISCALA Obiectivele cursului: 1. chiar daca acestea nu au legatura cu persoana supusa inspectiei fiscale. Proceduri şi metode de control fiscal În realizarea atribuţiilor. conform legii. republicata. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. evaluare şi testare asistate de instrumente informatice specializate. în care sunt reflectate modul de calcul. procedurile si metodele de control utilizate in inspectia fiscala. 2. b) controlul încrucişat. care constă în activitatea de verificare a contabilităţii şi a surselor acesteia. Principiile inspectiei fiscale. Sfera de cuprindere a inspectiei fiscale Inspectia fiscala11 este actiunea privind verificarea bazelor de impozitare. c) inspectia fiscala tematica care reprezinta activitatea de verificare avand ca obiect anumite categorii de activitati. de evidenţiere şi de plată a obligaţiilor fiscale datorate bugetului general consolidat. Sfera de cuprindere a inspectiei fiscale. utilizând metode de analiză. b) inspectia fiscala partiala care reprezinta activitatea de verificare a unui impozit. Exercitarea inspectiei fiscale: Inspectia fiscala se exercita la toate persoanele. controlul încrucişat poate fi şi inopinat. prelucrate în mediu electronic. La finalizarea controlului inopinat sau încrucişat se încheie proces-verbal. Formele si amploarea inspectiei fiscale. retinere si plata a impozitelor si taxelor. care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor şi operaţiunilor semnificative. ca urmare a unei sesizări cu privire la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale. în corelaţie cu cele deţinute de alte persoane. 3. Drepturile organului de inspectie fiscala si drepturile contribuabilului supus verificarii. operatiuni sau documente. pentru o perioada de timp determinata. 11 Titlul VII din OG nr. Procedurile si metodele de control utilizate Formele de inspectie fiscala sunt: a) inspectia fiscala de ansamblu. Formele. care constă în activitatea de verificare faptică şi documentară. inspecţia fiscală poate aplica următoarele proceduri de control: a) controlul inopinat. care reprezinta activitatea de verificare a tuturor categoriilor de impozite ale unui contribuabil pentru o perioada de timp determinata. b) controlul electronic. Raportul privind rezultatele inspectiei fiscale 1. Perioada supusa inspectiei fiscale : Inspectia fiscala se efectueaza în interiorul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili impozitul respectiv. sau a mai multor impozite. în principal. La contribuabilii mari perioada supusa inspectiei fiscale trebuie sa succeada perioadei supusa anterior inspectiei. 5. cu modificarile si completarile ulterioare 66 . 6.

prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala. Principii de selectare: Selectarea contribuabililor ce urmeaza a fi supusi inspectiei fiscale este efectuata de catre organul fiscal competent. inspectia fiscala se poate extinde asupra ultimilor 3 ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale. Comunicarea avizului de inspectie fiscala nu este necesara: a) pentru solutionarea unor cereri ale contribuabilului. b) cu 15 zile in celelate cazuri. inspectorul are obligatia sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu. Inspectia fiscala se desfasoara in timpul orelor de lucru obisnuite. Contribuabilul trebuie sa puna la dispozitie un spatiu adecvat precum si logistica necesara desfasurarii inspectiei. Daca nu exista un spatiu de lucru adecvat pentru derularea inspectiei fiscale. o singura data. Competenta : Inspectia fiscala se efectueaza de catre organul fiscal competent. 3. prin acte normative. d)posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale. atunci activitatea de inspectie se va putea desfasura la sediul organului fiscal sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul. astfel: a) cu 30 de zile pentru contribuabilii mari. Cu acordul scris al contribuabilului. Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili impozite daca: a) exista suspiciunea unei diminuari a impozitului. c)impozitele si perioadele impozabile ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale. Contribuabilul nu poate sa emita pretentii cu privire la procedura de selectare folosita. in prezenta contribuabilului sau a unei persoane desemnata de acesta. cu acordul scris al contribuabilului si cu aprobarea conducatorului organului fiscal. in principiu. c) ca urmare a unor sesizari.La celelalte categorii de contribuabili. persoana fizica. Inceperea inspectiei fiscale: La inceperea inspectiei fiscale. Comunicarea avizului de inspectie fiscala Avizul de inspectie fiscala se comunica inainte de inceperea inspectiei. organul fiscal. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata într-un înscris prin indicarea datei si a orei. b) la solicitarea altor institutii pentru a caror actiuni sunt stabilite termene precise de solutionare. Avizul de inspectie fiscala Inaintea desfasurarii unei inspectii fiscale. in spatiile de lucru ale contribuabilului. pentru motive justificate. Organul fiscal competent poate fi delega competenta privind efectuarea inspectiei fiscale si altor organe fiscale. Inspectia fiscala se poate desfasura si in afara orelor de lucru obisnuite. stabilit potrivit prezentei legi. reclamatii privind cazuri de evaziune fiscala. b)data probabila de incepere a inspectiei fiscale. b) nu au fost depuse declaratii fiscale. Amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale se poate solicita. are dreptul sa inspecteze locul in care se desfasoara activitatea. Avizul de inspectie fiscala va cuprinde mentiuni privind: a)temeiul juridic al inspectiei fiscale. Indiferent de locul unde se desfasoarea inspectia. organul fiscal este indreptatit sa desfasoare inspectia fiscala si la domiciliul sau resedinta persoanei fizice. 67 . Locul si orele desfasurarii inspectiei fiscale: Inspectia fiscala se desfasoara. contribuabilul are dreptul sa fie instiintat in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare.

Contribuabilul trebuie informat asupra neobligativitatii colaborarii sale in procedura de impozitare daca constatarile pot fi folosite si in scopul cercetarii penale. aprecierea juridica a constatarilor in urma inspectiei. Dreptul contribuabilului de a fi informat Contribuabilul trebuie informat pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale asupra constatarilor esentiale. atragandu-i-se atentia ca tot ceea ce spune va putea fi folosit impotriva sa. atunci. in conditiile prevazute de Codul de procedura penala. de catre contribuabil. Obligatiile de colaborare ale contribuabilului Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt care pot fi importante pentru impozitare. Atentionarea se va face in scris cu precizarea datei si orei comunicarii. contribuabilul va fi informat ca poate numi persoane care sa dea informatii. inspectorul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii. acte comerciale si alte documente. acestuia trebuie sa i se ofere ocazia de a-si exprima punctul de vedere. sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale inscrisuri. 68 . La inceputul inspectiei. La incheierea inspectiei. precum si consecintele lor fiscale. pot fi folosite si pentru alte perioade fiscale ale contribuabilului. El trebuie sa dea informatii. Indiciile unei infractiuni: Inspectorul fiscal trebuie sa sesizeze organele de urmarire penala in legatura cu anumite constatari efectuate cu ocazia activitatii de inspectie fiscala si care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infractiuni. 6. Discutia finala nu este necesara in cazul in care contribuabilul renunta la acesta discutie. Folosirea constatarilor in urma inspectiei fiscale: Constatarile facute pe o anumita perioada de inspectie. In situatia in care pentru o stare de fapt se afla in derulare o procedura de contestatie sau exista o cerere de informare obligatorie aceasta trebuie cuprinsa in mod corespunzator in raport. nu poate fi atacat potrivit procedurii prevazute de lege. 5. registre. ora. in masura in care prin aceasta nu se impiedica derularea si scopul inspectiei. locul si punctele de discutie se comunica contribuabilului in timp util. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente. si serveste intocmirii deciziei de impunere. Inainte de a solicita informatii de la aceste persoane. inspectorul trebuie sa ofere contribuabilului posibilitatea de a numi alte persoane care sa ofere informatii. Raportul privind rezultatele inspectiei fiscale Rezultatele inspectiei fiscale vor fi consemnate intr-un raport scris in care se vor prezenta constatarile rezultate in urma inspectiei.4. Atunci cand nu se produc modificari ale bazei de impozitare este suficient a se comunica in scris acest fapt contribuabilului. din punct de vedere faptic cat si juridic precum si modificarile bazei de impozitare. atunci inainte de emiterea deciziilor de impunere. Data. Raportul intocmit de inspectorii fiscali cu ocazia activitatii de inspectie fiscala nu constituie act de impunere. Inspectia fiscala trebuie efectuata in asa fel incat sa afecteze cat mai putin activitatea curenta a contribuabililor si sa utilizeze cu eficienta timpul afectat inspectiei fiscale. Principii ale inspectiei fiscale Inspectorul fiscal trebuie sa examineze toate starile de fapt si raporturile juridice care sunt relevante pentru impozitare. Discutia se va purta in special asupra starilor de fapt contradictorii. Daca la evaluarea raportului urmeaza sa se modifice constatarile inspectiei in defavoarea contribuabilului. si sa dea toate explicatiile si elementele necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. organul fiscal va purta o discutie finala cu contribuabilul.

e. fara discriminare. este actiunea privind verificarea bazelor de impozitare. astfel: a. c. Inspectia fiscala se efectueaza: a. sau a mai multor impozite. 4. a corectitudinii si exactitatii indeplinirii. b. Formele de inspectie fiscala sunt: a. sa solicite inlocuirea echipei de control. pentru toti contribuabilii. a obligatiilor fiscale de catre contribuabil precum si a starilor de fapt aferente. motivele care au stat la baza selectarii pentru control a contribuabilului. c. cu 30 de zile pentru contribuabilii mari si cu 15 zile in celelate cazuri. inspectia fiscala partiala care reprezinta activitatea de verificare a unui impozit. b. care reprezinta activitatea de verificare a tuturor categoriilor de impozite ale unui contribuabil pentru o perioada de timp determinata. Avizul de inspectie fiscala se comunica inainte de inceperea inspectiei. sa fie informat asupra desfasurarii controlului si eventualelor situatii neclare. se efectueaza ori de cate ori apar neconcordante in declaratiile fiscale ale contribuabilului. conform legii. posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale. Care dintre afirmatiile de mai sus nu este corecta? 2. data probabila de incepere a inspectiei fiscale. stabileste intotdeauna diferente de impozite si taxe in sarcina contribuabilului. c. cu 15 zile inaintea inspectiei fiscale. b. impozitele si perioadele impozabile ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale. Inspectia fiscala: a. sa fie asistat de organele vamale. d. daca exista situatii ce necesita prezenta acestora. numai la sediul organului fiscal. in interiorul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili impozitul respectiv. cu 30 de zile pentru toti contribuabilii. operatiuni sau documente. c. 5. pentru o perioada de timp determinata. Avizul de inspectie fiscala nu cuprinde mentiuni privind : a. inspectia fiscala speciala. temeiul juridic al inspectiei fiscale. c. b. Care dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata? 3. prin analiza si compararea tuturor datelor continute in documentele financiar-contabile ale contribuabilului.TESTE DE VERIFICARE: 1. Contribuabilul are dreptul: a. b. 6. b. inspectia fiscala generala. care reprezinta activitatea de verificare avand ca obiect anumite categorii de activitati. c. 69 .

Capitolul X Colectarea creanţelor fiscale Obiectivele cursului: intelegerea notiunilor de baza: colectarea creantelor fiscale. Termenele de plată Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează. 6. termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora. acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. întreruperea sau încetarea executării silite 10. republicata. stabilite potrivit legii. b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 . Executarea silită a bunurilor mobile 12. termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. Majorarile (dobanzile) de intarziere 4. Termene de plata 2. Inlesniri la plata 5. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. precum şi pentru accesoriile acestora termenul de plată se stabileşte prin documentul prin care se acordă înlesnirea respectivă. termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare. Constituirea de garantii. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu. Valorificarea bunurilor sechestrate 14. Definitia colectarii. compensare şi restituire 3. Contestaţia la executare silită 17. Pentru creanţele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevăzute termene de plată. masuri asiguratorii. Definitie: Colectarea12 constă în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. 1. Executarea silită prin poprire 11.31 din lună. astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 . acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice. Prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi a dreptului de a cere compensarea sau restituirea 8. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. 12 Titlul VIII din OG nr.15 din lună. Cheltuieli de executare silită 15. Titlul de creanta. cu modificarile si completarile ulterioare 70 . Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii. executarea silita. administrate de Ministerul Finanţelor Publice. Executarea silită a bunurilor imobile 13. stingerea creantelor fiscale. Masuri asiguratorii 7. Stingerea creanţelor fiscale prin executare silită 9. potrivit legii. întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite. Pentru obligaţiile fiscale eşalonate sau amânate la plată. Stingerea creanţelor fiscale prin plată. Suspendarea. Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită 16. Stingerea creanţelor fiscale prin alte modalităţi 1. Pentru creanţele fiscale. care nu au prevăzute termene de plată.

dacă legea nu prevede altfel. b) obligaţii fiscale principale cu termene de plată în anul curent. Stingerea creantelor fiscale prin compensare Prin compensare se sting creanţele administrate de Ministerul Finanţelor Publice cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget. la solicitarea debitorului. În aceasta situaţie creditorul fiscal care administrează creanţele fiscale este obligat sa înştiinţeze debitorul despre măsura luată. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori. în ordinea vechimii. taxă. atunci se stinge creanţa fiscală stabilită de contribuabil. data poştei. până la concurenţa celei mai mici sume. data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal. după calcularea şi reţinerea acestora conform reglementărilor legale în materie. organul fiscal competent va efectua stingerea obligaţiilor fiscale în următoarea ordine: a) sume datorate în contul ratelor din graficele de plată a obligaţiilor fiscale. taxe. data înregistrării la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus şi anulat timbrele datorate potrivit legii. c) în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară. compensare şi restituire Plăţile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor. penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale prevăzute la lit. iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile. d) dobânzi. când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor. trezoreriilor şi al altor instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată. se sting cu prioritate obligaţiile stabilite ca urmare a inspecţiei fiscale. inclusiv dobânzi şi penalităţi de întârziere. confirmate prin ştampila şi semnătura autorizată a acestora. înscrisă pe mandatul poştal. pe fiecare impozit. precum şi dobânzile datorate pe perioada eşalonării şi/sau amânării la plată şi calculate conform legii. cât şi pe cea de debitor. d) pentru obligaţiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile. din categoria obligaţiilor fiscale cu termene de plata in anul current precum si accesoriile acestora. În cazul stingerii prin plată a obligaţiilor fiscale. c) obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent. distinct. în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii. Pentru creanţele bugetelor locale. e) obligaţii fiscale cu termene de plată viitoare. se virează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale. contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale.Contribuţiile sociale administrate de Ministerul Finanţelor Publice. pentru care s-au aprobat eşalonări şi/sau amânări la plată. b) în cazul plăţilor efectuate prin mandat poştal. data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice. Ordinea stingerii datoriilor: Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite. momentul plăţii este: a) în cazul plăţilor în numerar. contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat. Stingerea creanţelor fiscale prin plată. în ordinea vechimii. În situaţia în care contribuabilul nu stabileşte creanţa fiscală ce urmează a fi stinsă. Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia 71 . până la stingerea integrală a acestora. precum şi accesoriile acestora. 2. c).

pentru anul următor. dacă aceasta se modifică cu peste 5 puncte procentuale. e) bugetul asigurărilor pentru şomaj. c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul. 3. diferenţa rezultată restituindu-se debitorului. în luna decembrie. Dobânzile se calculează pentru fiecare zi. corelat cu nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. cum ar fi PHARE. c) bugetul asigurărilor sociale de stat. la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. se datorează după acest termen majorari de întârziere. în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. după caz. Stingerea creantelor fiscale prin restituiri de sume La cererea debitorului se pot restitui următoarele sume: a) cele plătite fără existenţa unui titlu de creanţă. 72 . În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligaţiile fiscale restante ale debitorului. Organul competent trebuie sa înştiinţeze în scris debitorul despre măsura compensării în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii.Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţe reciproce. se efectueaza compensarea până la concurenţa obligaţiilor fiscale restante. sumele de restituit reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente. fonduri structurale şi fond de coeziune. Nivelul dobânzii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete. Prin excepţie. pentru împrumuturi externe. sumele restituie numai după efectuarea compensării. Nu se datorează majorari de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi. g) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reţinerile prin poprire. sau în cursul anului. se efectueaza compensarea până la concurenţa sumei de rambursat sau de restituit. Compensarea creanţelor debitorului se efectueaza cu obligaţii datorate aceluiaşi buget. în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care se dispune desfiinţarea executării silite. începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. în următoarea ordine (nu se aplică în cazul creanţelor bugetelor locale): a) bugetul de stat. d) bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. f) fonduri comunitare. ISPA. b) fondul de risc pentru garanţii de stat. d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale. e) cele de rambursat de la bugetul de stat. Dobânzile se fac venit la bugetul căruia îi aparţine creanţa principală. o dată pe an. Dacă debitorul înregistrează obligaţii fiscale restante. Majorari (dobânzi) de întârziere Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată. În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligaţii fiscale restante ale debitorului. b) cele plătite în plus faţă de obligaţia fiscală. dobânzi şi penalităţi de întârziere stabilite potrivit legii. f) cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii.

b) amânări la plata impozitelor. 5. Inlesniri la plată Înlesniri la plata obligaţiilor fiscale La cererea temeinic justificată a contribuabililor. următoarele înlesniri la plată: a) eşalonări la plata impozitelor. plătitorul se poate îndrepta împotriva unităţii bancare respective. cu excepţia dobânzilor datorate pe perioada de amânare. cât şi în timpul efectuării acesteia. taxelor. prin autorităţile administraţiei publice locale care administrează aceste bugete. atât înaintea începerii executării silite. Nivelul dobânzii este acelasi cu cel prevăzut in cazul contribuabililor şi se suportă din acelaşi buget şi acelaşi venit bugetar din care se restituie ori se rambursează. Dobânzi în cazul înlesnirilor la plată: Pe perioada pentru care au fost acordate înlesniri la plata obligaţiilor fiscale restante se datorează dobânzi. Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului. data depunerii la organul competent a cererii de compensare. contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local. data depunerii cererii de rambursare sau restituire. după caz. chiriilor. în condiţiile legii.Majorari de întârziere în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară: Nedecontarea de către unităţile bancare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat. atât înainte. în condiţiile legii. redevenţelor. b) ridicarea măsurilor asigurătorii. persoane fizice sau juridice.. înlesniri la plată. Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului şi nedecontate de unităţile bancare. pentru compensările la cerere. precum şi a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere. taxelor. contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local. 73 . iar pentru compensările efectuate înaintea restituirii sau rambursării sumei cuvenite debitorului. pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează. cât şi după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară. c) asumarea obligaţiei de plată de către altă persoană prin angajament de plată. în termen de 3 zile lucrătoare de la data debitării contului plătitorului. nu îl exonerează pe plătitor de obligaţia de plată a sumelor respective şi atrage pentru acesta dobânzi şi penalităţi de întârziere. se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere până la data deschiderii procedurii de faliment. organul fiscal competent poate acorda pentru obligaţiile fiscale restante. e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale. 4. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor. creditorii bugetari locali. c) eşalonări la plata dobânzilor şi/sau a penalităţilor de orice fel. Data stingerii este. dobânzile şi penalităţile de întârziere se datorează până la data stingerii inclusiv. Pentru obligaţiile fiscale născute după data deschiderii procedurii de faliment şi neplătite la termen nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere. d) în alte cazuri prevăzute de lege. d) amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere. pot acorda. La cererea temeinic justificată a debitorilor. sumele solicitate de către plătitori. chiriilor. Dobânzi de întârziere în cazul compensării şi în cazul deschiderii procedurii de reorganizare judiciară În cazul creanţelor fiscale stinse prin compensare. cu excepţia dobânzilor datorate pe perioada de eşalonare. Pentru obligaţiile fiscale neplătite la termen. Constituirea de garanţii Organul fiscal solicită constituirea unei garanţii pentru: a) suspendarea executării silite.

Aceste măsuri pot fi luate şi în cazul în care creanţa nu a fost încă individualizată şi nu a devenit scadentă. un exemplar al procesuluiverbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară. măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii. se îndestulează din garanţiile depuse. În cazul înfiinţării sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor imobile. care se aplică în mod corespunzător. să-şi ascundă ori să-şi risipească patrimoniul. în condiţiile legii. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente. b) scrisoare de garanţie bancară. de organele fiscale competente. precum şi asupra veniturilor acestuia. Măsurile asigurătorii se duc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită. precum şi în cazul suspendării executării actului administrativ. când există pericolul ca acesta să se sustragă. măsurile asigurătorii vor fi ridicate. dacă nu s-a realizat scopul pentru care acestea au fost solicitate. O dată cu individualizarea creanţei şi ajungerea acesteia la scadenţă. prin: a) consemnarea de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului. cât şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente. Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanţa fiscală a bugetului general consolidat. Măsuri asigurătorii Poprirea şi sechestrul asigurătoriu Măsurile asigurătorii se dispun şi se duc la îndeplinire. Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată şi semnată de către conducătorul organului fiscal competent. d) gaj asupra unor bunuri mobile. pentru cota-parte deţinută de acesta. c) ipotecă asupra unor bunuri imobile din ţară. prin procedura administrativă. în condiţiile legii. Împotriva actelor prin care se dispun şi se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestaţie. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior înscrierii in Cartea funciara sunt lovite de nulitate absolută. periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.Tipuri de garanţii Garanţiile se pot constitui. vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. după caz. În decizie organul fiscal va preciza debitorului că prin constituirea unei garanţii la nivelul creanţei stabilite sau estimate. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care. e) fidejusiune. în cazul neplăţii. Ridicarea măsurilor asigurătorii Măsurile asigurătorii instituite se ridică prin decizie motivată de către creditorii fiscali. 74 . dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii. după înscriere. 6. rămân valabile pe toată perioada executării silite. fără îndeplinirea altor formalităţi. Măsurile asigurătorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent. măsurile asigurătorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de către debitor în proprietate comună cu terţe persoane. Se pot dispune măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii şi sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului. când au încetat motivele pentru care au fost dispuse sau la constituirea garanţiei. Valorificarea garanţiilor Organul competent.

8. a unui act voluntar de plată a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii în orice alt mod a datoriei. indiferent de locul unde îşi are domiciliul fiscal. coordonarea întregii executări revenind organului de executare în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul. d) cât timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la executarea silită. c) pe perioada valabilităţii înlesnirii acordate potrivit legii. Întreruperea termenului de prescripţie Termenul de prescripţie se întrerupe: a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune. Sumele achitate de debitor în contul unor creanţe fiscale. organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit. Suspendarea termenului de prescripţie Termenul de prescripţie se suspendă: a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune. Organele fiscale care administrează creanţe fiscale sunt abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită. a unui act de executare silită. d) pe data întocmirii.7. a actului de constatare a insolvabilităţii contribuabilului. c) pe data îndeplinirii. în cursul executării silite. 75 . În cazul în care executarea silită se face prin poprire. e) în alte cazuri prevăzute de lege. Termenul de prescripţie se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale. Stingerea creanţelor fiscale prin executare silită Organele de executare silită În cazul în care debitorul nu-şi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate. pentru stingerea acestora. Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile. acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare şi la scăderea acestora din evidenţa analitică pe plătitori. potrivit legii. b) pe data îndeplinirii de către debitor. potrivit legii. organele fiscale competente. după împlinirea termenului de prescripţie. Prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi a dreptului de a cere compensarea sau restituirea Începerea termenului de prescripţie Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept. Efecte ale împlinirii termenului de prescripţie Dacă organul de executare constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a creanţelor fiscale. înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia. nu se restituie. procedeaza la acţiuni de executare silită. b) în cazurile şi în condiţiile în care suspendarea executării este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanţa judecătorească sau de alt organ competent. e) în alte cazuri prevăzute de lege. Prescripţia dreptului de a cere compensarea sau restituirea Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la compensare sau restituire.

Dacă organul de executare coordonator. Executarea începută poate continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. b) să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului. iau măsuri de executare silită şi comunica organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului. Executorul fiscal poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reşedinţa unei persoane fizice. În cazul în care asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea. comunicând întregul debit organelor de executare în a căror rază teritorială se află domiciliile fiscale ale celorlalţi codebitori. cu consimţământul acesteia. Organele de executare sesizate. Accesul executorului fiscal în locuinţă. Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidenţele sale şi ia măsuri de executare silită. Când se constată că domiciliul fiscal al debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare. În exercitarea atribuţiilor ce le revin. organul de executare în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al debitorului poate proceda la indisponibilizarea şi executarea silită a acestora. Executorul fiscal este împuternicit în faţa debitorului şi a terţilor prin legitimaţia de executor fiscal şi delegaţie emisă de organul de executare silită. substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi veniturilor urmăribile ale debitorului. persoană fizică. după înscrierea acestuia într-o evidenţă nominală. pentru aplicarea procedurilor de executare silită. În cazuri temeinic justificate 76 . el este obligat să ceară în scris acestora din urmă să înceteze de îndată executarea silită. titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia. organul de executare poate cere autorizarea instanţei judecătoreşti competente potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. precum şi să analizeze evidenţa contabilă a debitorului în scopul identificării terţilor care datorează sau deţin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului. contul în care se vor vira sumele încasate. în cazul debitorilor solidari. organul de la care s-a primit titlul executoriu. c) să solicite şi să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului. persoană fizică sau juridică. constată că acesta a fost realizat prin actele de executare silită făcute de el însuşi şi de celelalte organe sesizate.Atunci când se constată că există pericolul evident de înstrăinare. Executarea silită în cazul debitorilor solidari Organul de executare coordonator. precum şi orice alte date utile pentru identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor urmăribile. este cel în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul despre care există indicii că deţine mai multe venituri sau bunuri urmăribile.00 . înştiinţându-se. cărora li s-a comunicat debitul. Aceştia trebuie să deţină o legitimaţie de serviciu pe care trebuie să o prezinte în exercitarea activităţii. în orice zi lucrătoare.00. comunicându-le titlul executoriu în copie certificată. situaţia debitorului. atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale. sau în alte incinte unde acesta îşi păstrează bunurile. Organul de executare coordonator sesizeaza în scris celelalte organe. în termen de 10 zile de la realizarea acestora. executorii fiscali pot: a) să intre în orice incintă de afaceri a debitorului. care ţine evidenţa întregului debit. precum şi să cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile. cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale. în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului. indiferent de locul în care se găsesc bunurile. persoană juridică. iar în caz de refuz. în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit.20. Executorii fiscali: Executarea silită se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali. dacă este cazul. executarea silită se va face de către organele de executare prevăzute de Codul de procedura fiscala. se poate efectua între orele 6.

de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizaţiei. În absenţa debitorului sau dacă acesta refuză accesul, executorul fiscal poate să pătrundă în acestea în prezenţa unui reprezentant al poliţiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al forţei publice şi a doi martori majori. Titlul executoriu şi condiţiile pentru începerea executării silite Executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. Executarea silită începe numai după ce organul fiscal a transmis debitorului înştiinţarea de plată prin care i se comunică acestuia suma datorată, iar după înştiinţare au trecut 15 zile de la comunicare. Înştiinţarea de plată este act premergător executării silite. Titlul executoriu emis de organul de executare competent conţine de asemenea: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului. Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor fiscale se întocmeste un singur titlu executoriu. Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanţe fiscale, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere spre executarea silită. Reguli privind executarea silită Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare. Executarea silită se desfăşoară până la stingerea creanţelor fiscale înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalităţilor de întârziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare. Obligaţia de informare: În vederea începerii executării silite, organul de executare competent se poate folosi de mijloacele de probă prevăzute de lege, în vederea determinării averii şi a venitului debitorului. La cererea organului fiscal, debitorul este obligat să furnizeze în scris, pe propria răspundere, informaţiile solicitate. Precizarea naturii debitului: În toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu şi să se arate natura şi cuantumul debitului ce face obiectul executării. Somaţia: Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu. Somaţia trebuie sa contina: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectării acesteia. Evaluarea bunurilor supuse executării silite: Înaintea valorificării bunurilor, acestea vor fi evaluate. În acest scop, organul de executare va apela la organe şi persoane de specialitate, care sunt obligate să îşi îndeplinească atribuţiile ce le revin în acest sens. 9. Suspendarea, întreruperea sau încetarea executării silite Executarea silită se suspendă:
77

a) când suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de creditor, în condiţiile legii; b) la data comunicării aprobării înlesnirii la plată, în condiţiile legii; c) în alte cazuri prevăzute de lege. Executarea silită se întrerupe: a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului; b) în alte cazuri prevăzute de lege. Executarea silită încetează dacă: a) s-au stins integral obligaţiile fiscale prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligaţiile de plată accesorii, cheltuielile de executare şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii; b) a fost desfiinţat titlul executoriu; c) în alte cazuri prevăzute de lege. În cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-şi continua activitatea economică, cu consecinţe sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, fie suspendarea temporară totală, fie suspendarea temporară parţială a executării silite prin poprirea conturilor bancare. O dată cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării, sau alte garanţii prevăzute de lege. 10. Executarea silită prin poprire Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane (tert poprit) sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. In cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua respectivă. Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresă care va fi trimisă prin scrisoare recomandată, cu dovada de primire, terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi. Poprirea înfiinţată anterior, ca măsură asigurătorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcută terţului poprit, şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului. Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării să înştiinţeze organul de executare dacă datorează vreo sumă de bani cu orice titlu debitorului. Poprirea se consideră înfiinţată la data la care terţul poprit, prin înştiinţarea trimisă organului de executare, confirmă că datorează sume de bani debitorului sau la data expirării termenului. După înfiinţarea popririi terţul poprit este obligat să facă de îndată reţinerile prevăzute de lege şi să vireze sumele reţinute în contul indicat de organul de executare, comunicând totodată în scris despre existenţa altor creditori. În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit îi va anunţa în scris despre aceasta pe creditori şi va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinţă. Pentru stingerea creanţelor fiscale debitorii deţinători de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra conturilor bancare. În acest caz, o dată cu comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu o copie certificată de pe acest titlu va fi comunicată băncii la care se află deschis contul debitorului. Despre această măsură va fi înştiinţat şi debitorul.
78

În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale. Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somaţie, organul de executare va înştiinţa de îndată în scris băncile pentru sistarea totală sau parţială a indisponibilizării conturilor şi reţinerilor. În caz contrar banca este obligată să procedeze la indisponibilizare. În situaţia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeaşi zi, băncile vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului. Executarea silită a terţului poprit Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum şi în cazul în care invocă alte neregularităţi în legătură cu drepturile şi obligaţiile părţilor privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Pe baza hotărârii de menţinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a terţului poprit, în condiţiile codului de procedura fiscala. 11. Executarea silită a bunurilor mobile Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepţiile prevăzute de lege. În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale: a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor şi la formarea profesională, precum şi cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupaţii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăşurării activităţii agricole, cum sunt uneltele, seminţele, îngrăşămintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru; b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel; c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă; d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă; e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave; f) bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfăşurării activităţii de comerţ nu sunt exceptate de la executare silită. Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea şi valorificarea acestora, chiar dacă acestea se află la un terţ. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal. Prin sechestrul înfiinţat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândeşte un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun. De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicţii atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă. Actele de dispoziţie care ar interveni ulterior indisponibilizării sunt lovite de nulitate absolută.
79

constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate. sechestrarea lor va fi aplicată o dată cu comunicarea somaţiei. după aprecierea executorului fiscal. Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei fiscale. precum şi actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligaţia de plată. menţionându-se starea de uzură şi eventualele semne particulare ale fiecărui bun. executorul fiscal va menţiona această împrejurare. cum sunt punerea de sigilii. Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se predă debitorului sub semnătură sau i se comunică la domiciliul ori sediul acestuia. precum şi dacă s-au luat măsuri spre neschimbare. precum şi titlul executoriu în baza căruia se face executarea silită. h) menţiunea că evaluarea se va face înaintea începerii procedurii de valorificare. numărul legitimaţiei şi al delegaţiei. custodelui. a datei şi a orei când s-a făcut sechestrul. pentru identificarea şi individualizarea acestora. în cazul în care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesită cunoştinţe de specialitate. inclusiv cele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere. l) menţiunea că. În vederea valorificării organul de executare este obligat să verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru. b) numele şi prenumele executorului fiscal care aplică sechestrul. precum şi alte elemente de identificare a acestor persoane. m) semnătura executorului fiscal care a aplicat sechestrul şi a tuturor persoanelor care au fost de faţă la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze. acesta din urmă semnând cu menţiunea de primire a bunurilor în păstrare. precum şi dacă nu au fost substituite sau degradate. se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate. în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plăteşte obligaţiile fiscale. în lipsa acestuia. custodia ori ridicarea de la locul unde se află. c) numărul dosarului de executare. Procesul-verbal de sechestru cuprinde: a) denumirea organului de executare. prenumele şi adresa persoanei căreia i s-au lăsat bunurile. prenumele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori. precum şi locul de depozitare a acestora. atunci când este cazul. d) temeiul legal în baza căruia se face executarea silită. f) numele. substituire sau sustragere de la urmărire a bunurilor urmăribile ale debitorului. indicarea locului. k) eventualele obiecţii făcute de persoanele de faţă la aplicarea sechestrului. j) numele. după caz. data şi numărul de înregistrare a somaţiei. 80 . sau de administrare ori conservare a acestora. i) menţiunea făcută de debitor privind existenţa sau inexistenţa unui drept de gaj. ale persoanei majore ce locuieşte împreună cu debitorul sau denumirea şi sediul debitorului. organul de executare va face investigaţiile necesare pentru identificarea şi urmărirea altor bunuri ale debitorului. g) descrierea bunurilor mobile sechestrate şi indicarea valorii estimative a fiecăruia.În cazurile în care nu au fost luate măsuri asigurătorii pentru realizarea integrală a creanţei fiscale şi la începerea executării silite se constată că există pericolul evident de înstrăinare. după caz. precum şi. numele. menţionându-se şi cota acestora. ipotecă ori privilegiu. prenumele şi domiciliul altor persoane majore care au fost de faţă la aplicarea sechestrului. după caz. În cazul în care executorul fiscal constată că în legătură cu bunurile sechestrate s-au săvârşit fapte care pot constitui infracţiuni va consemna aceasta în procesul-verbal de sechestru şi va sesiza de îndată organele de urmărire penală competente. e) sumele datorate pentru a căror executare silită se aplică sechestrul.

De la data aprobării cererii debitorului. acestea se ridică şi se depun. Cel care primeşte bunurile în custodie semneaza procesul-verbal de sechestru. În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută. În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul. Dreptul de ipotecă conferă creditorului fiscal în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de ipotecă. colecţii de valoare.Custodele Bunurile mobile sechestrate pot fi lăsate în custodia debitorului. să îi aprobe ca plata integrală a creanţelor fiscale să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni. 12. dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit. Suspendarea executării silite a bunurilor imobile După primirea procesului-verbal de sechestru. obiecte de artă. Administrator-sechestru poate fi numit creditorul. Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată biroului de carte funciară efectuarea inscripţiei ipotecare. În cazul debitorului persoană fizică nu poate fi supus executării silite spaţiul minim locuit de debitor şi familia sa. stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare. după caz. executarea silită începută asupra bunului imobil se suspendă. cel târziu a doua zi lucrătoare. la unităţile specializate. prevăzute de Codul civil. Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni. organul de executare îi stabileste acestuia o remuneraţie ţinând seama de activitatea depusă. titluri de valoare. Dispoziţiile nu sunt aplicabile în cazurile în care executarea silită se face pentru stingerea creanţelor fiscale rezultate din săvârşirea de infracţiuni. organul de executare poate numi un administrator-sechestru. Valorificarea bunurilor sechestrate 81 . a arendei şi a altor venituri obţinute din administrarea acestuia. ori pot fi ridicate şi depozitate de către acesta. în termen de 15 zile de la comunicare. anexând un exemplar al procesuluiverbal de sechestru. Instituirea administratorului-sechestru La instituirea sechestrului şi în tot cursul executării silite. Executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru. debitorul poate solicita organului de executare. obiecte din metale preţioase. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipotecă legală. Când administrator-sechestru este numită o altă persoană decât creditorul sau debitorul. organul de executare îi fixeaza o remuneraţie ţinând seama de activitatea depusă. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o dată cu imobilul. executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor. pietre preţioase. Executarea silită a bunurilor imobile Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii bunului imobil. debitorul ori altă persoană fizică sau juridică. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii şi când se constată că există pericol de substituire ori de degradare. inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv. în sensul prevederilor dreptului comun. Administratorul-sechestru consemneaza veniturile încasate la unităţile abilitate şi depune recipisa la organul de executare. a chiriilor. a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal. 13.

Valorificarea bunurilor prin vânzare directă se realizează prin încheierea unui proces-verbal care constituie titlu de proprietate. după caz. după caz. În cazul în care organul de executare înregistrează mai multe cereri. administratorulsechestru. c) vânzare directă. ora şi locul licitaţiei urmeaza a fi înştiinţaţi şi debitorul. e) data. b) bunurile care se oferă spre vânzare şi descrierea lor sumară. inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitaţii. s-a dispus desfiinţarea sechestrului. va vinde bunul persoanei care oferă cel mai mare preţ faţă de preţul de evaluare. cu excepţia situaţiilor în care. agenţii imobiliare sau societăţi de brokeraj. c) preţul de evaluare ori preţul de pornire a licitaţiei. 82 . Organul de executare competent procedeaza la valorificarea bunurilor sechestrate prin: a) înţelegerea părţilor. Pentru a realiza executarea silită cu rezultate cât mai avantajoase. cu acordul organului de executare. faţă de datele concrete ale cauzei. în Monitorul Oficial al României. fără efectuarea altei formalităţi. Preţul propus de cumpărător şi acceptat de organul de executare nu poate fi mai mic decât preţul de evaluare. în cazul vânzării bunurilor imobile. suspendarea sau amânarea executării silite. indicând sumele şi adresa potenţialului cumpărător. a drepturilor reale şi a privilegiilor care grevează bunurile. se va proceda. precum şi titularii drepturilor reale şi ai sarcinilor care grevează bunul urmărit. organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate în una dintre modalităţile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare şi care. acestea pot fi vândute în regim de urgenţă. al primăriei în a cărei rază teritorială se află bunurile sechestrate. astfel încât să se asigure o recuperare corespunzătoare a creanţei fiscale. Anunţul privind vânzarea cuprinde şi următoarele: a) numărul dosarului de executare silită. d) vânzare la licitaţie. într-un cotidian local. Valorificarea bunurilor potrivit înţelegerii părţilor se realizează de debitorul însuşi. potrivit legii. Publicitatea vânzării se realizează prin afişarea anunţului privind vânzarea la sediul organului de executare. b) vânzare în regim de consignaţie a bunurilor mobile. Despre data. dacă acesta este altul decât cel unde se află bunurile sechestrate. la sediul şi domiciliul debitorului. se dovedeşte a fi mai eficientă. cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului urmărit. custodele. d) indicarea. la valorificarea bunurilor sechestrate. Vânzarea bunurilor sechestrate se face numai către persoane fizice sau juridice care nu au obligaţii fiscale restante. în pagina de Internet sau. pentru fiecare bun oferit spre vânzare. Dacă au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradării. e) alte modalităţi admise de lege. în cazul vânzării la licitaţie. ora şi locul vânzării. şi prin anunţuri într-un cotidian naţional de largă circulaţie. Vânzarea bunurilor la licitaţie Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitaţie organul de executare este obligat să efectueze publicitatea vânzării cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea licitaţiei. ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului. Partea a IV-a. precum şi termenul în care acesta din urmă va achita preţul propus. precum şi prin alte modalităţi prevăzute de lege. Debitorul este obligat să prezinte în scris organului de executare propunerile ce i s-au făcut şi nivelul de acoperire a creanţelor fiscale.În cazul în care creanţa fiscală nu este stinsă în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru. la locul vânzării. pe imobilul scos la vânzare. dacă este cazul.

precum şi adjudecatarului care nu a plătit preţul. emisă de organele fiscale. Pentru participarea la licitaţie ofertanţii depun. g) invitaţia către toţi cei interesaţi în cumpărarea bunurilor să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. copie de pe actul de identitate. copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului. cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei. iar în caz contrar va începe de la acest din urmă preţ. că nu are obligaţii fiscale restante faţă de acestea. dacă acesta este superior celui anuntat. Taxa de participare reprezintă 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi se plăteşte în lei la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului. j) data afişării publicaţiei de vânzare. Dacă la prima licitaţie nu s-au prezentat ofertanţi sau nu s-a obţinut cel puţin preţul de pornire a licitaţiei. organul de executare va fixa un termen în cel mult 30 de zile. în cazul vânzării prin licitaţie. actul de înmatriculare tradus în limba română. Preţul de pornire a licitaţiei este preţul de evaluare pentru prima licitaţie. h) dovada. pentru toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor. f) pentru persoanele fizice române. după caz.f) invitaţia. În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal de licitaţie. b) dovada plăţii taxei de participare. În cazul în care nu s-a obţinut preţul de pornire nici la a doua licitaţie ori nu s-au prezentat ofertanţi. Licitaţia începe de la cel mai mare preţ din ofertele de cumpărare scrise. e) pentru persoanele juridice străine. o taxă de participare reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei. să înştiinţeze despre aceasta organul de executare înainte de data stabilită pentru vânzare. h) menţiunea că ofertanţii sunt obligaţi să depună. până la termenul de vânzare. Pentru fiecare termen de licitaţie se va face o nouă publicitate a vânzării. celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare. Comisia de licitaţie: Vânzarea la licitaţie a bunurilor sechestrate este organizată de o comisie condusă de un preşedinte. Comisia de licitaţie este constituită din 3 persoane desemnate de organul de conducere al creditorului bugetar. reţinându-se în contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare silită. Licitaţia se ţine la locul unde se află bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare. La a treia licitaţie creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 50% din preţul de evaluare. Adjudecarea se face în favoarea participantului care a oferit cel mai mare preţ. c) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant. în vederea ţinerii celei de-a treia licitaţii. Taxa de participare nu se restituie ofertanţilor care nu s-au prezentat la licitaţie. d) pentru persoanele juridice de naţionalitate română. comisia poate să îl declare adjudecatar dacă acesta oferă cel puţin preţul de pornire a licitaţiei. organul de executare va fixa un termen în cel mult 30 de zile. organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participanţilor care au depus oferte de cumpărare şi nu au fost declaraţi adjudecatari. în vederea ţinerii celei de-a doua licitaţii. următoarele documente: a) oferta de cumpărare. g) pentru persoanele fizice străine. dar nu mai puţin decât preţul de pornire. i) menţiunea că toţi cei interesaţi în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte dovada emisă de organele fiscale că nu au obligaţii fiscale restante. copie de pe paşaport. iar în cazul adjudecării taxa se reţine în contul preţului. În cazul prezentării unui singur ofertant la licitaţie. pentru a doua licitatie este diminuat cu 25% şi cu 50% pentru cea de-a treia licitaţie. 83 .

diferenţa de preţ. cu acordul creditorului fiscal. Termenul se aplică şi în cazul valorificării conform înţelegerii părţilor sau prin vânzare directă. Cheltuieli de executare silită Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului. Adjudecarea: După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să plătească preţul. Dacă adjudecatarul nu plăteşte preţul. Cheltuielile de executare silită care nu au la bază documente care să ateste că au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit. la cererea debitorului. dacă legea nu prevede altfel. în termen de cel mult 5 zile de la plata în întregime a preţului sau a avansului. 15. Darea în plată În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoană juridică. inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare. Reluarea procedurii de valorificare: Dacă bunurile supuse executării silite nu au putut fi valorificate prin modalităţile prevăzute de lege. transferul dreptului de proprietate operând la data încheierii acestuia. Despre sumele de restituit debitorul este înştiinţat de îndată. procedura vânzării la licitaţie se va relua în termen de 10 zile de la data adjudecării. în numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancară. dacă bunul a fost vândut cu plata în rate. care se fac venit la bugetul de stat. organul de executare va încheia procesul-verbal de adjudecare. Suma cheltuielilor cu executarea silită se stabileşte de organul de executare. Prevederea se aplică şi în cazul în care executarea silită este suspendată ca urmare a aprobării unei înlesniri la plata obligaţiilor fiscale. după caz. care are la bază documente privind cheltuielile efectuate. În acest caz. prin trecerea în proprietatea publică a statului sau. În cadrul acestui termen organul de executare poate relua oricând procedura de valorificare şi va putea. prin proces-verbal. care constituie titlu executoriu. menţinerii ori schimbării administratorului-sechestru ori custodelui.După licitarea fiecărui bun se va întocmi un proces-verbal privind desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. după caz. adjudecatarul este obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi. 14. creanţele fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice şi cele ale bugetelor locale pot fi stinse. Procesul-verbal de adjudecare: În cazul vânzării bunurilor imobile. în lei. a unităţii administrativteritoriale a bunurilor imobile supuse executării silite. Creanţele fiscale înscrise în titlul executoriu se sting în ordinea vechimii. executorul fiscal întocmeşte în termen de 5 zile un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate. acestea vor fi restituite debitorului cu menţinerea măsurii de indisponibilizare. din bugetul acestora. până la împlinirea termenului de prescripţie. în cel mult 5 zile de la data adjudecării. Sumele recuperate în contul cheltuielilor de executare silită se fac venit la bugetul din care au fost avansate. după plata preţului. în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie este mai mic. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate. Cheltuielile de executare silită a creanţelor fiscale se avansează de organele de executare. mai întâi creanţa principală şi apoi accesoriile acesteia. Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită Suma realizată în cursul procedurii de executare silită reprezintă totalitatea sumelor încasate după comunicarea somaţiei prin orice modalitate prevăzută de lege. diminuat cu contravaloarea taxei de participare. să ia măsura numirii. cu excepţia sumelor reprezentând cheltuieli de executare silită a creanţelor fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice. Ordinea de distribuire 84 . În cazul vânzării bunurilor mobile.

bugetului asigurărilor sociale de stat. dacă legea nu prevede altfel: a) creanţele reprezentând cheltuielile de orice fel. Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă. precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii. pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării. potrivit lit. în lipsa acestora. a). Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea. sub sancţiunea decăderii. 16. cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod. prestări de servicii sau executări de lucrări. din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori. de la data când: a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă. acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat. Neintroducerea contestaţiei în termenul prevăzut nu îl împiedică pe cel de-al treilea să îşi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate. potrivit lit. datorate bugetului de stat. din livrări de produse.În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori sau când până la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus şi alţi creditori titlurile lor. alocaţii pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă. h) creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale. b) creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora. bugetului trezoreriei statului. în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. precum şi din chirii sau arenzi. pentru maternitate. de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare. suma realizată din executare se repartizează între creditori proporţional cu creanţa fiecăruia. sumele cuvenite şomerilor. contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii. taxe. d) creanţele fiscale provenite din impozite. c) cel interesat a luat cunoştinţă. a). potrivit legii. g) creanţele rezultând din împrumuturi bancare. vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. făcute cu urmărirea şi conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie. Contestaţia la executare silită Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor Codului de Procedura Fiscala de către organele de executare. Pentru plata creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinţă. b) contestatorul a luat cunoştinţă. pensiile. ajutoarele pentru întreţinerea şi îngrijirea copiilor. pentru incapacitate temporară de muncă. e) creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat. dacă legea nu prevede altfel. potrivit dreptului comun. se procedeaza la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferinţă. precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. i) alte creanţe. Termen de contestare Contestaţia se poate face în termen de 15 zile. c) creanţele rezultând din obligaţii de întreţinere. bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale. de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă. refacerea sau întărirea sănătăţii. f) creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite. 85 . ajutoarele de deces.

2. c. Pentru creanţele fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate.În cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat. c. la cererea organului de executare. pentru motive temeinice. data de 25 ale lunii urmatoare celei in care a fost stabilita diferenta de obligatie fiscala principala sau obligatia fiscala accesorie. iar dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 . TESTE DE VERIFICARE: 1. dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 . astfel: a. termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanţei din evidenţa curentă şi trecerea ei într-o evidenţă separată. 3. b. incasarea creantelor bugetare. societăţi comerciale. b) când după încetarea executării silite pornite împotriva debitorului rămân debite neachitate. Cererile organelor fiscale privind începerea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului se înainteaza instanţelor judecătoreşti şi sunt scutite de consemnarea vreunei cauţiuni. stabilite potrivit legii. Guvernul. in termen de 15 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal. în condiţiile legii. Stingerea creanţelor fiscale prin alte modalităţi Insolvabilitatea: Creanţele fiscale urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenţa acestora în cazul în care debitorul respectiv se găseşte în stare de insolvabilitate. d) când debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut şi la acestea ori în alte locuri. Deschiderea procedurii de reorganizare judiciară sau faliment: Organul de executare este obligat ca pentru creanţele fiscale datorate de comercianţi. c) când debitorul a dispărut sau a decedat fără să lase avere. cooperative de consum ori cooperative meşteşugăreşti sau persoane fizice să ceară instanţelor judecătoreşti competente începerea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului. organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor şi de executare silită. prin hotărâre. În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate. Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situaţii: a) când debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile. exercitarea actiunilor de executare silita. b. respectiv autorităţile deliberative la nivel local. debitorul persoană juridică îşi încetează existenţa şi au rămas neachitate obligaţii fiscale. exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. potrivit legii.15 din lună. nu se găsesc venituri sau bunuri urmăribile. termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare. e) când. 17. iar când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă. unde există indicii că a avut avere.31 din lună. Colectarea constă în: a. Anularea creanţelor fiscale: În cazuri excepţionale. termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora. pot aproba anularea unor creanţe fiscale. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii. la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării. el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 50 lei la 1000 lei. Titlul de creanţă este: 86 .

întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite. actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. sigilarea bunurilor si confiscarea disponibilitatilor banesti existente in conturile bancare ale contribuabililor care au datorii fata de bugetul de stat. b. actul declarativ al persoanelor care au cunostinta despre activitatea contribuabilului. actul prin care contribuabilul este instiintat asupra sumelor ce trebuie platite catre bugetul de stat. pentru obligatiile de plata in vama. bunurile mobile existente in locuinta acestuia. Titlul de creanta poate fi: a. nu se pot urmari: a.a. Creanţele fiscale se sting prin: a. obiectele personale ale debitorului. 87 . sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si ipoteca asupra bunurilor imobile. c. Masurile asiguratorii sunt: a. declaratia vamala. c. persoana fizica. c. c. compensare. b. plată. factura emisa de adminstratia financiara catre debitor in vederea comunicarii sumelor ce trebuiesc platite de acesta la bugetul de stat. esalonare. asigurarea bunurilor mobile si imobile impotriva riscurilor de distrugere la o societate de asigurari dintre cele agreate de Ministerul Finantelor Publice. documentul pe care este inscrisa suma pe care contribuabilul trebuie sa o plateasca catre bugetul de stat. 7. restituire si prescriptie. b. In cazul debitorului. potrivit legii. b. 6. 5. poprirea asiguratorie asupra veniturilor. b. 4. c. debitare. casa locuita de debitor si familia sa.

b) obiectul contestaţiei. taxe. cu modificarile si completarile ulterioare 88 . Pot fi contestate şi deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite. 1. cu excepţia contestaţiei împotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal. e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia. Dreptul la contestaţie Împotriva titlului de creanţă. 2. Solutionarea contestatiei 8. Bazele de impunere constatate separat într-o decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii. 1. precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit legii. Dreptul de a contesta 2. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. Soluţii asupra contestaţiei 11. persoană fizică sau juridică. contestaţia se poate depune de orice persoană care participă la realizarea venitului. În cazul deciziilor referitoare la baza de impunere. Obiectul contestaţiei îl constituie numai sumele şi măsurile stabilite şi înscrise de organul fiscal în titlul de creanţă sau în actul administrativ fiscal atacat. taxa sau contribuţia stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună. republicata. Este îndreptăţit la contestaţie numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. Baza de impunere şi impozitul. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. 13 Titlul IX din OG nr. în condiţiile legii. Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativă 9. Competenta de solutionare 6. c) motivele de fapt şi de drept. Suspendarea executării actului administrativ fiscal 10.Capitolul XI Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale Obiectivele cursului: Intelegerea notiunilor privind dreptul de a contesta actele administrative fiscale. procedura de solutionare a contestatiilor. Retragerea contestatiei 5. precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice. contribuţii sau alte sume datorate bugetului general consolidat. Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului. Decizia de solutionare 7. Comunicarea deciziei si calea de atac. Forma şi conţinutul contestaţiei Contestaţia se formulează în scris şi cuprinde13: a) datele de identificare a contestatorului. Continutul contestatiei 3. d) dovezile pe care se întemeiază. Termenul de depunere 4. se face potrivit legii.

Contestaţia se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al cărui act administrativ este atacat şi nu este supusă taxelor de timbru. 3. Termenul de depunere a contestaţiei Contestaţia se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii. În cazul în care competenţa de soluţionare nu aparţine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestaţia va fi înaintată de către acesta, în termen de 5 zile de la înregistrare, organului de soluţionare competent. În cazul în care contestaţia este depusă la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi înaintată, în termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Actul administrativ fiscal poate fi atacat pe forma în termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, contestatia fiind depusa la sediul organului de soluţionare competent. 4. Retragerea contestaţiei Contestaţia poate fi retrasă de contestator până la soluţionarea acesteia. Organul de soluţionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renunţarea la contestaţie. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia. 5. Competenţa de soluţionare a contestaţiilor. Organul competent Contestaţiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum şi a titlurilor de creanţă privind datoria vamală se soluţionează după cum urmează: a) contestaţiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, precum şi accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 5 miliarde lei, se soluţionează de către organele competente constituite la nivelul direcţiilor generale unde contestatorii au domiciliul fiscal; b) contestaţiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, precum şi accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 5 miliarde lei, se soluţionează de către organele competente constituite în cadrul respectivelor direcţii generale de administrare a marilor contribuabili; c) contestaţiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, accesoriile acestora, al căror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum şi cele formulate împotriva actelor emise de organe centrale se soluţionează de către organe competente de soluţionare constituite la nivel central. Contestaţiile formulate împotriva altor acte administrative fiscale se soluţionează de către organele fiscale emitente. Contestaţiile formulate de cei care se consideră lezaţi de refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal se soluţionează de către organul ierarhic superior organului fiscal competent să emită acel act. Contestaţiile formulate împotriva actelor administrative fiscale emise de autorităţile administraţiei publice locale se soluţionează de către acestea. Cuantumul acestor sume poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului. 6. Decizia sau dispoziţia de soluţionare În soluţionarea contestaţiei, organul competent se pronunţă prin decizie sau dispoziţie, după caz. Decizia sau dispoziţia emisă în soluţionarea contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac. Forma şi conţinutul deciziei de soluţionare a contestaţiei
89

Decizia de soluţionare a contestaţiei se emite în formă scrisă şi va cuprinde: preambulul, considerentele şi dispozitivul. Preambulul cuprinde: denumirea organului învestit cu soluţionarea, numele sau denumirea contestatorului, domiciliul fiscal al acestuia, numărul de înregistrare a contestaţiei la organul de soluţionare competent, obiectul cauzei, precum şi sinteza susţinerilor părţilor atunci când organul competent de soluţionare a contestaţiei nu este organul emitent al actului atacat. Considerentele cuprind motivele de fapt şi de drept care au format convingerea organului de soluţionare competent în emiterea deciziei. Dispozitivul cuprinde soluţia pronunţată, calea de atac, termenul în care aceasta poate fi exercitată şi instanţa competentă. Decizia se semnează de către conducătorul direcţiei generale, directorul general al organului competent constituit la nivel central, conducătorul organului fiscal emitent al actului administrativ atacat sau de înlocuitorii acestora, după caz. 7. Soluţionarea contestaţiei În soluţionarea contestaţiei organul competent va verifica motivele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestaţiei se face în raport de susţinerile părţilor, de dispoziţiile legale invocate de acestea şi de documentele existente la dosarul cauzei. Soluţionarea contestaţiei se face în limitele sesizării. Organul de soluţionare competent pentru lămurirea cauzei poate solicita punctul de vedere al direcţiilor de specialitate din minister sau al altor instituţii şi autorităţi. Prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea o situaţie mai grea contestatorului în propria cale de atac. Contestatorul, intervenienţii sau împuterniciţii acestora pot să depună probe noi în susţinerea cauzei. În această situaţie, organului fiscal emitent al actului administrativ fiscal atacat sau organului care a efectuat activitatea de control, după caz, i se va oferi posibilitatea să se pronunţe asupra acestora. Organul de soluţionare competent se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond, iar când se constată că acestea sunt întemeiate, nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei. 8. Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativă Organul de soluţionare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluţionarea cauzei atunci când: a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedură administrativă; b) soluţionarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi. 9. Suspendarea executării actului administrativ fiscal Introducerea contestaţiei pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. Organul de soluţionare a contestaţiei poate suspenda executarea actului administrativ atacat până la soluţionarea contestaţiei, la cererea temeinic justificată a contestatorului. Dacă se suspendă executarea unei decizii referitoare la baza de impunere, atunci se suspenda şi executarea deciziei de impunere ulterioare. Organele de soluţionare pot dispune instituirea măsurilor asigurătorii de către organul fiscal competent în condiţiile codului de procedura fiscala. 10. Soluţii asupra contestaţiei
90

Prin decizie contestaţia va putea fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă. În cazul admiterii contestaţiei se decide, după caz, anularea totală sau parţială a actului atacat. Prin decizie se poate desfiinţa total sau parţial actul administrativ atacat, situaţie în care urmează să se încheie un nou act administrativ fiscal care va avea în vedere strict considerentele deciziei de soluţionare. Prin decizie se poate suspenda soluţionarea cauzei. Dacă organul de soluţionare competent constată neîndeplinirea unei condiţii procedurale, contestaţia va fi respinsă fără a se proceda la analiza pe fond a cauzei. Contestaţia nu poate fi respinsă dacă poartă o denumire greşită. 11. Comunicarea deciziei şi calea de atac Decizia privind soluţionarea contestaţiei se comunică contestatorului precum şi organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă. TESTE DE VERIFICARE: 1. Contestaţia la actul administrativ fiscal: a. se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii; b. este obligatorie in situatia in care organul fiscal nu este de acord cu opinia contribuabilului; c. se solutioneaza de catre instantele competente. 2. Introducerea contestaţiei pe calea administrativă de atac: a. nu suspendă executarea actului administrativ fiscal; b. suspendă executarea actului administrativ fiscal; b. determina in mod obligatoriu instituirea masurilor asiguratorii de catre organul fiscal competent. 3. Contestatia la actul administrativ fiscal: a. se solutioneaza prin decizie de organele competente constituite la nivelul directiilor generale unde contestatorii au domiciliul fiscal, in situatia in care cuantumul sumelor contestate nu depaseste 500.000 RON (5 miliarde lei vechi); b. se solutioneaza prin hotarare a instantei de judecata; c. se judeca in prezenta contribuabilului si a inspectorilor care au intocmit actul administrativ fiscal. 4. Decizia (dispozitia) de solutionare a contestatiei are urmatoarul continut: a. prezentare, motivatie, dispozitiv; b. preambul, considerente, dispozitiv; c. introducere, motivatii, decizie. 5. Dispozitivul deciziei de solutionare a contestatiei cuprinde: a. solutia pronuntata si termenul de plata; b. sumele de plata in sarcina contribuabilului; c. soluţia pronunţată, calea de atac, termenul în care aceasta poate fi exercitată şi instanţa competentă.
91

În materie fiscală. iar termenele. precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe. respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine. dispoziţiile Codului Fiscal prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. prin impunerea diferită a veniturilor. 2. c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice. g) accizele. Modificarea si completarea Codului Fiscal 5. e) impozitul pe reprezentanţe. capitalului român şi străin. 1. c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. d) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi. Comisia Fiscala centrala 6. Scopul si sfera de cuprindere a Codului Fiscal 2. Cadrul legal de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de Codul Fiscal este stabilit prin legislaţia privind procedurile fiscale. Impozitele si taxele reglementate de Codul Fiscal 3. prin elaborarea de norme juridice clare. se aplică prevederea acelui tratat. în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal. modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor. cu modificarile si completarile ulterioare 92 .Capitolul XII Codul Fiscal . Dacă orice prevedere a codului contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte. Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal 9. Prezentarea impozitelor si taxelor reglementate de Codul Fiscal. cu forma de proprietate. b) impozitul pe venit. Codul fiscal cuprinde procedura de modificare a acestor impozite şi taxe. 571/2003 privind Codul Fiscal. în funcţie de mărimea acestora. 3.Notiuni Obiectivele cursului: Intelegerea notiunilor de baza cu care opereaza Codul Fiscal al Romaniei. Venituri obţinute din România 1. precum şi modul de calcul şi de plată al acestora14. precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. f) taxa pe valoarea adăugată. 14 Titlul I din Legea nr. asigurând condiţii egale investitorilor. b) certitudinea impunerii. Termeni si expresii utilizate in Codul Fiscal 7. Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal Codul Fiscal stabileşte cadrul legal pentru impozitele şi taxele care constituie venituri la bugetul de stat şi bugetele locale. care să nu conducă la interpretări arbitrare. Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal a) impozitul pe profit. Principiile fiscalitatii 4. Principiile fiscalităţii Impozitele şi taxele reglementate de codul fiscal se bazează pe următoarele principii: a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri. h) impozitele şi taxele locale. Moneda de plata 8.

Termeni şi expresii utilizate in dreptul fiscal: 1. 4. pentru serviciile de intermediere efectuate în legătură cu o operaţiune comercială. activitate independentă .orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare. activitate dependentă . c) perioada de leasing depăşeşte 75% din durata normală de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului. în conformitate cu legislaţia în vigoare. care nu îndeplineşte condiţiile contractului de leasing financiar. contract de leasing operaţional . b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului. 5. 8. 93 . alta decât o activitate dependentă. pentru protecţia şomerilor.orice asociere în participaţiune. fără personalitate juridică . perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit. astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice. 2. comision . contribuţii sociale obligatorii . autoritate fiscală competentă . în înţelesul impozitului pe venit şi pe profit. în înţelesul acestei definiţii. după caz. 10. cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia. care au responsabilităţi fiscale. promovată. în conformitate cu prevederile legii. care are responsabilităţi de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară a codului fiscal. 6. 11. un agent comisionar general sau către orice persoană asimilată unui broker sau unui agent comisionar general. 4.orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte.orice activitate desfăşurată de către o persoană în scopul obţinerii de venit. 5. 6. contract de leasing financiar . asigurări de sănătate sau asigurări sociale. Modificarea şi completarea Codului fiscal Codul fiscal se modifică şi se completează numai prin lege. Înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale Ministerul Finanţelor Publice înfiinţează o Comisie fiscală centrală.orice activitate dependentă care este declarată astfel de persoana fizică. grup de interes economic.o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în străinătate. 7. conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte în prezentul cod.d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal.orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică. conform normelor emise în aplicare. 9. în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore. activitate . asociere. activitate dependentă la funcţia de bază . credit fiscal .orice contribuţii care trebuie plătite. Orice modificare sau completare la Codul fiscal intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege.organul fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale. societate civilă sau altă entitate care nu este o persoană impozabilă distinctă.orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar.orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker. de regulă. 3.

dividend . în conformitate cu legislaţia în vigoare. comercială sau ştiinţifică care este necesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent şi a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia persoanei care a furnizat această informaţie. independente din punct de vedere financiar. 21. franciza . persoană . acordă unei alte persoane. 13. efectuată în legătură cu răscumpărarea titlurilor de participare la persoana juridică.12. 16. 14. 18. dacă suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui acţionar sau asociat al persoanei juridice este efectuată în scopul personal al acestuia.orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare. efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice. drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică. dar numai dacă veniturile şi activele asociaţiei. nerezident .orice informaţie cu privire la o experienţă industrială. participant . fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general. dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. b) o distribuire în bani sau în natură. inclusiv deţinerile persoanelor afiliate. efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică. c) o distribuire în bani sau în natură. o tehnologie sau un serviciu. atunci diferenţa se tratează drept dividend. De asemenea. prin care o persoană. dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere.o persoană este afiliată cu altă persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri: a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică. denumită beneficiar.o distribuire în bani sau în natură. dobânda . un produs. mijloc fix .orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor. ce nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridică. în legătură cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar. 17. dacă acestea sunt rude până la gradul al III-lea inclusiv.orice asociaţie. 19. care este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii. know-how . c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin: 94 . vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânată. 15. în măsura în care provine din experienţă. indiferent dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii.orice imobilizare corporală. organizaţie nonprofit . b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine. d) o distribuire în bani sau în natură. fundaţie sau federaţie înfiinţată în România. exceptând următoarele: a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui participant la persoana juridică. persoane afiliate . Dacă suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate către un participant la persoana juridică depăşeşte preţul pieţei pentru astfel de bunuri sau servicii. în mod direct sau indirect. efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi. atunci suma respectivă este tratată ca dividend.orice persoană juridică străină şi orice persoană fizică nerezidentă. 20. alta decât răscumpărarea care face parte dintr-un plan de răscumpărare. minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică. know-how-ul reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din simpla examinare a produsului şi din simpla cunoaştere a progresului tehnicii.orice persoană fizică sau juridică.sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau juridice. comunitar sau nonpatrimonial. pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative. denumită francizor.

orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia dintre următoarele: .orice know-how.orice echipament industrial. inovaţie. remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software. Nu se consideră redevenţă.este cetăţean român care lucrează în străinătate. care se încheie în anul calendaristic vizat. 95 . . invenţie.orice teren. 22. persoană fizică nerezidentă . desen. satelit. nu este persoană fizică rezidentă un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în România. . inclusiv deţinerile persoanelor afiliate. redevenţă . un cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui stat străin în România şi nici membrii familiilor acestora. franciză. comercial sau ştiinţific. minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează persoana juridică. fibre optice sau tehnologii similare. . artistice sau ştiinţifice. licenţă.drept de autor asupra unei lucrări literare. în mod direct sau indirect. formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori software. plan. în condiţii de concurenţă loială. video.prima persoană juridică deţine. inclusiv către public. preţ de piaţă . cât şi la cea de-a doua. pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul similar. în sensul prezentei legi. 25. 28. 26. un cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România.orice persoană fizică care nu este persoană fizică rezidentă.orice persoană juridică care nu este persoană juridică română. orice bun mobil. în mod direct sau indirect.orice persoană juridică care a fost înfiinţată în conformitate cu legislaţia României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România. prin cablu. . directe sau indirecte. . 23. .a doua persoană juridică deţine. implementarea.suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor independent în acelaşi moment şi în acelaşi loc. persoană juridică străină .orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: . în sensul prezentei legi. Prin excepţie. De asemenea. pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. persoană juridică română ..o persoană juridică terţă deţine. precum şi efectuarea de înregistrări audio. 24. minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică. clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată întrun teren. ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin. remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator.orice brevet. inclusiv asupra filmelor.centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România. proprietate imobiliară .orice transmisiuni. nu va fi considerată redevenţă.este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile. schiţă.numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoană fizică. marcă de comerţ sau de fabrică. mijloc de transport ori container. . inclusiv deţinerile persoanelor afiliate. 27. . . fără alte modificări decât cele determinate de instalarea. în mod direct sau indirect. minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoană juridică. . proiect.are domiciliul în România. model. inclusiv deţinerile persoanelor afiliate. stocarea sau utilizarea acestuia. benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune. persoană fizică rezidentă .

titlu de participare . Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a României. este cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României. 33. evenimente sportive sau alte activităţi similare.teritoriul de stat al României. Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a României.orice vânzare. societate în comandită pe acţiuni. la data intrării în patrimoniul contribuabilului. societate pe acţiuni. 31. fie direct. fabrică. o carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale. rezident . c) pentru mijloace fixe . asupra cărora România îşi exercită suveranitatea. sucursală. cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate. Venituri în natură Veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în natură. Autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie efectuată de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 32. asupra cărora România îşi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional.orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume colectiv. proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni. Nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii. redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formă spectacole. valoarea fiscală reprezintă: a) pentru active şi pasive . birou. 8. utilizată pentru calculul câştigului sau pierderii. b) pentru titlurile de participare . magazin. 29. România . societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică sau la un fond deschis de investiţii. Cursul de schimb valutar.valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil. 30.valoarea de înregistrare în patrimoniu. folosit pentru a converti în moneda naţională a României sumele exprimate în moneda străină. numai dacă şantierul. valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective. platoul continental şi zona economică exclusivă. fie printr-un agent dependent. precum şi zona contiguă. precum şi o mină. transfer . d) pentru provizioane şi rezerve . utilizată pentru calculul amortizării fiscale. 7. Moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor Impozitele şi taxele se plătesc în moneda naţională a României. producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport. un puţ de ţiţei sau gaze. Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei. inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale. 96 . emisiuni. ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea.orice persoană juridică română şi orice persoană fizică rezidentă. societate în comandită simplă. Un sediu permanent presupune un loc de conducere. atelier. în înţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit. precum şi schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate. În cazul venitului în natură. Definiţia sediului permanent: este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident. un proiect de construcţie.valoarea de achiziţie sau de aport.În plus.costul de achiziţie.

autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane. s) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România. dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România.In cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate. prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie. i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică. k) venituri din servicii prestate în România. o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România. n) comisioane de la un rezident. prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente. f) redevenţe de la un rezident. feroviar sau rutier care se desfăşoară între România şi un stat străin. indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate. pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. majorat cu marja de profit corespunzătoare. p) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România. direct sau prin una sau mai multe persoane juridice. d) orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. b) metoda cost-plus. q) venituri din transportul internaţional aerian. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode: a) metoda comparării preţurilor. Venituri obţinute din România Următoarele venituri sunt considerate ca fiind obţinute din România. e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România. g) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România. inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România. alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit. fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române. dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent. reprezintă proprietăţi imobiliare situate în România. de intermediere sau de consultanţă în orice domeniu. dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent. d) dobânzi de la un rezident. 97 . venituri din folosirea proprietăţii imobiliare situate în România şi venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare situate în România. b) venituri din activităţile dependente desfăşurate în România. c) dividende de la o persoană juridică română. m) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de administrator. l) venituri din prestarea de servicii de management. după cum este necesar. naval. c) metoda preţului de revânzare. sub formă de: a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România. dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent. indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane. prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile către persoane independente. dacă persoana juridică este o persoană juridică română sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice. j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat. r) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România. h) venituri din proprietăţi imobiliare situate în România. 9. diminuat cu cheltuiala cu vânzarea.

precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe. taxa pe valoarea adăugată. c. B (a+c+d+e+f+g). o distribuire în bani sau în natură. care nu îndeplineşte condiţiile contractului de leasing financiar. b. contractul care prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului. 4. g. de catre Parlament. impozitul pe reprezentanţe. orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar. c. h. orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre condiţiile prezentate anterior. 5. impozitul pe venit. b. e. stabileste cadrul legal pentru impozitele şi taxele care constituie venituri la bugetul de stat şi bugetele locale. d. este contractul de leasing care se incheie pe o perioada de pana la 3 ani consecutivi. c. 2. impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. c. Codul Fiscal: a. b. este votat anual. drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică. contractul in care perioada de leasing depăşeşte 75% din durata normală de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului. f. accizele. este o lege aplicabila numai pentru persoanele juridice romane. d. Măsurile necesare pentru implementarea sistemului de cooperare administrativă şi schimb de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul taxei pe valoarea adăugată. Dividendul este: a.t) orice alte venituri obţinute dintr-o activitate desfăşurată în România. accizelor şi impozitului pe venit sunt dispuse printr-un ordin al ministrului finantelor publice. Contractul de leasing financiar este: a. b. impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi. Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal sunt: a. impozitele şi taxele locale. TESTE DE VERIFICARE: 1. 98 . Contractul de leasing operaţional: a. contractul in care riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte. efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică. impozitul pe profit. C (a+b+c+d+e+f+g+h). Una din urmatoarele afirmatii este adevarata: A (a+b+c+f+g+h). contractul care prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului. 3.

b. o distribuire în bani sau în natură. o distribuire în bani sau în natură. efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice. c. efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit 99 .

c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. Aspecte fiscale internationale 7. e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România. se reţine şi se varsă de către persoana juridică română. termene de plata. în acest caz. d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. Contribuabili si sfera de cuprindere 2. Modul de calcul al impozitului 6. pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică. baza de impozitare. Contribuabili. atât din România. sfera de cuprindere. 571/2003 privind Codul Fiscal. asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă. cât şi în străinătate. denumite în continuare contribuabili: a) persoanele juridice române. 2. e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. Cotele de impozitare 5. Scutiri 15 Titlul II din Legea nr. regimul scutirilor. cu modificarile si completarile ulterioare 100 . asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane. c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent. sfera de cuprindere: Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane. cât şi din străinătate. asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplică după cum urmează: a) în cazul persoanelor juridice române. din asocieri fără personalitate juridică. regimul deductibilitatilor. impozitul datorat de persoana fizică se calculează. Scutiri 3. Reţinerea impozitului pe dividende 1.Capitolul XIII Impozitul pe profit Obiectivele cursului: deprinderea cunostintelor necesare pentru intelegerea cadrului legal de aplicare a impozitului pe profit15: contribuabili. modul de calcul. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale 8. Anul fiscal 4. d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. 1.

dacă legea nu prevede altfel. taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive. perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. inclusiv pentru veniturile proprii.Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit: a) trezoreria statului. precum şi cele autorizate. b) instituţiile publice. 5. d) veniturile obţinute din vize. pentru fondurile publice. în anul curent sau în anii următori. potrivit legii. 4. pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil. Anul fiscal este anul calendaristic. d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat. dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. f) dividendele. Organizaţiile nonprofit. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor. organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15. înfiinţat potrivit legii. dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obţinute din plasarea veniturilor scutite. b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor. j) Fondul de compensare a investitorilor. şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. discotecilor. în anul curent sau în anii următori. constituit potrivit legii. Organizaţiile nonprofit. pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult. e) cultele religioase. şi pentru veniturile obţinute din chirii. cazinourilor sau pariurilor sportive. Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal. inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere. într-un an fiscal. f) cultele religioase. etc. republicată. cluburilor de noapte. pentru veniturile utilizate. pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult. pentru lucrările de construcţie etc. c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte. cu excepţiile prevăzute de lege. 84/1995. cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate. g) instituţiile de învăţământ particular acreditate. potrivit Legii învăţământului nr. k) Banca Naţională a României. Cotele de impozitare Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Calculul profitului impozabil 101 . h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari.000 euro. e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare. 3. c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare.

d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. dacă persoana juridică română deţine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină. Cheltuieli Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. = cheltuieli nedeductibile Venituri neimpozabile a) dividendele primite de la o persoană juridică română. = venituri totale C. pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. + C.cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei. prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre.T. dintr-un an fiscal. . din statele Comunităţii Europene. precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. . înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. P.Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri.N. dividendele primite de la o persoană juridică străină. în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi.I. în baza unui contract scris. = cheltuieli totale V.T. inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. neimpozabile. precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare. pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare. = V. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. a cesionării. = venituri neimpozabile C. 102 . Sunt. precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung. – V.cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor. veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere.N.cheltuielile efectuate. . P. a retragerii titlurilor de participare. după data aderării României la Uniunea Europeană.I. = profit impozabil V. – C.N. precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor. şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale.T. e) veniturile neimpozabile. pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil.N. de asemenea. pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani. b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare. .cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi administratori. care se încheie la data plăţii dividendului.T. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit. Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: . produselor sau serviciilor.cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale. potrivit legii. potrivit legii.

. editarea de materiale informative proprii. . la misiuni de afaceri. a sistemelor informatice. .cheltuielile cu provizioane şi rezerve. în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi. . confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române. altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit. promovarea pe pieţele existente sau noi.cheltuielile înregistrate în contabilitate. .cheltuielile de cercetare. introducerea. la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii. 103 . . participarea la târguri şi expoziţii.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente.cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile. precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă. cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor. Amenzile. . . obţinerea atestării conform cu standardele de calitate. .cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate. în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi. împreună cu instituţiile de specialitate. etc.perisabilităţile. penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile. altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului. în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale.cheltuielile pentru perfecţionarea managementului. Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: .cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar.cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor. pentru veniturile realizate din România.dobânzile/majorările de întârziere. dacă aceasta este datorată.cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. care nu au la bază un document justificativ. precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. în limita unei cote de până la 2%. studiul pieţei.cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori. întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii. dobânzile. după caz. în limita prevăzută de codul fiscal.cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură. . dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă. potrivit legii. . sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. . inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent. în limita prevăzută de codul fiscal.cheltuielile sociale. .cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor. potrivit prevederilor legale. în limita a de 2.suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate.. prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune.cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat. Cheltuielile de transport. amenzile. cu excepţia majorărilor al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri. potrivit legii.cheltuielile pentru marketing. neimputabile. . Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: . aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. potrivit normelor.amortizarea. pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare. . .

constituite în baza legii.alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora. până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu. a participării la congrese internaţionale. cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing. consultanţă. din valoarea creanţelor asupra clienţilor. .cheltuielile cu serviciile de management. care nu sunt impozitate la angajat. înainte de determinarea impozitului pe profit. 2. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului. peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia. . 3. nu sunt garantate de altă persoană. precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate. etc. potrivit clauzelor contractuale. g) şi i). potrivit legilor de organizare şi funcţionare. după caz. d) provizioanele specifice. . .cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului. nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. 104 . a dotărilor. precum şi de societăţile de credit ipotecar. care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. înregistrate de către contribuabili. finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor. 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006. 5. . 2. astfel: a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil.. altele decât cele prevăzute la lit.cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă. potrivit legilor de organizare şi funcţionare. b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă. . f). d). e) rezervele constituite de societăţile comerciale bancare sau alte instituţii de credit autorizate. prevăzută în contractul de societate sau asociere. scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente. asistenţă sau alte prestări de servicii. din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile. Provizioane şi rezerve Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor. c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004. potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004. 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005.cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii. pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi. În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public. potrivit legilor de organizare şi funcţionare. care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: 1. reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. 4. precum şi pentru societăţile de credit ipotecar şi societăţile de servicii financiare. pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte. schimburilor de specialişti. a burselor de specializare.cheltuielile înregistrate de societăţile agricole. achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei. sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri. dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: 1. în scopul construcţiei de localuri.cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului. în cazul unei societăţi comerciale bancare sau al unei alte instituţii de credit autorizate.

potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare. în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului. cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt nedeductibile.persoane juridice române şi sucursalele băncilor străine. potrivit clauzelor contractuale. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007. precum şi cele aferente împrumuturilor obţinute de la societăţile comerciale bancare române sau străine nu intră sub incidenţa acesor prevederi. constituite de contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor. i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare. d). g) şi i). j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor. 3. constituite potrivit legii. 2. 5. f). pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie. după deducerea reasigurării. până la deductibilitatea integrală a acestora. de la data aplicării facilităţii respective. În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei. Nu se supun impozitării rezervele de influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută. Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile. corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute. potrivit legii. şi cele care sunt garantate de stat.f) provizioanele constituite de fondurile de garantare. înregistrate de către contribuabili. constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă. indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei provizionului sau a rezervei. asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere. ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. divizării. în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului. nu sunt garantate de altă persoană. 4. lichidării. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului. care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: 1. Acestea se reportează în perioada următoare. Exceptie: Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare. În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi. Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare. k) provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri. altele decât cele prevăzute la lit. dobânzile deductibile sunt limitate la: 105 . potrivit normelor Băncii Naţionale a României. În cazul în care nu sunt respectate aceste prevederi. rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului. Prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve. înregistrate de societăţi comerciale bancare . Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. care îşi desfăşoară activitatea în România. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an.

În cazul metodei de amortizare liniară. corespunzătoare ultimei luni din trimestru. e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare. bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii. d) lacurile. pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative. b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. locuinţele de protocol. pentru împrumuturile în lei. pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros. producerii. dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani. b) 2. c) 2. c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an. b) tablourile şi operele de artă. altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor. c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil. contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară. dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. se aplică metoda de amortizare liniară.5. f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii. amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia. respectiv al maşinilor. asamblării. vasele de croazieră. navele. pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit. b) în cazul echipamentelor tehnologice. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este deţinut şi utilizat în producţia. potrivit normelor. amortizarea se calculează după cum urmează: a) pentru primul an de utilizare. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix. precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora. uneltelor şi instalaţiilor. Amortizarea fiscală Cheltuielile aferente achiziţionării. Nu reprezintă active amortizabile: a) terenurile. instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării. b) pentru următorii ani de utilizare. 106 . amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. În cazul metodei de amortizare degresivă. c) fondul comercial. pentru mijloacele fixe construite sau produse de către contribuabil. livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii. construirii. c) valoarea de piaţă. dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani.0. şi b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%. Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli: a) în cazul construcţiilor. inclusiv cele împădurite. degresivă sau accelerată. În cazul metodei de amortizare accelerată. Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege: a) costul de achiziţie. b) costul de producţie.5. aeronavele. pentru împrumuturile în valută. amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori: a) 1. contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.a) nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. g) casele de odihnă proprii. amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix.

Asocieri fără personalitate juridică În cazul unei asocieri fără personalitate juridică. se deduce din impozitul pe profit. licenţe. 107 . iar în cazul leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing). reprezentantul legal al persoanei juridice străine trebuie să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală competentă. calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit (16%) la profitul impozabil obţinut în statul străin sau la venitul obţinut din statul străin. cheltuielile fiind deductibile. în timp ce în cazul leasingului operaţional. numai dacă persoana juridică română prezintă documentaţia corespunzătoare. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora. în cazul leasingului operaţional. Pierderi fiscale Pierderea anuală. după caz. se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator. potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. Credit fiscal: Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul străin. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat. locatorul are această calitate. fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană. Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România. la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. Aspecte fiscale internaţionale Veniturile unui sediu permanent: Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent. 6. Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit. drepturi de autor. precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare.Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete. şi de către locator. fie direct. în cazul leasingului financiar. Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română au obligaţia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri. Impozitul plătit unui stat străin este dedus. mărci de comerţ sau fabrică şi alte valori similare. stabilită prin declaraţia de impozit pe profit. În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată. corespunzător cotei de participare în asociere. din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin. conform prevederilor legale. Contracte de leasing În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar. atunci impozitul plătit către statul străin.

pe fiecare sursă de venit. care cuprinde scopul şi suma fiecărei plăţi. urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data stabilită ca termen limită pentru depunerea situaţiilor financiare ale contribuabilului. societăţilor comerciale bancare. respectiv. separat. Impozitul care trebuie reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. Contribuabilii care efectuează plăţi trimestriale şi. societăţile comerciale bancare. 8. Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit. au obligaţia de a plăti impozitul pe profit lunar. şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor. inclusiv. persoane juridice române. Pierderile realizate printr-un sediu permanent din străinătate se deduc numai din aceste venituri. până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română. O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală. 7. contribuabilii au obligaţia să depună şi o declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit. contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată al impozitului pe profit. impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv. până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. persoane juridice străine. persoane juridice române. Nu se cuprind în această declaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional. Reţinerea impozitului pe dividende O persoană juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică română are obligaţia să reţină şi să verse impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat. o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal. lunare plătesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie. şi sucursalele din România ale băncilor. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale. în cazul Băncii Naţionale a României. până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial. până la data de 25 inclusiv a lunii următoarele celei pentru care se calculează impozitul. Banca Naţională a României. persoane juridice străine.Pierderi fiscale externe: Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent din străinătate este deductibilă doar din veniturile obţinute din străinătate. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi. numele şi adresa beneficiarului. pomicultură şi viticultură au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual. până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual. respectiv o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru luna noiembrie a aceluiaşi an fiscal. 108 . Aceasta cota de impozit pe dividende (10%) se aplică şi asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investiţii. Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice. În cursul anului fiscal.

de 16%. altele decat cele comerciale. Trimestrial. amenzile. de 5% din veniturile realizate din activitati de natura barurilor de noapte. Asociatiile de proprietari constiruite ca persoane juridice. pana la data de 25 ale primei luni din semestrul urmator. Plata impozitului pe profit se efectueaza: a. b. b. pentru profitul realizat in Romania. Trezoreria statului. b. b. nu se iau in calcul. majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane. 3. Persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca beneficiari ori parteneri impreuna cu o persoana juridica romana intr-o asociere sau o alta entitate ce nu da nastere unei persoane juridice. a cluburilor de noapte. cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit. Sunt exceptate la plata impozitului pe profit: a. c. de 19%. Lunar. veniturile neimpozabile: a. Semestrial. pana la data de 25 ale lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea. persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. confiscarile. Institutiile de invatamant particular acreditate. pentru veniturile extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate. 2. 4. Penalitatile datorate catre regiile autonome. a discotecilor si a cazinourilor. Sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil: a. cheltuielile cu impozitele si taxele locale. 7. c. b. b. c. 8. c. b. c. Persoanele juridice straine. Intrucat sunt neimpozabile. pana la data de 25 ale primei luni din trimestrul urmator. 5. Sunt platitori de impozit pe profit: a. c. Cota de impozit pe profit este: a. cheltuielile de protocol care nu depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor. c. c. persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. Se adauga la veniturile totale. institutiile publice. 109 . Cheltuielile de protocol inregistrate in evidenta contabila. 6. Sunt cheltuieli nedeductibile: a. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit: a. b. Persoanele juridice romane care comercializeaza medicamente si ustensile chirurgicale. conform conventiilor de evitare a dublei impuneri. Se scad din veniturile totale.La calculul profitului impozabil. indiferent daca acestea au inregistrat sau nu profit la sfarsitul anului fiscal. potrivit prevederilor legale.TESTE DE VERIFICARE: 1.

cheltuielile de protocol.000 lei. dividendele primite de la o persoană juridică română. c.000 lei. b) 0 lei.000 lei. 12.9. CN=cheltuieli nedeductibile. VT=venituri totale. cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. PI=VT-VN-CN-CT. b. Impozitul pe profit datorat este de: a) 750 lei. Care din formulele de calcul a profitului impozabil este cea corecta? a. b. c. 10. precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. PI=VT+VN-CT-CN. La calculul profitului impozabil se iau in calcul urmatoarele elemente: PI= profit impozabil. Sunt cheltuieli nedeductibile: a. Cheltuieli totale = 18. 11. Nu sunt venituri neimpozabile: a. VN=venituri neimpozabile. veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. Se dau urmatoarele date: Venituri totale = 25. cheltuielile de publicitate. veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. 110 . c. CT=cheltuieli totale. b. cheltuieli nedeductibile = 7. c) 2240 lei. PI=VT-CT-VN+CN. veniturile din vanzarea activelor necorporale.

dacă îndeplinesc condiţiile mentionate anterior şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii. . cazinourilor.are înscrisă în obiectul de activitate producţia de bunuri materiale.desfăşoară activităţi în domeniul bancar. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor. 3% în anul 2009. Cota de impunere si baza impozabila 1. 2.desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc.000 euro. Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007. Anul fiscal Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic. Definiţia microîntreprinderii16: persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii. Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţii. . la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: . Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului începând cu anul fiscal următor. autorităţile locale şi instituţiile publice. prestarea de servicii şi/sau comerţul.au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv. . dacă condiţiile de mai sus sunt îndeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia privind numarul de angajati este îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării. altele decât statul. începând cu primul an fiscal. 3. pariurilor sportive.Capitolul XIV Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor Obiectivele cursului: intelegerea notiunilor referitoare la conditiile necesare pentru incadrarea persoanelor juridice romane in categoria microintreprinderilor. Definitia microintreprinderii 2.5% în anul 2008.a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100. Aria de cuprindere a impozitului Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se aplică asupra veniturilor obţinute de microîntreprinderi din orice sursă. O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe venitul microîntreprinderilor. Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care: . . 2. -capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane. 16 Titlul IV din Legea nr. . 1. 571/2003 privind Codul Fiscal. Aria de cuprindere a impozitului 3. cu modificarile si completarile ulterioare 111 . al pieţei de capital.desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor.

TESTE DE VERIFICARE: 1. aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. b. Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microîntreprindere În cazul unei asocieri fără personalitate juridică dintre o microîntreprindere plătitoare de impozit şi o persoană fizică.Prin excepţie. de la societăţile de asigurare. capitalul social este detinut de persoane rezidente. Pot opta pentru plata impozitului şi microîntreprinderile care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate. fără a se datora majorări de întârziere. are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv. dupa modelul aplicabil plătitorilor de impozit pe profit. prestarea de servicii şi/sau comerţul. e. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. . rezidentă sau nerezidentă. . c. din care se scad: . la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a. conform reglementărilor legale.veniturile din variaţia stocurilor. are înscrisă în obiectul de activitate producţia de bunuri materiale. de a reţine şi de a vărsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizică. 112 .veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale. dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.veniturile din exploatare. Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă. în trimestrul în care au fost puse în funcţiune. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale Calculul şi plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează trimestrial. în conformitate cu documentul justificativ.veniturile realizate din despăgubiri. impozit calculat prin aplicarea cotei de impunere la veniturile ce revin acesteia din asociere.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50% inclusiv. pentru pagubele produse la activele corporale proprii. Microîntreprinderea este persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii. În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat.000 euro. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în acest articol. -veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal.veniturile din provizioane. reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor. potrivit legii. până la termenul de plată a impozitului. declaraţia de impozit pe venit. care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. . microîntreprinderea are obligaţia de a calcula. fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de regimul fiscal al microintreprinderii. a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100. are pana la 9 angajati inclusiv. a. Microîntreprinderile au obligaţia de a depune. Prevederi fiscale referitoare la amortizare Persoanele juridice plătitoare de impozit pe venit sunt obligate să evidenţieze contabil cheltuielile de amortizare. . valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă.

000 lei Impozitul pe veniturile microintreprinderii este de: a. b. B (a+c+d+e). trimestrial. Pot opta pentru sistemul de impunere al microintreprinderilor persoanele juridice române care: a. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului pentru care se calculează impozitul. cheltuieli totale = 15. prin completarea Declaratiei de venit global. c. c. al pieţei de capital.000 lei. Calculul şi plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectuează: a. altele decât statul. anual. b. Varianta corecta este: A (a+b+e+f). capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane. cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii. 3. 900 lei. 1350 lei. Se dau urmatoarele date: Venituri totale impozabile = 45.f. 4.800 lei. autorităţile locale şi instituţiile publice. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. 4. desfasoara activităţi în domeniul bancar. C (a+d+e+f). desfasoara activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor. 113 . b. c. semestrial. desfasoara activităţi în domeniul cercetarii. 2.

atât din România.Capitolul XV Impozitul pe venit Obiectivele cursului: Deprinderea cunostintelor necesare pentru intelegerea modului de determinare a impozitului pe venit. venituri din pensii 7. cu domiciliul în România. Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă. b) în cazul persoanelor fizice rezidente. venitului salarial net din această activitate dependentă. 571/2003 privind Codul Fiscal. Venituri din investitii 6. cât şi din afara României. venitului net atribuibil sediului permanent. Aspecte fiscale internationale 13. Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă 1. veniturilor obţinute din orice sursă. a). Sfera de cuprindere. venituri din transferul proprietatilor imobiliare 10. Cote de impunere 2. c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România. 17 Titlul III din Legea nr. numai veniturilor obţinute din România. care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România. venituri din alte surse 11. cu modificarile si completarile ulterioare 114 . Contribuabili. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe venit. Veniturile din salarii. Categorii de venituri supuse impozitarii. d) în cazul persoanelor fizice nerezidente. d) persoanele fizice nerezidente. se aplică următoarelor venituri: a) în cazul persoanelor fizice rezidente române. a bazei de impunere. Venituri neimpozabile. Aspecte generale Contribuabili Următoarele persoane datorează plata impozitului pe venit şi sunt numite contribuabili: a) persoanele fizice rezidente. cât şi din afara României. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt următoarele: a) venituri din activităţi independente. venituri din activităţi agricole 8. care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de venituri. care desfăşoară activitate dependentă în România. Determinarea impozitului pe veniturile din salarii 4. altele decât cele prevăzute la lit. c) în cazul persoanelor fizice nerezidente. a scutirilor prevazute de lege17 1. Veniturile din activitati independente 3. Globalizarea veniturilor: Venitul Net Anual Impozabil 12. b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România. atât din România. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor 5. începând cu al patrulea an fiscal. venituri din premii şi din jocuri de noroc 9. e) veniturlor persoanelor fizice nerezidente.

maternitate. de oficial. h) drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen. bugetele fondurilor speciale. ordine publică şi siguranţă naţională şi persoanele civile. precum şi pensiile. Venituri neimpozabile sunt: a) ajutoarele. inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale. l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială. sume asigurate. în conformitate cu legislaţia în vigoare. potrivit legii. să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe. inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaţionale şi cele finanţate de la bugetul de stat. cu ocazia tragerilor de amortizare. altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta. e) venituri din pensii. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal. precum şi orice alte drepturi. m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice. bugetul asigurărilor sociale de stat. d) venituri din investiţii. bugetele locale şi din alte fonduri publice.b) venituri din salarii. f) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat. cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi. k) veniturile din agricultură şi silvicultură. suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte. f) venituri din activităţi agricole. indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială. c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale. e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare. creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav. acordate din bugetul de stat. orfanii. văduvele/văduvii de război. studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională. i) venituri din transferul proprietatilor imobiliare: h) venituri din alte surse. sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate. cu condiţia ca poziţia acestora. precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane. precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces. g) venituri din premii şi din jocuri de noroc. precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi. 115 . i) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat. n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială. d) pensiile pentru invalizii de război. g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din patrimoniul personal. conform legii. b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri. j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie. oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate. militarii cu termen redus. în condiţii de reciprocitate. altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale. c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989. cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale. masă. aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor. precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene. în calitate de corespondenţi de presă. s) veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de persoanele cu handicap. Fac excepţie cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din investiţii. tehnicienilor şi altor specialişti. în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României. campionatele mondiale şi jocurile olimpice. transport şi altele asemenea. e) activităţi agricole. în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene. invalizii şi văduvele de război. veteranii de război. din jocuri de noroc si din transferul proprietatilor imobiliare. cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. prevăzuţi în legislaţia în materie. g) transferul dreptului de proprietate. p) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România. prevăzuţi de legislaţia în materie. primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor. h) alte surse este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă. c) cedarea folosinţei bunurilor. europene şi la jocurile olimpice.o) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România. Cotele de impozitare Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activităţi independente. prima grupă valorică. v) prima de stat acordată privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ. d) pensii. urmaşii eroilor-martiri. Perioada impozabilă 116 . f) premii. q) sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare. persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945. t) premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale. obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale. Nu sunt venituri impozabile premiile. accidentaţii de război în afara serviciului ordonat. răniţilor. inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România. u) premiile şi alte drepturi sub formă de cazare. tehnicienilor şi altor specialişti. b) salarii. antrenorilor. în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state. x) alte venituri care nu sunt impozabile. precum şi la jocurile olimpice. antrenorilor. r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri. cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe. dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare. în cazul jocurilor sportive. precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945. cu modificările şi completările ulterioare.

din prestări de servicii. 117 . la beneficiarul acesteia. exprimate în lei. pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. precum şi celelalte sume fixe. după caz. de avocat. desfăşurate în mod independent. auditor financiar. mărci de fabrică şi de comerţ. după caz. determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului. De aceste prevederi beneficiază persoanele fizice care exploatează invenţia. pentru a putea fi deduse. b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite. . realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere. b) venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia. consultant de plasament în valori mobiliare. de către licenţiaţii acestuia a unei invenţii brevetate în România. consultant fiscal. procedee tehnice. la momentul plăţii de către suportator. mostre. . Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale.persoane care obţin venituri din salarii. Venituri neimpozabile a) veniturile obţinute prin aplicarea efectivă în ţară de către titular sau. aplicarea procedeului. sunt: a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului. 2.activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul. risc profesional şi accidente de muncă. Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie. Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe Deducerea personală. arhitect sau a altor profesii reglementate. knowhow. Venituri din activităţi independente Definitie: Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale.boli profesionale. Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente. calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului. respectiv titularul brevetului aplicat. notar. Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor. d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru: . desene şi modele.Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic (cu exceptia situaţiei în care decesul contribuabilului survine în cursul anului). inclusiv din activităţi adiacente. Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor. din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea. precum şi din practicarea unei meserii. deductibile. expert contabil. contabil autorizat. . în condiţiile legii. se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice. c) să respecte regulile privind amortizarea.active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii. justificate prin documente. cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare. incluzând fabricarea produsului sau. veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. în primii 5 ani de la prima aplicare.

în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale. în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. în conformitate cu legislaţia în vigoare.rata de leasing . utilizate în desfăşurarea activităţii. i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar. altele decât cele prevăzute anterior. respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar. potrivit legii. d) cheltuielile sociale. f) amenzile. în limitele prevăzute de actele normative în materie. confiscările. g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale.în cazul contractelor de leasing operaţional. e) donaţii de orice fel. f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori. altele decât cheltuielile de sponsorizare. penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine. în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană. b) cheltuielile de protocol. dobânzile. k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice. inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate. potrivit prevederilor legale. j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili. h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate. d) cheltuielile cu primele de asigurare. altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale. h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe. în limita unei cote de 2% din baza de calcul. e) pierderile privind bunurile perisabile. în limita unei cote de 5% din baza de calcul. pe baza contractului încheiat între părţi. reprezentând chiria . stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. potrivit legii. cheltuielile de protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. g) ratele aferente creditelor angajate. 118 . în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană. mecenat. în limita a de 2. l) cheltuielile efectuate de utilizator. i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă.Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii. Cheltuieli nedeductibile: a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale. Baza de calcul se determină ca diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile. m) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul. potrivit prevederilor legale. în ţară şi în străinătate. cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente. c) impozitul pe venit datorat. în interesul serviciului. c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual. b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate.

primele. indiferent de perioada la care se referă. b) contribuţiile sociale obligatorii plătite. Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: a) o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut. m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare. Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente Un contribuabil care desfăşoară o activitate independentă are obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat. societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar. precum şi la regiile autonome. b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ. b) contribuţiile sociale obligatorii plătite. se determină pe baza normelor de venit. 3. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii. acordate potrivit legii. de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă. cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă. c) drepturile de soldă lunară. k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare. fără salariaţi. dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare. şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi. Sunt asimilate veniturilor din salarii: a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică. stabilite potrivit legii. precum şi suma din profitul net. Stabilirea venitului net anual din activităţi independente pe baza normelor de venit Venitul net dintr-o activitate independentă.j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile. l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit. Venituri din salarii Definitie: sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie. cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale. Impozitarea venitului net din activităţi independente Venitul net din activităţi independente se impozitează dupa globalizarea cu veniturilor din alte surse. care este desfăşurată de către contribuabil. d) indemnizaţia lunară brută. sporurile şi alte drepturi ale personalului militar. indemnizaţiile. premiile. venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: a) o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut. În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală. individual. 119 . Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă.

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică; f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori; g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii; h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale; i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice; j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor; k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor. Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei. b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare; e) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii; f) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice; g) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; h) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată întro altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit
120

legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă; i) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice; etc. Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează. Deducerea personală Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 350 lei; - pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 lei. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1000,01 lei şi 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acordă deducerea personală. Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar. În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi. Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului. Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere: a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane; b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă. Deducerea personală nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. Determinarea impozitului pe venitul din salarii Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină astfel: a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
121

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă; - cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; - contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro; b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora; Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil. Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit, pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume revine organului fiscal competent. Termen de plată a impozitului Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Fişe fiscale Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fisele fiscale pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. 4. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor Definitie: Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente. Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau arendei. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. Prin excepţie contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor Un contribuabil care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat. Impozitarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor
122

Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub formă de dobânzi. cu titlu gratuit. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii. b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat. cu comisioanele datorate intermediarilor. care include şi cheltuielile privind comisioanele. câştigul se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale. Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. 123 . Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare. taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente. în cadrul sistemului stock options plan. preţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale. diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor. Venituri din investiţii Definitie: Veniturile din investiţii cuprind: a) dividende. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond.Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se impoziteaza dupa globalizarea cu celelalte venituri ale persoanei fizice. d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare. care vizează construcţia de locuinţe. b) venituri impozabile din dobânzi. câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoană fizică pentru achiziţionarea titlului de participare. câştigul se determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial. c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor. titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Determinarea câştigului se efectuează la data încheierii tranzacţiei. precum şi orice alte operaţiuni similare. în cadrul Programului de privatizare în masă. diminuată. precum şi obligaţiunilor municipale. după caz. altele decât: a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere şi la depuneri la casele de ajutor reciproc. pe bază de contract. e) venituri din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice. Începând cu a doua tranzacţie. precum şi părţile sociale. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial. reprezintă diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori. ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale altor entităţi emitente de obligaţiuni. pe baza contractului încheiat între părţi. 5. Stabilirea venitului din investiţii Câştigul din transferul titlurilor de valoare. pe bază de contract. valoarea nominală va fi înlocuită cu preţul de cumpărare. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice. precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului.

Obligaţia calculării. se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. după caz. impozitul fiind final. societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau altor plătitori de venit. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului. începând cu data de 1 ianuarie 2007. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi/sau în registrul asociaţilor/acţionarilor. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează la bugetul de stat. respectiv la momentul răscumpărării. pe baza contractului încheiat între părţi. dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil. reţinerii şi virării impozitului reprezentând plata anticipată revine intermediarilor. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. inclusiv sume primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii. pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. se efectuează astfel: a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile. în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii. respectiv la momentul plăţii dobânzii. Calculul şi reţinerea impozitului de către dobânditor se efectuează la momentul încheierii tranzacţiei. după caz. . b) în cazul câştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar. În cazul dividendelor distribuite. într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii. operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării 124 . luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursă. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării. altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise. reprezentând plată anticipată.prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil. pentru venituri de această natură pe baza contractelor civile. în cazul unor instrumente de economisire. reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii. se impune cu o cotă de 1%. obligaţia calculării. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Calculul. într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii. reţinerii şi virării impozitului revine dobânditorului. în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii. la fiecare tranzacţie.Venitul impozabil realizat din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. şi emite o decizie de impunere anuală. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat. altele decât cele mentionate anterior. în cazul unor instrumente de economisire. calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. în cazul societăţilor închise. la fiecare tranzacţie. impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Pentru veniturile sub formă de dobânzi. Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 16 % din suma acestora. pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat.prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil. Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii Veniturile sub formă de dividende. pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate. şi din transferul părţilor sociale. respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat. impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat. termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel: . în cazul dobânzilor capitalizate. începând cu data de 1 ianuarie 2007.

în cazul societăţilor închise. luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursă. făcute către un sistem de asigurări sociale. d) venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cotă de 16%. nu se compensează şi nu se reportează. inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaţionale. altele decât cele rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale şi valori mobiliare. Obligaţia calculării. 125 . se compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natură realizate din tranzacţionarea titlurilor de valoare de acelasi tip. se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Reţinerea impozitului din venitul din pensii Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit. întocmită de lichidatori. pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat. aceasta nu se reportează. reprezentând plată anticipată. 6. în cazul societăţilor închise. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent. Obligaţia calculării. Pierderile rezultate din operaţiuni de vânzare/cumpărare de valută la termen. şi orice alte operaţiuni de acest gen. prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil. reprezentând plată anticipată. nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat. se compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natură realizate în cursul anului respectiv. Pierderile rezultate din tranzacţionarea titlurilor de valoare. Termenul de virare a impozitului este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor. după caz. pe bază de contract. şi cele finanţate de la bugetul de stat. respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat. înregistrate în cursul anului fiscal. în termenul şi condiţiile stabilite de lege. pe bază de contract. potrivit prevederilor prezentului articol. impozitul fiind final. precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin scăderea unei sume neimpozabile lunare de 1000 lei din venitul din pensii şi a contribuţiilor obligatorii calculate. altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Pierderile rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale şi valori mobiliare. se impune cu o cotă de 1% la fiecare tranzacţie. Impozitul anual de recuperat se stabileşte de organul fiscal competent ca diferenţă între impozitul reprezentând plăţi anticipate efectuate în cursul anului şi impozitul anual datorat. după caz. Dacă în urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală. c) câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen. reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit. aceasta nu se reportează.impozitului la bugetul de stat. de a-l reţine şi de a-l vira la bugetul de stat. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat. şi emite o decizie de impunere anuală. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului. înregistrate în cursul anului fiscal. Venituri din pensii Definitie: Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii. reţinerii şi virării impozitului revine persoanei juridice. indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu eşalonat. în cursul anului respectiv. Impozitul calculat şi reţinut. Dacă în urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală. reţinute şi suportate de persoana fizică. altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate.

Un contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate. Dacă o activitate agricolă este desfăşurată de un contribuabil pe perioade mai mici . iar impozitarea se face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş. cât şi în sistem real. Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole Impozitul pe venitul net din activităţi agricole se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net. pentru activitatea respectivă.decât anul calendaristic. Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă. Normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii.Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii. În cazul unei pensii care nu este plătită lunar. începând cu data de 1 ianuarie 2008. Dacă o activitate agricolă a unui contribuabil înregistrează o pierdere datorată calamităţilor naturale. legumelor şi zarzavaturilor. pentru utilizare ca atare. Normele de venit se stabilesc. astfel încât să reflecte această pierdere. în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat. impozitul fiind final (nu se globalizeaza cu celelalte venituri ale persoanei fizice). încetare şi alte fracţii de an .începere. pentru anul în curs. unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi. norma de venit aferentă activităţii se reduce. până la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscal. reţinerii şi virării acestuia. Stabilirea venitului net anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit Venitul net dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit. 126 . se avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică aceste norme de venit. c) exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea. determinat pe bază de norme de venit. de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă. în vederea calculării impozitului datorat. are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent. d) valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare. Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Venituri din activităţi agricole Definitie: Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi: a) cultivarea şi valorificarea florilor. impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia. declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea. Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă. Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii. către unităţi specializate pentru colectare. pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Veniturile din pensiile de urmaş se individualizeaza în funcţie de numărul acestora. în stare naturală. norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul căreia se desfăşoară activitatea. 7. plantelor decorative şi ciupercilor. În cazul unei activităţi pe care contribuabilul începe să o desfăşoare după data de 30 iunie. Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă. b) cultivarea şi valorificarea arbuştilor.

b) pentru imobilele descrise la lit. 4. 9. Sunt exceptate: aportul în natură la capitalul social al societăţilor comerciale. Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200. Venituri din premii şi din jocuri de noroc Definitie: Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri. dobândite la o dată mai mare de 3 ani: . precum şi veniturile realizate din înstrăinarea construcţiilor de orice fel cu terenul aferent. acesta este obligat să efectueze plăţi anticipate aferente acestor venituri la bugetul de stat.000 lei.000 lei inclusiv.peste 200. 127 . precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii. 8. altele decât cele realizate la jocuri de tip cazino şi maşini electronice cu câştiguri. Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora. sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc. la termenele prevăzute.2% până la valoarea de 200. prin reţinere la sursă. a). . dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv: . Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc. precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii.000 lei.000 lei inclusiv. prin reţinere la sursă.000 lei.3% până la valoarea de 200. terenurile fără construcţii din intravilan şi extravilan dobândite de contribuabil prin: a) reconstituirea dreptului de proprietate. c) schimb imobiliar. b) moştenire sau donaţie între rude până la gradul al patrulea inclusiv.peste 200. reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri. Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de noroc Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil. în bani şi/sau în natură. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia. . Obligaţia calculării.000 lei inclusiv. contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel: a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora. pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Până la data de 31 mai a anului următor. inclusiv cele de tip jack-pot.000 lei inclusiv. realizate de acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.000 lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 10. Veniturile din jocuri de noroc se impun. cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net. plăţile anticipate se regularizeaza de organul fiscal competent. Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc. Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final. cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 10.În cazul unui contribuabil care determină venitul net din activităţi agricole. 6.

în maximum 5 zile de la data înstrăinării bunului. 128 . Venituri din alte surse Definitie: Veniturile din alte surse sunt (insa nu sunt limitate doar la acestea): a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate. 11. Contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România declară venitul obţinut la organul fiscal în a cărui rază teritorială este situat imobilul înstrăinat. cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie: a) părţile contractante. Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Globalizarea veniturilor: Venitul Net Anual Impozabil Stabilirea venitului net anual impozabil Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din categoriile de venituri: . c) impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.venituri din activităţi agricole. În cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor sau terenurilor se face prin altă procedură decât cea notarială. . d) taxele notariale aferente transferului.Notarii publici care autentifică actele între vii translative ale dreptului de proprietate au obligaţia de a calcula. prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate. contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut. potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale. Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile. d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial. sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri.venituri din activităţi independente. altele decât veniturile care sunt neimpozabile conform prevederilor Codului Fiscal. foşti salariaţi. de a încasa şi de a vira impozitul la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost autentificat actul. prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. Obligaţiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietăţilor imobiliare Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare. Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final. servicii şi alte drepturi. ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare. c) venituri primite de persoanele fizice pensionari. Calculul impozitului şi termenul de plată Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri.venituri din cedarea folosinţei bunurilor. prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. b) valoarea înscrisă în documentul de transfer. 10. b) câştiguri primite de la societăţile de asigurări. la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal. . în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii.

precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit. în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi. contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. a). se stabilesc de organul fiscal astfel: 129 . sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din ţara respectivă. în funcţie de vechimea pierderii. după caz. c) pierderea reportată. în anul anterior. Contribuabilii care. nu se mai stabilesc plăţi anticipate. din cedarea folosinţei bunurilor. cu excepţia veniturilor din arendare. care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor. în următorii 5 ani consecutivi. necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. cu excepţia veniturilor din arendă. prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor potrivit legii. şi declaraţia de venit estimat. precum şi cei pentru care cheltuielile se determină în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun. Declaraţii de venit estimat Contribuabilii. pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei de venit. Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent. Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele: a) reportul se efectuează cronologic. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat. Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente. pe fiecare ţară. Fac excepţie contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă. reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului. precum şi asociaţiile fără personalitate juridică. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plăţi anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Stabilirea plăţilor anticipate de impozit Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente. pe fiecare sursă de venit.Veniturile din categoriile mentionate anterior ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an. luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent. din motive obiective. se consideră venit anual. b) dreptul la report este personal şi netransmisibil. şi declaraţia estimativă de venit. înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal. o dată cu cererea de opţiuni. depuse în luna decembrie. În cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată. exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportată. Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă. Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit. o dată cu declaraţia specială. au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal. estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun. Pentru declaraţiile de venit estimativ. precum şi cei care. cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se poate compensa cu rezultatele pozitive obţinute din aceeaşi sursă de venit. venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării. din străinătate. în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi.

care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare. precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor. venituri din alte surse a căror impunere este finală. venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.a) pe baza contractului încheiat între părţi. ca şi declaraţiile speciale. sau b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă. e) venituri din alte surse. până la data de 15 noiembrie inclusiv. potrivit opţiunii. determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare. prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv. venituri din premii şi din jocuri de noroc. pentru fiecare an fiscal. Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit la organul fiscal competent. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii care realizează. din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea. pe baza declaraţiei de venit. pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei de venit. Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale. pentru activităţi desfăşurate în România. b) venituri din investiţii. cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare. Declaraţia de venit şi declaraţii speciale Contribuabilii au obligaţia de a depune o declaraţie de venit la organul fiscal competent. individual sau dintr-o formă de asociere. fişele fiscale se depun pentru fiecare sursă de realizare a venitului. organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat. Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare sursă de realizare a venitului. d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit. până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. după caz. în toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraţia specială pentru anul fiscal precedent. dacă: a) obţin numai venituri sub formă de salarii. până la data de 1 septembrie inclusiv. venituri din activităţi independente. Stabilirea şi plata impozitului pe venitul net anual impozabil Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul fiscal competent. astfel: 50% din impozit. comunicat de Banca Naţională a României. venituri din activităţi agricole. fişele fiscale se depun în cadrul aceluiaşi termen ca şi declaraţiile speciale. în cadrul aceluiaşi termen. venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută. potrivit clauzelor contractuale. c) venituri din pensii. în două rate egale. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%. inclusiv pentru veniturile din activităţi agricole determinate în sistem real. a căror impunere este finală. pensii. b) obţin numai venituri din investiţii. şi 50% din impozit. Contribuabilii care determină venitul net din activităţi agricole datorează plăţi anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit. Nu se depun declaraţii speciale pentru următoarele categorii de venituri: a) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor. Declaraţia de venit se depune o dată cu declaraţiile speciale pentru anul fiscal. În cazul veniturilor din salarii. pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale. alţii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România. Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere. 130 . Pentru stabilirea plăţilor anticipate. În cazul veniturilor din salarii realizate de contribuabilii. până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul în care. precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc.

privind colectarea creanţelor bugetare. datorează impozit. potrivit prevederilor Capitolului privind Impozitul pe venit din Codul Fiscal. depăşesc 183 de zile din oricare perioadă de 12 luni consecutive. Obligaţia calculării. 12. care realizează venituri din România. 131 . veniturile din cedarea folosinţei bunurilor si veniturile din activităţi agricole. Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit. Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere. Venituri obţinute din străinătate Persoanele fizice datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătate. au obligaţia să declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit. Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă. în total. b) veniturile salariale sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident. care se încheie în anul calendaristic în cauză. contribuabilii persoane fizice nerezidente. în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. altele decât veniturile din activităţi independente. ce este atribuibil sediului permanent. Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. numai dacă se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) persoana nerezidentă este prezentă în România timp de una sau mai multe perioade de timp care. potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit. Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente Persoanele fizice nerezidente. cu modificările şi completările ulterioare. în funcţie de natura acestuia. Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependente Persoanele fizice nerezidente. care desfăşoară activităţi dependente în România. perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie. sunt impozitate. Venitul net dintr-o activitate independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină în următoarele condiţii: a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent. c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România. b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri. prin intermediul unui sediu permanent în România. reţinerii şi virării sumei reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat revine organului fiscal competent. Aceste venituri supuse impunerii se determină pe fiecare sursă. care obţin alte venituri decât cele prevăzute anterior.Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat pentru sponsorizarea entităţilor non-profit care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. Aspecte fiscale internaţionale Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independente Persoanele fizice nerezidente. sunt impozitate la venitul net anual impozabil din activitatea independentă. direct sau printr-un reprezentant fiscal. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. care desfăşoară o activitate independentă. impozitul fiind final.

potrivit procedurii de mai sus. înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal. comunicat de Banca Naţională a României. Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere. autoritatea fiscală a statului străin respectiv. cât şi în străinătate. conform deciziei de impunere anuală. 3. Creditul fiscal extern Contribuabilii persoane fizice rezidente care. eliberat de: 1.A. până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului. Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate. din anul de realizare a venitului. dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România. au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate.Contribuabilii care obţin venituri din străinătate altele decat veniturile din activităţi independente. exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv. în cazul veniturilor din salarii. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente. altele decât veniturile din activităţi independente. b) venitul pentru care se acordă credit fiscal este unul din cele care intra sub incidenta impozitului pe venitul global din Romania. pentru alte categorii de venituri. cum ar fi dolari S. din anul de realizare a venitului respectiv. În situaţia în care contribuabilul în cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state. dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a României. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ. În vederea calculului creditului fiscal extern. se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului. privind colectarea creanţelor bugetare. pentru venitul obţinut în străinătate. pe fiecare ţară. b) din valuta de circulaţie internaţională în lei. în limitele prevăzute în prezentul articol. creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula. folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia. potrivit declaraţiei specifice. următoarele condiţii: a) impozitul plătit în străinătate. folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă. pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit. sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare. recunoscându-se impozitul plătit în străinătate sub forma creditului fiscal. Pierderi fiscale externe Pierderile fiscale obţinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă. perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie. cumulativ. Diferenţele de impozit rămase de achitat. în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. 2. precum şi impozitul aferent. sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României. angajator. din statul respectiv. pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile. veniturile din cedarea folosinţei bunurilor si veniturile din activităţi agricole au obligaţia să le declare. Veniturile realizate din străinătate. 132 . Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite. comunicat de Banca Naţională a României. Pierderea care nu este acoperită se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă. veniturile din cedarea folosinţei bunurilor si veniturile din activităţi agricole de către persoanele fizice prevăzute se supun impozitării în România.U. se vor transforma astfel: a) din moneda statului de sursă într-o valută de circulaţie internaţională. denumit în continuare credit fiscal extern. alt plătitor de venit. dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România. aferentă venitului impozabil din străinătate. aferent venitului din sursa din străinătate. sau euro. din străinătate.

Calculat. b. b. Un impozit final. Nu intra in categoria contribuabililor care sunt obligati la plata impozitului pe venit: a. c.13. Veniturile din activitati agricole. c. la organul fiscal competent. b. veniturile din salarii. cu regim de reţinere la sursă a impozitelor. 3. c. Se globalizeaza (anual) in vederea impozitarii: veniturile din activitati independente. precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces se supun impozitului pe venit. definite potrivit legii. persoanele fizice romane angajate cu contract individual de munca. 5. definite potrivit legii. c. Platitorii impozitului pe salarii sunt: a. Veniturile din activitati agricole. Impozitul pe salarii este: a. pentru care depunerea declaraţiei se efectuează până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul fiscal expirat. să reţină şi să vireze impozitul reţinut la sursă şi să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit. Veniturile din vanzarea bunurilor mobile. Care din urmatoarele afirmatii este falsa? a. O cheltuiala inregistrata in evidentele contabile de catre persoanele juridice care au salariati. agentii economici angajatori. 4. se plateste la bugetul de stat de catre persoana fizica angajata cu contract individual de munca pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare. este o cheltuiala la bugetul de stat. veniturile din cedarea folosintei bunurilor. Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă Plătitorii de venituri. c. retinut si virat la bugetul de stat de catre platitorii de venituri. este un impozit cu stopaj la sursa. Sunt venituri scutite de impozitul pe venit: a. sunt obligaţi să calculeze. 7. care au obligatia de a retine impozitul pe salarii de la angajati si de a-l vira la bugetul de stat. 133 . veniturile din profesiile liberale. b. sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale. Impozitul pe salariu: a. c. 6. sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie. sunt venituri care se supun impozitului pe venit. Veniturile care nu se supun impozitului pe venit sunt: a. TESTE DE VERIFICARE: 1. persoanele juridice romane. persoanele fizice rezidente. b. b. Veniturile din dividende si dobanzi. până la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat. Fac excepţie de la acest termen plătitorii de venituri din activităţi independente pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă. 2. veniturile din pensii.

19%. c. 9. data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. 8. 11. cedarea folosinţei bunurilor este de: a. b. 134 . Deducerea personala inseamna: a. data de 25 inclusiv a lunii in care se plătesc aceste venituri. Termenul de plata al impozitului pe salarii este: a. persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România. Veniturile din investiţii nu cuprind: a. includerea in totalul cheltuielilor persoanei juridice a cheltuielilor cu salariile personalului in vederea deducerii acestora la calculul profitului impozabil. asociatiile fara personalitate juridica. indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică. stabilite potrivit legii. c. tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor. data de 25 inclusiv ale lunii urmatoare trimestrului pentru care se platesc aceste venituri. 12. c. 16%. 10%. acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Nu sunt asimilate veniturilor din salarii: a. veniturile din utilizarea mijloacelor fixe. b. b. b. în conformitate cu legislaţia în vigoare. b. Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activităţi independente. calculul facut de fiecare salariat pentru diminuarea impozitului pe salarii. orice alte sume sau avantaje de natură salarială. c. dividendele. c. salarii. câştiguri din transferul titlurilor de valoare. scaderea din venitul net lunar din salarii a unei sume.b. c. 10.

Venituri impozabile obţinute din România Veniturile impozabile obţinute din România.redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România.Capitolul XVI 1. Contribuabili. . indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate. . etc. reprezentanta straina si a obligatiilor fiscale ce decurg din acest statut18.20% pentru veniturile obţinute din jocurile de noroc. Impozitul pe reprezentante 1. dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul stabilit prin prezentul capitol.venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator. dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent. . indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane. 18 Titlul V din Legea nr. .redevenţe de la un rezident. . Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi 2. Nerezidenti. . denumit în continuare impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi. . Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute: .venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România.dividende de la o persoană juridică română. Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri 3. se aplică asupra veniturilor brute impozabile obţinute din România.venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu.venituri din servicii prestate în România. Impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România Obiectivele cursului: Cunoasterea notiunilor nerezident. se reţine şi se varsă la bugetul de stat de către plătitorii de venituri. Contribuabili. . Retinerea impozitului 2. fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române. 1. cu modificarile si completarile ulterioare 135 . certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi alte instituţii de credit autorizate şi situate în România.dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România. .comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România. . sunt: . dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent.5% pentru veniturile din dobânzile la depozitele la termen. dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent. Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de nerezidenţi Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din România se calculează. Sfera de cuprindere.comisioane de la un rezident.dobânzi de la un rezident. . Sfera de cuprindere Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România au obligaţia de a plăti impozit şi sunt denumiţi în contribuabili. 571/2003 privind Codul Fiscal.

cu condiţia ca aceste instrumente/titluri să fie emise şi/sau garantate de Guvernul României. cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit. Impozitul se calculează.. c) dobânda la instrumente/titluri de creanţă emise de o persoană juridică română. dacă impozitul nu ar fi fost reţinut din venitul plătit nerezidentului. prevăzută în convenţie. Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri Dacă un contribuabil este rezident al unei ţări cu care România a încheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi capital. în lei. se reţine şi se varsă. care se aplică asupra acelui venit. e) premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi la concursurile finanţate din fonduri publice. Declaraţii anuale privind reţinerea la sursă Plătitorii de venituri care au obligaţia să reţină la sursă impozitul pentru veniturile obţinute de contribuabili din România trebuie să depună o declaraţie la autoritatea fiscală competentă până la data de 28.dobânda pentru depunerile la vedere în cont curent de la bănci sau alte instituţii de credit din România. contractate direct sau prin emisiuni de titluri ori obligaţiuni. valabil în ziua reţinerii impozitului pentru nerezidenţi. 2. Banca Naţională a României. dacă instrumentele/titlurile de creanţă sunt tranzacţionate pe o piaţă de valori mobiliare recunoscută şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată a emiţătorului instrumentelor/titlurilor de creanţă. la cursul de schimb al pieţei valutare.16% în cazul oricăror alte venituri impozabile obţinute din România. titlurile de creanţă reprezentând credite externe. de bănci care acţionează în calitate de agent al Guvernului român. se stabilesc prin norme. respectiv 29 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care s-a plătit impozitul. etc. În situaţia în care cotele de impozitare din legislaţia internă sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit certificatul de rezidenţă fiscală. respectiv se reţine în momentul plăţii venitului şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. consiliile locale. Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi 136 . Impozitul se calculează. Pentru orice venit impozitul ce trebuie reţinut este impozit final. comunicat de Banca Naţională a României. precum şi termenul de depunere de către nerezidenţi a documentelor de rezidenţă fiscală. culturale şi sportive finanţate din fonduri publice. .dobânda la instrumentele/creditele externe. Macheta certificatului de rezidenţă fiscală pentru rezidenţii români. precum şi dobânda aferentă emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă şi externă de capital. Scutiri Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi următoarele venituri: . ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi internaţionale artistice. la bugetul de stat. d) premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din România. Venitul brut este venitul care ar fi fost plătit unui nerezident. emise de autoritatea din statul de rezidenţă al acestora.

până la data de 28. are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la autoritatea fiscală competentă. Plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale Orice persoană juridică străină are obligaţia de a plăti impozitul pe reprezentanţă la bugetul de stat. c. valabil în ziua în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat. Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident. Impozitul pe reprezentanţe Contribuabili Orice persoană juridică străină. în două tranşe egale. Reprezentanţele sunt obligate să conducă evidenţa contabilă prevăzută de legislaţia în vigoare din România. Orice persoană juridică străină care datorează impozitul pe reprezentanţă are obligaţia de a depune o declaraţie anuală la autoritatea fiscală competentă. d. venituri din vanzarea bunurilor mobile detinute pe teritoriul romanesc. venituri din donatii sau mosteniri de la un rezident. g. care înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţă în cursul anului fiscal. respectiv de eliberare sunt stabilite prin norme. 137 . stabilită pentru un an fiscal. în termen de 30 de zile de la data la care reprezentanţa a fost înfiinţată sau desfiinţată. C (c+d+e+f+g). Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi. B (a+c+e+f+g). e. 3. până la datele de 20 iunie şi 20 decembrie. Veniturile impozabile obţinute din România de un nerezident. Orice persoană juridică străină. dobânzi de la un rezident. comisioane de la un rezident. Alegeti una din urmatoarele variante de raspuns: A (a+b+c+d+e+f). pot fi: a. care în cursul unui an fiscal înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţă în România. b. în numele său. Stabilirea impozitului Suma de plata Impozitul pe reprezentanţă pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4. are obligaţia de a plăti un impozit anual. impozitul datorat pentru acest an se calculează proporţional cu numărul de luni de existenţă a reprezentanţei în anul fiscal respectiv. dividende de la o persoană juridică română. redevenţe de la un rezident. comunicat de Banca Naţională a României. indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate. precum şi condiţiile de depunere. f. venituri din servicii prestate în România. care are o reprezentanţă autorizată să funcţioneze în România. În cazul unei persoane juridice străine. TESTE DE VERIFICARE: 1. potrivit legii. respectiv 29 februarie a anului de impunere.000 euro. la cursul de schimb al pieţei valutare.Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscală competentă prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat de el însuşi sau de o altă persoană.

data de 25 inclusiv ale lunii urmatoare trimestrului pentru care se platesc aceste venituri. prevăzută în convenţie. cu conditia ca nerezidentul sa prezinte plătitorului de venit certificatul de rezidenţă fiscală. cu conditia ca nerezidentul sa prezinte plătitorului de venit certificatul de rezidenţă fiscală. un impozit cu stopaj la sursa. in situaţia în care cotele de impozitare din legislaţia internă sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Termenul de plata al impozitului pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti este: a. 3. c. 138 . c. b. Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti este: a. c.2. un impozit indirect. data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Una din afirmatiile de mai jos nu este adevarata: a. un impozit care se suporta de catre platitorul de venituri. b. b. in vederea eliminarii situatiilor de impozitare succesiva a acelorasi venituri realizate din Romania de nerezidenti. conventiile de evitare a dublei impuneri sunt acorduri bilaterale semnate de Romania cu toate statele lumii. data de 25 inclusiv a lunii in care se plătesc aceste venituri. 4. pe baza de reciprocitate. In cazul aplicarii prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit. care se aplică asupra acelui venit.

Definitie. cu modificarile si completarile ulterioare 139 . Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxă 13. Plătitorii taxei pe valoarea adăugată 15. dacă acest activ are durata normală de utilizare mai mare de un an şi valoare mai mare decât limita prevăzută prin hotărâre a Guvernului. către un stat membru. energia termică. agentul frigorific şi altele de această natură se consideră bunuri corporale mobile. achiziţii intracomunitare şi importuri de bunuri. Definiţie: Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor Codului Fiscal. Scutiri 9. baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile. ca şi un proprietar. gazele naturale. Baza de impozitare 7. Responsabilitatile platitorilor si ale organelor fiscale Directive transpuse: capitolul TVA din Codul Fiscal transpune Directiva 112 a CE. Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt 12. prin următoarele operaţiuni: livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată 6. 19 Titlul VI din Legea nr. Perioada fiscala 11. în contul furnizorului sau al cumpărătorului. altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. Regularizarea si rambursarea taxei 14. de către furnizor. Semnificaţia unor termeni şi expresii achiziţie reprezintă bunurile şi serviciile obţinute sau care urmează a fi obţinute de o persoană impozabilă. de către cumpărător sau de către altă persoană. Sfera de aplicare 2.Capitolul XVII Taxa pe valoarea adăugată Obiectivele cursului: Dobandirea cunostintelor necesare pentru intelegerea mecanismului TVA. a regimului deductibilitatii. Cotele de impozitare 8. de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător. prin natura lor sau prin destinaţie. pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative. efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această persoană impozabilă. Operatiuni impozabile 4. Regimul special de scutire 16. a obligatiilor declarative si de plata19. Energia electrică. a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile bunuri reprezintă bunuri corporale mobile şi imobile. Obligaţiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată 17. active corporale fixe reprezintă orice activ deţinut pentru a fi utilizat în producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii. achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune. Locul operatiunilor impozabile 5. 571/2003 privind Codul Fiscal. Persoane impozabile şi activitatea economică 3. 1. Regimul deducerilor 10.

.produse accizabile sunt produsele energetice.operaţiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. furnizarea de programe informatice . servicii furnizate pe cale electronică sunt: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice. transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice. vânzarea la distanţă reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia. Operaţiuni impozabile sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: . astfel cum sunt definite de legislaţia în vigoare. o persoană impozabilă are un sediu fix în România dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile. Atunci când furnizorul de servicii şi clientul său comunică prin curier electronic. în sfera taxei. atribuit de autorităţile competente dintr-un alt stat membru. furnizarea de imagini. taxă colectată reprezintă taxa aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii taxabile. .şi actualizarea acestora. codul de înregistrare în scopuri de TVA reprezintă codul atribuit de către autorităţile competente din România persoanelor care au obligaţia să se înregistreze sau un cod de înregistrare similar. instituţia publică. de texte şi de informaţii şi punerea la dispoziţie de baze de date. o sucursală. un depozit sau orice altă structură fixă. efectuate cu plată. o agenţie. persoana juridică. . de divertisment şi furnizarea de servicii de învăţământ la distanţă. o fabrică. precum şi orice entitate capabilă să desfăşoare o activitate economică. un birou. alcoolul şi băuturile alcoolice şi tutunul prelucrat. .software . mentenanţa la distanţă a programelor şi echipamentelor. grupul de persoane. taxă deductibilă reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de către o persoană impozabilă pentru achiziţiile efectuate. inclusiv jocuri de noroc. artistice. cu excepţia gazului distribuit prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice. ştiinţifice. de filme şi de jocuri. o persoană impozabilă este stabilită în România în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: . persoană impozabilă reprezintă persoana fizică. . cu excepţia teritoriilor terţe şi a ţărilor terţe prevăzute de lege.livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activităţi economice 140 . precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei. sportive.structura este condusă de o persoană împuternicită să angajeze persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii. culturale. aceasta nu înseamnă în sine că serviciul furnizat este un serviciu electronic. un atelier. Comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriile statelor membre stat membru şi teritoriul statului membru înseamnă teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii pentru care se aplică Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene. importuri. . în conformitate cu art. un birou de vânzări sau cumpărări. livrări de bunuri şi prestări pentru persoana impozabilă.persoana care angajează persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii să fie împuternicită să efectueze achiziţii. 299 din acesta.livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă. cu excepţia şantierelor de construcţii.persoana impozabilă are în România un sediu central. livrare intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România. efectuate de persoana impozabilă.obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. furnizarea de muzică.

inclusiv activităţile extractive. efectuată de o persoană impozabilă. al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme).operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere. agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. care este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru. oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate. Operaţiunile impozabile pot fi: .achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand.achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită.: valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10. obiecte de colecţie şi de antichităţi atunci când vânzătorul este o persoană impozabilă revânzătoare. . dacă locul importului este în România. . .operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere. constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate). pentru care se aplică cotele prevăzute în Codul Fiscal. de asemenea.operaţiuni taxabile. denumită cumpărător revânzător. de o manieră independentă şi indiferent de loc activităţi economice. efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă. Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România: . dacă pe teritoriul României se încheie aceste regimuri sau această procedură pentru respectivele bunuri. care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru. Există derogări conform cărora nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc anumite condiţii (ex. sau de o persoană juridică neimpozabilă. . .o achiziţie intracomunitară de bunuri. inclusiv activităţile extractive. opere de artă. Pot fi operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată.achiziţia intracomunitară de bunuri. Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii. care nu beneficiază de derogare.importuri şi achiziţii intracomunitare. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.000 euro. . fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut de Codul Fiscal. 141 . scutite de taxă. De asemenea. pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. în anumitor condiţii. dar nu este stabilită în România. Este.o achiziţie intracomunitară de produse accizabile. pentru care locul este considerat a fi în România: . .o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi. operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană.operaţiuni prevăzute anterior care sunt scutite fără drept de deducere. Persoane impozabile şi activitatea economică Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară. pentru care nu se datorează taxa.achiziţia intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern. efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare de o persoană impozabilă. agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile.(activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii. . efectuată de orice persoană. dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. . care acţionează ca atare.

Pot fi însă persoane impozabile pentru anumite activităţi: telecomunicaţii. Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau acţionarii săi. de protocol/reprezentare.bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne.transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor. dovedite legal. alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor. energie electrică. dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. . Prestarea de servicii Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri. .acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale. . în cadrul acţiunilor de sponsorizare. constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate. gaze. depozitarea etc Este considerat ca persoană impozabilă unică un grup de persoane impozabile stabilite în România. în mod gratuit. sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere organizatoric. Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice.predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană. precum şi bunurile pierdute ori furate. în limitele prevăzute prin lege. care. Importul de bunuri reprezintă intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene. independente fiind din punct de vedere juridic. furnizarea de apă. Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă. . Nu constituie livrare de bunuri: . . ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente. financiar şi economic.De asemenea. servicii prestate în porturi şi aeroporturi.perisabilităţile. agent frigorific şi altele de aceeaşi natură. pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare. precum şi activele corporale fixe casate. care nu mai pot fi valorificate. . inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile constituie livrare de bunuri efectuată cu plată.trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile. remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului. Livrarea de bunuri este transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.bunurile de natura stocurilor degradate calitativ. 2.acordarea de bunuri de mică valoare. 142 . energie termică. Operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei 1.bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră. de mecenat. Livrarea intracomunitară de bunuri. cu excepţia contractelor de leasing. produse pentru vânzare. . în schimbul unei despăgubiri. livrarea de bunuri noi. în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale. în urma executării silite. Sunt considerate livrări de bunuri şi următoarele: . transport de bunuri şi de persoane. în anumite condiţii.

. In cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau al livrării de energie electrică. pentru următoarele prestări de servicii.servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul altei persoane. locul în care acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită.locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Locul livrării este întotdeauna în România. . pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii. Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar. . atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.Prestările de servicii cuprind şi operaţiuni cum sunt: .transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor. locul livrării se consideră locul unde comerciantul persoană impozabilă este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livrează bunurile sau. . altele decât cele de transport intracomunitar de bunuri. Dacă locul livrării se situează în afara teritoriului comunitar.locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului. Schimbul de bunuri sau servicii intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor. iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import. în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor. Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei Locul livrării de bunuri se consideră a fi . . . de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie. mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare. în absenţa unui astfel de sediu. în cazul serviciilor de transport. 143 . în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj. . în funcţie de distanţele parcurse. licenţelor. Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. altele decât persoanele juridice neimpozabile.locul unde sunt situate bunurile imobile.închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing. locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor. de cumpărător sau de un terţ. către un comerciant persoană impozabilă.prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii.locul de plecare a transportului de pasageri. . în cazul vânzărilor la distanţă de produse accizabile. avion sau tren. de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului. Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor (condiţionat însă de comunicarea din partea cumpărătorului a unui cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil). efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România.angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică. brevetelor. în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. . Prin derogare.locul unde se efectuează transportul.locul unde se efectuează instalarea sau montajul.locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul. pentru prestările de servicii efectuate în legătură cu bunurile imobile. locul prestării este considerat a fi: .

. . . de divertisment sau similare. când aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă. Inchirierea sau leasingul de mijloace de transport se consideră că are locul prestării: . înainte de data la care intervine faptul generator.la data extragerii numerarului. .la data la care se încasează avansul. manipularea şi servicii similare acestora. ştiinţifice. . Fac excepţie de la aceste prevederi avansurile încasate pentru plata importurilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente importului. cum ar fi stocurile la dispoziţia clientului.locul în care se prestează serviciile. în cazul următoarelor servicii: servicii culturale. Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii intervine la data la care are loc faptul generator. sportive. când aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă. Prin derogare. stabilită sau care are un sediu fix în afara Comunităţii. de la care serviciile sunt prestate.pentru livrările de bunuri imobile.la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor.la data emiterii unei facturi.în România. exigibilitatea taxei intervine: . cercetare. chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată. cum sunt serviciile de construcţii-montaj. cum sunt încărcarea. livrările de bunuri în vederea testării sau a verificării conformităţii. faptul generator ia naştere la data emiterii situaţiilor de lucrări sau.pentru livrările de bunuri în baza unui contract de consignaţie sau în cazul operaţiunilor similare. după caz. educative. dacă serviciile sunt efectiv utilizate în afara Comunităţii de beneficiar. beneficiarul devine proprietar al bunurilor. Această dată determină şi momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei. să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei. Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită. pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin maşini automate de vânzare.în afara Comunităţii. inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi şi expertize privind bunurile mobile corporale. . 144 . stabilită sau având sediul fix în România. efectuată înainte de data livrării sau prestării acestora. consultanţă. artistice. faptul generator intervine la data la care sunt îndeplinite formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător.. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. . Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la bugetul statului. descărcarea. de jocuri sau alte maşini similare.locul unde sunt prestate serviciile. după caz. expertiză şi alte servicii similare. de la care serviciile sunt prestate. în cazul unei prestări de servicii constând în activităţi accesorii transportului. dacă serviciile sunt efectiv utilizate în România de beneficiar. precum şi orice avansuri încasate pentru operaţiuni scutite sau care nu sunt impozabile. se consideră că bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau. pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. precum şi lucrările efectuate asupra acestora.pentru prestările de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări. în baza legii. . la data la care aceste situaţii sunt acceptate de beneficiar.

fără facturare. cum sunt: comisioanele. .valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi.Pentru achiziţii intracomunitare de bunuri faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare. sconturile şi alte reduceri de preţ. la care se adaugă orice taxe. Baza de impozitare Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului.dobânzile.impozitele şi taxele. Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni. cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă.sumele achitate de furnizor sau prestator. cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb 145 . beneficiarului sau a unui terţ. impozite. prin schimb. cu excepţia taxei pe valoarea adăugată. inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni. Pentru livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă. dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane. . Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care. dacă prin lege nu se prevede altfel. Prin excepţie. remizele. în numele şi în contul clientului.sumele reprezentând daune-interese. Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor. percepute după data livrării sau prestării. pentru plăţi cu întârziere. stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. cheltuielile de ambalare. penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale. Exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. şi care apoi se decontează acestuia. dacă aceasta este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. în fapt. cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru.rabaturile. în statul membru în care se face achiziţia. alta decât importul de bunuri. . Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: . precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România. Baza de impozitare cuprinde şi următoarele: .cheltuielile accesorii. stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare. solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. risturnele. Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileşte pe baza aceloraşi elemente utilizate anterior pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi bunuri în interiorul ţării. . Cursul de schimb valutar Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută. exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator. comisioane şi alte taxe datorate în afara României. reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. . acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei. transport şi asigurare. se exprimă în valută. Pentru importul de bunuri faptul generator şi exigibilitatea intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea taxelor vamale.

cu modificările şi completările ulterioare. de către entităţi autorizate în acest sens. cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii. case memoriale. 146 . formarea profesională a adulţilor. Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei. . centre de sănătate rurale sau urbane.prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical. . . inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. republicată. ziare şi reviste. expoziţii şi evenimente culturale. Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator. baze de tratament şi recuperare. conform prevederilor legale aplicabile în materie.livrarea de manuale şcolare. monumente de arhitectură şi arheologice. sanatorii. din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză. precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari. Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari. în vehicule special amenajate în acest scop. . grădini zoologice şi botanice.serviciile constând în permiterea accesului la castele. dispensare. precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi. centre de îngrijire medicală şi de diagnostic.activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. . muzee. Cotele de taxă Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse. efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate. indiferent de forma de organizare. staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi. de provenienţă umană. . Cota redusă este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: .transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate. sânge şi lapte.livrarea de produse ortopedice. . desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi. monumente istorice. cinematografe. îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea. .livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate.spitalizarea.livrările de organe.livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar. Operaţiuni scutite de taxă Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţării . 84/1995. . cărţi. cabinete şi laboratoare medicale. cu excepţia protezelor dentare.cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. precum: spitale.comunicat de Banca Naţională a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările. . în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile. târguri.livrarea de proteze şi accesorii ale acestora. .

altele decât activităţile de natură comercială. legate direct de exportul de bunuri. concesionarea.achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situaţie scutit de taxă.prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială.meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar. preuniversitar şi universitar. cu anumite excepţii prevăzute în Codul Fiscal. efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia fizică. .administrarea de fonduri speciale de investiţii. Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achiziţii intracomunitare . în regim diplomatic sau consular. atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru. . a unei părţi a acesteia şi a terenului pe care este construită.serviciile publice poştale.etc..livrarea de către orice persoană a unei construcţii. . scutirea nu se aplică pentru livrarea unei construcţii noi. 147 . . inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni. al bunurilor scutite de taxe vamale. precum şi a oricărui alt teren. inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului.importul.reimportul de bunuri în România. . cu anumite excepţii prevazute de lege (Codul Fiscal) . . . pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar Sunt scutite de taxă: . efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social. închirierea şi leasingul de bunuri imobile. .prestările de servicii.activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune.negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de garanţii.prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor. . Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare. dacă bunurile se află în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului şi dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale. . precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora.livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii de către furnizor sau de altă persoană în contul său. efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social.importul de aur efectuat de Banca Naţională a României. a unei părţi a acesteia sau a unui teren construibil.prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice. efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Comunităţii. etc.arendarea. . . . . precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul.livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA. Prin excepţie.acordarea şi negocierea de credite. . Sunt de asemenea scutite de taxa: Anumite prestări de servicii de natură financiar-bancară: .importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării. precum şi administrarea creditelor de către persoana care le acordă.

Nu sunt deductibile: . Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxă Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA are dreptul să scadă din valoarea totală a taxei colectate. la numitor. valoarea totală a taxei pentru care. să deţină o factură care să cuprindă toate informaţiile prevăzute de lege.pentru taxa datorată sau achitată. Pro-rata se determină ca raport între: . a luat naştere şi poate fi exercitat dreptul de deducere. fără taxă. precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul său. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere.suma totală. dar 148 . în aceeaşi perioadă. aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său. care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate.suma totală. care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punct de vedere al taxei. Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă.taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun. şi . In caz contrar. . . Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale. a operaţiunilor prevăzute la lit.pentru taxa aferentă unei achiziţii intracomunitare de bunuri să deţină o factură sau documentul prevăzut de lege şi să înregistreze taxa ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea. la numărător. În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute de lege. fără taxă. Pro-rata Taxa deductibilă aferentă achiziţiilor realizate de persoanele impozabile cu regim mixt sau persoanele parţial impozabile se deduce pe bază de pro-rata. dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ. să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale. a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere. precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane. taxa este nedeductibila.Regimul deducerilor Sfera de aplicare a dreptului de deducere Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei. persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . pentru o perioadă fiscală. . Condiţii de exercitare a dreptului de deducere Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei. Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor. cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii. persoana impozabilă îşi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi formalităţi sau printr-un decont ulterior.taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia.pentru taxa achitată pentru importul de bunuri. dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul realizării de operaţiuni taxabile. acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.

Persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA şi nu este stabilită în Comunitate poate solicita rambursarea taxei achitate dacă. rezultată în perioada fiscală de raportare. din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare. reportat din decontul perioadei fiscale precedente. decontul fiind şi cerere de rambursare. Dreptul de deducere se exercită chiar dacă nu există o taxă colectată sau taxa de dedus este mai mare decât cea colectată pentru perioada fiscală. cumulată. Rambursarea nu poate să depăşească taxa care s-ar aplica dacă livrarea de către această persoană a mijloacelor de transport noi respective ar fi livrare taxabilă. Rambursările de taxă către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA În situaţia în care taxa aferentă achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA. a soldului sumei negative a taxei. Suma negativă a taxei. dar care efectuează în România o livrare intracomunitară scutită de mijloace de transport noi poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achiziţia efectuată de aceasta în România a respectivului mijloc de transport nou. denumit sumă negativă a taxei. mai mic de 5.nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi. poate solicita rambursarea taxei achitate. o persoană impozabilă stabilită în România ar avea acelaşi drept de rambursare în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată sau alte impozite/taxe similare aplicate în ţara respectivă. acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare. dacă nu s-a solicitat a fi rambursat. Persoana neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA. sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. 149 . Pentru operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA pot beneficia de rambursarea taxei. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare. Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative. stabilită în alt stat membru. Persoanele obligate la plata taxei Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din România este persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile. în conformitate cu legile ţării unde este stabilită. Persoanele impozabile pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare. cu excepţia cazurilor pentru care clientul este obligat la plata taxe. Rambursarea taxei către persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România Persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România. potrivit procedurii prevăzute printr-un ordin al ministrului finanţelor publice. începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui în care a luat naştere dreptul de deducere. acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. se determină prin adăugarea la suma negativă a taxei. Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale. În cazul în care se constată că cererile de rambursare sunt frauduloase şi nu se aplică o sancţiune administrativă. care este deductibilă într-o perioadă fiscală. este mai mare decât taxa colectată pentru operaţiuni taxabile.000 lei inclusiv. Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat. până la data depunerii decontului de taxă. organele fiscale competente refuza orice rambursare către persoana impozabilă respectivă pe o perioadă de 2 ani de la data depunerii cererii frauduloase. prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din perioada fiscală de raportare. în condiţiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normele în vigoare. rezultă un excedent în perioada de raportare.

este mai mare sau egală cu plafonul de scutire de 35. Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA. cu excepţia următoarelor: . adresa. de la data la care ar fi trebuit să fie înregistrat în scopuri de taxă.livrările de active fixe corporale sau necorporale. nu mai este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei. este inferioară plafonului de 35.nu este emisă.livrările intracomunitare de mijloace de transport noi. Regimuri speciale Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici Persoana impozabilă stabilită în România. Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei Beneficiarul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei. Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuri Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării este obligaţia importatorului.Orice persoană care înscrie taxa pe o factură sau în orice alt document care serveşte ca factură este obligată la plata acesteia. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins sau depăşit. efectuate de persoana impozabilă.000 euro. denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate.cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: numele/denumirea. 150 . incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere şi pe cele scutite fără drept de deducere. elementele necesare calculării bazei de impozitare. trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA. codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante. .nu este emisă. Furnizorul sau prestatorul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei. în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul. efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic.000 euro în decursul unui an calendaristic. . dacă factura sau autofactura: . Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri. a cărei cifră de afaceri anuală. Persoana impozabilă care îndeplineşte condiţiile prevăzute mai sus pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă. Dacă beneficiarul dovedeşte achitarea taxei către persoana obligată la plata taxei. numită regim special de scutire. poate solicita scutirea de taxă. .cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele. codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante. declarată sau realizată. Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere. Dacă persoana impozabilă respectivă nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere. în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. . elementele necesare calculării bazei de impozitare. adresa. organele fiscale competente au dreptul să stabilească obligaţii privind taxa de plată şi accesoriile aferente. în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este furnizorul sau prestatorul. dacă factura: . denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate.nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect. dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale. Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitare Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este taxabilă este obligată la plata taxei.

conform regimului special pentru servicii electronice. Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire: . obiecte de colecţie şi antichităţi . O persoană impozabilă care nu este stabilită şi nici înregistrată în scopuri de TVA în România trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operaţiuni realizate pe teritoriul României care dau drept de deducere a taxei. Organele fiscale competente pot anula înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA dacă persoana nu era obligată să solicite înregistrarea sau nu avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA.efectuează operaţiuni în afara României care dau drept de deducere a taxei. . pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate.000 euro (regimul special de scutire pentru întreprinderile mici). . . dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă. cu excepţia situaţiilor în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul.nu are voie să menţioneze taxa pe factură sau alt document. înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni.După atingerea sau depăşirea plafonului de scutire sau după exercitarea opţiunii.aurul de investiţii .înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni. 151 . şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent: . . Se aplica regim special de scutire şi pentru: .nu are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor. opere de artă.persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile Obligaţiile persoanelor impozabile Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA Persoana impozabilă care este stabilită în România. . în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau depăşit acest plafon.bunurile second-hand. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire de 35. organele fiscale competente înregistrează persoana respectivă din oficiu. persoana impozabilă nu mai poate aplica din nou regimul special de scutire. Nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoană impozabilă numai pentru că efectuează ocazional livrări intracomunitare de mijloace de transport noi.dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire.este obligată să menţioneze pe orice factură o referire articolul din Codul Fiscal pe baza căruia se aplică scutirea.agenţiile de turism . chiar dacă ulterior realizează o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de scutire. Aceste prevederi se aplică şi pentru persoana impozabilă care: . dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire. În cazul în care o persoană este obligată să se înregistreze şi nu solicită înregistrarea. în următoarele cazuri: 1. 2. Nu sunt obligate să se înregistreze în România persoanele stabilite în afara Comunităţii care efectuează servicii electronice către persoane neimpozabile din România şi care sunt înregistrate într-un alt stat membru.dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire.efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora.

. precum şi adresa exactă a locului în care au fost transferate bunurile.alpha 2. . dacă acesta din urmă este persoana obligată la plata taxei. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. Facturarea Persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.denumirea/numele.indicarea. cu excepţia cazului în care factura este emisă înainte de data livrării/prestării sau încasării avansului. Persoana înregistrată trebuie să autofactureze. pentru fiecare vânzare la distanţă pe care a efectuat-o. Persoanele înregistrate trebuie să comunice codul de înregistrare în scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau clienţilor. în cazul în care cumpărătorul este înregistrat.denumirea/numele. conform Standardului internaţional ISO 3166 . adresa şi codul de înregistrare ale cumpărătorului de bunuri sau servicii.numele şi adresa cumpărătorului. Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: . 152 . în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine. scutire sau operaţiune netaxabilă. în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. .data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans. trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar. remizele. adresa şi codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal. risturnele şi alte reduceri de preţ. are prefixul "RO". precum şi rabaturile. . în funcţie de cotele taxei.numărul de ordine. exprimate în lei. denumirea serviciilor prestate. în baza uneia sau mai multor serii. Persoana impozabilă va emite o autofactură.denumirea şi cantitatea bunurilor livrate.denumirea/numele. în cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei.baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor. adresa şi codul de înregistrare ale persoanei impozabile care emite factura. exclusiv taxa. pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat în alt stat membru. persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. . Prevederi generale referitoare la înregistrare Codul de înregistrare în scopuri de TVA. .Înregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare Persoana impozabilă care nu este înregistrată şi nu are obligaţia să se înregistreze şi persoana juridică neimpozabilă care intenţionează să efectueze o achiziţie intracomunitară în România au obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA înaintea efectuării achiziţiei intracomunitare. .data emiterii facturii. cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. . în cazul în care valoarea achiziţiei intracomunitare respective depăşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziţia intracomunitară. . după caz. pentru fiecare cotă. Persoana impozabilă emite o factură. a taxei colectate şi a sumei totale a taxei colectate. alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei. care identifică factura în mod unic. cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile. preţul unitar. precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA. în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este stabilit în România şi şi-a desemnat un reprezentant fiscal.

recalculată. până la data de 25 ianuarie inclusiv. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. în conformitate cu prevederile din norme. Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi. obligată la plata taxei trebuie să autofactureze. potrivit contractului încheiat între părţi. inclusiv registrul nontransferurilor şi registrul bunurilor primite din alt stat membru. trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune supusă TVA. Decontul de taxă Persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente. obţinută sau. până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei. Prin derogare. Evidenţa operaţiunilor Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii lor economice. Perioada fiscală Perioada fiscală este luna calendaristică.000 euro al cărui echivalent în lei se calculează conform normelor. o notificare în care să menţioneze cifra de afaceri din anul precedent. Alte declara 153 . după caz. suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere. Se pot transmite facturi prin mijloace electronice. suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare şi. în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator. un decont de taxă. documentele şi conturile. Persoana impozabilă care are obligaţia depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la organele fiscale competente. în scopul desfăşurării oricărei operaţiuni. perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere care nu a depăşit plafonul de 100. precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Economiei si Finanţelor. după caz. pentru fiecare perioadă fiscală. Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se înscriu la rândurile de regularizări. Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare. după caz. Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă. suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei. În cazul asociaţiilor în participaţiune care nu constituie o persoană impozabilă. Evidenţele trebuie întocmite şi păstrate astfel încât să cuprindă informaţiile.Semnarea şi ştampilarea facturilor nu sunt obligatorii. drepturile şi obligaţiile legale privind taxa revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile. Persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane înregistrate în scopuri de TVA.

ERROR: syntaxerror OFFENDING COMMAND: --nostringval-STACK: 87 15414 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful