CAPITOLUL II
BILANŢUL CONTABIL
ETAPE
1.Delimitare obiective
operaţionale de studiu
2.Note de curs.
3.Rezumat şi termeni cheie
4.Consultare referinţe
bibliografice.
5.Întrebări şi teste de
evaluare.
6.Studii de caz şi exerciţii de
consolidare.
7.Pregătire seminarii.
8.Pregătire documentaţie.
9.Simulare verificări, teste şi
examinarea înţelegerii
adecvate a conţinuturilor.
OBIECTIVE DE STUDIU
• Înţelegerea adecvată a principiilor de fundamentare a dublei reprezentări prin bilanţ
şi a modalităţilor de recunoaştere şi clasificare a bilanţului propriu administraţiei
• Exprimarea corectă a necesităţii, importanţei, avantajelor şi consecinţelor generate
de proiectarea resurselor prin bilanţ.
PROCESE
Parcurge cu atenţie
Parcurge, localizează,
memorează, dezvoltă
atenţia şi capacitatea de
sistematizare a
conţinuturilor.
Localizează şi
sistematizează.
Dezvoltă ideile de bază,
regăseşte şi leagă noţiuni şi
concepte.
Răspunde scris, încearcă să
fixezi ideile prin comunicare
deschisă, verbală – expune
oral ideile principale.
Urmăreşte implicaţiile
practice ale noţiunilor
învăţate
Urmează indicaţiile metodice Implică-te consecvent şi
ale profesorului.
Referat, fişe de lectură,
rezumat.
Acţiuni corective de validare Repetă, rescrie, redefineşte,
a conţinuturilor, consultaţii şi abordează conţinuturile
dialog.
53
INTEGRARE CALITATIVĂ
Încearcă să înţelegi rostul şi
semnificaţia misiunii de
învăţare.
Asimilează conştient, fii
atent şi deschis pentru
comunicare şi analizare.
Pune termenii în relaţii
cauzale de determinare.
Urmăreşte gradual planul de
expunere a ideilor şi stilul
autorilor.
Dacă se cere verificarea, ce
răspunsuri poţi oferi –
încearcă să te exprimi clar,
precis şi sistematic,
controlează timpul de
expunere şi calitatea ideilor.
Experienţa cere timp şi
răbdare, abilităţile se
formează gradual, prin
rezolvarea corectă de teste
şi probleme.
responsabil.
Construieşte propriul model
de reprezentare şi
sistematizare.
gradual şi sistemic.
 • Înţelegerea elementelor legate de conţinutul şi funcţiile bilanţului în contextul
administraţiei.
• Înţelegerea, explicarea şi utilizarea corectă a terminologiei pentru fundamentarea
obiectivităţii, relevanţei, clarităţii şi materialităţii informaţiilor pentru utilizatori.
• Înţelegerea procesuală a etapelor de întocmire, certificare, analiză şi publicare a
datelor de bilanţ.
• Justificarea operaţională a criteriilor de clasificare a structurilor de bilanţ, analiza
patrimonială a tipurilor de modificări, influenţa modificărilor de bilanţ şi verificarea
echilibrelor cu argumente de calcul, pe baza aplicării principiilor contabilităţii.

NOTE DE CURS / SISTEMATIZARE CONŢINUTURI PENTRU LIMBAJUL DE COMUNICARE

Bilanţul este:
1. document legal şi registru obligatoriu de gestiune a patrimoniului;
2. instrument de calcul în mărimi statice a situaţiei patrimoniului la un moment dat;
3. procedeu de verificare cu argument de calcul matematic a relaţiilor funcţionale,
structurale şi relaţionale dintre valorile separate patrimonial şi sursele de finanţare a
acestora;
4. document legal obligatoriu prin care se certifică, se verifică şi se controlează
concordanţa cifrică privind situaţia patrimoniului.

Bilanţul reflectă întotdeauna calcule periodice de sinteză.

Bilanţul este întotdeauna datat.
Întocmirea bilanţului se face după reguli stricte prin care se înţelege:
a) un mod standardizat de prezentare a structurilor de activ şi pasiv;
b) un formular tipizat în care se regăsesc elementele structurale sub formă posturi
bilanţiere;
c) un algoritm specific de calcul aritmetic a mărimilor prin care se concretizează posturile
de bilanţ;
d) o schemă standard pentru corelaţii obligatorii între posturile bilanţiere evidenţiate în
activ şi pasiv;
e) instrucţiuni metodologice aprobate prin hotărâre de guvern privind schema, modul de
întocmire, corelaţiile de control, termenul de depunere şi competenţele legale de
verificare, certificare, audit (verificare contabilă) şi control.
Auditul financiar reprezintă un atribut necesar în regimul instituţional de disciplină
financiară prin care profesionişti care au calitatea de auditori membri ai Camerei Naţionale
a Auditorilor certifică realitatea, exactitatea, legalitatea şi conformitatea cu normele a
modelului de bilanţ.

CONDIŢIILE BILANŢULUI

În bilanţ se identifică:
1. activul şi pasivul;
2. angajamente de creanţe şi datorii;
3. bunurile, mijloacele şi sursele de formare a acestora;
4. disponibiltăţile şi fondurile;
5. decontările reciproce privind deschiderea finanţării, utilizarea creditului bugetar,
procurarea bunurilor şi mijloacelor;
6. cheltuielile şi veniturile.

54
 În bilanţ se clasifică şi se grupează posturi şi capitole şi se specifică în expresie
bănească (sume certe) toate structurile evidenţiate mai sus.

(I) ORDINE STRUCTURALĂ

ACTIVUL ŞI PASIVUL REFLECTĂ UN SISTEM UNITAR,

ORDONAT, SISTEMATIC RAŢIONAL – SINTEZĂ CONTABILĂ A
PATRIMONIULUI

(II) COMPLETITUDINE

CUPRINDE TOATE ELEMENTELE STRUCTURALE

PRIVIND EXISTENŢA DE SINE STĂTĂTOARE, COMPLETĂ,
A VALORILOR SEMNIFICATIVE DE AVERE ŞI SURSELE
LOR DE FORMARE
CONDIŢIILE (III) CLARITATE
BILANŢULUI
STRUCTURA ASIGURĂ IDENTITATEA DE CONŢINUT
PRIN REPREZENTAREA JUSTĂ A PRAGULUI DE
SEMNIFICAŢIE DE LA ÎNTREG LA PARTE

(IV) EXACITATE ECHILIBRU

RAPORTURILE DINTRE VALORILE SEPARATE

PATRIMONILA, EXPRIMĂ SINTETIC STĂRI DE ECHILIBRU
CE POT FI VERIFICATE PRIN CALCULE MATEMATICE ŞI
CORELAŢII

(V) COMPOZIŢIE, APARTENENŢĂ, FINALITATE

DE MOD, LOC ŞI TIMP

SURSELE DE FINANŢARE CONDIŢIONEAZĂ MIJLOACELE

DE ACŢIUNE
CALITATEA MIJLOACELOR INFLUENŢEAZĂ FINANŢAREA
ATAŞAMENT LA MEDIUL REPREZENTATIV
DELIMITARE ÎN TIMP

55
BILANT
Incheiat la data de …….
COD 01 MII LEI
NR. DENUMIRE INDICATOR Sold la Sold la
CRT. inceput sfarsit
an an

A. ACTIVE FIXE (ACTIVE NON- CURENTE)

TOTAL (rd.02+03+04+05+06+07)

I. Active fixe necorporale

(ct.203+205+206+208+233+234-280-290-293*)

II. Instalatii tehnice, mijloace de transport,

animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica
si alte active corporale (Infrastructura, uzine,
echipamente)
(ct.213+214+231+232-281-291-293*)

III. Terenuri si cladiri

(ct.211+212+231+232-281-291-293*)

IV. Alte active nefinanciare

(ct.215)

V. Active financiare non-curente (investitii pe

termen lung) – peste 1 an
(ct.260+265+267-296)

VI. Creante non-curente- sume ce urmeaza a fi

incasate dupa o perioada mai mare de 1an
(ct.411+4282+461+463+464+465+466 - 491-
496- 497)

B. ACTIVE CIRCULANTE (CURENTE)- TOTAL

(rd.09+10+11+12)

I. Stocuri
(ct.301+302+303+304+305+307+309+331+
332+341+345+346+347+349+351+354+356+357
+358+359+361+371+381+/-348+/-378-391-392-
393-394-395-396-397-398)

II. Creante curente – sume ce urmeaza a fi

incasate pe o perioada sub 1 an
(ct.409+411+413+418+419+425+4282+431**+43
7**+4382+441**+4424+4428**+444**+
+446**+4482+461+463+464+465+466+468++469
+473**- 491- 496- 497+5182)

III. Investitii financiare curente (pe termen

scurt)
(ct.505-595)

IV. Conturi la trezorerie si banci (numerar si

echivalent de numerar)

56
(ct.511+512+513+514+515+516+520+521+
522+523+524+525+526+527+528+529+531+532
+541+542+550+551+552+553+554+555+556+557
+560+561+571+574)

C. Cheltuieli in avans
(ct.471)

TOTAL ACTIVE (rd.01+08+13) 14

D. DATORII CURENTE - sume ce trebuie platite

pe o perioada sub 1 an
(rd.16+17+18)

I. Sume curente de plata

(ct.401+403+404+405+419+4381+440+441+4423
+4428+444+446+4481+462+467)

II. Imprumuturi pe termen scurt

(ct.5181+519)

III. Beneficii curente ale angajatilor si altor

categorii de persoane
(ct.421+422+423+424+426+427+4281+429+431
+437+4381)

E. DATORII NON-CURENTE- sume ce trebuie

platite intr-o perioada mai mare de 1 an
(rd.20+21+22)

I. Sume non-curente de plata

(ct.401+403+404+405+426+4428+462+467)

II. Imprumuturi pe termen lung

(ct.160+161+162+167+168 -169+269)

III. Beneficii non- curente ale angajatilor si altor

categorii de persoane
(ct.426)

TOTAL DATORII (rd.15+19) 23

ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE – TOTAL
DATORII – PROVIZIOANE – VENITURI IN
AVANS = CAPITALURI
(rd.24= rd.14 – rd.23 – 25 – 26=rd.27)

F. PROVIZIOANE
(ct.151)

G. VENITURI IN AVANS
(ct.472

H. CAPITALURI (rd.28+29+30)

I. Rezerve, fonduri
(ct.100+101+102+103+104+105+131+132+

57
 133+134+135+136)

II. Rezultatul acumulat (reportat)

(ct.117)

III. Rezultatul economic (patrimonial) al

exercitiului (ct.121)

ORDONATOR DE CONDUCATOR COMPARTIMENT

CREDITE FINANCIAR-CONTABIL

În activ se identifică, în ordine strictă, următoarele elemente:

I. mijloace de lucru
1. mijloace fixe;
2. terenuri.

II. mijloace băneşti

1. bugetul instituţiei;
2. disponibilul instituţiei;
3. disponibil din alocaţii bugetare aprobate;
4. mijloace băneşti în numerar (casa în lei)
5. mijloace băneşti în consemnare (carnete de CEC);
6. alte valori de trezorerie (tichete, bilete, bonuri valorice);
7. decontări între ordonatorii de credite
8. decontări din activităţi cu disponibil provenit din autofinanţare
9. debitori, din care:
avansul şi acontul în interesul serviciului;
echipament de protecţie şi de lucru;
avansul pentru deplasări, detaşări, transferări;
lipsuri de gestiune imputabile.
10. cheltuieli:
• cheltuieli finanţate de la buget;
• cheltuieli din alocaţii primite de la Ministerul Finanţelor;
• cheltuielilor pentru activităţi autofinanţate;
• cheltuieli din fonduri speciale;
• cheltuieli din alocaţii primite gratuit (nerambursabile);
• cheltuieli din fonduri de solidaritate constituite prin legi speciale (pentru învăţământ,
sănătate, cultură, turism, protecţia mediului)

III. materiale şi obiecte de inventar

1. materiale pentru întreţinere şi activităţi de gospodărire cu scop determinat;
2. materiale pentru funcţionarea instituţiei;
3. materiale consumabil, piese, utilaje pentru investiţii şi dotări;
4. materiale trimise în prelucrare la terţi;
5. materiale nestocabile;
6. medicamente, materiale sanitare şi de protecţie;
7. alimente, furaje şi aşternut pentru gospodăriile anexă;
8. animale tinere şi la îngrăşat pentru cantină;
9. produse;

58
 10. obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată.

În pasiv se identifică:

I. fonduri
1. fond pentru mijloace fixe;
2. fond pentru obiecte de inventar.

II. finanţare publică de la buget

1. bugetul instituţiei (surse de venituri);
2. finanţarea instituţiei cu scop determinat;
3. alocaţii bugetare pentru anul curent;
4. finanţare derulată prin bănci comerciale;
5. finanţare derulată prin trezorerie;
6. finanţare din credite externe guvernamentale aprobate prin hotărârile Guvernului
României cu garanţia publică a statului român;
7. finanţare din credite de trezorerie (certificate şi bonuri de tezaur – datorie
publică);
8. finanţare din împrumuturi externe garantate de instituţii financiare internaţionale
(Banca Mondială);
9. decontări între ordinatorul principal de credite şi instituţiile subordonate privind
finanţarea publică de la bugetul centralizat al statului.

III. venituri
1. veniturile instituţiei;
2. venituri din activităţi autofinanţate;
3. venituri anticipate;
4. venituri din anii precedenţi;
5. venituri din alte surse;
6. venituri de realizat.

IV. decontări cu terţii

1. decontări cu salariaţii;
2. decontări privind modul de utilizare a creditelor externe guvernamentale;
3. bursieri şi doctoranzi;
4. decontări cu bugetul statului;
5. decontări cu bugetele speciale de asigurări sociale;
6. decontări din contribuţii speciale pentru şomaj, sănătate, protecţia salariaţilor;
7. alte decontări specifice cu scop determinat;
8. creditori diverşi;
9. furnizori;
10. surse de finanţare din utilizarea cu scop determinat a fondurilor speciale
(drumurile publice, sănătate, învăţământ şi cercetare, stimularea dezvoltării
infrastructurii de protecţie a mediului);
11. credite bugetare.

Pornind de la egalitatea fundamentală ACTIV – PASIV se structurează modificări

patrimoniale de creştere sau scădere care pot fi grupate în mod logic astfel:
• fiecare termen al egalităţii poate să crească sau să scadă;
• există 2 posibilităţi = 4 posibilităţi (22 = 4):
tipul 1: activul şi pasivul cresc simultan cu aceeaşi valoare;
tipul 2: activul şi pasivul scad simultan cu aceeaşi valoare;

59
 tipul 3: modificările corelate opuse ca semn afectează numai activul creşte şi scade
cu aceeaşi sumă activul patrimonial iar pasivul rămâne neschimbat;
tipul 4: modificările afectează numai pasivul concomitent cu aceeaşi sumă dar de
sens contrar
creşte şi scade pasivul patrimonial, activul rămâne neschimbat.

Dacă structurăm patrimoniul cu relaţia fundamentală

ACTIV – datorii = Situaţie netă (avere curată)
(AS – D = SN)
pentru ca fiecare termen al relaţiei poate să crească sau să scadă, există 32 = 9
posibilităţi:
A – D = SN
A=P
Orice operaţie patrimonială prin care se procură bunuri şi valori, se obţin mijloace
disponibile, se deschi finanţări implică simultan şi cu aceeaşi sumă o obligaţie,
recunoaşterea sursei de finanţare, identitatea fondului din care s-au procurat acestea.

Exemple:

Tipul 1

Exemplul 1
• achiziţie stocuri de materiale 1.000.000 lei;
• la recepţia primirii bunurilor achiziţionate se identifică realitatea concret materială a
stocurilor (majorare în inventarul activ de stocuri cu 1.000.000 lei);
• simultan şi cu aceeaşi sumă se recunoaşte obligaţia faţă de furnizorul de stocuri de
unde acestea au fost procurate (se majorează pasivul cu 1.000.000 lei în structura
“datorii furnizori”);
• rezultă că se poate scrie:

A = P
A+X = P+X
Activ + stocuri = Pasiv + datorii

Exemplul 2
• se deschide finanţare 5.000.000 lei pentru aprobarea procurării unui fond de carte;
• deschiderea finanţării implică recunoaşterea dreptului real de utilizare a sumei de bani
disponibile într-un cont distinct la trezoreria publică (se alimentează contul cu
disponibil, se constituie dreptul de utilizare a banilor potrivit clasificaţiei bugetare);
• simultan se recunoaşte sursa de provenienţă a finanţării, creditul bugetar aprobat cu
scop determinat pentru procurarea fondului de carte;
• se poate scrie:

A = P
A+X = P+X
Activ + disponibil din activităţile finan-
= Pasiv + finanţare bugetară pentru anul curent
ţate de la bugetul public

Tipul 2

60
Exemplul 1
• presupunem că am cumpărat colecţia de carte şi suntem datori faţă de compania de
librării “Cultura Naţională” să achităm valoarea titlurilor de carte cumpărate;
• vom face plata către furnizori; prin plata disponibilului de trezorerie utilizat se va
micşora (scade disponibilul);
• simultan plata se face cu destinaţie pentru lichidarea datoriei către furnizori (datoria
faţă de furnizor se va micşora;
• se poate scrie:

A = P
A-X = P-X
Activ – disponibil trezorerie = Pasiv – furnizori de carte
A – 5.000.000 = P – 5.000.000

Exemplul 2
• se scoate din folosinţă un mijloc fix (dulap arhivă) cu valoare de inventar 300.000;
• prin scoaterea din folosinţă se reduce inventarul activ de mijloace fixe;
• simultan şi acu aceeaşi sumă se rectifică prin scădere sursa proprie de finanţare
fondul mijloacelor fixe;
• putem scrie:
A = P
A-X = P-X
Activ – mijloace fixe = Pasiv – fondul mijloacelor fixe
Tipul 3

• casieria centrală ASE a colectat în numerar taxe de la candidaţii la examenul de

admitere – monetar, foaie de vărsământ cu chitanţă – depunând numerar 15.000.000
lei la trezoreria publică;
• prin alimentarea contului de disponibil se majorează existentul de trezorerie;
• pe baza monetarului se diminuează numerarul din casierie;
• putem scrie:

A = P
A+X-X = P
Activ + disponibil – casa în lei = Pasiv

Tipul 4

Activ = Pasiv + X - X

În această situaţie se încadrează toate operaţiile patrimoniale de constituire şi

utilizare a fondurilor de finanţare, precum şi transferurile de fonduri prin rectificarea
bugetară, alimentarea şi consumarea fondurilor extrabugetare; după caz alimentarea şi
utilizarea fondurilor speciale provenite din donaţii, sponsorizări şi contracte pentru
activităţile autofinanţate.

Exemple de operaţii:

61
1. transfer de active fixe corporale între instituţii publice care depind administrativ de
acelaşi minister (transfer de mobilier şcolar între universităţi, transfer de tehnică de
calcul între şcoli, licee şi universităţi);
2. transfer de fonduri de finanţare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru acoperirea
financiară a cheltuielilor de transport la Metrorex şi RATB;
3. transfer de fonduri calculate şi reţinute din datoriile faţă de salariaţi către bugetele de
asigurări sociale, protecţie specială pentru şomaj şi asigurări prin Casa Naţională de
Sănătate;
4. transfer de valori din fondul de finanţare a mijloacelor fixe în fonduri pentru obiecte de
inventar în situaţia schimbării destinaţiei de folosinţă a acestora sau pentru bunuri şi
valori rezultate în urma dezmembrării activelor fixe.
Specifică pentru instituţiile publice este finanţarea prin execuţia bugetului în care se
detaliază destinaţiile pentru cheltuieli şi sursele financiare de acoperire a veniturilor după
natura lor printr-o clasificaţie bugetară unică.
Bilanţul ca model de echilibru a situaţiei patrimoniului poate fi folosit ca procedeu de
calcul şi fundamentare a principiilor pe care se bazează sistemul de contabilitate.
Considerând o situaţie de patrimoniu la un moment dat, vom ilustra natura, sensul
şi valoarea operaţiilor patrimoniale, cu titlu de exemplu, pentru o perioadă de gestiune
determinată.
Analiza permanentă urmăreşte relaţia cauzală dintre:
a) natura operaţiilor;
b) elementele patrimoniale care se modifică;
c) sensul de modificare patrimonială (creştere sau scădere);
d) încadrarea modificărilor patrimoniale prin raporturile cantitative şi valorice de
structură sau de volum din masa patrimoniului.
Pornind de la relaţia fundamentală:

A=P
justificăm cu argumente de calcul că oricare ar fi expresia statică a structurilor de
patrimoniu, pe baza operaţiilor economice şi financiare – acestea produc modificări
patrimoniale de volum sau de structură ce antrenează totdeauna un echilibru stabil, în aşa
fel încât, în orice condiţii, relaţia fundamentală A = P rămâne totdeauna verificată.
Argumentele de justificare a operaţiilor patrimoniale a temei prin calcule
matematice.
Pentru fiecare element patrimonial din bilanţ vom verifica relaţia de echilibru stabil:

Existent Existent
+ Creşteri = + Micşorări
iniţial final

Pentru fiecare operaţie vom afecta separat sensurile de modificare (creştere sau
scădere).
La nivel sintetic, concordanţa şi valoarea modificărilor pe bază de bilanţ se verifică
prin totalizare.

62
 CONŢINUTUL MODELULUI OPERAŢIONAL DE ANALIZĂ PATRIMONIALĂ

ELEMENTELE
NATURA OPERAŢIEI TIPUL DE MODIFICARE
PATRIMONIALE CARE SE SENS SUMA
PATRIMONIALE RELAŢIA DE ECHILIBRU STABIL
MODIFICĂ
a) angajarea salariaţilor
1) Conform clasificaţiei reprezintă cheltuieli bugetare, A+X=P+X
+A
bugetare, înregistrarea conform clasificaţiei bugetare,
salarii, brut 10.000.000 lei majorare de cheltuieli; A + Cheltuieli = P + Datorii faţă de salariaţi 10.000.000 lei
conform state şi acte b) prin contract se recunoaşte
justificative. obligaţia instituţiei de a plăti; se
+P
majorează datoriile faţă de
salariaţi
a) Se rectifică prin scădere sursa
proprie de finanţare, fondul -P P–X=A–X 8.000.000 lei
2) Se scoate din folosinţă un
mijloacelor fixe P – fondul mijloacelor fixe = A – mijloace fixe
mijloc fix la valoarea de
b) Inventarul activ al mijloacelor
inventar de 8.000.000 lei
fixe, aflate la dispoziţia instituţiei -A
se reduce
a) majorare disponibil la
3) Cu foaie de vărsământ şi trezorerie, disponibil al +A
chitanţă se depune la instituţiilor publice A+X–X=P
Trezoreria publică b) inventarul activ de 5.000.000 lei
numerar din casierie, numerar din casierie se reduce A + Disponibil – Casa în lei = P
5.000.000 lei -A
cu valoarea depunerii pe bază
de monetar
a) cu reţinerile pentru impozit
4) Se calculează şi se -P
datoriilor faţă de angajaţi se A=P–X+X
înregistrează impozit pe
diminuează 2.500.000 lei
salariile datorate
angajaţilor 2.500.000 lei b) se constituie obligaţii de plată A = P – Datorii faţă de salariaţi + impozit pe salarii
+P
pentru impozit pe salarii

63
 MODIFICĂRI PATRIMONIALE / BILANŢ MOBIL

ELEMENT DE STARE MODIFICARE I MODIFICARE II MODIFICARE III MODIFICARE IV STARE

BILANŢ INIŢIALĂ A +X = P + X A–X=P-X A+X–X=P A=P–X+X FINALĂ

+ - + - + - + -
MIJLOACE FIXE 45.000.000 8.000.000 37.000.000

DISPONIBIL 150.000.000 5.000.000 155.000.000

CHELTUIELI CU
10.000.000 10.000.000
SALARII

CASA ÎN LEI 5.000.000 5.000.000 Ǿ

TOTAL ACTIV 200.000.000 10.000.000 8.000.000 5.000.000 5.000.000 202.000.000

FONDUL
45.000.000 8.000.000 37.000.000
MIJLOACELOR FIXE
FINANŢARE BUGET
PENTRU ANUL 155.000.000 155.000.000
CURENT
SALARII DE PLĂTIT 10.000.000 2.500.000 7.500.000

IMPOZIT PE SALARII 2.500.000 2.500.000

TOTAL PASIV 200.000.000 10.000.000 8.000.000 2.500.000 2.500.000 202.000.000

64
CONCLUZII:

(1) Oricare ar fi structura patrimoniului, în bilanţ se reflectă prin dublă

reprezentare un echilibru stabil care verifică totdeauna relaţia
fundamentală.

(2) În orice condiţii, modificările patrimoniale afectează simultan cel puţin

două elemente structurale distincte din bilanţ.

(3) Sensul, valoarea şi finalitatea modificărilor patrimoniale pe bază de bilanţ

au totdeauna justificare, prin relaţia de echilibru stabil, care conservă
principiul fundamental al dublei reprezentări.

(4) Totdeauna, raporturile de schimb patrimonial sunt verificate cu argumente

de calcul matematic, ceea ce justifică egalităţi, corelaţii, dar şi stabilitatea
reprezentărilor adecvate despre existenţa şi starea valorilor pentru un
moment de timp determinat.

REZUMAT ŞI TERMENI CHEIE

Rezumat :

Bilanţul este un model de reprezentare adecvată, evaluare, calcul, analiză şi

control a situaţiei resurselor la un moment dat.Modelul de bilanţ este o
descriere sistematizată a realităţii, criteriile de clasificare şi sistematizare a
valorilor reprezentative fiind totdeauna verificabile cu argumente de
calcul.Analiza patrimonială pe bază de bilanţ urmăreşte legătura funcţională
dintre conţinutul concret al operaţiilor, sensul şi valoarea modificărilor şi
influenţa acestora asupra unităţii structurale a valorii elementare reflectate în
bilanţ.

Termeni cheie :

• Bilanţ • Materiale • Claritate

• Activ • Fonduri • Completitudine
• Pasiv • Finanţare • Exactitate
• Mijloace • Venituri • Echilibru
• Terenuri • Datorii • Ordine
• Obiecte • Creditori • Lichiditate
• Bunuri • Furnizori • Exigibilitate
• Disponibilităţi • Credite • Relevanţă
• Creanţe • Deficit • Imagine fidelă
• Cheltuieli • Excedent • Certificare

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

65
1.Oprea Călin, Mihai Ristea – Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, 2003.
2. P. H. Colllin, David York, Adrian Joliffe – Dictionary of accounting, Peter
Collin Publishing, Second Edition, 2001.

ÎNTREBĂRI DE REFLECŢIE ŞI CONTROL

1.Definiţi bilanţul.
2.Explicaţi care sunt condiţiile bilanţului.
3.Enumeraţi şi definiţi principalele elemente structurale ale activului şi
pasivului.
4.Explicaţi ce presupune analiza patrimonială a operaţiilor.
5.Explicaţi ce determină încadrarea modificărilor patrimoniale în bilanţ şi cum
se justifică logica verificării echilibrelor dintre activ şi pasiv

66
67