Estetica

Imaginii fotografice

Capitolul I Frumos si Urat 1.Notiunea de “frumos” “Nu-I frumos ce-i (cu adevarat )frumos ,E frumos ce-mi place mie “ “Lucrurile despre care oamenii vorbesc cel mai mult sint,destul de des ,cele pe care ei le cunosc cel mai putin;si asa este cazul,printre multe altele si cu natura frumosului.Toata lumea vorbeste despre frumos :este admirat in operele Naturii ;este cerut staruitor in lucrarile de arta;calitatea aceasta este adorata sau refuzata in orice moment;totusi,daca-I intrebi pe oamenii cu gustul cel mai sigur si mai rafinat,care ii este originea,natura,care ii este notiunea precisa,ideea veritabila,definitia exacta,daca este ceva absolut sau relativ,daca exista un frumos etern,imuabil,care este lege si model al frumosului subordonat sau daca in aceasta privinta frumusetea se aseamana modelor ,vezi imediat ca parerile sunt impartite si ca unii isi marturisesc ignoranta,iar altii cad in scepticism.” “Este neindoios ca exista in toti oamenii un simt natural si propriu pentru acest lucru.” “Simtul interior al frumosului este o facultate cu ajutorul careia distingem lucrurile frumoase,asa cum simtul vederii este o facultate cu ajutorul careia primim notiunile de culori si de figuri.” “Frumosul este mai de graba o chestiune de sentiment decat de ratiune.” “Un obiect neplacut nu ni se pare mai frumos prin faptul ca este util;un obiect frumos nu ni se pare mai urat prin faptul ca este daunator.” “Adevarul, Binele si Frumosul se tin de mana.” “Frumos si Urat – fiecare dintre noi isi are mica lui provizie si aceasta este temelia judecatii noastre despre uratenie si frumusete.” “Sentimentul frumosului este rezultatul unui lung sir de observatii.” “De fapt frumusetea este peste tot ;nu ea este aceea care lipseste ochilor nostri,ci ochii nostri nu o vad.”(Auguste Rodin) “Frumusetea consta in caracter si expresie .”(Auguste Rodin) Frumosul:”ceea ce te face sa incerci un sentiment de admiratie si placere.” 2.Notiunea de “Urat” “Vulgul isi inchipuie cu usurinta ca, ceea ce el gandeste urat in realitate nu poate constitui un subiect artistic.El vrea sa ne impiedice sa reprezentam ceea ce ii displace si-l ofenseaza in Natura.Este o profunda eroare din partea lui.” “Ceea ce se numeste obisnuit uratenie in Natura poate sa devina in arta,de o mare frumusete.” “In Arta nu este frumos decat ceea ce are caracter si nu este urat decat ceea ce este lipsit de caracter,adica ceea ce nu ofera nici un adevar exterior si interior.” “Este urat in Arta ceea ce este fals,ceea ce este artificial,ceeace cauta sa fie dragut sau frumos in loc sa fie expresiv,ceea ce este afectat si pretios,ceea ce surade fara motiv,etc tot ceea ce minte.” “Cand un artist,in intentia de a infrumuseta Natura,adauga verde primaverii,roz zorilor etc el creeaza uratul pentru ca minte.” Aceste din urma adevaruri sunt valabile pentru orice artist,oricare i-ar fi mijlocul de exprimare in arta ,deci si pentru artistul fotograf care are numeroase posibilitati de interventie in “corectarea” Naturii ca si in interpretarea ei.Utilizarea lor neadecvata ,poate duce la efectul contrar de uratenie,in loc de infrumusetare a subiectului ales.Si,pentru ca nu cumva sa credem ca ar putea fi altfel,Diderot ne aminteste ca: “Natura nu face nimic gresit;frumoasa sau urata,orice forma isi are talcul ei si din cate fiinte exista,nu-I una care sa nu fie asa cum ar trebui sa fie.” Ba chiar este de parere ce: ”Trebuie sau sa uiti bogatia Naturii si saracia artei,sau sa te mahnesti.”

Roger Avermaete trece in revista parerile diferitilor filozofi asupra gustului.Dupa cum o sa vedem.dimpotriva. “Gustul nu se formeaza decat prin contemplarea a ceeace este excelent.este rece in contrast cu caldura sentimentelor care insotesc de obicei opera de arta.formulat in evul mediu.nu a ceeace este acceptabil. 3.uratenia prvoaca o aprobare unanima. Arta transmite emotii si nu ratiuni .poezia si coregrafia.intre timp lucrurile s-au schimbat.fie in acelasi timp.fie pentru a produce placere intelectuala sau morala-de unde impartirea in arte utile sau mecanice si arte liberale.Este placerea spiritului care patrunde tainele naturii si care ghiceste spiritul de care ea insasi este insufletita.Este bucuria inteligentei care patrunde legile universului si care il recreeaza facandu-l sa radieze in jur propria sa constiinta.Acestea din urma .arhitectura.Intelegand prin acesta imperfectiunea mijloacelor artistice de a reda Natura in toata complexitatea frumusetii ei.din moment ce este exercitiul gandirii care incearca sa inteleaga lumea si sa o faca inteleasa.Ce este Arta ? In sensul ei cel mai larg.” “Gustul reprezinta facultatea de a judea un obiect sau un mod de reprezentare orin satisfactia sau nemultumirea resimtita intr-un fel cu totul dezinteresat.”(Goethe) Subiectivismul gustului a dus la cunoscutul adagiu latin.” “Arta mai inseamna gust.fruct al imaginatiei se adreseaza fie numai spiritului-produsul lor fiind scrierile frumoase.pictura.de cultura.” “Bunul gust tine mai mult de judecata decat de spirit.orb si divin care se numeste gust”(Taine) “Gustul este aptitudinea de a cantari cum trebuie tot ce tine de domeniul intelectului.fie intr-un scop practic.Acestea au ca obiect reprezentarea frumosului si cuprind :muzica.Gustul Artistic Gustul este acela care decide intre Frumos si Urat.sculptura.Este reflexul sufletului artistului asupra tuturor obiectelor pe care le modeleaza. ( Despre gusturi si culori nu se discuta) care arata ca si in aceasta privinta fiecare este liber sa vada cum ii place.Ca si Frumosul.dobandite prin educatie artistica si cultura.datorita placerii pe care o produc.” “Avem tendinta sa credem sa bunul gust este acelasi peste tot.” 5.Ce este Artistul? “Artistul este acela care exercita o arta liberala”.Fotografia ca Arta Fotografia a inceput prin a reproduce mecanic imaginea obiectelor pe placi de .” Intr-adevar.Iata pe cele mai interesante: “Acest instinct necugetat.Arte mecanice sunt socotite acelea in care predomina indemanarea manuala.Se numeste Frumos .numite si arte de agrement.suntem mai prompti in a recunoaste Uratul decat in a proslavi in mod unanim Frumosul! 4.acolo unde exista oamenide spirit.datorita tot lui Rodin: “Arta inseamna o contemplare.Despre un om care apreciaza si cultiva Frumosul se spune ca este un”om de gust”.in care spiritul are o mai mare contributie decat mana .notiunea de Arta este definita de enciclopedii ca un ansamblu de procedee prin care omul isi aplica cunostintele la realizarea unei conceptii.Ca orice definitie si aceasta de mai inainte .gustul devine o chestiune cu atat mai subiectiva cu cat nu este bazat pe criterii certe.simturilor si spiritului rezultand artele frumoase.utilitar . Artele liberale.de judecata . 6.atat calitativ cat si cantitativ.obiectul acestei satisfactii.” “Arta este cea mai sublima misiune a omului .”(Kant) Francis de Miomandre: “Niciodata oamenii nu s-au putut intelege asupra frumusetii.de aceea ea are valoare etica pentru ca afce sufletul uman mai receptiv la frumos.De aceea sa recurgem la una mai inflacarata.se pot adresa numai spiritului cum sunt artele frumoase.

Procesul fizic.de compasiune si intelegere pentru bucuriile si suferintele exprimate .Urat.ne plac.sticla sau pe hartie .Procesul psihic Procesul psihic consta in stabilirea legaturii sufletesti intre noi si opera de arta si perceperea sentimentelor pe care ni le trezeste.unele ne atrag in mod deosebit. “Stiinta care trateaza Frumosul si sentimentul pe care acesta il trezeste in noi.cu ajutorul luminii solare materializandu-si astfel.daca este prezentata neglijent si necorespunzator ca de exemplu format prea mic.incadrarea neadecvata(pe verticala in loc de orizontala sau invers).bineinteles.Gust.Dupa intensitatea emotiei artistice incercate. literatura-numai vazul(citit sau vazul si auzul –teatrul) de unde si impartirea din acest punct de vedere in arte vizuale .o problema mintala.presupune o serie de legi fundamentale pe care aplicandu-le vom ajunge sa ne dam seama in mod obiectiv cand un lucru este cu adevarat frumos si cat si de ce este mai frumos decat un altul. Capitolul II Intreitul proces de percepere si asimilare a operei de arta. Nu toate oprele de arta pe care le vedem.fotografia este o chestiune de idei. si asa mai departe…Coarda noastra sufleteasca are ocazia sa vibreze din plin daca.”(Eug) La scurt timp dupa aparitia ei(1838)fotografia a inceput sa nelinisteasca pe unii artisti plastici si critici de arta.permite interpretarrea artistica a realitatii.Asadar cu aceste notiuni atat de gingase .cuvant cu cuvant definita.Rezultatul acestui proces este intelegerea operei de arta.Vom putea astfel constata ca verdictul pe care l-am emis aproape instantaneu.” se numeste Estetica.de asemenea nepotrivit. 1.Arta se ocupa totusi o stiinta:ESTETICA si ca orice stiinta.aceasta va pierde mult din valoarea ei-pentru ca tot ceea ce cere din partea simturilor un effort disproportionat in raport cu scopul.auzul.Acest lucru reda fotografiei caracterul intelectual si nu pe cel mecanic.Necesitatea Esteticii.Rezultatul acestui proces este impresia estetica produsa de : -aspectul exterior si -realizarea tehnica .de subiective:Frumos.ne displace si trezeste o nota de subiectivism . a lucrarii vazute.lucrarea examinata o solicita.Asadar nu toate operele de arta pe care le vedem ne plac is explicatia o vom gasi daca vom cobori in forul nostru interior si vom fi atenti la ceea ce se petrece in noi insine atunci cand ne gasim fata in fata cu o lucrare.intr-un cadru.Rezultatul acestui proces este emotia artistica:de bucurie .concretizat in subiect si exprimat prin titlu.care poate merge pana la soc(placut sau neplacut).dupa cum precizeaza dictionarul Lorousse.Aspectul exterior.altele ne lasa indiferenti-ba chiar ne displac.auditive sau audio-vizuale.suprafata de hartie nepotrivita subiectului. 7.de tristete.fotografie sau pictura 2.se stabileste si aici o ierarhizare valorica subtila ce se adauga la precedenta aruncand in balanta argumentul hotarator.”Capacitatea de prefigurare mintala a imaginii inainte de a o fixa pe pelicula.de calm-la vederea unui peisaj de campie.dimpotriva de agitatie-daca este vorba de suprafata agitata a marii.Fotografia si-a creat singura drumul ei si s-a impus prin ceea ce poate oferi atat artistului cat si omului de stiinta sau omului de pe strada.Inainte de a fi o chestiune de ochi.Procesul intelectual Procesul intelectual consta in judecarea elementelor percepute prin procesul fizic si intelegerea mesajului transmis.este rezulatatul unui intreit proces de percepere si asimilare si anume( in ordinea producerii): fizic. muzica.intelectual si psihic. 3.metal. Oricat de interesanta ar fi o fotografie.Conditii pentru indeplinirea elementele enumerate pentru ca aceasta sa poata fi socotita opera de arta: a. Procesul fizic consta in perceperea lucrarii prin simtul specific caruia I se adreseaza:artele plastice-vazul.

Portretul .artistul transimte semenilor sai mesajul sau artistic.culori prea palide (subexpunere)sau prea intunecate(supraexpunere).apreciata.folosirea unui filtru nepotrivit (din care cauza cerul apare prea negru).lipsit de banalitate si sa nu contrazica subiectul. b. Ca orice opera de arta.Chiar si uratul poate fi folosit ca subiect daca este util sau necesar operei de arta e care vrem s-o realizam.fotografia trebuie sa spuna cat mai clar ce are de spus si aceasta sa aiba semnificatie cat mainemijlocita care sa reiasa de la sine.cu toate ca.atunci cand este necesar.Omul se infurie.Claritatea este fundamentala in arta.Simplitatea si unitatea sunt conditiii esentiale ale operei de arta.depinde de surpriza pe care o produce:cu cat este mai originala.Ceea ce ne emotioneaza intr-un portret este de ci expresia.lipsita de griji.ele impresioneaza deosebit de neplacut… c.are nevoie de o uriasa putere de patrundere” Iar despre modul cum observam modelul : “Care este partea cea mai interesanta sau cea mai caracteristica a fetei unui om?Este structura craniului sau expresia?Este de natura fizica sau este vreo calitate spirituala inerenta?Ce reflecta expresia fetei:o dispozitie fericita.Excesul de originalitate iese din sfera artei fiind o autoexprimare care nu comunica nimic celor din jur.fotograful trebuie sa fie un bun psiholog.cu atat surprinde mai mult.la randul ei.Orice poate constitui un subiect.ea trebuie sa fie simpla si clara.trebuie sa aiba un continut:subiectul. Subiectul trebuie sa fie unic .un intelect cercetator.simpla redare a persoanei fizice.in aprecierea noastra.Pentru aceasta .in timp ce insuficienta ei ei duce la confuzie (ambiguitate).din care cauza aceasta apare disproportionat(prea mic sau prea mare)in cadrul imaginii.nu numa sa ne placa.in general imaginea unui sentiment.Opera de arta trebuie sa ne emotioneze.pluritatea subiectelor imparte interesul si atentia privitorului si deci nu este de dorit.pentru a favoriza concentrarea atentiei asupra lui.iata cum o defineste Diderot : “Expresia este.lipsa de claritate(punerea gresita la punct).acest gen in aparenta atat de modest.Cultivarea expresiei in sine duce la formalism.adica aceea care exprima cel mai bine preocuparile acestuia este o conditie necesara unui bun portret psihologic.Titlul.din cauza defectului de perspectiva necorectat.chiar si obiectul sau faptul cel mai neinsemnat daca.Titlul adecuat trebuie sa fie scurt.In sensul artistic.mai evident si mai profund?” “Portretul .sunt esentiale.Continutul (subiectul).nu se poate numi portret.si o fotografie.distanta focala nepotrivita si departarea prea mare(sau prea mica) de subiect.Exagerarea ei duce la didacticism. d.celui portreizat sau a sentimentului or gandului ce-l anima in momentul acela. “Nimic nu este frumos fara unitate si nu exista unitate fara subordonare.care are expresie si continut.Pentru a fi inteleasa.Realizarea tehnica.daca vrea sa fie opera de arta.” Intr-un cuvant.Originalitatea continutului depinde de valoarea informatiei pe care o transmite si care .ganditor sau o minte greoaie.Cu cat suntem mai buni cunoscatori ai tehnicii fotografice.nu trebuie neaparat sa intre tot ce vedem si nici oricum.lenesa? Asadar surprinderea atitudinii celei mai caracteristice a modelului.sugestiv. e.Iata ce spun artistii si criticii despre aceasta! “Un portret ! Ce poate fi mai simplu si mai complicat.izbuteste sa ne emotioneze. si sa-si fi studiat in prealabil modelul pentru a-l cunoaste si a-I putea sesiza trasaturile sufletesti ce-l caracterizeaza si acest lucru nu este usor. Este un element ajutator pentru intelegrea subiectului.caracterului. Intr-o lucrare buna.Prin subiect.cu atat ne apar mai usor defectele tehnice ale lucrarilor: Linia orizontului.sub acest titlu.expunerea incorecta-atat a negativului cat si a pozitivului.Trebuie evitate elementele si amanuntele de prisos.e .cladiri strambe.inclinata –mai ales daca este vorba de o suprafata de apa.tratat cu arta .se vad cu miile in vitrinele fotografilor profesionisti…Redarea personalitatii.

” “Artistii care vor sa exprime natura.uraste.o imagine se compune din linii drept . Daca aceste elemente grafice sunt imbinate armonios.” Intelegerea se dezvolta prin cultura generala si de specialitate.de aceea nu ne dam seama de el.suprafete.lucrurilor svelte. dau impresia de continuu.asupra carora nu ne inselam niciodata. Capitolul IV Linii.Gestul. Tot acest intreit proces psiho-fizic si al ratiunii expus mai inainte se produce aproape simultan in noi .care ne face placere.Ele lasa uneori impresia de stabilitate si uneori .Sinteza celor trei procese de percepere si judecare a operei de arta.” “Nu exista ceva mai ridicol decat un om pictat in haine noi cand iese de la croitor.ii este sila.cat si a celei pozitive. “Cred ca este nevoie de mai mult timp sa inveti sa privesti un tablou decat sa simti o poezie.creeaza un climat determinat.atent.ele mai sugereaza: Verticala .Se vorbeste .studiullucrarilor celebre.Dupa Feininger.elementele grafice contribuie la crearea efectului psihic al imaginii asupra privitorului. “O verticala nu actioneaza asupra retinei noastre in acelasi timp ca o orizontala.grimasa.Liniile drepte Liniile drepte cu cat sunt mai lungi.de monoton.” “Portretul este atat de dificil incat nu am facut niciodata vreunul fara sa fiu tentat sa ma las pagubas” spunea un pictor si cred ca avea dreptate! f.” “O priveliste naturala nu are valoare decat prin sentimentul actual prin care artistul stie sa o impodobeasca.Ideile abstracte.“am simtit”.ascutita prin educatie artistica .caracteristica oamenilor inalti .iubeste.echilibrat.“am inteles”.dispretuieste.In functie de orientarea lor in planul imaginii.stari de spirit.volume –efectele lor Din punct de vedere grafic.in forma concreta a fotografiei.curbe sau ondulate . 4.de maiestuos.” 1.putem sintetiza perceperea operei de arta prin: “Am vazut” .” “Nimic nu ramane fara rost intr-un portret.se supun unei operatii bizare care consta in a ucide in ei omul care gandeste si simte .plecand de la sensibilitatea inascuta pe care o educam prin frecventarea expozitiilor.grefate pe calitatile inetlectuale proprii . Sensibilitatea poate fi.de asemenea .simtamante .in general.pe drept cuvant.Prin forma si directia lor in cadrul imaginii.fara sentimentele pe care ea le inspira.trezeste ideea de deminitate de solemn.orice deviere de la verticala fiin imediat sesizata.intelectual si emotional si avem mai multa experienta .Peisajul.despre un desen calm sau despre unul impetuos.” g.vesmantul.decorul chiar.curios.este categoria de subiecte care tenteaza cel mai adesea si mai mult pe toti cei ce manuiesc aparatul fotografic… si pe buna dreptate!Totul este cum il redam in imaginea fotografica! “Un peisagist care nu stie sa talmaceasca un sentiment printr-o imbinare de materie vegetala si minerala nu este un artist.de repaus .Acelasi lucru se petrece cu diagonalele si cu liniile curbe.problema actuala a fotografiei este de a gasi calea pentru traducerea elementelor abstracte:idei.admira si fiecare miscare a sufletului sau i se zugraveste pe chip in trasaturi clare.independent de ceea ce reprezinta si acest lucru este important.ne vor da o senzatie estetica:senzatia de frumos .emotii.” “Expresia este slaba sau falsa daca lasa indoiala asupra sentimentului.arborilor.cu atat mai repede cu cat suntem mai bine pregatiti din punctul de vedere al bagajului estetic.frante.vadite.Vazutul se invata studiind operele altora si insusindu-ne tehnica moderna a imaginii negative . totul trebuie sa slujeasca la redarea unui caracter.inlantuirea lor.Asemeni celebrului adagiu latin :”venividi-vici”(“Am venit – am vazut -am invins”).Juxtapunerea lor.care inchid si delimiteaza suprafete si volume.

neastamparul.ca de exemplu grinda unui pod intrerupta de linia cadrului.Ca dinamism . Abuzul de linii drepte .verticale si orizontale cum sunt fulgerul.tristetea sau mimica unei povestiri glumete.cu unghiu la varf de peste 90 .intunecat.Orizontala este legata de senzatia de calm.(ex.ca de exemplu masele de verdeata lipsite de detalii.astfel: Suprafetele mari .cea de-a doua este mai dinamica decat prima intrucat .ca de exemplu reflexele de lumina pe suprafata usor incretita de vant a unui lac.coboram mai repede decat urcam.mai ales insufletesc foarte mult imaginea . Liniile care se incruciseaza in toate directiile conduc ochiul in afara imaginii si deruteaza privirea.ca o minge ce se rostogoleste pentru a se opri in cele din urma.cerul fara nori dominand imaginea.prietenos.fiind in sensul urcusului.de static.Liniile frante Liniile frante .de severitate cu cat sunt mai lungi. Liniile curbate la stanga .in timp ce d i a g o n a l a slaba ( stanga sus –dreapta jos) sugereaza ideea de coborare.la repaus .cu tendinta de revenire la orizontala .Semnificatia se accentueaza cu inclinarea lor.marimi si tonuri de alb negru sau culori. Liniile intrerupte.Din cauza inclinarii mai mari . triunghiurile alungite cu varful ascutit sunt legate de forma verticala triunghiurile latite . Suprafetele intunecate. Suprafetele triunghiulare creeaza senzatii asemanatoare cu ele date de liniile frante astfel .Liniile curbate in jos.de nesfarsit. Repetarea cu oarecare regularitate a unei aceeasi curbe creeaza ideea de ritm ce se propaga. 3. Liniile curbate in sus .iar triunghiul isoscel.crestele muntilor dau impresia de enrgie .ca suprafata marii sau a stepei.miscarea.suprafetele mari umbrite.paralele)oboseste ochiul daca nu intervin si alte elemente care sa intrerupa aceasta monotonie.orizontale sau verticale.datorita atractiei gravitationale.cand frangerile sunt dese.ca de exemplu o alee cu pete de lumina strecurata prin frunzis.daca imaginea nu contine elemente opuse care sa le echilibreze.efectul diagonalelor este mai puternic in formatul inalt decat in cel pe lat.de asprime.Liniile curbe Liniile curbe sunt cele care dau imaginii gratie si mladiere.Acest lucru depinde de predominanta liniilor lui si de accentuarea efectului lor pe care vrem sa-l dam.scunde.optimist .sugerand buna dispozitie.nelinistit cum este de exemplu un cer cu nori amenintatori de furtuna.posomorasc imaginea.O astfel de imagine este neechilibrata din punct de vedere static. 2.ori frunzele de diferite tonuri de galben si ruginiu.neintrerupte sunt statice si monotone.ce acopera toamna aleile parcurilor.sunt legate de forma orizontala.dreapta sau in spirala dau impresia de instabil de agitat . 4.Ca si liniile ele contribuie la tonalitatea psihologica a imaginii prin senzatia pe care o produc. Suprafetele luminate fac un efect calm.in timp ce asezat cu varful in jos.un zid inalt. O imagine nu trebuie sa apara incompleta.De aceea se vor evita curbele care se termina in afara cadrului.adica cu concavitatea in jos sugereaza tristetea resemnarea .amintind de salciile plangatoare la malul apelor.impresia .pe inalt sau pe lat. Suprafetele mici cu tonuri sau culori variate.va da dimpotriva .Suprafetele Indiferent de forma lor .liniile delimiteaza in cadru suprafete de diferite forme .asezat pe baza va da impresia de stabil . O semnificatie mai directa a acestor curbe o avem pe figura umana cand exprima veselia .adica cu concavitatea in sus au un caracter vesel si succesiunea lor da impresia de rapiditate.cum sunt de exemplu crestele inspumate ale valurilor care se sparg la mal.astfel: d i a g o n a l a forte ( stanga jos –dreapta sus) sugereaza ideea de effort .sugerand varietatea .dandu-i un caracter grav .liniste.sau un camp smaltat cu flori de culori diferite .Liniile inclinate dau un accent dinamic imaginii.sau sa-I lipseasca o parte importanta din continu. cand frangerile sunt mai rare si de nervozitate.dimpotriva.de aceea nu este indiferent cum incadram subiectul .

indigo.650 400.Celelalte patru culori:violet.spune Johannes Itten.Culorile sunr copiii luminii. Intr-adevar intre viata si culoare este o stransa legatura :cei doi tainici purtatori ai vietii – clorofila (plante) si hemoglobina (animale)-sunt intens colorate:primul in verde si cel de-al doilea in rosu.mai ales in fotografiile de arhitectura si sculptura.” “Culoarea este aceea care te atrage.caci o lume fara culori este o lume moarta.ea este omogena si nu mai poate fi descompusa in culori componente.Nu trebuie uitat ca triunghiul este forma cea mai comuna care intervine in constructia imaginii .Volumele Dupa cum liniile delimiteaza suprafete.denumit spectru.se descompune intr-un fascicul conic.sau flesa unei catedrale gotice”striveste” privirea inabusita de atat masa solida.o strada ingusta marginita de cladiri inalte . Notiunea de culoare se refera simultan la doua fenomene:senzatia subiectiva de culoare si proprietatea unui corp de a fi colorat.caci in intuneric dispar.De asemenea .este de o importanta deosebita . Culoarea este viata.din care ochiul percepe un numar destul de mare (130-160).de nestabil.verde si portocaliu . Un fascicul de lumina solara(alba) trecand printr-o prisma de sticla transparenta.ce pot aparea ca strivite de niste mase uriase pe care se proiecteaza.cea mai mica fiind a radiatiilor violete.aceea care te leaga.suprafetele delimiteaza volume.Lumina colorata care consta dintr-o oscilatie de o singura lungime de unda se numeste radiatie monocroma.de exemplu capul si umerii intr-un portret .Desi profund deosebite prin mecanismul lor intim.Un efect similar intalnim in cheile muntilor.deoarece nu pot fi obtinute prin amestec ci sunt date ca atare de spectru.dand plastica imaginii .galbenul si rosul (culorile tricolorului romanesc) se numesc culori primare sau fundamentale.ea ii vorbeste si ignorantului si savantului. actiunea. 1.Volumele joaca de asemenea un rol important in alegerea fondului pentru un subiect de dimensiuni mai reduse .Triunghiul da impresia de stabilitate.ca de exemplu omul in peisajul de munte .iar cea mai mare a radiatiilor rosii. La acestea din urma.pe care jocul de umbre si lumini le scoate mai bine in relief.Iata care sunt lungimile de unda ale culorilor spectrului luminii solare: Culoarea Lungimea de unda.cand este asezat pe o latura.Spectrul luminii solare. busturi).470 Portocaliu 640-590 470-520 Galben 580-550 520-590 Verde 530-490 590.care este mama culorilor. Culorile spectrale difera intre ele prin lungimea lor de unda . Capitolul V Culoarea “Nimic nu atrage mai mult intr-un tablou decat culoarea adevarata.trecerea de la o culoare la alta nu este neta ci se face printr-o serie de de nuante intermediare. Numarul de vibratii pe secunda.mai fragil.gata sa se rastoarne in orice moment. aceste doua fenomene au o caracteristica comuna:depind de lumina.albastrul .bilioane/s Rosu 800.in domeniul picturii .” “Tot ce este viu aspira spre culoare”.avand in fund un triunghi de cer.atat senzatia cromatica cat si culoarea corpurilor.650 Albastru 480-460 650. 5.in portiunile lipsite de detalii cum sunt petele de lumina sau de vegetatie.autoritate de prim ordin in materie de culoare.ele cnditioneaza redarea fidela a expresiei(capete.700 Indigou 450-440 700 -760 Violet 530 -390 760-800 Din cele sapte culori .se numesc culori binare pentru ca se pot .colorat in culorile curcubeului : violet – indigo –albastru – verde-galben – portocaliurosu. o floare etc.luand pozitia de echilibru pe o latura.

galben cu albastru.primele sunt mai sensibile la culoarea galbena .deschis -contrastul rece –cald -contrastul complimentar -contrastul simultan -contrastul calitativ -contrastul cantitativ Contrastul “culorii in sine”. fiecare culoare actionand individual.violet cu galben verzui.portocaliu cu albastru –verzui .culorile portocaliu-verde-violet . b.apare opac de culoarea neagra. In culorile pigmentare: -albul slabeste stralucirea culorilor.ele sunt de obicei culori prin substractie ca si ale filtrelor de sticla.La fel.de exemplu pentru ca absoarbe toate culorile afara de cea rosie pe care o reflecta.apare opac .Fiecare culoare spectrala este complimentara amestecului celorlalte.rosu.Astfel . albastrul si rosul la lumina zilei par sa aiba aceeasi stralucire .albastru cu galben. -negrul intareste stralucirea culorilor deschizandu-le .respecta urmatoarele principii fundamentale formulate de Newton: a) Un corp transparent apare colorat in culoarea complimentara celei pe care o absoarbe si pentru care este deci opac.cele de-al doilea .tot asa galben-rosu-albastru reprezinta expresia cea mai puternica a contrastului culorii in sine.rezultate din reflezia partiala si omogena a tuturor radiatiilor.Un corp apare rosu.Efectul Purkinje.in amurg.Daca cele trei culori sunt despartite prin linii negre sau albe . intunecate.la lumina foarte slaba –prin al bastonaselor.din care cauza perechile de culori capabile sa recompuna lumina alba au fost numite culori complimentare.ca fenomen de absortie. -contrastul inchis. Exista sapte feluri de contraste. Leonardo Davinci a observat ca “verdele si albastrul isi intensifica culoarea in semi-umbra.acest contrast este complet inversat:florile apar mult mai intunecate decat frunzele. In cazurile c) si d) fiind vorba de o reflexie omogena totala(alb).de culoarea alba.Contrastul scade cu cat cele trei culori folosite sunt mai departate de culorile fundamentale.“ Remarcati ziua contrastul dintre rosul aprins al muscatei de la bordura gazonului si fondul de frunze verzi. sau nula (negru).daca absorbtia nu are loc corpul este incolor.Efectul este intotdeauna frapant.Dupa cum alb-negru reprezinta cel mai puternic contrast “inchis-deschis” .Culorile corpurilor solide au un suport material:pigmentii.obtine din amestecul culorilor primare. c) Un crop care reflecta integral toate radiatiile.Pentru reprezentarea lui sunt necesare cel putin trei culori distincte.inchizandu-le.ele ies mai puternic in evidenta.Iata care sunt aceste perechi:rosu cu verde-albastru.iar rosul si galben castiga in culoare in regiunile iluminate.puternic.expresiv si constructiv anume: -contrastul culorii in sine. -la iluminare normala .ochii vad prin intermediul conurilor.albastrul devine mai stralucitor dand impresia ca lumineaza.Intre cele doua extreme :negru si alb exista o gama intreaga de tonuri cenusii. d) Un corp care absoarbe integral toate radiatiile. si acelasi lucru se intampla cu culoarea.albastru. In amurg si seara tarziu.partiala(cenusie). b) Un corp opac apare colorat in culoarea pe care I reflecta si care este complimentaracelei absorbite.Culoarea .spre deosebire de celelalte culori denumite cromatice(colorate).iar .Lumina alba se mai poate obtine si prin suprapunerea numai a doua culori spectrale.la culoarea albastra-verde. verde cu rosu-purpuriu. culorile respective au fost denumite culori acromatice(necolorate).din punct de vedere optic.succesive .au un caracter mai slab decat galben.

rosu-portocaliu .Numim astfel faptul ca ochiul. b.Lumina-intuneric.Goethe .sunt denumite culori calde.sunt denumite culori reci.se nimicesc intr-un cenusiu. a stabilit urmatoarea scara de stralucire a culorilor: Galben portocaliu rosu violet albastru verde 9 8 6 3 4 6 3.Contrastul culorii in sine este mult folosit in arta populara :cusaturi.franeaza impulsul circulatiei sanguine.in timp ce.in timp ce rosul-portocaliu o activeaza.Nuanta (sau tonul). Contrastul “cald-rece”.este acela al sulfatului de bariu.Aceasta inseamna ca prima culoare.Acest tip de contrast se refera la marimea relativa a doua sau mai multe suprafete colorate.cere simultan culoarea complimentara pe care si-o produce singur(ca senzatie)cand nu este prezenta.sunt contraste polare. Culorile:galben-portocaliu.luminoase si cele tulburi. -Intr-un grajd zugravit cu albastru-verzui.Nuanta este calitatea specifica senzatiei vizuale produse de o radiatie.Ea este determinata de eneria luminoasa radiata de sursa sau reflectata de suprafata (colorata)corpului iluminat cat si de sensibilitatea .dau o culoare neutra negru-cenusiu. Culorile: galben-verzui .Cel mai curat negru.rosu.subtire-dens.temperatura culorii.Stralucirea unei culori este proportionala cu gradul ei de luminozitate. rosu-violet.Iata cum sunt definite: a.Culorile spectrale au cea mai mare saturatie(stralucire).Aceasta este o dovada ca legea fundamentala a armoniei culorilor include legea culorilor complimentare.costume . albastru .o temperatura de 15 C a fost simtita drept racoroasa.transparent-opac.sensibilitatea la cald si la frig difera cu 3-4 C.de o importanta fundamentala pentru viata umana.aceeasi cai erau agitati inca mult timp dupa terminarea cursei si se adunau multe muste.Astfel: -in camera albastru-verzui . -amestecate.reducandu-se deci la contrastul “mic-mare”sau “mult-putin”.Prin contrast”calitativ” intelegem puritatea sau saturatia culorilor.Proprietatile culorilor Orice culoare poate fi caracterizata prin urmatoarele proprietati: nuanta.stralucirea. Contrastul cald-rece mai poate fi exprimat si prin antitezele : umbritinsorit. Contrastul”calitativ”.intunecoase.ating cea mai mare stralucire. si violet.Intre aceste doua culori extreme se intinde domeniul infinit al tonurilor cenusii si al culorilor.Albul si negrul sunt reprezentarea cea mai puternica a acestui contrast.una in albastru-verzui si cealalta rosu-portocaliu.ceramica etc.portocaliu.aerian-pamantean. -se atrag reciproc -alaturate.aceeasi senzatie a fost resimtita la 11-12 C.Cel mai curat alb.Efectul unei culori depinde de doi factori:stralucirea culorilor si marimea suprafetelor colorate.adica opozitia dintre culorile saturate.Se numesc complimentare doua culori pigmentare care amestecate. albastru. Contrastul”complimentar”. sau inchis-deschis.caii de curse se linisteau foarte repede dupa alergare si nu se strangeau muste .este acela al catifelei negre. Contrastul “simultan”.Este proprietatea care diferentiaza o culoare de alta si se exprima cantitativ prin lungimea de unda a radiatiilor luminoase respective.In doua camere zugravite. albastru-verzui. Contrastul “inchis-deschis”.vazand o anumita culoare.dau lumina alba.Stralucirea.linistitor-iritant.verde .saturatia.respectiv doua lumini colorate care.amestecate (fizic).in timp ce -in camera rosu-portocalie. Doua culori complimentare formeaza o pereche ciudata pentru : -sunt opuse una alteia.violet. -in grajdiul zugravit rosu-portocaliu. Contrastul ”cantitativ”.albastru-verzui.

Tot de aceste grupe este legata se senzatia de static si dinamic.o suprafata galbena de ex.ochiului la diversele lungimi de unda spectrale.rosu care sunt asemanatoare cu acelea ale surselor calorice.inseamna febra sau manie.ea va radia lumina in functie de temperatura pe care o va capata:pe masura ce temperatura creste si culoarea sarmei se schimba de la rosu –inchis la rosu-deschis.Tonurile portocalii sunt stimulatoare.straluceste mai mult decat una rosie.care da astfel nastere gamei de culori si armoniei culorilor.iar trecerea dintre ele . Temperatura culorii.in afara de senzatia vizuala.cu negru sau cu gri sau cu o alta culoare de tonalitate diferita.Putem varia tonalitatea cromatica a unei culori amestecand-o cu alb.” “oare nu-si are fiecare pasiune culoarea ei ?” Cine nu stie ca rozul este culoarea iubirii.” “Culoarea albastra prezinta totul intr-o lumina mohorata.optimism.insufletitor.portocaliu.iti invioreaza spiritul si-i simti indata caldura.melancolice. un adevarat cod al sentimentelor !! 5.verde.Desi albastrul profund al marii si al muntilor indepartati ne incanta.Un cer rosu anunta o vreme amenintoare.Tonurile violete de nuanta rosie sunt iritante.caldura sa in timp ce albastrul este static si rece.insorit are efect activ.Cand o culoare simpla sau complexa (compusa din mai multe culori)nu este amestecata cu lumina alba .caci densitatea unei culori ii poate schimba expresia.Rosul in general.galbenul – a geloziei si asa mai departe.se spune ca este pura sau saturata.verdele a sperantei.caldura se se numesc si culori:”reliefate”.”Expresia” culorilor Culorile . violet.apoi portocaliu.Tonurile cenusii sunt reci.o camera zugravita in acelasi albastru.Astfel. Chipul rosu al unui om.de-abia putem respira in ea.senin.si se numesc si culori “atenuate”. prin contrast cu lumina de luna care actioneaza pasiv si trezeste dorinte nedefinite.si -culori reci:albastru.fiind legata de doliu. pare lipsita de viata.pictorii impart culorile in: -culori calde: galben .astfel: Do re mi fa sol la si Violet indigo albastru verde galben portocaliu rosu Iar semitonurile cu nuantele acestor culori fundamentale.obiectiva mai produc asupra noastra si senzatii subiective.Dimpotriva.funebra.Armonia culorilor.Culoarea alba da senzatia de puritate .optimist.a maniei.iar rosul da peisajului un aspect infricosator.cerul albastru.Saturatia sau puritatea culorii este definita prin raportul cantitativ de culoare spectrala si de culoare alba. rezistenta unui resou electric).rosul.este iritant.de ordin afectiv. Tonurile verzi sunt odihnitoare dar reci(cu cat sunt mai inchise).Incalzind treptat o sarma(ex.galben si in fine alb.iritante.Tonurile galbene sunt cele mai luminoase si mai calde:amestecate cu cenusiu negru sau violet isi pierd acest caracter solar.Grecii antici asemanau cele sapte trepte ale scarii muzicale diatonice cu cele sapte culori ale curcubeului.neprimitoare.iar cele de nuanta albastruie sunt calmante.cu conditia totusi de a nu i se accentua tonul. “Galbenul buvura ochiul si afce sa-ti creasca inima. Multi fizicieni in frunte cu Newton sustin corespondenta dintre culori si notele gamei muzicale. 4.Iata dupa Roger Avermaete care este semnificatia: “Nimeni nu tagaduieste valoarea dinamica a rosului.care sunt asemanatoare cu acelea ale apelor marii .dau senzatia de frig si obscuritate. “ Dupa senzatia pe care o produc . Culoarea neagra este apasatoare.dau senzatia de lumina. Tonalitatea( valoarea unei culori) caracterizeaza gradul de stralucire sau de intunecime al ei.iar daca este galbejit denota boala. Saturatia.ne inspaimanta. negrul al tristetii.

de exemplu:fa diez :verde –galbui .cald .avem in schimb libertatea de a alege. cele mai indepartate par mult mai intunecate.Iata dupa Itten.Incercarea catorva combinatii mai ianinte de a fotografia . “Acordarea” lor fiind o chestiune subiectiva .” Crestele colinelor..am cadea in lipsa de sinceritate de care vorbea Rodin.Subiectele monocrome. in fotografia color nu avem aceasi libertate de a jongla cu culorile si nuantele lor.cald Rosu negru stralucitor.Spre deosebire de pictura .situate in intuneric.ne-ar dezamagi ca valoare artistica.dar mai mari .parerile pot diferi in ce prievste armonia sau lipsa de armonie cromatica. “ 7.ne va da solutia potrivita .la fel cum sunt si in natura.deoarece le vedem printr-un val de pacla care difuzeaza lumina. neuniformitatile din teren din planul mijlociu ies mai mult in evidenta deoarece sesurile le vedem printr-o perdea de pacla mai putin densa decat cea prin care vedem inaltimile. .ci interpretarea ei in mod creator.prezinta totdeauna o gradatie splendida de culori si anume: cele mai apropiate par mai luminoase si contrastante.mai ales in peisaj. justa distribuire a umbrelor si a luminii problema ale careia dificultati sporesc cu cat formele obiectului sunt mai variate.Estetica imaginii color a.intruca sigurul element atragator este culoarea… Pana la dobandirea experientei necesare.inchegandu-le armonios.P Perspectiva aeriana influenteaza evaluarea distantelor.produc efecte frumoase daca se proiecteaza pe un fond contarstant. numai rozul caselorsi verdele campiilor din apropiere se izbesc si perturba armonia culorilor” “Pe o zi insorita obiectele din primul plan sunt mai bogate in culori decat cele din celelate planuri.care tind mai mult spre cenusiu .inseamna a realiza picturalitatea imaginii.Picturalitatea imaginii.cu cat scena este mai intinsa .orice culoare devine ceva mai albastruie.Dupa Diderot el consta in: “. 6.Realsim nu inseamna reproducerea fidela a realitatii. si bemol :portocaliu-roscat etc.Perspectiva aeriana color “Datorita perspectivei aeriene .cu cat lumina vine din mai multe parti si cu cat luminile sunt mai diferite.Fotografia color nu trebuie sa inregistreze mecanic culorile. iar la distante foarte mari vizibilitatea si deci claritatea devin foarte slabe.Efectul de clar-obscur Sub denumirea efect de clar-obscur.le evitam privindu-le mai intai printr-un ecran albastru(filtru. se intelege amestecul de umbra si lumina ce se produce pe conturul obiectelor puternic iluminate.celofan) care “sterge” cu lorile .in alb-negru.intr-un numar mai redus de culori.care se ridica unele peste altele.Marimea suprafetelor colorate Iata dar ca sunt preferabile suprafete colorate mai putine.ci sa le redea veridic.ce efecte produc diversele combinatii: Un patrat pe fond pare Alb negru mai mare Negru alb mai mic Gri-deschis alb mai inchis Gri-deschis negru mai deschis Galben negru puternic. c.Forma in spatiu limiteaza un volum care primeste si rasfrange lumina.Efectul este cu atat mai frumos cu cat ne apropiem de proportiile cerute de contrastul cantitativ. . suntem tentati a acorda credit unor imagini care .agresiv Galben alb mai inchis ca albul si este delicat.imbinandu-se armonios cu celelate.permitandu-ne sa ne concentram atentia asupra elementelor compozitionale. Armonia culorilor se refera de fapt la efectul comun a doua sau mai multe culori. adica de luminos –intunecos .stralucitor dar este rece.Nu trebuie sa cautam cu orice pret efecte nenaturale.”A reda spatialitatea formelor prin treceri subtile intre nuante. 8.Trebuie de la inceput atras atentia ca exista o adevarata seductie a culorilor.precum si fasiile de padure.

2.sa simta adevarata emotie artistica.mai ferm inchis . culorile deschise raman lipsite de fond.Tonurile calde se apropie.fara sa ne asigure insa de la inceput perfectiunea.Imaginea nu este un scop in sine ci numai mijlocul prin care se realizeaza un scop: comunicarea cu oamenii.Subiectul Cu cat o afirmare este mai simpla si mai directa.nu este de ajuns.putem incerca chiar o intamplatoare emotie estetica.Intr-o fotografie artistica .grafice si psihice.Acest ceva rezida in “ce” am vrut sa spunem si “cum” am spus-o si constituiemesajul adresat de artist semenilor lui. 3.in timp ce tonurile reci se departeaza de ochi.dovada ca acei care au izbutit le-au gasit.noaptea.Mesajul artistic Desigur “efectele” de care am vorbit In capitolele anterioare.sfarsim prin a creea intr-un stil care ne este propriu si care va fi cu atat mai personal si mai valoros cu cat mintea si sufletul ne vor fi mai bogate prin cultura si educatie artistica.dar daca ceea ce am vazut”nu ne-a mers de-a dreptul la inima “.In contrast cu cuvantul vorbit si scris o fotografie poate fi inteleasa in orice parte a lumii .in camp .” Capitolul VI Imbinarea elementelor estetice . toate culorile ies mai in fata in ordinea treptei lor de stralucire.Introducere In incercarile noastre .in fundul padurilor.sa educe.in timp ce -pe fond alb.Continutul Intrucat exista o infinitate de elemente ce pot fi combinate intr-o infinitate de moduri.intelesul sau se pierde si fotografia este lipsita de valoare. 4.Ne putem entuziasma de perfectiunea tehnica.prin opera de arta.devenind astfel simbol .inncepem de obicei prin a imita si daca perseveram.Continutul singur insa .dovada desenele preistorice din pesteri.Iata de ex cum priveste aceasta problema A. “Cel care n-a studat si n-a simtit efectele culorilor in lumina si umbra.profund deschis. Arta inseamna in primul rand echilibru.este cea mai veche forma de comunicare grafica cunoscuta.pe casele catunelor.sunt necesare creerii ambiantei sensibile a imaginii si ele usureaza asimilarea ei psihica.mai cu seama sa nu-I dea prin minte sa fie peisagist.Rosu Albastru Albastru Cenusiu Cenusiu alb alb negru albastru-glacial portocaliu-roscat mai intunecat.inseamna ca expresivitatea artistica nu a fost inca realizata.trebuie sa existe ceva care sa faca sa vibreze sufletul privitorului.sa le lase incolo de vopsele.orientative.o stare de spirit.stralucitor rosiatic albastrui -pe fond negru. Feininger artist fotograf consacrat:Fotorafia este cea mai recenta si mai perfecta forma de limbaj pictural care.Peste toate acestea insa.In realizarile noastre.armonie si rezonanta sufleteasca in raport cu mediul care constituie sursa noastra de inspiratie.ziua. ea trebuie sa aiba un continut care sa informeze .cu atat ea este mai clara si mai puternica.respectarea lor ne impiedica de a pacatui impotriva frumosului.De aceea.inteligenta.subiectul nu este decat vehiculul care transporta ideea pe care fotograful doreste sa o exprime .la randul lui .Ea este un mijloc universal de comunicare pentru ca poate umple abisul creat prin deosebirile de limba si alfabet.daca el nu este prezent intr-o forma clara.vom incepe prin a respecta cu sticlete regulile clasice . producand un efect spatial.pe acoperisurile oraselor.iar cele inchise ies treptat in evidenta.este de la sine inteles ca “retete” de creatie artistica nu se pot da… exista insa principii.in procesul de creatie 1.sa distreze sau sa comunice un sentiment.

fara putere de soc.altfel .proprii redarii fotografice.ea trece neobservata.miscare.un punct de vedere nou. Orice il intereseaza in mod sincer pe un fotograf . A alege subiectul .adic prin contact continuu cu arta.lipsa de contrast .un sens nou.Daca prea multe din aceste insusiri lipsesc sau nu pot fi corectate. -insusiri nefotogenice:complexitate.Exista ideea gresita ca fotografia este lovita de o fatalitate mecanica:aceea a inregistrarii realitatii asa cum o “vede” aparatul fotografic (nu fotograful).micimea detaliilor(cum este cazul vederilor prea de ansamblu).sa fie neobisnuita.la indemana fotografului stau numeroase posibilitati de interventie cu ajutorul carora poate inlatura sau corecta elementele nefavorabile si pe care le analizam in cele din urma.In loc de concluzii… Daca punerea in practica a tuturor acestor reguli ar dura tot atat cat timpul ce ne-a fost necesar pentru a le citi .dezordine.fundal nepotrivit( agitat.subiectul trebui abandonat.Compunerea imaginii O fotografie bine compusa este in primul rand o fotografie limpede si bine organizata.Bineinteles acest lucru nu este posibil totdeauna.nu numai cu ochii ci si cu mintea .insemneaza a vedea in mod creator.coloratie puternica ..un fotograf trebuie sa aiba o puternica reactie emotionala de orice fel fata de subiectul sau.merita sa fie fotografiat.Oamenii diferiti vad lucruri diferite in unul si acelasi subiect.un sens nou. 5.Puterea de soc a subiectului Orice fotografie in fata careia un privitor reactioneaza-ii place sau ii displacedeci nu este indiferent. -alegerea subiectului pe baza insusirilor lui fotografice. adancime.o notiune noua.de aceeasi culoare cu subiectul).o notiune noua.cu cat au mai multa fantezie si imaginatie.Regia estetica a imaginii In corectarea elementelor compozitionale .ea se obtine -prin procedee grafice ce transforma subiectul din banal in interesant din punct de vedere grafic. contur.ea poate exista independent de tehnica. 6. Puterea de soc forteaza privitorul sa observe constient o fotografie.putem interveni eliminand pe cele suparatoare. desen.usor de inteles.intr-o forma interesanta din punct de vedere grafic.Formarea gustului prin educatie artistica sustinuta.atunci nu am mai fotografia.spontaneitate.nu numai cu ochii ci si cu mintea.textura.are putere de atractie. 7. 8.cea mai eficace.Ne sta in putinta de a modifica ambianta in care se gaseste subiectul(ex portretul interior )de a-I infulenta atitudinea .Intelesul si sentimentele emanate de o fotografie.Nu exista reguli specifice pentru crearea puterii emotionale.este imposibil sa trezeasca emotii similare acelora care ii vor privi fotografia. A compune inseamna a organiza elementele unei fotografii astfel incat sa rezulte o unitate independenta.fara posibilitate de interventie artistica si deci nu s-ar putea vorbi de compozitie. un nou punct de vedere.alegerea procedeului grafic trebuie facuta in acord cu subiectul si cu scopul fotografiei.In realitate.Bineinteles.sub forma de .adica posibilitate de a crea.raman neobservate numai de cei lipsiti de sensibilitate. Pentru a realiza o fotografie care sa emotioneze. -abordand subiecte neobisnuite.Simplitatea este prima conditie.Iata ce intelege Feiuninger prin insusiri fotogenice si nefotogenice ale unui subiect: -insuriri fotogenice: simplitate.Puterea de soc este calitatea care face o fotografie sa isa in evidenta.adaugand pe cele necesare si corectand pe cele ce se preteaza la aceasta.inseamna avedea in mod creator.cea mai viguroasa.in care subiectul este prezentat in forma cea mai clara. forma. -abordand subiecte neobisnuite.Putem alege sau regla calitatea iluminarii subiectului operand asupra sursei de lumina (artificiala)sau alegand momentul zilei cu iluminarea (naturala) cea mai favorabila. a alege subiectul. contrast – prezenta detaliilor.fiind o afirmatie in gol.de soc.

bazat pe reactiuni fiziologice simple si nu pe rationamente complicate.hotararea lui este susceptibila de contestatii daca nu are o fundamentare cat mai obiectiva si acuzatia cea mai frecventa in mintea si pe buzele tuturor.Nu totdeauna avem la dispozitie timpul necesar judecarii subiectului sub toate aspectele pentru ca el se schimba foarte repede:o cursa sportiva.Receptionarea lui depinde de gradul de cultura al privitorului.este o solutie.chiar daca fotografia este reusita tehnic si mai ales sa nu uitam ictonul “Non multa.sed multum” = “Nu multe .nu toti oamenii au aceeasi structura si sensibilitate .un dans.primul (AT) este cel mai obiectiv pentru ca se sprijina pe elemente tehnice concrete.expozitii.In asemenea cazuri .Aprecierea dupa cel de-al doilea criteriu (AI) este la randul ei cu atat mai obiectiva cu cat subiectul este mai clar compus si mesajul mai direct.in cazul nostru: -slab – bun – foarte bun pe care le notam cantitativ cu coeficientii: 12 -3 am imaginat sistemul “ternar”.Sistemul ternar In capitolul 2 am grupat in trei categorii principale conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o fotografie artistica.Este si firesc..ci numai la o risipa de material fotografic! “Ultima instanta” in judecarea lucrarilor noastre trebuie sa fie exigenta fata de noi insine.intrucat se bazeaza pe grupe de cate trei elemente.se poate defini astfel: aspect tehnic (AT) place ochiului aspect intelectual (AI) o intelegem aspect psihic (AP) ne emotioneaza deci dupa modul in care reactionam la examinarea lucrarii de arta ne putem da seama de la inceput in care grupa se situeaza. 1.intelectual – psihic care stau la baza lucrarii de fata.Asa lucreaza de exemplu reporterii printre care se numara nume celebre de fotografie ca de ex : Cartier-Bresson.inregistrarea rapida a unui numar mai mare de situatii din care vom alege apoi pe cele (sau cea) mai interesante .care sa nu ne lase sa ne induiosam de orice”catel in palarie” fotografiat pentru a face placere proprietarei lui.scene de gen etc.inseamna o exagerare care nu duce la rezultatele asteptate. a proceda fara discernamant.le reamintim in ordinea crescanda a importantei: Aspectul tehnic ( AT) Aspectul intelectual (AI)Aspectul psihic(AP) Am artat acolo se inseamna acestea luand ca baza triplul aspect al reactiunii noastre in fata lucrarii de arta si care pe scurt .aprecierea este cu atat mai obiectiva cu cat cel ce o face este mai calculat in tehnica fotografica a negativului si a pozitivului.transformand aparatul fotografic in mitraliera . Dintre cele trei criterii de apreciere.este aceea de subiectivism.cu atat intelegerea mesajului si deci a lucrarii este mai prompta si fara echivoc.reviste.albume.cu conditia sa fie adaptat la tematica respectiva. un spectacol. Oricata autoritate morala ar avea cel ce apreciaza lucrarile unei competitii totusi in caz de divergenta.Plecand de la cele trei moduri de a reactiona in fata operei de arta: -fizic.Bineinteles.saloane.studiu personal al lucrarilor si riticilor artistice ce li se aduc este de un nepretuit ajuotr pentru rapiditatea deciziei.De aceea este de dorit un sistem de apreciere cat mai clar si mai obiectiv.pe care–l expunem in cele ce urmeaza.criteriul psihic (AP).pe o parte si de la cele trei grade de comparatie: -bun – mai bun – foarte bun existente in toate limbile sau.cu cat acesta este mai amre. Cel mai subiectiv dintre criterii ramane cel de al treilea.El poate fi aplicat in orice competitie artistica.ci mult “ Capitolul VII Aprecierea calitatii artistice a lucrarilor.

a caror recunoastere si apreciere sa se poate face cu usurinta si deci cat mai obiectiv.direct proportionala cu numarul raporturilor.va fide data aceasta .De astfel nici nu s-ar putea… Exista o multime de epitete.cu un mesaj la fel de interesant si important.2.Le vom folosi deci si noi.deci: Mesajul artistic (MA) coeficienti 1-2-3 Puterea de soc (PS) coeficienti 1-2-3 Originalitate (OR) coeficienti 1-2.3 Prcedeu pozitiv (PP) …………….si asa mai departe.Sentimentul frumosului este rezultatul unui lung sir de observatii.Pentru dozarea calitatii respective vom atribui fiecaruia dintre ele aceeasi coeficienti 1 -2 -3 . ca sa ramanem consecventi sistemului ternar (format din trei categorii) pe care l-am folosit pana aici.Intelegerea lucrarii depinde in primul rand de claritatea si simplitatea cu care este de exprimat continutul .Iata care sunt Aspectul tehnic(AT) se bazeaza in primul rand pe un negativ corect expus in conditii de iluminare optime.Frumusetea care consta totdeauna din raporturi.este groaznic”! .au simtit ceva sau nu si aceasta este destul pentru o prima triere! Nu toate lucrarile se prezinta la fel de reusite din punct de vedere tehnic.care am vazut ca este de dorit sa fie scurt.pe care le vom numi criteriile de apreciere de ordinul II.3 Aspectul (AI ).toate acestea nu spun mai mult decat cunoscutele trei grade de comparatii: slab.2-3 Titlul (TT) coeficienti 1.sa alegem pentru fiecare criteriu principal de ordinul I cate trei conditii definitorii esentiale.3 Mod de prezentare (MP) …………… coeficienti 1.album)Deci cele trei criterii de ordinul II pentru aspectul tehnnic (AT) vor fi: Procedeu negativ (PN) …………… coeficienti 1.sufleteasca.in acord cu tematica efectiva.Frumosul :ceea ce face sa incerci un .cand este vorba sa ne dam cu parerea despre ceva frumos: este “dragut”.care trebuie sa fie corect si adecvat si in al treilea rand pe modul de prezentare.2-3 Aspectul psihic (AP) poate fi caracterizat prin mesajul artistic (MA).exprimat la fel de clar si care ne socheaza la fel de puternic.2.in al doilea rand de organizarea estetica in plan si in adancime a cadrului imaginii.esre “o cadra”.Astfel criteriile de al doilea ordin sunt: Continut (CO) coeficienti 1-2-3 Organizare estetica (OE) coeficienti 1.totusi pot spune daca .De fapt.de adjective de calificative.ca de exemplu: slab 1 bun 2 foarte bun 3 acum .este “frumos”.despre care s-a vorbit pelarg in cap 6.”sa dai si sa fugi”!.in ordinea crescanda a valorii acesteia.sugestiv si lipsit de banalitate.astfel incat fiecare element sa-si gaseasca locul cel mai potrivit si in fine. este “admirabil”iar daca este urat:”ce oroare”!.de titlu.atribuindu-le niste coeficienti cantitativi.3 Capitolul VIII Breviar de reguli de estetica fotografica “Frumos” si “Urat “ Frumos si urat – fiecare dintre noi isi are mica lui provizie si aceasta este temelia judecatii noastre despre uratenie si frumusete.2.este “un inger”.montare(rama. coeficienti 1.bun – foarte bun care sunt relative usor de recunoscut si deci exista toate sansele de a fi atribuite cat mai exact.Perceperea raporturilor este baza frumosului.deci pe procedeul pozitiv.puterea de soc (PS) si originalitate (OR).privind lucrarea.dupa gradul in care am fost impresionati placut sau neplacut.adica:format.pentru a sintetiza subiectul.

pe cand in artele liberale spiritul are o mai mare contributie decat mana.poate sa devina in arta.Natura nu face nimic gresit.Nu exista aproape nici o regula pe care Geniul sa nu o poata calca cu succes.prin satisfactia sau nemultumirea resimtite.Este urat in arta ceea ce e fals.utilitar(artele utile sau mecanice).Ceea ce se numeste obisnuit”uratenie” in natura.fie intr-un scop practic. Artist este acel care exercita o arta liberala.fie prntru a produce o placere intelectuala sau morala (arte liberale). Gustul reprezinta facultatea de a judeca un obiect sau un mod de reprezentare.ceea ce este artificial.Frumoasa sau urata.nu a ceea ce este acceptabil.intr-un fel cu totul dezinteresat.orice forma isi are talcul ei.sentiment de admiratie si placere. Estetica este o stiinta care trateaza frumosul si sentimentul pe care acesta il trezeste in noi. . Arta –ansamblu de procedee prin care omul isi aplica cunostiintele la realizarea unei conceptii.de o mare frumusete.Se numeste Frumos obiectul acestei satisfactii.In arta nu este frumos decat ceea ce are caracter si nu este urat decat ceea ce este lipsit de caracter.Cand creezi uiti ce ai invatat .In artele mecanice predomina indemanarea manuala .lasand cunostintele sa se sedimenteze in tine si folosindu-se apoi in mod creator .adica ceea ce nu ofera nici un adevar exterior sau interior.Gustul nu se formeaza decat prin contemplarea a ceea ce este excelent.