Teste grilă pentru examenul de licenţă la Economie Mondială Autor prof. dr.

Chirila Mihai

1.Economia mondială reprezintă: a.totalitatea economiilor naţionale; b.ansamblul statelor lumii legate între ele printr-un complex de relaţii generate de diviziunea internaţională a muncii şi de circuitul economic mondial; c.numai ţările dezvoltate aflate în relaţii de colaborare cu ţările în curs de dezvoltare; d.numai ţările industrializate care pot participa la circuitul economic mondial; e.ansamblul statelor lumii privite în interdependenţa legăturilor lor economice stabilite pe planul comerţului exterior. 2.Prima şi cea mai importantă premisă a economiei mondiale o constituie: a.dominaţia proprietăţii private; b.industrializarea statelor lumii; c.trecerea de la economia naturală la economia de schimb; d.extinderea producţiei maşiniste; e.formarea pieţii mondiale. 3.Economia mondială s-a format în cadrul unui proces istoric îndelungat, în corelaţie cu: a.formarea pieţii mondiale; b.formarea pieţii mondiale şi a comerţului internaţional; c.formarea pieţii mondiale şi a diviziunii internaţionale a muncii; d.formarea numai a diviziunii internaţionale a muncii; e.nici un răspuns nu este corect. 4.Procesul de formare a economiei mondiale s-a încheiat la: a.sfărşitul secolului al XIX lea; b.începutul secolului al XX lea; c.sfârşitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea; d.sfârşitul secolului al XX lea odată cu apariţia societăţilor transnaţionale; e.sfârşitul celui de-al II lea război mondial. 5.Printre trăsăturile fundamentale ale economiei mondiale se numără: a.existenţa economiilor naţionale, în ipostaza de celule de bază; b.structura eterogena, fiind alcatuita din ţări cu nivel economic diferit; c.reducerea numărului ţărilor în curs de dezvoltare; d.sistem complex de interdependenţe ; e. a+b+d. 6.Ca trăsătură fundamentală a economiei mondiale poate fi considerată: a.adâncirea decalajelor tehnologice; b.extinderea progresului tehnic; c.formarea societăţilor transnaţionale în anumite domenii de activitate; d.dezvoltarea are loc în cadrul unui amplu proces contradictoriu; e.nici un răspuns nu este corect.

7.Principalele componente ale economiei mondiale sunt: a. diviziunea internaţională a muncii ; b.economiile naţionale; c.piaţa mondială; d.relaţiile economice internaţionale; e.a+b+c+d. 8.Caracterul unitar al economiei mondiale provine din faptul că: a.producţia şi circulaţIa mărfurilor au devenit atotcuprinzătoare; b.progresul tehnic s-a extins în toate statele lumii; c.fluxurile de mărfuri şi capitaluri se regăsesc în toate economiile naţionale; d.se accentuează interdependenţele economice între statele lumii; e.nici un răspuns nu este corect. 9.Primul stadiu al economiei mondiale este: a.cel al dominaţiei activităţilor de comerţ exterior; b.cel al preponderenţei investiţiilor externe de capital asupra comerţului c.cel al extinderii societăţilor transnaţionale ; d.integrarea economică şi internaţională; e.nici un răspuns nu este adevărat. 10.În prezent în economia mondială are loc acentuarea următoarelor tendinţe: a.tendinţa de integrare economică interstatală şi de regionalizare; b.tendinţa de globalizare a economiei; c.a+b; d.nici un răspuns nu este corect; e.cele două tendinţe sunt incompatibile. 11.Echilibrul economiei mondiale are un caracter: a.static; b.relativ; c.convergent; d.parţial; e.nici un răspuns nu este corect. 12.Ce reprezintă piaţa mondială? a.suma preţurilor mărfurilor vândute pe întregul glob; b.ansamblul tranzacţiilor dintre agenţii economici de pe glob; c.suma pieţelor naţionale; d.locul unde se întălneşte cererea de mărfuri cu oferta de mărfuri; e.ansamblul tranzacţiilor în domeniul financiar bancar. 13.Agenţii economici rezidenţi sunt: a.numai cei naţionali;

b.cei care desfăşoară o activitate economică pe teritoriul ţării în cauză, de cel puţin un an; c.cetăţenii ţării respective; d.agenţii economici din ţările membre ale U.E; e.nici un răspuns nu este corect. 14.Factorul decisiv al apariţiei economiiilor naţionale este: a.formarea pieţii interne; b.formarea pieţii mondiale; c.apariţia diviziunii muncii; d.extinderea sistemului capitalist; e.prima revoluţie industrială. 15.Economiile naţionale reprezintă celula de bază a economiei mondiale deoarece: a.formează cadrul de mişcare a factorilor de producţie şi al manifestării agenţilor economici; b.stimulează dezvoltarea şi creşterea economică; c.prin dezvoltarea lor are loc adâncirea diviziunii mondiale a muncii; d.de dezvoltarea lor depinde dezvoltarea economică; e.a+b+c+d. 16.Cel mai utilizat criteriu de clasificare a ţărilor este: a.nivelul de dezvoltare; b.potenţialul economic; c.mărimea populaţiei; d.întinderea geografică; e.diviziunea internaţională a muncii. 17.Nivelul de dezvoltare este o noţiune complexă, ce desemnează: a.capacitatea unei ţări de a satisface cerinţele de bază şi de a crea bogăţie pentru cetăţenii ei; b.include doar aspectele economice; c.include doar aspectele sociale; d.se referă la speranţa de viaţă şi nivelul de educaţiei a populaţiei; e.eficienţa cu care sunt folosiţi factorii de producţie în unele ţări. 18.Pentru a aprecia nivelul de dezvoltare a statelor lumii se utilizează în principal: a.PIB pe locuitor; b.PNB pe locuitor; c.consumul intermediar; d.structura economiei naţionale; e.ponderea sectorului secundar. 19.Din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare ţările lumii se grupează în: a.ţări dezvoltate şi ţări în dezvoltare; b.ţări agrare şi ţări industriale;

ponderea agriculturii şi a industriei. c.a+c+d.ţări subdezvoltate şi ţări în tranziţie spre economia de piaţă. d.Diviziunea internaţională a muncii: a.Indicele dezvoltării umane (IDU) : a. 22.nu este posibilă în condiţiile actuale ale economiei mondiale.este expresia specializării indivizilor sau grupurilor de agenţi economici.serveşte la aprecierea nivelului de dezvoltare a statelor lumii.terţiar.Structura unei economii este dată în principal de: a. e. e. 20.cercetării ştiinţifice.Ponderea cea mai ridicata în PIB-ul ţărilor dezvoltate revine sectorului: a.a+b+c 23.Dezvoltarea echilibrată a economiei mondiale presupune : a.excluderea specializării inguste. c. e. c. c.este posibilă numai în cazul ţărilor dezvoltate şi foarte dezvoltate. 21. b.industrial.salariul nominal pe locuitor.a fost introdus de PNUD. b. d. d.permite redistribuirea resurselor economice. e. c. b.ponderea sectorului secundar şi terţiar.longevitatea populaţiei.c. b.nici un răspuns nu este corect. e. 25.o diviziune a muncii echitabilă. e. d.PIB real pe locuitor. e.rata de alfabetizare şi anii de şcoală. c.a fost introdus de ţările dezvoltate.IDU – indicele dezvoltării umane are în vedere: a. .ponderea populaţiei ocupate în sfera producţiei materiale.are ca rezultat creşterea eficienţei economice numai în cazul anumitor ţări.se măsoară prin intermediul unui indicator compozit. secundar.dezvoltarea cu prioritate a sectorului terţiar. d.a+b+c.secundar. d.ţări cu productivitate mare şi ţări slab dezvoltate. b.ponderea celor trei sectoare: primar. 24. terţiar.ponderea serviciilor.nici un răspuns nu este corect. b. d. care participă la activitatea economică mondială.lichidarea decalajelor economice internaţionale.

este benefică specializarea industrială.nici un răspuns nu este corect.teoria avantajului relativ.demonstrează că şi în cazul în care o ţară nu deţine nici un avantaj absolut. dezvoltată de Adam Smith. b.cel de tipul industrie-industrie.cel intraramură. asistăm la afirmarea unui tip de specializare: a. d. b. b.c+d.Principalii factori care stau la baza specializării internaţionale sunt: a.cel de tipul industrie-agricultură. e. e. este benefică specializarea în realizarea acelor produse în care o naţiune deţine un avantaj relativ. d.condiţiile naturale. d. numai intersectorială.teoria avantajului absolut.cel interramură. sub impulsul revoluţiei tehnico-ştiinţifice.cel intersectorial.26. c.tradiţiile economice ale ţării respective.Din punct de vedere istoric.particularităţile circuitului economic mondial. c.a+b+c.nivelul aparatului de producţie şi gradul de diversificare a acestuia. 27. . b. c. d. printre care cele mai importante pot fi: a. 28.modelul Heckser-Ohlin care pleacă de la dotarea inegală cu factori de producţie a ţărilor lumii. numai agricultură-industrie. e. diviziunea mondială a muncii s-a concretizat prin: a. 30. numai interramură. d. b. c.este benefică specializarea în realizarea acelor produse în care o naţiune deţine un avantaj absolut.teoria avantajului absolut dezvoltată de Adam Smith şi teoria avantajului relativ dezvoltată de David Ricardo. e. se poate specializa în producţia acelui bun pe care îl poate realiza cu cele mai mici eforturi. mai multe tipuri de specializare internaţională.În prezent . dezvoltată de David Ricardo. nici un răspuns nu este corect. e. c. 29.Specializarea internaţională este explicată de câteva teorii ale comerţului internaţional.Teoria avantajului absolut consideră că: a.

dezvoltarea bilateralismului.Ordinea economică mondială este determinată de: a. c. b. între statele independente.diviziunea internaţională a muncii.în secolul XVI şi a devenit atotcuprinzătoare odată cu adâncirea diviziunii mondiale a muncii. d. b.în secolul al XIX lea odată cu destrămarea sistemului colonialist.Totalitatea fluxurilor internaţionale.ansamblul de raporturi simultane şi coordonate la scară mondială.nici un răspuns nu este corect.Una din trăsăturile noi ale relaţiilor economice internaţionale postbelice o constituie: a.ansamblul raporturilor simultane şi coordonate numai între ţările dezvoltate.războaiele mondiale. c. legăturile şi interferenţele dintre acestea.extinderea raporturilor economice dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. 34.a+b+c. 32.31.revoluţia tehnico-ştiinţifică.circuitul economic mondial.raportul de forţe economice internaţionale.Multilateralismul înseamnă : a. d.ansamblul de raporturi simultane şi coordonate la scară subregională între statele independente. e.dezvoltarea relaţiilor economice între ţările dezvoltate şi fostele colonii. 35. b. e.în secolul XVI şi a devenit atotcuprinzătoare odată cu generalizarea producţiei de tip capitalist. 33. e.dezvoltarea relaţiilor economice cu ţările membre ale unor organizaţii internaţionale. b. între statele independente. c. d.raporturile de schimb pe piaţa valutară. e. d. . b.Formarea pieţei mondiale a început: a.ansamblul de raporturi simultane şi coordonate la scară regională.a+b.nici un răspuns nu este valabil.o caraceristică a lumii contemporane.dezvoltarea multilateralismului.ordinea economica mondiala. e. formează: a. d. c. c.în secolul al XX lea odata cu transnaţionalizarea economiei mondiale.

accentuarea interdependenţelor economice dintre statele lumii. ele pot fi: a.Printre trăsăturile principale ale economiei mondiale contemporane se numără: a. b. d. e. b.Piaţa mondială este astăzi dominată de: a.creşterea rolului ţărilor în curs de dezvoltare în ceea ce priveşte restructurarea relaţiilor ierarhice în economia mondială. b.a+b+c+d. c.nivelul de dezvoltare.tipul de politici economice practicate.a+b+c+d.internaţionalizarea (mondializarea). e.Interdependenţele dintre ţări pot avea caractere diferite.societăţile transnaţionale. 41.de subordonare.de coordonare.a+b+c.de cooperare. 38. c. e.a+b. 39. b. d.este determinată de ţările dezvoltate.Comparaţiile internaţionale dintre diferite economii naţionale au în vedere anumite caracteristici distincte a acestora: a.globalizarea. d. b.extinderea schimburilor comerciale între ţările în curs de dezvoltare. e.existenţa unor politici şi practici economice uniforme pe tot cuprinsul teritoriului său. c.36.tipul de mecanism economic.comerţul internaţional cu produse manufacturate. e. e.existenţa unei monede naţionale.Economiile naţionale se caracterizează prin: a.existenţa unei pieţe interne unificate . 37. d.statele dezvoltate şi în curs de dezvoltare.Actuala ordine economică internaţională se caracterizează prin: a.a+b+c.lipsa de elemente contradictorii. c. d.problemele sociale au început şi influenţează puternic ordinea economică internaţională. c. c. d.a+b+c.potenţialul economic. 40.de tip competitiv. b. .creşterea interdependenţelor ca urmare a fenomenului de globalizare.globalizarea şi dezvoltarea sectorului industrial.

intervenţia în totalitate a statului în economie. e.mutaţiilor înregistrate în raporturile de forţă pe plan mondial. d. dinamicii acestora.gradul de deschidere faţă de statele lumii. e.barierele cantitative. 45.Pilonii oricărei economii de piaţă sunt reprezentaţi de: a.barierele administrative. .apariţia unor noi forme ale diviziunii internaţionale a muncii.oarecare. e. e. b.Printre criteriile de clasificare a organizaţiilor internaţionale se numără: a. pentru care statele lumii au un anumit cadru juridicorganizatoric permanent.a+b+c. e. d. c. 46. c. d.Procesul de instituţionalizare a relaţiilor internaţionale s-a dezvoltat cu precădere: a. b.Accelerarea procesului de instituţionalizare a relaţiilor economice internaţionale din ultimele decenii se datorează: a.din secolul al XIX lea.în domenii stabilite.nici un răspuns nu este adevărat.barierele datorate acţiunii monopolurilor şi societăţilor transnaţionale.sunt specifice numai ţărilor dezvoltate.la sfârşitul secolului XX.libertatea egenţilor economici şi preponderenţa proprietăţii private. după 1957. b. d.apariţiei societăţilor transnaţionale.42. realizărilor înregistrate în ştiinţă şi tehnică din anumite zone ale lumii. b. c. b.adâncirii decalajelor dintre statele dezvoltate şi statele în curs de dezvoltare.după cel de-al doilea război mondial.barierele tehnice. d. d.sfera de acţiune şi criteriul reprezentării.în funcţie de participarea la comerţul internaţional. după semnarea tratatului de la Roma îmn vederea constituirii CEE.are un statut elaborat de comun acord de către statele membre.Organizaţia internaţională este definită ca o formă de coordonare a colaborării internaţionale : a. odată cu fenomenul de globalizare.funcţionarea de pieţe neconcurenţiale pentru toţi factorii de producţie. c.Cele mai importante instrumente de politici comerciale netarifare sunt: a. e. c.nivelul înalt de dezvoltare a intreprinderilor economice.b+c. 47.nici un răspuns nu este corect. c.a+b+c.după nivelul de dezvoltare economică a ţărilor lumii. 44. 43. b.

a+b. e.48. e. Consiliul de Securitate şi Consiliul Economic şi Social. d. Consiliul de Securitate şi Parlamentul European. . Consiliul de Securitate.extinderea integrarii economice internationale. 49.organizaţia este întemeiată pe principiul egalităţii suverane. b. b. 50.a+b+c.de cooperare şi integraţioniste.Tratatul de la Roma semnat de cele 6 state europene membre fondatoare a organizaţiei. Consiliul Economic şi Social . d.guvernamentale şi neguvernamentale. d. c.apără interesele ţărilor în curs de dezvoltare. apararea în principal a intereselor ţărilor în curs de dezvoltare. b.menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. c. întemeiate pe respectarea principiului egalităţii în drepturi şi a autodeterminării popoarelor.dezvoltarea relaţiilor între naţiuni.Organizaţia Naţiunilor Unite: a.a+b. c.diferendele internaţionale vor fi rezolvate prin mijloace paşnice. 51.Scopurile Naţiunilor Unite sunt: a. c.cu vocaţie universală şi specializate. 52.Adunarea Generală. c. e.Adunarea Generală.Adunarea Generală. d. e. d.Documentul fundamental ce stă la baza funcţionării ONU este : a. semnată la 26 iunie 1945 de cele 50 de state fondatoare ale organizaţiei. organizaţiile internaţionale se clasifică astfel: a.Structura organizatorică a ONU este formată din următoarele principale organisme: a.ale ţărilor dezvoltate şi ale ţărilor în curs de dezvoltare.Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate.a fost creată după cel de-al doilea război mondial. 53. c. b.nici un răspuns nu este corect. b.Actul Unic European .ONU trebuie sa acţioneze (potrivit Chartei ONU) în conformitate cu următoarele principii: a.a+c. e.Charta Naţiunilor Unite.este o organizaţie cu vocaţie universală. b.a fost creată înainte de 1945.nici un raspuns nu este corect.renunţarea la ameninţarea cu forţa sau la folosirea ei în relaţiile internaţionale. intrat în vigoare în 1947. d.După criteriul reprezentării. Charta Naţiunilor Unite semnată la 26 iunie 1947 de către statele fondatoare .

este principalul organ deliberativ a ONU.apariţia unor crize mondiale de resurse. Adunarea Generală.a+b+c+d. e. b. c. b.UNEP.are ca principală responsabilitate menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale. b. c.modificarea structurii lumii contemporane din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.a+c+d.deciziile în cadrul Consiliului se iau cu o majoritate de 12 voturi în chestiuni de procedură.în problemele importante.creşterea producţiei materiale şi diversificarea acesteia.este alcătuit din 15 membrii. majoritatea de 9 voturi trebuie să includă votul afirmativ al tuturor celor 6 membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.adâncirea diviziunii internaţionale a muncii.Care sunt tendinţele ce caracterizează. b. c.intensificarea proceselor de integrare economică. 58.coordonarea acţiunilor din domeniul economic şi cultural al ONU. b. e. e. 54.Cea mai recentă organizaţie din Sistemul Naţiunilor Unite este: a. 55.OMS. d.a+b+c+d.AIEA.discută orice problemă privitoare la menţinerea păcii şi securităţii. d.Consiliul de Securitate : a. d. în principal. a. e.deciziile mai importante se iau cu o majoritate de 1/2 din voturi în cazul admiterii de noi membrii. 2 permanenţi şi 13 nepermanenţi.a+d. d.Curtea Internaţională de Justiţie.alege membrii nepermanenţi ai Consiliului de Securitate.intensificarea rolului unor organizaţii internaţionale. d. supusă atenţiei de către orice membru a ONU. Secretariatul şi Consiliul de Tutelă. 57.evoluţia economiei mondiale? a. c.schimbarile politice care au loc la scară internaţională. .OMC. Consiliul Economic şi Social şi Secretariatul.UEE.diversificarea centrelor de putere pe plan economic internaţional. e. e.Adunarea Generală : a. 59. 56.Care din următorii factori conduc la adâncirea interdependenţelor economice internaţionale. c.Consiliul Economic şi Social ca principal organ al ONU are drept atribuţii : a.

sunt organizaţii internaţionale autonome cu atribuţii şi preocupări în domenii . c.instituţia ale cărei atribuţii ţin de reglementarea diferendelor între state şi de oferirea de consultanţă juridică ONU şi agenţiilor specializate. 61. d. 64.cuprinde organizaţiii ale ţărilor dezvoltate. e. e.organizează conferinţe şi pregăteşte proiecte pentru a fi supuse Adunării Generale în domenii de competenţa sa. e. coordonarea acţiunilor din domeniul economic şi social.Instituţiile specializate ale SNU : a.Secretariatul ONU: a.o ţară nu poate avea doi judecători la Curtea Internaţională de Justiţie.Curtea Internaţională de Justiţie este : a. 62.a+b+c+d.a+b+c.principalul organism juridic al ONU. b. d. instituite conform Chartei ONU sau create pe baza acesteia. c. atât ale ONU. pentru un mandat de nouă ani.reprezintă totalitatea structurilor organizatorice şi funcţionale.este organismul permanent al ONU. c. b. c.are ca atributii urmarirea si administrarea politicilor si programelor stabilite de organele interguvernamentale ale ONU. 60. 63. d. b.a+b+c. e.Sistemul Naţiunilor Unite: a. coordonarea acţiunilor din domeniul social al agenţiilor specializate şi ale instituţiilor din SNU.serveşte ca principala formă de discuţii pe probleme economice şi sociale la nivel internaţional şi formulează recomandări statelor membre SNU.b.realizează şi iniţiază studii şi rapoarte în domenii de interes.este format din Secretarul General şi personalul ce lucrează în oficiile Naţiunilor Unite. e.toate răspunsurile sunt incorecte.se consultă cu organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de competenţa Consiliului de Securitate. c. cât şi ale agenţiilor specializate şi ale altor instituţii din Familia ONU. b.a+b. d. d.coordonarea acţiunilor din domeniul economic şi social al ONU.este subordonata atat ONU cat si SNU.formată din 15 judecători aleşi de Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate.ECOSOC: a.se compune din Organizaţia Naţiunilor Unite şi din instituţiile specializate autonome. cuprinde organizaţiii ale ţărilor în curs de dezvoltare.

promovează dezvoltarea învăţamântului. Știinţă şi Cultură.UNESCO. c.nici un răspuns nu este corect. 67. 70.FAO. c.FAO: a. d.este înfiinţată recent.au relaţii de coordonare. b.specifice.a+d. 65. d.este subordonată mai ales ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic.toate răspunsurile sunt corecte. 66. e.a+d. între ţările membre.iar în unele cazuri de subordonare faţă de ONU. c. e. c. d.este Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură.este organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.OMS.OIM.Cea mai veche instituţie specializată autonomă din Sistemul Naţiunilor Unite este: a... e.au la bază acorduri interguvernamentale multilaterale.şi-a început activitatea la 01.este organizată să apere interesele ţărilor dezvoltate. în noua sa formulă a fost adoptat în cadrul unei conferinţe la nivel plenipotenţiar în aprilie 1989 la Viena.a fost fondată în 1955 în cadrul unei conferinţe speciale ce a avut loc în Canada.este Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie.este organ al ECOSOC. 69.1995 .serveşte ca forum pentru negocieri comerciale multilaterale. accesului la educaţie şi cercetării ştiinţifice.01. d.Organizaţia Mondială a Comerţului : a.fiecare are proprii membri şi propriul buget. b. e.actul constitutiv al ONU.a fost organ al Adunării Generale a ONU.UNESCO : a. b.a+b+c. e. d. .are în vedere numai dezvoltarea zonelor rurale.sprijină dezvoltarea industrială a ţărilor . e. d.OCDE. c.s-a constituit şi funcţionează la cererea ţărilor în curs de dezvoltare. b.a+c. b. b. c.ONUDI – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială: a. 68.Printre instituţiile specializate se numără: a.lumii a treia” .

FMI a fost creat: a.reducerea mortalităţii în rândul copiilor. 75. d. d.să contribuie la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi în ceea ce priveşte ranzacţiile curente din ţările membre şi eliminarea restricţiiilor valutare.a+b+d. c. e. 74.cuprinde cele mai dezvoltate ţări industriale.FMI – Fondul Monetar Internaţional . 73. c. 72.Printre cele mai cunoscute organisme şi organizaţii ce fac parte din Sistemul Naţiunilor Unite se numără. c. e. e.FAO. d. b.a+b+c+d.Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.organizaţie a ţărilor în curs de dezvoltare . d.GATT.dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare.OCDE – Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică.se subordonează direct ONU .să promoveze stabilitatea cursurilor valutare şi evitarea devalorizărilor monetare ca mijloc de concurenţă internaţiuonală. c.comisiile regionale ale ONU. a.are ca obiectiv principal să promoveze cooperarea monetară internaţională. în localitatea Bretton Woods.în 1954 la Conferinţa Monetară şi Financiară la care au participat 44 de ţări. e. b. ţările învingătoare după al doilea război mondial.din aceasta organizaţie mai fac parte Rusia şi China.în 1994 prin intermediul Conferinţei Monetare şi Financiare care a avut loc în SUA.FMI.OMC. c. e. b. . b.nici un răspuns nu este corect.Pentru noul mileniu ONU şi-a propus ca obiective principale următoarele: a.Printre obiectivele mai importante ale FMI se numără: a. d.b. b. coordonate în cea mai mare parte de ECOSOC.a+c+d.eradicarea săraciei externe.să pună la dispoziţia ţărilor membre fonduri valutare sub formă de credite pe termen scurt şi mijlociu.să faciliteze expansiunea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional . c.programele.ONU nu poate interveni în mod direct în activitatea FMI. este: a. fondurile şi alte structuri care operează în cadrul Naţiunilor Unite. d. 71.educaţie pentru toţi.

se acordă pe bază de proiecte. c.Sistemul de creditare al FMI : a.supravegherea politicilor financiar valutare. e. a sumelor în monedă proprie. .se bazează pe sistemul tragerilor. c. 79. b. c. d. b.cotele de participare ale ţărilor membre (50% în DST.convertirea. la cerere.asistenţă financiară. e.a+b+c. c.sunt vărsate în proporţie de 10%.b+c+d.e. printre altele.asistenţa tehnică de specialitate.investiţiile proprii şi dobânzile percepute pentru împrumuturile acordate. 80. d.permite ţărilor membre să obţină un volum total de credite de până la 10 ori cota de participare . renunţarea la practici monetare discriminatorii.au scadenţe de pâna la 20 de ani . Creditele acordate de BIRD: a.furnizarea de date economice şi financiare necesare pentru operaţiunile FMI.. e.eliminarea parţială a restricţiilor asupra efectuării de plăţi valutare.b+c. 76. e. c. b.include o tranşă de 1 % în aur sau dolari SUA.răscumpărate ” la scadenţă.a+b+c. 81.Resursele financiare ale FMI sunt formate din: a. 78.supravegherea politicii monetare a UEE. d. d.creditele acordate de unele tări industrializate.sprijină reconstrucţia şi progresul ţărilor în curs de dezvoltare. rezervele monetare şi alţi indicatori care caracterizează nivelul de dezvoltare economică şi financiară a fiecărei ţări membre. următoarele obligaţii: a.are ca principal scop finanţarea investiţiilor în ţările în curs de dezvoltare . d. d. liberi utilizabili de catre banca pentru acordarea de împrumuturi. b. deţinute de alte state.b+c+d.Ţările care aderă la FMI au.permite ţării solicitante sa cumpere de la FMI anumite cantităţi de monede ale ţărilor membre sau DST care vor fi .nici un răspuns nu este corect. 50% în monedă naţională).sunt stabilite în funcţie de PIB. b. e. c. b. 77. membre OPEC.Cotele subscrise ale ţărilor membre la BIRD: a.creditele acordate de unele ţări arabe .Principalele funcţii ale FMI sunt: a.toate răspunsurile sunt corecte.depind de cota de participare la capitalul social.

Sistemul de creditare al FMI este orientat cu precădere : a.CFI.celelalte tranşe se acordă fără condiţii.a+b. c. proporţională cu cota de participare. 83.Contribuţia fiecărei ţări membre a FMI este stabilită : a.punerea la dispoziţia diferitelor ţări a o serie de facilităţi.Consiliul Guvernatorilor.BERD+BCR. în cel mult 6 ani. d. în vederea acoperirii nevoilor. ponderea exportului în venitul naţional şi alti indicatori ai dezvoltării.spre creşterea lichidităţii internaţionale prin echilibrarea balanţelor de plăţi şi consolidarea monedelor naţionale.Consiliul Administratorilor. 84.ponderea importului în venitul naţional. 87. rezervele monetare. depinde numărul de voturi al fiecărui stat în Consiliul Guvernatorilor FMI.BERD. e.spre întărirea puterii de cumpărare a monedelor convertibile. b. e.e.BIRD.la aderare.Comisia Economică. e. d.În funcţie de mărimea vărsămintelor : a. ţările membre ale FMI pot beneficia: a. 82. d. c. b.pe baza unei formule care ia în calcul PIB-ul ţării respective. c. b.de o tranşă.nici un răspuns nu este corect. c.spre acordarea de credite în sensul bancar al noţiunii.. 86. c.fiecare stat membru are o credibilitate mai mare sau mai mică pe piaţa financiară internaţională: e.Directorul General al Fondului.Pentru a-şi suplimenta resursele lor de lichidităţi.alţi indicatori de eficienţă. numită numită .BCR. depinde volumul şi natura creditelor de care poate el (statul respectiv) beneficia.nici un răspuns nu este adevărat. c.spre acordarea de credite ţărilor în curs de dezvoltare.a+b+d. a rezervei” şi de patru tranşe de credit curente (câte una pe an ). d. b. b.se iau în calcul rezervele monetare constituite din moneda naţională. .În fruntea sistemului de conducere al FMI se află: a.tranşa primă (a rezervei) este acordată pe baza unor condiţii.Din grupul Băncii Mondiale nu face parte: a. 85. b. d. e.

are ca fondatori 50 de ţări. marea majoritate fiind ţări europene. 93. 90. 92.au nivelul cel mai ridicat de inflaţie şi şomajului. . e... 91. d.nici un răspuns nu este corect.România nu este fondatoare a BERD. c.este o nouă institutie bancară internaţională.structura economică a acestor ţări este una diversificată.alături de Corporaţia Financiară şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. c.BIRD este cel de-a doua organizaţie financiară creată în 1944 la Bretton Woods şi care: a.este o bancă a UEE.24” . cu grupul celor .a+b+c.BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare : a.ţările membre ale OCDE.Cele mai mari centre de putere economică mondială sunt: a.a+b+c. de credite în volum de pâna la trei ori cota de participare. d.sunt ţări cu eficienţă de ansamblu ridicată. 88. d.77” . b. c.sunt ţări cu economie de piaţă.FMI.BCE. b.d.Uniunea Europeană. b.Africa.Ţările dezvoltate se caracterizează prin: a.sprijină reconstrucţia şi progresul ţărilor în curs de dezvoltare prin acordarea de credite pe termen lung.a început să funcţioneze în 1946. care a luat fiinţă in 1989.a+b+c+d.în total . b. b. d. b.cu grupul celor . e.BIRD. d.face parte alături de BIRD din grupul Băncii Mondiale.este cunoscuta sub denumirea de Banca Mondială. e. e.SUA.ţările membre ale celor . c.Unii specialişti identifică ţările dezvoltate cu: a.România este membră a: a. c. e. c.a+b+c.. constituie un sistem bancar.Japonia. d.BERD. e.7 ” . 89.

Marea Britanie.dimensiunea teritoriului naţional. d.Printre factorii care au contribuit la dezvoltarea puternică a SUA putem enumera: a. e.e. b. 94.dezvoltarea unui puternic sector tehnologic.China.nivelul cercetării ştiinţifice fundamentale. 97.organizarea industrială suficient de puternică pentru a concura cu companiile multinaţionale ale SUA şi Europei de Vest. e. 95.Rusia. 99.Cea de a doua economie a lumii este: a.forţa de muncă bine pregătită. Brazilia şi Turcia. c. c.Succesul economiei japoneze are la bază : a.intervenţia puternică a statului în economie.globalizarea limbii engleze.piaţa naţională largă cu infrastructură dezvoltată.Franţa. China.Japonia. d. mărimea resurselor utilizate. Germania şi Franţa. .toate răspunsurile sunt adevărate. valuta pe piaţa mondială. e.Printre ţările dezvoltate se situează: a.resurse naturale.dolarul american. d. şi Austria. b.procesul de globalizare a economiei mondiale. d.terţiarizarea accelerată a economiei. c. c. 98. Olanda. b. e.a+b+d. 96.Belgia. Spania.a+b+c. c.Germania. d. e. Japonia. e.dimensiunea absolută a PIB. Danemarca.nici un răspuns nu este corect.o cooperare eficientă între industrie şi guvern.Marea Britanie. b. b.nivelul dezvoltării economice.SUA.nici un răspuns nu este corect.Gruparea ţărilor dupa potenţialul economic se face în funcţie de: a. Norvegia şi Elveţia. d. c. b.volumul populaţiei ocupate.Avantajul comparativ dat de SUA faţă de Japonia constă în: a.

SUA b. d.uniunea politică. 103.Până astăzi. cel mai înalt grad de dezvoltare este atins de: a. c. 105.integrarea economică interstatală are în vedere crearea de grupări de state închise organizate. d.uniune economică şi monetară. b. prin suprimarea obstacolelor artificiale în calea cooperării şi colaborării dintre diferitele state ale lumii.organizaţiile internaţionale. b. c.Principalele forme de integrare economică interstatală sunt: a. d.nici un răspuns nu este corect.zona de liber schimb.Turcia. c. e.100. 104. c.NAFTA. b. India. b. cu excepţia: a. piaţa comună. Georgia. e.Economia modernă mondială cuprinde: a. economiile naţionale numai din tările puternic dezvoltate. c. e. Rusia. e.Uniunea Europeană. uniunea monetară şi uniunea politică. economiile naţionale.zone de liber schimb şi uniune vamală.APEC. b.piaţa comună şi uniunea economică.Uniunea Europeană este în faza de: a. d. d. e. c. integrarea economică interstatală nu vizează în mod obligatoriu pierderea .uniune monetară.integrarea economică internaţională presupune o complementaritate bazată pe un nivel de dezvoltare asemănător. uniunea economică. uniunea vamală.numai din ONU şi Uniunea Europeană.uniunea monetară.a+c. 101.În categoria ţărilor mari cu orientare industrială se află: a. d.uniune economică.Toate afirmaţiile următoare sunt corecte .uniune vamală.integrarea economică internaţională înseamnă creearea celei mai de dorit structuri economice mondiale.uniune politică.OPEC. 102.

109.uniunea vamală.piaţa comună şi uniunea economică din a doua categorie.o completă unificare a economiilor ţărilor membre .integrarea economică interstatală este considerată ca un proces dar şi ca o stare de lucruri. b.evoluţia rapidă a ştiinţei şi tehnicii moderne. d. astfel: a. e.Uniunea economică completă presupune : a.toate răspunsurile sunt corecte. 106. e. b.amplificarea interdependenţelor economice dintre statele lumii.în zona de comerţ liber. e. b.în Uniunea Vamală. c. 108.uniunea economică şi monetară. 110. c. e. d. c. c. b. e. c.uniunea vamală şi uniunea monetară din prima prima categorie. 107.zona de liber schimb.uniunea economică.identităţii participanţilor la constituirea organizaţiei internaţionale.nu vizează şi uniunea monetară.Putem distinge forme de integrare economică interstatală cu un grad de complexitate mai redus sau cu un grad de complexitate mai mare.piaţa comună. cum ar fi: extinderea cooperării între ţările dezvoltate. d.Cea mai evoluată formă de integrare interstatală este: a. cum ar fi: libera circulaţie a mărfurilor . .o politică comună în cele mai importante domenii.nici un răspuns nu este corect.în piaţa comună. b.România se află: a. e.a+b.Printre factorii generali ce stau la baza integrării economice interstatale se numără: a.uniunea politică şi zona de comerţ liber din a doua categorie.în uniunea politică.creşterea rolului statului în reglementarea desfăşurarii relaţiilor economice internaţionale.în Uniunea Economică şi Monetară.nevoia de a rezolva unele probleme. d.zona de comerţ liber şi piaţa comună din prima categorie. d. în perioada postbelică.se deosebeşte de uniunea vamală printr-o serie de obiective care nu se mai regăsesc.

d. 25 Martie 1957. b. Germania. Italia. s-a creat şi: a. Germania.CECO (Comunitate Europeană a Carbunelui şi Oţelului). Marea Britanie. e. 115.o grupare de state din care fac parte: SUA.Euratom (Comunitate Europeană a Energiei Atomice). Franţa Italia. Belgia. c. 114. b. e.La aceeaşi data cu înfiinţarea CEE.Actul Unic European. Luxemburg. Franţa.uniune vamală pînă în 2010. 18 aprilie 1951.cea mai mare zonă de liber schimb .A.zonă de liber schimb până în 2020. b.zonă de liberă până în 2020. Olanda. Olanda.tratatul de la Roma.Belgia. Canada. 9 noiembrie 2001. Marea Britanie. e.uniune economică până în 2010.planul Schuman. d. .Germania.Acordul de Liber Schimb Nord American care s-a lansat la 1 ianuarie 1994.Germania. Mexic şi Brazilia. e.nici un răspuns nu este corect. Austria.111. Luxemburg. Olanda. Olanda.se află la stadiul de uniune vamală.tratatul de la Mastricht. 116.tratatul de la Paris. Belgia. Belgia. Olanda. Franţa Italia.NAFTA reprezintă: a. d.tratatul de la Nice . c.Constituirea Pieţei Comune (CEE) a avut loc prin: a. d. Luxemburg. b.tratatul de la Bruxelles. e.toate raspunsurile sunt bune. c. Italia. b.Ţările fondatoare ale Comunităţii Economice Europene (CEE) sunt: a. Franţa.Consiliul Europei.O (Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic).T. Franţa. c. 113.a+b. e.Germania.Ideea care a stat la baza Europei unite s-a concretizat în : a. b.planul Werner.uniune vamală şi monetară până în 2012.nici un răspuns nu este corect. Marea Britanie. 7 februarie 1992.N. Belgia. d. c.Scopul urmărit de Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) este transformarea spaţiului Asia Pacific într-o : a. 112. d. c. 17 Martie 1948.

uniunea economică.Posibilitatea de aschimba componenţa Comisiei Europene o are: a. Parlamentul Europei. Uniunea Europeană îndeplineşte ca formă de integrare internaţională toate criteriile : a.Curtea de Justiţie. e.unei pieţe comune. b. e.Parlamentul Europei. zona de liber schimb.Curtea de Conturi. b. d. 122. uniunea economică.Comisia Europeană.Consiliul Europei.unei uniuni politice. Consiliul Europei. 118. e.uniunea economică. e. d.uniunea vamală. uniunea economică. e.uniunea vamală. . c. b. zona de liber schimb. uniunea vamală. b. Principalul organ decizional al Uniunii Europene este: a. d.Consiliul Guvernatorilor. e. c.117.Principalul organ de execuţie al Uniunii Europene este: a. d.La momentul actul. c.uniunea vamală. uniunea politică.Bugetul Uniunii Europene este adoptat de către: a. b. uniunea vamală.Comisia Europeană.Parlamentul Europei.Consiliul de Miniştri.Convenţia Europeană. 121.Banca Centrală Europeană.doar a unei uniuni vamale . d. 119.Comisia Europeană. d.Cele trei etape ale integrării europene sunt în ordine cronologică: a. c.uniunea politică.doar a unei zone de liber schimb. b.Consiliul Europei.toate răspunsurile anterioare sunt greşite.Cea mai avansată formă posibilă de integrare internaţională este: a. c. 120.Consiliul de Miniştri.unei uniuni economice şi monetare.piaţa comună. c. b.zona de liber schimb.uniunea politică. uniunea economică.Consiliul de Miniştri. 123.

toate răspunsurile sunt corecte.1 ianuarie 1962.unicitatea pieţei. b.realizarea treptată. d. c.subsidiaritatea.solidaritatea financiară. b.instituirea unei politici agricole comunitare. 129. până în anul 1992.ECU era definit ca o monedă de tip coş. cu excepţia: a.realizarea în cadrul CEE a unei pieţe interne a ţărilor membre.libertatea de alegere a locului de muncă.Consiliul de Miniştrii. d. b.înlăturarea tuturor restricţiilor cu privire la circulaţia forţei de muncă în cadrul şi din afara comunităţii. c.Carta europeană a drepturilor sociale nu conţine prevederi cu privire la: a.1ianuarie 2002. e. b. 124.ECU a fost emis de Fondul European de Cooperare Monetară(FECOM).principiile.nici un răspuns nu este corect. b. compusă din monedele statelor membre. c. c.instituirea unei politici comune în domeniul transporturilor.Primul obiectiv al tratatului de la Roma şi anume înfăptuirea uniunii vamale a fost realizat. 127. c. e..ECU era o unitate de cont.25 martie 1957.Planul . 125.Consiliul Europei. e.Werner” prevedea: a.Dintre principiile de bază ale Politicii Agricole Comune a UEE fac parte: a. d.ECU nu putea fi folosit ca o unitate de rezervă. 126. auniunii economice şi monetare a CEE. a+b+d sunt adevărate. în decursul unei perioade de 10 ani.Toate afirmaţiile următoare sunt corecte.c. d. . e. obiectivele şi mecanismele de funcţionare a PAC.preferinţa comunitară.1 iulie 1968.la: a.instituirea unei politici comerciale comune faţă de terţi. d.Parlamentul Europei. d.1 ianuarie 1960. 128. e. în linii generale.Dintre prevederile care au vizat crearea uniunii economice şi monetare nu face parte: a.întărirea cooperării ţărilor membre în domeniul politicii externe şi al securităţii. e. a+b+c.

e.1 ianuarie 1985.dreptul la azil politic al imigranţilor în Uniunea Europeană. 130.introducerea unei monede unice europene. a uniunii economice şi monetare a CEE.a+b.libertatea de asociere şi negociere colectivă. b. 1 ianuarie 1995.Tratatul de la Amsterdam. d. 1 ianuarie 1993.1 iulie 1967. b.a+b.Actul Unic European a intrat în vigoare la: a. 7 februarie 1992.1 ianuarie 1991. d. e. în decursul unei perioade de zece ani.intrarea în vigoare a Sistemului Monetar European.b. d. c.desăvîrşirea pieţei unice interne a CEE pînă la finele anului 1992. d. 134.Intrarea efectivă în vigoare a pieţei unice europene s-a realizat începând cu: a. 131. e. b. b. 135. d.7 februarie 1992.Actul Unic European.principiile. adoptată în iulie 1985. c. c. prevedea: a. b.Tratatul de la Mastricht a fost semnat la: a. e.1 iulie 1987. obiectivele şi mecanismele de funcţionare a PAC. c.1 ianuarie 1992. b. c.instituirea unei politici externe şi de securitate comună. 133.Tratatul de la Mastricht.Cartea Albă Europeană.Transformarea Pieţei Comune (CEE) în Uniunea Europeană (UE) a avut loc prin: a. 1 ianuarie 1994. e.Printre elementele de noutate aduse de tratatul de la Mastricht nu figurează: a. Carte Albă ” . 1 ianuarie 1987. d.2 decembrie 1986..1 ianuarie 2002.Aşa numita . c. 132. .Tratatul de la Nisa.7 februarie 1990.drepturi civice europene (cetăţenia Uniunii). c.2 decembrie 2002.realizarea treptată.dreptul la protecţia copiilor şi adolescenţilor. e.

printre altele. 136.rata dobânzii nominale sa nu depăşească cu mai mult de 2 % media calculată din cele trei ţări.printre statele care au aderat la moneda unică se numără şi Mare Britanie.România a devenit membră a UEE în: a. e.1933.promovarea unei identităţi proprii pe scena internaţională. 138.e. c. . c.promovarea progresului social şi economic. marcaţi răspunsurile corecte: a.nici un răspuns nu este corect. e.m) figurează toate cele ce urmează.c+d.12 ţări au trecut la utilizarea unei singure monede în UEE. b. cele mai performante în domeniu . e.ţările Uniunii Europene. e.ţările CEE. d. ţările Uniunii Europene şi cele ale Asociţiei Europene a Liberului Schimb. 139.a+c+d. e.deficitul bugetar să nu depăşească 3% din PIB. creearea Sistemului European al Băncilor Centrale.Printre criteriile de convergenţă de la Mastricht privind aderarea la uniunea economică şi monetară (u.introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Parlamentului Europen.2007.nivelul PIB-ului pe cap de locuitor sa fie de cel puţin 60% din media PIB-ului calculat la nivelul Uniunii Europene. Tratatul de la Mastricht prevedea. cele mai performante în domeniu. b.5 % media calculată din cele trei ţări. b.1995. 140. b. 137. d.1997.rata inflaţiei sa nu depăşeasca cu mai mult de 1. c. c.La 1 Ianuarie 2002.ţările care îndeplinesc creiteriile de convergenţă de la Mastricht.ţările participante la uniunea economică şi monetară: d.1998. b. e. nu figurează: a.Printre obiectivele Uniunii Europene aşa cum sunt ele definite de Tratatul de la Mastricht.toate răspunsurile sunt adevărate. c.pasul decisiv în creerea Uniunii Economice şi Monetare l-a făcut Tratatul de la Mastricht. d.Ţările ale căror monedă au participat la EURO sunt: a.dezvoltarea unei strânse cooperări în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.reforma politicii agricole comune. d. cu excepţia: a.d.

ţări cu venituri ridicate . În spaţiul economic european. Ţările subdezvoltate se caracterizează prin: a.accesul pe pieţele de export. b.peste 90% din populaţia mondială şi contribuie cu 50% la venitul mindial. 145. 146. c.ţări agrare. d.nici un răspuns nu este corect. 142. e. 144.nu se poate vorbi de multilateralism. b.nivelul foarte scăzut al venitului pe locuitor.ţările dezvoltate reprezintă majoritatea ţărilor lumii contemporane.rate de creştere economică scăzută.peste 50% din populaţia globului şi contribuie cu 30% la venitul mondial. c. 143. b.Una dintre trăsăturile caracteristice ale economiei mondiale contemporane este faptul că: a.unele sunt democraţii.forţa de muncă.dimensiunea pieţei interne . România deţine o serie de avantaje competitive după cum urmează: a.cadrul juridic.a+b+c. ţări cu potenţial mare de dezvoltare şi ţări cu venituri mici. d. altele au regimuri totalitare. c.accesibilitatea resurselor naturale.ţări independente din punct de vedere economic.ţări cu venituri ridicate .Una dintre noţiunile enumerate mai jos este caracteristică tututror ţărilor subdezvoltate: a. .există o ordine economică internaţională ce avantajează în egală măsură toate statele lumii. ţări cu structură economică mai puţin avansată şi ţări foarte sărace.sărăcie absolută. e. b. ţări cu un înalt grad de indistrializare şi ţări agrare.productivitate foarte scazută în toate sectoarele. d.cea mai mare parte din venitul naţional este destinat intituţiilor productive. d. c. e. e.Ţările subdezvoltate reprezintă : a. d.procentul foarte scăzut de angajare a forţei de muncă în industria prelucrătoare.dependenţa economică fată de exterior. ţări cu venituri medii şi ţări cu venituri foarte scăzute. c.Banca Mondială pornind de la PNB pe cap de locuitor sau PIB/locuitor clasifică ţările în curs de dezvoltare astfel: a. b.niveluri scăzute ale standardului de viaţă .majoritatea ţărilor lumii o formează cele cu economie în dezvoltare. b. c.peste 77% din populaţia globului şi contribuie doar cu 15% la venitul mondial.141. e.circuitul economic mondial este format numai din fluxuri financiare şi de mărfuri.

d. e. b.pesteb 60% din populaţia Europei şi contribuie cu 15% la venitul mondial.Subdezvoltarea este un proces ce caracterizează numai: a.de a fonda strategii economice de dezvoltare pe activitatea crescândă a statului. c.starea de dependenţă a sudului subdezvoltat faţă de nordul dezvoltat. e. c. d.nici un răspuns nu este corect. d.aplicarea strategiilor ţărilor în curs de dezvoltare şi în tările dezvoltate.Asia şi Europa. 148.ţările subdezvoltate contribuie cu peste 50% la venitul mondial.lipsa de capital necesară dezvoltării.o structură de ramură ineficientă: e.întreaga economie mondială . 149.de a reduce rolul statului şi în economia naţională.Strategiile de lichidare a subdezvoltării vizează în prncipal : a.în accesul redus la educaţie pentru cea mai mare parte a populaţiei acestor ţări.reducerea natalităţii. e. b. b.Inegalitatea distribuirii veniturilor în ţările subdezvoltate işi are sursa: a.să se bazeze în dezvoltarea economiei pe propria experinţă.a+b+c+d. suficient de diversificat.O tendinţă a ţărilor în curs de dezvoltare este: a.creşterea rolului factorului intern. 151. c. b. creşterea rolului factorului extern. pe adaptarea experienţei generale la condiţiile concrete din alte ţări. d. c. b. c.intensificarea schimburilor economice ale tărilor dezvoltate cu cele în curs de dezvoltare.Africa.Ţările subdezvoltate se confruntă cu: a.în decalajul între mediul urban şi rural. capabil sa satisfacă .micşorarea decalajelor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.în politicile promovate de către statele respective. America Latină. c.extinderea instituţiilor ţărilor în curs de dezvoltare şi în ţările dezvoltate.o mare discrepanţă în distribuirea veniturilor. 150. e.sporirea exporturilor ţărilor în curs de dezvoltarecu mult peste cele ale ţărilor dezvoltate.a+b+c.lipsa de tehnologii avansate în vederea dezvoltării economice.d. d.O trăsătură a economiei mondiale contemporane continuă sa fie: a. Asia. b. e. 152. c.Europa şi Asia.crearea unui mediu industrial propus.independenţa faţă de exterior. 147.nici un răspuns nu este corect.

c.formarea capitalului uman şi resursele pentru dezvoltare. capabil sa satisfacă nevoia crescăndă de bunuri de echipament.Efectul direct al investiţiilor străine directe în ţările în curs de dezvoltare se realizează prin: a.Avantajele locale ale amplasării activităţilor de cercetare-dezvoltare în ţările în curs de de dezvoltare : . d. c.eficienta alocare a resurselor. b. e. d. de dezvoltare. e.efectele stimulatoare şi concurenţiale ale prezenţei filialelor unor intreprinderi multinaţionale.mai ales nevoile de consum neproductiv. 155.transferul de tehnologie. c. 154.intensificarea colaborării economice şi tehnice cu ţările în curs de dezvoltare.Printre obiectivele prioritare ale ţărilor în curs de dezvoltare se numără: a.înfăptuirea unor politici naţionale durabile.eliminarea protecţionismului vamal.transformarea structurală.structura comerţului exterior. b. c. c. b. e. suficient de diversificat. 156.colaborarea cu instituţiile de cercetare locale.introducerea inovatiilor organizatorice şi practicilor manageriale performante.promovarea importurilor de produse prelucrate. b..contribuţia la o producrivitate mai ridicată a factorilor. e.încurajarea migrării forţei de muncă . 157. b. 158.Efectele indirecte ale investiţiilor străine directe în ţările în curs de dezvoltare se realizează prin: a.a+b+d.schimbarea structurii produselorpentru piaţa internă şi pentru export. e.a+b+c.acordarea de ajutor financiar.formarea cadrelor naţionale şi folosirea judicioasa a forţei de muncă.Nu toţi factorii enumeraţi mai jos (conform unor specialişti) reprezintă factori critici ai dezvoltării pentru ţările în curs de dezvoltare: a.a+c+d.contribuţia la o productivitate mai mare a factorilor. d.menţinerea sistemelor economice din perioadele anterioare.crearea unui nucleu industrial propriu. e.Un rol important în lichidarea subdezvoltării revine ţărilor dezvoltate prin: a. d. 153.promovarea exporturilor de produse prelucrate.a+b+c.colaborarea cu instituţiile centrale locale . d.

Rusia. b. b.disponibilitatea unor condiţii de cercetare şi a oamenilor de ştiinţă. e. cea constructoare de maşini. e.industrializarea este o cale principală de ieşire din starea de subdezvoltare.serveşte la clasificarea statelor lumii.dezvoltarea resurselor umane. b. c.a+b+c+d.Marcaţi răspunsul corect: a. c.ajutorului de dezvoltare. b. 163. b. c. lichidarea subdezvoltării s-ar putea asigura doar prin dezvoltarea agriculturii.în calculul acestui indice intră venitul real pe locuitor.industrializarea este privită ca principala cale de depăşire a decalajelor ce despart ţările în dezvoltare de ţările dezvoltate şi de ridicare a nivelului de trai. d.Ţara în dezvoltare cu potenţialul economic cel mai ridicat este: a.Indicele dezvoltării umane: a.a fost elaborat de PNUD în 1990. e.Ajutorul financiar internaţional se concretizează sub forma: a.finanţărilor definitive.donaţiilor.R.pentru ţările în curs de dezvoltare. e. longevitatea şi educaţia. Chineză.numai un anumit tip de industrie. d. c. c. b. 161. e.P.a+d.creditelor pe termen scurt.India. d. d.strategiile globale.are în vedere şi componentele calitatative ale vieţii umane.Nigeria. ar putea asigura ieşirea din subdezvoltare.nici un răspuns nu este corect. d.a.a+b+c.este un indice compozit ce cuprinde toate aspectele de la celelalte variante de răspuns.transferul de tehnologii. .a+b+c+d. 162. d.infrastructura fizică.factorul preţ.tehnologie şi investiţiile străine directe. este condiţionat prin intermediul politicilor publice cu privire la: a. c.Cadrul naţional al ţărilor în curs de dezvoltare .Brazilia. 160. e. 159.

e. c. e.resursele guvernamentale transferate nu în condiţii de piată. b. d. 167.importul de produse primare. unul dintre răspunsuri nu este corect. b.împrumuturile publice în condiţii comerciale.o distribuţie mai echitabilă a veniturilor.În ansamblul fluxurilor de capital către ţările în curs de dezvoltare.a+b+d.strategia de substituire a importurilor.creditele de export în condiţii comerciale .exportul de produse primare. b.investiţiile străine private în condiţii comerciale. 168.nici un răspuns nu este corect. de cerrinţele unei finanţări reale a acestor ţări .activitatea de sprijinire a ţărilor în curs de dezvoltare. cel mai mult se apropie: a.include: ajutoare.164.Asistenţa financiară pentru dezvoltare reprezintă : a. e.În ceea ce priveşte strategia de orientare a industriei către export pentru ţările în curs de dezvoltare. în acest caz marcaţi răspunsul corect (de ajutor): a. gratuitate etc). d. c. 165.creditele de export.investiţii străine directe private.a+b+c+d. c. e.permite utilizarea tehnologiilor intensive în muncă. fluxurile financiare pentru dezvoltare se regăsesc sub forma: a. e.Pentru ţările în curs de dezvoltare nu orice transfer de resurse financiare de la tările dezvoltate înseamnă ajutor extern (în ideea unui dar.conduce la creşterea competitivităţii ţărilor în dezvoltare în comerţul internaţional.Printre strategiile de industrializare a ţărilor în curs de dezvoltare putem enumera: a. 166. bfluxurile de capital provenind de la băncile comerciale internaţionale. împrumuturi pentru ajutor etc. .asistenţei publice pentru dezvoltare.a+b.În practica internaţională. b. 169.o mai eficientă alocare a resurselor. d. d.strategia de orientare către export.este legată de proiecte specifice de dezvoltare economică socială. c. c. în parte ca urmare a apariţiei unor mai mari oportunităţi de angajare.scad ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri. a.este desfăşurată de guverne naţionale şi de organisme financiare internaţionale. granturi. d.c+d.

b.cuantumul dobânzilor datorate.lipsa de experienţă a ţărilor în dezvoltare. . c.nici un răspuns nu este corect.împrumuturile externe. e.ele depăşesc net ca importanţă investiţiile externe de portofoliu.indicele dezvoltării umane.a+b.a+b.În prezent investiţiile directe externe se caracterizează prin următoarele trăsături: a.nici un răspuns nu este corect. b. d.a+b+c.apelul sporit la creditele bancare. 175. c. de a gestiona resursele financiare primite. d. generat de utilizarea resurselor atrase. d. e.reeşalonarea datoriei externe.are efect amplificator.are efect limitativ.nici un răspuns nu este corect. b.este. b. 171.Indicatorii utilizaţi în cercetarea procesului de îndatorare externă sunt: a. e. c. c.gradul de acoperire a plăţilor prin încasări .ajutorul public pentru dezvoltare .Datoria externă: a.rata serviciului datoriei externe.b. c. 173.gradul de îndatorare externă. b.Fluxurile internaţionale de capital se referă la: a. produs de dimensiunea resurselor interne.investiţiile directe.a+c. d. d.nici un răspuns nu este corect. b.La negocierile de reamenajare a datoriei externe se iau în discuţie: a. e. e.investiţiile directe străine private. e. 170.creşterea nestăvilită a populaţiei .împrumuturile bancare.investiţiile internaţionale de portofoliu. 174.Statele Unite joacă un rol preponderent şi ca tară de origine şi ca ţară gazdă.nici un răspuns nu este corect. 172.reajustarea preţurilor pe piaţa mondială. prin ea insăşi un fenomen negativ. d.nici un răspuns nu este adevărat. c.O cauză principală a exploziei datoriei externe a ţărilor în dezvoltare constă în: a.

specularea diferenţelor dintre ratele naţionale a dobânzii. d. b.după cel de-al doilea război mondial .nici un răspuns nu este corect. IDE se orientează cu precădere către ţările dezvoltate.în spaţiul naţional şi internaţional.fuziunea unei firme din aceeaşi ramură.a investiţiilor directe externe . e. străin şi internaţional. c.Creşterea internă a STN este posibilă prin: a.Piaţa internă a STN este: a. d. c. d.UEE joacă rolul principal a IDE.exporturile sunt mai importante decât importurile. 179.a+b+c. b. c. b.posibilitatea ocolirii barierelor vamale. specularea diferenţelor dintre ratele de schimb valutar. în comparaţie cu celelalte ţări dezvoltate cu economie de piaţă. 181.a+b+c.prin apelarea la emisiuni de titluri de valoare în scopul majorării capitalului. b.în spaţiul naţional .în spaţiul strain şi internaţional .Orice firmă transnaţională se manifestă simultan: a. c. d.. e.cca 50% din comerţul ţărilor dezvoltate. 178.a+b+c.o piaţă a capitalurilor.a+b+c+d.o piaţă a tehnologiilor.Comerţul .cele transnaţionale au următoarele avantaje: a. 176.în comparaţie cu celelalte ţări dezvoltate.o piaţă a produselor intermediare .nici un răspuns nu este adevărat. d. b.cca 30% din comerţul mondial . e.în spaţiul naţional şi străin. d. e.a+b.autofinanţare. c.prin apelarea la împrumuturi .a+b+c. e.Integrarea internaţională pe verticală a unei STN înseamnă : a.cca 70% din comerţul ţărilor în curs de dezvoltare.intern” a STN reprezintă: a. c.o piaţă a forţei de muncă. e.În comparaţie cu firmele naţionale . 177. 180. .

b. e. în general : a.a+b+c+d. 184. b.presupune acele forţe care influenţează dezvoltarea şi activitatea unei firme.are o poziţie dominantă în ţara de origine.nici un răaspuns nu este evavărat.dimensiunea emisunii monetare în ţara de origine. 185.este condiţionată de nivelul de dezvoltare economică a naţiunilor. c. b.Alegerea unei STN între autofinanţare şi finanţare externă depinde de: a.mărimea taxei scontului. e.politica monetară a ţării de origine. d.plasamentele de capital în exterior sunt mai mari decăt cele din interior. d.ale acţionarilor şi ale ţării gazdă.acţionarilor şi ale ţării de origine. c. este condiţionată de interesele statelor în economia naţională.ale ţării de origine.evoluţia ciclului economic .un mediu străin. 183.ale ţării gazdă.cel puţin două dintre filiale deţin o poziţie cheie în acelaşi domeniu în cel puţin doua ţări diferite.un mediu internaţional.Căror interese se supun STN: a. e.o filială controlează o piaţă în ţara respectivă.este condiţionată de interesele STN. b.achiziţia sau construirea unor firme situate în amonte sau în aval faţă de activitatea firmei mamă.a+d.un mediu intern.a+b.structurile STN îşi pun amprenta pe structura macro-economică.Mediul de acţiune a STN este: a.O STN deţine o poziţie de monopol atunci când : a.ale acţionarilor. cel mai adesea necontrolabile. b. b.b+c. c.nici un răspuns nu este corect.desfăşurarea de activităţi economice în sfera ţării de origine. d. e.un mediu domestic. . e. 182. b. c. d. e. d.Mediul (pentru STN) .forţele ce definesc mediul unei firme sunt. 187. c. c. d.Relaţia STN-state-naţiune : a. 186.

e. 189. e.STN creează noi forme de confruntări în economia mondială.nici un răspuns nu este adevărat.Principiile de organizare adaptate STN sunt: a.Printre caracteristicile enunţate mai jos una nu este adevărată: a. noi veniţi ” (filialele firmelor străine) şi marile firme autohtone.a+b+c+d. c. c.asigură o larga independenţă filialelor. c. e. . e. b.elementele ce pot fi controlate de firmă alcătuiesc mediul extern. cel mai adesea controlabile. b. 191.etnocentric. e. b. 190.nici un răspuns nu este corect. d. c.activitatea filialelor este coordonată de la centru. c. d. d.să existe o anumită înţelegere între două sau mai multe societăţi diferite cu privire la importanţa pieţei externe.în interiorul STN-urilor nu există concurenţă. 192.o altă formă de concurenţă pe piaţa mondială este aceea dintre filialele diferitelor STN. deşi ea activează concomitent în mai multe sectoare. să existe o anumită înţelegere între mai multe filiale cu privire la politica internaţională a preţurilor. d.centralizarea.Managementul etnocentric al STN inseamnă : a.a+b sau c+d..impunerea faţă de filiale a celor mai importante opţiuni .o filială cronic deficitară poate fi exclusă din grup. b.Managementul policentric al STN înseamnă: a.forţele ce definesc mediul unei firme sunt. d.policentric.descentralizarea.cel puţin două unităţi situate în ţări diferite să deţină poziţie cheie într-un anumit domeniu. d.deosebit de ascuţită este concurenţa între .împingerea la maxim a descentralizării. b.acordarea independenţei filialelor .cedarea celor mai importante decizii filialelor. 188.o STN poate deţine o poziţie monopolistă doar într-un singur domeniu de activitate.a+b.c.Pentru ca o firmă să devină un „ monopol transnaţional” este necesar ca din ansamblul societate mamă-filiale externe : a. e.STN determină o adâncire a concurenţei pe piaţa mondială.activitatea filialelor are la bază planul firmei mamă.

Principalele direcţii în care este necesar să se acţioneze în vederea promovării investiţiilor străine in Romania sunt: a.elaborarea şi aplicarea în practică a unei politici guvernamentale coerente de promovare investiţională.accesul la piaţa de capital.elaborarea şi aplicarea în practică a unei politici guvernamentale coerente de promovare investiţională. e. c. d. contrar prevederilor legii. b.accesul pe pieţele de export.Avantajele competitive ale economiei româneşti sunt: a.consolidarea şi dezvoltarea cadrului instituţional ce circumscrie activitatea de promovare a investiţiilor străine în România.lipsa unei structuri adecvate: comunicaţii. care să răspundă exigenţelor unei economii de piaţă. departamente şi alte instituţii a activităţii de constituire de societăţi cu capital străin pentru unităţile din subordine. d.a+b+d.condiţiile de operare pe piaţa locală. b. specific şi general.forţa de muncă.accesul pe pieţele de export.193. e.a+b+d. d. 196.cumpărarea de proprietăţi. 195. obligaţiuni sau depunere de bani la instituţii financiare internaţionale.Factorii care descurajează investiţiile străine în România sunt: a.percepţia externă a climatului intern de afaceri.a+c+d. e. e. c. d.a+c+d. 194. .disfuncţionalitaţi ale cadrului lagislativ. 197. transporturi.monopolizarea de către unele ministere.în special în sfera comerţului şi turismului.ireversibilitatea tranziţiei spre economia de piaţă.lipsa spaţiilor pentru birouri şi locuinţe pentru personalul străin.dimensiunea pieţei interne.percepţia externă a climatului intern de afaceri.atitudinea negativă a conducerii societăţilor cu capital de stat faţă de participarea capitalului străin.Principalele disfucnţionalităţi la nivel economic românesc în condiţiile de operare pe piaţa locală au fost generate de : a.crearea unor politici de liberalizare a investiţiilor străine de capital.completarea şi îmbunătăţirea cadrului juridic . acţiuni. b.Afluxul de investiţii străine directe în statele foste socialiste se caracterizează prin: a. b. c. b. telecomunicaţii. c.b+c+d. d. e. c.

a+b+c. 199. c.creşterea exporturilor. . pregătirea şi calificarea forţei de muncă. e. d. b. c.crearea de noi locuri de muncă. 203.venituri mai mari ale furnizorilor locali.facilitează accesul pe pieţele locale sau externe.crearea de noi locuri de muncă.Întreprinderile multinaţionale influenţează comportamentul de economisiri individuale prin: a.a+b+c+d.salarii mai mari decât la întreprinderile locale. b.comenzile transmise intreprinderilor naţionale.a+b.calificarea forţei de muncă. Întreprinderile multinaţionale influenţează volumul economiilor prin următoarele instrumente instituţionale: a.reducerea taxelor şi a impozitelor aferente importurilor.198. asistenţă tehnică. d. pregătire .independenţa ţărilor în curs de dezvoltare în privinţa tehnologiilor.stabileşte legături cu economia în care se plasează.încurajează industria orizontală. d. c. e. şi financiară . d.extinderea pieţelor interne. 202.stimulente salariale pentru contractarea de asigurări.Contribuţia investiţiilor străine directe la creşterea economică în tările în curs de dezvoltare derivă din: a.atrage finanţările băncilor mondiale. c.a+c+d. e.evoluţia ce prefigurează schimbări rapide în creşterea economică mondială.a+c. c. e.utilizarea în industrie a tehnologiei de vârf.a+b+d. e. d. 201. b.depozite directe în conturi de economii. b. d. b. e. 200. c.rolul întreprinderilor multinaţionale în economia mondială.Efectul indirect al activităţii intreprinderilor multinaţionale se reflectă în : a.atragerea forţei de muncă ieftine.transferă cunosştinţe.scutiri de la plata impozitelor şi taxelor.a+c+d.Prezenţa întreprinderilor multinaţionale în diverse activităţi are următoarele avantaje: a. b.Investiţiile întreprinderilor multinaţionale au ca obiective: a.planuri de pensii.

proiecte. 206. ca urmare a creşterii dependenţei statelor.a+c+d. c.restructurarea diviziunii internaţionale a muncii şi afirmarea ţărilor în curs de dezvoltare pe piaţa produselor manufacturate.Interdependenţele economice internaţionale se adăncesc şi se diversifică în strânsă legătură cu: a.apartenenţa la organismele internaţionale. b.adîncirea diviziunii internaţionale a muncii. b.a+c.monopoluri şi concerne. c. b. se manifestă prin următoarele fenomene: a. e.dezvoltarea resurselor umane. b.a+b. 208.condiţiile naturale.Creşterea cotei de export. c.schimbările politice care au loc la nivel mondial.globalizarea şi internaţionalizarea . e. e. b. d.a+c.extinderea Uniunii Europene.economiile participante. b.know-how.brevetele de invenţie. d.Factorii care determină specializarea internaţională a economiilor naţionale sunt: a. e.nici un răspuns nu este corect.revoluţia ştiinţifică-tehnică. c. . 205. c.a+c.Sistemul complex de interdependenţe economice existente s-a format sub influenţa următorilor factori : a. d.producătorii cu cele mai mari costuri.Fluxurile comerciale cu produse necorporale cuprind: a.cursul titlurilor de valoare.marimea teritoriului şi a populaţiei. d. 207.diversificarea centrelor de putere pe plan economic internaţional.serviciile profesionale. e. d.204.reorientarea ţărilor dezvoltate spre produsele de bază şi creşterea coeficientului de corelaţie între industria prelucrătoare şi cea extractivă.Comerţul internaţional este aducător de avantaje pentru: a.diviziunea mondială a muncii. c.firmele multinaţionale. 209.dezvoltarea industriei informaţionale.

valorificarea capitalului pe o piaţă externă mai avantajoasă decât propria piaţă financiară.investiţiile externe directe sau de portofoliu.regionalizarea comerţului internaţional.este un flux dinamic. 213. b. d. d. b.a+c.balanţa de creanţe şi angajamente externe.veniturile din plasamentele financiare. 215.deţine o serie de elemente cu caracater discriminatoriu.creditele externe.b+d. 214. e.creşterea importanţei ţărilor industriale.tendinţa de omogenizare a structurii schimburilor între ţările dezvoltate.diversificarea continuă a produselor destinate exporturlui şi importului. c.valorificarea capitalului pe o piaţă externă mai avantajoasă decât propria piaţă financiară. b.PIB/locuitor.cooperarea economică se intemeiază şi promovează un complex de fluxuri.Trăsăturile specifice ale cooperării economice internaţionale : a.ţările dezvoltate domină în continuare comerţul internaţional .Fluxurile financiare independente faţă de activitatea comercială cuprind: a.prestările de servicii. e. c.a+b+d. b. c.credite externe acordate sau primite. d. c. 210.Poziţia unei economii în raport cu restul lumii se reflectă prin intermediul: a.Analiza comerţului internaţional relevă câteva caracteristici generale: a.tranzacţia care are ca obiect valori mobiliare de natura acţiunilor şi/sau obligaţiunilor. d. e.tranzacţia care are ca scop achiziţii imobiliare.înrautăţirea termenilor schimbului ţărilor în dezvoltare.reprezintă unul dintre fluxurile economice principale. b. cuprinzănd toate statele lumii.Investiţia de portofoliu este: a.PNB.a+d. 211.plasamamentul financiar al unui nerezident în achiziţionarea unei întreprinderi. . e. c.d. e. e. c.devansarea ritmurilor de creştere economică mondială de către ritmul de creştere a exporturilor mondiale.balanţei de plăţi externe. d.a+d. 212. b.O trăsătură specifică a comerţului internaţional postbelic este: a.

219.regionalizare.erodarea principiului fundamental al GATT.dezvoltării de noi instrumente de protecţie a economiei. c.activităţii societăţilor transnaţionale.a+b. b. 221.a+b.un factor de dezvoltare a schimburilor comerciale.Eforturile OMC de a reduce nivelul taxelor vamale a dat un impuls: a.liberalizarea comercială regională (promovată de organizaţiile de integrare economică) . b. e. 217. b.Una dintre tendinţele enumerate mai jos nu este caracteristică evoluţiei politicilor comerciale în perioada postbelică: a. e.E.Crearea de organizaţii de integrare economică înseamnă: a.b+c+d.în perioadele de criză.reducerea protecţionismului cu caracter tarifar de către statele lumii. e. c. d.a+b+c.o piedică în calea dezvoltării schimburilor comerciale.schimburilor comerciale internaţionale . e.OMC-Organizaţia Mondială a Comerţului a fost înfiinţată : a. d.E. e.în 2004.internalizarea. d.În prezent comerţul internaţional nu se caracterizează prin: a. d. b. principiul nediscriminării . c.tendinţa de tripolizare a schimburilor comerciale internaţionale.pe plan internaţional se extind aranjamentele comerciale preferenţiale.reducerea protecţionismului cu caracter netarifar de către statele lumii.în 1995. b. e.nici un răspuns nu este corect. d.scăderii rolului statului în economie . prin extinderea barierelor netarifare.liberalizării schimburilor comerciale în anumite zone ale lumii.Internaţionalizarea Comerţului Mondial este o urmare a: a.în 1994 odată cu apariţia U. b. protecţionismul comercial reapare. c.în 1994 odată cu desfiinţarea Acordului General pentru Tarife şi Comerţ.d. c. pe fondul creşterii protecţionismului tarifar.reducerea protecţionismului de ordin netarifar.nici un răspuns nu este corect.înrăutăţirea termenilor schimbului în defavoarea ţărilor dezvoltate.lichidării decalajelor dintre statele dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. c. 220.desfiinţării sistemului economic centralizat. 218. 216.

Instrumentele şi măsurile de politică comercială pot fi: a. . e. d.în 1944 la conferinţa monetară internaţională de la Breeton-Woods : b. d.b+c. d. c. d.a intrat în criză începănd cu sfârşitul anilor 60. b. e. d.comerţul internaţional de bunuri corporale.a+b+c+d. 224.de promovare a exporturilor.a funcţionat în perioada 1944-1973. c. e. d. c.În cadrul formelor pieţei mondiale. c.evoluţiei divergente a preţurilor produselor cu grade diferite de prelucrare. c.Noul SMI de după cel de-al doilea război mondial a fost creat: a.piaţa internaţională a serviciilor. e.a+b+c+d. 225. b.piaţa monetară.a+b+c+d.asigurarea rezervelor internaţionale necesare sprijinirii expansiunii comerţului internaţional. b. 222.prevedea existenţa a două etaloane de măsurare : aurul şi dolarul american.prevedea stabilitatea cursurilor de schimb.de natură tarifară.în anul 1944 odată cu crearea FMI. e.înrăutăţirea termenilor schimbului este amplificată şi de perioadele de recesiune din economia mondială. 226.Accesul pe pieţele ţărilor dezvoltate este mai facil pentru produsele produsele care încorporează mai puţină tehnologie.în continuare comerţul exterior al ţărilor în curs de dezvoltare este dominat de produse cu grad mai redus de prelucrare.piaţa internaţională a muncii. 223.consolidează procesul de liberalizare multilaterală a schimbului de mărfuri.toate cele de mai sus.După cel de-al doilea război mondial s-au pus bazele unui nou sistem monetar internaţional: a.piaţa tehnologiilor de vârf. rolul principal este deţinut de: a.Înrautăţirea termenilor schimbului comercial în defavoarea ţărilor în dezvoltare se datorează: a.de Marile Puteri invingătoare din războiul II mondial.nici un răspuns nu este corect. b.de stimulare a exporturilor.

DST.după 1970 (SMI) nu mai era adecvat pentru noua situaţie economică internaţională creată.viciile proprii sistemului ( SMI) . c.nici un răspăuns nu este corect.Mastricht.Printre cauzele care au dus la destrămarea sistemului aur-devize se numără: a.a+b+c. 228. b. e.nici un răspuns nu este corect. c. poziţiile de rezervă FMI.se accentuează dezvoltarea inegală a ţărilor cu economie de piaţă. e. 232.ţările membre ale FMI nu au obligaţia de a asigura monedelor lor cel puţin o convertibilitate de cont curent.lichidităţile internaţionale publice reprezintă mijloacele de plată lichide aflate la dispoziţia autorităţilor guvernamentale .publice şi private.Lichidităţile internaţionale sunt reprezentate de: a. 229. 231.euro.a+b+c+d.Lichidităţile internaţionale sunt de două tipuri: a. 1976. yenul şi DST. e. b.convenirea sau acceptarea unor mecanisme de ajustare a dezechilibrelor balanţelor de plăţi externe ale ţărilor din sistem.Unul din răspunsurile enunţate mai jos. b.publice şi mixte.furnizarea de lichidităţi în economia mondială. yenul şi marca germană. .nici un răspuns nu este corect.Kingston – Jamaica. 1993. d. euro. b. d. d. e.dolarul.apar noi puteri economice: Japonia şi Germania după 1970 ale căror monede internaţionale joacă un rol important.totalitatea monedelor internaţionale care sunt folosite ca mijloc de plată în tranzacţiile internaţionale.sunt compuse în principal din: valute forte. 1987.227. d. 1971. d. c. 230.refeitor la lichidităţile internaţionale publice. b.valutele şi DST. Washington.Demonetizarea aurului a fost consfinţită prin acordul de la : a. c.mixte şi publice.asigurarea convertibilităţii monedelor şi alegerea unui anumit regim de curs de schimb. c. nu este adevărat: a. e.monedele naţionale utilizate pentru finanţarea deficitelor balanţei de plăţi.Mecanismele de funcţionare a SMI privesc: a.Louvre – Franţa. b.

reprezintă depozite în monedă străină. b.sunt monede naţionale ale statelor europene.dobănda la depozitele în eurovalute este mai mică decât la depozitele în valută. b.participă la operaţiuni comerciale în care nici una din părţile contractante nu este rezident al ţării emitente. e.a+b+c.c. nici un răaspuns nu este corect.ECU – Unitate de cont valutar pentru UE. 234.depunerile se pot face în cele mai convenabile bănci. e.să joace un rol important în operaţiunile financiar-valutare internaţionale.au apărut la sfârşitul anilor 1950.a+c. d.sunt compuse din eurodevize.Eurodevizele: a. b.a+b. c.nici un răspuns nu este corect. d. 237.DST – Drepturi Speciale de Tragere. e.Operaţiunile în eurovalute pot prezenta următoarele avantaje: a.depunătorul de eurovalute în eurobănci evită restricţiile impuse de autorităţile emitente ale valutei respective. b. c. d. c. FMI a creat: a. c. e.SMI – ce funcţionează şi azi în economia mondială. 233.Eurovalutele: a.volumul lor s-a amplificat în anii 70. c. e. b. 235. d.a+b.a+b. d.b+c.Condiţiile pe care o monedă trebuie să le îndeplinească pentru a servi drept valută de rezervă : a.reprezintă lichidităţi internaţionale private. d. .să se bucure de stabilitate pe termen lung.sunt compuse din mijloace de plată cvasilichide aflate la dispoziţia autorităţilor guvernamantale.a+b+c+d.În 1969. 236.reprezintă orice disponibilitate în bănci care funcţionează în afara teritoriului statului emitent al monedei respective.eurodevizele.să fie convertibilă. e.

240.b+c. d. b. 241. c.pot prelua funcţiile unei monede de rezervă.reducerea barierelor naturale şi artificiale în calea fluxurilor internaţionale de mărfuri şi servicii. la 5 ani.sunt unităţi de cont emise de Fondul Monetar Internaţional. 244. e.Drepturile Speciale de Tragere: a. 242. e.238. d.odată cu destrămarea sistemului economic de stat. e.a+b+c. d. b.monede de schimb.Printre formele principalele ale globalizării putem enumera: a. c.a+b.se fac.odată cu apariţia OMC. 243. .monede ale UEE. b.este o monedă emisă în cadrul Sistemului Monetar Internaţional.mai ales după apariţia UEE. c.pot fi folosite ca mijloace directe de plată.unităţi de cont emise de de organisme financiare internaţionale.circulă efectiv pe piaţă din 2002.mai ales după anii 80 odată cu globalizarea pieţelor financiare. c. d.sunt rambursabile.Globalizarea a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă : a. al comunicaţiilor şi transporturilor care fac posibile cele mai sofisticate combinaţii de activităţi productive şi de servicii.au caracter gratuit. sunt unităţi de cont emise de Banca Mondială. c.b+c. b.Globalizarea economiei şi a producţiei are la bază următoarele fenomene: a. e.a+b+c. în principiu.îşi stabileşte valoarea pe baza unui„coş valutar” format din 11 monede. a+d.a+b+c. c.internaţionalizarea producţiei.monede liber convertibile. b. b.Monedele internaţionale sunt: a.Alocările de DST: a.progresul informaticii.EURO: a.pot fi folosite ca mijloace directe de plată. d. e. e. d.diproporţia dintre acumulările de capital lichid şi nevoia de astfel de capital. 239.odată cu extinderea STN-urilor.

prin care se constituie pieţe mondiale pe produse. ca sistem multidimensional.este expresia unui sistem în cel mai înalt grad de integrare şi deschis permanent integrării. e.internaţionalizarea schimburilor comerciale.este expresia unui sistem în care funcţia-obiectiv vizează întregul şi nu este gândită în termeni de adversitate. e.a+b+c+d. 246. c.statul a trecut de la poziţia statului strategic la cel al statului dezvoltării .statul ca disparea din viata economica a natiunilor.prin care economia în general devine expresia unui sistem de relaţii ce au loc la scară mondială . c. e. c. c.creşterea decalajelor între ţări.multiplicarea crizeloreconomice şi financiare. 248. e.fragmentarea şi slăbirea coeziunii sociale. internaţionalizarea fluxurilor financiare internaţionale.creşterea cooperării la nivel internaţional. .b. c.de internaţionalizare prin dezvoltarea relaţiilor economice între ţări mai mult decăt în interiorul ţărilor.revoluţia informaţională.concurenţa nu generează distrugeri creatoare. 247. b. d. d. la statul competiţional. b.se pregăteşte structura astfel încât falimentul sa fie al părţilor care nu se înoiesc. b. d.competiţia a forţat statul sa funcţioneze pe principiile economice de piaţă. c. b.creşterea inegalităţilor pe plan intern şi între ţări. e.liberalizarea comerţului exterior.creşterea restricţiilor pentru investiţiile externe.sectorul privat este sectorul principal al creşterii economiei. pe creşterea gradului de calificare a forţei de muncă.liberalizarea pieţelor de capital. d. 249.În contextul globalizării: a.pe susţinerea cercetării .de desfiinţare a graniţelor naţionale pentru ca forţa de muncă să poată circula liber. b.Globalizarea este un proces : a.prin care se constituie autorităţi internaţionale(globale) în locul celor naţionale. 245.debirocratizarea statului.Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la globalizare nu este adevărată: a.rolul său trebuie să cadă mai degrabă pe realizarea unui climat investiţional favorabil pentru corporaţiile internaţionale . d. Nu poate fi considerat un principiu al globalizării: a.Nu poate fi considerat un efect negativ al globalizării : a.este o nouă ordine a lumii. d.

apropie economiile tarilor unele de altele pentru ca .este un process care are loc uniform astfel incat toate tarile se dezvolta ajungand egale in ceea ce priveste parametrii economici fundamentali.este un process deja realizat . e. iar acum se pune problema depasirii lui. 250. d. b.recunoaste pertinenta si specificitatea tarilor (natiunilor) ca fiind cadrul de analiza a starii economiei si centre de decizie.nu inlatura guvernele si autoritatile tarilor antrenate in acest proces. ci creeaza conditii pentru o interventie politica externa.e. sa poata fi mai bine identificate- . c. ulterior .a+b+c.Internationalizarea economiei : a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful