EMANUEL ALBU DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR

© Editura Fundaţiei România de Maine, 2008 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ALBU EMANUEL Dreptul administrativ al bunurilor / Emanuel Albu. - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008 ISBN 978-973-163-112-7 342.9:347.218.2(44+498)(075.8) 347.22______________________________________________________________ Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii. Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
EMANUEL ALBU

DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2008

CUPRINS CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR Secţiunea 1. Dreptul administrativ, ramură a dreptului public român ................ 9 Secţiunea a 2-a. Dreptul administrativ al bunurilor, subramură a dreptului administrativ român .............................................................. 10 Secţiunea a 3-a. Importanţa şi necesitatea unui drept administrativ al bunurilor ......... 11 CAPITOLUL II NOŢIUNEA DE DOMENIU. EVOLUŢIA ACESTEI NOŢIUNI Secţiunea 1. Actualitatea noţiunii de domeniu .......................................... 13 Secţiunea a 2-a. Noţiunea de domeniu public în dreptul roman....................... 14 Secţiunea a 3-a. Noţiunea de domeniu public în dreptul francez...................... 15 Secţiunea a 4-a. Noţiunea de domeniu public în dreptul românesc................... 19 CAPITOLUL III DEFINIŢIA ŞI TRĂSĂTURILE NOŢIUNII DE DOMENIU PUBLIC Secţiunea 1. Noţiunea de domeniu public ................................................ 23 Secţiunea a 2-a. Trăsăturile caracteristice ale domeniului public...................... 25 CAPITOLUL IV PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE DOMENIALE Secţiunea l. Noţiunea de patrimoniu şi caracterele juridice ale acestuia ............ 27 Secţiunea a 2-a. Patrimoniul statului şi unităţilor administrativ-teritoriale .......... 29 Secţiunea a 3-a. Drepturile domeniale.................................................... 30 CAPITOLUL V DOMENIUL PUBLIC Secţiunea 1. Titularii domeniului public ................................................. 32 Secţiunea a 2-a. Sfera bunurilor care formează domeniul public ..................... 33
5

2. l. Sfera proprietăţii publice potrivit Constituţiei ................................ 33 2.2. Sfera proprietăţii publice potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia .......................................... 34 2.3. Sfera proprietăţii publice potrivit Codului civil şi altor legi ................ 37 Secţiunea a 3-a. Criteriile legale de încadrare a bunurilor în domeniul public ...... 39 Secţiunea a 4-a. Clasificarea bunurilor domeniului public ............................. 40 Secţiunea a 5-a. Regimul juridic al domeniului public.................................. 43 5.1. Noţiunea de regim juridic ....................................................... 43 5.2. Dreptul de proprietate publică, formă a dreptului de proprietate .......... 44 5.3. Caracterele generale ale dreptului de proprietate ............................ 46 5.4. Caracterele juridice specifice ale dreptului de proprietate publică......... 47 5.5. Delimitarea domeniului public în funcţie de titularii dreptului de proprietate 51 CAPITOLUL VI CONSTITUIREA DOMENIULUI PUBLIC Secţiunea 1. Dobândirea dreptului de proprietate publică .............................. 59 Secţiunea a 2-a. încetarea dreptului de proprietate publică ............................ 63 CAPITOLUL VII EXPROPRIEREA ŞI RECHIZIŢIA DE BUNURI Secţiunea 1. Exproprierea ................................................................... 66 1.1. Natura juridică şi obiectul exproprierii ........................................ 66 l .2. Principiile exproprierii ........................................................... 69 1.3. Procedura exproprierii ........................................................... 73 1.4. Efectele juridice ale exproprierii ............................................... 85 Secţiunea a 2-a. Rechiziţia de bunuri ..................................................... 89 2.1. Natura juridică a rechiziţiei...................................................... 89 2.2. Subiectele raportului juridic de rechiziţie ..................................... 91 2.3. Obiectul raportului juridic de rechiziţie ....................................... 91 2.4. Procedura aplicării măsurii rechiziţionării .................................... 93 2.5. Regimul actelor juridice privind rechiziţiile .................................. 95 2.6. Restituirea bunurilor rechiziţionate şi stabilirea despăgubirilor cuvenite proprietarilor .......................................................... 97 CAPITOLUL VIII ACHIZIŢIILE PUBLICE Secţiunea 1. Noţiuni generale. Cadrul legislativ ........................................ 99 Secţiunea a 2-a. Contractul de achiziţie publică ......................................... 101 2.1. Caracterele juridice ale contractului de achiziţie publică.................... 102 2.2. Părţile contractului de achiziţie publică ....................................... 103 Secţiunea a 3-a. Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică ........ 103

3.1. Reguli de elaborare a documentaţiei de atribuire ............................ 104 3.2. Reguli de participare la procedura de atribuire ............................... 105 3.3. Reguli de publicitate în procedura de atribuire ............................... 106 3.4. Alte reguli ale procedurii de atribuire .......................................... 108
6

3.5. Proceduri de atribuire ............................................................ 109 3.6. Modalităţi speciale de atribuire a contractului de achiziţie publică ....... 116 Secţiunea a 4-a. Atribuirea contractului de achiziţie publică ......................... 120 4.1. Oferta. Oferte alternative ........................................................ 120 4.2. Selecţia şi calificarea ofertanţilor/candidaţilor ............................... 121 4.3. Criteriile de atribuire a contractului de achiziţie publică..................... 123 4.4. Stabilirea ofertei câştigătoare ................................................... 123 4.5. Anularea aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică .............................................................................. 124 Secţiunea a 5-a. Soluţionarea contestaţiilor............................................... 125 5.1. Contestaţia împotriva actelor emise în materia achiziţiilor publice ....... 125 5.2. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ........................... 126 5.3. Soluţionarea sesizărilor privind verificarea legalităţii ....................... 131 5.4. Soluţionarea de către instanţă a litigiilor privind achiziţiile publice ...... 131 CAPITOLUL IX UTILIZAREA BUNURILOR DOMENIULUI PUBLIC Secţiunea 1. Exercitarea dreptului de proprietate publică .............................. 137 Secţiunea a 2-a. Clasificarea modalităţilor de utilizare a bunurilor domeniului public ... 139 Secţiunea a 3-a. Administrarea generală a bunurilor domeniale ...................... 140 Secţiunea a 4-a. Darea în administrare a bunurilor domeniului public ............... 142 4.1. Reglementarea dreptului de administrare ..................................... 142 4.2. Titularii dreptului de administrare .............................................. 142 4.3. Constituirea dreptului de administrare ......................................... 142 4.4. Caracterele juridice ale dreptului de administrare ........................... 145 4.5. Conţinutul juridic al dreptului de administrare ............................... 146 4.6. Natura juridică şi opozabilitatea dreptului de administrare ................. 146 4.7. încetarea dreptului de administrare ............................................ 149 Secţiunea a 5-a. Concesionarea bunurilor domeniului public ......................... 150 5.1. Reglementarea şi natura juridică a concesiunii bunurilor domeniului public 152 5.2. Noţiuni generale privind contractul de concesiune .......................... 154 5.3. Iniţierea concesionării şi procedura administrativă prealabilă atribuirii contractului de concesiune ...................................................... 155 5.4. Procedurile de concesionare .................................................... 156 5.5. Contractul de concesiune ........................................................ 165 5.6. Exercitarea controlului privind concesiunea ................................. 169 5.7. Soluţionarea litigiilor ............................................................. 170 Secţiunea a 6-a. închirierea bunurilor proprietate publică ............................. 170 6.1. Aspecte generale .................................................................. 170 6.2. Procedura administrativă prealabilă încheierii contractului de închiriere.. 171 6.3. Contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică ..................... 172 Secţiunea a 7-a. Darea în folosinţă gratuită a unor bunuri proprietate publică ...... 175 7.1. Definiţie. Reglementare .......................................................... 175 7.2. Titularii dreptului de folosinţă gratuită asupra bunurilor aparţinând domeniului public ................................................................ 176 7.3. Constituirea dreptului de folosinţă gratuită asupra bunurilor proprietate publică ............................................................................. 178
7

7.4. Obiectul dreptului de folosinţă gratuită asupra bunurilor proprietate publică.. 179 7.5. Caracterele juridice specifice ale dreptului de folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică .................................................. 179 7.6. încetarea dreptului de folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică .. 180 CAPITOLUL X DIVERSE REGIMURI DOMENIALE REGLEMENTATE PRIN LEGI SPECIALE 1. Reguli domeniale privind folosirea terenurilor care formează fondul funciar al României şi amplasarea construcţiilor pe aceste terenuri ......................... 181 2. Reguli domeniale privind căile terestre naţionale de comunicaţii .................. 182 3. Regimul domenial al frontierei de stat a României ................................. 184 4. Regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României .............................. 185

2000.... dreptul comercial.. Trebuie să ne reamintim că noţiunea de administraţie publică este folosită în doctrină3 într-o dublă accepţiune: de activitate şi de sistem de organizare................ subramură a dreptului administrativ român Dreptul administrativ................ alături de celelalte ramuri de drept enumerate mai sus.. Popa. . dreptul internaţional privat etc........ 191 Secţiunea a 2-a..relaţiile statului român cu alte state (dreptul internaţional public)...... ramură a dreptului public român Doctrina juridică actuală din România1. Deci... 187 6........... . ... 250 Domitius Ulpianus.................. împreună cu dreptul privat..... .......... Exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ ... Regimul domenial al patrimoniului cultural naţional ....... Darea în administrare a bunurilor domeniului privat administrativ . incluzând ramuri distincte.2........ Darea în folosinţă a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ ..... Dreptul public român este format din totalitatea normelor juridice care reglementează: .....relaţiile privind taxele şi impozitele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale (dreptul fiscal şi procesual fiscal)...... ca ramură a dreptului public român......... în funcţie de obiectul reglementării.......3..... Caracteristicile specifice ale regimului juridic al domeniului privat administrativ ... 195 3..... ........... revenind la tradiţia antebelică............... Bucureşti..... p..... 188 CAPITOLUL XI DOMENIUL PRIVAT ADMINISTRATIV Secţiunea 1. Concesionarea bunurilor domeniului privat administrativ ........ 199 3.... 1 N... 221 8 CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL ADMINISTRATIV AL BUNURILOR Secţiunea l Dreptul administrativ....................... Regimul juridic al Dunării ..relaţiile financiare şi bancare (dreptul financiar bancar)...1....... .. metodele şi instrumentele juridice de realizare a competenţelor conferite autorităţilor execuţiv-administrative etc.5. Domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale ... potrivit diviziunii care exista în dreptul roman din timpul lui Ulpian2 -jus publicum şijusprivatum............ formează sistemul de drept românesc.................. Editura Aclami.......... distribuirea competenţelor în stat... 197 3....organizarea şi funcţionarea sistemului administraţiei publice. jurisconsult roman şi prefect în timpul împăratului Marcus Aurelius Severus Alexandru (222-235) 9 ... împarte sistemul dreptului pozitiv în drept public şi drept privat..... 207 Bibliografie selectivă ......... Teoria generală a dreptului. precum: dreptul civil.. 192 Secţiunea a 3-a.......... Dreptul privat român este format din totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale patrimoniale şi personale nepatrimoniale.................apărarea socială împotriva faptelor infracţionale (dreptul penal)........relaţiile care privesc buna desfăşurare a procesului judiciar (dreptul procesual civil şi dreptul procesual penal).... 187 7. la care participă persoanele fizice şi juridice în calitate de particulari.....relaţiile de muncă şi protecţie socială (dreptul muncii şi securităţii sociale).... reglementează relaţiile sociale care se nasc şi se manifestă în sfera administraţiei publice... dreptul administrativ... 202 Legislaţie . (dreptul constituţional). (dreptul administrativ)............... este o ramură a dreptului public român care..... forma de guvernământ etc......... dreptul familiei.....4.............. Secţiunea a 2-a Dreptul administrativ al bunurilor................. Administrarea generală a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ 195 3. dreptul transporturilor.............relaţiile sociale din domeniul organizării puterilor publice................ ...... Regimul juridic al spaţiului aerian al României ...........

Tratat de drept administrativ. a noţiunilor fundamentale ale acestei discipline de studiu. . Bucureşti. p. oraşului sau comunei. voi. mijloacele materiale (bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi privat al statului şi unităţilor administrativ teritoriale) constituie un element important pentru desfăşurarea activităţii acestora şi realizarea sarcinilor care revin sistemului administraţiei publice7. în doctrina şi 5 6 E. a regimului juridic domenial. ca disciplină de studiu.a. Ch. judeţul. Negoiţă. după cum este vorba de aspecte privind organizarea şi funcţionarea sistemului administraţiei publice sau garantarea şi realizarea unor valori sau drepturi în activitatea acestui sistem. precum şi în legătură cu exercitarea competenţei lor şi a instrumentelor juridice folosite în acest scop Dreptul administrativ al bunurilor. Bucureşti.Bon. pus în slujba activităţii executiv-administrative. Editura C.5 A. Disciplina dreptului administrativ a bunurilor va permite o prezentare mai detaliată a noţiunii de domeniu public. In sens formal-organic sau sistemic. 3 Al. apare sub această denumire în doctrina administrativă franceză de la sfârşitul secolului trecut6. şi însuşirea. uman şi material. precum: dreptul administrativ material. prin noţiunea de administraţie publică se înţelege ansamblul activităţilor materiale şi juridice aflate în responsabilitatea autorităţilor publice care au ca scop satisfacerea interesului general al comunităţii.. dreptul administrativ al bunurilor este o subramură a dreptului administrativ. ca disciplină autonomă de studiu. pe de o parte.p. funcţionarea şi relaţionarea organelor administraţiei publice. Iorgovan. municipiului. 1991. ramura dreptului administrativ se poate diviza în mai multe subramuri. oraşul.Albu. dreptul administrativ al bunurilor4. Drept administrativ. dreptul administrativ contravenţional. 1998.H. 2005. în sens material-functional sau de activitate. Bălan. Debbasch ş. 2001.Astfel. comuna. Prezentând părţile componente ale organelor administraţiei publice. pe de altă parte. P. Droit administraţi/de biens. şi relaţiilor sociale născute în legătură cu utilizarea acestor bunuri care formează domeniul statului. Regimul domenial reprezintă totalitatea normelor juridice speciale aplicabile bunurilor aparţinând persoanelor juridice de drept public : statul. 2001. p. Droit administraţi/de biens. dreptul administrativ procesual. precum şi a contractelor administrative ca instrumente juridice folosite pentru punerea în valoare a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului şi unităţilor administrativteritoriale.U. va permite lărgirea şi aprofundarea cunoştinţelor referitoare la un domeniu ce este limitat la normele juridice care reglementează situaţia bunurilor aparţinând persoanelor juridice de drept public: statul. am arătat că.Beck. constituit într-un sistem al administraţiei publice. în legătură cu organizarea sistemului administraţiei publice. P. a reglementării actuale a proprietăţii publice. 1999 7 Em. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei. prin noţiunea de administraţie publică se înţelege ansamblul instituţional. oraşul. 59 11 legislaţia românească şi străină. şi anume aceea ce cuprinde normele juridice care reglementează situaţia bunurilor administraţiei publice şi regimul juridic domenial aplicabil acestora5.l21 10 Astfel. Editura AII Beck. Bucureşti. Bucureşti. prin organizarea executării şi executarea în concret a legii. municipiul. Având în vedere că relaţiile sociale care se formează în sfera administraţiei publice pot fi împărţite în mai multe categorii.M. municipiul. Dreptul administrativ al bunurilor. l. Editura Sylvi.121 J. comuna. Secţiunea a 3-a Importanţa şi necesitatea unui drept administrativ al bunurilor Studierea dreptului administrativ în anul universitar precedent a permis prezentarea. judeţul. p.Aubi. Dalloz. Dreptul administrativ al bunurilor.. precum şi la regimul juridic domenial aplicabil acestor bunuri şi instrumentelor juridice folosite pentru utilizarea lor. Partea I.F. Editura FundaţiEI România de Mâine. judeţului.

EVOLUŢIA ACESTEI NOŢIUNI Secţiunea l Actualitatea noţiunii de domeniu Noţiunea de domeniu îşi are originea etimologică în cuvântul latin dominium. în care intrau şi ager publicus (pământuri cucerite de la duşmani): b) res publicae in uso publico. ele aparţinând folosinţei colectivităţii. nr.37 din 20 februarie 1991 şi republicată în Monitorul Oficial al României.18/19912. mai precis după adoptarea Legii fondului funciar nr. b) res extra patrimonium (lucrurile care sunt în afara patrimoniului). precum arsenalele şi . Bălan. res publicae. nr. noţiuni care au făcut obiectul unor monografii de certă valoare4. domeniu public şi regim domenial să fie foarte actuale. stăpânire. aceste bunuri putând fi închiriate sau vândute particularilor potrivit normelor de drept privat7. în doctrina şi legislaţia franceză. p. Partea I. la art. Editura Tehnică. noţiune subînţelesă. a redevenit actuală în România după Revoluţia din Decembrie 1989. Domeniul administrativ. E. Legea nr. noţiunile de domeniu. domeniu public şi domeniu privat.De asemenea. Prima categorie. care aparţineau poporului roman. Editura Ştiinţifică. ca fiind exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate. includea ceea ce astăzi include domeniul privat al statului.84/1995 a învăţământului. adică bunuri care constituiau o sursă de venituri. Partea I. care înseamnă posesiune. Giurgiu. nr. precum străzile şi pieţele publice. res publicae in pecunis populi. reprezentau categoria bunurilor care formau domeniul public. disciplina dreptului administrativ al bunurilor va pejmite prezentarea şi cunoaşterea practicii administrative a instituţiilor publice în materia domenialităţii. cu o nouă numerotare a articolelor L. 12 CAPITOLUL II NOŢIUNEA DE DOMENIU. 1997. Dicţionar latin-român. nu puteau fi înstrăinate. 233 din 21 noiembrie 1991 şi a fost republicată. adică bunurile afectate uzului public. 18/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Actualitatea noţiunii de domeniu va putea fi pusă în evidenţă şi mai mult prin prezentarea evoluţiei acesteia în dreptul roman. precum şi a jurisprudenţei instanţelor de contencios administrativ în cauzele având ca obiect litigii privind regimul juridic al bunurilor aparţinând domeniului public şi litigii referitoare la încheierea şi executarea contractelor administrative privind punerea în valoare a bunurilor proprietate publică.135 (actualul art. La rândul lor. necesitatea aprofundării acestora fiind impusă şi de competenţa dată instanţelor de contencios administrativ în ceea ce priveşte litigiile legate de domeniul public şi de utilizarea bunurilor aparţinând de acesta. dar fără a fi denumită în mod expres de textul constituţional. în care intrau atât bunurile destinate uzului public prin natura lor. bunurile erau clasificate în: a) res inpatrimonio (lucrurile care sunt în patrimoniu). în Monitorul Oficial al României. Legea nr. Bucureşti. res publicae se împărţeau în: a) res publicae in pecunis populi. 1973. Partea I. ' Gh. Legea nr. res publicae in uso publico. Bucureşti.136)3 s-a referit la proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. care a enumerat categoriile de terenuri ce aparţin domeniului public. Constituţia din anul 1991. Legislaţia ulterioară (Legea nr. Repere juridice. Secţiunea a 2-a Noţiunea de domeniu public în dreptul roman în dreptul roman5. în prezent. în special aceea de domeniu public. Guţu. Bucureşti. Bunurile din a doua categorie. nefiind susceptibile de apropiere privată. Domeniul public. aflate în folosinţa publicului6. Noţiunea de domeniu. Res extra patrimonium. drept de proprietate1. 134/1995 a petrolului.767 din 31 octombrie 2003. Partea I. nr. 191 2 Legea fondului funciar nr. Ediţia a IlI-a. dar şi bunurile devenite publice prin destinaţia lor.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Editura Lumina Lex.l din 5 ianuarie 1998 3 Constituţia în forma iniţială a fost publicată în Monitorul Oficial al României. 1998 13 Toate acestea au făcut ca. ca urmare a revizuirii.219/1998 privind regimul concesiunilor) a folosit în mod expres noţiunile de domeniu. enumerând bunurile care formează domeniul public. adică bunurile care nu puteau aparţine unei persoane. aşa după cum rezultă din Institutele lui Justinian. precum şi în doctrina şi legislaţia română.

în accepţiunea actuală a noţiunii.539 în versiunea iniţială. chiar şi de străini. . în virtutea unui decret al Corpului Legislativ sancţionat de rege. fiind folosite de toţi indivizii. între domeniul public şi cel privat. nefiind cuprinse în sfera domeniului proprietăţii. care constă în puterea pe care o au toţi indivizii de a folosi şi dispune ca stăpâni de bunurile lor. aparţin domeniului public". care constă în puterea special însărcinată să conducă şi să administreze bunurile care sunt aservite. domeniul public era socotit proprietatea privată a regelui. p. ori ale căror succesiuni au fost abandonate. . Codul civil napoleonian enumera bunurile care aparţineau domeniului public. intitulată Codul domeniul. El admite că domeniul public aparţine colectivităţii doar . Concesiunile asupra domeniului public. toate bunurile regelui făcând parte din Domeniul Coroanei. bunurile producătoare de venituri (res publicae in pecunis populi) puteau fi înstrăinate. 124 Idem. după anumite formalităţi. având aceeaşi condiţie juridică şi fiind supuse în mod egal regulii inalienabilităţii. acelea ale persoanelor care mor fără moştenitori. Natura lor juridică. prin Legea din 22 noiembrie 1790. Astfel. p. Mândreanu. se creează domeniul naţional. care constă în puterea suverană stabilită pentru guvernarea statului. 539 din Codul civil francez prevede că „ Toate bunurile vacante şi fără stăpân. 15 Doctrina franceză are meritul de a fi contribuit în mod hotărâtor la realizarea distincţiei actuale în masa bunurilor domeniale. în anul 1833.\25 1 I. aşa cum vom vedea. o modalitate de a răsplăti loialitatea seniorilor. profesor la Facultatea de Drept din Dijon. potrivit căreia monarhul era titularul dreptului de suveranitate asupra întregul ui teritoriu al regatului. II. Astfel.fortăreţele. prevedea că „Toate bunurile vacante şi fără stăpân. fiind supus regulilor dreptului public. ca o consecinţă a concepţiei unanim acceptate a absolutismului monarhic. a fost preluat şi de Codul civil român. 10. citat de A. Potrivit concepţiei lui Proudhon. în conformitate cu legea8. Domeniul Coroanei. alături de cele afectate folosinţei tuturor. bunurile aparţinând domeniului public nu intră în proprietatea nimănui. Vechiul drept francez nu făcea distincţie. prin lege. în timp ce bunurile afectate folosinţei tuturor (res publicae in uso publico) erau inalienabile. Potrivit Codului domenial. asupra bunurilor aparţinând categoriei res publicae." Textul actual al art.p. 125 14 Totuşi. totodată. Iorgovan. care includea toate proprietăţile producătoare de venituri. Legislaţia Revoluţiei franceze de la 1789 a pus în discuţie distincţia dintre Domeniul Coroanei şi domeniul naţional. în lucrarea Tratatul domeniului public. p. în domeniul public şi domeniul privat.. op. aparţin domeniului naţiunii. şi acelea ale persoanelor care mor fără moştenitori. care avea dreptul să dispună de aceste bunuri după cum considera de cuviinţă.domeniul privat sau domeniul proprietăţii. Iorgovan. Astfel. aprecia că noţiunea de domeniu are trei semnificaţii: . Bucureşti. text care. art. dreptul roman recunoştea în favoarea particularilor un drept de folosire care avea un caracter precar şi putea fi revocat oricând. cit. ' 5 6 A.domeniul suveranităţii. conform destinaţiei acestora. formând ceea ce astăzi înţelegem prin domeniu public. op.cit.domeniul public. Concesiunile de teritorii acordate de rege erau un mijloc de îmbogăţire a vistieriei regale. 1943. dar. folosinţei tuturor şi a căror proprietate nu aparţine nimănui. Secţiunea a 3-a Noţiunea de domeniu public în dreptul francez în vechiul drept francez. consacrat domeniului public. voi. St. Victor Proudhon.. în sensul accepţiunii moderne. ori ale căror succesiuni au fost abandonate.

Teoria folosinţei generale şi a inexistenţei unui drept de proprietate a fost susţinută de autori de drept privat precum Colin şi 8 9 Proudhon. Altfel spus. Legătura strânsă existentă între noţiunea de serviciu public şi statutul de bun afectat uzului public ia făcut pe aceşti autori să identifice criteriul de domenialitate în noţiunea de serviciu public. în timp ce bunurilor din domeniul privat li se aplică regimul dreptului privat. care au admis existenţa unui drept de proprietate al administraţiei asupra domeniului public. a propus delimitarea sferei domeniului public după criteriul afectării bunurilor unui serviciu public. 2. domeniul public include bunurile care sunt afectate uzului tuturor. I. fie prin întrebuinţarea directă a publicului. op.sub aspect moral. Hauriou şi R. Iorgovan. clasificate de profesorul Antonie Iorgovan în patru mari teorii9. 1. p. cit. a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Doctrina franceză contemporană. dar şi diferenţe semnificative. Teoria interesului general a fost susţinută de autori de drept public. admiţând ideea existenţei unui drept de proprietate în favoarea colectivităţilor administrative. b) asupra bunurilor aparţinând domeniului public administraţia nu are un drept de proprietate. Ideea existenţei unui drept de proprietate asupra domeniului public a fost consacrată şi de jurisprudenţă. sunt alienabile şi prescriptibile.204. Berthelemy. sunt inalienabile şi imprescriptibile. op. bunurile domeniului public nu se deosebesc de celelalte bunuri care aparţin particularilor decât prin faptul că au fost afectate folosului public şi interesului general. dar susţinută şi de L. In perioada următoare. voi. având la bază ideea că bunurile din domeniul public sunt afectate unui interes general. motiv pentru care sunt supuse unui regim juridic special. care nu sunt afectate folosinţei tuturor. fie prin decizii administrative. Trăite du domaine public. Bonnard.. fiind afectate uzului tuturor. pe care nu le socoteşte 17 antagonice. precum M.131 A. în timp ce bunurile din domeniul privat. 134-139 16 Căpitani.Care este regimul juridic al imprescriptibilităţii şi inalienabilităţii domeniului public ? Prima jumătate a secolului al XlX-lea a constituit o perioadă de mare efervescenţă a opiniilor privind domenialitatea. Astfel. ci complementare. Teoria dreptului de proprietate a fost susţinută în principal de Planiol şi de Josserand. doctrina franceză a fost preocupată de clarificarea problemelor care rezultau din concepţia lui Proudhon şi de găsirea unor răspunsuri la întrebări precum: . iar statul este mandatarul publicului. Iorgovan. 3.. datorită interesului general pe care îl realizează. cit. face o conciliere între teoria interesului general/uzului general şi teoria serviciului public. p. acestea nefiind destinate unui interes general. respingând ideea că bunurile aparţinând domeniului public nu ar fi susceptibile de proprietate privată.Domeniul naţional este format din domeniul public şi domeniul privat ? . In concepţia lui Proudhon. Potrivit acestei teorii. precum şi de autori de drept public. citat de A. Acest autor susţine existenţa unui drept de proprietate administrativă asupra bunurilor aparţinând domeniului public. care numai în parte se aseamănă cu regimul proprietăţii private. reprezentată de autori ca A. De Laubadere şi Ch. M. în numele căruia este exercitată posesia de către Guvern. în primul rând de J. bunuri care nu aparţineau statului în proprietate. Această teorie susţinea două idei principale: a) din domeniul public fac parte bunurile care sunt afectate uzului general. care a recunoscut în favoarea administraţiei: . numit de M. p. bunuri inalienabile şi imprescriptibile.Care este dreptul exercitat de stat asupra domeniului public ? . Debbasch. Hauriou drept de proprietate administrativă. care. 4. cu care are un fond comun. Hauriou a definit domeniul public ca fiind totalitatea proprietăţilor administrative afectate utilităţii publice. noţiunea de domeniu public viza bunurile care nu erau susceptibile de proprietate privată. Teoria serviciului public elaborată de Gustave Jeze. Duguit.Care este criteriul de domenialitate ? .

domeniul public al statului.. în care intră bunuri precum ţărmurile mării. . domeniul statului se confunda cu domeniul Domnului. op. cât şi în Ţara Românească. care este format din: domeniul public maritim. precum şi unui regim de protecţie penală specială.domeniul public natural.domeniul public artificial. „domenurile statului" şi serviciile publice. care este format din căile de comunicaţie departamentale. 10 E. care cuprinde drumurile comunale. fără a cunoaşte. După natura lor: . aerian şi terestru. străzile. . cit. apele producătoare de energie etc.. după cum urmează: A. mijloacele de transport de interes local şi tramvaiele departamentale.. Potrivit legislaţiei în vigoare. Legea pentru expropriaţiune pentru cauză de utilitate publică din 20 octombrie 1864. C. drumurile.dreptul de a dobândi bunurile prin efecte accesorii proprietăţii. în special. Atât în Moldova. Regulamentele Organice sunt primele acte cu caracter constituţional care se referă la bunurile publice.domeniul public aerian. regim juridic de competenţa contenciosului tribunalelor administrative şi a Consiliului de Stat. care include ţărmurile mării. căile ferate etc.. cât şi în Ţara Românească. — domeniul public al comunei. După modul de încorporare în domeniul public: . diverse edificii şi bunuri mobile. bisericile. precum şi diverse edificii şi bunuri mobile. Legea pentru regularea proprietăţii rurale din 1864. căile de comunicaţie. farurile etc.dreptul de a exercita în profitul domeniului public acţiunea în revendicare şi acţiunea de intrare în posesie.domeniul public terestru. urbane şi rurale. halele şi pieţele. necunoscut domeniului privat. cimitirele. în schimb. lacurile etc. care cuprinde fluviile. b) Domeniul public departamental. râurile navigabile. . porturile şi celelalte amenajări. în care sunt incluse căile de comunicaţie. .. domeniul public francez include: a) Domeniul public de stat sau naţional. au impus în . aeroporturile.domeniul public al judeţului. Reformele legislative ale lui Alexandru loan Cuza. bunurile aparţinând domeniului public pe baza mai multor criterii10.. Secţiunea a 4-a Noţiunea de domeniu public în dreptul românesc Vechiul drept românesc a cunoscut existenţa unei proprietăţi a obştii asupra anumitor bunuri ale localităţilor. domeniul privat este format din ansamblul bunurilor care aparţin colectivităţilor administrative şi sunt supuse unui regim juridic de drept privat şi regulilor contenciosului judiciar de drept comun. Doctrina franceză clasifică. adică spaţiul aerian situat deasupra teritoriului naţional. căile ferate de interes general.dreptul de a dobândi coproprietatea asupra gardului limitrof al domeniului public. dominat de principiul inalienabilităţii. şoselele naţionale. p.25 18 B. După persoana administrativă căreia îi aparţin: . însă. . Bălan. domeniile militare. inclusiv traversările din localităţi. realizate. noţiunea de domeniu public în sensul modern al termenului. prin Legea pentru organizarea consiliilor judeţene din 1864. însă. domeniul public militar. fluvial. construcţiile afectate unui serviciu public etc.domeniul public maritim. Domeniul public este considerat a fi acel ansamblu de bunuri care sunt supuse unui regim juridic de drept administrativ. atât în Moldova.domeniul public fluvial. . în cazul cărora statul a decis în mod discreţionar apartenenţa la domeniul public. în care intră bunuri precum porturile. care au fost realizate în urma unor activităţi omeneşti. fluviile şi râurile navigabile. iar domnitorii celor două ţări româneşti puteau dispune după cum credeau de cuviinţă prin diverse hrisoave de danie. diverse edificii şi bunuri mobile. c) Domeniul public comunal. .

Astfel. iar art. Constituţia din 1923 foloseşte. op. p. art.(l) stabileşte că porţile. b) orice clădire sau stabiliment public pus în sarcina judeţului. 1930.37/1930 a Secţiilor Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. p. 153 20 La art. jurisprudenţa vremii" interpretând că sintagma „proprietate de orice natură" are în vedere proprietatea privată de orice natură. Iorgovan.(2) din art. Astfel. că „libera şi neîmpiedicata întrebuinţare a râurilor navigabile şi flotabile. casele şi îngrăditurile făcute de comună. malurile unde trag vasele şi îndeobşte toate părţile din pământul României. cât şi pentru judeţe şi comune. la art. casele comunale.(l) se prevedea că „zăcămintele miniere precum şi bogăţiile de orice natură ale subsolului sunt proprietatea statului".(l) se prevedea că „proprietatea de orice natură. precum şi creanţele asupra statului sunt garantate".. prin natura lor proprie sau printr-o declaraţie a legii. Legea de expropriere pentru cauză de utilitate publică a reglementat pentru prima dată posibilitatea. sunt ale domeniului public. mai multe noţiuni: proprietate de orice natură. iar la art. în această privinţă. cauza de utilitate publică fiind limitată expres la comunicaţiile publice. ultim. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri. proprietate de stat. proprietate publică şi proprietate privată. în Pandectele Săptămânale. Constituţia din 1866 stabileşte. precum şi ale persoanelor care mor fără moştenitori sau ale căror moşteniri sunt lepădate.19 alin. Referindu-se la bunurile aparţinând domeniului public. adică: bisericile. întăriturile pieţelor de război şi ale fortăreţelor fac şi ele parte din domeniul public.1844 prevede că nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. art. citată de A. şcolile. Acelaşi articol prevedea exproprierea ca modalitate de formare a domeniului public. în materia prescripţiei achizitive. cimitirele. prin declararea de utilitate publică a unui teren sau a unei construcţii. " Decizia nr.17 alin.476. . specificând că „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică. domeniu public.20 alin. şanţurile. nu pot fi obiecte de proprietate privată. în timp ce art. bunurile statului şi domeniul lucrurilor care nu pot fi proprietate privată şi prin alte texte normative.578. drumurile mici şi uliţele care sunt în sarcina statului. pentru stat. legalmente constatată şi după o dreaptă şi prealabilă despăgubire".19 alin. la art.646 dispune că bunurile fără stăpân sunt ale statului. „toate locurile şi clădirile din cuprinsul vetrei satului". care nu sunt proprietate particulară. adăugirile către mal şi locurile de unde s-a retras apa mării. Codul civil român din 1864 foloseşte noţiunea de domeniu public. 19 de a-şi spori domeniul public pe cale de expropriere. salubritatea publică şi lucrările de apărare a ţării.53 din Legea pentru organizarea consiliilor judeţene stabileşte domeniul public judeţean ca fiind format din: a) toate căile de comunicaţie şi podeţele judeţene. pieţele şi uliţele. sunt considerate ca dependinţe ale domeniului public".477 prevede că toate averile vacante şi fără stăpâni. ci sunt scoase afară din comerţ. că „ drumurile mari. zidurile. porturile naturale sau artificiale. Mai mult. în timp ce la alin. spaţiul atmosferic şi apele navigabile şi flotabile sunt de domeniul public". art. prin art.478 alin. prevăzând. cit. bunuri publice.(l) se prevedea: „Căile de comunicaţii.mod expres noţiunea de domeniu public. fluviile şi râurile navigabile sau plutitoare. Prin Legea pentru regularea proprietăţilor rurale sunt trecute în proprietatea comunei rurale. Codul civil se referă la domeniul public. ţărmurile. ca bunuri ale domeniului public comunal. a şoselelor şi alte căi de comunicare este de domeniul public".20 se preciza că „sunt bunuri publice apele ce pot produce forţă motrice şi acele ce pot fi folosite în interes obştesc".

18 enumera bunurile aparţinând domeniului public ca fiind: „drumurile mari şi mici. care avea un caracter dominant în raport cu celelalte forme de proprietate. Constituţiile comuniste din J 948. a celor judeţene în administrarea domeniului public şi privat al comunelor..135 alin. După Revoluţia din Decembrie 1989. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică şi după o dreaptă şi prealabilă despăgubire stabilită de justiţie conform legilor. plajele. De asemenea. spaţiul aerian. Astfel. la art. marea teritorială. Obiectul proprietăţii publice este stabilit la art... imprescriptibile şi insesizabile. proprietate socialistă cooperatistă şi. adăugirile de mal şi locurile de unde s-a retras apa mării.. reglementările anterioare perioadei comuniste au fost reluate şi adaptate realităţilor economice nou create. caz în care proprietatea asupra terenului aparţine comunelor. o lege a minelor urmând să stabilească şi condiţiile în care proprietarul terenului va participa la exploatarea acestor bogăţii. căile de comunicaţii.în forma iniţială. ţărmurile. oraşelor. dispoziţiile incidente excelând prin concizie şi rigoare. precum şi bogăţiile de orice natură ale subsolului sunt proprietatea statului.. judeţelor. ori pot aparţine domeniului public sau domeniului privat. în general. Totodată.136 după republicare) că proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale şi că bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi date în administrare numai regiilor autonome sau instituţiilor publice. al judeţelor.. această lege a precizat la art. precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial (art. în privinţa cărora proprietarul avea un drept de cel puţin 50% din redevenţă şi din preţul la hectar al concesiunii. Constituţia din 1923 a reglementat două categorii de proprietate: proprietatea privată şi proprietatea publică. respectiv. proprietate publică şi proprietate privată. respectiv. ori pot fi concesionate sau închiriate. precum şi creanţele asupra particularilor cât şi asupra statului sunt inviolabile şi garantate ca atare . Astfel.". cu excepţia maselor de roci comune. au fost cuprinse în domeniul public.82 a enumerat principiile care guvernează regimul juridic al bunurilor aparţinând domeniului public. municipiilor şi comunelor. fluviile şi râurile navigabile sau plutitoare. care au fost înlocuite cu noţiunile de proprietate socialistă de stat.80-81 bunurile care aparţin domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale. oraşelor. legea face distincţie între domeniul public de interes naţional.18/1991 a prevăzut că terenurile de orice fel pot face obiectul dreptului de proprietate privată. sunt considerate ca dependinţe ale domeniului public". Prin Legea administraţiei publice locale nr.79). dar consfinţeşte cele două forme ale proprietăţii: proprietatea publică şi proprietatea privată. principiile constituţiei anterioare. 1952 si 1965 au eliminat din sistemul proprietăţii noţiunile de domeniu public. apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public. Legea fondului funciar nr. ca fiind format din „bogăţiile de orice natură ale subsolului. 16 se prevedea că: „Proprietatea de orice natură.69/1991 s-a stabilit competenţa exclusivă a consiliilor locale şi. precizând la art. Art. . uliţele care sunt în sarcina statului. respectiv. Bunurile care fac parte din domeniul public sunt administrate şi nu pot fi înstrăinate decât după regulile şi cu formele stabilite prin lege . 17 prevedea că zăcămintele miniere. apele producătoare de forţe motrice de folos obştesc şi îndeobşte toate bunurile care nu sunt proprietate particulară. inclusiv bunurile prevăzute la art. înainte de adoptarea Constituţiei din 1991. în cazul domeniului public.(4). proprietate personală.(l) ca fiind proprietate de stat. municipiilor şi. Constituţia din 1991 nu utilizează noţiunea de domeniu public. caz în care proprietatea asupra terenului aparţine statului şi domeniul public de interes local. carierelor de materiale de construcţii şi a depozitelor de turbă. porturile naturale sau artificiale.19 alin. iar la art.135 (art. prin aceeaşi lege a fost definit patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale ca fiind constituit din bunurile mobile şi imobile aparţinând domeniului public de interes local. municipiilor sau judeţelor. iar bunurile care se aflau în sfera proprietăţii publice. acestea fiind declarate inalienabile.Deci. manifestându-se o tendinţă permanentă de lărgire a sferei 21 proprietăţii de stat. Constituţia din 1938 păstrează.. domeniului privat al acestuia. Art. în privinţa proprietăţii publice şi private.

făcând distincţie între domeniul public. ori sunt de uz sau de interes public. 1944. dar şi din perioada actuală. 1934. un autor4 a definit domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile şi imobile aparţinând statului sau unităţilor administrativ-teritoriale în regim de drept public.). Un alt autor a definit domeniul public ca o totalitate de bunuri mobile sau imobile care. prin natura lor ori prin dispoziţia expresă a legii. şi domeniul privat. trebuie păstrate şi transmise generaţiilor viitoare. Tratat de drept administrativ. fie uzului tuturor (parcurile. p. precizându-se că domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. după caz. Un alt autor interbelic2 definea domeniul public al statului. Tratat de drept administrativ român. din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din respectiva lege şi din orice alte bunuri care. atât din perioada interbelică. într-o altă opinie6 prin domeniu public se înţeleg acele bunuri. pieţele etc. Negulescu. afectate. Din domeniul public făceau parte bunurile mobile şi imobile ale administraţiei.231 G. Astfel. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege. într-o primă abordare. 1936. 22 CAPITOLUL III DEFINIŢIA ŞI TRĂSĂTURILE NOŢIUNII DE DOMENIU PUBLIC Secţiunea l Noţiunea de domeniu public Definirea noţiunii de domeniu public a constituit una dintre preocupările autorilor de drept administrativ. Din definiţiile prezentate mai sus. potrivit legii.". care era supus regimului de drept public. aflându-se în proprietatea sau în paza persoanelor juridice de drept public. afectate unui interes general. în principiu. aparţin statului sau unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt administrate de cel căruia îi aparţin în regim de drept public. Domeniul privat era format din bunurile mobile şi imobile care nu erau afectate în mod direct unui interes general şi care erau. ca fiind totalitatea acelor bunuri mobile sau imobile. drumurile. prin art. afectate unei folosinţe publice care se realizează direct sau prin intermediul unui serviciu public. care. într-o a doua abordare. Tarangul. care era constituit din totalitatea bunurilor administraţiei. sunt de uz sau de interes public). determinate ca atare prin lege. în mod direct şi nemijlocit. Noţiunea de domeniu public a primit şi o definiţie legală.136 alin. Bucureşti. întrebuinţate pentru satisfacerea interesului general. Ediţia a IV-a. judeţului sau comunei. . republicată. profesorul Paul Negulescu1 definea domeniul public ca fiind totalitatea bunurilor mobile şi imobile aparţinând statului. direct sau prin intermediul unui serviciu public şi supuse unui regim de drept administrativ sau unui regim mixt.355 23 în doctrina contemporană.resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental.. fiind supuse unui regim juridic special. Cernăuţi. p. în care regimul de putere este determinant. sau al celorlalte administraţiuni publice. 1 2 P.209 3 E. cât şi prin raportare la regimul juridic de drept administrativ aplicabil acestor bunuri. p.3 din Legea nr. noţiunea de domeniu public este definită atât prin componentele sale (bunuri mobile şi imobile determinate prin Constituţie şi prin lege sau care. dar nu şi din drepturile subiective şi valorile în numerar care se regăseau în patrimoniul acesteia. Domeniul administrativ era împărţit în domeniul public şi domeniul privat. Alt autor3 a folosit noţiunea de domeniu administrativ. supuse regulilor de drept civil. care era supus regimului de drept privat..213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. publice sau private. funcţionării serviciilor publice şi care sunt absolut necesare pentru aceasta. prin natura lor. I. voi. Bucureşti. potrivit legii sau prin natura lor. noţiunea de domeniu public este prezentată ca ansamblul bunurilor aflate în proprietatea publică a statului şi unităţilor administrativteritoriale. rezultă că. precum şi alte bunuri stabilite de lege . fie că erau destinate unui serviciu public.(4) din Constituţie. Rarincescu. reprezentând valori destinate a fi folosite în interes public.D. Contenciosul administrativ român.

un regim mixt. Mai rt mult. Acest regim poate fi exclusiv un regim de drept public.. distingem.). privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil). cum este. Drept administrativ. dar în care regimul de drept public este dominant. clasarea unui bun proprietate privată ca aparţinând patrimoniului cultural naţional. apar ca fiind determinante stabilirea şi definirea corectă a regimului juridic aplicabil bunurilor respective. în privinţa apartenenţei unor bunuri la domeniul public. din domeniul public putând face parte şi bunuri mobile sau imobile care aparţin proprietăţii private. 169 24 Astfel. din definiţiile menţionate mai rezultă că noţiunea de domeniu public nu se suprapune celei de proprietate publică. Astfel. acest drept poate aparţine oricărei persoane juridice de drept public care acţionează în numele statului. cu toate consecinţele care decurg din această situaţie. în timp ce. statul sau o unitate administraţi v-teritorială. prin natura lor. potrivit Legii nr. bunurile proprietate publică sunt uşor identificabile. Bucureşti. p. aşa cum preciza un reputat autor .A. în cadrul domeniului public. ceea ce nu înseamnă că toată lumea trebuie să se şi folosească de ele în mod direct. Iorgovan.cit. şi un alt subiect de drept. care este folosită prin intermediul serviciului public realizat de R.61-65 A. de cele mai multe ori. spre exemplu. după caz. p. şi bunuri care sunt puse în valoare printr-o folosinţă indirectă..7 Secţiunea a 2-a Trăsăturile caracteristice ale domeniului public Pentru ca un bun să facă parte din domeniul public.. fie în paza sau protecţia acestora. METROREX. 26 . din partea unor experţi şi organisme de specialitate (spre exemplu. Iorgovan. d) Bunurile aparţinând domeniului public sunt fie proprietatea persoanelor juridice de drept public. op. în baza prevederilor constituţionale şi dispoziţiilor legale. documentare etc. aerul etc. voi. care trebuie să primească un regim domenial de protecţie şi conservare. Această destinaţie a unor astfel de bunuri este dată de regimul lor juridic. Albu. prin intermediul unui serviciu public. 172 25 metroului. p. a) Prin destinaţia expresă a legii sau prin natura lor. apa mării. pe de o parte. bunurile care aparţin domeniului public trebuie să fie de uz sau de interes public. Preda. cit. care se concretizează în tot atâtea trăsături caracteristice ale domeniului public şi care vor fi prezentate în continuare. ştiinţifice. De regulă. 2000 6 A. dar şi obligaţia de a face toate eforturile pentru conservarea stării şi valorii acestora. faţă de care generaţia actuală are dreptul de a le folosi. acesta este dreptul de proprietate publică ce aparţine statului sau unităţii administrativ-teritoriale. reţeaua de rulare a 7 8 Em. precum străzile. bunuri care se pretează la o folosinţă generală directă. Partea generală. Această trăsătură pune în evidenţă faptul că regimul de drept public sau regimul mixt. p. artistice.. în ceea ce priveşte bunurile proprietate privată. fie datorită utilităţii lor publice. dar. 182/2000. potrivit legislaţiei actuale. pe baza unor proceduri speciale şi în urma unei complexe activităţi de apreciere şi evaluare. 2006. iar litigiile care apar în cadrul unor astfel de raporturi sunt întotdeauna litigii de contencios administrativ. op.De asemenea. el trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. este necesar ca aceste bunuri să intre în categoria celor care trebuie protejate şi transmise generaţiilor viitoare. fie datorită valorii lor deosebite (istorice.54-55 M. cit. sunt de uz sau de interes public. Partea a ll-a. în care regimul de drept public este dominant. Bucureşti. Astfel. c) Bunurile aparţinând domeniului public sunt supuse unui regim juridic de drept public. fiind valori destinate uzului general. dacă este vorba de existenţa dreptului de proprietate. identificarea lor se realizează. se manifestă în cadrul unor raporturi juridice de drept administrativ care se stabilesc între o persoană de drept public. Editura Lumina Lex. b) Bunurile aparţinând domeniului public au o importanţă socială deosebită. pe de altă parte. de drept public şi de drept privat. Giurgiu. op .II. op. Editura Fundaţiei România de Mâine.cit. dar care sunt supuse unui regim de drept administrativ pentru că. 4 5 L. dar poate fi. dacă este vorba de paza bunurilor domeniului public.

calitatea de subiect de drept şi de participant la raporturile juridice se bazează pe existenţa obligatorie a unui patrimoniu .drepturile şi obligaţiile care alcătuiesc patrimoniul sunt legate între ele. aparţinând unei persoane. 215/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 13 Decretul Consiliului de Stat nr. Editura Didactică şi Pedagogică. S. care îi dă posibilitatea să participe în nume propriu la raporturile juridice şi sâ-şi asume o răspundere de sine stătătoare. orice societate comercială. ca masă de drepturi şi obligaţii şi bunurile la care acesta se referă. un regim juridic de drept . b) Orice persoană fizică sau juridică are un patrimoniu. c) Caracterul de unicitate al patrimoniului. imobile. respectiv. publicat în „Buletinul Oficial" nr.204 din 23 aprilie 2001 27 Caracterele juridice ale patrimoniului se manifestă atât în cazul patrimoniului aparţinând persoanei fizice. pentru orice persoană. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice2. Din faptul că patrimoniul apare ca o universalitate juridică.31/1954. în sensul că.25 din Decretul nr. formând un tot unitar. Astfel. La fel. Stătescu. ale cărei nevoi sau sarcini este destinat să le satisfacă. ca subiect de drept. p. fonduri băneşti. coroborat cu art. Bucureşti. în timp ce în cazul persoanelor juridice. oricât de săracă ar fi. 215/2001 a administraţiei publice locale4. în cazul persoanelor juridice. iar potrivit art. o unitate administrativ-teritorială are un patrimoniu ca persoană juridică de drept public. unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public. Brădeanu. în sensul că patrimoniul. în sensul că o persoană fizică sau juridică are un singur patrimoniu. are un patrimoniu care se divide în mai multe mase de bunuri: mobile. în raport cu prevederile art. existenţa unui patrimoniu constituie una din condiţiile pentru existenţa persoanei juridice. 26 din Decretul nr. Potrivit art. fiecare dintre aceste mase având un regim juridic bine determinat. d) Patrimoniul fiecărei persoane este divizibil în mai multe mase de bunuri. în cazul persoanelor fizice. literatura de specialitate a arătat că unul dintre elementele constitutive ale persoanei juridice îl reprezintă patrimoniul propriu şi distinct al acesteia. care este alcătuit dintr-o masă de bunuri ce formează domeniul public şi dintr-o masă de bunuri ce formează domeniul privat. . Astfel. Drept civil. Dreptul de proprietate socialistă fi alte drepturi principale. fiecare având regimuri juridice distincte. o persoană.drepturile şi obligaţiile cu conţinut economic ce formează patrimoniul sunt distincte de universalitate. 19 din Legea nr. 1970. în realizarea sarcinilor pentru care au fost înfiinţate. Editura Ştiinţifică. decurg două consecinţe: . Astfel. cât şi în cazul patrimoniului persoanei juridice. în raport cu scopul pentru care o astfel de divizare a fost realizată.371 4 Legea nr. are totuşi un minim de bunuri care formează patrimoniul său. în cazul persoanelor fizice şi. lonaşcu. patrimoniul a fost definit ca fiind totalitatea drepturilor şi obligaţiilor având valoare economică şi a bunurilor la care se referă aceste drepturi. p. se prezintă ca o unitate distinctă de elementele sale componente şi există independent de modificările ce pot surveni în aceste elemente. în calitatea sa de subiect de drept . a) Patrimoniul este o universalitate juridică. Bucureşti 1964. fiecare dintre acestea având un regim juridic distinct. indiferent de numărul drepturilor şi al obligaţiilor pe care le are. 31/1954. T.26 din acelaşi decret.8 din 30 ianuarie 1954 3 C. statul este persoană juridică. astfel că modificările care se produc în privinţa unuia sau unora dintre aceste drepturi şi/sau obligaţii nu pun în discuţie însăşi universalitatea.CAPITOLUL IV PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE DOMENIALE Secţiunea l Noţiunea de patrimoniu şi caracterele juridice ale acestuia în doctrina civilă românească1. cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Din această definiţie rezultă că scopul patrimoniului constă în satisfacerea nevoilor.

Legea nr. respectiv. iar art.s) defineşte patrimoniul public ca fiind totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului. Iniţial. fiind evaluabile în bani. Bălan. domeniul reprezentând un ansamblu de bunuri aparţinând aceluiaşi titular. Astfel. 28 Secţiunea a 2-a Patrimoniul statului şi unităţilor administrativ-teritoriale Aşa cum am precizat mai sus. folosite pentru realizarea sarcinilor care îi incumbă. s-a folosit noţiunea de domeniu administrativ pentru a desemna ansamblul bunurilor care fac parte din patrimoniul administraţiei. folosite pentru asigurarea bunei funcţionări a acestora. dar această distincţie a fost preluată şi de legislaţia în 5 6 C. . patrimoniul public este format dintr-o componentă activă şi alta pasivă. sau să nu facă ceva6. op. ca şi în cazul patrimoniului altor persoane fizice sau juridice. oraşului. reunite prin natura lor comună8. în doctrina administrativă interbelică9. 477 reglementează situaţii în care bunuri sau mase de bunuri devin proprietatea statului. Dreptul real este acel drept subiectiv în virtutea căruia titularul său poate să-şi exercite atributele asupra unui lucru determinat. municipiului. un ansamblu de bunuri care aparţin domeniului public şi privat al acestor persoane juridice de drept public. municipiului. Ordonanţa Guvernului nr. op. fără să se facă distincţie între domeniul public şi domeniul privat. distincţia între domeniul public şi domeniul privat a fost opera doctrinei. Drepturile patrimoniale se clasifică în două mari categorii: drepturile reale şi drepturile de creanţă. Dreptul de creanţă este dreptul subiectiv în temeiul căruia subiectul activ. Deci. Deci. Cu alte cuvinte. republicată7.2 lit. cât şi la cele din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Domeniul administrativ apare astfel ca ansamblul bunurilor aparţinând statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. poate pretinde unui subiect pasiv determinat. domeniul administrativ poate fi definit ca fiind ansamblul bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea publică şi privată a statului şi unităţilor administrativ-teritoriale pe care aceste persoane juridice de drept public le folosesc pentru realizarea scopului lor: satisfacerea intereselor generale ale colectivităţii naţionale şi locale..l 19/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv. 478 din Codul Civil enumera bunurile care nu sunt proprietate particulară şi sunt considerate ca dependinţe ale domeniului public.administrativ în cazul bunurilor aparţinând domeniului public şi un regim juridic de drept civil în cazul bunurilor care formează domeniul privat. care se referă atât la bunurile din domeniul public. cu bunurile patrimoniale şi cu drepturile exercitate asupra acestora. dobândite sau asumate cu orice titlu. dar şi în literatura de specialitate contemporană10. p. Stătescu. Art.508 Idem 1 Ordonanţa Guvernului nr.3-6). respectiv. al judeţului. 2003 8 E. domeniul public şi domeniul privat formează împreună domeniul administrativ al statului şi. trecând în domeniul public.799 din 12 nov. oraşului sau al comunei. drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective care au un conţinut economic. Deci. domeniul administrativ este o noţiune care include noţiunile de domeniu public şi domeniu privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale şi. să dea. cit. comunei. numit debitor. patrimoniul este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică şi a bunurilor la care se referă aceste drepturi. astfel că se poate vorbi de un domeniu administrativ al statului. al judeţului. la art. ale unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora. fără a mai fi necesară intervenţia unei alte persoane5.J 19/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial nr. noţiunea de domeniu având legătură cu activul patrimonial. 476 şi art.40 29 vigoare. p. cit. să facă. aparţinând unei persoane. în mod direct şi nemijlocit. 213/1998 referindu-se expres la domeniul public şi la domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale (art. numit creditor..

9 E.drepturile de protecţie şi pază a unor bunuri de interes general. municipiul.(2) din Constituţie. unde se precizează că proprietatea publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. în mod corect s-a subliniat. titulari ai domeniului public sunt titularii dreptului de proprietate publică: statul. municipiului. De asemenea. oraşului sau comunei. aşa cum am arătat anterior. regimul domeniului public . judeţul. judeţul. Bălan. deşi. republicată. . prin noţiunea de drepturi domeniale au fost definite drepturile care pot fi exercitate asupra bunurilor aparţinând domeniului public sau privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale.dreptul de concesiune asupra bunurilor domeniului public. . oraşul. ci.136 alin. Bălan. precum şi de art. .dreptul de proprietate privată asupra bunurilor domeniului privat.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.l şi 2 din Legea nr. pe când domeniul public este. proprietatea publică reprezintă o instituţie juridică. oraşul şi comuna.dreptul de administrare al instituţiilor publice şi al regiilor autonome. 1944. regimul domeniului public nu se aplică exclusiv bunurilor care fac obiectul proprietăţii private. oraşelor şi comunelor. 31 CAPITOLUL V DOMENIUL PUBLIC Secţiunea l Titularii domeniului public Titularii domeniului public sunt indicaţi la art. dominat de normele de drept public. idem "E.dreptul de administrare al instituţiilor publice şi al regiilor autonome. în principal. aşa cum. un ansamblu de bunuri care fac obiectul proprietăţii publice2.permisiunile domeniale. d) Drepturi de creanţă: . cit.dreptul de proprietate publică asupra bunurilor domeniului public. au fost clasificate astfel: a) Drepturi reale principale: .dreptul de folosinţă a bunurilor aparţinând domeniului privat. comuna şi relaţiilor sociale născute în legătură cu utilizarea acestor bunuri care formează domeniul statului. • în literatura de specialitate11. op. p. care sunt drepturi patrimoniale reglementate de normele de drept public sau supuse unui regim mixt. .D. c) Drepturi reale constituite pe baza dreptului de proprietate privată al statului ori unităţilor administrativ-teritoriale: .dreptul de concesiune a bunurilor aparţinând domeniului privat. referindu-se la personalitatea juridică a judeţelor. precum şi că aceste persoane juridice de drept public exercită posesia.dreptul de folosinţă gratuită al instituţiilor de utilitate publică.Secţiunea a 3-a Drepturile domeniale Am definit regimul domenial ca fiind reprezentat de totalitatea normelor juridice speciale aplicabile bunurilor aparţinând persoanelor juridice de drept public: statul.. la art. Trebuie precizat că noţiunile de proprietate publică şi domeniu public nu se suprapun. Cernăuţi. . . p. . Tratat de drept administrativ.(l).19 alin. Mai mult.locaţiunile domeniale. Tarangul. în literatura de specialitate a fost exprimată şi opinia că domeniul public este echivalent cu noţiunea de proprietate publică1.215/2001. Legea administraţiei publice locale nr. judeţului. în unele situaţii şi condiţii. 355 E. cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. prevede că unităţile administrativteritoriale sunt persoane juridice de drept public. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. Deci. municipiul.42 30 10 Drepturile domeniale. Totuşi. b) Drepturi reale constituite pe baza dreptului de proprietate publică: .

este aplicabil şi unor bunuri ce fac obiectul proprietăţii private.bogăţiile de orice natură ale subsolului.plajele.apele de suprafaţă. căile navigabile interioare. . ci criteriul interesului public. care fac parte din fondul forestier naţional şi nu sunt proprietate privată. marea teritorială. . Editura AII Beck. după cum urmează5: L Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri: . pe de altă parte. în scopul păstrării şi transmiterii unor astfel de bunuri generaţiilor următoare. în forma iniţială.spaţiul aerian. albiile pâraielor.429/2003 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. malurile şi cuvetele lacurilor.plajele. Trăilescu. p. . resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. De asemenea.apele cu potenţial energetic. iazurile.(3) din Constituţie. . după caz. . la fostul art. 169 Legea de revizuire a Constituţiei nr. marea teritorială şi fundul apelor maritime.spaţiul aerian. apele maritime interioare. ale patrimoniului naţional.136 alin. de pază şi protecţie a interesului public sau. din textul iniţial au fost eliminate căile de comunicaţie. tocmai pentru a se pune în evidenţă că nu natura bunurilor este criteriul primordial al domenialităţii. republicată. 106 E. op. cele care servesc nevoilor de cultură. prin Legea de revizuire a Constituţiei4. precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice. însă.2. Drept administrativ. 135 alin.pădurile şi terenurile destinate împăduririi. rezultă că. cit.44 32 astfel că sunt guvernate de un regim de drept administrativ. considerându-se că unele căi de comunicaţie ar putea fi obiect al proprietăţii private.. de producţie ori de administraţie silvică. fiind valori naţionale. cu bogăţiile lor naturale şi cu potenţialul energetic valorificabil. republicată.alte bunuri stabilite prin lege organică. faleza şi plaja mării.spaţiul aerian. . cu albiile lor minore. în afară de bunurile prevăzute la art. de interes naţional. domeniul public este alcătuit. au fost reformulate unele categorii de bunuri.758 din 29 octombrie 2003 33 determină un regim juridic special.bogăţiile de interes public ale subsolului. fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.bogăţiile de orice natură ale subsolului. Secţiunea a 2-a Sfera bunurilor care formează domeniul public 2. Astfel.. următoarele categorii de bunuri: . l. 2. .3 alin.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia Potrivit art. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. Iorgovan.apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public. o semnificaţie deosebită sub aspect istoric. Bălan. a fost restrânsă sfera bunurilor care fac obiectul exclusiv al proprietăţii private şi.(3) din Constituţie. cit.. .(l) din Legea nr. comparând cele două texte constituţionale prezentate mai sus.4. enumera ca bunuri exclusive ale proprietăţii publice: . a uzului public faţă de acestea". p. apele subterane. care 3 4 A. în stare de zăcământ. cultural etc. . . Sfera proprietăţii publice potrivit Constituţiei Potrivit art.alte bunuri stabilite prin legea organică. . care au. Bucureşti. . Constituţia. din bunurile enumerate în anexa acestei legi.136 alin. . op. 2005. 1 2 A.213/1998. p. formularea iniţială „bogăţiile de orice natură ale subsolului" a fost înlocuită cu sintagma „bogăţiile de interes public ale subsolului". Deci. Sfera proprietăţii publice potrivit Legii nr.căile de comunicaţii. marea teritorială. valorificabil.

muzeele. . . . . care constituie proprietatea privată a acestora. pereuri şi alte construcţii hidrotehnice pentru acostarea navelor şi pentru alte activităţi din navigaţia civilă.206/2000. căile de rulare şi platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea şi terenurile pe care sunt amplasate. II.713/2001. .ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice. inclusiv tunetele şi lucrările de artă. . civile şi militare . . serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei.terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea: Parlamentul.241/2003 34 . Guvernul. . aprobată cu modificări prin Legea nr.G. monumente istorice aflate în porturi. cuvetele canalului.conductele de transport al ţiţeiului. colecţiile de artă declarate de interes public naţional. bazine. terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetări ştiinţifice şi ale unităţilor de învăţământ agricol şi silvic. instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. .resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. al produselor petroliere şi al gazelor naturale. nr. drumuri naţionale europene. zonele de siguranţă de pe malurile canalului. precum şi cele ale Direcţiei generale a penitenciarelor. în afara incintelor portuare destinate activităţilor de navigaţie. ..pichetele de grăniceri şi fortificaţiile de apărare a ţării.autostrăzi.canalele navigabile. cu excepţia celor 35 dobândite din venituri proprii extrabugetare. .canalele magistrale şi reţelele de distribuţie pentru irigaţii. precum şi instalaţiile aferente acestuia.terenurile pe care sunt situate acestea. cheiuri şi pereuri situate pe malul căilor navigabile.terenurile care au aparţinut domeniului public al statului înainte de 6 martie 1945.lacurile de acumulare şi barajele acestora. de desecări şi de combatere a eroziunii solului. principale. .U. Preşedinţia.porturile maritime şi fluviale. destinate cercetării şi producerii de seminţe şi de material săditor din categoriile biologice şi de animale de rasă.parcurile naţionale. 5 Anexa Legii nr. şi prin Legea nr. .cantoanele hidrotehnice.pistele de decolare. . .lucrările de regularizare a cursurilor de ape. terenurile obţinute prin lucrări de îndiguiri. în cazul în care activitatea de producere a energiei electrice este racordată la sistemul energetic naţional.statuile şi monumentele declarate de interes public naţional.terenurile destinate exclusiv instrucţiei militare.infrastructura căilor ferate. cu prizele aferente.digurile de apărare împotriva inundaţiilor. . staţiile hidrologice. diguri. construcţiile hidrotehnice aferente canalului.drum uri l e j udeţene. apărările şi consolidările de maluri şi de taluzuri. . ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice subordonate acestora. aterizare. Domeniu] public judeţean este alcătuit din următoarele bunuri: . cheiuri.rezervaţiile naturale şi monumentele naturii. precum şi prefecturile. . .reţelele de transport al energiei electrice. . împreună cu platoul continental.213/1998 este redată în forma consolidată ca urmare a modificărilor aduse prin O.drumurile naţionale . . drumuri expres. . acvatorii şi şenale de acces.tunelele şi casetele de metrou. ecluzele. ale serviciilor publice de informaţii. meteorologice şi de calitate a apelor. drumurile de acces şi teritoriile pe care sunt realizate acestea.spectre de frecvenţă şi reţelele de transport şi de distribuţie de telecomunicaţii. . sau cele cu tranşe pentru atenuarea undelor de viitură. secundare. . drumuri tehnologice în porturi.patrimoniul natural al Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării".

dacă nu au fost declarate de interes public naţional. potrivit art. zidurile. III. 36 . . precum şi zonele de agrement. „drumurile mari. fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale. Legea fondului funciar nr. termoficare. Domeniul public local al comunelor. . cuvetele lacurilor de interes public.cimitirele orăşeneşti şi comunale. drumurile mici şi uliţele care sunt în sarcina statului. . . sunt ale domeniului public". muzeele. Art. bibliotecile. pieţe. canalizare. terenurile cu destinaţie forestieră. spitalele. şcoli generale primare şi gimnaziale.478 alin.reţelele de alimentare cu apă. seminarii teologice. albiile râurilor şi fluviilor. grupuri şcolare. cum sunt: biblioteci. grupuri şcolare. şanţurile. întăriturile pieţelor de război şi ale fortăreţelor fac şi ele parte din domeniul public". art.locuinţele sociale. aşa cum am amintit deja. precum şi ale persoanelor care mor fără moştenitori.lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean.pieţele publice. ţărmurile. muzee. căi de comunicaţii. sau ale căror moşteniri sunt lepădate. care nu sunt proprietate particulară.(l) enumera categoriile de terenuri care intră în domeniul public.5 alin. . . . . monumentele naturii.bogăţiile de orice natură ale subsolului. oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: . porturi şi aeroporturi. dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat. cu instalaţiile. cum sunt: teatrele. monumentele.terenurile cu destinaţie forestieră. reţele stradale şi parcuri publice. malurile unde trag vasele şi îndeobşte toate părţile din pământul României. porturile naturale sau artificiale. comerciale. republicată. are dispoziţii referitoare la terenurile care aparţin domeniului public. ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice. în stare de zăcământ. şcoli profesionale şi şcoli postliceale. precum şi instituţiile publice de interes local. şcoli generale primare şi gimnaziale.terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat. Astfel. De asemenea. gaze. vicinale şi străzile. staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate. . adăugirile către mal şi locurile de unde s-a retras apa mării.terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat: grădiniţe. licee.reţelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal. sunt „dependinţe ale domeniului public". spitale judeţene şi alte asemenea bunuri. . terenurile . construcţiile şi terenurile aferente. terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale. policlinicile şi altele asemenea.476.3. fluviile şi râurile navigabile sau plutitoare.(l) prevede că „porţile. dacă nu au fost declarate de uz sau interes public naţional sau local. inclusiv plajele.drumurile comunale. la art. oboarele şi parcurile publice. precum şi instituţiile publice de interes judeţean. dacă nu au fost declarate de interes public naţional. precum şi staţiile de tratare cu instalaţiile. .477 dispune că „averile vacante şi fără stăpâni. ţărmurile Mării Negre. licee. târgurile. prevăzând că „aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public. construcţiile şi terenurile aferente acestora.terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia. . Sfera proprietăţii publice potrivit Codului civil şi altor legi Codul civil. seminarii teologice.terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ pre un i verşi tar de stat: grădiniţe. şcoli profesionale şi şcoli postliceale.terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria.18/1991.statuile şi monumentele. sunt considerate ca dependinţe ale domeniului public". 2..

pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care. potrivit art. are reglementări de natură domenială privind activul patrimonial al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ. şi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor. oraşelor. în patrimoniul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.(l) că. sunt de domeniul public ori care. republicată8. se prevede că „terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare.84/1995.445/20027. respectiv 6 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. atât culoarul de frontieră. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. nr. în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. sunt de uz sau interes public". publicată în Monitorul Oficial al României. respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti. referindu-se la baza materială a învăţământului de stat. oraşelor şi municipiilor. în domeniul public al comunelor. 352 din 30 iunie 2001 7 H. Astfel. prin delegare către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ respective". au fost trecute din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în administrarea consiliilor locale pe bază de protocoale.7 alin. nr. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. se prevede că „terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuni verşi tar de stat . De asemenea.167 din 31 iulie 1995 şi republicată în Monitorul Oficial al României.G. fără plată. după caz. referindu-se la regimul juridic al frontierei de stat. nr.grădiniţe. nr. grupuri şcolare. (2) se aplică şi terenurilor proprietate de stat folosite. de unităţile de învăţământ cu profil agricol sau silvic şi care trec în administrarea acestora. 346 din 24 mai 2002 Legea nr. municipiilor.(3) din acelaşi articol se precizează că dispoziţiile alin. la alin.fac parte din domeniul public al comunelor.354/2004. astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. casele corpului didactic.(42) al articolului respectiv. şi sunt în administrarea consiliului judeţean. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor. Aceeaşi lege. seminarii teologice. potrivit legii.105/2001 privind frontiera de stat a României.105/2001 privind frontiera de stat a României6. precum şi din administrarea Institutului pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor de Plante de Cultură şi a centrelor sale teritoriale aparţin domeniului public şi rămân în administrarea acestora". art. şcoli de arte şi meserii şi şcoli postliceale . nr. La alin.G. în baza H. prin delegare către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ". şcoli generale. la data acestei legi.(4') al aceluiaşi articol. destinate cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasă. publicată în Monitorul Oficial al României. 37 De asemenea. al consiliilor judeţene şi al Consiliului General al municipiului Bucureşti.(44) al articolului menţionat.(3). culoarul de frontieră şi fâşia de protecţie a frontierei de stat. prin natura lor. Partea I. proprietate publică a statului. la alin. primare şi gimnaziale. agricole şi silvice. se precizează că „terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat fac parte din domeniul public judeţean. se reintegrează. licee. . Legea învăţământului nr.606 din 10 decembrie 1999 38 al sectoarelor municipiului Bucureşti. la art.l din 5 ianuarie 1996 şi nr. cu excepţia bunurilor care au intrat în proprietatea agenţilor economici privaţi". Partea I. prevede că „terenurile proprietate de stat administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice. La alin.(2). Astfel. 105/2001 privind frontiera de stat a României. respectiv al municipiului Bucureşti.166 alin. Partea I. „baza materială aferentă procesului de instruire şi de educaţie şi realizată din fondurile statului sau din fondul instituţiilor şi întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989.(2). nr. oraşelor şi municipiilor. Partea I.35 alin. prevede la art.84/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.445/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică universitară şi.6 alin. cât şi fâşia de protecţie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului şi se administrează de autorităţile administraţiei publice locale.

prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin delegare către consiliile de administraţie ale acestor unităţi". P. Negulescu9 identifică patru dependinţe ale domeniului public: P. prin lege. Secţiunea a 4-a Clasificarea bunurilor domeniului public Dintre clasificările date bunurilor domeniului public în perioada interbelică ne-au reţinut atenţia clasificarea făcută într-un mod sintetic de prof. b) ţărmurile mării (art. a gazelor etc. precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. intitulată Lista cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Secţiunea a 3-a Criteriile legale de încadrare a bunurilor în domeniul public Aşa cum am precizat mai sus. comunal. sunt de folosinţă generală. judeţului. cuprinzând: a) marea teritorială.213/1998. Clasarea domenială este operaţiunea legală sau administrativă prin care se stabileşte sau se atestă apartenenţa unui bun la domeniul public şi scara domenialităţii în raport cu interesul public căruia îi corespunde bunul respectiv. c) porturile maritime. statul sau unităţile administrativ-teritoriale.orice alte bunuri care. fie prin intermediul unui serviciu public. Domeniul public al râurilor navigabile şi flotabile (art. să facă dovada că bunul a intrat în proprietatea sa în mod legal. . III.476 din Codul civil). pot fi reţinute drept criterii legale de încadrare a unui bun în domeniul public: . Negulescu. beneficiarii având acces la ele prin intermediul serviciului public care le foloseşte sau le exploatează. op. precum parcurile publice.bunurile stabilite în anexa care face parte integrantă din această lege. precum sunt: căile ferate. 135 40 I.bunurile prevăzute la art.. Erast Diti Tarangul. Prin această operaţiune se realizează. precum şi aceea făcută analitic de prof. clasarea bunurilor respective ca bunuri ale domeniului public al statului. care cuprinde: . în principal. în mod egal şi nelimitat. ori prin hotărâre a consiliului judeţean. cu alte cuvinte.(3) din Constituţie. oraşului sau municipiului. acele bunuri destinate pentru a fi folosite sau exploatate în cadrul unui serviciu public. cit. ca temei al apartenenţei unor bunuri la domeniul public. care este determinat de natura bunului.criteriul interesului public.476 din Codul civil) IV. cabinetele şcolare. prof. orăşenesc sau municipal.cluburile sportive şcolare. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege.136 alin. în domeniul public sunt incluse: . p. drumurile publice etc. bibliotecile publice etc. Bunurile de interes public sunt. care este determinat de afectarea bunurilor unei folosinţe publice ce se poate realiza fie direct şi nemijlocit. care cuprinde spaţiul atmosferic mărginit între graniţele statului. . teatrele. centrele logopedice. potrivit art. Paul Negulescu. prin natura lor. Astfel. toate persoanele. sunt într-o enumerare exemplificativă. republicată.3 alin. la care au acces. Domeniul public maritim. Apartenenţa la domeniul public a unui bun care îndeplineşte unul dintre cele două criterii legale este dată de declararea sa ca atare. Domeniul public aerian. Bunurile de uz public sunt bunurile care. Declararea unui bun ca aparţinând domeniului public nu scuteşte pe titularul domeniului respectiv.. centrele şi cabinetele de asistenţă psiho-pedagogică. potrivit legii sau prin natura lor. Menţionăm că actele normative prezentate mai sus. reţelele de distribuţie a energiei electrice. Astfel. indiferent dacă sunt sau nu cetăţenii statului sau membrii comunităţii respective.(l) din Legea nr. II. Domeniul public terestru.criteriul uzului public. prin hotărâre a Guvernului.. comunei. 39 . ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat. fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

o clasificare cvasiexhaustivă a realizat prof. spitalele. b) bunuri ale domeniului public ce aparţin proprietăţii private. faleza şi plaja mării. şoselele. VII. dar afectate de dreptul de pază şi protecţie al statului (drept de poliţie). Domeniul public maritim: a) marea teritorială. cit. Tarangul10 identifică şapte categorii de dependinţe: I. Tarangul. Din punct de vedere al naturii juridice a dreptului statului (autorităţii publice): a) bunuri ale domeniului public ce aparţin statului sau unităţilor administraţi v-teritoriale. căile ferate etc. Prof. Din punct de vedere al serviciului public organizat: a) bunuri care sunt puse în valoare prin serviciul public. fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. b) bunuri ale domeniului public nominalizate de autorităţile administraţiei publice. canalele de navigaţie. terenurile afectate utilităţilor publice. pădurile. cuprinzând spaţiul de aer de deasupra teritoriului statului. D. c) imobilele afectate în mod direct şi special unui serviciu public pentru a fi utilizate în vederea satisfacerii unui interes general. Antonie Iorgovan11. rezervaţiile şi monumentele naturii etc. lacurile navigabile. op. râurile. D. VI. cuprinzând obiectele afectate cultului. II. în baza criteriilor stabilite de Constituţie şi legi.. Domeniul public aerian. V. clădirile diferitelor autorităţi. porturile maritime). cazărmile. b) bunuri aparţinând domeniului public artificial. drumurile. gările. şanţurile. b) bunuri care mijlocesc realizarea unui serviciu public. Din punct de vedere al modului de utilizare de către public: a) bunuri utilizate direct. cuprinzând şcolile. c) domeniul public fluvial (apele de suprafaţă . IV. porturile navigaţiei fluviale. cuprinzând cărţile dintr-o bibliotecă. cit. b) bunuri ale domeniului public de interes judeţean (domeniul public judeţean).. 199-201 41 I..359-362 " A. b) litoralul mării. b) domeniul public maritim (marea teritorială. III. Domeniul public terestru. VII. VI. fortificaţiile. Din punct de vedere al modului de constituire: a) bunuri aparţinând domeniului public natural. b) bunuri utilizate indirect. IV. p.). apele maritime interioare. lacurile de distracţie şi .fluviile. închisorile etc. Domeniul sacru. c) bunuri ale domeniului public de interes comunal (domeniul public comunal). c) lacurile sărate care au făcut parte din mare. Obiectele mobile afectate unui serviciu public. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. V. terasamentul căilor ferate etc. Domeniul public fluvial. d) bunurile mobile pentru a fi folosite pentru un interes general. cuprinzând uliţele. Clădirile afectate unui serviciu public. d) porturile maritime şi farurile. p. Din punct de vedere al naturii bunurilor: a) domeniul public terestru (căile de comunicaţie şi instalaţiile aferente. obiectele dintr-un muzeu. op. lacurile de acumulare. E. mobilierul instituţiilor publice etc. Din punct de vedere al modului de determinare: a) bunuri ale domeniului public nominalizate de legi. II. III. ţărmurile mării. universităţile.478 din Codul civil). cursurile de apă. Dintre autorii contemporani. Din punct de vedere al interesului pe care îl prezintă: a) bunuri ale domeniului public de interes naţional (domeniul public naţional). barajele. Iorgovan. astfel: 10 E. oraşelor întărite (art. fortificaţiile militare. lacuri şi nămolurile terapeutice. b) porţile. prin intermediul unui serviciu public. zidurile. canalele navigabile.a) şoselele. cuprinzând cursurile de apă navigabile şi flotabile şi cele care produc forţe motrice.

adică un regim de drept administrativ. e) domeniul public cultural (obiecte de artă . s-a precizat că acestea nu au fost reţinute ca o categorie aparte de bunuri domeniale.(2) din aceeaşi lege. potrivit căruia. spre exemplu: străzile. amenajările genistice şi diferitele tipuri de adăposturi. 42 d) domeniul public aerian (spaţiul aerian cuprins în limitele şi deasupra României). apele subterane -izvoarele de ape potabile. biserici. cit. Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate13. după cum. izvoarele de ape termale şi orice izvoare care pot fi folosite în interes public)..554/2004. în acest sens.8 alin.1. Secţiunea a 5-a Regimul juridic al domeniului public 5. cu alte cuvinte. regimul juridic aplicabil bunurilor aparţinând domeniului public. în raport cu ' modul de utilizare a bunurilor afectate uzului public. putem defini noţiunea de regim juridic al domeniului public sau regim domenial. precum şi instrumentelor juridice de constituire a domeniului public şi de punere în valoare a acestor bunuri. letopiseţe. contractele încheiate de autorităţile publice pentru punerea în valoare (utilizarea. op. comunelor. litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului. inclusiv litigiilor apărute în această sferă. mobilier etc. ceea ce impune „necesitatea schimbării . Liviu Giurgiu12. lucrări arhitectonice. Noţiunea de regim juridic în general. clădiri pentru alte destinaţii etc. obiectele de muzeu şi orice bun mobil şi imobil care intră în patrimoniul cultural naţional). curţi. regimul contravenţional. mesele din pieţe şi hale etc. potrivit art. pieţele publice. 2) bunuri destinate uzului direct. regimul juridic de drept administrativ nu este un regim juridic exorbitant.. De asemenea. Cu privire la bunurile mobile şi imobile afectate unui serviciu public. ansambluri şi situri istorice. De asemenea. judeţelor. cum sunt locurile de înhumare în cimitire. exploatarea etc. respectiv. potrivit art. şoselele. este un regim de drept public. căile de comunicaţie militară. vestigii arheologice. mănăstiri.c) din Legea contenciosului administrativ nr.).213/1998. p. cronici. se pot distinge două categorii de bunuri ale domeniului public: 1) bunuri destinate uzului direct şi colectiv. regimul actelor administrative. derogatoriu de la dreptul comun. aplicarea şi executarea contractelor administrative sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ. iar litigiile legate de încheierea. monumente.) bunurilor proprietate publică sunt asimilate actelor administrative. conform art. demnă de menţionat este şi clasificarea propusă de prof. parcul de maşini etc. f) domeniul public militar (cazărmile. armamentul şi muniţia. izvoarele de ape minerale.2 alin. cărţi din bibliotecile publice. obiecte de cult. oraşelor sau al municipiilor sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ. Deci. zidurile de apărare. Astfel. precum şi relaţiilor sociale născute în legătură cu constituirea domeniului public şi utilizarea acestor bunuri. în cadrul regimului de drept administrativ distingem între regimul organizării şi funcţionării structurilor 12 L. prin intermediul unui serviciu public. între regimul de drept administrativ şi regimul de drept civil.(l) lit.picturi. realizat în mod individual şi privat. manuscrise.23 din Legea nr. în funcţie de precizările de mai sus. fiind subînţelese. ţărmurile şi plaja mării etc.. în cadrul unei ramuri de drept şi. regimul domeniului public aparţinând statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. noţiunea de regim juridic desemnează un ansamblu de reguli de fond şi de formă care guvernează şi individualizează o instituţie sau un domeniu. cazematele. dintre autorii contemporani.orice apă cu potenţial energetic valorificabil.. căile de telecomunicaţii militare. Giurgiu. cetăţi. ca fiind un ansamblu de norme juridice speciale aplicabile bunurilor aparţinând domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. în cadrul sistemului de drept. putem distinge între regimul juridic de drept public şi regimul juridic de drept privat. ci reprezintă o altă formă a regimului juridic specific unei societăţi civilizate şi democratice. deoarece ele se integrează la oricare dintre categoriile menţionate mai sus. palate. cum sunt. sculpturi.62 43 administrative.

în sensul de noţiune juridică. cit.84-85 17 V. dreptul de proprietate poate fi abordat doar din punctul de vedere al dreptului civil14. Editura Universul Juridic. din perspectivă economică. în cadrul şi cu respectarea legislaţiei existente. formă a dreptului de proprietate în limbajul curent. folosinţa şi dispoziţia. proprietatea este „dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. cu alte cuvinte. precum în formularea „toate proprietăţile au fost donate .224 45 jus fruendi şi jus abutendi) asupra bunului apropriat în formă privată. cu respectarea limitelor materiale şi a limitelor juridice".. Dreptul de proprietate a fost definit de Codul civil în funcţie de atributele juridice care formează conţinutul acestui drept. termenul de proprietate este folosit în sensul de avere şi desemnează toate bunurile care aparţin unei persoane. în putere proprie şi în interesul său propriu. 2006. dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care dă expresie aproprierii unui lucru. termenul de proprietate desemnează însuşi bunul care formează obiectul dreptului de proprietate. Stătescu15. în schimb. folosinţă şi dispoziţie (jus possidendi. din perspectivă juridică. termenul de proprietate desemnează însuşi dreptul de proprietate. fiind o noţiune juridică interdisciplinară. 2004. jus utendi/ 14 15 C. C. la art. declară în mod ritos că. republicată. din perspectivă filozofică şi. Constituţia actuală consacră conceptele de drept de proprietate privată şi drept de proprietate publică. regimul public impunându-se ca o dimensiune a societăţii civile". Pornind de Ia această definiţie legală. V. dreptul financiar şi. op. prof. De '. potrivit art. într-adevăr. defineşte direct noţiunea dreptului de proprietate privată ca fiind „dreptul real principal care conferă titularului său atributele de posesie.202 44 cele mai multe ori. şi anume că dreptul de proprietate privată este o formă a dreptului de proprietate. 5. p. Editura Humanitas. din perspectivă juridică.. precum în formularea „acest apartament este proprietatea mea". considerăm că. cit. care se pretează la o abordare multiplă: din perspectivă istorică. la art. în special.2. doctrina civilă a definit dreptul de proprietate în formulări asemănătoare. reprezintă un concept complex. luând act că. op. însă în limitele determinate de lege". Stătescu. nu în ultimul rând. dreptul real cel mai deplin. dreptul administrativ. cu respectarea normelor juridice în vigoare". . Astfel. dreptul de proprietate poate şi trebuie să fie abordat şi din perspectiva ramurilor de drept ce conţin norme juridice care se regăsesc în regimul juridic al dreptului de proprietate: dreptul constituţional. Prof. atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor. folosinţă şi dispoziţie asupra unui bun. C. Dreptul de proprietate. Drept civil. „proprietatea este publică sau privată". totodată. Stoica17. Deci.(l). din perspectivă socială. L. drept care permite individului sau colectivităţii să posede. atribute care pot fi exercitate în mod absolut. cit.136 alin. Uneori. Pop.(l) Constituţia.3 A.. Astfel.. dreptul penal. Iorgovan. potrivit prof. Drepturile reale principale.136 alin.518 şi urm.opticii de abordare a regimului public în raport cu cel privat. p. dreptul de proprietate este un drept subiectiv şi. Dreptul de proprietate publică. p. în putere proprie şi în interesul său propriu. ceea ce justifică pe deplin concluzia anunţată încă din titlul acestui paragraf. Stoica. Deşi. Pop16 defineşte dreptul de proprietate ca fiind „acel drept care conferă titularului atributele de posesie. în România. op. p.". ca fenomen social. exclusiv şi perpetuu. Drept civil. Stătescu.531 16 L. să folosească şi să dispună de acel bun. p. Drepturi reale. care conferă titularului său cele trei atribute: posesia.. termenul de proprietate este folosit în mai multe sensuri. Alteori.480.

fiind recunoscut în favoarea titularului său în raporturile acestuia cu toţi ceilalţi. Dispoziţia (jus abutendi) reprezintă atributul dreptului de proprietate care conferă titularului său dreptul de dispoziţie materială şi dreptul de dispoziţie juridică. Conţinutul juridic al dreptului de proprietate. ca noţiune generală. erga omnes. în condiţiile legii. dreptul de proprietate publică nu reprezintă o limitare a dreptului de proprietate privată. a) Caracterul absolut conferă dreptului de proprietate însuşirea de a fi opozabil tuturor. Posesia (jus possidendi) constă în posibilitatea recunoscută în favoarea titularului dreptului de proprietate de a stăpâni bunul care îi aparţine în materialitatea lui. folosinţa (jus utendi şi jus fruendi) şi dispoziţia (jus abutendi). oferind titularului său plenitudinea celor trei atribute: posesia.3. adică de a-1 înstrăina. servitute. transforma sau distruge. superficie) sunt exercitate de către o altă persoană. Caracterul exclusiv conferă titularului dreptului de proprietate monopolul asupra bunului care face obiectul acestui drept complet. dreptul de proprietate fiind un drept absolut. V. Caracterele generale ale dreptului de proprietate Aşa cum rezultă din definiţia prof. în condiţiile legii. atâta timp cât există bunul care face obiectul său. Stoica. care sunt obligaţi să se abţină de la orice acţiune de natură să-1 încalce. folosinţa şi dispoziţia. Caracterul absolut al dreptului de proprietate conferă titularului său libertatea oricărei acţiuni sau inacţiuni în legătură cu bunul care face obiectul dreptului său. Deci. b) Caracterul exclusiv conferă dreptului de proprietate însuşirea de a fi deplin. dispoziţia materială este prerogativa pe care o are proprietarul de a dispune după voinţa sa de substanţa materială a bunului. folosinţa şi dispoziţia. Dispoziţia juridică este prerogativa recunoscută în favoarea titularului dreptului de proprietate de a dispune de bunul respectiv prin acte juridice. . să nu difere de la un subiect la altul sau de la un obiect la altul. abitaţie. una dintre cele două forme de existenţă a dreptului de proprietate. alături de dreptul de proprietate publică. din punct de vedere conceptual. ci este. cât şi prin acte pentru cauză de moarte. fie că este vorba de dreptul de proprietate privată sau de dreptul de proprietate publică prezintă o serie de caractere juridice 46 proprii. ca elemente care configurează puterea pe care o are proprietarul asupra bunului ce formează obiectul dreptului de proprietate. Caracterul său perpetuu face ca dreptul de proprietate să fie transmisibil pe durata existenţei bunului. Dreptul de proprietate este un drept real deplin. ori de a-1 greva în favoarea altor persoane. va cuprinde trei atribute sau prerogative: posesia (jus possidendi). prin acte între vii sau pentru cauză de moarte. care îl deosebesc de alte drepturi reale. 5. Astfel. cu titlu oneros sau gratuit. caracterul absolut face ca dreptul de proprietate. c) Caracterul perpetuu conferă dreptului de proprietate privată însuşirea de a dura în mod nelimitat. indiferent că este vorba de dreptul de proprietate privată sau de dreptul de proprietate publică.Cu alte cuvinte. Folosinţa (jus utendi şi jus fruendi) conferă titularului dreptului de proprietate posibilitatea de a utiliza bunul respectiv. dreptul de proprietate. deplin. adică de a-1 consuma. De asemenea. precum şi dreptul de a culege fructele acestuia. caracterul exclusiv al dreptului de proprietate se pierde atunci când asupra bunului respectiv se constituie dezmembrăminte ale dreptului de proprietate sau unele atribute ale acestui drept (uzufruct. uz. atât prin acte între vii. în sensul că titularul său are toate cele trei atribute: posesia. exclusiv şi perpetuu. fiind fundamentul tuturor celorlalte drepturi reale. prezentată mai sus.

5 alin. dreptul de concesiune sau dreptul real de folosinţă şi nici posibilitatea închirierii acestor bunuri.Astfel. dar. 5.(2) din aceeaşi lege. cit. precum şi la ocrotirea bunurilor care formează obiectul proprietăţii private a statului.ll alin. în mod egal. aşa după cum prevăd în mod expres dispoziţiile constituţionale şi reglementările legale. în timp ce art. caracterele specifice ale dreptului de proprietate publică nu justifică ideea apărării sau ocrotirii preferenţiale a acestui drept în raport cu dreptul de proprietate privată.(l) din Legea nr.(2) din Legea nr. Ca atare. încălcarea regulii inalienabilităţii bunurilor aparţinând domeniului public prin acte juridice de drept privat va atrage sancţiunea prevăzută la art. Astfel. insesizabile şi imprescriptibile".41 alin. a nulităţii absolute. servitutea. în condiţiile prevăzute la alin.(2) din Constituţie. a) Dreptul de proprietate publică este inalienabil Caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publică face ca bunurile care sunt obiectul acestui drept să fie scoase din circuitul civil. ca şi dreptul de proprietate privată. superficia etc. Aşa cum s-a subliniat în doctrina civilă18. ambele forme de proprietate fiind garantate şi ocrotite prin lege. nici prin voinţa titularului dreptului de proprietate şi nici prin voinţa celui care le deţine. iar art. uzufructul. care prevede că „bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile. după cum rezultă din art.215/2001.(l) din Legea nr. nr.ll alin.(2) al aceluiaşi articol. constituirea unor drepturi reale specifice asupra acestor bunuri. transmisibilitatea dreptului de proprietate apare ca o consecinţă a caracterului său perpetuu. că „terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile. 18/1991 menţionează.4. cum ar fi servitutea de vedere sau de scurgere a apelor asupra unei străzi.44 alin. după revizuire şi republicare are în vedere ocrotirea în mod egal a proprietăţii private.213/1998 statuează şi mai clar că „bunurile din domeniul public sunt inalienabile. cu condiţia ca servitutea să fie compatibilă cu natura şi destinaţia bunurilor respective. exclusiv şi peipetuu. 18 19 V.(2) din Constituţie (actualul art. conform alin.2) nu pune semnul egalităţii între proprietatea privată şi proprietatea publică în ceea ce priveşte protecţia juridică.34 din 15 februarie 1995 48 De asemenea. imprescriptibile şi insesizabile". a motivat în continuare Curtea Constituţională. dreptul de proprietate publică fiind inalienabil..13 alin. Totuşi. p.(2). art. Totuşi.132/1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României.(2) din Legea nr. aşa cum vom arăta în continuare. reguli care se regăsesc şi la art.424 Decizia nr. însă. republicată.44 alin. Stoica.132/199419 a statuat că art.122 alin. cât şi ca modalitatea prin care se asigură manifestarea perpetuităţii. adică să nu poată fi înstrăinate prin acte juridice de drept privat.. imprescriptibil şi insesizabil. Curtea Constituţională. şi deci se referă la ocrotirea în mod egal a proprietăţii aparţinând persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat.44 alin. Partea I. potrivit art. prevede expres că bunurile proprietate publică sunt inalienabile. un drept real absolut. acest drept prezintă şi unele caractere specifice care derivă din 47 regimul juridic diferit aplicabil. caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publică nu permite dezmembrarea acestuia prin constituirea unor drepturi reale derivate precum uzul.(2) fraza I şi art. precum dreptul de administrare.". Astfel. iar servitutile valabil constituite anterior intrării bunului în domeniul public se menţin. la rândul lor. deoarece nu este vorba de .41 alin. insesizabile şi imprescriptibile . op. (1). legiuitorul român a admis existenţa unor servituti asupra bunurilor aparţinând domeniului public.136 alin. Regula inalienabilităţii bunurilor din domeniul public nu interzice. Caracterele juridice specifice ale dreptului de proprietate publică Dreptul de proprietate publică este.136 alin.(4) fraza I din Constituţie..213/1998 servitutile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai în măsura în care aceste servituti sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate. revizuită.(2) din Constituţie (art. art. indiferent de titular. prin Decizia nr.

potrivit art. Drept civil. potrivit căruia bunurile din domeniul public „nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor 21 H. admin. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. Mai mult.834/19912' şi nici obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în condiţiile Legii nr. nr. p. Astfel. Drepturi reale principale. a consiliului judeţean.213/1998. potrivit art. Bucureşti. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel". iar nu prin acte civile de drept privat. prin hotărâre a Guvernului.ll alin. nr.834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat. după caz. sub aspect extinctiv. .512/1998. în regim de drept public20.G.c) din Legea nr.6/1998. c) Dreptul de proprietate publică este imprescriptibil Caracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate publică este consacrat de art.213/1998.10 alin. p. 18/1991.(l) lit. p. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local." Caracterul inalienabil al bunurilor aparţinând domeniului public impune ca aceste bunuri să nu poată face obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în favoarea unei societăţi comerciale cu capital de stat în temeiul H. iar dreptul la acţiune nu se stinge indiferent de timpul cât nu a fost exercitat. operaţiunea juridică a transferului fiind efectuată prin acte administrative. prin hotărâre a Guvernului.151 50 mobile". Astfel.133 şi decizia nr. 2007.G. după caz. Astfel. cum sunt terenurile pe care sunt amplasate porturile sau pieţele agroalimentare22.259 din 20 decembrie 1991 22 Curtea Supremă de Justiţie. fără a se face distincţie între prescripţia extinctivă şi prescripţia achizitivă.(l) lit. 1514/1997. Secţia de cont. Partea I. deci nici prin vânzare silită. bunurile din domeniul public „nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale". ci prin acte juridice de drept administrativ. „trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. deoarece aceste bunuri nu pot fi înstrăinate prin niciun mijloc de drept privat. potrivit prevederilor art. caracterul insesizabil al bunurilor aparţinând domeniului public presupune şi imposibilitatea constituirii garanţiilor reale asupra acestor bunuri. Astfel. decizia nr.12/1998. Bîrsan. imprescriptibilitatea face ca acţiunea în revendicarea dreptului de proprietate publică să poată fi introdusă oricând. Astfel. Dar. prin hotărâre a consiliului judeţean.9 din Legea nr. transferul bunurilor din domeniul public în domeniul privat nu reprezintă o încălcare a regulii inalienabilităţii. ci de modalităţi specifice de exercitare a dreptului de proprietate publică. (2) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face.ll alin.. publicată în Monitorul Oficial al României. De asemenea. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. deoarece transferul nu se realizează prin acte juridice de drept privat. în „Dreptul" nr. în „Dreptul" nr. nr.213/1998: 20 C.213/1998. nici transferul unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale sau din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în cel al statului nu reprezintă o încălcare a principiului inalienabilităţii care guvernează dreptul de proprietate publică. b) Dreptul de proprietate publică este insesizabil Caracterul insesizabil al bunurilor aparţinând domeniului public este o consecinţă a caracterului inalienabil al acestora. 102-103 49 „(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean. la cererea Guvernului. Secţia de contencios administrativ a Instanţei Supreme s-a pronunţat în sensul că o societate comercială nu poate beneficia de un certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din domeniul public.(2) din Legea nr.înstrăinarea bunurilor respective. Editura AII Beck.b) din Legea nr.

I din anexă. deoarece dispoziţiile art. Astfel.135 alin. cu un regim juridic distinct de proprietatea privată. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. (4) Domeniul public al comunelor. II din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public judeţean.213/1998. municipiul. pârâtul nu va putea opune posesia de bună-credinţă. 5.213/1998. oraşul şi. în condiţiile art.136 alin. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional.2. potrivit art.(2) din Legea nr.1909 şi 1910 din Codul civil. care reprezintă un mijloc de drept privat pentru dobândirea dreptului de proprietate. la art. din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi din orice alte bunuri care. l din anexă sunt enumerate bunurile care sunt obiectul dreptului de proprietate al statului şi fac parte din domeniul public al statului: . potrivit art. III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. cu alte cuvinte.136 alin. ci sunt scoase afară din comerţ". Deci.(2). declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. consacrând o nouă formă de proprietate . Legea nr. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. imprescriptibilitatea face ca bunurile proprietate publică să nu poată fi dobândite prin uzucapiune. ca titulari ai dreptului de proprietate publică.Sub aspect achizitiv. (4) din Constituţie (art. nerespectarea principiilor potrivit cărora bunurile domeniului public sunt inalienabile. prevede că statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită posesia. care exercită asupra bunurilor toate atributele dreptului de proprietate publică.1844 din Codul civil „nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. dacă acţiunea în revendicare are ca obiect bunuri mobile aparţinând domeniului public.proprietatea publică. în procesul de delimitare a bunurilor aparţinând domeniului public în funcţie de titularii dreptului de proprietate publică.ll alin. (2) Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. din natura lor proprie. în limitele şi în condiţiile legii. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege. comuna. prevede că proprietatea publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel. sau printr-o declaraţie a legii. (3) Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. titularii dreptului de proprietate publică sunt statul. Astfel. rolul esenţial 1-a jucat criteriul legal. insesizabile şi imprescriptibile va atrage nulitatea absolută a actelor juridice încheiate cu încălcarea acestor reguli care guvernează regimul juridic al bunurilor aparţinând domeniului public al statului sau unităţilor administraţiv-teritoriale.213/1998. La rândul său. Astfel. potrivit art.213/1998: „(1) Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. la pct. mai exact voinţa suverană şi discreţionară a legiuitorului.5. Reamintim că. la art. respectiv. Delimitarea domeniului public în funcţie de titularii dreptului de proprietate Constituţia din 1991 a adus importante transformări în sfera proprietăţii şi a dreptului de proprietate. declarate ca atare prin lege. Constituţia. nu pot fi obiecte de proprietate privată. rezultă că legiuitorul a avut rolul decisiv în delimitarea domeniului public în funcţie de titularii dreptului de proprietate. Constituţia şi legislaţia actuală consacră. din prevederile legale citate mai sus şi din observarea anexei la Legea nr.(3) din Constituţie. potrivit legii sau prin natura lor. De asemenea. (4) din Constituţie. statul sau unităţile administraţi v-teritoriale. republicată) cele prevăzute la pct. Aşa cum am arătat anterior. judeţul. republicată. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. 135 alin." Deci.3 din Legea nr. 51 Existenţa mai multor titulari ai dreptului de proprietate publică a impus declanşarea unui lung proces de delimitare a bunurilor aparţinând domeniului public în funcţie de titularii dreptului de proprietate publică.1844 din Codul civil rămân aplicabile şi în această situaţie. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean.

în cazul în care activitatea de producere a energiei electrice este racordată la sistemul energetic naţional. sau cele cu tranşe pentru atenuarea undelor de viitură. albiile pâraielor. . cu bogăţiile lor naturale şi cu potenţialul energetic valorificabil.canalele magistrale şi reţelele de distribuţie pentru irigaţii.infrastructura căilor ferate.muzeele. diguri. drumurile de acces şi teritoriile pe care sunt realizate acestea. cheiuri. .pădurile şi terenurile destinate împăduririi.terenurile care au aparţinut domeniului public al statului înainte de 6 martie 1945.spectre de frecvenţă şi reţelele de transport şi de distribuţie de telecomunicaţii. de desecări şi de combatere a eroziunii solului. drumuri naţionale europene.autostrăzi. marea teritorială şi fundul apelor maritime. . de producţie ori de administraţie silvică. terenurile obţinute prin lucrări de îndiguiri. . malurile şi cuvetele lacurilor.ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice. ecluzele. destinate cercetării şi producerii de seminţe şi de material săditor din categoriile biologice şi de animale de rasă. cuvetele canalului.terenurile destinate exclusiv instrucţiei militare. . . în afara incintelor portuare destinate activităţilor de navigaţie.. apele maritime interioare. aterizare.porturile maritime şi fluviale.patrimoniul natural al Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării". . . bazine. căile navigabile interioare. . al produselor petroliere şi al gazelor naturale. meteorologice şi de calitate a apelor.parcurile naţionale.statuile şi monumentele declarate de interes public naţional. apele subterane.pistele de decolare. . cu albiile lor minore.lacurile de acumulare şi barajele acestora. . .rezervaţiile naturale şi monumentele naturii. . . terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetări ştiinţifice şi ale unităţilor de învăţământ agricol şi silvic.lucrările de regularizare a cursurilor de ape. cheiuri şi pereuri situate pe malul căilor navigabile. . . iazurile. .cantoanele hidrotehnice. principale. care fac parte din fondul forestier naţional şi nu sunt proprietate privată. cu prizele aferente. secundare. . drumuri expres. precum şi terenurile neproductive 52 incluse în amenajamentele silvice. construcţiile hidrotehnice aferente canalului. împreună cu platoul continental. staţiile hidrologice. monumente istorice aflate în porturi.conductele de transport al ţiţeiului. cele care servesc nevoilor de cultură.resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. colecţiile de artă declarate de interes public naţional. zonele de siguranţă de pe malurile canalului.terenurile pe care sunt situate acestea. în stare de zăcământ. faleza şi plaja mării.canalele navigabile. .pichetele de grăniceri şi fortificaţiile de apărare a ţării.reţelele de transport al energiei electrice. drumuri tehnologice în porturi.spaţiul aerian. precum şi instalaţiile aferente acestuia. . . .drumurile naţionale . apărările şi consolidările de maluri şi de taluzuri. . inclusiv tunelele şi lucrările de artă.digurile de apărare împotriva inundaţiilor. civile şi militare . . . .apele de suprafaţă. pereuri şi alte construcţii 53 hidrotehnice pentru acostarea navelor şi pentru alte activităţi din navigaţia civilă. căile de rulare şi platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea şi terenurile pe care sunt amplasate.tunelele şi casetele de metrou. . . acvatorii şi şenale de acces.bogăţiile de orice natură ale subsolului.

terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea: Parlamentul. considerându-se că aceasta încalcă dispoziţiile art.statuile şi monumentele. ..244/2006. precum şi prefecturile. oboarele şi parcurile publice. precum şi instituţiile publice de interes local.pieţele publice. prin decizia nr. soluţionând o excepţie de neconstituţionalitate care a vizat prevederile art.(4) din Legea nr. policlinicile şi altele asemenea. Astfel.324 din 11 aprilie 2006 55 „Critica de neconstituţionalitate vizează numai prevederea «şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. nu are semnificaţia de a considera un astfel de act administrativ ca titlu valabil de trecere în proprietatea publică a unor bunuri care să fi aparţinut anterior unor persoane fizice sau juridice de drept comun. Guvernul.locuinţele sociale. (1) şi (2) din . dacă nu au fost declarate de interes public naţional.lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean. spitalele. bibliotecile.reţelele de alimentare cu apă. care constituie proprietatea privată a acestora. în stare de zăcământ. precum şi instituţiile publice de interes judeţean. . . dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat. 54 La pct.3 alin. muzeele. spitale judeţene şi alte asemenea bunuri. precum şi staţiile de tratare cu instalaţiile. Preşedinţia. . serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. publicată în Monitorul Oficial al României. cum sunt: teatrele. construcţiile şi terenurile aferente. ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice subordonate acestora.bogăţiile de orice natură ale subsolului. sunt enumerate bunurile care sunt obiect al dreptului de proprietate publică al judeţului şi fac parte din domeniul public al judeţului: . dacă nu au fost declarate de interes public naţional. ale serviciilor publice de informaţii.244/2006. canalizare. termoficare. precum şi cele ale Direcţiei generale a penitenciarelor.drumurile judeţene. cu excepţia celor dobândite din venituri proprii extrabugetare. cum sunt: biblioteci. . 213/1998. 3 din Legea nr. (4) al art.213/1998. vicinale şi străzile. precum şi zonele de agrement.(3) şi (4) din Legea nr. a reţinut următoarele23: 23 Decizia nr. muzee.3 din anexa legii sunt enumerate bunurile care sunt obiect al dreptului de proprietate publică şi fac parte din domeniul public local al comunelor. Partea I. comerciale. cu instalaţiile. oraşelor şi municipiilor: . . Trebuie menţionat că posibilitatea prevăzută la art.reţelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal. târgurile. . Curtea Constituţională. . Cu alte cuvinte. staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate. unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.2 din anexa legii. nr. La pct.44 alin. . declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local» din alin.terenurile cu destinaţie forestieră. .213/1998.terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria. .cimitirele orăşeneşti şi comunale. dacă nu au fost declarate de uz sau interes public naţional sau local.3 alin. instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea.drumurile comunale.terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia. existenţa unei astfel de hotărâri a Consiliului judeţean sau a Consiliului local nu exonerează unitatea administrativ-teritorială respectivă de obligaţia de a proba că un bun a intrat în proprietatea sa în mod legal. construcţiile şi terenurile aferente acestora. ca în componenţa domeniului public să intre bunuri care au fost declarate ca atare printr-o hotărâre a Consiliului judeţean sau a Consiliului local.

în condiţiile legii.» De asemenea. Astfel. pe baza Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor. nr. 136 alin. ca în alcătuirea domeniului public de interes local să intre şi bunuri din domeniul privat al unităţii administrativteritoriale care. aşa cum susţine autorul excepţiei. în examinarea constituţionalităţii textului legal criticat Curtea observă că în cauză sunt incidente prevederile art. emisă în temeiul textului de lege criticat. 6 din Legea nr. Curtea constată că dispoziţiile legale criticate. e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale în domeniul public al acestora. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice . care prevăd următoarele: 56 «Art. aprobate prin H. b) prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii. oraşelor şi municipiilor intră şi «alte bunuri de uz sau de interes public local. 7 din Legea nr." Operaţiunea de delimitare a domeniului public în funcţie de titularii dreptului de proprietate publică a continuat potrivit prevederilor generale ale Capitolului III din Legea nr. de ministere. criticată de autorul excepţiei. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local». Existenţa unei hotărâri a consiliului local. oraşelor. 6. pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora. de consiliul judeţean sau de consiliul local. referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private.213/1998. care permit legiuitorului să stabilească. nu încalcă sub nici o formă dreptul de proprietate privată al cetăţenilor. în opinia autorului excepţiei. . (3) din Constituţie.Constituţie. nu scuteşte unitatea administrativ-teritorială de a face dovada că un anumit bun a intrat în mod legal în proprietatea sa.548/199924 au fost întocmite inventarele bunurilor din domeniul public.213/1998. potrivit căreia în alcătuirea domeniului public al comunelor. c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică. după caz. pentru cauză de utilitate publică. inventarul bunurilor din domeniul public al statului a fost întocmit. Potrivit criticii.20 din Legea nr. inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului. prevăzută de lege. dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil. prin lege organică.22 decembrie 1989. declarându-1 că este de uz sau de utilitate publică. al oraşelor şi al municipiilor. 213/1998. autorităţile publice locale ar putea trece orice bun în proprietatea lor printr-o hotărâre a consiliului local. care. autoritatea publică locală „este scutită de a face proba titlului de proprietate care este solicitată oricărui particular în faţa instanţelor de judecată". dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie. O prin alte moduri prevăzute de lege. (3) Instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească valabilitatea titlului. stabilesc: «Dreptul de proprietate publică se dobândeşte: a) pe cale naturală. a tratatelor internaţionale la care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat. Astfel. 213/1998. dacă bunul în cauză intră în domeniul public. Curtea reţine şi incidenţa dispoziţiilor art. (2) Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil. Potrivit art. în ceea ce priveşte reglementarea din textul de lege criticat. cu respectarea Constituţiei. în afara celor prevăzute expres de Constituţie. care stabilesc bunurile ce alcătuiesc domeniul public al comunelor.G." Din ansamblul acestor reglementări Curtea reţine că posibilitatea. şi alte bunuri care fac parte din domeniul public.(1) Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale şi bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 . Curtea are în vedere dispoziţiile art. d) prin acte de donaţie sau legate acceptate de Guvern. Analizând excepţia de neconstituţionalitate. municipiilor şi judeţelor. reglementând modul de dobândire a proprietăţii publice. sunt declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local nu are semnificaţia de a converti hotărârea consiliului local în titlu valabil de trecere în proprietatea statului a unor bunuri din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice. după caz. indiferent de titular.

precum şi al municipiilor.G. unul dintre criteriile de clasificare a bunurilor aparţinând domeniului public. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. după caz. nr. Partea I. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. şi se trimit Guvernului.21 din Legea nr. precum şi al municipiilor. prin hotărâre. oraşelor şi comunelor din judeţul Sibiu.centrale. nr. . după caz.G. în raport cu acest criteriu. 1349/2001 privind atestarea domeniului public al Judeţului Călăraşi. Guvernul a adoptat hotărârile prin care a atestat apartenenţa bunurilor proprietate publică la domeniul public al judeţelor ţării. precum şi de autorităţile publice centrale în subordonarea.630 din 26 august 2002. spaţiul aerian. Potrivit art. iar prin H. aşa cum s-a arătat într-un capitol precedent.G. rezervaţiile naturale şi monumentele naturii. publicată în Monitorul Oficial al României. precum şi autorităţile publice centrale se înregistrează concomitent la Ministerul Economiei şi Finanţelor de către instituţiile implicate în aplicarea protocoalelor de predare-primire. 26 Exemplificăm cu H.1705/2006. Modificările în inventarul bunurilor din domeniul public al statului intervenite ca urmare a transferurilor de bunuri în sau din domeniul public al statului ori în cadrul domeniului public al statului între ministere.G. iar inventarele întocmite se însuşesc prin hotărâre.548/1999.978/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sibiu.334 din 15 iulie 1999 H. precum şi cu H. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental etc. în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a actelor normative adoptate în acest sens.689 din 19 septembrie 2002 58 CAPITOLUL VI CONSTITUIREA DOMENIULUI PUBLIC Secţiunea l Dobândirea dreptului de proprietate publică Modul de constituire a domeniului public reprezintă. Modificările intervenite în inventarul bunurilor din domeniul public al statului se aprobă prin acte normative adoptate în acest sens şi se operează în inventarul bunurilor din domeniul public al statului de către ministere. apele cu potenţial energetic valorificabil. oraşelor şi comunelor din fiecare judeţ 6. parcurile naţionale. Sunt astfel de bunuri naturale: bogăţiile subsolului. Domeniul public natural este domeniul public format printr-un fapt natural. nr. inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale se întocmeşte. în calitate de ordonatori principali de credite. Partea I. Inventarele astfel însuşite se centralizează de consiliul judeţean. plaja maritimă şi marea teritorială. nr. precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. apele navigabile şi acelea care pot fi folosite în orice alt mod în interes public naţional. nr. de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale. coordonarea sau sub autoritatea cărora se află aceştia.G. precum şi 24 25 H. ţărmul mării. să se ateste apartenenţa bunurilor la domeniul public judeţean sau de interes local.1020 din 21 decembrie 2006 57 de autorităţile publice centrale. pentru ca. de comisii special constituite. începând cu sfârşitul anului 2001 şi în cursul primelor nouă luni ale anului 2002. publicată în Monitorul Oficial al României.213/1998. Partea I. 1705/2006 a fost aprobat inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului25. în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a acestora. conduse de preşedinţii consiliilor judeţene. în calitatea acestora de ordonatori principali de credite. nr. oraşelor şi comunelor din Judeţul Călăraşi. respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari. precum şi al municipiilor. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Modificările intervenite la nivelul ordonatorilor secundari sau terţiari de credite vor fi aprobate prin hotărâri ale Guvernului iniţiate de către ministere. de consiliile judeţene. publicată în Monitorul Oficial al României. Astfel. nr. constatat ca atare de organele execuţi v-administrative. sunt bunuri care aparţin domeniului public natural şi bunuri care aparţin domeniului public artificial. nr. nr.

de consiliul judeţean sau de consiliul local. în ţara noastră. tratamentului egal şi nediscriminării şi transparenţei procesului de achiziţie publică. la art.462 Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.(3) din Constituţie. alături de rechiziţia de bunuri.. cât şi pentru judeţe şi comune. fortificaţiile.prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii. aeroporturile etc. pe care le vom prezenta într-un capitol separat. De asemenea.337/2006 60 statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. 59 . în literatura de specialitate a fost exprimată şi opinia1 că. de a mări domeniul public prin declararea de utilitate publică a unui teren sau a unei construcţii. publicată în Monitorul Oficial al României. insule şi prundişuri etc. ca efect al instaurării principiilor democraţiei constituţionale şi ale economiei de piaţă liberă.a) din Legea nr. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora. Stoica. pentru cauză de utilitate publică. specifică regimului comunist. Având în vedere importanţa care trebuie acordată. legiuitorul a avut în vedere transformarea dreptului de proprietate socialistă de stat.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. reţelele de telecomunicaţii. după caz. Dobândirea acestui drept pe cale naturală nu este explicată de lege.pe cale naturală. porturile maritime şi fluviale. . a) Dobândirea dreptului de proprietate publică pe cale naturală. avulsiune. şi în alte legi organice ca obiect exclusiv al proprietăţii publice. republicată. cit. op.213/1998. . dar considerăm că acest mod de dobândire poate surveni în legătură cu bogăţiile de interes public ale subsolului şi cu alte resurse naturale care sunt menţionate la art. exproprierea va fi prezentată şi analizată într-un capitol separat. d) Dobândirea dreptului de proprietate publică prin acte de donaţie sau legate . p. Modalităţile de constituire a domeniului public au constituit preocuparea şi obiectul de reglementare al legiuitorului român. . care a prevăzut pentru prima dată posibilitatea. cu respectarea principiilor concurenţei loiale. nr. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri. atât pentru stat.prin expropriere pentru cauză de utilitate publică. potrivit art.7 lit. în scopul satisfacerii unui interes general al colectivităţii naţionale sau locale.213/1998. căile ferate şi instalaţiile feroviare. în drept de proprietate publică şi drept de proprietate privată. apreciem că legiuitorul a avut în vedere şi accesiunea imobiliară naturală realizată prin aluviune. Astfel. dacă bunul în cauză intră în domeniul public. b) Dobândirea dreptului de proprietate publică prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii Achiziţiile publice realizate de organele administraţiei publice centrale sau de autorităţile administraţiei publice locale trebuie să se conformeze legislaţiei în vigoare2.481 din Codul ' civil şi reglementată pentru prima oară prin Legea pentru expropriaţiune pentru cauză de utilitate publică din 20 octombrie 1864. dreptul de proprietate publică se dobândeşte: . exproprierea a fost prevăzută la art. canalele navigabile. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.Domeniul public artificial este domeniul public format din bunuri care au fost realizate în urma unor activităţi omeneşti.418 din 15 mai 2006. Sunt astfel de bunuri artificiale: autostrăzile şi drumurile publice.prin acte de donaţie sau legate acceptate de Guvern.136 alin. Partea I. c) Dobândirea dreptului de proprietate publică prin expropriere pentru cauză de utilitate publică Exproprierea pentru cauză de utilitate publică reprezintă operaţiunea juridică principală prin care se realizează sporirea domeniului public al 1 2 V. conductele de transport ale ţiţeiului şi gazelor naturale.prin alte moduri prevăzute de lege. care ar putea să se formeze pe teritoriul ţării noastre în viitor.7 din Legea nr. reţelele de distribuire a energiei electrice. . lacurile de acumulare şi barajele.

pentru bunurile care intră în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale respective. nr. trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean. practica administrativă a impus afirmarea implicită a utilităţii publice. de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.c) şi sunt reglementate la art. a consiliului judeţean. fără să mai fie necesară o declarare expresă a acesteia.G. Partea I. trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. nr. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. ca trecerea bunurilor din domeniul privat în domeniul public sau dintr-un domeniu public în alt domeniu public să se facă pentru cauză de utilitate publică. revizuită.G.m) din Constituţie. care are în vedere trecerea din domeniul privat în domeniul public.671 din l octombrie 2007 H. după caz.8 şi art. prin H. precum şi H.700 din 17 octombrie 2007 62 Astfel. în ceea ce priveşte condiţia prevăzută la art. legile urmând să aibă caracter organic. potrivit art. la cererea Guvernului. nr. Astfel. în a doua situaţie. a terenurilor ce pot fi incluse în fondul . prin Regia Naţională a Pădurilor. La fel. spre exemplu.213/1998. după caz. spre exemplu.1228/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României.7 lit. e) Trecerea unor bunuri din domeniul public privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale în domeniul public al acestora.796/2002 pentru aprobarea Metodologiei de achiziţionare. în condiţiile legii. acestea având ca obiect regimul juridic general al proprietăţii. schimb sau donaţie.1228/20074. s-a dispus transmiterea unui imobil din proprietatea privată a statului şi din administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în proprietatea publică a statului şi în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate publică. nr. prin cumpărare. potrivit art. acceptarea acestora se va face prin hotărâre a consiliului judeţean sau a consiliului local. trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora.G.G.226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră5. s-a dispus transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Economiei şi Finanţelor în domeniul public al municipiului Botoşani şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Botoşani. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire.G. în cazul în care donaţiile sau legatele au fost făcute în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale. De asemenea. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. după caz.U. în lipsa acordului menţionat. o asemenea reglementare specială o reprezintă O.73 lit.1156/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României.Acest mod de dobândire a dreptului de proprietate publică se realizează prin acceptarea de către Guvern a actelor de donaţie şi a legatelor făcute statului. Partea I. De asemenea.1156/20073. trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face.c) din Legea nr.7 lit. e). prin hotărâre a consiliului judeţean. 7 lit. prin hotărâre a Guvernului. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.9 din Legea nr. nr. 3 4 H. când trecerea se face dintr-un domeniu public în altul. în prima situaţie. Astfel. pentru bunuri care intră în domeniul public al statului. judeţul Botoşani.213/1998. pentru cauză de utilitate publică Aceste modalităţi de dobândire a dreptului de proprietate publică au fost enunţate la art.G. la instanţa de contencios administrativ competentă în a cărei rază teritorială se află bunul. Hotărârea de trecere a bunurilor poate fi atacată. se face. nr. f) Dobândirea dreptului de proprietate publică prin alte moduri prevăzute de lege într-adevăr. la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar. nr. prin H. prin hotărâre a Guvernului. nr. se poate face numai cu plată şi cu acordul adunării 61 generale a acţionarilor societăţii comerciale respective.

prin aceeaşi hotărâre. a consiliului judeţean. potrivit art.G.554/2004 privind contenciosul administrativ. prin cumpărare. publicată în Monitorul Oficial al României. situat în municipiul Huşi. pieirea bunului poate surveni ca urmare a unor cauze naturale.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. judeţul Vaslui.forestier proprietate publică a statului6.45.U. dar şi ca efect al activităţii voluntare sau involuntare a omului. în vederea punerii la dispoziţie Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privată a comunei Zăpodeni. nr. scoase din funcţiune sau demolate. nr.10 din Legea nr. prin H. dar o astfel de dispoziţie se găseşte în Legea nr.(2) din aceeaşi lege. a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. precum şi unele măsuri adiacente. nr. în vederea punerii la dispoziţie Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privată a municipiului Huşi. Secţiunea a 2-a încetarea dreptului de proprietate publică încetarea dreptului de proprietate publică este reglementată la art. Partea I.606 din 25 noiembrie 2000. judeţul Vaslui. a fost abrogată de Legea nr. în condiţiile Legii nr. publicată în Monitorul Oficial al României.10 alin. nr. în art. La fel. judeţul Vaslui. în alte situaţii. Hotărârea adoptată pentru trecerea unui bun din domeniul public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul privat poate fi atacată. unde. după caz. trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. la instanţa de contencios administrativ şi fiscal în a cărui rază teritorială se află bunul. prevăzând că trecerea acestor terenuri din domeniul public în domeniul privat se face în limita suprafeţelor ce urmează să fie restituite celor interesaţi. prin H. potrivit căruia dreptul de proprietate publică încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul public. 46 şi 48. Exemplificăm cu H. Partea I. nr. publicată în Monitorul Oficial al României.653 din 22 iulie 2005 6 H. din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul privat al statului.796/2002 pentru aprobarea Metodologiei de achiziţionare. art. având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din această hotărâre. 1042/2005 privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcţii aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale8. când bunurile aparţinând domeniului public au fost uzate. 1238/2005 privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe concesionate Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" - . nr.G. zăvoaielor.1268/20047 privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul privat al statului. Astfel. în vederea scoaterii din funcţiune şi a demolării acestor construcţii. în a doua ipoteză.603 din 15 august 2002 63 reglementează retrocedarea către foştii proprietari persoane fizice sau către moştenitorii acestora a terenurilor cu vegetaţie forestieră. De asemenea. de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. prin Regia Naţională a Pădurilor. având datele de identificare prevăzute în anexa la hotărâre.G.213/1998. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. s-a aprobat trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcţii aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. se precizează că terenurile sunt dobândite direct în proprietatea publică a statului. 18/1991. Partea I. republicată. s-a mai aprobat şi trecerea unui teren în suprafaţă de 5 ha.226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră. prin care s-a aprobat trecerea unui teren în suprafaţă de 4 ha. în prima ipoteză. care 5 O. din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul privat al statului. judeţul Vaslui. a pădurilor. acestea vor fi scoase din domeniul public şi vor fi trecute în domeniul privat pentru a putea fi valorificate.36 din această Metodologie. nr. prin hotărâre a Guvernului. Constituţia nu conţine nicio dispoziţie referitoare la trecerea bunurilor din domeniul public în domeniul privat. situat în comuna Zăpodeni. nr.G. schimb sau donaţie.G.

situat în municipiul Bucureşti. Partea I. Partea I.481 din Codul civil de la 1864 prevede că nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa.33/1994 a fost adoptată. prin H.44 alin.G..908/2004 privind trecerea unui imobil aliat în administrarea Bibliotecii Academiei Române din domeniul public al statului în domeniul privat al statului. 1238/2005 privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe concesionate Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" . iar imobilul preluat astfel prin schimb de către statul român a fost trecut din domeniul privat al statului în domeniul public al statului şi în administrarea Bibliotecii Academiei Române. sectorul 2. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. compus din construcţie şi teren aferent. conferit de Constituţie şi de Codul civil.G. aprobat prin H.908/2004 privind trecerea unui imobil aflat în administrarea Bibliotecii Academiei Române din domeniul public al statului în domeniul privat al statului. sectorul 2. 32.10.271 din 26 septembrie 1994 . nr. art. s-a aprobat trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a activelor corporale de natura mijloacelor fixe aflate în concesiunea Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" S. nr.7 H. republicată. iar la alin. precum şi schimbul acestuia cu un imobil.1. în mod egal.(6) se precizează că despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau. proprietate privată a Societăţii Comerciale „Foişor" .33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică1 şi Regulamentul privind procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru lucrări de interes naţional sau de interes local.A. republicată. precum şi schimbul acestuia cu un imobil.583/19942.A. Ion Maiorescu nr.1268/2004 privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul privat al statului.S.A. Astfel. Sucursala de Transport Cluj9. Corp B.G. publicată în Monitorul Oficial al României.. proprietate privată a Societăţii Comerciale „Foişor" .44 alin. str. 139 din 2 iunie 1994 2 H. în unele situaţii. nr. stabilită potrivit legii. compus din construcţie şi teren aferent.. Totodată. str. s-a aprobat schimbul imobilului menţionat în paragraful anterior cu imobilul. Avram lancu nr.A. Astfel. nr. la care ne vom referi pe larg în cuprinsul acestei secţiuni. aşa cum se precizează în preambulul său. art. cedării prin expropriere a dreptului de proprietate privată. s-a aprobat trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a imobilului aflat în administrarea Bibliotecii Academiei Române. publicată în Monitorul Oficial al României. ca sediu de arhivă. nr.(3) din Constituţie. 9 H. nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică. Natura juridică şi obiectul exproprierii Legislaţia aplicabilă în momentul de faţă în materia exproprierii este reprezentată de art. cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. afară numai pentru cauza de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire. bunurile publice sunt trecute în domeniul privat pentru ca acestea.G.G.. constituie o 1 Legea nr. nr. să poată face obiectul unor alte acte juridice.G. Legea nr.583/1994. 1042/2005 privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcţii aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.(3) şi (6) din Constituţie.836 din 15 septembrie 2005 64 S.S. Partea I. nr.G. nr.942 din 21 octombrie 2005 10 H. ţinând seama de caracterul de excepţie. nr.A. La fel. publicată în Monitorul Oficial al României. intrate în circuitul civil.772 din 24 august 2004 8 H. Partea I.S.A. 9. aflat în proprietatea Societăţii Comerciale „Foişor" .33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. situat în municipiul Bucureşti. prin justiţie. Sucursala de Transport Cluj. potrivit art. Partea I. nr. nr. în vederea scoaterii din funcţiune şi a valorificării mijloacelor fixe. Partea I. Sucursala de Transport Cluj. publicată în Monitorul Oficial al României. Această lege. în caz de divergenţă. Legea nr. drept a cărui protecţie se realizează prin garantarea şi ocrotirea sa de către lege.481 din Codul civil. amplasate în staţia electrică de sistem 400/220 k V Roşiori. indiferent de titular.S.541 din 16 iunie 2004 65 CAPITOLUL VII EXPROPRIEREA ŞI RECHIZIŢIA DE BUNURI Secţiunea l Exproprierea 1. publicată în Monitorul Oficial al României.. nr.

(l) din Legea nr. p. Bucureşti. Filipescu.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.213/1998.4/1995. constituind totodată şi un instrument de apărare a dreptului de proprietate privată. Deci. 2000. rezultă că pot fi expropriate numai bunurile imobile aflate în proprietate privată a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice. Drepturile reale principale. cit. p. având dispoziţii referitoare la componenţa comisiilor şi modul de funcţionare al acestora. Drept civil. iar nu prin efectele produse asupra proprietăţii private. pe baza unei juste şi prealabile despăgubiri.26 F. rezultă că pot face obiect al exproprierii numai bunurile imobile. a unor imobile aflate în proprietate privată. cu o justă şi prealabilă despăgubire în temeiul unei cauze de utilitate publică. pot fi doar rechiziţionate în condiţiile Legii nr. din punct de vedere al dreptului administrativ.66 reglementare care stabileşte cadrul legal adecvat pentru extinderea domeniului public potrivit procedurilor de expropriere şi stabilire a despăgubirilor. înainte de a fi o restricţie sau o limită a exercitării dreptului de proprietate privată.82 67 Astfel. oraşelor. 184 6 E.8 alin. prin hotărâre judecătorească. la care ne vom referi pe larg în cadrul secţiunii de faţă. aşa cum vom vedea. prin ceea ce reprezintă ea ca efecte pentru proprietatea publică. defineşte. în schimb. exproprierea poate fi definită ca fiind o operaţiune juridică de drept public care are ca efect principal constituirea domeniului public prin dobândirea dreptului de proprietate publică asupra unor bunuri proprietate privată. cu titlu oneros. Natura juridică a exproprierii a constituit o temă disputată între autorii de drept civil şi autorii de drept administrativ. cu alte cuvinte. 1993. etapele cercetării prealabile şi etapele declarării utilităţii publice. precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor. 19 • I. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. la art.583/1994 stabileşte procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru lucrări de interes naţional sau de interes local. Obiectul exproprierii este precizat la art. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. exproprierea trebuie analizată prin prisma efectelor pozitive pe care le produce constituirea domeniului public în scopul interesului general şi al utilităţii publice. Bucureşti. municipiilor şi judeţelor. în scopul satisfacerii interesului general prin executarea unor lucrări de utilitate publică. în mod expres. Curs de drept civil. Editura AII Beck. Astfel.213/1998 potrivit cărora trecerea bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului. nu şi cele mobile care. Legea nr.. Baias. „Dreptul" nr. nr.33/1994. . ori un mod de stingere a acestui drept. op.G. 3 E. în al doilea rând.7 lit. Regulamentul aprobat prin H. în situaţia în care statul este expropriator. când sunt aplicabile prevederile art. Chelaru. autorii de drept civil3 au definit exproprierea ca fiind „o instituţie juridică de drept public care constă în achiziţia forţată. exproprierea ca fiind un mod de dobândire a dreptului de proprietate publică şi de aceea considerăm că stabilirea naturii juridice a acestei operaţiuni juridice trebuie realizată. Autorii de drept administrativ6 au definit exproprierea ca fiind trecerea forţată în proprietatea publică. în primul rând. iar bunurile imobile fac parte din proprietatea privată a statului. B. De la această regulă există o excepţie. Discuţii pe marginea Legii nr. a unor bunuri imobile proprietate privată". pentru cauză de utilitate publică.2 din Legea nr.c). fie ca o modalitate de stingere a dreptului de proprietate5. Deci. p. Editura Proarcadia. Bălan. potrivit căruia pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ. p. Alţi autori de drept civil au prezentat operaţiunea juridică de expropriere fie ca o restricţie/limită a exercitării dreptului de proprietate privată4. Dumitrache. în condiţiile legii şi sub control judiciar.

când bunurile imobile sunt necesare domeniului public al unei unităţi administrativ-teritoriale. stabilirea despăgubirilor. în calitate de persoane juridice de drept public. iar expropriator ar urma să fie o unitate administrativteritorială. procedee specifice dreptului privat.213/1998 potrivit cărora trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. potrivit art. precum şi litigiile care au ca obiect contestaţiile împotriva hotărârilor Comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Exproprierea este o operaţiune realizată pe bazei unui regim juridic mixt. Astfel. Consideraţii în legătură cu Legea nr. 1. după caz. prin hotărâre a Guvernului.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.9 alin.1. „Dreptul" nr. L.17-23 69 De aceea. când. De asemenea. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a consiliului local. în cadrul căruia regimul de drept public. potrivit cărora trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean. ori Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Giurgiu. potrivit dispoziţiilor aceluiaşi text de lege. p. în mod excepţional.2. în condiţiile Legii nr.2. predominant de drept public In cazul dobândirii bunurilor mobile.33/1994. statul şi unităţile administrativ-teritoriale folosesc. Dar. prin adoptarea unor acte administrative. într-adevăr. este predominant. folosesc procedeul exproprierii pentru utilitate publică.9 alin. aşa cum au fost citate şi prezentate mai sus. considerăm că exproprierea reprezintă o operaţiune supusă unui regim juridic mixt.(2) din Legea nr. cât şi unităţile administrativ-teritoriale. se realizează de organe ale administraţiei publice .2 din Legea nr.2/1995. caracterizat în literatura de specialitate ca fiind un regim juridic administrativ7. de regulă. după caz. care reprezintă condiţia sine qua non a declanşării procedurii de expropriere.554/2004. potrivit legislaţiei actuale. . soluţionarea cererii de expropriere.(l) din aceeaşi lege.20 din Legea nr. declararea utilităţii publice. conturează pe deplin principiile fundamentale pentru realizarea acestei operaţiuni juridice. sunt aplicabile prevederile art. sunt aplicabile 68 prevederile art. trecerea bunurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora se face prin hotărâre a consiliului judeţean. când bunurile imobile sunt necesare domeniului public al statului. analizând întreaga procedură a exproprierii. la cererea Guvernului. o altă excepţie există în situaţia în care expropriator este o unitate administrativteritorială. litigiile privind actele administrative prin care a fost declarată utilitatea publică sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ potrivit Legii nr. pentru prima situaţie. Principiile exproprierii Legislaţia aplicabilă exproprierii şi natura juridică a acesteia. iar domeniul public este al unităţilor administrativ-teritoriale. iar bunurile imobile fac parte din proprietatea privată a acesteia. Pentru a doua situaţie. şi anume cel de drept administrativ.Guvernul sau consiliile judeţene. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.De asemenea. supuse exclusiv unui regim de drept administrativ. indiferent dacă expropriator ar urma să fie statul. prin hotărâre a consiliului judeţean. ori dacă domeniul public este al statului. In al treilea rând. reglementat de Legea nr.33/1994. din conţinutul prevederilor art. în cazul bunurilor imobile.33/1994 mai rezultă şi că nu pot face obiect al exproprierii bunurile imobile care fac parte din domeniul public. eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului se realizează în faţa tribunalului ca instanţă de drept comun. statul şi unităţile administrativ-teritoriale pot recurge la rechiziţia de bunuri mobile. 1. atât statul. observăm că.

(2) şi.2. respectiv alin. 1. sănătate. precum şi natura şi cuantumul despăgubirii.7 alin. care va consta întotdeauna în realizarea unor lucrări de utilitate publică.(3) şi art.55 alin.A. potrivit căruia sunt de utilitate publică lucrările privind: prospecţiunile şi explorările geologice. prin plata unei despăgubiri drepte. expropriator fiind statul român prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România . precum şi a parcurilor naţionale.7 alin.2. protecţie şi asistenţă socială. aceasta survenind doar în mod subsidiar.(l) din Legea nr.9 alin. sisteme de irigaţii şi desecări. derivaţii de debite pentru alimentări cu apă şi pentru devierea viiturilor. de sub autoritatea Ministerului Transporturilor. cu orice alte lucrări decât cele prevăzute la art. clădirile şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de învăţământ. care guvernează operaţiunea juridică a exproprierii. pentru fiecare caz în parte. Legat de această ultimă reglementare.cutremure. alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime. telecomunicaţii.expropriatorul şi expropriatul .Concluzia că regimul de drept administrativ este regimul juridic dominant. aşa cum sunt acestea definite în alin. monumente. Exproprierea se poate realiza numai pentru o cauză de utilitate publică Acest principiu. trebuie menţionat că exproprierea monumentelor istorice şi a zonelor de protecţie a acestora poate fi declanşată doar cu avizul prealabil al Ministerului Culturii şi Cultelor. adică în măsură să acopere integral pagubele suferite de aceştia. instalaţii pentru producerea energiei electrice. 6. de interes naţional sau de interes local. în cazul în care -indiferent de natura lucrărilor .(3) din aceeaşi lege. Exproprierea se poate realiza numai după o dreaptă şi prealabilă despăgubire Acest principiu impune expropriatorului obligaţia de a-1 compensa pe proprietarul imobilului. prin lege.33/1994. alinierea şi lărgirea străzilor. deschiderea. ansamblurilor şi siturilor istorice. gaze. respectiv.(4) din aceeaşi lege. O cauză specială de utilitate publică poate surveni în situaţia reglementată la art.(3) ale aceluiaşi articol al legii.statul sau unităţile administrativ-teritoriale. Construcţiilor şi Turismului". sub sancţiunea ca infracţiune potrivit art. precum şi de administraţie publică şi pentru autorităţile judecătoreşti. cimitire. seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei.sunt supuse exproprierii lăcaşuri de cult.2. consacrat la art. căile de comunicaţii.5 din Legea nr. pune în evidenţă caracterul excepţional al acestei operaţiuni juridice de dobândire a proprietăţii publice. potrivit art. Cauza de utilitate publică este definită de scopul urmărit de expropriator . 1. rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii. . rezultă şi din faptul că faza judecătorească desfăşurată în faţa instanţelor de drept civil nu este o procedură obligatorie.nu ajung la un acord de voinţă în ceea ce priveşte modalitatea de transfer al dreptului de proprietate. ordinea publică şi siguranţa naţională.(l) dinLegeanr. cât şi pe ceilalţi titulari de drepturi reale asupra bunului expropriat. canalizare. în situaţiile în care părţile .S. protejarea şi punerea în valoare a monumentelor. potrivit căruia exproprierea se declară pentru lucrări de utilitate publică.33/1994.422/20018. Un caz special de utilitate publică este reglementat la art. 70 De asemenea. sistemele de alimentare cu energie electrică. cultură. Sfera lucrărilor de utilitate publică este stabilită la art. instalaţii pentru protecţia mediului. potrivit căruia tot prin lege se poate declara utilitatea publică în situaţii excepţionale. apărarea ţării. apă. ceea ce reprezintă o declaraţie generală a utilităţii publice pentru două categorii de lucrări: construcţiile de autostrăzi şi.2 alin. lucrări de combatere a eroziunii de adâncime. termoficare. sport. inundaţii.6 din Legea nr. construcţiile de drumuri naţionale. iar utilitatea publică se declară. lacuri de acumulare pentru surse de apă şi atenuarea viiturilor. îndiguiri şi regularizări de râuri.198/20049. sfera lucrărilor de utilitate publică poate fi completată. extracţia şi prelucrarea substanţelor minerale utile. prevenirea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale .3. potrivit căruia „prin prezenta lege se declară de utilitate publică toate lucrările de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. salvarea. staţii hidrometeorologice. alunecări de terenuri. ansambluri şi situri istorice.

experţii vor putea propune instanţei o eventuală reducere numai a daunelor. potrivit art. „Dreptul" nr. deoarece „dacă există acordul părţilor. altor persoane îndreptăţite. republicată în Monitorul Oficial al României. Totodată. nr.44 alin. fiind consacrat prin art. republicată. p. 198/2001 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale.938 din 20 noiembrie 2006 9 Legea nr. într-adevăr. publicat în Buletinul Oficial nr.487 din 31 mai 2004 71 se vând. principiul enunţat impune ca acordarea justei despăgubiri să fie prealabilă trecerii bunului în proprietatea publică a statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.33/1994. imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială. apreciem că. precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care 8 Legea nr. dar nu şi cuantumul sau natura despăgubirii.26 din Legea nr. caracterul subsidiar al procedurii în faţa instanţelor de drept comun a fost consacrat ca principiu constituţional la art.4 din Legea nr. instanţele judecătoreşti vor lua act de înţelegerea părţilor şi vor stabili numai cuantumul sau natura despăgubirii. în concluzie. dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza. cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond. fără a se declanşa procedura de expropriere prevăzută în prezenta lege. l .Astfel. potrivit cap. în cazul în care expropriatorul şi expropriatul nu cad de comun acord asupra modalităţii de transfer al dreptului de proprietate şi asupra cuantumului şi naturii despăgubirii. respectiv acordul încheiat între o anumită autoritate publică şi titularii drepturilor reale cu privire la un anumit imobil. experţii. Partea I. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică.467/1979 privind evaluarea construcţiilor. la data întocmirii raportului de expertiză. Principiul acordării unei despăgubiri drepte exclude posibilitatea plafonării cuantumului acesteia. De altfel. operaţiunea juridică a exproprierii este guvernată de principiul posibilităţii ca aprobarea exproprierii şi stabilirea despăgubirilor să fie realizate prin justiţie. ceea ce face ca despăgubirea pentru imobilul pierdut să fie reală şi efectivă.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. experţii urmând să procedeze la defalcarea despăgubirilor cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.2. în cazul în care acordul de voinţă al părţilor priveşte numai modalitatea de transfer al dreptului de proprietate. . potrivit căruia „Cei interesaţi pot conveni atât asupra modalităţii de transfer al dreptului de proprietate. Partea l. publicată în Monitorul Oficial al României. Stoica. La calcularea cuantumului despăgubirilor. acestea vor fi stabilite prin justiţie. precum şi de daunele aduse proprietarului sau.5/2004. în situaţia în care este vorba de o expropriere parţială.4. nr. cu plată. în mod obişnuit. după caz.(6) din Constituţie. cât şi asupra cuantumului şi naturii despăgubirii. Totuşi. transferul 10 Decretul Consiliului de Stat nr. se acceptă concluzia că soluţionarea cererii de expropriere de către instanţele de drept comun şi stabilirea despăgubirilor prin hotărâre judecătorească reprezintă o procedură subsidiară. de formă şi de publicitate fără a mai fi necesară procedura l7 exproprierii" . IV din prezenta lege".33/1994. despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite. de formă şi de publicitate. în proprietatea statului prin expropriere. de unde rezultă în mod expres că numai în caz de divergenţă. terenurilor şi plantaţiilor ce se preiau. aşa cum se proceda în legislaţia regimului comunist10.28-76 72 dreptului de proprietate şi sumele cuvenite acestor titulari sunt efectul convenţiei încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond. Posibilitatea ca exproprierea să fie dispusă şi despăgubirea să fie stabilită prin hotărâre judecătorească Acest principiu a fost formulat în doctrina civilă" în termenii că „exproprierea se dispune şi despăgubirea se stabileşte prin hotărâre judecătorească". luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.3 din 4 ianuarie 1980 V. când despăgubirile pentru expropriere nu pot fi stabilite de comun acord cu proprietarul.

conform art.33/1994. el fiind cel care întocmeşte documentaţia pentru declanşarea procedurii prealabile şi numirea comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile. etapizare care rezultă.3. din prevederile art. a) Iniţierea declarării utilităţii publice aparţine. efectuarea cercetării prealabile declarării utilităţii publice şi. potrivit art. 1. care. Faza administrativă a procedurii exproprierii Faza administrativă a procedurii exproprierii. de către comisii numite de Guvern. la rândul său. Stoica. solicitând totodată şi declararea utilităţii publice. mai multe activităţi: iniţierea declarării utilităţii publice. pentru lucrările de interes local.35 13 L. Cercetarea prealabilă se efectuează de către comisiile la care se referă art. pentru lucrările de interes naţional. municipiile. pentru lucrările de interes naţional.33/1994.1. 12 V. declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului. aprobat prin această hotărâre a Guvernului.3 din Regulamentul privind procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru lucrări de interes naţional sau de interes local.8 din lege. A.8 din Legea nr. 19 73 Dar. vor fi alcătuite din: reprezentantul administraţiei publice centrale care coordonează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică. idem. iar pentru lucrările de interes local de către comisii numite de delegaţia permanentă a consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucureşti. Procedura exproprierii în literatura de specialitate13 a fost exprimată opinia că procedura exproprierii se derulează pe parcursul a două faze distincte: faza administrativă şi faza judiciară. p. pentru lucrările de interes naţional. iniţierea declarării utilităţii publice aparţine iniţiatorului lucrării de utilitate publică. Etapa declarării utilităţii publice cuprinde. Giurgiu. prin organismele desemnate de Guvern. nr. conform art. este realizată.G. în conformitate cu art. având conţinutul prevăzut în anexa nr. cit. expropriatorului. precum şi primarii localităţilor pe raza cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică. cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes naţional se face de către comisii numite de Guvern. oraşele şi comunele. de altfel. poate fi statul. pentru localităţi sau zone unde se intenţionează executarea ei. op.583/1994 şi art. Deci. precum şi din reprezentanţii consiliilor locale interesate. reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor.(2) din lege.. . iar pentru lucrările de interes local de către comisii numite de delegaţia permanentă a consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucureşti. Comisiile pentru lucrările de interes local vor fi alcătuite din reprezentantul consiliului judeţean sau al Consiliului General al 74 Municipiului Bucureşti. Astfel. la rândul său.9 din lege. l la regulament.3.9 din aceeaşi lege.1. întocmit de iniţiatorul lucrării. rezultă că declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile care. respectiv. aprobate conform legii. Comisiile numite de Guvern. b) Efectuarea cercetării prealabile declarării utilităţii publice Aşa după cum am precizat deja. se derulează în două etape: etapa declarării utilităţii publice şi etapa măsurilor premergătoare exproprierii.3 şi 4 din H. potrivit logicii prevederilor Legii nr. astfel că vom prezenta procedura exproprierii în raport cu această etapizare. Or. preşedintele consiliului judeţean şi şefii compartimentelor de resort. chiar din filosofia Legii nr. numirea comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile şi efectuarea cercetării prealabile se realizează pe baza unei documentaţii numite dosar pentru cercetarea prealabilă. şi judeţele. p.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. reprezentantul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei. declararea propriu-zisă a utilităţii publice.12 alin.

. pe al cărui teritoriu administrativ se află ponderea cea mai mare de imobile propuse pentru expropriere.583/1994. respectiv directorul Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. nr. respectiv prin dispoziţia primarului general al municipiului Bucureşti. aprobat prin H. Etapele cercetării prealabile şi modul de funcţionare a comisiilor de mai sus. Astfel. respectiv viceprimarul municipiului Bucureşti sau directorul Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. respectiv şeful oficiului de cadastru al municipiului Bucureşti.viceprimarii şi şefii compartimentelor de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor şi. desemnaţi prin dispoziţia primarilor.Componenţa comisiilor de mai sus este stabilită prin Regulamentul privind procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru lucrări de interes naţional sau de interes local. respectiv viceprimarul municipiului Bucureşti sau directorul Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.583/1994. . nr. . desemnaţi prin decizia delegaţiei permanente a consiliilor judeţene. Comisiile pentru lucrări de interes local care se desfăşoară pe teritoriul unui singur judeţ sau al municipiului Bucureşti vor avea următoarea componenţă: .G. Preşedinte al comisiei va fi desemnat reprezentantul consiliului judeţean. respectiv primarul general al municipiului Bucureşti. sunt prevăzute în Capitolul 2 din Regulamentul privind procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice pentru lucrări de interes naţional sau de interes local. altele decât cele pe teritoriul cărora se realizează lucrarea de utilitate publică. care va avea calitatea de preşedinte al comisiei. . precum şi a secretariatului fiecăreia dintre acestea. Comisiile pentru lucrări de interes local care se desfăşoară pe teritoriul mai multor judeţe şi.reprezentantul autorităţii administraţiei publice centrale care coordonează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică.primarii localităţilor pe raza cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică. respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 32 din Legea privind exproprierea vor avea următoarea componenţă: . Comisiile pentru lucrări de interes naţional şi pentru situaţiile prevăzute de art. .reprezentantul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei cu rang de ministru sau secretar de stat. după caz. după caz. 75 . în calitate de preşedinte al comisiei. altele decât cele pe teritoriul cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică. . al municipiului Bucureşti. aprobat prin H. desemnaţi prin dispoziţia primarilor. precum şi reprezentanţii consiliilor locale interesate în realizarea lucrărilor.G. cu rang de secretar de stat sau director general. sau un împuternicit al acestuia. după caz.şefii oficiilor de cadastru ale judeţelor. cu rang de secretar de stat. vor avea următoarea componenţă: .directorii direcţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judeţene. desemnat prin decizia delegaţiei permanente a consiliului judeţean. subsecretar de stat sau director general. . respectiv prin dispoziţia primarului general al municipiului Bucureşti. pe al căror teritoriu administrativ se desfăşoară lucrarea de utilitate publică.preşedinţii consiliilor judeţene. precum şi reprezentanţii consiliilor locale interesate în realizarea lucrărilor.vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau directorii direcţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judeţene.vicepreşedintele sau directorul Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliului judeţean.viceprimarii şi şefii compartimentelor de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor şi. viceprimarii comunelor pe teritoriul cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică. viceprimarii comunelor pe teritoriul cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică. .reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor.

a reprezentanţilor consiliilor judeţene.în comisiile pentru lucrări de interes naţional. sau un împuternicit al acestuia. dacă este complet. utilitatea publică se declară. In primul rând. ansambluri şi situri istorice. utilitatea publică este declarată de o comisie compusă din preşedinţii consiliilor judeţene respective.reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului cu rang de ministru sau secretar de stat. alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime. respectiv Primarului General al Municipiului Bucureşti. . în al doilea rând. 76 Şedinţele comisiilor sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.33/1994. După efectuarea cercetării prealabile. 7 din Legea nr. cu rang de secretar de stat. în cadrul şedinţei finale. votul preşedintelui comisiei fiind decisiv în caz de paritate. Hotărârea prin care comisia pentru efectuarea cercetării prealabile propune ca lucrarea să fie declarată de utilitate publică de interes naţional sau local. Astfel. respectiv ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a cel puţin doi reprezentanţi ai consiliilor locale interesate în realizarea lucrărilor. Pentru orice alte lucrări decât cele prevăzute la art. a reprezentanţilor administraţiei publice centrale: . sunt înaintate organului competent să declare utilitatea publică. având conţinutul prevăzut de anexa nr. pentru lucrările de interes local.33/1994. la Secretariatul comisiei competente care. utilitatea publică va fi declarată de Guvern. însoţite de proiectul de act pentru declararea utilităţii publice. după caz. 6 din lege. cercetarea prealabilă va urmări ca lucrarea sau lucrările respective să fie înscrise în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. monumente. precum şi în situaţii excepţionale. iar în caz de dezacord. componenţa nominală a comisiei.utilitatea publică se declară de către Guvern. care va avea calitatea de preşedinte al comisiei. care sunt enumerate la art. inclusă în procesul-verbal pentru consemnarea rezultatului cercetării prealabile. va propune Guvernului sau delegaţiilor permanente ale consiliilor judeţene. întocmit de secretariatul comisiei. membrii comisiei vor delibera asupra hotărârii de a propune ca lucrarea să fie declarată sau nu de utilitate publică. care nu pot fi obţinute decât pe calea exproprierii. pentru fiecare caz în parte. subsecretar de stat sau director general.8 din Legea nr.reprezentantul autorităţii administraţiei publice centrale care coordonează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică. va verifica să existe elemente care să justifice interesul naţional sau local. prin vot deschis. care să confere lucrărilor caracter de utilitate publică. prin realizarea unor avantaje economicosociale. cu prezenţa obligatorie a următorilor membri: . pentru lucrări de interes naţional. altele decât cele pe teritoriul cărora se desfăşoară lucrarea de utilitate publică. iar procesul-verbal al fiecărei şedinţe se semnează de către membrii comisiei. prin lege. secretariatul întocmeşte proiectul de hotărâre a Guvernului şi nota de fundamentare. iniţiatorul lucrării va depune în două exemplare dosarul pentru cercetarea prealabilă. şi de către consiliile judeţene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti. . c) Declararea utilităţii publice Potrivit art. Cercetarea prealabilă va urmări verificarea îndeplinirii a cel puţin două condiţii. pentru lucrările de interes naţional. ecologice sau de orice altă natură. Dezbaterile din cadrul şedinţelor se consemnează într-un registru unic de procese-verbale. cu rang de secretar de stat sau director general.reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor. aprobate potrivit legii. pe . în cazul în care indiferent de natura lucrărilor -sunt supuse exproprierii lăcaşuri de cult. 77 Pentru lucrările de interes local care se desfăşoară pe teritoriul mai multor judeţe. hotărârile luându-se cu majoritate simplă. — în comisiile pentru lucrări de interes local.Astfel. cimitire. 3 la regulament.

împreună cu procesul-verbal. în timp ce actul de declarare a utilităţii publice de interes local se afişează la sediul consiliului local în a cărui rază este situat imobilul şi se publică în presa locală. hotărâre a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Actele prin care se declară utilitatea publică în vederea executării unor lucrări privind apărarea ţării şi siguranţa naţională nu sunt supuse publicităţii.(3) şi (4) din Legea nr. în original. In situaţia când este vorba de lucrări a căror utilitate publică se declară prin lege. ori dispoziţie comună a preşedinţilor consiliilor judeţene. împreună cu procesul-verbal. şi îl înaintează spre aprobare acestuia. cit. care consemnează rezultatul cercetării prealabile şi dosarul acesteia. respectiv a Primarului General al Municipiului Bucureşti. adoptat de unul sau mai multe organe administrative. dacă este cazul. potrivit art.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. respectiv. 3 la regulament. când lucrările de interes local se desfăşoară pe teritoriul mai multor judeţe şi. împreună cu procesul-verbal.554/2004 impun concluzia că actul administrativ de declarare a utilităţii publice poate fi atacat de orice persoană interesată. actul de declarare a utilităţii publice este un act juridic tipic. în original.(3) şi (4) din Legea nr. acest act juridic va putea fi atacat la Curtea Constituţională. al municipiului Bucureşti. consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti. în original.33/1994 care a avut ca efect juridic declanşarea procedurii exproprierii pentru cauză de utilitate publică. în situaţiile avute în vedere la art. Deşi această lege nu prevede în mod expres posibilitatea atacării actului de declarare a utilităţii publice. organul competent va decide cu privire la declararea utilităţii publice. Stoica. în toate aceste cazuri..care Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei îl înaintează Secretariatului general al Guvernului. împreună cu procesul-verbal. Având în vedere concluziile din procesul-verbal şi hotărârea comisiei care a efectuat cercetarea prealabilă. le înaintează Secretariatului General al Guvernului. iar actul de declarare a utilităţii publice de interes naţional se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul consiliului local în a cărui rază este situat imobilul şi prin publicare în Monitorul Oficial al României. potrivit art. respectiv consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti. fie pe calea sesizării de neconstituţionalitate. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti. op. care consemnează rezultatul cercetării prealabile şi dosarul acesteia. natura juridică a acestui act juridic şi 14 V. dacă este cazul.7 alin. având conţinutul prevăzut de anexa nr. pe baza legii şi pentru executarea în concret a Legii nr. 3 la regulament. . p.33/1994.15 din Legea nr. Pentru lucrările de interes local care se desfăşoară pe teritoriul unui singur judeţ. actul adoptat poate fi hotărâre a Guvernului. având conţinutul prevăzut în anexa nr. în care se consemnează rezultatul cercetării prealabile. potrivit art. care consemnează rezultatul cercetării prealabile. secretariatul întocmeşte proiectul de dispoziţie comună a preşedinţilor consiliilor judeţene. în original. secretariatul întocmeşte proiectul de hotărâre a consiliului judeţean. procedura privind cercetarea prealabilă este identică celei pentru lucrările de interes naţional sau local. fie pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. şi.368 79 prevederile Legii nr.7 alin. după caz. şi îl înaintează spre aprobare acestora. în condiţiile acestei legi a contenciosului administrativ. O problemă aparte care a fost pusă în literatura de specialitate a fost aceea a căilor de atac împotriva actelor juridice de declarare a utilităţii publice.33/1994. In cazurile în care utilitatea publică este declarată de organele puterii executiv-administrative Guvern. când utilitatea publică se declară prin lege.29 din aceeaşi lege. Pentru lucrările de interes local care se desfăşoară pe teritoriul mai multor judeţe. secretariatul urmând să întocmească proiectul de lege pentru declararea utilităţii publice şi expunerea de motive pe care 78 ministerul de resort. în literatura de specialitate14 a fost exprimată opinia că.

aşa cum prevede art. 3 proprietari de imobile din .12 alin.. Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei. în afara proprietarilor şi titularilor de alte drepturi reale. proprietarii acestora şi ofertele de despăgubire.12 alin. după caz. p. la consiliul judeţean sau la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. pentru lucrările de interes local. Dumitrache. expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinzând terenurile şi construcţiile propuse spre expropriere. 15 L. după declararea utilităţii publice. a contestării în faţa instanţei de contencios a hotărârii comisiei de soluţionare a întâmpinărilor. inclusiv procesulverbal de finalizare a acestei cercetări şi. de a afişa propunerile de expropriere pentru ca acestea să poată ajunge şi la cunoştinţa celorlalte persoane interesate. pentru că numai astfel există posibilitatea consultării acestor documente de către cei interesaţi. întâmpinările vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de o comisie constituită prin hotărâre a Guvernului. b) Formularea întâmpinării împotriva propunerilor de expropriere Proprietarii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor expropriabile pot face întâmpinare cu privire la propunerile de expropriere. respectiv. Astfel. prin decizia delegaţiei permanente a consiliului judeţean sau prin dispoziţia primarului municipiului Bucureşti. instanţa de contencios administrativ va examina în toate cazurile numai legalitatea actului de declarare a utilităţii publice şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza adoptării acestuia. instanţa de contencios administrativ fiind competentă să se pronunţe şi asupra acestora. cit.(2) din Legea nr. şi judeţele. în termen de 30 de zile. B. Etapa măsurilor premergătoare exproprierii reprezintă cea de-a doua etapă a fazei administrative a procedurii exproprierii. cu excepţia documentelor lucrărilor privind apărarea ţării şi siguranţa naţională. în termen de 45 de zile de la primirea notificării. în aceste cazuri se depune la consiliul local numai lista cu imobilele propuse exproprierii.20. cit. Giurgiu. Termenul în care trebuie făcută notificarea este de 15 zile de la publicarea actului de declarare a utilităţii publice. ce este lăsată la aprecierea exclusivă a organelor administrative. oraşele şi comunele. Baias. pentru lucrările de interes naţional. aşa cum s-a opinat în mod corect în doctrină15. B. la baza adoptării căruia au stat.(2) din Legea nr. prin organismele desemnate de Guvern. a) Propunerile de expropriere vor fi întocmite de către expropriator.33/1994 pot fi statul. potrivit art. precum şi a ofertelor de despăgubire. cu indicarea numelui proprietarilor. însă. care au caracterul unor acte preparatorii.Menţionăm că actele care au fost efectuate în cursul cercetării prealabile. propunerile făcute de comisie.18 alin. pentru lucrările de interes naţional. op. Deşi legea nu o prevede în mod expres. F. pentru cele de interes local. considerăm că există obligaţia implicită pentru consiliul local unde se află imobilul expropriabil. oraşului sau municipiului pe teritoriul cărora sunt situate imobilele ce se supun aprobării pentru expropriere. a formulării întâmpinărilor împotriva propunerilor de expropriere şi.(l) din Legeanr. op. în vederea consultării de către cei interesaţi. municipiile. urmând ca. care se desfăşoară după declararea utilităţii publice şi până la iniţierea fazei judiciare a procedurii exproprierii. vor putea fi atacate odată cu actul administrativ de declarare a utilităţii publice. fără a putea verifica oportunitatea actului. respectiv.554/2004. p. Comisia de soluţionare a întâmpinărilor va fi alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se realizează lucrarea de utilitate publică. iar acesta le va înregistra şi va consemna şi contraofertele şi celelalte pretenţii ale proprietarilor şi ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. pentru lucrările de interes naţional. incluzând trei subetape: a formulării propunerilor de expropriere.. care. dosarul cu toate documentele să fie înaintate la Secretariatul General al Guvernului. potrivit art. întâmpinarea se depune la primarul localităţii pe teritoriul căreia se află imobilul.33/1994. iar pentru cele de interes local. 18-27 80 Propunerile de expropriere a imobilelor şi procesul-verbal de cercetare prealabilă se vor notifica persoanelor fizice şi juridice titulare de drepturi reale asupra imobilelor supuse exproprierii.

la Curtea de apel în raza căreia se află situat imobilul. Dumitrache. în faţa comisiei este posibilă intervenirea unei înţelegeri. . va lucra valabil în prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii săi. Comisia va fi alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se realizează lucrarea de utilitate publică. Baias. Contestaţia adresată instanţei de contencios administrativ este scutită de taxă şi se soluţionează de urgenţă şi cu precădere. la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. B. aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listă de minimum 25 de proprietari. şi de 16 F. în cazul admiterii propunerii de expropriere.24 82 titularii de drepturi reale asupra imobilelor expropriabile. 81 în situaţia în care proprietarii sau titularii altor drepturi reale au formulat întâmpinare. expropriatorul. ca preşedinte. 15. constituită potrivit art. în termen de 15 zile de la comunicare. sub semnătura acestora. Redactarea art. c) Contestarea hotărârii comisiei la instanţa de contencios administrativ competentă în conformitate cu prevederile art. precum şi proprietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere pot contesta hotărârea comisiei.20 din Legea nr. consemnându-se într-un procesverbal. 3 proprietari de imobile din municipiul. într-o astfel de situaţie. potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ". persoanele care deţin funcţii în administraţia publică locală sau centrală şi care au interes în executarea lucrărilor şi nici membrii comisiei care au declarat utilitatea publică.municipiul. op. Comisia va lucra sub conducerea unui delegat al Guvernului. şi susţinerile acestora se vor formula şi se vor depune în scris. p. în literatura de specialitate16 s-a susţinut că „textul art. aleşi prin tragere la sorţi dintr-o listă de minimum 25 de proprietari. în urma deliberării. acesta are posibilitatea să revină cu noi propuneri. cit. precum şi primarul localităţii. în cazul lucrărilor de interes naţional. motivând că nu este inadmisibilă o contestaţie formulată împotriva hotărârii prin care comisia a respins întâmpinarea formulată de proprietarul terenului expropriabil împotriva primei propuneri a expropriatorului. ascultând pe cei interesaţi.20 din lege este menit să recunoască dreptul tuturor părţilor de a contesta în faţa Curţii de apel hotărârea comisiei care le este defavorabilă: expropriatorul. Secţia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat de curând17 în acelaşi sens. pretenţiile proprietarilor şi ale titularilor altor drepturi reale. comisia de soluţionare a întâmpinărilor va analiza documentele prezentate. Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt în cauză. în cazul lucrărilor de interes local. Oferta expropriatorului. în cazul respingerii de către comisie a celei de-a doua propuneri de expropriere.20 în redactarea actuală. putând cere informaţii şi date suplimentare. „în cazul în care şi noile propuneri vor fi respinse. fie că este vorba de prima sau de a doua asemenea propunere". cu refacerea corespunzătoare a planurilor.. rudele şi afinii lor până la al patrulea grad inclusiv.33/1994. în situaţia în care întâmpinarea este admisă şi comisia respinge propunerile expropriatorului. fără ca preşedintele să aibă drept de vot. sau a unui delegat al consiliului judeţean ori al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. argumentându-se în mod judicios că. oraşul sau comuna în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere. comisia poate să accepte punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge şi va consemna aceasta într-o hotărâre motivată. decizia fiind luată prin vot secret. situaţie în care comisia va consemna învoiala dintre părţi. oraşul sau comuna în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere. nu se poate ajunge la aplicarea art.20 este defectuoasă pentru că nu se înţelege care ar putea fi interesul titularilor drepturilor reale asupra imobilului să conteste hotărârea comisiei prin care noile propuneri ale expropriatorului au fost respinse pentru a doua oară. precum şi primarul localităţii. precum.

23 alin. instanţa va putea soluţiona cauza în lipsa acestora. proprietarul poate contesta hotărârea comisiei atunci când noile propuneri ale expropriatorului sunt respinse.20. aceasta va lua act de învoială şi va pronunţa o hotărâre definitivă. singura situaţie în care există posibilitatea ca dreptul său să fi fost vătămat. Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.21 din Legea nr. în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere sau dacă întâmpinarea formulată de proprietar sau de titularii altor drepturi reale a fost respinsă. unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.3. după caz. care nu conţine alte reglementări speciale cu privire la competenţă. instanţa va aprecia. altor persoane îndreptăţite.S-a mai argumentat că. dacă potrivit art.33/1994 completându-se cu cele ale Codului de procedură civilă. primind cererea de expropriere.2. dispoziţiile Legii nr. experţii. după cum urmează: a) Sesizarea instanţei de judecată va fi făcută de expropriator. c) Stabilirea despăgubirilor nu este lăsată la aprecierea discreţionară a instanţei. în cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei părţi de teren sau din construcţie. potrivit art. Astfel. Atunci când părţile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere. în raport cu situaţia reală. care este obligată să aprecieze între oferta expropriatorului şi pretenţiile formulate de părţi numai după efectuarea unei expertize. pentru stabilirea despăgubirilor instanţa va constitui o comisie de experţi compusă dintrun expert numit de instanţă.33/1994. iar proprietarul cere instanţei exproprierea totală. Preşedintele instanţei.(2) din lege. potrivit căruia instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege pentru expropriere şi va stabili cuantumul despăgubirilor şi suma cuvenită fiecărei părţi din cele menţionate la art. nepublicată 83 Tribunalul judeţean sau Tribunalul Municipiului Bucureşti va judeca cererea de expropriere ca instanţă de drept civil. după caz. luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia. precum şi pe titularii altor drepturi reale asupra imobilului propus pentru expropriere. imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială. cu atât mai mult acesta are dreptul să conteste hotărârea comisiei prin care propunerile expropriatorului au fost admise. în mod obişnuit. 1. La calcularea cuantumului despăgubirilor. Comisia de experţi va trebui să ţină seama de criteriile de evaluare precizată de Legea nr. precum şi de daunele aduse proprietarului sau. deşi legal citate. denumită de lege cerere de expropriere. dar nu şi asupra despăgubirii. în măsura în care nu contravin acestei legi. tribunalul judeţean sau Tribunalul Municipiului Bucureşti. în caz contrar. Soluţionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului. prin care expropriatorul va chema în judecată pe proprietar sau pe posesor. va fixa termen şi va dispune citarea proprietarilor sau. 22. .3972 din 18 octombrie 2007. 17 Decizia nr. în raza căruia se află imobilul propus pentru expropriere. Sesizarea instanţei de judecată se va face printr-o cerere de chemare în judecată. nu se prezintă. Când părţile se învoiesc în faţa instanţei asupra exproprierii şi asupra despăgubirii. după caz. instanţa de drept comun are competenţa să cerceteze îndeplinirea condiţiilor de formă ale exproprierii. dar nu şi condiţiile de fond ale exproprierii sau declararea utilităţii publice. la data întocmirii raportului de expertiză. dacă exproprierea în parte este posibilă. b) Instanţa competentă să soluţioneze cererea de expropriere este. Deci. Limitele competenţei tribunalului sunt stabilite la art. precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând.33/1994. a posesorilor. va dispune exproprierea totală. Faza judiciară a procedurii exproprierii se desfăşoară în mai multe etape. a altor titulari de drepturi reale sau a oricăror persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate. iar dacă una sau mai multe părţi titulare de drepturi asupra imobilelor. instanţa va lua act de învoială şi va stabili despăgubirea.

stabilirea despăgubirilor pentru proprietar şi ceilalţi titulari ai altor drepturi reale. în situaţia în care între părţi nu se realizează o învoială. nici integrală şi nici parţială. potrivit ar.(2) din Legea nr.(l) 85 din Legea nr. instanţa va hotărî. în afară de proprietar.23 alin.28 alin.4.1. a creditorilor ipotecari. în calitate de creditori. d) Hotărârea instanţei şi căile de atac împotriva acesteia Hotărârea pronunţată de instanţa civilă . a) Efectele din sfera raporturilor obligaţionale se vor produce ca o condiţie a transferului dreptului de proprietate. suma se va consemna de către expropriator. ce se vor produce imediat sau ulterior. dispoziţii referitoare la situaţia chiriaşilor. hotărârea instanţei prin care se va pune capăt litigiului va cuprinde dispoziţii în legătură cu admiterea cererii de expropriere. experţii vor defalca despăgubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale. potrivit art.33/1994. Hotărârea astfel pronunţată este. exista şi alţi titulari ai altor drepturi reale.4. Efectele juridice ale exproprierii Aşa cum am precizat încă de la începutul acestei secţiuni. aceştia vor fi plătiţi din drepturile cuvenite cu titlu de despăgubire. Astfel. exproprierea este o operaţiune juridică complexă care antrenează efecte juridice complexe: de drept administrativ şi de drept civil. experţii vor putea propune instanţei o eventuală reducere numai a daunelor. Astfel.33/1994. iar în lipsa acordului părţilor. plata despăgubirilor se va face în orice mod convenit între părţi.33/1994. urmând să fie împărţită potrivit legii civile. despăgubirea acordată de către instanţă nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.în situaţia în care. precum şi.29 alin. instanţa va lua act de învoială.Secţia civilă a tribunalului judeţean sau a Tribunalului Bucureşti . l .30 din Legea nr. Deci. aceasta având posibilitatea să compare rezultatul expertizei cu oferta expropriatorului şi cu pretenţiile titularilor de drepturi reale asupra bunurilor expropriabile. stabilind şi termenul de plată. Singura limitare a instanţei constă în faptul că. va trebui să achite persoanelor îndreptăţite. Pentru plata lor. Concluziile comisiei de experţi nu obligă instanţa să le însuşească automat. eventual. potrivit art. Astfel. etc. Al doilea efect al exproprierii se va produce în situaţia existenţei unor chiriaşi sau a altor persoane care ocupă legal imobilul supus exproprierii. Atunci când părţile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere. primul efect care se produce este în legătură cu despăgubirea stabilită şi executarea acesteia.va putea fi o hotărâre definitivă prin care se ia act de învoiala intervenită între părţi cu privire la expropriere.(3) din Legea nr. potrivit art.33/1994. Potrivit art. dar nu şi asupra despăgubirii. 84 In cazul exproprierii parţiale. stabilind despăgubirea potrivit celor arătate la punctul anterior. expropriatorul. cât şi cu privire la despăgubire. dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza. adică apelului şi recursului. în situaţia în care există creditori privilegiaţi sau alţi creditori stabiliţi prin hotărâre judecătorească.27 alin. despăgubirile convenite sau stabilite de instanţă. cât şi în planul drepturilor reale.(l) din Legea . Efectele juridice imediate se vor produce atât în planul raporturilor obligaţionale. 1. în calitate de debitor. care nu va depăşi 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. este supusă căilor de atac prevăzute de lege. transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului se produce îndată ce obligaţiile impuse lui prin hotărâre judecătorească au fost îndeplinite.

cu excepţia cazului în care în valoarea despăgubirii a fost cuprinsă şi valoarea estimativă a recoltei neculese. poate dispune prin hotărâre punerea de îndată în posesie a expropriatorului. Naşterea dreptului de proprietate publică şi intrarea bunului expropriat în domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este cel mai important efect al exproprierii prin stingerea dreptului de proprietate privată. stabilind că utilitatea publică este declarată.dreptul de proprietate privată.L. potrivit legii. respectiv lucrările nu au fost începute.28 alin. Belu-Magda.4. Legea nr. cu obligaţia pentru acesta de a consemna în termenul de 30 de zile. „Revista de Drept Comercial" nr. 18 M.4/1995. 1.7 din Legea nr. p. dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică. nu mai târziu de 30 de zile de la data plăţii acesteia. evacuarea persoanelor care le ocupă în mod legal în calitate de proprietari şi a chiriaşilor al căror contract de închiriere a fost legal perfectat.(l). potrivit procedurii prevăzute. dar folosirea 86 acestui termen nu are acoperire.31 alin. în mod corect s-a susţinut în literatura de specialitate18 că hotărârea judecătorească definitivă este un act juridic constitutiv al dreptului de proprietate publică în favoarea expropriatorului -statul sau unităţile administrativ-teritoriale.(l) din Legea nr. considerăm că. Punerea în posesie a expropriatorului este efectul juridic subsecvent naşterii dreptului de proprietate publică şi dobândirii sale de către expropriator. sumele stabilite drept despăgubire. foştii proprietari pot că ceară retrocedarea lor. b) Efectele produse în sfera drepturilor reale vor fi enumerate în continuare. când instanţa. Prima excepţie are în vedere punerea în posesie asupra terenurilor cultivate sau a celor cu plantaţii care se va face numai după ce recolta a fost culeasă. şi în caz de calamităţi naturale. învestită cu formula executorie. foloseşte termenul de transfer.35 din Legea nr.33/1994. în modalitatea prevăzută în hotărârea judecătorească de expropriere. a) Retrocedarea imobilului expropriat poate surveni în condiţiile art. adică a hotărârii definitive de expropriere. ordinea publică şi siguranţa naţională. Astfel. care constată îndeplinirea obligaţiilor privind despăgubirea. De la regula punerii în posesie în termen de cel mult 30 de zile de la data plăţii despăgubirii. nefiind posibilă efectuarea unui transfer al unui drept care s-a stins .33/1994. A doua excepţie are în vedere existenţa unui caz de extremă urgenţă impusă de executarea imediată a unor lucrări ce interesează apărarea ţării. nu se va putea face decât după asigurarea de către expropriator a spaţiului de locuit. Dacă au fost expropriate clădiri cu destinaţie de locuinţă.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. potrivit art. legate de neutilizarea imobilului în scopul pentru care a fost expropriat. care se produce după eliberarea titlului executoriu. există două excepţii.2.33/1994. dobândirea dreptului de proprietate publică pe calea şi ca efect al exproprierii este unul dintre modurile expres prevăzute de art. pe numele expropriaţilor.nr. prevăzând că transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului se produce îndată ce obligaţiile impuse lui prin hotărâre judecătorească au fost îndeplinite. înainte de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului. eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului vor putea fi făcute numai pe baza unei încheieri a instanţei. la cererea acestor persoane. potrivit căruia dacă bunurile imobile • expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat. orice locaţiune încetează de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de expropriere. la art.89 87 . De aceea. Efectele juridice ulterioare ale exproprierii au ca izvor fapte juridice care survin după finalizarea acestei operaţiuni juridice.33/1994. Exproprierea pentru utilitate publică şi efectele juridice al exproprierii. Intr-adevăr.

expropriatorul se va adresa în scris fostului proprietar. iar expropriatul este în situaţia de a-1 utiliza. care. expropriatul fost proprietar . în cazul în care cererea de retrocedare este admisă.37 din Legea nr. între timp. s-a realizat trecerea bunului respectiv în domeniul privat. când realizarea lucrărilor de utilitate publică nu mai este oportună sau lucrarea şi-a pierdut caracterul de utilitate publică (spre exemplu. evident. dacă imobilul expropriat este oferit pentru închiriere.1. expropriatorul.33/1994. în sensul că lucrările de utilitate publică nu au fost începute în acest termen.33/1994. că expropriatorul aflat în situaţia de mai sus nu va putea proceda la retrocedarea imobilului către fostul proprietar. Cererea de retrocedare se va adresa tribunalului. înainte de a face demersurile pentru înstrăinarea bunului imobil expropriat. după cum nu este exclusă nici posibilitatea ca retrocedarea să fie realizată pe baza unei înţelegeri între fostul proprietar şi fostul expropriator. Legea nu prevede. potrivit căruia în cazul în care lucrările pentru care s-a 88 făcut exproprierea nu s-au realizat. în orice situaţie. Considerăm. înaintea utilizării lui în scopul pentru care a fost expropriat. prin organele sale executiv-administrative. în situaţia în care imobilul respectiv a rămas neutilizat o perioadă mai mare de un an. la trecerea imobilului respectiv din domeniul public în domeniul privat. Natura juridică a rechiziţiei . iar expropriatorul doreşte înstrăinarea imobilului. ca o condiţie a sesizării instanţei de retrocedare. preţul imobilului se va stabili ca şi în situaţia exproprierii şi nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată. Astfel. expropriatorul va stabili şi preţul de retrocedare a imobilului. dar considerăm că o astfel de cerere nu este exclusă. dar.33/1994 nu conţine nicio referire la instanţa competentă. ca fostul proprietar să adreseze o cerere directă autorităţii publice expropriatoare. potrivit art. la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată. expropriatorul este obligat să procedeze.36 din Legea nr. Prin acelaşi act administrativ. proprietarul-expropriator va trebui să parcurgă procedura trecerii acelui bun din domeniul public în domeniul privat. care nu va putea fi mai mare decât cuantumul actualizat al despăgubirii. construcţia unei şcoli într-o localitate care. actul administrativ de retrocedare va putea fi contestat de către cei interesaţi în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. iar hotărârea rămâne definitivă şi irevocabilă. într-o astfel de situaţie. în acest scop. inclusiv a efectelor ulterioare exproprierii. care privesc bunuri intrate în domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale supuse regimului juridic de drept administrativ. în prealabil. va putea dispune retrocedarea. verificând temeiurile acesteia.are un drept prioritar la dobândire.34 din Legea nr.Dreptul de retrocedare se naşte în favoarea fostului titular al dreptului de proprietate. întrucât bunurile proprietate publică sunt inalienabile. pe calea unui act administrativ similar celui prin care a declarat utilitatea publică. într-o asemenea situaţie. în vederea executării acesteia.37 din lege. va admite cererea fostului proprietar şi va dispune retrocedarea imobilului expropriat. b) Dreptul de prioritate la înstrăinare este reglementat la art. a fost strămutată pe un alt amplasament). Secţiunea a 2-a Rechiziţia de bunuri 2. după ce. însă. iar dacă acesta nu optează pentru cumpărare sau dacă nu răspunde expropriatorului în termen de 60 de zile de la primirea notificării. Art.33/1994. Este evident că. este vorba de tribunalul competent să judece şi cererea de expropriere. în prealabil. el are un drept de prioritate pentru a-i fi închiriat în condiţiile legii. Am considerat necesară prezentarea pe larg a efectelor exproprierii. chiar şi pentru situaţia punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti. pentru că numai un bun deţinut în proprietate privată poate fi înstrăinat în condiţiile art. în lipsa unei cereri din partea acestuia.554/2004. deşi legea nu o spune expres. c) Dreptul de prioritate la închiriere este prevăzut în favoarea fostului proprietar al imobilului expropriat. fiind vorba de situaţii juridice reglementate de Legea nr. acesta din urmă poate dispune de imobil.

nr. 21 22 E. reprezintă o consecinţă. publicată în Monitorul Oficial al României.2. Considerăm că.. în scopul realizării interesului general al colectivităţii naţionale sau al colectivităţilor locale. p. având ca scop extinderea domeniului statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. nr. Partea I. fie prin afectarea temporară a atributului folosinţei bunului. Situaţiile excepţionale care obligă organele executiv-administrative să dispună şi să aplice rechiziţia unor bunuri mobile şi imobile survin la declararea mobilizării parţiale sau totale a forţelor armate ori a stării de război.în cazul prevenirii. p.219/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. Din această perspectivă. în doctrina administrativă21. op. p. prin decretul de instituire emis de Preşedintele României. la instituirea stării de asediu sau de urgenţă. în situaţii excepţionale. 19 Legea nr. fiind modificată substanţial prin Legea nr. nr. Partea I. din punctul de vedere al dreptului administrativ. 2.351 90 Art. în condiţiile legii. în mod unilateral. un efect subsecvent.Rechiziţia este reglementată de dispoziţiile Legii nr.219/200520.. de regulă. uneori. Subiectele raportului juridic de rechiziţie Raportul juridic de rechiziţie este un raport juridic de drept administrativ.G. iar nu o trăsătură caracteristică esenţială care să contureze natura juridică a rechiziţiei ca operaţiune juridică de drept public. publicată în Monitorul Oficial al României. op.132/1997 prevede că rechiziţionarea de bunuri survine şi se dispune: . domeniului privat al particularilor. nr. Bîrsan. în condiţiile legii. cu plata unor despăgubiri. instituţiile publice. înlăturarea urmărilor unor dezastre. Stoica. cât şi pe timpul acestor situaţii. instituţiilor publice. dar. precum şi alte persoane fizice şi juridice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile.132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. 161 din 18 iulie 1997. prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecţilor. Partea l. aflate în situaţii excepţionale. localizarea. cu plata de despăgubiri. a proprietăţii unor bunuri mobile şi imobile aparţinând domeniului privat al agenţilor economici. V. în care interesele generale ale statului o reclamă. rechiziţia reprezintă o operaţiune juridică de drept public. în doctrina de drept civil22.302 din 11 aprilie 2005 89 Legea defineşte rechiziţia ca fiind o măsură cu caracter excepţional prin care autorităţile publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public19 şi de Normele metodologice de aplicare a Legii privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public aprobate prin H. precum şi pentru prevenirea. publicată în Monitorul Oficial al României. cit. cit. în ambele situaţii. prin cedarea unor prerogative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. prin decretul de declarare emis de Preşedintele României. Astfel. prin preluarea temporară a folosinţei şi. nr.la instituirea stării de asediu sau de urgenţă. instituţiilor publice sau altor persoane juridice şi fizice. esenţial pentru calificarea naturii juridice a acestei operaţiuni de drept public este extinderea regimului juridic domenial asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând.4 din Legea nr. . în cadrul căruia subiectul activ impune subiectelor pasive să predea folosinţa temporară şi.56. rechiziţia a fost definită ca un procedeu de dobândire forţată de către administraţie a bunurilor aparţinând agenţilor economici. cit. . în cazul bunurilor consumabile şi . limitarea temporară a dreptului de proprietate privată. în circumstanţe speciale.G. precum şi a stării de război. prin lipsirea titularului său de atributul folosinţei. rechiziţia a fost prezentată ca o limitare legală a exerciţiului dreptului de proprietate privată. Bălan. persoane juridice şi persoane fizice. op. 2007.la declararea mobilizării parţiale sau totale.410/2004. ori altor persoane juridice şi fizice.86 C.986 din 27 octombrie 2004 20 H. localizării şi înlăturării urmărilor unor dezastre.. fie prin însăşi încetarea dreptului de proprietate privată asupra bunurilor mobile consumabile sau perisabile.

însoţite şi de echipamentele aferente. . servit. aeriene şi navale. . de gospodărie şi de igienă personală. . de construcţii şi de căi ferate.surse de alimentare energetice. de handicapaţi şi de bătrâni. care sunt obligaţi să predea bunurile respective într-o stare tehnică corespunzătoare folosirii lor în scopul pentru care sunt achiziţionate. cât şi cele imobile. instituţiile publice. . . văduvelor de război şi orfanilor minori. .articole de echipament. ai căror proprietari sau deţinători legali vor fi obligaţi să le cedeze folosinţa în favoarea autorităţilor competente. . Subiectele pasive ale raportului juridic de rechiziţie pot fi agenţii economici.31 din lege. 2. tipografice.clădiri.vehiculele cu tracţiune animală sau mecanică aparţinând invalizilor.clădirile penitenciarelor şi ale şcolilor speciale de muncă şi reeducare.7 alin. .utilaje şi materiale pentru dotarea atelierelor de reparaţii. potrivit art. nu sunt supuse rechiziţionării următoarele categorii de bunuri: . aparatură şi materiale sanitar-veterinare. prin care persoana respectivă îşi asigură existenţa. In ceea ce priveşte imobilele. precum şi locuinţele monahilor. fără de care nu ar putea fi utilizate.132/1997. pot fi rechiziţionate: .tehnică de calcul. sunt obligaţi.părţile din imobilele strict necesare ocupanţilor.furaje. .132/1997.bunurile caselor şi căminelor de copii. 91 . auto.carburanţi-lubrifianţi.perisabile. Potrivit art. potrivit art.sisteme. . . forţele destinate apărării naţionale sau autorităţile publice. de protecţie. . . distribuit şi transportat hrana. .5 din Legea nr.tehnică şi materiale topografice.instalaţii portuare şi dane.alimente şi materiale pentru preparat. Potrivit art. Aşa după cum am amintit deja.obiectele de uz personal şi de gospodărie casnică. să le pună la dispoziţie cu utilităţile existente la data rechiziţiei. . recunoscute de stat. . necesare pentru exercitarea cultului.naţional sau internaţional.(l) din Legea nr. de regie.3. proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu ai acestora.2 alin. utilaje şi materiale pentru transportul şi depozitarea acestora.132/1997. bunurile vor fi rechiziţionate de la proprietarii sau deţinătorii lor legali. instalaţii şi tehnică de aerodrom. . . Subiectele active ale raportului juridic de rechiziţie sunt. .mijloace de transport cu tracţiune animală. cu plata unor despăgubiri. audiovizuale. Obiectul raportului juridic de rechiziţie în funcţie de situaţia excepţională produsă şi de nevoile autorităţilor implicate în activităţile de înlăturare a situaţiei respective şi a urmărilor acesteia.terenuri.bunurile care aparţin bisericilor.(2) din Legea nr.piese de schimb şi materiale pentru întreţinere şi reparaţii. pot fi supuse operaţiunii de rechiziţionare atât bunurile mobile. de comunicaţii şi de telecomunicaţii.tehnică.bunurile din patrimoniul cultural . proprietatea unor bunuri mobile sau imobile aflate în proprietatea sau deţinerea legală a acestora. . precum şi alte persoane juridice şi fizice care sunt proprietarii sau deţinătorii legali ai bunurilor ce fac obiectul rechiziţiei.animale. mănăstirilor sau caselor de rugăciuni ale cultelor sau ale asociaţiilor religioase. . . feroviare.bunurile personale strict necesare exercitării profesiei sau ocupaţiei.

a mijloacelor plutitoare şi portuare se face de către Statul Major al Forţelor Navale. 93 La predarea bunurilor rechiziţionate se încheie un proces-verbal în care sunt înscrise. instalaţiilor şi tehnicii de aerodrom se face de către Statul Major al Forţelor Aeriene. denumirea autorităţii militare emitente şi a unităţii beneficiare. iar mijloacele de transport auto şi tehnica de construcţii.bunurile aparţinând persoanelor juridice şi fizice străine. al poliţiei sau al unităţii beneficiare. localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre. a despăgubirilor. care fac dovada acestei situaţii. care nu pot fi folosite decât numai cu personal calificat. legume şi fructe necesare consumului proprietarului şi al familiei sale.în cazul prevenirii. datele de identificare a bunurilor. Ordinul de predare a bunurilor ce se rechiziţionează va cuprinde. Rechiziţionarea navelor. împreună cu personalul care le deserveşte. alimente. Executarea măsurii rechiziţionării se face de către centrele militare judeţene şi al municipiului Bucureşti. . comandanţii centrelor militare ale sectoarelor municipiului Bucureşti. prin acorduri internaţionale. 92 . în timp de război. în ceea ce priveşte aeronavele. compuse din: .prefectul judeţului ori al municipiului Bucureşti . . domiciliate sau cu reşedinţa ori cu sediul pe teritoriul României. obligatoriu. precum şi menţiunile despre locul şi termenul predării bunurilor. Procedura aplicării măsurii rechiziţionării Rechiziţionarea de bunuri se dispune: . . . precum şi pentru soluţionarea litigiilor care derivă din executarea rechiziţiilor au fost înfiinţate prin lege şi funcţionează: a) Comisii mixte de rechiziţii la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti.bunurile aflate în rezervele materiale naţionale şi în rezerva de mobilizare.. în caz de mobilizare sau război. sunt exceptate de la rechiziţii.bunurile misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare străine. respectiv.la instituirea stării de asediu sau de urgenţă. acţionează independent. pentru prevenirea. navele şi instalaţiile de aeroport şi portuare. al autorităţilor administraţiei publice locale. prin decretul de instituire emis de Preşedintele României. . acestea vor fi preluate. Bunurile rechiziţionate se preiau numai pe baza ordinului de predare emis de autorităţile militare enumerate mai sus. a proprietarului sau a deţinătorului acestora. prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecţilor.preşedinte.cantităţile de cereale.la declararea mobilizării parţiale sau totale. Dacă este vorba de alte bunuri. precum şi a stării de război. temeiul legal al rechiziţiei. . Pentru stabilirea cantităţilor de bunuri rechiziţionabile. seminţele necesare însămânţărilor. care. localizării şi înlăturării urmărilor unor dezastre. Acest ordin se înmânează proprietarului sau deţinătorului legal de către delegatul centrului militar. după caz. orice comandant de subunitate sau unitate militară similară sau superioară batalionului. cu mecanicii conductori. precum şi animalele de reproducţie şi animalele matcă. de asemenea. împreună cu echipajele şi personalul care le deservesc. numai prin autorităţile administraţiei publice locale şi cu asumarea răspunderii proprii. precum şi de către prefect. este autorizat să hotărască rechiziţionarea de bunuri. care.comandantul centrului militar judeţean.4. constituite potrivit dispoziţiilor legale. pe lângă datele de identificare. cu şoferii şi. acestea vor fi preluate. menţionate în ordinul de predare. . prin decretul de declarare emis de Preşedintele României. după caz.materialele sanitar-farmaceutice necesare tratamentului bolnavilor cronici. starea şi valoarea bunurilor la data rechiziţiei. respectiv. In mod excepţional. 2. în luptă. Rechiziţionarea aeronavelor.

directorul oficiului registrului comerţului judeţean.Decret emis de Preşedintele României pentru declararea mobilizării parţiale sau totale.. emise pentru prevenirea. Statului Major al Forţelor Navale.reprezentantul Direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti specialist în preţuri şi evaluări de bunuri. Hotărârile comisiilor sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice prevăzute în lege şi sunt aduse la îndeplinire de către autorităţile 94 administraţiei publice locale. la înştiinţarea autorităţilor împuternicite să efectueze rechiziţii. . 132/1997. ca organ de pregătire şi executare a rechiziţiilor.preşedintele camerei de comerţ şi industrie a judeţului sau a municipiului Bucureşti. . agenţi economici. care sunt urmate de procesele-verbale de predare-primire a bunurilor rechiziţionate.un reprezentant al Băncii Naţionale a României.un reprezentant al Institutului Naţional de Statistică. . .şeful oficiului de mobilizare a economiei naţionale şi pregătirii teritoriului pentru apărare.doi reprezentanţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei. . după caz. . . rechiziţionarea se dispune prin: . agenţii economici. 132/1997 şi pentru 95 .5. aflată în subordinea Guvernului.reprezentantul structurii teritoriale pentru situaţii de urgenţă. . compusă din: . în baza Legii nr. .şeful compartimentului juridic al prefecturii.reprezentantul comandamentului de jandarmi judeţean sau al municipiului Bucureşti.6 din Legea nr. . Comisia Centrală de Rechiziţii analizează şi rezolvă contestaţiile la hotărârile comisiilor mixte de rechiziţii. Regimul actelor juridice privind rechiziţiile în cursul iniţierii. Hotărârile Comisiei Centrale de Rechiziţii se pun în executare de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.Hotărâre a Guvernului sau ordine ale prefecţilor. . . Astfel.reprezentantul inspectoratului judeţean de poliţie ori al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti. instituţii publice şi alte persoane juridice şi adoptă hotărârea în acest sens pe care o comunică persoanelor juridice cărora li s-au stabilit obligaţii de rechiziţie de bunuri.şeful Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale -preşedinte. Toate aceste acte juridice sunt emise sau adoptate de organe ale puterii executiv-administrative. localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre. . stabilite prin hotărâre a Guvernului. . . b) Comisia Centrală de Rechiziţii.doi reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor.patru reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale. Comisiile mixte de rechiziţii stabilesc cantităţile de bunuri ce pot fi rechiziţionate pe localităţi. respectiv al municipiului Bucureşti. . 2.reprezentantul consiliului judeţean.directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. . instituţiile publice şi alte persoane juridice.câte un reprezentant din partea ministerelor. bunurile se rechiziţionează în baza ordinelor de predare emise de autorităţile militare prevăzute la art.un reprezentant al Ministerului Justiţiei. prin comisiile mixte de rechiziţii. organele competente emit mai multe categorii de acte juridice. .reprezentantul Statului Major al Forţelor Aeriene sau. adoptate şi. derulării şi finalizării operaţiunilor de rechiziţionare a bunurilor mobile şi imobile. De asemenea. respectiv.Decret emis de Preşedintele României pentru instituirea stării de asediu sau de urgenţă. .

a cărei modalitate de calcul se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. . Astfel. nefiind emise pentru aplicarea regimului stării de război. prin care rezolvă contestaţiile formulate de persoanele juridice împotriva hotărârilor prin care comisiile mixte stabilesc în sarcina lor obligaţii de rechiziţii de bunuri. Deci. în cazul stării de război. despăgubirile se acordă prin achitarea la preţul pieţei în momentul preluării.(4) din Legea nr.organizarea executării acesteia (decretele pentru declararea mobilizării sau pentru instituirea stării de asediu sau de urgenţă.5 alin. intitulat Actele nesupuse controlului şi limitele controlului.24 alin. dar considerăm că acestea sunt acte administrative.554/2004. epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere. al stării de asediu sau al celei de urgenţă. se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice. localizarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre) sau pentru aplicarea în concret a ei (ordinele de rechiziţionare şi predare a bunurilor rechiziţionate). 96 2. . cu proces-verbal de restituire. pe categorii de bunuri. actele administrative prezentate mai sus vor putea fi atacate la instanţele de contencios administrativ competente numai pentru exces de putere. prin excesul de putere se înţelege exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.(l) lit. .prin acordarea unui bun similar sau prin plata contravalorii bunului. precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale. din motive obiective.6.2 alin. Pentru bunurile consumptibile. fiind acordate şi despăgubirile legale pentru bunurile rechiziţionate. astfel că pot fi atacate în faţa instanţei de contencios administrativ potrivit reglementărilor generale ale Legii contenciosului administrativ. având astfel caracterul unor acte administrative tipice.554/2004. din fondurile cu această destinaţie puse la dispoziţie de la bugetul de stat. actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război. Aceste acte sunt adoptate în legătură cu stabilirea şi respectarea cantităţilor de bunuri rechiziţio-nabile. Metodologia. cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice. hotărârile Comisiei Centrale de Rechiziţii fiind adoptate în soluţionarea unei căi administrative de atac.(3) al art. nu mai poate fi restituit. cadrul de organizare şi criteriile de evaluare a despăgubirilor.prin chirie. pentru bunurile care se restituie cu degradări majore. astfel că sunt incidente prevederile generale ale Legii nr. de asediu sau de urgenţă.(3) din Legea nr.n) din Legea nr. epidemiilor şi epizootiilor. O altă categorie de acte juridice o reprezintă hotărârile adoptate de Comisia Centrală de Rechiziţii în temeiul art. potrivit legii. 132/1997. In conformitate cu art. conform măsurilor dispuse în împrejurări excepţionale de către Guvern. de mobilizare. din Legea contenciosului administrativ nr. Legea nr. pentru bunurile neconsumabile rechiziţionate. Restituirea bunurilor rechiziţionate şi stabilirea despăgubirilor cuvenite proprietarilor La îndeplinirea termenelor sau la încetarea cauzelor care au determinat rechiziţia.de către ministere şi celelalte autorităţi publice în folosul cărora s-au efectuat rechiziţiile sau prestările de servicii în interes public. al stării de asediu sau al celei de urgenţă. hotărârile Guvernului sau ordinele prefecţilor pentru prevenirea. în cazul în care. 132/1997 nu conţine reglementări din care să rezulte natura juridică a acestor hotărâri şi nici posibilitatea contestării lor în justiţie.prin acordarea diferenţei de valoare corespunzătoare. stabilită în funcţie de starea tehnică şi de gradul de uzură la momentul rechiziţionării. Apreciem că aceste acte administrative nu intră în categoria actelor administrative la care se referă art.5. Plata despăgubirilor se face: .554/2004. precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale.554/2004. despăgubirile se acordă astfel: . ori din alte fonduri constituite potrivit legii. Potrivit alin. bunurile se restituie celor de la care au fost rechiziţionate.

10 din Legea nr.30 alin. potrivit căruia „hotărârea Comisiei Centrale de Rechiziţii poate fi atacată în justiţie". Considerăm că formularea folosită de legiuitor la art. Ulterior.473/20013 şi abrogată prin O. existenţei lor. din bugetele locale sau de la bugetul de stat. dobândirea de bunuri aflate în circuitul civil se realizează. în cel mult 90 de zile de la primirea lor. au fost reglementate iniţial prin O. nr. Hotărârea Comisiei Centrale de rechiziţii poate fi atacată în justiţie. de către persoanele interesate. având în vedere dispoziţiile art. respectiv. fiind supusă regimului juridic de drept administrativ al Legii nr. fixează preţul care urmează a fi achitat. aşa după cum a procedat în alte cazuri (spre exemplu. ' O. localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre.(3) din Legea nr. respectiv. ar fi făcut-o printr-o dispoziţie expresă. modalitatea curentă de procurare a mijloacelor materiale necesare funcţionării şi. a fost adoptată O. nr.202 din 23 august 1993 şi republicată în Monitorul Oficial al României. 132/1997 se interpretează în sensul că hotărârea Comisiei Centrale de Rechiziţii poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti sau Curtea de apel de la sediul persoanei juridice reclamante. la Comisia Centrală de Rechiziţii. Partea I. 98 CAPITOLUL VIII ACHIZIŢIILE PUBLICE Secţiunea l Noţiuni generale.G. dată în competenţa judecătoriei în raza căreia se află terenul litigios). în cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. prin achiziţii publice. este necesar ca persoanele ale căror bunuri au fost rechiziţionate să prezinte procesul-verbal la lichidare.30 alin. care este un termen de decădere. Astfel.281 din 4 decembrie 1995 . Partea I. In situaţia în care legiuitorul ar fi urmărit ca un litigiu de natură administrativă să fie sustras competenţei instanţelor de drept comun în această materie.554/2004. are ca urmare pierderea dreptului la despăgubiri. în cazul autorităţilor şi instituţiilor publice. Hotărârile comisiei mixte de rechiziţii pot fi contestate.G.l 18/1999 privind achiziţiile publice2 a cărei intrare în vigoare a fost prorogată şi.de către autorităţile administraţiei publice. care. După anul 1990.U. formularea folosită la art. în momentul de faţă este în vigoare reglementarea dată de O. acţiunea având ca obiect contestarea hotărârii Comisiei judeţene de aplicare a Legii nr. dar şi pentru titularii dreptului de proprietate privată.G. Cadrul legislativ Pentru titularii dreptului de proprietate publică.18/1991. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii5. pentru bunurile rechiziţionate. nr. o reprezintă achiziţionarea de bunuri aflate în circuitul civil al societăţii. Contestaţiile privind preţurile practicate. publicată în Monitorul Oficial al României. face trimitere la instanţele de drept comun în raport cu natura şi regimul juridic aplicabil actului juridic atacat. fiind respinsă prin Legea nr. ca operaţiune economică şi juridică. în general.12/1993 privind achiziţiile de bunuri şi investiţii publice1. nr.554/2004. în cel mult 90 de zile de la data încheierii procesului-verbal de restituire. 12/1993 privind achiziţiile de bunuri şi investiţii publice. 132/1997. pentru prevenirea.60/2001 privind achiziţiile publice4.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. în cazul admiterii contestaţiei. în hotărârea pronunţată. achiziţiile publice. Or. operaţiune care se face în timpul şi prin modalităţile de plată stabilite prin hotărâre a Guvernului. în termen de 3 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României a datei începerii plăţii.. Neprezentarea procesului-verbal de rechiziţie la lichidare. nr. nr. suspendată în mod repetat până la 31 decembrie 2001. In vederea efectuării plăţii despăgubirilor. nr. valoarea de despăgubire a bunurilor rechiziţionate înscrise în documentele oficiale şi a modului de 97 achitare a acestora se adresează comisiei mixte de rechiziţii.(3) din Legea nr.G. este evident că hotărârea prin care Comisia Centrală de Rechiziţii soluţionează o contestaţie împotriva hotărârii comisiei mixte de rechiziţii este un act administrativ adoptat într-o cale administrativă de atac.G.

34/2006 transpune. având în vedere exigenţele organismelor europene şi minusurile constatate pe plan intern în domeniul achiziţiilor publice. fiind interzisă orice formă de discriminare bazată pe orice alte criterii de diferenţiere decât cele reglementate expres de ordonanţa de urgenţă. 18/2004/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări.241 din 11 mai 2001 5 Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.603 din 26 septembrie 2001 4 O. publicată în Monitorul Oficial al României. nr.418 din 15 mai 2006. 17/2004/CE privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de entităţile care operează în sectoarele apă. prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante.G. şi anume două directive: Directiva nr. Partea I.care impune realizarea unui raport . legiuitorul a impus ca la baza atribuirii contractului de achiziţie publică să se afle principiile următoare: nediscriminarea . De aceea.în sensul că în materia achiziţiilor publice. L 134 din 30 aprilie 2004 100 Uniunii Europene. pe de o parte. asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică. a urmărit ca fondurile publice să fie utilizate în mod cât mai eficient în vederea satisfacerii nevoilor sociale. nr. Partea I. şi. publicată în Monitorul Oficial al României. transport şi servicii poştale şi Directiva nr. nr.G.G. publicată în Monitorul Oficial al României.în sensul că situaţiile identice nu trebuie tratate diferenţiat. nr. nr. Scopul declarat al acestei reglementări constă în: promovarea concurenţei între operatorii economici. garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici. a urmărit ca prin această reglementare să încurajeze concurenţa între operatorii economici.473/2001 pentru respingerea O. O. garantarea tratamentului ega! şi nediscriminatoriu. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. pentru realizarea scopurilor declarate.337/2006 99 care a fost adoptată în contextul implementării angajamentelor asumate de România în cadrul Capitolului l . autorităţile contractante din România. ca stat membru al 6 Directiva nr. dacă produsele şi serviciile respective respectă într-o manieră obiectivă prescripţiile existente în statul membru de origine.în sensul că autorităţile contractante au obligaţia să aprecieze ca fiecare măsură luată şi condiţie impusă să fie necesară şi potrivită în raport cu obiectivele urmărite. publicată în Monitorul Oficial al României. recunoaşterea reciprocă . asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.„Libera circulaţie a mărfurilor" şi al recomandărilor Comisiei Europene. pe de altă parte.60/2001 privind achiziţiile publice. Deci. de altfel.!7/2004/CE şi Directiva nr. trebuie să accepte produsele şi serviciile livrate sau prestate de un operator economic din oricare alt stat membru.G. în concret. .transparenţa .l 18/1999 privind achiziţiile publice. 18/2004/CE publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. Partea I. eficienţa utilizării fondurilor publice . nr. de furnizare şi de servicii6. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.care impune ca fiecare potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să cunoască în prealabil regulile şi condiţiile cărora va trebui să se conformeze şi să aibă garanţia că orice alt participant concurează în aceleaşi condiţii şi după aceleaşi reguli. Partea i.2 O.431 din 31 august 1999 3 Legea nr. cu asigurarea transparenţei şi corectitudinii întregului proces de achiziţii publice. proporţionalitatea . două acte normative comunitare.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.l 18/1999 privind achiziţiile publice. tratamentul egal . nr. nr. energie. legiuitorul.care impune publicarea tuturor informaţiilor relevante de natură să poată permite oricărui potenţial participant la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să fie informat pe deplin atunci când decide în legătură cu participarea sau neparticiparea sa la procedura respectivă.

să-şi motiveze fiecare decizie luată şi să-şi asume astfel răspunderea.34/2006 reglementează atribuirea contractelor de achiziţie publică. Caracterul administrativ al contractului de achiziţie publică de furnizare rezultă în mod explicit din prevederile art. . Caracterele juridice ale contractului de achiziţie publică Aşa cum rezultă din definiţia dată mai sus.contracte de lucrări. altul decât contractul de lucrări. pe de o parte şi. Secţiunea a-2-a Contractul de achiziţie publică Aşa după cum am precizat. dintre acestea. operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora. . Este considerat contract de furnizare şi contractul de achiziţie publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse şi. cu titlu accesoriu.optim între bunurile şi serviciile achiziţionate. pe contractul de furnizare de produse(de bunuri). prezintă importanţă doar aspectele referitoare la contractele de achiziţie şi.asumarea răspunderii . prezintă importanţă contractul de achiziţie publică de furnizare.U. Caracterul determinat al drepturilor şi obligaţiilor rezultă din caracterul reglementat al contractului de achiziţie publică. în beneficiul autorităţii contractante. pe care părţile le cunosc din momentul încheierii sale. în sensul că este reglementat în mod expres de lege. Contractul de achiziţie publică de furnizare este un contract numit.(l) lit. care asimilează acest gen de contracte cu actul administrativ. care reprezintă instrumente juridice folosite pentru constituirea şi sporirea domeniului public prin achiziţionarea de bunuri. închiriere sau leasing. pe de altă parte.1. 2. contractul de achiziţie publică de furnizare de produse (bunuri) are caracterele juridice ale oricărui contract de achiziţie publică. De aceea. în principal. în sensul că poate avea ca obiect exclusiv sau. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Contractul de achiziţie publică de furnizare are un obiect determinat. prin cumpărare. contractele de achiziţie publică sunt: . cât şi prestarea de servicii. în sensul că autoritatea contractantă. cât şi pentru operatorul economic. inclusiv în rate. . fondurile publice cheltuite. care este acel contract de achiziţie publică. care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse.G.contracte de furnizare. în schimbul sumelor de bani pe care le achită operatorului economic. pentru tema noastră. atunci când decide modalitatea de derulare a procedurii. Potrivit reglementării menţionate.554/2004 a contenciosului administrativ. este considerat contract de furnizare şi contractul care are ca obiect atât furnizarea de produse. Din perspectiva obiectivelor lucrării de faţă.care impune ca autoritatea contractantă. în general. operatorul economic şi autoritatea contractantă având drepturile şi obligaţiile prevăzute în mod limitativ de lege. cel puţin ca obiect principal. De asemenea. furnizarea unuia sau mai multor produse de către operatorul economic. Contractul de achiziţie publică de furnizare este un contract cu titlu oneros.2 alin. cu sau fără opţiune de cumpărare. 101 Aşa cum spuneam mai sus. Contractul de furnizare este un contract sinalagmatic.c) din Legea nr. ne vom axa prezentările noastre. dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoarea estimată a serviciilor prevăzute în acel contract. în general. mai exact. 102 . nr. ca specie a contractului de achiziţie publică. O. adică atât pentru autoritatea contractantă. dar şi pe aspectele general valabile în materia contractelor de achiziţie publică . acelea privind contractele de furnizare de bunuri. din cele trei categorii de contracte. va primi un folos material: livrarea bunurilor achiziţionate. în sensul că dă naştere la drepturi şi obligaţii pentru ambele părţi.contracte de servicii.

următoarele elemente: .1. oricare organism de drept public. prestator de servicii ori executant de lucrări . o poate avea.2. în majoritate. nr.34/2006. 2. în afara celor arătate mai sus. operatorul economic / operatorii economici. care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile de utilitate publică prevăzute de ordonanţa de urgenţă.Contractul de achiziţie publică de furnizare este un contract solemn.18 din O.G. o în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă.care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local.3 lit. se încheie în formă scrisă. documentaţia de atribuire este realizată de autoritatea contractantă. în baza unui drept special sau exclusiv. Calitatea de autoritate contractantă. criteriu. Reguli de elaborare a documentaţiei de atribuire în conformitate cu reglementarea actuală. B. sau unui alt organism de drept public. în mod concret. a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii: o este finanţat. 3. acordat de o autoritate competentă. în sensul că părţile nu se pot abate de la aplicarea lor. o se află în subordinea sau este supus controlului unei autorităţi contractante. acestea cuprinzând fiecare seturi de reguli stricte a căror neobservare sau încălcare va putea atrage vicierea întregii proceduri.autoritate publică sau instituţie publică . Secţiunea a-3-a Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică Prin procedura de atribuire se înţeleg etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil. de drept public sau privat. pe de o parte. în sensul că acesta.34/2006. părţile contractului de achiziţie publică sunt autoritatea contractantă / autorităţile contractante. documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă. ca orice alt contract de achiziţie publică. regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă. pe de altă parte. şi. Calitatea de operator economic o poate avea. o are: oricare organism al statului . oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile de utilitate publică prevăzute de ordonanţa de urgenţă. ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse. respectiv. orice furnizor de produse care prezintă pe piaţă o ofertă de produse. potrivit art. atunci când acesta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi. în general.U.U. oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele de mai sus. servicii şi/sau execuţie de lucrări. nr. atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi. rezultă că aceste proceduri sunt limitative şi imperative. în cadrul oricărui contract de achiziţie publică. de către o autoritate contractantă. Având în vedere dispoziţiile art. sau de către un alt organism de drept public. sau de către un alt organism de drept public. corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. care are personalitate juridică.r) din O. în principal. oricare subiect de drept. în cadrul contractului de achiziţie publică de furnizare. oricare furnizor de produse. Calitatea de operator economic. Părţile contractului de achiziţie publică Potrivit reglementării actuale. realizate prin desfăşurarea unei 103 activităţi licite pentru care a fost autorizat potrivit legislaţiei statului respectiv. A. altul decât cele prevăzute mai sus. care este cerută ad validitatem. cu consecinţa angajării răspunderii autorităţii contractante.G.persoană fizică/juridică. care are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă.

caz în care poate stabili un preţ pentru obţinerea documentaţiei de atribuire. informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare. nr. dreptul de a opta pentru una dintre următoarele modalităţi de obţinere a documentaţiei de atribuire de către operatorii economici: o asigurarea accesului direct.. Astfel. individual sau într-un grup de operatori. 105 mai mulţi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatură sau ofertă comună. la procedura de atribuire. la care se poate adăuga.informaţii generale privind autoritatea contractantă. prin mijloace electronice. 3.34/2006. întreprinderile afiliate au dreptul de a participa în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire. condiţii speciale de îndeplinire a contractului prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social sau în legătură cu protecţia mediului şi promovarea dezvoltării durabile. Prin întreprindere afiliată se înţelege orice subiect de drept: . In această situaţie. cerinţele minime de calificare. se află sub influenţa dominantă a unui alt subiect de drept. fax.dacă sunt solicitate. informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii. dar numai în cazul în care participarea acestora nu este de natură să distorsioneze concurenţa. în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar. de participare şi de atribuire. .U. aceasta din urmă fiind utilizată în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv sau de negociere. o punerea la dispoziţie oricărui operator economic care a înaintat o solicitare în acest sens sau. precum şi documentele care urmează să fie prezentate de ofertanţi/candidaţi pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie. . instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac.instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi financiare. . Autoritatea contractantă are şi următoarele drepturi: .34/2006 au ca scop asigurarea transparenţei întregii proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică. sau care poate exercita o influenţă dominantă asupra altui subiect de drept. căruia i s-a transmis o invitaţie de participare a unui exemplar din documentaţia de atribuire. autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca asocierea să fie legalizată numai în cazul în care oferta comună este declarată câştigătoare şi numai dacă o astfel de măsură reprezintă o condiţie necesară pentru buna îndeplinire a contractului. nerestricţionat şi deplin. sau care. fără a fi obligaţi să îşi legalizeze din punct de vedere formal asocierea. Reguli de participare Ia procedura de atribuire Regulile prevăzute de O.dreptul de a impune în cadrul documentaţiei de atribuire. 3. . persoane de contact. costul transmiterii acesteia prin poştă. o influenţă dominantă. în acest sens. în special cu privire la adresă . precum şi cele referitoare la protecţia mediului. ca urmare a asocierii cu un subiect de drept. direct sau indirect. la conţinutul documentaţiei de atribuire. pe suport hârtie şi/sau pe suport magnetic.2. cu condiţia ca acest preţ să nu depăşească costul multiplicării documentaţiei. următoarele: orice operator economic are dreptul de a participa. 104 caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă. nr.G. mijloace de comunicare etc.3. dacă este cazul.asupra căruia un alt subiect de drept poate exercita. în esenţă. autoritate contractantă are obligaţia de a transmite . după caz. e-mail -.U.instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate şi formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire. în ceea ce priveşte participarea la procedura de atribuire sunt.G.dreptul de a preciza în documentaţia de atribuire instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii privind reglementările referitoare la impozitare.inclusiv telefon. autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura publicarea anunţurilor de intenţie. Reguli de publicitate în procedura de atribuire Regulile de publicitate reglementate de O.

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Achiziţii publice.G. .U. a) Anunţul de intenţie.anunţurile respective către operatorul SEAP (Sistemul electronic de achiziţii publice). dialog competitiv sau negociere. Transmiterea anunţului de atribuire este obligatorie pentru autoritatea contractantă care: . înainte de publicarea acestora. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia: 106 fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunţul respectiv. în cazul în care se constată erori/omisiuni de completare. iar în celelalte cazuri este facultativă. înainte de publicare. nr.U. In termen de două zile lucrătoare de la data primirii anunţului în SEAP. Anunţul de participare se publică în SEAP şi în Monitorul Oficial al României.54 din O. în SEAP şi în Monitorul Oficial al României.valoarea totală estimată a contractelor care urmează să fie atribuite în următoarele 12 luni pentru achiziţiile de produse este egală sau mai mare de 75. sau numai în SEAP. c) Anunţul de atribuire. Partea a Vl-a.000 euro în cazul contractului de furnizare de produse. Partea a Vl-a. cu condiţia ca.în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.000 euro. autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de participare atunci când: iniţiază procedura de licitaţie deschisă. 107 iniţiază procesul de atribuire a unui contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii. lansează un sistem dinamic de achiziţie. Astfel. cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul şi către Regia Autonomă „Monitorul Oficial". să fi fost transmis un anunţ simplificat de informare prealabilă către Comisia Europeană. spre publicare în Monitorul Oficial al României. informând totodată autoritatea contractantă asupra acestei decizii.34/2006 stabileşte obligaţia publicării anunţului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice verifică fiecare anunţ transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare în SEAP. In cazul în care O. nr. organizează un concurs de soluţii. are obligaţia să asigure Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice accesul nerestricţionat la anunţurile transmise de către autorităţile contractante. în cazul în care în urma verificării nu se constată erori/omisiuni de completare. utilizând exclusiv mijloace electronice.G.34/2006. Achiziţii publice şi. după caz. pentru atribuirea contractului de achiziţie publică sau pentru încheierea acordului-cadru. în măsura în care anunţul respectiv este în legătură cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract cu o valoare estimată mai mare decât pragurile valorice de 75. Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie doar în cazurile anume prevăzute de lege. Operatorul SEAP. în acest caz publicându-se un anunţ simplificat. b) Anunţul de participare. Autoritatea contractantă are libertatea să aprecieze dacă va publica anunţul de intenţie: . licitaţie restrânsă. Achiziţii publice. în cazul contractelor de achiziţie de produse. autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de intenţie dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: autoritatea contractantă urmăreşte să reducă perioada de depunere a ofertelor până la 36 de zile. fie să respingă publicarea anunţului în SEAP. la rândul său. precum şi asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate. Cazurile în care autoritatea contractantă este obligată să transmită spre publicare un anunţ de participare sunt limitativ prevăzute la art. atunci anunţul respectiv nu poate fi publicat la nivel naţional înainte de data transmiterii acestuia către Comisia Europeană. După publicarea anunţului. Partea a Vl-a.

prin poştă. până la gradul al patrulea inclusiv. dialog competitiv. modalităţile de comunicare pe care intenţionează să le utilizeze pe parcursul aplicării procedurii. anunţul de atribuire se publică în SEAP şi în Monitorul Oficial al României. ofertant asociat sau subcontractant. Proceduri de atribuire a) Licitaţia deschisă Licitaţia deschisă este procedura la care orice operator economic interesat are dreptul să depună o ofertă. prin mijloace electronice.5. să fie înregistrate în momentul transmiterii şi. în documentaţia de atribuire. notificare şi altele asemenea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie transmise în scris. licitaţie restrânsă. . La fel ca şi anunţul de participare. şi.a finalizat procedura de atribuire .. după caz. b) Reguli de evitare a conflictului de interese In vederea evitării conflictului de interese. 109 . pe parcursul aplicării procedurii de atribuire. persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au dreptul de a fi candidat. 108 prin orice combinaţie a modalităţilor de mai sus. ofertant. în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică. Partea a Vl-a. părţi de interes. informare. La rândul său. a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii. De asemenea. 3. Astfel. în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 3. cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi. în momentul primirii. Achiziţii publice. Documentele scrise pot fi transmise prin oricare dintre următoarele modalităţi: . a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător. prin fax. acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi ori persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi. persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire. soţ/soţie.prin atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru.licitaţie deschisă. fără a restricţiona accesul operatorilor economici la procedura de atribuire. nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor următoarele persoane: persoane care deţin părţi sociale. sub sancţiunea nulităţii contractului respectiv pentru cauza imorală. să ia măsurile necesare pentru a preveni situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale.4. Alte reguli ale procedurii de atribuire a) Reguli de comunicare şi de transmitere a datelor Orice comunicare. rudă sau afin. respectiv. persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor. autoritatea contractantă are obligaţia. sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire. contractantul nu are dreptul de a angaja. Autoritatea contractantă are dreptul de a impune. negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. cerere de oferte . solicitare. pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului.să fie realizate astfel încât să se asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor respective.

fiind interzisă invitarea la etapa a doua a licitaţiei restrânse a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de selecţie. suficient pentru a asigura o concurenţă reală. Ca excepţie. prin aplicarea criteriului de atribuire. . la orice clarificare solicitată. totuşi. caz în care are obligaţia de a anunţa această decizie în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. complet şi fără ambiguităţi. de regulă. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde. de regulă. . .De regulă. în măsura în care numărul acestora este. într-o perioadă care nu trebuie să depăşească. Astfel. procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară. 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic. Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor interesaţi să depună oferte în termenele prevăzute de lege. Numărul de candidaţi selectaţi după prima etapă a licitaţiei restrânse trebuie să fie cel puţin egal cu numărul minim indicat în anunţul de participare. De asemenea. numărul maxim al acestora. cât mai repede posibil. Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita şi de a obţine documentaţia de atribuire. urmând ca ofertele să fie depuse numai de către candidaţii selectaţi. precum şi dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire. După efectuarea selecţiei.adresa. .către toţi operatorii economici care au obţinut. autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile . autoritatea contractantă are dreptul: .fie de a continua procedura de licitaţie restrânsă numai cu acei candidaţi care îndeplinesc criteriile solicitate.fie de a anula procedura de licitaţie restrânsă. autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitaţie electronică. luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective. procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară într-o singură etapă. Dar. în cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare. autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite concomitent o invitaţie de participare la etapa a doua a procedurii de licitaţie restrânsă tuturor candidaţilor selectaţi. prin aplicarea criteriilor de selecţie. caz în care are obligaţia de a anunţa această decizie în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. în sfârşit. documentaţia de atribuire. dacă este cazul. în două etape: etapa de selectare a candidaţilor. Licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi. etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi. numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează să-i selecteze şi. data şi ora deschiderii ofertelor.adresa la care se transmit ofertele. limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta. b) Licitaţia restrânsă Licitaţia restrânsă constituie procedura la care orice operator economic are dreptul să-şi depună candidatura. în condiţiile ordonanţei de urgenţă menţionate.însoţite de întrebările aferente . autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitaţie electronică. autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data şi locul indicate în anunţul de participare. în mod clar. data şi ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor. Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: referinţe privind anunţul de participare publicat. autoritatea contractantă având obligaţia de a 110 indica în anunţul de participare criteriile de selecţie şi regulile aplicabile.

dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării documentelor prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-financiare. Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire, iar autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic. în sfârşit, autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la adresa, data şi ora indicate în invitaţia de participare, în măsura în care nu 111

a devenit necesară decalarea termenului de depunere a ofertelor, ca urmare a depunerii unei contestaţii. c) Dialogul competitiv Dialogul competitiv este procedura la care orice operator economic are dreptul să îşi depună candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei alese, candidaţii să depună oferta finală. Procedura de atribuire a dialogului competitiv poate fi aplicată de autoritatea contractantă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele două condiţii: contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită; aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauză. Această procedură se desfăşoară în trei etape: etapa de preselecţie a candidaţilor; etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificarea soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora candidaţii vor elabora şi vor depune oferta finală; etapa de evaluare a ofertelor finale depuse. Procedura dialogului competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi. Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura pentru a participa la procedura de dialog competitiv. Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare criteriile de preselecţie şi regulile aplicabile, numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează să îi preselecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim al acestora. Atunci când preselectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica criterii obiective şi nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de preselecţie prevăzute în anunţul de participare. Numărul de candidaţi admişi în cea de-a doua etapă a dialogului competitiv trebuie să fie cel puţin egal cu numărul minim indicat în anunţul de participare. în cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de preselecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autoritatea contractantă are dreptul:
112

fie de a anula procedura de dialog competitiv; - fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acei candidaţi care îndeplinesc criteriile solicitate, în măsura în care numărul acestora este totuşi suficient pentru a asigura o concurenţă reală. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite, concomitent, o invitaţie de participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor candidaţilor admişi, fiind interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de preselecţie. Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: referinţe privind anunţul de participare publicat; - adresa la care va avea loc dialogul, precum şi data şi ora lansării acestuia;

limba/limbile în care se va derula dialogul; dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-financiare. Autoritatea contractantă derulează dialogul cu fiecare candidat admis, în parte, discutând opţiunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, precum şi orice alte elemente ale viitorului contract, astfel încât soluţiile identificate să corespundă necesităţilor obiective ale autorităţii contractante. Autoritatea contractantă are obligaţia ca, pe durata dialogului, să asigure aplicarea principiului tratamentului egal faţă de toţi participanţii. In acest sens, autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informaţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre participanţi un avantaj suplimentar în raport cu ceilalţi. După ce a declarat închisă etapa de dialog şi a anunţat participanţii cu privire la acest aspect, autoritatea contractantă are obligaţia de a invita participanţii selectaţi să depună oferta finală, ofertă care se elaborează pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul acestei etape şi care trebuie să conţină toate elementele necesare prin care se prezintă modul de îndeplinire a viitorului contract. Invitaţia de depunere a ofertei finale trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: referinţe privind anunţul de participare publicat;
113

data limită stabilită pentru depunerea ofertelor; - adresa la care se transmit ofertele; limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta; data deschiderii ofertelor; dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-financiare. Evaluarea ofertelor se realizează pe baza criteriilor prevăzute în documentaţia de atribuire, iar oferta câştigătoare va fi „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic". d) Negocierea este procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. In cazul contractului de achiziţie de furnizare de produse(de bunuri), negocierea poate fi: - negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; cererea de oferte. Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare Această procedură de atribuire a unui contract de achiziţie de furnizare poate fi folosită de către autoritatea contractantă în următoarele cazuri: atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse, dialogului competitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depusă nici o ofertă sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme; în situaţii excepţionale, temeinic motivate, atunci când natura lucrărilor/produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare iniţială globală a preţului viitorului contract de achiziţie publică; Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare, prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi. Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura pentru a participa la procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
114

Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare criteriile de preselecţie şi regulile aplicabile, numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează să îi preselecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim al acestora. Atunci când preselectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica criterii obiective şi nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de preselecţie prevăzute în anunţul de participare. Autoritatea contractantă derulează negocieri cu fiecare candidat preselectat în parte, iar pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal faţă de toţi candidaţii. Autoritatea contractantă derulează negocieri până la identificarea şi stabilirea, pe baza criteriilor de atribuire, a celei mai avantajoase propuneri de ofertă din punct de vedere economic. Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare In privinţa contractului de achiziţie de furnizare, această procedură poate fi aplicată de autoritatea contractantă numai în următoarele cazuri: atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecţia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic; ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante; atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice, şi numai dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente; - atunci când este necesară achiziţionarea, de la furnizorul iniţial, a unor cantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamentelor/instalaţiilor livrate anterior, şi numai dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care, datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilităţi sau dificultăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere. Perioada în care astfel de contracte pot fi
115

atribuite nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 ani de la atribuirea contractului de furnizare iniţial; pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziţia acestora realizându-se ca urmare a tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil; atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase, de la un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile, de la un judecător-sindic care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic în stare de faliment sau lichidare ori printr-o altă procedură similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; Cererea de oferte Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decât sau egală cu echivalentul în lei a 75.000 euro, pentru contractul de furnizare. începând cu data de l ianuarie 2007, cererea de oferte se iniţiază prin publicarea în SEAP a unei invitaţii de participare la procedura de atribuire, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: - data şi ora limită stabilite pentru primirea ofertelor adresa la care se transmit ofertele; data şi ora deschiderii ofertelor limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta; dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, menţionarea acestora;

G. astfel încât să împiedice. să restrângă sau să ' distorsioneze concurenţa. în măsura în care nu a devenit necesară decalarea termenului de depunere a ofertelor ca urmare a depunerii unei contestaţii. acordul-cadru reprezintă înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante 116 şi unul sau mai mulţi operatori economici. care nu are dreptul de a utiliza acest sistem în mod abuziv sau impropriu. Contractele care se atribuie în baza unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea/autorităţile contractante şi operatorul/operatorii economici. . 117 de a indica în caietul de sarcini.. nr.6. Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia acordul-cadru. Autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la adresa. şi informaţiile relevante privind caracteristicile sistemului utilizat. autoritatea contractantă are obligaţia de a permite oricărui operator economic interesat să depună o ofertă orientativă. 3. ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac nevoile autorităţii contractante. care sunt parte a acordului respectiv. modul de obţinere a documentaţiei de atribuire. . Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca durata unui sistem de achiziţie dinamic să depăşească 4 ani. accesul nerestricţionat.de a permite prin mijloace electronice.scurtă descriere a obiectului contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. decât în cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica în special prin obiectul specific al contractelor ce urmează a fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv.3 lit. echipamentul electronic folosit. precum şi adresa de Internet la care documentaţia de atribuire este disponibilă. De asemenea.b) din O. în mod special în ceea ce priveşte preţul şi. astfel încât să împiedice. alături de caracteristicile produselor care urmează să fie achiziţionate. de regulă prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă. posibilităţi şi instrucţiuni de accesare. temeinic justificate.U. să sustragă sau să distorsioneze concurenţa. decât în cazuri excepţionale. După lansarea sistemului de achiziţie dinamic şi pe întreaga perioadă de existenţă a acestuia. cantităţile avute în vedere. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurilecadru. data şi ora indicate în invitaţia de participare.34/2006. b) Sistemul de achiziţie dinamic Sistemul de achiziţie dinamic poate fi folosit de către autoritatea contractantă numai prin intermediul SEAP şi numai pentru achiziţia unor produse de uz curent. cu scopul de a fi admis în sistem. Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte de achiziţie publică subsecvente unui acord-cadru încheiat cu mai mulţi operatori economici: fie fără reluarea competiţiei. direct şi complet la conţinutul documentaţiei de atribuire. al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată. fie prin reluarea competiţiei între operatorii economici semnatari ai acordului-cadru. Atunci când lansează un sistem de achiziţie dinamic. după caz. autoritatea contractantă are obligaţia: de a publica un anunţ de participare în care se precizează clar faptul că pentru atribuirea contractului/contractelor de achiziţie publică se utilizează un sistem dinamic de achiziţie. autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca durata unui acord-cadru să depăşească 4 ani. Modalităţi speciale de atribuire a contractului de achiziţie publică a) Acordul-cadru Potrivit art. începând cu momentul publicării anunţului de participare şi până la închiderea sistemului de achiziţie dinamic.

c) Licitaţia electronică Potrivit art. Atunci când foloseşte această procedură. de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei. autoritatea contractantă nu are dreptul de a dezvălui identitatea ofertanţilor. Autoritatea contractantă are dreptul de a comunica şi alte informaţii privind: numărul participanţilor în runda respectivă a licitaţiei electronice. stabilind în acest sens o dată limită pentru depunere. o condiţiile în care ofertanţii vor avea dreptul să liciteze. condiţiile tehnice şi modalităţile concrete de realizare a conectări i. o informaţiile relevante referitoare la echipamentul electronic folosit.n) din O. a licitaţiei restrânse. înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică. Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza licitaţia electronică în următoarele situaţii: ca o etapă finală a licitaţiei deschise.G. o informaţiile relevante privind procesul licitaţiei electronice. obligaţia de a include în documentaţia de atribuire şi următoarele informaţii specifice: o elementele ofertei care vor face obiectul procesului repetitiv de ofertare. radio. In sensul acestei ordonanţe de urgenţă. cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de achiziţie publică prin utilizarea unui sistem de achiziţie dinamic. şi numai dacă specificaţiile tehnice au fost definite cu precizie în caietul de sarcini. în care ofertanţii au posibilitatea. în orice moment. Licitaţia electronică se desfăşoară în mai multe runde succesive şi. Finalizarea procedurii licitaţiei electronice se realizează printr-una sau printr-o combinaţie a următoarelor modalităţi: 119 la un moment precis stabilit în prealabil şi comunicat ofertanţilor în invitaţia de participare. 118 la reluarea competiţiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru. exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice.Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita toţi ofertanţii admişi în sistemul dinamic de achiziţie să depună o ofertă fermă pentru contractul de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. prin mijloace electronice se înţelege utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea şi stocarea de date care sunt difuzate.U.după un număr de runde de licitare al căror calendar de desfăşurare a fost precis stabilit în prealabil şi comunicat ofertanţilor în invitaţia de participare. autoritatea contractantă are următoarele obligaţii: obligaţia de a anunţa decizia de utilizare a licitaţiei electronice în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. nr. autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile necesare acestora pentru a-şi determina. licitaţia electronică este procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor. obligaţia de a folosi această procedură astfel încât să nu împiedice. . poziţia pe care o ocupă în clasament. autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică ofertantului care prezintă cea mai avantajoasă ofertă fermă pe baza aplicării criteriilor de atribuire stabilite în anunţul de participare publicat cu ocazia lansării sistemului de achiziţie dinamic. astfel cum rezultă acestea din specificaţiile care definesc obiectul contractului. în cursul fiecărei runde.3 lit. a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. . sau a cererii de oferte. o informaţiile care urmează a fi puse la dispoziţie ofertanţilor în cursul licitaţiei electronice şi momentul când aceste informaţii vor fi disponibile.34/2006. transmise şi recepţionate prin cablu. După verificarea ofertelor ferme depuse. mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice. preţuri sau valori noi prezentate în cadrul rundei de licitare de către alţi ofertanţi Pe parcursul efectuării rundelor de licitare. evaluarea finală trebuie să se realizeze în mod automat prin mijloacele electronice utilizate. restrângă sau distorsioneze concurenţa. o eventuale limite ale valorilor până la care elementele ofertei pot fi îmbunătăţite.

Autoritatea contractantă are dreptul de a permite ofertanţilor să depună oferte alternative numai în cazul în care criteriul de atribuire este „cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic". în ultimii 2 ani nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile contractuale. Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică pe baza rezultatului obţinut în urma finalizării licitaţiei electronice.q) din O. face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile prevăzute mai sus. Secţiunea a 4-a Atribuirea contractului de achiziţie publică 4. nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor.U. Oferta. pentru fraudă şi/sau pentru spălare de bani. pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă. capacitatea tehnică şi/sau profesională. pentru corupţie. autoritatea contractantă urmând a lua cunoştinţă de conţinutul respectivelor oferte numai după această dată. caz în care anunţul de participare trebuie să precizeze în mod explicit dacă este permisă depunerea de oferte alternative sau dacă această posibilitate este interzisă. din motive imputabile . reglementată prin lege. Conţinutul ofertelor trebuie să rămână confidenţial până la data stabilită pentru deschiderea acestora. standarde de protecţie a mediului.3 lit. prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti. Oferta are caracter obligatoriu.2. Situaţia personală a ofertantului/candidatului obligă autoritatea contractantă să excludă din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat despre care are cunoştinţă că. incluzând propunerea financiară şi propunerea tehnică. taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat. la adresa şi până la data şi ora limită pentru depunere stabilite în anunţul sau invitaţia de participare.34/2006. Ofertantul are obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile din documentaţia de atribuire. în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit. situaţia economică şi financiară. standarde de asigurare a calităţii. în condiţiile în care ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse. stabilind oferta câştigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. în ultimii 5 ani. capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. 120 4.G. Oferte alternative Potrivit art. oferta reprezintă actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. afacerile îi sunt conduse de un administrator judiciar sau activităţile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau este într-o situaţie similară cu cele anterioare. din punctul de vedere al conţinutului. Selecţia şi calificarea ofertanţilor/candidaţilor Criteriile de calificare şi selecţie aplicate de autoritatea contractantă se pot referi numai la: situaţia personală a candidatului sau ofertantului. De asemenea. pentru participare la activităţi ale unei organizaţii criminale. în acest caz. invitaţia de participare trebuie să precizeze un termen limită care va fi lăsat să curgă de la primirea ultimei oferte până la finalizarea licitaţiei electronice. nr.1. a fost condamnat. autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat care se află în oricare dintre următoarele situaţii: este în stare de faliment ori lichidare.atunci când nu se mai primesc preţuri şi/sau valori noi care îndeplinesc cerinţele cu privire la diferenţele minime impuse.

Livrările de produse se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul beneficiar. a fost condamnat. în ultimii trei ani. iar autoritatea contractantă este obligată să se raporteze la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante.o listă a principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani. identificată clar prin referire la specificaţii sau standarde relevante. dovezi privind asigurarea riscului profesional. . o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea asigurării calităţii.certificate sau alte documente emise de organisme abilitate în acest sens. în special. Situaţia economică şi financiară a operatorului economic care participă la procedură poate fi verificată şi demonstrată cu: declaraţii bancare corespunzătoare sau. 122 Standardele de asigurare a calităţii sunt verificate de autoritatea contractantă prin solicitarea unor certificate emise de organisme independente. în legătură cu situaţia proprie aferentă cazurilor prevăzute mai sus. dacă este cazul. descrieri şi/sau fotografii a căror autenticitate trebuie să poată fi demonstrată în cazul în care autoritatea contractantă solicită acest lucru. fapt care a produs sau este de natură să producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia.ofertantului în cauză. conţinând valori. în special pentru asigurarea controlului calităţii. în cazul în care publicarea acestor bilanţuri este prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit ofertantul/candidatul. precum şi. în cazul contractelor de lucrări şi a contractelor de servicii. după caz. pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională. . In conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce. fiind obligată să se raporteze la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit (EMAS). perioade de livrare. indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi. autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene. care are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică şi. 121 Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale este verificată de autoritatea contractantă.informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant. beneficiari. în conformitate cu prevederile din ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit. prin care se atestă faptul că operatorul economic respectă anumite standarde. la resursele de studiu şi cercetare. declaraţii privind cifra de afaceri globală sau. care să ateste conformitatea produselor. dacă este cazul. prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti. de atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional. Capacitatea tehnică şi/sau profesională este verificată de autoritatea contractantă şi demonstrată de operatorul economic participant la o procedură de atribuire a unui contract de furnizare prin: . după caz. prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea contractantă. . în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile. certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea. privind cifra de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară.mostre. Standardele de protecţia mediului sunt verificate de autoritatea contractantă. care vizează activitatea din cel mult ultimii trei ani. . bilanţul contabil sau extrase de bilanţ.

3. Dacă autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare. însă.5. Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa candidaţii/ofertanţii despre decizia de atribuire a contractului de achiziţie publică sau.(l) din OUG nr. comunicarea fiind transmisă şi prin fax sau prin mijloace electronice. în condiţiile prevăzute la art. odată stabilit. respectiv. pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva ofertă. Procedura de atribuire se consideră a fi afectată în cazul în care se îndeplinesc. următoarele condiţii: în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau în modul de aplicare a procedurii se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor aplicabile procedurilor de atribuire a contractului de achiziţie publică.34/2006. 4.34/2006.U.198 alin. . Potrivit art. cât şi acceptarea ofertei sunt acte juridice irevocabile.34/2006. Criteriile de atribuire a contractului de achiziţie publică Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în anunţul de participare criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică.4.au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme. 124 . criteriul de atribuire utilizat trebuie să fie numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. care. cumulativ. nr.G. atât oferta. nr. Totuşi. în condiţiile în care ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse. în cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică se realizează prin aplicarea procedurii de dialog competitiv.4. abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului. din cauza 123 faptului că ofertantul se află într-o situaţie de forţă majoră. 5 zile. nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse oferte care. deşi pot fi luate în considerare. Anularea aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică Potrivit prevederilor generale ale O. fie să anuleze aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.U.G.(l) din O. autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul de achiziţie publică/acordul-cadru numai după împlinirea termenelor de 10 zile sau. respectiv numărul de operatori economici este mai mic decât cel minim prevăzut.205 alin. în sensul că nu pot fi retrase de operatorul economic şi. de autoritatea contractantă. criteriile de atribuire a contractului de achiziţie publică poate fi numai: fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. respectiv. nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare. prin excepţie. preţul cel mai scăzut. nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire. în cazul în care contractul de achiziţie publică este încheiat înainte de împlinirea acestor termene. de anulare a procedurii de atribuire. atunci aceasta are dreptul: fie să declare câştigătoare oferta clasată pe locul doi. Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare. Stabilirea ofertei câştigătoare Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. acesta este lovit de nulitate absolută. fie. în mod exclusiv. 4. autoritatea contractantă are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică numai în următoarele cazuri: nu a fost posibilă asigurarea unui nivel satisfăcător al concurenţei. după caz. Ca regulă generală.

la autoritatea contractantă de către orice persoană fizică sau juridică care avea un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achiziţie publică sau a suferit un prejudiciu ca o consecinţă directă a unui act nelegal sau a unei decizii nelegale.60/2001.G. care era de 10 zile. după caz. Despăgubirile puteau fi solicitate numai pe calea acţiunii în justiţie. anularea actului. introdusă exclusiv în acest scop. Deci. republicată. Astfel. la rândul lor. actele şi deciziile nelegale puteau fi atacate pe cale administrativă.secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială de competenţă se afla sediul autorităţii contractante. putea fi introdusă numai după epuizarea căii de atac a contestaţiei pe cale administrativă. Ca regulă generală. obligarea autorităţii contractante de a emite un act. emis cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice. potrivit art.U. nr. potrivit art.1. la încălcarea principiilor de atribuire a contractului de achiziţie publică.U. şi numai după soluţionarea pe cale administrativă a contestaţiei sau în justiţie a acţiunilor având ca obiect un act nelegal sau o decizie nelegală a autorităţii contractante.a suferit. din punct de vedere al naturii juridice.21 alin. nr. atât încetarea obligaţiilor pe care aceştia şi le-au creat prin depunerea de oferte. legiuitorul a reglementat o nouă procedură privind soluţionarea contestaţiilor având ca obiect acte emise de autoritatea contractantă în materia achiziţiilor publice. în sensul noii reglementări. în mod cumulativ.(4) din Constituţie. .34/2006. condiţiile următoare: .U.G. nr.G. ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante. persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante.are un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achiziţie publică pentru a cărui atribuire se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.34/2006.60/2001.93 din O. în cel mult 3 zile lucrătoare de la data anulării. şi ale noii legi a contenciosului administrativ. a) Persoana care poate formula contestaţie Potrivit art. 125 Având în vedere dispoziţiile art. Secţiunea a-5-a Soluţionarea contestaţiilor 5. prin O. prin „persoană care se consideră vătămată" se înţelege orice persoană care îndeplineşte. acţiunea în faţa instanţei .orice act administrativ. . acţiunea în faţa instanţei de contencios administrativ trebuia introdusă în cel mult 30 de zile de la data primirii rezoluţiei motivate privind soluţionarea contestaţiei sau de la data expirării perioadei de soluţionare a contestaţiilor.80 din O. cât şi motivul concret care a determinat decizia de anulare. suferă sau riscă să sufere un prejudiciu.autoritatea contractantă se află în imposibilitate de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă. sub sancţiunea decăderii. Contestaţia împotriva actelor emise în materia achiziţiilor publice în reglementarea anterioară.lipsa emiterii unui act administrativ sau a oricărui alt act al autorităţii contractante ori refuzul de a-1 emite. nr.60/2001.G. care reprezenta o condiţie de admisibilitate a acţiunii în faţa instanţei de contencios administrativ. are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdicţională sau în justiţie.255 alin.G. . b) Obiectul contestaţiei Contestaţia formulată de persoana care se consideră vătămată poate avea ca obiect. Recurgând la această măsură. legiuitorul a pus la dispoziţie persoanelor fizice şi juridice care suferiseră un prejudiciu sau justificau un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achiziţie publică. nr. autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica în scris tuturor participanţilor la procedura de atribuire. o cale administrativă de atac a actelor şi deciziilor autorităţii contractante.U.(l) din O.U. Prin act al autorităţii contractante se înţelege: . în Capitolul IX al O. de natură să producă efecte juridice. obligarea autorităţii contractante de a lua orice alte măsuri necesare pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire.

denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi procedura de atribuire aplicată. nr. 7 Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a fost înfiinţată prin O.numele.să se pronunţe asupra legalităţii procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate de autoritatea contractantă în atribuirea contractelor de achiziţie publică. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor are următoarele competenţe: . în cazul contractelor de furnizare şi contractelor de servicii. în cazul persoanelor juridice se vor indica şi persoanele care le reprezintă şi în ce calitate. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. în termen de 5 zile. care funcţionează pe lângă Autoritatea Naţională pentru 126 Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice7.782/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. în măsura în care este posibil. nr. altele decât cele de mai sus.G.751 din 18 august 2005 H. 226 alin. cauzele fiind distribuite în mod aleatoriu.000 euro. de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de actul respectiv. domiciliul sau reşedinţa contestatorului ori. Termenul de depunere a contestaţiei este de 10 zile sau de 5 zile. care produce sau poate produce efecte juridice. faţă de care este independent în ceea ce priveşte deciziile sale. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor Pentru soluţionarea contestaţiilor vizând actele emise de autoritatea contractantă în materia achiziţiilor publice.G.denumirea şi sediul autorităţii contractante. nr. . după cum valoarea contractului este mai mare sau mai mică de 40.2.mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia.obiectul contestaţiei.U. să comunice autorităţii contractante o copie a contestaţiei şi a înscrisurilor anexate acesteia. să completeze contestaţia. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.(l) din O. nr. . de îndată. dacă instanţa de judecată solicită acest lucru. nr.G. . publicată în Monitorul Oficial al României.semnătura părţii sau a reprezentantului persoanei juridice. .G. 287 alin. nr.motivarea în fapt şi în drept a cererii. prin art.să emită opinii asupra existenţei unei încălcări a legislaţiei în domeniu deduse judecăţii.895/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. . Deci.. b) Termenele de depunere a contestaţiei Contestaţia poate fi depusă în toate fazele procedurii de atribuire şi împotriva oricărui act al autorităţii contractante. Consiliul va cere contestatorului ca. în mod obligatoriu: . publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I.U. cu personalitate juridică de la l ianuarie 2007.G. pentru persoanele juridice. sediul lor şi codul unic de înregistrare.74/2005. nr.000 euro în cazul contractului de lucrări.U.orice alt act al autorităţii contractante. . nr. contestatorul este obligat ca. respectiv de 250. principala atribuţie a Consiliului este aceea de soluţionare a contestaţiilor formulate în cadrul procedurilor de atribuire înainte de încheierea contractelor de achiziţii publice. denumirea. . dintre care unul are calitatea de preşedinte de complet. în conformitate cu prevederile art. în caz contrar aceasta urmând a fi respinsă. nr.G. a) Forma şi elementele contestaţiei Contestaţia se soluţionează de un complet format din 3 consilieri. 5. După depunerea contestaţiei la Consiliu. 34/2006 şi art.572 din 4 iulie 2005 şi funcţionează în baza H. (4) din O. . în cazul în care contestaţia nu cuprinde toate datele de mai sus.l din Regulamentul de organizare şi funcţionare8.257 din O.U. Potrivit art.să soluţioneze contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire înainte de încheierea contractelor.553 din 27 iunie 2006 127 . ca organism administrativ-jurisdicţional.34/2006 a fost înfiinţat Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Partea I. Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină.

contestaţia este nefondată. Consiliul nu este limitat la încălcările prevederilor legale invocate de contestator şi. In toate situaţiile. monitorizarea îndeplinirii măsurilor de remediere vizând activitatea autorităţii/autorităţilor contractante. Consiliul va putea lua act de renunţarea contestatorului la contestaţia formulată. iar nu activitatea de soluţionare a contestaţiilor de către Consiliu. în orice fază de soluţionare a contestaţiei. . Consiliul va emite o decizie prin care va adopta una dintre următoarele soluţii: Consiliul va putea admite contestaţia.va putea dispune orice altă măsură necesară pentru remedierea actelor care afectează procedura de atribuire. soluţia instanţei fiind irevocabilă. Consiliul poate. la cererea uneia dintre părţi. va putea dispune din oficiu remedierea acestora. lipsită de obiect. admiţând contestaţia. dată în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. celerităţii. De asemenea. în situaţia în care.va obliga autoritatea contractantă să emită actul. poate administra probe şi poate solicita orice alte date necesare pentru stabilirea situaţiei de fapt şi va putea recurge la un expert independent pentru lămurirea unor aspecte de ordin tehnic sau financiar. ca orice activitate jurisdicţională. d) Măsurile provizorii care pot fi luate de Consiliu Efectul cel mai important al sesizării Consiliului constă în faptul că depunerea contestaţiei suspendă de drept procedura de atribuire până la data soluţionării contestaţiei. Consiliul va fi obligat să fixeze şi un termen în care măsura va trebui adusă la îndeplinire. concluzii orale cu obligaţia de a se încadra în termenul general de 10 zile în care Consiliul este obligat să soluţioneze contestaţia. f) Soluţiile pe care le poate adopta Consiliul Procedând la examinarea şi soluţionarea contestaţiei. vor putea depune concluzii scrise. Considerăm că această atribuţie. nu afectează independenţa şi nesubordonarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în activitatea de adoptare a deciziilor. Consiliul nefiind. pe baza şi cu respectarea principiilor legalităţii. deci. Pe de altă parte. De menţionat că procedura în faţa Consiliului este scrisă. în timp ce Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are prerogativa să verifice şi să supravegheze îndeplinirea măsurii. cu privire la cheltuielile efectuate în cursul soluţionării contestaţiei. va dispune luarea unei măsuri de remediere a actului contestat. exercitată de o persoană fără calitate sau introdusă de o persoană neînputernicită etc.c) Procedura de soluţionare a contestaţiei Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară. în cadrul activităţii de soluţionare a cauzei. va decide şi asupra continuării sau anulării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică şi se va pronunţa. Consiliul va putea adopta o soluţie de respingere a contestaţiei atunci când: . 129 . lipsită de interes.contestaţia este tardivă. iar contractul încheiat în această perioadă este lovit de nulitate absolută. în cazuri temeinic justificate. la cerere. la cerere. iar această decizie poate fi atacată cu plângere la Curtea de apel competentă să 128 soluţioneze şi plângerea împotriva deciziei de soluţionare a contestaţiei împotriva actului autorităţii contractante. obligat să-şi limiteze aprecierile şi soluţia la criticile invocate în contestaţie. Consiliul. Totuşi. sau . precum şi. în funcţie de soluţia pe care o va adopta cu privire la contestaţie. sau . iar părţile vor putea fi reprezentate de avocaţi. în situaţia în care apreciază că există şi altele. Consiliul poate cere lămuriri părţilor.va anula în parte sau în tot actul atacat. să dispună reluarea procedurii de atribuire. situaţie în care: . contradictorialităţii şi a respectării dreptului la apărare.

21 alin. şi al prevederilor Legea 554/2004. în termen de 5 zile de la pronunţare. 34/2006. vinovat de nerespectarea demersurilor necesare.U. nr. în situaţia în care autoritatea contractantă nu va proceda la aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie în termenul stabilit de Consiliu.în cazul în care sesizarea este întemeiată. Procedând la soluţionarea sesizării autorităţii contractante. putem concluziona că soluţionarea contestaţiei reprezintă o jurisdicţie specială administrativă. aşa cum se precizează şi la art. sau se poate adresa direct instanţei de contencios administrativ în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. Consiliul are şi competenţa ca. 282 alin. urmând să fie executată fără somaţie şi fără îndeplinirea oricărei alte formalităţi.G. Consiliul adoptă decizii în exercitarea atribuţiilor sale. Consiliul: . o va admite şi va constata legalitatea actelor şi corectitudinea operaţiunilor şi procedurilor desfăşurate de autoritatea contractanta .G. poate uza de calea contestaţiei în condiţiile O. Soluţionarea sesizărilor privind verificarea legalităţii Aşa cum am arătat mai sus. precum şi publicată pe pagina de internet a Consiliului. în finalul acestei secţiuni în care am insistat asupra prezentării statutului autonom al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi a procedurii jurisdicţionale de soluţionare a contestaţiei vizând actele şi operaţiunile autorităţii contractante emise în legătură cu atribuirea contractelor de achiziţie publică. în conformitate cu prevederile art. potrivit procedurii privind executarea creanţelor fiscale. autoritatea contractantă are dreptul să sesizeze Consiliul în scopul verificării.G . va fi sancţionat cu aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pentru fiecare zi întârziere. Potrivit art. republicată. aprecierii şi pronunţării în legătură cu legalitatea actelor şi operaţiunilor pe care le-a desfăşurat în cadrul procedurii de atribuire a unui contract de achiziţie publică. iar contractul de achiziţie publică încheiat cu nerespectarea deciziei este lovit de nulitate absolută.(2) din O. atunci când apreciază necesar. urmând să fie motivată şi comunicată în scris părţilor. Deci.(l) din aceeaşi ordonanţă.3.(4) din Constituţie. pe lângă atribuţiile de soluţionare a contestaţiilor şi de emitere a unor opinii la cererea instanţei învestite cu judecarea unui litigiu privind achiziţiile publice. 255 alin. Decizia astfel adoptată de Consiliu este obligatorie pentru părţile contractante. 130 5. nr. conducătorul autorităţii contractante. sau . Decizia prin care Consiliul aplică o astfel de amendă. neatacată în termen. 266 alin.g) Efectele deciziei adoptate de Consiliu Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor adoptă decizia de soluţionare a contestaţiei cu votul majorităţii membrilor completului. la cererea persoanei interesate. emis cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice. devine titlu executoriu şi se execută de către organele fiscale competente. 34/2006. la cererea autorităţii contractante. în termenul stabilit de Consiliu. cu consecinţa caracterului facultativ şi gratuit al acesteia. completul va întocmi o minută care va fi semnată de toţi membrii completului. situaţie în care va înainta o sesizare motivată şi însoţită de documentaţia privind procedura de achiziţie.(l) din O. care nu au dreptul de a se abţine de la vot. persoana care se consideră vătămată printr-un act al autorităţii contractante. Decizia prin care Consiliul a anulat în parte sau în tot actul contestat ori a obligat autoritatea contractantă să emită un act sau să dispună orice altă măsură pentru înlăturarea actelor ce împiedică procedura de atribuire a contractului de licitaţie care are caracter executoriu. fiind consemnată într-un registru special. să se pronunţe asupra procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate în legătură cu atribuirea unui contract de achiziţie publică. 554/2004. Ca rezultat al deliberării.U. în sensul art.U.

De altfel. Soluţionarea de către instanţă a litigiilor privind achiziţiile publice a) Soluţionarea plângerilor împotriva deciziilor Consiliului în conformitate cu prevederile art. atât pentru motive de nelegalitate. Soluţionând cauza. în cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea căii de atac. secţia de contencios administrativ şi fiscal pe raza căreia se află sediul autorităţii contractante.orice alte măsuri necesare.obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă.(5) din O. legiuitorul a prevăzut la art. însă instanţa poate dispune suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea plângerii. . ca în cazul contestaţiei.anularea în tot sau în parte a actului autorităţii contractante. admiţând contestaţia şi dispunând: . 118 alin. 131 Partea care exercită această cale de atac este obligată să comunice o copie a plângerii şi părţii adverse. cu excepţia citării la primul termen de judecată. 34/2006 că: . deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi obligarea la plata amenzii pentru neaducerea la îndeplinire în termen a măsurilor dispuse de Consiliu pot fi atacate cu plângere.. Contractul de achiziţie care a fost încheiat cu nesocotirea măsurii dispuse de instanţă cu privire la suspendarea procedurii de atribuire este lovit de nulitate absolută. fie pentru motive vizând nelegalitatea acesteia. hotărârile organelor cu activitate jurisdicţională. 226 alin. prin intermediul executorului judecătoresc. instanţei competente. cât şi pentru motive de netemeinicie. instanţa o va admite şi va modifica decizia Consiliului.în măsura în care va constata nereguli.G nr.G. în condiţiile prevăzute de lege. urmând să depună la dosarul instanţei dovada de comunicare. instanţa va putea respinge plângerea. 5. urmând să conţină în mod corespunzător datele prevăzute pentru contestaţie şi se depune la sediul Consiliului. . Instanţa competentă să soluţioneze plângerea este Curtea de apel. pentru asigurarea judecării cu maximă celeritate a plângerii.U. procedura de soluţionare a plângerii este cea specifică recursului în contenciosul administrativ: . . 132 . . . care este dator să o înainteze. 304' din Codul de procedură civilă. precum tardivitatea.partea nu poate cere amânarea judecăţii pentru pregătirea apărării decât în situaţia prevăzută la art. 299 alin. Mai mult.pentru soluţionarea plângerii sunt aplicabile prevederile art. în situaţia în care plângerea este legală şi temeinică.(l) din Codul procedură civilă.plângerea se judecă de urgenţă şi cu precădere. Calea de atac a plângerii împotriva Consiliului are natura juridică a recursului la care se referă art.U.4.(3) din Codul procedură civilă sau pentru a lua cunoştinţă de cererile sau înscrisurile comunicate. . să ceară încuviinţarea instanţei pentru a îndeplini procedura de citare sau de comunicare a înscrisurilor cu cealaltă parte. în termen de 10 zile de la comunicare. Introducerea plângerii împotriva deciziei Consiliului nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii de atribuire. între altele. potrivit căruia sunt supuse recursului. introducerea plângerii de către o persoană fără calitate sau fără mandat de reprezentare etc. va dispune notificarea autorităţii contractante în vederea luării măsurilor de remediere a neregulilor privind procedurile derulate. 283 din O. împreună cu dosarul. Plângerea se formulează în scris.plângerea va fi soluţionată în complet format din 3 judecători.oricare dintre părţi poate.îndeplinirea unei obligaţii de către autoritatea contractantă. fie pentru motive vizând netemeinicia. 34/2006.

Hotărârea pronunţată de Curtea de apel ca instanţă de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea plângerii împotriva deciziilor Consiliului, este o hotărâre definitivă şi irevocabilă. O problemă care se pune este aceea a căilor de atac împotriva deciziilor prin care Consiliul soluţionează sesizările autorităţilor contractante prin care s-a cerut verificarea legalităţii actelor şi operaţiunilor derulate în cursul procedurii de atribuire, la care se referă art. 282 din O.U.G nr. 34/2006. Din economia acestor dispoziţii legale rezultă că procedura verificării legalităţii actelor şi operaţiunilor derulate în cursul procedurii de atribuire nu reprezintă o procedură jurisdicţională, iar deciziile adoptate nu au caracterul unor acte administrativ jurisdicţionale, ci a unui act administrativ tipic de autoritate pe care Consiliul îl adoptă, fără respectarea procedurii speciale reglementate de O.U.G. nr. 34/2006 pentru soluţionarea contestaţiilor. Astfel fiind, considerăm că, în cazul deciziilor adoptate de Consiliu în cadrul procedurii de verificare a legalităţii, potrivit art. 282 din O.U.G. nr. 34/2006, căile de atac sunt cele general reglementate de Legea 554/2004 pentru actele administrative unilaterale, cu toate consecinţele care decurg din acest regim. Deci, apreciem că, în cazul acestor acte ale Consiliului, nu sunt aplicabile prevederile art. 283 şi urm. din O.U.G. nr. 34/2006, care se referă în mod exclusiv la recursul (plângerea) împotriva deciziilor Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi obligarea la plata amenzii pentru neexecutarea la termen a măsurilor dispuse de Consiliu. b) Soluţionarea litigiilor privind acordarea de despăgubiri în privinţa litigiilor privind acordarea de despăgubiri, O.U.G. 34/2006 a introdus o nouă reglementare în raport cu prevederile O.U.G. 60/2001. Astfel, potrivit art. 82 din O.U.G nr.60/2001, despăgubirile puteau fi solicitate numai prin acţiune în justiţie, care trebuia introdusă exclusiv în acest scop şi numai după soluţionarea pe cale administrativă a contestaţiei sau în justiţie a acţiunilor prin care au fost atacate actele şi deciziile nelegale ale autorităţii contractante. Art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006 păstrează în continuare competenţa exclusivă a instanţei de judecată în ceea ce priveşte soluţionarea litigiilor privind acordarea de despăgubiri, dar nu se mai cere ca acţiunea să fie introdusă la instanţa de judecată numai după soluţionarea contestaţiei sau plângerii împotriva deciziei Consiliului.
133

în schimb, se cere ca persoana care se consideră vătămată şi solicită plata de despăgubiri să dovedească în faţa instanţei: - că prevederile acestei ordonanţe de urgenţă au fost încălcate; şi - că ar fi avut o şansă reală de a fi câştigat contractul, iar aceasta a fost compromisă ca urmare a încălcării prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă. Or, este evident că cele mai bune dovezi, în sensul celor arătate mai sus, le reprezintă actele de soluţionare a contestaţiei de către Consiliu, şi respectiv, a plângerii de către instanţă. Totuşi, în lipsa unor astfel de dovezi, considerăm că devin incidente prevederile art. 287 alin.(4) din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora instanţa de fond poate solicita Consiliului opinia asupra existenţei unei încălcări a legislaţiei în materie de achiziţii publice, pe care Consiliul o poate emite în exercitarea atribuţiei ce i-a fost conferită de legiuitor prin art. 266 alin.(l) lit.c) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Litigiile privind acordarea de despăgubiri sunt soluţionate de instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Considerăm că acestei categorii de litigii nu-i sunt aplicabile prevederile legale privind procedura prealabilă, art. 7 din Legea nr. 554/2004 referindu-se la litigiile care au ca obiect acţiunile vizând anularea sau modificarea actelor administrative unilaterale. c) Soluţionarea de către instanţă a litigiilor privind încheierea, aplicarea şi executarea contractelor de achiziţii publice

Aşa cum precizam la începutul acestei lucrări, Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 a tranşat în mod clar regimul juridic al contractelor administrative de drept public, cărora le sunt aplicabile reglementările acestei legi. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin.(l) lit.c), fraza a doua, sunt asimilate actelor administrative şi contractele administrative încheiate de autorităţile publice care au ca obiect fie punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, fie executarea lucrărilor de interes public, fie prestarea serviciilor publice, fie achiziţiile publice. Deci, în temeiul art. l alin.(l) din lege, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate contractantă, printr-un contract de achiziţie publică, asimilat actului administrativ, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente în condiţiile legii contenciosului administrativ, care sunt aplicabile în mod corespunzător, instanţa de contencios administrativ fiind competentă să soluţioneze nu numai litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, dar şi orice alte litigii 134
legate de aplicarea şi executarea contractului administrativ (art.8 alin.(2) din Legea nr. 554/2004). Totuşi, considerăm util să facem câteva precizări în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind procedura prealabilă, excepţia de nelegalitate şi soluţiile instanţei de contencios administrativ în litigiile privind aplicarea şi executarea contractelor administrative. Astfel, în materia contractelor administrative, procedura concilierii directe, reglementată de art. 720 ' - 720'° din Codul de procedură civilă, este echivalentă cu procedura prealabilă, iar sesizarea instanţei de contencios administrativ se poate face, în termen de 6 luni de la data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, numai după parcurgerea acestei proceduri (art.ll alin.(l) lit.c) din Legea nr. 554/2004). Deci, în cazul contractelor administrative, efectuarea procedurii concilierii directe reprezintă o condiţie de admisibilitate a acţiunii în faţa instanţei de contencios administrativ, întocmai ca şi condiţia efectuării procedurii plângerii prealabile în cazul actelor administrative tipice. In ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate, considerăm că această formă de verificare a legalităţii actelor administrative şi procedura specială reglementată de Legea nr.554/2004 nu sunt aplicabile în cazul contractelor de achiziţie publică şi nici în cazul celorlalte contracte administrative, deoarece dispoziţiile art.4 din lege se referă la actul administrativ unilateral, în timp ce contractele administrative sunt acte juridice bilaterale negociate de părţile contractante. De asemenea, soluţiile, pe care le poate pronunţa instanţa de contencios administrativ în cazul litigiilor având ca obiect contracte administrative, diferă de soluţiile adoptate în cazul litigiilor având ca obiect acte administrative unilaterale tipice. Astfel, potrivit art.18 alin.(4) din lege, atunci când obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcţie de starea de fapt, instanţa poate: - dispune anularea acesteia, în tot sau în parte; - obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit; - impune uneia dintre părţi îndeplinirea unei anumite obligaţii; - suplini consimţământul unei părţi, când interesul public o cere; - obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale şi morale. O ultimă menţiune care trebuie făcută este aceea că, în toate situaţiile, la soluţionarea litigiilor ce apar în faze premergătoare încheierii contractelor administrative sau la soluţionarea litigiilor legate de aplicarea şi executarea contractelor administrative, instanţele de contencios
135

administrativ sunt obligate de prevederile art.8 alin.(3) din Legea nr. 554/2004 să aibă în vedere şi să aplice regula după care principiul libertăţii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public.

Interesul public este definit de lege la art.2 alin.(l) lit.l) ca fiind interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice.
136

CAPITOLUL IX UTILIZAREA BUNURILOR DOMENIULUI PUBLIC Secţiunea l Exercitarea dreptului de proprietate publică Existenţa domeniului public şi a domeniului privat, a domeniului administrativ în general, capătă sens doar în momentul şi în măsura în care bunurile domeniale sunt puse în valoare, prin utilizarea şi exploatarea acestora în scopul satisfacerii intereselor generale ale comunităţii naţionale sau ale colectivităţilor locale în condiţiile bunei administraţii (administrări). Comitetul Miniştrilor din statele membre ale Consiliului Europei, prin Recomandarea CM/Rec (2007) 71, a definit buna administraţie ca fiind o componentă a bunei guvernări, subliniind că buna administraţie nu se reduce la modalităţile juridice de manifestare, ea fiind impusă şi prin calitatea organizării şi gestiunii structurilor şi resurselor, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi adaptare la nevoile societăţii, fiind necesar să se asigure apărarea şi ocrotirea proprietăţii publice şi a intereselor publice, să fie respectate exigenţele bugetare şi să fie exclusă orice formă de corupţie2. De aceea, utilizarea bunurilor domeniale în condiţii de eficienţă şi legalitate trebuie să constituie o obligaţie a titularilor dreptului de proprietate asupra acestora, dar şi o preocupare a destinatarilor activităţii administrative, precum şi a teoreticienilor interesaţi de modalităţile de manifestare a fenomenului administrativ. Dacă, din punct de vedere economic, utilizarea bunurilor aparţinând domeniului administrativ se realizează prin managementul operaţiunilor
' Recomandarea CM/Rec (2007) 7 a fost adoptată la 20 iunie 2007 la a 999bis Reuniune a Delegaţilor Miniştrilor din statele membre ale Consiliului Europei, disponibilă pe http://wcd.coe.int 2 Pentru detalii privind dreptul la o bună administraţie (administrare) şi Codul bunei administraţii, a se vedea Em. Albu, Recomandarea CM/Rec (2007) 7 a Comitetului Miniştrilor din statele membre ale Consiliului Europei şi dreptul la o bună administraţie (administrare), în „Revista de Drept Comercial" nr. 10/2007, p.48-76. 137

materiale aferente activităţii respective, din punct de vedere juridic, utilizarea bunurilor domeniale se concretizează prin exercitarea dreptului de proprietate publică şi, respectiv, a dreptului de proprietate privată, precum şi a drepturilor reale derivate din acestea. La rândul său, utilizarea bunurilor aparţinând domeniului public se realizează prin exercitarea dreptului de proprietate publică, precum şi a drepturilor reale derivate din dreptul de proprietate publică. Potrivit art.136 alin.(3) din Constituţie, republicată, şi art.l din Legea nr.213/1998, dreptul de proprietate publică aparţine statului sau unităţilor administraţi ve-teritoriale. Atributele dreptului de proprietate publică pot fi exercitate în mod direct de către titularul dreptului, prin autorităţile competente. Astfel, unităţile administrative-teritoriale exercită în mod direct aceste atribute, prin intermediul consiliului local sau al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti asupra bunurilor aparţinând domeniului public cu privire la care nu au fost constituite drepturi reale derivate din dreptul de proprietate publică sau care nu au fost închiriate. La rândul său, chiar şi statul poate exercita în mod direct atributele dreptului de proprietate publică prin organul administrativ prevăzut de lege să-1 reprezinte în raporturile juridice în care participă în nume propriu: Ministerul Finanţelor Publice potrivit art.25 din Decretul Consiliului de Stat nr.31/1954 cu privire la persoanele fizice şi persoanele juridice. Atributele dreptului de proprietate publică sunt exercitate în mod indirect, cel mai adesea, atât de stat, cât şi de unităţile administrative-teritoriale, prin constituirea unor drepturi reale specifice dreptului de proprietate publică sau prin închiriere. Astfel, potrivit art.136 alin.(4) din Constituţie, republicată, bunurile proprietate publică, în condiţiile legii organice, pot fi date în administrare regiilor autonome şi instituţiilor publice sau

folosinţă particularilor. orăşenesc şi municipal.94 139 Secţiunea a 3-a Administrarea generală a bunurilor domeniale Administrarea generală a bunurilor aparţinând domeniului administrativ. aşa cum am amintit deja.25 din Decretul nr.54/2006. iar nu drepturi civile subiective. după caz.pot fi concesionate ori închiriate şi. ca subiecte de drept privat. 3 E. potrivit art. în alte cazuri. ori în folosinţă gratuită etc. iar drepturile şi obligaţiile care intră în conţinutul activităţii de administrare generală sunt atribuţii din sfera competenţei acestor autorităţi. B) Utilizarea indirectă a bunurilor şi exercitarea prin intermediar a dreptului de proprietate publică. precum concesiunile sau închirierile. se adaugă că autorităţile publice locale de mai sus pot da în folosinţă gratuită pe termen limitat. în general. statul sau unităţile administrative-teritoriale se află în astfel de situaţii atunci când încredinţează atribute ale dreptului de proprietate publică unor alte subiecte de drept public sau privat.G..U. care se realizează în mod direct şi colectiv. consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau domeniului privat de interes local sau judeţean. aşa cum vom vedea într-un capitol separat. republicată. după modul de implicare a titularului domeniului public. p. regii autonome sau instituţii publice. şi a dreptului de proprietate publică. în nume propriu. ca în cazul dării în administrare. în regim de drept administrativ. 126 din aceeaşi lege. . La art. 138 In legătură cu dreptul de concesiune. după caz. distingem: a) Utilizări domeniale permise oricărei persoane juridice sau fizice. După criteriul persoanei utilizatorului. în special4.(l) din Legea nr. Deci. în concesiune. care acţionează în calitate de persoane juridice de drept public. De asemenea. să fie concesionate ori să fie închiriate. fiind reprezentat de Ministerul Finanţelor (actualmente Ministerul Economiei şi Finanţelor). Bălan. nr. în general. Spre exemplu. locală ori judeţeană. Secţiunea a 2-a Clasificarea modalităţilor de utilizare a bunurilor domeniului public în literatura de specialitate3. proprietate publică sau privată. comunal. bunuri mobile şi imobile. după caz. care desfăşoară activitate de binefacere sau utilitate publică ori serviciilor publice. persoanelor juridice fără scop lucrativ. administrarea generală reprezintă exercitarea atributelor de putere publică ce revin acestor persoane juridice de drept public. op. în special. să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice.31/1954. se disting: A) Utilizarea directă a bunurilor şi exercitarea nemijlocită a atributelor dreptului de proprietate publică. bunurile domeniale pot fi date în administrarea doar unor subiecte de drept public. Spre exemplu. de asemenea.215/2001. Astfel. persoane fizice şi persoane juridice. potrivit art. şi domeniului public. statul participă în raporturile juridice patrimoniale în mod nemijlocit. Administrarea generală a bunurilor domeniului public este realizată de stat prin intermediul Guvernului şi de către unităţile administrativ-teritoriale prin intermediul consiliului judeţean sau al consiliului local. bunurile domeniale pot fi date spre exploatare sau. La fel. darea în folosinţă gratuită a bunurilor domeniale se poate face doar către instituţii de utilitate publică. respectiv. cit. pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică. trebuie avute în vedere şi dispoziţiile speciale din O.125 alin. Astfel. b) Utilizări domeniale care cer utilizatorului o anumită calificare juridică. reprezintă o modalitate de exercitare directă de către stat sau de către unităţile administrativ-teritoriale a dreptului de proprietate. modalităţile de utilizare a bunurilor aparţinând domeniului public şi de exercitarea atributelor dreptului de proprietate publică au fost clasificate după mai multe criterii.

c) din Legea nr. Guvernul.c) din Legea nr. constituite prin acte juridice administrative sau contracte administrative supuse regimului juridic de drept public". oraşului sau municipiului. cit.136 alin.c) din Legea nr. la art. altor subiecte de drept. constituirea unor drepturi reale întemeiate pe dreptul de proprietate publică nu reprezintă acte de înstrăinare. în timp ce consiliul local o face pentru comună. îndeplineşte atribuţii privind 4 5 Idem.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor5. prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi a proprietăţii private a statului. Astfel.215/2001. pentru bunurile care fac parte din domeniul public al judeţului. în conformitate cu prevederile art.38 alin. în calitate de organe ale statului şi.215/2001. cu alte cuvinte.(2) lit. după caz. în virtutea atribuţiilor care formează conţinutul activităţii de administrare generală a domeniului public. în condiţiile legii organice. cel puţin teoretică. Deci. prin exploatarea.a). în administrarea regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate şi. 6 E. p. ca drepturi domeniale. Bălan. Guvernul exercită. La rândul lor. în numele statului. utilizarea şi valorificarea lor. l. nu constituie o dezmembrare a dreptului de proprietate publică şi nu reprezintă o încălcare a principiului inalienabilităţii bunurilor domeniului public. de a exercita în mod direct şi nemijlocit dreptul de proprietate publică asupra bunurilor domeniului public. administrarea generală a bunurilor aparţinând domeniului public al statului. iar potrivit art. precum şi gestionarea serviciilor publice pentru care este responsabil. dar şi punerea în valoare a acestora. consiliul judeţean. publicată în Monitorul Oficial al României.38 alin.l lit. consiliul judeţean sau consiliile locale. încredinţarea bunurilor domeniului public altor persoane juridice şi constituirea în favoarea acestora a unor drepturi reale întemeiate pe dreptul de proprietate publică.. ci „modalităţi specifice de punere în valoare şi de exploatare a bunurilor domeniului public. cum sunt dreptul de administrare. Guvernului României. concesionare sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului. ca persoane juridice de drept public.93 141 Secţiunea a 4-a Darea în administrare a bunurilor domeniului public 4. p. Guvernul exercită funcţia de administrare a proprietăţii statului. La rândul său. respectiv. potrivit legii. Calitatea de administrator general al domeniului administrativ al statului revine. potrivit art.(5) lit. după caz. nr. consiliul local hotărăşte darea în administrare. republicată.(5) lit. care prevede că bunurile proprietate publică pot fi date. oraşului sau municipiului. după caz. dreptul de concesiune. oraş sau municipiu. republicată. concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei. oraşului sau municipiului.l alin. exercitarea atributelor dreptului de proprietate publică este dată. Reglementarea dreptului de administrare . după cum bunurile aparţin domeniului public al comunei. 164 din 2 aprilie 2001 140 gestionarea patrimoniului judeţului şi hotărăşte darea în administrare. pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică. au posibilitatea..(4). La fel. organele administraţiei publice vor urmări ocrotirea şi conservarea dreptului de proprietate publică asupra bunurilor domeniului public. dreptul de folosinţă gratuită etc. care vor exercita în mod indirect atributele dreptului de proprietate. Posibilitatea exercitării indirecte a atributelor dreptului de proprietate publică asupra bunurilor domeniului public prin încredinţarea acestora altor persoane juridice este statuată de Constituţie.90 Legea nr. Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate6. consiliul local exercită atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei. iar consiliul judeţean exercită administrarea generală pentru judeţ. op. Partea I. în realitate. potrivit art.Prin administrarea generală a bunurilor domeniale. de asemenea.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. unităţilor administraţi v-teritoriale.

în literatura de specialitate8 s-a remarcat. regia autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul său. a altor instituţii publice de interes naţional. poştă şi transporturi feroviare . denumirea şi sediul principal. Legea nr. a început şi procesul transformării economiei de tip comunist în 142 economie de piaţă. de drept public şi de drept privat. energetică. acestea având drept scop prestarea unor servicii sau folosirea şi exploatarea bunurilor domeniale. în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită.2. de bunurile pe care le are în patrimoniu. Deci.(l). în condiţiile legii". în administrarea regiilor autonome sau instituţiilor publice. societăţi comerciale. judeţean sau local.123 alin. iar în exercitarea dreptului de proprietate. regia autonomă posedă.136 alin. Astfel. în administrarea regiilor autonome. după caz. republicată. de interes local sau judeţean. la rândul său.5 din aceeaşi lege.12 alin.213/1998 se prevede în mod expres că bunurile domeniului public pot fi date. pentru cele de interes naţional. nu şi bunurile din domeniul public care intraseră în patrimoniul acesteia cu titlu de administrare. pentru cele de interes local. să fie concesionate ori să fie închiriate. Regiile autonome După Revoluţia din Decembrie 1989 şi abolirea puterii politice comuniste.(l): „Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat. are în vedere doar bunurile care au intrat în patrimoniul regiei cu titlu de proprietate.(l) din Legea nr. în doctrina administrativă9 s-a afirmat că regiile autonome pot fi considerate persoane juridice de natură mixtă. unităţile economice de stat au fost reorganizate ca regii autonome şi. . bunurile proprietate publică pot fi date. 4. că formularea folosită la art. foloseşte şi dispune. în mod corect. prin Legea nr. l. patrimoniul. potrivit căreia „regia autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul său".precum şi în unele domenii aparţinând altor ramuri stabilite de guvern. după caz.15/1990 .Posibilitatea constituirii dreptului de administrare este statuată prin Constituţie şi reglementată în legislaţia subsecventă la care ne-am referit deja. sau prin hotărâre a organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat. exploatarea minelor şi a gazelor naturale. astfel că.2 din această lege. a autorităţilor administraţiei pe centrale şi locale. după caz. Referitor la natura lor juridică. într-adevăr. că bunurile domeniului public pot fi date. dispoziţii referitoare la dreptul de administrare. Astfel.215/2001 cuprinde. 4. regiile autonome se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale -industria de armament. a prefecturilor.15/1990.213/1998 enumerând exemplificativ ca instituţii publice prefecturile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.5 din Legea nr. Legea nr. de interes local sau judeţean. să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice. titulari ai dreptului de administrare pot fi regiile autonome şi instituţiile publice. potrivit art. cu alte cuvinte. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat.2. acestea fiind persoane juridice şi funcţionând pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. art. Potrivit art. Regii autonome se pot înfiinţa prin hotărâre a guvernului. la art. Titularii dreptului de administrare Aşa cum rezultă din textele constituţionale şi legale pe care le-am citat mai sus.12 alin.12 alin. în administrarea regiilor autonome. în mod autonom. respectiv. Prin actul de înfiinţare a regiei autonome se vor stabili obiectul său de activitate. potrivit art. a prefecturilor. a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. la art. a altor instituţii publice de interes naţional. în condiţiile legii organice. judeţean sau local. dreptul de administrare se poate constitui exclusiv în favoarea regiilor şi a instituţiilor publice.(l) din Legea nr. după caz.(4) din Constituţie.213/1998 prevede. prevăzând la art. sau le culege fructele.

30/199710. cu toate consecinţele care decurg din acest regim juridic. Cu ocazia reorganizării.213/1998. instituţiile publice. titulare ale dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public. Iorgovan.98 din 8 august 1990 8 V. 4. Partea I.246 din 3 iulie 1998. nr. la art. exercitarea şi.99 143 Indiferent în ce domeniu funcţionează şi sub ce autoritate administrativă. Partea l. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. au fost înfiinţate Compania Naţională de Electricitate . pentru a putea fi incluse în procesul de privatizare. Albu. Drept administrativ. nr. nr. (4) din Constituţie. Astfel. reale sau de creanţă. . înzestrată cu mijloace materiale şi financiare. prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate „Renel" Em. aflate în administrarea regiilor autonome care se reorganizează. care.365/1998.2. dar şi în sfera puterii judecătoreşti. s-au numit companii naţionale sau societăţi naţionale". serviciul public judiciar sau serviciile publice administrative în scopul satisfacerii cerinţelor sociale de interes public12. şi Societatea Naţională „Nuclearelectrica" .S. regiile autonome şi instituţiile publice vor acţiona în calitate de subiect de drept public. cu titlu de exemplu. instituţia publică reprezintă o colectivitate umană. publicată în Monitorul Oficial al României.S. Legea nr. care este o condiţie sine qua non pentru orice persoană juridică.125 din 19 iunie 1997 " Prin H.U. nr. a fost redus prin O. cit. alături de alte instituţii publice de interes naţional sau local sau judeţean.(l).în raport cu domeniul de activitate în care funcţionează. prefecturile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. raporturile juridice referitoare la naşterea. 1994. precum şi alte drepturi patrimoniale.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. pot fi beneficiare şi. Editura Fundaţiei România de Mâine. deşi se găsesc în numărul cel mai mare în sfera puterii executivadministrative.A. în sens generic. Instituţiile publice Instituţiile publice sunt subiecte de drept public care sunt înfiinţate prin Constituţie. constituită pe baza şi pentru executarea legii. din care vor face parte şi alte drepturi patrimoniale. stingerea dreptul de administrare fiind guvernate de norme de drept administrativ. p. Tratat elementar. Editura Proarcadia. Partea I. 15/1990 fusese foarte mare.435 A. în patrimoniul oricărei regii autonome. 7 Legea nr. se concesionează societăţilor comerciale rezultate.G.A. nr. multe dintre regii fiind reorganizate ca societăţi comerciale care. Stoica. p. Bucureşti.12 alin. Partea I. deci.. în cazul când aveau ca obiect activităţi de interes naţional. p. în capitalul social al societăţilor comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome nu se includ bunuri de natura celor prevăzute la art.57 144 Deci. s-au produs transformări şi în patrimoniul regiilor autonome reorganizate ca societăţi sau companii naţionale. prin legi sau prin acte administrative ale statului sau ale colectivităţilor locale. pe un termen ce se stabileşte prin actul administrativ individual de reorganizare. Dreptul de administrare atribuit unei instituţii publice va face parte din patrimoniul acesteia. 2005. regiile autonome au un patrimoniu.G.G. respectiv. care după intrarea în vigoare a Legii nr. alături de dreptul de administrare se regăsesc şi alte drepturi reale: dreptul de proprietate privată şi drepturi derivate din acest drept. acestea acţionează şi în sfera puterii legislative.135 alin. publicată în Monitorul Oficial al României. Bunurile din categoria celor prevăzute mai sus. regiile autonome se află în subordinea unui minister de resort sau a unei autorităţi a administraţiei publice locale. 10 O. enumera ca instituţii publice. integrată în unul dintre sistemele prin care se realizează serviciul public legislativ.U. prin actul căreia a fost înfiinţată şi sub controlul căreia funcţionează. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei. op. Numărul regiilor autonome. Titularii dreptului de administrare. necesare pentru a acţiona în vederea organizării şi executării efective a legii.30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome. Bucureşti. cu personalitate juridică şi competenţă.2.

neexistând raporturi de subordonare/supraordonate ierarhică. Totuşi.(l). De regulă. şi beneficiarul dreptului de administrare există raporturi de subordonare ierarhică. creditorii pot cere executarea numai asupra bunurilor proprietatea regiei. .213/1998. Pe cale de consecinţă. 4. Partea I.(l) din O. nr. fiind inalienabil. nr. în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare.2366/200413 prin care a fost transmis în administrarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie actualul sediu din Str. 4.4 alin. respectiv. folosinţa şi dispoziţia sunt atribute care formează conţinutul juridic al dreptului de administrare.G. ci poate fi constituit şi.15/1993. publicată în Monitorul Oficial al României. .art. publicată în Monitorul Oficial al României.5.(5) din Constituţie (actualul art. dar nu este identic cu acesta. Partea I. Deci. potrivit art.!0alin. şi anume un act administrativ cu caracter individual. aşa cum dispune art.10 alin. insesizabil şi imprescriptibil. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. se interzice regiilor autonome să constituie garanţii de orice fel cu privire la aceste bunuri -art. conţinutul dreptului de administrare este asemănător cu conţinutul dreptului de proprietate publică. . precum în cazul H. adoptat de către titularul domeniului public în regim de drept administrativ. Aşadar.1270 din 29 decembrie 2004 145 înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .(2). a apropierii acestuia. din administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ca şi dreptul de proprietate publică.bunurile proprietate publică fiind inalienabile. Constituirea dreptului de administrare Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului judeţean.creditorii pot cere executarea silită numai asupra bunurilor proprietatea regiei . aşa cum rezultă din prevederile generale ale O. Aparent. bunurile aflate în administrarea sa fiind insesizabile.G. statul . bunurile proprietate publică nu vor putea constitui aport la capitalul social al societăţii comerciale rezultate .(l) din Legea nr.12 alin.Guvernul României şi 13 H. iar nu a însuşirii.(3) din Legea nr. să folosească bunul şi să dispună de acesta. statul şi unităţile administrativ-teritoriale.10 alin. După cum am văzut.15/1993 privind unele măsuri pentru restructurarea regiilor autonome. elementul material al stăpânirii bunului aflat în administrarea titularului său nu diferă de elementul material al stăpânirii bunului aflat în proprietatea publică a titularului său. nr.213/1998.4) . ori a consiliului local.4. 14 O.4 alin. proprietate privată a statului.(2). nr. nr. atribuirea dreptului de administrare fiind realizată de către titularul domeniului public printr-un act de putere. revocat exclusiv prin acte de drept administrativ.G. Caracterele juridice ale dreptului de administrare Dreptul de administrare are aceleaşi caractere juridice ca şi dreptul de proprietate publică. între titularul domeniului public.15/1993 privind unele măsuri pentru restructurarea regiilor autonome14: . constituirea dreptului de administrare se realizează printr-un act juridic de drept public. Din aceste prevederi legale rezultă în mod neechivoc că posesia. Conţinutul juridic al dreptului de administrare Conţinutul dreptului de administrare este precizat expres la art. Cu alte cuvinte.art. în cazul dreptului de administrare. nr.202 din 23 august 1993 146 Astfel.12 alin.bunurile proprietate publică pe care regia le are în administrare sunt inalienabile potrivit art. sunt şi situaţii în care titularul domeniului public nu se află într-o poziţie supraordonată ierarhic în raport cu beneficiarul dreptului de administrare.135 alin. pe de o parte. nr. dreptul de administrare.3. potrivit căruia titularul dreptului de administrare poate să posede. expresia stăpânirii bunului.25.G.2366/2004 privind transmiterea unor imobile.G.(l). după caz. Batistei nr.art.dacă regiile autonome se reorganizează ca societăţi comerciale. posesia este. între cele două autorităţi publice . nu se află în circuitul civil şi nu poate fi înstrăinat prin acte de drept civil.136 alin.4.

în mod excepţional. ordinea publică şi siguranţa naţională.G. a materialelor sau. Aparent. Ceea ce diferă este elementul psihologic al posesiei. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică se va face. publicată în Monitorul Oficial al României. titularii dreptului de administrare nu au un drept de proprietate juridică asupra bunurilor ce le-au fost atribuite prin actul titularului dreptului de proprietate publică. după caz.l din anexa nr. bunurile respective trec din patrimoniul unei instituţii publice în patrimoniul altei instituţii publice. aflate în stare de funcţionare.12 alin. potrivit reglementărilor în vigoare. indiferent de durata de folosinţă. Astfel. fără plată. pot fi transmise. ca atribut al dreptului de administrare. la bugetele locale. printr-o astfel de operaţiune. în prima situaţie. cu avizul ordonatorului principal de credite al instituţiei publice care a disponibilizat bunul.841/1995 privind procedurile de transmitere tară plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice. Transmiterea. de la instituţia publică deţinătoare la o altă instituţie publică. potrivit art. l şi art. în exercitarea acestui atribut. de la o instituţie publică la o altă instituţie publică a unor bunuri aflate în administrare. iar valorificarea bunurilor scoase din funcţiune în starea fizică în care se află. cu aprobarea titularului dreptului de proprietate publică. transmiterea. fără plată. Folosinţa este atributul cel mai important al dreptului de administrare. ca venituri extrabugetare de finanţare a activităţilor.l. care are drept consecinţă modificarea inventarului bunurilor din domeniul public. în realitate.G. trebuie interpretată în sensul dispoziţiei materiale asupra bunurilor ce constituie obiect al dreptului de administrare. In cazul bunurilor care implică apărarea ţării. fiind finanţate din surse bugetare. Deci. nr. Deci. instituţia nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. titularii dreptului de administrare vor putea culege fructele produse de bunurile frugifere. Astfel. regiile autonome care îşi desfăşoară activitatea ca unităţi economice vor culege fructele pentru acoperirea cheltuielilor necesare funcţionării lor sau pentru realizarea unor beneficii. ci. în orice caz. . instituţiile publice pot. în baza căruia titularul va putea utiliza bunurile care i-au fost atribuite în administrare. nr.2 din acest act normativ. dacă acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare sau dacă. în raport cu scopurile activităţii sale şi cu destinaţia bunurilor respective. a transmiterii fără plată.2.G. să dispună de fructele obţinute din folosinţa bunurilor aflate în administrarea lor. respectiv. precum şi cu avizul ordonatorului principal de credite al instituţiei publice care a solicitat transmiterea bunului.l la H. Dispoziţia. dar care pot fi folosite în continuare. prevăzută de art. p. care va exercita în continuare atributele dreptului de administrare. orice fel de bunuri. nr. iar nu dreptului de proprietate publică pe baza căruia s-a format15. pe bază de proces-verbal de predare-primire. către alte instituţii publice. a bunurilor care nu mai sunt necesare instituţiei care le are în administrare. ordonator principal de credite. acesta fiind corespunzător dreptului de administrare. se realizează cu respectarea condiţiilor şi a 15 C. Bîrsan. cit.841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice16.213/1998. potrivit legii sau actului de înfiinţare. bunurile transmise nu ies din domeniul public.841/1995. în timp ce instituţiile publice. operaţiunea de transfer nu se realizează printr-un act juridic de drept civil. a pieselor rezultate în urma demolării sau dezmembrării acestora se realizează potrivit regulamentului prevăzut în anexa nr. procedurile de valorificare vor fi aprobate în mod distinct de către Guvern. problema dispoziţiei juridice asupra bunurilor aflate în administrarea titularului acestui drept s-ar putea pune în situaţiile reglementate de prevederile H. în aceste situaţii se pune problema dacă ne aflăm în faţa unei excepţii de la regula inalienabilităţii bunurilor care formează obiectul dreptului de administrare. op.sau unităţile administrativ-teritoriale. vor fi obligate să le vireze la bugetul statului sau. Partea I.253 din 7 noiembrie 1995 147 procedurilor prevăzute în anexa nr..(3) din Legea nr. fără plată. 103 16 H. nr. care sunt de uz sau de interes public. ci printr-un act de drept administrativ. Potrivit pct.

Natura juridică şi opozabilitatea dreptului de administrare Dreptul de administrare este un drept real care are la bază dreptul de proprietate publică. Opozabilitatea dreptului de administrare diferă în funcţie de subiectele faţă de care acest drept este opus. a Curţii Supreme de Justiţie. în relaţiile cu alte subiecte de drept. ca orice drept real. Astfel.6. 4. în schimb. în principiu. după caz.(3).22 din Legea nr.1. potrivit cărora sumele rezultate din vânzarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune sau. dreptul de administrare se constituie prin acte administrative cu caracter individual. pot fi valorificate.G. care sunt titularii dreptului de proprietate publică. Natura juridică a dreptului de administrare este conturată de faptul ca acesta se constituie şi este exercitat pe toată durata existenţei sale în regim de drept administrativ. de altfel. dreptul de administrare poate fi apărat prin mijloace de drept civil.6. astfel că ele nu mai sunt bunuri de uz sau de interes public.213/1998 şi se procedează la modificarea inventarului bunurilor 148 aparţinând domeniului public. venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale. „Dreptul" nr.statul sau unităţile administrative-teritoriale . în acelaşi moment când bunul este trecut în domeniul privat.12 alin. 1889/2000. în sensul că acesta din urmă va putea să îl revoce sau să ia alte măsuri care să aibă ca efect încetarea dreptului de administrare. încetează şi dreptul de administrare.841/1995. ca o consecinţă a egalităţii juridice a părţilor în asemenea raporturi juridice. vorba de o excepţie de la regula inalienabilităţii bunurilor proprietate publică şi a dreptului de administrare. nr. Astfel. Secţia de contencios administrativ.2 din anexa nr. după caz.G.7. nr. 4. dreptul de administrare constituit printr-un act de drept administrativ de către titularul dreptului de proprietate publică .554/200417. în momentul când se constată încetarea destinaţiei de interes public a bunurilor respective. potrivit art. se face aplicarea prevederilor art. De regulă. precum şi de natura raporturilor juridice în cadrul cărora se manifestă acest drept. dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul său nu-şi exercită drepturile şi nu-şi execută obligaţiile născute din actul de transmitere. reglementată de H. însă.2 la H. Nici în această situaţie nu este.în a doua situaţie. Revocarea dreptului de administrare este reglementată ca sancţiune în legislaţia actuală.841/1995. nr. având astfel un caracter derivat din dreptul de proprietate publică şi o durată maximă în funcţie de existenţa dreptului de proprietate publică.6/2001 149 urmare. dreptul de administrare este opozabil erga omnes. în cadrul unor raporturi juridice de supraodonare a titularului dreptului de proprietate publică faţă de titularul dreptului de administrare. acţiunea în posesie şi acţiunea în grăniţuire. fraza a Il-a.841/1995. încetarea dreptului de administrare încetarea dreptului de administrare se poate produce atât prin revocarea sa de către autoritatea care 1-a constituit. după îndeplinirea procedurilor prevăzute în anexa nr. Ca 17 Decizia nr.6. iar instituţia publică în administrarea căreia se află bunul respectiv acţionează ca un mandatar al statului sau al unităţii administraţiveteritoriale. cât şi prin alte modalităţi şi în alte situaţii prevăzute de lege.nu este opozabil titularului dreptului de proprietate publică. precum acţiunea în revendicare. . deoarece bunurile scoase din funcţiune sunt bunuri care nu mai au destinaţia de interes public. a materialelor sau pieselor rezultate în urma demolării sau dezmembrării acestora constituie. potrivit legii. bunurile scoase din funcţiune. 4. Actul administrativ ilegal prin care s-ar aduce atingere dreptului de administrare poate fi atacat potrivit Legii contenciosului administrativ nr.l la această hotărâre. astfel că pot fi valorificate potrivit reglementărilor H. în acest sens sunt dispoziţiile de la pct. Astfel.G. în astfel de raporturi juridice. prin vânzare la licitaţie. bunurile respective trecând în domeniul privat.

6. consiliul judeţean sau consiliile locale. Guvernul a aprobat transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în administrarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Partea I. însă.6. Trecerea bunului în administrarea altei regii sau instituţii publice nu este reglementată de Legea nr. cit. nr. încetarea dreptului de proprietate publică . op. în toate cazurile. nr. reprezintă o simplă facultate pentru titularul dreptului de proprietate. nr.909/2007 privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în administrarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. judeţul Buzău.213/1998 ca modalitate de revocare a dreptului de administrare. 19 H. dar această posibilitate există cel puţin în situaţiile când statul sau unităţile administrative-teritoriale procedează. respectiv. cu posibilitatea ca societăţile comerciale . în ambele texte legale se reglementează revocarea dreptului de administrare cu titlu de sancţiune care.841/1995 au fost reglementate procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor pe care instituţiile publice le au în administrare. cu consecinţa încetării dreptului de administrare. un drept de proprietate sau un drept de concesiune.569 din 20 august 2007 151 în aceeaşi măsură. neîndeplinirea de către titularul dreptului de administrare a obligaţiei de a arăta instanţei cine este titularul dreptului de proprietate publică. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. Reglementarea revocării dreptului de administrare doar cu titlu de sancţiune a fost criticată în literatura de specialitate18. situaţie în care dreptul de administrare încetează. 104 150 Astfel.841/1995 Aşa cum am precizat mai sus. judeţul Buzău.G. 4. spre exemplu. nr. 4. Partea I. dar nu le mai sunt necesare sau instituţia publică respectivă nu mai are dreptul să utilizeze bunul respectiv. după cum ne demonstrează practica administrativă. este posibilă şi reorganizarea instituţiilor publice. In astfel de situaţii. judeţul Buzău.(3) fraza finală. regiile autonome pot fi reorganizate în societăţi comerciale. Bîrsan. care s-a realizat prin trecerea bunului în cauză din domeniul public al statului în domeniul public al comunei Vadu Paşii şi din administrarea ministerului în administrarea consiliului local respectiv.6.5.640/2006 privind schimbarea titularilor dreptului de proprietate şi de administrare asupra unor imobile situate în comuna Vadu Paşii. nr. 909/200720. în litigiile privitoare la dreptul de proprietate asupra bunului. 4.G. încetarea dreptului de administrare.G.G. p.4. potrivit art. la desfiinţarea ori reorganizarea regiilor autonome sau/şi a instituţiilor publice. Reorganizarea sau desfiinţarea regiei autonome sau instituţiei publice Aşa cum am văzut mai sus. scopul urmărit de Guvern a fost schimbarea titularului dreptului de administrare de la Ministerul Administraţiei şi Internelor la Consiliul local al Comunei Vadu Paşii. nr.12 alin. astfel că titularul dreptului de proprietate publică trebuie să aibă un drept exclusiv şi suveran de apreciere cu privire la constituirea şi.640/200619. spre exemplu. prin H..465 din 30 mai 2006 20 H. într-adevăr. 4. şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Vadu Paşii.G. considerăm că titularul dreptului de proprietate publică are răspunderea folosirii bunurilor publice în raport cu destinaţia acestora şi în scopul realizării interesului general al colectivităţilor naţionale sau locale.2. respectiv. fie la redistribuirea acelor bunuri. 18 C.companiile naţionale sau societăţile naţionale. publicată în Monitorul Oficial al României.3.l din H. să primească. prin H.G. prin organele lor . ocazie cu care se va proceda fie la trecerea bunurilor în administrarea altor titulari. După cum se observă.6. dreptul de administrare încetează în ceea ce priveşte instituţia publică titulară a acestui drept. Guvernul a aprobat trecerea unui imobil situat în extravilanul comunei Vadu Paşii. prin art. La fel. după cum este posibilă desfiinţarea regiilor autonome şi a instituţiilor publice. încetarea dreptului de administrare în condiţiile H.De asemenea. din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul public al comunei Vadu Paşii. Deci. poate atrage revocarea dreptului de administrare.Guvernul şi. asupra bunurilor avute în administrare.

50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor 24. concesiunea bunurilor domeniului public reprezintă operaţiunea juridică prin care statul sau unităţile administrativteritoriale pun în valoare bunuri ale domeniului public ai căror titulari sunt. publicată în Monitorul Oficial al României.35 din 18 ianuarie 2007 152 publice. Partea I. nr.569 din 30 iunie 2006. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. atunci când bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Partea I. Legea minelor nr. nr. Alte reglementări care conţin dispoziţii referitoare la concesionarea unor bunuri proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt: Legea nr.10 alin.3 din 13 ianuarie 1997 şi nr. publicată în Monitorul Oficial al României.351/200428.219/1998. în raport cu dispoziţiile constituţionale şi legale la care ne-am referit mai sus. trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. Partea I.85/200327. Legea nr.(2) din Legea nr. publicată în Monitorul Oficial al României.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. prin transmiterea acestora. Potrivit art.351/2004. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea l. Reglementarea anterioară a Legii nr. nr. a consiliului judeţean.238/200426. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. în favoarea unei/unor persoane particulare în condiţiile contractului de concesiune. nr.1. Legea nr.219/1998. Partea I.85/2003. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. contractul de concesiune nu poate fi decât un 22 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Partea I. prin hotărâre a Guvernului.84/1992 privind regimul zonelor libere25.535din 15 iunie 2004 27 Legea minelor nr. nr. 163 din 7 august 1991 şi republicată în Monitorul Oficial al României. cât şi privitor la concesiunea unor activităţi ori a unor servicii publice. Partea I.G.(4) din Constituţie. nr.933 din 13 octombrie 2004 25 Legea nr.418 din 15 mai 2006. pieirea bunului sau trecerea acestuia în domeniul privat va avea ca efect şi încetarea dreptului de administrare în toate cazurile în care un astfel de drept fusese constituit asupra bunului respectiv. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. după caz. nr. Legea nr. reglementat de prevederile O. aprobată prin Legea nr.84/1992 privind regimul zonelor libere. 197 di 27 martie 2003 28 Legea gazelor nr.136 alin. Legea petrolului nr. reglementat de prevederile O. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. respectiv. Reglementarea şi natura juridică a concesiunii bunurilor domeniului public Temeiul constituţional al concesiunii îl constituie dispoziţiile art. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. serviciilor 21 Ordonanţa de urgenţă nr.G. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Partea I. Referitor la natura juridică a concesiunii. nr.215/2001 privind administraţia publică locală.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică 21 şi. nr.679 din 28 iulie 2004 . din care rezultă că bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi date în administrare sau pot fi concesionate ori închiriate. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii22. republicată.U. publicată în Monitorul Oficial al României.337/2006 23 Legea nr. în doctrina civilă s-a susţinut că. un regim juridic al concesiunii lucrărilor şi. publicată în Monitorul Oficial al României.U. Având în vedere că dreptul de administrare este un drept derivat care are la bază dreptul de proprietate publică. Secţiunea a 5-a Concesionarea bunurilor domeniului public 5. după cum am văzut mai sus.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Legea gazelor nr.Dreptul de proprietate publică încetează.213/1998. Partea I. prevedea acelaşi regim juridic atât în privinţa concesiunii bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.22/2007. respectiv. din moment ce legea nu face deosebire între concesiunea unui bun proprietate publică şi concesiunea unui bun proprietate privată. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale23.238/2004. sub regimul Legii nr.182 din 30 iulie 1992 26 Legea petrolului nr.98 din 8 august 1990 24 Legea nr. separat. în momentul de faţă există un regim juridic al concesiunii bunurilor proprietate publică. a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. pe o perioadă determinată şi în schimbul unei redevenţe. nr.

însă. Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale. Contractul de concesiune poate avea ca obiect bunuri proprietate publică. 29 30 L.54/2006.G. Editura Lumina Lex. E.222. op. cât şi concesiunea de activităţi sau servicii.G. 1996. cit. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.G. cazuri în care regimul juridic aplicabil este cel prevăzut de O. iar nu un drept de putere publică2 . iar nu ad probationem. p.. Bucureşti. cuprinde dispoziţii referitoare la procedura administrativă prealabilă încheierii contractului de concesiune.153 contract civil. cit. nr.U.2.G.54/2006.G. darea în exploatare a bunului proprietate publică făcându-se întotdeauna în schimbul unei redevenţe. autori de drept civil care. nr. dar va putea fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa iniţială.G. contractul de concesiune se va încheia întotdeauna în formă scrisă.U. au acceptat că regimul juridic al concesiunii bunurilor domeniului public este în primul rând un regim de drept public30.34/2006. temporar şi inalienabil. transmite. cu modificări şi completări prin Legea nr. Deci.(l) din O. precum şi prevederi aplicabile în activitatea de control a desfăşurării tuturor operaţiilor legate de iniţierea şi încheierea contractului de concesiune şi a . Caracteristic contractului de concesiune este şi faptul că se încheie întotdeauna pe o durată determinată care. însă. nr.3. la procedura atribuirii contractului de concesiune. potrivit art.54/2006. Iorgovan.U. nr. op. p.U. dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevenţe.U. nr. Bălan. potrivit definiţiilor legale. la conţinutul contractului de concesiune. Stoica.70 V.54/2006 nu se aplică în cazul contractelor de achiziţie publică.. în cazul unui contract a cărui atribuire intră sub incidenţa prevederilor O. dispoziţiile O. indiferent de cetăţenia sau naţionalitatea concesionarului. Iniţierea concesionării şi procedura administrativă prealabilă atribuirii contractului de concesiune Reglementarea actuală a concesiunii bunurilor domeniului public -O. Au existat. care a fost aprobată. nr. modul în care se întocmeşte dosarul concesiunii. O altă caracteristică a contractului de concesiune constă în faptul că este un contract cu titlu oneros. al contractelor de concesiune de lucrări publice şi al contractelor de concesiune de servicii. care acţionează pe riscul şi răspunderea sa. 5. 105-106 154 Caracteristic contractului de concesiune de bunuri proprietate publică este faptul că se încheie întotdeauna în conformitate cu legea română. p. este un drept de natură civilă.G. cu unele nuanţări.U. nr. cit. 5.(2) din O. denumită concedent.22/2007. unei persoane. p.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică. când autoritatea contractantă încheie un singur contract potrivit O. forma scrisă fiind cerută ad validitatem. ca regulă generală.. aşa după cum rezultă din definiţia legală.U.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. nr.2 alin.U. situaţie în care regimul juridic aplicabil este cel reglementat prin dispoziţiile O.7 alin. Noţiuni generale privind contractul de concesiune Noţiunea contractului de concesiune de bunuri proprietate publică este definită la art. Astfel. pe o perioadă determinată. nu va putea depăşi 49 de ani. Doctrina administrativă31 a susţinut în mod constant că atât concesiunea de bunuri. în sfârşit. op.455-456 31 A. ca drept real. denumită concesionar. sunt instituţii juridice de regim public şi anume de regim administrativ.34/2006 pentru a cărui executare este necesară exploatarea unui bun proprietate publică. sau poate avea ca obiect lucrări publice sau servicii publice. contractul de concesiune de bunuri proprietate publică este contractul încheiat în formă scrisă prin care o autoritate publică. Pop.G. iar dreptul de concesiune. dreptul de exploatare a respectivului bun se transmite în cadrul şi potrivit procedurii aplicate pentru atribuirea contractului în cauză.

In măsura în care. aspecte extrem de importante din punct de vedere al dreptului administrativ care guvernează regimul juridic aplicabil acestora.U.54/2006. durata estimată a concesiunii. concedentul are obligaţia ca. financiar.4. se constată că exploatarea bunului ce va face obiectul concesionării implică în mod necesar şi executarea unor lucrări şi/sau prestarea unor servicii. care sunt folosite în procesul de exploatare a bunurilor concesionate. respectiv al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului competente. Propunerea de concesionare trebuie să fie fundamentată din punct de vedere economic. în baza studiului de oportunitate concedentul elaborează caietul de sarcini al concesiunii. motivele de ordin economic. după caz. avizul obligatoriu al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate. financiar. social şi de mediu. în acest scop. să califice natura contractului potrivit prevederilor O.G.G.U. 5. concedentul poate solicita punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Concesionarea se aprobă. procedura utilizată pentru atribuirea contractului de concesiune şi justificarea alegerii procedurii.G. Procedurile de concesionare Procedurile de concesionare sunt reglementate în Capitolul 3 al O. în principal.1. nr. precum şi al bunurilor proprii ale concesionarului.soluţionării litigiilor privind concesiunea. reguli privind oferta 156 şi determinarea ofertei câştigătoare. în cazul în care obiectul concesiunii îl constituie bunuri situate în interiorul unei arii naturale protejate. după caz.U. De asemenea.4.54/2006 conţine şi numeroase norme care reglementează regimul juridic al bunurilor proprietate publică ce fac obiectul concesiunii. după întocmirea studiului de oportunitate. avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Statului Major General privind încadrarea obiectului concesiunii în infrastructura sistemului naţional de apărare. dar şi al fructelor şi productelor obţinute ca urmare a utilizării bunurilor proprietate publică obiect al concesiunii. în funcţie de scopul urmărit şi de activităţile desfăşurate. social şi de mediu. pe baza studiului de oportunitate. reguli privind conflictul de interese şi. Studiul de oportunitate se aprobă de către concedent. a consiliilor locale. care justifică realizarea concesiunii. următoarele elemente: descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie concesionat. anularea procedurii de atribuire a contractului de concesiune.54/2006 şi conţin reguli generale şi principii aplicabile operaţiunilor de atribuire: licitaţia şi negocierea directă. nr. reglementări foarte importante pentru determinarea regimului juridic aplicabil acestor categorii de bunuri. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de concesiune sunt următoarele: . nr. nivelul minim al redevenţei.G. care să cuprindă. prin hotărâre a Guvernului. respectiv. concesionarea are loc la iniţiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri însuşite de acesta. termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare. 155 Iniţiativa concesionării trebuie să aibă la bază efectuarea unui studiu de oportunitate. în cazul în care aria naturală protejată nu are structură de administrare/custode. judeţene sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. nr. Iniţiativa concesionării şi procedura administrativă prealabilă atribuirii contractului de concesiune sunt reglementate strict în Capitolul 2 al O. Astfel. 5. O.34/2006.U.

criteriu. în măsura în care acestea sunt compatibile cu obiectul contractului. indiferent de naţionalitatea participanţilor la procedura de atribuire a contractului de concesiune. numărul de telefon. dezvăluirea informaţiilor în cauză ar prejudicia interesele legitime ale respectivelor persoane. cu respectarea condiţiilor prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.15 din O. la conţinutul documentaţiei de atribuire. în măsura în care. inclusiv redevenţa.aplicarea. nr. regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă. corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Informaţiile pe care trebuie să le conţină documentaţia de atribuire sunt enumerate în anexa nr.54/2006 prevede.G. cu unul sau mai mulţi participanţi la procedura de atribuire a contractului de concesiune. 157 De asemenea. la care ne vom referi mai pe larg. nr. codul fiscal.54/2006. Dar. Astfel.procedura la care persoana fizică sau juridică interesată are dreptul de a depune ofertă. prin mijloace electronice. libera concurenţă .G. de către autoritatea publică. nerestricţionat şi deplin.procedura prin care concedentul negociază clauzele contractuale. care înaintează o solicitare în acest sens. Concedentul are obligaţia să asigure obţinerea documentaţiei de atribuire de către persoana interesată. într-o manieră nediscriminatorie. documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: informaţii generale privind concedentul. caietul de sarcini.transparenţa . negocierea directă . însă. adresa. telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc. ale convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte. concedentul are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă.. .punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune. că autoritatea concedentă are obligaţia de a atribui contractul de concesiune. a criteriilor de atribuire a contractului de concesiune. de regulă.care presupune că orice măsură stabilită de autoritatea publică trebuie să fie necesară şi corespunzătoare naturii contractului. nedi seri minarea . condiţii speciale de îndeplinire a contractului prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social sau în legătură cu protecţia mediului şi promovarea dezvoltării durabile. în mod obiectiv. autoritatea concedentă are dreptul de a impune în cadrul documentaţiei de atribuire.aplicarea de către autoritatea publică a aceloraşi reguli. instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare. Art. în mod expres.G. în special denumirea.U. informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii. nr. concedentul având dreptul de a opta pentru una dintre următoarele modalităţi de obţinere a documentaţiei de atribuire de către persoanele interesate: fie prin asigurarea accesului direct.asigurarea de către autoritatea publică a condiţiilor pentru ca orice participant la procedura de atribuire să aibă dreptul de a deveni concesionar în condiţiile legii. informaţii detaliate şi complete privind criteriile de atribuire aplicate pentru stabilirea ofertei câştigătoare. care au fost aprobate prin H. prin aplicarea procedurii licitaţiei. sunt: licitaţia . proporţionalitatea . în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac. precum şi ponderea lor. tratamentul egal . Procedurile legale de atribuire a contractului de concesiune.168/200732.U. instrucţiuni privind modul de elaborare şi prezentare a ofertelor.2 la Normele metodologice de aplicare a O. Autoritatea concedentă are obligaţia de a asigura protejarea acelor informaţii care îi sunt comunicate de persoanele fizice sau juridice cu titlu confidenţial.

o denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului. Licitaţia Aşa cum am precizat deja. acesta din urmă are totuşi . astfel încât respectarea de către concedent a perioadei menţionate anterior să nu conducă la situaţia în care documentaţia de atribuire să fie pusă la dispoziţia sa cu mai puţin de 4 zile lucrătoare înainte de data limită pentru depunerea ofertelor. concedentul are obligaţia să publice în Monitorul Oficial al României. concedentul are obligaţia de a transmite răspunsul la orice clarificare cu cel puţin 4 zile lucrătoare înainte de data limită pentru depunerea ofertelor. anunţul de licitaţie trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: informaţii generale privind concedentul. potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. în condiţiile ordonanţei de urgenţă menţionate. telefax şi/sau adresa de e-mail a instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei. în special denumirea. adresa. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.146 din 28 februarie 2007 158 5. De asemenea. la orice clarificare solicitată. o data limită pentru solicitarea clarificărilor. publicată în Monitorul Oficial al României. 159 Persoana interesată are dreptul de a solicita şi de a obţine documentaţia de atribuire. pe suport hârtie şi/sau pe suport magnetic. numărul de telefon. reprezentând procedura impusă de legiuitor ca regulă de atribuire a contractului de concesiune. 32 H. adresa. Autoritatea concedentă are obligaţia de a pune documentaţia de atribuire la dispoziţia persoanei interesate cât mai repede posibil.3 la Normele metodologice aprobate prin H. data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate. unde este cazul. Informaţiile pe care trebuie să le conţină anunţul de licitaţie sunt prevăzute în anexa nr.. De asemenea. într-un cotidian de circulaţie naţională şi într-unul de circulaţie locală anunţul de licitaţie. complet şi fără ambiguităţi. luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective. data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor.fie prin punerea la dispoziţia persoanei interesate care a înaintat o solicitare în acest sens a unui exemplar din documentaţia de atribuire. informaţii privind documentaţia de atribuire: o modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire. telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc. Partea I. informaţii privind ofertele: o data limită de depunere a ofertelor.2. licitaţia reprezintă procedura la care persoana fizică sau juridică interesată are dreptul de a depune ofertă.4. în cazul procedurii de licitaţie. o numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă. 168/2007. în special descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie concesionat. Partea a Vl-a. în vederea publicării. persoana interesată are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire. informaţii generale privind obiectul concesiunii. nr.168/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006.G. Persoana interesată are obligaţia de a depune diligentele necesare. codul fiscal. Autoritatea concedentă are obligaţia de a transmite răspunsurile însoţite de întrebările aferente către toate persoanele interesate care au obţinut. o costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar. numărul de telefon. nr. documentaţia de atribuire. punând astfel concedentul în imposibilitatea de a respecta termenul de mai sus. denumirea. de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire. o adresa la care trebuie depuse ofertele. nr. Astfel. în mod clar. într-o perioadă care nu trebuie să depăşească 4 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări. în cazul în care solicitarea de clarificare nu a fost transmisă în timp util.G. într-o perioadă care nu trebuie să depăşească 4 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări din partea acesteia. Concedentul are obligaţia de a răspunde.

De asemenea. concedentul este obligat să anuleze procedura şi să organizeze o nouă licitaţie. iar concedentul are obligaţia de a răspunde. în vederea publicării.4. unde este cazul. anunţul negocierii directe trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: informaţii generale privind concedentul. adresa. concedentul are obligaţia de a transmite răspunsurile însoţite de întrebările aferente către toate persoanele interesate care au obţinut. nu au fost depuse cel puţin 3 oferte valabile. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică. 168/2007. o numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă. Astfel. o costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar.4 la Normele metodologice aprobate prin H. o adresa la care trebuie depuse ofertele. după repetarea procedurii de licitaţie. Negocierea directă Negocierea directă reprezintă procedura prin care concedentul negociază clauzele contractuale. numărul de telefon. Procedura de licitaţie se poate desfăşura numai dacă în urma publicării anunţului de licitaţie au fost depuse cel puţin 3 oferte valabile. la orice clarificare solicitată.obligaţia de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către persoanele interesate înainte de data limită de depunere a ofertelor. codul fiscal. Totodată. adresa. iar informaţiile pe care trebuie să le conţină anunţul negocierii directe sunt prevăzute în anexa nr. în special descrierea şi identificarea bunului ce urmează să fie concesionat. Anunţul negocierii directe se trimite spre publicare cu cel puţin 10 zile calendaristice înainte de data limită pentru depunerea ofertelor.G. astfel încât respectarea de către concedent a perioadei prevăzute în paragraful anterior să nu conducă la situaţia în care documentaţia de atribuire să fie pusă la dispoziţia sa cu mai puţin de două zile lucrătoare înainte de data limită pentru depunerea ofertelor. . cu unul sau mai mulţi participanţi la procedura de atribuire a contractului de concesiune. informaţii generale privind obiectul concesiunii. potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. telefax şi/sau adresa de e-mail ale instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei. 161 Orice persoană care este interesată are dreptul de a solicita şi de a obţine documentaţia de atribuire.. denumirea. o data limită pentru solicitarea clarificărilor. în special denumirea. data transmiterii anunţului negocierii către instituţiile abilitate. data şi locul la care este programată începerea procedurii de negociere directă. orice persoană interesată are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire. iar autoritatea concedentă are obligaţia de a pune documentaţia de atribuire la dispoziţia persoanei interesate. iar în caz contrar. nr. într-o perioadă care nu trebuie să depăşească două zile lucrătoare de la primirea unei solicitări din partea acesteia. telefax şi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact etc. numărul de telefon.3. în mod clar. aprobată cu modificări prin Legea nr. într-o perioadă care nu trebuie să depăşească două zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări. o denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului. Persoana interesată are obligaţia de a depune diligentele necesare. de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire. informaţii privind ofertele: o data limită de depunere a ofertelor. 160 Concedentul are dreptul de a aplica procedura de negociere directă numai în situaţia în care. complet şi fără ambiguităţi. informaţii privind documentaţia de atribuire: o modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire. inclusiv redevenţa. 22/2007. în condiţiile ordonanţei de urgenţă menţionate. Şi în cazul procedurii negocierii directe se aplică în mod corespunzător regulile privitoare la publicitate. 5.

în cadrul acestei proceduri.4. părţi de interes. dar numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să defavorizeze concurenţa. organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre ofertanţi. Reguli privind conflictul de interese Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire.4. organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre ofertanţi.5. criteriul de atribuire a contractului de concesiune este cel mai înalt nivel al redevenţei. obligaţia de a transmite răspunsul la orice solicitare de clarificare cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data limită pentru depunerea ofertelor. 168/2007. iar riscurile 162 legate de transmiterea ofertei.documentaţia de atribuire. care aplică criteriile de atribuire prevăzute în documentaţia de atribuire şi stabilite în conformitate cu prevederile art. acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi sau persoane care fac parte din consiliul de administraţie. soţ/soţie. 5. acesta din urmă are totuşi obligaţia de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către persoanele interesate înainte de data limită de depunere a ofertelor. Oferta depusă la o altă adresă a concedentului decât cea stabilită sau după expirarea datei limită pentru depunere se returnează nedeschisă.G. autoritatea concedentă derulează negocieri cu fiecare ofertant care a depus o ofertă valabilă. pe toată perioada de valabilitate stabilită de concedent. 5. Nu au dreptul să fie implicate în procesul de verificare/evaluare a ofertelor următoarele persoane: soţ/soţie. cad în sarcina persoanei interesate.6. persoană fizică.36 din O. Concedentul poate ţine seama şi de alte criterii precum: . inclusiv forţa majoră. persoane care deţin părţi sociale. Evaluarea ofertelor şi determinarea ofertei câştigătoare Evaluarea ofertelor depuse se realizează de către comisia de evaluare. Reguli generale privind oferta Persoana interesată care are intenţia să oferteze are obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi să depună oferta în conformitate cu prevederile Normelor metodologice aprobate prin H. concedentul urmând a lua cunoştinţă de conţinutul respectivelor oferte numai după această dată.U. iar în cazul în care solicitarea de clarificare nu a fost transmisă în timp util. din punct de vedere al conţinutului. Persoanele care sunt implicate direct în procesul de verificare/evaluare a ofertelor nu au dreptul de a fi ofertant sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire. Conţinutul ofertelor trebuie să rămână confidenţial până la data stabilită pentru deschiderea acestora. nr. 5. rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu ofertantul.54/2006. Autoritatea concedentă are. Oferta are caracter obligatoriu.G. punând astfel concedentul în imposibilitatea de a respecta termenul respectiv. stabilite în anunţul procedurii. persoane care pot avea un interes de natură să Ie afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor.4. nr. rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie. luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective. de asemenea. Persoana interesată are obligaţia de a depune oferta la adresa şi până la data limită pentru depunere.4. concedentul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale. persoane juridice. Persoana care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are dreptul de a fi ofertant. 163 Astfel.

7. telefax şi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact etc. denumirea. 164 De asemenea. completări ale documentelor prezentate de ofertanţi pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate.54/2006. numărul de telefon. adresa. Partea a Vl-a. după caz. precum şi pe ofertanţii care au fost respinşi sau a căror ofertă nu a fost declarată câştigătoare asupra motivelor ce au stat la baza deciziei respective. autoritatea concedentă are obligaţia de a informa ofertanţii despre deciziile referitoare la atribuirea contractului de concesiune. înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii de atribuire şi. în special denumirea. Anularea procedurii de atribuire a contractului de concesiune In mod excepţional. autoritatea concedentă are obligaţia de a informa ofertantul/ofertanţii câştigător/câştigători cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentat.39 din O. în cel mult 20 de zile calendaristice de la finalizarea oricăreia dintre procedurile de atribuire a contractului de concesiune prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora.G. dacă ia această decizie. telefax şi/sau adresa de e-mail ale instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei.capacitatea economico-financiară a ofertanţilor. data transmiterii anunţului de atribuire către instituţiile abilitate. Concedentul nu are dreptul ca prin clarificările ori completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant. protecţia mediului înconjurător. data informării ofertanţilor despre decizia de stabilire a ofertei câştigătoare. înainte de data încheierii contractului. criteriile utilizate pentru determinarea ofertei câştigătoare. oricum. data publicării anunţului de licitaţie/anunţului negocierii directe în Monitorul Oficial al României. Procedura de atribuire se consideră viciată în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: . durata contractului. procedura aplicată pentru atribuirea contractului de concesiune de bunuri proprietate publică. condiţii specifice impuse de natura bunului concesionat. numărul de telefon. Concedentul are dreptul de a solicita clarificări şi.4. Concedentul are obligaţia de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României. Partea a Vl-a. Concedentul are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare pe baza criteriului/criteriilor de atribuire precizate în documentaţia de atribuire. pe care îl poate încheia numai după împlinirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la data realizării comunicării făcute ofertanţilor despre deciziile referitoare la atribuirea contractului de concesiune. în scris. un anunţ de atribuire a contractului de concesiune. Concedentul are obligaţia de încheia contractul de concesiune cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare. de regulă. Anunţul de atribuire trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: informaţii generale privind Concedentul. b) se constată abateri grave de la prevederile legale care afectează procedura de atribuire sau fac imposibilă încheierea contractului. adresa.U. denumirea/numele şi sediul/adresa ofertantului a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare. numărul ofertelor primite şi al celor declarate valabile. faţă de regula înscrisă la art. numai în următoarele cazuri: a) nu au fost depuse cel puţin 3 oferte valabile.. concedentul are dreptul de a anula procedura pentru atribuirea contractului de concesiune. 5. Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire. codul fiscal. nivelul redevenţei. cu confirmare de primire. nr. în vederea publicării. în cadrul comunicărilor pe care trebuie să le facă.

precum în cazul operaţiunilor petroliere. în cadrul contractului de concesiune.G. transmite. orice persoană. prevăzând că bunurile de retur revin de plin drept. calitatea de concesionar şi. iar nu o persoană juridică de drept public. Obiectul contractului de concesiune Obiectul contractului de concesiune îl formează. potrivit art.5. în mod exclusiv. separat de bunurile de retur.52 din O. la care se referă art.2. l. denumită concesionar. oraşului sau comunei. denumită concedent. pe o perioadă determinată. Sunt şi situaţii în care persoanele fizice nu pot avea calitatea de concesionar. părţile sunt: pe de o parte.G. fără ca acestea să conducă. .27 din Legea nr.54/2006. potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. numai persoanele juridice pot avea calitatea de concesionar. consiliile judeţene. 166 nr. de titular al dreptului de concesiune asupra bunurilor proprietate publică o poate avea orice persoană fizică sau persoană juridică de drept privat. pentru bunurile proprietate publică a judeţului. pe de altă parte. . 5.G. Părţile contractului de concesiune Potrivit definiţiei legale a contractului de concesiune. Au calitatea de concedent: ministerele sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevenţe. titular al dreptului de concesiune pe care 1-a obţinut prin parcurgerea procedurii administrative de atribuire a contractului de concesiune.54/2006. unei persoane. în calitate de concedent şi. l alin. acel contract încheiat în formă scrisă prin care o autoritate publică.(2) din O. refuzul ofertantului declarat câştigător de a încheia contractul de concesiune poate atrage după sine plata daunelor-interese. 13 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. 5.în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau în modul de aplicare a procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor prevăzute la art. gratuit şi libere de orice sarcini concedentului la încetarea contractului de concesiune.concedentul se află în imposibilitate de a adopta măsuri corective. română ori străină. De asemenea. pentru bunurile proprietate publică a statului. bunurile care sunt proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Deci.. unde.U. Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau instituţiile publice de interes local. la rândul lor.238/2004. consiliile locale.U. nr. potrivit Constituţiei şi reglementărilor legale privind proprietatea publică. Neîncheierea contractului de concesiune într-un termen de 20 de zile calendaristice de la data împlinirii termenului de 20 de zile calendaristice calculate de la data comunicării deciziei de atribuire a contractului de concesiune poate atrage plata daunelor-interese de către partea în culpă.5. în calitate de concesionar. Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizică sau persoană juridică. Bunurile din domeniul public asupra cărora se constituie dreptul de concesiune sunt bunurile de retur. încălcarea prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă privind atribuirea contractului de concesiune poate atrage anularea procedurii. totodată. română sau străină. Contractul de concesiune Contractul de concesiune de bunuri proprietate publică este. 13 din O.U. 5.54/2006. nr. potrivit art. autoritatea publică titulară a dreptului de proprietate asupra bunurilor. care acţionează pe riscul 165 şi răspunderea sa. la încălcarea principiilor prevăzute la art.5. vor fi precizate bunurile proprii ale concesionarului.

Concesionarul este obligat să respecte condiţiile impuse de natura bunurilor proprietate publică (protejarea secretului de stat.3. sub autoritatea sau în coordonarea ministerelor. Concesionarul are dreptul de a folosi şi de a culege fructele bunurilor care fac obiectul concesiunii. 5. 167 In cazul în care modificarea unilaterală a contractului îi aduce un prejudiciu. prin hotărâre a Guvernului. care permite unele excepţii.). In schimbul dreptului de concesiune asupra bunurilor proprietate publică. Astfel. rămân în proprietatea concesionarului. consiliilor locale ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 5.Bunurile proprii sunt bunurile care au aparţinut concesionarului şi au fost utilizate de către acesta pe durata concesiunii. bunurile proprietate publică ce fac obiectul contractului de concesiune. Concedentul are dreptul să inspecteze bunurile concesionate. Subconcesionarea se aprobă pe baza studiului de oportunitate. la încetarea contractului de concesiune. concesionarul are dreptul să primească fără întârziere o justă despăgubire. Drepturile părţilor Concesionarul are dreptul de a exploata în mod direct. companiile naţionale. legate de interesul naţional sau local. potrivit obiectivelor stabilite de către concedent. Concesionarul nu va fi obligat să suporte creşterea sarcinilor legate de execuţia obligaţiilor sale. în funcţie de apartenenţa bunului concesionat la domeniul public al statului sau la domeniul public al unităţilor administraţi v-teritoriale. protecţia muncii.G. pe riscul şi pe răspunderea sa.unei măsuri dispuse de o autoritate publică. Concesionarul este obligat să asigure exploatarea eficace în regim de continuitate şi de permanenţă a bunurilor proprietate publică ce fac obiectul concesiunii. verificând respectarea obligaţiilor asumate de concesionar. Acest dezacord nu poate în niciun caz să permită concesionarului să nu îşi execute obligaţiile contractuale. Redevenţa obţinută prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. societăţile naţionale sau societăţile comerciale aflate în subordinea. materiale cu regim special.5. Modul de calcul şi de plată a redevenţei se stabileşte de către ministerele de resort sau de alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale ori de către autorităţile administraţiei publice locale. protecţia mediului. pot subconcesiona bunurile proprietate publică ce le-au fost concesionate prin atribuire directă. aceasta va fi stabilită de către instanţa judecătorească competentă.54/2006.4. altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau a consiliilor judeţene. Concedentul are dreptul să modifice unilateral partea reglementară a contractului de concesiune.unui caz de forţă majoră sau unui caz fortuit. potrivit naturii bunului şi obiectivelor stabilite de părţi prin contractul de concesiune.U. după caz. Obligaţiile părţilor Raporturile contractuale dintre concedent şi concesionar se bazează pe principiul echilibrului financiar al concesiunii între drepturile care îi sunt acordate concesionarului şi obligaţiile care îi sunt impuse. după caz. condiţii privind folosirea şi conservarea patrimoniului etc. a consiliilor locale. condiţii de siguranţă în exploatare. din motive excepţionale. Concesionarul este obligat să exploateze în mod direct bunurile care fac obiectul concesiunii. în cazul în care această creştere rezultă în urma: . . în caz de dezacord între concedent şi concesionar cu privire la suma despăgubirii. concesionarul va plăti o redevenţă. judeţene sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.5. . Subconcesionarea bunurilor proprietate publică este interzisă potrivit art. nr. care.8 din O. cu notificarea prealabilă a concesionarului.

urmărind în special respectarea dispoziţiilor referitoare la: aplicarea hotărârii de concesionare.G. bunurile de retur. în afară de cazurile prevăzute expres de lege.G. prin reziliere de către concedent. publicată în Monitorul Oficial al României. bunul concesionat. încetarea contractului de concesiune încetarea contractului de concesiune poate avea loc în următoarele situaţii: la expirarea duratei stabilite în contractul de concesiune. în deplină proprietate. ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. prin renunţare. în caz de dezacord fiind competentă instanţa de judecată. a bunului concesionat sau în cazul imposibilităţii obiective a concesionarului de a-1 exploata. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice îşi desfăşoară activitatea potrivit Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.în termen de 90 de zile de la data încheierii contractului de concesiune. 5. în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concedent. fără plata unei despăgubiri. Exercitarea controlului privind concesiunea Orice persoană care consideră că un contract a fost calificat drept contract de concesiune de bunuri proprietate publică. nr. Partea I. cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului. concesionarul este obligat să restituie concedentului. fiind organizată şi funcţionând în baza H.G. Partea I. aprobat prin Ordinul nr. în deplină proprietate. liber de orice sarcină. nr.U.U.11/2007 emis de preşedintele acestei instituţii35.G. 168 5. publicată în Monitorul Oficial al României. prin structurile cu atribuţii specifice de control. prin denunţarea unilaterală de către concedent. cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului. nr. La încetarea contractului de concesiune prin ajungere la termen. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a fost înfiinţată prin O. La încetarea contractului de concesiune. iar Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili. cu plata unei despăgubiri juste şi prealabile în sarcina acestuia. nr.74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Concedentul este obligat să nu îl tulbure pe concesionar în exerciţiul drepturilor rezultate din contractul de concesiune. concesionarul este obligat să restituie. Concedentul nu are dreptul să modifice în mod unilateral contractul de concesiune.6.525/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. realizează verificarea concesiunilor de bunuri proprietate publică de interes naţional. nr. nr.5.572 din 4 iulie 2005 34 H. Ministerele de resort şi Ministerul Economiei şi Finanţelor. nr. direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti realizează verificarea concesiunilor de bunuri proprietate publică de interes local. Concedentul este obligat să notifice concesionarului apariţia oricăror împrejurări de natură să aducă atingere drepturilor concesionarului. cu nerespectarea prevederilor O.395 din 12 iunie 2007 169 concesiune de servicii. în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concesionar. dintr-o cauză de forţă majoră. o sumă reprezentând o cotă-parte din suma datorată concedentului cu titlu de redeventă pentru primul an de activitate. . Concesionarul este obligat să plătească redeventă în cuantumul şi la termenele stabilite prin contractul de concesiune. poate solicita punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.74/200533. prin reziliere de către concesionar.G. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de 33 OU.5. în subordinea Guvernului şi coordonarea secretarului general al Guvernului. în mod gratuit şi libere de orice sarcini. în cazul în care interesul naţional sau local o impune.34/2006.525/200734. la dispariţia. cu titlu de garanţie. concesionarul este obligat să depună.

136 alin.2. se precizează că.îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către concedent şi concesionar. 11/2007 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Aspecte generale închirierea de bunuri proprietate publică constituie o modalitate de utilizare a bunurilor aparţinând domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale recunoscută de Constituţie şi de alte acte normative. este necesar ca titularii dreptului de proprietate publică asupra bunurilor care urmează să fie închiriate să aprobe închirierea acestora prin emiterea în acest sens. cu titlu de exemplu. încheierea. cu modificările ulterioare. la art. la art. totuşi.213/1998.1. Legea nr. De asemenea. acestea pot fi date în administrare sau pot fi concesionate. . închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă. prin hotărâre a consiliilor locale sau judeţene. prin hotărâre a Guvernului. la posibilitatea închirierii bunurilor ce aparţin domeniului public sau privat. precum şi că pot fi închiriate. precum şi a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.G. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. câteva asemenea acte administrative prin care organul competent a aprobat închirierea unor bunuri proprietate publică.53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale. Soluţionarea litigiilor Soluţionarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea. respectiv. pot fi concesionate ori închiriate în condiţiile legii sau pot fi atribuite în folosinţă gratuită pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice". sau a consiliului local. modificarea şi încetarea contractului de concesiune. prin licitaţie publică.53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale36 conţine dispoziţii referitoare la utilizarea bunurilor aflate în proprietatea publică a unităţii administrativteritoriale.14 şi art.7.15. închirierea urmând să se facă prin licitaţie publică. română sau străină. Partea I. executarea. aplicarea procedurii de atribuire a contractului de concesiune. Secţiunea a 6-a închirierea bunurilor proprietate publică 6. De asemenea.609 din 4 septembrie 2007 170 Astfel. după ce se proclamă caracterul inalienabil al bunurilor proprietate publică.123. Cităm. Procedura administrativă prealabilă încheierii contractului de închiriere Anterior încheierii contractului de închiriere. a unor acte administrative.14 din Legea nr. nr. respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti.633 din 27 august 2002 171 . Astfel. potrivit art. art. a consiliului judeţean.213/1998 se referă la posibilitatea închirierii bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. dosarul concesiunii. Astfel.(4) din Constituţie.publicitatea. O. de interes local sau judeţean. Partea I. după caz. a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.554/2004. 6. Acţiunea în justiţie se introduce la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui jurisdicţie se află sediul concedentului. către orice persoană fizică sau juridică. în regim de putere publică. se referă. se prevede că „prin statut se stabilesc criteriile pe baza cărora bunurile aflate în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale şi cele din proprietatea privată a acesteia pot fi date în administrare regiilor autonome şi instituţiilor publice. de asemenea. conform prevederilor legale. publicată în Monitorul Oficial al României. împotriva hotărârii tribunalului se poate declara recurs la secţia de contencios administrativ a curţii de apel.15 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale. 5. 36 O. documentaţia de atribuire. nr. la art. republicată. ' Ordinul nr.G. după caz. nr.

potrivit art. în schimbul unei contraprestaţii.556 din 15 noiembrie 1999 38 H.926/1999 privind închirierea unor spaţii excedentare din imobilele proprietate publică a statului român din străinătate. A doua fază a procedurii anterioare încheierii contractului de închiriere a bunurilor proprietate publică este aceea a atribuirii prin licitaţie a contractului de închiriere. proprietate publică a statului. 1222 din 20 decembrie 2004 40 Disponibilă pe pagina de internet a Primăriei Municipiului Bucureşti: www4. pentru o perioadă determinată de timp. Contractul de închiriere reprezintă acordul de voinţă care se realizează între titularul dreptului de proprietate publică asupra unui bun care aparţine domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. iar în doctrina administrativă s-a arătat. efectele. că. nr. în măsura în care nu contravin regimului juridic al proprietăţii publice. Obiectul material al contractului de închiriere îl formează bunurile proprietate publică deţinute în proprietate publică sau în administrare de către locator.G. din Codul civil41. urmând ca 50% din sumele încasate cu titlu de chirie să fie reţinute ca venituri extrabugetare. nr. datele de identificare a părţilor contractului. Astfel.68/2000 privind abilitarea Ministerului Apărării Naţionale de a închiria imobile sau părţi din acestea. 1410 şi urm. care poartă denumirea de locator.G. în primul rând.Astfel. Consiliul General al Municipiului Bucureşti. nr.65 din 21 martie 200240. pe drept cuvânt.213/1998 nu conţine dispoziţii referitoare la încheierea.2135/2004 pentru aprobarea închirierii bunurilor imobile. De asemenea.G. cu excepţia cazurilor în care prin actul de dare în administrare se interzice în mod expres acest lucru. urmând ca 50% din chiria încasată să rămână la dispoziţia ministerului în regim de venituri extrabugetare. română sau străină.2135/200439. prin contracte cu persoane fizice sau juridice. Guvernul a aprobat Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor „România film" să închirieze bunurile aflate în proprietatea statului şi în administrarea acestei regii.G. a bunurilor aparţinând Regiei Autonome de Salubrizare Urbană Bucureşti.926/199937.ro 172 aplicabile regulile generale ale contractului de locaţiune de la art. române sau străine. cetăţenia sau naţionalitatea şi. Partea I. prin H. Haga şi Beijing. 6. Contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică va trebui să cuprindă. nr. nr. Partea l. Prin H. Partea I. Guvernul a aprobat ca Ministerul Afacerilor Externe să poată închiria unor persoane juridice sau fizice spaţiile disponibile în misiunile diplomatice de la Moscova. publicată în Monitorul Oficial al României. contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică trebuie să cuprindă clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia.pmb. publicată în Monitorul Oficial al României. adică nume.68/2000 8. aşa cum apar menţionate în caietul de sarcini. a aprobat închirierea. aflate în administrarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor „România film". executarea etc. Astfel. în condiţiile legii. nr. sunt 37 H.213/1998. respectiv. Guvernul a aprobat ca Ministerul Apărării Naţionale să închirieze imobile disponibile sau părţi din imobilele aflate în administrarea sa şi în proprietatea publică a statului. închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaţie publică. prenume sau denumire. La fel. a contractului de închiriere a bunurilor proprietate publică. ale reprezentanţilor legali ai părţilor.3. denumită chirie. prin Hotărârea nr. prin licitaţie publică. denumită locatar. aflate în administrarea sa şi în proprietatea publică a statului.G. şi orice persoană fizică sau juridică. disponibile.51 din 2 februarie 2000 39 H. nr. iar diferenţa să fie virată la bugetul statului.15 din Legea nr. nr. prin care locatorul se obligă să asigure locatarului folosinţa unui bun proprietate publică.G. care vor fi specificate în contract prin inserarea elementelor principale ale acestora. Contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică Legea nr. nr. Calitatea de locator o poate avea şi titularul unui drept de administrare asupra unui bun aparţinând domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. proprietate publică a statului român. Contractul de închiriere va cuprinde clauze privind regimul juridic al bunurilor care fac obiectul material al contractului. prin H. domiciliul sau sediul. Calitatea de locatar o poate avea orice persoană fizică sau juridică. publicată în Monitorul Oficial al României. contractul de închiriere va trebui să includă clauze care să prevadă că bunurile care au .

Durata contractului de închiriere a bunurilor proprietate publică nu poate fi mai mare decât aceea stabilită prin actul administrativ de aprobare a închirierii bunului/bunurilor respective.. care nu pot fi mai mici decât penalităţile legale pentru neplata la termen a oricăror creanţe bugetare.110 174 Astfel.la expirarea termenului pentru care s-a încheiat. în situaţia în care locatarul a efectuat investiţii care au augmentat valoarea bunului. cit. în ceea ce priveşte litigiile născute în legătură cu aspectele survenite în faza administrativă prealabilă încheierii contractului de închiriere. vor reveni locatorului în starea în care au fost închiriate şi libere de orice sarcini. prestarea serviciilor publice.(2) din Legea nr.554/2004. considerăm că instanţa competentă să judece litigiile privitoare la închirierea bunurilor proprietate publică este instanţa de contencios administrativ. în privinţa instanţei competente să soluţioneze litigiile legate de încheierea. iar potrivit art. partea din culpa căreia încetează contractul va datora despăgubiri ce vor putea fi stabilite de comun acord sau de către instanţa de judecată. Bîrsan. apreciem ca fiind evidentă concluzia că instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze asemenea litigii.făcut obiectul contractului. Durata poate fi prelungită prin acordul părţilor. instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ. în ceea ce priveşte litigiile legate de închirierea. 120 173 nerespectarea termenelor respective va atrage plata penalităţilor prevăzute în contract. Suma de bani datorată drept contraprestaţie de către locatar poartă denumirea de chirie şi se achită la termenele stabilite prin contract.la iniţiativa locatorului sau a locatarului înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat. încetarea contractului de închiriere a bunurilor proprietate publică va interveni: . Având. iar acestea au fost impuse de necesitatea unei folosinţe normale a bunului închiriat sau au fost prevăzute în contractul de închiriere.. executarea şi încetarea contractului administrativ. de atribuire a contractului de închiriere în urma licitaţiei. op. p.c) fraza a Il-a din Legea nr. însă. . 42 C. potrivit art.8 alin. modificarea. sunt asimilate actelor administrative. .8 alin. iar 41 E. cit. interpretarea. respectiv.2 lit. executarea şi încetarea contractului de închiriere a bunurilor proprietate publică. achiziţiile publice. şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică. în vedere reglementarea actuală a Legii contenciosului administrativ. trebuie avute în vedere dispoziţiile art.(29 din aceeaşi lege. după ce a fost luată în calcul uzura intervenită de la data efectuării investiţiilor. In cazul în care o astfel de durată nu a fost fixată prin actul administrativ emis de organul competent să aprobe închirierea.c) fraza a Il-a şi ale art. executarea lucrărilor de interes public. care se finalizează cu adoptarea unor acte administrative de aprobare a închirierii şi. executarea şi încetarea contractului de închiriere a bunurilor proprietate publică. precum şi orice litigii legate de încheierea. la încetarea închirierii. în cazurile în care încetarea contractului intervine înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat. durata închirierii va fi stabilită printr-o clauză expresă a contractului. la data restituirii bunului. op. dacă locatorul şi locatarul nu au decis prelungirea acestuia. Astfel. locatorul va datora locatarului despăgubiri egale cu valoarea investiţiilor efectuate. în doctrina civilă a fost exprimată opinia că acestea sunt de competenţa instanţelor de drept comun42. în sensul acestei legi.2 lit. .când locatarul sau locatorul nu-şi respectă obligaţiile stabilite prin contract. p.554/2004. Bălan.

Deci, problema de care depinde răspunsul la întrebarea ce instanţă este competentă să judece asemenea litigii este aceea a naturii juridice a contractului de închiriere a bunurilor proprietate publică. Din punctul nostru de vedere, contractul de închiriere reprezintă un instrument juridic prin care titularul domeniului public şi al dreptului de proprietate publică sau titularul dreptului de administrare realizează punerea în valoare a bunurilor proprietate publică în sensul art.2 alin.(l) lit.c) fraza a Il-a din Legea nr.554/2004. De asemenea, contractul de închiriere reprezintă un act care materializează un raport juridic în cadrul căruia poziţia părţilor contractante este puternic influenţată de posibilitatea locatorului, care, în calitate de titular al dreptului de proprietate publică, poate acţiona în regim de putere publică şi poate denunţa contractul oricând, dacă interesul general o va impune. Astfel, apreciem că, contractul de închiriere a bunurilor proprietate publică este un contract supus unui regim juridic mixt, de drept public şi privat, dominante fiind normele de drept public, şi anume cele ale dreptului administrativ. Secţiunea a 7-a Darea în folosinţă gratuită a unor bunuri proprietate publică 7.1. Definiţie. Reglementare Darea în folosinţă gratuită a unor bunuri proprietate publică reprezintă o altă modalitate specifică de utilizare a bunurilor aparţinând domeniului public, iar dreptul de folosinţă constituit în favoarea instituţiilor de utilitate publică reprezintă o formă de exercitare a dreptului de proprietate publică.
175

Această modalitate de utilizare a unor bunuri aparţinând domeniului public nu a fost consacrată de Constituţia din 1991, dar, totuşi, a fost reglementată de legiuitor. Astfel, potrivit art.17 din Legea nr.213/1998, statul şi unităţile administrativ-teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor, în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice. De asemenea, potrivit art.124 din Legea nr.215/2001, republicată, consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată, locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice. Ulterior, odată cu revizuirea Constituţiei din 1991, darea în folosinţă gratuită a unor bunuri proprietate publică a fost consacrată şi constituţional ca modalitate de utilizare a bunurilor aparţinând domeniului public. Astfel, potrivit art.136 alin.(4) ultima frază din Constituţie, republicată, bunurile proprietate publică, de asemenea, pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică. Dreptul de folosinţă gratuită asupra bunurilor proprietate publică este dreptul real principal, constituit de autoritatea competentă, ca modalitate de exercitare a dreptului de proprietate publică în favoarea unei persoane juridice de drept privat, cu titlu gratuit şi cu respectarea obligaţiilor prevăzute de actul de constituire. 7.2. Titularii dreptului de folosinţă gratuită asupra bunurilor aparţinând domeniului public Cu privire la titularii dreptului de folosinţă gratuită a unor bunuri proprietate publică, art.136 alin.(4) fraza ultimă din Constituţie, republicată, se limitează să se refere la instituţiile de utilitate publică, în timp ce art.17 din Legea nr.213/1998 se referă la persoanele juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciile publice. La fel, art.124 din Legea nr.215/2001, republicată, precizează că atât consiliile locale, cât şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
176

Indiferent de formularea constituţională sau legală, rezultă că dreptul de folosinţă gratuită se poate constitui numai în favoarea persoanelor juridice de drept privat. în al doilea rând, rezultă că scopul urmărit prin darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică îl constituie întotdeauna încurajarea şi facilitarea desfăşurării unor activităţi de utilitate publică. Noţiunea de utilitate publică este definită, la art.381 din O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii43, ca fiind orice activitate care vizează atingerea unor scopuri benefice în domenii de interes public general şi/sau comunitar. Art.17 din Legea nr.213/1998 şi art.126 din Legea nr.215/2001, republicată, care adaugă şi serviciile publice ca titulare ale dreptului de folosinţă gratuită, au în vedere acele persoane juridice de drept privat care exploatează, prin concesionare, activităţi de serviciu public. Practica administrativă ne oferă exemple de persoane juridice de drept privat, constituite ca asociaţii ori fundaţii în condiţiile O.G. nr.26/2000, având statut de utilitate publică, care au dobândit dreptul de folosinţă gratuită asupra unor bunuri aparţinând domeniului public. Astfel, prin H.G. nr.1603/200444, Guvernul a aprobat darea în folosinţă gratuită, pe o perioadă de 10 ani, cu destinaţia de sediu, Asociaţiei „Grupul pentru Dialog Social", persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de utilitate publică, a imobilului monument istoric, proprietate publică a statului, situat în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 120, sectorul l, aflat în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor - Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Guşti»,,. La fel, prin H.G. nr.97/200245, Guvernul a aprobat darea în folosinţă gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, federaţiilor sportive naţionale reorganizate ca persoane juridice de
43

O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.656 din 25 iulie 2005 44 H.G. nr.1603/2004 privind darea unui imobil în folosinţă gratuită Asociaţiei „Grupul pentru Dialog Social", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.949 din 18 octombrie 2004 45 H.G. nr.97/2002 privind darea în folosinţă gratuită a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului, unor federaţii sportive naţionale şi Comitetului Olimpic Român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 20 martie 2002
177

drept privat, de utilitate publică, fără scop lucrativ, şi Comitetului Olimpic Român. De asemenea, prin H.G. nr.1274/200446, Guvernul a aprobat darea în folosinţă gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, Federaţiei Române de Tenis de Masă, Federaţiei Române de Canotaj şi Federaţiei Române de Tir Sportiv, persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică, bunurile imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport. La fel, prin H.G. nr.1286/200247, Guvernul a aprobat transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, situat în municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosinţă gratuită, pe termen de 20 de ani, Episcopiei Ortodoxe Române Alba lulia -Protopopiatul Târgu Mureş, judeţul Mureş, în vederea realizării unui centru de asistenţă socială.. Oricum, de dreptul de folosinţă gratuită nu beneficiază instituţiile publice şi nici regiile autonome în favoarea cărora titularii domeniului public au posibilitatea să le dea în administrare bunurile necesare desfăşurării activităţii pentru realizarea căreia au fost înfiinţate. 7.3. Constituirea dreptului de folosinţă gratuită asupra bunurilor proprietate publică Legea nr.213/1998 nu conţine dispoziţii exprese privind constituirea dreptului de folosinţă gratuită asupra bunurilor proprietate publică, dar având în vedere că acest drept este un drept real asemănător dreptului de administrare, considerăm că el se constituie, ca şi dreptul de administrare, prin acte administrative ale titularilor domeniului public din care face parte bunul ce va face obiectul dreptului de folosinţă gratuită, dispoziţiile art.12 alin.(2) din Legea nr.213/1998 fiind aplicabile în mod corespunzător.

Astfel, darea în folosinţă gratuită se realizează, după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, sau a consiliului local, în funcţie de
46

H.G. nr.1274/2004 privind darea în folosinţă gratuită a unor imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, unor federaţii sportive naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.771 din 23 august 2004 47 H.G. nr.1286/2002 privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosinţa gratuită a Episcopiei Ortodoxe Române Alba lulia -Protopopiatul Târgu Mureş, judeţul Mureş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.850 din 25 noiembrie 2002
178

apartenenţa bunului respectiv la domeniul public al statului sau unităţilor administraţi v-teritoriale. Dreptul real de folosinţă gratuită asupra unor bunuri aparţinând domeniului public reprezintă un drept real temporar, constituit exclusiv printr-un act de drept administrativ, cu titlu gratuit, în favoarea unor instituţii de utilitate publică. 7.4. Obiectul dreptului de folosinţă gratuită asupra bunurilor proprietate publică După revizuirea Constituţiei, pot fi date în folosinţă gratuită orice bunuri, mobile sau imobile, care aparţin domeniului public al statului sau unităţilor administraţi v-teritoriale. Este adevărat că, potrivit art. 17 din Legea nr.213/1998, obiectul dreptului de folosinţă gratuită era limitat la categoria bunurilor imobile, limitare care, însă, a fost înlăturată odată cu revizuirea Constituţiei, care nu mai face nicio distincţie între bunurile imobile şi bunurile mobile proprietate publică. La fel şi art.124 din Legea nr.215/2001, republicată, precizează că pot fi date în folosinţă gratuită atât bunurile imobile, cât şi cele mobile, proprietate publică sau privată, locală sau judeţeană. Fie că este vorba de bunuri aflate în domeniul public al statului, fie că este vorba de bunuri aflate în domeniul public al unităţilor administrativ-teri-toriale, important este ca bunurile respective să nu facă obiectul unei alte modalităţi de utilizare şi, respectiv, de exercitare a dreptului de proprietate publică. 7.5. Caracterele juridice specifice ale dreptului de folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică Identificarea caracterelor juridice specifice ale dreptului de folosinţă gratuită a constituit o preocupare a literaturii de specialitate48, care a precizat că acest drept: - este un drept real derivat din dreptul de proprietate publică, opozabil erga omnes, mai puţin autorităţii publice care 1-a constituit în calitate de titular al dreptului de proprietate publică; - conferă titularului său dreptul de posesie şi folosinţă, dar nu şi atributul dispoziţiei juridice sau materiale; - este un drept inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil, ca şi dreptul de proprietate publică pe baza căruia a fost constituit; - este un drept real intuitu personae, netransmisibil, fiind constituit exclusiv în favoarea unor persoane juridice de drept privat care au statut de utilitate publică;
48

E. Bălan, op. cit., p. 124; V. Stoica, op. cit., 460 179

- este un drept gratuit, titularul său nefiind obligat la nicio contra-prestaţie, cu excepţia de a-şi realiza activitatea pentru care a primit statut de utilitate publică şi i-a fost dat în folosinţă bunul respectiv; - este un drept temporar, fiind constituit pe o durată determinată de timp care, din practica administrativă, a rezultat că nu poate fi mai mare de 49 de ani; - este un drept care poate fi revocat oricând de către autoritatea publică ce 1-a constituit. 7.6. încetarea dreptului de folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică Dreptul de folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică încetează, de regulă, la expirarea duratei care a fost stabilită prin actul administrativ de dare în folosinţă adoptat de organul competent, titular al domeniului public căruia îi aparţine bunul respectiv.

l din 5 ianuarie 1998 181 foloseşte noţiunea generală de fond funciar. trebuie păstrate şi transmise generaţiilor viitoare. l.66/1999 privind transmiterea în folosinţă gratuită a unui imobil situat în municipiul Bucureşti. V. p. O problemă discutată în literatura de specialitate a fost aceea dacă revocarea poate fi dispusă de către autoritatea competentă chiar şi atunci când titularul dreptului de folosinţă gratuită nu-şi încalcă obligaţiile49. dar 1 3 C.66/199950. pe lângă abordarea generală a domeniului public. op. 37 din 20 februarie 1991 şi republicată în Monitorul Oficial al României. în folosinţă gratuită.128/2003 51 H. nr. care include atât terenurile domeniului public. Partea I. ci şi bunurile private care. cit. dreptul de folosinţă gratuită poate fi revocat.46 H. . fără ca titularul acestui drept să poată contesta dreptul discreţionar de apreciere al autorităţii publice. cit.128/2003 pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. Ulterior. în paza persoanelor juridice de drept public. să fie studiate şi regimurile domeniale speciale aplicabile diferitelor categorii de bunuri care formează domeniul public. 169 4 Legea fondului funciar nr. op. p. considerăm că. care sunt supuse unor reguli domeniale exorbitante în raport cu regimul juridic de drept comun. nr. p.Dar. Reguli domeniale privind folosirea terenurilor care formează fondul funciar al României şi amplasarea construcţiilor pe aceste terenuri Legea nr.82 din 10 februarie 2003 180 CAPITOLUL X DIVERSE REGIMURI DOMENIALE REGLEMENTATE PRIN LEGI SPECIALE In literatura de specialitate a existat preocuparea ca. nr.G.G.. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. In doctrina civilă. Guvernul a aprobat transmiterea Stadionului Ghencea din administrarea Ministerului Apărării Naţionale. cit. A.G. prin natura sau prin dispoziţia expresă a legii. nr. nr. Partea I. prin H. abrogată prin H.66/1999 şi a stabilit că Stadionul Ghencea rămâne în continuare în proprietatea statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. fiind în proprietatea sau. Stoica. aşa cum vom vedea în exemplele prezentate în cele ce urmează.74 din legea republicată consacră obligaţia tuturor deţinătorilor de terenuri de a asigura cultivarea acestora şi protecţia solului. Considerăm că autoritatea publică titulară a domeniului public din care face parte bunul dat în folosinţă gratuită va putea revoca oricând actul administrativ prin care a constituit dreptul de folosinţă gratuită. op. mai înainte de expirarea perioadei pentru care fusese constituit dreptul de folosinţă gratuită. respectiv unui regim mixt.G. Bîrsan. în mod excepţional. specific bunurilor aparţinând domeniului privat. Partea I. într-adevăr. reprezentând valori destinate a fi folosite în interes public şi sunt supuse unui regim de drept administrativ. p. 129 şi urm. Guvernul a abrogat H. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. în doctrina administrativă3 s-a susţinut şi s-a argumentat cu suficient temei că prin noţiunea de domeniu public trebuie sa se înţeleagă nu numai bunurile publice... 66/1999 privind transmiterea în folosinţă gratuită a unui imobil situat în municipiul Bucureşti. Asociaţiei Fotbal Club „Steaua" Bucureşti. de către autoritatea publică ce 1-a constituit. Astfel. cit. nr. op. pe o perioadă de 20 de ani. în măsura în care titularul dreptului de folosinţă gratuită nu îşi execută obligaţiile prevăzute în actul administrativ de constituire. 49 50 V.128/200351.298 şi urm. nr. nr. Astfel. alături de bunurile publice.18/1991. prin H. iar astfel. ca sancţiune.55 din 8 februarie 1999. în care regimul de putere este determinant. fie ca limitări ale dreptului de proprietate privată2.. De aceea.18/19914 face o distincţie clară între terenurile care fac parte din domeniul public şi cele care constituie domeniul privat. art. aceste aspecte au fost prezentate fie ca regimuri juridice speciale ale unor categorii de bunuri1.G. regulile domeniale sunt aplicabile tuturor deţinătorilor de terenuri aparţinând fondului funciar. publicată în Monitorul Oficial al României. Iorgovan. cât şi pe cele ale domeniului privat. după caz.G. Stoica. există unele categorii de bunuri proprietate privată. Partea I.

Partea l. Partea I. nr. art. agricole.podurile. la deplasarea persoanelor.destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier în activităţile economice. care poate fi publică sau privată. 221 din 29 august 1997 şi republicată în Monitorul Oficial al României.43/1997. Partea I. la rezolvarea unor interese majore ale economiei. construcţiile cu destinaţie utilitară. 237 din 29 iunie 1998 182 . în scopul satisfacerii cerinţelor de transport unitar ale economiei naţionale. 5 Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.G. prin natura sa.43/1997 privind regimul drumurilor. nr. iar Legea nr. ci pe aceea de infrastructură feroviară. infrastructura feroviară publică se compune din: . în interiorul ţării şi în trafic internaţional.G. nr. care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor. terenul aferent pe care sunt construite. potrivit legii. vicinale şi străzile aparţin domeniului public local al comunelor. 2.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul6 a instituit regula că orice fel de construcţie se amplasează în intravilanul localităţii. ca şi cele din interiorul acestora. în timp ce drumurile judeţene aparţin domeniului public judeţean. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România este persoană juridică de interes strategic naţional. reprezintă un serviciu public esenţial pentru societate. publicată în Monitorul Oficial al României.7/19965 a reglementat obligaţia generală de înregistrare cadastrală şi evidenţă imobiliară pentru toate terenurile aparţinând fondului funciar. 12/1998 arată că transportul feroviar poate fi public sau în interes propriu.De asemenea. Partea I. eficiente.U. amplasarea de construcţii şi instalaţii în zona drumurilor etc. desfăşurând în principal activităţi de interes public naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor.drumuri de utilitate privată . şoselele de importanţă deosebită. . Potrivit prevederilor generale ale O. Acest act normativ nu foloseşte noţiunea de cale de comunicaţie. drumurile se împart în: . iar drumurile comunale. miniere.G.7 din lege a prevăzut obligaţia de principiu a evidenţei cadastrale a terenurilor aparţinând fondului funciar. principale.liniile ferate de circulaţie. Legea nr. care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei publice. precum şi cele pentru organizările de şantier. precum şi terenurile aferente acestora. proiectarea şi execuţia drumurilor. conductele magistrale. O. cu un grad înalt de siguranţă. ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare. publicată în Monitorul Oficial al României.373 din 10 iulie 2001 7 O. precizând că transportul feroviar public constituie. căile ferate. drumuri naţionale europene. Regimul domenial al drumurilor publice vizează administrarea drumurilor. în condiţii ecologice.7/1996. nr. aparţin domeniului public al statului drumurile naţionale (autostrăzi. Fac excepţie: construcţiile care deservesc activităţile agricole. petroliere. mărfurilor şi a altor bunuri. viaductele şi alte lucrări de artă. republicată7. în ceea ce priveşte amplasarea construcţiilor pe terenurile aparţinând fondului funciar. industriale şi altele asemenea. drumuri expres. din punct de vedere al destinaţiei lor. de acces în incinte. Acestea sunt proprietate publică. precum şi terenurile situate de o parte şi de alta a axei căii ferate. tunelurile. un sector strategic de interes naţional. şi îndeplineşte sarcini specifice pentru nevoile de apărare a ţării. lucrările de gospodărire a apelor etc. Q ' ' . oraşelor şi municipiilor. Astfel.61 din 26 martie 1996 6 Legea nr. forestiere. publicată în Monitorul Oficial al României.obiective de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere. plantaţiile de protecţie a liniilor ferate şi terenurile aferente pe care sunt amplasate. nr. situaţii în care dezafectarea şi ocuparea terenurilor se fac după reguli speciale..213/1998.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. energetice.lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare. . după caz. nr. secundare). nr. Reguli domeniale privind căile terestre naţionale de comunicaţii Potrivit anexei la Legea nr. exploatarea acestora. care constituie zona de siguranţă a infrastructurii feroviare. contribuie la libera circulaţie. liniile electrice de înaltă tensiune.drumuri publice . ale populaţiei şi de apărare a ţării.

105/200110.G. Pentru asigurarea executării pazei şi controlului trecerii frontierei de stat se constituie zona de frontieră.U. publicată în Monitorul Oficial al României. asigurarea respectării regimului juridic revenind autorităţilor care au atribuţii privind controlul de trecere a frontierei de stat şi autorităţilor administraţiei publice locale. potrivit legii. care asigură dezvoltarea şi siguranţa acestui serviciu public. Frontiera de stat se stabileşte prin lege. în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale.U. convenţiilor sau înţelegerilor încheiate de statul român cu statele vecine. nr. în calitate de organ de specialitate al administraţiei guvernamentale. Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevăzute de legislaţia internă care privesc frontiera de stat şi desfăşurarea diferitelor activităţi în zona de frontieră. Ministerul Transporturilor.(l) din O.instalaţiile fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare. nr. Culoarul de frontieră şi lăţimea acestuia se convin de statul român cu fiecare dintre statele vecine astfel încât să se asigure vizibilitatea şi protecţia semnelor de frontieră. adică un regim de drept public. organizează modul de desfăşurare a activităţii echipelor de control. competenţe de control privind trecerea frontierei de stat. frontiera de stat delimitează spaţiul aerian şi subsolul statului român de spaţiul aerian şi subsolul fiecăruia dintre statele vecine. . Regimul juridic al zonei de frontieră prevede restrângerea exercitării unor drepturi. 254 din 8 iulie 1998 şi republicată în Monitorul Oficial al României.triajele de reţea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. către interior. nr. Zona de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre.G. publicată în Monitorul Oficial al României. acesta. 10 O. împreună cu şefii unităţilor tuturor autorităţilor care au. suprafaţa aeroportului sau a portului cu platformele. . Partea I. In plan vertical. De menţionat că regulile regimului domenial sunt aplicabile nu numai infrastructurii feroviare publice. Regimul domenial al frontierei de stat a României Frontiera de stat a României este definită de art. Culoarul de frontieră şi fâşia de protecţie se constituie pentru protecţia frontierei de stat şi a semnelor de frontieră. ceea ce demonstrează că regimul juridic aplicabil frontierei de stat este un regim de putere.U. care cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre. în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. 3.352 din 30 iunie 2001 184 Culoarul de frontieră şi fâşia de protecţie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului şi se administrează de către autorităţile administraţiei publice locale. nr.A. nr. imobilele şi instalaţiile aferente reprezintă zona supusă regimului de control al poliţiei de frontieră. . Partea I. 694 din 3 octombrie 2003 9 O.U.alte instalaţii şi clădiri aferente infrastructurii feroviare. dar şi infrastructurii feroviare aflate în proprietate privată.G. 105/2001 privind frontiera de stat a României.G. nr. în zona aeroporturilor şi porturilor deschise traficului internaţional. Şeful punctului de trecere este poliţist de frontieră şi coordonează întreaga activitate din punctul de trecere. este autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare.S.8 O. Partea I. iar în judeţele din interiorul ţării unde funcţionează aeroporturi şi porturi deschise traficului internaţional. Partea I.84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România . către interior. publicată în Monitorul Oficial al României. 834 din 9 septembrie 2004 183 . nr. nr. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România".2 alin. Fâşia de protecţie a frontierei de stat se stabileşte de la linia de frontieră către interior şi are o lăţime de 20 metri. potrivit căruia frontiera de stat a României delimitează teritoriul statului român de teritoriul fiecăruia dintre statele vecine şi marea teritorială a României de zona contiguă.

al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României Apele maritime interioare. măsurată de la liniile de bază. Delimitarea zonei economice exclusive se face în conformitate cu principiile general recunoscute de dreptul internaţional şi cu respectarea legislaţiei române. Legea nr. lăţimea maximă putând fi de 200 mile marine măsurate de la liniile de bază ale mării teritoriale. nr. marea teritorială.Astfel. şi aderarea la Acordul referitor la aplicarea părţii a Xl-a a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării. în funcţie de circumstanţele specifice din fiecare sector de delimitat. accesul persoanelor pentru efectuarea unor activităţi dincolo de fâşia de protecţie a frontierei de stat. nr. 300 din 21 noiembrie 1996 186 măsuri care pot şi trebuie să fie executate de organele competente din cadrul ministerelor de resort.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare. 110/1996. după caz. cu restricţii şi condiţii specifice regimului domenial. .224 m). 4. publicată în Monitorul Oficial al României. 17/1990". cu aprobarea administraţiei publice locale şi cu avizul şefului formaţiunii locale a poliţiei de frontieră. măsurată de la liniile de bază stabilite în art. al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României. situate în apele de frontieră. în care România îşi exercită drepturi suverane şi jurisdicţia asupra resurselor naturale ale fundului mării. precum şi în insulele şi ostroavele aparţinând statului român. publicată în Monitorul Oficial al României. după caz. accesul persoanelor în fâşia de protecţie a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor. Apele maritime interioare ale României sunt suprafeţele de apă situate între ţărmul mării şi limitele de bază ale mării teritoriale. De asemenea. se pot opri temporar accesul şi desfăşurarea unor activităţi în apropierea frontierei de stat în afara localităţilor. încheiat la New York la 28 iulie 1994. protecţia.2 din Legea nr. în situaţia în care aceasta se constituie mai în adâncime. circulaţia şi alte activităţi sunt reglementate riguros. pe timpul unor acţiuni ale poliţiei de frontieră. al mării teritoriale. Partea I. subsolului acestuia şi coloanei de apă de deasupra. 17/1990. Zona economică exclusivă a României este instituită în spaţiul marin al ţărmului românesc la Marea Neagră. care se delimitează de marea teritorială a statelor vecine prin înţelegeri cu fiecare dintre aceste state. In cazul unor situaţii deosebite. Marea teritorială a României cuprinde fâşia de mare adiacentă ţărmului ori. precum şi în ceea ce priveşte diferitele activităţi legate de explorarea. 765 din 21 octombrie 2002 12 Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării. astfel încât să se ajungă la o soluţie echitabilă. în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării12. Partea l. aducerea şi menţinerea sub control a poluării mediului marin legată de activităţile din apele interioare. conservarea mediului şi gestionarea acestora. Aceste măsuri vor fi aduse la cunoştinţă autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei în timp util. ratificată prin Legea nr. precum şi pentru prevenirea. din marea teritorială. prin aplicarea. 17/1990 reglementează un regim juridic strict aplicabil navelor străine care încalcă legea română. din zona economică exclusivă şi din atmosfera de deasupra acestora. fiind prevăzute operaţiuni şi " Legea nr. nr. situat dincolo de limita apelor mării teritoriale şi adiacent acestora. al mării teritoriale. a principiilor şi criteriilor de delimitare general recunoscute. Regimul juridic al apelor maritime interioare. apelor maritime interioare. Partea I. încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982. exploatarea. în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional.99 din 9 august 1990 şi republicată în Monitorul Oficial al României. Zona contiguă a României este fâşia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanţa de 24 mile marine. având lăţimea de 12 mile marine (22. zona contiguă şi zona economică exclusivă ale României au un regim juridic reglementat prin 185 Legea nr. accesul. în zona de frontieră şi în punctele de trecere a frontierei.. este permis numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de administraţia publică locală şi cu avizul şefului formaţiunii locale a poliţiei de frontieră. este permis în baza documentelor de identitate.

7. cinematografică.(3) din Constituţie. De asemenea. 6.). are un regim juridic stabilit prin Convenţia privind regimul navigaţiei pe Dunăre.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional16 şi prin Legea nr. ca şi celelalte ape cu potenţial energetic. face obiectul domeniului public de interes naţional. republicată.(3) din Constituţie. adoptat la Geneva la 19 ianuarie 199614. certificarea agenţilor aeronautici civili. de regimul juridic stabilit prin cele două tratate internaţionale ratificate de România. şi desemnarea unor organisme tehnice specializate . Toate aceste reguli şi restricţionări sunt componente ale regimului domenial.(3) din Constituţie. arheologică. documentară.G. şi pct. bibliofilă. Comisia Dunării este formată din reprezentanţii ţărilor dunărene care are competenţă asupra Dunării navigabile de la Ulm la Marea Neagră. nr.68/1998. Dunărea. fiind un fluviu european. republicată. în aceste zone care sunt supuse servitutilor aeronautice.136 alin. Regimul juridic al Dunării în conformitate cu prevederile art. potrivit art. în calitate de organ de specialitate al administraţiei guvernamentale şi de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile.136 alin.45 din 26 ianuarie 2001 187 în scopul asigurării siguranţei zborului.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice17. elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor specifice. care vizează atât spaţiul aerian ca domeniu public. reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta. precum şi inspecţia şi controlul de securitate aeronautică. numismatică. . investigarea tehnică a incidentelor şi accidentelor în domeniul aviaţiei civile. a personalului aeronautic civil şi a tehnicii aeronautice. Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Codul aerian15. 13 14 Ratificată prin Decretul nr. Deci.298/1948.Toate acestea constituie prerogative specifice regimului juridic de drept public aplicabil mării teritoriale ca bun al domeniului public. publicată în Monitorul Oficial al României. 5.G.instituţii publice sau operatori economici -. artistică. urmând braţul Sulina şi Canalul Sulina. nr. filatelică. nr. instalaţii şi echipamente noi fără avizul Ministerului Transporturilor. Partea I.213/1998. inspecţia de siguranţă a zborului.314 din 27 august 1998 15 O.bunuri cu valoare excepţională. republicată.N. până la limita inferioară a spaţiului extraatmosferic. semnată la Belgrad la 18 august 1948. cât şi servitutile acestuia. precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională. avizarea lucrărilor efectuate în zonele supuse servitutilor de aeronautică civilă. Regimul juridic al spaţiului aerian al României Spaţiul aerian. semnată la Chicago.136 alin. supervizarea siguranţei zborului. ştiinţifică şi tehnică. împreună cu cele două anexe şi protocolul adiţional13. ale altor convenţii şi acorduri la care România este parte. ca ţară dunăreană.G. Regimul domenial al patrimoniului cultural naţional Domeniul cultural este reglementat în prezent prin Legea nr.253 din 30 octombrie 1948 Ratificat prin O. dar. Partea I. asigură. ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti la civilizaţia universală. publicat în Buletinul Oficial nr. nr. Ministerul Transporturilor împreună cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu avizul ministerelor interesate stabilesc zonele supuse servitutilor de aeronautică civilă aferente aerodromurilor şi amplasării echipamentelor de protecţie a navigaţiei aeriene. direct sau prin delegare de competentă. face parte din domeniul public al statului. literară. etnografică. regimul juridic naţional aplicabil Dunării ca bun aparţinând domeniului public de interes naţional este completat şi limitat în acelaşi timp. cartografică şi epigrafică.29/1997 privind Codul aerian al României. Ministerul Transporturilor. reprezentând coloana de aer situată deasupra teritoriului de suveranitate al României. potrivit art. heraldică. istorică. Patrimoniul cultural naţional este format din: . sunt aplicabile prevederile generale ale Acordului European privind marile căi navigabile de importanţă internaţională (A. nu pot fi construite şi amplasate nici un fel de construcţii.2 din anexa la Legea nr. republicată în Monitorul Oficial al României.

. respectiv al direcţiilor pentru cultură. al judeţelor. lista fiind elaborată de Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice.bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor religioase şi ale instituţiilor ecleziastice. de conservare şi protecţie. iar soluţia dată poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ. De menţionat că vânzarea bunurilor culturale clasate în tezaur se poate realiza numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune din partea statului român. indiferent dacă acestea se găsesc în domeniile public sau privat. Ordinul prin care se realizează clasarea.407 din 24 iulie 2001 188 . Statul garantează proprietatea. care impune un regim special privind clasarea bunurilor şi evidenţa acestora. iar nerespectarea acestei condiţii atrage nulitatea absolută a vânzării.182/2000. Partea I.bunuri culturale ce fac parte din colecţiile publice care figurează în inventarele muzeelor. avizată de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi aprobată de ministrul culturii şi cultelor. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. Monumentele istorice aparţinând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condiţiile stabilite prin prezenta lege. publicată în Monitorul Oficial al României. în condiţiile legii. Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice este o instituţie publică cu personalitate juridică. circulaţia acestora. depozitarea şi securitatea bunurilor. având atribuţiile enumerate la art. dar se referă şi la măsuri de clasare şi 189 evidenţă. 190 CAPITOLUL XI DOMENIUL PRIVAT ADMINISTRATIV Secţiunea l Domeniul privat al statului şi ai unităţilor administrativ-teritoriale . semnificative pentru istoria.422/2001. dar dreptul de proprietate şi alte drepturi reale vor putea fi exercitate de către titularii lor numai în condiţiile legii. cultura şi civilizaţia naţională şi universală. oraşelor sau comunelor. culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene. 182/2000. imprescriptibile şi insesizabile. după caz. In sensul Legii nr. fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.530 din 27 octombrie 2000 Legea nr. arhivelor şi fondurilor bibliotecilor. conservarea şi restaurarea lor. organizată prin hotărâre a Guvernului. Comisia Naţională a Monumentelor Istorice este un organism ştiinţific. Partea I. Monumentele istorice proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile. a municipiului Bucureşti. Ordinul de clasare poate fi contestat la Ministerul Culturii şi Cultelor. respectiv. aceste monumente istorice pot fi date în administrare instituţiilor publice. 16 17 Legea nr. iar soluţia dată de Ministerul Culturii şi Cultelor poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ. sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării. pot fi concesionate pentru maximum 49 de ani sau închiriate.53 din Legea nr. Monumentele istorice aparţin fie domeniului public sau privat al statului. aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor. construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României sau în afara graniţelor. monumentele istorice sunt bunuri imobile. nr. ca organism ştiinţific consultativ de avizare în domeniu. declasarea sau trecerea dintr-o categorie în alta a bunurilor culturale poate fi contestat. consultativ şi de avizare care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor. în condiţiile legii. Regimul domenial al acestor bunuri se referă nu numai la circulaţia celor care aparţin domeniului privat.422/2001. prin Ministerul Culturii şi Cultelor. formată din personalităţi şi specialişti atestaţi în domeniul protejării şi punerii în valoare a monumentelor istorice. Clasarea reprezintă o procedură prin care unui imobil i se conferă regimul de monument istoric. Pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor funcţionează Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor. care fac parte din patrimoniul cultural naţional şi sunt protejate prin lege. cu avizul. înstrăinarea monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat se poate face numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului român prin Ministerul Culturii şi Cultelor. al Ministerului Culturii şi Cultelor. proprietăţi ale statului român.

domeniul administrativ reprezintă totalitatea bunurilor mobile şi imobile. legislaţia actuală prevede posibilitatea existenţei unor norme derogatorii de la dreptul comun. Legea nr. prevede la art. în principiu.(l) că domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile. regimul bunurilor aparţinând domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale este guvernat de norme aparţinând dreptului comun. „statul. atunci când prin lege se prevede acest lucru.Am folosit noţiunea de domeniu administrativ pentru a desemna ansamblul bunurilor mobile şi imobile aflate în patrimoniul persoanelor juridice de drept public: statul şi unităţile administrativteritoriale. pentru realizarea sarcinilor stabilite prin lege şi pentru asigurarea funcţionării structurilor administrative prin care îşi realizează activităţile în domeniile lor specifice. ceea ce face diferenţa între bunurile care aparţin domeniului privat administrativ şi bunurile care aparţin particularilor. prevede acelaşi lucru. au nevoie nu numai de bunuri care aparţin domeniului public. persoane fizice şi persoane juridice de drept privat. ca şi aceştia.(2) din Legea nr. a) Dobândirea bunurilor domeniului privat administrativ şi constituirea dreptului de proprietate privată a statului sau unităţilor administrativ-teritoriale se pot face prin oricare dintre mijloacele juridice de drept comun.1845 din Codul civil. Legea nr. chiar Legea nr. Din acest punct de vedere. în ceea ce priveşte domeniul lor privat. intrate în proprietatea acestora prin modalităţile prevăzute de lege.215/2001. potrivit art. regimul juridic al bunurilor domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale este guvernat de norme de drept comun. dacă prin lege nu se prevede altfel. vom folosi în continuare termenul de domeniu privat administrativ.215/2001. la art. bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun. domeniul administrativ include domeniul public şi domeniul privat al statului. pentru a-1 distinge de domeniul privat de drept comun. Secţiunea a 2-a Caracteristicile specifice ale regimului juridic al domeniului privat administrativ Aşa cum precizam mai sus. . dar legislaţia actuală prevede expres posibilitatea de a fi guvernat şi de norme derogatorii de la regimul de drept comun. persoane fizice şi juridice. republicată. altele decât cele care aparţin domeniului public. indiferent de natura dreptului de proprietate exercitat asupra acestor bunuri. în principiu. De altfel. Dar. stabilimentele publice şi comunale. cel puţin în ceea ce priveşte utilizarea acestor bunuri. ci şi de bunuri care nu sunt de uz sau de interes public şi care aparţin domeniului privat. Deci. al unităţilor administrativ-teritoriale. cu alte cuvinte.121 alin.(2). aparţinând statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. statul şi unităţile administrativ-teritoriale.213/1998.213/1998 prevede la art. Referitor la componenţa domeniului privat administrativ. iar asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată. La rândul său.121 alin. cu unele caractere specifice în raport cu modurile de dobândire folosite de particulari. potrivit art. şi anume că dreptul de proprietate privată al statului s#u al unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun. republicată. proprietate publică şi privată. fie că este vorba de constituirea. sunt supuse la aceleaşi prescripţii ca particularii şi. dacă legea nu dispune altfel. într-adevăr. respectiv.4 că domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. 191 Deci.5 alin. de exercitarea sau de încetarea dreptului de proprietate. Faptul că titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor aparţinând domeniului privat este statul sau sunt unităţile administrativ-teritoriale atrage o serie de particularităţi în raport cu bunuri din aceeaşi categorie care aparţin unui particular. Deci. Având în vedere că bunurile aparţinând domeniului privat al statului sau unităţilor administrativteritoriale sunt susceptibile să fie supuse unui regim juridic diferit de regimul juridic aplicabil domeniului privat al particularilor. cu alte cuvinte. chiar dacă. le pot opune".

norme derogatorii de la normele de drept . dobândirea bunurilor prin acte cu titlu gratuit impune ca donaţiile sau legatele să fie acceptate din partea administratorului general al domeniului respectiv. donaţia Guvernului Olandei în valoare de 250. în numele statului român. c) încetarea dreptului de proprietate asupra bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ cunoaşte. Astfel. donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau. pe baza unor norme derogatorii de la dreptul comun.477 din Codul civil cu cele ale art. darea în folosinţă. nr.G. Guvernul României a autorizat Cancelaria Primului-Ministru să accepte oferta de donaţie formulată de Primăria din Milano. Guvernul României a acceptat. de asemenea.l 110 din 26 noiembrie 2004 193 O altă modalitate specifică de constituire a domeniului privat administrativ o constituie confiscarea. potrivit art. de asemenea. ' Decretul nr. publicat în Buletinul Oficial al României. după caz. după cum bunurile respective aparţin domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.2028/2004 pentru autorizarea Cancelariei Primului-Ministru de a accepta o donaţie în favoarea statului român.478/1954 privitor la donaţiile făcute statului1.1403/20052. nr. nr.215/2001. Bunurile respective au trecut în proprietatea privată a statului român pe data încheierii contractului de donaţie şi au fost transmise.192 Astfel. precum şi în piese de schimb. având la bază procedeul licitaţiei. făcută în vederea cumpărării materialelor de construcţie pentru consolidarea şi repararea gospodăriilor din judeţele Vrancea şi Suceava.10 alin.213/1998. domeniul privat administrativ cunoaşte şi modalităţi specifice de dobândire a bunurilor. a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. nr.46 din 10 decembrie 1954 2 H. La fel.478/1954.l din Decretul nr. Partea I. municipale şi orăşeneşti din România. după caz. prin H.G.2028/20043. trimitere la art. coroborând dispoziţiile art.1050 din 25 noiembrie 2005 3 H. potrivit art. concesionarea şi închirierea se realizează după norme derogatorii şi constituie modalităţi de care ne vom ocupa pe larg în secţiunea următoare. darea în administrare a acestora. aceste donaţii pot fi primite numai de organele competente. Astfel. dobândirea bunurilor prin vânzare-cumpărare va fi realizată de structurile statului şi cele ale unităţilor adrninistrativ-teritoriale prin procedura achiziţiei publice care se va desfăşura potrivit legii.(2) din Legea nr. Astfel.1403/2005 privind acceptarea donaţiei Guvernului Olandei de către Guvernul României în numele statului român. Astfel. care face trimitere la art.l din Decretul nr. dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.l din Decretul nr. prin ordin al şefului Cancelariei PrimuluiMinistru.478/1954. potrivit art.G. nr. O altă modalitate specifică de constituire a domeniului privat administrativ o reprezintă trecerea din domeniul public în domeniul privat a unor bunuri. constând în 50 de autobuze marca IVECO.121 alin.(9) din Constituţie. prin H. folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii. Astfel. a consiliului judeţean. folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii. trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. după obiectul sau scopul donaţi unii. potrivit art. rezultă că domeniul privat al statului se constituie şi din succesiunile vacante şi bunurile fără stăpân. nr. Dar.478/1954 privitor la donaţiile făcute statului.G. prin hotărâre a Guvernului.213/1998. după caz. administrarea generală a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ. în principal. bunurile destinate. afectate de inundaţiile din anul 2005. a consiliului judeţean.25 din Legea nr. republicată. In legislaţia penală şi în legislaţia contravenţională sunt prevăzute cazurile şi condiţiile în care se poate dispune confiscarea bunurilor destinate.44 alin. Republica Italiană. cu votul majorităţii consilierilor locali sau judeţeni. respectiv. care face. Astfel. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. De asemenea. care se realizează prin acte de drept administrativ.(3) din Legea nr. în funcţie. publicată în Monitorul Oficial al României.000 euro. b) Exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor domeniului privat administrativ se realizează. La fel. republicată. în folosinţa gratuită a consiliilor locale. după reguli stricte.

oraşul şi comuna.comun. o administrare generală a bunurilor respective. Partea I. Dispoziţii similare. simbol al celor două mii de ani de credinţă creştină pe pământul românesc. având în vedere necesitatea realizării acestei sarcini legale. organizată potrivit legii.123 alin.(4) din Legea nr. ca regulă generală. Guvernul.123 alin. terenul pe care se va construi ansamblul a fost trecut din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi transmis cu titlu gratuit în proprietatea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. care trebuie evidenţiate ca aparţinând unui regim juridic exorbitant de la regimul juridic comun aplicabil bunurilor care aparţin particularilor. 194 De asemenea. orăşenesc sau municipal exercită atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei. De la această regulă există o excepţie. consiliul local. însuşit de consiliul local. din aceeaşi lege. în primul rând. nr. referitoare la sarcina de administrare generală a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ.(2) lit. constructorii de bună-credinţă ai acestora beneficiază de un drept de preempţiune la cumpărarea terenului aferent construcţiilor.U. republicată. spre exemplu. Secţiunea a 3-a Exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ 3.G. pe baza unui raport de evaluare. prevede că schimbul de imobile din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face în condiţiile legii. în realizarea cărora. persoane fizice sau juridice. Astfel. l alin. nr. decât în cazuri excepţionale prevăzute prin lege. încetarea dreptului de proprietate prin vânzarea bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ se realizează întotdeauna numai prin licitaţie publică. conform proiectului avizat cu respectarea normelor în vigoare.215/2001. s-a prevăzut că ansamblul Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. după caz. precum şi gestionarea serviciilor publice pentru care statul este responsabil.(3). publicată în Monitorul Oficial al României. potrivit art. în calitate de titulari ai dreptului de proprietate asupra bunurilor aparţinând acestui domeniu.(5) lit. Potrivit art. De asemenea. oraşului sau municipiului. In ceea ce priveşte schimbul de terenuri aparţinând domeniului privat administrativ.121 alin. în conformitate cu prevederile art. republicată. care realizează această sarcină prin autorităţile administraţiei publice locale.U.între altele: . Calea 13 Septembrie. fiind destinat exclusiv construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. Astfel. republicată.1.ll lit. vor realiza. le găsim şi în Legea administraţiei publice locale în privinţa unităţilor administrativ-teritoriale.c) din Legea nr. O.215/2001. comunal.c) din Legea nr. potrivit căruia în cazul în care consiliile locale sau judeţene hotărăsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcţii.36 al i n. Astfel. municipiul.G. Guvernul exercită funcţia de administrare a proprietăţii statului. asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului. statul şi unităţile administraţi v-teritoriale nu fac acte cu titlu gratuit.(2) din Legea nr. să fie construit în municipiul Bucureşti. sectorul 5. reglementată la art. aprobat de consiliul local sau judeţean.215/2001.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului.statul şi unităţile administrativ-teritoriale: judeţul. situaţie în care preţul de vânzare se stabileşte pe baza unui raport de evaluare.19/20054. aşa cum rezultă din prevederile art. Administrarea generală a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ Titularii domeniului privat administrativ . (5).m) din aceeaşi lege. nr. art.36 alin. potrivit art. prin O.234 din 21 martie 2005 195 De asemenea.19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

vor emite acte administrative prin care vor realiza exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ. din prevederile art. Bălan.hotărăşte vânzarea. oraşului sau municipiului.299 din 7 iunie 2001.91 alin. autorităţile administraţiei publice locale arătate mai sus. scop în care. atribuţii pe care le exercită şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. nr. pe care le administrează. cit.G. în subordinea Ministerului Agriculturii. Astfel. op. aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-Film". cu caracter financiar şi comercial. 105 din l februarie 2005 7 Legea nr. Deci.G.4 alin. în condiţiile legii. Partea I. Astfel. 3.f) din aceeaşi lege. de pe raza sectorului. concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei. .60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". publicata în Monitorul Oficial al României. administrează. La rândul lor. Legea nr. după caz. fie la darea lor în folosinţă.213/1998 şi nici Legea nr.hotărăşte darea în administrare.(l) din H. în condiţiile legii.81 alin. din prevederile legale citate. dar literatura de specialitate5 citează numeroase exemple din practica administrativă prin care titularii domeniului privat administrativ au dispus darea în administrare a unor bunuri din domeniul privat. concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei.(l) prevede că se înfiinţează Agenţia Domeniilor Statului. încheind uneori şi acte de drept comun. nr. Darea în administrare a bunurilor domeniului privat administrativ Nici Legea nr. exercită atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului. concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului. aflate în exploatarea societăţilor naţionale. bunurile proprietate publică sau privată a municipiului. procedând fie la darea acestora în administrare. Alimentaţiei şi Pădurilor. între altele.hotărăşte vânzarea. a institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă şi a unităţilor de învăţământ agricol şi silvic. rezultă că această regie are în administrare „bunuri aparţinând domeniului privat al statului". Partea I. nr. precum şi a terenurilor aferente acestora. în calitatea lor de autorităţi publice.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului7. H. potrivit art. 5 6 E. consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Consiliul judeţean. nr. la art. concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului. având ca atribuţii. fie la concesionarea sau închirierea acestora. potrivit art. în condiţiile legii. administrarea terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului public şi privat al statului. .2. în ceea ce priveşte bunurile aparţinând domeniului privat al municipiului Bucureşti. în condiţiile legii.(4): . finanţată din surse extrabugetare. potrivit alin.1874/20068 reglementează vânzarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic.. p. potrivit art. oraşului sau municipiului.hotărăşte darea în administrare.82. după caz. 137 H.215/2001 nu se referă la darea în administrare a bunurilor domeniului privat al statului sau unităţilor administraţiv-teritoriale.G.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. după caz.60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat"6. acţionând în regim 196 de drept public. având competenţe administrative. după caz. .c) din lege. nr.l alin. pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti.. rezultă că statul şi unităţile administrativ-teritoriale realizează sarcina legală de administrare a bunurilor domeniului lor privat şi exercită funcţia de administrator general al patrimoniului al căror titulari sunt prin organele lor: Guvernul şi.(l) lit. după caz. instituţie de interes public cu personalitate juridică.(2) lit. respectiv. publicată în Monitorul Oficial al României. cu modificările şi completările ulterioare 197 De asemenea. în condiţiile legii.

3. fie că este vorba de bunuri ale domeniului public.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. amenajare. în momentul de faţă. La concesionarea bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ. în principiu. judeţean sau local. lucrările şi serviciile publice. Dreptul de administrare a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ nu este un dezmembrământ al dreptului de proprietate privată al statului sau unităţilor administrativteritoriale. acţiunea posesorie etc. revocabil oricând. care se va putea pronunţa H. 1874/2006 pentru aprobarea Strategiei privind vânzarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic.Aceste exemple. de retragere a acestui drept.13 din 9 ianuarie 2006 198 cu privire la legalitatea/nelegalitatea actelor administrative de constituire şi.219/1998 privind regimul concesiunilor a constituit. fiind constituit prin acte administrative emise de titularii dreptului de proprietate în cadrul unor raporturi de drept administrativ. nr. aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-Film". fiind opozabil erga omnes. pot fi date în administrare de titularii domeniilor private din care fac parte. Titularii dreptului de administrare vor putea fi. nr.G. Concesionarea bunurilor domeniului privat administrativ. care se află în raporturi juridice administrative cu titularii domeniilor private din care fac parte bunurile date în administrare. autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. ca şi în cazul bunurilor aparţinând domeniului public. reprezintă o modalitate specifică de punere în valoare prin exploatare. se referă şi o serie de alte reglementări. Dreptul de administrare a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ este un drept real cu caracter absolut. publicată în Monitorul Oficial al României. Concesionarea bunurilor domeniului privat administrativ Legea nr.b) din Legea nr. ca modalitate de exploatare a acestor bunuri aflate la dispoziţia statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. în exercitarea atribuţiilor privind administrarea domeniului public şi privat al comunei. oraşului sau municipiului. 3. Partea I. până la abrogarea sa9. dar şi bunurile aparţinând domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. . ca şi multe altele. prefecturi.(5) lit.U. Dreptul de administrare asupra bunurilor aparţinând domeniului privat este un drept real constituit de autoritatea publică competentă printr-un act administrativ.G. după caz. aşa cum am arătat într-un capitol anterior. precum şi a terenurilor aferente acestora. dar niciodată în legătură cu oportunitatea acestor acte. făcând acte de utilizare. ca şi concesionarea bunurilor domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Titularii dreptului de administrare a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ vor exercita atributele acestui drept în scopul şi în limitele stabilite prin actul de constituire. Faţă de terţi. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi O.215/2001.G. potrivit art. fie ale domeniului privat. nr. mai puţin faţă de titularul dreptului de proprietate care 1-a constituit printr-un act administrativ şi care este. nr. respectiv. regii autonome. Astfel. justifică pe deplin concluzia că nu numai bunurile aparţinând domeniului public. Litigiile legate de constituirea sau revocarea dreptului de administrare a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ vor fi de competenţa instanţei de contencios administrativ. a bunurilor aparţinând patrimoniului statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. precum şi alte instituţii publice de interes naţional. sunt în vigoare: O.36 alin.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică. exploatare etc. reglementarea generală a procedurii concesiunilor privind bunurile. republicată. pe baza dreptului de proprietate privată al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.U. acest drept poate fi apărat prin mijloace de drept comun: acţiunea în revendicare.

în vederea realizării de către titular a construcţiei.459 din 30 noiembrie 1998. Astfel.(l) lit.13 alin.în localităţile urbane: o până la 450 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj. în condiţiile respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului. până la 1. de comisiile instituite în acest scop. concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Nu vor fi acceptate decât oferte care corespund prevederilor documentaţiilor de urbanism. cu două apartamente.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. concesionate ori închiriate prin licitaţie publică. o până la 300 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter şi etaj. în condiţiile legii.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în 200 administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Oferta solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate. Partea I.(l) că terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. republicată. având cel mult 6 apartamente.933 din 13 octombrie 2004 199 concesionarea terenurilor pentru construcţii. în conformitate cu competenţele de autorizare stabilite la art. după caz. în funcţie de prevederile regulamentelor locale de urbanism. suprafaţa şi destinaţia terenului. pot fi vândute. potrivit legii. Aceleaşi atribuţii privind concesionarea bunurilor aparţinând domeniului privat al judeţului le au consiliul judeţean şi. Partea I.219/1998 privind regimul concesiunilor. suprafaţa de teren va fi stabilită potrivit documentaţiilor de urbanism.4 alin. stabilite prin documentaţiile de urbanism. nr.consiliul local respectiv hotărăşte vânzarea. precum şi taxa anuală minimală de redevenţă. Partea I. atribuţia de concesionare sau arendare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului . o până la 250 m2 pentru un apartament. potrivit art.d) din această lege. Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Legea nr. aprobate potrivit legii. oraşului sau municipiului. printr-o publicaţie afişată la sediul acestora şi tipărită în cel puţin două ziare de largă circulaţie. care se concesionează pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite asociate acestora. Posibilitatea concesionării terenurilor este prevăzută şi de dispoziţiile Legii nr. aprobate potrivit legii. a consacrat Capitolul II pentru a reglementa 9 Legea nr. publicată în Monitorul Oficial al României. precum şi a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism. vor avea următoarele suprafeţe: . nr.000 m pentru o locuinţă. o pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente. cu minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei.în localităţile rurale. aprobate potrivit legii. 4 din lege. comisiile funcţionând la sediul consiliilor locale în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate terenurile. a gradului de ocupare a terenului. în condiţiile legii. Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia. Licitaţia se efectuează. republicată în Monitorul Oficial al României. a fost abrogată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Aceste terenuri. prin hotărâre a consiliilor locale şi/sau judeţene.418 din 15 mai 2006 10 Legea nr. se aduc la cunoştinţă publică de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate. respectiv. între altele. Terenurile respective. în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje. cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea funcţionalităţii şi a capacităţii construcţiei. Agenţia Domeniilor Statului are.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii10. publicată în Monitorul Oficial al României. destinate construirii. ce fac obiectul licitaţiei. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. . prevăzând la art. nr. după caz.50/1991.

dreptul de concesiune se va transmite prin orice act prin care se va putea înstrăina construcţia şi.public sau privat al statului. Darea în folosinţă a bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ Darea în folosinţă a unor bunuri care aparţin domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă o modalitate specifică de utilizare a bunurilor domeniului privat administrativ. potrivit art. la judecătoria în a cărei rază 201 teritorială are loc licitaţia. Astfel. satisfacerea unor interese particulare. pe o perioadă de 49 de ani. potrivit art. de titular al dreptului de concesiune o va avea întotdeauna un particular. constituirea dreptului de folosinţă asupra bunurilor aparţinând domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale se realizează printr-un act administrativ emis în regim de putere publică de către autoritatea competentă . . de utilitate publică. şi. aflate în exploatarea societăţilor naţionale. totodată. Deci. pe termen limitat. încetarea dreptului de concesiune poate surveni la împlinirea termenului pentru care a fost constituit sau cu titlu de sancţiune pentru neplata redevenţei ori pentru neîndeplinirea obligaţiei de construire. De asemenea. de regulă. Astfel. prescriptibil. totodată. nr. după caz. fără scop lucrativ.17 din Legea nr. a institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă şi a unităţilor de învăţământ agricol şi silvic. Eventualele litigii generate de încheierea. a navei Tismana. potrivit art. prevăzută în mod expres de lege. sesizabil. potrivit cărora împotriva licitaţiei. persoană fizică sau juridică. Guvernul a aprobat transmiterea în folosinţă gratuită. spre exemplu. se va putea face contestaţie. până la momentul adjudecării.G. după caz. care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică. având un caracter temporar. statul şi unităţile administrativ-teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor. Dreptul de concesiune este alienabil.50/1991. Deci.215/2001. fiind alienabil. a fortiori va trebui adoptată aceeaşi soluţie în cazul litigiilor legate de încheierea.20 din Legea nr. executarea şi încetarea contractului de concesiune sunt de competenţa instanţelor de drept comun. pe termen limitat.41 din Legea nr. calitatea de concesionar şi. contestaţia suspendând desfăşurarea licitaţiei până la soluţionarea sa definitivă.. 1205/200512. totodată. în folosinţă gratuită. bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană. Federaţiei Române de Canotaj. dacă litigiile privind o procedură administrativă au fost date de legiuitor în competenţa instanţei de drept comun. executarea şi încetarea contractului de concesiune '. ori serviciilor publice.4. In aceleaşi condiţii se transmite şi autorizaţia de construire. va putea fi grevat de sarcini sau urmărit silit odată cu construcţia edificată asupra lui. Astfel. Pe cale de consecinţă.50/1991 dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcţiei pentru a cărei realizare acesta a fost constituit.124 din Legea nr. persoană juridică de drept privat. va constitui temeiul juridic al dreptului de concesiune. consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită. care este un drept real derivat din dreptul de proprietate privată. corespunzător dreptului de proprietate privată pe baza căruia a fost constituit. ori serviciilor publice. niciodată o instituţie publică sau o regie autonomă. care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică. 3. proprietate privată a statului. în cazul terenurilor concesionate în acest scop. Deci. Contractul de concesiune care se va încheia în urma atribuirii prin licitaţie.Guvernul sau consiliul judeţean ori consiliul local.213/1998. persoanelor juridice fără scop lucrativ. Concesionarea bunurilor aparţinând domeniului privat administrativ reprezintă o modalitate de utilizare a acestora cu un dublu scop: obţinerea unor venituri pentru bugetul statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi. republicată. de către orice persoană interesată. persoanelor juridice fără scop lucrativ. concluzie care rezultă din prevederile art. care vor putea primi astfel de bunuri în administrare sau în folosinţă gratuită. prin H.

săli de conferinţe.ro 203 Dreptul de folosinţă gratuită va înceta la expirarea duratei stabilite sau. nr.pmb. 160 12 H. Un alt exemplu îl constituie H. ecumenic şi social. Guvernul a prevăzut în mod expres că dreptul '' Eugen Chelaru.G. Partea I. în următoarele situaţii: . . beneficiarii dreptului de folosinţă gratuită a bunurilor domeniului privat administrativ sunt persoane juridice fără scop lucrativ. proprietate privată a statului. publicată în Monitorul Oficial al României.i din această hotărâre a Guvernului. cu caracter social. Astfel. fără scop lucrativ. 2005. nr. . spre exemplu.298/2003 privind transmiterea unui imobil. 1205/2005 privind transmiterea în folosinţă gratuită a navei Tismana. în cazul domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale. aflată în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport. proprietate privată a statului. 13 H. terenurile destinate construirii pot fi date în folosinţă pe termen limitat. .50 din 6 martie 200315. precum şi a bunurilor mobile aferente. în prealabil a schimbat titularul dreptului de administrare a bunului respectiv şi ulterior a constituit dreptul de folosinţă gratuită. nr.910 din 12 octombrie 2005 202 de folosinţă gratuită atribuit Federaţiei Române de Canotaj asupra navei Tismana încetează dacă Agenţia Naţională pentru Sport constată că aceasta nu este folosită în conformitate cu destinaţia sa. potrivit art. Deci. nr.aflată în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosinţa gratuită a Sfintei Mănăstiri Polovragi. din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosinţa gratuită a Sfintei Mănăstiri Polovragi. Partea I. pe durata existenţei construcţiei. altele decât cele care se realizează de către colectivităţile locale pe terenurile acestora. nr. . s-a aprobat transmiterea unui imobil.G.pentru strămutarea gospodăriilor afectate de dezastre. proprietate privată a statului. nr. atunci când bunul nu mai este utilizat potrivit destinaţiei sale stabilite prin actul de constituire a dreptului. 186 din 25 martie 2003 15 Disponibilă pe site-ul http://www. Federaţiei Române de Canotaj.984 din 26 octombrie 2004 14 H. 1709/2004 privind unele măsuri referitoare la dreptul de administrare şi folosinţă asupra unei suprafeţe de teren. în vederea construirii de cămine studenţeşti. p. din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor. Editura AII Beck. prin H. conform planului de situaţie anexat hotărârii. Alimentaţiei şi Pădurilor. Bucureşti. terenuri de sport. 1709/2004l3.15 din Legea nr. prin Hotărârea nr. nr. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat atribuirea în folosinţa gratuită a Universităţii „Nicolae Titulescu" Bucureşti a unui teren aflat în proprietatea privată a municipiului Bucureşti.83 ha. potrivit art.G. situat în comuna Polovragi. Legislaţia actuală oferă şi alte exemple de reglementare specială a dreptului de folosinţă a terenurilor domeniului privat administrativ constituit potrivit unor legi speciale. judeţul Gorj. ca sancţiune. Darea în folosinţă se va face întotdeauna pe un termen limitat şi cu titlu gratuit. de sub autoritatea Ministerului Agriculturii. cultural. publicată în Monitorul Oficial al României. La fel. potrivit legii. din administrarea Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a municipiului Bucureşti în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Astfel.pentru realizarea de locuinţe pentru tineri până la împlinirea vârstei de 35 de ani. nr.pentru realizarea de obiective de utilitate publică sau de binefacere. în scopul desfăşurării unor activităţi bisericeşti cu caracter educativ. Partea I. Administrarea domeniului public şi a domeniului privat. necesare desfăşurării activităţii instituţiei menţionate. proprietate privată a statului. în această hotărâre. proprietate privată a statului.G. care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori servicii publice.G. Guvernul a aprobat transmiterea unui teren în suprafaţă de 9.pentru realizarea de locuinţe de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe.298/200314 prin care Guvernul. publicată în Monitorul Oficial al României.

solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. Partea I.Dreptul de proprietate publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. prevăzuţi la art. .22 din 8 februarie 1990 17 Legea nr. Decretul-lege nr.Statul sau unităţile administrativ-teritoriale exercită posesia.264 din 15 iulie 1998 204 Legea nr. potrivit legii. . republicată17. 169/1997 . potrivit art.20 că prin lege specială se stabilesc. 18/1991 şi ale Legii nr. Art. Partea l.60/1991 şi-au putut transforma dreptul de folosinţă asupra terenurilor aferente în drept de proprietate. publicat în Monitorul Oficial al României. potrivit legii sau prin natura lor. Legea nr. 1. pe durata existenţei construcţiei.pentru lucrări de protejare ori de punere în valoare a monumentelor istorice . modalităţile de atribuire în folosinţă ori în proprietatea familiilor tinere. 169/1997. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat. veteranilor de război. 169/1997. nr. (4) din Constituţie. 213/1998 PRIVIND PROPRIETATEA PUBLICĂ ŞI REGIMUL JURIDIC AL ACESTEIA CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. Partea I. specialiştilor care lucrează în agricultură din mediul rural.. pe baza documentaţiilor de urbanism avizate potrivit legii. solicitate potrivit \X prevederilor Legii fondului funciar nr. Ulterior.61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie 16 a prevăzut la art. V din Legea nr. potrivit legii sau prin natura lor.3 alin. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. publicată în Monitorul Oficial al României. sau altor categorii de persoane îndreptăţite. la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia. asupra bunurilor care. personalului didactic. cetăţenii români care au cumpărat locuinţe conform Decretului-lege nr. 2.(2) că o dată cu locuinţa se transmite cumpărătorului acesteia şi dreptul de folosinţă asupra terenului aferent. . 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie. în limitele şi în condiţiile legii. Acest drept real de folosinţă se constituie printr-un act administrativ -hotărâre a consiliului local. 18/1991 şi ale Legii nr. dacă domiciliază. din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi din orice alte bunuri care. cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor. .8 din 12 ianuarie 2000 205 LEGISLAŢIE LEGEA NR. pentru terenurile agricole ce constituie proprietate privată a statului. nr.(4) din Legea nr. nr.pentru extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate. republicată în Monitorul Oficial al României. care poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat.135 alin.10 alin. . a prevăzut la art. Pot deveni titulari ai acestui drept de folosinţă numai persoanele care au calitatea cerută de textul legal citat mai sus. 16 Decretul-lege nr. sunt de uz sau de interes public. precum şi familiilor fără pământ. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativteritoriale prin modurile prevăzute de lege. locuiesc efectiv şi profesează în localitatea respectivă şi nu au în proprietate alte terenuri agricole. 3. Art.(1) Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art.

inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului. .Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică. (2) Dreptul de proprietate privată al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun. (4) Domeniul public al comunelor. 10. f) prin alte moduri prevăzute de lege. 6. al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. cu respectarea Constituţiei. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. 7 lit. II din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public judeţean. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local. Asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată. Art. e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora. Art. pentru cauză de utilitate publică. . 135 alin. 7. e). (3) Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale. după caz. bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire. se poate face numai cu plată şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. 5. Art. (2) Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil. prin hotărâre a Guvernului. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. după caz. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean. a consiliului judeţean. dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui 209 titlu valabil.(1) Regimul juridic al dreptului de proprietate publică este reglementat de prezenta lege. în condiţiile legii. I din anexă. la instanţa de contencios administrativ competentă în a cărei rază teritorială se află bunul. 9. pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora. 4. 210 Art. d) prin acte de donaţie sau legate acceptate de Guvern.(1) Dreptul de proprietate publică încetează. la cererea Guvernului. dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. (3) Instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească valabilitatea titlului. după caz. dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. (4) din Constituţie. CAPITOLUL II Regimul juridic al proprietăţii publice Art. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional. a tratatelor internaţionale la care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat. . . (2) Hotărârea de trecere a bunurilor poate fi atacată.(1) Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora. dacă bunul în cauză intră în domeniul public. . potrivit art. la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar. . prin hotărâre a Guvernului. III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. se face. de consiliul judeţean sau de consiliul local. (3) Domeniul public al judeţelor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. 8. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional. . dacă prin legi organice speciale nu se dispune altfel. prin hotărâre a consiliului judeţean. Art. dacă legea nu dispune altfel. din cele prevăzute la pct. (2) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al statului se face. în lipsa acordului menţionat.(1) Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 .22 decembrie 1989.(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean. b) prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii.(2) Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. Art. .Dreptul de proprietate publică se dobândeşte: a) pe cale naturală. declarate ca atare prin lege.

a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. . potrivit specificului acestuia. . în condiţiile legii. c) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile. în fiecare caz. pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligaţii. după cum urmează: a) nu pot fi înstrăinate. în folosinţă gratuită. Titularul dreptului de administrare răspunde. prin hotărâre a Guvernului. în condiţiile legii. închiriere sau la dreptul de proprietate asupra bunurilor concesionate sau închiriate. prin hotărâre a Guvernului. . 211 (6) Dispoziţiile alin. în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului. venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. persoanelor juridice fără scop lucrativ.(1) Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac. de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale. (2) în cazul în care contractul de închiriere se încheie de către titularul dreptului de administrare. Art. după caz. neîndeplinirea acestei obligaţii poate atrage revocarea dreptului de administrare.(1) închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă. (2) Contractul de închiriere se poate încheia. insesizabile şi imprescriptibile. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. acesta are dreptul să încaseze din chirie o cotă-parte între 20-50%. (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută. ele pot fi date numai în administrare. (3) Hotărârea de trecere a bunului în domeniul privat poate fi atacată în condiţiile art. potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat. care dau mandat scris. a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. după caz. prin hotărâre a Guvernului.Statul şi unităţile administrativ-teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor. (4) în litigiile privitoare la dreptul de administrare. 12. după caz. Art. 15.(1) Servitutile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai în măsura în care aceste servituti sunt compatibile cu uzul sau interesul public căruia îi sunt destinate bunurile afectate. în administrarea regiilor autonome. a consiliului judeţean. după caz. ori serviciilor publice. 8 alin. a prefecturilor. concesionate sau închiriate. cu orice persoană fizică sau juridică. b) nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale. . (2) Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. în instanţă titularul acestui drept va sta în nume propriu. de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare. Art. a consiliului judeţean. Art. (5) în litigiile prevăzute la alin. titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate. 14. pe termen limitat. . Art.(1) Bunurile din domeniul public pot fi date. Dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul său nu-şi exercită drepturile şi nu-şi execută obligaţiile născute din actul de transmitere. stabilită. română sau străină. CAPITOLUL III Dispoziţii finale . prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului judeţean. Art. iar unităţile administrativ-teritoriale. după caz. în condiţiile legii. (4). 16. 13. . 11.(1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile. a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local prin care s-a aprobat închirierea.(2) Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face. (2). (1). dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel. (4) şi (5) sunt aplicabile şi în litigiile privitoare la dreptul de concesiune. a altor instituţii publice de interes naţional. 17. . după caz. să folosească bunul şi să dispună de acesta. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local. a consiliului judeţean.Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaţie publică. care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică. (2) Servitutile valabil constituite anterior intrării bunului în domeniul public se menţin în condiţiile prevăzute la alin. (3) Titularul dreptului de administrare poate să posede. Art. preşedintelui consiliului judeţean sau primarului. după caz. (2) Darea în administrare se realizează. statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor. De asemenea. de către consiliile judeţene. Acesta poate desemna un alt funcţionar de stat sau un avocat care să-1 reprezinte în faţa instanţei. în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare. judeţean sau local.

pe baza propunerilor consiliilor judeţene. spaţiul aerian. Pe aceeaşi dată se abrogă orice dispoziţie contrară. iazurile. potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Departamentul pentru Administraţie Publică Locală va elabora. . precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri. pe care le va supune spre aprobare Guvernului. conduse de preşedinţii consiliilor judeţene. Art. apele maritime interioare.Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Art. 26. apele subterane. să se ateste apartenenţa bunurilor la domeniul public judeţean sau de interes local. care fac parte din fondul forestier naţional şi nu sunt proprietate privată. de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. prin sintagma domeniu public.(1) Inventarul bunurilor din domeniul public se întocmeşte în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. . normele tehnice pentru întocmirea inventarului. cu bogăţiile lor naturale şi cu potenţialul energetic valorificabil. 5. 18. 23. şi se trimit Guvernului. terenurile obţinute prin lucrări de îndiguiri. apele de suprafaţă. (1) se realizează de către Ministerul Finanţelor şi se supune spre aprobare Guvernului. judeţelor. se înţelege domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale. 19.(1) Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale se întocmeşte. 18. albiile pâraielor. prin hotărâre. 2.în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. sunt obligate să facă înregistrarea operaţiunilor de modificare a regimului juridic al bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. după caz. cu albiile lor minore. în stare de zăcământ. 4. . Art. Art. . căile navigabile interioare. cuprinsă în art. Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale.Evidenţa contabil-financiară a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale se ţine distinct în contabilitate. cele care servesc nevoilor de cultură. pe care le va supune spre aprobare Guvernului. oraşelor sau al municipiilor sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ. consiliile judeţene. respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari. 20. Art. Art. . 213 ANEXĂ LISTA cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativteritoriale I.Art. Art.Ministerele. 27. după caz. Ministerul Finanţelor va elabora normele metodologice prevăzute la art. malurile şi cuvetele lacurilor. Guvernul va elabora un proiect de lege privind restituirea în natură sau în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989. faleza şi plaja mării. . 25. după caz. . de comisii special constituite. Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri: 1.477 din Codul civil. 21. pădurile şi terenurile destinate împăduririi. bogăţiile de orice natură ale subsolului.în accepţiunea prezentei legi. după caz. 24. Art. . de desecări şi de combatere a eroziunii solului. ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliilor locale. precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice. 22. de consiliile judeţene. terenurile institutelor şi . respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. după caz. 212 Art. (1) se însuşesc. (3) Inventarele astfel însuşite se centralizează de consiliul judeţean. (2) Inventarele întocmite potrivit prevederilor alin. . de ministere. autorităţile publice centrale. pentru ca. marea teritorială şi fundul apelor maritime. (2) Centralizarea inventarului menţionat la alin. după caz.Litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului. . de producţie ori de administraţie silvică. comunelor. 3.în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.(1) Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte. (2) în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. terenurile care au aparţinut domeniului public al statului înainte de 6 martie 1945. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

cantoanele hidrotehnice. 17. pistele de decolare. inclusiv tunelele şi lucrările de artă. reţelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal. drumuri tehnologice în porturi. lacurile de acumulare şi barajele acestora. statuile şi monumentele declarate de interes public naţional. parcurile naţionale. în afara incintelor portuare destinate activităţilor de navigaţie. 25. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia. lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean. Domeniul public judeţean este alcătuit din următoarele bunuri: 1. diguri. vicinale şi străzile. 20. 214 18. . patrimoniul natural al Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării". 11. rezervaţiile naturale şi monumentele naturii.autostrăzi. 16. terenurile destinate exclusiv instrucţiei militare. staţiile hidrologice. sau cele cu tranşe pentru atenuarea undelor de viitură. cum sunt: biblioteci. serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.terenurile pe care sunt situate acestea. cu prizele aferente. dacă nu au fost declarate de uz sau interes public naţional sau local. ale serviciilor publice de informaţii. 19. porturile maritime şi fluviale. 22. căile de rulare şi platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea şi terenurile pe care sunt amplasate. 29. ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice. cheiuri şi pereuri situate pe malul căilor navigabile. 12. 27. 215 2. canalele magistrale şi reţelele de distribuţie pentru irigaţii. precum şi instalaţiile aferente acestuia. bazine. 10. digurile de apărare împotriva inundaţiilor. muzee. precum şi staţiile de tratare cu instalaţiile. 9. împreună cu platoul continental. pichetele de grăniceri şi fortificaţiile de apărare a ţării. secundare. precum şi prefecturile. ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice subordonate acestora. 6. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. canalele navigabile. 23. drumurile de acces şi teritoriile pe care sunt realizate acestea. III. 3. II. cuvetele canalului. principale. tunelele şi casetele de metrou. cheiuri. Preşedinţia. 7. în cazul în care activitatea de producere a energiei electrice este racordată la sistemul energetic naţional. zonele de siguranţă de pe malurile canalului. 24. Guvernul. 14. 8. care constituie proprietatea privată a acestora. Domeniul public local al comunelor. aterizare. pereuri şi alte construcţii hidrotehnice pentru acostarea navelor şi pentru alte activităţi din navigaţia civilă. 28. civile şi militare . meteorologice şi de calitate a apelor. oboarele şi parcurile publice. pieţele publice. monumente istorice aflate în porturi. drumurile comunale. acvatorii şi şenale de acces. ecluzele. oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: 1. târgurile. 2. al produselor petroliere şi al gazelor naturale. muzeele. drumuri naţionale europene. construcţiile hidrotehnice aferente canalului. colecţiile de artă declarate de interes public naţional. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea: Parlamentul. construcţiile şi terenurile aferente acestora. infrastructura căilor ferate. precum şi zonele de agrement. drumurile judeţene. drumurile naţionale . instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. comerciale. spectre de frecvenţă şi reţelele de transport şi de distribuţie de telecomunicaţii. precum şi instituţiile publice de interes judeţean. destinate cercetării şi producerii de seminţe şi de material săditor din categoriile biologice şi de animale de rasă. 21. conductele de transport al ţiţeiului. reţelele de transport al energiei electrice. unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.staţiunilor de cercetări ştiinţifice şi ale unităţilor de învăţământ agricol şi silvic. precum şi cele ale Direcţiei generale a penitenciarelor. drumuri expres. 13. 26. spitale judeţene şi alte asemenea bunuri. apărările şi consolidările de maluri şi de taluzuri. 15. cu excepţia celor dobândite din venituri proprii extrabugetare. lucrările de regularizare a cursurilor de ape. 3.

în stare de zăcământ. staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate. bibliotecile. 10. respectiv primarul general al municipiului Bucureşti Membri: • secretarul consiliului judeţean. canalizare. precum şi instituţiile publice de interes local. . sunt obligate să le pună la dispoziţie comisiilor speciale. 19 alin. .213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. • directorul Direcţiei juridice. construcţiile şi terenurile aferente. bogăţiile de orice natură ale subsolului. 216 HOTĂRÂREA NR. funcţionarea şi organizarea comisiilor speciale pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor.Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. care deţin date şi documente cu privire la domeniul public. dacă nu au fost declarate de interes public naţional. ORAŞELOR. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria. statuile şi monumentele. oraşelor. 548/1999 PRIVIND APROBAREA NORMELOR TEHNICE PENTRU ÎNTOCMIREA INVENTARULUI BUNURILOR CARE ALCĂTUIESC DOMENIUL PUBLIC AL COMUNELOR. înfiinţarea. dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat. 7. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti. oraşelor. . şi consiliile locale vor aproba. prin hotărâre proprie. • directorul Direcţiei (sau şeful serviciului) economice. oraşelor. municipiilor şi judeţelor. instituţiile publice. Guvernul României hotărăşte: Art. municipiilor şi judeţelor. . care va fi şi secretarul comisiei speciale. reţelele de alimentare cu apă. MUNICIPIILOR ŞI JUDEŢELOR în temeiul prevederilor art. b) comisia specială pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al oraşelor va avea următoarea componenţă: Preşedinte: • primarul Membri: • secretarul consiliului local. terenurile cu destinaţie forestieră. • directorul Direcţiei urbanism. (2) din Legea nr. respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti. termoficare. constituite potrivit prevederilor pct. cimitirele orăşeneşti şi comunale. oraşelor. 2. cu instalaţiile.Prezentele norme tehnice reglementează modul unitar de întocmire a inventarului bunurilor care pot alcătui domeniul public al comunelor. respectiv al municipiului Bucureşti: 217 Preşedinte: • preşedintele consiliului judeţean. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. . regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat. 5. la cererea acestora. în conformitate cu prevederile legale. municipiilor şi judeţelor I. municipiilor şi judeţelor. 8. dacă nu au fost declarate de interes public naţional. 1. (2) La nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale comisiile speciale vor avea următoarea componenţă: a) comisia specială pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al judeţelor. amenajarea teritoriului şi lucrări publice. ANEXA NORME TEHNICE pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor.(1) Consiliile judeţene. care va fi şi secretarul comisiei speciale. spitalele. policlinicile şi altele asemenea.Se aprobă Normele tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor. muzeele. 9. II. Art.4. II din anexă. • directorul Direcţiei programe-prognoze şi buget-finanţe. cum sunt: teatrele. locuinţele sociale. 6.

90/N/911/-C. şi vor fi supuse aprobării Guvernului până la data de 28 octombrie 1999.P. precum şi din alte bunuri de uz şi de interes public local. IV. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. de către consiliile judeţene. de către Guvern. publicat în Monitorul Oficial al României. după caz. dacă nu au fost declarate de uz sau de interes public naţional sau local. • tehnicianul în construcţii sau un alt funcţionar public din cadrul aparatului propriu. IX. 3. 219 . c) comisia specială pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor: Preşedinte: • primarul Membri: • secretarul consiliului local.La efectuarea inventarului comisiile speciale constituite vor avea în vedere metodologiile privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului imobiliar şi a cadastrului reţelelor edilitare în localităţi. muzee. ANEXA Nr.Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţelor va fi întocmit şi aprobat potrivit modelului prezentat în anexa nr. respectiv. de către consiliile judeţene. 2. . 110 din 3 iunie 1997. Geodezie şi Cartografie nr.• directorul Direcţiei urbanism şi amenajarea teritoriului. respectiv. pentru municipiul Bucureşti. .Atestarea apartenenţei bunurilor la domeniul public de interes judeţean sau local se va face. . biblioteci. l la normele tehnice LISTA ORIENTATIVĂ cuprinzând unele categorii de bunuri care alcătuiesc domeniul public judeţean a) drumurile judeţene. • agentul agricol. Partea I. care vor fi declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeţean. precum şi instituţiile publice de interes judeţean. policlinici. . XII.Domeniul public al comunelor. de bătrâni şi pentru persoane cu handicap şi alte asemenea bunuri.Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. . (2) în cazul comisiilor speciale constituite la nivel comunal şi orăşenesc. l. incluzând tunelele. municipiilor şi judeţelor vor fi avute în vedere şi Normele privind organizarea inventarierii patrimoniului. 292 din 18 decembrie 1995. case de cultură. împreună cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.Domeniul public al judeţelor este alcătuit din categorii de bunuri prevăzute în anexa nr. podeţele şi alte lucrări de artă.388 din 15 decembrie 1995.Inventarele astfel transmise vor fi analizate de Departamentul pentru Administraţie Publică Locală. nr.P. şi. şi de către consiliile locale. 4. . respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti.91/N/912/-C. oraşelor şi municipiilor este alcătuit din categorii de bunuri prevăzute în anexa nr. din 2 iunie 1997. X. aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. viaductele. nr.Inventarele se însuşesc. spitale. . până la data de 30 august 1999. precum şi din alte bunuri de uz sau de interes judeţean. . VI. V. cămine de copii.Pentru identificarea bunurilor ce constituie domeniul public al comunelor. .2. b) terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia. . VIII. consiliul judeţean va asigura asistenţa tehnică de specialitate. cum sunt: teatre. • directorul Direcţiei juridice şi administraţie publică locală. XIII. publicate în Monitorul Oficial al României.(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor cu care a fost învestită prin lege. X vor fi centralizate şi transmise Departamentului pentru Administraţie Publică Locală. aprobate prin ordinele comune ale ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului şi preşedintelui Oficiului Naţional de Cadastru. dacă nu sunt declarate prin lege ca bunuri de uz ori de interes public naţional sau judeţean. prin hotărâre. . precum şi zonele de protecţie a acestora. XI. III. XIV. care va fi şi secretarul comisiei speciale. . conform legii. nr. 218 VII.Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunelor. podurile. dacă nu sunt declarate prin lege ca bunuri de uz ori de interes public naţional sau local. • contabilul. comisia specială va fi sprijinită de către ceilalţi specialişti din aparatul propriu al consiliului judeţean sau local. Partea I. împreună cu hotărârile consiliilor locale şi judeţene. oraşelor. oraşelor sau municipiilor va fi declarat şi aprobat potrivit modelului prezentat în anexa nr.Inventarele însuşite potrivit prevederilor pct. prin hotărâre emisă pentru fiecare judeţ în parte şi.

2000 4) Emil Bălan. 1934 12) G. Domeniul public.staţiile de captare a apei din izvoare. 9) E. valorificării şi incinerării zonale a deşeurilor. Dalloz. Drepturi reale. S. 1998 2) Antonie Iorgovan.46 din 10 decembrie 1954 . Bucureşti. . 2001 3) Nicolae Popa. Bucureşti. Tarangul. 1936 13) E. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. Drept civil. Dreptul de proprietate socialistă şi alte drepturi principale. Editura AII Beck. Tratat de drept administrativ român.M.478/1954 privitor la donaţiile făcute statului. 2005 221 II.Beck. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei. care deservesc sau se află pe teritoriul a două sau mai multe localităţi din judeţ. Drept civil.colectoarele şi reţelele de canalizare de la limita proprietăţii evacuatorilor până la staţiile zonale de epurare a apelor uzate. lonaşcu. destinate sortării. voi.punctele de colectare zonale şi depozitele zonale de deşeuri. Bucureşti. Bălan. Bucureşti.construcţiile şi terenurile special amenajate. râuri.staţiile zonale de pompare şi repompare a apelor uzate. . Mândreanu. ediţia a IV-a. Natura lor juridică. 1991 6) Ch. Drept administrativ Partea generală. Editura AII Beck.staţiile zonale de tratare a apei. Drepturi reale principale. Drept administrativ. Aubi. Editura Lumina Lex.. cu terenurile aferente: . f) sistemele de salubrizare şi gestionare a deşeurilor.staţiile zonale de epurare a apelor uzate. Bucureşti. Editura AII Beck. Droit administraţi/de biens. 31/1954. Editura AH Beck. Drepturile reale principale. Debbasch ş. Brădeanu. 1997. Chelaru. voi. Drept civil. e) sistemele de alimentare cu energie termică care deservesc sau se află pe teritoriul a două sau mai multe localităţi din judeţ. publicat în Buletinul Oficial nr. Curs de drept civil. publicat în Buletinul Oficial al României. Legislaţie 1) Decretul-lege nr. . lacuri de acumulare. Bon. Bucureşti.D. Drept administrativ. Partea II. Dreptul administrativ al bunurilor.construcţiile şi instalaţiile auxiliare zonale. Editura Sylvi. 2004 20) Corneliu Bîrsan. Cernăuţi. Concesiunile asupra domeniului public. 2005.U. 2000 22) I. .8 din 30 ianuarie 1954 2) Decretul nr. .staţiile zonale de pompare şi repompare a apei. Bucureşti. Bucureşti. lacuri naturale. Editura Fundaţia România de Mâine. Rarincescu. Bucureşti 1964 16) Constantin Stătescu. Bucureşti. Editura C. Droit administraţi/de biens. cursuri. drenuri.colectoarele de evacuare şi gurile de vărsare a apelor epurate în receptor. alte lucrări 1) Alexandru Negoiţă.St.H. Drept civil. . Tratat de drept administrativ. l. P. . Editura Humanitas. Drept civil. . 2006 19) Valeriu Stoica. 220 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 2005 18) L. Editura Lumina Lex. . Editura Universul Juridic. Tratate. d) sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate. care deservesc sau se află pe teritoriul a două sau mai multe localităţi din judeţ.rezervoarele zonale de înmagazinare a apei.reţelele zonale de transport şi distribuţie a energiei termice până la limita proprietăţii consumatorilor. 1943 11) Paul Negulescu.F. Tratat de drept administrativ. Editura Ştiinţifică. cu terenurile aferente: . Pop. inclusiv terenurile de deshidratare a nămolurilor. nr. Editura Proarcadia. Domeniul administrativ. Bucureşti.I. P. Editura Tehnică. Teoria generală a dreptului. Bucureşti. Administrarea domeniului public şi a domeniului privat. Editura Didactică şi Pedagogică. tratării.conductele de aducţiune şi distribuţie a apei până la limita proprietăţii consumatorilor. Bucureşti. 2006 8) Li viu Giurgiu. Bucureşti. 2001 5) J. cu teritoriile aferente: .castelele zonale de apă.c) sistemele de alimentare cu apă care deservesc sau se află pe teritoriul a două sau mai multe localităţi din judeţ. Drepturile reale principale. 1993 23) Eugen Chelaru. 2007 21) E. Bucureşti.a.bazinele zonale de retenţie a apelor uzate. puţuri.punctele termice zonale. 1999 7) Emanuel Albu. Bucureşti. 2000 15) T. 1944 14) Mircea Preda. Partea I. Editura AII Beck. Bucureşti. . Contenciosul administrative român. Bucureşti. Filipescu. 1998 10) I. . . cu terenurile aferente: . Repere juridice. Editura Actami. 1970 17) Anton Trăilescu.

653 din 22 iulie 2005 14) Legea nr.U. nr.373 din 10 iulie 2001 15) O.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.219/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. nr. Partea I. 233 din 21 noiembrie 1991 şi republicată în Monitorul Oficial al României.G. nr. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I.569 din 30 iunie 2006. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.572 din 4 iulie 2005 222 18) H. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. Partea I. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. publicată în Monitorul Oficial al României.933 din 13 octombrie 2004 6) H. www. publicată în Monitorul Oficial al României.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică. publicată în Monitorul Oficial al României.l din 5 ianuarie 1998 5) Legea nr.G.U. publicată în Monitorul Oficial al României. 161 din 18 iulie 1997. publicată în Monitorul Oficial al României. publicată în Monitorul Oficial al României.35 din 18 ianuarie 2007 21) H. 163 din 7 august 1991 şi republicată în Monitorul Oficial al României.l39 din 2 iunie 1994 8) Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.G. nr. 58.37 din 20 februarie 1991 şi republicată în Monitorul Oficial al României. 352 din 30 iunie 2001. 17) OU.G. publicată în Monitorul Oficial al României.548/1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor. Partea I. Partea l.G. Sector 6 Tel. precum şi unele măsuri adiacente. nr. Partea I.91. nr. nr. Coli tipar: 14 __________Format: 16/70 x 100___________ Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr. publicată în Monitorul Oficial al României. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. nr.606 din 25 noiembrie 2000 13) Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României.G. nr.20.G.22/2007. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României.3) Constituţia României. 105/2001 privind frontiera de stat a României.7/1996. nr./Fax: 021/444.834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat. Partea I. 105/2001 privind frontiera de stat a României.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.01.3 din 13 ianuarie 1997 şi nr. Partea I. nr. nr. nr.74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. nr. Partea I.334 din 15 iulie 1999 12) O. nr. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. nr. publicată în Monitorul Oficial al României.259 din 20 decembrie 1991 7) Legea nr. nr. Partea I.spiruharet. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. nr.G. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 221 din 29 august 1997 şi republicată în Monitorul Oficial al României. nr. 16) H.609 din 4 septembrie 2007 223 Redactor: Constantin FLOREA Tehnoredactor: Marcela OLARU ________Coperta: Cornelia PRODAN________ Bun de tipar: 11. Partea l. Partea I. Partea I.337/2006 20) O. 18/1991. nr.G. nr. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. Partea I. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.G. nr. municipiilor şi judeţelor. oraşelor. Partea I. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.G. Partea I. Partea I.986 din 27 octombrie 2004 10) O. modificată substanţial prin Legea nr.525/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.U.445/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr.61 din 26 martie 1996 9) Legea nr.226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră. publicată în Monitorul Oficial al României. Bucureşti. 346 din 24 mai 2002. aprobată prin Legea nr. Partea I. nr.410/2004.43/1997 privind regimul drumurilor. Partea I. 11/2007 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Partea I.767 din 31 octombrie 2003 4) Legea fondului funciar nr.302 din 11 aprilie 2005 19) O.ro .2008. nr. nr. Partea I.395 din 12 iunie 2007 22) Ordinul nr. 237 din 29 iunie 1998 11) H. nr. nr.U.418 din 15 mai 2006. Partea I. nr.