COMPROMISURILE OMULUI CONTEMPORAN

Motto: Tot ceea ce este necesar pentru ca rãul sã triumfe, este ca omul bun sã nu facã ni mic. Edmund Burke Omul zilelor noastre a ajuns sã trãiascã într-o lume izeazã aceasta. Existãm într-o societate dominatã de Majoritatea oamenilor supravieþuiesc într-o lume în a te droga sunt realitãþi acceptate cu indiferenþã, i sau, cel mult a faptului divers.

bolnavã, deºi cel mai adesea nu conºti lupta pentru bani, avere, faimã, etc. care a fuma, a bea pânã la inconºtienþ ca parte a unei normalitãþi, a banalul

Suntem prea puþin conºtienþi de adevãrata dimensiune a decãderii fiinþei umane, de formele omplexe ºi de efectele reale ale acestui adevãrat dezastru spre care se îndreaptã omul, ºi nu suntem mai deloc conºtienþi de cauzele acestui continuu declin.

Prezentul material (ce însumeazã o serie de informaþii publice de datã recentã - statistic i, sondaje, cercetãri ºtiinþifice) doreºte sã ajute la o obiectivare a condiþiei omului con emporan, la conºtientizarea decãderii fiinþei umane, a gradului de pervertire a naturi i sale esenþiale, pentru ca cei ce acum ºtiu ºi pot sã acþioneze într-un sens profund benef c pentru regenerarea umanitãþii, sã o ºi facã, fãrã întârziere.

Alimentatie, Alcool, Alimente cancerigene, Bãuturi, Fumatul, Obezitatea, Fast Food , Sexualitate

a) ALIMENTAÞIE Motto: Cantitatea optimã de carne pe care ar trebui sã o consume un om este: zero! . Walter Willet, Universitatea Harvard) (dr

11 septembrie 2001 - o zi care a intrat în istorie. Dacã privim la scenele catastrof ei de la World Trade Center putem vedea foarte clar cã tragedia ºi suferinþa umanã impre sioneazã diferit, în funcþie de modul în care se produce (sau, mai bine zis, de modul în c are informaþia este - filtratã de presã. Când e spectaculoasã, când are drept cauzã cel m atac terorist din istorie, ea stã pe buzele tuturor, e zugrãvitã cu imagini apocalipt ice pe primele pagini ale ziarelor ºi apare în prim-planul programelor TV. Când însã e com unã, tãcutã, trece nebãgatã de seamã, chiar dacã este la fel de ucigãtoare ºi adeseori ar p evitatã.

Aparent, totul decuge normal: zilele trec fãrã evenimente deosebite, iar rutina cree azã o falsã stare de disconfort însã, dincolo de tragedia din S.U.A. - fãrã a încerca o mi alizare a acesteia - pe toþi ne pândeºte o altã tragedie, cel puþin la fel de gravã, care l veºte pe o scarã mult mai largã ºi în mod continuu, deºi mult mai subtil. Nu, nu vã gândiþi oane cu teroriºti sinucigaºi. Inamicul este mult mai aproape de noi decât ne imaginãm ce i mai mulþi. Asemeni unui cal troian, el se infiltreazã în chiar natura noastrã, devine o parte din noi cu fiecare obicei nesãnãtos pe care îl cultivãm (sau care este cultivat în noi, în mod insidios - zilnic, moment de moment - prin reclamele de publicitate, la TV, radio, în ziare, pe strãzi, n.n).

Vreþi sã fiu mai explicit? Ei bine, iatã cei mai de temut teroriºti pe care îi ocrotim ad a ca pe copiii noºtri: fumatul, consumul de bãuturi alcoolice ºi droguri, sedentarismu l, consumul de alimente bogate în colesterol ºi grãsimi animale, stresul, emoþiile negat ive ºi mulþi, mulþi alþii asemenea lor. Rezultatul? Aproape 500 de victime rãpuse zilnic în ra noastrã de bolile cardiovasculare (deºi 50-80% ar putea fi prevenite), peste 100 de români uciºi zilnic de diferite forme de cancer (în condiþiile în care cel puþin 75% din

oficialii nordici nu ºi-au exprimat intenþia de a formula reco mandãri mai severe pentru a determina consumatorii sã-ºi schimbe obiceiurile alimentar e. Obezitatea. cartofii prãjiþi).5 g.) recomandã limitarea consumu rilamidã la un microgram pe zi. acrilamida. am ajuns sã ne identificãm cu ei atât de mult. Aceastã situaþie duce la presiuni ale marilor r eþele de comercializare (care finanþeazã oameni politici ºi curente de opinie care sã le p . Sexualitate Alimentele cancerigene Autoritãþile suedeze considerã concen-traþiile de substanþe toxice aflate în alimente care ot provoca maladii grave sunt suficient de alarmante pentru a convoca o conferinþã d e presã. în lume. Alimente cancerigene. au explicat în cadrul unei conferinþe de presã extraordinare oam enii de ºtiinþã de la Universitatea din Stockholm ºi de la Administraþia Naþionalã pentru A entaþie din Suedia. dr. Succes! Pâinea noastrã cea de toate zilele Alimentele de bazã: cancerigene Pâinea albã. Alegeþi chiar de astãzi sã e pe rând. diferitele produse din cartofi (chips-urile. încât ne este teamã sã-i pedepsim. Mai degrabã mi se pare cã aceºti teroriºti au devenit o parte noi. Margareta Toernqvist a precizat cã echipa sa de cercetãtori a detectat un nivel de un microgram de acrilamidã în 0. care este folositã în doze infinitezimale în tratarea apei potabile.S. Fumatul. Nu numai cã veþi trãi mai m abia atunci veþi descoperi adevãrata plãcere ºi frumuseþe a vieþii. poate . sã provoace impote paralizie sau cancer. Acestea sunt concluziile la care au ajuns cercetãtorii de la Univ ersitatea din Stockholm ºi Administraþia Naþionalã pentru Alimentaþie din Suedia.M.cazurile de cancer ar putea fi prevenite ). sã-i ilãm. precum ºi ali mentele supraprelucrate termic sunt mult mai nocive pentru sãnãtatea oamenilor decât s -a crezut pânã acum. Alcool. în urma u or studii recente. în apa potabilã. ªi asta referitor doar la primele douã cau ze de deces din România de azi De ce nu scriu ziarele despre aceastã tragedie? De ce nu suntem avertizaþi la fiecar e emisiune TV de ºtiri despre pericolul iminent care ne pândeºte? Oare pentru cã ne-am o biºnuit cu aceastã situaþie? Sau poate ne imaginãm cã de murit tot trebuie sã murim de ceva în cele din urmã? Nu cred. care au dus la descoperirea în alimentele de bazã a unui nivel ne obiºnuit de ridicat al unei substanþe cancerigene. consumã de zeci de ori mai mult decât nivelul admis: 980 de micrograme de a rilamidã pe kilogram în cazul chips-urilor. 410 la cartofii prãjiþi ºi 280 în biscuiþi! Alimentatie. toþi caii troieni din stilul dumneavoastrã de viaþã. de chips-uri ºi în 2 g. de cartofi prãjiþi. Bãuturi. În condiþiile în care Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (O. Acrilamida. Se ºtie cã în afacerile cu produsele alimentare incriminate de aceste cercetãri sunt investite sume foarte mari de bani. Nu vã lãsaþi înºelaþi de aceastã diversiune extrem de subtilã. Dr. sã afecteze sistemul nervos. fãrã a mai aºtepta publicarea rezultatelor acestor cercetãri în revistele ºtiinþif e specialitate. Totuºi. Un nive ridicat al acestei substanþe a mai fost gãsit ºi în alte alimente (bogate în glucide) fri pte. prãjite sau pregãtite la temperaturi mari. Fast Food . Toernqvist estimeazã cã fiecare perso anã. în cazul în care este consumatã în exces.

dintre re amintim pâinea. Un toxicolog din cadrul aceleiaºi instituþii a estimat cã cifra cazurilor de cancer im putabile acrilamidei (compus chimic care produce numeroase efecte nocive în corp) este cuprinsã între 200 ºi 600 pe an în Suedia! ªi englezii confirmã prezenþa sub-stanþelor cu potenþial cancerigen în unele alimente Autoritãþile sanitare britanice The Food Standards Agency (F.S. În timp. Orice aliment care conþine glucice ºi proteine ºi care suferã un tratament termic . care nu are interes sã promoveze bunele obiceiuri ci doar produsele sau producãt orii care aduc profit mai mare). despre care studiile ºtiinþifice au arãtat cã pot fi cancerigene. specialiºtii Instit tului de Cercetãri Alimentare din România avertizeazã: pâinea albã este cancerigenã! Specialiºtii nutriþioniºti români au ajuns la concluzia cã mâncarea de bazã a românilor. consumul frecvent de pâine albã accelereazã procesul îmbãtrânirii ºi al îmbolnãvirii. cercetãtorii ne îndeamnã spre mai multe le e ºi cereale ºi renunþarea pe cât posibil la cartofii prãjiþi ºi chips-uri . care au provoca t temeri la nivel mondial dezvãluind cã acrilamida este prezentã în cantitãþi semnificative alimentele bogate în hidrocarbonaþi. F. Din nefericire. membru al Academiei de ªti inþe Agricole ºi Forestiere: . Acest studiu britanic este primul care confirmã cercetãrile suedeze. Se cuno aºte de mult timp faptul cã.A. fripte .în caz l produselor alimentare coapte. prãjite. favorizând chiar apariþia cancer olon.S. iar una dintre explicaþii ar putea fi ºi schimbarea în rãu a obiceiurilor alimentare (multe obiceiuri proaste preluate de la modelele promovate de mass-media occiden talã. pâ bã. care sã includã multe fructe ºi legume. Nastasia Belc. Gheorghe Mencini copschi. Din acest motiv. Ce am putea face ca sã ne ferim de aceste pericole descoperite în ultimul timp de cãtr e cercetãtorii în domeniul medical? Deocamdatã.poate conþine acrilamida.substanþã cu potenþial cancerigen . cartofii prãjiþi.existã în alimentele bogate în hidrocarbonaþi.) au confirmat stud iul suedez care a arãtat cã o substanþã cu potenþial cancerigen se gãseºte în cantitãþi sem e în anumite alimente ce conþin hidrocarbonaþi.ermitã dezvoltarea afacerilor) la adresa autoritãþilor. F. în timpul tratamentelor termice intense ºi neprotejate (rel aþie timp-temperaturã) se formeazã compuºi de tipul melanoidinelor (de culoare brun-negr u). a explicat dr. România cunoaºte o evoluþie progresivã a cazurilor de cancer dupã anul 198 9. a confirmat faptul cã acrilamida . a recomandat oamenilor sã respecte o dietã echilibratã.A. în condiþiile în care acestea sunt pregãtite la tempe aturi înalte. La aceastã c ncluzie specialiºtii Institutului de Cercetãri Alimentare din Bucureºti au ajuns dupã ce rcetãri amãnunþite. Iatã câteva dintre concluziile acestor studii rezumate de prof. chips-urile.S. de la Institutul de Bioresurse Alimentare. dr. Pâinea albã este cancerigenã În urma analizãrii substanþele chimice adãugate artificial în alimente. Iatã de ce pâinea albã ar trebui scoasã cât mai mult posibil din consum.A. directorul Institutului de Cercetãri Alimentare. este un produs care predispune la boli grave. Un reprezentant al Administraþie i Naþionale pentru Alimentaþie a subliniat cã recomandãrile existente în acest domeniu rãmâ alabile: Mai multe legume ºi cereale ºi mai puþini cartofi prãjiþi ºi chips-uri . provocând mutaþii gen tice ºi anomalii cromozomiale în celule ºi hematii . ing.

ceea ce determinã pancreasul sã producã un nivel mai mare de insulinã pentru a dizolva zaharurile produse. Cercetãtorii au explicat cã amidonul rafinat. hemiceluloza). De fapt. consumul zilnic de pâine albã produce dezechilibre metabolice. glucide.grâul. cã pâinea albã ajunge la cump r sub forma unui produs rafinat. Chiar dacã înghiþim amidon. simplitatea produsului dezvoltã excesiv microflora de putrefacþie din intestin . mai grav. plus o parte din proteine. dar conducãtorilor. Tocmai datoritã dezechilibrului nutriþ onal. vitamine ºi enzime. Nivelul ridicat de insulinã afecteazã în mod negativ o proteinã esenþialã în procesul de creºtere ºi care este responsabilã în special de acuitate ualã ºi de starea de sãnãtate a ochilor. pentru ca astfel ºi locuitorii sã fie sãnãtoºi. recomandarea prof. datoritã obiceiurilor alimentare specifice. Grâul conþine fibre alimentare. constituit din amidon. au declarat cã aceastã determinare este clarã ºi explicã astf el faptul cã 30% dintre europeni suferã în prezent de miopie. micro ºi macroelemente calciu ºi fosfor. În pâinea albã rãmâne doar amidonul. prin complexitatea de substanþ ce le conþine. Miopia (afecþiune în cazul cãreia ochii nu mai disting clar obiectele aflate la distanþã) a devenit o boalã a ultimelor secole. în urma studiilor realizate. f avorizând apariþia obezitãþii ºi. a cancerului de colon. de la Universitatea de Stat din Colorado ºi Jennie Brand Miller de la Universitatea din Sydney. protein e. Aceastã transformare în activitatea pancreasului e te transmisã din generaþie în generaþie ºi agravatã de consumul de amidon rafinat. la procesul de prelucrare sunt eliminate di n grâu componente foarte valoroase: este îndepãrtatã tãrâþa ºi odatã cu ea complexul vitami sunt eliminate fibre alimentare (celuloza. Pâinea albã are la bazã o materie primã agroalim entarã valoroasã . S-au semnat convenþii internaþionale care îi obligã sã supravegheze ca hrana popul ei sã fie sãnãtoasã. în timp ce în alte þãri. nu le pasã de aceastã s ituaþie. care trebuie sã conserve într-un mod cât mai pe rfect materiile prime din care provine. micro ºi macroelemente. o adevãratã minune de la Dumnezeu. tubul digestiv îl t sformã în glucozã. românii sunt printre cei mai mari consumatori de pâine din Europa. Glucidele în exces nu se asimileazã dacã nu au ºi complexul vitaminic B a fost eliminat prin prelucrare odatã cu tãrâþele). este digerat foa rte repede. Aceste calitãþi ale grâului sunt eliminate însã din dorinþa de a face pâine albã. al cãrui component monomer ic este glucoza. Directorul Institutului de Cercetãri Alimentare afirmã. dr.Pâinea este un produs extrem de complex. . dar informarea oamenil ile concrete în acest domeniu sunt aproape inexistente. mâncãm o glucozã. fiind astfel un aliment perfect. Gheorghe Mencinicopschi recomandã sã fie ev itatã pâinea albã. Pâinea albã este cancerigenã Gheorghe Mencinicopschi mai spune cã a încercat sã avertizeze asupra acestui pericol d e mult timp. fiind întâlnitã cu precãdere în þãrile industrializate în care se utili limente rafinate. conþinut în special de pâinea albã. De aceea. În cazul aºa numitelor franzele albe pe c le mãnâncã masiv românii (dupã unele studii. indiferent de culoare politicã. c nsumul de pâine este mult mai redus). Pâinea albã dãuneazã vederii Un studiu realizat de o echipã mixtã americano-australianã a relevat faptul cã amidonul rafinat conþinut de pâinea albã ºi de unele produse de panificaþie a dus la apariþia unui umãr din ce în ce mai mare de cazuri de miopie în ultimii 200 de ani. a concluzionat directorul Institutului de Cercetãri Alimentare. budincile ºi alte dulciuri. care la rândul ei genereazã metaboliþi cancerigeni ce favorizeazã apariþia cancerului de colon. ce este un aliment profund dezechilibrant nutriþio-nal Dupã cum am amintit. dar preze t ºi în alte produse cum ar fi jeleurile. Loren Cordain.

frecvenþa este de o îmbolnãvire în fiecare zi (altfel s us. În momentul de faþã. peste un deceniu. Alcool. cresc riscul apariþiei cancerului de stomac ºi esofag. dr. în lume vor fi 3 milioane de cazuri de cancer digestiv. Studiul a arãtat cã mai multe tipuri de regim alimentar. Bãuturi. mai ales cel bogat în carne r oºie. a precizat echipa de cerc etãtori condusã de Mary Ward ºi Honglei Chen de la Centrul Naþional de Cercetãri privind C ancerul din Boston. Carol Stanciu. Fumatul. de-a dreptul îngrijorãtor. dintre care 2. în timp ce alþi 20 de milioane de americani au urmat regimul vegetarian în mod temporar. Conform u ondaj realizat de revista Time. s-a con statat cã pe piaþa româneascã existã anumite produse. pe locul întâi. Alimentatie. Aceºtia sunt nocivi pentru sãnãtate. faþã de situaþia din urmã ecenii.Carnea roºie produce cancer Regimurile alimentare bogate în carne roºie cresc cu 3. Un astfel de colorant este tartrazina . legume ºi cereale poate reduce riscurile apariþiei cancerului. este greu explicabil. la ora actualã în S. de vinã ar fi schimbarea obiceiurilor ali mentare ºi trecerea la alimentele de tip fast-food. Specialiºtii apreciazã cã mortalitatea provocatã de cancerul digestiv va trece. dupã cum subliniazã ºi cercetãtorii americani. da r interzis în Suedia. acceptat de legislaþia româneascã.6% riscul apariþiei cancerului de esofag ºi dubleazã ºansele de producere a cancerului de stomac. determinând deficienþe în vitamina B6 ºi zinc ºi chiar apariþia. Elveþia.E-102. Fanta Exotic. în fiecare zi un ieºean se îmbolnãveºte de cancer digestiv). Iatã cã noile descoperiri ºtiinþifice ale cercetãrilor ame-ricani explicã. Se crede cã. când se înregistrau 3-4 cazuri pe an. ºeful Clinicii de gastroenterol ogie de la Spitalul Sf.2 milioane se vor solda cu deces. o ali mentaþie bogatã în fructe. Conform unui studiu al Asociaþiei pentru Protecþia Consumatorilor din România. a declarat prof. Spiridon . între altele. se aratã într-un studi merican publicat în American Journal of Clinical Nutrition. ele au nevoie de coloranþi cât mai atrãgãtori. în Europa. pentru a fi m ai ispititoare. Îndeosebi în S. Acesta este motivul pentru care din ce în ce mai mulþi tineri a mericani îºi ºocheazã pãrinþii prin adoptarea de drastice regimuri vegetariene. Sexualitate Bãuturile zilelor noastre Atenþie la tartrazinã! Dulciurile ºi produsele rãcoritoare sunt destinate în special copiilor ºi. Prigat Orange Light. Alimente cancerigene. carnea a început sã de real pericol nu numai din cauza aditivilor ºi conservanþilor.A. care c nþin acest colorant: 1) Bãuturi rãcoritoare: Kick de portocale. în sfârºit. trãiesc peste 10 milioane de vegetarieni. La Iaºi. una uzele reale ale apariþiei cance-rului digestiv: consumul de carne. ci în primul rând din cau za hormonilor folosiþi pentru creºterea animalelor. Obezitatea. Marea Britanie ºi Olanda. În schimb. destinate în special copiilor. Se estimeazã cã.. a unor . din cauza bacteriei E-coli ºi dato ritã bolii vacii nebune . Fast Food . Mirind . în anul în curs.U.U. în timp. decesele cauzate de cancerul digestiv ocupã locul al doile a dupã cele datorate afecþiunilor cardiovasculare. de pildã.A. Fenomenul.

5 mg. cel puþin pentru produsele frecvent consumate d e copii. Într-o conferinþã de presã. Institutul de Sãnãtate Publicã din Bucureºti a recomandat populaþie sã renunþe la sucuri.! Necesitatea unei intervenþii urgente se impune pentru a nu se repeta tragica exper ienþã americanã cu aditivul E-425. Doza maximã admisã pentru consum este de 0. S-a constatat cã vitamina B6 este implicatã în metabolismul progesteronului. Recent. Acest colorant se elim inã preponderent prin bilã. ast m. Cu alte cuv inte. budinca cu gust de vanilie./kg. Acest comitet european a propus suspendarea utilizãr ii acestui aditiv în industria alimentarã. va ingera 140 mg. Comitetul permanent pentru reþeaua alimentarã ºi sãnãtatea animalã al Uniunii Europene s-a pronunþat. de aditivi toxici pent ru organismul uman. dacã un producãtor introduce în bãuturi rãcoritoare cantitatea maximã de colorant .atunci un copil de 30 de kg. 2) Dulciuri: bomboanele Ciclete cu aromã de zmeurã. În acest fel. datoritã deficitului de vitamina B6. Asociaþia pentru Protecþia Consuma-torilor din România solicitã autoritãþilor de resort int rzicerea folosirii acestui compus. în timp ce doza maximã admisã pentru o p ersoanã de 30 de kg. bomboanele Kathy Lemon.baton cu spumã ºi jeleu de lãmâie. deoarece s-a constatat cã dozele mari de tartrazinã determinã modificãri histol ogice (adicã la nivel de þesut) ireversibile ale ficatului. drajeuri de caise. care la rândul sãu are un rol important în procesarea e xcesului de estrogen. bomboanele gumate Sugus Exotic. care bea doi litri de suc. în urma decesului prin sufocare a mai multo r copii din S. rinite. Numit ºi Glucomannan. problemele cauzate de tartrazinã pot deveni extrem de grave.a. urticarie. Cea mai sãnãtoasã este apa purã ºi ceaiurile din plante! . Plãtiþi mult ºi nu aveþi ben nutriþionale./Kg. Orange. colorant. acadelele Chupa Chups./Kg./kg. pentru cã sunt pline de substanþe chimice. specialist în E -uri la Institutul de Sã Publicã. dupã decesul mai multor copii. Efecte negative asupra sãnãtãþii Acest colorant numit tartrazinã determinã o reacþie de intoleranþã la aproximativ zece oa meni dintr-o mie. ºi sã se îndrepte cãtre apa mineralã sau cãtre ceaiurile din plante: Este bine s folosiþi E-urile sintetice care se regãsesc în multe sucuri.75 mg.U. . iar în produsele alimenta re 70 mg. zmeurã sau portocale) etc. deci persoanele cu afecþiuni la nivelul vezicii biliare po t avea probleme de sãnãtate din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazinã. dupã ce aceºtia au consumat mai multe cutiuþe cu jeleuri c are conþineau E-425. este de 22. pentru o suspendare de urgenþã a comercializãrii produselor sub formã de jeleu ce conþin aditivu l alimentar E-425. femeile cu probleme hormonale pot sã dezvolte în timp diferite tipuri de tumori (cum ar fi de e xemplu fibroamele). pentru cã sunt produse cu coloranþi intetici. Þinând cont cã acest compus este frecvent folosit în bãuturile rãcoritoare consumate în can ate mare pe perioada verii. care se manifestã prin edeme ale buzelor. Bega .7 mg. (echivalent litru) . de exemplu. unde doza admisã este de 30 mg. purpurã ºi chiar ºoc anafilactic. etc. De curând (iulie 2002). jeleurile Kroky Mania (jeleuri Silvana. ºi Canada.A. Persoanele alergice la aspirinã sunt alergice ºi la tartrazinã. Sebastian Dumitrache. cu excepþia rahatului. Consumul produselor care conþin tartrazinã determinã deficienþe în vitamina B6 ºi zinc. cee ce declanºeazã probleme mai ales femeilor. a recomandat populaþiei sã renunþe la sucuri. E-425 este folosit în unele þãri ca agent de gel ificare în produsele alimentare.

c. Alcool. citind cãrþi ºi ziare sau ascultând muz cã acasã.Coºenilã. mâncând în fa st-food-uri decât vizionând filme la cinematografe. crescând pofta de mâncare ºi prelungin perioada de expunere a dinþilor la acþiunea toxicã a zahãrului ºi acizilor. E 321 . puternic alergen. diabetului. un colorant roºu. un conservant iritabil al tubului digestiv. Fast Food . cât ºi bãuturile pentru spor n conþinut ridicat de zahãr. Obezitatea. pe parcursul unui an. E 251 ºi E 252 .Amarant. cu 104 miliarde de dolari mai mult decât în 1970. E 225 . Andrex Barnes. pãstrare ºi comercializare) a fost completatã recen t ºi de preºedintele Asociaþiei Stomatologilor Australieni.. În ceea ce priveºte costurile acestei distracþii . Bãuturile energizante dãuneazã danturii Se considerã cã bãuturile energizante ºi cele pentru sportivi reuºesc pe termen scurt sã po oleascã setea ºi sã-i facã pe cei care le consumã sã se simtã în formã (aºa cum producãtori oate reclamele pentru aceste produse).Pe 24 iulie a. Este puternic alergen. Fumatul.Sulfit de potasiu. Consumul trebuie evitat.Benzoat de sodiu. E 120 . Consumul acestor produse ºi al bãuturilor acidulate ºi îndulcite aferente dãuneazã în mod e adulþilor ºi copiilor. Creºte colesterolul. cu conþinut scãzut de alcool. Sexualitate Fast-food-urile omoarã America Locuitorii din Statele Unite petrec mai mult timp. folosit la sucuri. un colorant galben de sintezã. Alimente cancerigene. antioxidant regãsit în margarine.înlocuitori ai unor gusturi ºi arome naturale . bolilor de inimã ºi neori chiar a infectãrii cu bacteria E-coli.Ortofosfaþi de sodiu ºi derivaþi ai acestora. regãs iþi în special în mezeluri.pe care acestea le conþin p entru a scãdea costurile de producþie. Bãuturi. Încetineºte procesul digestiv. Alimentatie. acizi ºi cofeinã. Pot provoca moartea.Nitratul de sodiu ºi cel de potasiu sunt conservanþi cancerigeni. consumatorii fiind lãsaþi sã afle singuri.). directorul Direcþiei de Sãnãtate Preventivã Gheorghe Mencinicopschi a publicat o listã a E-urilor (aditivi alimentari folosiþi în industria a limentarã) care sunt periculoºi pentru sãnãtatea umanã: E 102 . mai ale s de copii. fiind una din cauzele obezitãþii.BHT. colorant roºu. E 339 . adicã reþeta perfectã pentru dizolvarea rile bogate în cofeinã stimuleazã sucurile gastrice.Tartrazinã. despre acest aspect reclamele n u spun nimic. E 123 .. Cancerigen. Potrivit unui studiu efectuat în Statel .. americanii au cheltuit anul t ut mai mult de 110 miliarde de dolari pe burgers ºi pui prãjit adicã. E 211 . însã consumul acestor bãuturi genereazã pe termen mai lung efecte negative pentru sãnãtate (din pãcate. alergen ºi cancerigen. Lista efectelor nedorite pe care le au aceste bãuturi rãcoritoare (de fapt anumite s ubstanþe . care a spus cã aºa-numitele bãuturi soft .

ºi cancerul. evidenþa aratã cã simplul fapt de gras scade speranþa de viaþã.A. Pas cu pas. doctorii americani au tras ºi ei un semnal de alar mã. reprezintã totuºi un factor principal al îmboln i. din cauza timpulu i îdelungat petrecut în faþa calculatorului ºi a televizorului ºi. în aceastã þarã (Statele Unite ale Americii) mor anual 300. Sexualitate Obezitatea . ori de unul din cele douã tipuri de diabet. e de pãrere un medic din Statele Unite. Fumatul. Alimente cancerigene. Alimentatie. A eiaºi medici spun cã produsele fast-food . iar doctorii au început sã se preocupe d e posibilitatea tratãrii obezitãþii ca o boalã propriu-zisã. organizatã su auspiciile Oficiului Naþional de Audit din Marea Britanie. deºi nu sunt singura cauzã a obezitãþii. dar sigurã.I. nu în ultimul rând. Costul tratãrii acestei boli.boala occidentului Fãrã sã mai luãm în calcul S. cancer de colon ºi cancer ovarian. în ciuda repetatelor avertizãri ass-media.ce constau în principal din burgeri ºi prãjeli . An de an. obezitatea omoarã. dupã ce la începutul lunii ianuarie oficiali din partea guvernului britanic atrãseserã atenþia asupra importanþei ºi gravitãþii problemei. ori d e boli de inimã. oamenii care suferã de obezitate sau care sunt deasupra gr eutãþii normale suferind. O conferinþã de douã zile. anual. problema intrã în dezbaterile publice. direct ºi indirect. care la o privire mai atentã este de fapt re zultatul unei conjuncturi sociale ºi economice ce supune omul modern la multiple t ensiuni psihice care îl limiteazã ºi care treptat ajung sã deþinã controlul asupra proprie sale vieþi. în gene-ral. Bãuturi. Majoritatea copii lor devin obezi din cauza lipsei de activitate ºi exerciþiu fizic.e Unite. Obezitatea. ajunge în orice þarã capitalistã la fabul asa sumã de 4 miliarde de dolari. iar dacã copiii sunt astfel crescuþi ei se vor îngrãºa de mici ºi vor avea de lupt toatã viaþa cu efectele nedorite ale obezitãþii . din za mâncãrii de tip fast-food . numãr triplat faþã de cel de acum 0 de ani. societatea occi-dentalã de azi este grav ameninþatã de o boalã mult mai tragicã. ºi care ar putea deveni cea mai mare preocupare a medicinei în noul mileniu: obezitatea. unul din cinci brit ci ºi 13% dintre copiii lor se îndreaptã spre obezitate. Viaþa de familie deficitarã este una din cauzele acestei probleme. douã din bolile care decimeazã populaþia g . În aceste condiþii este nevoie de preparar pidã a mâncãrii. În acelaºi timp.000 de oameni din c auza obezitãþii. Alcool. Unii medici din SUA considerã faptul cã fast-food-ul câºtigã teren în ºcoli drept un lucru re ar trebui sã-i îngrijoreze pe americani deoarece obiceiurile culinare se formeazã în t inereþe. Astfel. spunând cã 60% din populaþia SUA este grasã sau obezã. «Moarte lentã». Fast Food . Lupta contra obezitãþii de abia a început. fiind frecvent expuºi ºi la atacuri le cerebrale. o boalã ce necesitã tratamente dicale susþinute. De cealaltã parte a Atlanticului. ºi va fi o luptã greu de dus. Guvernele din toatã lumea au început campanii de instruire a populaþiei în privinþa obiceiurilor culinare ºi pentru combaterea vieþii sedentare pe care suntem toþi nevoiþi sã o ducem. a fost dedicatã acestui subiect. puþine familii reuºesc sã impunã ore fixe nþii fiind nevoiþi sã lucreze pânã seara târziu.000 de oameni în fiecare an. ce ucid e 300. de folosirea produselor semipreparate cu conþinut ridicat de grãsimi ºi co .D.

americanii cheltuiesc mai mult pentru slãbit decât pentru cinema. societatea d e azi oferind puþine alternative pentru o viaþã sãnãtoasã. . Astfel.a doua etapã. obezitatea este rezultatul inconºtienþei ºi a ignoranþei oamenilor zilelor noastre. americanii nu înceteazã sã se îngraºe: 6l% din ei sunt suprapondera (faþã de 46%. urmãrind sã surprindã întreg contextul problemei: . Fast Food Nation . ateriosclerozã ºi atacuri cardiace p e care le provoacã. Pentru SUA. statele americane au obþinut.ultima etapã (din pãcate. condiþiile pentru proliferarea obezitãþii sunt îndeplinite. Potrivit unui best-seller publicat anul trecut de cãtre Eric Schlosser. în mare parte din cauza faptul i cã oamenii sunt «prizonierii» unor obiceiuri pe care le dicteazã societatea ºi mediul.omisiuni de avertismente pe etichete Este vorba de incriminarea unor inscripþii incomplete sau eronate privind conþinutul . Dupã combaterea tutunului. de la cele mai importante fabrici producãtoare de þigãri. constã în acuzarea întreprinderilor cã fac declaraþii false p tichete . încã îndepãrtatã) va fi atacarea industriei fast-food în ansamb entru a da socotealã de toate cazurile de diabet. video ºi muzicã la un loc. Acest avocat american. industriile de ambalaje ºi de publicitate pot într-adev sã fie fãcute responsabile de aceastã problemã? Cum se poate dovedi cã un atac de cord al domnului X a fost provocat de o orgie de h amburgeri sau de o supradozã dintr-un alt aliment? Abordarea lui Banzhav este gradua lã. Deºi sfaturile în domeniu au invadat revistele de profil. presã. el a gãsit o nouã cauzã dreaptã: combaterea publicã vehementã a oduselor alimentare care determinã apariþia obezitãþii. în anii 196o. obezitatea reprezintã o facturã medica 117 miliarde de dolari pe an. ºi nu numai. . Industria fast-food-ului american tremurã deja cãci avocatul John Banzhav se întoarce. deoarece majoritatea indivizilor sunt vi ctimele forþelor sociale ºi economice. Aºteptând ca aceastã acþiune sã devinã realistã. datoritã acþiunilor îndrãzneþe ale acestui avocat. mai dificilã. sute de milioane de dolari pent ru a compensa costurile medicale ale fumatului. la sfârºitul anilor 70). aflate pe ambalajele produselor. acest produs conþine o cantitate de grãsimi mai mare decât cea pe care o fiinþã anã ar trebui sã o consume într-o sãptãmânã! . N u ar fi corect sã descriem obezitatea ca rezultatul vieþii particulare a unui singur individ sau a iresponsabilitãþii acestuia. cele mai multe acuzând prezenþa grãsimilor ascunse printre i ngrediente. rezultatele med iatizãrii problemelor legate de obezitate întârzie sã aparã. cãrþi. a fost primul care a acþionat în judecatã industria tutunului. foarte cu noscut peste Atlantic. John Banzhav pregãteºt . Aceasta este baza de plecare pentru toate pro cesele actualmente în curs. Obezitatea este o consecinþã directã a faptului cã s cietatea ne interzice (indirect) controlul asupra timpului ºi cã producãtorilor li se permite vânzarea agresivã a produselor alimentare nesãnãtoase. noteazã cotidianul The Independent. John Banzhav revine în scenã cu un nou obiectiv: combaterea industriei fast-fo od-urilor. din cauza consecinþelor nefaste ale tabagismului. Însã. Astãzi. se întreabã ziarul brit ducãtorii de alimente care îngraºã.a treia etapã constã în reproºarea omisiunii unor avertismente privitoare la riscurile sanitare. Atunci. Într-adevãr. Mâncarea dãuneazã grav sãnãtãþii Probabil nu va trece mult timp pânã ce pe unele produse alimentare va fi inscripþionat : Atenþie.servanþi. Pe scurt.

În privinþa hranei. Obezitatea. Trei sferturi din cei abordaþi într-un sondaj de opinie realizat în Germania au c onfirmat cã nu cunosc cum ar trebui sã se hrãneascã într-un mod sãnãtos. Sexualitate FUMATUL Mulþi vor pieri pentru cã se vor intoxica cu fumul frunzelor otrãvi-toare . Din pãcate. Alimentatie. Ca ºi în campania împotriva tutunului. peste 60% din români mor din cauza arteriosclerozei.. Fast Food . ideea este cã procesele eficace trezesc opinia publicã. XII-IV î. cum ar fi aceea cã graºii îºi vor rezolva problemele atunci cân ietatea îi va accepta ca normali . Din cele 2. Puþini ºtiu însã cã în spatele acestor miºcãri sunt tot interesele marilor companii de prod ip fast-food care nu fac altceva decât sã manipuleze oamenii aflaþi într-o stare confuzã c reându-le speranþe deºarte. graºii cer guv ernului ºi industrialilor sã facã schimbãri. germanii pun plãcerea înaintea sãnãtãþii .. Argumentul principal al celor care susþin industria fast-food-ului este lãsare a consumatorilor sã mãnânce ce vor. sec. atunci când multe dintre persoanele obeze îºi vor da seama de acest lucru.cca. datoritã ignor nþei lor (cap. Fumatul. iar în lume.ii similare celor folosite în campania împotriva tutunului ce urmãreºte sã solocite foruri lor de stat creºterea impozitelor pentru industria fast-food-ului.. Alcool.chiar de l a obezi! O miºcare numitã «Fat power» (Puterea graºilor) se dezvoltã pe zi ce trece.potrivit unui sondaj realiza solicitarea revistei farmaceutice de specialitate Apotheken Umschau. Mai bine sã fie mâncarea gustoasã decât sãnãtoasã Se pare cã un rol important în problema obezitãþii îl joacã lipsa unor cunoºtinþe necesare niu. ºi determinã pe conducã orii marilor concerne industriale sã-ºi schimbe compor-tamentul. bazatã în principal pe conservanþi ºi alþi tivi sintetici) sau accidente vasculare cerebrale. prin infarcte cardiac e (toate provocate de o alimentaþie neadecvatã. Piaþa de hamburgeri a pãtruns în ºcoli ºi chiar în spitale! Cea mai mare rezistenþã la campania anti-obezitate provine. Alimente cancerigene. s-ar putea sã fie cam târziu. Aceasta afirmã ice tentativã de slãbire a graºilor duce la discriminare. noteazã The Indepen dent... 69% au declarat cã singurul criteriu de a alege un pr odus alimentar este gustul. existã mari interese de a opri campania anti-obezitate. Dar aceastã libertate este într-adevãr realã? În Americ lþirea producãtorilor de fast-food a redus diversitatea alimentarã. care îºi atrag clie nþii în primul rând prin preþuri scãzute. Bineînþeles. fiecare al doilea individ din rasa albã moare din cauza arteriosclerozei.H) Poate cea mai evidentã patã neagrã pe obrazul umanitãþii.. Printre altele. Bãuturi. 40 din Linga Purana . PARADOXAL. mijloacele de tr ansport în comun ºi maºinile sã se adapteze gabaritului lor. În România. 575 de persoane chestionate. diabet sau cancer. . mult prea pasivã. Banzhav nu pretinde cã strategiile sale vor putea sã rezolve în totalitate problema obezitãþii.. Modificãrile la nivel social pe care aceste miºcãri pr bezitate le cer nu vor reduce însã numãrul cazurilor de infarct. pentru ca restaurantele. indiciul cel mai semnificativ al ..

companiile st rãine producãtoare de þigarete pentru România au trecut la ofensivã stabilind ieftinirea unor mãrci pentru a nu-ºi pierde clienþii. epoca maximei decãderi a fiinþei umane. alterând procesele de învãþare ºi memorare Conform unui studiu dat publicitãþii în cotidianul francez Liberation.A. când tut nul este cunoscut ca fiind nociv ºi profund dãunãtor pentru sãnãtatea omului? Ce diferenþã stã între tutun ºi drogurile interzise. Lucky Strike. Douã companii strãine de tutun au decis ieftini rea þigãrilor lor cu 30%.: Fumatul dãuneazã grav sãnãtãþii . în urma studiului efectuat pe ºobolani. S. incendiile. însã. superluminoase. etc. proba cea mai clar faptului cã trãim în Kali Yuga. când atât acestea cât ºi tutunul omoarã oamenii. Reacþia persoanelor responsabile nu s-a lãsat aºteptatã: prof. au fost descope ite ºi efectele pe termen lung ale acestei mult incriminate substanþe conþinute de tut un. în cazul tutunului)? Nu este aceasta o mostrã eviden tã a criminalei indiferenþe a autoritãþilor. Acum.N.E. mai ieftine cu pânã la 30% În faþa ofensivei relativ timide a factorilor de decizie (interzicerea fumatului în lo curile publice. Dar sfidarea cea mare vine în finalul reclamei când apare scris: Cf. chipurile. Nicotina prãjeºte neuronii. la de eficient (deºi poate mai lent. Cu forþa financiarã pe care o au ele vor sã as neze România. nicotina ar put ea reduce (sau inhiba) producerea neuronilor. org anizatorul campaniei Lasã-te de fumat este de pãrere cã: Ceea ce fac aceste companii int rnaþionale este de o neruºinare fãrã limite. am fi avertiza oficial de forurile de rãspundere europene (Consiliul European ºi Comisia Europeanã) cã fumatul ar fi periculos pentru sãnãtate.D. Tutunul ucide în fiecare an mai mulþi oameni decât reuºesc sã o facã accidentele rutiere.S. În România: þigãrile de lux. compar v cu þãrile avansate. C.E. 14 î -unul etc. E.gravei stãri de ignoranþã ºi prostie crasã în care aceasta se complace. în cadrul Institutulu i Naþional pentru Sãnãtate ºi Cercetare Medicalã din Franþa (I.I. ºi mai ales a stupizeniei în care umanitatea s complace cu desãvârºire? Iatã câteva cifre (publicate de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii): în fiecare an se fumeazã miliarde de þigãri. Dir. celelalte droguri . o Românie care deja are 40% din populaþie care fumeazã. Adicã. Pall Mall ºi Hollywood. este: de ce se mai comercializeazã þigãri. ce anu nþã avantajele incredibile oferite de ultimele mãrci de þigãri: filtrele performante. Radu Negoescu.M. Estimãrile aratã cã. Efectele stimulatoare de moment ale nicotinei asupra creierului fuseserã de multã vr eme demonstrate. procent într-o conti nuã ºi alarmantã creºtere. iar din 20 mai British American Tabacco a luat aceeaºi decizie pentru mãrcile Kent . în 1994 procentul fumãtorilor era de doar 28% ºi ne m sub media europeanã. 89/466 C. este fumatul. ºi crimele la un loc. Prima întrebare. . tutunul va cauza aproximativ 10 milioane de decese pe an. dr. a motivat conducerea companiei. dacã actualele tendinþe persistã. Din 17 mai 2002. Am ajuns la concluzia cã þigãrile Marlboro trebuie sã fie mai accesibile consumatorilor a dulþi din România . În fiecare an au loc în lume peste 3 milioane de decese datorate tut unului.E. ªi aºa þigãrile erau ºi sunt ºi acum cele mai ieftine la noi. de bun-simþ elementar. Philip Morris a scãzut preþul þigãrilor Marlbor .R. restricþii la publicitate în presa scrisã ºi audio-video)..). De exemplu. Zilnic în drumurile noastre ne întâlnim cu anunþuri ultraspaþioase.

toþi marii fumãtori testaþi. În ceea ce priveºte fumatul zilnic. au precizat cercetãtorii respectivi. ma fumãtori suferã o alterare a mecanismelor cerebrale ale învãþãrii ºi memorãrii. Statistici Un studiu realizat recent în România a relevat cã 39% dintre femei sunt fumãtoare (în timp ce în 1989 procentul era doar de11%). bãrbaþii fumeazã de trei o i mai mult decât femeile. alãturi de vârstã. studiul Institutului Naþional de Statisticã evidenþiazã faptul cã un sfert din populaþia þãrii noastre de peste 15 ani fumeazã zilnic. conform Centrului Naþional de Statisticã Medicalã. aterosclerozã. Profesorul universitar dr. se diminueazã tot mai mult procesul de producere neuronalã. care fumau zilnic peste 20 de þi garete.proporþional cu greutatea lor . În Bucureºti. conform studiului realizat de echipa dr. dar n umai 54% dintre ei s-au apreciat ca fumãtori activi. ci. a reieºi cã în acest an -2001. Voichiþa Mogoº. nu aveau m odificãri ale concentraþiei grãsimilor în sânge. Peste 72% din bãrbaþi au declarat cã fumeazã. iar peste jumãtate din bãrbaþii fumãtori au cãzut pradã acestui viciu de la vârste cuprinse între 15 ani. În România. conchide ziarul parizian.fumau 49% dintre bãrbaþi ºi 36% dintre femei! Ponderea cea mai mare de fumãtori zilnici este la grupa de vârstã 25-54 ani. în speþã þigara). care erau psihog eni. ea fiind o cauzã majorã de impotenþã la bãrbaþi ºi inducând menopauza precoce la femei. Dozele de nicotinã administrate ºobolanilor sunt apropiate . ar fi trebuit sã reacþioneze pozitiv deoarece sistemul anatomic ºi funcþional era b ine pus la punct. inervaþia localã ºi un fa r catalizator. Florin Mihãlþan. Fumatul ºi disfuncþiile erectile Un studiu efectuat la Clinica de Endocrinologie a Spitalului Universitar Sfântul Sp iridon din Iaºi demonstreazã cã tutunul scade fertilitatea ºi calitãþile fecundante ale sp ei. Am constatat cã subiecþii tineri. o enzimã care la nivelul vaselor peniene care duce la formarea prin cipalului mediator al erecþiei . numai cã nicotina ar reduce producerea de neuroni. Mai concret . declanºând erecþia ori de câte ori este posibil. în 2001 fumau 36% din români (faþã de în 1989).Nu de ii ce . modificarea grãsimi . demon streazã prin acest studiu cã fumatul conduce la impotenþã deopotrivã în rândul bãrbaþilor t vârstnici. Acesta este un test extrem de utilizat. Concluzia acestui studiu este cã fumatul eprezintã un factor de risc esenþial. mai rãu. Acest fa la ipoteza cã un consum de duratã a nicotinei are efecte nocive asupra creierului Cercetãrile au fost realizate pe o porþiune a creierului în care neuronii sunt produºi p e parcursul întregii vieþi a rozãtoarelor de laborator. În urmã cu un an am fãcut un studiu amãnunþit pe 450 de subiecþi a cãror performanþã erect testatã cu ajutorul injectãrii de papaverinã. care conduce la dilataþia reflexã a vaselor din corpii cavernoºi ai penisului. endocrinolog specialist în sexologie. Iatã ce declarã aceasta: Fumatul afecteazã trei elemente esenþiale: vascularizaþia localã. S-a observat cã.monoxidul de azot. au rãspuns ca ºi cum vascularizaþia localã a lor ar fi fost afectatã. Concentraþia acestei enzime (car e are un efect similar pastilei de Viagra) este net scãzutã datoritã fumatului. Descoperi rea e de naturã sã-i descurajeze definitiv pe fumãtori.de cele absorbite de fumãtori. deºi erau tin ri ºi nu aveau alþi factori de risc: nu erau hipertensivi sau diabetici. Ei bine. odatã cu creºterea dozei de nicotinã. se pare cã în situaþia sevraj (stare ce urmeazã abandonãrii consumului drogului respectiv.

Beneficiile tutunului 11% din persoanele care fumeazã fac cancer. dar adesea fumãtorii fac cancere de gât. de la Universitatea naþionalã Australianã. Wayne Smith. dependenþii de tutun din aceastã þarã ar fi caracterizaþi de o stare de anxietate. Riscul de autism creºte în cazul copiilor nãscuþi de mame fumãtoare. Cristian Didilescu. spre deosebire de nefumãtori. Fumatul nu conduce doar la instalarea cancerului la plãmâni (deºi în acest caz fumãtorii sunt de 20 de ori mai expuºi decât nefum i: din zece cazuri de cancer la plãmâni depistate. care citeazã un ziar de specialitate din Suedia. stomac. Fumatul afecteazã anual 430. pancreas. director general adjunct al Laboratorului de Ana-tom . În aceeaºi categorie de vârstã. diabetul zaharat. prin complicaþiile sale. în ciuda faptului cã unii se aflã în floarea vârstei. insomnie. riscul de a suferi de degenerare macularã datoratã vârstei este de douã pânã la cinci ori mai mare decâ cazul nefumãtorilor. deoarece fu atul opreºte furnizarea de sânge de la mamã cãtre fãt ºi astfel nicotina ar putea bloca cir ulaþia spre ºi de la creierul acestuia. Cercetãtorii au fãcut referire la unele studii efect uate în Australia.000 de americani. peste patru din zece fumãtori înrãiþi . Statele Unite ºi Europa care aratã cã. ma puþin bolnãvicioºi. care pun cã sunt nervoºi. dr. dorm mai bine. Fumãtorii francezi. în cazul fumãtorilor. autoarea studiului francez efectuat pe un eºantion d e 5200 persoane în vârstã de peste 15 ani ºi publicat în ultimul buletin al institutului f rancez menþionat. anunþã ziarul Canberra Times. Fumatul ºi pierderea vederii Fumatul este o cauzã principalã a orbirii . Cercetãtorii de Universitatea Naþionalã Austra-lianã ºi de la Universitatea din Sydney estimeazã cã 20% din toate cazurile de orbire înregistrate în rândul australienilor care au vârsta de peste 50 de ani se datoreazã fumatului. þigara omoarã anual ma i multe femei decât cancerul mamar. Cei care combinã fumatul cu consumul de alcool pot ajunge la grave disfuncþii sexual e. adicã de trei ori mai mult decât numãrul d e pasageri ai unui Boeing care s-ar prãbuºi în fiecare zi. f icat ºi chiar leucemie. sunt mai înclinaþi sã facã miºcare ºi mai atenþi la cee oteazã o ediþie recentã a cotidianului parizian Liberation. anume la dispariþia potenþei. în pragul crizei de nervi Potrivit unui studiu recent al Institutului Naþional Francez de Statisticã ºi Studii E conomice (INSEE). de esofag. Cercetãtorii au comparat cazul a 400 de copii autiºti cu 2000 de copii sãnãtoºi nãscuþi în perioadã. o treime dintre nefumãtorii din grupa de vârstã 15-45 de ani declarã cã rea sãnãtãþii lor este foarte bunã. de o activitate fizicã redusã ºi o mai mic ocupare în privinþa alimentaþiei. 15% din rata mortalitãþii în Fra este determinat de tabagism. Aceasta a fost dovada cã fumatul reprezintã cauza acestei a fecþiuni. col uterin. faþã de aproximativ un sfert dintre fumãtorii din acela de vârstã . Studiul a fost publicat în ziarul Daily Mirror . Dr. în nouã cazuri este vorba de fumãtori). Indirect. afir of. Fumatul poate duce la autism Femeile care fumeazã în timp ce sunt însãrcinate se expun riscului ca bebeluºii lor sã prez nte autism în proporþie de 40%. Potrivit lui Christel Aliaga. diferenþa de stres dintre dependenþii de tutun ºi cei care nu au aces t viciu fiind deosebit de pregnantã la bãrbaþi. ºi a fost realizat de Karolinska In stitute din Stockholm.în sânge. care sunt mai liniºtiþi. propune ca pe pachetele de þigãri sã se scrie avertismentul: Fumatul este cauza principalã a orb irii dumneavoastrã . rezistenþã scãzutã la boli.

Bãuturi. Într-o sãptãmânã simþul gustului ºi al mirosului se amelioreazã. Fumatul pasiv reduce inteligenþa copiilor Copiii care stau pe lângã fumãtori întâmpinã probleme de citire ºi greutãþi la scris. Alimentatie. Primul protocol francmasonic) Doar luxemburghezii ne întrec: românii sunt în topul celor mai aprigi consumatori de alcool din Europa Românii ocupã locul al doilea în topul celor mai mari consumatori de alcool din Europa . Într-un an se reduce la jumãtate riscul bolilor de inimã. Rezultatele obþinute au condus foarte clar la co ncluzia cã fumatul pasiv este una din cele mai grave probleme sociale.ie Patologicã al Institutului de Pne-umologie Marius Nasta din Bucureºti. Alimente cancerigene.399 de tineri între 6 ºi 16 ani. Obezitatea. la care. În 3-9 sãptãmâni dispar problemele de respiraþie. Beneficiile imediate ale renunþãrii la fumat În 8 ore din momentul în care s-a renunþat la þigarã oxigenarea sângelui revine la normal º ep sã fie diminuate riscurile de infarct miocardic. Alcool. Închipuiþi-vã dobitoacele acelea umane îm de alcool. citat de cotidianul The Irish Times (ediþia din 30 martie 2002). . Fumatul. fiind întrecuþi doar de locuitorii statului Luxemburg. principala su rsã de inspiraþie folositã de marile agenþii de publicitate pentru pregãtirea campaniilor de vânzãri). Dacã fumeazã chiar mai puþin de un pachet de þigãri pe zi. cãrora li se dã dreptul de a bea fãrã mãsurã (Protocoalele Înþelepþilor Sionului. au luat ºi probe de nicotinã din sânge. Fast Food . În 15 ani probabilitatea de infarct o egaleazã pe cea la care e supus un nefumãtor con vins. Sexualitate ALCOOL Popoarele creºtine sunt îndobitocite de bãuturã. coeficientul de inteligenþã al copilu ui sãu scade cu cel puþin douã puncte. În 24 de ore monoxidul de carbon este eliminat din corp. În 48 de ore nicotina nu mai este detectabilã în sânge. În 10 ani acelaºi lucru se petrece cu posibilitatea de a face cancer la plãmâni. La Centrul Medical din Ohio s-a fãcut un studiu p e 4. pe lângã testele de inteligenþã ºi de citire. aratã studiul World Drink Tren ds 2002 (realizat pe baza statisticilor provenite din 100 de state.

elaboratã în 2002. în timp c la capitolul bãutorilor de bere. pe cap de român se consumã . justificã acest consum enorm prin faptul cã alco l este produsul preferat al oamenilor pentru diminuarea stresului sau pentru rel axare la sfârºitul zilei! Românii ºi slovacii beau foarte multã bere ºi votcã România ºi Slovacia sunt singurele þãri din Europa Centralã ºi de Est care au înregistrat î l 2001 o creºtere semnificativã a consumului de bere ºi votcã. 70 pânã la 80% din totalul cancer r de care suferã la ora actualã populaþia planetei ar putea fi prevenite. peste 60% din decesele survenite la oamenii cu vârste cuprinse între 20-25 ani se datoreazã direct sau indirect alcoolului. Slovaciei ºi Poloniei. în ceea ce priveºt de viaþã al românilor. iar în Romania în v aloare de 300 milioane de dolari.Potrivit raportului pentru anul 2002 privind tendinþele din domeniul consumului ge neral de bãuturi pe bazã de alcool. În Rusia. Deasupra României. fiind pre conizat sã creascã la 13. Bãuturi. Potrivit unui studiu efectuat la cererea unor renumiþi producãtori de bere. iar sâmbãta au loc 80% din crimele comise în urma consumului exagerat de alc ool. În U. cei mai mulþi dintre aceºti împãtimiþi a alcoolului mor în stare de beþie. cu un consum de 15 3 de litri pe cap de locuitor pe an. 50% din cancerele de colon ar dispãrea dacã s-ar renunþa la excesele alimentare de grãsi mi ºi alimente iritante. Poate ºi din aceste cauze populaþia rusã are cea mai scãzutã speranþã de viaþã din Eur rata medie de viaþã a ruºilor nedepãºind 57 de ani! PERSPECTIVE Dacã oamenii ar fi dispuºi sã adopte câteva modificãri simple. se aflã Rusia ºi Finlanda. în România. Statistici îngrijorãtoare În Strategia de Dezvoltare a României . Un sondaj de opinie realizat de compania brita nicã Datamonitor. urmatã de Irlanda de Nord. dar statisticile nu iau în calcul consumul votcii contrafãcute. 56% dintre români consumã alcool. 40% dintre ruºi sunt alcoolici inveter aþi. Cele mai multe cazuri de deces se înregistreazã în ziua de luni. Alimente cancerigene. renunþând la consumul de carne ºi alcool. Alcool. Obezitatea. Alimentatie.oficial de litri de votcã. Sexualitate . s-a consumat alcool în valoare de 135 de miliarde de dolari. se aratã cã. Fast Food . buzelor. chiar dezastruoasã.2 milioane în anul 2004 ºi la aproape 14. esofagului. situaþia alcoolismului este astãzi ºi mai dramaticã. În plus. În ceea ce priveºte consumul de votcã. 37% consumã ocazio . În medie. de bun simþ. în Român ia. limb ii ar putea fi evitate prin simpla renunþare la fumat. Aproape 90% din cancerele de la nivelul plãmânilor. în ºapte þãri europene. Republica Cehã ocupã locul fruntaº. în dauna consumului vinuril or. Fumatul. un român be a sãptãmânal 11. în alimentaþia l lor de viaþã.5 milioane în anul 2008.E. dintre aceºtia. România este urmatã de Portugalia ºi Irlanda. consumul de bere a fost de 12.1 litri de alcool sub formã de tãrie . gâtului.4 milioane de hectolitri în anul 2000. Dupã cum precizeazã într-un studiu publicat în The Times. car e este bãutã în cantitãþi industriale de români. pitolul consumului de votcã. restul de 19% fiind reprezentat de bãutorii cronici de alcool.

A.000 de bãrbaþi. Dintre cei 1.000 de bãrbaþi ºi femei. Hamsterii. pãstrând evident proporþiile. investigaþiile demonstreazã scãderea calitãþii spermei. în România.200.300. aproximativ 25% dintre bãrbaþii de peste 35 de ani acuzã într-un anumit grad disfuncþie erectilã.U. De altfel. departe de a f i împlinitor. realizat pe baza datelor adunate din 28 de þãri pe un larg eºantion compus din 26. motiv pentru care disfuncþia sexualã este recunoscutã ca o problemã de sãnãtate publicã. iar actul amoros plictisitor sa transformat într-o problemã globalã. producþiile agricole ºi terenuril e de pãºunat. Viaþa sexualã plictisitoare este o problemã globalã Viaþa sexualã a omului modern a devenit prea monotonã. ceea ce are c onsecinþe profund negative asupra calitãþii alimentaþiei omului cotidian. este poluarea rezult dezvoltãrii industriale. susþine cã cele mai multe emei mondene se gândesc la fuziunea amoroasã ca ºi cum ar fi vorba de o banalã invitaþie l a ceai. Mai mu lt. De exemplu. Un alt fenomen îngrijorãtor este creºterea numãrului de cupluri tinere infertile. hamsterii (animale din familia rozãtoarelor)! Situaþia se înrãutãþeºte pe an ce trece ºi de vinã. Un grup de cercetãtori. Potrivit aceluiaºi studiu. printre cele mai afectate. relaxant. ci ºi în alte þãri eur re care.000 de bãrbaþi care suferã de disfuncþie erectilã. spun specialiºtii. Doar 17% dintre cei care au declarat cã suf erã de o disfuncþie erectilã s-au adresat unui medic ºi numai 7% au urmat un tratament. indicã faptul cã în S.SEXUALITATE Motto: De ce femeile nu clipesc în timpul preludiului? Nu au destul timp (Banc contemporan despre actul amoros obiºnuit) Disfuncþiile sexuale afecteazã milioane de bãrbaþi Un studiu. aproximativ 30 de milioane de bã sunt afectaþi de disfuncþie sexualã (definitã ca incapacitatea de a obþine ºi/sau de a me o erecþie suficientã pentru realizarea unui act sexual satisfãcãtor ). specialiºti în psihologie ºi sociologie. pe u anul 2005 se apreciazã cã 411 milioane de bãrbaþi cu vârste cuprinse între 40 ºi 69 de an or acuza disfuncþie erectilã. bãrbaþii englezi au ajuns sã producã doar o treime din cantita tea de spermã comparativ cu cea a unui hamster. În plus. Aceeaºi situaþie dramaticã se întâlneºte nu numai în Marea Britanie. se numãrã ºi Germania. ceea ce reprezintã una dintre c uzele scãderii natalitãþii.000 de bãrbaþi care suferã de ejaculare coce. acea înseamnã cã cel puþin pentru tot atâtea femei actul amoros este frustrant. numai în Scoþia în ultimii 30 de ani fertilitatea în cazul cuplurilor umane a scãzut cu 25%. ce afecteazã calitatea apei. existã alþi 1. La nivel mondial.300. spre exemplu. mai fertili ca bãrbaþii britanici Un studiu realizat de o agenþie londonezã de protecþie a mediului aratã cã bãrbaþii britani au ajuns sã fie mai puþin fertili decât. datoritã folosirii intensive a pesticidelor ºi chimicalelor. 94% spun cã fumea sau au o maladie asociatã acestui viciu. adicã aproximativ 1. .

dependenþi de obiecte ºi tratând actul amoros ca pe o obligaþie de serviciu. angrenându-se în relaþii ocazionale. 36% dintre ele încearcã sã-ºi dea seama la ce orã se vor trezi a doua zi dimineaþa.. Potrivit ace stui sondaj.Într-un articol apãrut în publicaþia The Jurnal of Mundane Behavior experþii americani ºi b itanici care au realizat studiul au explicat cã pânã ºi pornografia specializatã este cata logatã drept plictisitoare. a reieºit cã majorit atea bãrbaþilor din aceastã þarã nu ar putea sã trãiascã fãrã telefon mobil. Experþii estimeazã cã problema este provocatã de stilul de viaþã monden ºi de faptul cã su ea obosiþi pentru a mai face dragoste . Explicaþia sociologului ce a realizat acest sondaj a fost: Pentr u cã bãrbaþii îºi petrec întreaga zi la birou. cu profesioniºti. Mai mult decât ogii au descoperit cã. Astfel aceste femei.. iar 13% din ele au în minte list a cumpãrãturilor sãptãmânale. se aratã în r-un sondaj realizat în Marea Britanie. decât imaginile lucrate . acest lu i-ar afecta psihic atât de mult încât i-ar duce chiar la impotenþã! Printre alte efecte n gative ce ar rezulta ca urmare a renunþãrii la celulare s-ar numãra dispariþia poftei de mâncare ºi instalarea depresiei. iar atunci când acesta are loc ar prefera sã desfãºoare aceastã activitate la locul de muncã sau pe plajele înv te locului de muncã. ªapte din zece dintre cei chest ionaþi au declarat cã telefonul mobil le dã o mai mare încredere în sine atunci când îl au pra lor.. se îndepãrteazã de împlinirile sufleteºti durabile ce apar doar în relaþiile de cup meiate pe iubire.. pe un eºantion de 500 de femei. furaþi de sufocan ritm de viaþã cotidian. 31% îºi fac planuri de concediu ºi 19% se gând sc la ce îmbunãtãþiri sã aducã în casã. femeile se gândesc la serviciu Deseori femeile atunci când fac dragoste sunt cu gândul în cu totul altã parte. pentru a nu pierde prea mult timp !?! Fãrã telefon mobil italienii devin impotenþi Într-un studiu realizat de o asociaþie a consumatorilor din Italia. permanent exteriorizaþi. Noutatea ºi dorinþa au fost înlocuite de rutinã ºi bãri de genul: O putem face înainte de zece seara? . creaþii artificiale ale societãþii de c nsum . dacã bãrbaþii ar fi nevoiþi sã nu mai foloseascã celularul. La studiul amintit au participat 300 de voluntari. Un specialist în sociologie a explicat cã aceastã situaþie este determinatã de distanþarea femeii contemporane de relaþiile profunde întemeiate pe iubire. Divinã. doar 3% dintre cei ievaþi au declarat cã cea mai plãcutã activitate este actul amoros. Astfel. Preferinþe Un sondaj de opinie realizat la Hong-Kong a relevat faptul cã bãrbaþii din aceastã þarã pre erã mai degrabã sã meargã la cumpãrãturi decât sã facã dragoste! Astfel. de exemplu la serviciu. Ziua orgasmului . Trebuie sã-mi scot ºi ºosetele? . în Brazilia . bazat e strict pe atracþia sexualã. În concluzie. nu mai puþin de 69% dintre femei se gândesc de obicei în altã parte atunci când fac dragoste. sa a pur ºi simplu ºi sã faci tu toatã treaba? Când fac dragoste. oameni ce s-au obiºnu it sã trãiascã la periferia propriului suflet. Sondajul a mai indicat cã atunci când fac dragoste e femei se gândesc la altcineva decât la iubitul lor. Doar 30% dintre cei intervievaþi au afirmat cã lipsa celularului nu le-ar a fecta viaþa în nici un fel. putem spune cã aceste comportamente anormale de oameni-roboþi. ei preferã sã facã dragoste acolo sau pe o p apropiere. oamenii considerând mai atractive secvenþele reale cu amator i. Se constatã cã tot mai m ulte femei sunt interesate exclusiv de sex. reflectã semnificativ gradul de alienare a omului contemporan faþã de natura sa originarã.

. una din cele mai eficiente soluþii pentru eliminarea definitivã a frustrãrilor feminine. fãrã descãrcare seminalã pentru bãrbat ºi fãrã eliminarea potenþialului creator c la femeie). realizatã de studenþii de la universitatea localã. crize conjugale ºi tragedii familiale. un orãºel din nordul Braziliei. Primarul oraºului. care se destãinui e: Aveam o iubitã foarte sexy. dar nici unul nu a recunoscut cã ar fi direct implicat în aceastã problemã. a recunoscut acesta. Jose Inaldo Franco. cei 35. situaþia a fost calificatã drept catastrofalã : numai 28% dintre femeile chestionate au orgasm de fiecare datã când fac dragoste (Apare evident cã feme ile ºi bãrbaþii din Brazilia nu cunosc efectele remarcabile ale continenþei sexuale. care în cea mai mare parte se declarã nesatisfãcute . El a mai precizat cã problema începe adesea di n cauza bãrbaþilor care nu recunosc cã suferã de ejaculare precoce sau chiar de impotenþã . Consilierii locali au estimat cã insatisfacþia sexualã a femeilor duce la accese de g elozie.O lege aprobatã în unanimitate de consilierii municipali din Esperantina. ceea ce reprezintã o problemã socialã în or aº. a stabilit o Zi municipalã a dezbaterii despre orgasm . dar nu reuºeam întotdeauna . Încercam sã prelungesc actul sexual cât mai mult. metodã ce constã în transmutarea ºi sublimarea armonioasã a energiei sexuale în cadrul actu ui amoros. dar care avea nevoie de mult timp pentru a ajunge la orgasm. a refuzat sã se pronu nþe în aceastã direcþie: Mi-e ruºine . a p vestit el.000 de locuitori ai oraºului vor fi invitaþi sã discu te despre metode de îmbunãtãþire a plãcerii sexuale. fãrã complexe. O dezbatere serioasã pe aceastã temã va contribui la fericirea unei mari pãrþi a popul au afirmat consilierii municipali. mai ales pentru femei. în fiecare zi de 9 mai. unui ziar local. Dupã o anchetã privind sexualitatea femeilor din Esperantina. Ideea Zilei orgasmului a plecat de la un fost consilier municipal. Începând din 20 02.