DICU MIHAI

UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR

BUCUREŞTI

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Prefaţă

Lucrarea intitulată: "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", reprezintă un suport de curs pentru studenţii anului IV specialitatea Drumuri din cadrul Facultăţii de Căi ferate, Drumuri şi Poduri. În mare parte, este o lucrare în stilul personal al autorului, a unor cursuri de specialitate editate în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Prezentul manual este organizat şi inspirat din programa analitică propusă de prof.dr.ing. Romanescu Constantin, precum şi din notele de curs elaborate în perioada când răspundea de această disciplină. Scopul lucrării este acela de a iniţia cunoştinţele studenţilor din anii terminali cu elemente de tehnologie, vizionate în cadrul programelor de practică tehnologică şi care vor fi completate la curs cu casete video de specialitate. Lucrarea nu are pretenţia că a prezentat întreg domeniul de tehnologie a lucrărilor de drumuri şi de aceea a fost intitulată "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", tocmai pentru a răspunde scopului menţionat.

AUTORUL

pag.2

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

CAPITOLUL 1

1.1 Tehnologia lucrărilor de drumuri

Această materie se ocupă de analiza modului de realizare a lucrărilor de terasamente şi de suprastructură a drumului. Tehnologia lucrărilor reprezintă schema logică în care se înlănţuie operaţii specializate pentru realizarea unui obiectiv. Prin ea se stabileşte ordinea prin care intră în acţiune diversele utilaje de construcţii specilizate pe tipuri de lucrări. Lanţul de utilaje de construcţii operaţionale în fronturi de lucru, poartă denumirea de sistemă de maşini. Aplicarea unei anumite tehnologii de lucru presupune o foarte bună cunoaştere a proiectelor şi a pieselor componente. Astfel, în urma analizei planului de situaţie (fig.1), a profilului longitudinal (fig.2) şi a profilelor transversale (fig.3), se studiază tabloul de calcul a volumelor de terasamente (tab.1), ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se specifică antemăsurătoarea lucrărilor. Pornind de la proiect, contructorul ce participă la o licitaţie de obţinere a unei lucrări de drumuri, îşi stabileşte modul de compensare a teresamentelor prin întocmirea diagramei LALANNE (fig.8) şi îşi completează tabloul de mişcare a pămăntului (tab.2). Analizând tabloul de mişcare a pământului funcţie de distanţele de transport şi productivitatea utilajelor care sapă precum şi cele care realizează straturile de umplutură, constructorul va întocmi schema tehnologică de lucru prin alcătuirea sistemei de maşini în varianta sa optimă. Pentru aceasta va folosi METODA MULTICRITERIALĂ PENTRU ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE, ce va face obiectul prelegerilor de curs, viitoare.

Fig. 1 - Plan de situaţie

pag.3

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 2 - Profil în lung

Fig. 3 - Profil transversal tip 1 - fundaţie; 2 - strat de bază; 3- îmbrăcăminte; 4 - strat de uzură; 5 - bordură; 6 - bandă de încărcare; 7 - trepte de înfrăţire; 8 - rigolă; 9 - parapet Tabel 1 Calculul terasamentelor Metoda distanţelor aplicabile
Distanţa medie Poziţia Nr. profil kilometrică km+m 6+850.00 25.00 2 875.00 10.00 3 885.00 12.00 Ti 1 4 897.00 11.00 10.50 115.5 0 7+007.00 4.40 5.60 17.80 1.75 3.15 22.00 242.00 3.85 42.35 11.00 6.80 1.10 74.80 12.10 12.50 137.50 2.30 25.30 0.75 8.25 17.50 5.40 4.80 94.50 84.00 21.00 367.50 1.80 31.50 1.20 21.00 dintre Suprafeţe m m
2

Volume m
3

Distanţa

profiluri

Ampriză

Taluz R

Taluz D

1

m

12.50

3.90

2.30

48.75

28.75

17.00

212.50

1.15

14.375

0.95

11.875

1.2 Organizarea lucrărilor de terasamente
pag.4

când traseul propus trebuie să conţină cât mai multe profile transversale la care suprafeţele de rambleu să fie egale cu cele de debleu. cazul în care necesarul de umplutură este mai mic decât volumul de săpătură. la ce distanţă şi cu ce utilaj se transportă. Mişcarea pământurilor pentru realizarea corpului drumului se efectuează atât în sens transversal cât şi în lungul drumului. pag. Pentru mişcarea transversală a pământului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Lucrările de terasamente sunt definite ca toalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură executate în lungul drumului. 4. restul fiind adus din alte profile din lungul drumului (fig.b).a). Această etapă de studiu. 4 . completată cu detalierea procedeelor de lucru în sectoarele de săpătură. respectiv în ce profil de umplutură se foloseşte.Mişcarea transversală a pământului Pentru a realiza o lucrare economică. prisosul fiind folosit în lungul drumului (fig. 4. Terasamentele reprezintă volume de pământ limitate de profile transversale analizate în faza de proiectare. 4. Pentru executarea lor trebuie să se ştie cum este utilizat pământulrezultat din săpături. denumită şi compensare în acelaşi profil se poate întâlni trei cazuri posibile şi anume: cazul ideal când întregul volum de pământ săpat este folosit pentru realizarea necesarului de umplutură (fig. se acţionează încă din faza de proiectare.c) Fig. reprezintă proiectul tehnologic de execuţie a terasamentelor. pentru realizarea corpului drumului. şi cele din sectoarele de umplutură precum şi cu varianta optimă de mecanizare a lucrărilor.5 . cazul în care volumul de săpătură din profil este mai mic decât necesarul de umplutură din acelaşi profil.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Depozitele de pământ suplimentar precum şi camerele de împrumut crează şi ele cheltuieli suplimentare, care trebuie să fie cât mai mici. Soluţiile cele mai economice le reprezintă depozitarea pământului lângă ampriza drumului sub formă de “CAVALIERI” (fig.5), sau depozite pe taluzul de rambleu, care duc la sporirea stabilităţii umpluturilor (fig.6).

Fig. 5 - Depozite de pământ 1 - săpătură; 2- cavalier

Fig. 6 - Depozite pe taluzuri de împlinire Pe acelaşi principiu, mai ales la traseele de drum din zonele de şes, se pot utiliza camere de împrumut din aceeaşi secţiune transversală (fig.7).

Fig.7 - Camere de împrumut Atunci când nu este posibilă aplicarea acestor soluţii tehnice, solicitarea unor terenuri la factorii de decizie locali, pentru amplasarea depozitelor de pământ sau pentru realizarea unor gropi

pag.6

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

de împrumut se face numai după întocmirea epurei LALANNE şi a momentelor de transport (fig. 8,9).

Fig.8 - Epura mişcării pământului

Figura 9 - Compensarea terasamentelor în epură Pe epură apar sectoare în cadrul cărora se realizează transportul cu acelaşi mijloc de transport. Totodată, pentru a nu avea prea multe categorii de preţuri pentru acelaşi mijloc de transport se determină o distanţă medie generală pentru toate volumele transportate. Distanţa medie de transport este media geometrică a disanţelor parţiale ale diverselor cantităţi de săpătură transportate. Această distanţă se determină făcând rapotul dintre suma momentelor de transport şi suma volumelor transportate cu un anumit mijloc de transport. Reamintim că momentul de transport este produsul dintre volumul transportat şi distanţa de transport aferentă. Din epura LALANNE se poate determina în final volumul de pământ necesar sau în prisos ce trebuie adus din groapa de împrumul sau dus în depozit. Aceste zone se găsesc la distanţa (D) de sectorul de drum în execuţie. Necesarul de autobasculante pentru transportul pământului (N) se determină din condiţia, ca utilajul de săpat-încărcat să lucreze în flux continuu. Astfel în timp ce un
pag.7

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

mijloc de transport se află la încărcat (N-1) autobasculante se găsesc pe traseu unele încărcate altele descărcate (fig. 10).

Figura 10 - Moment de transport

Tabel 2
Volume m3 Dist. între profiluri Compensări în acelaşi profil m3 Transport Profil în care se transportă Necesar umplutură, m3 Distanţă de transport, m buldozerul cu

Transport auto

Prisos săpătură, m3

de

Cantitatea, m3

Poziţia Km.

Depozit, m3

Împrumut, m3

trasport, m3

de trasport, m Moment
3

Umplutura

Cantitatea

Nr. profil

Săpătură

1

6+850.0 25.00

60.0

25.5

27.5

32.5

-

-

-

-

-

-

-

2

875.0 10.0

91.0

82.250

8.75 0

-

-

-

-

-

-

-

-

3

885.0 12.0

74.80

-

-

74.80

-

-

-

-

-

-

-

Ti 1 4

897.00 7-007.0 -

112.20 -

272.5

-

112.20 -

272.5

-

-

Ti 1

10

112.20

1122.0

Execuţia lucrărilor de terasamente Prin lucrări de terasamente înţelegem totalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură pe direcţia axului drumului în vederea realizării corpului său.

pag.8

Moment

m3

m

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 11 După cum se observă, ciclul de lucru este SĂPĂTURĂ- TRANSPORT- UMPLUTURĂ, lucrările desfăşurându-se pe operaţii specifice cu utilaje de construcţii specializate. Lucrări pregătitoare execuţiei terasamentelor [1] Lucrările de terasamente sunt precedate întotdeauna de o serie de lucrări pregătitoare pentru asigurarea unei execuţii corecte, continue şi cu productivitate sporită. Cele mai importante lucrări pregătitoare sunt: verificarea şi restabilirea traseului; defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri; doborârea arborilor şi scoaterea rădăcinilor; asanarea zonei; extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal; pichetarea profilelor transversale; amenajarea drumurilor de acces.

pag.9

cu ajutorul reperelor care au servit la întocmirea proiectului cu ocazia studiilor pe teren. pag.13. 12). punctele intermediare ale aliniamentelor lungi etc.14). bisectoarele. Defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri [1] Pentru a uşura circulaţia vehiculelor de transport şi lucrul maşinilor care execută terasamentele.).) în cazul distrugerii picheţilor în timpul execuţiei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Verificarea: restabilirea traseului [1] Pe baza planului de situaţie şi a profilului în lung se restabilesc aliniamentele şi curbele traseului proiectat. tangentele de intrare şi ieşire din curbe. aceştia se reperează lateral amprizei cu martori (fig. a gropilor de împrumut şi a depozitelor. sau prin borne de beton. Martorii se fixează pe obiective fixe aflate în apropierea traseului (socluri de clădiri. 12: Poziţia martorilor pe traseu: M 1 şi M 2 . Axa traseului astfel materializată este înscrisă într-o tabelă care se predă constructorului. înlesnind astfel şi uscarea acestor suprafeţe (fig. precum şi a drumurilor de acces. copaci mari etc. Pentru a putea reconstitui poziţia punctelor principale ale traseului (vârfurile de unghi. suprafaţa ce reprezintă ampriza drumului. Fig.martori.10 . se curăţă de arbuşti şi tufişuri.

Maşină de scos rădăcini Organizarea tehnologică a sufrafeţelor de lucru Fig. Tăietor de tufişuri Fig. Organizarea tehnologică a suprafeţelor de lucru pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 14.11 . 15. 13.

b.obiecte cu lungimi mari şi . l0 . Lungimea sectorului se stabileşte astfel încăt să rezulte un număr întreg de fâşii ( n. Pentru siguranţa acoperirii întregii suprafeţe a sectorului de lucru fâşiile se suprapun astfel încât se poate scrie relaţia: l f = le − s în care: lf le . L0 . . lăţimi reduse. În figura 16.dimensiuni sector. . .obiecte cu lungimi şi lăţimi comparabile. s t . . Ls . se prezintă schema tehnologică de deplasare a defrişatorului în fâşii s transversale cu toate elementele caracteristice unei scheme de mecanizare.suprapunerea fâşiilor de lucru.fâşia de lucru.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ar F .lăţimea de trecere a echipamentului de lucru.lăţime echipament.lăţimea reală a fâşiei.12 NUM 10.sectoare.spaţiu tehnologic. . n f ) : nf = Ls lf Norma de timp a utilajului la defrişarea mecanică se determină în funcţie de productivitatea de exploatere a acestuia cu relaţia matematică: NTU = în care: pag. lt .suprapunerea fâşiilor. .dimensiuni obiecte.dimensiuni tehnologice. Lt . Fe S0 lf si ls .000 = PE PE .este lăţimea fâşiei de lucru.

în metri.productivitatea de exploatere orară. maşina taie şi arbori mai groşi (izolaţi).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NUM este numărul de unităţi de măsură naturale (m 2 ) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă ( UM R = ha conform indicator de deviz Ts ). exprimată în m / h .lăţimea fâşiei de lucru (l f ) .Schema tehnologică de deplasare a defrişătorului în fâşii transversale Considerând două situaţii de lucru şi anume: maşina taie numai tufişuri. . . rezultă că se pot aplica două relaţii de calcul pentru productivităţi: t   103 bv KT − 1  60  2  ( m / h) P= 1 n1 respectiv: t nt   103 bv KT − 1 − 2 2 4  60 60 ⋅ 10  2  ( m / h) P2 = n1 în care: b v pag.13 . 2 Fig.viteza de deplasare în timpul lucrului în km / h . PE .16 .

17.80 − 0.17. Frunzele.b). Doborârea arborilor şi scoaterea buturugilor [1] Doborârea arborilor este o operaţie care se execută de echipele de muncitori specialişti. pentru a împiedica răsturnarea lor peste buldozer (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor KT n1 t1 n2 t2 . Materialul lemnos doborât se scoate în afara amprizei.14 . . . se coboară lama şi se împinge spre locul de depozitare (fig.timpul necesar pentru doborârea unui arbore. în minute. ramurile uscate şi toate resturile vegetale rămase în urma utilajelor se strâng cu grebla şi se depozitează în afară zonei drumului.timpul unei întoarceri la capătul sectorului. în minute.coeficient de folosire a timpului de lucru ( K T = 0. . . Arborii cu diametru mic se doboară cu ajutorul unui buldozer. pot fi scoase cu maşini speciale pentru scos rădăcini (fig. Corespunzător acestor două relaţii rezultă normele de timp următoare: NTU = 10n1 t   b ⋅ v K T − 1  60   (ore/ha) respectiv: NTU = 10n1 (ore/ha) t1 n2t 2   b ⋅ v K T − −  60 6 ⋅ 105   Rădăcinile tufişurilor şi arbuştilor. care nu au dimensiuni prea mari.densitatea arborilor groşi pe suprafaţă. în buc / ha .95) .17).a). pag. prin împingerea cu lama ridicată la maximum.numărul de treceri pe acelaşi loc ( n = 1 − 3) . se stivuieşte şi se inventariază în vederea valorificării. Când arborele a fost dezrădăcinat.

atunci îndepărtarea ei se realizează numai cu ajutorul explozivilor. apoi burează şi provoacă explozia.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.2 ori diametrul D al buturugii. Buturugile se pot extrage atât manual.. iar rădăcinile pot rămâne în pământ la ramblee de peste 2 metri înălţime nu se scot nici buturugile şi nici rădăcinile la deblee se scot obligatoriu atât buturugile. dacă au diametru mic. cât şi rădăcinile.5. Artificierul introduce în gaura de mină explozibilul. 17. 18. Extragerea buturugilor: 1-dinamită. Fig. Obişnuit. buturugile şi rădăcinile se scot ulterior.. Prin această metodă se pot scoate arbori întregi.2 metri înălţime se scot numai buturugile... Dacă buturuga este puternic ancorată în pământ prin rădăcini. excavator etc. 2. cât şi mecanizat.fitil. Doborârea arborilor Arborii de diametru mare se taie cât mai aproape de nivelul terenului. 18). dacă este necesar. buturugile se trag cu ajutorul unui cablu şi al unei maşini puternice (buldozer. Buturugile arborilor mari se scot de obicei cu ajutorul explozivilor (fig. Astfel: la ramblee mai mici de 1 metru înălţime se scot atât buturugile cât şi rădăcinile la ramblee de 1. pag. Se execută sub buturugă o gaură de mină înclinată la 450 şi cu adâncimea de 1.15 .).

Lucrările de asanare se execută din timp. Deoarece pădurile contribuie mult la apărarea drumurilor împotriva înzăpezirii şi a mediului înconjurător împotriva poluării este necesar să fie îndepărtaţi numai arborii de pe zona strict necesară. Este indicat ca doborârea arborilor şi mai ales scoaterea buturugilor să fie făcută în perioada când pământul nu este îngheţat. se vor lua măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă. cu acordul procedurilor legale de specialitate. în vederea brăzduirii sau însămânţării lor. Lemnul rezultat din scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se adună şi se depozitează în afara amprizei. Locurile mlăştinoase se asanează cu ajutorul unei reţele de şanţuri.b). 19. El este îndepărtat de pe ampriză atât la ramblee (fig.a). 19.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Buturugile arborilor mai mici (diametrul sub 30 cm) se scot introducând lama buldozerului sub buturugă şi manevrând dispozitivul de ridicare a lamei. lent. canale de evacuare şi drenuri. cât şi la deblee (fig. în general. spre a evita stagnarea şi băltirea apelor pe terenurile agricole învecinate sau alte proprietăţi. pag. care evacuează apele în aval de limitele amprizei. ceea ce le face puternic compresibil şi deci mai puţin recomandabil la executarea terasamentelor. Asanarea amprizei [1] Înainte de începerea execuţiei lucrărilor de terasamente. deoarece procesul de evacuare a apelor şi uscare a pământului este. pe ampriză şi zonele din imediata apropiere trebuie prevăzute lucrări pentru menţinerea terenului în stare uscată. Extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal [1] Pământul vegetal conţine un procent ridicat de particule fine şi vegetale. Totodată.16 . urmând să fie folosit la îmbrăcarea taluzurilor.

.3 metri lungime cu latura de 20. se udă şi se acoperă cu rogojini ca să nu se usuce.10 cm care se stivuiesc cu iarba în jos.. dar sistemul este din ce în ce mai rar folosit. pentru a fi folosit la îmbrăcarea taluzurilor. topirea zăpezii etc.Extragerea pământului vegetal Pământul vegetal se decapează pe o grosime de 10.. pag. Se obţin fâşii de 2. la punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri slab productive sau neproductive.30 cm cu lama buldozerului sau autogrederului şi se depozitează în afara amprizei drumului. În figura 20 se prezintă tehnologia de decapare a terenului vegetal precum şi operaţia inversă de tapetare a taluzelor noi în vederea stăpânirii efectelor de eroziune a lor sub acţiunea agenţilor naturali (ploi. deoarece comportă un volum sporit de muncă manuală.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.40 cm şi grosimea de 6.). se pot extrage brazde cu ajutorul unor cuţite speciale care execută tăieturi verticale în sens transversal şi longitudinal.. Brazdele se folosesc la protejarea taluzurilor. Dacă suprafaţa amprizei este înierbată. vânt.19 .17 .....

18 . 20.cu transport la distanţă pag. b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Scheme tehnologice de săpare a stratului vegetal cu buldozeru cu depozitare lângă amplasament.

iar în curbe la distanţe de 5. 22. 21. Operaţia de pichetare are la bază elementele ce rezultă din planul de situaţie.19 .. pag... Metoda cea mai simplă de pichetare a profilului transversal constă în materializarea pe teren cu ţăruşi simpli de lemn a marginilor amprizei şi cu ajutorul şabloanelor care dau şi înclinarea taluzurilor şi nivelul platformei (fig. Fig. profilul longitudinal. din şipci de lemn. profilul transversal tip.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pichetarea profilului transversal [1] Pentru realizarea corectă a lucrărilor de terasamente şi pentru a înlesni controlul execuţiei. Şablonarea terasamentelor de rambleu.50 metri. precum şi lucrările de artă aferente.. Şablonarea terasamentelor de debleu. este necesar ca înainte de începerea lucrărilor de terasamente să fie pichetate profilele transversale de pe traseu. precum şi reperele de ax şi de nivel restabilite pe teren. În aliniament picheţii se amplasează la distanţe de 20.10 metri. profile transversale curente. Pentru profilul de debleu se face o şablonare identică după cum urmează: Fig. Şabloanele de nivel şi cele care indică înclinarea taluzurilor se realizează simplu. 21). după gradul de denivelare a terenului.

utilaje pentru afânarea şi scarificarea pământului poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului natural: astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului terenului. din punctul de vedere al operaţiilor şi al productivităţii. În cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi determină alegerea ca tip şi număr a celorlalte tipuri de utilaje. Pentru frontul de lucru în adâncime: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă graifăre dragline Pentru executarea săpăturilor sub nivelul apei: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă excavatoare cu echipament de draglină pag. realizat cu o serie de utilaje dependente între ele. Pentru frontul de lucru înalt: excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă excavatoare cu mai multe cupe. utilaje care sapă.20 . În figura 23 se prezintă principalele utilaje care sapă şi încarcă pământul. respectiv dificultatea la săpare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor EXECUŢIA MECANIZATĂ A SĂPĂTURILOR [1] Execuţia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar. la nivelul terenului. Toate utilajele care urmează acest complex trebuie să asigure realizarea productivităţii maxime a utilajului principal. distanţe de transport consistenţa pământului de săpat. Alegerea utilajelor de săpat depinde de: posibilităţile de lucru ale utilajelor. utilajele se pot grupa în: utilaje care sapă şi încarcă. se recomandă folosirea următoarelor utilaje: Pentru frontul de lucru la nivelul terenului: buldozere screpere şi autoscrepere autogredere gredere elevatoare. transportă şi nivelează. În funcţie de poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat. sub nivelul terenului concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente. din acest punct de vedere.

23.21 .Utilaje care sapă şi încarcă pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor excavatoare cu echipament de graifăr. Fig.

Parametrii tehnologici ai excavatoarelor pag. Fig. draglina.24 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Utilaje care sapă şi încarcă pământul în mijloacele de transport Din acestă categorie fac parte: excavatoarele.22 . graifărul şi grederul elevator.

Excavator cu lingură dreaptă Fig. Fig. Excavatoare. Excavatoarele sunt cele mai utilizate maşini de săpat. 25. în special la cele de volum mare.23 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a). 26. deoarece au o mare capacitate de producţie şi pot fi întrebuinţate la majoritatea lucrărilor de săpături. Excavaţie frontală a săpăturilor cu excavatorul pag.

b. Tipuri de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de circulaţie al excavatorului: deasupra nivelului de circulaţie. Fig. iar în figura 27 tipuri de abataje după poziţia nivelului de circulaţie al excavatorului faţă de nivelul de ciculaţie al autobasculantei. 27.24 . În figură 26 se prezintă tipurile de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de ciculaţie al excavatorului. pag.sub nivelul de circulaţie.mixt. c.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La lucrările de terasamente sunt folosite două tipuri de excavatoare: excavatoarul cu lingură dreaptă şi excavatorul cu lingură întoarsă.

. La lucrările concentrate. longitudinal (fig. se folosesc excavatoare cu capacitatea cupei de 1.. În baza acestor considerente. b. prin săparea directă pe întreaga secţiune a profilului transversal. în pământurile slab coezive. excavatorul se întoarce începând o nouă cursă. 30).00. având capacitate a cupei 0. La lucrările de săpături se folosesc excavatoare pe pneuri. Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0. la alt nivel. Execuţia săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicând unul din următoarele procedee: frontal (fig. Pentru fronturi de lucru mai mari decât înălţimea normală de umplere a cupei excavatorului.25 . În pământurile consistente.a..1) Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staţionare şi execută săpături în orice categorie de teren.25 . metoda frontală se aplică în trepte (fig.. stratul tăiat este mai gros.b). cu condiţia ca blocurile derocate să aibă volumul mai mic decât cupa execavatorului. 2 m . de aceea cupa se umple mai repede şi frontul de lucru poate fi de înălţime mică. se defineşte drept înălţime normală de umplere. Tipuri de abataje după poziţia reciprocă între nivelul de circulaţie al excavatorului şi autobasculante: a. După executarea unei curse.00 . a. 28.2. pe trepte corespunzătoare înălţimii de umplere a cupei. cu volume mari. înălţimea frontului de săpătură pe care se face umplerea cupei printr-o singură trecere.la acelaşi nivel.la niveluri diferite. chiar în stâncă derocată în prealabil. până ce realizează săpătura pe întregul profil transversal. Pământul săpat este încărcat îm mijloace de transport (1) care se deplasează pe un drum paralel cu cel al excavatorului (2). prin curse consecutive în lungul debleului. 29. 29 c. deoarece este nevoie de un front de lucru mai înalt. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. pământul săpat fiind încărcat în mijloacele de transport (1) care circulă la nivelul platformei de lucru a excavatorului (2) pentru adâncimi mari. grosimea stratului care se taie este mică.d). săpătura se execută în trepte.25 m 3 3 care se deplasează cu uşurinţă.

26 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor pag.

30 . .27 .Metode de lucru în sens longitudinal Productivitatea excavatoarelor se calculează cu următoarea relaţie: P = 60 ⋅ n ⋅ c ⋅ K ⋅ K 2 ⋅ K a . 29.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.coeficientul de umplere a cupei (0..9)...70 . în care: n c K1 K2 pag. .Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă În cazul abatajelor adânci. .numărul de cicluri pe minut. în secţiunea transversală se lucrează în mai multe trepte de săpare. aşa cum se prezintă în figura 30.Metoda de lucru în trepte Fig. Fig.capacitatea cupei. în m .0. 31 .coeficientul de utilizare a maşinii (0. 3 ..8 . 0.90).

canale.2) Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staţionare a maşinii.5m sub nivelul de staţionare. Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sunt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură dreaptă. Fig.. respectiv se poate folosi cu abataj cu înaintare laterală sau frontală după modul în care este dispusă calea de acces pe care circulă mijloacele de transport. 32). gropi lungi de fundaţie.28 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ka . 32 . drenuri.Excavator cu lingură întoarsă Excavatorul cu lingură inversă poate săpa până la o adâncime de 3. şanţuri pentru conducte. Maşina lucrează foarte bine atât în terenuri nisipoase.95). Se foloseşte pentru executarea de tranşee.7 . a.coeficientul de afânare a pământului (0.0. pag... În tabelul următor se prezintă ciclurile de lucru ale excavatorului [ 2] . cât şi în terenuri argiloase neîngheţate. (fig. etc. după aceleaşi scheme ca şi ale excavatorului cu lingură dreaptă..

timp de rotire cu cupa plină.timp de săpare. t 45 . t 22' . t 23 . 2. t0 . t 23 .timp de descărcare. t34 .timp de descărcare. t 45 .timp de coborâre cupă. t 44' . Schema structurală a ciclului Tip echipament Componenta ciclului Tc = t12 + t 23 + t33' + t34 + t 45 + t0 t12 . Tc = t12 + t 22' + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 4. t0 . 1. t 55' . crt.timp pierdut în ciclu.timp de rotire cu cupa goală.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 3 Scheme structurale ale ciclurilor la excavatoare Nr.timp de săpare. t56 .timp pierdut în ciclu. Tc = t12 + t 23 + t34 + t 45 + t55' + t56 + t0 t12 . t 23 . t0 .timp de săpare şi ridicare cupă. Tc = t12 + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 t12 .timp de rotire cu cupa goală.timp de coborâre cupă.timp de săpare. pag.timp de ridicare cupa plină.timp pierdut în ciclu. Cupă inversă t34 .timp de ridicare cupă plină. Graifer t12 .timp de descărcare.timp de rotire şi coborâre cu cupa goală. Cupă dreaptă t33' . t 45 .29 . Draglină t34 .timp de rotire cu cupă plină.timp de rotire cu cupa plină.timp de coborâre cupa goală. 3.

coeficient de variaţie a duratei ciclului în funcţie de categoria terenului.coeficient de folosire a timpului de lucru în cadrul schimbului.80 ). utilizată în stabilirea variantei optime de mecanizare.coeficient care ţine seama de condiţii de descărcare a pământului în kc kd cupă (în depozit k d = 0. Durata ciclului (T0 ) reprezintă suma timpilor componenţi şi procesului de săpare cu excavatorul. pag. se bazează pe o serie de parametri de lucru ai excavatorului: .). k0 km kr .timp de rotire cu cupa goală. În cazul cel mai general se poate aplica relaţia simplificată: NTU = Tc ⋅ k a 36q ⋅ ku ⋅ kT 3 (ore/100m ) în care prin kT s-a notat coeficientul global de timp ( kT = kc ⋅ k d ⋅ k0 ⋅ k s ⋅ k m ⋅ k r ) . Norma de timp unitară (NTU). t 44' .30 .coeficient care ţine seama de gradul de calificare al mecanicului. Pentru reducerea normei de timp a excavatorului în condiţiile unei scheme tehnologice date. se pot comasa diverşi timpi ai ciclului (rotire cu ridicare cupă sau rotire cu coborâre cupă etc. t0 . .9 sau în mijloacele de transport k d = 0. pe grupe de capacităţi sunt prezentate în tabelul 4. Valorile medii ale coeficieţilor pentru diferite categorii de pământ. . În tabelul 4 sunt prezentate schemele structurale ale duratelor ciclurilor pentru diversele tipuri de echipamente de excavator.timp pierdut în ciclu. t 45 . t34 . corespunzător săpării şi descărcării unei cupe de pământ inclusiv reducerea la poziţia iniţială a echipamentului.timp de descărcare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor t 23 . .coeficient care ţine seama de variaţia unghiului de rotire.timp de ridicare cu cupa plină.timp de rotire cupă plină.

87 0.00 0.80 q > 1.90 ku ka kc k0 ks km Fig.92 0.78 0.abataj lateral.80 1.85 1.abataj frontal În cazul abaterilor de diverse dimensiuni în secţiune transversală.80 0.89 1.82 0.33.92 0.95 0.78 0.16 0.80 0.93 1.97 0.78 III 0.10 0.82 0.16 0.80 II 0.82 0.00 0.8? 1.97 0.91 1.82 0.81 1.03 0.90 III 0.82 0.00 0.31 . a .95 0. se aplică diverse tehnologii de lucru: pag.82 0.87 0.25m 3 I 1.78 1.8m 3 I 1.97 0.78 0.10 0.78 0.92 0.12 0.12 0.83 1.16 0.78 II 0.80 III 0.25m 3 I 1.0? 0.Clasificarea abatajelor după deplasarea excavatorului faţă de taluz.95 0. b.8m 3 ≤ q ≤ 1.87 0.78 0.90 II 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabelul 4 Valorile medii ale coeficienţilor de calcul a NTU pentru excavatoare Capacitate Categorie teren q < 0.

abataje laterale.abataj frontal îngust.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. c. d.32 .b .e .Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă a.Clasificarea abatajelor după lăţime: pag. 34 .abataj frontal lateral Fig. 35.

raza minimă de scăpare a. pentru o înclinare a taluzurilor de 45o.abataj îngust. 36 .25 cm.. RS .0. Maşina se deplasează paralel cu frontul de lucru. 3 3 3 b). Capacitatea unei cupe este de 0. M lc . Draglina sapă sub nivelul platformei de staţionare şi descarcă pământul în ramblee.33 . de unde se descarcă în mijloace de transport sau benzi transportoare..36).abataj combinat..lăţimea cupei. Fig. A . Al . la fiecare trecere săpând un strat cu grosimea de 15.Excavator cu mai multe cupe Excavatorul cu elindă se întrebuinţează la lucrări de volum mare având o productivitate de 50. Pământul este ridicat într-un buncăr.200.. iar adâncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12m.500 m ...500 m / h la cele grele.abataj larg.3) Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o maşină cu producţie continuă. Draglina. având o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră sub nivelul apelor (fig. care sapă şi încarcă pământul în mijloace de transport (fig.. depozite sau mijloace de transport.150 m / h la tipurile uşoare şi de 200.37) pag.. Draglina are o cupă suspendată prin cabluri de un braţ mai lung decât al unui excavator.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ai .

În cazul pământurilor tari este necesară o prealabilă scarificare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.Metoda de lucru cu draglina Cu draglina se pot executa ramblee până la înălţimea de 5m. La excavatoarele universale.25.. decât în pământuri uşoare şi mijlocii. în care caz draglina se deplasează în prelungirea marginii tranşei. Datorită lungimii mari a braţului. 39.Draglina Pătrunderea cupei în pământ se face numai sub acţiunea greutăţii sale proprii. 39) Săpăturile se pot executa cu draglina în două feluri: lateral (fig. 38 . în care caz draglina se deplasează paralel cu axul săpăturii. însă din camere de împrumut situate pe ambele părţi ale drumului (fig. Cupa are apacitatea de 0.50m Fig. frontal (fig. la marginea laterală a excavaţiei.1. se poate lungi braţul cu un tronson suplimentar şi apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină. 39. draglina poate executa ramblee direct cu pământ săpat din camerele laterale.a). din care cauză draglina nu poate fi folosită cu rezultate bune.34 . 37 .b). pag.. care lucrează în mod curent cu lingură dreaptă.

frontal Fig. Cupa are două sau patru fălci mobile. 39 . 40 .Scheme tehnologice de săpare cu draglina a .lateral. apucând pământul ce trebuie săpat. [1] .c . abataj lateral cu descărcare în depozit. Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată prin cabluri de braţul excavatorului (fig. b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.Organizarea săpăturilor cu draglina a.abataj lateral cu descărcare în autobasculante c). care se pot închide şi deschide. Graifărul.35 . pag.41) .abataj frontal cu descărcare în depozite laterale.

Cu ajutorul grafărului sunt scoase materialele săpate din gropile de fundaţii. etc. care se depozitează sau se încarcă în vehicule. În acest caz maşina trebuie să sape din camere situate pe ambele sensuri ale drumului. Este o maşină rutieră de săpat.42 .50m (fig. iar lungimea fâşiei săpate la o trecere a maşinii între 20 şi 25 cm. 400 m / h .42).. grederul elevator poate executa direct rambleuri mici.Graifăr d) Grederul elevator.. pentru a lucra productiv şi economic. puţuri.41 . 3 Fig.Greder elevator pag. astfel că se recomandă numai în cazul lucrărilor de volum mare.. sub înălţimea de 1. Fig. Pentru înclinarea maximă de 27oC a benzii transportoare. la care echipamentul caracteristic este constituit dintr-un plug în formă de disc montat la capătul de jos al unei benzi transportoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Este folosit pentru săparea pământurilor necoezive sau afânate în prealabil. Adâncimea de tăiere a plugului variază între 15 şi 30 cm.36 . Pământul se încarcă cu ajutorul benzii transportoare în mijloacele de transport sau în rambleu la distanţa de maximum 9m şi înălţime de 3m de la nivelul săpăturii. [1] Tipurile obişnuite pot săpa 300 .

. Fig. 50 m. care poate lua diferite poziţii..3. pregătirea şi executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere .37 . transportă şi nivelează Utilajele din această categorie folosite la lucrările de drumuri sunt buldozerul. 20 cm în funcţie de natura pământului.. screperul tractat şi autogrederul. 43 . Acest utilaj poate săpa pe o adâncime de 10 . deplasarea pământului săpat pe distanţe relativ mici (cu distanţă până la circa 30m). Buldozerul este un tractor puternic.. prevăzut cu echipament de lucru de tipul lamă orientabilă. ondulate.2.2 Utilaje care sapă. pag. nivelarea pământului rezultat din săpătură. curăţirea terenului de tufişuri şi cioturi şi decaparea stratului vegetal. la o distanţă de până la 40 . prin săparea pământului în straturi succesive. a) Buldozerul. în straturi uniforme.44).. cu gropi etc.Buldozer Debleele de adâncime mai redusă situate în apropierea unor ramblee.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. până la rambleu (fig. nivelarea terenurilor accidentale. Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor lucrări: deschiderea traseelor noi de drumuri. orientate de sus în jos. pot fi executate în întregime cu buldozerul. pe şenile sau pneuri.

Lucru cu buldozerul în profil mixt Înclinarea straturilor de săpătură nu trebuie să depăşească 30. în m. 0 ϕ Coeficientul de pierdere este în funcţie de distanţa de transport ( Ld ) şi se determină cu relaţia: k p = 1− 5 Ld 1000 pag. .38 .44 .unghiul taluzului natural al pământului în mişcare (ϕ = 30 ) . în m. pentru a nu pierde stabilitatea buldozerului în timpul lucrului.. . Pentru a calcula volumul pământului săpat dintr-o singură trecere se poate folosi următoarea relaţie: l ⋅ h2 vp = 2tgϕ în care: l h ..35o.înălţarea lamei.lungimea lamei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

0. Pentru a spori productivitatea. Productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 p= V ⋅ K1 ⋅ K a ⋅ K d 3 [ m / h] t l L a . când deplasarea transversală a pământului din debleu în rambleu se face pe distanţe scurte (fig.Tăierea straturilor în dinţi de ferăstrău Buldozerul dă rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt.porţiunea de nivelare ce se acoperă prin trecerea următoare. . în grade.unghiul de înclinare al lamei în plan. în m / s .35).lungimea lamei. productivitatea este de 43 m / h . depozitarea pe ampriza viitorului rambleu şi nivelarea apoi prin mişcari paralele cu axa drumului (fig. asigurând astfel o deplasare mai uşoară a buldozerului... în m.3. în s. . este indicat ca tăierea straturilor de pământ să se facă sub forma dinţilor de ferăstrău (fig. în m. în m. ti . productivitatea scade la 4 m / h . . în care: (a > 0.45).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.lungimea sectorului de nivelat. Profilul mixt se realizează prin treceri succesive perpendiculare sau oblice pe axa drumului.45 .numărul de treceri pentru nivelare pe acelaşi loc.timpul necesar pentru întoarcere.5m) vmed . la distanţa de 10m.viteza medie de lucru. n α Executarea rambleelor mici (sub 1m înălţime) cu pământul din camere de împrumut presupune săparea şi transportul pământului pe fâşii perpendiculare pe axa drumului. .39 . Acest utilaj este foarte productiv pe distanţe mici de transport (de exemplu. care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă şi pământ.46) pag. pe când la distanţe de 100m.

Schema de mecanizare la săparea pământului cu buldozere a .cu lama dreaptă.săpare cu deplasare laterală în buclă închisă Fig. 4 . 2 . 5 .cu lama înclinată.40 . 46 . b .săpare în zig-zag.şanţuri largi. l.şanţuri înguste. 47 .Scheme de mecanizare la umplerea şanţurilor cu buldozere: a . b .în două faze înclinat.în două faze mixt pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 3 .într-o fază în zigzag.

Fig. 3 .pierderi. 2 . V p .deplasarea în tranşee. 49 – Metode de deplasare a pământului a .lamă.deplasarea între dâmburi.41 .tranşee pag.deplasarea în paralel. l . d . c. 48.volumul prismei).dâmburi. b .prisma de pământ din faţa lamei (p .volumul prismei. 4 .Secţiunea aproximativă a prismei de pământ formată în faţa lamei Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea reducerii normei de timp a buldozerelor se pot aplica metode de deplasare a pământului care să ducă la reduceea pierderilor [ 2] .

60m şi înălţimea de 0.42 . .timpul de revenire la poziţia de începere a săpării. Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roţi şi o lamă metalică cu lungimea de 3. Poate fi tractat sau autopropulsat (autogreder). 50). b).coeficient de neuniformitate a grosimii stratului. tg ti t0 Calculul timpilor t s . . la deplasarea pământului lama să se poată încărca mai bine (fig.timp pierdut în cadrul ciclului. .timpul de săpare. . . realizându-se prin treceri succesive pentru ca. Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări sau săparea pământului. pag.timpul de depozitare. tt . în m.50m care poate ocupa diferite poziţii în spaţiu. .timpi de întoarcere sau schimbare a sensului de deplasare.este adâncimea de săpare.timpul de transport prin împingere a pământului. Lungimea de săpare se determină în funcţie de grosimea stratului săpat şi volumul prismei de pământ din faţă lamei cu relaţia: h2 = Ls = l ⋅ hs ⋅ k h 2hs ⋅ k h ⋅ tgϕ Vp în care: hs kh .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Durata ciclului de lucru este în funcţie de schema tehnologică de lucru şi are în cele mai generale cazuri următoarea expresie: Tc = t s + tt + t d + t g + t f + t0 în care: (sec) ts tt td . Grederul [1] . t d şi t g se face pe baza distanţelor parcurse şi a vitezelor de deplasare corespunzătoare.

43 .etapele execuţiei lucrărilor de umplutură pag.5 . pentru a realiza în acelaşi timp şi o platformă pe care să se poată deplasa (fig.53).2'.Execuţia rambleelor cu grederul Grederul este folosit şi în executarea profilurilor mixte prin două procedee: decaparea stratului superficial al debleului prin câteva treceri şi deplasarea pământului tăiat în partea de umplutură a profilului (fig.2.Execuţia profilurilor mixte cu grederul: 1. ramblee până la 1. de la marginea interioară spre cea exterioară (fig.51.7 m adâncime.etapele execuţiei lucrărilor de săpături.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Fig.50 . 1'.5' .52) decaparea pământului de la început pe toată adâncimea. rigole şi alte dispozitive de scurgere a apelor.3'.3.51) Fig. şanţuri. Cu autogrederele se mai poate realiza următoarele lucrări: deblee până la 0. precum şi a altor materiale (balast.). împrăştierea şi aşternerea pământului în straturi subţiri.52. etc.Grederul Cu ajutorul grederului se execută ramblee din camere laterale de împrumut prin tăierea pământului în straturi.0m înălţime. nisip.4. profilarea patului drumului şi a platformelor.4'.

.lungimea sectorului de lucru.53 – Decaparea pământului pe toată adâncimea nivelarea taluzurilor şi finisări de terasamente.vitezele de deplasare în timpul operaţiilor de tăiere. t pag. Lucrările executate cu grederul sau autogrederul nu mai necesită operaţii de finisare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.44 . lama grederului se foloseşte în diferite poziţii. Productivitatea autogrederelor se determină cu relaţia: P= 1000 L ⋅ F ⋅ K t . iar pentru săparea pământurilor şi a celor nisipoase uscate. . .. aşterneri de materiale pietroase pentru consolidarea căii etc. . în m.suprafaţa secţiunii transversale. V3 finisare. de forma reliefului şi de natura pământului. 70o). astfel.coeficient de utilizare a timpului de lucru. lama trebuie să aibă o înclinare mai pronunţată (60 . tăierea acostamentelor înalte şi a denivelărilor.60o).timpul de întoarcere a autogrederului la capătul sectorului de . în m . V2 . lama trebuie să aibă o înclinare mai puţin accentuată (45 .  n1 n2 n3  2 L + +  + 2t (n1 + n2 + n3 ) V V V  2 3  1 [ m 3 / h] în care: L F . Pentru săpare lama se înclină în plan orizontal cu un unghi de până la 70o în funcţie de natura pământului. scarificarea şi afînarea terenurilor tari şi foarte tari. în km / h . pentru săparea pământurilor tari şi a celor umede care se lipesc de lamă... transport şi 2 Kt V1 . În funcţie de operaţia pe care o execută.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor lucru. este mult întrebuinţat la lucrările de terasamente.coeficient de suprapunere a trecerilor la deplasarea pământului 2 l0 l Kd (în medie 1. Se poate deplasa cu uşurinţă dintr-un punct la altul de lucru.45 . 54 – Executarea de săpături şi umpluturi cu grederul în teren accidentat: 1. 1'. . aşterne pământul săpat în straturi subţiri şi uniforme pe care le compactează într-o oarecare măsură prin treceri repetate. Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susţine o cupă deschisă în partea superioară.umpluturi c).7). pag. . Fig.suprafaţa secţiunii brazdei în pământ compact. deplasarea acetuia n1 = FK s .2' . deoarece execută întregul complex de operaţii: sapă. cu consistenţă mijlocie.distanţa medie de transport. n3 şi finisarea: . . . 2A Ks A n2 = n1 l0 Kd . Lucrează foarte bine pământuri uşoare.numărul de treceri pentru tăierea pământului. transportă. Screperul poate urca rampe până la 20%.15). . prevăzută cu un cuţit în partea din faţă şi cu un perete mobil în partea din spate.coeficientul de suprapunere a trecerilor de tăiere (în medie 1. în m .distanţa de deplasarea la o singură trecere. în m . în funcţie de tipul screperului. l n3 = n2 . fără a necesita amenajarea drumurilor speciale. săpând pe o adâncime de 15 .. n2 . 30 cm. Screperul.. Pământurile tari şi foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare.săpături.2 . n1 . în m . Screperul lucrează bine în pământurile fără coeziune (nisipuri) şi în pământuri umede. grosimea stratului depus poate varia în funcţie de utilajul folosit la compactare.

0. 56 .volumul cupei. având cupa de 1. 55 – Executarea rambleelor mici cu buldozerul Fig. în h .5 .. inclusiv deplasarea dus- K2 t întors).durata unui ciclu umplerea cupei.coeficientul de afânare a pământului în cupă. .9 .9). 2.. în m 3 . productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 3 P= V ⋅ K1 ⋅ K 2 ⋅ K a 3 [ m / h] . 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Screperul este productiv pe distanţe de transport mici (de exemplu.8 .coefientul de utilizare a maşinii (0.46 .. Ka . t Fig. La lucrările de terasamente se folosesc următoarele tipuri de screpere: screpere mari.. 3 pag.5 m . în pământuri uşoare un screper cu cupă de 6 m are o productivitate de 12 m / h la distanţa de 100m şi de 2 m / h la distanţa de 1000m).Screper care: V K1 .. .1). productive pentru transportul pământului săpat până la 200m..coeficientul de umplere a cupei (0.

47 . având cupa de 6. 57).55). 58).15 m . având cupa de 10....50m cu pământ din camere laterale de împrumut se recomandă o schemă de mişcare în opt (fig.8 m .Pentru executarea de ramblee mai înalte decât 1..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor screpere mijlocii.. 1. productive pentru transportul pământului săpat până la 400. screpere mari. săpături şi umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat (fig.. productive pentru transportul pământului săpat până la 700..0 ...500m. cu pământul săpat din camera de împrumut (fig.5 m..800m. 57 – Execuţia debleelor cu screpetul pag. 3 3 Fig. Screperul se foloseşte la următoarele lucrări de terasamente: deblee. cu depunerea pământului în depozite laterale sau ramblee cu înălţimi până la 1.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 58 – Execuţia rambleelor mai înalte de 1,50m, cu screperul Execuţia debleului (D) şi a rambeului (R) se face în straturi succesive, prin deplasarea pământului pe distanţa ( DT ) [ 2] . grosimea stratului de pământ săpat să fie de 150-300mm, iar stratul descărcat de 200-300mm; viteza de săpare să fie de 2-4km/h, iar descărcarea de 5-8km/h; razele minime de viraj 5-6m.

Fig.59 – Deferenţa de nivel dispunerea fâşiilor de săpare şi a celor de descărcare la distanţe egale (fig.59) pe tot parcursul lucrului prin corespondenţa între straturi; pentru micşorarea rezistenţelor la săpare, tăierea pământului se face numai în linie dreaptă aplicându-se diverse metode pentru mărirea eficacităţii şi anume: săparea straturilor în grosime constantă medie sau modificarea grosimii stratului în timpul săpării (fig. 60)

pag.48

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 60 – Metode de tăiere cu screpere a - grosime medie constantă; b - grosime descrescătoare continuu; c,d - tăiere în trepte alegerea unei ordini de săpare a fâşiilor în şah sau cu interspaţii (fig.61)

Fig. 61- Ordinea de săpare a fâşiilor a - în şah; b – cu interspaţii Având în vedere că din ciclul de lucru al screperelor timpul de săpare implică cele mai mari rezistenţe, pentru reducerea puterii instalate se folosesc, în faza de săpare, utilaje ajutătoare care pot efectua împingerea sau tractarea screperului. Un tractor ajutărîtor poate să deservească două sau mai

pag.49

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

multe screpere în funcţie de distanţa de transport (tab.5), aplicându-se schema de lucru în zig-zag sau eliptice (fig.62).

Fig.62- Modul de lucru al tractoarelor împingătoare a - schema în zig-zag simplă; b - screpere multiplă în zig-zag; c- schema eliptică în trepte 1 - tractor împingător; 2 - screpere în timpul săpării; 3- screpere în timpul deplasării plin; 4,6 traiectoria tractorului împingător; 5 - traiectoria screperului plin; 7 - traiectoria screperului gol Tabel 5 Numărul de screpere deservite de un tractor ajutător
TRACTAT Distanţa de transport a pământului m 100 250 500 700 capacitate cupă, 3-5 2 4 5 AUTOPROPULSAT

m3
6-8 2 3 4 6 8-15 2 3 4 6

≥ 1000

pag.50

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În funcţie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrări, distanţa de transport şi condiţiile locale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a screperelor. Acestea pot fi comasate în două grupe principale de scheme şi anume: scheme eliptice şi scheme în opt, cu variante de desfăşurare în buclă, în spirală şi respectiv în zig-zag (fig.63).

Fig. 63- Schema de deplasare a screperului: a - în buclă; b- în zig-zag; c- cliptică; d - în spirală; e - în opt Condiţiile de utilizare a acestor scheme sunt: Schema în buclă: săpături şi umpluturi prin compensare la platforme industriale; transportul pământului la mai mult de 200m; săpături în canale cu descărcarea pământului de ambele părţi. Schema în zig-zag: gropile de împrumut situate de ambele părţi sau pe o singură parte a rambleului; lucrările cu volum mare de pământ; lungimi mari ale frontului de lucru. Schema eliptică: executarea rambleelor din gropile de împrumut laterale; rambleu de înălţime mică şi front de lucru de cca. 100m. Schema în spirală: schema eliptică deschisă cu săparea pământului de ambele părţi ale rambleului; lăţimi mari de rambleu;
pag.51

în care q reprezintă capacitatea nominală a screperului.timpul de transport plin. Schema în opt: în cazul rambleelor înalte şi a debleelor adânci. Pentru calculul timpilor ciclului se aplică relaţia generală în funcţie de spaţiu şi viteză: 3 t= L V Corespunzător fiecărui timp al ciclului se vor lua în consideraţie distanţele şi vitezele de lucru specific tehnologiei şi schemei de lucru şi anume: lungimea de săpare ( Ls ) / viteza de săpare (vs ) . lungimea de descărcare ( Ld ) / viteza de deplasare la descărcare (vd ). pag. exprimată în m .timpul pierdut (t0 = 3 − 10 min) .timpul necesar pentru o săpare. Pentru calculul normei de timp a screperelor se aplică relaţia: NTU = în care: Tc ⋅ k a 36Q ⋅ ku ⋅ kt (ore / UN R ) Tc . Schemele eliptice au dezavantajul că necesită viraje pe o singură parte a maşinii ceea ce duce la uzuri diferenţiate în sistemul de deplasare.durata ciclului. .timpul de transport gol.timpul de descărcare.număr de descărcări din cadrul unui ciclu ( ns = nd ) . în secunde. . Tc = ns t s + t p + nd t d + tg + t0 în care: ns . .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor descărcarea pământului în fâşii transversale.numărul de săpări din cadrul unui ciclu. tg t0 Cantitatea de pământ săpată într-un ciclu se determină cu relaţia: Q = ns ⋅ q . ts tp nd td . .52 . .

65 – Scheme tehnologice de scarificare a . după cum urmează: 2 3 NTU V = sau 100 ⋅ f c ⋅ n 100(t s + ti )n = 60 ⋅ V ⋅ kt 60(le − s ) Ls ⋅ hs ⋅ kt 100(t s + ti )n 60(le − s ) Ls ⋅ kt (ore / 100m 3 ) NTU S = (ore / 100m 2 ) în care: pag.cu deplasare în zig-zag Scarificarea se face în una sau mai multe treceri (de regulă două treceri perpendiculare).53 . Fig.52). Echipamentul de scarificator este montat de buldozer (fig.cu deplasare circulară.64 Fig. folosind relaţiile stabilite pe baza figurii 64. Norma de timp a scarificatorului poate fi raportată atât la volum (ore/100m ) cât şi la suprafaţă (ore/ 100m ). b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În cazul în care rezistenţa la tăiere a pământului este mare se face o operaţie suplimentară de SCARIFICARE.

coeficientul de utilizare a timpului de lucru ( kt = 0. NTU S suprafaţă. în minute.8) . În tabelul 6 se prezintă tehnologia de lucru cu acest utilaj [ 2] pag. în minute.durata ciclului.54 .numărul de treceri peste acelaşi loc. .cantitatea de lucrare executată într-un ciclu. în m sau m . . respectiv la Tc . Utilajul specializat de încărcare a pământului este autoîncărcătorul.timpul de săpare  t s =  3 2 V n kt ts   Ls   . .norma de timp a utilajului raportată la volum.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU V . . Vs   Fig.66 – Dimensiunile de calcul a normei de timp pentru scarificare Încărcarea pământului cu autoîncărcător.

de la locul de staţionare la locul de încărcare (timp de aşteptare I I . rp ) t 3 2 Procedeul în V 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. t dp ) 4m Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocului de transport (timp de descărcare a cupei. td ) 5 Deplasarea înapoi pe traiectoria la 15o (timpul de retragere gol. plin. tg ) t) 8m 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare Deplasarea înapoi. frontal Nr. crt. 0 Procedeul tehnologic 1 Schema tehnologică de lucru 2 Fazele unui ciclu 3 1 2 3 4 Umplerea cupei (timpul de săpare Drum faze 5 parcurs pe ts ) Deplasarea înapoi şi săltarea cupei (timpul de retragere.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 6 Procedee tehnologice de lucru cu încărcătorul de pneuri. perpendicular pe frontul de lucru şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. TaII ) 5m Deplasarea în faţă către locul de săpare şi coborârea cupei (timp de deplasare în gol. tp) 5m 4m Deplasarea înainte sau înapoi a mijlocului de transport. t rg ) 4m . ta ) 1 Procedeul pendular 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului (timp de descărcare a cupei. td ) 5 Deplasarea înapoi sau înainte a mijloacelor de transport de la locul de încărcare la locul de staţionare (timp de aşteptare 6 II.

Dicu Mihai 6 Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor deplasarea înainte. (timpul de deplasare plin. Deplasarea înainte. tp) 2m 3 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. perpendicular pe frontul de lcuru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. t rp ) 14m 3 Deplasarea înainte paralel cu frontul de lucru. t dg ) ts ) lm 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. t dp ) 3 Procedeul în X 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. 8m t dg ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. 5 6 td ) t rg ) 10m 10m Deplasarea înapoi pe o traiectorie la 45o (timpul de etragere gol. Nivelare şi săpare strat 4 vegetal directă cu descărcare Ridicarea cupei şi deplasarea înainte către mijlocul de transport (timpul de deplasare plin. ts ) 10m Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei pe o traiectorie la 45o (timpul de retragere plin. td ) . perpendicular pe frontul de lucru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol.

bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. t rp ) t dp ) 10m 3 Nivelare şi săpare strat 5 vegetal cu descărcare prin manevră 5 6 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. t dg ) . l+4m tg ) 2m 5 Coborârea cupei şi deplasarea înainte. pentru intrarea în abataj (frontul de lucru. şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. perpendicular pe frontul de lucru. td ) Deplasarea înapoi pe traiectoria de 15o (timpul de retragere în gol. t rg ) 15m 10m Deplasarea înainte. ts ) lm l+7cm Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. perendicular pe frontul de lucru. t rp ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 4 Deplasarea înapoi şi trecerea îm fâşia următoare de lucru (timpul de deplasare gol.

Numărul N de autocamioane necesare pentru deservirea unui excavator se stabileşte în ipoteza că în timp ce un vehicul străbate ciclul de transport şi descărcare. exploatării şi întreţinerii uşoare. accesibilităţii în aproape orice punct de lucru.. ( N − 1) vehicule pot fi încărcate: 3 ( N − 1)ti = 2L + td + tm v 1  2L  N =1+  + td + tm  li  v  unde: ti . 20s. completând astfel modul de mecanizare prin descărcarea mecanizată a pământului. Tendinţa modernă constă în dezvoltarea largă a transportului auto. în s. cu declivitate mare până la 10%. .timpul de manevră care se ia 15 . în special pe considerente de simplitate şi autonomie. în s..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului Transportul pământului se poate face cu mijloace auto sau pe bandă rulantă. a. iar tractoarele cu şenile pot circula pe orice fel de teren. vitezei mari de deplasare. deoarece deplasarea autocamioanelor cu sau fără remorci şi a tractoarelor cu remorci se poate face pe drumuri uşor amenajate.1 .Transportul cu autobasculante este cel mai răspândit datorită capacităţii lor de transport variate. Pentru pământuri se folosesc în special autocamioanele cu benă basculantă. Alegerea justă a mijlocului de transport este în funcţie de distanţă.timpul de descărcare a unui autocamion. .distanţa medie de transport. de cantitatea şi felul materialului. ca şi de calea pe care se poate circula. td tm L .timpul de încărcare a unui autocamion. Transportul auto Este tipul de transport cel mai des folosit la lucrările de terasamente pentru drumuri. În prezent se construiesc autobasculante de diferite capacităţi. ajungând până la 50 m . .

2 . Viteza depinde de caracteristicile autovehiculelor. de putere mare şi viteză de deplasare mică. 68) 3 Fig. a. unde posibilitatea de întoarcere a altor vehicule este anevoioasă sau inexistentă. Pentru transport sunt folosite remorcile pe pneuri cu una sau două osii şi bena basculantă.în spaţii largi a. . fiind eficiente când distanţa de transport nu depăşeşte 5 Km (fig...în spaţii strâmte. mărind forţa de tracţiune a tractorului. se transmite tractorului o parte din masa remorcii şi a pământului transportat. În acest mod. Dumperele au capacitatea benelor de 1 .3 Transportul pământului cu tractoare cu remorci este eficace în condiţii dificile de teren şi când distanţa de transport nu depăşeşte 2 km. Deosebit de eficace sunt semiremorcile pe pneuri care reazemă pe partea din spate direct pe tractor. Timpul de încărcare depinde de tipul utilajului care sapă şi încarcă.viteza medie de transport.Dumperele sunt tractoare pe pneuri echipate cu cutii basculante putând efectua transportul materialului în locuri strîmte. iar cel de descărcare. în m / s . de care se fixează prin intermediul unui pivot. dar şi de starea drumurilor. 68 – Transportul cu dumpere a .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor v . 40 m şi se pot deplasa fără dificultăţi pe teren accidentat. b. de tipul autovehiculelor. Ele se pot deplasa cu aceeaşi viteză înainte şi înapoi fără a se întoarce la capătul sectorului de lucru. cât şi tractoare pe şenile. În acest scop se pot folosi tractoare pe pneuri de putere mică şi cu viteză de deplasare mare.

în kN / m . descărcarea pământului de pe bandă se face prin jgheaburi.30 la 1.69 – Bandă rulantă Încărcarea benzii nu se face direct. Productivitatea unui transport este: P = 3600 S ⋅ v ⋅ γ [kN / h] în care: S . ci prin intermediul unei pâlnii de încărcare alimentate de un buncăr sau direct de cupa excavatorului. . care foloseşte pentru transport o bandă cauciucată (fig.viteza de înaintare a benzii. Viteza de transport a benzii variază în funcţie de puterea motorului folosit.lăţimea benzii. pentru distanţe de transport de 200.. Instalaţia se prezintă sub forma unei construcţii simple. Fig.11b în cazul benzilor sub formă de canal). 3 γ .27o.300m. . unitară şi de mare productivitate. de la 1.20m şi poate lucra pe rampe cu înclinarea până la 20. în m.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului cu banda transportoare Transportul pământului cu banda rulantă se caracterizează printr-o funcţionare continuă.greutatea volumică a pământului. cu un consum relativ mic de energie. Lăţimea benzii variază după necesităţi de la 0. b v .05b în cazul benzilor drepte şi S = 0.suprafaţa prismei de pământ de pe bandă ( S = 0. în m / s ... 69).5 la 4 m/s..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.. . 7 -bandă fixă Instalaţiile de transport pe bandă rulantă pot fi fixe sau mobile sau o combinaţie a acestora (fig.buncăre. O bandă rulantă fixă AB colectează pământul adus de mai multe benzi mobile. 70). care deservesc direct excavatoarele la frontul de lucru. Tot pământul este transportat în depozitul de la capătul benzii C. 70 – Instalaţii de transport cu bandă rulantă 1.6 ..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Execuţia terasamentelor în umplutură .

Elementele geometrice şi forma drumului în profil transversal se stabilesc în funcţie de intensitatea şi importanţa traficului şi de viteza de proiectare.50m. înalte. fie din camere de împrumut.3. cu înălţimea peste 12m. înălţimea rambleului este de minimum 1.50 . ce determină clasa tehnică a drumului. Pentru a feri patul drumului de apele care stagnează în apropiere sau a celor provenite prin ascensiune capilară.60 m pentru nisipuri fine sau argiloase şi de 0.70 ..50m deasupra nivelului apelor maxime. 0. cu înălţimea variind între 2 şi 12 m executate cu pământ din debleuri şi din gropi de împrumut.80 pentru argilele prăfoase şi nisipoase. înălţimea h trebuie să fie de minimum 0. rambleul trebuie să aibă cota de execuţie cu minimum 0.. foarte înalte. precum şi de natura pământului din care se realizează umplutura şi sunt specificate în profilul transversal tip. umpluturile sunt: mici.50m pentru nisipurile fine sau argiloase şi de 1. putând fi executate cu pământul rezultat din şanţurile laterale. Fig.. Realizarea platformei în rambleu se face prin execuţia unor umpluturi din pământ adus fie din lungul drumului din prisosul de săpătură. eventual lărgite. După înălţimea cotei de execuţie h din axa drumului.80 m pentru argilenisipoase sau prăfoase.1 Profile transversale în umplutură [1] Profilul transversal de rambleu sau umplutură este caracterizat de faptul că platforma drumului se găseşte.50m la 2m. 0. mijlocii. situate în afara drumului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1.5. 71 – Taluzarea rambleelor mici . cu înălţimea de la 0. în vecinătatea lucrărilor de artă şi în zonele inundabile.. se impune o înălţime minimă a rambleului şi anume: în regiunile de şes cu scurgere insuficientă a apelor şi unde există pericolul ascensiunii apelor subterane. gropi sau camere laterale de împrumut situate în apropierea drumului. deasupra nivelului terenului natural cel puţin cu înalţimea dispozitivului de scurgere de la profilul în debleu. cu o înălţime până la 0. Rambleele mici şi mijlocii sunt caracteristice regiunilor de şes. pe sectoarele unde apele stagnează timp îndelungat. putând fi executate şi cu pământ din debleuri. când se întocmesc proiecte speciale.

10m . cu nisipuri fine şi nisipuri argiloase se execută umpluturi cu h = 7m.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Natura pământului din care se execută corpul rambleului.1:5 pentru a permite buna funcţionare a utilajelor şi în acelaşi timp. măsurată de la muchia platformei.72 – Taluzarea rambleelor înalte Rambleele cu înălţimi până la 6m se execută în general cu taluzuri de 2:3... după natura pământului folosit (fig. Rambleele cu înălţimi mai mari decât cele mai sus menţionate se execută cu taluzuri cu înclinarea 2:3 pe înălţimea admisă ha . Fig. Rambleele mici care se construiesc prin deplasarea laterală a pământului din camere de împrumut se execută cu taluzuri de 1:3. 73).72). de obicei între 1:0...12m pot fi realizate numai din pământuri pietroase sau balast.Rambleu cu taluzul sub apă . Înclinarea taluzurilor de rambleu se alege mai mici decât panta taluzului natural al pământului folosit. umpluturile cu h = 10. astfel: cu argile prăfoase şi argile nisipoase se execută umpluturi până la 6m înălţime. Dacă rambleul se execută din material pietros. redarea terenului în circuitul agricol (fig. cu nisipuri mijlocii şi mari se pot realiza umpluturi cu h = 8. cu taluz 2:3. 73 .. Fig. Înclinarea taluzurilor de rambleu al căror picior se execută în albia majoră a unui râu se ia de 1:2..25. înclinarea taluzurilor poate fi mai aspră.1:4. şi cu înclinarea 1:3 pentru diferenţa de înălţime până la teren (fig.. condiţionează înălţimea maximă la care poate fi executat. pentru a împiedica alunecarea.. 72).75 şi 1:1.

contraforţi etc. când înălţimea împlinirilor este mare..74)... 76) sau se pot fixa locuri concentrate de extragere a pământului necesar. 2 – contrabanchetă Pământul necesar executării rambleului provine din săpăturile pentru crearea debleelor. în aceste situaţii. amplasamentul acestora se stabileşte în conformitate cu legile privind fondul funciar şi de comun acord cu organele centrale şi cele locale.20m. Fig. când terenul este orizontal sau cu înclinare mică. În acest sens este posibil de amenajat camere de împrumut (fig.10 . contrabanchete.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amenajarea amprizei pentru execuţia umpluturilor cuprinde următoarele operaţii impuse de necesitatea asigurării stabilităţii umpluturii: decaparea stratului vegetal pe o grosime de 0. când terenul are înclinarea până la 1:3 (fig. 74 – Trepte de înfrăţire executarea de ziduri de sprijin. Fig. iar panta transversală a terenului depăşeşte 1:5(fig.75). executarea unor trepte de înfrăţire. 0. inclusiv trepte de înfrăţire şi decaparea pământului vegetal. evitându-se degradarea terenurilor fertile.75 – Asigurarea stabilităţii rambleelor 1 – zid de sprijin de rambleu. inclusiv decaparea stratului de pământ vegetal pe lăţimea de minimum 1m şi cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor. În cazul în care la proiectarea terasamentelor sunt necesare surse suplimentare de pământ. proiectele vor cuprinde măsuri necesare pentru nivelarea .

Execuţia rambleului impune o atenţie deosebită nu numai pentru calitatea pământului pus în operă. Operaţiile se repetă până se ating cotele prevăzute în proiect. dar şi pentru modul de execuţie. se împrăştie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisă.3.5. se ţine seama de necesitatea asigurării stabilităţii terasamentelor. În zonele de deal şi de munte. cu înclinarea de 45 spre taluz pentru scurgerea apelor. 76 – Amenajarea camerelor de împrumut 1. pentru asigurarea scurgerii apelor şi pentru fertilizarea acestor terenuri. se desfiinţează. Rambleele se execută în straturi având înclinarea de 4% de la axa drumului spre taluzuri şi a căror grosime prescrisă variază cu posibilităţile utilajului de compactare. . şi se compactează fiecare strat. Tehnologia execuţiei rambleelor Pământul necesar executării rambleului este adus cu mijloace de transport la frontul de lucru al umpluturilor. după terminarea lucrărilor. Pământul transportat se descarcă pe ampriză. Fig. natura pământului şi utilajele cu care se transportă pământul. Pentru circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere este necesar ca pe taluzurile rambleelor să se prevadă rampe de acces cu o declivitate de cel mult 10% care. la amplasarea gropilor de împrumut.2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor corespunzătoare a zonelor de unde s-a luat pământ.

. -marginile dinspre taluz ale straturilor se realizează din pământuri mai permeabile pentru a permite eliminarea umidităţii din corpul rambleului. cu înclinări de 2. păstrând platforma la acelaşi nivel.50 şi să fie respectate unele reguli. modificând în acelaşi timp şi axa drumului (fig. Practic umpluturile se execută din orice tip de pământ. trebuie să se efectueze trepte de înfrăţire pe taluzul iniţial.. În cazul extinderii lucrărilor de terasamente la modernizarea drumurilor existente.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pământurile cu care se execută umpluturile trebuie să fie corespunzătoare lucrărilor de terasamente. evitându-se astfel tasările inegale. este bine ca umplutura să se execute pe o singură parte a construcţiei existente. ce se poate compacta. indicele de consistenţă să fie mai mare de 0. a pământurilor cu ghips sau sărate. sau îndepărtat. a turbelor. 0.. nu trebuie acoperite cu alt strat de pământ decât după ce s-au uscat la umiditate optimă de compactare. este necesar ca partea superioară a umpluturii. În ambele cazuri umpluturile se realizează tot în straturi orizontale. -în regiunile accidentate în care se întrebuinţează pentru ramblee piatra provenită din derocări..40 m grosime. cu excepţia mîlurilor.. 1.3% de la axă spre taluz.50m să se realizeze cu material mai mărunt. Este obligatoriu ca pământurile folosite să aibă umiditatea optimă de compactare.80 . pe circa 1.77). iar pentru înfrăţirea acestora cu umplutura existentă. sau prin ridicarea nivelului platformei. şi anume: -pământurile coezive care după punerea în operă au fost înmuiate prin ploi sau circulaţie. pământul este tratat cu praf de var.. -straturilor de pământ argilos li se intercalează pe înălţimea rambleului la fiecare 0.00 m straturi de nisip de 0. a argilelor umede sau îngheţate. Dacă din considerente constructive nu se poate astepta acest interval de timp. umpluturile se por realiza simetric faţă de axă (fig.20 . Din motive economice.78).

3 .Soluţii tehnologice de mecanizare a lucrărilor de terasamente . 79 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.3. 77 – Extinderea lucrărilor de terasamente. 78 – Extinderea lucrărilor de tersamente prin modificarea axei 1.5. simetric faţă de axă Fig.Mecanizarea lucrărilor de umplură Fig.

.3. Într-o anumită poziţie. sub greutatea proprie. înlesnind aşezarea perticulelor solide astfel încât.5. a influenţei factorilor climatici şi în special a circulaţiei se tasează.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. respectiv îşi măresc volumul iniţial datorită creşterii volumului de goluri. Aceste pământuri. terasamentele trebuie să fie compactate artificial. greutatea volumică scade. 80).Tasarea rambleelor necompactate Ţinând seama de ritmul actual de execuţie. degradarea sistemului rutier. sub acţiunea unei forţe exterioare aplicate asupra pământului se caută să se mărească numărul de contacte dintre granule printr-o reaşezare a acestora. aşezate în rambleu fără nici o operaţie suplimentară. ce nu poate fi controlat şi poate provoca. astfel încât pământul din corpul rambleului să capete o capacitate portantă sporită. Lucrul mecanic folosit pentru compactare se consumă în cea mai mare parte pentru învingerea coeziunii şi a frecării dintre granule. Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care. Prin săpare. Fig. în detrimentul volumului de goluri umplut cu apă şi aer. de faptul că. respectiv dificultăţi în circulaţie. apa joacă rolul de lubrifiant. eliminând o anumită cantitate de aer şi apă liberă. 80 . acestea să ocupe un loc cu cât mai multe puncte de reazem în structura pământului. a pătrunderii granulelor mai mici în spaţiile dintre granulele mai mari. se urmăreşte realizarea simultană a următoarelor efecte: sporirea greutăţii volumice a pământului ca urmare a creşterii prin îndesare. iar în consecinţă. toate pământurile se înfoiază. redobândind cu timpul starea de îndesare iniţială (fig. datorită tasărilor neuniforme. Prin operaţia de compactare a pământului. în urma sarcinilor aplicate. în mod obişnuit.4 Factorii care influenţează compactarea [1] Umiditatea joacă un rol foarte important în procesul de compactare. Fenomenul este un proces de lungă durată şi neuniform. a numărului de particule solide din unitatea de volum. atât infrastructura cât şi suprastructura drumului se realizează în aceeaşi campanie de lucru.

6 daN / cm . prin scăderea permeabilităţii. Capacitatea de a se compacta a unui pământ depinde de natura şi umiditatea pământului. evitarea tasării ulterioare a terasamentelor şi a straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier. Prescripţiile tehnice recomandă utilajele adecvate pentru compactare. -condiţiile locale de lucru (volumul de lucru. cu maşini care exercită o presiune statică. Totuşi dacă circulaţia este dirijată uniform pe toată lăţimea platformei şi stratul de pământ are grosimi de 10 . de felul utilajului de compactare. a umidităţii de saturare şi a sensibilităţii la apă.4 . 15 cm. iar la vehiculele cu roţi. 2 2 . anotimpul în care se execută lucrările). mărimea frontului de lucru. coeziunea.. se realizează sfărâmarea bulgărilor. -gradul de compactare care trebuie realizat. Compactarea pământului prin circulaţia vehiculelor. de 5 . ritmul de execuţie. 0. screperelor şi a altor vehicule cu şenile presiunea specifică exercitată pe teren este de 0. nivelarea pământului şi o oarecare compactare prin simpla trecere a maşinilor rutiere..).. umiditatea etc.. Compactarea mecanică a terasamentelor Pământul necesar realizării corpului rambleului este aşezat în straturi şi compactat succesiv cu ajutprul unor utilaje speciale pentru alegerea cărora se au în vedere următoarele: caracteristicile pământului (coeziv sau necoeziv.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Acest fapt determină o creştere corespunzătoare a carcateristicilor mecanice. Prin trecerea tractoarelor.. cu maşini de bătătorit şi prin vibrare. precum şi de lucrul mecanic cheltuit de utilajele respective. unghiul de frecare internă. modul de deformaţie şi de elaticitate etc. apreciind şi numărul de treceri necesare. 6 daN / cm . diminuarea influenţei apei asupra pământului.. curba granulometrică.. constituie factorul cel mai important. Compactarea pământului poate fi realizată prin: circulaţia vehiculelor şi a utilajelor rutiere. de grosimea stratului supus compactării.

83). cu o greutate de circa 20kN care poate fi mărită prin lestare. 84) şi cu trei axe şi trei tambure (fig. 81). Se pot folosi şi garnituri de mai mulţi tăvălugi (fig. Capacitatea lor de compactare este dată de greutatea maşinii şi de presiune specifică exercitată asupra pământului. Cilindri compresori cu feţe netede sunt de două feluri: tăvălugi remorcaţi de un tractor (fig. Presiunea specifică a cilindrilor compresori cu feţe netede şi a celor cu pneuri multiple se exprimă în daN / cm de lăţime a tamburului sau pneului. 81 . care pot fi cu două axe şi două tambure (fig.82 . Tamburele compresorilor pot fi metalice. cu două axe şi trei tambure (fig. cu feţe netede sau cu proieminenţe numite picior de oaie.Garnituri de tăvălugi cilindri compresori autopropulsaţi. 85). adică prin umplerea cilindrilor cu apă sau nisip. daN / cm 2 din suprafaţa piciorului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Compactarea pământului cu maşini care exercită presiune statică (cilindri compresori). . Aceştia realizează compactarea pământului prin rularea lor şi sub acţiunea greutăţii transmise de tambure. Fig. iar pentru cei cu picior de oaie. sau pot fi alcătuite şi din mai multe pneuri. 82). Greutatea cilindrilor compresori poate fi mărită după necesităţi prin lestare.Tăvălugi remorcaţi Fig.

83 . Productivitatea acestor utilaje este redusă (70 . 80 m / h ). sunt folosiţi şi la finisarea suprafeţelor compactate cu alte utilaje (picior de oaie.25 cm la 6 până la 8 treceri.). a straturilor de piatră spartă etc.Compactoare cu rulouri netede cu teri axe şi trei tambure La lucrările de compactare a tersamentelor se folosesc mai ales cilindri compresori cu două axe care au un tambur nivelator în faţă şi două roţi compactoare în spate.Compactoare cu rulouri netede cu două tambure Fig. iar ritmul de compactare este lent.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Sporirea numărului de treceri nu măreşte grosimea stratului compactat. plăci de bătătorit. etc. Acţiunea cilindrilor compresori cu feţe netede este neuniformă şi redusă la adâncimi de 15...Compactoare cu rulouri netede cu două axe şi trei tambure Fig. 85 . Cilindri compresori cu feţe netede se deplasează în lungul 3 .. Deoarece în urma lor rămâne o suprafaţă netedă şi plană. 84 .. Sunt utilizaţi la cilindrarea pământurilor pietroase.

Tipuri de proieminenţe picior de oaie . 87).86). Fig. numite picioare de oaie. iar efectul compactării este astfel redus.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor axei. 3 b h .. Cilindrii picior de oaie dau o compactare mai puternică şi mai uniformă. în m. Nu compactează bine pământurile nisipoase.. . 2 Fig.. printr-o mişcare înainte şi înapoi. cu lungimea de 18. 86 .greutatea cilindrului compresor.. el aderă pe suprafaţa piciorului de oaie.grosimea stratului elementar compactat. 87 . în m. Cilindri compresori picior de oaie sunt tăvălugi alcătuiţi dintr-un tambur pe suprafaţa căruia sunt fixate nişte proieminenţe (fig. la fiecare trecere benzile alăturate trebuind să se suprapună pe 15.lăţimea fâşiei compactate. Compactarea pământului se produce datorită presiunii specifice foarte mari (40. Cilindrarea se începe de la margine spre mijlocul platformei.15 kN ⋅ km / m ).25 cm. Dacă pământul este umed.70 daN / cm ). cu un număr de treceri mai mic decât cilindrii cu feţe netede.20cm (fig. Lucrează foarte bine în pământuri argiloase cu umiditatea mai mică decât w optim. . Cifra 1000 rezultă din transformarea kilometrilor în metri. P P L .Suprapunerea benzilor cilindrate Numărul de treceri N necesare pentru realizarea unui anumit grad de compactare se poate stabili pe baza lucrului mecanic prescris: N= unde: 1000 ⋅ l ⋅ b ⋅ h .. pe fronturi lungi...lucrul mecanic prescris (5.. în kN .

şi un grup de 4-6 roţi cu pneuri pe osia din spate.60 cm prin 2 până la 6 treceri.. compactarea este terminată. Pe o osie este fixată o cutie care poate fi încărcată cu nisip sau cu alte materiale.. Compactoarele cu pneuri autopropulsate au aceleaşi carcateristici ca şi cele remorcate. cu feţe netede. Fig. Pe măsura trecerii peste acelaşi strat. expulzând cu uşurinţă aerul din pori. Pot fi şi pe două osii. în momentul când picioarele pătrund numai o treime din lungimea lor. 50cm grosime prin 6 până la 8 treceri. Sunt prevăzute cu un grup de 2-4 roţi cu pneuri pe osia din faţă care este şi directoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Cilindri compresori picior de oaie pot compacta straturi de 30 . pentru a-i mări greutatea. 89 .. Pot fi folosite la compactarea pământurilor coezive sau puţin coezive în straturi de 40. Cele remorcate (fig. pentru ca roţile din spate să calce printre urmele celor din faţă.. pământul se îndeasă şi. 88 . Compactoarele cu pneuri sunt remorcate sau autopropulsate. Fig. având osia din faţă de 3 sau 5 pneuri şi pe osia din spate 4 sau 6 pneuri. . 88) sunt alcătuite dintr-o osie pe care sunt montate 4 până la 8 roţi cu pneuri.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Pentru a spori productivitatea cilindrilor compresori cu pneuri se recomandă ca pământul aşternut pentru compactare să fie cilindrat în prealabil cu cilindri uşori.Tipuri de proeminenţe picior de oaie Aceste compactoare acţionează atât prin presarea. cât şi prin frământarea pământului. chiar dacă umiditatea este mai mare decât umiditatea optimă de compactare.

O .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor c) Compactarea cu maşini vibratoare. servind în special la compactarea taluzurilor (fig. Cu ajutorul plăcilor vibratoare se pot compacta pământuri nisipoase cu grosimea de 15 . sub acţiunea cărora coeziunea pământului şi frecarea dintre particule devin mai mici. efectul de compactare prin vibrare este sporit şi prin presiunea statică asupra stratului de pământ.. fâşiile compactate se suprapun la trecerile succesive cu 30-50cm pentru a nu se forma refulări de materiale între acestea. Fig. Această metodă de compactare se aplică pământurilor necoezive şi slab coezive. acţiunea de vibrare având efect până la adâncimea de 1. Pentru vibrare sunt folosite plăcile vibratoare. 91 .00. Cilindri compresori vibratori sunt alcătuiţi dintr-un tăvălug tractat prevăzut cu un vibrator. Tipurile uşoare sunt manevrate manual.. Astfel. 70cm grosime. Fig.Plăci vibratoare Vibrocompactoarele sunt maşini mai grele. prin intermediul unei greutăţi dispuse excentric.. 91). prevăzute cu una sau mai multe plăci vibratoare. particulele mici ocupând golurile dintre particulele mari.90 În figura 90 se prezintă modul de lucru cu cilindrul compactor. Astfel. vibrocompactoarele şi cilindrii compresori vibratori. Plăcile vibratoare sunt alcătuite dintr-o placă masivă. acţionată de un motor cu explozie sau electric. prin 4 treceri. astfel încât granulele se mişcă liber unele faţă de altele.. 25cm prin 4 până la 6 treceri. Se realizează prin transmiterea în stratul pământului a unor oscilaţii de frecvenţă mare şi amplitudine mică. Pot compacta straturi de pământ de 50 .

7 Fig.92 .93 – Schema tehnologică de compactare d) Compactarea pământului cu maşini de bătătorit. . Se realizează prin aplicarea de lovituri repetate stratului de pământ de compactat cu unul din următoarele utilaje:plăci bătătoare. maiuri mecanice autopropulsate..efectul ruloului vibrator de 10t.15 ori mai mare decât un cilindru compresor obişnuit (fig.efectul ruloului static de 10t. maiuri acţionate pneumatic sau electric. b .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor astfel de maşină are un efect de compactare de 10. 92) Fig.. maiuri cu explozie.Rulou vibrator pentru pamânturi nisipoase: a .

. în greutate de 10 . în straturi de 0.20m. Se utilizează la compactarea terasamentelor pe suprafeţe mici.10kN acţionat de un motor cu explozie care-l face să lucreze în salturi (fig. Fig. 40 kN. în straturi de 30. 2 Fig.. numite "broaşte"..95)... în arc de cerc... 3m de la care sunt lăsate să cadă pe stratul care trebuie compactat (fig. braţul macaralei deplasându-se de la margini spre centrul platformei. Au avantajul că pot compacta orice fel de pământ în grosimi de 0. dar sunt costisitoare şi imobilizează un utilaj greu. Fiecare lovitură trebuie să se suprapună precedentei cu jumătate din lăţimea plăcii. Maiurile mecanice autopropulsate sunt montate pe un tractor în grupuri de 4 până la 6 bucăţi.80 .Mai cu explozie .0..60 cm grosime. care sunt ridicate cu ajutorul unei macarale la o înălţime de 1.. 1.Plăci bătătoare Maiurile cu explozie ...30.. sunt alcătuite dintr-un cilindru de 1.94). 95 . Maşina poate executa 60-70 lovituri pe minut ridicând maiurile la o înălţime de 50 ..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Plăcile bătătoare sunt plăci grele metalice sau de beton armat cu o suprafaţă utilă de 1 m . Maiurile acţionate pneumatic sau electric sunt utilaje cu capacitate mică de lucru. puse alternativ în acţiune de motorul tractorului. 100 cm şi compactează în special pământurile necoezive sau slab coezive. fiind folosite la compactarea pământului în spaţii restrânse.. Compactarea se efectuează pe fâşii.94 .40 m.

5. . pământuri granulare .6. în m. Din acest punct de vedere se deosebesc trei categorii de pământuri: pământuri coezive . în m.lăţimea de suprapunere a fâşiilor de lucru. Factorul cel mai important care impune alegerea tehnologiei de compactare este granulozitatea şi gradul de umiditate al pământului. pământuri amestecate din granule mari şi fine. b L . . . în profunzime cu cilindrii compactori: NTU = sau Tc ⋅ n (ore / 100m 3 ) 36( B − b) L ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) ( B − b) h ⋅ u ⋅ kt NTU = pentru compactarea de finisare în suprafaţă cu cilindrii compactori: NTU = pentru compactarea în profunzime cu plăci bătătoare grele: NTU = în care: Tc n B .numărul de treceri ale utilajului peste acelaşi strat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1.alcătuite din nisipuri şi pietrişuri.durata ciclului de lucru în secunde. . în m.alcătuite din argile şi prafuri.3. cărora le corespunde o anumită stare de coeziune. Criterii de alegere a procedeului şi a utilajelor de compactare Alegerea procedeelor şi a utilajelor de compactare trebuie făcută în raport cu natura pământului ce urmează a fi compactat.lăţimea de lucru a utilajului. astfel încât să se obţină parametrii de compactare scontaţi cu consumuri minime de energie şi timp.lungimea sectorului de lucru. Norma de timp a utilajelor se determină cu relaţiile: pentru compactarea primară.

coeficientul de utilizare a timpului de lucru.90m. utilajul specializat folosit la execuţia operaţiei respective şi schema de lucru aplicată. în km / ora .Schema de executare a şanţurilor cu autogredere 1. Datorită construcţiei specifice autogrederul este deosebit de utilizat în cadrul lucrărilor de construcţii pentru căi de comunicaţii în special pentru lucrări de finisare. . operaţiile executate în cadrul fiecărei faze. în cm. prin circularea pe o singură parte sau pe ambele părţi (fig. .0.96) Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor h kt .4 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE Se prezintă în continuare schema tehnologică de realizare a lucrărilor de terasamente sub forma unui ciclu de lucru ce cuprinde principalele faze de lucru.viteza de deplasare.70 . în m. dispuse în straturi mici pe suprafeţe întinse sau pentru executarea de şanţuri cu adâncimea de 0. . .latura plăcii de formă pătrată. datorită mobilităţii foarte mari a echipamentului (lama de greder).grosimea stratului de compactare. La săparea pământului este folosit în cazul volumelor mici de lucrări în terenuri de categoria I şi II.numărul de lovituri pe minut. 96 . Executarea lucrărilor de săpătură cu autogrederele [ 2] v D u Autogrederele sunt maşini terasiere cu largi posibilităţi tehnologice de utilizare la lucrările de terasamente. .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞATOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT UTILAJUL FOLOSIT BULDOZER APARATE TOPO a. buldozer excavator screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL Longitudinal Abataj transv. Longitudinal SCHEMA TEHNOLOGICA 1 2 3 4 SE REIA CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT UŢIA LUCRĂRILOR DE UTURI TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ pag.113 .

114 .Dicu Mihai DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder F@ŞII LONGITUDINALE Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor UMECTARE COMPACTARE AŢIA EXECUTATĂ JUL FOLOSIT Autocisterna Cilindru compactor MA TEHNOLOGICĂ DE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL U pag.

Se deosebesc mai multe categorii de procese simple: pregătitoare sau de amenajare. Înlănţuirea utilajelor specializate pe operaţii distincte poartă denumirea de SISTEME DE MAŞINI.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 2 METODA MULTICRITERIALĂ DE ALEGERE A VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR DE DRUMURI 2. Organizarea execuţiei pe faze tehnologice este menită să asigure ritmicitatea operaţiilor de lucru prin folosirea eficientă a utilajelor şi echipamentelor specializate. Obiectivul propus prin tema lucrării apare ca rezultat final al executării unui complex de operaţii tehnologice. utilajele şi materialele folosite precum şi consumul de manoperă. dar deseori contribuie la perfecţionarea acestora. solicită acest tip de organizare a lucrărilor. La rândul lor operaţiile tehnologice sunt alcătuite din procedee simple sau complexe. de punere în operă.1 Definirea sistemei de maşini şi a proceselor tehnologice simple şi complexe Tehnologia lucrărilor de construcţii are drept obiect principal stabilirea metodelor eficiente de realizare a operaţiilor necesare execuţiei propriu-zise. care se desfăşoară consecutiv sau concomitent. care de asemenea. cerinţele faţă de calitatea lucrărilor. În construcţia de drumuri se foloseşte metoda tehnologică în flux. de prelucrare a materialelor în staţii fixe. termenele de execuţie. precum şi organizarea etapelor componente.115 . Metode avansate de organizare a producţiei nu contribuie numai la îmbunătăţirea folosirii utilajelor şi la o mai eficientă aplicare a tehnologiei elaborate. iar o maşină complexă ce rezolvă mai multe operaţii de lucru poartă denumirea de COMBINĂ RUTIERĂ. În acest sens trebuie întocmite fişe tehnologice care să conţină denumirea şi succesiunea operaţiilor. pag. de transport. se pot desfăşura concomitent sau consecutiv. unde frecventa de repetare a operaţiilor tehnologice pentru realizarea unui obiectiv.

Mai multe operaţii tehnologice executate de o combină rutieră se numeşte proces tehnologic complex.2. Această productivitate este determinată de parametrii şi însuşirile constitutive ale maşinii. 2. Productivitatea de exploatare 2. au o influenţă esenţială asupra productivităţii lui. Valoarea productivităţii teoretice este mică pentru fiecare echipament de lucru. productiviatea maşinii depinde şi de experienţa muncitorului care o conduce.2. Procesul simplu de lucru la care execuţia este mecanizată poartă denumirea de proces tehnologic. zilei.2. Producivitatea tehnică 2. operaţia de umectare şi în final compoartarea în strat. Caracterul materialelor folosite.1. în condiţiile funcţionării optime (încărcare la capacitate maximă şi personal specializat). în condiţiile unui material teoretic. de regimul de lucru al maşinii în decursul schimbului. Faza tehnologică presupune execuţia unei părţi din lucrare. realizate de utilajul de lucru specializat. spre exemplu. felul operaţiilor tehnologice.2. Procesele simple mai poartă şi denumirea de operaţii tehnologice. de capacitatea sa de a folosi cât mai complet însuşirile ei constructive şi caracteristicile de funcţionare.2 Productivitatea utilajelor de construcţii [ 2] Productivitatea utilajelor sau a echipamentelor de lucru depinde de rezistenţa la lucru opusă de material (exemplu: rezistenţa la tăiere pentru operaţia de săpare) de caracterul organizării proceselor conexe şi a şantierului în ansamblu şi în fine.116 . faza tehnologică de umplutură ce cuprinde operaţia de descărcare.1. deoarece ea se determină cu luarea în consideraţie doar a însuşirilor constructive ale maşinii în condiţii de pag. adaptaţi prin calcul. frontul de lucru şi modul de transport al materialelor în lungul drumului. pentru viteze şi coeficienţi teoretici de execuţie ai echipamentului de lucru.3. anului: Analiza productivităţii unui utilaj are trei forme: 2. Productivitatea teoretică 2. apoi de nivelare-profilare. Productivitatea teoretică este un parametru exprimat cantitativ ce reprezintă producţia executată de utilaj în timpul unei ore de funcţionare continuă.2. Într-o măsură însemnată. Orice proces tehnologic este carcaterizat de productivitatea utilajului sau echipamentul de lucru.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Două sau mai multe procese simple legate între ele organizatoric poartă denumirea de proces complex sau de fază tehnologică.

în funcţie de principiul de funcţionare al utilajului. Productivitatea teoretică se calculează cu formule diferite. pentru maşini cu funcţionare ciclică (excavator cu cupe) Pt = q ⋅ tc 3600 tc [mc / l ] . la care deplasarea materialului se face în porţii (cupe) Pt = unde: 3600 ⋅ v ⋅ q' a q' .suprafaţa teoretică de lucru [ m ] .viteza teoretică de mişcare a echipamentului. ţinându-se seama de condiţiile de lucru în teren.greutatea specifică aparentă a materialului [t / m ] 2 2 Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A ⋅ γ unde: v A γ pentru maşini cu funcţionare continuă.distanţa dintre două porţii de material (între două cupe). la care deplasarea se face în secţiune constantă (buldozer) Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A sau [ m 3 / h] [t / h] . în ipoteza unei organizări perfecte a şantierului şi a deservirii utilajului de personal specializat. . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor execuţie convenţionale. ca unul din principalii parametrii de caracterizare.cantitatea teoretică de producţie în porţii de material măsurat în cupă.cantitatea teoretică în unităţi de volum realizată de utilaj [mc] q pentru maşini cu funţionare continuă.2 Productivitatea tehnică este cantitatea de producţie realizată timp de o oră de funcţionare efectivă.viteza teoretică de mişcare [ m / s ] . valoarea productivităţii teroetice se înscrie în cartea tehnică a utilajului.durata teoretică a ciclului (ore=h). De aceea.117 . v a . 2.2. .

. Regimul de lucru al utilajulu specializat.3. datorită unor lipsuri în organizarea lucrărilor sau datorită necorelării mijloacelor de transport ce deservesc utilajul de lucru. -întreruperi organizatorice. etc. combustibil.reprezentând norma de deviz a utilajului.118 . care depind de tehnologia proceselor de lucru sau de anumite caracteristici ale şantierului. -aprecierea gradului de apropiere a productivităţii de exploatare de productivitatea maximă posibilă şi a rezervelor existente în folosirea diverselor utilaje şi a parcului în întregime. Întreruperi în funcţionarea utilajelor au repercursiuni asupra regimului de lucru a utilajului specializat.. care funcţie de cauzele lor por fi grupate astfel: -întreruperi . în scopul atingerii productivităţii maxime a întregului proces de execuţie. cum ar fi deplasarea utilajelor în frontul de lucru şi apoi în parcul de maşini. energie. Productivitatea de exploatare este de trei feluri: medie orară medie de schimb medie anuală utilajului. 2. . care sunt dificil de evitat chiar în cazul unei bune funcţionări a organizării lucrărilor. Productivitatea de exploatare se deoasebeşte de productivitatea tehnică prin aceea că întervin pe lângă întreruperile de lucru cu caracter tehnico-constructiv. cea mai bună corelare a lucrului diverselor tipuri de maşini într-un proces mecanizat complex. stabileşte distribuirea întregului timp pe o perioadă în care îşi îndeplineşte funcţiile principale (de lucru) sau secundare (de deplasare în frontul de lucru). precum şi deplasarea acestor utilaje în zona de lucru. ce depind în mare măsură de performanţele utilajului care necesită efectuarea reparaţiilor planificate.2. tehnologic şi meteorologic şi întreruperi datorită condiţiilor concrete de lucru pe şantier. -întreruperi tehnologice. a lipsei pieselor de schimb. întreţinerea tehnică sau înlocuirea echipamentului de lucru degradat.reprezentând norma tehnico-economică sau productivitatea anuală a pentru cauze tehnico-constructive.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Productivitatea tehnică poate fi determinată tot cu formulele menţionate pentru un anumit tip de utilaj specializat pentru execuţia unor operaţii tehnologice bine definite şi are drept scop următoarele: -întocmirea celor mai raţionale scheme de organizare a lucrărilor mecanizate. precum şi întreruperile de funcţionare datorită diverselor cauze.reprezentând norma de producţie a utilajului. pag. În procesul de exploatare a utilajului au loc şi operaţii neproductive şi diverse întreruperi de lucru. -întreruperi din cauze meteorologice.

coeficienţi care afectează mărimea productivităţii prin modificarea n T K1 ciclului de lucru sau a timpului efectiv de lucru. -regimul anual prevede defalcarea întregului timp calendaristic de lucru a unui an în perioada de timp în care utilajul lucrează efectiv. se deplasează în zona de lucru. Productivitatea în exploatare poate fi exprimată matematic prin relaţia: T PE = PT ⋅ K1 (1) în care: PT .3 Metode de determinare a cantităţilor de lucrări pag. Coeficneţii K1 sunt de regulă subunitari şi ţin cont de: îndemânarea muncitorului.). condiţii de lucru (modul descărcării.productivitatea tehnică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se cunosc două tipuri de regimuri de lucru: -regimul pe schimb care prevede defalcarea întregii durate a schimbului pe perioada de lucru efectiv. uzura maşinii. [UM / ora ] . Având în vedere producţia realizată efectiv se poate defini şi productivitatea de exploatare realizată sau efectivă ( PE ) .numărul de coeficienţi care influenţează utilizarea timpului. corelarea fluxului tehnologic şi a utilajelor în cadrul sistemei. precum şi perioada în care lucrează în gol sau care are întreruperi de funcţionare. este în reparaţii sau are întreruperi. unghiuri de rotire etc. . .119 . configuraţia terenului. Pentru ca maşinile să lucreze cu eficienţă normală este necesar ca să fie îndeplinită relaţia: n a PE ≤ PE ⇒ PT a T n 2. perioada de deplasare în frontul de lucru. Productivitatea de exploatare calculată cu relaţia de mai sus se mai număşte productivitate de exploatare normată sau planificată ( PE ) .

este necesar ca din această mulţime de soluţii posibile să se aleagă o soluţie cât mai apropiată desoluţia optimă.1.120 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea normării activităţii maşinilor şi utilajelor în şantiere trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau ce urmează a fi executate. Gradul de detaliere a programului şi lista de activităţi Funcţie de scopul urmărit prin programare şi complexitatea procesului tehnologic (numărul activităţilor). Pentru aceasta este necesară stabilirea cantităţilor de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice respectiv pe activităţi. Fig. Stabilirea soluţiilor tehnologice de mecanizare şi preselectarea acestora Pe parcursul desfăşurării proceselor de producţie în construcţii.număr de soluţii admisibile. N P . apar probleme numeroase şi complexe. care pot genera o mulţime de soluţii posibile. 2.3. încadrându-se astfel. precum şi funcţie de mijloacele de programare şi de calcul de care se dispune se stabileşte gradul de detaliere a activităţilor respectiv a programului. în funcţie de eficienţa economică. În vederea obţinerii celor mai bune rezultate tehnico-economice în funcţie de condiţiile concrete de lucru. În fig 2. unde: N A . respectiv a activităţii. E A eficienţa soluţiei care se aplică. Determinarea cantităţilor de lucrări se face de regulă prin antemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice.1 – Împrăştierea soluţiilor în funcţie de eficienţa economică pag. în zona soluţiilor admisibile. 2. în funcţie de natura articolului de deviz.2. După stabilirea numărului de activităţi şi analiza succesiunii logico-tehnologice şi organizatorice a acestora cu condiţionările respective.1 se prezintă împrăştierea soluţiilor.număr de soluţii posibile.3.2.

posibile Cod activ.180 pag. este necesar să se inventarieze şi să se studieze toate soluţiile de mecanizare posibil de aplicat.1). corespunzător dotării tehnice sau posibilităţilor de dotare şi de închiriere de care de dispune. pe baza tehnologiilor de execuţie cunoscute sau proiectate şi a listei de activităţi. Denumire activitate (proces simplu) Variante tehnologice de mecanizare I Excavatoare II Buldozere III Screpere tractate IV Autoscrepere PS 501 PS 603 01 Săparea mecanică a apământului PS 801 S1202 S 3602 DH 801 DH 1201 S651 LS S1500 LS S1800 LS A1800 L A 3603 ST 3 ST 6 ST 8 AS 11 – 14 AS 20-25 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Buldozere Autogredere S 651 LS 04 Împrăştiere şi aducere profil S 1500 LS S 1800 LS A 1800 L A 3602 L AG – 120 AG .121 . În acest sens. pentru fiecare activitate în parte (tabelul 2.1 Tabelul soluţiilor tehnologice de mecanizare. se recomandă: -stabilirea tabloului soluţiilor tehnologice de mecanizare posibile de aplicat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pentru a face o analiză cât mai temeinică a condiţiilor tehnico-economice de execuţie mecanizată a unei lucrări de construcţii . Tabel 2. -formarea sistemelor de maşini pe variante de soluţii tehnologice de desfăşurare a procesului complex.

asigurarea condiţiilor de asociere a maşinilor. urmând să rezulte soluţia cu eficienţa cea mai ridicată. să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare admisibile.86 - 100m3 100m3 7 0. Tabel 2. pentru execuţia lucrărilor de construcţii [ 2] Selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare a lucrărilor de construcţii. transport şi împrăştiere a pământului. care vor constitui variante de soluţii admisibile. Aceste variante de soluţii vor fi supuse unei analize comparative pe baza criteriilor tehnicoeconomice. procesul de săpare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea formării variantelor de sisteme de maşini. presupune aplicarea sistemului de criterii tehnico-economice constând din: pag. posibilităţi de procurare. cât şi ale procesului complex în ansamblu. La alcătuirea variantelor de soluţii se vor avea în vedere. Utilajele preselectate se pot înscrie pe activităţi în fişa utilajelor selecţionate (tabelul 2.4 Criteriile tehnico-economice de selectare a sistemelor de maşini şi utilaje. care se selectează din tabloul de soluţii tehnologice utilajele. De exemplu.2 Fişa utilajelor selecţionate Utilaje selecţionate (tip şi normată NTU Tarif de închiriere montare/demontare zile Simbol articol de deviz Costuri Cod activ UN R Din indicator 3 capacitate) Calculată Combustibil şi lubrifianţi Montare demontare lei şi Transport lei/utilaj 01 Buldozer S1800 LS Excavator S1202 Autoscreper AS 11-14 100m lei/ora Durată - 16.122 . scheme de mecanizare posibil de aplicat.79 5250 10284 - 24. în condiţiile unei eficienţe sporite. prin asociere combinată. din care să se selecteze varianta de aplicat. după următoarele criterii: parametrii tehnologici de lucru. astfel încât. atât posibilităţile tehnologice de mecanizare corespunzătoare fiecărui proces simplu (activitate) în parte.2) împreună cu principalele date tehnico-economice ale lor.97 - Pentru fiecare activitate se preselectează mai multe tipuri de utilaje. 2.

Variantele constructive prezentate. respectiv lei / ora .c. 2. poate fi organizat prin mai multe variante de mecanizare.2 . exprimat în kWh / UM sau Kgc. urmând ca prin compararea lor să se selecteze varianta cea mai eficientă în vederea aplicării. se prezintă fazele de lucru necesare execuţiei lucrărilor de terasamente. susţinute de o diversitate de utilaje specializate. Astfel. exprimat în maşini – zile consumul specific de manoperă ( N sp ) . costul unitar fizic Cu ( ) sau orar (C ). În schema tehnologică ce urmează. Pentru aplicarea acestor criterii se determină valorile lor corespunzătoare variantelor tehnologice. exprimat în lei / UM . existenţa altora cu alte performanţe fiind importante în cazul unui proiect tehnologic real.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor numărul de maşini-zile necesare pentru executarea lucrării (Nmz ) . exprimat în om − ore / UM . ciclul de lucru săpat-transport-umplutură. / UM . au valoarea pur didactică. ( ) o u Fig. care influenţează varianta de mecanizare în cadrul lanţului de lucru din care fac parte.Alcătuirea variantelor de soluţii tehnologice de mecanizare pag.123 . Aceste utilaje se diferenţiază prin caracteristicile constructive şi perfrmanţe de lucru. f necesarul specific de energie Esp .

). în UM / ora. Norma de timp a maşinilor şi utilajelor.S . este un parametru care se determină pe baza normei de timp a utilajului (NTU ) .norma de timp a utilajului.124 .4. şi reprezintă timpul de lucru exprimat în zile. t . Norma de timp a maşinilor şi utilajelor În activitatea curentă a maşinilor şi utilajelor de construcţii. P. corespunzător categoriei de lucrări din care face parte – ( NTU se ia din IND ).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 2.S . NUM . necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă (UM R ) . cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă (100m3 .numărul de unităţi de măsură naturale (UM ) .100m 2 . nu-şi găseşte corespondent în IND şi nici nu poate fi asimilat cu un articol de deviz – NTU se calculează. nu-şi găseşte un corespondent direct din IND. m 2 . necesar unui anumit număr de maşini pentru a efectua o cantitate de lucrare Q . Matematic acesta se exprimă: NTU = în care: NUM PE NTU . P. pag. dar poate fi asimilat cu un articol de deviz similar ca tehnologie şi consumuri . În mod curent se pot întâlni trei situaţii şi anume: procesul simplu ( PS ) respectiv activitatea analizat îşi găseşte un corespondent direct printre articolele de deviz ale indicatorului de norme de deviz (IND ) .1. etc. specifice fiecărei lucrări (m 3 .productivitatea de exploatare. ha. Calculul numărului de maşini-zile ( N mz ) Numărul de maşini-zile ( N mz ) . în ore / UM R . PE . Kg . funcţionarea productivă a acestora se exprimă prin norma de timp a utilajului (NTU ) .NTU se ia din IND corespunzător articolului asimilat. reprezintă timpul mediu normat.). etc.

. în funcţie de elementele ce se înregistrează şi se raportează: Ore lucru efectiv (Ole ) . ore închiriere (Oi ) . Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia: Ole = Q ⋅ NTU Având în vedere şi posibilitatea de depăşire a normei. Acestea sunt reglementate unitar pe ţară prin intermediul "Indicatoarelor de norme de deviz".capitolul . manoperă şi utilaje. exprimat în ore. articolului şi variantei de articol în ordinea enunţată. manevre etc. care reprezintă timpul mediu necesar unei maşini pentru executarea unei anumite cantităţi de lucrare Q . relaţia se poate exprima astfel: pag.articol (lucrare) .montarea tablierelor metalice pentru poduri. lucrări de drumuri D .125 . utilaje şi dispozitive). etc. care reprezintă timpul cât maşina se afla la dispoziţia şantierului. Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini se pot folosi trei noţiuni. PH 2b . lucrări de tuneluri T . Exemplu: P PH .indicator de norme de deviz comasate pentru lucrări de poduri. ore lucru (OL ) . exprimat în ore. PH . Indicatoarele de norme de deviz (IND ) . capitolului.montarea tablierelor metalice pentru poduri având grinzile principale cu inimă plină.). capitolele în articole de deviz iar acestea din urmă în variante corespunzătoare diverselor condiţii de lucru. Indicatoarele de norme de deviz sunt împărţite în capitole de lucrări. Generarea simbolului articolului de deviz se realizează prin asocierea simbolurilor corespunzătoare categoriei de lucrări.2 . incluzând şi timpul de funcţionare în afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasării între punctele de lucru mers în gol.poduri metalice. Norme de consum pentru utilaje exprimă de fapt NTU .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU sunt folosite pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculului necesarului de mijloace de muncă (maşini. reprezintă acte normative republicane cuprinzând norme de consum specifice lucrărilor dintr-o anumită categorie de lucrări de construcţii (lucrări de terasamente TS . Pentru diferenţierea articolelor de deviz se simbolizează distinct cu simboluri alfa-numerice.varianta de articol de deviz . lucrări de construcţii C .). care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q . pentru materiale.

Oi : Oi = Kp OL Kp ..2) . K p = 0. revizii tehnice. Se cunoaşte că în cursul unei zile.coeficientul de utilizare a timpului unui schimb. care ţine cont de timpii de funcţionare ai maşinii în afara procesului tehnologic efectiv.orele de lucru pe care le poate realiza o maşină pe zi.75) şi se stabileşte pe baza normativelor ICCPDC pentru activitatea utilajelor de construcţii (tabelul 2.126 ds Ki ns .indicele de depăşire a normei (id = 1.durata schimbului.75 − 0. . Cei doi coeficienţi au valori subunitare ( K1 = 0.0.cantitatea de lucrări. în afara timpului de lucru (pregătirea introducerii în lucru.3). timpul de lucru al unei maşini este fixat pe baza regimului de lucru prin orele de lucru efectiv pe zi: Ole z Ole z = d s ∑ K is i =1 ns în care: Ole . . Ole .)..reprezintă coeficientul de lucru.1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Qle = Q ⋅ NTU Q ⋅ NUM = PE ⋅ id id Q id . Prin afectarea orelor de lucru cu un coeficient de folosire a timpului de program ( K p ) se determină orele de închiriere. OL şi Oi se găsesc într-un raport dimensional funcţie de valorile coeficienţilor kl şi K p . . întreruperi tehnologice neprevăzute. discontinuităţi ale programului – maşină etc.9.numărul de schimburi pe zi. în UM R . în ore. pag.coeficient ce ţine seama de timpul cât maşina stă la dispoziţia şantierului. în care: Pentru calculul orelor de lucru se aplică un coeficient de corecţie asupra Qle : QL = Kl Qle Kl .6 − 0. .

Nm . existând în acest sens două posibilităţi: se alege numărul de utilaje şi atunci se calculează durata activităţii: dA = Q ⋅ NTU z N m ⋅ Ole ⋅ id Q ⋅ NUM Q ⋅ NTU = z z N m ⋅ Ole ⋅ id N m ⋅ PE ⋅ Ole ⋅ id Q .indice de depăşire a normei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de maşini-zile mai poate fi exprimat astfel: N mz = N m ⋅ d A în care: Nm . . dA Folosind această relaţie se pot determina N m şi d A .număr de maşini. se alege durata activităţii şi se calculează numărul de utilaje: Nm = în care: NUM . .numărul de maşini.durata activităţii.ore de lucru efective pe zi.127 . PE z Ole id Tabel 2. .3 Coeficienţi de utilizare a timpului pentru principalele grupe de utilaje pag. .cantitatea de lucru.productivitatea efectivă.norma unitară pe maşină.

95 0.92 0. crt.75 0.95 0.87 0.80 0.95 0.80 0.65-0.80 0.30 0.88 0.85 0.80 0.80 0.80 0.70 0.70 0.80-0.80 0.75 0.85 0.75 0.85 0.90 0.50-0.80 0.89 0.75 0.95 0.65 0.60 0.95 0.9 Kp 0.128 .87 0.95 0.70 0.88 0.80 0.88 0.90 0. mortar şi injecţii Instalaţii de cofraje glisante Instalaţii de foraj pentru piloţi Instalaţii ELSE şi KELY Sonete universale cu berbeci Utilaje şi instalaţii pentru reparaţii şi lucrări de drumuri Maşini pentru lucrări de cale ferată Electropompe pentru lucrări de epuismente Graifer plutitor Drăgi fluviale şi maritime nepropulsate Şalande autopropulsante şi remorchere Maşini.89 0.88 0.90 0.75 0.87 0.90 0.80 0.85 0.90 0.81 0.70 0.95 0.90 0. Valori coeficienţi Grupe de utilaje Excavatoare cu acţionare hidraulică Excavatoare cu acţionare mecanică şi electrică Excavatoare cu echipament de marcă Excavator cu mai multe cupe Buldozere şi scarificatoare Defrişătoare Screpere şi autoscrepere Gredere şi autogredere Cilindri compactori autopropulsaţi Cilindri compactori tractaţi Plăci compactoare vibratoare Macarale turn Macarale mobile cu braţ Marcarale portal Mijloace de transport auto Betoniere Centrale de beton Pompe de beton.95 0.80 0.75 0.85 0.85 0.80 0.88 0.85 0. pag.80 0.87 0.82 0.90 0.87 0.85 0.70 0.90 0.85 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Nr.75 Kl 0.83 Numărul de utilaje se alege având în vedere: -posibilităţile de procurare.81-0.88 0.90 0.83 0.89 0.89 0.62-0.70 0.85 0.87 0.95 0.80 0.8-0. utilaje şi instalaţii pentru lucrări de finisaje Kt 0.75 0.89 0.90 0.75 0.85 0.70 0.80 0.

Mi corespunzătoare orelor de lucru. . exprimat în om-ore/ UM R sau om-ore/ UM .consumul de manoperă corespunzător orelor de închiriere (manoperă directă). Consumul total de manoperă aferent folosirii utilajelor în şantiere se calculează cu relaţia: M T = M d + M s + M i + ( M tr + M md ) K e în care: Md .cantitatea de lucrare. Calculul necesarului specific de manoperă ( M sp ) Eficienţa economică sub aspectul utilizării resurselor umane prin mecanizarea lucrărilor de construcţii. în UM R sau UM .2. reprezentată de consumul de manoperă pentru reparaţii şi întreţienere.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor -folosirea unui număr cât mai mic de utilaje. pag.consumul specific de manoperă. 2.manopera suplimentară prevăzută în IND reprezentată prin consumul de manoperă Ms implicat de folosirea maşinii în procesul tehnologic.129 . se poate exprima pe baza consumului specific de manoperă.manopera indirectă.pe baza analizei unor factori. om-ore. -asigurarea unor durate de activitate în concordanţă cu importanţa lor în procesul tehnologic şi ţinând cont de interdependenţa dintre acestea. -durata activităţii apreciată . pentru efectuarea unor operaţii auxiliare necesare bunei funcţionări a acesteia. MT consumul total de manoperă pentru realizarea unei cantităţi de lucrare. a experienţei acumulate sau prin date statistice. reprezentat de prestaţia personalului muncitor care deserveşte maşina (mecanicul deservent şi ajutorul când este cazul. sau formaţia de muncitori în cazul instalaţiilor complexe). . Q .se utilizează atunci când durata este cerută de beneficiar sau de foruri superioare. dar care nu este cuprinsă în tariful de închiriere.4. determinat cu relaţia: M sp = MT Q M sp . -asigurarea unui ritm de execuţie corespunzător cu durata de execuţie a lucrării. Durata activităţii poate fi evaluată în două moduri: -durata activităţii impusă .

Ci . M md . Cc1 = OL ⋅ cc .manopera consumată pentru transportul maşinii. .4. Pentru calcul componenţelor relaţiei se pot folosi expresiile: d M d = N m ⋅ Oi = d N m ⋅ Q ⋅ NTU Kl ⋅ K p M s = NTM ⋅ Q 2.coeficient de echivalenţă care ţine cont de numărul de maşini Ke echivalente corespunzător variantei tehnologice.3. Cm . lubrifianţilor şi materialelor de întreţinere Cc1 .consumul de manoperă pentru eventuala montare-demonatre a echipamentului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau schimbării echipamentului. costul combustibililor. Se poate scrie: Cv = Ci + Cc1 + Cm dar: Ci = Oi ⋅ tof . reclamată de anumite condiţii de lucru). respectiv de orele de închiriere realizate. cm = Ole ⋅ cm în care: pag. costul manoperei necuprinsă în tariful de închiriere a utilajului (suplimentară. Costul unitar fizic (CTU ) costuri variabile (Cv ) costuri fixe echivalente (C F ) e e CTU = CV + C F a) Costuri variabile Prin costuri variabile se înţeleg acele costuri generate de folosirea utilajelor şi care depind de cantităţile de lucrări. Aceste costuri se compun din: costul chiriei utilajului.130 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor M tr .

131 . Deci: Cv = Oi ⋅ toi + OL ⋅ cc + Ole ⋅ cm sau   t c CV = Cle  ci + c + cm   K K   l p Kl Costurile fixe echivalente Costurile fixe C F . precum şi de distanţele de transport de la bază la şantier. Cheltuielile echivalente rezultă prin multiplicarea cheltuielilor fixe cu un coeficient de chivalenţă: e CF = CF ⋅ K e pag. care se ia din catalogul de preţuri pentru indicatorul de norme de deviz corespunzător categoriei de lucrări în care este încadrat articolul de deviz. . în lei/ore. Pierderea cheltuielilor implicate de costurile fixe în cheltuielile unitare. în lei/oră. NTM .costul mediu orar al manoperei suplimentare. NTM . sunt costuri generate de folosirea utilajelor dar care nu depind de durata de închiriere şi respectiv de cantitatea de lucrări ci depind de numărul şi de tipul utilajelor folosite. În cadrul cheltuielilor unitare nu se operează cu costurile fixe ci cu costurile fixe echivalente. în om-ore/ UM R . cm = . pentru a dispune de un criteriu unitar de apreciere a eficienţei utilajelor.orele de închiriere  Oi =    Ole   Kl ⋅ K p   toi Ole cc .costul manoperei suplimentare. va fi mai mare sau mai mică funcţie de tipul dimensional şi productivitatea utilajului analizat. .orele de lucru efective.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Oi . Costurile fixe sunt costuri pe utilaje implicate de operaţiunile de montare-demontare.tariful orar de închiriere. în lei/ UM R . îmbarcare-debarcare şi transport. cm CM S S CM .norma tehnică de consum de manoperă suplimentară (necuprinsă în tariful de închiriere).costul mediu orar al consumului de combustibili lubrifianţi şi materiale de întreţinere. în lei/oră.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ke = NTU ⋅ i ≥1 NTU (cap. 2. C F = 2 CMD + CiMD + Ctr ( ) Costul montării demontării se ia din tarif. Calculul necesarului specific de energie şi resurse energetice ( Et ) În actuala conjunctură economică. cheltuielile cu chiria pe perioada montării-demontării. pag. lubrifianţi şi materiale de întreţinere şi se determină: în lei/h pentru stabilirea costurilor unitare. . Ci cheltuielile cu transportul.max ) Ke . E2 E3 cu capacităţile q1 < q2 < q3 şi normele de timp NTU 1 > NTU 2 > NTU 3 rezultă: K e1 = NTU 3 NTU 1 NTU 2 > 1.4. NTU 3 NTU 3 NTU 3 Cheltuielile fixe se compun din: cheltuielile de montare-demontare. K e 2 = > 1. în zile. Costul chiriei pe perioada montării-demontării se calculează cu relaţia: CiMD = ( Z M + Z D ) ⋅ 8 ⋅ tci în care: ZM ZD . C MD . dominată de criza mondială de energie.durata demontării. în Kg combustibil convenţional/ UM R pentru stabilirea consumului specific de energie.4. K e3 = = 1. max) selectionate (NTU min . Ctr MD . .norma de timp a utilajului cu capacitatea maximă dintre cele în care: NTU (cap.coeficientul de echivalenţă.durata montării (conform normativ) exprimată în zile.) Exemplu: având trei excavatoare E1 .132 . Necesarul de energie este exprimat de fapt prin consumul de combustibili. acest criteriu are importanţa cea mai mare.

Necesarul direct de energie se determină cu relaţia: Ed = OL ⋅ ccc în care: OL ccc Kg.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ET Ed Ei . pentru reparaţii şi întreţinere zilnică. utilizate la maşinile de construcţii şi combustibilul convenţional. pentru lucru.c.c.c. ./oră. .. îmbărcare-debarcare.puterea calorică a resursei energetice de tipul i.133 .c.consumul specific de combustibil convenţional corespunzător consumului de combustibil.c. însoţire).consumul orar de resurse energetice (combustibil. . .. în Kg c.4 pag.c. în Kg/oră. .c. Dar: . în Kg c. lubrifianţi. în Kg.necesarul de energie pentru transport şi operaţii auxiliare transportului (montare-demontare.necesarul total de energie şi resurse energetice. în ccc = ∑ ci ⋅ K i i =1 n în care: ci Ki .c. materiale de întreţinere).puterea calorică a combustibilului convenţional În tabelul 2. în ore.numărul de ore de lucru.echivalentul caloric al resursei energetice de tip 1. de un anumit tip. Tabel 2. (coeficientul de transformare în combustibil convenţional K i = pci ) pcc pi pcc ( Pcc = 7000 Kcal / Kg ) .necesarul indirect de energie.necesarul direct de energie.. lubrifianţi şi materiale de întreţinere. Kg. Etr .4 sunt prezentate echivalenţele între principalele tipuri de combustibili şi lubrifianţi.

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Echivalenţa calorică a combustibililor şi lubrifianţilor Nr. crt. Combustibil Denumire combustibil clasic UM energie Kg c.c./UM Uleiuri minerale Benzină Vaseline tehnice Motorine t t t t 2100 1670 1580 1580 kWh/UM 17100 13600 11400 12900 echivalent de

Necesarul indirect de energie este în funcţie de numărul de reparaţii de un anumit tip, efectuate între două reparaţii capitale:

Ei = f (nr.reparatii : I z , I p , RT , RC1 , RC2 , RK )
Determinarea lui Ei este destul de dificilă şi nu întotdeauna concretizată ceea ce face să nu se considere în studii. Se impune stabilirea unor indici de consum energetic pe tipuri de reparaţii. Necesarul de energie pentru transport se determină în funcţie de modul de transport şi numărul de mijloace de transport folosite, corespunzător tipului de maşini şi utilaje transportate. Pentru utilajele de construcţii care se deplasează prin autopropulsie se determină necesarul energetic cu relaţia:
Q Etr =

2D ⋅ cc vm
În cazul când efectuarea transportului implică şi mijloace auto de transport, necesarul de

energie al acestora se determină cu relaţia:
A Etr =

Pe ⋅ ccu 100
Pe
- parcursul echivalent realizat de mijlocul de transport, în Km

în care:

echivalenţi;

Ccu

- consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, în Kg c.c./100

Km echivalenţi; În mod curent se poate scrie:

ccu = cm ⋅ γ m ⋅ K m + cu ⋅ γ u ⋅ K u
în care:
pag.134

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

cm cu

- consumul mediu normat de motorină, în litri/100Km echivalenţi; - consumul mediu normat de ulei mineral, în litri/100Km echivalenţi;

γ m , γ u - densitatea motorinei, respectiv uleiului, în Kg/l;
K m , K u - echivalentul caloric al motorinei respectiv al uleiului.
Parcursul echivalent se determină cu relaţia simplificată:

Pe = 2 ⋅ D ⋅ Di
în care: - distanţa de transport, în Km; - coeficient care ţine seama de categoria de drum pe care se execută

D

Di

transportul (tabelul 2.5).

Tabelul 2.5 Valorile coeficienţilor de drum Categoria de drum I (N) II (K) III (T) IV (L) V (E) VI (H) Coeficient de drum, Di Notare valoare 0.9 1.0 1.1 1.2 1.4 1.6
pag.135

D1 D2 D3 D4 D5 D6

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În cazul participării la transport a mai multor mijloace de transport de tipuri diferite, se aplică relaţia generalizată:
A Etr =

Pe n ∑ mi ⋅ c1 cu 100 i =1 n
mi
- numărul de tipuri de mijloace de transport folosite; - numărul de mijloace de transport de un anumit tip (tipul i); - consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, corespunzător

în care:

ccu

mijlocului de transport de tipul i , în kg c.c/100Km echivalenţi; Necesarul specific de energie se evaluează cu relaţia:

Esp =

ET Q
În funcţie de efectul economic preconizat a se obţine, prin aplicarea soluţiei de mecanizare,

2.4.5. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice mecanizate la criteriile de selectare se utilizează rezultatul economic al procesului complex. Prin compararea acestora rezultă varianta de soluţie cea mai eficientă.

Fig. 2.3 – Echivalenţa tehnologică între variantele de mecanizare

Relaţia de calcul a normei specifice în cazul variantelor de procese complexe este următoarea:
pag.136

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

 pi i   ∑ Vkj   n  n  k =1  ⋅ c = x ⋅ c Ni = ∑ p j ∑ ij j i j =1 j =1 i ∑Vkj
k =1

în care:

Ni
i Vkj

- norma specifică a procesului complex i ; - valoarea criteriului j ; pentru varianta cea mai eficientă de mecanizare

a procesului simplu K , din cadrul variantei de proces complex i

(i = 1...m; j = 1...n; k = 1... pi ) ;

xij m n
pi
complex.

- ponderea criteriului j în procesul complex i ; - numărul de variante de procese complexe; - numărul de criterii luate în consideraţie; - numărul de procese simple corespunzătoare fiecărei variante de proces

În diagramele din figura 2.4 se prezintă variaţia parametrilor criteriilor tehnico-economice prezentate pe tipuri de utilaje funcţie de productivitatea acestora şi cantitatea de lucrări executate.

pag.137

Esp . Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare pag.cost unitar fizic. manopera specifică. consumul specific şi costurile aferente scad. C .energia specifică. B. manopera specifică. În felul acesta rezultă parametrii adimensionali pentru numărul de maşini-zile. Ole .138 . costuri specifice şi energia totală consumată.manoperă specifică. 2. Cu . conform schemei de analiză prezentată în continuare. care se pot însuma pentru fiecare veriantă de mecanizare în parte. P .4 – Diagrame de variaţie a valorilor criteriilor tehnico-economice A.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.tipuri de utilaje.ore de lucru efectiv. t N sp . În urma analizei parametrilor menţionaţi se determină coeficienţi de performanţă a unei variante de mecanizare în raport cu valoarea maximă a parametrului analizat. chiar şi la o cantitate mare de lucrări executate. Se va alege varianta optimă ca valoare maximă a sumei coeficienţilor adimensionali aferenţi.productivitatea utilajului Se observă că atunci când productivitatea utilajului este mare.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Criteriu tehnico economic Varianta (Vi ) Vmax 1 2 3 Xi = 1 Vi Vmax 2 3 N mz M sp CTU Et Vapt = min (∑1. ∑ 3) pag.139 . ∑ 2.

Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator. cu 0. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. Fig.1). 1%. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. 3. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. fărmiţarea în granule sub 5mm. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. umezirea şi amestecarea la umed.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎN FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. în funcţie de metoda de execuţie.140 .Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. în mişcare şi în staţii centrale fixe.. nivelarea la profil a materialului. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă. pag..5 .1 . 3. 3.

în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare.2 . fărmiţarea şi compactarea se fac separat. 6 .2). din care este alimentat malaxorul.141 .elevator cu cupe.tractor.pulverizarea liantului.scarificator. 2 . Fig.alimentator. materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. Fig. 3. 3 . 3. 3. 4 . În metoda amestecării în staţii fixe (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. scarificarea.calibru pentru dozarea agregatelor. 8 .3 .aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial.3).malaxor.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 . De obicei.Prepararea amestecului în staţii fixe pag. 5 . Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. 7 . 3. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă.

3 . Fig. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă.elevator cu cupe. Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig. 2.introducerea liantului. tractat pag. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal. 4 .142 .buncăr de agregate. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. trebuie să fie peste 55%. Gradul de fărmiţare al amestecului.4). Stropirea materialului se face cu o zi înainte.Repartizator de ciment. 3.4 .5 . Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 . 3.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4.. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. 3. Fig. 3..5).malaxor xu palete.6% sub limita de fărmiţare. pentru uniformizarea gradului de umiditate.

. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse.. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30. În general. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. În figura 3. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: acoperirea cu un strat de nisip de 1. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier.15cm. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. pag. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat.6.. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10.143 . Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment..2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru..

balasturile argiloase. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide.6 . mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă. 3.144 .binder. grosimea stratului stabilizat este de 10.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului. În felul acesta. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var.. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment. pag.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. 3 . cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice. 2 .2 . la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite.beton asfaltic 3.Drum cu asize stabilizate 1 .. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor.pământ stabilizat cu ciment. În figura 3. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase.15 cm. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.

145 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor. pag.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE VAR CAMION DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DOZAJ % DE AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă.120 . iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. pistele pentru avioane grele.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3.8).8 . Pe de altă parte. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. Stabilizarea chimică [3] Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul cu 10%. Fig.4. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. mai mic sau egal 3. o substanţă preparată prin pag. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. argila se amestecă cu monomerii care vor da polimerul. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. căile de acces la diverse obiective etc. 3. rezultate foarte bune dă vinsolul. În acest scop. 3. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. La tratarea pământurilor argiloase. fie creşterea coeziunii. balasturi.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. distilarea lemnului de brad. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig.

3.121 . piatra spartă. dar costul lor este ridicat. cât şi necoezive. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. la lărgirea drumurilor existente. Deoarece sub încărcările date de trafic. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. precum şi de considerente economice. pământul din zona drumului etc. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. ci chiar în aceeaşi zonă. la lucrările cu volum redus etc. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. pag.6. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. deşeurile de carieră. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. În general. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. de la un strat la altul. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive.

în cantitate de 20Kg/m2.122 . observând ca piatra să nu sfărâme. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. execuţia se face în două straturi. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. Grosimea minimă a stratului. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. În general grosimea materialului de pag. Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. Se nivelează la şablon. După cilindrare. fără intermediul unui substrat de nisip. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. grosimea necesară pentru fundaţie. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. Dacă piatra provine din roci mai slabe. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. în mai multe reprize. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. împreună cu materialul existent. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. cu putere aglomerată. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. care se cilindrează. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. la început cu un compresor de 120 kN. se udă şi se cilindrează. se poate folosi şi sortul 80/125mm. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. iar apoi cu un compresor de 120kN. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm.

La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. 2 – nisip pilonat.. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. blocajul se cilindrează uşor. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte.9). se aşează cu mâna pietrele. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului. având înălţimea 14. În timpul cilindrării. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. Aceste porţiuni se vor reface. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere.. După aşternerea materialului. una lângă alta cu vârfurile în sus. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. 3. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime.123 . pag. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. Fig. După împănare. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. Dacă la cilindrare apar tasări mari. Cantitatea de nisip ca fi limitată. 3. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. cu funcţia de strat filtrant.18cm. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm. În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi.124 . pag. care se cilindrează. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam.

CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE NIVELAREA PAT CALE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC.

Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. 3. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. 1%. cu 0. nivelarea la profil a materialului. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. pag.5 . în mişcare şi în staţii centrale fixe.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎI FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului.113 .. fărmiţarea în granule sub 5mm. 3. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă..1). Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator. umezirea şi amestecarea la umed. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig. în funcţie de metoda de execuţie.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului.

De obicei.pulverizarea liantului. 3.Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. fărmiţarea şi compactarea se fac separat. 7 .3).scarificator.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 . în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare. din care este alimentat malaxorul. 3. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. 3 .tractor. 6 .elevator cu cupe. 4 . Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă. 3.114 .alimentator. materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. 3.2).calibru pentru dozarea agregatelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. scarificarea. Fig. 2 . 5 .aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial.1 . pag. Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform.2 . În metoda amestecării în staţii fixe (fig.malaxor. 8 .

introducerea liantului. Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. 2. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. 4 . greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig.buncăr de agregate.3 . Gradul de fărmiţare al amestecului.elevator cu cupe.Prepararea amestecului în staţii fixe 1 . pentru uniformizarea gradului de umiditate. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. 3 . 3.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4.6% sub limita de fărmiţare.115 . 3. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. Fig. Stropirea materialului se face cu o zi înainte. pag. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal...malaxor xu palete.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri. trebuie să fie peste 55%.4). 3.4 .

aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi.5 . folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig.15cm.. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Fig. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: pag. tractat Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare..5). În general. 3. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. 3. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator.Repartizator de ciment. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare.116 .

.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - acoperirea cu un strat de nisip de 1. În felul acesta. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide.Drum cu asize stabilizate 1 .6.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat.6 .2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă.binder. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30.beton asfaltic 3. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare. Fig. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. 3 . se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă..2 .Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite. 3. 2 . se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile... Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea. În figura 3.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. În figura 3.117 . - Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: pag. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru.pământ stabilizat cu ciment..

cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice.15 cm.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. pag. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var. - la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment. Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului.. grosimea stratului stabilizat este de 10. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă.118 . balasturile argiloase.. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DE DOZAJ % DESCĂRCARE VAR CAMION AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. fie creşterea coeziunii. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. balasturi. La tratarea pământurilor argiloase. 3. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. 3. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. argila se amestecă cu monomerii pag. mai mic sau egal cu 10%. Fig.4. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. 3. În acest scop.120 rezultate foarte bune dă vinsolul. Pe de altă parte. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. Stabilizarea chimică Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. distilarea lemnului de brad. o substanţă preparată prin .8). Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă.8 . căile de acces la diverse obiective etc.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. pistele pentru avioane grele.

deşeurile de carieră. de la un strat la altul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor care vor da polimerul. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. precum şi de considerente economice. ci chiar în aceeaşi zonă. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. la lucrările cu volum redus etc. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. piatra spartă. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. cât şi necoezive. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. Deoarece sub încărcările date de trafic. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi.6. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta.121 . formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. dar costul lor este ridicat. la lărgirea drumurilor existente. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. pag. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. 3. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. În general. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. pământul din zona drumului etc. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul.

Se nivelează la şablon. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. fără intermediul unui substrat de nisip. la început cu un compresor de 120 kN. se poate folosi şi sortul 80/125mm. observând ca piatra să nu sfărâme. în cantitate de 20Kg/m2. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. Grosimea minimă a stratului. Dacă piatra provine din roci mai slabe. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. După cilindrare. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. se udă şi se cilindrează. iar apoi cu un compresor de 120kN. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. cu putere aglomerată. pag. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire.122 . Balastul se aşterne direct pe patul drumului. execuţia se face în două straturi. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. care se cilindrează. în mai multe reprize. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă.

acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă.9). Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte.123 . 3. 2 – nisip pilonat. având înălţimea 14. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului.. 3.. În timpul cilindrării. cu funcţia de strat filtrant. Dacă la cilindrare apar tasări mari. pag. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. Fig. Cantitatea de nisip ca fi limitată. În general grosimea materialului de completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. împreună cu materialul existent.18cm. După împănare. una lângă alta cu vârfurile în sus. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. După aşternerea materialului. grosimea necesară pentru fundaţie. blocajul se cilindrează uşor. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. Aceste porţiuni se vor reface. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. se aşează cu mâna pietrele.

se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam. care se cilindrează.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm. pag.124 . În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi.

CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ NIVELAREA PAT CALE EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .

.. a bitumului şi a amestecului. Încălzirea bitumului Producţia de bitum în rafinării este continuă. pe când perioada de utilizare a bitumului la drumuri este limitată între 15 mai şi 15 septembrie din cauza condiţiilor sezoniere nefavorabile. precum şi modul de funcţionare a aparatelor de cântărit.180oC şi se continuă amestecarea.150oC. Prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe în metoda la cald [3] Procesul tehnologic al preparării unei mixturi asfaltice este următorul: agregatele. apoi se cântăresc pe sorturi şi se introduc în malaxor unde se amestecă.. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140..5.0 min. Când filerul se adaugă rece. aşternerea şi cilindrarea nu se pot face în bune condiţii. trebuie controlate continuu temperatura agregatelor minerale.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL IV PRINCIPII TEHNOLOGICE DE EXECŢIE A STRATURILOR ASFALTICE ÎN METODA LA CALD ŞI RECE Principalele etape de lucru: prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe. Durata de malaxare este de 1..126 . pentru prevenirea abaterilor care influenţează negativ calitatea produsului. Când încălzirea nu este suficientă. transportul mixturilor asfaltice. Pentru prepararea unor mixturi asfaltice de bună calitate trebuie să se supravegheze: încălzirea uniformă a materialului.. se încălzesc în uscător la o temperatură de 150.2. Principala greşeală care poate apărea la malaxor constă în cântărirea inexactă a componenţilor. se recomandă amestecarea filerului cu criblura şi nisipul cel puţin 15s. pag. Aici se adaugă filerul rece şi bitumul încălzit la temperatura de 170. afară de filer.160oC. cântărirea elementelor componente şi amestecarea completă a agregatelor cu liant. punerea în operă. De aceea.. Bitumul nu trebuie să fie supraîncălzit deoarece îşi pierde însuşirea de liant. De aici decurge necesitatea unui stocaj anual care trebuie să fie de 1/2 până la 2/3 din consumul total.

4.1 – Instalaţia pentru producerea mixturilor asfaltice tip L. de placaj sau în vagoane cisternă.127 . În felul acesta. Bitumurile se transportă în butoaie de tablă. prevăzute cu o serpentină care se poate încălzi cu vapori de apă produşi de o instalaţie aflată în staţia de descărcare. numite bataluri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. În staţiile pentru prepararea mixturilor asfaltice se amenajează depozite de bitum sub formă de gropi.X.4. prevăzute cu instalaţie de încălzire.2).P. substanţa bituminoasă încălzită devine fluidă şi se poate descărca mai uşor. Bitumurile dure se pot transporta şi sub formă de blocuri. din care bitumul este scos prin pompare (fig. pag.

Pentru punerea în operă. vane etc. a căror înălţime de aspiraţie nu depăşeşte 6. Cu cât bitumul folosit este mai dur cu atât temperatura lui de lichefiere este mai ridicată. bitumul se încălzeşte la o temperatură de 160.4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 3 – pompă. cu aproximativ 10oC peste temperatura de aşternere. mişcarea liantului este asigurată cu ajutorul unor pompe rotative. Temperatura de fabricaţie a asfaltului nu trebuie să ducă la modificarea proprietăţilor liantului..180oC. ci să rămână lichid pag.2 . pompe. În general. Uscarea agregatelor minerale Pentru a se obţine o bună anrobare. 4 – instalaţie de încălzire Majoritatea lianţilor bituminoşi nu pot fi pompaţi sau descărcaţi la temperatura ambiantă.00 m. Încălzirea conductelor este cu atât mai ridicată cu cât panta lor este mai mică. Temperatura liantului necesară unei bune anrobări a agregatelor variază însă cu penetraţia bitumului.128 . Pentru transvazarea bitumului este necesară o încălzire localizată care atinge 40 la 60oC. 2 – batal. ci necesită o încălzire a sistemului de conducte.Depozit de bitum 1 – vehicul-cisternă. este necesar ca agregatele să aibă o temperatură suficient de ridicată astfel ca liantul să nu se închege brusc când vine în contact cu agregatul. ca la orice lichid vâscos.. De aceea la amplasarea batalului de bitum în zona staţiilor de cale ferată este foarte avantajos să se profite de configuraţia terenului astfel încât descărcarea din vagoane în depozit în malaxoare sau în autogudronatoare să se facă prin cădere.

de asemenea. temperatura atmosferică şi cea a agregatelor reci.15oC sub cea a bitumului.5%. aceşti indicatori sunt determinaţi în principal de: umiditatea agregatelor. Uscarea agregatelor foarte umede costă scump. Încălzirea agregatelor se face într-un tambur rotativ care funcţionează pe principiul în contracurent sau în echicurent. 1 – elevator rece 2 – uscător agregate 2a – ciclon desprăfuitor 2b – injector flacără uscător 3 – elevator cald 4 – sistem ciururi Fig. În medie. 4.3). cât mai ales de radiaţia flăcării. Temperatura agregatelor depinde de cea a liantului. Pentru acest motiv în mişcarea sa de rotaţie.3 Malaxarea constituienţilor [3] pag. Ventilatoarele prevăzute la tamburul uscător activează tirajul. 4. trebuind să fie cu 10.129 . iar producţia scade cu 50%. Intervin. pentru a evita formarea spumei şi a împroşcării bitumului în afară. Încălzirea este dată nu atât de convecţia gazelor calde. Cantitatea de păcură consumată depinde într-o mare măsură de umiditatea agregatelor. Astfel... făcândul să cadă în flacăra şi gazele calde ale unui arzător cu păcură. Pe de altă parte. Ele au rolul de a uşura uscarea şi de efectua desprăfuirea agregatelor. uscătorul cu palete vântură agregatul. Operaţia de uscare a agregatelor are o foarte mare influenţă asupra randamentului instalaţiei de asfalt şi asupra consumului de combustibil. la ieşirea din uscător materialul trebuie să aibă o temperatură în jur de 135oC şi un conţinut de apă sub 0. dacă umiditatea agregatelor minerale creşte de la 3 la 8%. temperatura impusă de anrobare şi concepţia care stă la baza funcţionării tamburului uscător.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor şi să se repartizeze pe suprafaţa acestuia. consumul de carburant pe tona de mixtură asfaltică sporeşte de la 6 la 11Kg (fig. este necesar ca agregatele introduse în malaxor să fie deshidratate.

Prin pulverizare sub presiune se obţine în general o distribuire uniformă a bitumului în masa agregatelor şi o mixtură omogenă. mixtura poate fi livrată la 110. În acest stadiu al fabricaţiei. Când se prepară cu gudron. Malaxoarele cu ax vertical sunt folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari.. acest procedeu asigură o anrobare completă a granulelor fine. – Malaxor pentru mixtură asfaltică Paletele trebuie să poată fi înlocuite uşor. Malaxarea insuficientă se manifestă prin eterogenitatea distribuţiei liantului în amestec.130 2 . Durata de malaxare trebuie să fie reglată fie manual. 4. sigurul factor asupra căruia se poate acţiona este durata de malaxare. ameliorând lucrabilitatea şi permiţând realizarea unor economii de liant. Cel mai perfecţionat procedeu este sistemul “impact” care pulverizează bitumul la o presiune ridicată ( 20daN / cm ) sub formă de ceaţă.4. Se începe cu amestecarea la uscat pentru a omogeniza agregatele şi în special pentru a dispersa şi încălzi filerul adiţionat în stare rece. Apoi se adaugă bitumul fie prin simpla deversare a rezervorului dozator sub forma unei lamele subţiri la suprafaţa agregatelor din malaxor. până la 40mm. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140.120oC. fie automat.. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Malaxoarele cele mai răspândite sunt cele cu ax orizontal prevăzute cu palete (fig.4).150oC. forma şi înclinarea paletelor. Durata de malaxare maximă este de 3 min şi cea minimă de 40s. Fig.. fie printr-o rampă de difuzare sub presiune.. excesul de malaxare duce la scăderea inutilă a randamentului şi în anumite cazuri poate chiar să dăuneze calităţii anrobatelor. Un malaxor bine conceput trebuie să asigure o anrobare perfectă cu un randament maxim. astfel ca să se efectueze o cât mai bună amestecare a agregatelor cu bitum. pe măsura uzării lor.4. Randamentul este dat de raportul dintre capacitatea malaxorului şi timpul de malaxare. S-au studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului.

convin pe şantierele pe care se schimbă frecvent reţetele de lucru fie de la o zi la alta..131 . costul este strâns legat de randamentul zilnic. 4. însă mutarea lor dintr-un loc în altul costă mult şi nu se justifică economic decât pentru şantiere de cel puţin 15. 10 – malaxor. Malaxarea se poate face în instalaţii cu funcţionare în flux discontinuu sau continuu. astfel încât trebuie să se ia toate măsurile pentru a evita stagnarea producţiei organizând aprovizionarea şi transporturile. 4 – tambur uscător. cu agregate mai puţin corespunzătoare. la putere egală. Fig. cu introducerea agregatelor în malaxor pe şarje.4.elevator rece. De obicei să caută să se folosească staţii de anrobare capabile de a prepara 500.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Necesitatea încălzirii agregatelor a condus la folosirea unor instalaţii de asfalt tot mai perfecţionate care. Reglarea se face aproape imediat. La puteri egale. 5 – elevator cald. aceste instalaţii sunt în general mai costisitoare ca investiţie şi exploatare.1200 t/zi. reducând astfel suprafaţa de teren ocupată. ele convin foarte bine pe şantierele mari.5 – Schema funcţionării unei instalaţii în flux continuu: 1 – predozatoare. pentru a lucra în condiţii economice trebuie să prelucreze cantităţi mari de agregate. 6. pag. Se recomandă ca durata de malaxare să nu coboare sub 60s.000 t. fie chiar în aceeaşi zi. 2 – alimentator.. pe un şantier în care toţi parametrii sunt constanţi şi rezultatele sunt bune. 7 – alimentator. Instalaţiile cu fabricare discontinuă nu funcţionează bine decât dacă merg continuu.controlul granulozităţii. În schimb instalaţiile cu fabricare continuă sunt simple. dozarea componentelor şi în consecinţă calitatea mixturii se resimte foarte mult. robuste. Ele se pretează în cazul posturilor fixe şi pot fi montate pe verticală. Având o legătură automată între liant şi agregate. 9 – pompă de liant. pentru care nu este nevoie decât de una sau două reţete de mixturi (fig. adesea mai economice. Pe un şantier cu opriri fracvente.5). Din contră. 8 – rezervor de liant. 3. cu temperaturi care variază. Totodată. foarte mobile şi. Aceste staţii sunt mobile. Instalaţiile cu funcţionare discontinuă.

b. Când sunt umede. uşurinţa de întreţinere. cât şi în regim discontinuu.132 . Reglarea clapei predozatorului se face prin cântărirea agregatelor după un timp de funcţionare în regim de lucru normal dat. având graficul dintre debitul de material şi deschiderea clapetei care corespunde debitului căutat. în paralel sau în serie. 3 – arbore motor. Fig. agregatele fine au tendinţa de a produce înfundarea scurgerii. performanţele. care este necesară atât la funcţionarea în regim continuu. Predozarea agregatelor se face volumetric (fig.6).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Alimentarea regulată şi continuă a instalaţiei precum şi proporţia constantă între diferite sorturi se asigură prin operaţia de predozare. condiţiile de exploatare. Extragerea materialului din buncărele predozatorului se face continuu cu ajutorul unor benzi transportoare. 2 – agregate. Alegera tipului de instalaţie este o operaţie delicată. 4. calificarea personalului etc. Predozatoarele debitează. 1 – buncăr. un cordon de materiale neamestecate. de aceea predozatoarele sunt echipate cu vibratoare pentru a uşura evacuarea materialului.6 – Dozare volumetrică a a gregatelor a – ansamblu. Zăcămintele de nisipuri bituminoase din ţara noastră care conţin nisipuri monogranulare fine impregnate cu bitum moale sunt valorificate în prezent prin folosirea lor directă la executarea îmbrăcăminţilor asfaltice la cald. care trebuie să fie condusă comparânduse costul. Debitul de material este influenţat de viteza benzii şi de deschiderea clapetei prevăzute la baza predozatoarelor. astfel încât după fluxare să se obţină un bitum cu penetraţie pag. însă convenabil proporţionate. 4.detalii. Consistenţa bitumului natural trebuie să fie modificată în limite convenabile prin oxidare şi prin adaos de bitum dur de petrol. Pentru a se preciza amplitudinea vibraţiilor sau viteza benzii. 3 – clapetă reglabilă. se procedează în mod similar.

Distanţa de transport maximă se stabileşte astfel ca scăderea de temperatură pe traseu să nu fie mai mare de 20oC.15mm/10. Dacă transportul se face la distanţe mari şi pe timp rece sau când se aşteaptă averse de plaoie. În plus. Transportul mixturilor bituminoase de la instalaţia de preparare la punctul de lucru se face cu autocamioane basculante. Este necesar ca distanţa de transport a mixturii fierbinţi să fie redusă la minimum. Trebuie evitate tranşeele de acces în care se colectează apa şi care imobilizează instalaţia după ploaie.. Sub această temperatură.. prin gravitaţie.30% din cantitatea necesară de liant. la ieşirea din malaxor este indispensabil ca anrobatele fiebinţi să fie stocate într-un buncăr. De obicei. Catalizatorul se introduce în timpul malaxării. este de 25. Adaosul de bitum dur de petrol.. în aşa fel ca la punctul de lucru temperatura să nu scadă sub 130oC. mixtura se amestecă din nou şi temperatura se uniformizează.1. este necesar să fie luate măsuri împotriva pierderilor de căldură.. În acest fel. Temperatura anrobatelor coboară foarte lent. Prepararea mixturilor cu nisip bituminos se face într-o singură fază. se acoperă bena camionului cu o prelată. materialul bituminos se îndepărtează de contactul cu flacăra rămânând deci ca temperatura amestecului să se realizeze în principal sub acţiunea gazelor fierbinţi. beton de ciment sau îmbrăcăminţi asfaltice vechi etc.133 . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor mijlocie. materiale stabilizate.. în proporţie de 0. stratul de legătură sau binder la partea inferioară. din care. Când imbrăcămintea se execută dintr-un singur strat. Transportul mixturii pentru punerea în operă Pentru a asigura un randament maxim şi a evita pierderile mari de căldură. cu pentraţia de 5. Se poate recurge şi la oxidarea catalitică.. astfel că masa asfaltului rămâne caldă chiar după 2. sunt încărcate autocamioanele-basculante. Materialele fiind introduse în uscător prin aceeaşi parte cu flacăra injectorului.. Aşternerea îmbrăcăminţilor bituminoase la cald În general îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald se execută din două straturi: stratul de uzură la partea superioară. în instalaţii mecanice cu flux continuu şi încălzire în echicurent. nisipul bituminos suferă un proces de oxidare-polimerizare prin evaporarea uleiurilor uşoare şi transformarea structurii sale coloidale care conduce în cele din urmă la creşterea consitenţei btumului natural.0% din greutatea mixturii. se înlătură pericolul de autoaprindere deoarece pe măsură ce se încălzeşte. la aşternere. Îmbrăcăminţile asfaltice permanente se aşează pe un strat de bază bine consolidat din macadam.. Totodată.aceasta trebuie să aibe caracteristicile mixturii stratului de uzură.5. folosind drept catalizator clorura ferică. mixtura nu se mai poate aşterne pe şosea şi cilindra în bune condiţii. distanţa de transport poate să fie de câţiva zeci de kilometri.3 ore de transport.

pe pavele de piatră sau pe un strat stabilizat cu ciment. Dintre cele netede.7 şi 4. Înainte de aplicarea mixturii pe şosea.7 – Repartizator-finisor pentru mixturi bituminoase: 1 – buncăr.120kN). Mixtura adusă la punctul de lucru se răspândeşte în grosime uniformă cu finisoare mecanice (fig. 4. stratul de bază trebuie curăţat şi amorsat cu bitum tăiat sau cu emulsie de bitum. se prevede o egalizare cu mixtură asfaltică. Aplicarea se face Fig. numai după ce suprafaţa este perfect uscată.. 4 – placă nivelatoare.134 . apoi mai grele (100. la început mai uşoare (60.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Stratul de binder este obligatoriu de executat. Pentru compactare se folosesc compresoare cu feţe netede sau cu pneuri. 4. pentru cilindrarea asfaltului sunt indicate compresoarele tandem.80kN). 2 – şnec. Fiecare strat se cilindrează separat înainte de a se răci mixtura asfaltică. când îmbrăcămintea se aşează pe îmbrăcăminţi vechi. 3 – grindă vibratoare. În cazul aplicării pe pavaje de piatră cu denivelări... când bitumul serveşte ca lubrifiant. pag..8) sau manual.

. De exemplu. succesiuni de utilaje.80kN.. pe lângă numărul de treceri succesive. un rol important îl au temperatura mixturii. cu trei rulouri netede.finisor Trebuie reţinut faptul că betoanele asfaltice la cald nu se pot executa în condiţii bune decât numai pe vreme caldă şi uscată. dar udarea trebuie redusă la minimum pentru ca să nu se răcească brusc faţa superioară a stratului de asfalt. imediat în urma finisorului.. În general. care asigură o aşezare forţată a materialului plastic.135 . decalate sistematic. Apoi se execută compactarea de bază folosind compactorul cu pneuride 150. de aceea şi în acest caz urmează o cilindrarea puternică cu cilindri copresori.2000kN iar pentru eliminarea urmelor lăsate de trecerea pneurilor. Tamburele sau pneurile compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fiebinte de ele.8 – Repartizator . de grosimea stratului şi de penetraţia bitumului.. mixturile bituminoase pot fi compactate la cald numai în limite de temperatură destul de restrânse. schimbarea sensului de mers efectuându-se prograsiv pentru a se evita vălurirea suprafeţei. În procesul de compactare a mixturilor bituminoase. viteza de deplasare a compresorului şi presiunea de compactare. cu viteza redusă şi fără şocuri. mecanice sau de mână. în jurul gurilor de scurgere.140kN. al capacelor de vizitare şi în locurile greu accesibile compactarea se face prin batere cu maiuri metalice fiebinţi. pag. În lungul bordurilor. după ce mixtura s-a răcit puţin se trece cu un cilindru compresor de 120. Cilindrarea se face de la margine spre axă. care depind de sezonul de lucru. operaţia de compactare a materialului aşternut se încheie prin câteva treceri cu un compresor tandem de 60..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 4. Grinda vibratoare a finisorului nu asigură decât o îndesare uşoară a materialului. în diferite combinaţii. Nu este permisă staţionarea unui cilindru compresor pe o mixtură care nu s-a răcit. Se pot folosi..

2oC. 4. temperatura materialului scade foarte rapid.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Trebuie observat că atunci când mixtura asfaltică se aşterne într-un strat subţire.4.22oC .9).a se remarcă faptul că½ oră de la aternere.136 . Pentru a nu se produce refularea mixturii între pneuri este necesar să fie reglată presiunea din pneuri în funcţie de temperatură. Viteza de mers a compactorului poate să ajungă la sfârşitul compactării până la 29 Km/oră. În exemplu dat în figura 49. Când compactarea se face direct cu compactoare cu pneuri sau dacă temperatura mixturii este prea ridicată se produce lipirea mixturii de pneuri. iar sub temperatura de 110 oC compactarea asfaltului nu se poate face în condiţii bune.. trebuie reglată presiunea din pneuri pe măsura creşterii gradului de compactare..grosimea strtului. însă pentru evitarea formării de făgaşe. tipul de lanţ şi felul agregatelor (fig.a . care depinde la rândul său de temperatura anrobatelor. la ş compactarea este puţin eficace. Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri multiple se obţine un grad ridicat şi uniform de compactare. Fig.temperatura ambiantă pag.10). de curenţii de aer şi de temperatura ambiantă (fig. S-a constatat însă că acest inconvenient dispare atunci când temperatura pneurilor se apropie de o temperatură de echilibru situată în jur de 70 oC.4.9 .influenţa temperaturii la compactarea mixturilor bituminoase: h .

4. permiţând astfel o compactare eficace (fig. de aceea grosimea stratului de uzură din mixturi bituminoase trebuie să nu depăşească 2 sau 3 ori dimensiunea maximă a agregatului.10 . Pentru straturi de bază însă. în acest caz.4. în special la mijlocul stratului temperatura scade mult mai puţin decât în cazul stratului subţire de uzură. În figura 4.12).Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Compactarea în straturi groase poate duce la aparitia de neregularităţi în profilul în lung.137 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.11 se prezintă şi tehnologia de aşternere a mixturilor asfaltice în metoda la rece. grosimea stratului ce se compactează poate fi sensibil sporită întrucât. pag.

Tehnologia de execuţia a macadamului penetrat cu emulsie bituminoasă pag.138 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 4.11 .

13 .12 . 4.Rulou vibrator pentru mixturi bituminoase: pag.Scăderea temperaturii asfaltului după aşternere în funcţie de grosimea stratului Au fost obţinute rezultate bune şi cu rulouri tandem vibratoare. În figura 4. însoţită de diagrama parametrilor de compactare. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 4.139 .13 se arată schema de lucru a ruloului vibrator. Caracteristicile acestui compresor sunt amplitudinea vibraţiei şi frecvenţa rotaţiei masei excentrice.

Se preferă nisipul de concasaj. Îmbrăcăminţile de asfalt cilindrat sunt încadrate conform STAS. 4.3Kg/m2. pentru a se evita ca sudura între cele două părţi să fie făcută în aceeaşi secţiune (fig. 2 . trebuie asigurată sudura la rostul de lucru. racordate în treimea mijlocie.. în cantitate de 2.strat de uzură de asfalt turnat.efectul ruloului static este de 10t Grosimea îmbrăcăminţii se stabileşte în funcţie de intensitatea şi felul traficului.Aşternerea asfaltului pe jumătate din lăţimea căii: a .140 .binder.sudarea rostului de lucru.strat de uzură din beton asflatic.a).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a .. sub un dreptar de 3m. Rosturile de lucru la cele două straturi suprapuse se decalează faţă de axa drumului. Îmbrăcămintea de asfalt cilindrat trebuie etanşată cu nisip bitumat.7mm. Suprafaţa îmbrăcăminţii trebuie să rămână cât mai netedă. precum şi de tipul mixturii folosite. De asemenea. 4. Pentru acesta se taie marginea stratului executat şi se amorsează cu bitum tăiat. b . aşezat paralel cu axa. Panta transversală variază între 2 şi 2.5 şi 4 cm... De regulă. Profilul transversal se execută în formă de acoperiş cu două pante egale. iar a stratului de binder între 3 şi 4. astfel de tratamente se aplică şi pe porţiunile ce rămân poroase. Denivelările în lungul drumului. nu trebuie să depăşească 5. în locul nisipului bitumat se vor aplica tratamente superficiale. 1' . grosimea stratului de uzură variază între 2.7cm şi nu au strat de legătură. Fig. Se prezintă în continuare schema tehnologică de lucru: pag.5 cm.decalarea rostului de lucru. iar acostamentele sunt prevăzute cu benzi de consolidare. 1 . Îmbrăcăminţile formate numai dintr-un singur strat vor avea o grosime de cel puţin 4 cm.14.14 . b . Când se lucrează pe jumătate din lăţimea căii. Straturile cu grosimi mai mari se execută în grosime de 4.5%... Sectoarele executate în zone umede sau pe vreme rece.efectul ruloului vibrator de 10t.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ 1 2 3 4 RECEPTIE 5 6 7 8 9 RUTIERĂ RAMPA PULVERIZ ARE BITUM BENA STRUCTURA 7 FAZA TEHNOLOGICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI AŞTERNEREA STRATURILOR ASFALTICE AMORSAR E AŞTERNE RE MIXTURĂ ASFALTIC Ă COMPACTA RE CURĂŢAR E SUPRAFAŢ Ă AMORSA RE AŞTERN ERE BINDER COMPACT ARE UZURĂ NIVELARE OPERAŢIA EXECUTATĂ PROFILARE COMPACT ARE FINISARE AUTOGREDE UTILAJUL FOLOSIT R CILINDRU COMPACT OR STROPITO R BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACTO R PERII MECANICE STROPIT OR BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACT OR .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ZIG-ZAG LONGITUDIN AL SCHEMA TEHNOLOGICĂ LUCRU DE FÂŞII LONGIT. (a) FÂŞII LONGIT. CICLIC (a) CURĂŢARE AMORSARE AŞTERNER E COMPACTA RE DRESSING . LONGIT.

pag. Fig. Se curăţă suprafaţa. agregate 3. Compactarea se efectuează după ce s-a produs ruperea emulsiei (culoarea acesteia se schimbă din cafeniu în negru).80 kN. Din buncărele de agregate. Se recomandă folosirea compactoarelor de 60 .. În cazul îmbrăcăminţilor executate în două straturi se recomandă în stratul inferior: agregate 8. Anrobatele sunt transportate cu ajutorul camioanelor basculante la punctul de lucru.8 mm..4.. cu ajutorul elevatorului rece. 4.25 mm. materialele trec la dozare şi de aici în malaxor. 75%. nisip 0.. se amorsează şi se aştern anrobatele cu lama autograderului sau cu repartizatoarefinisoare.15 .3mm.Instalaţie fixă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi asfaltice. bitum rezidual. se compactează dinspre margine spre axă. 5%.15.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 4. Concomitent se pulverizează emulsia. apoi se continuă compactarea cu compactoare cu pneuri. transportul şi aşternerea mixturilor în metoda la rece [3] Schema unei instalaţii fixe este indicată în figura 4. 10%... Prepararea.161 . 15%.

Fabricarea anrobatelor cu emulsii la rece necesită instalaţii mult simplificate faţă de cele utilizate la prepararea anorbatelor la cald. Anrobarea în staţii fixe se face utilizând betonierele obişnuite. Amestecarea are loc în malaxor iar anrobatele fabricate sunt repartizate direct pe drum.162 . rezervor de emulsie. 4. Emulsia stocată în rezervoarele de depozitare a instalaţiei este de asemenea dozată. Tehnologia covoarelor asfaltice ultrasubţiri [3] Prepararea şlamului bituminos să face în instalaţii speciale montate pe un camion (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Procesul tehnologic.16.Instalaţie mobilă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului cu cupe şi dozate corespunzător în debit constant la malaxorul cu palete.. Prepararea în instalaţii mobile se face conform schemei instalaţiei mobile Motopaver indicată în fig.. Fig.16 . distribuitor de apă.17). mai mică sau când se anrobează agregate cu granule mari pag. distribuitor de emulsie. grosimea stratului se poate regla cu ajutorul lamei nivelatoare. 4. Instalaţia este formată din rezervor pentru apă.40 mm. în staţiile când se cere o producţie 25. 45. buncăre pentru nisip. 4.

dozajul mediu fiind de circa 10 . care este distribuit imediat direct pe suprafaţa de tratat. Se obţine astfel un mortar asfaltic în stare fluidă.17 permite aşternerea a 2000m / h .163 .17 . Instalaţia prezentată în figura 4.Instalaţie pentru producerea şi aşternerea şlamului bituminos Amestecul se realizează în malaxorul cu şnec elicoidal.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 2 2 pag.11kg mortar pe 1m . 4.

ceea ce înseamnă reciclare.1 se prezintă schema tehnologică de lucru pentru reprofilarea straturilor asfaltice. adaosul de materiale pentru ameliorarea din îmbrăcămintea asfaltică. remodelare fără trecerea materialului prin malaxor. Remodelarea suprafeţei carosabile se face în două variante tehnologice şi anume. Reutilizarea materialului existent presupune aplicare câtorva operaţii tehnologice: frezarea şi mărunţirea materialului din îmbrăcămintea asfaltică. pag.164 .1 corespunde tehnologiei de lucru în metoda pe loc utilizând combine rutiere de mare performanţă. Această tehnologie se aplică în cazul în care structura materială a mixturii asflatice este corespunzătoare. însă au apărut deformaţii permanente datorită unor suprasarcini date de vehicule grele în perioadele călduroase ale anului. În figura 5. care prezintă denivelări la suprafaţa carosabilă. sau cu trecerea materialului prin malaxor cu adaos de materiale de aport. Dozarea constituienţilor se face prin încercări de laborator. malaxarea şi reaşternerea stratului asfaltic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL V SCHEME TEHNOLOGICE PENTRU RECICLAREA ŞI REGENERAREA STRATURILOR ASFALTICE UZATE În ultima perioadă s-a dezvoltat tehnologia reciclării şi regenerării îmbrăcăminţilor asfaltice degradate în exploatare din necesitatea reutilizării zestrei drumului existent pentru eficientizarea lucrărilor şi datorită scăderii depozitelor de agregate naturale de calitate. ceea ce înseamnă termoreprofilare. Variantele prezentate şi în figura 5.

fluxul de material şi elementele componente ale maşinii în procesul de remodelare pag.5.secţiunea transversală înainte şi după reciclare.165 . b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.Reprofilarea prin remodelare a .1 .

Adaosul de mixtură nouă este de cel puţin 40kg / m . această soluţie de reabilitare este de circa două ori mai puţin costisitoare decât aplicarea unui covor asfaltic de 4cm grosime. Ambele materiale bituminoase trebuie să fie compactate simultan imediat în spatele maşinii. termoreprofilarea în cazul îmbrăcăminţilor asfaltice cu denivelări. se încălzeşte mai întâi îmbrăcămintea rutieră existentă peste care se aplică un strat de uzură de circa 2cm. se pot aplica mai multe tehnologii de lucru şi anume: termoregenerarea asfaltului prin adaosul de materiale de aport în vederea modificării reţetei. este necesar să se dispună de o cantitate suficientă de material scarificat şi destul de cald. În figura 5. 2 2 pag. se procedează la o frezare prealabilă. fisurate prin îmbătrânirea bitumului. procedeul se foloseşte mai des la autostrăzile cu îmbrăcăminţi din asfalt. ceea ce reprezintă un important avantaj economic. Pentru a se obţine o bună legătură cu mixtură de aport. Sub aspect energetic. Termoreprofilarea Permite refacerea benzilor lente destinate treficului greu care se văluresc repede.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Funcţie de starea tehnică a părţii carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică.166 . reciclarea asfaltului în metoda pe loc sau în staţii fixe.2 se prezintă schema constructivă pentru o combină rutieră care realizează operaţia de termoregenerare a îmbrăcăminţii asflatice uzate în metoda pe loc. fără a retuşa ansamblul şoselei. dacă trebuie decapată o cantitate mai mare. Cantitatea de mixtură care se elimină este de cel mult 30kg / cm . În varianta sa americană. Termoregenerarea asfaltului În cazul în care se doreşte modificarea caracteristicilor stratului de rulare prin corecţia suprafeţei cu material de regenerare.

7 .şnec repartizator-reprofilare asfalt vechi.lamă nivelatoare.167 . iar materialul rezultat să se folosească la reprofilare. 4 . pag.şnec repartizator asfalt nou. 2 . În schimb. este necesar să se scarifice îmbrăcămintea veche.rezervor gaz. 10 .echipament recepţie material regenerare. Când îmbrăcămintea veche se păstrează înainte de reprofilare se face amorsarea suprafeţei.vaporizator.3).placă vibrantă precompactoare. Reprofilarea după un profil tangent poate conduce la creşterea consumului de materiale. Dacă se realizează un nou strat de bază. 5. 3 . adoptarea unui profil secant poate conduce la grosimi inferioare limitei critice (fig. trebuie respectate cotele obligatorii impuse la intersecţii şi de asigurarea înălţimii libere sub poduri. În plus.2 . 5 .echipament scarificare. 6 .rezervor carburant. 8 .panouri încălzitoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 9 .5.Schema unei combine rutiere de termoregenerare 1 . Nevoia de a compensa defectele atât în sens transversal cât şi longitudinal antrenează variaţii în jurul grosimii medii de consolidare.

Combina rutieră pentru reciclarea asfaltului se prezintă în figura 5. unde materialul frezat din îmbrăcăminteauzată se malaxează pe loc cu mixtura asfaltică de aport. Mixtura asfaltică reciclată în acest mod este pusă în lucrare cu un şnec de repartiţie şi o grindă vibratoare. se aplică tehnologia reciclării.4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 5.3 .Reprofilarea şi refacerea bombamentului Reciclarea asfaltului în metoda pe loc În cazul în care este nevoie de refacerea structurală a îmbrăcăminţii asfaltice datorită pierderii integrale a caracteristicilor iniţiale. Maşina poate fi eventual înzestrată cu o pompă dozatoare de bitum permiţând introducerea în malaxor a pag. Aceasta presupune refacerea structurii asfaltului la care materialul frezat din vechea îmbrăcăminte se utilizează parţial funcţie de calităţile reziduale.168 .

4 .rezervor carburant. 3 . După operaţia de reciclare a pag. 9 . fără să fie dată o corecţie granulară.rezervor gaz. 5.buncăr stocaj. 10 .4 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor unei cantităţi de bitum strict necesară. 11 . ce presupun deplasarea materialului frezat din cale la staţia fixă de preparare a mixturilor asfaltice.vaporizator.lamă nivelatoare.169 . care presupune un timp de execuţie mai îndelungat.panouri încălzitoare. precum şi a materialelor de aport. De aceea execuţia reciclării asfaltului trebuie asistată tehnic în permanenţă de personal de specialitate şi cu încercări de laborator specifice.echipament recepţie material aport. De exemplu dacă într-un asfalt dat numai bitumul este îmbătrânit. 5 . pentru a compensa caracteristicile bitumului durificat recuperat din şosea.şnec repartitor material regenerat.placă vibrantă precompactoare În acest mod în loc de două straturi succesive. 6 . Reciclarea în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice În cazul în care nu se dispune de combine rutiere de mare productivitate. 2 . Fig.malaxor pe loc a materialului vechi cu asfalt nou. 7 . se poate aplica reciclarea în staţii fixe (fig. 12 .echipament scarificare.şnec repartitoramestecător asfalt vechi cu asfalt nou. 8 . Costurile cresc datorită cheltuielilor de transport.Combina de reciclat pe loc 1 . se obţine un singur strat de rulare de grosime ceva mai mare.5. cum se realizează prin termoprofilare.5). Posibilităţile reale de a corecta compoziţia asfaltului prin reciclare sunt limitate deoarece orice modificare a agregatelor va influenţa dozajul necesar de liant şi vice-versa. nu va fi posibil să se adauge bitum nou în cantitate suficientă fără a se ajunge la un exces de liant şi a se provoca prin urmare fenomen de exsudaţie.

În acest sens se fac teste specifice pe constituienţi şi pe amestecuri în proporţii diferite de materiale reciclate şi materialele de aport.170 . dar şi prin încercări complexe care pun în evidenţă viabilitatea noii structuri asfaltice. aceasta este încărcată din nou în autobasculantă în vederea transportului la locul de repunere în strat. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor mixturii asfaltice. Se recomandă efectuarea de teste clasice de identificare a caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete. Complectarea acestora cu studii pe sectoare experimentale sau prin teste rapide pe modele la scară redusă permit anticiparea duratei de serviciu a stratului reciclat. Operaţia în sine presupune studii de laborator pentru fixarea reţetei optime de mixtură asfaltică reciclată.

5.Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate. în staţii centralizate pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.171 .5 .

tocmai prin reducerea relaţiilor de transport a materialelor. 5. Fig. "in situ" pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figura 5.172 .6 se poate observa reducerea numărului de operaţii de lucru în cazul folosirii combinelor rutiere în metoda pe loc.Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.6 .

7). 4 . -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. prevăzută cu sisteme de cântărire-dozare continuă. 5. 5.colector praf cu sistem de recuperarea a fânului pag. care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare discontinuă.7 .bandă transportoare cu sistem de cântărire.predozatoare.tambur uscător-malaxor. care foloseşte 100% materiale reciclate (fig.alimentator materiale reciclate.173 . 3 . care foloseşte până la 30% materiale reciclate (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figurile ce urmează se prezintă detalii constructive pentru instalaţii de reciclare în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice în următoarele variante [ 2] : -flux tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate (fig. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţionare discontinuă care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig.Schema fluxului tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate 1 .buncăr materiale reciclate. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţiune discontinuă. 5. 5. 5 . Toate aceste variante de instalaţii pentru reciclarea materialelor asflatice diferă din punct de vedere constructiv al amplasării principalelor echiapamente din lanţul tehnologic urmate de materialul frezat şi de materialul folosit pentru optimizarea reţetei.7). 5. 2 .11). 5.9). -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. cu dozarea materialelor reciclate (fig.10).6. Fig.8). 5.

tambur uscător-malaxor.bandă transportoare cu sistem de cântărire. 5. Fig.predozatoare.9 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 100% materiale reciclate 1 . 5 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.8 . 4 . 5. 3 . 2 .alimentator materiale reciclate.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă prevăzute cu sisteme de cântărire-dozare continuă.buncăr materiale reciclate.174 . folosind până la 40% materiale reciclate pag.

elevator.sistem transfer bitum.bandă transportoare cu sistem de cântărire.predozator.uscător agregate minerale. 9 .bandă transportoare cu sistem de cântărire. 3 .elevator filer. 9 . 11 .sistem de transfer a bitumului.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă cu dozarea materialelor înaintea malaxării. 11 .ciur. 12 . 8 .7 . 10 .buncăr materiale reciclate. 5. folosind până la 50% materiale reciclate 1 .buncăr materiale reciclate 10 .predozator. 2 . 7 . 2 .tambur arzător.elevator. 8 . 3 . 5 . 4 . 4 tambur arzător pentru materiale reciclate.bandă transportoare.elevator. 15 . 6 .turn malaxare. 5 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 1 .175 .10 . Fig. 6 cântar agregate.colector praf cu sistem de reciclare a fânului.alimentator cu sistem de cântărire a materialelor reciclate.malaxor. pag.elevator materiale reciclate.14 .uscător.alimentator malaxor. 13 .cântar filer.

5 . 3 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate.12 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 . 4 . 6 .bandă alimentare cu sistem de cântărire.malaxor.bandă transportoare cu sistem de cântărire şi grilă de presortare.8 .sistem alimentare bitum. 5 .buncăr reciclare.pompă bitum. 5.11 .sistem de dozare a amestecului.4 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate. Fig.elevator.bandă alimentare cu grilă de sortare.176 .predozatoare. 7 pag. 6 .elevator. 11 . 2 .predozatoare. 9 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.turn malaxare.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 . 10 . 2 . 7 .alimentator reciclate.colector praf cu sistem reciclare a fânului. 5. 3 .

pag.alimentator cu sistem de cântărire a amterialelor reciclate.177 . prevăzut cu sistem de uscare contracurent şi cu trapă pentru accesul materialului frezat.sistem de control dozare a amestecului.13 se prezintă un detaliu pentru un tambur uscător-malaxor. 9 .colector praf cu sistem reciclare a fânului.10 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor buncăr materiale reciclate. În figura 5.8 .

5.178 .C.sistem de rotire (coroană dinţatăpag. 2 .zonă de combustie.bandă alimentare agregate.sistem de sprijinire. 4 .tambur uscător malaxor.zonă de malaxare.zonă de schimb termic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. b .C.M. 1 .Tabur uscător tip E. 3 . c .13 . cu sistem de uscare contracurent (pantent internaţional) a .

Deşi sunt mai costisitoare prezintă un mare avantaj şi anume.179 . Reciclarea la rece răspunde şi problemelor legate de protejarea mediului înconjurător prin eliminarea deşeurilor şi reducerea considerabilă a materialelor noi din cariere şi balstiere. la care principalele operaţii tehnologice de lucru sunt: -recepţia materialului frezat de un echipament antemergător.Maşină pentru reciclarea la rece pag. Recilarea la rece În ultima perioadă se dezvoltă şi se foloseşte din ce în ce mai mult reciclarea la rece a straturilor rutiere degradate. Combina rutieră de reciclare la rece a asfaltului este prezentată în figura 5. 5.material cu emulsie bituminoasă. -malaxarea forţată cu suspensie apă-ciment.gură alimentare materiale reciclate.bandă alimentare . -compactare cu grindă vibrantă de înaltă compactare. Fig. 5 . 7 arzător. posibilitatea de a fi aplicată o perioadă mai lungă dintr-un an faţă de reciclarea la cald.amestecarea amestecului de agregate .14. 6 .materiale reciclate. -profilare .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor pinion).nivelare cu şnec repartitor.14 . care se recomandă a fi utilizată numai în perioadele călduroase ale anului. -pulverizare . -amestecarea materialului frezat cu agregatul de aport din buncărul combinei.

180 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Cu ajutorul procedeului de reciclare la rece în structura drumului sunt realizate straturi de bază coezive sau necoezive.30 cm şi depind de structura cerută a drumului. Dacă este necesar să se optimizeze structura granulometrică se fac încercări de laborator pe epruvete. Ultimul strat recialat la rece este supus la mai multe prelucrări de suprafaţă sau în funcţie de volumul traficului este acoperit cu un strat de uzură. De regulă este reciclat întregul strat de asfalt până la nivelul stratului de bază. În cazul unor structuri cu mai multe straturi bituminoase poate fi necesară frezarea stratului superior înainte de aplicarea procesului de reciclare la rece urmând ca materialul recuperat să fie recirculat la fabricarea mixturilor asfaltice în staţii. În cazul limitării nivelului suprafeţei de uzură se impun măsuri speciale pentru menţinerea acestuia după reciclare. pentru identificarea reţetei optime a mixturii asfaltice reciclate la rece. pag. Adâncimile de lucru sunt în general între 20 .

-după comenzile dozatorului: manual. Durata de depozitare a cimentului este în principal în funcţie de tipul acestuia şi de condiţiile de depozitare. excluzând astfel riscurile amestecării sorturilor şi umezirii. Cimentul se depozitează în zilozuri metalice pe sorturi. stivuiţi şi protejaţi corespunzător.. În cazul depozitării cimentului în silozuri lângă betonieră.1). semiautomat şi automat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL VI UTILAJE.6. Dozarea cimentului se face de regulă gravimetric. cu pereţi despărţitori.1 Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului [ 4] Depozitarea materialelor componente ale betonului Depozitarea agregatelor de consum se face în condiţiile evitării amestecării sorturilor. Adaosurile se depozitează pe tipuri în recipienţi sau cuve prevăzute uneori cu agitatori. pag. a poluării şi a segregării şi anume: în silozuri cu pereţi despărţitori interiori. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ŞI PROCEDEE PERFORMANTE DE BETONARE 6. -după modul de funcţionare: cu funcţionare continuă. sau în saci de 50kg.181 . sau periodică (ciclică). admiţându-se abateri de cel mult ± 1% (fig. Dozarea materialelor componente ale betonului Dozarea componentelor betonului se face cu mijloace specifice numite dozatoare care se pot clasifica: -după modul dozării: în volum – volumetric şi în greutate – gravimetric. dozarea se face cu instalaţia gravimetrică prezentată detaliat în figura 6. alimentarea făcându-se cu încărcătorul frontal cu cupă sau cu transportorul cu bandă.2. apropierea agregatelor şi alimentarea dozatorului se realizează de regulă cu draglina cu comandă manuală sau automată. dar nu poate depăşi 2 luni.. în instalaţii în formă de stea cu 4. de tip turn sau amplasare în paralel. respectiv atunci când se manipulează pneumatic. la sol.6 compartimente (pentru numărul corespunzător de sorturi). în buncăr de buzunar sau buncăr serie.

pag.3 se prezintă tipurile de dozatoare pentru agregate clasificate după modul de funcţionare continuă şi respectiv perioadică. se întrerupe cu contact şi funcţionarea transportului cu melc 2. în volum de maximum 500m pentru elemente de beton şi beton armat de clasă cel mult egală cu Bc 15 sau pentru lucrări cu volum redus (max 3 10m3 ) pentru clasele de beton mai mari de Bc 15.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6.182 . În figura 6. implicit admisia cimentului în cupa de dozare 6. Dozarea agregatelor se face gravimetric. Dozarea volumetrică se admite numai la lucrări izolate.1 – Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru ciment Sistemul de cântărire se reglează înainte. abaterile fiind cel mult ± 2% . pentru a cântări doza dorită iar atunci când acesta este atinsă şi cântarul 7 se echilibrează.

183 .2 – Dozatorul gravimetric cu melc. 6 – cupa de dozare. 7 – cântar pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. pentru ciment: 1 – motor electric. 2 – transport elicoidal (melc). 4 – siloz. 5 – dispozitiv de dozare. 3 – capul de cântărire.

6.Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru agregate Dozatorul gravimetric pentru agregat.3. introducându-se în recipientul fix de pag.6. se cântăresc prin adiţionare în cantităţile necesare dein fiecare sort. de unde. în stea.184 . cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire (fig. se aglomerează deasupra plăcii orizontale 2. folosind pe rând manetele 6 ce acţionează asupra şiberelor 4. care închid şi deschid orificiile 3. .4) are următorul mod de funcţionare: cu ajutorul unei lopeţi mecanice sau dragline 11.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. agregatele depozitate la sol. pe sorturi.

3 – orificii. În cazul folosirii acestor adaosuri active.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cântărire 1.recipientul de cânărire. 5 – perete frontal.6. 11 – lopata mecanică pag. prevăzută cu un robinet de alimentare.4. Dozarea aditivilor se face pe baza prescripţiilor speciale. abaterea maximă admisă fiind de ± 1% . S – cadran indicator pentru greutatea cântărită. De aici. scurgerea fiind dirijată direct în malaxor. Ele se montează la o conductă racordată în reţeaua de alimentare cu apă a şantierului. toate agregatele se descarcă în schipul malaxorului sau direct în malaxor. 2 – placa orizontală. 10 – platforma. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire: 1. 6 – manete pentru acţionarea şiberelor. Fig. – Dozator gravimetric pentru agregate. 7 – menetă pentru închiderea şi deschiderea recipientului (1). 4 – şibere. dar de o precizie mult mai mare. prin acţionarea manetei 7. Dozarea apei se face cu dozatoare automate sau cu contoare. o parte din apa de amestecare va fi introdusă prin soluţiile diluate ale acestor adaosuri şi deci va scădea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei. 9 – diagrame verticale. Contoarele măsoară volumul apei prin intermediul debitului şi sunt similare cu cele ce înregistrează consumul menajer.185 .

dar dozarea cu precizie a materialelor componente ale betonului şi reglarea timpului de malaxare sunt dificil de realizat şi din această cauză. amestecarea lor şi descărcarea betonului preparat se fac continuu. După sistemul (metoda) de amestecare a componentelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxarea (amestecarea betonului) Prin malaxare trebuie să se asigure un amestec cât mai omogen. amestecare prin cădere liberă şi vibrare. Acestea pot fi clasificate în principal după continuitatea procesului de amestecare şi respectiv. folosindu-se utilaje numite malaxoare sau betoniere. după care. alunecând de pe paletă. scop în care este necesar ca traiectoriile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului să se întâlnească între ele cât mai frecvent. prin introducerea periodică în tobă a unor anumite cantităţi de materiale componente (dozate conform reţetei). pe toată durata funcţionării utilajului. Malaxoarele cu acţiune periodică se caracterizează prin aceea că prepararea amestecului de beton se face ciclic. malaxoarele se împart în următoarele grupe principale: -cu amestecare prin cădere liberă.186 . pag. după care ciclul se repetă. cad din nou la partea inferioară. malaxoarele pot fi: -cu amestecare (acţiune) periodică (ciclică). ele nu mai sunt eficiente în cazul când este necesară schimbarea frecventă a reţetei betonului. sau amestecare forţată şi vibrare). materialele din interior sunt ridicate de palete la o anumită înălţime. Malaxoare cu amestecare prin cădere liberă. Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă sunt alcătuite dintr-o tobă totativă. fiind fixate mai mul palete. Malaxoarele cu amestecare periodică permit schimbarea reţetei de la o şarjă la alta. -cu amestecare (acţiune) continuă. malaxarea acestora şi descărcarea amestecului gata preparat. -cu amestecare combinată (prin cădere liberă şi forţată. Aceste malaxoare asigură productivităţi mai mari decât cele cu amestecare periodică. pe pereţii interiori ai acesteia. Amestecarea betonului se face mecanizat. Specificul malaxoarelor cu acţiune continuă constă în aceea că introducerea materialelor componente. -cu amestecare forţată. După continuitatea procesului de amestecare. În timpul rotirii tobei. sistemul (metoda) de malaxare.

cilindrice cu ax orizontal. reversibile cu ax fix orizontal. 6. dublutronconice (fig.5e).5a). dublutronconice (fig. reversibile cu ax fix inclinat – autoetoniere (fig.5d).187 . 6. 6. verticale gravitaţionale. După construcţia tobei de amestecare şi după poziţia axei longitudinale a acesteia se deosebesc următoarele tipuri: a). 6. în formă de pară (fig. malaxoare cu acţiune periodică: basculante. Malaxoare cu acţiune continuă: b). 6.5c). triplutronconice (fig. Aceasta se explică prin faptul că rezistenţele la malaxare sunt mai mici şi uzura organelor de malaxare este mai redusă decât la malaxoarele cu amestecare forţată.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Asemenea malaxoare sunt destinate preparării betoanelor plastice şi au puteri şi mase specifice mai mici decât ale celor cu amestecare forţată. ceea ce face ca ele să fie eficient folosite la betoane cu agregate mari. pag.5b).

6. prin rotirea arborilor şi în unele cazuri şi a cuvei. masele specifice ca şi uzura paletelor (la aceste malaxoare) sunt mai mari decât la cele cu amestecare prin cădere liberă.5 – Scheme constructive ale malaxoarelor cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-o cuvă. Puterile specifice. mortarelor şi betoanelor asfaltice care necesită o bună omogenizare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.188 . în interiorul căreia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali cu palete. Aceste malaxoare sunt destinate în principal preparării betoanelor vârtoase cu agregate mărunte. pag. paletele realizează o amestecare bună a materialelor componente.

6): în contracurent.40 1.Baustellenmischer - Tip malaxor Beton/şarjă la l FM 600/400 400 FM 750/500 500 18 FM 250E 150 10 FM 375E 375 15 FM 500E 500 20 Productivitate medie (beton) până 15 m3 / h Mărime malaxor (capacitate umplere/beton) l Sorturi de agregate max 1. turbomalaxoare. se deosebesc următoarele tipuri de malaxoare: cu acţiune periodică: cu ax vertical (fig. în echicurent. după poziţia axei longitudinale. pag.caracteristici tehnice (fabricaţie SCHWING/Stetter) .buncăr de buzunar Comadă mecanică Comadă electrică Acţionare: Acţionare: motor diesel motor electric 600/400 750/500 375/250 560/375 750/500 • • • • • • • • • • • • • • • • • Clasificare După construcţia cuvei de amestecare.stea la sol .35 4 1.50 Înălţime de descărcare beton m Depozitare agregate în: .189 .6.40 4 1. planetare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxoare cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă .50 4 1.

6. 6. amestecare forţată şi ax vertical pag.6 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.190 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cu ax orizontal (fig.7). Fig.

191 . 6.8) pag. 6.7 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică. amestecare forţată şi ax orizontal cu acţiune continuă: (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.

Malaxoarele în contracurent sunt prevăzute cu unul sau doi arbori cu palete. cu ajutorul căruia. după determinarea malaxării unei şarje de beton şi ridicarea arborelui cu palete poate fi deplasată la obiect şi descărcată.3 palete fixe. Modul de lucru al malaxorului este următorul: materialele componente ale betonului dozate. La unele modele. în timp ce cuva de amestecare. este antrenată prin fricţiune de către materialele componente ale betonului. După terminarea malaxării. pe care se află montată conroana dinţată exterioară. în special la betoanele vârtoase este mare. 6.8 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune continuă şi amestecare forţată Alcătuire şi funcţionare Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax vertical Malaxoarele în echicurent se caracterizează prin aceea că atât arborele cu palete cât şi cuva de amestecare se rotesc în acelaşi sens. o a doua cuvă este introdusă sub arborele cu palete. În perioada de deplasare a cuvei pline. Braţul cu palete susţine atât arborele vertical prevăzut cu 4 palete cât şi 2.192 . se ridică arborele cu palete şi se descarcă betonul din cuvă prin bascularea acesteia. cuva este montată pe suport detaşabil.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. se introduc în cuvă iar apoi se coboară braţul cu palete în interiorul cuvei şi se execută malaxarea. se roteşte în sens contrar. Arborele cu palete este acţionat de la motor electric prin intermediul unei transmisii iar cuva. Materialele componente ale betonului sunt încărcate pe la partea superioară a pag. pentru prepararea unei noi şarje de amestec. montată liber pe un pivot central. Calitatea betoanelor preparate în asemenea malaxoare este foarte bună. care se rotesc într-un sens. dar timpul de descărcare.

în funcţie de capacitatea cuvei. Datorită traiectoriilor complexe ale paletelor se realizează o amestecare intensivă a materialelor. ele să măture întreaga suprafaţă interioară a cuvei. braţele sunt prevăzute cu amortizoare (la unele modele chiar bratele sunt executate din foi de arcuri de oţel). în timp ce fiecare stea cu palete se roteşte şi în jurul axei proprii. prin rotirea acestuia. la aceste malaxoare.. palete individuale fixate pe suport şi una din două stele cu palete. iar zona centrală este izolată de restul cuvei printr-un cilindru de tablă. spre partea superioară a unui cadru de susţinere. Se obţine betoane plastice de bună calitate. preparându-se amestecuri de foarte bună calitate. Alimentarea cuvei se efectuează pe la partea ei superioară iar descărcarea. dar greutăţi specifice mult mai reduse/ Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax orizontal Malaxoarele cu un singur arbore orizontal se caracterizează prin monterea pe arbore a unei palete elicoidale şi a mai multor palete plane.0 m/s. în timpi de malaxare sub un minut. în acelaşi timp. cuva de amestecare este fixă.. paletele de amestecare sunt prinse de rotor prin intermediul unor braţe.193 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cuvei. Paletele sunt aşezate sub anumite unghiuri faţă de rezele lor de rotire şi. Puterile specififce şi greutăţile specifice ale acestor malaxoare sunt însă mai mari decât ale tuturor celorlalte tipuri de malaxoare cu ax vertical. paletele (în număr de 3.. Paletele individuale şi stelele cu palete se rotesc împreună cu suportul în jurul arborelui central vertical. Turbomalaxoarele au puteri instalate comparabile cu ale malaxoarelor planetare.24). pag. în timpi de malaxare de 30.50secunde.. pe la partea inferioară prin deschiderea unui sector sircular. asigurându-se prepararea unor betoane vârtoase de foarte bună calitate. realizându-se astfel deplasări foarte rapide ale materialelor componente ale betonului. Vitezele tangenţiale ale paletelor exterioare ating de regulă 3. atât în plan orizontal cât şi în cel vertical. poziţionate excentric. Cuva acestor malaxoare este fixă. Turbomalaxoarele sunt destinate în principal preparării betanelor vârtoase. iar betonul este decărcat prin partea inferioară centrală a acesteia. pentru aevita ruperea braţelor (sau sfarâmarea agregatelor) în cazul în care între palete şi cuvă s-a înţepenit o piatră. În timpul malaxării cuva de amestecare se ridică aşa ca o cupă. astfel încât. sunt înclinate cu un unghi β faţă de planul vertical. Organul de malaxare este alcătuit din următoarele părţi componente:un suport montat rigid pe arborele central vertical. sunt aşezate la diferite distanţe de axa rotorului. Malaxoarele planetare sunt destinate preparării tuturor reţetelor de betoane plastice sau vârtoase. unde se descarcă prin basculare. dar asemenea malaxoare nu pot asigura prepararea unor betoane vârtoase de calitate corespunzătoare.

precum şi aşezării lor. prin deshciderea unei clape sub formă de sector cilindric. În aceste condiţii. prepararea betonului conform reţetei stabilite. după cca 30 de secunde de amestecare.1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Descărcarea betonului se mai poate face la partea inferioară a cuvei. agregate. Malaxoarele cu acţiune continuă Malaxoarele cu acţiune continuă au productivităţi sporite faţă de cele cu acţiune periodică. prin deschiderea unei clape. Datorită existenţei celor două sisteme de palete. dar sunt complicate din punct de vedere constructiv. de calitate. date prin reţetă. Melcul sau respectiv paletele de pe arbori asigură în acelaşi timp malaxarea şi deplasarea longitudinală a materialelor de la pâlnia de alimentare (prevăzută la una din extremităţi) spre orificiul sau buncărul de descărcare (prevăzut la cealaltă estremitate). a utilizării la capacitate a staţiei. cât şi de gradul de omogenizare prin malaxare. deci când.194 . a reducerii manoperei. se realizează o malaxare foarte intensivă. prepararea centralizată oferă şi posibilitatea mecanizării depozitelor. a transportului materialelor. Malaxoarele cu doi arbori orizontali cu palete se caracterizează prin faptul că cei doi arbori se rotesc în sensuri diferite iar descărcarea betonului preparat se face pe partea centrală. dirijarea transportului de beton la beneficiar. Malaxoare cu amestecare combinată Malaxoarele cu amestecare combinată asigură calităţi superioare de amestecuri.3. procesul de hidratare a cimentului se intensifică şi cresc omogenitatea betonului preparat şi rezistenţele lui la rupere în primele trei zile de la turnare. prin eliminarea sau reducerea perioadei de tratare termică a betonului. inferioară a cuvei.3. pag. 6. ceea ce face să se obţină betoane vârtoase. respectiv de asiguarea riguroasă a cantităţilor de ciment. a utilizarii la capacitate a staţiei. Utilizarea acestor malaxoare este raţională numai în cazurile în care este necesară o decofrare a elementelor din beton armat. se asigură acoperirea unor cheltuieli de investiţii şi exploatare. a transportului materialelor. apă şi eventual aditivi. Prepararea centralizată a betonului Proprietăţile betonului depind în foarte mare măsură de prepararea acestuia. a reducerii manoperei. La malaxoarele care utilizează şi vibrarea în procesul amestecării componentelor. garantarea şi certificarea betonului livrat. a creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice etc. O centrală de beton trebuie să asigure recepţia şi gospodărirea materialelor componente ale betonului. precum şi o lungime mai mare decât acestea.

după schema tehnologică de organizare.9.195 . iar în funcţie de gradul de mobilitate la transport şi de montare-demonatre în centrale de beton: mobile. instalaţii speciale pentru alimentarea cu apă şi producerea aburilor. schema de funcţionare a unei astfel de centrale se prezintă în figura 6. instalaţii pentru prepararea soluţiilor de aditivi precum şi pentru alte adaosuri. Pentru asigurarea procesului tehnologic cu cilcu complet. electrică de acţionare şi comandă etc. instalţie pneumatică. Agregatele transportate pe sorturi din depozitul de rezervă sunt distribuite cu pâlnia rotativă 1 în compartimentele depozitului de consum (secţia de buncăre). fixe(staţionare). Centralele de beton se pot clasifica. în două trepte de ridicare a materialelor. laborator central pentru stabilirea calităţii materialelor componente ale betonului şi a calităţii betonului proaspăt. la cetralele de beton sunt necesare următoarele secţii: depozit de agregate cu instalaţii de primire. în centrale de beton: într-o treaptă de ridicare a materialelor. evacuare şi încălzire. pag. materialele componente ale betonului sunt ridicate o singură dată iar apoi tot restul fluxului tehnologic este asigurat prin “cădere liberă” (gravitaţional). distribuire.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Unităţile de construcţii pot avea producţia de beton organizată în staţii de betoane care au în componenţă una sau mai multe centrale de beton. Centrale de beton într-o treaptă În cazul acestor centrale. depozit de ciment cu instalaţiile de încărcare-descărcare şi transport: turn de preparare (amestecare).

Agregatele şi cimentul sunt cântărite cu ajutorul dozatoarelor 5. Betonul preparat se descarcă apoi în mijloacele de transport 11 prin intermediul buncărelor tampon 10. 2 – elevator cu melc. Etaj II – dozarea materialelor. 11. 6. Etaj III – secţia de buncăre.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 9 – malaxoare. dozare. apă şi aditivi) se descarcă în buncărul colector 8 şi apoi în malaxoarel 9. 5 – dozatoare. Parter – livrarea betonului proaspăt Cimentul este transportat pneumatic din depozitul de rezervă (sau direct din mijloacele de transport) în silozurile depozitului de consum prevăzute cu ciclon de separare a cimentului de aer 4. descărcare şi livrare este condus automat cu ajutorul unui calculator de proces. într-o treaptă de ridicare a materialelor: 1 – pâlnie rotativă. pag.9 – Schema de lucru a unei centrale de beton. Etaj I – malaxarea materialelor. Materialele dozate conform reţetei (agregate.mijloace de transport beton Etajul IV – distribuirea materialelor. 3 – sistem pneumatic.196 . ciment. 4 – ciclon de separare a cimentului de aer. 7 – rezervor de apă . Întregul proces tehnologic de alimentare cu componente. 6 – recipienţi aditivi. 8 – buncăr colector pentru materiale dozate. malaxare. 10 –buncăre pentru betonul proaspăt.

Pentru a le spori eficienţa economică.10. este necesar să fie utilizate intensiv (2-3 schimburi/24ore). la capacitatea proiectată şi să funcţioneze un timp cât mai îndelungat pe acest amplasament. Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor se prezintă în figura 6. Centrale de beton în două trepte Aceste centrale de beton se caracterizează prin: -ridicarea materialelor solide componente ale betonului. respectiv 4. după dozare în malaxor. respectiv 2. -amplasarea depozitelor în imediata apropiere a malaxorului. Se realizează ridicarea agregatelor şi a cimentului din depozitele de consum 1. -suprafaţa ocupată de centrală mai mare. pentru a putea fi remontate pe un alt amplasament). După efectuarea cântăririi. Dezavantajele centralelor de beton în două trepte faţă de cele într-o treaptă sunt: -productivitatea medie anuală mai mică. structura de susţinere a malaxorului este mai mică şi mai ieftină decât la centrale de beton într-o treaptă). -obţinerea unor betoane la calitatea cerută. materialele menţionate se descarcă în buncărul (schipul) 7 cu care sunt apoi transportate şi descărcate în malaxorul 8. -capacitatea de producţie:mică şi mijlocie. -posibilitatea amplasării aproape de consumator. în două trepte distincte: din depozite de consum în dozatoare şi respectiv cu schipul. dozată pag.197 . asigură economie de spaţiu şi se pretează la automatizare completă. dau naştere la dificultăţi la montaj (înălţimea lor ajungând la 30m) şi la cheltuieli considerabile (în cazul demontării şi remontării pe un alt amplasament). permiţând reducerea cheltuielilor de transport. Aceste centrale au însă preţ de cost ridicat. în dozatoarele 3. au caracter permanent sau de lungă durată de funcţionare pe acelaşi amplasament (cele cu caracter de lungă durată trebuie să aibă structura de rezistenţă demontabilă. Apa . -funcţionarea temporară pe acelaşi ampasament (alcătuirea centralei este astfel concepută încât să permită demontarea pe un alt amplasament cu cheltuieli relativ mici. -eficienţa sub aspect economic (alcătuirea şi acţionările centarle fiind simple. au posibilitatea funcţionării continue pe toată durata anului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton într-o treaptă se mai caracterizează prin aceea că: asigură condiţii pentru obţinerea unor amestecuri de calitate şi a unei productivităţi ridicate.

amestecare forţată 8 –25 30-60 6 –20 25-50 Depozit agregate (m3 ) Productivitatea pentru beton proaspăt ( m / h) Productivitate pentru beton 3 ( m 3 / h) .11). Fig. 6. 2 – depozit de consum de ciment. alimentarea dozatoarelor de agregate realizându-se de regulă cu ajutorul draglinei manuale sau automate. 6.forţată 500/750 750/1125 1000/1500 25-150 . 6. 3 – dozatoare de agregate. Centrale de beton mobile Alimentare cu draglina manuala draglina automata transportor cu bandă Sistem Amestecare Capacitate malaxor liberă/forţată .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor automat în dozatorul 5 şi eventual aditivii dozaţi în 6 se introduc tot în malaxorul 8.11 Centrale de beton fixe (staţionare) pag. 10 – mijloace de transport beton Centrale de beton mobile Aceste centrale (relativ uşor de deplasat de la un şantier la altul) sunt în general de tipul în două trepte ridicate a materialelor. 6 – dozatoare de aditivi.amestecare liberă .amestecare forţată Fig. sau a transportorului cu bandă (fig.liberă 250/375 375/565 500/750 750/1125 .198 . Betonul preparat ajunge apoi în mijlocul de transport 10 prin intermediul buncărului.10 – Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor: 1 – depozit de consum deagregate. 4 – dozatoare de ciment. 5 – dozatoare de apă. 7 – buncăr (schip) 8 – malaxor pentru beton proaspăt.amestecare liberă .

6 şi 2. de unde sunt apoi descărcate gravitaţional în malaxor.13 se prezintă o centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton fixe se clasifică la rândul lor în funcţie de sistemul de malaxare a materialelor componente ale betonului şi de modul de depozitare a agregatelor (fig. tabelele 2. centralele de beton staţionare pot fi cu: a).14) pag.12). pentru opt sorturi şi deschiderea de 240oC. Dintr-un astfel de depozit. transportate în buncărul intermediar.199 . 6. Agregatele sunt dozate sub depozitul activ(partea înnegrită) şi prin intermediul transportorului cu bandă. agregatele sunt preluate pentru a fi dozate şi apoi transportate prin intermediul unui transportor cu bandă direct în malaxor şi într-un buncăr amplasat deasupra malaxorului.6. În figura 6. Depozitare agregate la sol în instalaţiile în formă de stea. Dacă necesarul de agregate nu poate fi suficient din buncărul tip buzunar.7) Astfel. se poate recurge la amplasarea în serie (fig.

6) Depozitare agregate în: stea la sol buncăr de buzunar siloz BUncăre serie Vertical (tab.12 – Clasificarea centralelor de beton fixe (staţionare) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Centrale fixe de beton cu malaxoare cu ax Orizontal (tab.6.6.6.7) silozuri pluricelulare Sistem Amestecare Capacitate malaxor (l) forţată/liberă 500/750 750/1125 1000/1500 1250/1875 2000/3000 3000/4500 forţată 750/1125 3000/4500 40-120 100-900 (200-450) 65-150 Depozit agregate Productivitate pentru beton proaspăt 400-3500 30-80 125-500 30-150 185-300 ( m 3 / h) Productivitate pentru beton întărit ( m / h) 3 50-120 25-120 150-240 Fig.

6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.13 – Centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea la sol (fabricaţie Stetter) .

Alimentarea cu agregate se face cu transportorul cu bandă sa cu un utilaj cu cupă. . Depozitare agregate în buncăre serie (fig. deoarece capacităţile de depozitare/buncăr sunt relativ reduse.15). Silozurile pluricelulare se identifică în totalitate un “depozitul activ” şi sunt amplasate în cadrul turnurilor de amestecare. în cadrul turnurilor de amestecare. evidenţiindu-se fluxul de agregate.6.6. 6. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.16 se prezintă o secţiune printr-un turn de amestecare. În figura 6. respectiv: aducerea acestora cu autobasculanta şi descărcarea în depozitul de rezerva. Se recomandă acolo unde distanţa până la locul de livrare a agregatelor este mică. ele au tot dispozitivul “activ”.14 – Centrală de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre de buzunar “în serie: (fabricaţie Stetter) b). transportul agregatelor cu transportorul cu banda în silozurile pluricelulare (de consum).15 – Centrala de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre serie (fabricaţie Stetter) c) Depozitare agregate în silozuri pluricelulare. deasupra malaxoarelor. Buncărele serie permit depozitarea fiecărui sort de agregate într-un buncăr.

. . .capacitatea de încărcare a malaxoarelor centralei cu materile uscate k .70) pentru betoanele vibrate.65.disponibilitatea centralei. A .. 6.coeficient de obţinere a betonului (0..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.16 – Centrala de beton fixă cu turn de amestecare şi depozitare a agregatelor de consum în silouri pluricelulare (fabricaţie Stetter) Productivitatea centralelor de beton Productivitatea orară a unei centrale de beton se calculează cu relaţia: Po = n ⋅ q ⋅ k ⋅ A în care: n q (m3 ) .0.numărul de cicluri de preparare pe oră.

7 ⋅ hs ⋅ P0 în care H s . min +20 +10. Durata admisă între prepararea şi turnarea betonului depinde de temperatura amestecului şi este arătată în tabelul 6. C o .numărul de ore pe schimb iar productivitatea anuală Pa se determină pentru un coeficient de folosire f : Pa = f ⋅ ha ⋅ P0 în care ha .numărul de ore program al centralei de beton pe an.7: Ps = 0. Pentru asigurarea calităţilor cerute betonului la punctul de turnare este necesar ca în timpul transportului să se evite modificarea consistenţei şi a omogenităţii betonului. din care rezultă durata ciclului tc care la (orice tip de centrală) însumează timpul de descărcare a materialelor componente ale betonului dozate cu dozatoarele respective. betonului Durata maximă admisă admisă între prepararea betonului şi punerea în operă. Distanţa la care se transportă betonul se fixează aşa încât să nu se producă segregarea betonului şi operaţia de turnare a betonului să se poată termina înainte de începerea prizei... timpul de malaxare şi de descărcare a betonului preparat.. 6..+20 +5. începutul prizei marchează modificarea consistenţei amestecului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de cicluri de preparare pe oră (n) se determină cu ajutorul ciclogramei de funcţionare a centralei de beton. Astfel: n= 3600 tc Productivitatea medie pe schimb Ps se calculează pentru un coeficient de folosire de 0.2. ceea ce conduce la scăderea lucrabilităţii betonului. În prima fază a procesului de întărire a betonului.+10 45 60 90 Temperatura proaspăt. Transportul betonului [3] De la staţia de preparare la locul de punere în lucru betonul este transportat de autocamioane besculante.4.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Folosirea unui beton la care a început priza este contraindicată deoarece prin turnarea şi compactare se distrug legăturile care au apărut în structura pietrei de ciment. pe timp de ploaie sau de arşiţă. pe suprafaţa fundaţiei se aşterne un strat de egalizare din nisip curat de 2 cm grosime. fiind montate pe şenile sau pe roţi ce semişcă direct pe longrinele cofraj care servesc pentru deplasarea vibrofinisoarelor.20cm sau din materiale stabilizate în grosime de 10. Suprafaţa fundaţiei trebuie să permită mişcarea liberă a dalelor la contracţie şi dilatare. Fundaţia îmbrăcăminţilordin beton de ciment poate fi împitruire existentă. diminuându-se astfel rezistenţa betonului. este necesar ca mijloacele folosite să fie protejate cu prelate sau capace uşoare. Peste stratul de egalizare se aşează foi de hârtie groasă. se prevede ca panta transversală a patului şi a fundaţiei să fie aceeaşi ca a îmbrăcăminţii. pentru realizarea unei grosimi constante a dalei.. În aceste cazuri. La punctul de lucru se verifică execuţia fundaţiei. În cazul drumurilor noi. Fundaţia se execută şi se lasă în circulaţie cel puţin o lună înainte de turnarea îmbrăcăminţii. Betonul se toarnă în cofraje laterale sau longrine metalice. În acest scop. Prepararea betonului se face adeseori în betoniere care se pot deplasa în lungul şantierului. În cazul transporturilor efectuate la distaţe mari..6. aşezate la cotă şi bine fixate cu crampoane (fig. Aceste cofraje servesc în plus drept cale pentru susţinerea şi deplasarea maşinilor cu care se face aşternerea şi vibrarea betonului. care pe lângă asigurarea unui plan de separaţie între dala de beton şi de fundaţie are şi rolul de a împiedica scurgerea laptelui de ciment în fundaţie. La compactarea fundaţiei se urmăreşte în special ca să se realizeze un strat suport omogen. scarificată şi reprofilată. Turnarea betonului [3] 6. .3. astfel încât eventualele tasări ce se vor produce în exploatare să fie cât mai uniforme. betonul se descarcă chiar pe locul de punere în lucru. pentru a se evita modificarea raportului a / c adoptat la prepararea betonului. folosită pe şantier în suluri.17). Omogenizarea amestecului în timpul transportului se asigură prin evitarea segregării betonului prin folosirea unor recipiente etanşe care să nu permită scurgerea laptelui de ciment. Benele autocamioanelor care transportă beton trebuie să fie bine curăţite după fiecare descărcare şi spălare cu jet puternic de apă cel puţin o dată la fiecare schimb de lucru.15cm. fundaţia se poate realiza din balast îngrosime de 15..

-o planşă se toarnă în întregime. se trasează şi se montează dispozitivele destinate realizării rosturilor transversale. acest procedeu asigură realizarea unui beton compact şi omogen. a cofrajelor şi a armăturilor să se întocmească procese-verbale de lucrări ascunse. Îndesarea betonului proaspăt se face prin vibrare. Cele mai bune rezultate se obţin la lucrările de beton rutiere cu maşini finisoare care acţionează pe întreaga lăţime dintre longrine. armătura se aşează deasupra stratului inferior sau la 5 cm de la faţa îmbrăcăminţii. este necesar ca turnarea betonului să fie însoţită de o operaţie de îndesare. Betonul descărcat din autocamioane este repartizat între longrine în faţa vibrofinisorului. . La turnarea betonului trebuie avute în vedere următoarele reguli generale: -betonul trebuie turnat în cofraje înainte de începerea prizei.18). Pentru executarea vibrării se folosesc vibratoare de suprafaţă. deoarece se separă agregatul mare din masa amestecului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.17 – Cofraj din longrină fixată cu crampoane După montarea longrinelor. 6. având o adâncime de acţiune redusă însă o suprafaţă relativ mare pe care se transmit vibraţiile.6. fără întreruperea lucrului. Este necesar ca după verificarea fundaţiei. Când se prevede armarea dalelor. Aceste maşini complexe repartizează. vibrează şi nivelează betonul (fig. -nu se permite întinderea betonului prin tregere cu grebla sau aruncare cu lopata. Pentru obţinerea unei structuri compacte. -este interzis a se adăuga apă în amestecul de beton sosit la locul de turnare în scopul măririi lucrabilităţii.

lângă rosturi şi la supralărgiri în curbă cu R < 50m se folosesc maiuri şi plăci vibratoare. Tehnologia modernă a betonului recurge la vibratoare cu frecvenţe tot mai înalte. 6.. Efectul vibrării depinde de frecvenţă. . Cu cât frecvenţa plăcii creşte. În mod obişnuit. Frecvenţele reduse de 3000. vibrarea trebuie făcută în două straturi sau se folosesc vibratoare mai puternice . Vibrofinisoarele curente pot compacta straturi de 10.osia şasiului Lângă longrine. Operaţia de vibrare necesită o supraveghere continuă din partea personalului de control întrucât existenţa unor zone slab compactate are o influenţă hotărâtoare asupra durabilităţii îmbrăcăminţii. O durată de compacatre diferită de acest interval impune reeaxaminarea compoziţiei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.18 – Schema de lucru a vibrofinisorului: 1 – repartizator. Timpul necesar pentru menţinerea vibratorului într-o poziţie este cuprins de regulă între 15 şi 40s.4000per/min acţionează asupra granulelor mari. ajungând la 8000 per/min şi chiar mai mult. în special a cosnistenţei betonului. ceea ce impune ca aşternerea iniţială a betonului să se facă cu o grosime mai mare decât cea prescrisă... Deplasarea vibratorului de la o poziţie la alta poate fi făcută pe baza următoarelor observaţii: betonul nu se mai tasează. Bazându-se pe astfel de mijloace perfecţionate. tehnologia începe să atribuie granulozităţii o mai mică importanţă. suprafaţa betonului a devenit plană şi se observă apariţia unui strat superficial de mortar fin. 2 – masă vibratoare cu excentric. La grosimi mai mari. iar reparaţiile ulterioare sunt foarte costisitoare. 4. capabile să compacteze straturi până la 25cm grosime. cu atât acţiunea vibrării se extinde şi asupra elementelor mai fine. 3 – lamă nivelatoare. Încetează apariţia bulelor de aer care ies din masa betonului. Prin vibrare stratul de beton îşi micşorează volumul cu circa 15%. fiecare strat se vibrează de două ori.12 cm grosime..

prevăzute prin proiectul lucrării. În timpul punerii în lucru şi al finisării suprafeţei îmbrăcăminţii nu se admite circulaţia oamenilor peste betonul proaspăt.19). aşa ca să rezulte striuri şi totodată să fie îndepărtat surplusul de mortar.rost longitudinal de contact.19 . 6. limita şi dirija procesul de fisurare datorat contracţiei care apare în timpul prizei şi întăririi cimentului şi variaţiilor importante de volum din temperatură. se trece în sens transversal cu un rulou metalic de peste 200daN greutate pentru eliminarea denivelărilor longitudinale. 2 .rosturi de dilatare. apar şi alte rosturi suplimentare impuse de condiţiile de execuţie şi de accidente neprevăzute ca: lipsa de beton. 3 . După turnarea betonului şi vibrarea fiecărei dale. eventualele denivelări se completează cu beton înaintea celei de a doua vibrări. După prima trecere a vibratorului. Se urmăreşte ca timpul ce se scurge de la prepararea betonului până la turnarea şi finisarea suprafeţei unei dale să nu depăşească intervalul de timp necesar începerii prizei cimentului. care are drept scop îndepărtarea excesului de mortar. Pe lângă rosturile impuse de necesitatea evitării unor solicitări suplimentare. Toate operaţiile manuale se efectuează numai de pe punţi întinse peste îmbrăcăminte.4. Executarea rosturilor [3] Pentru a preveni. se face verificarea suprafaţării cu ajutorul dreptarelor. Apoi peste suprafaţa betonului să dă cu perii de piassava din axă spre marginea îmbrăcăminţii.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La cel mult o jumătate de oră de la terminarea vibrării stratului de rezistenţă se aşterne betonul de uzură. îmbrăcămintea din beton de ciment se fragmentează prin rosturi dispuse longitudinal şi transversal drumului în dale sau planşe (fig. intervenţia unor condiţii atmosferice nefavorabile etc.rosturi de contracţie .Dispoziţia în plan a rosturilor la îmbrăcămintea de beton: 1 .. 6. În acest scop. ridicat la suprafaţă prin vibrare şi realizarea unei supafeţe plane suficient de rugoase. Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi ambiante mai mari de + 5 C . Fig. care se stabilesc de executant. se trece la operaţia de finisare. o 6.

pentru ca betonul să nu adere de oţel. se aplică peste scândură o garnitură metalică. când execuţia se face într-un singur strat. este necesar să se acorde o deosebită atenţie poziţiei. 2 Fig.scândură de rost Pentru a evita denivelarea capetelor dalelor vecine sub sarcini. la jumătatea grosimii dalei. unsă cu bitum pe feţele laterale..20 .20). cu diametru de 20mm şi lungimea de 700mm. Sunt rosturi întregi dispuse perpendicular pe axa drumului care permit deplasarea dalelor la schimbările datorate variaţiilor de temperatură. Scândura rămâne înglobată în beton şi trebuie să fie din lemn de esenţă moale. rosturile de dilataţie se armează cu gujoane din OL38. Cealaltă jumătate a gujonului se încastrează în .6. care la o compresiune de 50daN / cm să-şi poată reduce grosimea la jumătate. Între capul gujonului. în general. când îmbrăcămintea se execută în două straturi sau cu 4. montate paralel cu axa drumului. în special când terenul este sensibil la apă. precum şi amenajării resturilor. care se scoate din rost după terminarea prizei (fig. distanţa dintre rosturile de dilataţie variază între 24 şi 36m. Pentru realizarea părţii superioare a rostului. Rosturile de dilataţie.Garnitură metalică pentru executarea rostului de dilataţie: 1 . peste hârtia întinsă pe stratul de nisip de egalizeze aşează vertical o scândură pe muchie de grosime egală cu lăţimea rostului şi cu lăţimea stratului inferior.5 cm mai mică decât grosimea îmbrăcăminţii.. Scândurile se ţin 24 ore în apă înainte de folosire pentru ca să se umfle şi să nu sugă apa din beton. iar la capăt se montează un degetar cu diametru mai mare ca al gujonului. Pentru executarea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ţinând seama că rosturile creează discontinuităţi sau zone slabe în structura îmbrăcăminţii. fără a se zdrobi. Gujoanele se încastrează într-una din dale iar în cealată gujonul care culisează se unge cu bitum. trecând liber prin scândura de rost.6. astfel încât să permită deplasarea longitudinală a dalelor. pentru a se asigura conlucrarea dalelor adiacetnte şi aîmpiedica denivelările sau alunecările acestora. şi fundul degetarului se lasă un spaţiu de 20mm care se umple cu câlţi sau plută.

6. gujoanele trebuie montate perfect paralel cu axa drumului şi cu linia roşie. Procedeul permite suprimarea operaţiei de colmatare ulterioară a rosturilor prin utilizarea scândurilor de rost având gata fixat masticul bituminos. se amortizează şi se umple ulterior cu mastic bituminos. b. Prezintă inconvenientul că nu permite vibrarea betonului în imediata vecinătate a rostului. Gujoanele se aşează cu degetarele alternativ când într-o planşă când în cealaltă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor betonul planşei alăturate (fig. În plan. se foloseşte în ultimul timp un rost prefabricat. pentru a nu se deranja poziţia verticală a scândurii. 6. 1 .secţiune longitudinală. Pe una din muchiile scândurii se bat cuie şi se împleteşte o plasă din sârmă cu ochiurile de 5mm pe înălţimea de 60mm. se toarnă mastic de bitum (fig. Fig. .21).degetar Golul rămas după scoaterea garniturii metalice se curăţă. scândura se introduce pe lat într-un tipar în care.gujon.scândură de esenţă moală.6.21 .Armarea rosturilor de dilataţie: a . În ţara noastră.mastic bituminos. distanţa dintre gujoane variază între 10 şi 30 cm. 2 . 4 . Pentru a permite funcţionarea rostului. Astfel pregătită. pe partea cu plasa de sârmă.22).dispoziţia în plan. 3. fiind mai mare spre mijlocul dalei.

Distanţa dintre rosturile de contracţie variază între 4.. În funcţie de condiţiile atmosferice între 6 şi 20 ore după turnare.00 şi 6. Fig. 4 .mastic bituminos turnat pe plasa de sârmă Rosturile de contracţie. Operaţia de tăiere a rostului de contracţie după întărirea betonului se face cu discuri abrazive (carborundum) sau armate cu tungsten. rosturile aparente se execută prin tăierea betonului imediat după întărirea cu ajutorul unor discuri circulare cu lăţimea de 4. localiza şi dirija formarea fisurilor datorate întăririi betonului şi contracţiei la scăderea de temperatură. În mod obişnuit. 2 . Eforturile din contracţie ce apar în primele 24 ore de la turnare fac ca dala să fisureze sub rost pe toată grosimea.Rost de dilataţie prefabricat: 1 . diamant şi necesită un mare consum de apă.23 .2.Rost de contracţie: h .plasă de sârmă. Uneori.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.5mm.. 3 . 6. Acestea sunt rosturi transversale aparente care se execută numai pe o parte din grosimea îmbrăcăminţii şi au rolul de a preveni.scândură de lemn. rostul de contracţie se realizează dintr-o foaie de carton bitumat.. introdusă în betonul proaspăt cu ajutorul unui cuţit vibrator de 2.. ele se execută pe 1/3 din grosimea dalei sau pe grosimea stratului de uzură (fig. iar golul rămas se umple ulterior cu mastic bituminos. În ultimul timp.grosimea dalei de beton Rostul de contracţie se realizează prin intermediul unei scânduri de 10...3mm lăţime.6.22 .cuie.12mm grosime.23).00. Când turnarea rostului se face cu întârziere faţă . aşezată între longrine: la începutul prizei scândura se scoate din beton.

Pentru a se preveni lunecarea dalelor spre acostamente şi lărgirea rostului axial. fie sub formă de rosturi de contact. Astfel de întreruperi se fac de obicei în dreptul unui rost de dilataţie.6. Fig.25 . În sens transversal. garnitura se scoate. După vibrarea betonului.Aceste rosturi au rolul de a localiza fisurile care apar din eforturile de încovoiere date de variaţiile de temperatură şi tasările inegale ale fundaţiei. Ele se execută aparent.25). dacă nu este încă posibil. iar rostul creat se colmatează cu mastic bituminos (fig..24).6. usă cu bitum tăiat sau ulei ars.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de momentul cel mai potrivit apar fisuri şi deci nu este suficient de întărit muchia rostului se macină. la 1. pe grosimea stratului de uzură. Aceste rosturi apar între două fâşii de beton ce se toarnă decalat în timp.24 . La partea superioară.5 m distanţă una de alta (fig. se amenajează în acea secţiune un rost de lucru. Se execută ca rosturi întregi fie sub formă de rosturi de dilataţie.16mm şi lungimea grosimii dalei. se introduce o garnitură de 8mm grosime. faţa laterală a dalei turnate se unge cu bitum tăiat. 6. defecţiunea greu de reparat ulterior. separându-se planşele alăturate prin ungere cu bitum sau aşezarea unei foi de carton bitumat. Fig. Deoarece rosturile de contracţie se amplasează la distanţe mici practica dovedeşte că ele pot prelua şi funcţia rosturilor de încovoiere astfel încât îmbrăcămintea din beton de ciment apare secţionată în sens transversal numai de rosturi de contracţie şi de dilataţie.Rost longitudinal prevăzut cu ancore: . 6.Rost de contact Rosturile longitudinale. este recomandabil să se prevadă ancore din cupoane oţel-beton cu diametru 14. Rosturile de încovoiere. rosturile de lucru apar la întreruperea unei zile de muncă. Rosturi de lucru sau de contact..

26). rosturile îmbrăcăminţilor de beton reprezintă puncte deosebit de slabe dacă nu sunt executate îngrijit.3cm grosime care. se menţine permanent umed timp de 10 zile.armarea rostului longitudinal. Fig. Durata pe care trebuie să se aplice măsurile de protejare ulterioară este de minimum 7 zile în cazul folosirii cimenturilor portland şi de minimum 14 zile în cazul cimenturilor metalurgice. Suprafeţele de beton de dimensiuni foarte mari pot fi protejate prin acoperire cu o peliculă de bitum. llungimea curbei Uneori pentru a se înlătura pericolul denivelării planşelor adiacente. 2 .. h .5 Kg / m bitum tăiat. cu cenuşă sau tras. După îndepărtarea acestui strat protector. Dacă temperatura este sub +15oC intervalul la care este necesar să se facă stropirea betonului după turnare se măreşte. Imediat după ce betonul proaspăt s-a zvântat se stropeşte uniform 0. Protejarea se face cu ajutorul unor corturi joase de pânză.26 .grosimea dalei de beton.dispoziţia ancorelor în curbe. 6.Rost longitudinal cu lambă şi uluc După cum s-a menţionat anterior.. betonul se stropeşte încă câteva zile. b. prevăzute cu despărţituri pentru a împiedica formarea curenţilor de aer. iar la +5oC se renunţă la aplicare acestei măsuri.6. Este necesar ca organele de control să verifice modul de realizare a rostului şi pregătirea continuării betonării. în restul zilelor este suficient de trei ori pe zi. În cursul primelor trei zile stropirea se face la fiecare trei ore. După 24 de ore. acoperişurile se mută mai departe şi betonul se acoperă cu un strat de nisip de 2. se poate adopta profilul rostului cu lambă şi uluc (fig. Corturile sunt susţinute de ferme şi se pot deplasa în urma vibrofinisorului. pentru evitarea evaporării apei din beton. prima stropire cu apă trebuie făcută după 2 până la 12 ore de la turnare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . Tratarea bitumului după turnare [3] În primele zile ale întăririi betonului se iau măsuri de protejare împotriva evaporării rapide a apei şi acţiunii de spălare a mortarului de către ploi care pot diminua rezistenţa finală scontată. pe şinele longrinelor. În funcţie de temperatura mediului înconjurător.

previbratoare. când se folosesc cimentul Pa şi după 28zile când se foloseşte cimentul M. Îmbrăcămintea de beton se poate da în circulaţie dacă rezistenţa la întindere din încovoiere a betonului atinge 80% din valoarea prescrisă. După două ore de la stropire se acoperă suprafaţa de nisp fin în grosime de 5mm. 2 o Fig.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Augrade": 1 . asigurând un regim umed de întărire. a mijloacelor de transport. nu trebuie să se permită circulaţia lucrătorilor. . Dacă în primele două zile după turnarea betonului intervine o ploaie. precum şi depozitarea de materiale înainte ca betonul să fi atins rezistenţa indicată. 2. având sistemul de control integrat în echipamentul de bază al maşinii.27 . Principiile de funcţionare şi alcătuirea schematică a maşinilor cu cofraje glisante sunt prezentate în fig. îmbrăcămintea să dă în circulaţie după 21 zile de la execuţie. 6. Execuţia îmbrăcăminţilor din beton de ciment cu maşini cu cofraje glisante Toate maşinile cu cofraje glisante fabricate în prexent sunt automatizate şi comandate electronic. Dacă turnarea şi întărirea betonului s-au făcut la temperaturi medii mai mari de +15oC. urmărindu-se ca cel puţin în primele trei zile de la turnare temperatura betonului să nu scadă sub +2oC.placa de nivelare primară a betonului. orice solicitare sau vibraţii produse în masa betonului pot să distrugă primele legături dintre formaţiile cristaline apărute în procesul de hidratare a cimentului. În perioada de primăvară şi toamnă. Datorită acestui fapt.28.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pelicula de bitum nu permite evaporarea apei din beton. 4 .placă de nivelare secundară a betonului.27 şi 6. 3.placa de finisare suspendată. 5 şi 6 . când lucrările de turanrea betonului sunt surprinse de o coborâre bruscă a temperaturii mediului înconjurător până la valori de 0 C este necesar să se ia măsuri de izolare termică a betonului. 6. Izolarea termică se poate realiza cu panouri de stufit sau rogojini. este indicat să se acopere lucrarea cu materiale care să împiedice spălarea stratului superficial de mortar de ciment.răspânditor mecanic cu şnec elicoidal.grinzi de nivelare oscilante transversal. 7 . Până la atingerea rezistenţei de 12daN / cm .

Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Gunter und Zimmerman": 1 . Descărcarea betonului se face de obicei direct pe stratul suport în două cordoane în cazul lăţimilor mari. vibrarea este asigurată în masa betonului cu ajutorul unor baterii de previbratoare.placă de nivelare suspendată.28 .placă de nivelare auxiliară. 5 . . 4 . 6. 2 .placa de împingere (mulare).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. La ambele tipuri de maşini. Stratul suport trebuie să fie umezit în prealabil pentru anu se pierde apa din betonul proaspăt.previbratoare. 3 .tub vibrant transversal. considerate mai eficace în cazul grosimii dalei mai mari de 15-20cm decât vibrarea de suprafaţă.

7. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 GICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI NIVELARE PROFILARE COMPACTAR E FINISARE PREGĂTIREA EXECUŢIEI ETANŞAREA FUNDAŢIEI POZARE BLOCHEŢI LONGRINE AUTOMACARA 5tf MONTARE LONGRINE MONTARE ELEMENTE ROST FINISOR BETON TURNARE BETON CIMENT TURNARE BETON FINISARE SUPRAFAŢĂ MAŞINĂ TĂIAT ROSTURI TĂIERE ROST UTATĂ SIT AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR REMORCA TRACTATĂ MANUAL RULOU PERII CORTURI JOASE NOLOGICĂ Fig.Schema tehnologică de execuţie a îmbrăcăminţilor din beton de ciment .6.

în m. Nivelarea cu buldozere şi autogredere se realizează prin deplasarea acestora după o schemă în zigzag sau circulară. . sunt nivelarea şi tazularea. care au denivelări până la 20cm precum şi corectarea pantelor transversale sau longitudinale ale acestora.6 L(? sin θ − s )kc k s kt în care: [ore / 100m 2 ] n L .lungimea sectorului de lucru. Norma de timp a utilajelor la nivelare se acalculează cu relaţia:  L  n  V + ti + t o    m  NTU = 0.este numărul de treceri necesare.suprapunerea fâşiilor. cu cuţitul aşezat la nivelul suprefeţei de reazem a pneurilor sau şenilelor. . a).timpul de întoarcere. în minute. în grade. . Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei nivelate este necesar ca nivelarea să fie urmată de o compacatre de finisare. în minute. în m/min. Aceste activităţi au rolul de a asigura profilarea definitivă a lucrării.timpul pierdut în ciclu. Nivelarea mecanică a suprafeţelor Prin nivelare se asigură o suprafaţă plană definitivă a terenului şi platformelor. . în m.viteza medie de deplasare. . .lăţimea echipamentului.unghiul de înclinare a echipamentului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL VII EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE FINISARE LA DRUMURI [2] Finisarea suprafeţelor orizontale şi a taluzelor lucrărilor de terasamente Principalele activităţi care se efectuează după executarea lucrărilor de săpatură sau de umplutură în vederea finisării platformelor şi taluzelor. în m. Vm ti t0 l θ s . . Nivelarea constă în tăierea dâmburilor şi împingerea în goluri a pământului săpat folosind în acest scop buldozere sau autogredere.

Taluzarea mecanică a debleelor şi rambleelor Prin taluzare se asigură profilarea definitivă a taluzelor rezultate în urma săpării pământului la deblee sau a umpluturilor la ramblee. pe taluz sau pe coronament în funcţie de panta şi lăţimea taluzului (fig. 4 treceri). La taluzare se execută de regulă săparea unui strat de pământ cu grosimea maximă de 40cm în vederea finisării suprafeţelor taluzurilor şi aducerea lor la înclinările prevăzute în proiect.coeficient de utilizare a timpului de lucru. Fig. executarea săpăturii şi a nivelării taluzelor prin treceri succesive (max. kt .coeficient de variaţie a rezistenţei la săpare în funcţie de categoria de II III teren (k s = 1. b). . k sIV = 0. ceea ce face să nu se aplice decât în situaţii în care nu se poate face deplasarea la piciorul taluzului (în special în cazul umpluturilor în ramblee cu înălţimi mari respectiv lăţimi mari de taluz). împrăştierea cu ajutorul lamei sau strângerea în grămezi a surplusului de pământ de pe platformă în vederea înlăturării lui.6) .9. În cazul taluzării cu autogrederul. k s = 0. Taluzarea se poate face cu ajutorul autogrederelor.1 . a buldozerelor sau a excavatoarelor cu braţ telescopic.8) .85. activitatea presupune următoarele faze: montarea şi reglarea lamei la înclinaţiile necesare. ale utilajului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor kc ks I .4 − 0. .coeficient de neuniformitate a ciclului (kc = 0.7. k s = 0.0.Poziţii de deplasare a autogrederului la taluzare la piciorul taluzului şi pe coronament pe taluz În ultimele două cazuri se iau măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii utilajului şi au productivitatea redusă din cauza neutilizării integrale a lungimii echipamentului.1). Taluzarea cu autogrederul se poate realiza prin deplasarea acetuia la piciorul taluzului. 7.

Pământul rezultat din taluzare.îndepărtarea de taluz. Taluzarea cu excavator cu braţ telescopic (fig. este îndepărtat cu autogrederul şi strâns în grămezi pentru a fi încărcat în mijloacele de transport sau împrăştiat pe platformă (fig.2 . 7.3) este recomandată în special în cazul taluzelor cu lăţimi mari. Ca şi în cazul autogrederului.7.2).Scheme tehnologice de îndepărtare a pământului săpat la taluzare cu două autogredere: a . taluzarea se face concomitent cu lucrările de săpare sau de umplutură pe măsura asigurării lăţimii de lucru corespunzătoare pe mai multe niveluri. 20o).strângere în grămezi şi încărcare.7. adunat la picioarul taluzului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La taluzele cu lăţimi mari care depăşesc lungimea lamei. când taluzul are lăţimea mai mare decât raza . b. Taluzarea cu buldozerul este indicată numai în cazurile în care unghiul taluzului este mai mic decât panta maximă pe care poate urca buldozerul în condiţii economice (max. Fig.

7.Schema de lucru la taluzarea cu excavator telescopic .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de săpare maximă a excavatorului se organizează lucrul pe două sau mai multe niveluri cu înălţimi corespunzătoare. Fig.3 .

PĂUCA P.C.C.IONESCU . Mecanzarea lucrărilor de construcţii Curs I.C.B. DOROBANŢU C.ZAFIU Terasamente .Curs I.B.JERCAN J.B. Suprastructura drumurilor Curs I.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor BIBLIOGRAFIE S.DOMSA A. Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului S.

Longitudinal . screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL a. Longitudinal b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞĂTOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL BULDOZER APARATE TOPO PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT a. c. buldozer b. excavator c. Abataj transv.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ CUŢIA 1 2 3 4 SE REIA RĂRILOR DE CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT LUTURI A EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ NOLOGICĂ DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal DE Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder FÂŞII LONGITUDINALE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL Autocisterna Cilindru compactor UMECTARE COMPACTARE RAŢIA CUTATĂ AJUL FOLOSIT EMA NOLOGICĂ RU .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor .