UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: CADASTRU

PROIECT DE DIPLOMA

ABSOLVENT:STAMATE IONUT ADRIAN

2009

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: CADASTRU

TEMA LUCRARII

Absolvent: STAMATE IONUT ADRIAN

Indrumator:

2009

CUPRINS I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU I.1.Cadastrul - scurt istoric I.2. Deflnitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cu alte discipline I.3. Aspectele cadastrului I.4. Functiile cadastrului I.5. Clasificarea cadastrului I.6. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii I.7. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de identificare a constructiilor II. CADASTRUL GENERAL II.1. Definitii II.2. Retele geodezice II.3. Lucrari de cadastru general II.4. Culegerea datelor cadastrale II.5. Planul cadastral III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL III.1.Generalitati III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite III.3. Metode de determinare a suprafetelor III.4. Detasarea suprafetelor IV. LATURA JURIDICA IV.1.Generalitati IV.2.Publicitatea imobiliara V.STUDIU DE CAZ VI. CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC VII. BIBLIOGRAFIE

I. NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC
•Etimologia termenului „ cadastru" Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon" (prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, de impunere, carte de insemnari, carte de comert). Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico" intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene sub forma ,,il cotastro", apoi in Franta sub forma „ le cadastre" si Germania ,,der (das)^Kataster". In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237 1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996 defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate imobiliara"
•Inceputurile cadastrului

Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare. Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu. InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru

4

agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale si era necesara refacerea lor. In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta. In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma). In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor. In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania,etc.. Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala. Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca. Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000. Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic. Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200, 1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara hartilor militare 1:28800). 5

deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena.. cu diferentieri legate de precizie si continut. respectiv 1832 se fac incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici pregatiti la lasi de Gh. Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austro-ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub forma . 6 . Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. a carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. . Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie stereografica. incepand cu secolul XIX.. Lazar (din anul 1818). astfel: .Transivania. o data cu infaptuirea reformei agrare.in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831.Cadastrului concretual"(consta m delimitarea.directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice". in functie de imprejurarile istorice.• Evolutia cadastrului in Romania Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape: > Etapa de mceput a cadastrului Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in mod diferentiat in provinciile romanesti. Masuratorile s-au facut in sisteme de referinte locale. a retelelor hidrografice si a cailor de comunicatii). a limitelor tarlalelor. descrierea si reprezentarea hotarelor localitatilor. rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al armatei. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului. > Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933) In anul 1919 se infiinteaza .in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial. .

l2 privind apararea. nr.. Banat si Bucovina. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti. nr.Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare". care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii. un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor reale imobiliare. apoi in Moldova si Oltenia..Legea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare". La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea.> Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(19331955) Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit . au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul . nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941. care reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar. conservarea si folosirea A 7 . S-a folosit experienta tehnicienilor din celelalte provincii. Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor. cand se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania. aceasta a fost temeinic organizata prin .. > Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990) Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat. fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista. Din anul 1968. In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii.Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti. In ceea ce priveste publicitatea imobiliara. pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-se planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice. Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii. se legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ..23/1933. prin Legea nr. iar legea si masuratorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.l 15/1938.evidentei funciare".

dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala. Hotararea Guvernului nr. la propietatea publica si privata. Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea nr. intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar. 169/1997. nu a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare. desi acopera aproximativ 90% din teritoriul tarii. in Legea administratiei publice locale nr. In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia. 305/1972 privind activitatea geodezica. in Codul civil si in Codul de procedura civila. Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991. la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat. > Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent) Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la regimul juridic al fondului funciar. Legea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr.59. modificate si completate. silvicultura. sistematizarea localitatiilor). Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care.69/1991. care cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra terenurilor. 8 . la regimul juridic al acestora. Legea privind circulatia juridica a terenurilor nr. topo-fotogrametrica si cartografica. caii de comunicatii. Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren (agricultura. din pacate. pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara.terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. modificata si completata. 54/1998. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole. intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. protectia si ameliorarea terenurilor. 1/2000. precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate.

Activitatea acestor institutii se refera la organizarea. CARACTERISTICI. la gestionarea patrimoniului imobiliar. conducerea. ROL. * unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice. ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate! Publice. activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita. iar tehnicile avansate de culegere. a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand. la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate. SCOP. 9 . IMPORTANTA. economica si juridica prin care se realizeaza identificarea. avand la baza traditii istorice.DEFINITIE. de pe intregul teritoriu al tarii. inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate. la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate. indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu. pe masura ce lucrurile tind spre normalitate. la organizarea fondului national de geodezie si cartografie. indiferent de destinatie si propietar.dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara. Devenita profesie liberala.Pentru institutia cadastrului din Romania. prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii. care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene. Din punct de vedere organizatoric. Sectorul privat va creste ca importanta. actul legislativ eel mai important il constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare. I. LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE Defmitie: Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica.2. intr-o societate bazata pe valori democratice. Caracteristici: Cadastrul general are caracter: * obiectiv: exprima o realitate obiectiva. Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei. indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia . nr. independenta de vointa omului. la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru. iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC. Geodezie si Cartografie. 7/1996. la utilizarea unui sistem fiscal modern.

Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la: * determinarea intinderii. * inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare. pentru toti propietarii de bunuri mobile. * solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari. * intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor. * cunoasterea fondului imobiliar. * amenajarea si exploatarea rationala a padurilor. * stabilirea impozitului funciar. * stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative. * folosirea. configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate. * protectia mediului. * obtinerea de date pentru intretinerea strazilor. * identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastrale. a terenurilor amenajate si ameliorate. * inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile. * alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale. * dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea unei intretineri permanente).edilitar si starea acestuia. in orice moment. date reale si complete pentru: * determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara. a destinatiei si folosintei lor. * realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor. persoane fizice si juridice. * obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii. a celor care pot fi scoase din circuitul agricol.sa puna la dispozitia celor interesati. drumurilor. Scopul: executarii lucrarilor de cadastru. * bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole.istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii). etc. * general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice. amenajarea si regularizarea cursurilor de apa. a pantelor terenurilor. cailor ferate. * 10 .

planuri.organizatorice menite sa deserveasca administratia. Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului mare de date din masuratori. Stiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta. pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru propii. crearea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica. organizarea teritoriului agricol. etc.etc. Legatura cadastrului cu alte discipline Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii. urbanism. Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului. pe propietarii bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate. capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale. geobotanica. fotogrametria. la data introducerii cadastrului general. protectia mediului. sau a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. prelucrarea datelor. geomorfologie. programare. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari. cartografia. cadastrul general poate intra in legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general.intocmirea documentatiei cadastrale . din punct de vedere al continutului si complexitatii. precum si altor sectoare interesate.hard. Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori.Importanta cadastrului general Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico. se poate afirma ca i se confera un caracter indisciplinar. Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare: pedologie. topografia. registre cadastrale) se bazeaza pe discipline fundamental ca: geodezia.. cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea propietatii. iar din alt punct de vedere. 11 . Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a posesoriilor si a propietatii.

gradul de contort. numarul de nivele si de propietarii lor. 12 . indiguiri.determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor. orasenesc sau municipal. * delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ. FUNCTIILE CADASTRULUI Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale acestuia. * identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor.4. * efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale. configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate.se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor. orase.3. b) Aspectul calitativ. ASPECTELE CADASTRULUI Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte: a) Aspectul cantitativ . a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari: * stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor administrative (comune. etc. gradul de uzura. 1. * intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale. * Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton. * Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii. desecari).. dotarea cu instatalatii. lemn). municipii). * numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intregul teritoriu administrativ comunal.1.se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei. c) Aspectul juridic . la dreptul de propietate. caramida. precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor. a parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora.

* registrele si fisele cadastrale.5. economice si juridice intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului fiinciar sub aspect cantitativ. * evidenta cladirilor dupa materialele de constructie. a terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare. Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel. calitativ si juridic. b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari: * incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate. CLASIFICAREA CADASTRULUI Cadastrul general Cadastral general este un complex de operatii tehnice. indiferent de destinatie. Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt: * dosarul lucrarilor de delimitate.etc. pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. * intretinerea cadastrului. gradul de uzura. dotarea cu instalatii.* intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza. de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet. 13 .. * evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii. c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general. al Romaniei etc. Se asigura publicitatea imobiliara. confort. 1. adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil. * planurile si hartile cadastrale.).

> Cadastrul retelelor edilitare Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa. > Cadastrul fondului imobiliar Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati. calitatea. Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri. termoficare. telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc. consistenta masei lemnoase. specificand pentru constructii folosinta. precum si conditiile de relief si clima.canalizare. Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice. fundatia. varsta. esenta lemnoasa. specificand suprafata. suprafata. Se executa de Ministerul Apelor. gaz. instalatiile de transport si exploatare. Se executa de Ministerul Lucrarilor Publice. cu scopul administrarii lor rationale. starea. a instalatiilor care le deservesc. Se executa de Ministerul Apelor. folosinta. folosire si protectie a acestora. electrice. dotarile.Cadastrele de specialitate Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate. panta. clase de calitate. a terenurilor acoperite de ape si stuf. structura. specificand 14 . relief si clima. regimul de inaltime. > Cadastrul forestier Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice. specificand natura solului. > Cadastrul apelor Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor. Transporturilor si Locuintei.. de protectie si ameliorare a calitatii. venitul net. Padurilor si Protectiei Mediului pentru evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare. specificand suprafata. > Cadastrul agricol Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta. cu conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general. etc. pretabilitatea la anumite culturi. precum si informatii referitoare la sol. materialele de constructie. organizate pe bazine hidrografice.

instalatiilor si starii retelei de drumuri.amplasamentele. starea.1:2000. 1:5000. platformelor tehnologice. instalatiilor. Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc: Cadastrul analitic Prezinta toate datele cantitative.pentru intravilan 1:500. Cadastrul aeroporturilor. constructiilor. materialele de constructie. Cadastrul sintetic Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari. parametrii tehnici. Cadastrul militar. constructiilor. instalatiilor si starii retelei feroviare.se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor. constructiilor. Cadastrul monumentelor istorice. prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza.pentru extravilan 1:2000. 15 . Cadastrul minier.etc.. care deservesc unitatile portuare. relelelor subterane si supraterane. Cadastrul petrolier.1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale. 1:1000. Cadastrul industrial. Cadastrul porturilor . traseele. 1:25000. Cadastrul energetic.se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor.se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor. cailor de transport. dimensiunile. regii autonome societati comerciale. > Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri. ministere.etc. Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000. Cadastrul cailor ferate .. Cadastrul drumurilor . . departamente. calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor corpurilor de propietate. Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile: .

1. fanetele. Terenuri cu destinatie agricola (TDA) Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile. se impart pe destinatii conform prevederilor legale. caz in care propietatea ( de asetnenea in regim public) apartine comunelor. oraselor. abrupturi. au calitatea de posesor ori detinator precar. serele. 16 . Prin . torenti. rape. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII Generalitati Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice. cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare. drumurile telinologice si de depozitare. viile.6. persoane fizice sau juridice. Domeniul public poate fi interes national. solariile. sau de interes local. indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute. fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue.detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate. terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice. revene. municipiilor sau judetelor.stancarii. pasunile impadurite. terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive. caz in care propietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului. plantatiile de hamei si duzi. Terenuri eu destinatie forestiera (TDF) Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele care deservesc nevoilor de cultura. pomicole. rasadnitile. Terenurile aflate permanent sub ape (TDH) Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa. bratele si canalele din Delta Dunarii. cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie.. pasunile. liveziile. ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile. amenajarile piscicole. productie ori administratie silvica. pepinierele viticole. bolovanisuri.

individualizata printr-un cod. cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta. cele pentru nevoile de aparare a tarii. monumentele. precum si rezervatiile si monumentele naturii. termice. ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea. de transport al energiei electrice si gazelor naturale. alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare. feroviare. Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole. Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor.care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. aeriene si navale. Terenurile cu destinatie speciala (TDS) Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere. situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale. 1. ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului. poate avea categorii de folosinta predominante. cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice. este unul dintre atributele parcelei.Terenurile din intravilan (TDI) In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta. terenurile cu exploatari miniere.7CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI DE IDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR • Generalitati Categoria de folosinta a terenului. in grupa terenurilor cu destinatie 17 . De exemplu. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta. Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica. creata in mod natural sau artificial. conform legislatiei in vigoare. petroliere.

fanetele si pasunile. livezile. alte culturi perene. plante tehnice si industriale . diguri. apele etc. Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului Terenuri arabile (A) In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale.A. legume etc. plante furajere. livezi. etc. lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene).S.. Se fnregistreaza ca terenuri arabile: a).. Tot astfel. ape. b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor. degradarilor sau altor cauze.Imbunatatiri Funciare". capsunarii..A si Companiei Nationale . colmatarilor. taluzuri. in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta in cadrul destinatiei. plante medicinale si aromate.. terasare. c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate. sparcetiere. cu exceptia celor din propietatea Societatii Nationale . In categoria de folosinta arabil se includ : arabil propiu-zis. sere. solarii si rasadm'te. cum ar fi: arabil. orezarii. care se ara o data la eel mult 6 ani. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza: 18 . terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti. leguminoase pentru boabe. pajisti cultivate..etc..Apele Romane-S. debusee.sere" sau .rasadnite". se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici. Pasuni (P) Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. in intravilane. care au latimi mai mici de 2m. dar un procent mai mic il ocupa si constructiile. incluzand si suprafetele ocupate de canale. cu mentiunea . care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii. benzi inierbate. gradini de legume. viile. Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare. irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata.agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul.

b) livezi intensive superintesive. c) pasuni impadurite.terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale.producatori directi". fanete impadurite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza. dezvoltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt denumite si vii nobile. precum si pasunile care provin din livezi paraginite. livezi in sistem agro-pomicol. Se inregistreaza la fanete: fanete curate.sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa. Livezi (L) Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi.livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar. cu diferite grade de consistenta . plantatiile de hamei se include in aceasta categoric de folosinta. iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar. b) pasuni cu pomi. si anume: livezi cu cuturi intercalate. sunt acoperite si cu vegetatie forestiera.a) pasuni curate .viile altoite au la baza lor un portaltoi. c) hamei.20 de ani. Vii (V) In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie: a) vii altoite si indigene: . fanete cu pomi.sunt acele pasuni care. f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri. cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltare. livezi inierbate. d) pepeniere viticole. . in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren.sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite. iar iarba se coseste pentru fan. d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri. 19 .sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi. b) vii hibride . Fanete (F) La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial prin reinsamantari la 15.. Se inregistreaza ca livezi: a) livezi clasice. in afara de vegetatie ierboasa.viile indigene sunt nealtoite. livezi pure.deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie.sunt acelea care poarta si denumirea de .

indiferent de propietar. precum si cele acoperite temporar. perdele pentru protectia cailor de comunicatie. productie si administratie silvicaterenuri ocupate de pepinere. d) perdele de protectie . privaluri. terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice..benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvopomicole. care dupa retragerea apelor. Se inregistreaza la aceasta categoric de folosinta: a) paduri. catinisuri.25 ha. Se inregistreaza la aceasta categoric: a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea. b) terenuri destinate impaduririi .). perdele pentru protectia digurilor.terenuri acoperite cu vegetatie forestiera. cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice. e) tufarisuri si maracinisuri. maracinisuri. agrise. salcami. Terenuri cu ape si ape cu stuf In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa. ienuperisuri. cu o suprafata mai mare de 0. Paduri si alte terenuri (PD) In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora. pentru protectia asezarilor umane.La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa. 20 /v . cursurile de apa. e) plantatii de duzi. nu pot avea alta folosinta.terenuri in curs de regenerare.terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol. coacaze.etc. c) terenuri care servesc nevoilor de cultura.c) plantatii de arbusti fructiferi. bratele si canalele din Delta Dunarii.terenuri plantate cu zmeura. solarii. paraurile. d) pepiniere pomicole.terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime. cele date in folosinta temporara personalului silvic. trandafiri de dulceata. culturi de rachita.. care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole. si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare. arbusti ornamentali si fructiferi. chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. perdele pentru combaterea eroziunii.etc. din in mai in mai. plantatii.

caile de comunicatii rutiere se impart.In aceasta categoric se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui. ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre. include toate zonele mai joase ale cursului. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv. f) cai ferate simple. triaje. 21 . care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri. insulele si prundisurile. b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase. amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22224m). c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale: d) strazile din localitatile urbane. care nu au caracter permanent nu se inregistreaza ca detalii. precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat. dupa cum urmeaza: a) drumuri de interes national: autostrazi. drumuri expres. masurata de la punctul eel mai apropiat de la liniile de baza.De obicei. statiuni balneoclimaterice. ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate. Albia minora a unui curs de apa. drumuri nationale europene. b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare. potrivit Ordonantei Guvernului nr. Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF) Din punct de vedere functional si al administrarii. ale baltilor. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. aeropouturi si alte obiective importante. drumuri nationale secundare. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa. duble si inguste. ale locurilor de acostare. Drumurile de exploatare din extravilan. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. drumuri nationale principale. porturi. c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor. asa cum au fost definite mai sus. ci la terenuri cu ape. cuvetelor lacurilor naturale si artificiale. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza. este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC.

taluze pietruite. d) saraturi cu crusta. de exemplu: cladiri. cimitire. locuri de depozitare. care sunt lipsite practic de vegetatie. parcuri . gradini botanice si zoologice.alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite.nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul. cabane. gari. pietrisuri. uzine. silozuri. terenuri de sport. hidrocentrale. ingramadiri de bolovani si pietrisuri. Din aceasta categorie fac parte: a) nisipuri zburatoare.terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii. aerodromuri. f) gropile de imprumut si cariere.torenti.terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune. Categorii de folosinta a terenurilor simboluri arabil vii livezi pasuni fanete paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera ape curgatoare 22 A V L P F PD HR . terase.terenuri acoperite cu blocuri de stand masive. ravene. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive. piete. curti. rampe de mcarcare.terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere. fSsia de frontiera. debusee. Terenuri desradate si neproductive (N) Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare.Terenurile activate cu constructii si curti (CC) Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii.terenuri puternic saraturate. ci la categoria terenuri cu ape si stuf. fabrici. g) halde. diguri.cariere. schituri. c) rape.exploatari miniere si petroliere. b) stancarii. pe care nu se instaleaza vegetatie. care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila. bolovanisuri. precum si alte terenuri ce nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare. e) mocirle si smarcuri. care nu sunt acoperite de vegetatie.

. . constructii industriale si edilitare. constructii anexe.culturale. constructii social. constructii administrative.ape statoare cai de comunicatii rutiere cai ferate curti si curti cu constructii constructii terenuri neproductive si degradate HB DR CF CC C N Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind: . Destinatii ale constructiilor - constructii de locuinte constructii administrative si social. constructiile se clasifica in: constructii de locuinte.situatia juridica.domeniul public sau privat.culturale constructii industriale si edilitare constructii anexe CL CAS CIE CA 23 .destinatia. Dupa destinatie.

zona de circulatie si transport impreuna cu garile. Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. spatiile comerciale.teritoriala. 24 .teritoriale In Romania unitatile administrativ. destinata construirii si habitatiei.teritoriale. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia.teritoriale sunt: comuna. intreprinderile industriale. retelele edilitare. legal delimitata. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. spatiile verzi si terenurile libere. Definitii Cadastral general se introduce pe unitati administrativ.II. autogarile si depourile. documentatii care sunt receptionate de OJCGC. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii. Generalitati. 195 orase. depozitele. Intravilanul este partea de imitate administrativ.culturale. Introducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. constructive social. 1. 2686 comune si 13343 sate. Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale. amenajarile sportive. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL II. > Unitati administrativ. orasul sau municipiul si judetul. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit. publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate.

in indiviziune. delimitata cadastral potrivit legii. Fiecare intrare are o adresa.teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor. contructia si propietarul. care apartine unei persoane sau mai multor persoane. ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa. ceea ce inseamna 14.. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii.8 milioane hectare. avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari. Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite. Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit. Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela. Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativteritoriale. Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite.etc. 25 .sector cadastral" inlocuieste termenii .. titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii. Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii. cu una sau mai multe intrari. delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie. Denumirea de . > Unitati teritoriale cadastrale Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritorialecadastrale. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire.Extravilanul este partea din unitatea administrativ. apartinand aceluiasi proprietar. Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar. in indiviziune.tarla" in extravilan si „ cvartal" in intravilan. ape. diguri. Are in special destinatii agricole si silvice. Proprietarul este persoana fizia sau juridica. Adresa este indentica cu cea a intrarii.)care nu sufera modificari curente.

* independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate. retele de drumuiri poligonometrice. retrointersectii. intersectii inainte. Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie. Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta. trilateratie. avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73. emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO). astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.2. avizate sau omologate de ONCGC. economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora. Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de evidenta telinica. In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire si ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996. Reteaua geodezica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general. intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPS-Global Positioning System). * intrarea separata in cladire. triangulatie-trilateratie. la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele: 26 .Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii: * sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor exteriori. in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica de sprijin. II. Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

Qxx.elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor (coeficienti de pondere) a necunoscutelor.este abaterea standard a unitatii de pondere. se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite.Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru puncte din reteaua geodezica de sprijin. printr-o trasformare Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.este numarul de puncte din retea. Daca un punct este stationat de m ori. Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca + 5 cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia: n . So . Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5 km in extravilan si 1 punct/ km in intravilan. atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia: Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. 27 . Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970. Qyy . cat si la marginea acesteia. punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia: in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. corespunzatoare coordonatelor X si respectiv Y ale punctului i.

cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor). prelucrarea datelor (softul folosit. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate).Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Materializarea se va face. utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire. intersectii combinate. metoda de compensare a retelei. repere si marci standardizate. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor. tehnologie GPS. retrointersectii. * schema dispunerii punctelor vechi si noi. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin. in zonele asfaltate sau betonate. metode de lucru. drumuiri poligonometrice. reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. Acestea se calculeaza cu relatiile: Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin. materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm. elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinute. instrumente utilizate. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10 cm in intravilan. dupa natura solului. asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. iar in extravilan +20 cm in zonele de ses. 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte. indesire si ridicare. supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda: * memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii. cu borne. Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile su cu scopul acestora. In intravilan. batuti la nivelul solului. abaterile standard. ± 30 cm in zone colinare si + 50 cm in zone de munte. Se va asigura o densitate de eel putin 1 punct/km in zona de ses. 28 .

* lizibilitatea continutului grafic si textual. denumirile/ numerele punctelor vizate. descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi. Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor cadastrale cu situatia din teren. Rezultatele analizei facute asupra continutului hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantului lucrarilor. cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/ numarul punctului de static.* * * schema masuratorilor efectuate (schita vizelor).Y). fisiere ASCII pe suport magnetic. pentru eel putin 75% din suprafata acestuia. distantele masurate). II. II. OJCGC are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala. III. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ. raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (km). * calitatea suportului planurilor si hartilor. coordonate X. tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I.3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor cartografice existente Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general. directiile masurate. inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce denumirile punctelor. Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. gradul de uzura si degradare a acestora. IV) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma compensarii retelei. inventarul de coordonate. In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta 29 . Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ sunt: * procentul de modificari ale continutului cadastral.

din vedere" asupra bunurilor imobile. daca exista plan digital. Propunerile. Pe copiile planurilor existente. integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se 30 . fie sub forma digitala. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi. La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea. material plastic.si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta. Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativteritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia. se transmit la ONCGC care stabileste solutiile de urmat. fie sub forma analogica (pe suport din hartie. in functie de suprafata afectata. se vor nota zonele cu modificarile constatate . In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi. Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale. Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele cadastrale existente in zona de lucru. baza tare). cu respectarea anumitor parametri si intr-o structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate.. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grqfice. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de catre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in cadastrul general. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin digitizare sau scanare / vectorizare. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut. din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii administrativ-teritoriale. intre ele existand legaturi specifice. docuinentatii receptionate de OJCGC. alese pentru confruntare. categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente. insotite de justificarea acestora.

santurile. strazi. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila. Detaliile liniare (drumuri. * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/ corpurilor de proprietate. * masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate. In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent. Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din intravilan si din extravilan. etc) constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare. * intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate. 31 .realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice. ulite. * masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent. trotuarele. zonele verzi. realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia. nouaparute. etc. cai ferate. categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune). drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate. pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal. b) in intravilan: * masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate. canale. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar. Latimea strazilor. acostamentele. Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general. zonele de pareare si de refugiu. astfel: a) in extravilan: * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate. diguri.

+ 30 cm in zone colinare + 50 cm in zone de munte. in cazul terenurilor agricole si silvice. numele si prenumele (cu initiala tatalui). pe grupe de parcele.etc.La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc: * schita cadastrala a corpului de proprietate. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin masuratori expeditive. parcelelor sau corpurilor de proprietate. aeroporturi. Pe schita se figureaza perimetrul. al corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu cararacter permanent si + 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate. * in extravilan : + 20 cm in zone de ses. vecinii si cu o sageata se indica directia nord. * Documentele care se intocmesc in extravilan sunt: * schita cadastrala. 32 . Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate. Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv. pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale. care constituie documentul de baza in care se tnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului general. cariere. Pe schita se scriu. * fisa corpului de proprietate Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele: * in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale. categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. parcelele din interior. pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori (ferme. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoare cadastrale. exploatari miniere. hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de precizie ca si pentru corpurile de proprietate. triaje si depouri. lacuri. cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate. de asemenea. adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu).exploatatii agricole. Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii. adresa corpului de proprietate.). fisa corpului de proprietate.

proprielar neidentificat".II. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte. codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare 33 . Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata. Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. organizata special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale. listele cu numele si prenumele. Pentru femeile casatorite sau vaduve. * identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit imobilul. in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componente. Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei.teritoriala.4 Culegerea datelor cadastrale Generalitati Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in : * identificarea amplasamentului. prenumele proprietarului si codul numeric personal. Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/ persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. * identificarea proprietarilor. conform evidentelor de la politic. Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a propietarului. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului. in fisa se face mentiunea .in cazul cand acestea au fost obtinute. * In fisa corpului de proprietate se inscriu: numele. Datele se extrag din registrul permanent al populatiei. a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor..

aratandu-se pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin.expedierii corespondentei postale. In situatia in care un imobil este intrun litigiu in curs de judecata. dupa caz. denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente. astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. codul SIRUES si adresa postala a sediului. in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna. cota de proprietate unde este cazul. pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea . codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. fnscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. numarul etajului. dupa caz. sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de 34 . se inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat. suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela. felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. prenumele proprietarului si codul numeric personal sau. In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale . La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care. in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi. In cazul in care nu exista titlu de proprietate. numarul blocului. potrivit legii sau prin natura lor. precum si a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. numele. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.. suprafata totala ocupata. mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective. In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele mostenitorului. La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice. denumirea persoanei juridice si codul SIRUES. inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale. * Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii. indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. numarul aprtamentului. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari. cu modificarile ulterioare. In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate.imobil in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului. corp de proprietate si constructie.

specifice fiecarui domeniu de activitate. Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (intravilan si extravilan). Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare corp de proprietate. respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor. Planul cadastral de ansamblu Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ. sub forma analogica.1:25 000. Planul cadastral de ansamblu sau.cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora. este una dintre scarile 1:10 000. harta cadastrala de ansamblu. in doua culori: negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie. Identificarea categoriilor de folosinta Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general. la o scara standard convenabila.1:50 000 35 . a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de utilizarea ortofotogramelor. iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de folosinta. Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala.teritoriale se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului adeministrativ. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter. II. se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativteritoriale si de forma sa. dupa caz.5 Planul cadastral Continutul planului cadastral Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului.teritoriale comunale sau orasenesti si pe intravilane. De regula. Se intocmeste pe unitati administrativ.

Planul cadastral de baza Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita imitate administrativ. ulite si cai ferate. in forma analogica. drumuri. Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970. baraje. 1:1 000 sau 1:500.teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu. 1:1 000. este: * 1:5 000. nordul geografic. * 1:2 000. pentru intravilane. Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cu dispunerea foilor componente. punctele din reteaua geodezica. 36 . pentru intravilane. in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000. elementele de toponimie. dupa caz. in functie de densitatea detaliilor. * 1:2 000. scari mai mari. * 1:5 000 si 1:10 000 sau. in functie de densitatea detaliilor. reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare. in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000. in zonele montane. strazi. limitele si denumirea intravilanelor. canale deschise. punctele care marcheaza hotarele administrative. Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza. 1:500. in functie de densitatea detaliilor. scara planului. in zonele din Delta Dunarii. padurile si terenurile cu vegetatie forestiera.Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt: * * * * * * * * * * denumirea unitatii administrativ. 1:1 000. diguri).statatoare. reteua de sosele. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. 1:500.teritoriale.

padurilor. social-culturale. limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor. sistemul de proiectie. drumurilor si strazilor. limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent. 1:2000. regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in „ Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000. apelor. numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor. caile ferate. scara de reprezentare. constructiile hidrotehnice. numerele postale ale imobilelor din intravilane. limitele. denumirile localitatiilor. pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente.Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt: * * * * * * * * * * * * punctele retelei geodezice de sprijin. pentru planurile analogice. apele curgatoare cu sensul lor de curgere. principalelor forme de relief. codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale. ale obiectivelor industriale. de indesire si ridicare. apele statatoare. 37 . 1:1000 si 1:500" editia 1978. cu numarul de ordine. Semnele conventionale. schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970. pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen conventionale. limitele si punctele de hotar. reteaua de drumuri. anul de intocmire. care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare.

intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice.III. de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor. de existenta punctelor retelei de sprijin din zona.(metode clasice) Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL III. Executarea unor astfel de operatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie. 38 . a identificarii categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice).1 Generalitati Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii: metode directe si indirecte. Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in proiectie stereografica 1970. pe plan secant unic. • volumul si obiectul lucrarilor de masurare. • coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie. etc. de volumul. de scara la care se intocmesc planurile. • devizul estimativ. • memoriul justificativ. Din categoria metodelor indirecte fac parte. • • Din categoria metodelor directe fac parte: intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare. Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de baza topografica existenta in zona. • intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza. Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare. calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica. • metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor. • intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi. Acesta va cuprinde: • volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi.

în care poziţia reciprocă a punctelor este determinată prin măsurarea distanţelor dintre punctele de frângere şi prin măsurarea unghiurilor în punctele de frângere ale traseului poligonal. Clasificarea drumuirilor se poate face: 1.drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute şi orientări . metoda radierii. Drumuirea este o linie poligonală frântă.* * * Metodele numerice de ridicare sunt: metoda drumuirii.drumuiri în circuit închis – se porneşte din minim două . În funcţie de forma traseului poligonal . În funcţie de numărul punctelor de sprijin .2 METODA DRUMUIRII Definiţii şi clasificări Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice în vederea determinării coordonatelor punctelor de detaliu din teren.drumuiri întinse – se porneşte din două puncte de coordonate cunoscute şi se opreşte pe alte două puncte de coordonate cunoscute . metoda absciselor si ordonatelor. III.drumuire cu punct nodal – câte două puncte de coordonate cunoscute la capătul fiecărei drumuiri şi un punct de sprijin pentru viză din punctul nodal .drumuire în vânt – un punct sau două de coordonate cunoscute aflate la unul din capetele drumuirii 2.drumuire sprijnită la capete pe puncte de coordonate cunoscute .

. . .întocmirea schiţei de reperaj şi descriere a punctelor. Fiecare punct nou de drumuire trebuie să fie reperat prin trei distanţe către puncte fixe din teren. Operaţii de teren Operaţiile de teren care se efectuează într – o drumuire sunt: . Dacă vizarea se face la înălţimi diferite nu se va mai face media decât la diferenţele de nivel. Dacă vizarea se face la înălţimea aparatului înainte şi înapoi. .3. unde pe este precizia de măsurare a instrumentelor). Măsurarea unghiurilor verticale Unghiurile verticale se măsoară în fiecare punct de staţie în ambele poziţii ale lunetei. Măsurarea laturilor de drumuire Dacă măsurătorile se efectuează cu aparate clasice (teodolit) distanţele se vor măsura cu panglica. eroarea de măsurare admisă fiind în funcţie de precizia instrumentului folosit (de regulă nu trebuie să fie mai mare de 2 – 3 pe. unghiul va fi media aritmetică a determinărilor.măsurarea laturilor de drumuire.puncte de coordonate cunoscute şi se închide traseul pe aceleaşi două puncte III.003 L Dacă măsurătorile se efectuează cu staţii totale distanţele se vor măsura tot dus – întors. Întocmirea schiţei de reperaj şi descrierea topografică a punctelor Pentru identificarea ulterioară a punctelor de drumuire este necesar să se întocmească o schiţă de reperaj şi de descriere a punctelor. Marcarea punctelor de drumuire Se face de regulă cu ţăruşi metalici sau de lemn în funcţie de locul unde se efectuează măsurătorile (intravilan sau extravilan).marcarea punctelor de drumuire. atât spre punctul din spate cât şi spre punctul din faţă. toleranţa admisă între cele două determinări fiind: T = ±0. dus – întors.măsurarea unghiurilor orizontale.măsurarea unghiurilor verticale. luând ca sens al unghiului cel de parcurgere a drumuirii. .

media unghiurilor de panta • li .Prelucrarea prin metoda clasica D(X.4.Y.Y.n B Figura 1. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite la capete pe puncte de coordonate cunoscute si laturi cunoscute A .H) *l-2 Y 6 *2-3 V l.unghiurile orizontale • i .H) C=n (X.Măsurarea unghiurilor orizontale Unghiurile orizontale între laturile drumuirii se determină ca diferenţă a direcţiilor unghiulare orizontale măsurate în fiecare punct de staţie prin metoda seriilor.lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire . III.Y) 1-2 B=i(X. Elementele masurate pe teren: • i .Y) A(X.

1 2 ©'„ .„. ± 200s 0.©. = 0. + a)7 ± 200s 2.-Vj = ©I -©„ =(00 +£>. ±w*200x )-0n . Calculul distantelor orizontale dij = lij * cos o ij 1. Calculul orientarilor laturilor de spijin AY AXCD b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire (transmiterea orientarilor) 0. ± «„ ± 200^ L c) Calculul neinchideri pe orientari ea = v.. = 00 + <y.39 Etape de calcul: I. Calculul orientarilor a).

Metoda mecanica. Metoda combinata. scara planului. precizia ceruta la determinare. se calculeaza corectia : ce = v} . Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de natura datelor masurate (numerice sau grafice). Unghiurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor tot calculul de compensare. mijloacele de calcul avute la dispozitie. III.ve • • Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientarilor.geometric si trigonometric). . Metode numerice de calcul a suprafetelor Elementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.c = aproximatia de citire a teodolitului n = numarul de statii daca ee =TB. de perfomantele mijloacelor tehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clasifica astfel: • • • • > Metode numerice(cuprinzand procedeele:analitic. Metode grafice. .5 Metode de determinare a suprafetei Alegerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de: • • • • • modul de intocmire a planului cadastral. starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastral.

X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2.X3)+Y2(Xl.Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys. Se dezvolta determinantul dupa coloana 1: 2S =Xi(Y2.44 a) Procedeul analitic Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric.Ys) .X2(Yi.X3) -Y3(Xl.Xl) sau scrisa prescurtat relatia este: 2S= Yi(Xi-1 – Xi+1 ) 45 .X2) =Yl(X3.X3(Yi-Y2) Yi) + Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata: 2S= Xi(Yi+1 – Yi-1 ) Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta: 2S =-Yl(X2.Y3) +X3(Yi. a unui triunghi pentru care se poate scrie: x 0 y X2 Y2 X3 Y3 Figura 2. Pentru stabilirea formulei generale se porneste de la suprafata cea mai simpla.

situat pe conturul suprafetei. Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare (calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren.efectuarea detasarii propiu-zise. unghiuri. dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului suprafetei.S ".dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat.determinarea suprafetelor.6. . distante).perpendiculara")...sau la o directie oarecare(detasare.Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care margineste suprafata respectiva. III. 46 . Detasarea suprafetelor Defmitie : detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o suprafata impusa . .in anumite conditii date.suprafata exacta impusa a fl detasata din 5) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treaca linia de detasare) Situatii frecvente: . Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de detasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei).. a) b) Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii: conditia de suprafata (s . detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate impus (detasare ...calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea calculelor.proportionala"). La birou se executa: .paralela" sau .s" dintr-o suprafata mai mare cunoscuta . in interiorul sau in exteriorul acesteia.

b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren) 2.perpendiculare " .X 47 . • Formula generala a detasarilor. pe planuri precise la scari mari. proportionate "..Metode folosite: 1. din care se va detasa o suprafata s. grafice .procedeul analitic Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate. astfel.pentru suprafete mici. cu forma regulata. se va considera patrulaterul oarecare ABCD. Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea proiectului pe teren. fXN = XD+/?2(XC -XD) | YN=YD+A(YC-YD )' X M = XA + A( XB .paralele " si . O Figura 3 Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor determina aplicand relatiile de la punct pe segment... print-o dreapta oarecare.a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment). numerice.

se exprima suprafata s care trebuie detasata ca o suma de suprafete. 9 <f -n-S °AMN ~ == °AMD ~ M "ABD> M " AN D =: A! '^ ^' A n "^ nnM Pt ' <J.Rapoartele pi si p2 sunt necunoscute. tinand cont si de relatiile (2): S = ~ Pi ' ^ABD + P^ ' " ' ACD ~ -4CD ".n . "A NM D (3) La randul sau. = Pi ' Pi ' 'A CB D (5) Ca urmare. relatia (3) devine: Cu notatiile J ACBD (6) ABD 48 . (2) Pentru obtinerea formulei generale. suprafata necunoscuta SANMD poate fi exprimata astfel: = 'ANBD i' Pi ' Pi ' w ^ANBD= P2 ' Tinand seama de relatiile de mai sus. ele putand fi exprimate sub forma: A= DC din care rezulta: C . rezulta.

se va determina raportul I/pi. (1) Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula generala a detasarilor tinand seama de (1): a) in functie de pi: AEB . ca urmare. se va face particularizarea: B — .relatia (6) devine: (8) Relatia (8) reprezinta formula generala a detasarilor si permite calculul rapoartelor necunoscute p1 si p2 prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in parte. B Pl ~E pr-2-a— + — = — 0 1 ' E A-E A-B ") ** D S'D „ Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism. din ecuatia (2) impartita cu A2 49 . * Detasari "paralele" La detasarile paralele. dreapta de detasare este paralela cu o latura a conturului suprafetei si. deci suprafata notata cu E tinde catre zero.

se va determma raportul I/pa. i J.B . care definesc pozitia dreptei de 50 .A. din ecuatia (3) impartita cu iA. . deci suprafata notata cu E tinde catre zero.B 'i y\ b) in functie de B-E A' A E 5-E A 5-A A-B Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism. 1 5-A r 2 = ——— 0 n B-E sau 2 B B-E —— —+——=0rt s-E A s A-B ±=5.± A * Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N.-A A * A.

iar pentru 1/p semnul"+" in fata radicalului. 51 . = 2-p-A-p 2 -E5-E A E Daca laturile neadiacente converg.Detasarea "paralela"in trapez Particularizari: A = B si pl = p2 = p . se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata radicalului.

. Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept.).IV.al statului ( bunuri imobile ale ministerelor. terenuri miniere). rauri.al colectivitatilor ( bunurile primariilor. paduri.individual In documentatia cadastrala. 52 . In cartea funciara. gradini publice. cai ferate). consiliilor judetene). parcuri. aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice. scoli.mare). aeroporturi. LATURA JURIDICA IV. porturi.etc.privata (tine de domeniul privat). domenii militare. Domeniul privat poate fi: . in vederea realizarii publicitatii imobiliare. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara. . inscrierea lor in documentatia cadastrului. Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri.juridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti. in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin.l Generalitati Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea propietarilor. IV. precum si in cartea funciara. In Romania exista doua tipuri de propietate: .2 PUBLICITATEA IMOBILIARA Publicitatea imobiliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilor de proprietate intr-un registry. organizat de administratia cadastral. datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de propietar. .comuna (tine de domeniul public). spitale. datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). ape (lacuri.

• mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege. In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. • sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se produc in situatia materiala. In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele: • cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale. • registrul de inscriere al comandamentelor. • registru de inscriere. Au fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor. ca urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini. unde cartile funciare au fost distruse. sustrase sau pierdute in timpul razboiului. in zonele din Transilvania. in interesul intregii societati. 53 . denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat). denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania. • sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publice. Aceste registre sunt: • registrul de transcriere. si in situatia juridica a acestora. conform cu normele de sistematizare. realizandu-se astfel o publicitate personala. Banat si Bucovina). Sistemul de publicitate personala S-a instituit in anul 1865 prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. • sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine. sistemul cartilor funciare. • cartile de evidenta funciara. Acestea trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante: • sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica).Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite sa tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se constituie. aducand la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica).

INSCRIPTIUNEA ( INSCRIEREA) = consta in copierea partilor din actele juridice referitoare la ipoteci si privelegii. donatii. • cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de 2 ani. 7/1996". modifica sau se retrag drepturile reale imobiliare. etc.cumparare. • actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute. Toate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe masuratori cadastrale. 54 . deci au neajunsuri. In registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extras comandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile veniturilor bunurilor imobile ale debitorilor. uzufruct. uz sau abitatie.TRANSCRIEREA = consta in copierea integrate in registrul de publicitate a continutului actelor juridice prin care se constituie. • tranzactiile privind drepturile reale. stramuta. Aceasta se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor. Sistemul de publicitate reala al cartii funciare CARTEA FUNCIARA = este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si determina situatia lor juridica. sau cele prin care se renunta la aceste drepturi.) sau acte prin care se renunta la aceste drepturi. publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. • ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie). In conformitate cu " Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. Actele supuse transcrierii sunt: • actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se pot ipoteca (contract de vanzare. • hotararile de expropiere pentru interes obstesc.

formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea funciara. de pe teritoriul unei localitati. • repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise. Cartea funciara este organizata pe trei parti . care se inscrie in aceeasi carte funciara. Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite " drepturi tabulare". partaj. de pe teritoriul unei localitati. dreptul de abitatie.. apartinand aceluiasi proprietar. pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori. Registrul se intregeste cu: • registrul special de intrare. dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar. In sistemul de publicitate al cartii funciare. • mapa cu cererile de inscriere. pe baza publicitatii este imobilul si nu persoana. • planul de identificare a corpurilor de proprietate. Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu. succesiune. Acestea sunt: • • • • • • • dreptul de proprietate. dreptul de uz. se perinda prin fata lui prin operatiuni juridice de vanzare. Mai multe corpuri de proprietate. dreptul de servitute. dreptul de uzufruct. • indexul alfabetic al proprietarilor. dreptul de superficie. 55 . continand numele teritoriului cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar. etc. apartinand unui proprietar formeaza partida cadastrala a lui.Unul sau mai multe imobile alipite.

PARTEA I. • suprafata terenului.a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor. uzufruct. drepturile personale sau alte raporturi juridice. indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu.a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu toate informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respectiv: • numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate. constructive. abitatie. • orice modificari. • actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. • faptele juridice. • sechestrul si urmarirea imobilului sau venirurilor sale. categoria de folosinta si. folosinta. in partea I-a sau a II-a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute.a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate informatiile privind drepturile inscrise. indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte. 56 . • servitutiile constituite in folosul bunului imobil. precum si actiunile privitoare la proprietate. precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept. respectiv: • numele proprietarului. • stramutarile proprietatii. • orice modificari. • valoarea impozabila. ipoteca. privelegiile imobiliare. • faptele juridice. PARTEA III. Cartea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului imobil.precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani. drepturile personale sau alte raporturi juridice. dupa caz. uz. respectiv: • dreptul de superficie. precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte. PARTEA II . • amplasamentul si vecinatatile.

fie pe o dischetă introdusă în aparat. teodolitele electronice au forma. cum ar fi:stocarea automată a datelor. elementelor de trasat etc. Componentele principale ale unei staţii totale sunt: -teodolitul -telemetrul -tastatura şi afişajul -microprocesorul. Constructiv. Teodolitul este electronic. Înregistrarea citirilor se face pe suporţi magnetici. din punct de vedere electronic. Pe afişaj vor apărea valorile direcţiilor sau unghiurilor măsurate. calcule prin programe specifice a orientării. Evoluţia lor. acelaşi caracter (sistematic sau întâmplător). diferenţele cele mai importante apărând la construcţia cercurilor gradate şi la dispozitivele de efectuare a lecturilor. aceleaşi surse de provenienţă şi aceleaşi moduri de determinare şi eliminare ca la teodolitele clasice. elementele componente şi axele asemănătoare teodolitelor clasice. Diferenţa constă în faptul că microprocesorul poate . a condus la denumirea de staţie totală care presupune atât o măsurare a elementelor caracteristice pentru un tahimetru clasic.Prezentarea generală a unei staţii totale Tahimetrele electronice sunt instrumentele geodezice cel mai des utilizate în măsurătorile terestre. cât şi o serie de controale şi calcule direct pe teren. Dispozitivele de citire generează impulsuri care sunt transformate de un microprocesor în semnale codificate ce sunt transmise către echipamente periferice. în general. Se poate introduce orice lectură (inclusiv valoarea zero) pe direcţia origine. coordonatelor. Erorile care afectează măsurătorile au.

) Microprocesorul este componenta cea mai importantă a staţiei totale. Tastatura şi afişajul asigură comunicarea operator instrument în efectuarea măsurătorilor şi controlul acestora. în sistem alfanumeric.efectua automat medierea lecturilor corespunzătoare ambelor poziţii ale lunetei şi poate semnala eventualele erori de punctare. Şuruburile de mişcare micrometrică pe orizontală au posibilitate de rotaţie infinită oferind . Dintre cele mai utilizate staţii totale de la noi din ţară se pot enumera produsele firmei WILD-Leica. Ecranul de afişare este cu cristale lichide.aplicând tehnica meniurilor. evitându-se tastele multifuncţionale. Telemetrul este de tip electrooptic şi este încorporat în teodolit. Pentax care s-au impus pe piaţă datorită caracteristicilor lor. Toate corecţiile ce se aduc distanţelor măsurate şi care pot fi evaluate cu ajutorul unor relaţii matematice. Manevrarea pe teren este rapidă şi precisă cu ajutorul sistemului laser de centrare şi afişarea digitală a nivelei torice. Staţii totale produse de firma Leica Staţiile totale ale firmei Leica din gama TPS800 au o memorie a datelor de minim 10 000 măsurători oferind avantajul executării lucrărilor de intindere mare în timp relatic scurt. Tastatura este din ce în ce mai simplificată. sunt aplicate automat. Topcon. corecţii aplicate etc. Există posibilitatea cuplării cu carnete electronice de teren pentru facilitarea stocării datelor şi utilizarea în prelucrare a unor date mai vechi precum şi a unor programe de calcul specificemăsurătorilor topografice. cu tendinţe de mărire pentru a permite afişarea simultană a tuturor informaţiilor (date măsurate. având funcţii multiple. Prin intermediul programelor existente în memoria acestuia ce acţionează asupra perifericelor şi în memoria de date. comenzi executate.

. Distanţa maximă măsurată cu o prismă este de 3500m într-un timp mai mic de 1 secundă. Măsurarea unghiurilor se face cu o deviaţie standard cuprinsă între 2"şi 5" la gama TPS800.rapiditate şi precizie la măsurare. Softul de transfer al datelor oferă posibilitatea afişării simultane pe monitorul calculatorului atât a datelor preluate din staţia totală cât şi a hard disk-ului calculatorului pentru o operare rapidă asupra fişierelor din ambele sensuri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful