LOCUL UNIUNII EUROPENE CA O ENTITATE ÎN POLITICA ŞI COMERŢUL MONDIAL

STOICESCU MARILENA SPĂTARU IONICA

-2010-

CUPRINS
I. Introducere………………………………………………..pg.3
1

II. Economie mondiala……………………………………...pg.3 III. Moneda unica…………………………………………. .pg.10 IV.Influenta Uniunii Europene pe scena mondiala……….pg.12 V. Locul Uniunii Europene in economia mondiala…….....pg.14 VI. Concluzie………………………………………………..pg.32 VII. Bibliografie…………………………………………….pg.33

2

I.

INTRODUCERE

Caracteristica cea mai pregnanta a economiei mondiale postbelice o constituie intensificarea fara precedent a interdependentei economice dintre tari. Procesul a rezultat ca urmare a dezvoltarii economice si adancirii specializarii internationale, sub impulsul noilor realizari ale stiintei si tehnicii.llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll Doua forte principale, dinamice si oarecum contradictorii conduc acest proces si anume: aparitia si dezvoltarea aranjamentelor economice regionale si adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale. Regionalizarea presupune ca statele nationale cultiva relatii integrative tot mai stranse intre ele cu grade diferite de complexitate. In acest context integrarea economica si politica din Europa de Vest, extinderea acestui proces spre Est reprezinta unul din fenomenele cele mai semnificative, atragand atentia unor largi cercuri politice si economice, precum si a mai multor oameni de stiinta.

II. ECONOMIE MONDIALA
Nu exista nici o unanimitatea in ceea ce priveste definirea economiei

mondiale.Si este firesc sa fie asa,mai ales atunci cind fenomenul studiat este complex si cunoaste un ritm de schimbare tot mai rapida. Economia Mondiala- reprezinta ansamblul economiilor nationale si a relatiilor economice stabilite intre acestea in virtutea interdependentilor dintre tari,generate de diviziunea mondiala a muncii ,precum si mecanismele ,normele juridice,institutiile cu caracter national,regional sau cu vocatie universala pe baza carora aceste relatii se desfasoara.

ORIGINILE ŞI FORMAREA ECONOMIEI MONDIALE

La originea economiei mondiale se află proprietatea privată, deoarece aceasta permite realizarea schimburilor economice. La începuturi, proprietatea era colectivă. Alti

3

În evolutia formarii economiei mondiale. a început odata cu revolutia industriala si a durat pana la începutul sec. XX. Economia mondiala este un studiu al schimbului de activitati economice la care participa majoritatea agentilor economici de pe glob. perioadele de dezvoltare alterneaza cu perioade de recesiune 4 . Aceste schimburi economice nu se limitează doar la comert. XIX în Anglia. XVI.Piata este locul în care cererea se întalneste cu oferta.doi factori au contribuit la formarea economiei mondiale: diviziunea muncii (specializarea). un moment important a fost reprezentat de sec. consumului. de la sfârsitul primului razboi mondial. Aparitia economiei mondiale a fost favorizată de dezvoltarea schimburilor la mare distantă. Pe baza revolutiilor istorice. 2) Mondializare prin intermediul interventiilor straine (Relatiile dintre factori economici de pe tot globul se realizează prin intermediul interventiilor straine). precum şi de aparitia pietei mondiale. ele includ si schimburi în domeniul cercetarii. În economia mondiala (si în orice economie de piata). produsului. aparitia plus-produsului (ceea ce se produce peste nevoile proprii). formarea economiei mondiale a cunoscut 2 etape: 1) Mondializare prin comert exterior (Desfasurare de relatii economice internationale prioritar preponderent prin intermediul comertului). Trasaturile actuale ale economiei mondiale sunt urmatoarele: – – – – – Principalii actori sunt reprezentati de economiile nationale Prezenta unor fenomene de globalizare. integrare şi regionalizare Economia mondială este caracterizată de concurenta Economia mondiala este un sistem caracterizat de interdependente. Urmatorul moment important este reprezentat de prima revolutie industriala care se produce la sfârsitul sec. XVIII – începutul sec. când prima dată toate regiunile cunoscute la acea data au fost unite prin relatii economice.

gradul de pregatire al administratiei Puterea militara Puterea economica Puterea sistemului national de valori (inclusiv cele religioase) Puterea comunicationala (capacitatea de a genera si transmite mesaje) – – – – Aplicand aceste criterii.– Caracterul sau eterogen – Economia mondială este formată din actori foarte diferiti Economia mondiala poate fi reprezentată ca un sistem format din component fundamentale si elemente de conexiune: statele nationale.In antichitate. organizatii economice interstatale. Puterea este capacitatea unei entitati de a impune vointa sa asupra altei entitati. sprijinul populatiei pentru guvernanti. 5 . pe plan mondial exista trei tipuri de puteri: – – Puterea regionala (un stat) Puterea mondiala (un stat care are posibilitatea de a juca un rol hotarator pe mai multe planuri) Superputerea (un stat capabil sa manifeste o influenţa semnificativa pe toate planurile – Raporturile economice intre state au existat din timpuri destul de indepartate. societatile trans-nationale. Puterea economica reprezinta capacitatea de a controla procese si fenomene din economia mondiala sau de a impune anumite optiuni unor parteneri în relatiile economice internationale. relaţiile economice Puterea fizica (data de suprafata si resurse naturale) Puterea politică (stabilitatea sistemului politic. fie pe cale negativa (prin constrangere). Elementele de conexiune sunt: diviziunea internaţionale si piata mondiala. fie pe cale pozitivă (prin liberă acceptare). fenicienii si romanii faceau comert cu un important numar de popoare. Factorii de determinare a puterii la nivelul statelor nationale sunt urmatorii: – – muncii.

si a inscris ca obiective esentiale armonizarea politicii economice a statelor. a descoperirilor geografice. care a pus bazele asocierii. UE a intreprins pasi insemnati in realizarea prevederilor Tratatului de la Roma. Evolutia s-a desfasurat pe parcursul a mai multor secole si cuprind urmatoarele trei etape de evolutie: Crearea premiselor economiei mondiale Procesul formarii economiei mondiale Cristalizarea economiei mondiale Uniunea Europeana – REALIZARI SI PERSPECTIVE In cele peste patru decenii de existenta.de caracterul normelor si al institutiilor existente la un moment dat. Daca se face o pivire directa asupra economiei mondiale.atat in evolutia sa istorica.si internationala. Eterogenitatea ei sub diferite aspecte social-politice ale dezvoltarii fortelor de productie.de natura relatiilor care se dezvolta intre acestea si a mecanismelor economice de desfasurare a acestor relatii.a trecerii de la economia de piata de tip capitalist. Pe 6 . realizarea de politici comerciale comune.la scara la nivelurile micro.cat si asa cum se prezinta ea la hotarele secolelor XX-XXI. Formarea economiei mondiale este rezultatul unui proces indelungat de evolutie a diviziunii muncii si a schimburilor economice de macroeconomice ale economiilor nationale.nu se putea vorbi de o economie mondiala in acceptiunea pe care o dam astazi acestui concept. descoperim elemente comune. Caracterul unic al acestei economii 2.nici la inceputul epocii moderne si cu atat mai mult in antichitate sau in evul mediu. evolutia lui fiind determinata de nivelul de dezvoltare si calitatea economiilor nationale.Totusi.In prezent economia mondiala constituie un sistem dinamic. de politici agrare si crearea unitatii economice si monetare.regionala si universala. precum si numeroase particularitati nationale si regionale care duc la concluzia ca economia mondiala are doua caracteristici fundamentale: 1.

la 1 ianuarie 1993.parcursul functionarii sale. azil etc. 7 . In urma punerii in aplicare a acestui act. Tratatul are in vedere crearea unui spatiu fara frontiere interioare. La capitolul realizari pot fi inscrise si actiunile avansate pe linia crearii Uniunii Economice si Monetare prin infiintarea Bancii Centrale Europene si angajarea statelor de a raspunde criteriilor de aderare la moneda unica. sociale si de securitate. Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht (noiembrie 1993). vize. noua denumire fiind motivata de orientarea ei spre integrarea domeniilor politic si social. Uniunea Europeana se sprijina pe trei piloni:  Dimensiunea economica a integrarii (piata unica si uniune economica monetara). Uniunea Europeana in perspectiva. Vor apare astfel beneficii directe rezultate din inlaturarea barierelor vamale. cu efecte benefice asupra performantelor pietelor integrate si a sistemului de adoptare a deciziilor. ale adancirii concurentei etc. prin accentuarea coeziunii economice si sociale si crearea unei uniuni economice si monetare care sa dispuna de o moneda unica. a Pietei unice. iar pe de alta parte.  Dimensiunea sociala (politica de securitate sociala si externa comune).  Dimensiunea politica (actiuni comune in domeniile justitiei si al politicii interne – imigratie. a contribuit la o anumita stabilitate a pietei muncii si la realizarea unor progrese notabile in domeniul politicii agrare. piata comuna conceputa la Roma in 1957 a sprijinit cooperarea dintre statele membre.) Consecintele economice ale realizarii pietei unice sunt apreciate de analisti prin efectele ei directe si indirecte. Actiunile in perspectiva ale Uniunii Europene vizeaza doua planuri: pe de o parte realizarea prevederilor Tratatului de la Maastricht. benficii indirecte prin integrarea completa a pietei (efecte de scara. prevazuta in Actul Unic European din 1987. care reprezinta tot atatea pierderi daca nu s-ar realiza. Un moment deosebit in evolutia UE il constituie crearea. extinderea Uniunii spre est.) si efecte generale asupra bunastarii (cresterea ocuparii. diminuari de preturi). Comunitatea Europeana devine Uniunea Europeana. UE devine piata cea mai unificata din lume.

iar unele din ele chiar peste 60%. deficitul bugetar. trecerea la moneda unica – EURO . s-a extins ulterior si pentru alte tari. dar si economice: tratamentul comercial preferential de care ar beneficia ca membre si accesul liber pe piata UE. Relatiile comerciale intre UE si tarile din centrul si estul Europei s-au dezvoltat sistematic. siderurgie) pe piata comunitara. resursele naturale si de forta de munca de care dispun aceste tari. limitat initial la Polonia si Ungaria. Accesul la acest program. O asemenea orientare isi are premisele intr-o serie de deschideri si acorduri incheiate de UE cu aceste tari. Pentur UE el este motivat de iportanta economica si politica a zonei: marile nevoi de modernizare a capacitatilor de productie si a tehnologiilor. lor revenindu-le in anii 1993 – 1994 4. In acelasi timp. rata dobanzii. tarile din centrul si estul Europei se simt atrase de UE din considerente politice (ca foste partenere ale tarilor din Uniune in anii antebelici). Pe langa acordurile comerciale bilaterale incheiate cu unele tari din zona. UE a instituit si asa – numitul sistem generalizat de preferinte comerciale unilaterale pentru produsele importate din aceste tari. Pentru a veni in sprijinul statelor din centrul Europei. Interesul pentru extinderea relatiilor catre est este reciproc. cererea de consum dinamica. atractivitatea pietelor pentru producatori si investotorii din Uniune.  Infaptuirea unitatii monetare. Extinderea spre estul Europei reprezinta una din directiile importante ale evolutiei UE in urmatorii 10 – 15 ani.Organizatia care se ocupa cu realizarea obiectivelor Tratatului de la Maastricht este Uniunea Monetara si Economica (UME) care are doua componente:  Cresterea functionalitatii pietei unice. UE detine in comertul exterior ale acestor tari peste 50%. care au facilitat accesul unor anumite categorii de produse (textile. inainte de 1990.5% din importul Uniunii si 5.6% din exportul acesteia. datoria publica) moneda unica europeana a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2002. La randul lor.in statele in care s-au indeplinit criteriile de intrare in Uniune (rata inflatiei. posibilitatea obtinderii de subventii si acces la fondul de dezvoltare 8 . a fost conceput si pus in aplicare Programul PHARE (Asociatia pentru Reconstructie economica). intre care si Romania.

de comert exterior si al renuntarii la toate vestigiile politicii de comanda: subventii. Ele trebuie sa faca dovada indeplinirii conditiilor privitoare la:  Garantarea stabilitatii institutiilor si a democratiei. UE a elaborat o strategie (adoptata de Consiliul European) de pregatire a tarilor asociate pentru a accede la statutul de membru deplin. sa realizeze armonizarea legislatiei si a politicilor de securitate interna. In acelasi timp.  Indeplinirea obligatiilor rezultand din calitatea de membru al UE. de preturi. In vederea integrarii spatiului central si est european UE a incheiat in anii ′ 90 o serie de acorduri de asociere cu majoritatea tarilor din zona.  Ajustarea politicii agricole comune si a politicii externe si de securitate comuna pentru a putea functiona cu un numar mai mare de membri. sustinerea de agenti neperformanti etc.  Simplificarea procesului legislativ. fondul pentru agricultura si alte forme de sprijin si atragerea de investitii straine. transporturile. care prevede si masuri de sprijinire ca tarile candidate la aderare sa-si perfectioneze infrastructura. extensia UE implica cheltuieli de ajustare. Pornind de la nivelul precar al indicatorilor ce marcheaza situatia economico – sociala a tarilor din zona (PIB pe locuitor. deficitele bugetare ai ale balantei de plati s.regionala. 9 . cat si Uniunii sa pregateasca conditiile aderarii si integrarii depline. al politicii monetare.a. sistemul enrgetic. cele mai ridicate costuri de integrare solicitand Polonia si Romania.  Existenta unei economii de piata functionale. Extinderea spre est a UE comporta realizarea prealabila a unor ajustari structurale menite sa pregateasca largirea Uniunii de la 15 membrii la 20 sau chiar mai multi.  Capacitatea de a rezista concurentei din interiorul UE. Perioada de preaderare este pentru tarile asociate o perioada consacrata infaptuirii unor reforme de anvergura in domeniul pietelor. Schimbarile pe care ar trebui sa le opereze UE in interiorul sau vizeaza:  Restructurarea institutională şi a sistemului de adoptare a deciziilor. cercetarea stiintifica si protectia mediului.). Statutul de asociere permite atat acestor tari. ponderea agriculturii in populatia activa si in PIB.

o cetatenie comuna. obtinerea consensului. comuna. care este în faza de uniune economica si monetara. pe langa o politica externa si de securitate comuna. MONEDA UNICĂ Uniunea monetara faţa de uniunea economica presupune o moneda comuna. precum si crearea Bancii Centrale Europene.Conditiile de aderare sunt sintetizate in Cartea Alba adoptata de Consiliul European in 1995. Pana astazi. la Cannes. Uniunea economica totala implica o completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna in cele mai importante domenii. ce implica. responsabila de stabilirea coordonatelor de politica monetara in tarile care au aderat la moneda unica. cel mai inalt stadiu al integrarii este reprezentat de uniunea politica. In fine. care contine o lista detaliata a masurilor si etapelor ce trebuie parcurse in vederea aderari. prin introducerea monedei unice EURO. 10 . o constitutie comuna si un guvern comun. cu atat devine insuficienta armonizarea institutionala si se dovedeste necesara transferarea unor abilitati decizionale de la nivel national la nivel unional. pentru tarile membre. elaborarea si aplicarea noilor forme de conduita economica. Prin urmare. care sa circule intre tarile membre si o politica monetara unitara. Toate formele de integrare implica un permanent dialog intre statele participante cu privire la procedurile de armonizare a intereselor. dar care si-a propus si realizarea uniunii politice. Exemplul cel mai recent il constituie uniunea monetara în Europa. III. cu cat este mai inalt stadiul de integrare. cel mai înalt grad de integrare este atins de Uniunea Europeana.

Grecia. sau centime (nu contează ce declinare este folosită. 200. dupa semnarea Tratatului de la Maastricht. 20. Olanda. realizarea pietei unice in 1993 si. convergenta economiilor inspre cele mai bune performante in materie de inflatie. Euro (EUR. Spania. liberalizarea miscarii de capital (1990). Germania. 100. Slovenia. la miezul nopţii. până la introducerea noilor bancnote şi monede pe 1 ianuarie 2002. Primele proiecte de unificare economica si monetara au vazut lumina zilei acum aproape 30 de ani. Un euro este divizat în 100 cenţi. sau €) este moneda unică a Uniunii Europene (UE). Portugalia. A fost introdusă pe 1 ianuarie 1999. El incoroneaza o lunga pregatire a economiilor europene. devenind simple subdiviziuni ale monedei europene. 10 si 5 EURO si sunt identice in toate 11 . Finlanda. in 1951 si semnarea Tratatului de la Roma din 1957. Vechile monede şi-au mai păstrat valoarea legală până la data limită de 28 februarie 2002. care se inscrie intr-un proces inceput de peste 40 de ani. o data cu crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). centimos spanioli sau centesimi italieni). Irlanda. Moneda EURO a intrat deja in circulatie la data de 1 ianuarie 2002.Nasterea monedei europene este in mod cert evenimentul financiar mondial cel mai important de la caderea sistemului Bretton Woods. Ea se prezinta sub forma de bancnote de 500. In prezent zona EURO este formata din urmatoarele state: Austria. Slovacia. Euro-ul este o evolutie si nu o revolutie. rata dobinzii si a deficitului. Cipru. Franța. 50. Malta. succedând vechea unitate monetară europeană ECU (European Currency Unit). Ea este o etapa importanta a constructiei europene. Italia. prin urmare ideea este departe de a fi noua. cu crearea unei piete comune (in anii 60). Belgia. Totuşi bacnotele şi monedele naţionale au continuat să fie folosite în ţările respective. Monedele naţionale ale ţărilor participante au încetat să existe legal. Luxemburg.

Din 2003. Acest gigant economic ramane totusi. organismele specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU). unde misiunea de 7 000 de soldati condusa de Uniunea Europeana (EUFOR). 12 . Monedele sunt de 1 si 2 euro. ale caror legaturi s-au sudat in interiorul unor alianţe precum NATO. sa creeze o Agentie Europeana pentru Aparare . comercial si monetar. Uniunea Europeana a devenit o mare putere mondiala. IV. Mai mult decat atat. piatra de temelie a suveranitatii nationale. iar pe verso sunt individualizate cu motive specifice fiecarui stat. raman sub autoritatea guvernelor nationale. a inlocuit in decembrie 2004 trupele NATO de mentinere a pacii. Mai mult. guvernele UE considera ca este imperios necesar sa lucreze impreuna la fabricarea armelor. iar echipamentele suficient de standardizate. un „pitic politic”. Cum tehnologia militara devine din ce in ce mai scumpa si mai sofisticata. terorismul. bineinteles. in 2003.cele 12 state. pentru unii. sistemele militare de aparare. Nu este mai putin adevarat ca statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de facut pe plan diplomatic si politic. Monedele sunt emise de fiecare stat si au fata identica. Uniunea Europeana are o influenta considerabila in cadrul organizatiilor internationale cum ar fi Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). inainte de a se putea exprima la unison in problemele mondiale majore cum ar fi: pacea si stabilitatea. o exagerare. relatiile cu Statele Unite ale Americii. 2 si 1 cent. Aceasta este. Consiliul European de la Tesalonic a decis. Orientul Mijlociu si rolul Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite. si in cadrul summiturilor mondiale pentru mediul înconjurator si dezvoltare. 5. Influenta Uniunii Europene pe scena mondiala Pe plan economic. UE a intreprins o serie de misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crizelor. 10. sistemele lor trebuie sa fie interoperationale. daca fortele lor armate trebuie sa execute misiuni in comun. 50. 20. Cea mai importanta dintre acestea a fost in Bosnia si Hertegovina.

tarile din sudul Mediteranei sunt parteneri de prima importanta. Aceasta conferinţa a facut posibila definirea unui nou parteneriat care sa cuprinda: • dialogul politic intre tarile participante si un parteneriat de securitate bazat. Iata de ce UE a ales traditional sa urmeze o politica de integrare regionala. Libia si tarile din fosta Iugoslavie) Uniunea Europeana a pus bazele unui nou parteneriat euromediteraneean. America Centrala. cum ar fi Statele Unite ale Americii si Japonia. Acordurile comerciale cu aceste tari includ. China sau India. Pentru perioada 2000-2006. de asemenea. cooperari de ordin tehnic si cultural.Uniunea Europeana nu are incheiate totusi acorduri comerciale specifice cu principalii sai parteneri comerciali din randul tarilor dezvoltate. in valoare de 5. relatiile comerciale sunt gestionate prin intermediul mecanismelor OMC.3 miliarde de euro. • consolidarea relatiilor economice si comerciale intre cele două regiuni: cheia catre aceasta este crearea unei zone de liber schimb euro-mediteraneene pana in 2010. Uniunea Europeana acorda ajutoare financiare catre tarile mediteraneene. Cu toate acestea. • parteneriate in domeniile social si cultural. afinitătile istorice si culturale. Relatiile dintre Uniunea Europeana si tarile mediteraneene Data fiind apropierea lor geografica. cum sunt cele din America Latina. Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana cauta sa dezvolte relatii bazate pe egalitate si parteneriat. in special. precum si fluxurile migratoare prezente si viitoare. tarile membre ale UE nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului de legaturi diplomatice. la care au participat toate tarile membre UE si tarile mediteraneene (exceptie facand Albania. politice si militare ce trebuie stabilite cu Statele Unite. Uniunea Europeana isi extinde schimburile comerciale cu noile puteri apărute în alte părţi ale lumii. In acest caz. pe mecanismul controlului armelor si pe rezolvarea pe cale pasnica a conflictelor. Pentru perioada bugetara 13 . In cadrul Conferintei de la Barcelona din noiembrie 1995.

A coexista mai multe puteri regionale (Europa Occidentală. mutarea centrelor de greutate ale lumii.7% din populatia lumii. Rusia. economia post-industriala. Datele statistice arată ca jumatatea din populatia globului (cca 56. anterior program de sprijin pentru intrajutorarea tarilor mediteraneene si a tarilor invecinate. cresterea sau scaderea dobanzilor la creditele acordate diferitelor tari precum si ponderea datoriilor externe au facut sa creasca sensibilitatea economiilor nationale fată de evolutia şi tendintele vietii economice internationale. imprimand interdependentelor dintre tari o dinamica pe care n-au avut-o pana acum. Economia mondiala este rezultatul unui proces îndelungat avand ca rezultat totalitatea economiilor nationale legate între ele printr-un complex de relatii internationale generate de participarea statelor la diviziunea internationala a muncii si la circuitul mondial fiind guvernate de o ordine economică internatională specifică etapei istorice date.5% în timp ce tarile dezvoltate detin peste 68% din productia mondiala. aceste tari contribuind la productia mondială cu doar 8. Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat (ENPI) decurge din si se contopeste cu programul de sine statator. economice şi culturale care formează cadrul general de miscare a economiei mondiale.U. politico-sociale. dintre statele aparute dupa destramarea fostei Uniuni Sovietice. LOCUL UE IN ECONOMIA MONDIALA Progresele economiei mondiala dupa 1948 Dupa al doilea razboi mondial au avut loc schimbări de o mare diversitate şi complexitate în ansamblul condiţiilor tehnico-stiintifice. V. unde alături de S.1%) se afla în tarile cu economie subdezvoltata.2007-2013. Luand în calcul doar trei centre de putere: Europa Occidentala. America de Nord si Asia de Sud-Est si un singur indicator (PIB) se evidentiază faptul ca Asia de Sud-Est si 14 . trecerea de la o lume bipolară la o lume multipolară. Cresterea sau scaderea preturilor la materii prime si combustibili. desi reprezinta doar 18. La nivel mondial în această perioadă se produc mutatii semnificative în economia mondială (globalizarea. în care produsul national brut este situat între 90 dolari şi 499 dolari/locuitor. China).

SUA avand tendinta sa decada. Japonia. Unele tari sunt puternic dezvoltate din punct de vedere economic si detin o pondere importanta în PIB-ul mondial (SUA. Germania. Economia mondiala cuprinde o mare varietate de economii nationale. calculata ca pondere în PIB global. Toate aceste forme de legaturi economice intre state precum si multe altele poarta denumirea de fluxuri economice internationale. Inegalitatea de fortă economica dintre tari determina inegalitati în schimburile internationale. In perioada 1960-1980 exporturile mondiale au sporit de 15 . apartin Asiei din zona Pacificului. Exista o stransa corelatie intre potentialul economic al unei tari si participarea ei la circuitul economic mondial si între nivelul dezvoltarii economice si intensitatea antrenarii economice nationale în schimburile cu strainatatea. in special ca urmare a revolutiei tehnico-stiintifice contemporane. venind din urma tarile din Europa Occidentala. Schimbari ca acestea sunt de natura sa exercite o anumita reorientare în ceea ce priveste interdependentele internationale. Anglia. Gradul deschiderii economiilor nationale spre economia mondiala depinde de un complex de factori dintre care cei mai importanti sunt: • • • • Capacitatea de a produce bunuri si servicii cerute de piata mondiala Forta de a sustine si asimila rezultatele cercetarilor stiintifice si de proiectare integrate productiei Asigurarea unui management de calitate permanent care sa permita realizarea unei înalte productivitati a muncii cat si costuri de productie scazute Realizarea unei rate de economisire şi de investitii suficient de mari pentru a asigura echilibrul si cresterea economica Din analiza cresterii economice mondiale în perioada 1980-2007 se constata o evolutie puternica a tarilor cu mare potential tehnic si tehnologic care realizează o dezvoltare intensiv-inovativa. Acestea constituie o forma concreta de manifestare a interdependentelor dintre unitatile economice din diferite tari.Japonia continua sa avanseze spre primul loc. Italia. aflate în stadii diferite ale evolutiei lor. dintre state şi organisme internationale in cadrul circuitului economic mondial. Canada etc) altele sunt tari în curs de dezvoltare si foarte multe alte tari sunt slab dezvoltate. Inca din ultimul deceniu al secolului trecut aproape din jumatate din productia mondiala. Dupa al doilea razboi mondial. au aparut si au capatat o larga extindere cooperarea economica şi tehnicostiintifica.

dupa China si India. cu posibilitatea de a efectua misiuni de gestionare a crizelor si de mentinere a pacii în Europa si in întreaga lume.6%. Intinderea sa si impactul sau din punct de vedere comercial. cat si în interesul celorlalti. Uniunea este cel mai mare furnizor de asistenta financiara si de consultanta pentru tarile mai sarace. Aceasta realizeaza cea mai mare parte a comertului mondial si genereaza o patrime din bunastarea mondiala.. Problemele globale necesita solutii globale. In contextul international complex de astazi.peste 15 ori iar între 1950-1985 ponderea tarilor dezvoltate industrializate în exporturile mondiale a crescut de la 60.. pe cand a tarilor în curs de dezvoltare a scazut de la 31. în acelasi timp. Uniunea Europeana in lume. A preluat. în acelasi timp.8% la 65. economic si financiar fac din Uniunea Europeana o putere importanta pe plan mondial. Uniunea a creat o politica externa si de securitate proactiva. Comunitatea vest europeana impreuna cu SUA si Japonia au ajuns sa totalizeze trei sferturi din valoarea exporturilor mondiale. UE este cel mai mare partener comercial mondial. de exemplu. In numar de aproximativ cinci sute de milioane. in mentinerea pacii si în activitatile de combatere a terorismului. sprijinind eforturile de reconstructie a Irakului si 16 . Uniunea se implică din ce în ce mai mult în prevenirea conflictelor. Integrarea de noi state membre în UE consolideaza rolul acesteia pe scena internatională.Uniunea Europeana isi foloseste influenta atat în interes propriu. Politica externa a Uniunii Europene Constienta de importanta sa mondiala din punct de vedere economic si comercial. este cel mai mare furnizor de ajutor pentru tarile în curs de dezvoltare. Actualmente exista tendinte de tripolizare a schimburilor comerciale internationale. initiativa pentru a rezolva aspecte precum încalzirea planetara şi schimbarile climatice. populatia Uniunii Europene este a treia ca mărime din lume. dar. aceasta sprijina consolidarea stabilitatii şi bunastarii pentru cetatenii din interiorul frontierelor sale. UE a adaugat noi instrumente la instrumentele traditionale ale politicii externe.1% la 23. Uniunea promoveaza prosperitatea şi sprijina valorile democratice în lumea intreaga.9%. Confruntata în prezent cu o ordine mondiala complexă si fragila.kkkkk Marimea si puterea economica genereaza responsabilitati.

dar este mandra de valorile sale. statele membre ale Uniunii trebuie sa adopte o pozitie comuna. Uniunea a reunit 27 de tari care si-au pus în comun. De asemenea. Uniunea Europeana incearca sa construiasca o legatura stransa cu vecinii sai. la diseminarea avantajelor oferite de deschiderea pietelor. sprijinirea dezvoltarii economice si stabilitatii politice in lumea intreaga reprezintă o investitie pentru propriul sau viitor. Uniunea Europeana acţioneaza pentru propriul sau interes dar bineinteles si pentru solidaritatea internationala. In timp ce lumea multipolarizarea planetei devine o realitate. resursele economice si politice în slujba interesului comun. Ajutandu-i pe altii. la sanatate si educatie. pentru proprii sai cetateni. Reunificand continentul.Afganistanului. cu succes. In 50 de ani. sa ia în considerare 17 . Astazi. de asemenea. intr-o lume interdependenta.l „Gestionarea” relatiilor externe ale Uniunii este un proces dinamic: deoarece UE defineste propria sa politica externa. Uniunea actioneaza pentru crearea unui mediu de siguranta în interiorul frontierelor sale.llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll Uniunea Europeana nu incearca sa impuna sistemul sau celorlalti. din alte regiuni ale lumii. astfel incat vechile diviziuni sa nu fie inlocuite cu o noua divizare artificiala. Acestea se refera la sprijinul in favoarea reformelor economice. la programele pentru dezvoltarea infrastructurii si în anumite cazuri la cooperarea în domenii precum cercetarea si dezvoltarea si politica de mediu. Acordurile incheiate de UE cu partenerii sai din întreaga lume merg mai departe decat simplele schimburi comerciale si asistenta traditională pentru dezvoltare. Intr-o lume caracterizata din ce în ce mai de interdependenta. aceasta trebuie. de asemenea. de cresterea economica si de un sistem politic bazat pe responsabilitate sociala si democratie. cateva tari au ales sa nu devina membre. ca partenerii Uniunii sa se angajeze în favoarea neproliferarii armelor de distrugere în masa. Uniunea a preluat initiativa în abordarea problemei incalzirii planetei şi a emisiilor de gaze cu efect de sera. acordurile furnizeaza un cadru pentru discutarea aspectelor politice precum democratia si drepturile omului. Astfel. Acordurile mai recente prevad. Orice tară europeana democratica poate sa-si depuna candidatura pentru a deveni membra a Uniunii. Uniunea a devenit un model de cooperare şi integrare pentru alte tari. daca doresc ca opinia lor sa fie luată in considerare. Uniunea Europeana ofera cetatenilor sai stabilitate si prosperitate si lucreaza impreuna cu partenerii sai.

de tipul uniunilor vamale. Si din punct de vedere institutional exista deosebiri semnificative intre diversele acorduri regionale. De aceea. sunt mai putin institutionalizate decat cele din America Latina sau America de Nord. Structura acestor acorduri este deosebit de complexa si multe tari fac astazi parte din mai multe acorduri. In economia mondiala exista zeci de asocieri regionale. cel mai adesea. Impulsionarea comertului dintre statele. in special cele europene (60%). au fost notificate peste 200 de acorduri comerciale regionale. Gruparile din Asia si Pacific. Comertul international constituie un factor mult mai important in cadrul dezvoltarii economice pentru tarile mici decat pentru cele mari. Acesti factori se refera la interdependenta economica din ce în ce mai mare produsa de efectele combinate ale unui val de liberalizare a pietelor in întreaga lume. ale unor fluxuri de investitii transfrontaliere din ce în ce mai mari si a cresterii cererii mondiale de materii prime. ale revolutiei mondiale a comunicatiilor si ale accelerarii progresului tehnologic. Cele mai multe intelegeri de acest tip sunt intre tarile dezvoltate. pentru acestea. compensarea deficitului sau excedentului de forta de munca (in functie de gradul de integrare) pot constitui cateva dintre motivatiile economice. in special de petrol si de gaz. Uniunea a trebuit sa-si actualizeze prioritatile in contextul unei concurente internationale din ce în ce mai puternice. Se asteapta ca pana in anul 2007. Gruparile integrationiste regionale sunt extrem de diferite si sub aspectul motivatiilor ce determina tarile sa initieze astfel de acorduri. spre exemplu. Conform datelor OMC. regionalizarea constituie o modalitate mai eficienta de integrare in economia globala. zonelor de comert liber sau alte tipuri de aranjamente preferentiale. accesul la o piata de desfacere mai mare sau la o sursa de aprovizionare ce poate deveni mai ieftina. Restul sunt intelegeri ce implica ambele categorii de tari. tarilor in dezvoltare revenindu-le o parte mai mica (15%). Multe dintre acordurile comerciale preferentiale sunt mai ambitioase in ceea ce priveste angajamentele comparativ cu punerea in aplicare a prevederilor acestora. mai mult de 150 fiind astazi in functiune.factorii externi. diferind intre ele prin diversitatea obiectivelor sau gradul de institutionalizare. Cea mai 18 . In general. vecine. numarul acordurilor regionale negociate sa creasca la 300. gradul de institutionalizare este direct proportional cu profunzimea integrarii.

sa contracareze efectele relatiilor externe inechitabile si sa lichideze subdezvoltarea. dupa semnarea si incheierea unor acorduri de liber schimb bilaterale cu Israel si Canada. perioada in care SUA a devenit principalul actor. in special. Vechile uniuni vamale sau zonele de liber schimb din Africa. asigurand. in Asia Pacific. tarile lumii si. serviciilor. 2. SUA a lansat propunerea de creare a unei zone de liber schimb la nivel nord-american. si s-a extins in America Centrala si de Sud. a continuat in Africa. din considerente de realizare a unor deziderate economice stringente sau. din ratiuni de imitare a marilor metropole. 1.institutionalizata grupare este Uniunea Europeana. Gruparile integrationiste regionale si subregionale aparute dupa cel de-al doilea razboi mondial au urmarit armonizarea politicilor lor economice. neexistand nici o uniune vamala. Europa reprezinta exemplul cel mai semnificativ al acestui proces de regionalizare a economiilor nationale. tarile in dezvoltare au urmarit sa-si potenteze eforturile in vederea cresterii economice sustinute. 19 . capitalurilor si a fortei de munca. libera circulatie a produselor. In acelasi timp. concretizata in crearea NAFTA. Asia si America Latina au fost revizuite sau au fost completate cu altele noi.Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor ’50 in Europa. respectiv Uniunea Europeana este cea mai avansata pe calea punerii in practica a unui aranjament de integrare regionala. Asia de Sud-Est si Orientul Mijlociu. In aceasta perioada CEE a pus bazele pietei interne unice. Prin constituirea acestora. Noi dimensiuni ale colaborarii se inregistreaza in Piata Comuna a Americii Centrale si in ASEAN. Succesul dobandit aici a oferit motivele imitarii si copierii acestui fenomen si in alte parti ale lumii. In partea de sud a Americii Latine a fost creata Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR).Al doilea val de regionalizare a comertului international a debutat la mijlocul anilor ’80. Acest val de regionalism reprezinta inceputul unui proces de mare complexitate. Specifica acestei perioade a fost dorinta de a dinamiza schimburile intraregionale. prin crearea Comunitatii Europene. intr-o regiune in care existau si alte grupari integrationiste regionale. in functie de gradul de integrare. nu este nevoie de o structura institutionala pentru negocierea cu alte state din afara acordului. pur si simplu.

cum ar fi: A. in special a Organizatiei Mondiale a Comertului. Efectele de creare de comert sunt cu atat mai mari. de a solutiona cu succes problemele legate de liberalizarea schimburilor comerciale la nivel multilateral. a urmatoarelor evenimente:  distributie. cel putin. in raport cu tertii. Analiza efectelor blocurilor comerciale regionale poate fi analizata si pe cateva directii. apropierea preturilor produselor comercializate in interiorul gruparii cresterea posibilitatii obtinerii de efecte de creare de comert. cat si la dinamica externa a liberalizarii globale.Ultimele evenimente arata ca procesele integrationiste au capatat un nou impuls si noi dimensiuni. Efectele de creare de comert Liberalizarea schimburilor in cadrul blocului comercial regional are efecte de creare de comert. adancirea integrarii contribuie atat la dinamica interna. Largirea fara precedent a Uniunii Europene. crearea de comert. iar cele de deturnare de comert cu atat mai mici cu cat comertul dintre state era mai puternic inaintea constituirii blocului. ducand la reanalizarea rolului gruparilor integrative regionale in construirea unui sistem de comert liber global. Pe de alta parte se sustine ideea ca aranjamentele comerciale regionale promoveaza ideea de comert liber si consolideaza prin aceasta conduita comerciala multilaterala. cresterea rolului in negocierile internationale si scaderea costurilor de 20 . eforturile sustinute ale SUA de a pune bazele unei zone de liber schimb la nivelul celor doua Americi constituie dovezi ale dinamismului regionalismului. Privit din perspectiva economica. partenerii au un nivel de dezvoltare mai ridicat si o economie cat mai diversificata. prin doua cai: pe de o parte. permitand surselor de aprovizionare ieftine sa le inlocuiasca pe cele mai putin eficiente. S-a demonstrat ca aranjamentele comerciale regionale sunt generatoare de deturnare de comert prin instituirea unui tratament comercial preferential intre participanti. si pe de alta parte. procesul de integrare regionala a inregistrat o dinamica ascendenta datorita.  incapacitatea organizatiilor internationale. in special.

In esenta. un cadru legislativ armonizat. nivelul taxelor vamale inaintea formarii gruparii era mai ridicat. pentru initierea de reforme economice. Concurenta Blocurile comerciale regional induc o crestere a concurentei. C. ca urmare a efectului taxelor vamale.fata de preturile mondiale este mai mare. dar transformata in mod artificial in sursa eficienta. deturnarea de comert implica inlocuirea unei surse eficiente de aprovizionare din afara uniunii vamale cu o sursa ineficientă din interiorul uniunii vamale. pentru ca acordurile comerciale regionale presupun o piata mai mare. ceea ce in multe cazuri presupune o armonizare a acestor sisteme intre membri gruparii. cu efecte benefice. cu efecte directe asupra cresterii concurentei. instituirea unor bariere pentru cei din afara gruparii. ca urmare a suprimarii taxelor vamale din calea schimburilor comerciale intragrupare. se creaza premise pentru aparitia economiilor de scara. efectele sunt benefice. are efect de reducere a concurentei. D. Fenomenele de creare de comert. ceea ce are efect asupra cresterii eficientei si eliminarii monopolurilor. Veniturile din taxele vamale Reducerea sau eliminarea taxelor vamale determina dezvoltarea altor alternative (TVA) pentru a compensa reducerile vamale. gruparile cu caracter integrationist suscita dezbateri din ce in ce mai aprinse. totodata. dar si cu costuri pe termen scurt. nivelul taxelor extragrupare este mai redus. Crearea de comert presupune inlocuirea unei surse ineficiente din exteriorul uniunii vamale cu o sursa eficienta din interior. B. pentru integrarea la nivel de firma (asa cum s-a intamplat in cazul NAFTA). volumul semnificativ al fluxurilor comerciale care intra sub incidenta lor. Implicarea in astfel de acorduri implica restructurarea sistemului vamal si fiscal. acces liber la o piata mai mare. sursa pentru numeroase controverse. Investitiile straine directe In general. Acordurile comerciale regionale constituie. De cealalta parte. tarile au dimensiuni mari. 21 . ca si cele de deturnare d comert au fost puse in evidenta de teoria lui Vinner. De asemenea. elemente favorizante investitiilor. Dat fiind numarul lor foarte mare.

alte taxe. 22 . nu mai manifesta nici un fel de interes pentru liberalizare. Proliferarea blocurilor comerciale regionale poate conduce la scaderea credibilitatii OMC. .beneficiile si costurile pentru statele membre. dat fiind faptul ca acestea constituie derogari de la principiile liberalizarii comertului. In plus. 97% din comertul mondial este derulat de state ce sunt membre in cel putin o grupare integrationista (fata de 70% in 1990). reflectata de principiul clauzei natiunii celei mai favorizate care prevede ca avantajele acordate de catre fiecare dintre membri sai cu privire la taxele vamale. care. ajungand la o anumita suficienta.efectele asupra statelor nemembre ale unor astfel de grupari. din tarile membre OMC. pe de o parte si tarile membre OMC si gruparile regionale. Ori acordurile comerciale regionale sunt o exceptie de la clauza natiunii celei mai favorizate.masura in care astfel de acorduri submineaza sistemul comercial multilateral creat sub egida OMC. reguli si proceduri unui stat membru OMC trebuie acordate neconditionat tuturor membrilor. Blocurile comerciale regionale satisfac cerintele anumitor grupuri de interese. . doar Mongolia nu face parte din nici un acord regional. . pentru ca avantajele membrilor gruparilor cu caracter integrationist nu se rasfrang asupra membrilor aflati in afara gruparii. NAFTA si APEC) detin 70% din comertul mondial. cresterea fortei blocului in comertul international poate face nediscriminarea dintre membri OMC. .Principalele aspecte aduse in discutie se concentreaza pe: . iar cele trei mari grupari (UE.masura in care reglementarile OMC cu privire la crearea si functionarea acestor acorduri sunt adecvate situatiei internationale actuale. De altfel. pe de alta parte.diferentele in capacitatea de negociere in cadrul OMC dintre diferitele grupari cu caracter integrationist. comparativ cu promovarea globalizarii si neimplicarea in acorduri regionale.

acest lucru atesta atractia data de performantele deosebite realizate de aceasta forma integrationista europeana. tendinta de regionalizare. risca sa ramana orice tentativa de scoatere din fundatura a negocierilor din cadrul organizatiei mondiale a comertului. si anume Germania. intre care presedintele Statelor Unite. s-au straduit sa-si semnalizeze armonia. In centrul discutiilor se aflau domenii sensibile. prin activitatea sa de unire a eforturilor tarilor membre si de orientare a acestor eforturi in directia obtinerii progresului si prosperitatii. Franta. care a luat amploare indeosebi in China si estul Europei. Relatiile Uniunii Europene cu rivalii SUMM ITUL AMERICANO-EUROPEAN ŞI RELAŢIILE TRANSATLANTICE: In iunie 2006 a avut loc intalnirea la nivel inalt dintre SUA si UE. doua (Spania si Olanda) fac parte din grupa tarilor mijlocii. Olanda. care prevede pentru prima data conlucarera dintre vami si politici in acest domeniu. Marea Britanie si Italia sunt tari mari. Participantii. manifestata prin crearea si perfectionarea de grupari cu caracter integrationist este dincolo de o realitate. patru din cele cincisprezece tari ale Uniunii Europene. de Franta. Faptul ca numarul tarilor care au aderat ulterior la Uniunea Europeana a sporit considerabil – cu 150 % – fata de cel initial. acum peste o jumatate de secol. schimburile comerciale globale si cooperarea transatlantica intre altele in Orientul Apropiat si Mijlociu si în campania impotriva terorismului. precum politica energetica. Americanii si europenii doresc sa puna la punct un program de lucru comun. Germania. Dar în fundal s-au manifestat divergente serioase intre americani si europeni. celelalte noua tari care compun actualmente UE aderand pe parcurs. Aceasta cooperare e grevata de numeroase disensiuni.In concluzie. un fenomen dinamic. Belgia si Luxembourg. Nerezolvata. politic si social. din pricina subventiilor agrare americane si europene. Colaboarera lor s-a impus si în combaterea pirateriei tehnologice. cu profunde implicatii la nivel economic. iar celelalte sunt considerate tari mici. In functie de dimensiunea resurselor umane. La fel si incercarile de 23 . in mai multe etape. UE si relatiile comerciale – pricipalii parteneri Procesul propriu-zis de integrare vest-europeana a fost demarat. Italia.

6. 3. Produsul national brut pe locuitor in tarile membre ale Uniunii Europene(2002) 24 . Tarile Austria Belgia Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxembourg UK Olanda Portugalia Spania Suedia PNB/loc. Invocand Nr. 15. Probleme ridica si circulatia persoanelor. 5. Crt. 13. $ SUA) 27920 26730 34890 24790 26300 28280 11640 17790 20170 45000 20870 25830 11010 14490 26210 Locul in UE 4 5 2 9 6 3 14 12 11 1 10 8 15 13 7 detinut in lume 12 19 7 20 15 11 49 30 24 2 22 18 52 38 16 ratiuni de securitate Congresul american e pe cale sa anuleze turismul fara vize in SUA.incheiere a unui acord comercial care sa confere societatilor aeriene accesul pe pietele interne americana si europeana. 8. 10. (mil. 14. 4. 7. 2. 1. 9. 12. 11.

1 4.acorduri economice.7 18.9 Tarile candidate la UE 12 15. .Uniunea Europeană şi aderarea României.5 38.363. 25 .690 14.acorduri asociative.7 Tarile ACP 2.masuri defensive in cazul unor practici comerciale neloiale.2 70 369. . . Loc.7 6.40 5 3.1 Japonia 9.acorduri de piata reglementate pentru domeniile sensibile.6 24.1 Alte tari 31.2) 9. Ponderea principalilor parteneri comerciali ai Uniunii Europene (în % 2000) Tari Export la UE Import la UE SUA 20. alaturi de SUA si Japonia.371 2. $ SUA la paritate PCB 7.pag.Sursa: WORLD BANK ATLAS 2002.660 Populatia (in mil. UE promoveaza liberul schimb prin: .6 Sursa: Avram Ion . Uniunea Europeana. Editura Sylvi 2001.6 Tarile ASEAN(fara Japonia) 15. face parte din triunghiul mondial de putere economica.400 Sursa: HUMAN DEVELOPMENT REPORT 2002. 26. in ansamblul sau.951 $ SUA pe loc. . Principalii indicatori ai triunghiul mondial de putere economica Centrele de putere economica SUA UE JAPONIA Suprafata (in km.8 2. .) 272 377.528 23.reducerea reciproca a tarifelor externe.7 Ameria Latina 4.6 126 PNB Mld. la paritatea PCB 28.239.740 38.cooperare in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului.

atat in ceea ce priveste importul cat si exportul. Comertul total (export +import) s-a dublat intre primul trimestru al anului 1995 si al treilea trimestru al anului 2000. SUA sunt primul partener extracomunitar al tuturor tarilor UE. in timp ce Marea Britanie este principalul importator (25% din importurile Uniunii Europene în 2000). dupa Canada. Exporturile au crescut in valoare de la 26 miliarde de ECU in 1995 la 58 miliarde de Euro in al treilea trimestru al anului 2000 si importurile au crescut de la 26 miliarde de ECU la 48 miliarde de Euro. cresterea fiind cea mai abrupta din primul trimestru al anului 1984 si de doua ori mai 26 .2% in perioada iulie-septembrie. in al treilea trimestru al anului 2000 a atins cel mai mare excedent.5 milioane Euro in primul trimestru al anului 1999). cu venituri rotunjite in urma masurilor de reducere a impozitelor. in contextul in care consumatorii. Comertul Uniunii Europene cu SUA a crescut considerabil ca valoare intre 1995 si 2000. cu exceptia Danemarcei si in acelasi timp.Conform estimarilor Comisiei Europene. Germania este principalul exportator al Uniunii Europene catre SUA (29% din totalul exporturilor Uniunii Europene in 2000). Exportul/Importul Uniunii Europene catre/din SUA pe tarile membre in anul 2000 Economia SUA a avut cel mai alert ritm de crestere dupa anul 1984 Cresterea economiei americane a fost cea mai rapida din peste 19 ani in trimestrul al treilea. crescand cu 50% la sfarsitul anului 1998 si cu inca 50% din valoarea initiala la inceputul anului 1999. UE este. Chiar ignorand schimburile comerciale care au loc intre statele membre.6 miliarde Euro. in valoare de 9. au iesit la cumparaturi si firmele au marit cheltuielile. Uniunea este cel mai important partener comercial din lume. partenerul principal al SUA. Produsul Intern Brut al SUA a crescut intr-un ritm anual de 7. intre 10 si 12 milioane de slujbe depind direct de exporturi. Balanta comerciala s-a imbunatatit considerabil in aceasta perioada ramanand pozitiva din al doilea trimestru al anului 1998 pana in prezent (desi a scazut la 3.

1% in trimestrul trei.Statistics in focus-external trade 2001. Uniunea Europeana ocupa al treilea loc in importurile Chinei si al patrulea loc in exporturile Chinei.000 de locuri de munca din afara sectorului agricol au fost pierdute. insa 41.8%. Bush la 2. a surclasat previziunile avansate pe Wall Street. pe baza Sistemului Generalizat de Preferinte. Uniunea Europeana este mai degraba slab reprezentata.americana.3% din trimestrul precedent. China este a treia sursa de importuri pentru UE dar ajunge pe pozitia a saptea cand vine vorba de exporturi. Diminuarea investitiilor în sectorul corporatist a fost multă vreme veriga lipsa pentru o redresare economica sustinuta. Vanzarile de servicii si bunuri produse in SUA au crescut cu 7. care a reflectat si o accelerare a investitiilor realizate de companii. marind totalul din perioada mandatului presedintelui George W. scopul Uniunii Europene este sa–si asigure un segment din evolutia pietei asiatice in urmatorul deceniu. in conditiile in care firmele s-au aratat reticente fata de planurile de cheltuieli pe termen lung. Companiile au cheltuit fonduri mai ridicate cu 11.6 milioane. pentru a-si putea mentine pozitia importanta pe care o detine in cadrul economiei mondiale. Administratia Bush a anuntat cu satisfactie rezultatul pe care recentele reduceri ale impozitelor le-au avut asupra economiei. Ritmul expansiunii. 27 . rata de crestere fiind cea mai importanta de la începutul lui 1988 si reprezentand aproape doua treimi din cresterea PIB. IMPORT 19% 25% 15% 6% 11% 8% 16% Pe piata asiatica. comparativ cu prezenta ei pe piata nord . Tarile EXPORT Germania 29% Marea Britanie 20% Franta 13% Italia 11% Olanda 4% Belgia+Luxembourg 5% Altele 18% Sursa: EUROSTAT . Diminuarea deficitului comercial al SUA. Activitatea economica s-a intensificat in trimestrul al treilea. unde majoritatea economistilor au estimat un nivel mai apropiat de 6%. pe fundalul progresului exporturilor. a ajutat de asemenea economia. De aceea. performanta fiind cea mai puternica din peste 25 de ani.6%. In acelasi timp. Cheltuielile consumatorilor au sporit cu 6. angajandu-se totodata sa impulsioneze si piata muncii.importanta decat rata de 3.

In anul 2000 peste o treime din acestea erau reprezentate de echipamente electrice si electronice.2 13. Aceste produse sunt urmate de materialele plastice. Importurile UE din China includ produse care au un inalt grad de prelucrare.2 6.7 7. Comertul Uniunii Europene cu Rusia pe tarile membre 1995 EU15 18813 1996 21261 1997 26288 1998 22172 1999 20352 2000 32655 VALOARE (milioane ECU/EURO) Distributia pe tarile membre (%) Germania Marea Britania Franta Italia Olanda Belgia+Lux 33. De exemplu. aproape jumatate din acestea sunt sub forma de produse petroliere.0 4. Grupele de produse care fac obiectul schimburilor comerciale dintre acestea difera insa.0 7.4 11.Cea mai mare parte a comertului dintre UE si China se desfasoara cu produse industriale.6 8.0 6.5 6. impreuna cu autoturismele.9 8.2 10.2 4.0 14. au o pondere de 38% din exporturile UE catre Rusia si de 60% catre China. Intre 1995 si 2000 exporturile UE catre China au crescut cu aproape 11.8% pe an.0 7. mai putin de 3% din importurile si exporturile dintre UE si China. Importurile UE din Rusia sunt foarte diferite de cele din China. pe cand importurile europene de produse industriale din China au crescut cu o medie anuală de 22% pe an.1 13.6 9.3 5.6 10. echipamentele electrice si electronice.7 3.4%).3 9.6 8.6 8.2 5. produse din piele (4%) si materiale plastice (3. jucarii si jocuri pe calculator (8.2 32.6%)20.5 7.1 31. optice si instrumentele fotografice.2 32.1 14. imbracaminte si accesorii (6%).7 16.2 5.2 11. in timp ce comertul cu produse agricole inregistreaza cifre modeste. fier.8 8. otel si metale pretioase. Produsele industriale domina comertul dintre UE-Rusia si UE-China.5 32.1 32.5 13.5 28 .

UE OFERA RUSIEI O ZONA ECONOMICA DE LIBER SCHIMB: Exporturile de petrol si gaz natural au facut din Federatia Rusa cel de-al treilea partener comercial al Uniunii Europene.Altele 23. De atunci. fapt ce a avut drept consecinta o reducere a livrarilor catre UE. dupa Statele Unite ale Americii si China. echipamente de telecomunicatii. singura tara a UE care a inregistrat o usoara crestere in aceasta perioada a fost Italia (de aproape 20%). automobile. energia ocupa primul loc pe agenda UE in relatia cu Rusia. medicamente. volumul exporturilor rusesti catre Uniunea Europeana s-a cifrat la 136 miliarde USD si a depasit cu mult importurile din UE care au inregistrat o valoare de 72 miliarde USD. De-a lungul acestei perioade relatiile comerciale ale UE cu Rusia au inregistrat un ritm constant. In 2005. Puternica dependenta a tarilor din Uniunea Europeana de aceasta din urma a fost dovedita in iarna 2005 cand Federatia Rusa a sistat temporar livrarile de gaz catre Ucraina. cea mai mare economie din UE.3 23. presedintele Comisiei Europene.6 23.9 Sursa: EUROSTAT . Germania. José Manuel Barroso. a propus crearea unei zone economice comune cu Rusia in 2006 iulie. Deficitul comercial al UE pe aceasta relatie s-a dublat din 1999. carbune si nichel si a importat din tarile vesteuropene indeosebi aparatura. Rusia a exportat in UE in special petrol. Peste 2/3 din exporturile Rusiei catre UE sunt de energie.Statistics in focus-external trade 2002 Intre anii 1995-2000 comertul dintre UE si Rusia a inregistrat o importanta crestere (de la 18813 milioane ECU/EURO in 1995 la 32655 milioane ECU/EURO in 2000).3% din totalul comertului UE cu Rusia.3 23. aceasta tara alaturi de Italia si Franta in anul 2000 au inregistrat un procent de 58.1 24. componente pentru avioane.3 23. Ca si in cazul Chinei Germania este principalul partener comercial din UE al Rusiei. este si cel mai important partener comercial al Rusiei. dupa ce aceasta tara va fi primita in Organizatia Mondiala a Comertului. computere si masini de spalat. Barroso nu ascunde faptul ca ceea ce intereseaza mai mult Uniunea Europeana este latura energetica. gaz. detinand 30% din totalul exporturilor UE si 19% din totalul importurilor din Rusia. 29 .

3% pe an – iar comertul Uniunii Europene din aceasta perioada a crescut cu 12% .2 29784 RUSIA 47048 2.EURO) (%) (Mld.8 0 (Mld.4% avand o valoare de doar 44.8% in 1995 la 6.6% in 2000. In consecinta.8 miliarde Euro pentru importuri si 86 miliarde Euro pentru exporturi.2% atingand un nivel de 75343 mld. in relatiile cu China s-a inregistrat o crestere de 16. de reinnoire a relatiilor economice cu Rusia.8% iar exporturile UE catre Rusia au crescut cu aproape 40% fata de anul precedent. cota de piata a Japoniei in comertul exterior al Uniunii Europene a scazut de la 7. europenii au pus la indoiala credibilitatea Rusiei ca principalul furnizor cu gaz al Europei de Vest. Comertul Uniunii Europene cu Rusia si China (2001) Importuri2001 Import2001/200 Exporturi2001 Export2001/2000 (%) 16.EURO) CHINA 75343 7.). pe cand cele din Rusia au inregistrat o crestere de doar 2. 30 . In timpul celei de-a doua jumatate a anilor 1990 comertul dintre Uniunea Europeana si Japonia a crescut foarte putin in comparatie cu comertul mondial. Intre 1995-2000 comertul mondial a crescut cu o medie de 13. de asemenea si exporturile in aceasta perioada au inregistrat cresteri fata de anul precedent.Oferta presedintelui Comisiei Europene este parte dintr-un plan mai vast.8 38. mai ales ca actualul Parteneriat de Cooperare intre UE si Rusia va fi renegociat in 2007. Desi exporturile UE catre Rusia au crescut cu 38% in anul 2001 fata de anul 2000 acestea au inregistrat o valoare mai mica (27646 mld.in timp ce comertul dintre Uniunea Europeana si Japonia a crescut doar cu 8.9 27646 Sursa: EUROSTAT .9% (47048 mld.).) decat cele pe care le-a realizat UE in China (23784 mld. Dupa evenimentele din 2006 ianuarie. In anul 2001 fata de anul 2000 importurile UE din China au crescut cu 7.Statistics in focus-external trade 2002.

3 procente. tari care acoperă 75 la sută din productia economica a UE si 80 la suta din cea a zonei euro. iar pentru cele 12 state ale zonei euro a estimat o crestere de 1. in special pe sporirea investitiilor in echipamente (minimum 5% în ambele zone).5 procente. Exporturile vor continua sa fie sustinute de puternica expansiune a economiei mondiale si de imbunatatirea competitivitatii companiilor UE in unele State Membre. conduc la previziunea conform careia Banca Centrala Europeana ar putea ridica. la 8.Cresterea economiei in UE Comisia Europeana a estimat o crestere de 2. adesea precursoare ale inflatiei.2% în 2007 in UE. dar în 2007 se va inregistra o noua scadere temporara. Inflatia va ramane la o valoare usor peste 2%. Inflatia si preturile la petrol. iar eurozona a inregistrat o crestere de 1.9% in 2005).5 milioane pentru perioada 2006-07. cresterea economica se estimeaza ca va atinge 2. Marea Britanie. respectiv Germania. Comisia a prevazut o inflatie de 2. somajul va scadea de la "varful" de peste 9% inregistrat in 2004.7% pentru anul 2006 (0.2 procente pentru economia Uniunii Europene. Cresterea economica se va baza pe consolidarea cererii interne. In 2007. Si situatia in Germania se va imbunatati.2 la suta. la intrunirea din martie. Acest profil al cresterii este rezultatul masurilor de planificare bugetara. rata dobanzii de referinta de la 2. pana la 1. Dupa aproape 3 milioane de noi locuri de munca create in ultimii doi ani. Italia si Spania. in ciuda pretului în crestere al petrolului principalul risc in calea cresterii economice. prognozele indica o crestere de 3.25 la 2. estimare neschimbata de la cea facuta in toamna anului 2005.5 la suta. Estimarile sunt o extrapolare a prevederilor de crestere economica a celor cinci economii puternice ale UE. In anul 2004. Ca urmare. 31 . atat pentru UE cat si pentru zona euro. care se estimeaza ca vor avea per total un efect neutru asupra cresterii economice.0%.2% în UE si 1.8% în Zona Euro. Franta.9 procente. pentru anul 2006. daca se are in vedere prognoza de crestere economica de 1. în anul 2006. economia celor 25 de state ale UE s-a majorat cu 1.

VI. cu exceptia Japoniei.MOTORUL CRESTERII ECONOMICE: Volumul productiei va urma trendul crescator in mare masura ca urmare a sporirii investitiilor. DAR RISCURILE PERSISTA: Reluarea cresterii economice in UE este sustinută de perspective generale favorabile. deoarece imbunatatirea situatiei de pe piata muncii se va face treptat.5%. Capacitatile neutilizate foarte reduse fac ca pietele sa fie extrem de vulnerabile la perturbatiile actuale si potentiale ale operatiunilor de aprovizionare. Cresterea economiei mondiale se estimeaza ca va atinge valoarea de 4. Dezechilibrele externe continua insa sa ameninte cresterea economica in Europa. Pe termen scurt. in timp ce pentru Asia se estimeaza rate de crestere de peste 7.4% in 2007. ea a stabilit si intretine relatii 32 . pentru care se prognozează valori de 2. reviziunile pentru pretul petrolului (o medie de 68.9 dolari/baril pentru 2006 si de 71 euro/baril pentru 2007) raman supuse unui risc considerabil de variatii. Consumul privat va inregistra doar o crestere modesta. CONCLUZIE Ca exponent al intereselor tarilor pe care le prezinta si purtatoare a ideilor si nazuintelor de progres si prosperitate in lume. In Statele Unite. Explicatia consta in refacerea increderii in climatul de afaceri.3% in 2007. Drept urmare. Corectia dezordonata a balantelor de cont curent ramane unul dintre principalele riscuri. cresterea economica va fluctua usor in jurul valorii de 3%. imbunatatirea perspectivelor privind profitul. Uniunea Europeana se bucura de o larga recunoastere pe plan international.INVESTITIILE IN DEZVOLTAREA AFACERILOR . riscul principal este reprezentat de piata petrolului. Cum pretul al petrolului include o prima considerabila de risc datorata tensiunilor geopolitice. PERSPECTIVELE GENERALE RAMAN FAVORABILE. usoară imbunatatire a conditiilor de finantare si reluarea investitiilor după o perioadă de recul.

Economică Bucureşti. Radu Vranceanu. Introducere in dreptul European-Prof univ.diplomatice cu peste 130 de state de pe diverse meridiane ale globului si are statut de observator la ONU.Iasi 2002 2. Romania in contextul globalizarii si integrarii europene.http://www. Polirom. participa la lucrarile Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare Europeana (OSCE). 2004 8. 2007 6.http://www. dr. VII.ro/ 7. Daniel Daianu.Bucuresti 2007 3. care a urmarit sfarsitul divizarii continentului si al razboiulu rece. Constantin Ciupagia. Cristian Socol. Iasi. URANUS Bucureşti. Romania si Uniunea Europeana.ro/uniuneaeuropeana/articles| displayArticle/articleID_8937/EurMonitor-Business-Banca-MondialaRomania-risca-supraincalzirea-economica. Expert. Marcel Moldoveanu. Bucuresti. 2004 33 .Bahadur Khan.John Langmead.Ed. Polirom. Introducere in economia politica moderna.html 4. Marin Voicu. ″Economie europeană″-Mirela Diaconescu -Ed. BIBLIOGRAFIE: 1. Ed.Universul juridic.euractiv. Ed. in 1990 semnand cu alte state europene si nord-americane „Carta de la Paris pentru o noua Europa”. Marius Marinaş-Ed.″Economie europeană″-Dinu Marin. 2002 5.referat.Philip Hardwick.

b) Economia mondiala este un sistem caracterizat de interdependente. XX. 4) Ce implica uniunea economica totala ? Uniunea economica totala implica o completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna in cele mai importante domenii. Care sunt cei trei piloni pe care se sprijina Uniunea Europeana? a) Dimensiunea economica a integrarii. Mentionati cel putin 3 trasaturi actuale ale economiei mondiale? a) Economia mondială este caracterizată de concurenta. c) Dimensiunea politica. Spania. dintre care: Finlanda. 6) Care sunt factorii de care depinde deschiderea economiilor nationale spre economia mondiala?  Capacitatea de a produce bunuri si servicii cerute de piata mondiala. b) Dimensiunea sociala. Italia. 2. 3.  Realizarea unei rate de economisire şi de investitii suficient de mari pentru a asigura echilibrul si cresterea economica. b) Mondializare prin intermediul interventiilor straine de la sfârsitul primului razboi mondial. Precizati etapele formarii economiei mondiale. Austria. 7) Prin ce promoveaza UE liberul schimb? UE promoveaza liberul schimb prin: 34 .Intrebari si raspunsuri 1. 5) Mentionati numarul tarilor care compun zona Euro si cel putin 5 din acestea. Zona euro este formata din 16 tari. Germania. Cipru. a) Mondializare prin comert exterior a început odata cu revolutia industriala si a durat pana la începutul sec.  Asigurarea unui management de calitate permanent care sa permita realizarea unei înalte productivitati a muncii. Belgia. c) În economia mondiala perioadele de dezvoltare alterneaza cu perioade de recesiune.

puterea militara.cooperare in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. puterea politică. pentru ca acordurile comerciale regionale presupun o piata mai mare. . b) Veniturile din taxele vamale Reducerea sau eliminarea taxelor vamale determina dezvoltarea altor alternative (TVA) pentru a compensa reducerile vamale c) Investitiile straine directe In general. permitand surselor de aprovizionare ieftine sa le inlocuiasca pe cele mai putin eficiente.elemente favorizante investitiilor.acorduri economice. 10) Analiza efectelor blocurilor comerciale regionale poate fi analizata si pe cateva directii. . In aceasta perioada CEE a pus bazele pietei interne unice. 8) Factorii de determinare a puterii la nivelul statelor nationale sunt urmatorii: Puterea fizica.reducerea reciproca a tarifelor externe.. b) Al doilea val de regionalizare a comertului international a debutat la mijlocul anilor ’80. efectele sunt benefice. 9) Regionalizarea economiilor nationale avand ca exemplu concret Europa s-a produs in cate etape si in ce ani? a) Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor ’50 in Europa. cum ar fi: a) Efectele de creare de comert Liberalizarea schimburilor in cadrul blocului comercial regional are efecte de creare de comert. puterea economica. 35 . perioada in care SUA a devenit principalul actor. prin crearea Comunitatii Europene.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful