Professional Documents
Culture Documents
asistată de PC
D
EM
LE NST
O
C RA
ŢI T
E IV
Ă
INTRODUCERE
Cursul Contabilitate asistată de PC (Ciel) este destinat persoanelor care lucrează în
compartimentele de contabilitate sau sunt interesate de acest domeniu, având cunoştinţe
de bază privind utilizarea calculatorului. Scopul cursului este de a vă oferi posibilitatea
de a dobândi abilităţi în domeniul contabil, al prelucrării şi analizei documentelor finan-
ciare, pe baza unui pachet ales de programe contabile.
Pentru a formula corect aceste instrucţiuni şi pentru a vă uşura considerabil munca, Insti-
tutul Eurocor vă propune cursul Contabilitate asistată de PC (Ciel), care cuprinde 32
de lecţii şi versiunea demonstrativă Ciel, pe care o veţi primi gratuit pe CD. Lecţia de
faţă este o lecţie demonstrativă. Parcurgând întregul material de curs veţi găsi informaţii
actualizate despre cele mai importante instrumente de evidenţă contabilă, care vă vor
permite listarea situaţiilor financiare lunare şi a celor anuale, a altor rapoarte şi statistici.
Veţi învăţa despre diferitele tipuri de jurnale şi ţinerea lor, despre registrul de casă şi
jurnalul operaţiunilor bancare, despre amortizarea mijloacelor de producţie şi controlul
stocurilor, despre balanţele de verificare, bilanţul contabil, precum şi despre gestionarea
salariilor în Ciel.
Pentru cei interesaţi există posibilitatea de a obţine la finalul cursului prin corespondenţă
şi un certificat recunoscut de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, în cadrul
unui program de perfecţionare faţă-n faţă. De asemenea, puteţi opta şi pentru evaluarea
cunoştinţelor dumneavoastră în domeniul contabilităţii solicitând direct o evaluare a
competenţelor în cadrul Centrului de evaluare EUROCOR. La finalul acestei evaluări
veţi obţine un certificat de competenţe profesionale recunoscut oficial.
2 lecţie demonstrativă Contabilitate asistată de PC (Ciel)
¾ Fiecare lecţie are o anumită structură didactică, care se va păstra de-a lungul
întregului curs.
În felul acesta vor fi semnalate exemplele care vă pot clarifica aspectele teoretice
prezentate
Indică faptul că subiectul respectiv a mai fost tratat anterior, în cadrul lecţiei sau
3 (18) într-o lecţie anterioară (de exemplu în lecţia 3, la pagina 18)
Programa cursului
Contabilitate asistată de PC (Ciel)
Lecţia 5 Aplicaţii I
Lecţia 6 Aplicaţii II
Lecţia 19 Salarii – I
Lecţia 20 Salarii – II
Lecţia 21 TVA – I
Lecţia 22 TVA – II
Lecţia 23 Aplicaţii V
Lecţia 24 Aplicaţii VI
Lecţia 1
Metoda contabilităţii
Contabilitatea financiară poate oferi informaţii pentru proprietari, creditori, investitori şi
sectorul public, care urmăresc realizarea unor venituri din derularea tranzacţiilor şi, deci,
au nevoie să cunoască poziţia financiară a firmei şi rezultatele obţinute de aceasta.
bunurile eco- În ceea ce priveşte bunurile economice, ca obiecte de drepturi şi obligaţii, acestea
nomice formează averea (ele au un conţinut material). În structura bunurilor economice
putem cuprinde:
a) bunurile materiale (de exemplu: maşini, utilaje, instalaţii, clădiri, construcţii,
mijloace de transport, ambalaje, mărfuri);
b) serviciile de diferite tipuri (de exemplu: servicii telefonice, chirie, trans-
port);
c) informaţiile care sunt disponibile şi refolosibile;
d) alte bunuri (de exemplu: solul, zăcămintele, bogăţiile naturale).
Contabilitate asistată de PC (Ciel) lecţie demonstrativă 7
relaţiile de Relaţiile de drepturi au în vedere situaţia în care proprietarul îşi procură o parte din
drepturi avere din resurse proprii; aceste bunuri îi aparţin, iar această parte din patrimoniu
poartă denumirea de patrimoniu propriu.
relaţiile de Relaţiile de obligaţii au în vedere situaţia în care proprietarul îşi procură o parte
obligaţii din avere din resurse aparţinând altor persoane fizice sau juridice (deci, alţi pro-
prietari); aceste bunuri nu îi aparţin de drept deoarece echivalentul valoric trebuie
restituit proprietarilor respectivi – această parte din patrimoniu poartă denumirea
de patrimoniu străin.
Prin noţiunea de persoană se înţelege oricine care poate fi capabil să aibă drepturi, să-şi
asume obligaţii. Persoanele se împart în persoane fizice şi persoane juridice.
Patrimoniul persoanei fizice este format din bunurile dobândite în proprietate
personală. Persoana juridică este orice societate, asociaţie, grupare sau organizaţie
de stat sau particulară.
Exemplu
Un client cumpără dintr-un magazin bunuri în valoare de 5.000 u.m. (cos-
tul mărfurilor fără TVA şi adaos comercial fiind de 4.000 u.m.). Care sunt
efectele financiare pentru magazinul respectiv?
a) creşte numerarul din casierie cu 5.000 u.m.;
b) scade stocul de bunuri corespunzător sumei de 4.000 u.m.;
c) magazinul obţine un profit de 1.000 u.m.
Aşadar, o singură acţiune a unui client a declanşat trei evenimente financiare pentru
magazin.
Astfel de evenimente sunt înregistrate în sistemul contabilităţii financiare.
Exemplu
La data de 6 ianuarie se achită datoria faţă de un furnizor (SC „Metalica”
SA) printr-un credit bancar în sumă de 5.000 u.m.
Efecte:
• scade datoria faţă de furnizori (elementul de pasiv „Furnizori”) cu 5.000
u.m.;
• creşte creditul în bancă (elementul de pasiv „Credite bancare”) cu
aceeaşi sumă.
La data de 7 ianuarie sunt vândute (în numerar) 70 biciclete „Sport” şi 40
roţi. Preţurile unitare de vânzare ale produselor sunt de 600 u.m., respectiv
100 u.m., iar preţurile unitare de achiziţie sunt de 450 u.m., respectiv 90
u.m.
Efectele sunt evidenţiate prin două operaţii:
1. • creşte numerarul din casierie (elementul de activ „casă”) cu suma
de 46.000 u.m. (70 × 600 + 40 × 100);
• creşte elementul de pasiv „venituri din vânzări” cu aceeaşi sumă;
2. • scade stocul de mărfuri (element de activ „Mărfuri”) cu valoarea
mărfurilor vândute la preţ de achiziţie = 70×450 + 40×90 = 35.100
u.m.;
• cresc cheltuielile cu ieşirea mărfurilor din gestiune (element de activ
„Cheltuieli cu mărfurile”) cu 35.100 u.m.
La sfârşitul exerciţiului financiar conturile de venituri şi cheltuieli se
închid prin contul de „profit şi pierdere”, astfel încât profitul din vânzarea
mărfurilor va fi egal cu 46.000 – 35.100 = 10.900 u.m.
Tot la data de 7 ianuarie are loc o depunere din casierie în contul din bancă
a sumei de 2.000 u.m.
Efecte:
• scade numerarul din casierie cu 2.000 u.m. (element de activ);
• creşte contul la bancă cu aceeaşi sumă (element de activ).
La data de 8 ianuarie proprietarul magazinului efectuează în numerar (din
casierie) următoarele plăţi:
Contabilitate asistată de PC (Ciel) lecţie demonstrativă 9
Exerciţiul 1
În data de 1 martie 2007, o societate comercială are un stoc de materii prime în valoare
de 1.750 u.m. În cursul lunii au loc următoarele intrări şi ieşiri de materii prime:
• în 05.03.2007 – ieşiri de materii prime în valoare de 1.250 u.m. (consum);
• în 06.03.2007 – intrări de materii prime în valoare de 5.000 u.m. (prin
achiziţie);
• în 08.03.2007 se înregistrează o donaţie de materii prime în valoare de 2.200
u.m.
Care sunt sunt efectele acestor operaţii asupra conturilor?
Exerciţiul 2
La data de 7 ianuarie se achiziţioneză mărfuri de la un furnizor în valoare totală de
4.500 u.m. În aceeaşi zi se achită datoria creată faţă de furnizor din contul bancar.
Prezentaţi efectele acestor operaţiuni asupra conturilor.
conturile Conturile bifuncţionale pot funcţiona atât ca nişte conturi de activ, cât şi ca cele
bifuncţionale de pasiv; la sfârşitul exerciţiului pot avea fie sold final debitor, fie sold final credi-
tor sau se pot solda.
Exemplu
512 „Conturi curente la bănci”
121 „Profit şi pierdere”
473 „Decontări din operaţiuni în curs de clarificare”
Exerciţiul 3
Daţi exemple şi de alte conturi bifuncţionale.
Exemplu
Înregistrarea sistematică a operaţiilor în conturi:
La începutul lunii martie existentul în contul de la bancă este de 7.000 u.m.
a) la 02.03.2007 s-a încasat suma de 2.300 u.m. de la S.C. Arthur S.R.L.;
b) la 05.03.2007 s-a încasat suma de 5.000 u.m. de la S.C. Marina S.A.;
c) la 28.03.2007 se achită suma de 800 u.m reprezentând contravaloarea
facturii telefonice către Romtelecom.
Care este soldul contului 5121 „Conturi la bănci în u.m.” la 31.03.2007?
Exemplu
Structura contului:
Societatea „Movexim S.R.L.” prezintă la data de 01 iunie 2006 o datorie faţă
de furnizori de 2.200 u.m. În cursul lunii societatea efectuează următoarele
operaţiuni:
• la 03.06 achiziţionează mărfuri în valoare de 1.800 u.m.;
• la 13.06 achită o factură scadentă în valoare de 1.500 u.m.;
• la 17.06 achiziţionează pentru prelucrare materii prime în valoare de
1.300 u.m.
Suma rămasă de achitat de către societate către furnizorii săi la sfârşitul
lunii este de 3.800 u.m.
Contabilitate asistată de PC (Ciel) lecţie demonstrativă 11
Exemplu
3. Achiziţionare materiale de la furnizor:
45.000 u.m. 302 „Materiale = 401 PLAST „Furnizor Plas” 45.000 u.m.
consumabile”
Exemplu
4. Achitare datorie furnizor printr-un credit bancar:
5.000 u.m. 401 „Furnizor = 5191 „Credite bancare 5.000
u.m
SC Metalica SRL” pe termen scurt”
Credite bancare
Data Document Explicaţii Debit Credit
01.01 Sold iniţial 9.335
01.01 Plata ratei la creditul bancar 157
Rulaje 157
Total sume 157 9.335
Sold final creditor 0 9.178
14 lecţie demonstrativă Contabilitate asistată de PC (Ciel)
Capital propriu
Data Document Explicaţii Debit Credit
01.01 Sold iniţial 5.575,92
31.01 Profit 487,40
Rulaje 487,40
Total sume 0 6.063,32
Sold final creditor 6.063,32
Pentru a verifica dacă nu s-au strecurat greşeli, se însumează sumele totale debi-
toare şi, separat, sumele totale creditoare ale tuturor conturilor. Cele două totaluri
trebuie să fie egale. În caz contrar, există o greşeală. În practică, volumul mare
de înregistrări duce la apariţia a numeroase erori, iar corectarea acestora este un
proces laborios.
Contabilitate asistată de PC (Ciel) lecţie demonstrativă 15
RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII
Lecţia 3
Exerciţiul 1
Înregistrarea operaţiilor în conturi produce următoarele modificări:
05.03.2007
• scade stocul de materii prime (cont de activ);
• cresc cheltuielile cu materii prime (cont de activ).
06.03.2007
• creşte datoria faţă de furnizori (cont de pasiv);
• creşte stocul de materii prime (cont de activ).
08.03.2007
• scade stocul existent de materii prime (cont de activ);
• cresc cheltuielile cu donaţiile (cont de activ).
Exerciţiul 2
Înregistrarea operaţiilor în conturi:
• creşte stocul de mărfuri (element de activ);
• creşte datoria faţă de furnizor (element de pasiv);
ulterior
• scade disponibilul din contul bancar (element de activ);
• scade datoria faţă de furnizor (element de pasiv).
Exerciţiul 3
Exemple de conturi bifuncţionale:
348 „Diferenţe de preţ la produse”
378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”
451 „Decontări între entităţile afiliate”
473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare”
16 lecţie demonstrativă Contabilitate asistată de PC (Ciel)
Lecţia 4
Exerciţiul 1
a) Se înregistrează plata salariilor prin casă în valoare de 3.500 u.m.:
3.500 u.m. 421 „Personal-remuneraţii datorate”= 5311 „Casa în lei” 3.500
u.m.
Se debitează contul „Personal-remuneraţii datorate” cu suma de 3.500 u.m.
şi, concomitent, se creditează contul „Casa în lei” cu aceeaşi sumă.
Această operaţie produce modificări atât în active, cât şi în pasiv:
A-x = P-x
b) Înregistrăm închiderea contului de „Cheltuieli cu materiile prime” în
valoare de 600 u.m.
600 u.m 121 „Profit şi pierdere” = 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 600 u.m.
Aici contul bifuncţional „Profit şi pierdere” funcţionează ca un cont de
activ, deci modificările s-au produs doar în partea de activ:
A+x-x = P
c) Înregistrăm obţinerea de produse finite în valoare de 450 u.m.:
450 u.m. 345 „Produse finite” = 711 „Venituri din producţia stocată”
S-au produs modificări atât în activ, cât şi în pasiv:
A+x= P+x
Exerciţiul 2
a) Achitare furnizor mărfuri:
2.500 u.m. 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2.500 u.m.
b) Vânzare mărfuri:
4111 „Clienţi” = 707 „Venituri din vânzare de marfă” 300 u.m.
c) Plata avans salarial:
250 u.m. 425 „Avansuri acordate personalului” = 5311 „Casa în lei” 250 u.m.
REZUMATUL LECŢIEI 9
9.3 Valorile mobilizate provenite prin achiziţionare cu titlu oneros se vor înre-
gistra în contabilitate la cost de achiziţie.
9.4 Stocurile care provin din producţia proprie sunt evaluate şi înregistrate în
contabilitate la cost de producţie.
9.8 Pentru producţia vândută se întocmeşte factura, care stă la baza încasării
producţiei, şi dispoziţia de livrare, document prin care se dispune depozi-
tului să elibereze aceste valori.
9.9 Orice factură de vânzări şi orice plată efectuată de un client sunt înregistrate
în fişa clientului respectiv. Soldul din fişă arată cât datorează clientul firmei
într-un anumit moment. Evidenţa furnizorilor se realizează în mod similar,
iar soldul dintr-o fişă arată cât datorează firma acelui furnizor.
DICŢIONAR DE SPECIALITATE
021/33.225.33; www.eurocor.ro