O istoria a filmului românesc

Aparut in ziua de Luni, Februarie 23, 2004 în Jurnalul National

Povestile incredibile ale personajelor care au facut parte din viata noastra, povestile tulburatoare ale celor mai puternici si indragiti eroi de film ai Romaniei. Cum s-au nascut aceste personaje, ce au devenit ele pentru public, cum traiesc acum cei care si-au castigat nemurirea prin eroii carora le-au dat viata.

Comisarul Moldovan era unchiul meu
Vedeti pantofii mei? Imi place sa port modelul acesta tocmai fiindca erau preferati de unchiul meu, pantofi cu o lira cusuta pe varf, era incaltamintea agreata de comisarul-sef Gheorghe Cambrea, fratele mamei. Unchiul meu a stat la baza realizarii personajului comisarul Miclovan si apoi a comisarului Moldovan.
Florin Condurateanu

Unchiul meu m-a inspirat in conceperea acestor personaje, atat ca alura, cat si ca reactii. Era unchiul unul dintre cei mai valorosi comisari, stia tot ce misca in Bucuresti, era tipul politistului adevarat. Trecuse Cambrea prin toate treptele in politie, facuse parte si din brigada anticomunista, dar nu se avea bine cu legionarii, el era indragostit de meseria lui de politist pe care o facea excelent. Era elegant, impresiona prin silueta sportiva, ii placeau femeile si masinile de viteza. Cele patru filme cu comisari, regizate si jucate de mine, doua dintre ele avand semnatura mea si pe scenariu, alaturi de alti doi colaboratori, ei bine, cele patru filme au adunat impreuna in salile de cinematograf vreo 30 de milioane de romani, mai mult decat populatia tarii. Asa si-a inceput povestirea Sergiu Nicolaescu. In fata blocului, copiii se jucau de-a Mainile curate, se certau cine sa fie comisarul, oameni in toata firea bisau sau chiar revedeau de trei-patru ori filmele cu comisari ale lui Sergiu Nicolaescu, fetele si-ar fi dorit un curtezan care sa semene cu comisarul, imbracat, si cu farmec in prea plin, justitiar si curajos. Nu trage, dom Semaca! In vorbirea multora intrasera replici din filmele cu comisari. Una dintre vorbiri, inventata chiar de Sergiu Nicolaescu, era replica unuia dintre gangsterii bucuresteni: Nu trage, domn Semaca, sunt eu Lascarica. Aceasta replica era rostita inainte de rafalele de pistol dezlantuite de borfasii cu cravata si gulere apretate, interpretati de marii actori George Constantin si Gheorghe Dinica. Rostogolirea de acrobat a comisarului Moldovan pentru a impusca cat mai multi banditi era imitata de toata pustimea. Sergiu Nicolaescu isi aminteste ca in filmele Cu mainile curate, Ultimul cartus, Revansa si Un comisar acuza a facut si unele inovatii, care s-au intalnit abia apoi prin filmele americane in vestitele policeuri produse la Hollywood. Aceasta rotire in saritura in timp ce apasau pe tragaci n-am mai intalnit-o in alte filme, spune

Nicolaescu. O premiera in mestesugul regizoral este si acea scena din Mainile curate, in care un bandit este strivit de un camion in timp ce se afla intro cabina telefonica. Ma mai mandresc si cu secventa in care scap din mainile legionarului sarind din etaj in etaj in cladirea Politiei de pe Calea Victoriei. Inceputul si finalul salturilor la inaltime le-am efectut chiar eu, in rest a sarit un cascador. Un comunist turnator l-a trimis la puscarie Destinul unchiului lui Sergiu Nicolaescu a fost dramatic, tulburator. Datorita unei piruete ciudate a destinului, comisarul-sef Cambrea a infundat puscaria. Isi aminteste regizorul de o destainuire a unchiului, facuta chiar in celula. Intr-o zi, unchiul meu trece pe Calea Victoriei si pe langa el s-a fofilat un barbat, care, pe furis, i-a spus: Domnule comisar, va rog, arestati-ma. Si unchiul meu i-a indeplinit dorinta, l-a arestat, de fapt era a 38-a arestare a acestui barbat, care era Constantin David, unul dintre liderii comunisti. Cand a disparut cu David in arest, acesta a cerut hartie si creion pentru a scrie ceva. El era informator al politiei. Turna ce afla prin mediile muncitoresti in timpul unor arestari formale, facute la deruta. Numai ca la a 42-a arestare a avut un mare ghinion. L-au insfacat legionarii si l-au impuscat in padure. De fapt, uciderea lui de catre legionari a reproduso in filmul Revansa. Ei bine, unchiul meu a fost acuzat de arestarea fruntasului comunist David si condamnat sapte ani. Ce sa mai zici?! Dar fratele lui David, care ajunsese stab mare, conducatorul CEC, a facut taraboi ca e prea blanda sentinta si, cum comunistii jucau pe degete justitia, comisarului Cambrea i s-a marit pedeapsa la 25 de ani. L-au busit pe unchiul meu si legionarii, care l-au dat afara din Politie in 1940, apoi, cand Legiunea n-a mai fost la putere, a fost reprimit in functia de comisar. L-au alungat si comunistii din Politie in 1945, urmand drama puscariei in 1950. Procesul unchiului meu s-a desfasurat in aceeasi sala unde a fost judecat maresalul Antonescu. Aceasta dezvaluire mi-a facut-o unchi-miu in arest, unde m-a introdus pe ascuns unul dintre paznicii lui. Era un evreu caruia unchiul ii facuse bine, de fapt pe multi ajutase comisarul Cambrea. Ia spus unchiului: De ce nu spui intamplarea asta care te dezvinovateste?. A suras amar: Pai vrei sa ma omoare astia? Eu cand mi-am ales meseria de politist am stiut ca mi se poate intampla si asa ceva. I-au dat drumul in 1965, cand s-au golit puscariile. COTONOAGE Cum s-au nascut cele patru filme cu comisari? Cu mainile curate avea un scenariu scris de Titus Popovici si Petre Salcudeanu. Regizorul Nicolaescu l-a jucat si l-a finisat dupa modelul unchiului sau pe comisarul Cambrea, rolul comisarului comunist Roman a fost interpretat de Ilarion Ciobanu. Asa cum legionarii isi pusesera oameni in Politie si comunistii si-au plantat comisari fara nici o pregatire, proveniti din muncitori, precum Roman, pe care l-am invatat in film secretele meseriei. Filmul a avut mare succes si scenaristii n-au acceptat ca al doilea film, Ultimul cartus, sa fie regizat de Iulian Mihu. Au cerut sa continue Nicolaescu. Miclovan murea in finalul primului film si spectatorii cereau ca el sa fie inviat printr-un artificiu al scenariului, dar Titus n-a fost de acord, asa ca Ultimul cartus l-a avut in prim-plan doar pe comisarul Roman. Mi-a convenit sa fac primele doua filme fiindca tratau perioada de confuzie din anul 1945, imi displacea sa continuu cand se patrundea cu relatarea in perioada cu adevarat comunista. S-a facut de catre altcineva apoi un film in care comisarul Roman se ocupa cu lichidarea romanilor retrasi in munti, cei ce luptau cu comunismul, asta ar fi fost impotriva conceptiilor mele, cum sa fac un film care

incrimina miscarea de rezistenta din munti? Sefii nu m-au obligat la primele doua filme sa fac prea multa apologie comunista. La interventia lor am introdus totusi un personaj de mica importanta, un comunist jucat de Emanoil Petrut, care-l sfatuia pe Roman. Au urmat alte doua filme: Un comisar acuza si Revansa, scrise de Nicolaescu impreuna cu scriitorul Vintila Corbu si cu alt condeier. Regizorul, devenit si autor de scenariu, dar si actor principal, era satisfacut: Nu exista nici un comunist in filme, se infruntau politistii si legionarii. Am putut sa-l readuc in film pe comisar, se numea de asta-data Moldovan. Secretarul CC Dumitru Popescu mi-a atras atentia ca e musai sa fie si comunisti. Am strecurat un mic episod fara greutate in balanta filmului: legionarii patrund in inchisoarea Jilava si ii impusca pe toti arestatii pana la celula 21. Ceausescu se afla la celula 23. Cand a vazut secventa si-a reamintit, dar a ramas pe ganduri cand i-am explicat scena in care arestatii au fost pacaliti de legionari. Acestia i-au manevrat abil pe cei din celule sa bata cu canile metalice in gratii, ca semn de protest, de fapt in acest zgomot nu s-au auzit rafalele legionarilor care i-au ucis pe arestati. Aveam de gand sa mai fac un film, Recviem pentru un comisar, dar nu mi s-a dat voie. Ceausestii si grangurii comunisti erau deranjati ca Moldovan si Miclovan intrasera prea adanc in sufletul romanilor.

isi aminteste astazi Costel Baloiu si inchide ochii ca si cand literele de ziar i s-ar fi intiparit in spatele pleoapelor. Numai ca in cabinetul directoarei nu mica i-a fost uimirea cand a vazut pe cineva de la preselectia filmului. ce supliciu!. ca sa mearga impreuna si sa stea de vorba cu parintii lui. Apoi.. S-a dus. a vazut anuntul: “Centrala Romana de Film. a aflat mai tarziu Costel.! Si-a zis atunci ca nu e o treaba serioasa preselectia asta si si-a scos-o din minte de cum a ajuns acasa. Am ajuns la Buftea si acolo ne-au pus pe toti sa dam o proba . rasfoind ziarul. Chiulea de la ore. In fata cinematografului unde rula filmul a constatat. “Stop! El este Pistruiatul!” De intrat n-a intrat decat Costel.. adica. trebuia dat unuia. la 45 de ani un anonim. Nici mamei nu i-a spus unde a fost. la ea in cabinet. se gandea ca cine stie ce mustruluiala il mai asteapta. deh.800 de copii din Cluj si Oradea. cu gasca lui de prieteni. Era cel care aparea. A ajuns Pistruiatul dintr-o intamplare. ca la Politie. filmele cu Clint Eastwood. I s-au cam inecat corabiile. ca acesta fusese inlocuit cu altul. sa dea vreo replica. oricum n-aveau altceva mai bun de facut. Trecuse de primele probe si intrase in “finala”. A luat o “Informatia” sa vada ce altceva demn de privit mai era prin oras si.. “Ramaseseram 19 candidati..500 din Bucuresti si alti 3. in emisiunile pentru copii care se faceau atunci. in mii de inimi de romani. Un fel de copil de mingi. Adriana Oprea-Popescu Mergea aproape zilnic. Valentin Zaharescu. n-avea ce pierde. Vreo 6. Costel Baloiu plecase de acasa cu prietenii sa vada “Pentru un pumn de dolari” si a ajuns. Postul acesta. caci nu era un elev model. cazuti in admiratie. Iar rolul. ba un hotii si vardistii. In ziua aceea. la cinematograful din cartier. era acolo o mare de pustani veniti sa se faca celebri.Pistruiatul ii e dator lui Clint Eastwood La 18 ani vedeta. pleca sa joace ba un fotbal. povesteste Costel Baloiu.. fara sa stie. ca avea de unde. toata lumea auzise asta. ca orice baiat fara lipici la banca din clasa. Lui i-au pus atunci un ecuson in piept si i-au facut o poza. rolul principal adica. mie mi se spusese ca ii voi da replica lui Valentin.. in colaborare cu Televiziunea Romana. alaturi de Iurie Darie. cu tristete. se trezeste ca-l cheama directoarea Scolii generale 200 din Balta Alba. era deja ocupat. unde priveau. Dar niciodata n-a visat ca ar putea sa treaca de pe scaunul spectatorului pe panza de proiectie. unde invata. dimpotriva. peste vreo doua saptamani. doar capul lui era plin de replici savante din filmele americane! Da’ de unde. Era cel mai cu tupeu. Avea 13 ani neimpliniti si manca film pe paine in loc de marmelada. Era secretara de platou si venise sa-l invoiasca de la ore. in gluma. Si vorba aia. cauta baieti cu varste cuprinse intre 11 si 13 ani pentru realizarea primului serial color de televiziune “. S-a mirat chiar ca nimeni nu-l pune sa spuna ceva.

il lauda maestrul. detinut politic periculos. care scapa in timp ce este transportat spre o inchisoare de maxima securitate. Adica de comunisti. compus din trei parti. isi investisera sperantele in cariera lui ca sa vina unul din Balta Alba si sa naruie totul”. eu il vad alergand. in care eu intreb: “Tata. Costel a fost vopsit. Andrei se numea in film. al carei “proprietar” se muta cu parintii din oras si mi-o vindea mie.. iar Gabi.cu text. Rolul lui a fost dat altcuiva. calatorii. Eu atata asteptam! Cum aveam o memorie foarte buna. Cel mai tare ma ajuta Francisc Munteanu. sa se lipeasca ceva de mine. Dupa ce am zis tot textul.” “Pistruiatul” a avut 10 episoade a cate 30 de minute fiecare. haine curate. asa ca s-a alaturat si el trupei. nu?!”. Casa lui Costel a fost. Trebuia chiar sa joace in film. era dialogul cu tatal meu din film.. Nici nu va spun ce scandal au facut parintii lui Valentin atunci. vazand ca lui nu i se da o pusca de lemn. Mie nu mi-a venit sa cred. Mi-a fost ca un tata. uite cum e vopsit!”. Numai ca Gabi. la Cluj si Oradea. Francisc Munteanu a zis: “Stop. iar cei din echipa de filmare isi puneau capul la contributie. tin legatura intre el si cuiburile de ilegalisti. ii duc de mancare. lui Francisc Munteanu ii placuse mutrisoara lui si-i rezervase rolul pustiului care se tinea dupa Pistruiatul. spune Costel. iar tata Vistrian Roman. Mama mea din film era Margareta Pogonat. Cand l-a vazut intrand pe usa cu coafura “de dizeuza”. ce este acela un ilegalist? Este un fel de hot. Pe 17 bile. Francisc Munteanu a luat pelicula. Echipa de filmare il ajuta la teme A scapat de “persecutiile” necunoscatorilor o data ce au inceput filmarile. si mult timp dupa filmari.. ci si cei ai lui Baloiu. a pastrat cele mai reusite secvente si a facut un film de lungmetraj. ci doar o creanga amarata. Eu si alti copii. Dupa proba de text. cu huiduieli: “Huo. Iar in drumul de intoarcere spre casa.la fel. si atunci. o camera de hotel pe care o impartea cu mama si cu fratele.. pentru ca nu fusese informata ca va avea un viitor star la ore. “Toti aveau grija de mine. ca sa se vada cum ar da la camera cu parul roscovan.. Ce trebuia sa faca in film?! “Filmul incepe cu evadarea lui Nicolaescu. ne jucam la o veche fabrica de caramizi. Facea scoala “prin corespondenta”..” “Bila”. vreme de 9 luni.. celuilalt baiat . Era interesat sa pricep lectiile.. povesteste Costel.. revoltati de culoarea stranie a pletelor lui. Mama lui primise invoire sa-l insoteasca. ca el trebuia sa iasa in carti. Si . Si. dar cea mai parte a serialului s-a turnat in Transilvania. Dupa succesul de care s-a bucurat serialul tv. ai o bila. dati-l jos! El este Pistruiatul!”.. Tin minte si acum. avea vreo 5 ani pe atunci. asa ceva n-am mai vazut!”. vorba aceea. fara pauza si fara sa ma balbai. adica profesorii ii trimiteau temele prin posta.. il ascund in podul casei. evadatul trece prin curtea fabricii. A doua zi cand a mers la scoala. derbedeul. din pricina memoriei incredibile pe care o avea pustiul. un ceas stricat. “Ma. asa-i spunea Francisc Munteanu lui Costel. Ma imprietenesc apoi cu el. o curea de pantaloni. l-au dat jos din autobuz.. s-a revoltat si n-a vrut sa se compromita. am retinut fara eforturi o pagina din scenariu. ca celorlalti copii. Interioarele au fost filmate la Buftea. El si tinea foarte mult la mine.. fratele mai mic. eram doar un copil care se joaca. in timpul tranzactiei noastre. diriginta l-a dat afara din clasa. ca. Noua luni a stat Costel departe de Bucuresti. mama s-a speriat. Nu numai parintii lui Valentin Zaharescu au fost socati in ziua aceea.

000 de lei. El avea 18 ani. de la 17 ani si jumatate. intr-o incapere izolata fonic. “Ma-ta!”. am incremenit cand am vazut cum se traieste in Occident. Costel ramane in Italia. spune acum. doar a avut mari probleme cu reflectoarele. iar vara nu poate iesi din casa daca nu poarta ochelari de soare. “Daca ma recunosteau vreunul pe care-l duceam acasa.000 de lei. sa-mi scrii pe margine cu creionul cum iti vin tie replicile mai usor”. alte sase luni si jumatate a stat in studio. “Nimic”. ne opreste un soldat neamt. zic eu. s-a despartit de “numarul 1”. “Nu aveam cum. ea . mai ales ca-mi spusesera ca pot sta 6 luni . In ‘84 s-au casatorit. ca se uita la film. pentru ca. Adriana. in ‘80. intreaba balbaitul din gasca mea. La taximetre a cunoscut-o pe sotia “numarul 2”. m-au plimbat prin pizzerii. pentru ca statea cu ochii la serial. Plecasem cu echipa Sportul Studentesc la Verona. eram mult prea indragostit. el a fost luat militar. inca 20. Nimic nu i s-a parut greu in timpul filmarilor. ca sa scape de mine”. sau copilului care lua note proaste. pentru postsincron. de care m-am lipit. “Was is das sicriu?”. a facut armata tot la soferi. Ii primea insa cu taraita si platea impozite pentru ei. . I-am sunat.” A fost cuvantul care a razbunat cumintenia a mii de pionieri care urmareau cu sufletul la gura “Pistruiatul”. de soferie. nu l-a impins de la spate.”.. Ca economisese din pelicula. La sfarsit i-au mai dat. o groaza de bani pe vremea aceea. cum ii place lui s-o numeasca. “numarul 1”.. bonus. m-au luat de la hotel. care-l coceau din toate partile. dupa cum singur recunoaste. pe drum. marturiseste el.16. recunoaste astazi Costel. sa ne suni!”. “A fost calvarul vietii mele. Trebuia adica sa reinregistreze curat toate replicile. de pe atunci. nu scapam de el pana nu ma ducea sa ma prezinte soacrei care ardea mancarea. ca suporter. dar ma si punea in situatii putin penibile”. La 18 ani.r. Si. Si avusesem mai inainte niste studenti italieni clienti de taxi.. era copil cu . care intreaba: “Was is das?” (n. era deja gravida. Mi-au dat carnet de conducere cu dispensa. filmul a fost gata si a inceput difuzarea lui la televizor. Replica trebuia spusa asa incat sa se potriveasca exact cu miscarea buzelor din filmare. zice el..in fiecare seara regizorul il chema la el. M-a luat valul. unde clientii si colegii nu-l stiau decat de Pistruiatul. “Da-da-ca des-chi-chi-de sic-cricriul? “. iar trei ani mai tarziu. dar n-a dat la IATC. Tot cu dispensa s-a si insurat. pentru ca la scenele lui nu se tragea decat o dubla. cu mainile impreunate pe piept. recunosc. 18 luni. Dupa filmari. Replica ce lui i s-a parut memorabila este un fel de incununare a obrazniciei din tot filmul: “Era faza in care eu trebuia sa-i duc evadatului un sicriu plin cu arme... a inceput sa priceapa ce fel de mancare e casnicia si. i-am urlat eu. si am ramas acolo.“Ce e aici?”). In ‘74. Apoi. sotia. ii dadea scenariul pentru a doua zi si-i zicea: ““Bila”. nu i-a deschis nimeni ochii. “cea mai neagra experienta din viata sa”. “Dintr-o greseala. daca ajungi vreodata in Italia. Cand s-a intors. Crede ca din pricina luminii lor puternice a ramas si astazi cu o sensibilitate: ii place semiintunericul. Pentru “Pistruiatul”. Mi-au dat telefonul lor si mi-au zis: “Constantino. S-a angajat la taximetre. La inceput. copil A terminat liceul la “George Cosbuc”. Costel Baloiu a primit 85. Ma flata.

dar trecatoare.. Viata lui intrase pe o curba descendenta si doar “numarul 3”. fara sa-si ia la revedere de la mine. Surprize”.fara probleme. ca un hot. la o matusa stabilita acolo. I-am zis: “Cand ne reintalnim.. na mai intrat intr-un cinematograf de 20 de ani. a vrut sa i-l arate. aveam la mine doua iconite. Una frumoasa. baiatul lui. ii hraneam. Nici din player. o coincidenta. aratam doar iconitele si asta inseamna ca suntem din nou impreuna!”. cu o femeie care are deja doua fete. Costel a fost luat in primire de la aeroport si pus sa scrie “compuneri “ cat pentru toata viata. pe care acum. cand “numarul 1” i-a facut chemare si el a plecat in Canada. i-a ramas intreaga si de aceea. actuala lui sotie. N-am cerut azil politic. dar deja vorbea stalcit romaneste. zilele trecute. avand un prieten in vizita. nici din viata lui. desi putea sa mai stea. Nu mai vrea sa iasa.” Cum un necaz nu vine niciodata singur. Si a plecat dupa trei saptamani. Am lucrat la o crescatorie de fazani.” Despartire cu doua iconite Numai Securitatea n-a ras. nu o mai poate schimba. S-au casatorit in ‘89. Ne-am revazut dupa 7 ani. Insa dragostea pentru Robert. dupa cinci luni si ceva m-am intors acasa cu acelasi avion cu care plecasem. cu toata impotrivirea parintilor lui. Elena. a treia oara!. “numarul 1” il anunta ca pleaca in Canada. A ras si echipajul de mine. I s-au pus. in ‘92. Si mi-au facut mizerii. Caseta cu Pistruiatul a ramas de-atunci blocata in video. . Filmul care l-a botezat pentru eternitate n-a ramas decat o intamplare in viata lui. nu e nevoie de vorbe. M-au batut rau de tot pentru asta. L-a si inregistrat si. pustiul care manca film pe paine. Securistii fusesera informati ca “Pistruiatul a fost racolat de un serviciu secret din Roma si trimis in tara”. 11 luni nu m-am putut angaja nicaieri.. una i-am dat-o lui si alta a ramas la mine. Iar “numarul 2” se dovedeste a fi o femeie josnica. ii transportam. cand a fost redifuzat de un post de televiziune. care-i spuneau ca nu-i posibil sa te insori. El a indragit insa copilele si le-a crescut ca si cand ar fi fost ale lui. a suferit enorm. traiam din mila parintilor si desenam planse pentru studentii de la Medicina. l-a readus pe linia de plutire. in ‘88. Pistruiatul. el o paraseste si pleaca de la ea doar cu hainele si tablourile lui.. cum ar spune Pistruiatul. contre din toate partile. prea tarziu. nu numai ca nu avea iconita la el. la “Surprize. M-a durut mult asta!” Viata lui Costel n-a fost deloc una usoara. “Cand l-am condus la aeroport. A revazut serialul de curand. cinci femele si un mascul.

Venea masina dimineata la 7 si o lua si se intorcea la 11 seara. Pe creatorii muzicalului i-a cucerit insa Lulu. chemand la probe fetite blonde cu ochi albastri. Nu a fost greu. spune Lulu. de fapt. nici gand. O copilita cu ochi albastri si cosite blonde. Este surprinsa ca inca se mai vorbeste de film si de personaj dupa peste trei decenii de la lansarea filmului. “Primul tur de manivela a fost cand Luleata avea 3 ani si zece luni. ACTRITA DE NOTA ZECE. Plus ca era foarte muzicala. lansat in 1972. A fost ca-ntr-un basm”. aparuse deja la televizor. “I-a placut mult. Lulu Mihaiescu. Sunt lucruri de saptamana trecuta pe care nu le retin. isi aminteste tatal lui Lulu. Asa a fost descoperita Veronica. “A trebuit sa cant. Infatisarea perfecta pentru Veronica. o mogaldeata bruneta cu ochi negri si isteata foc. Lulu nu mai face film. CANDIDAT-SURPRIZA. Nu stia multe cuvinte si le incurca intelesurile nevoie mare. Simtea ritmurile. Dar avea replica la orice. A filmat in toata tara si la Moscova. A urmat proba de foc: prichindica la Studiourile Buftea. Avea si cu cine semana.Veronica si lumea ei de basm Lulu Mihaiescu a consacrat un personaj incantator. De opt ani in Canada Lulu Mihaiescu povesteste cu nostalgie despre “Veronica”.regizorul) sa vada de ce sunt in stare”. Dar aici nu stie nimeni de Veronica”. Lavinia Tudoran Avea 3 ani. . A placut-o din start. Cand venea acasa. nu ne povestea ce a facut. ne-a marturisit Lulu. regizate tot de Elisabeta Bostan. “Mama” si “Saltimbancii “. “fata buna si cuminte”. Era dezinvolta. Filmul nu putea fi ratat de Ana. Au urmat “Veronica se intoarce”. viitoarea Veronica. compozitorul coloanei sonore a filmului) sa o asculte. Are 37 de ani si s-a mutat in 1996 in Canada.r. Dar Luleata se simtea excelent “la lucru”. Ana. dar filmarile. artista Angela Moldovan. . Desi creatorii personajului si-o inchipuisera altfel. Doar tatal ei e om de muzica. Ea era. indrazneata”. Au dat si anunt la gazeta. Pentru orice copil ar fi o munca titanica. zambeste mama lui Lulu. impreuna cu sotul si cu fiica sa. “Ne-am dus la Temi (n. . Veronica. Da lectii de pian si lucreaza la Departamentul financiar al unei companii de profil electronic.Temistocle Popa. Nu este singura productie in care a jucat. “Veronica” i-a ramas insa in suflet. de altfel. sa spun cateva replici pentru ca Elisabeta Bostan (n. Ea a fost. dar era entuziasmata pana cand adormea”. Le-a povestit si colegilor ei canadieni.r. ne-a detaliat chiar Lulu. alaturi de o buna prietena a familiei. “Imi amintesc totul. canta mult. in varsta de 13 ani. cea care a indemnat cuplul Mihaiescu sa-si duca fata la o proba pentru muzicalul “Veronica”.

Insa Lulu a ramas pe loc. zana si imparateasa furnicilor). Lulu a fost insa un caz special. la Cinematograful Patria. glumeste mama lui Lulu. ca ma zdruncini”. PENTRU TOATE VARSTELE Filmarile la muzicalul “Veronica . POVESTEA . care a desenato in avion. in film Smaranda. Angela Moldovan (Smaranda). si pe langa. Este un film pe care il iubesc enorm”. nedumerita. Ei insisi au intruchipat personaje a caror amintire ne incanta si azi. are o slabiciune pentru acest film. Margareta Paslaru (educatoarea. precum Dem Radulescu (motanul Danila). Florian Pitis (greierele). In pauza am intrebat-o ce patise. MUZICA. cat pregatirile tehnice. apoi a strigat “Motor “ si trebuia facuta scena. Vasilica Tastaman (vulpea). El l-a intruchipat pe celebrul soricel Aurica si nu era dificila intepretarea. ne-a spus Temistocle Popa. eu nu stiu ce e aia noptiera. e drept. Productia a fost regizata de Elisabeta Bostan.un film pentru toate varstele” au durat peste un an. SCENA. “Dintre cele 50 de muzici de film pe care le-am creat. te duci la noptiera sa scoti rata din sertar”. “Dragoste mare. in drum spre Moscova. El i-a soptit suierat: “Taci. am intrat cu totii intr-o poveste. fiara. Cel mai bine s-a inteles cu Pittis. Maestrul Temistocle Popa. ca stricam filmarea””. Zizi a ridicat un pic tonul. un cauciuc si cand mi-l scoteam seara parca imi scoteam obrajii cu totul. Angela Moldovan. Filmul a fost premiat la Moscova si la Gijon. Zizi Bostan i-a zis: “Veronica. Mihai Stan (corbul). Pe Lulu o luase frica. amor nebun”. A trait un si jumatate printre adulti. noi nu avem acasa””. in lumea povestilor. Una dintre cele mai placute perioade din viata mea. In lumea de basm au acceptat sa intre actori mari. “Dem gonea cu trasura. “Nu stiu ce e aia noptiera” Artistii care au avut grija de Luleata i-au fost parteneri in film sau au lucrat pentru desavarsirea “Veronicai” isi amintesc cu drag de vremurile cand a fost facut muzicalul. “Am jucat cu mare placere in film. George Mihaita (soricelul Aurica). N-a mai rabdat: “Bibanule. fiind prietena a familiei Mihaiescu. cum s-ar spune. “Imi erau obrajii acoperiti cu un fel de latex. Un alt moment inedit a fost atunci cand un coordonator i-a spus sa stea langa o floare pana ii face el semn sa plece. iar ea mi-a spus suparata: “Tanti Angelica.INEDIT Ce poate pricepe un copil de 3 ani? Mai nimic. Cu regretatul Dem Radulescu facea pozne. in 1973. trebuia sa fie cu ochii pe Lulu si pe platou. Imi amintesc un moment mai nostim cu Luleata. care a compus muzica pentru “Veronica “. se amuza tatal lui Lulu. Peste toate insa a fost o mare bucurie. “Veronica” ramane pe primul loc”. isi aminteste Mihaita. mai incet. A fost lansat in 1972. SORICELUL AURICA. ea a inceput sa planga. ne-a povestit doamna Moldovan. Lulu a fost si prietena lui Gopo. O scena amuzanta a fost cea cu trasura. Un rol destul de chinuitor l-a avut George Mihaita. A trecut o jumatate de ora pana si-a amintit ca mititica ramasese stana langa floricica. S-au tras cadre in tara si la Moscova.

furnicuta. motanul.O poveste amuzanta. Veronica. Si-atunci traistuta s-a suparat foc si a pedepsit-o pe Veronica fugind la Zana. Veronica. Veronica. cu ajutorul careia putea zbura si nu numai. Dar Veronica trebuia sa fie ingaduitoare si darnica..) Veronica. o feerie muzicala. Nu a impartit cu ei darurile primite. greierele. E o traista fermecata Poate multe sa te-nvete Daca o asculti mereu. Prieteni buni si rai. Fata buna si cuminte. A fost rea. Si asa intalneste pe drum toate animalele: vulpea. corbul. Veronica. Fata buna si cuminte. Ea e plina de poveste. Pentru tine. Versuri de Mircea Bloc Muzica de Temistocle Popa .. De exemplu. De ziua ei a primit o traistuta fermecata. cu talc si multe pilde. soricelul.. Actiunea este povestita pe scurt chiar de Lulu Mihaiescu: “Veronica era la un orfelinat. Veronica. Veronica a invatat sa separe binele de rau. Asa ca finalul a fost fericit”. Si nu a facut-o.. Numai soare vei avea (. vulpea o invata sa fure si sa minta. Traista este darul meu. Traistuta ii indeplinea toate dorintele. Cu obrajii de petale Si suras de catifea. sa-i ajute pe ceilalti copii. Asa ca Veronica a fost nevoita sa porneasca in cautarea traistutei. VERONICA Veronica. Dar numai cunoscand astfel de personaje.

“Trebuia sa filmam la inchisoare. Frizerul ne-a luat tare. ne-a spus ca o sa ne tunda scurt. cele trei comedii cu politisti si gainari au ramas in memoria romanilor. Dem Radulescu. povesteste nea Jean. la munte si la mare” a ramas celebra. dar personajele nu au fost uitate.D. la munte si la mare”). cei trei hoti. cel care a intrat perfect in pielea hotului de buzunare Patraulea.D. Chiar daca nimeni nu prea mai stie de unde a pornit ideea filmelor. Se intampla sa mai intarzii. Se ridica peste de la masa. Dar ne-am inteles cu totii foarte bine. Puiu Calinescu si cu mine. “Trebuia sa fur catelul unei doamne pe strada. si atunci Toma Caragiu spunea “Pastele mamei lui de tigan.D. dar nu-i arata. orasul in care locuieste marele actor. Filmari cu camera ascunsa Isi aduce aminte de bastoanele pe care le-a luat in cap in timpul unei filmari cu camera ascunsa pentru B. eram deja imbracati in hainele vargate. deoarece locuiam in Constanta. Nea Jean a devenit din nou Patraulea. Scenaristul filmului. a murit si el. cand am intrat in frizeria puscariei.. Icoana n-am furat-o eu Replica lui Patraulea (Jean Constantin) din “B.urilor (“B.D. l-au prins si de-asta intarzie”.” Jean Constantin gesticuleaza astfel ca la fiecare intamplare povestita de el rejoaca rolul lui Patraulea. actorii din film. “B. La inceputul anilor ‘70. ingerasul meu. Iar regizorul ne lasa sa mai bagam si de la noi”. “B. in Constanta.D. intra in actiune”. A fost o relatie foarte stransa intre noi.Inger. “Noi eram niste hoti mai cuminti” Incepe sa rada si imi povesteste o intamplare amuzanta de la filmari. Multi dintre cei care au lucrat la cele trei filme cu Brigada Diverse nu mai sunt printre noi. Intalnire cu Patraulea L-am intalnit pe Jean Constantin. imi arata cum a fost lovit in cap cu bastonul de doamna cu catelul. iar noi. mi-am luat cateva bastoane si umbrele in cap. Are 76 de ani..D. “S-au filmat in mai multe locuri. Iar peripetiile politistilor si ale celor trei gainari ii aduceau pe romani in salile de cinematograf. Cristian Petru Au trecut mai bine de 30 de ani de la aparitia seriei B. Sigur a furat ceva din tren. iar eu trebuia sa fac naveta. ma prinde sanatos de brat. in alerta”. Ea nu stia ca sunt actor si pana au venit cei din echipa sa ma salveze. Noi am incercat sa ii spunem ca .uri. Mi-a dat dat autograf pe o carte despre viata sa si apoi a inceput sa-mi povesteasca despre cele trei filme cu Brigada Diverse. Brigada Diverse a Militiei rezolva toate cazurile. Nicolae Tic.

la munte si la mare”. Dar de fiecare data. Intrasem atat de bine in rol. Iam dat ficat de porc pana ne-am imprietenit atat de bine. Plutonierul Capsuna vorbea cu cainele “In perioada aceea eram actor la Sibiu.-urilor. Iar el ne-a raspuns: “Asa sunteti toti infractorii.D. Jean Constantin era clar ca filmul urma sa fie o comedie”. spune nea Jean. Dupa doua ore. deosebit. Noi eram niste hoti mai cuminti. Dar a fost frumos.D. incat. cat si dresorul lui. Veniti aici si va credeti mari”. 26. Puiu Calinescu. povesteste Sebastian Papaiani. Jean Constantin. Mi se pare insa ca am stat de vorba cu Patraulea. iar eu eram imbracat in haine de preot.suntem actori. Asta e. povesteste Sebastian Papaiani.” Actorii castigau bine pe vremea aceea. “Eu nu aveam hazul lor. Jucasem in cinci-sase filme.D. pe platourile de filmare.” Imi da mana si pleaca. cu Toma Caragiu.000 de lei. Gainari.000 de lei pentru un film. umblam cu o punga cu ficat. nu talhari care omoara. Si primul impuls e sa verific repede daca portofelul e la locul lui si nu mi l-a sutit gainarul. “Mi-a fost teama la inceput de el. iar in mana luam cam 26. de la mamaliga si de la fasolea aia ni s-a facut foame. atunci cand il strigam atat eu. “Luam 40. Radeam uneori in timpul fimarilor de nu se mai putea trage nimic. Era in ajunul Pastilui. dupa mai bine de 30 de ani de la premiera filmelor din seria B. Puiu Calinescu. Nu stia la cine sa mearga. Erau in fata magazinului mai multi oameni care stateau la o . Bibanul aveau un umor ilar. incat a venit o femeie la mine sa o spovedesc. actorul care l-a interpretat pe plutonierul Capsuna.” Nea Jean povesteste cu verva. cainele Costel. Cu o distributie ca aceasta. lucra la Militie. pentru fiecare film. Bibanul . La mine era o treaba de suflet”.” Miel in postul Pastilor Isi aminteste o intamplare amuzanta si incepe sa rada. Cainele m-a mirosit. “S-a muncit foarte mult. Jean Constantin s-a dus pana la staret si i-a spus ca noi mai vrem ceva de mancare. Filmele s-au bucurat de mare popularitate. Cateodata ieseam din cadru din cauza ca radeam de ei. Iar acum iau o pensie de 4 milioane. Mamaliga cu ciorba de fasole primul fel si aceeasi mamaliga am mancat-o la felul doi cu fasole iahnie.Dem Radulescu. atat de reale au fost povestirile. gesticuleaza si incearca sa imite vocea personajelor despre care vorbeste. de partenerii mei. iar cand Mircea Dragan a facut seria B. Era post si la masa ne-au dat mamaliga sa mancam. cainele statea in dubiu. Chiar si acum. atunci nici nu se fura cum se fura acum”. Marele actor povesteste ca. intamplarile amuzante se tineau lant. “Filmam la o manastire de pe langa Piatra-Neamt. pe langa Piatra-Neamt. Patrupedul era un ciobanesc german. Chiar si din partea Militiei. Papaiani mai este intrebat de personajul lui. Isi retraieste rolul. “Acum cateva zile ma intorceam din Targoviste si m-am oprit sa imi cumpar ceva din Chitila. “Eram la filmare la o manastire. a incercat sa fie cat mai credibil. De fapt. Si ne-a dat staretul atunci un miel pe care lam mancat.000 de lei pentru un film In aceeasi perioada in care se filma “B.” Marele actor are amintiri placute si in legatura cu partenerul lui. iar numele lui real era Rurich. Jean Constantin lucra si la alte filme.-urilor nu a luat un debutant si m-a luat pe mine.

Nu ne dadea multe indicatii. Era asa.D. Fiecare film era de sine statator. nu cu comedii. ce indicatii poti sa le dai lui Jean Constantin sau lui Dem Radulescu”. “E oase si surcele”. Ion Besoiu.” Trei comedii intr-un an si jumatate “Cele trei parti s-au filmat intr-un an si jumatate. povesteste Papaiani. Dem Radulescu. Costurile unui film romanesc pe vremea aceea erau mici. Unul dintre ei m-a intrebat ce mai face Costel. era obisnuit cu filme istorice. Mircea Dragan. Sebastian Papaiani. . Boris Ciornei. “Nu se poate spune ca exista o coloana sonora care sa sustina partea comica. incasarile erau insa mari. Vasilica Tastaman. regizorul filmului. Puiu Calinescu. Reka Nagy.bere. Ioana Dragan. o toba in momentele mai importante. Cella Dima. Dumitru Furdui. Iurie Darie. ECHIPA B. Regia: Mircea Dragan Scenariul: Nicolae Tic. i-am raspuns. Mircea Dragan Cu: Toma Caragiu. De fapt. cate o clapa de pian.

Nu fara peripetiile aidoma celor traite de personaj. Milostiva. In urma cu 30 de ani. cu pielea “fermecata “ de juninca in bat. unui personaj care reprezinta o natie. Pacala ii sopteste sotului flamand ca pielea de juninca are putere de proroc si ca. a tras la casa unei satence si a cerut gazduire. dar l-a rugat s-o ierte ca n-are vreme de stat la povesti: barbatul care era dus la padure trebuia sa se intoarca.Peripetiile lui “Pacala” In 1974 s-a filmat povestea romanului inteligent. De secole. Tot intr-o dupa-amiaza. Fiindca nu voia sa manance terciul gol. si inca doua de la nevasta. inteligenta si umorul lui Papaiani m-au facut atunci sa ma gandesc la o idee de scenariu pentru un film cu Pacala. Pacala pune urechea pe pielea de juninca si. Dinu Sararu a scris o cronica de film in care spunea ca personajul meu. Cand sa innoptat. actorul Sebastian Papaiani intra in legenda jucandu-l pe Pacala. “Pacala e definitoriu pentru romani” In 1964. in clipa cand sotul intra in batatura. Pacala “se razboieste cu un balaur cu o mie de capete: prostia”. Pacala “rade de cei prosti.un copil de taran venit la orassa lucreze pe santier. Fanita . iar ea nu mai prididea cu treaba. vicleni. “Acest film a fost motorul care a pornit ideea unui film despre Pacala . lasand totul balta. Sebastian Papaiani interpretul lui Pacala . Pacala se plimba alene cu pielea de juninca in spate. Pacala o surprinde pe femeie gatind bunatati. care pe dupa cuptor. “Temperamentul special. A doua zi primeste o galeata de bani. obtuzi. ii va spune cum sa manance pe saturate. mergand pe ulite ferite sau la drumul mare. rand pe rand.isi aminteste astazi protagonistul Papaiani. personaj emblematic pentru romani.a fost nevoit sa stea atarnat o ora si jumatate in timpul ce filma o scena. pentru ca tehnicienii “de la sol” gasisera de cuviinta sa plece la masa. spre a-si trage sufletul si a-si intinde incheieturile. Se oprea la cate o margine de drum. Inteligent si cu limba ascutita. femeia l-a primit. dar este uimit sa vada cum. premiera filmului “Un suras in plina vara” in regia lui Geo Saizescu si cu Sebastian Papaiani in rolul principal obtinea un impresionant succes de public si de critica. nu este decat un Pacala al zilelor noastre“. ii dezvaluie unde sunt bunatatile. Alexandru Nastase Intr-o dupa-amiaza. daca ii da o galeata de galbeni. femeia ia bucatele si le ascunde care pe sub pat. in schimbul pieii. Eu sunt adeptul tipurilor umane si e nevoie de stiinta depistarii unui tip. lacomi sau mincinosi”. . pentru a o invata pe aceasta ce trebuie sai faca “prorocului “ sa-si piarda darul. Dupa “Un suras in plina vara”. cu umor si spirit justitiar.

in dreapta si-n stanga. povesteste regizorul. Nici cenzorii nu stiau de ce interzic scenariul”.si sa nu stie pe care s-o aleaga. “Povestile erau fabuloase. Sau nascut intrebari: cine e Pacala. explica Saizescu. inteligenta. Imi amintesc si rad si acum de unul caruia i-am spus sa iasa din cadru. trucajele din “Pacala” s-au realizat in strainatate. iar multi au petrecut jucand jocuri jucause pe bani prin camerele hotelului. dar si acestea s-au facut cu peripetii. umorul. spiritul justitiar al personajului. incercam sa acopar filosofia. impreuna cu D. “Am construit un scenariu pentru sase episoade. povesteste Saizescu. la studiourile Dovjenco”. S-au pacalit. pentru ca Pacala reprezinta natura! Nu avea substrat politic. am un principiu: sa cresc o data cu actorul. nu il faceam niciodata! Cred cu tarie ca Papaiani trebuia sa fie Pacala. “In acest film. am decis sa lucram la un scenariu pentru filmul “Pacala”. “Am incercat la Moscova si Leningrad.o regiune. fara el nu as fi facut filmul”. Se formeaza astfel un spirit de echipa care te ajuta foarte mult”. “La filmari veneau tot timpul oameni din partea locului. “Prin toamna lui ‘72. la Pausesti-Maglas. Ne-au plimbat de la unii la altii de numai si atunci. Numai in ceata lui Pacala care cautau fundul Oltului erau vreo 50-60 de actori. Legatura astfel creata intre actor si regizor a fost consolidata in “La portile pamantului” al lui Saizescu. jucat de Papaiani. patrioti din fire fata de rusi.. ucrainenii ne-au chemat la Kiev. crede regizorul Geo Saizescu. Marele Pacalitor. “Eu.R. povesteste Sebastian Papaiani. Cadru inseamna rama in Oltenia si omul nu pricepea in ce rama se bagase”. visa sa-si gaseasca o fata. Ionesti sau Balcesti. Pacala e definitoriu pentru romani”. in ‘68. daca nu il faceam atunci. insa nu au lipsit incidentele. S-a uitat ala in jos. unde vrea sa bata? Toti se gandeau ca ar putea fi. si opinca. Iesirea din rama Saizescu isi aminteste ca filmul s-a turnat abia intre ‘72 si ‘73. dar filmul era natural. cu scenografii. personajul Papa-Lapte. rade Papaiani. Dar stiti cum e: de ras se teme si vladica. ca a nimerit intr-o groapa si a cazut. de nu stiam de unde pe care sa-i mai adun!” Pentru ca in Romania nu exista tehnica necesara. nu intelegea ce se intampla. A urmat apoi. Ironia face ca el sa intalneasca doua fete blonda si bruna . “Balul de sambata seara”. Atata s-a dat mai in spate. ca regizor. unde Papaiani a jucat din nou un rol principal. dar ne-au refuzat rusii. Cred ca acela a fost momentul in care. numai! 42 de zile numarate a plouat continuu. pentru ca am avut rabdare si perseverenta si am continuat sa propun scenariul in ciuda scuzelor lor ca “Pacala” era prea scump”.actorii”. Si acum ma induiosez ce tarie am avut sa domin acea lume speciala . deoarece tovarasii de pe la partid nu priveau cu ochi buni peripetiile si ironiile lui Pacala. ori te amana. Si cenzura lucreaza pe doua fronturi. Nu a fost insa prea simplu. Asta a facut foarte bine scenariului “. nici nu incepusem bine filmarile ca s-au pornit niste ploi de. spune Papaiani. in nordul Olteniei. Popescu. povesteste regizorul. Cenzura se gandea la Marele Pacalitor “Saizescu are marea calitate ca te implica pe tine ca actor in partile tehnice ale filmului. ca si duminica lui sa fie plina de dragoste. . presa a scris ca se pregateste un Pacala. cu alti tehnicieni. Aveam mult material de valorificat. ori taie. Era un timp al personajului. povesteste Geo Saizescu.. “Am avut peste 200 de actori implicati. pentru ca doar asa ideile si mesajul ajung la public. Dupa premiera. Govora.

cand. peripetiile sale curgand din condeiele unor autori ca Ion Creanga. “Regizorii m-au evitat. lumea ne coplesea. in spatiul acela ingust. Pentru 2004 insa. si ramane”. In 1920. Stiti cum se spune. prin salile de cinema au trecut aproape 20 de milioane de spectatori! # ECOURI Actorul principal.. Regizate de Aurel Petrescu. Erau banii pe 6-7 luni. Pacala devine eroul primelor desene animate romanesti.. jucau scenete din film pe care le adaptau. era fantastic. a venit si reversul medaliei. Au vazut doar ca am devenit cunoscut ca si actor de comedie. povesteste Papaiani. care va avea primul tur de manivela in mai. fara sa ma clintesc” Sebastian Papaiani despre aventurile lui Pacala ISTORIE Prezent in snoave si povestiri populare. Pacala devine personaj literar. voiau sa fie Pacala. Adevarata rasplata a venit insa dupa premiera. Am ramas atarnat acolo o ora si jumatate. Saizescu promite o continuare: “Pacala se intoarce. In ziua cand filmam scena cu barza. Sebastian Papaiani a primit 26. Actorul spune ca. Aparitia personajului pe marele ecran este parca desprinsa din peripetiile sale. pe care l-a adaptat la conditiile si naravurile actuale. Iti dadeau un 10 la suta din banii astia cand incepeai postsincronul “. Oamenii se identificau cu Pacala. Lumea ma recunostea pe strada. “Pe hartie erau 40. Nu exista actor de comedie sau de drama. ma strigau: “Pacala! Uite-l pe Pacala!””. peliculele s-au bucurat de un succes important de public. potrivit lui Saizescu. Un regizor mi-a povestit bunaoara ca regreta foarte mult ca nu sunt un actor pentru el.. spune Papaiani.8 milioane de lei.000 de lei. dar personajul nu a mai fost reluat de nici unul dintre ei. Ioan Slavici sau Petre Dulfu. . eu eram atarnat la 15 metri. ca nu avea cine sa ma dea jos. nu doar un actor mai cunoscut. nici nu-si imaginau cum am stat eu acolo.000. Am sfarsit prin a juca in sapte sau opt filme de-ale lui. dar asta nu a interesat pe nimeni in clipa in care s-a dat semnalul pentru a se pleca la masa. Papaiani spune ca regizorului “i-a ramas in gusa” mult material de la vechea pelicula. Unii nu au facut distinctia intre actor si personaj. nu ramaneai cu prea mult. fix la ora 13:00. Cand s-au intors nu au zis nimic. Devenisem o vedeta in adevaratul sens al cuvantului. exista actor si atata tot!”. regizorul si scenaristul au fost premiati pentru film. Papaiani va fi tatal lui Pacala.. ca Hamlet se uita cu un singur ochi la Pacala. in coloana.Un Hamlet autohton “Pe unde mergeam pentru promovarea filmului. “La Kiev. CIFRE “Pacala” a costat 6. destul de curand dupa succesul imbatator. Actorul spune ca i-a placut foarte mult rolul si ar fi vrut sa fie toata viata Pacala. spune Papaiani. oamenii erau obisnuiti sa ia masa de pranz.

marele actor ii denunta pe “salbatici” intr-un monolog ramas celebru in istoria cinematografiei. “Toata lumea care vedea filmul in anii aceia il citea. Toma Caragiu. . cozi la bilete. sprijinita de regalitate. toata lumea stia ca erau cu totul altii. responsabilitate. personaj care este de fapt intruchiparea marelui Constantin Tanase. brutalizat. Aceasta este coloana vertebrala a unui personaj adorat de public. In incordarea epocii. aparut in 1974. Filmul “Actorul si salbaticii”.Toma Caragiu a vrut sa moara in picioare “Actorul si pentru curaj. salbaticii” pledeaza Curaj. in preajma izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial. Amenintat. insarcinat sa il apere pe marele actor.” Rolul principal a fost scris special pentru Toma Caragiu. umor. Toata lumea decripta in felul acesta povestea si accepta ca nu se putea vorbi altfel pe aceasta tema decat asa. exuberanta. care in filmul nostru erau legionarii. care a jucat rolul lui Radu Toma. Caragiu. Ovidiu Iuliu Moldovan sunt nume sonore pe care regizorul Manole Marcus le-a adunat intr-un film dedicat marelui Tanase si luptei contra fascismului. aluzii care deranjeaza conducerea Garzii de Fier. Marin Moraru. patriotism. prin care au vorbit altfel publicului din anii ‘70 despre realitatea din acea vreme. Cativa dintre ei nu mai sunt astazi. un succes fulminant. ca erau “rosiii” din est. care a readus pe scena pe cel mai mare actor al teatrului de revista: Constantin Tanase. haituit. interpretat cu excelenta de Toma Caragiu. Un film despre rusi Scenaristul Titus Popovici si regizorul Manole Marcus au creat o metafora subtila. Printre acestia este si popularul actor de revista Caratase. il decripta altfel”. Mircea Albulescu. a adus pe scena actori pe care publicul ii pastreaza in suflet si astazi. un comisar al Politiei Judiciare. Margareta Pogonat. “Filmul era despre Constantin Tanase. De pe scena teatrului sau. in confruntarile aspre care se anuntau s-a ridicat protestul multor romani. fascistii. Insa “raii”. despre Caratase. Mircea Diaconu. dar cei care au ramas vorbesc despre acest film cu infiorare si admiratie. Iohanna Onaca Sali de cinema arhipline. Tanase si legionarii Actiunea se desfasoara in vremea ascensiunii Garzii de Fier. spune Mircea Diaconu. Caratase face glume si scenete pentru a denunta primejdia legionara si fascista.

Dar apareau si imprejurari inedite carora actorii trebuiau sa le faca fata. isi aduce aminte Mircea Diaconu. iar filmul sa se termine cu un cadru in care el moare “in picioare”. care din intamplare a ajuns a doua zi intr-un cos de gunoi si a fost gasita de cineva. A incercat sa coboare scarile. de la morga. marturiseste Mircea Diaconu. legionarii lasau o mana taiata lui Caratase ca sa il sperie”. in monologurile sale de televiziune “. Apoi se intoarce obosit in culise. Cutremurul din martie 1977 l-a prins in apartamentul sau din centrul Bucurestiului. Dar Toma Caragiu a insistat sa se schimbe. mai spune el. dar atunci erau destul de grave. ca sa pot exersa. ne-am ascuns ca sa pot exersa miscarile firesti cu pistolul”. el ironizeaza spiritul fascist. L-am rugat sa mi-l dea mai devreme. A jucat in nenumarate piese de teatru si productii cinematografice. dupa care imi era luat. pentru memoria lui Tanase. cu un consum intelectual si emotional deosebit. Practic. Deghizat ca Hitler si vorbind nemteste. insa a murit printre daramaturi. scenariul prevedea ca personajul sa moara in pat”. cu 10 ore de munca pe zi. “Se folosea o mana la filmari. capitan de securitate si statea numai langa mine. el era tocul meu de pistol.O moarte cu fruntea sus Sceneta si monologul antihitlerist de final jucate de Caratase reprezinta cheia filmului. A inceput un scandal ingrozitor. spune actrita Margareta Pogonat. demascand si acuzand intentiile fuhrer-ului german. Mircea Diaconu avea in spate un securist In timpul filmarilor la “Actorul si salbaticii” s-au intamplat si lucruri care acum te fac sa zambesti. Filmarile au durat patru luni. . cu anchete. iar regizorul l-a acceptat”. “O mana reala. impreuna cu Alexandru Bocanet. spune Margareta Pogonat. unde intampina moartea in picioare. “El a creat un tip anume in tot ce a jucat. in piese de teatru. intr-o familie aromana. La un moment dat l-am convins si ne-am dus mai departe. dar nu a acceptat. Apartamentul sau a fost gasit intact. A fost un lucru la care a tinut Toma. “De fapt. neatins de cutremur. isi aminteste Margareta Pogonat. pentru ca il primeam numai in clipa in care aveam nevoie. “Pistolul pe care il purtam imi era adus de un domn. pana cand s-a dovedit a fi un “reziduu de filmare””. Toma Caragiu traia fiecare rol Marele actor Toma Caragiu s-a nascut pe 21 august 1925 intr-o comuna din Grecia.

Era un pusti. peste o suta de tarani autentici din zona Vatra Dornei”. “Taranca” Margherita de Vatra Dornei Regizorul Mircea Muresan povesteste ca Lozano a fost atat de patrunsa de rol. dar jucate splendid de doi mari actori italieni: Margherita Lozano si Folco Lulli. A fost o inmormantare in toata regula. la care au participat. Mircea Muresan isi mai aminteste ca dornenii se atasasera atat de mult de ea. Din echipa de filmare. In “Baltagul”. In aceste conditii a fost preferata Margherita Lozano. butelci de vin si cate cele. Despre modul in care a fost ales “actorul”. la scena priveghiului.Sofia Loren a dorit sa fie Vitoria Lipan “Baltagul” s-a nascut chinuit. Acum nu mai stiu nimic de el. fiind in criza de timp. Mircea Muresan a cerut-o pe Sofia Loren. DE OCAZIE Un cascador sleampat Unul dintre rolurile mai “consistente “ i-a apartinut unui oarecare Paul Misai. singura secventa care i-a deranjat pe vigilentii cenzori comunisti a fost cea a inmormantarii lui Nichifor Lipan. care facea pe cascadorul. Adevarul e ca a facut un rol foarte bun. povesteste amuzat regizorul Mircea Muresan. de Margherita Lozano se “atasase” foarte mult “badia” Ernest Maftei. Fiindca era cu cateva saptamani inainte de Pasti. Si l-am luat. Eugen Ciufu Acceptat si apoi refuzat de Pintilie. “Baltagul” a incaput pe mainile regizorului Mircea Muresan. A fugit din tara. Au facut figuratie fara sa stie. fiul Vitoriei si al lui Nichifor Lipan. Se ducea in piata orasului si lumea credea ca e o taranca de prin partea locului “. “Comunistii nu ii iubeau pe popi. pe la Buftea. Pana la urma s-a ajuns la concluzia ca lucrurile s-ar fi putut complica. incat “a umblat prin Vatra Dornei imbracata in port popular. taranii i-au adus actritei cosuri cu oua incondeiate. Norocul a venit din partea unui inalt responsabil. nu a mai putut face ceea ce azi se numeste casting si pentru acest rol. dar nu i-a mers. Actrita a fost fascinata. cas. din proprie vointa. care l-a jucat pe Gheorghita. “Prin curte.. pentru ca in final sa fie o coproductie. chiar daca era insarcinata in luna a sasea. Sofia Loren ar fi jucat si gravida Pentru ca producatorul a vrut neaparat ca rolurile principale sa fie jucate de doi actori italieni. Am zis: “. . cunoscuta ca una dintre marile doamne ale cinematografiei.. sub aceeasi regie. cu sumanul Vitoriei Lipan.sta e!”. la scurt timp dupa film”. cozonaci. absolvent de seminar teologic. de mesaj. picatura cu picatura din sufletul civilizatiei romanesti. l-am vazut pe unul mai sleampat. si avea mersul lui Gheorghita. jucand cu predilectie in “filme culturale”. de 19 ani. Cu personaje construite de Sadoveanu. incat la filmarile de final. spune regizorul. pe care pana la urma l-a si cumparat. Mircea Muresan spune ca. dorind sa o joace pe Vitoria Lipan. care a inceput cu o distributie romaneasca. cateva sute de tarani autentici s-au strans ca sa o vada. spune Muresan.

la fel ca si Margherita Lozano.INFARCT Ultimul film al lui Folco Lulli Desi. actorul italian s-a stins din viata. Folco Lulli a jucat alaturi de mari vedete ale cinematografiei. nu era un superstar. . Marcelo Mastroiani si Louis de Funes. rapus de un stop cardiac. A fost ultimul sau film. precum Jean Marais. La doua luni dupa “Baltagul “.

A fost iubit nu doar fiindca ii facea pe oameni sa rada. De fapt. Adica Amza spunea bancuri cu ai lui si cu sine insusi. de smecherie. dar exprima cu ironie doar jumatati de adevar. Veta. o data cu premiera lungmetrajului “Nea Marin miliardar “. Probabil ca toata iubirea pentru pamant. La inceput au fost numai poantele pe care si le aducea aminte.Nea Marin. cate o parte din fiecare satean de-al locului. In facultate. De aceea. doar ca sa stea pe prispa. intr-i nsele. Apoi bancurile s-au transformat in monologurile interpretate pe postul national de televiziune. dar era un personaj pentru care iti dadeai camasa de pe tine. Dorul de speranta Actrita Oana Pellea. Dupa aceea. ba!”. Era o parte din el insusi. Insa toata lumea l-a simtit a fi mai ales “nea Marin”. aparent intr-o defensiva permanenta. o parte dintr-un var de-al lui. tata. ca sa mai traiasca putin. chiar daca Amza Pellea nu se mai vedea. Draga Olteanu Matei. ca si nepotul Suca. cu limba ascutita. dar Amza nu a crezut in el. Ca si nevasta-sa. de smecherie. un nene sugubat. “nea Marin” s-a retras din lume catre ungherele sufletelor noastre. o parte din tatal sau. spre a-i da adevarului sansa calatoriei fara sfarsit. dupa oricare dintre personajele carora le-a dat viata. De aceea. A devenit un bulgare de intelepciune. Fugea deseori la Bailesti. ne ajutau sa trecem prin grotescul zilei de maine. Tudor Vornicu a facut o pasiune definitiva pentru olteanul cu ilic. poate. de optimism. in vestitul Bailesti. Ciprian Chirvasiu Personajul s-a nascut o data cu Amza Pellea. dezvolta tehnici de supravietuire. ca si nasul Pandelica. acela era omul care pricepe totul intr-o clipa. Amza Pellea s-ar fi putut numi in o mie de feluri. Nimeni nu si-l mai poate inchipui pe Amza decat dandu-si palaria ponosita pe ceafa si exclamand mucalit: “Baaa. Colegii i-au spus ca personajul acesta ar trebui sa existe.tiilor. de optimism. Sergiu Nicolaescu. In urma au ramas martorii. fiica lui Amza Pellea. pe atunci nu s-a gandit nici o clipa ca “nea Marin” va ajunge celebru. spre sfarsitul vietii a devenit pasionat de pescuit si de vanatoare. sa se incarce. un prototip national Bulgare de intelepciune. Succesul a fost enorm. Amza nu era un citadin. Consacrarea in clasicitate vine in 1980. Fiindca mai ales cu acesta Amza s-a identificat pana la contopire. Astazi sunt . mizeriei si neputintei. Emana speranta. Amza spunea cu un haz nebun bancuri cu olteni. Revelioanele cu “nea Marin” ne salvau pe taramul semnifica. In plina epoca a griului. isi aminteste cu nostalgie: “Pentru el. Iata-i pe cativa dintre ei: Oana Pellea. singura comedie care a iesit de sub bagheta prolifica a regizorului Sergiu Nicolaescu. pentru oarecum ciudatul spirit oltenesc s-au esentializat in nea Marin. ne racoreau. nea Marin a insemnat vesnica intoarcere acasa. pentru oamenii de acolo. ne umpleau cu o tandrete mantuitoare. usor viclean. Era acolo.

Acesta il iubea si il intelegea pe Amza peste cuvinte. Bunul-simt al lui nea Marin nu i-a dat niciodata voie sa se piarda printre orgolii. Deodata. Suca si nea Marin comenteaza. Ele tasneau din noi. evident. Tragea. Manuscrisele au extrem de putine corecturi. Am fost o generatie daruita de Dumnezeu cu talent. Urma o sedinta cu cel mai aprig critic al lui: mama mea. ceea ce era de facut se facea” Draga Olteanu Matei “Nea Marin miliardar”. Era fabulos. De curand am descoperit doua note din timpul unor calatorii pe care le-a facut in Cuba si la Paris. foarte bine! Dar ce faci acolo?”.” Poezia mamaligii taiate cu ata “Olteanul acesta este un model de verticalitate. Am filmat in Germania. incepand cu filmele mute. acestea isi vor pierde savoarea. Pentru prima data mi-a fost frica. aproape de Creanga. Personajul a explodat. apare nea Marin: Amza spune ceva. dar la scenariu au lucrat si Vintila Corbu. adancimea cerului instelat sub care stai sa bei un pahar cu zaibar. De fapt. Aveam 18 ani cand filmul a inceput sa ruleze pe marile ecrane. Dupa ce a terminat “Mihai Viteazu”. Si le scria noaptea. Muzica filmului a fost furata. ca sa latri? De ce nu faci numarul acela cu nea Marin?” Dupa ce a aparut multa vreme la televiziune. ma duceau la filmari cu targa.oprita pe strada si mi se face un compliment suprem atunci cand mi se zice: “Ne e dor de el!”. si Mircea Burada. Nu e deloc adevarat: au poezia mamaligii taiate cu ata. M-am apucat sa studiez comedia americana. pe vremea aia se inghitea. in mijlocul lor. a venit sa ma intrebe: “Ce parere ai daca voi juca intr-o comedie la Athenee Palace?”. daca doar voi citi textele. Dar cred ca eu n-am semnat. In toamna lui ‘79 am inceput filmarile. oamenii spun: “Ne e dor de speranta! “. Lumea tragea de Amza. niciodata cu doua fete. Insa filmul l-a obosit. Amza. Personajul il regla. dintr-una. din iubire. dar a fost perioada cea mai indelungata cat au stat impreuna.un bar. N-a fost niciodata las. ““Nea Marin miliardar “ a fost un proiect inspirat de Amza. Aveam o criza de sciatica. la biroul lui. Si in situatiile grele. in zona Constantei. abia l-ai jucat pe Mihai Viteazu si acum te duci intr. de fapt. Textul ii venea. si la vreme de succes. Amza si nea Marin s-au inteles. pe aeroportul din Frankfurt. Era tipul de . Am crezut ca. mirosul lubenitei sparte. “Latru!” “Pai bine. Personajul insa a strabatut timpul. si eu. iar Amza nu era doar nea Marin. de nea Marin. Zic: “Daca e sa castigi un ban. Trecerea la personajul de film s-a facut simplu. Intotdeauna il pocneste pe Suca atunci cand minte. radea si el. i-am promis ca-i fac si un film. Era din ce in ce mai greu sa mergem pe strada. cum se zice. Succesul era atat de mare. Nea Marin are transcendenta in care fiecare ne regasim. Ca si cum ar fi citit un text pe care tocmai il primise. Ne citea. Apoi nea Marin a inceput sa existe usor in spatele lui Amza. Radeam cu lacrimi.” “Personajele Nea Marin si Veta nu sunt rezultatul unui proiect. Cand ne adunam impreuna. Se situeaza. Lui Amza ii era foarte bine cu nea Marin. umor oltenesc. reteta americana Regizorul Sergiu Nicolaescu. Ideea personajului a fost a lui Amza. “Acest personaj il regla pe Amza” “Monologurile de la televiziune i se datoreaza lui Tudor Vornicu. incat a venit de la sine.

Din cauza asta. Eram colegi de an. Fiindca am inceput sa lucram la sfarsitul verii. Toata creatia lui Amza e legata de copilaria lui. Acolo am cunoscut toate personajele despre care vorbea Amza. Nea Marin era reflexiv. Era un var de-al lui Amza. Din pacate. Am fost la Bailesti. Dar are mult si din tatal lui Amza. A avut in jur de 20 de milioane de spectatori. nea Marin n-ar fi fost acelasi. Din cand in cand o sa apar ca sa duc mai departe ideea lui Amza. Tot impreuna am luat examenul de admitere. Vacanta anului al treilea de institut mi-am facut-o la Bailesti. “Mihai Viteazu se uita la tine” “Ca sa ii fie bine se intorcea la copilarie. a costat 19 milioane de lei. cardinalul din umbra “Nea Marin a existat cu adevarat. Veta e creierul din umbra. filmele mele erau mai ieftine. copiat dupa “Mihai Viteazu”. Suca e tot Amza. “Buzduganul cu trei peceti”. prietenia noastra a fost sincera si adanca. astazi nu se prea mai vorbeste despre el. Un var al lui fusese nevoit sa plece pe front. La “Nea Marin miliardar” am filmat totul in 32 de zile”. Era prin 1953 cand batea viscolul acela teribil. Veta merge mai departe!”. As fi suferit daca alegea pe altcineva. RAPID Filmari-instant: 32 de zile ““Nea Marin miliardar” a costat cat un film de actualitate obisnuit. A vrut sa fie Mihai Viteazu de la 9 ani. Pentru Amza am avut mereu o imensa admiratie. de tip american. Chiar daca nu aveam acelasi cerc de cunostinte. expansiva. din 1951. Pe doua dintre ele le-am spus deja la televizor. De atunci am ramas ca fratii. A fost un succes nebun. am reusit sa-i adun pe toti actorii pe care i-am vrut. dar schema sa e americana. Am fost foarte incantata ca m-a ales sa-i fiu partenera in rolul Vetei. dar partea sugubeata. sustine Sergiu Nicolaescu. Veta. si chiar unele tari din Occident. Tocmai de aceea mi-am luat rolul Vetei in serios: am inceput sa scriu pentru ea niste monologuri. Dupa cum Amza n-ar fi fost acelasi daca n-ar fi fost mama”. Numai ca eu filmam mult mai repede. Cei de la “Romania Film” au pierdut evidentele si acum le scot din burta”. A venit intr-o noapte si i-a spus: “Vei . fara ea. A fost omor! L-au cumparat toate tarile socialiste. Pe un perete al camerei pastra o gravura. CIFRE 20 de milioane de spectatori “Premiera a avut loc in februarie 1980.” Draga merge mai departe! Draga Olteanu Matei: “Amza l-a facut pe nea Marin un personaj national: este taranul roman de pretutindeni. cum Suca are multe nebunii de-ale lui Amza. povesteste Sergiu Nicolaescu. Ca incasari s-a situat imediat dupa “Mihai Viteazu”. chiar daca Amza vorbea si se comporta ca un oltean.taran destept. Filmul meu a costat doar 14. care crea un umor de situatie. spune Oana Pellea. Umorul filmului este unul de tip oltenesc.

oameni veniti sa vada cum se face o filmare. iar tu trebuie sa-ti faci loc printre ei. Sergiu Nicolaescu mi-a zis: “Or sa danseze.ramane tu barbatul familiei”. am inceput sa lovesc cu papornita in stanga si in dreapta. Pe margine erau vreo 200 de spectatori. Amza a inceput sa planga si varul i-a aratat acea gravura: “Nu trebuie sa plangi! Mihai Viteazu se uita la tine!””. . Veneam cu papornita cu praz. sa-l caut pe Marin. ca sa ajungi langa Amza”. O arma alba: papornita “O scena filmata la un bar din Olimp. Ca sa-mi fac loc. isi aminteste Draga Olteanu Matei. deghizati in femei. Mafiotii erau pe ring. zice Oana Pellea. I-am innebunit pe toti: lumea a inceput sa aplaude”.

parca ii lipsesc polonicul si replicile in acea limba romaneasca adorabil stalcita. Deodata incremenesc cu paharele in maini. ca un tatuaj. imaginea personajelor din “Toate panzele sus!” nu li se va sterge niciodata.. Lui Jean Constantin i se spune si astazi Ismail. atat. scrisa intr-un moment de gratie si ecranizata sub aceleasi auspicii divine. “Uite-l pe Spanu!”. anticultule! “ Colea Rautu. dupa Revolutie. Pe Sebastian Papaiani.. in care plugul celor 90 de ani de viata si-a infipt adanc brazdarul.. goeleta “Speranta”.si acesta reluat cu regularitate. indiferent de varsta. stransi ciotca in jurul unei fete cu un delicat belciug in nas si cu urechile doldora de cercei. aproape nu ti-l poti imagina altfel decat cu flinta lui fara gres. ghemuit intr-un palton ponosit. . trecand din paginile cartii in film. la televiziune . O poveste simpla. navigheaza cu toate panzele sus prin inimile romanilor. Viorel Ilisoi Din opera lui Radu Tudoran.un echipaj de elita Personajele din film au inlocuit identitatea actorilor care le-au interpretat. Ce sa mai spunem de Ilarion Ciobanu .un bar ieftin de langa ASE. fara varsta. beau si fumeaza frenetic intr. In aerul opac al barului. la bord cu atat de cunoscutul si indragitul ei echipaj. Pielea oricarui alt personaj memorabil ar mai imbraca acesti actori. ba.carmaciul Gherasim. pare o masca pagana. Un tatuaj de nesters Mai tanarul Ion Besoiu. Destinul ei s-a impletit. a fost si este reeditata cu regularitate in tiraje impresionante. Rolul din “Toate panzele sus” i-a acaparat identitatea. iar in ochi ii scapara entuziasmul de neinfrant al lui Anton Lupan. cu acela al filmului omonim ..“Toate panzele sus!” . Colea Rautu: o masca pagana Cativa pustani. adasta de un ceas la o bere. de la un moment dat. nici o alta carte n-a avut un destin atat de luminos precum “Toate panzele sus!”. Si niciodata nu-si va arunca ancora in apele negre ale uitarii. fata i se lumineaza de un zambet nostalgic. Ieremia. poate cel mai frumos roman de aventuri din literatura romana. scriitor la fel de prolific si de consistent ca fratele sau. De 50 de ani. Este Spanu. Cartea a intrat repede in biblioteca de baza a oricarui cititor. “Spanu si mai cum?” “Spanu. cand isi aminteste de rolul chipesului capitan de vas. In orice ipostaza l-ai vedea.. chipul lui. la numai 73 de ani.. striga unul. Geo Bogza. Pentru generatia care strecoara berea prin veriga din limba el nu are nume.potentandu-se reciproc.

. pe drum s-au tras cadrele exterioare. O premiera trista Filmul s-a difuzat prima oara la tv pe 15 martie 1977. In schimb. Pentru cele 12 episoade s-au alocat fonduri cat pentru sapte lungmetraje. pe atunci directorul sectiei de cinema din TVR.Foc a fost “reconstituita” in Bulgaria. era si prietenul meu. alesi tot de mine. ca si in cazul celorlalti actori. era inteligent. Nu voiam sa ma las contaminat de personajul literar. prietenie. Echipa de filmare.. Stateam aproape toata ziua pe mare. m-am hotarat ca nu voi citi aceasta carte. am fost un echipaj la fel de unit ca si in film. Besoiu si sotia lui de atunci (acum e cu penultima. Dupa ce cainele dresat “distribuit” initial l-a muscat de mana. Besoiu a fost cel mai potrivit pentru rolul capitanului. Sulina.. S-a filmat in Constanta. Si se pare ca bine am facut. S-a vazut ca nu m-am inselat in alegerea mea. la preselectie mi-am pus pe cap un fes si am inceput sa vorbesc cu accent turcesc. stateau toti la Irina Petrescu. asa ca am cerut Ministerului de Finante din vremea aceea sa ne dea norme de marinari. Midia. care apoi au fost inserate in film. impreuna cu Alexandru Struteanu. S-a muncit din greu la filmari. Aproape doi ani.spune Ion Besoiu -. Un film care vorbeste despre devotament. a ajuns pana in Brazilia.” Cu o “ocazie” pana in Brazilia Regizorul Mircea Muresan poate spune ca a avut noroc. A fost o premiera trista. Atena. sacrificiu. a fost de acord cu ecranizarea romanului. oamenii ne intampinau cu bratele deschise. glumeste el) locuiau la Muresan. cu tigani locali in rolul alcalufilor. Cainele cu instinct actoricesc “Pentru mine.” Cainele Labus (in carte: Negrila) a fost ales tot de regizor. In portul Tomis. cu un mineralier luat la “ia-ma. dar au existat si momente amuzante. Am primit imediat rolul. dar asta l-a facut sa se apropie mai mult de viziunea mea. spune Muresan. Marsilia. Bine. trebuia sa il lovesc pe regizorul Mircea . curaj... pentru ca eu dadeam cu polonicul pe bune. Tarade. unde regretatul Marcel Bogos a recreat porturile prin care trecea “Speranta”. entuziasm. regizorul si-a adus cainele sau de acasa. voiam sa-l fac asa cum era vazut de regizorul Mircea Muresan. nene”. simteam ca suntem iubiti. o corcitura fara nici o ora de dresaj. La un moment dat. Rio de Janeiro.. “Am facut 73 de filme. nepotul lui Slavici. Pentru rolul Ismail. Dar “Toate panzele sus!” este preferatul meu. cat au durat filmarile. asculta si executa orice ruga. fara actori. din Istanbul. a lucrat o echipa tehnica de peste 100 de oameni. Geo Saizescu.. Dar cum casa acestuia se da. locuia la mine.. valori universal si vesnic valabile. asa cum il vedeam eu.minte venita din partea regizorului si a stapanului sau. era formidabil. apoi impreuna au obtinut aprobarea lui Cornel Burtica. Au vazut impreuna primul episod”. care a scris si scenariul.Ion Besoiu n-a citit “Toate panzele sus!” “Cand am aflat ca voi juca rolul lui Anton Lupan . Saint-Malo. Toti cascadorii si piratii se fereau de mine in timpul fimarilor.ramase la cutremur. Pireu.

cu tehnicieni admirabili. Toate imi sunt dragi. A avut o stea norocoasa. multe dintre ele de referinta in cinematografia romaneasca. Sunt ca un parinte care are de ales intre unul sau altul dintre copiii sai: nu pot sa aleg. se reia mereu la televiziune. dar nu ni se mai da nici un ban” Mircea Muresan . ne-am inteles minunat.. are un loc aparte undeva in strafundul sufletului meu” Ion Besoiu “Corabia a inceput sa ia apa in cala.Muresan cu polonicul. Isi pusese sub fes un castron. Dar eu am uitat in ce parte si l-a pus si l-am lovit in cap” Jean Constantin “Am jucat in mai mult de 100 de filme.. am facut atatea roluri. Am lucrat cu actori care imi erau prieteni. A fost vandut in toate tarile blocului sovietic. dar si in Italia sau RFG. Dar Anton Lupan e ceva cu totul special. Filmul are in el entuziasmul cu care a fost turnat.

Dar cum a reusit totusi Victor Rebengiuc sa fie Ilie Moromete? Simplu: a uitat pur si simplu ca personajul pe care trebuie sa-l joace este taran. A acceptat cu chiu cu vai sa fie taran. regizorul Stere Gulea a vrut sa-l distribuie pe Gheorghe Dinica in rolul lui Ilie Moromete. Cu atat mai mult cu cat fusese cazat intr-un hotel “dotat” cu gandaci. Cum sa dea viata unui prototip? “Descopeream o alta lume. “Am fost sarac de dimineata pana seara” Victor Rebengiuc a fost Moromete la 51 de ani."Am fost sarac de dimineata pana seara" Victor Rebengiuc n-a vrut sa fie Moromete pentru ca nu stia cum sunt taranii. Se pare ca Leopoldina Balanuta a avut o contributie la intoarcerea actorului la “locul faptei”. Nu suporta ideea sa stea in Alexandria. Dana Andronie Niciodata nu s-a gandit ca ar putea fi Moromete. ca atare. Pana la urma. in cele din urma. Ea a fost cea care l-a convins pe Victor Rebengiuc sa-si duca rolul pana la capat. “ Atunci cand s-a incaltat cu gumarii lui Moromete. a vazut salcamul si totul i-a devenit pe loc foarte drag si familiar. “Multe situatii din film erau asemanatoare cu cele in care il vazusem pe el. care avea un fel de hatrosenie. la aproximativ 80 de kilometri de satul Talpa. atunci cand a primit rolul. cu salcamul sunt problemele unui om si ele trebuiau rezolvate. pentru ca in primele zile sa dea bir cu fugitii de pe platoul de filmare. cu Catrina. Si-a pus palaria pe cap. Victor Rebengiuc s-a speriat si a fugit acasa la Bucuresti. prototipul taranului roman era pentru Victor Rebengiuc o notiune extrem de vaga. acel Moromete al lui Marin Preda. Nu ii curgea in vene sange de taran si. L-am jucat cum am stiut eu mai bine pe Ilie Moromete. judetul Teleorman. Bunicul nu era taran. E un rol de care ma bucur foarte mult”. asa ca am uitat ca era vorba de un taran. a intrat in ograda casei din comuna Talpa. cu recolta. la mai bine de 17 ani de la marea ecranizare. iar Victor Rebengiuc trebuia sa fie Nae. Era o lume in care nu ma vedeam”. Poate o sa apara si cineva care o sa stie sa-l faca asa. “Imi era frica ca nu-l pot face pe Moromete. cu foncierea. Am uitat cu desavarsire ca Ilie Moromete este prototipul taranului roman. Victor Rebengiuc s-a gandit la bunicul lui. i-a dat viata lui Moromete. marturiseste actorul care. pe care il devora din filele cartii inca de la varsta de 20 de ani. Am facut din Moromete un personaj pe care il iubesc. cu Paraschiv. un om cu o familie grea si cu probleme. Am jucat numai un om care are probleme. l-am facut si nu-mi pare rau. Nici o clipa nu s-a vazut in pielea acestui personaj. Insa Dinica a refuzat si Stere s-a tot perpelit pana cand a gasit solutia salvatoare: citadinul Victor Rebengiuc trebuie sa fie Ilie Moromete! Totusi. pe care incercam din rasputeri sa o inteleg. un fel de Paraschiv. muste si tantari. “Nu stiu cum e ala un taran. cu Balosul. recunoaste acum actorul. dar era prima generatie venita la oras. Intors din drum de Leopoldina Balanuta Initial. unde aveau loc filmarile.” . Necazurile lui Moromete cu familia. cu Nila.

In curtea mamei Nida.” Victor Rebengiuc nici o clipa nu s-a gandit ca lunile petrecute printre taranii din comuna Talpa aveau sa-i marcheze toata viata. Cumparam paine din Bucuresti si le aduceam taranilor. si cu coastele iesite. Daca izbutesti sa intuiesti gandurile si starea lui. a mancat cot la cot cu ei. De ce el avea vaca aia aratoasa si la Colectiva erau numai prapadite?!” I-au retinut atentia si butoaiele cu borhot din fiecare curte. si cu coarnele strambe. Stiau ca vin cu paine si ma asteptau” Victor Rebengiuc . pe actor l-a mai frapat si cireada de vite peste care dadea de fiecare data cand ajungea in comuna. “ Pe langa saracia oamenilor din Talpa. care erau nelocuite. “Timp de doua luni. “Intotdeauna am spus ca filmul acesta este “Morometii” cu Victor Rebengiuc. cea a lui Balosu si cea a lui Moromete. Insa dramatismul pe care il are personajul in filmul meu este dramatismul pe care i l-a dat Rebengiuc. Vazand atatea butoaie. Am intrebat-o apoi ce va face cu atata tuica. Erau sasii toate. o sa faci la tuica!”. a facut tot posibilul sa semene cat de cat cu un taran autentic. DRAMATISM Cu multa greutate s-a facut rost de salcamul din ograda lui Moromete. cu o ironie mai acida. am fost sarac de dimineata pana seara.Cu mustata arata ca taranul roman Cu toate ca la inceput Victor Rebengiuc nu s-a simtit deloc bine in pielea personajului. Mi-a zis ca la Colectiva. Abia se miscau de slabe ce erau. da-o dracu’!”. unde mai mancam cate un ou. L-am intrebat pe barbata-su unde lucreaza. Desi s-a iscat un mare scandal cu cei de la productie. pai vreo 70 de vedre iese”. Numai Rebengiuc era un profesionist pursange. ii spun gazdei: “Domne. dar n-aveau salcam in curte. Iar ea zise: “Cum sa o vand?! O beau. Regizorul sustine ca multi oameni din echipa nu stiau sa mearga cu picioarele prin tarana. dramatism. era o vaca frumoasa si tantosa. lucrurile astea se transmit si pe chip si capeti trasaturile personajului. Nu am facut decat sa accentuez cat mai mult atuurile si dominantele actorului: forta. Ea imi raspunde: “A. “Am vazut multe butoaie cu corcoduse puse la borhotit. S-au gasit doua case apropriate. A stat la masa cu taranii. fiind sigur ca o va vinde. Poate Gheorghe Dinica l-ar fi abordat altfel pe Ilie Moromete. Bineinteles ca eram indignat. s-a imbracat ca ei. fara sa-si dea seama ca in scurt timp devenise de-al locului. rigurozitate. “Eu nu joc cu machiaj. ca vai de capul lor. Aratam si eu ca taranul roman. Stiau ca vin cu paine si ma asteptau.” „Cumparam paine din Bucuresti si le aduceam taranilor din Talpa. Isi faceau tuica din corcoduse. a fost adus unul tocmai din Alexandria. “Erau niste aratari. In “Morometii” mi-am lasat mustata si m-am tuns mai scurt.

Lumea ii striga: “Da-te prins. in Dumbrava Sibiului si au durat un an si jumatate. au aparut casete video cu “zapciul” si “haiducul”. Se cauta o idee care sa revigoreze aceasta formula de film. Ionica. interpretata de Stela Furcovici. Intr-o zi a fost sunat pentru a se prezenta la Buftea in vederea unei probe pentru un rol. Horatiu Tudor Inceputul anilor ‘80 era dominat de genul filmelor cu haiduci. istorice. Ma uitam prostit in jurul meu si nu-mi venea sa cred ca. trageau cu pistolul si chiuiau. Adrian este interpelat de oameni pe strada cu apelativul: “Ce faci. Jiene!”. zapciul” si trebuie sa se deplaseze la Cascada Balea. deoarece se adresau unui public elevat. Caragiale “. cascadorul Paul Fister. Cazati in colibe Pe vremea aceea. in numai cateva ore. Nu puteam incheia acest material fara sa ne exprimam admiratia fata de diversitatea . Erau cazati in colibe sau cabane. Adrian Pintea isi aminteste: “Era spre sfarsitul iernii cand am primit acea veste. Primul loc de filmare a fost la Cascada Balea. De altfel. Surprinzator. care de altfel reprezinta cultura unui popor. Si astazi. Filmarile s-au desfasurat in Carpatii de Curbura. I-a suflat rolul unui cascador In acea perioada. care a devenit celebru dupa rolul din “Haiducii lui Sapte Cai”. insa se facuse deja remarcat in urma rolurilor din teatru. In aceasta perioada s-a muncit. Adrian Pintea abia absolvise Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I. Pe platoul de filmare s-a intalnit cu bunul sau prieten. nu mai stie nimic. dimpotriva. despre partenera sa din film. zapciul” si “Iancu Jianu. desi au fost complexe ca abordare si interpretare. la realizarea celor doua serii “Iancu Jianu”. in paralel. localnicii nu erau speriati. Seara ma aflam deja in tren. fara ca Adrian Pintea sa primeasca drepturi de autor. nu au avut acelasi impact ca Iancu Jianu. prin prisma acestui basm frumos. iar intreaga echipa de salvare se deplasa in ceata. Adrian Pintea a dat lovitura. Din pacate. ca acum. galeria productiilor fiind condusa de Florin Piersic.L. Actorul recunoaste ca acum nimeni nu mai este interesat sa faca filme de epoca. unde s-a realizat genericul filmului. haiducul”. Jiene?” sau “Da-te prins. Jiene!” Cu cele doua productii “Iancu Jianu. Dupa cateva zile. am parasit lumea civilizata”. calare. asistentii regizorului Dinu Cocea l-au informat ca a primit rolul principal in filmul “Iancu Jianu. Adrian Pintea recunoaste ca celelalte roluri. in drum spre Transfagarasan. struguri si vin. Pintea nu era un calaret experimentat. Referitor la acel moment crucial din cariera sa. Dupa 20 de ani de la lansare. si spaima a fost ingrozitoare cand cascadorii Paul Fister si Miron Murea au tras cu pistolul pe langa urechea calului care a pornit intr-o goana nebuna. Adrian Pintea este constient ca rolul sau a impus o imagine a romanticului si a rebelului. cel care era creditat cu cele mai mari sanse pentru obtinerea rolului principal. iar cand treceau prin diferite sate. fara a i se oferi amanunte in plus. ieseau la porti si ii intampinau cu putini de branza. iar inspiratia a venit din partea regizorului Dinu Cocea.

L. o suma exorbitanta raportata la anii ‘80.000 de lei. “Copiii unui Dumnezeu mai mic”. “Lumini si umbre”. Caragiale. dar mai ales pentru faptul ca nu a acceptat sa joace in roluri ce faceau propaganda comunismului. “Demonii” dupa F. “Vlad the Impaler”. Adrian Pintea a primit 50. A obtinut premiul Luceafarul. “Nostradamus”. Caragiale” din Bucuresti.rolurilor interpretate de Adrian atat in teatru. iar impactul a fost devastator. in 1988. “Vulcanul stins”. Adrian Pintea este profesor universitar doctor la Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica “I. pentru”Pamintul americanului” (nuvele). A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I. CV S-a nascut pe 9 octombrie 1954. Shakespeare 1991. “ A fost distribuit in filmele “Oglinzi paralele”. Dostoievski. IMPACT La vremea respectiva. filmele putand fi vizionate contra cost. “Pescarusul”. cat si in cinematografie. Pentru cele doua roluri principale. Lansarea filmului a avut loc in 1984. bugetul unui film era destul de substantial. “Hamlet “.M. “Orfeu in infern”. Adrian Pintea povesteste ca productiile “Iancu Jianu” le-a regasit pe play list-ul unui hotel din Suedia. “Hamlet sau Actorul lucid” a fost lucrarea sa de doctorat. A interpretat rolurile principale in piesele “Romeo si Julieta”. sustinuta in 2002. “Ondine”.L. De trei ani este casatorit cu bioenergoterapeuta Lavinia Tatomir. A semnat si regia la piesele de teatru: “Comedia eroilor” de W. .

care se lupta cu oricine. Nebarbierit.000 de spectatori. cascadorii si intriga. Acesta avea insa sa fie doar primul dintr-o serie de sase episoade. Nu este insa asa. pentru a vedea aventurile lui Margelatu. Semintele si pistolul. filmul a fost vizionat de 4. Este un tic care il urmareste in toate cele sase episoade. “Misterele Bucurestilor” (1984). S-a schimbat atat de mult incat. o scuipa. “Din cinci. de la distanta. atmosfera. in China au fost vandute un miliard de bilete la “Margelatu”: “Ei nu aveau filme americane si cand au vazut filme cu aventuri ca ale noastre. Pregatindu-se pentru acest rol. a spus: “El va fi Margelatu””. cu hainele prafuite. care se jucau in permanenta cu palaria si pistolul lui Margelatu. seminte de floarea-soarelui. dar in primul rand personajele. o mesteca. 13 milioane de spectatori romani Misterioase sunt intamplarile. povesteste ca. Este nedespartit de pistolul cu sapte tevi si arunca lasoul la fel de firesc precum mananca seminte.000 de euro. La valoarea actuala a leului. trecand peste usi si prin geamuri.Margelatu. toate avand peste un milion de spectatori in primele sase luni. intr-un con de umbra. El este justitiarul. actorul a slabit. ia decizii si gaseste rezolvari.670. In doar doi ani si jumatate. Intr-o zi. Un grup de copii. interpretat in film de Iurie Darie. actrita principala. Piersic trebuia sa fie boierul Pana. Margelatu arunca in gura o samanta de floarea-soarelui. care a jucat rolul Agatei Slatineanu. spune el. patru imi ajungeau intre dinti. si nu de scenaristul Eugen Barbu. un rol predestinat Misterios si atragator. dar loveste doar cand este nevoie. in Muntii Macinului. stand rezemat de o stanca. Premiera filmului “Drumul oaselor” a costat in 1980 Cinematograful “Patria” din Capitala o mica renovare. de-a lungul anilor. si-a lasat barba si mustata. Romanii au dat navala in sala. “Colierul de Turcuoaze” (1985) si “Totul se plateste” (1986). ordona. o caracteristica atribuita personajului de insusi Florin Piersic. in platoul de filmare.500. cum s-ar crede. spune Florin Piersic. filmul a costat 1. care se arata mereu de sub borul palariei. Aventurierul. “Masca de Argint” (1984). povesteste Piersic cu patimai bine cunoscuta. Marga Barbu. “Margelatu. Ce frumos suna pentru mine acest nume”. prinsesem exercitiu”. Initial. . Piersic cauta sa-si nimereasca gura cu samanta. vorbeste putin. Ioana Moldoveanu In urmatorii ani au urmat: “Trandafirul galben” (1982). El a interpretat personajul ramas intiparit in memoria romanilor ca un adevarat aventurier. Regizorul Dorun Nastase il vede si ii sugereaza sa faca o dubla. atunci cand Barbu l-a vazut. pline de actiune. o emblema In momentele tensionante. ii dadeau acestuia. buluc le-au cumparat”. in semn de recunostinta. se gandeste si abia apoi vorbeste. cu o privire adanca si melancolica. Piersic isi joaca rolul atat de bine incat ai spune ca a fost scris de scenaristul Eugen Barbu special pentru el.

in acea vreme nedespartit de scenaristul Eugen Barbu. l-au convins pe acesta din urma sa-i scrie lui Szabo un rol. “Trandafirul galben”. fie el si de zahar. cand auzi copitele calului pe piatra. Acum rade. L-au inviat de gura lumii. de la inceputul filmului. As fi vrut sa am pistolul asta”. iar Piersic. spune cascadorul. sa ma intrebe lumea: “Da’ Buza de Iepure unde e?””. cand “sticleau de foame cu totii. astfel incat iapa sa creada ca ajunge la el. ca justitiari. “Am regretat grozav. ca sunt prea musculos”. atat pe ecrane. pentru ca l-au indragit cucoanele. mi-a ramas si acum in ureche”. de sub borul palariei. Dar se vede in film. Regizorul Doru Nastase. dupa o zi de munca. “Trebuie sa gandesti in locul animalului “. iar apoi a fost returnat. aventurier si devine prietenul lui Margelatu. in care boierul Pana intreaba: “Da’ tu cine esti. rol interpretat de Marga Barbu. Eroul nu ar fi acelasi fara pistolul sau cu sapte tevi. Este vorba de Buza de Iepure. la acea vreme. “Le-am luat mintile. Dar ceea ce pana atunci l-a impiedicat sa joace in filme.V. dinamic. C. fiind primul cascador care a devenit actor. spune Piersic dand din cap a nesansa. Margelatu are un “asa-zis purtator de cuvant”. interpretat de Szabo Csech. dar in momentul in care nu a mai gasit cercurile care sustineau rochia a fost o catastrofa. sotia scenaristului si scriitorului Eugen Barbu. De partea cealalta a geamului a pus un cal. un actor ca in Occident “. Acesta iubeste bataia. straine?”. este impulsiv.” Odata. Nimeni nu reusea sa faca un cal sa treaca prin geam. tot ce a mancat. “Un actor ca in Occident” Incepand cu al doilea film. Actori lihniti de foame Agatha Slatineanu. A fost incredintat Studiourilor Buftea pentru a fi folosit la filmari. Cascadorii unice in lume In Occident. Un functionar a venit insa cu o solutie. “Lumea ne-a cooptat ca pereche. impreuna cu Florin a fost 1 kg de smantana si doua paini. dupa ce el fusese omorat in “Trandafirul galben”. rochia nu e asa frumoasa cum trebuia sa fie”. este profesor la Academia de Teatru si Film si are in tratative doua proiecte despre un serial care prezinta meseria de cascador.” O dovada in plus este intoarcerea lui Buza de Iepure in “Masca de Argint”. . A fost nebunie”. povesteste actorul. niste sarme si statea departata de corp. ridica ochii. Mi se spunea: “In sfarsit. Ea isi aduce aminte de momentele dificile de pe platourile de filmare. A facut multe demersuri pentru a-l procura. Arma a fost gasit de Doru Nastase la o expozitie de obiecte de epoca romanesti. spune Piersic razand. adica atletic. el lucreaza la o emisiune tv. o actrita frumoasa. “Toata goana aia printre munti. arunca o samanta in gura. nu existau cascadorii precum cele ale lui Szabo. il iubeau ca barbat. A ales o iapa care nu mai fusese incalecata si nu stia la ce sa se astepte. “Regizorii imi spuneau ca n-au ce rol sa-mi dea. Dar Szobi a reusit. eleganta si perfida. Este dusmanul lui Margelatu. Marga Barbu isi aduce aminte cu nostalgie acele momente: “Toata lumea a fost la pamant cand l-a omorat pe Sobi. cand ma duc undeva.Scena pe care o filmeaza este aceea din “Drumul oaselor”. In prezent. povesteste plina de caldura actrita. “a bagat niste fier. Szabo a spart gheata. in 2004. Tudor. Am ajuns astazi. in “Trandafirul galben” i-a adus succesul. o scuipa si zice cu voceai grava: “Ma cheama Margelatu “. cat si in viata de zi cu zi.

adus de la clubul Steaua. iar calul lipsea si el. “Era un om teribil de talentat. sotul ei a studiat documente romanesti vechi. A fost teribil. o vorba. starnind praful in urma sa. Omul asta n-ar fi trebuit sa moara”.” . pe bicicleta. asa de romaneasca. “Daca nu mureau Eugen Barbu si Doru Nastase. Gheorghe Vitanidis si Mircea Moldovan. in Muntii Macinului. el scria”.. Nici calul nu este acela pe care Piersic apare in toate cele sase episoade: Despot este un cal saritor. “Doru simtea filmele. spune cu patos Marga Barbu. Daca ii aruncai o sugestie. Cel din generic are coama taiata. Au reusit sa acopere . la CAP. (.imaginea genericului e mai maronie. Inainte de a scrie scenariul. Seful de post a aparut in izmene. care interpreteaza in film rolul lui Sfranciog. I sa spus: “Ne pregatim pentru filmare. cerand explicatii. zice zambind. pentru ca aici sunt momente care ies din normalul vietii. D’ALE ACTORILOR Margelatu isi face aparitia in “Drumul oaselor” intr-un galop nebun.Scenariul si talentul lui Barbu “Ceea ce m-a atras la acest rol a fost limba. “Nu era nici o asemanare intre mine si Florin. ca se da pamantul inapoi!”. se facea si “Intoarcerea lui Margelatu””. Putini stiu insa ca cel ce calareste nu este Florin Piersic. panicat de lipsa de timp. In noaptea aceea a primit un telefon de la partid sa modifice toata derularea manifestarii. Cel mai apreciat dintre toti a fost insa primul. Polizache a inceput sa urle: “Oameni buni. spune Marga Barbu. strangeti-va la Primarie. pe cand duceau caii de la filmare. festivitate pe care el o organizase. Doru Nastase s-a stins din viata cu o zi inainte de parada 1 Maiului muncitoresc din 1982. Sunt ca niste perle”. La un moment dat s-a ridicat borul palariei si mi se vede nasul acvilin. mai neclara. ci actorul Adrian Stefanescu.) Trebuie sa fii putin apucat ca regizor. eu cu barba neagra. De aceea era foarte taciturn in viata de fiecare zi. a facut infarct.. el cu ea blonda. povesteste cu nostalgie sotia sa.” Acelasi actor rade cand isi aduce aminte de farsa jucata de Jean Polizache taranilor din Horezu. Nu vorbea mult. Vestea a venit precum un tunet si. spune Piersic lasand capul in jos. Actorul Stefanescu povesteste ca Piersic nu a putut ajunge in acea zi la filmari. Iti trebuie o doza de nebunie. “Toata lumea se intreba de unde au aparut aceste cuvinte. pe la 11. cu o coama bogata. se lega de ea si imediat incepea surubul sa se invarta. Tragedia regizorului Doru Nastase Seria “Margelatu” a avut parte de trei regizori: Doru Nastase. Eugen Barbu s-a stins din viata in 1993. de neaosa si de muscata”. Intr-o noapte.

” Asa incepea. care-i servea drept nas. cu maini si picioare subtiri si cu burtica rotunjita. si nici nu se uita gales. In 1956 prindea viata. povestea omuletului primordial al desenului animat romanesc. pe atat de gingas. in camera de lucru a lui Ion Popescu Gopo. un tanar membru al Uniunii Compozitorilor. astrul a ticluit un omulet. Omuletul lui Gopo. cand dupa ureche. de exemplu in punctul 1 sa fie nasul. in jurul caruia planetele se asezau precum niste bucle prinse in bigudiuri. Irina Cristea “Am facut un omulet cu mare economie de linii. Ce a urmat apoi este istorie. A urmat o floricica. cu o expresie serioasa si naiva. ca un damnat. Iar dintr-o farama din planeta albastra si umeda. Ochii lui sunt doua puncte. cu multe meridiane. cand aproape de piept. lansandu-se in Cosmos cu o racheta cu cinci ani inainte de Iuri Gagarin si devenind primul “om” care a calatorit in spatiu.. Sau “omuletul lui Gopo”. Cand un soare cum nimeni nu mai indraznise sa deseneze. Ion Popescu Gopo il aborda pe Dumitru Capoianu. unde ar fi dorit ei. el n-a fost niciodata numit altfel decat “omuletul”. A urmat un zbor in Cosmos. poate. Toate le-a facut tinand. Mi-am redus de bunavoie posibilitatile. Pentru ca un nume ar fi stricat. Ii faci muzica?”. explica Dumitru Capoianu. Subiectul a capatat forta. A crescut atentia pentru fond. in 1956. Aventurile umanoidului cu cap lunguiet. Coloana sonora a primului film cu omuletul a inceput de la un joc preferat al lui Gopo. numita “Scurta Istorie”. pana gasea formula sa deseneze intre acele puncte o femeie goala”. a evocat gandul indraznet ca ar putea exista viata pe alte planete. la o bere cu amicii. isi aminteste Capoianu. a stranutat. Gura lui este aproape imobila. Nu am folosit nici expresia fetei. A anticipat cucerirea spatiului extraterestru si primii pasi ai omului pe Luna. S-a miscat in lumea subacvatica. nu si-i poate da peste cap. le-a adus creatorului sau si Romaniei unul dintre cele mai ravnite trofee ale cinematografiei: “Palme d’Or” la Festivalul de la Cannes din 1957. au lasat atat spectatorii. in punctul 2 sa fie varful piciorului stang si in punctul 3 sa fie buricul. compozitorule. in anii ‘50. Am spus: “Sigur””. cat si lumea creatorilor de animatie cu gura cascata. Si din calatoria lui. . Omuletul-istorie S-a nascut dintr-o cosmogonie a la Gopo. Iar el se chinuia groaznic. un omulet gol-golut si cu chip imobil. “A venit la mine si mi-a spus: “Bai. A urmat marele trofeu de la Festivalul de film de la Cannes. “Cerea sa ii scrii ce sa fie in fiecare. ca un apucat de iele. Omuletul rupt din soare. vraja umanoidului cu aer de prunc matur. sa le ceara sa puna pe o hartie trei puncte.Gopo a lansat primul omulet in Cosmos Pe cat de simplu desenat. Artistul obisnuia ca.. o floare. Nasterea legendei Un an mai devreme. am un film.

) Omuletul va purta aproape de piept floarea. Iar Gopo a ales: DO. Succes si dupa 48 de ani La aproape 50 de ani de cand a prins viata. si?”. Capoianu a compus muzica pentru primul film cu omuletul. pelicula se numea “Bob de soare”. a primit de la desenatorul sau un singur accesoriu: floarea. Cum functiona.. semnul “=“ schiteaza ochii. Daca intorci foaia spre stanga sau daca apleci. in Cosmos. . sub apa. “0” este nasul. “Prin dragalasenia lui. Ce poate fi. Pentru a obtine un efect sonor deosebit. cum spunea chiar creatorul sau. omuletul a transmis caldura. CHIPUL DIN CIFRE La o privire atenta. iar microfonul il capta dupa ce sunetul se lovea de peretii de sticla si se prelungea”. Odata scrise aceste cifre.. care se baga in orice”. umanoidul care e curios de orice. iar copiii il adora. pur si simplu. “chiar?”. dar gata sa creada orice. care mergea si pe uscat.) Descoperisem o floricica de tus umpluta cu vopsea. tot trei puncte. Echipa recurgea la tot felul de gaselnite. pe hartie apare chipul omuletului. A testat reactia salii in numeroasele turnee de promovare pe care studioul le face in toata tara. “si daca?”. Cum a luat viata mica planta a povestit chiar artistul. sub forma de note. dornic de orice. care avea peretii tapitati cu sticla. Totul cu un oarecare “ei. caci ea devenea expresia exterioara a sentimentelor omuletului meu. si podeaua de sticla. O stie cel mai bine directorul general al studiolului “Animafilm”. Personajul era un om-amfibie. Bagam un difuzor oarecare acolo si un microfon. La acel moment. Motivul florii Acest umanoid gol-golutsi “fara nici o impodobire falsa”. omuletul lui Gopo nu a pierdut nimic din puterea de a fascina deopotriva copiii si publicul adult. (. privind cifrele dintr-un alt unghi. explica tot Dumitru Capoianu: “Era o groapa de vreo 3 m pe 3 m si 2 m inaltime.. Neincrezator in toate. “formula” trebuie imprejmuita cu un oval. Era personajul lui “oare?”. “crezi ca?”. care in mainile omuletului meu de tus si vopsea isi pierdea conturul si nici culoarea nu se mai vedea. apreciaza Manuela Hodor. Un personaj departe. “oare?”. avea si tavanul de sticla. Difuzorul emitea sunetul pe care il vroiam noi. De aceasta data. de fapt. prin miscarea in cadru. (. se folosea o instalatie bizara. de-a lungul scarii. mai miscator decat un copil?”. pentru a-i raspunde lui Gopo prin propriul lui joc. Manuela Hodor.” Piedicile tehnologiei Primul film cu omuletul lui Gopo s-a facut in conditii tehnice precare. prin felul in care respecta conturul omului. pentru muzica filmului. Noi o foloseam drept camera de ecou. in ocean. compozitorul i-a cerut. SI si SI bemol. iar “11” formeaza cele doua cute ale fruntii lui etern neincrezatoare. cum scria Gopo in “Filme”. si pe apa.. capul spre stanga. Omuletul “om”. il defineste compozitorul Capoianu. “1” este gura. Nu se va desparti de ea niciodata. “Intr-o zi banala de toamna contemporana a crescut pe hartia alba de pe masa mea de lucru o floare. Jocul “10=11”.Asa ca. Din aceste trei note si dintr-un carton pe care artistul schitase principalele scene ale scurtmetrajului. Omuletul nu lipseste de la nici un spectacol. si pe aer. “Era filozofia care tinea personajul. Fizionomia si gesturile lui puteau exprima totul cu o oarecare indoiala. pe pian. fata omuletului e compusa dintr-un joc de cifre. de modelul ideal al unui FatFrumos.

cu halatul rosu. printre care “Palme d’Or” (Cannes) si “Golden Gate” (San Francisco). In acele scrisori explica exact ce vroia de la colaboratorii lui.mi-e frica. sa faci muzica unui film de 10 minute era greu. un membru al echipei si-a dat seama ca e posibil ca filmul ales sa nu intre in discutie. el a venit repede la studioul unde echipa lui Gopo .Tot dintr-un joc vine si numele “Gopo”: numele de fata al mamei. Pe langa dificultatile strict tehnice. drepturile patrimoniale de autor si marca Gopo au fost cesionate de sotia artistului. spunea. adica o durata de pana in 8-9 minute. ii scria Gopo. mai ales in ultima parte a carierei. Delegatia a plecat in Franta dis-de-dimineata. mai bine te duceai la el si ii spuneai ca nu-ti iese. la studio. Sa dea Dumnezeu sa ai muza! Cat sa dureze bucatile iti voi spune dupa ce-mi arati ce ai facut la pian”. si ma infior . si numele tatalui. In aceeasi zi. compozitorul si inginerul de sunet. compozitorul avea de infruntat si tachinarile prietenului sau. mi se pare). “Atunci a cam inceput sa se stranga funia in jurul parului. “Delta” avea 3 bobine. Scrisorile-directiva “Draga compozitorule. “Lucreaza in asa fel bucata incat sa poata fi repetata (putin altfel) pentru final pana la aparitia copilului. pe seara. Filmul trebuia sa aiba doar o bobina. firmei Babel Communications. pentru ca. decat sa il lasi sa descopere el greseala”. Tot in custodia firmei se afla si cele mai importante trofee obtinute de Ion Popescu Gopo. la un amuzament. intr-o forma in care stia ca nu poate fi intrerupt. ti-am scris asta”. In prezent. care a lucrat cu Ion Popescu Gopo. denumit intre timp “Scurta istorie”. isi aminteste Olga Nitu. iar Gopo incepea sa imparta directivele nocturne. pentru ca era prea lung. se intalneau toti trei. Seara. Prin biletele si epistole scrise noaptea. Dumitru Capoianu isi aminteste de diminetile cand. Gorenco. Nu au tinut insa cont de o conditie esentiala impusa de juriul de la Cannes. la trei note date asa. filmul nu aparuse inca pe ecrane. Parintele omuletului era foarte tipicar in munca lui. “tovarasii” s-au oprit asupra peliculei “Delta Dunarii” de Ion Bostan. “Ma gandesc cum te asezi la pian cu mutra ta. cu avionul. Ana Maria Popescu. care au inclus si filmuletul lui Gopo. apoi. “Decat sa gresesti ceva. fa o muzica sa fie geniala (incearca . tema muzicala trebuia sa ramana. ii scria compozitorului in timpul lucrului la “Scurta istorie”. dar sa continui cu aceleasi trei note la inca 10-11 filme era groaznic”. explica Dumitru Capoianu. Era momentul cand se alegea delegatia romaneasca ce urma sa participe la Festivalul de film la Cannes. Mereu nemultumit de ceea ce facea.” Asa obisnuia sa comunice Ion Popescu Gopo cu colaboratorii sai. Echipa n-a stiut ca participa la Cannes In 1957. Incearca sa nu ma aiuresti (ca nu se prinde). Incearca sa faci treaba asta cu placere (treaba ta cum). aceeasi. “Uite. Popescu. cu aceeasi incapatanare care-l facea sa se otarasca ore-n sir asupra jocului cu trei puncte si cu femeia goala. Dupa serii intregi de vizionari. I-ar fi fost greu lui Capoianu sa uite ca are doar trei note. dupa o pauza scurta (suspensie. Pe parcurs ce echipa continua cu omuletul si la alte filme. reincepi si faci o apoteoza la final” sau: “Nu uita! N-ai decat trei note!”. dupa ore de zvarcoleli in pat. cele trei note alese in joaca la un pian. artistul obisnuia sa reia si de cinci ori o secventa. unul dintre operatorii de imagine de la Animafilm. Atunci ii veneau idei si tot atunci simtea nevoia sa le transmita prietenilor sai.poti!). macar in linii mari.

zburdam. relateaza Capoianu. “Palme d’Or”. A luat filmul. Securitatea a fost mereu pe urmele lui Gopo. facea ce vroia. desenatorul. cu ajutorul unui creion. au format asa-numitul “triunghi de aur”. SURPRIZA. acasa la Dan Ionescu. Filmul nu era infasurat pe bobina in asa fel incat sa fie pregatit pentru proiectie. pus pe masa de montaj. alta belea. Asa ca. Ne spunea: “Daca vi le tai eu. La orice argument impotriva vreunei secvente din vreunul din filmele lui.avea un exemplar din “Scurta istorie”. “Eu si Gopo veneam cu tot felul de planuri. iar la sfarsit Dan Ionescu spunea: “Bun. si toti ma rugau sa le cant “LA!” ca omuletul din film”. iar el a stiut sa aleaga cea mai buna cale de a face fata. In acele zile. sa spuna ce avea de spus fara sa trezeasca animozitati si fara sa-i alarmeze pe cei care vegheau. aproape zilnic. vestea a fost greu de crezut. Gopo si turnatorul Desi nu si-a permis niciodata sa il atinga in mod direct. niciodata nu respecta scenariul pe care il trimitea. La studio. agatandu-se de lucrurile care erau permise. ca sa primeasca aprobarea de a porni un film. era “cap limpede”. INEDIT Gopo si cenzura In toate filmele sale. Mai mult. “La petreceri avea grija sa fie intotdeauna cu noi si omul pe care il banuiam ca tine . “TRIUNGHIUL DE AUR”. acum hai sa le ordonam”. iar scenariul ramanea undeva. ceva pufusor””. Cand a venit vestea ca am luat “Palme d’Or”. Vedea ideile noastre din punct de vedere practic. o gradina de flori. Dan Ionescu. intr-un sertar. Reusea sa se strecoare astfel incat. “Scurta istorie “ a facut mare valva la Cannes. compozitorul Dumitru Capoianu si inginerul de sunet. Premiul de la Cannes nu a fost singurul mare castig pentru echipa care a realizat “Scurta istorie”. noi am innebunit de surpriza “. Acolo. Acolo se nasteau si se dezba teau ideile. “Toate filmele lui sunt pe muchie de cutit. O data ce incepea lucrul. in noaptea dinaintea vizionarii. doi membri ai delegatiei Romaniei au stat si au derulat cei aproape 300 de metri de pelicula “in opt”. la carciuma si. avea un contraargument chiar in acea secventa”. pe aici. spune Capoianu. Gopo insusi nota in volumul “Filme”: “A doua zi dupa premiu am primit multe flori. echipa care a realizat toate filmele al caror protagonist a fost omuletul. spune Dumitru Capoianu. Pentru Gopo si colegii sai. Din munca de atunci din studiouri s-au nascut o colaborare si o prietenie care au durat zeci de ani. iar juriul i-a rasplatit vizionarismul cu marele premiu. Cei trei erau impreuna aproape tot timpul. “Nici n-am stiut ca a venit cineva si a luat filmul. Echipa din care a ramas acum pentru a-si aminti si reaminti doar Dumitru Capoianu. regizorul si scenaristul Ion Popescu Gopo. Ion Popescu Gopo a stiut sa “fenteze” cenzura. dupa regulile regimului. tot mai ramane. l-a bagat in valiza si a plecat iar la Cannes. Si ne taia aripile. pe jos.

Asvrea sa imi cumpar niste culori care nu se gasesc la Bucuresti. amanam. iar una dintre cele doua masini ale lui Gopo ramasese pe trotuar. Vroiam sa fie acolo ca sa se stie exact ce vorbeam noi. Moartea lui Gopo Artistul s-a stins in toamna lui 1989. A vrut sa o bage in curte. In timp ce se opintea alaturi de ceilalti doi sa urce masina pe trotuar. Insa inima lui Gopo incetase sa bata. In ziua de 29 noiembrie ninsese mult.” Gopo la Roma In timpul unui sejur in capitala Italiei. Fratele si nepotul s-au apropiat sa-l ajute sa se ridice. turnatorul. Fara el nu porneam nimic. crezand ca a alunecat.legatura cu securitatea. Daca nu era el de fata. Gopo a cazut. ajutat de fratele si de nepotul sau. . E foarte important pentru filmele de desene animate”. De ceva vreme avea probleme cu inima. Gopo i-a trimis prietenului sau Capoianu urmatoarea scrisoare: “Fa o cerere la Finante sa schimbe niste lei in lire si sa trimita banii la ambasada la Roma.

Medeea Marinescu a ramas fara un dinte de lapte. micuta isteata. Roxana I. “Maria Mirabela”. rotunzi. Medeea nu implinise inca 6 ani cand dadea probe pentru Mirabela. Am jucat in hainele pe care Gopo le-a ales din garderoba noastra” “Dimineata veneam la filmari. ne-a marturisit actrita. BAIETOASA. “M-am simtit datoare sa-i spun Gildei cum trebuie sa joace si ca nu trebuie sa se uite in aparatul de filmat. La filmari. si-a construit o cariera in teatru si film si se bucura de ceea ce considera ca i-a dat Dumnezeu. pentru ca Medeea nu-si putea citi scenariul. Impreuna cu mama ei. imediat dupa premiera filmului. De-atunci. in Bucuresti.“Mirabela sunt eu!” La filmari. In toti acesti ani. disparea mereu prin decor. Ne plimbam prin decor. caruia Anda Calugareanu i-a imprumutat inconfundabila voce. Ancuta Coproductie romano-sovietica. fire zburdalnica. “Unii zic: “Statul sunt eu!”. La probe. care s-au tinut la Buftea. “Maria Mirabela” este unul dintre cele mai indragite basme muzicale. nimic nu s-a mai stiu de ea. Maria a plecat din tara in 1980. Maria (Gilda Manolescu) si Mirabela (Medeea Marinescu). alaturi de broscoiul Oache.. Doua dragalase surori. mai tragea si cadrele. ea era mai tot timpul pazita de cineva pentru ca. Ochii i-au ramas aceeasi: mari. curiosi. DESTIN. inspirate din povestea lui Ion Creanga “Fata babei si fata mosneagului “. de Scaparici (prin glasul lui Mihai Constantinescu) si Omidee au ramas in inima celor care acum 25 de ani s-au visat intr-o lume de poveste si care aproape un sfert de secol au mai pastrat in amintirea lor fermecatorul film al lui Gopo. Chiar ea se regaseste si se surprinde pe scena sau in viata de zi cu zi facand gesturi ale Mirabelei. primul film romanesc in care maestrul Gopo i-a lasat pe actori sa se joace pe micul ecran cu desenele animate. calzi. care se maritase cu un neamt. copiii m-au strigat Maria Mirabela cu ochii cat umbrela” Medeea Marinescu INEDIT Gopo ii spunea in gluma analfabeta. iar eu spun: “Mirabela sunt eu!””. care a avut loc la Scala. In 1980 a primit Premiul de interpretare la Festivalul de Film pentru Tineret din Piatra-Neamtpentru rolul Mirabela. si cu bunica s-au stabilit in Germania. Mirabela a ramas acasa. cam baietoasa. Gopo a reusit sa creeze o poveste verosimila intre oameni si personajele de desen animat. ochi de copil. Mult timp. ne machiam si Gopo ne spunea povesti. actrita nu s-a schimbat deloc. O . frumusica si sfatoasa. fara sa ne dam seama.. Medeea Marinescu are acum 30 de ani si din 1998 este actrita Teatrului National. Cu mijloacele tehnice disponibile. au venit peste 400 de copii.

” Vocile Mariei si Mirabelei au fost dublate de actritele Alexandrina Halic si Paula Radulescu. Adica. . mai mult de jumatate de film am jucat cu un dinte fals. au inceput sa-i cada dintii. dintele statea intr-o cutiuta pe care-o tinea machiorul. Dar eu l-am scos pur si simplu. Dimineata. Daca mi se misca un dinte sa-l las acolo. La filmare. cum incep filmul asa trebuie sa-l si termin. Filmul a beneficiat si de o varianta in limba rusa.adevarata tragedie i s-a intamplat Mirabelei cand. melodiile din “Maria Mirabela” au ramas in mintea multora. pentru ca exista un termen in cinematografie care se numeste racord. Cred ca lam exasperat. dupa ce implinise 6 ani. tragedie! M-au dus de urgenta la stomatolog si intr-o zi mi-au facut un dinte fals. care acum traieste la Moscova. pentru ca tot timpul il puneam sa mi-l stearga cu spirt. “Mama si tata mi-au explicat cat au putut. Prin urmare. Pe versurile lui Grigore Vieru si muzica lui Eugen Doga.

“Mihaela” nu avea voce ca alti eroi de desene animate. iar cu voce. dedicata copiilor si condusa de Nell Cobar. Pentru “Multumesc Mihaela”. Revista a durat pana la moartea lui Cobar in 1993. A fost primul contract prin care celebra cantareata se face cunoscuta ca si compozitoare de muzica de film. A urmat “Balanel si Miaunel” (foto) creati de Horia Stefanescu. trece prin fel de fel de situatii. create de caricaturistul Nell Cobar. De asemenea. catelusul Azorel. Serialul a fost difuzat intre anii 1970 si 1980 si au avut un succes extraordinar. faceau fel de fel de nazbatii. deoarece trebuia vandut. Gabriela Antoniu Poate ca multi dintre noi avem ca punct de reper al copilariei desenele animate “Mihaela”.Amintirea Mihaelei Copiii au avut si ei propriii eroi inainte de decembrie 1989 in desenele animate. Personaj inventat. “Balanel si Miaunel”. “Aventurile lui Pin-Pin” sunt filmele de desene animate care au incantat inimile copiilor inainte de 1989. Era povestea amuzanta a unui catelus si a unui pisoi care colindau lumea. PRECEDENT La televizor. Printre cei care au colaborat la aceasta revista se numara si actorul Iurie Darie. citit. Rubrica a fost initiata chiar de Nell Cobar. dublajul complica lucrurile. A realizat peste 40 de filme de animatie. Un lucru poate putin stiut e ca muzica a fost compusa de Margareta Paslaru. cu 10 minute inainte de ora 19:00. creat de Olimp Varasteanu si Florin Angelescu. care a sters si cele “1001 de seri” pentru a face cat mai mult loc propagandei comuniste. dar din care trageau invataminte. cu acelasi nume. Inceputul anilor ‘80 a adus scurtarea programului de la televizor. care alaturi pe prietenul ei. “Un om extrem de educat. Nu a avut studii superioare si a debutat ca desenator la cinematograf in 1939. “1001 de seri”. Primul desen animat l-a facut in 1940 si era o reclama pentru ciorapi. Un secret al succesului “Mihaelei” este strategia de difuzare. Nell (Corneliu) Cobar s-a nascut la 31 decembrie 1915 la Bucuresti. Spre deosebire de alte desene animate. inaintea “Mihaelei” a fost difuzat “Patratel”. “Mihaela”. cand era principalul jurnal de stiri. rafinat” . aventurile eroinei lui Cobar erau difuzate intr-o rubrica fixa. Mihaela “a reinviat” intr-o revista lunara. SFARSIT. epopeea “Mihaelei” pe micile ecrane ia sfarsit. Nell Cobar a obtinut un premiu in 1971 la Festivalul de film pentru copii de la Venetia. Dupa 10 ani de glorie. Evreu de origine. PARINTELE. Zaharia Buzea si Artin Badea. “Patratel”. Mihaela e o fetita cu codite. Imediat dupa Revolutie. zilnic.

serialul de desene animate a devenit lungmetraj. Astazi. intitulat “Calatorile lui Pin-Pin”. la Tomar (Portugalia). “Mersul pinguinului sugera muzica si dansul”. Serialul a fost conceput ca un musical. pe care apoi l-a transformat in desen animat. In 1971 a obtinut premiul “Leul de argint” la Festivalul de film de la Venetia pentru filmul “Buna dimineata. care a primit aprobare de difuzare de la CC chiar la 21 decembrie 1989. s-au scris versurile si apoi s-a facut animatia. Poveste”. explica Luminita Cazacu. un alt serial difuzat la tv. Luminita Cazacu a ajuns si la Delfinariul din Constanta. despre tinerii de la Revolutie. Cand aveai o realizare exclama: “Bravo. iar in 1990 in Franta. povesteste Luminita Cazacu. iar in 1984. regizorul Luminita Cazacu. s-au nascut la Navodari. dar puteau fi auzite si cele ale lui Horatiu Malaiele sau Zaita Saizescu in alte roluri. care a fost compusa de Ion Cristinoiu. In prezent. Din cauza acestei replici i-au fost taiate toate dialogurile. S-a inregistrat muzica mai intai. cand s-a auzit “prima petarda a eliberarii”. “Aventurile lui Pin-Pin” au fost difuzate intre anii 1986 si 1989 in Romania. dupa cum isi aminteste creatorul lor. care in epoca de aur vedeau din ce in ce mai rar o gaina in galantarele de la Alimentara . picteaza si e membra in diverse jurii. Ea isi aminteste ca la un moment dat era in “Aventurile lui Pin-Pin” o scena in care un vultur tipa: “O gaina! O gaina!”. despre Nell Cobar “Lucrul cu el in echipa era o placere. ai lovit-o!” Luminita Cazacu regizor “Aventurile lui Pin-Pin” “Aventurile lui Pin-Pin”. A absolvit Facultatea de Arte Plastice si Institutul de Arte Frumoase. povesteste regizorul care a filmat un pinguin. Luminita Cazacu se gandeste ca un motiv al cenzurii era ca exclamatiile vulturului semanau cu mirarea romanilor. Luminita Cazacu a facut parte din diverse jurii si a fost redactor la reviste pentru copii. Aflata acolo cu prilejul unui festival al pionierilor. premiul special al juriului la Festivalul international de film pentru copii. Luminita Cazacu face carti de colorat. mai. “Erau doi pinguini si ma frapat cat de sociabili erau”. Vocea lui Pin-Pin era Valeria Ogasanu. printre care Premiul UCR pentru film de lungmetraj de animatie pentru “Calatorile lui Pin-Pin”. “Mihaela” lui Cobar fiind una dintre ele. “Daruri”. Pin-Pin a devenit eroul unor intamplari in diverse regiuni ale globului unde intalnea animalecopii si pe care ii transforma in prieteni. INEDIT “Desenele animate nu erau ocolite de cenzura”. scenarist si scenograf. Dupa 1989. CV Regizor. Ultima sa creatie.Dana Duma critic. Sectia Muzeologie. isi aminteste criticul Dana Duma. unde au avut parte de o primire foarte buna din partea criticii. A obtinut si numeroase premii nationale. nu a fost niciodata difuzat. Luminita Cazacu s-a nascuta la 14 martie 1940 in Bucuresti.

ne-a spus George Sovu. pentru ca altfel riscam sa nu apara niciodata pe ecrane”. A trebuit sa scoatem cateva replici. dar echipa trebuia sa primeasca acordul comisiei de cenzura. ajutat de colectivul clasei. Salile au fost neincapatoare. Dulea parca se numea ne-a chemat in biroul lui si ne-a spus in timp ce-si freca mainile si facea pauze lungi care ne ucideau: “Filmul Liceenii este o cutie de margaritare in care s-au rasturnat niste bolovani”. care a devenit “Extemporal de dirigentie”. Echipa a fost pusa intr-o situatie dificila. “Bravo. ne-a spus conducerea de la vremea respectiva. Cutie de margaritare Filmul a fost realizat in doua luni. Succesul filmului “Liceenii “ a socat pe toata lumea. isi aminteste Nicolae Corjos. Au reusit totusi sa pastreze povestea de iubire dintre doi elevi in clasa a X-a.). Personajul principal era profesorul Socrate. I-am dat un ghiont si am zis ca o sa incercam”. care. unde pasiunea sa pentru filozofie si matematica va fi eclipsata de cea pentru Dana (Oana Sarbu). filmul inregistrand un record. numai in primele sase luni de proiectie. O persoana din Ministerul Culturii. De data asta vrem unul serios””. Monica Andrei Povestea de iubire dintre doi liceeni a impresionat milioane de romani. “Dupa ce am terminat “Declaratie de dragoste”. “Cat timp a rulat filmul in fata comisie a fost tacere. Reteta ceruta de regimul comunist era una banala. peste cinci milioane si jumatate de spectatori au vazut filmul. devenea un premiant. este un film de succes. Impreuna cu scenaristul George Sovu ne-am prezentat in fata conducerii Cinematografiei cu un film pe care l-am numit “Iubirile lui Socrate”. Chiar daca au trecut 18 ani de la premiera. Mihai (Stefan Banica jr. care era divortat si avea mai multe iubiri. dar este tot de dragoste. am vrut sa continuam tot cu o poveste de iubire. un provincial ajuns la un liceu din Bucuresti.“Liceenii” au facut furori In sase luni. Dana si Mihai. personajele principale ale povestii de dragoste. “Liceenii “ este un film urmarit cu placere si de noua generatie de adolescenti. “Sovu a sarit in sus dupa scaun si a spus: “Cum sa facem noi asa ceva? Eu nu pot sa fac alt film”. . Personajul principal al filmului trebuia sa fie un elev codas la matematica. au devenit in cateva saptamani idoli nationali. satui de cele doua ore de program de la televizor. cu peste cinci milioane si jumatate de spectatori. povesteste regizorul filmului. Nicolae Corjos.

Am spus replici din film si pana la urma am primit rolul. cu fusta lunga. povesteste Oana. “Personal am vazut 800. cand in cele trei cinematografe rulau “Declaratie de dragoste” si “Liceenii”. pentru ca acolo a avut loc selectia.” De fiecare data Oana gasea in plicuri si cate o felicitare sau cate o floare presata. A fost o nebunie pe care nu pot s-o redau in cateva cuvinte. Seria povestilor de dragoste a continuat cu “Liceenii rock’n roll”. “M-am dus la Buftea. M-am speriat foarte tare in momentul in care mi-am dat seama ca am ales in final numai copii de actori.000-12. “Momentul cel mai dificil a fost la Iasi. Cornelia Mihalache. Oana a acceptat ca dupa atatia ani sa rasfoiasca cateva din scrisorile ingalbenite de timp. de pe lista au fost taiati Florin Piersic jr si Bianca Brad”.000. mai povesteste regizorul filmului. Imi era teama ca n-o sa-i accepte comisia. realizat in mare parte de aceeasi echipa. Imediat dupa aparitia filmului.. Aveam si doua codite cu floricele. bluzita si pantofi balerini. La rugamintea noastra. iar actorii principali. Oana Sarbu a fost declarata cea mai populara actrita. “Mi se face pielea gaina cand recitesc poeziile de dragoste pe care le primeam. Mihai si . asa ca in film apare si Ionica (Mihai Constantin). Oana Sarbu a fost declarata cea mai populara actrita Avea 17 ani cand a fost aleasa sa interpreteze rolul Danei din “Liceenii”. Eram foarte timida”. a fost filmul cu cel mai mare numar de spectatori. Ma gandisem sa-i spun lui Banica .Reteta data de comisie trebuia respectata.. Tudor Petrut. taiat de pe lista Un alt moment de cumpana a fost alegerea actorilor.000 de tineri. au devenit vedete peste noapte. Piata Unirii era plina de tineri. Mihai Constantin. Oana Sarbu si Stefan Banica jr. In 1991. Erau Stefan Banica jr.. a remarcat-o in timpul unui spectacol si i-a propus sa participe la selectia pentru rolul principal feminin. Cozi interminabile Premiera filmului din 27 octombrie 1986 si ce a urmat imediat dupa a socat pe toata lumea. elevul-problema la matematica care reuseste in final s-o convinga pe severa profesoara de matematica Isoscel (Tamara Buciuceanu) ca este de nota 9. M-am trezit intre sute de candidate. Din pacate. imbracata intr-un costum facut de bunica. Oana Sarbu nu si-a uitat admiratorii.Parut.. “Cred ca le paream aroganta pentru ca nu impartaseam acelasi stil de glume. Florin Piersic jr. Se putea intampla orice. Florin Piersic jr. Ea inca mai pastreaza miile de scrisori primite in aceea perioada. Salile au fost arhipline. Baietii. cred ca au fost in jur de 11. Bianca Brad. AMINTIRI Cu toate ca au trecut 18 ani de la premiera filmului “Liceenii”. Erau tineri care-mi scriau toate replicile mele din film. La selectie s-au prezentat peste 2. La inceput a fost dificil pentru ca Oana s-a acomodat mai greu cu echipa. mai povesteste Nicolae Corjos. Era deja vedeta printre colegii de liceu pentru ca in 1985 castigase trofeul “Steaua fara nume”. cozile la cinematografe le intreceau pe cele de la carne si lapte. Regizorul secund al filmului “Liceenii”. in ianuarie 1987. inclusiv “Basic Instinct”. Mi-a fost frica”. Insa mi-am dat seama ca este prea riscant.Bunica si lui Petrut. Am incercat sa le scriu gresit numele. intrecand toate peliculele straine.

Mi-au facut-o bucati. eu eram lipsita de experienta. Toti studentii la actorie au dat probe pentru rolul Mihai. “M-am trezit intr-o masina si in final am ajuns intr-un parc de la marginea orasului. dar lui Corjos nu i-a placut nici un candidat. mai spune Oana. Dupa “Licenii”. cat au durat filmarile. veneau din familii de actori. l-am gasit la Teatrul de Comedie. Era pe vremea aceea ARIA. dar n-a uitat palma pe care a primit-o de la un profesor pe holurile Liceului Poligrafic. Nicolae Corjos mi-a spus Stefan Banica junior. Aveam o geaca de piele adusa de tata din strainatate. Lumea ma striga pe strada Dana. A primit rolul si dupa sapte luni de armata a fost detasat la Clubul Steaua. La Oradea a fost nevoie de interventia politistilor cu cai pentru a imprastia lumea. Am fost scos din armata pentru a da probe pentru film”. Recunoaste ca rolul pe care l-a avut in “Liceenii” i-a schimbat viata.” Pentru rolul din “Liceenii”. Prezenta peste tot. Mi-au rupt hainele dupa mine. Tunsoarea frantuzeasca a facut furori Timp de doua luni. asta este felul meu. doua fotolii si o masina de spalat. Mi-a spus sa mai incerc si la anul. filmul “Liceenii” a insemnat un act de identitate. La Targu-Mures am intrat in sala de spectacol prin spate pentru ca n-aveam alta sansa. pentru prima oara. “Lumea venea cu drag la film. Oana Sarbu a intrat in vizorul Securitatii. “Pentru mine. . am intalnit persoane care vazusera filmul de 37 de ori. dar a picat examenul. Am picat chiar la proba eliminatorie.” Nu-si mai aminteste foarte multe lucruri din timpul filmarilor. Am refuzat si o perioada lam pus pe tata sa raspunda la telefon. Ideea e ca eu sunt pisicoasa si acum.” N-a fost acceptata de Bibanu’ In 1988 a dat la Academia de Teatru si Film. ne povesteste Stefan. Turneele prin tara erau cele mai frumoase. pentru ca sunt prea pisicoasa.Stefan. nu stiam ce se intampla. Oana a primit 9. “Era in comisie Bibanu’. Atunci. Femeia aceea s-a dat drept de la ARIA si mi-a propus sa colaborez cu ea si sa-i dau informatii despre toti artistii care vor sa paraseasca tara. erau mistocari. Oana Sarbu a mai jucat in: “Extemporal la dirigentie” si “Liceenii Rock’n’Roll”. Dupa ce filmul a aparut pe ecrane a fost o nebunie.” Racolata de Securitate Succesul venit peste noapte a bulversat-o. Oana nu s-a gandit nici o secunda ca va deveni idolul adolescentelor. adica Dem Radulescu. o agentie de impresariat artistic care obtinea contracte in strainatate. Tema discutiei noastre nu prea l-a incantat. mai spune Oana. A fost explozie”. Stiau replicile. Eram speriata foarte tare.000 de lei. Banica a fost luat din armata Pe Stefan Banica jr. al doilea certificat de nastere. bani pe care i-a cheltuit pe o canapea. Nu m-am gandit ce impact va avea rolul pe care l-am interpretat asupra vietii mele artistice. Mam inteles mai bine cu Stefan dupa anii ‘90”. dar a acceptat sa ne primeasca pentru cateva minute in cabina sa. Am stat de vorba cu o doamna care se implica in activitatea de teatru. “Nu prea imi dadeam seama de ce va urma. “In 1985 am intrat la Institutul de Teatru si am plecat in armata la Craiova. Toate fetele se tundeau ca mine.

” In acea perioada. grabit. Ani de liceu. mult iubit Si. Scumpii ani de liceu Ti-i vei aminti mereu. vad.“Eram intr-o pauza de filmare si fumam pe holul liceului. alergi? Cum Poti intr-o zi Sa schimbi in oameni mari niste copii? Azi. reprosandu-mi ca fumez. In pod pitit Sta ursuletul carn.. Cand se-ntampla-o tragedie Fiindca el te-a zarit La un film cu alt baiat. Enigmatica prefata La romanul ce e doar al meu. Sa mai fim liceeni Macar putin! Nu Goni grabit Anii de aur ce ne-ai daruit. Ani de liceu. Ani de liceu Timp. mai curat.. Scumpii ani de liceu. Incotro mergi? Spre ce meleaguri noi. Cu prietenii pe viata. Cand la mate dai de greu. Vrei ori nu vrei... Se duc si ei. Impletind cu poezie Tot ce ai tu mai bun. Ieri. prietena lui Ionica. Nu fi hain.. apoi si-a cerut scuze. Ani de liceu. ... La un moment dat a venit un profesor si mi-a tras o palma. ani de liceu.. Cand tii soarele in mana Si te crezi legendar Prometeu. Cu emotii la romana. Timp. Ani de liceu. Stefan era prieten cu Cesonia Postelnicu. Ani de liceu. Acesta era si motivul pentru care regizorul Nicolae Corjos il mai urechea din cand in cand pentru ca-si petrecea tot timpul cu Cesonia. Anii de scoala. adica Geta.

.Ani de liceu. Versurile: Sasa Georgescu Muzica: Florin Bogardo Interpreta: Stela Enache . Cand o ora un an iti pare Fiindca stii ca te va asculta. Ani de liceu. Cand in recreatia mare Te ascunzi ca sa poti inc-odata repeta..

Emotiile au fost mult prea mari.“Declaratie de dragoste” nu a fost iubita de actori “Declaratie de dragoste”. regizorul Nicolae Corjos a crezut in cei doi. nu au raspuns. Dar a fost chemat si pentru “Declaratie de dragoste”. Teodora Mares si Adrian Paduraru nu au mai avut sansa sa joace impreuna. prima colaborare. “Eu nu am crezut niciodata in rolurile de juneprim. mai degraba. Adrian Paduraru isi aminteste ca nu s-a simtit atras de Teodora. profesoara de matematica. chiar daca acestia erau firi diferite. in situatia ei de viata. Obtinerea rolului a fost o pura intamplare. Cat despre personajul ei. chiar cu riscul de asi rani admiratorii. Nici Teodora Mares nu-si aminteste saruturile. la Valcea.i-a facut pe unii spectatori sa creada ca protagonistii traiesc o idila si in viata de zi cu zi. Cristina Ologeanu Pentru eroii principali ai filmului. este faptul ca nu-mi aduc aminte saruturile. dar saruturile chiar nu mi le mai amintesc”. lansat in 1985. Chiar nu mai tin minte. Actorii primeau invitatii in oras. ca poveste. Insa nu aceste secvente au ramas impregnate in memoria celor doi actori. Ambii actori insa au considerat ca rolurile respective au fost o rampa de lansare. a dat nastere unor personaje celebre precum Ioana Popa (interpretat de Teodora Mares). poreclita “Isoscel” (jucata extraordinar de Tamara Buciuceanu). Unei singure invitatii de genul acesteia i-a dat curs. Desi filmarile au avut loc in urma cu 20 de ani. Actorii nu-si amintesc de cate ori s-au sarutat Desi “Declaratie de dragoste” este un film de dragoste. mai ales de varsta aia. Dupa acest film insa. Si acum cred ca unul dintre cele mai dificile lucruri este sa joci o relatie de cuplu.Ioana si Alexandru . cu atat mai mult cu cat nu am crezut in Alexandru”. Cu toate acestea. si profesorul de filozofie “Socrate” (la fel de magistral interpretat de Ion Caramitru). flori si sute. “Declaratie de dragoste” a insemnat primul rol principal. Am crezut ca este ceva real. Dupa acest film. ba chiar si amenintari de genul “daca nu iesim la o cafea ma sinucid “. Imi pare rau ca asa e. El se afla la Buftea pentru a da proba pentru alte filme. Gustul painii din care tot mancam inainte de o secventa din film il simt si acum. In schimb. “Deceptionant. Chiar mi-o amintesc si acum: era . asa. “Au fost doua sau trei. nu s-a facut exces de scene fierbinti. spune Adrian Paduraru. Adrian Paduraru primea galeti pline cu flori si chiar cereri in casatorie (desi era casatorit). ci. filmul le-a adus protagonistilor foarte multi admiratori. Doar cateva saruturi. Alexandru Barsan (interpretat de Adrian Paduraru). actrita spune ca s-a regasit nu in povestea sa de dragoste. “Nu m-am simtit atras de Teodora” Lucrurile nu au stat deloc asa. Acest “Love story” romanesc a umplut salile de cinema la vremea respectiva. isi incepe Adrian Paduraru povestea. a fost si este un tulburator film despre prima iubire si despre viata de licean. simple atingeri de mana. Modul in care au dat viata celor doi indragostiti . cateva imbratisari.” “Alexandru” primea galeti cu flori Cum era de asteptat. chiar mii de scrisori la care. Mi-a fost foarte greu. Teodora Maresspune ca nu-si mai aminteste cum a decurs proba pentru rolul ei.

o fata blonda, draguta, tanara. Era realmente indragostita. Am stat de vorba o jumatate de ora cu ea. Si asta a fost tot.” Teodora Mares insa nu a dat curs nici unei invitatii in oras. Nici nu a raspuns la scrisori. “Preferam sa le citesc. Ba chiar si acum mai am cateva dintre acele scrisori. Le-am pastrat pe cele care mi s-au parut a fi cele mai interesante.”

Dinica: un Diplomat prin cenusa imperiului
“Jocul cu moartea”, o carte in care Andrei Blaier a vazut Decalogul. Vara anului 1917. Un tanar (Darie) si un ins trecut prin ciur si prin darmon (Diplomatul) cutreiera - doua naluci Balcanii devastati de razboi. Cei doi par fetele anapoda ale aceluiasi personaj, care incearca disperat sa-si scape pielea. Intr-o lume in care pielea lor nu mai valoreaza nimic. Cam acesta ar fi axul filmului “Prin cenusa imperiului “, turnat in 1975 de Andrei Blaier, avandu-i in rolurile principale pe Gheorghe Dinica si Gabriel Oseciuc. Iar povestea filmului e la fel de palpitanta ca si cea a personajelor sale.
Cristian Grosu

Filmul a fost turnat dupa cartea “Jocul cu moartea” a lui Zaharia Stancu, dupa un scenariu facut de fiul scriitorului, Horia, adaptat, in timpul filmarilor, la rigorile cinematografice de regizorul Andrei Blaier. Istoria sa, de la carte la actorii care au intrat in pielea personajelor, a fost inca de la inceput stranie. Regizorul Andrei Blaier spune ca el a propus initial filmul, dupa care el a fost preluat de un alt regizor, care ia distribuit in rolurile principale pe Mircea Diaconu si Toma Caragiu. Imediat dupa inceperea filmarilor insa, regizorul a plecat in strainatate si nu s-a mai intors. Asa ca Blaier a trebuit sa o ia de la capat, dar cu un buget mai mic decat cel initial, pentru ca se scazusera cheltuielile facute intre timp. “In filmul asta am vazut Decalogul” In 1975, Blaier a reluat filmarile, dupa ce a schimbat totul. “In “Jocul cu moartea” am vazut pur si simplu Decalogul. Era in cartea asta tot raul si tot binele si eram hotarat sa-l fac cu orice pret.” Pentru rolul Diplomatului - personaj care traieste din amestecul de perfidie, orgoliu, miselie si cinism - l-a ales pe Gheorghe Dinica, iar in rolul lui Darie - tanarul taran, cu constiinta inca pura, dar atos si hotarat sa-si vanda cat mai scump pielea - l-a distribuit pe Gabriel Oseciuc. Dupa care a urmat calvarul turnarii in Romania a unui film a carui actiune se petrece in patru tari. Filmari in 40 de locuri Filmul a fost facut in doar sase luni si a inceput in august 1975. A fost un chin pentru actori, care au fost nevoiti sa joace afara, pe timp de toamna si iarna. Au filmat la Dunare, la Turnu-Severin, la munte la Valeni, la Malu’ cu flori, la Harsova, pe Valea Telejenului, in total vreo 40 de locuri, cu lungi si istovitoare deplasari. Cum o buna parte din scenariu se petrece in tren, a fost nevoie sa compuna, din vagoane adunate din toata tara, un tren de pe la 1917. Se filma greu, din pozitii imposibile, zile in sir, in conditiile in care pentru 5 minute de filmare pe o cale ferata era nevoie de zeci de telefoane si aprobari. In plus, chiar scenariul cerea filmarea unor conditii

vitrege si mizerabile, pe care trebuiau sa le traiasca actorii. Statea sa ninga in ziua in care Dinica si Oseciuc au intrat goi, in apa rece ca gheata, pentru scena cu baia si furtul hainelor. Nu se mai pun la socoteala problemele care apareau la fata locului, iar solutiile si improvizatiile de moment rezolvau situatii aparent fara iesire. Nu aveau voie, de pilda, sa filmeze decat in Romania, si asta in situatia in care, la intoarcerea in tara a personajelor, trebuiau sa filmeze Dunarea curgand in sens invers. Pentru ca nu se putea trece granita la bulgari sau sarbi, a fost nevoie sa se filmeze pe un canal al Dunarii, de la Orsova. “A fost un film incredibil de greu de facut, dar a meritat. A fost un chin superb”, spune astazi Andrei Blaier. Dinica ranjea o ora, sa i se usuce dintii Nici cu machiajul si trucajele nu era, la acea vreme, chiar simplu. Astazi, spune Andrei Blaier, e foarte simplu sa machiezi pe cineva asa incat sa para ca are dintii cariati. Pe atunci insa, Dinica statea cate un ceas cu dintii ranjiti sa i se usuce vopseaua neagra si verde cu care i se manjea dantura, si era nevoie ca in fiecare dimineata sa se rada, pentru a-i pastra personajului chelia de deasupra fruntii. Noroc de feluritele intamplari cu haz, care faceau oarecum suportabile conditiile de filmare. Gheorghe Dinica isi aminteste, de pilda, de intamplarea cu tiganii, din comuna Cetateni, din Targoviste. “Intre doua cadre, vine o tigancusa,de vreo 13-14 ani la mine - aveam palarie, probabil ca ma credea vreun fel de sef - si-mi zice: “Ma, da-mi-l mie p’asta blondu’ sa ma duc cu el in casa”. Blondu’, adica Osenciuc. Stiam eu de ce vrea sa mearga cu el, asta era inalt, frumos... Si-atunci i-am zis: “Da, da’ mai intai sa ma iei pe mine”. A stat tigancusa, s-a gandit, s-a mai uitat la mine, cum eram, jerpelit, cu hainele alea, murdar, cu dintii negri, si de-odata face un semn asa, cum mana, se stramba si se hotaraste brusc: “Bine, atunci, hai, intai matale”. O alta intamplare, care acum ii amuza pe cei care-au trait-o, dar care atunci le-a dat batai de cap, a fost cea cu magarii. Au filmat mai intai la Dunare, cu o pereche de magari, apoi la Targoviste, cu o alta. Cei din urma insa aveau alta culoare, asa ca a trebuit sa vopseasca magarii, dar nu i-au putut filma imediat pentru ca a venit ploaia, i-a spalat, iar animalele au mai fost vopsite o data. Titlul filmului - dat de cenzura Andrei Blaier spune ca titlul initial a fost dupa carte: “Jocul cu moartea”. La vizionare insa, vestitul Dumitru Popescu a hotarat altfel. Unul din personaje spunea la un moment dat o replica: “Toate imperiile se fac praf si pulbere “. Asta i-a placut cenzorului, care a ordonat ca in 24 de ore filmul sa aiba un titlu despre cum imperiile se fac praf si pulbere. Asa ca, in cele din urma, s-a mers pe varianta cu “cenusa imperiului “. Desi, spune Blaier, “asta nu era decat o conotatie a filmului, intre toate celelalte, dar probabil ca asta l-a si salvat sa treaca mai usor de cenzura “. La Karlovy Vary, rusii au parasit vizionarea Imediat dupa lansare, filmul a castigat numeroase premii in strainatate. Printre care si Marele premiu al Festivalului de la Karlovy Vary. Trebuie sa fi stiut ceva Dumitru Popescu atunci cand a insistat pe titlul “anti-imperialist”, de vreme ce rusii au

in toata activitatea. Pentru turnarea unui film. Pentru ca am avut de pe urma lui mari satisfactii. cat si privind capacitatea sa de-a mai suporta rigorile si capriciile unui asemenea personaj.reactionat imediat. Andrei Blaier spune ca din prima clipa a fost convins ca rolul i se potriveste ca o manusa lui Dinica. E un caz rar sa dai de un personaj care sa te solicite la maximum. mi-am dat seama ca au fost lucruri pe care puteam sa le fac mai bine. era foarte scumpa. E o lume intreaga in acest personaj. cel al Diplomatului din “Prin cenusa imperiului “ l-a pus cel mai mult in valoare. un actor bun castiga cel mult 25. Dupa 10 minute de proiectie. cat mai ales faptul ca totul a iesit bine. atat fizic. care sa-ti ofere posibilitatea de a te pune in valoare. chiar daca viata. “Ghinionul lui e ca s-a nascut in Romania. in semn de protest. cu care este prieten. in lunile intregi de deplasari prin tara.000 de lei. de deplasare . Gheorghe Dinica crede ca astazi n-ar mai putea juca un asemenea rol. Am muncit enorm sa-l fac. de a trece prin toate. ““Jocul cu moartea” m-a fascinat de la prima lectura. Asta nu insemna ca actorii sai erau privilegiati. delegatia sovietica prezenta la festival a parasit sala. “A fost personajul meu de film numarul unu. Atat premiile.” E drept. Atat in ce priveste conditiile de filmare. Chiar daca mai tarziu. Pe de alta parte. a fost un adevarat chin. poate si pentru sonoritatea titlului. A fost foarte solicitant. Si cred ca am simtit toate nuantele personajului. iar actorii nu primeau diurna. PERSONAJUL La aproape 30 de ani de la turnare. Ceausescu era innebunit dupa film Intre cele patru casete cu filme gasite la Revolutie in sala de proiectie a lui Ceausescu se afla si “Prin cenusa imperiului”. i-a acordat toata libertatea in a-si construi personajul. Dictatorului ii placea foarte mult filmul. iar asta e o intamplare unica in viata.“cazne” prin care actorul trece o data cu personajul sau. actorul recunoaste ca Blaier. . Gheorghe Dinica e convins ca intre personajele de film pe care le-a trait. in Diplomatul ala. cat si psihic. dar astazi zic ca a meritat. “Grila” nu permitea mai mult. indiferent cate luni durau filmarile. Dinica nu ar fi fost cu nimic mai prejos de De Niro sau Al Pacino.” La randul sau. Daca facea film in strainatate.

al societatii socialiste. putin cate putin. cat si Bachus. stiuta de toata lumea: filmul reda. care nu avea nimic din “staiful” unui mafiot. bonomul cu priviri de lasere Geo Saizescu ne-a relatat ca pentru documentarea filmului “Secretul lui Bachus” realizatorii nu au avut acces la informatii de prima mana legate de “Afacerea Stefanescu”. alias “Bachus”. cu mijloacele specifice. in tara si peste hotare. Puterea absoluta pe care el o exercita asupra tuturor provenea dintr-un har de veritabil vanator. dar in zadar. apoi o invaluia intr-un lat sclipitor construit din cadouri generoase. compusa din negustori mari si mici. Avizati. acoperit cu fotografii.Bachus – mafiotul “Epocii de Aur” Lumea interlopa nu are varsta. care cuprindea si fotografiile inculpatilor. Personajul principal. ale caror functii erau doar abil sugerate. am vorbit cu oameni care l-au cunoscut. in regia lui Geo Saizescu. dar si “granguri”. urma captura propriu-zisa. atat scenariul filmului. iar filmul a fost receptat ca o sarada. Dincolo de maiestria artistica pusa in joc de intreaga echipa. unde anchetatorii i-au aratat schema “retelei Stefanescu”. Maestrul ne-a povestit ca Titus Popovici si-a pus la bataie toate relatiile posibile ca sa intre in posesia dosarului penal al lui Stefanescu. stapanul unei retele imense. spectatorii stiau ca “Bachus” era. in spatele careia Mihailescu Braila crea un veritabil “rechin”. care mai intai isi studia “prada”. Imagine aparent banala. Anul 1984. “Era o un tablou complicat. la un moment dat. Regizorul Geo Saizescu ne-a relatat ca. Abia cand am primit rechizitoriul am avut placerea sa vedem ca intuisem corect realitatea. Intr-o perioada in care Epoca de Aur era prezentata idilic. a fost la Directia Cercetari Penale. succesul lui “Bachus” a mai avut o cauza. “Am pornit de la povestile si zvonurile care circulau despre vinurile lui Stefanescu. si asa a prins chip. unite prin sageti. monotonia de pe marile ecrane a fost sparta de un film cu adevarat straniu: “Secretul lui Bachus”. ar fi aterizat exact in Romania socialisa. “Secretul lui Bachus” a avut un succes formidabil. Un omulet jovial. oferite exact la momentul potrivit. creat cu un har inegalabil de regretatul Stefan Mihailescu Braila. chiar Stefanescu. Un perete intreg. care lua forma santajului.” Braila. un scandal real ce cutremurase Romania cu doar cativa ani inainte: “Afacerea Stefanescu”. era “Nea Puiu Bumbescu”. la sfarsitul careia fiecare incerca sa descopere identitatea adevarata a fiecarui personaj. niciodata recunoscut. in cursul documentarii. Sub masca unei comedii de moravuri se ascundea o radiografie dura si nemiloasa a chipului real. coborat pe Pamant. Toti se invarteau in jurul lui “Bachus” si ii ciuguleau din palma. Mult mai tarziu. iar “Nea Puiu Bumbescu” al nostru si liota . de parca Raiul. in realitate. Vasile Surcel Realizat dupa un scenariu semnat de Titus Popovici.

Avea o vitrina mare. eram o echipa extraordinara. si de cate ori iesea sa-si cumpere vreo sticla de vin. despre care n-ai fi crezut ca este “mogulul” unui imperiu intins in toata tara. ati cazut exact pe realitate. in care autoritatile s-au vazut obligate sa recunoasca existenta unui adevarat “imperiu” mafiot.” Saizescu isi aminteste ca. Iar pe astia care au umplut piata cu “cocart” dintr-asta nenorocit nu-i mai impusca nimeni” STORY La mijlocul anilor ‘70. l-a “ochit” inca de la inceput pe Mihailescu Braila. Ani la rind. iar Bachus-ul vostru seamana perfect cu Stefanescu “. am deveni miliardari”. Incepute la 16 mai 1983.” Filmul a fost primit foarte bine de public. La “Secretul lui Bachus” am lucrat cu cei mai buni actori ai timpului. in pielea lui Bachus. cu orice filiala a Bancii Nationale. care bombanesc si acum: “De ce dracu’ l-or fi impuscat pe Stefanescu? Daca traia. Arestat imediat. “Era extraordinar! A studiat rolul si apoi a intrat perfect.” “Bachus pana la moarte” “Bachus” a fost ultimul mare rol al lui Stefan Mihailescu Braila. care se gudura umil pe langa cei luati in vizor. din prima. “Scandalul Stefanescu” a izbucnit brusc. el nu a mai iesit viu din puscarie. nea Bachus? Ai ajuns sa cumperi vinul astora?”. care trageau din greu un butoiasdin stejar. dar filmul a ramas inca actual si reflecta fidel si epoca noastra. am discutat cu cativa anchetatori care s-au aratat uimiti: “Domle. filmarile s-au incheiat in primavara lui 1984. Un scandal imens. de unde se cumpara un vin bun si relativ ieftin. astia amaratii. intre doua varste. “Domle. Imensa lui avere nu a insemnat insa mai nimic in raport cu ceea ce au scos la iveala registrele sale. cu sanse mari de castig. prost de-ti crapa capu’ de durere dupa o sticla. se preschimba intr-o fiara cand simtea ca i-a prins si trebuia sa le infranga ultima rezistenta. Specializata in falsificarea bauturilor. Bautura adevarata este atat de scumpa incat am ajuns sa intram in restaurant ca in muzeu: ai voie sa te uiti. inclusiv un activist de partid. in care anchetatorii Militiei gasisera cateva kilograme de bijuterii de aur. Adevarul acestei idei pare a fi confirmat de actualii clienti ai vechilor bodegi. dar nu poti sa te atingi de nimic. pe care nu o “dovedeau “ in scurt timp. iar bucurestenii au aflat cu mirare ca butoiasul de lemn din vitrina pe langa care multi trecusera de sute de ori fusese. Dupa realizarea filmului. din care s-a aflat ca . el povestea ca bucurestenii il identificau cu “Bachus”. Apoi s-a aflat ca intreaga pravalie putea sa concureze. considera Geo Saizescu. Atunci s-a calculat ca averea lui Stefanescu consta din aproape 19 kg de aur si peste 39 de milioane de lei. ocupata de macheta unui car cu doi boi dolofani.care roia in jurul lui semanau foarte bine cu realitatea. pentru rolul lui Bachus. Bucurestiul a fost zguduit de “Afacerea Stefanescu”. licoarea se preschimba in apa chioara. dar si “rechini”. Magazinul insusi era un punct de atractie ce facea ca “vinul lui Stefanescu” sa fie si mai cautat. era mic copil pe langa mafiotii astia de acum. “Daca am mai avea acum succesul pe care l-a avut Bachus. Pleiada de aur. dupa cateva zile. constatau insa ca. Cam asa au stat lucrurile. Cei care l-au cunoscut pe Stefanescu il descriu ca pe un omulet jovial. care parca taia ca un laser. ne matrafoxam cu “genocide” si cu vin de surcele. Atunci capata o privire de gheata. “reteaua Stefanescu” a fost un navod imens in care s-a prins “plevusca”. un adevarat seif. Noi. Nu-ti venea sa crezi cum omuletul ala. cand a avut loc si premiera. Curand se vor implini doua decenii de la lansarea “Secretului lui Bachus”. Ghinionistii care luau o cantitate mai mare. cei care-l vedeau il abordau sagalnic: “Ce faci. Multi bucuresteni isi amintesc si acum pravalia de langa vechiul Pod Basarab. in realitate.

cat totalizau scenele in care el ar fi trebuit sa apara. CENZURAT Geo Saizescu ne-a relatat ca si “Secretul lui Bachus” a fost cenzurat. o data cu el. plin de ifose si fite. In rolurile principale: Stefan Mihailescu Braila. Gheorghe Dinica. A fost doar o legenda. judecatori. In el “cerberii” au vazut o aluzie la Nicu Ceausescu.tentaculele “caracatitei” cuprindeau aproape toata tara: directori de IAS-uri si de intreprinderi producatoare sau utilizatoare de alcool etilic. A existat si o legenda conform careia Stefanescu ar fi “dat la pace” cu autoritatile. Echipa Scenariul: Titus Popovici. . in schimbul “retetei” de falsificare a vinului. “In scenariul original aparea si un fiu al lui Bachus. Emil Hossu. Am renuntat si. i-a fost respinsa si a fost executat. am renuntat la o ora de film. la Jilava. Cu o singura exceptie: Stefanescu. facut din chimicale. Ni s-a atras clar atentia ca. intarita insa de comentariile sarcastice ale “sprituitorilor” din bodegile Capitalei: “Domle. Acum bem vinul lui Ceausescu. ca murim pe capete”. avocati si cativa militieni. Au urmat procese incheiate cu ani grei de puscarie. care isi facea de cap. care ii vindeau bautura in toata tara. Sebastian Papaiani. care a fost condamnat la moarte. pentru ca-l stia pe taica-sau in spate. n-a omorat pe nimeni din cauza lui. dar si procurori. care dracu’ stie din ce e facut. care l-ar fi facut scapat. negustori marunti. trebuie sa renuntam la acest personaj pentru ca prea seamana cu “baiatu ‘ lui baiatu’ ala mare”. daca vrem sa facem filmul. Cererea de comutare a pedepsei capitale. vinul lui Stefanescu. in detentie pe viata. Dem Radulescu. Regia: Geo Saizescu. la inceputul anilor ‘80.

care ar mai fi fost continuat daca nu s-ar fi suparat Ceausestii”. “Lumini si umbre”. iar personaje centrale au fost Mitica Popescu. prin tandemul acut moralizator format din activistul stalinist pursange. Margareta Pogonat. dar si Ilarion Ciobanu. Al patrulea frate trebuia sa apara in episodul opt.” Dar si de 22 de masini negre care intrau in curtea televiziunii. ultima oara definitiv. realizat de Studioul de la Buftea in colaborare cu Televiziunea Romana. alegerile din ‘44. dupa cum spune Andrei Blaier. spune regizorul. si . la primele episoade de Andrei Blaier impreuna cu Mihai Constantinescu si consemnat scenaristic de cuplul Titus Popovici . sub titlul “Lumini si umbre”. “Roman” cinematografic din care s-au difuzat 33 de episoade in timpul lui Ceausescu si numai 15 dupa Revolutie. Asa am scapat”. Era o familie care avea trei copii. si la granita nu aveau actele in regula. “Erau intr-o excursie a Teatrului National. asa cum a fost realizat. care prelua o formulare a lui Nicolae Ceausescu. “Ceausestii erau paranoici ca filmul este despre ei. Si totusi. Atunci a iesit Mitica Popescu din masina si totul s-a rezolvat cu niste autografe.” Cat despre personaje. “Ma puneau in fata ecranului si cei de la Ideologie spuneau ce trebuie sa tai. discutiile despre nationalizarea fortata. Florin Calinescu. “Era un film urmarit de 7 milioane de spectatori pe sapta.Francisc Munteanu. “Valeria Seciu a devenit doamna Petrescu si intr-o secventa fuma. Pornit ca o comanda.Cenzurat de trei ori “Lumini si umbre” a rulat timp de doi ani.mana. o comanda. Dar asta nu a determinat-o pe Elena Ceausescu sa renunte la ideea ca serialul de televiziune era despre ea. Imparatul interpretat de Mitica Popescu a fost unul dintre cei mai iubiti de public. care au aparut ca fiind falsificate. un baiat cuminte. “Este un roman cinematografic impartit pe episoade. adica anii ‘80.” DATE Serialul tv a fost semnat. unul vagabond si o fata zvapaiata. in timp ce cuplul conducator se uita la filmul color. in film s-au regasit multe parabole care incriminau regimul. dintr-un discurs rostit la o sedinta solemna a partidului conducator. dar o comanda care a fost sistata de trei ori de cuplul Ceausescu. Lista ar putea continua pentru cei care ii tineau pe oameni sambata in fata televizoarelor alb-negru. Titus Popovici a reusit sa realizeze unul dintre “adevarurile vietii”. nici urma de propaganda in filmulcomanda. Gheorghe Dinica. isi aminteste Andrei Blaier. cum spune insusi regizorul Andrei Blaier. care a facut furori. S-a lucrat cu peste 200 de actori. Eugenia Mihalcea A fost difuzat timp de aproape doi ani. 1981-1982. Imparatul. atunci Elena Ceausescu sa dus la Titus si a zis: “Unde m-ai vazut tu pe mine fumand?”. Gheorghe Dinica. Ordinul lui Nicolae Ceausescu catre scenaristul Titus Popovici a fost ca filmul sa treaca direct la timpul prezent. regizoral. un turneu. unde “indicase” cum trebuie rescrisa istoria.

din cauza banilor. iar jalnica declasare a celui de al doilea. Sfidandu-l pe Ceausescu in trenci si cu fular alb “Si acum ma mai opreste lumea pe strada”. fratele. sotie si mama. “Primul e parodiat cu tandrete indicibila. Mitica Popescu. langa inscriptia mobilizatoare de pe zid “Totul pentru front!”. si i-a pus sa scrie despre el. cu 50 de personaje principale si circa 200 secundare. Ilarion Ciobanu. „Aproape doi ani de zile am fost oaspetele oamenilor. plecata intr-o vizita. asa cum numim noi un fel de bisnitar”. Mitica Popescu i-a impartit pe cei care isi batusera joc de el anterior. imbracat in trenci. in care Ilarion era tatal.fiul varstnic al familiei muncitoresti exemplare. “comunist de omenie” si obligatoriu ateu fervent. lozinca oarecum prematura in 1945. “Eu imi bateam joc. Margaretei Pogonat i-a revenit misiunea femeii din popor. poetii si pictorii. Mitica Popescu spune ca devenise ca o familie. 36 montate. basc si cu un fular alb. Acesta este “Lumini si umbre”. dar care-i va fi placut mult comanditarului serialului . respectiv sa-i faca portretul. Pur si simplu a fost chemat de Andrei Blaier. Cum a ajuns sa-l joace pe Imparatul. Si acum ma mai opreste lumea pe strada si striga dupa mine Imparatul” Mitica Popescu despre rolul sau in serialul de televiziune “Lumini si umbre . fundamental solidara cu elanurile cantaretului in limba rusa. regizorul. Margareta Pogonat. 33 difuzate si cu trei suspendari. mama si Florin Calinescu. starneste in stalinistul romantat indreptatitul gest istoric: adauga cu propria mana proletara.“Totul pentru socialism!”. “cu toate ca era un personaj pe muchie de cutit. se confeseaza actorul. spune Mitica Popescu (foto) despre rolul sau din “Lumini si umbre”. Un personaj pe care l-a indragit foarte tare. ca vrednic activist in devenire. si-a pus costumul cu trenci.” Cat despre serial. in 52 episoade scrise. basc si fular alb si a dat un fel de proba. noteaza Caranfil. Cel mai incitant episod a fost unul pe care nu l-a urmarit familia Ceausescu. care preumbla prin cadre solemnitatea stalinista a originii sociale sanatoase. Sugestiv pentru serial este cuplul tutelar al familiei muncitoresti.

Cativa ani mai tarziu. De la capitanul Chicos a imprumutat prestanta si aroganta. Matale cand ai murit in film. Sebastian S. stii ca am aruncat televizorul pe fereastra?” Cu chiu cu vai. inghesuiala. Uritescu a primit un telefon din partea lui Blaier. Deodata m-am trezit ca toata lumea se uita la mine. Testul era luat. sergentul Vasile Saptefrati a ramas inregimentat pentru inca un film. soare. dar eu tiam vazut filmul. cei din linia intai” a reeditat succesul. Ma opreau pana si soferii de pe basculante. dupa ce sau incheiat filmarile la cele doua parti din “Lumini si umbre”. In februarie 1980. Eu ma duc acum acasa sa tai un vitel si te invit cu toata echipa. Cei doi s-au imprietenit si chiar au corespondat vreme de un an.luna.Sergentul Saptefrati Unul dintre cele mai populare personaje cazone este cel al sergentului Vasile Saptefrati. stai linistit”. Sergiu Nicolaescu pregatea un nou film de razboi. S-a prezentat la studiourile din Molierre. prin troleibuz sau tramvai. nu ma cunosti. Un CFR-ist a venit la el si. Titus Popovici. recunoscandu-l. Valentin Uritescu s-a inspirat din anii sai de armata. . a fost chemat sub arme. actorului i s-a intamplat un lucru extraordinar. dar si in filmul pentru marele ecran “Noi. Desi Uritescu avea 44 de ani. Pentru rolul sergentului. Lume multa. tu cand faci film?”. Uritescu l-a convins sa nu sacrifice animalul. raspundea el. Cuuuul-cat! La staaanga-mpre-jur!” Toata lumea si-a indreptat privirile catre barbatul maruntel care striga sa-i plesneasca plamanii. jucat de Valentin Uritescu atat in serialul de televiziune “Lumini si umbre”. Urma sa dea o proba pentru rolul unui sergent in serialul “Lumini si umbre”. i-a spus: “Dom’le. “Mutra ar avea”. am aruncat televizorul pe geam “Rolul asta mi-a schimbat viata.” In timpul unor filmari.Neamt si tatal sau il intreba “Baa. Eduard Sergentul Vasile Saptefrati a fost primul rol in film al lui Valentin Uritescu. In colaborarea cu acelasi scenarist. “O sa fac. Era actor la Piatra. “La drrrreapta-ta. “Noi. Se apropia de varsta de 40 de ani si inca nu debutase in cinema. panasul. Testul consta in a face instructie cu un grup de vreo sase-sapte soldati. stele sa poti bea cafea cu ele” “Cand a murit. au opinat Blaier si Titus Popovici. tata. Al doilea model a fost un sergent care obisnuia sa poarte capela trasa pe ochi astfel incat din fata lui nu mai ramanea decat o gura care racnea comenzi. iar singurul necaz al lui Valentin Uritescu este ca i s-au taiat la montaj o parte dintre tarasurile si scenele de actiune pe care le-a filmat. Suntem de rasul universului cosmic dom’ cotinent “ Ca ce treaba au ele veceele duminica? Sa fie curate . cei din linia intai”.

de chipul acela mirat si tamp de tot ce i se intampla. “El nu se ocupa de calitatile personajelor. ci de ceea ce este negativ. dincolo de asta. nuantele tragice puse sub o lupa imensa au deranjat creierele comuniste. “Pintilie simte monstruos si vede enorm”. E o lume care isi traieste cu atata intensitate pasiunile. Pampon se zbate in van si. Lucian Pintilie a inceput sa ecranizeze deja legendarul film “De ce trag clopotele. grobieni. Mitica?”. Se nascuse deja o mitologie de barfe in jurul filmului. ca si toti ceilalti. Pintilie isi iubeste . Anul de gratie 1980. ascuns. imbecili. Caragiale reuseste sa starneasca mania comunistilor inainte ca regizorul sa fi tras ultimul cadru. “Omul asta este inselat pe fata. Mitica?”. Pampon este o lume redusa la instinctual. nu mai exista nimic.L. cand nici o “silaba” de sunet nu se ridicase impotriva cuplului totalitar. Monser!” Un Pintilie inca neincaruntit s-a inconjurat de o echipa de actori. “Da franghie. Un film care era deja o legenda inainte sa vada lumina ecranului. incat ai senzatia ca doar ele conteaza. spune Rebengiuc. O pelicula interzisa de culturalii comunisti in faza in care nu i se definitivase montajul. Mircea Diaconu. tineri si ei: Gheorghe Dinica. de absurdul si prostia lui Pampon. Tamara Buciuceanu. Mariana Mihut si multi. marlani si parveniti. Victor Rebengiuc isi aminteste de personajul sau grotesc. Un film inspirat din piesa “D’ale Carnavalului “ a lui I. Cheia este umorul lui grotesc. intre o frizerie si un carnaval. Victor Rebengiuc. Este o pelicula a carei premiera a fost posibila dupa un deceniu de la postsincron. sordid.Zece ani de prohibitie pentru Pampon “De ce trag clopotele. Adica la numai cateva luni de la inceperea filmarilor. multi altii. Scena cu care se termina filmul este esentiala. este victima mistificarilor. intre Groapa Fundeni si Dealul Bolintin. unde colcaie minciuna. Un fapt fara precedent in istoria cenzurii rosii. Mitica?” a fost spaima comunistilor. Innebunitor este faptul ca. la cauzalitati primare. Dupa zece ani de “arhivare” in beciurile Casei Scinteii i se face premiera. Acest personaj are chipul si asemanarea lumii din jurul lui. pentru ca intalnirile amoroase continua (ar fi fost banal sa se termine!) si atunci este evident: clopotele nu pot fi trase decat de franghie. Daniela Dumitrescu In primavara lui ‘80. Intelectualii care-l vazusera in cercuri restranse vorbeau de o tandrete paroxistica fata de semidocti. La margine de Bucuresti se turna “De ce trag clopotele.” “Pintilie simte monstruos” Disectia facuta de Pintilie pe derizoriul prezentat de Caragiale.

Iar Barbu asa proceda cu toti. Astia erau in stare sa-l cenzureze si pentru “Scufita Rosie”. o troita. Pintilie a fost singurul regizor care a stiut sa scoata din mine o anumita vana diavoleasca. Tocmai acest comic trebuia sa duca undeva si sa lanseze o trapa. Pe vremea aceea. de data asta de catre Ambasada Romana din Paris. comicul personajului miza pe fizionomie. spune Rebengiuc (foto). exista un soi de candoare maligna adapostita in ele. dar i-a pus o cusma care-l facea de pomina. Pana la urma n-a reusit. Era vorba de Caragiale si la adapostul acestui clasic erau introduse ceea ce noi numeam pe vremea aceea “soparle”. Iar noi traim intr-o stare de carnaval perpetuu. nu s-ar fi aprobat scenariul. omagiind cultura romaneasca. Regizorul a vrut initial sa-i faca lui Rebengiuc urechile clapauge. Filmul a fost interzis. Priviti calm acest incendiu de capodopere posibile. Dupa 20 de ani Premiera filmului a avut loc abia in 1990. Cei care l-au interzis atunci se mai afla si acum la conducerea culturii. Critica si el un soi de administratie proasta. REVOLTA “Privesc dupa 20 de ani in urma mea. prin care lui Pintilie i s-a interzis sa mai lucreze in Romania. proiectele mele. Praf si pulbere s-a ales de toate scenariile. Pintilie a scris “Bricabrac”. “N-am alte dovezi ca am trait. Toate astea nu aveau cum sa nu sune contemporan.. vorbiti cu Pintilie despre asta. Mitica?”. Lumanari care apar si dispar din cadru . In 2002 avea sa fie din nou omis. Propunerea lui Pintilie.” Nu poti sa-l judeci pe Pintilie pentru ca refuza sa vorbeasca despre filmele lui. o lumanare. o borna. rogu-va. care sarbatorea 150 de ani de la nasterea lui Caragiale printr-un ospat cu filmele lui nenea Iancu.“Ciuleandra”. pentru rolul Pampon. o verva diabolica pe care nici eu nu stiam ca o posed. Fiecare an. Lui i s-a interzis sa mai lucreze dupa premiera cu “Revizorul “. Isi permitea sa faca orice pentru ca avea Securitatea in spate. Daca era un film-manifest. noi asta asteptam: un scenariu care continea o critica cat de mica la adresa regimului totalitar. un film inmormintat. A fost un comunicat publicat in “Scinteia”. Tarvelling macabru. Pintilie era considerat un dusman ideologic al regimului. De data asta nu era vorba de cenzura comunista. “Jocul ielelor”. un soi de totalitarism. Se identificau niste personaje din Caragiale cu personaje din imediata noastra apropiere. oficiosul partidului.. “Domnisoara Cristina”. Mai putin versiunea lui Pintilie pentru “De ce trag clopotele... Acum puneti-le laolalta. vesel foc carnavalesc. Sa nu intrebati: Cine raspunde? Caci nimeni nu raspunde! Esenta principiului carnavalesc consta in abolirea oricarei responsabilitati. Era un soi de interzicere democratica a filmului. Pintilie este . Sunt deformate fara sa devina antipatice. Paradoxal. Caragiale insa era scuza noastra.personajele. niste imburgheziti peste noapte. era foarte riscanta si riscata pentru mine.” Victor Rebengiuc: “Erau in stare sa-l cenzureze si pentru Scufita Rosie” “A fost un film foarte important pentru mine. spune Lucian Pintilie.” Dar Pintilie a varsat in filmul lui si un ras inecacios. bobina cu bobina si dati-le foc. Prin omisiune. Imaginati-va. toate aceste filme existand. Toate amintirile striga dupa mine sa nu le uit.

dorim cu totii sa aflam. Mai precis se definitiveaza montajul. avand in vedere stadiul in care se gasea materialul filmat. care conditiona reluarea filmarilor de intoarcerea lui Pintilie de la Paris si respectarea catorva sugestii de partid. Pe ce temeiuri. Poate numai postul. “O deturnare a lui Caragiale si inca la un mod grosolan.. Filmul nu are nici o silaba de sunet inregistrata. si nu din auzite.. Filmul era inca intr-o faza de lucru. si publicul. pelicula este varata intr-un dulap metalic de la Casa Scinteii.. Pivniceru. infiereaza tovarasul Eugen Barbu filmul?. devenind adevarati monstri. Scrisoarea actorilor a fost si ea cenzurata. Dupa interzicerea din fasa. . cu personaje ingrosate.denigrat si acum. si critica vor judeca favorabil sau nefavorabil munca noastra.” Se organizeaza de urgenta o vizionare a materialului filmat pentru consiliul de conducere al Casei de Filme 1. Pentru ca noi insine nu am vazut acest film. in care abia isi cauta structura. directorul Casei de Filme 1. Eugen Barbu editase o cronica dedicata organelor de partid. Talentul nu i-l poti lua. “Stimati tovarasi. in care critica filmul. la vremea respectiva un director de perspectiva. pe care nu-l vazuse. C..vom continua s-o facem si in viitor pana in clipa in care-l vom termina. Film arestat in subsolurile Casei Scanteii Dupa cateva luni de filmari.” Textul. ci din vazute. Marin Theodorescu. Noi am lucrat cu multa pasiune si interes la acest film . Scrisoarea-manifest Singura arma impotriva cenzurii a fost editarea unei scrisori. pe care regizorul n-a avut “privilegiul” sa le cunoasca nici pana-n ziua de astazi... avant la lettre.. Singura iesire in eter s-a facut la Europa Libera. inteligenta si forta iarasi nu poti sa i le iei. Scrisoarea-manifest cerea decent tovarasilor de partid judecarea filmului in stare finita. elaboreaza o nota. Cenzura insa a avut un caracter “democratic”.. semnata de toti actorii din distributia filmului. filmul nu exista inca in forma unui produs finit. In acest stadiu de prezentare nu exista decat banda de imagine si banda de sunet ghid. Marunta lume ploiesteana se transforma intr-un adevarat Dallas. ia decizia confiscarii materialului. Se filmeaza planuri de completare. Nu inteleg de ce. destinat circuitului public. Cerea abandonarea procedeelor de “defaimare preventiva”. elaborat in 1981. Un fapt fara precedent in istoria cenzurii comuniste. deci. nu a fost publicat niciodata.

ulterior. rolul Chiritei a fost transpus de Neli Nicolau-Stefanescu. Zece ani piesa s-a jucat cu casa inchisa Actrita a interpretat-o prima data pe Chirita cand era studenta in anul III de facultate. in travesti. De asemenea. putem sa purcedem la istorisirea fascinantei Chirita. Draga Olteanu Matei s-a inspirat numai din comediile. ea a mai interpretat la televiziune monoloage din “Cucoana Chirita in voiaj”. si Tamara Buciuceanu. Miluta Gheorghiu. o burgheza cu dor de parvenire. Horatiu Tudor Istoria Chiritei este una captivanta. Un alt actor care a dat viata personajului a fost Arcadie Donos de la Teatrul Mic. cantecelele comice sau versurile lui Alecsandri. de la Teatrul Giulesti. de la Teatrul National din Bucuresti. Ca un aspect interesant sa precizam ca respectabila cucoana a fost jucata. au renuntat la teatru. Piesa a fost montata la clasa de actorie a maestrului Moni Ghelerter si reprezenta primul examen major al viitoarei mari artiste. daca tot suntem la capitolul succese. Premiera filmului a avut loc in 1977 la Cinematograful Patria. in travesti Acum cand avem girul unui om de litere. Draga Olteanu Matei s-a gandit sa transpuna pe marele ecran povestea cucoanei Chirita. Avand in vedere ca era extraordinar de bine primita de public. dar si o inteligenta deschisa pentru ideea de progres. Si. vodevilurile. de-a lungul timpului. Dar consacrarea avea sa o cunoasca la Nationalul bucurestean in “Chirita” scrisa de Tudor . va spunem ca marea actrita Draga Olteanu Matei s-a identificat cu acest personaj. Dintre doamne. Povestea ei a inregistrat recorduri in privinta vanzarilor de bilete. Draga Olteanu Matei a jucat in compania a doi colegi care. dar pana sa v-o expunem pe larg credem ca n-ar fi de prisos sa incepem cu parerea marelui critic George Calinescu: “Peripetiile cucoanei Chirita izbutesc sa invinga vremea. Coana Chirita. care a muncit timp de cinci ani si jumatate pana la definitivare. “Cucoana Chirita” a fost si va ramane una dintre cele mai spumoase comedii romanesti. artist al poporului. “Cucoana Chirita” a aparut si pe marile ecrane din Statele Unite ale Americii. a fost socotit drept cel mai bun interpret al acestui rol. o bonjourista “. Cele doua scenarii ale Chiritei au fost scrise de marea actrita. iar cele mai cunoscute Chirite au fost Draga Olteanu Matei. Chirita este o cocheta batrana si totodata o buna mama. regretata doamna Moruzan de la Teatrul din Brasov. de cativa mari actori. ambii artisti ai poporului. Ultimii doi au fost Marcel Anghelescu si Ion Fintesteanu. la Nationalul iesean.“Cucoana Chirita” a fost difuzata si in America Draga Olteanu Matei a cazut de pe calul de lemn si a ajuns la spital.

biletele se vindeau cu multe saptamani inainte de reprezentatie. Valeria Gogealov. Florin Piersic. INEDIT In timpul filmarilor. Silvia Popovici. In Statele Unite a gasit in ziare reclama pentru casetele video cu filmul “Cucoana Chirita”. dupa 20 de ani de meserie. Mi-am facut cruce de trei ori cu limba si m-am aruncat in scena ca intr-o apa in care trebuie sa inoti cu disperare. . Draga Olteanu Matei a suferit un accident. ei si Ilenei Stana Ionescu li s-au pus la dispozitie doi cai din lemn. actrita a revenit pe platoul de filmari cu piciorul in ghips. sa spunem ca in Bucuresti s-a jucat doar piesa lui Tudor Musatescu. iar premiera la Praga. cand sala izbucnea in aplauze furtunoase. Dupa ce am pasit pragul Salii “Vasile Alecsandri” m-au incercat emotii cumplite pentru ca. mi s-a repartizat cabina maestrului Miluta Gheorghiu. Dupa cateva luni. Draga Olteanu Matei isi aminteste cu incantare si vadita emotie ca piesa. intampinata de Barzoiul Iesilor Momentul culminat s-a consumat atunci cand a fost invitata sa joace pentru prima oara pe scena Teatrului National din Iasi. montati pe cate o tricicleta. Cosma Brasoveanu sau Gheorghe Popovici Poenaru. M-am oprit inspaimantata. Filmul a rulat in Europa. care ma ovationau. unde am stat chiar la masa lui de machiaj si. la Berlin. am vazut spectatorii ridicati in picioare. In Bucuresti.Musatescu. Spre deosebire de alte dati. Avanpremiera “Cucoanei Chirita” a avut loc la Bratislava. Coca Andronescu. Dem Radulescu. cu rasuflarea taiata. a inceput prologul si. la gandul ca iesenii nu vor sa ma accepte. in primul rand. Draga Olteanu mai primeste si acum drepturile de autor. A fost un triumf. “Chirita” s-a jucat pana in 1978. Acesta i-a intins mana sa coboare din tren si a intampinat-o cu urmatoarele cuvinte: “Barzoi al Iesilor a venit sa o intampine si sa zica bun venit Chiritei Bucurestilor!”. sprijinindu-se in baston. iar la Iasi cea a lui Vasile Alecsandri. Eugenia Popovici. la Spitalul Foisorul de Foc. in cei peste zece ani. Ca o paranteza. Moscova. rolul Chiritei fiind interpretat de Tamara Buciuceanu. Draga Olteanu. Cortina s-a ridicat. s-a jucat doar cu casa inchisa. din recuzita teatrului. lucru absolut logic daca tinem seama ca din distributie faceau parte nume sonore. Din acel moment nu am mai luat seama la nimic din ce ma inconjura. Belgrad. Budapesta. cu o inaltime de 2 metri. pentru ca paseam pentru prima data pe scandurile scenei Nationalului iesean. colegii care erau cu spatele spre public si cu fata la mine au incremenit. cum ar fi: Alexandru Giugaru. de trei ore. pe care l-am repetat si in urmatoarele doua seri”. dovada fiind ca piesa s-a jucat la Teatrul Odeon din Paris. dar si in America. la intrarea mea in scena. Deoarece ii era frica de cai. efectuata de un grup de medici in frunte cu profesorul Medrea. Succesul a fost urias. Insa suruburile s-au desprins. piesa fiind pusa in scena de regizorul Horia Popescu. ca printr-un vis. doar la sfarsit. care erau sfinte pentru mine. ca sa ajungi la mal. interpret al rolului Barzoi. iar Draga a cazut pe glezna dreapta. Dupa atatia ani de la lansare. A urmat o operatie grea. de aceasta data s-a asternut o tacere mormantala. Dortmund. In gara a fost asteptata de actorul Costache Sava. ghidonul calului s-a rupt. Draga Olteanu marturiseste: “A fost o adevarata piatra de incercare. in al doilea rand. Referitor la acest examen care avea loc in 1976. Fiind o reteta sigura de succes.

Flechtenmacher “Parerea mea este ca rolul Chiritei trebuie sa fie totusi interpretat de un barbat. regizat de Mircea Dragan. Stefan Tapalaga. Rodica Popescu-Bitanescu. Cezara Dafinescu. daca vrem sa respecta m ceea ce a vrut Alecsandri” “Mi-am facut cruce de trei ori cu limba si m-am aruncat in scena ca intr-o apa in care trebuie sa inoti cu disperare. Cornel Vulpe. ca sa ajungi la mal” Draga Olteanu Matei . Cornel Constantiniu. Muzica: transcriptii libere dupa Al. Dorin Anastasiu. au mai facut parte: Dem Radulescu. Ileana Stana Ionescu. Bianca Ionescu. Scenariul: Draga Olteanu Matei (adaptare dupa Vasile Alecsandri). Adrian Paduraru. Iurie Darie.GENERIC Din distributia filmului. Jean Constantin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful