Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti Centrul National de Educatie Continua a Medicilor, Medicilor

Dentisti si Farmacistilor Bucuresti
în colaborare cu

Societatea Romana de Homeopatie

HOMEOPATIE
NOTE DE CURS
- Modulul 3 -

Manual adresat medicilor cursanti înscrisi la Atestatul de Studii Complementare în domeniul Homeopatiei din Romania

Intocmit pe baza notelor de curs ale lectorilor Coordonator Dr Doina Pavlovschi 2010

1

CUPRINS MIASME - Dr Secil Omer .................................................................................................. 3 DESPRE POTENTE IN ISTORIA HOMEOPATIEI - Dr Gheorghe Jurj ...................... 12 GEMOTERAPIA - Farm. Carmen Ponoran ..................................................................... 30 MEDICAMENTUL HOMEOPAT - Farm Carmen Ponoran .......................................... 36 ACTUALITATI IN MEDICAMENTUL HOMEOPAT - Farm Carmen Ponoran ......... 51 ENDOCRINOLOGIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi .................................... 53 SPONGIA - Dr Ioana Ionescu .......................................................................................... 59 IODUM - Dr Ioana Ionescu .............................................................................................. 61 COFFEA CRUDA - Dr Ioana Ionescu ............................................................................ 64 ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPIA CANCERULUI - Dr. Ileana Rindasu 66 ABORDARE HOMEOPATICA IN ENUREZIS SI ENCOPREZIS - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................................... 70 HOMEOPATIA IN URGENTELE RESPIRATORII SI RENALE - Dr. Ioana Ionescu . 72 HOMEOPATIE IN URGENTE CARDIO-VASCULARE SI DIGESTIVE - Dr Secil Omer ................................................................................................................................. 87 CAUSTICUM - Dr. Ileana Rindasu.................................................................................. 95 GRAPHITES NATURALIS - Dr Ileana Rindasu ............................................................ 97 HOMEOPATIA IN TRATAMENTUL BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE - Dr. Silvia Nedelcu ................................................................................................................... 99 VACCINAREA SI HOMEOPATIA - Dr. Mariana Galesanu........................................ 102 HOMEOPATIA IN OFTALMOLOGIE - Dr Ioana Ionescu .......................................... 108 ABORDARE HOMEOPATICA IN PEDIATRIE – SUGAR, COPIL MIC - Dr. Adrian Dumitrescu ...................................................................................................................... 120 ABORDARE HOMEOPATICA IN DERMATOLOGIE - Dr Gheorghe Jurj ............... 126 POSOLOGIE HOMEOPATICA - Dr. Ileana Rindasu .................................................. 132 ABORDARE HOMEOPATICA IN COLAGENOZE, BOLI AUTOIMUNE - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................................... 134 ABORDARE HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA CEFALEEI - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................................................................................... 138 AMETELI - Dr Doina Pavlovschi .................................................................................. 143 ABORDAREA HOMEOPATICA IN TRATAMENTUL INSOMNIILOR - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................................................................... 145 ASTENIA - Dr Doina Pavlovschi................................................................................... 148 DRENAJUL IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi ............................................... 152 ORGANOTERAPIA - Dr Doina Pavlovschi ................................................................. 156 OLIGOELEMENTE - Dr Doina Pavlovschi .................................................................. 158 SARURILE SCHUSSLER - Dr Secil Omer ................................................................... 163 POLUAREA MEDIULUI SI HOMEOPATIA - Dr Ioan Dumitrescu .......................... 171 LEDUM PALUSTRE - Dr Adrian Dumitrescu .............................................................. 177 CAMPHORA - Dr Adrian Dumitrescu........................................................................... 180 HOMEOPATIA IN BOLILE CRONICE – Dr Adrian Dumitrescu ............................... 183

2

MIASME - Dr Secil Omer

De ce este important sa cunoastem miasmele? Nu este oare suficient sa urmarim totalitatea simptomelor si sa alegem cel mai similar remediu?  ‘Problema este ca nu putem selecta cel mai similar remediu daca nu intelegem modul cum actioneaza miasmele. Adevaratul similimum se bazeaza intotdeauna pe miasma existenta.’ J.H.Allen 72. Urmãtoarele remarci generale sunt o considerare preliminarã referitoare la primul punct (vezi par 105, par 146) Bolile omului sunt acute sau cronice. Acelea pe care le numim acute sunt procese morbide rapide ale principiuluiu vital anormal perturbat. Carecteristic ele îsi urmeazã cursul si ajung la un sfîrsit mai mult sau mai putin rapid. Celelalte, insignifiante si adesea neobservate la început, perturbã dinamic organismul viu, fiecare într-un mod caracteristic si-l îndepãrteazã gradat de la starea de sãnãtate în asa fel încât energia vitalã automatã - forta vitalã - , cu intentia de a pãstra sãnãtate, nu poate oferi decât o rezistentã imperfectã, nepotrivitã, ineficace atât la început cât si pe parcursul lor si nu le poate elimina niciodatã de una singurã, cu propria ei putere astfel cã ea este nevoitã sã le lase sã se dezvolte în timp ce devine mai perturbatã pânã când în final organismul este distrus. Le numim pe acestea boli cronice; ele se nasc prin contaminarea dinamicã cu o miasmã cronicã. Caracteristicele unei infectari miasmatice  Este cuprins intregul organism  Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect.  Se transmite de la o generatie la alta  Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant Este cuprins intregul organism  Rezolvarea locala face de fapt supresie  Ceea ce este diagnosticat ca ‘boala’ nu este propriu-zis o boala ci efectul unei afectiuni a intregului organism. Un homeopat adevarat intelege ca nu trebuie tratata o boala particulara a unei anume parti a organismului ci trebuie tratat organismul ca intreg. Daca un organ cum este ficatul, rinichiul, cordul este afectat aceasta inseamna ca omul era bolnav cu mult timp inainte de aparitia acestei expresii patologice Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect.  Supresia mai ales iatrogena grabeste evolutia  Daca forta vitala nu este ajutata in directia corecta din copilarie atunci organismul va fi supus unei lungi serii de supresii (vaccinari, tratamente locale, tratarea efectului exterior al bolii) si vor aparea boli asa zis noi care sunt de fapt expresii ale miasmei predominante la un anume moment. Se transmite de la o generatie la alta Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant

3

ulcere. dispare doar la moartea individului.  azoospermie  Adevãratele boli cronice naturale sunt acelea car apar dintr-o miasmã cronicã si care. nu a fost recunoscutã ca o boalã cronicã miasmaticã particularã desi cu sigurantã este.chiste ovariene. iritabilitate SICOZA  Manifestari primare. boalã care.  carii osoase.enurezis. în ciuda celor mai bune obiceiuri mentale si-a unei diete corecte. inflamatii cronice. interioarã a psorei se anuntã doar dupã infectarea internã completã a întregului 4 . Cea mai robustã constitutie fizicã. de nemãsurat si în consecintã mult mai importantã decât acestea douã este miasma cronicã a psorei. miasma cronicã monstruoasã. lãsate singure farã remediul lor specific. se crede cã este vindecatã odatã cu distrugerea excrescentelor de pe piele în ciuda declinului persistent al pacientului care rãmâne. CREATIE-----MENTINERE-----DISTRUGERE SICOZA HIPER PSORA HIPO SIFILIS DIS PSORA  Manifestari primare. chinuind pacientul cu o suferintã mereu mai mare pânã la sfîrsitul zilelor sale. deasemenea neeradicatã de forta vitalã în lipsa tratamentului corect.  agg. cele mai numeroase flageluri ale umanitãtii dupã acelea cauzate de abuzul de medicamente (vezi par 74).  scurgere uretrala  secundare. Mult mai rãspânditã.prurit  secundare.  epilepsie.  80. Sicoza (condilomatoza). Pânã acum sifilisul a fost oarecum.fistule. cel mai ordonat mod de viatã si cea mai activã energie vitalã nu sunt suficiente pentru a le eradica *. continuã sã creascã indefinit. netratatã. recunoscut ca o boalã cronicã miasmaticã. nocturna. În timp ce celelalte douã manifestã boala lor internã specificã cronicã prin sancrul veneric si respectiv excrescentele conopidiforme. vene varicoase  anxietate.condiloame genitale.sancrul  secundara. valvulopatii reumatiamale  SIFILIS  Manifestare primara. HTA. Aceste boli sunt de departe cele mai grave. moartea subita mai ales cardiaca.

 Aceastã psora este adevãrata cauzã subiacentã si creatorul celor mai multe nenumãratele forme de boalã care nu se datoreazã sifilisului si sicozei * printre care: neurastenia. hidropizia. astmul si supuratiile pulmonare. ca o gîdiliturã si un miros specific iar uneori numai prin câteva vezicule.  Scurgerile gonoreice supresate apar de regula dupa administrarea unui remediu antisicotic corect chiar la ani de zile. epilepsia si toate formele de convulsii. Caz dr Dey 5 . impotenta si infertilitatea. hemoragia gastricã.organism printr-o eruptie cutanatã caracteristicã însotitã de o mâncãrime voluptoasã. melancolia. cancerul. produc o astfel de varietate nesfîrsitã de deficiente. orice fel de durere etc toate mentionate în cãrtile de patologie ca boli individuale. surditatea. guta.Pe baza istoricului familial dr Dey ajunge la concluzia ca este vorba de o stare de sicoza in familie iar prima boala a pacientului fusese o artrita juvenila. nebunia. hemoroizii.  Se administreaza Med 1M. De asemenea condiloamele sau negii supresati pot reapare ca un semn al directiei corecte de vindecare. Psor fara nici un efect. adesea prelungite. Pacientul nu se simtea insa slabit si nici anxios. pulmonarã. Intr-o saptamina starea era absolut normala. Tratament  Dintre remediile care acopera simptomele pacientului se va alege acela care acopera si miasma activa in momentul respectiv. paraliziile.  Nu e de mirare cã atât de multe si diferite influente dãunãtoare interne si externe. deteriorãri. idiotia.. vezicalã si uterinã. mania.  81. prin sute de generatii si milioane de organisme umane. Adica in proving-uri dezvolta simptome corespunzatoare miasmei. cariile osoase. isteria. icterul si cianoza. ipohondria. amenoreea. migrena. Caz dr Dey  Copil de 8 ani se prezinta la homeopat pentru o eczema pentru care primeste Mez. nazalã. de nesuportat. Pânã acum vechea patologie le-a prezentat în mod gresit ca boli separate cu o multitudine de nume particulare **. litiaza renalã. scolioza si cifoza. rahitismul.  La 1 luna eczema este complet disparuta dar reapare ulterior o orhita cu hematurie si febra pentru care copilul fusese tratat cu 3 ani inainte. Nu s-a administrat nici un remediu iar a doua zi diparuse hematuria si febra. deficitul simturilor. cataracta si amauroza. scrofula.  Pe baza simptomelor actuale se decide care miasma este activa si se alege un remediu care acopera miasma respectiva. Sulph. Transmiterea gradatã si dezvoltarea incredibilã a acestor vechi contaminãri. explicã într-o oarecare mãsurã nenumãratele forme de boalã în care a evoluat de la un cap la altul al întregii rase umane în special când considerãm numãrul mare de factori extrinseci * si diversitatea de nedescris a constitutiilor umane distincte ce au contribuit la formarea acestei mari varietãti de boli cronice (simptome secundare ale psorei). dizarmonii si suferinte în atât de mult variate organisme infiltrate de miasma psoricã.

la cel mai mic effort. Altfel boala va reveni din nou si din nou sau va reapare sub alte forme sau alte entitati nosologice. bea apa la temperatura camerei transpira cind maninca . injura. Psora tratament  Selectarea remediului trebuie sa fie in concordanta atit cu simptomele pacientului cit si cu starea miasmatica de Psora. ii place caldura ii e sete des. Uneori simptomele vechi supresate care au reaparut necesita administrarea unui alt remediu. T. doarme pe parti balonari cu eliminari de gaze si pe sus si pe jos dintotdeauna nu mai suporta carnea de la prima operatie  Sensibil la mirosuri vegetalele il amelioreaza ii placea grasimea.30 ii plac lucrurile bine facute se enerveaza usor. ii e indiferenta ii plac produsele lactate dintotdeauna ii plac si ouale nu-i place frigul.  Presupunindu-se ca este vorba de miasma sifilitica (distrugere a celulelor secretante testiculare ) se administreaza Syphilinum cu reaparitia spermatozoizilor. la concentrare ejaculare precoce dintotdeauna sensibil la atingere dinainte de operatie a facut judo si karate 6 .A.  Daca starea generala a pacientului nu este buna desi au reaparut simptome vechi atunci trebuie schimbat remediul. Barbat cu azoospermie care nu prezinta nici un simptom homeopatic. nici sa citeasca ameteste cind se scoala in picioare are complexe de inferioritate scrisneste dintii in somn nu poate adormi pe burta. de atunci insomniile simte si furnicaturi pe piele ca si cum ar fi purici somnul este scurt si superficial sta si nu poate adormi si se enerveaza. mai adoarme pe la 3-3.De exemplu daca in cursul tratamentului unui astm bronsic reapare o boala de piele veche (“tratata”) atunci aceasta trebuie lasata sa se exteriorizeze pentru ca remediul care a stimulat forta vitala sa readuca simptomele vechi este capabil sa le si rezolve. b 43ani  insomnie pancreatita acuta in 2001 colecistectomie 1999 pentru litiaza biliara fost alcoolic pina la pancreatita mai lua pastile de somn s-a speriat foarte tare la operatia de colecist. nu mai are rabdare nici la televizor. acum nu. Anamneza familiala de asemenea nu orienteaza catre o anume stare miasmatica.

 Sulph 30 ch 3 zile cu disparitia simptomelor.  Graph 6M produce o vindecare completa. se accentueaza mincarimea pielii cu intoleranta la caldura. Sulph)  Homeopatii care folosesc in principal tratamentul miasmatic recomanda ca la sfirsit sa se administreze un tratament antipsoric.  Ca urmare necesita un remediu antipsoric (ex. neliniste motorie. agg nocturna si agg dupa transpiratie primeste un remediu antisifilitic (ex. miros fetid si e amestecat cu alimente nedigerate.Dupa ce dispar simptomele unei anumite miasme se trateaza miasma care se actualizeaza ulterior prin simptome specifice.00  La o luna reapare dorinta de grasimi.30-23. prezinta o enterocolita severa cu emaciere. 7 . eruptie pruriginoasa si foame matinala dureroasa. cu o tuse la 2 noaptea. Merc) ulterior acuza fierbinteala in palme si plante.  Daca psora se asociaza cu sicoza sau sifilisul se trateaza miasma predominanta in momentul respectiv. Scaunul are o culoare bruna.  De ex un pacient cu sancru genital. Caz Dr Nash  Copil cu eczema a pielii capului care este supresata cu aplicatii locale. anorexie. Vertigo on rising ailm fright vegetables desire meat av sweets desire anger easily cursing grinding teeth sleep during thirst large quantities sleep light hears every sound ejac too quick perspir exertion during slight av being touched fating fast pain liver colic gallstone ARS alb 30ch  N-a mai dormit deloc nu mi-e somn ma pun in pat transpir si ma enervez meat av ailm fright sweets desire cursing thirst large quantities perspir exertion during slight PHOS 30ch  Energie buna doarme automat pe la 22.

Tatal fuses tratat pentru gonoree cu doi ani inainte de a se naste baiatul. Copilul a primit Syphilinum 10M 3 doze la 24h cu disparitia febrei. A mai primit Tub. a rezolvat cazul.agravari Se analizeaza .Allen) Tratament sifilis  Tratamentul antisifilitic trebuie continuat pina la disparitia simptomelor locale.  Daca e in paralel cu Psora activa se incepe cu tratamentul antipsoric apoi antisifilitic. Pacientul avusese un contact infectant cu citeva saptamini inainte. de asemenea a rezolvat cazul.  Pacient cu diaree din copilarie care nu a trecut la nici un remediu. Potenta remediului va fi crescuta in acest caz.  Fata de 20 de ani prezinta o tuse violenta ce nu a raspuns la nici un tratament. Malaria off. Aceasta informatie plus istoricul familial de sicoza au condus la Med. Fara rezultat.dinauntru–in afara  157. Pyrogen. Caz dr C. A primit Merc viv 10M si Syph.de sus-in jos . este totusi obisnuit pentru el (dar numai când doza nu este atenuatã adecvat) sã producã o oarecare micã agravare în prima orã sau primele câteva ore dupã ce este luat si pentru mai multe ore dacã doza este prea mare.  . adicã fãrã stârnirea a noi tulburãri semnificative.  Ulterior ameliorarea s-a oprit si a aparut o senzatie de tragere in buze si limba la adormire. Simptomele au disparut cu Phytolacca. înlãturã cu blândete si distruge boala sa acutã analoagã fãrã manifestarea simptomelor persistente nehomeopatice. Med.centru-periferie .ameliorari  . Dar oricât de sigur este faptul cã un remediu ales homeopatic.C. In caz de infectie simultana a tuturor celor trei miasme se incepe cu tratament antipsoric apoi cu tratamentul impotriva miasmei active si ulterior se incheie cu tratament antipsoric Caz dr Phatak  Un domn de 45 de ani se prezinta pentru un istoric de sifilis acuzind cojirea pielii roseata si edeme ale pielii expuse la soare.  A doua zi a reaparut o secretie uretrala groasa iar tusea s-a amelirat notabil.C.Tusea se ameliora la culcatul cu fata in jos.aparitia de simptome noi si directia de evolutie a simptomelor: .Desai  Copil de 3 ani sufera de 3 luni de o febra intermitenta pentru care a primit antibiotice si antimalarice fara succes. Daca in cursul tratamentului reapar condiloame atunci directia este buna si nu se administreaza remediul decit daca simptomele persista.  Reaparitia in cursul tratamentului a sancrului reprezinta un semn ca e directia corecta . Apoi dr a aflat ca mama avusese 4 avorturi spontane anterior. Caz dr Mc Laren  Un pacient tinar care prezinta o tuse primavara care este persistenta si invalidanta fiind insotita de o stare de slabiciune marcata. din cauza similaritãtii lui si a dozei foarte mici. Med. S-a prescris Ars pentru ca febra aparea la mijlocul zilei si la miezul noptii. Aceastã agravare este atât de similarã bolii originale încât 8 . (H.Tatal avusese gonoree cu un an inainte de nasterea fetei.

menta.  Problema principala care era de regula una fizica este mai bine.  Este o agravare clara urmata de o ameliorare a tuturor simptomelor.  Problema principala care era de regula una fizica este mai bine. cacao timp de 1-2 saptamini dupa care se ia din nou cazul. descurajati. energia. Starea generala. Este o supresie.  2)Agravarile bolii sunt accentuari ale simptomelor care apar gradual si progresiv cu inrautatirea starii generale. forta vitala puternica.ale bolii .Trebuie reluat cazul. Nu se recomanda antidotare cu un remediu homeopat pentru ca se zapacaste si mai mult forta vitala.  Se asteapta mult. Antidotarea se face cu medicatie alopata sau cu cafea. cacao timp de 1-2 saptamini dupa care se ia din nou cazul.(se asteapta cam 15 zile)  Pacientul e mult mai bine din toate punctele de vedere. starea psihica sunt neschimbate dar au aparut simptome noi. de fapt este o boalã medicinalã foarte similarã dar ceva mai puternicã decât cea naturalã.  Remediul bun.Trebuie reluat cazul. In cazul in care pacientul nu suporta starea se poate antidota actiunea primului remediu. starea psihica sunt neschimbate dar au aparut simptome noi. Starea generala. Daca nu se gaseste un remediu potrivit se asteapta pina apar simptome clare. (bronsitele) Uneori ameliorarile sunt intrerupte de agravari secundare si inainte de a repeta remediul trebuie sa fim siguri ca recaderea este completa.  3)Agravarile remediului sunt constituite de aparitia unor simptome ale remediului dat. prognostic bun. In aceasta situatie pacientii de regula ignora imbunatatirile recente. Se poate spatia consultatia urmatoare la 3 luni sau mai mult cu rezerva ca daca apare o recadere sau o boala intercurenta sa vina mai repede la consult. De regula apar brusc si rapid dupa remediu fiind insotite de ameliorarea starii generale. Boala primara se pare ca a fost concentrata pe patologia functionala. Remediul e complet diferit de similimum. 9 . De regula sunt pacienti cu o patologie profunda care au suferit mult.ale remediului 1)Agravarile simptomelor sunt agravarile homeopatice veritabile. Daca cu simptomele noi nu s-a clarificat cazul (nu e one-sided disease) trebuie luate simptomele initiale si dat remediul similimum. De aceea trebuie chestionati foarte atent. Antidotarea se face cu medicatie alopata sau cu cafea. Adica agravare de la remediu. probabil 6 luni de zile sau mai mult. Adica agravare de la remediu.pacientului îi pare a fi o agravare a propriei sale afectiuni.cu starea generala agravata  Exista unele agravari in bolile cronice cind dupa un remediu apar o serie de agravari si ameliorari cu intensitate progresiv mai mica la intervale din ce in ce mai lungi. energia. musetel. Daca cu simptomele noi nu s-a clarificat cazul (nu e one-sided disease) trebuie luate simptomele initiale si dat remediul similimum.  Agravarea initiala este de 3 ore pina la trei zile urmata de ameliorare o luna.  Agravarile pot fi: -ale simptomelor .  Pacientul declara ca a fost mai rau dar se simpte mai bine in ultima saptamina. menta. In cazul in care pacientul nu suporta starea se poate antidota actiunea primului remediu. musetel. Este o supresie. Nu se recomanda antidotare cu un remediu homeopat pentru ca se zapacaste si mai mult forta vitala. Daca nu se gaseste un remediu potrivit se asteapta pina apar simptome clare.

SE ASTEAPTA Pacientul este mult mai rau din toate punctele de vedere. Agravare a tuturor simptomelor. 190. Dar aceste simptome sunt în acelasi timp tulburãri apartinând bolii însesi. Orice tratament medical corect al unei afectiuni apãrute pe pãrtile externe ale corpului determinatã de o injurie din afarã minorã sau deloc trebuie de aceea directionat cãtre totalitate. Pentru ca e o patologie profunda. Când spun cã aceastã asa-zisã agravare homeopaticã sau mai degrabã actiunea primarã a medicament homeopatic. Daca agravarea nu este asa de serioasa. 158.(mai ales la intreruperea unui medicatii supresive) Trebuie reluat cazul. Fie remediul a fost complet antidotat de un tratament alopatic fie e departe de a fi similimum iar boala isi urmeaza cursul ei natural. 161. sigur. Remediu corect. chiar dacã ele au fost slab simtite anterior sau chiar deloc. care pare sã amplifice oarecum simptome bolii originale. plin de succes si complet (profund). aceastã este cu sigurantã adevarat pentru problemele acute cu debut recent. dar când un medicament cu actiune lungã trebuie sã învingã o boalã cronicã veche sau foarte veche niciuna din aceste aparente exacerbãri ale bolii originale nu trebuie sã-i fie permis sã aparã în timpul tratamentului. Intrebarea este de ce dureaza asa mult agravarea. atunci putem astepta citeva saptamini pentru ca forta vitala sa exprime mai clar remediul. Dacã se procedeazã în acest mod exacerbãrile simptomelor originale ale bolii cronice pot apare la sfârsitul tratamentului când vindecarea este completã sau quasi completã.      care incearca sa te convinga sa faci ceva deosebit pentru ei. Acest medicament care a fost ales pe cât de bine s-a putut dar care este doar incomplet homeopatic pentru motivul mentionat mai sus va produce efecte secundare în timpul actiunii lui asupra bolii. Cu cât doza din remediul homeopatic este mai micã în tratarea bolilor acute cu atât mai blândã si mai scurtã este aparenta intensificare a bolii în primele ore. 10 . care este doar partial analoagã lui si va adãuga în economia pacientului mai multe simptome din propriul lui complex de simptome. 180. Prezenta agravarii este elementul de prognostic bun. Ele nu apar dacã medicamentul ales cu acuratete si administrat în doze mici potrivite care sunt treptat mãrite este de fiecare datã oarecum modificat printr-o nouã dinamizare (vezi par 247) *. Aceastã usoarã agravare homeopaticã din primele ore este un semn bun cã boala acutã va fi probabil vindecatã de prima doza si nu este nimic neobisnuit din moment ce boala medicamentoasã trebuie sã fie cumva mai puternicã decât cea naturalã care este tratatã pentru a o învinge si a o elimina asa cum o boalã naturalã trebuie sã fie mai puternicã pentru a o anihila pe o alta similarã 159. Prognostic bun. cãtre anihilarea si vindecarea maladiei generale prin folosirea remediilor interne dacã se vrea ca el sã fie eficace. Daca agravarea este serioasa atunci trebuie dat un remediu similimum situatiei Se poate folosi in acest caz un remediu cu viza paleativa. Daca este acelasi remediu dupa ce gasim si alte simptome care sa ne convinga il dam in potenta mai mare. ca în cazul de mai sus când selectia a fost imperfectã din cauza numãrului mic de remedii homeopatice (vezi par 162). are loc în primele câteva ore de la administrare.

Ea creeazã si mentine o boalã într-o zonã externã neesentialã pentru supravietuire ca si cum ar distrage si ar încredinta boala internã uneia locale înlocuitoare. de obicei incorect. nu numai pentru simptomele locale apãrute din miasma psoricã ci si pentru acelea din miasma sifiliticã sau sicoticã. are seriosul dezavantaj cã. cã boala localã a fost împinsã înapoi în corp sau asupra nervilor prin mijloace externe.  198. cel putin. gândindu-se ca prin aceasta sã vindece întreaga boalã. Pentru acelasi motiv este condamnabil sã se foloseascã un remediu ce are puterea de a vindeca atunci când este administrat intern doar aplicându-l extern la nivelul simptomelor locale ale bolii cronice miasmatice. forta vitalã decide (în mod caracteristic) sã formeze o boalã localã pe una din pãrtile externe.  202.  201. 197. tratamentul intern care este esential pentru restaurarea completã a sãnãtãtii rãmâne în obscuritate. Simptomul principal (boala localã) a dispãrut lãsând în urmã altele mai greu de distins care sunt mai putin stabile si constante decât el si adesea nici nu sunt suficient de caracteristice pentru a furniza o schitã clarã si completã a imaginii bolii. pentru cã a folosi local un remediu în acelasi timp cu administrarea lui internã în bolile care prezintã o afectiune localã persistentã drept simptom principal. dar este o parte dezvoltatã disproportionat de forta vitalã organicã si transferatã unei pãrti mai putin periculoase (externe) a corpului pentru a alina boala internã. cu singurul scop de a alina boala internã care altfel ar ameninta organele vitale si viata pacientului. natura compenseazã asta prin trezirea bolii interne si a celorlalte simptome ce existau în stare latentã alãturi de boala localã adicã amplificã boala internã. Aceastã disparitie prematurã a simptomului local face.  Boala localã nu este niciodatã altceva decât o parte din totalitate bolii. acest simptom principal (boalã localã) *. Se pare cã atunci când este împovãratã cu o boalã cronicã pe care nu o poate învinge cu propriile ei mijloace. In astfel de cazuri se spune. mult mai dificilã si uneori aproape imposibilã judecarea dacã întreaga boalã a fost distrusã de folosirea simultanã a medicamentului intern. In acest mod boala localã atenueazã boala interna pentru un timp fãrã însã a fi capabilã sã o vindece sau sã o diminueze material *. Dacã medicul vechii scoli distruge simptomul local prin oarecare mijloace externe. deficiente. Pentru cã dacã simptomul local al bolii cronice este înlãturat doar prin mijloace externe. prin aplicarea localã. 11 . Dar un astfel de tratament este complet condamnabil. de obicei dispare vederii înainte ca boala internã sã fie distrusã si astfel ne însalã cu aparenta unei vindecãri complete.

Modificarea potenţelor a mers oarecum în paralele cu etapele experienţelor şi existenţei sale. odată cu teoria Dynamisului ca forţă vitală determinantă a proceselor morbide. 1797. Scopul permanent al lui Hahnemann a fost cel enunţat încă din al doilea paragraf al Organonului: obţinerea unor vindecări rapide. Motivele pentru care Hahnemann a scăzut progresiv cantitatea de substanţă au fost legate de doi factori: pe de o parte prezenţa agravărilor. ne aduce informaţii dintre cele mai interesante. iii. Hahnemann a folosit pur şi simplu substanţele medicinale ale timpului său dar în cantităţi foarte mici. O scurtă istorie a potenţelor hahnemaniene Punctul de plecare al homeopatiei a fost legea similarităţii.Dr Gheorghe Jurj Ce potenţe a folosit Hahnemann? O examinare a potenţelor folosite de Hahnemann în timpul vieţii. permanente şi blânde. Spre deosebire de kentienii de mai târziu. pornind de la a patra ediţie a Organonului. principalul motiv pentru care Hahnemann a experimentat diluţii din ce în ce mai mari a fost unul practic şi anume reducerea agravărilor provocate de acţiunea remediilor homeopatic similare. În primele 3 ediţii ale Organonului. în toată homeopatia – a fost în primul rând unul pragmatic. apud EH) 12 . primul lucru descoperit a fost în legătură cu substanţa ce poate fi 1 În primul său raport asupra unui caz vindecat utilizând principiul similitudinii şi anume într-un caz de colicodinie. ceea ce a descoperit Hahnemann se bazează pe experienţă şi întreaga sa homeopatie este dominată de acest pragmatism la care nu a renunţat niciodată. care. De la început trebuie să spunem că el a experimentat aproape în permanenţă şi. fiecare mutare dintr-un loc în altul a dus şi la o modificare a perspectivei sale în legătură cu diluţiile. Cazul a prezentat o agravarea spectaculoasă urmată de vindecare (Hufeland's Journal der practischen Arzneykunde. Ceea ce trebuie precizat de la început este că scopul lui Hahnemann – atât în ceea ce priveşte potenţele dar şi în general.DESPRE POTENTE IN ISTORIA HOMEOPATIEI . Felul în care Hahnemann a crescut diluţiile nu a fost nici liniar nici simplu. Pragmatismul lui Hahnemann. La începuturi. sub formă de prafuri de câte patru „grăunţe”. în diferitele sale perioade. de cea mai mică doză eficace. după lectura Materiei Medicale al lui Cullen. vedeau în potenţare un proces spiritual în care erau implicate consideraţii metafizice*.. de aceea. Termenul propriu zis de potenţă apare doar în a 4 –a ediţie a Organonului. 1. descoperită de Hahnemann la primul experiment făcut pe el însuşi cu Chincona. de-a lungul vieţii Hahnemann a folosit diluţii foarte diferite. Pe măsură ce experienţa lui s-a maturizat el a devenit din ce în ce mai conştient de problemele pe care le ridică ajustarea medicamentelor la reactivitatea pacientului şi diluţiile au început să crească. De aceea. rezistentă la alte tratamente) el a utilizat Veratrum Album. Vol. Pragmatismul a ghidat mereu căutările sale şi în această privinţă demersul lui Hahnemann a fost unul eminamente experimental. lipsite de reacţii nedorite din partea organismului. Hahnemann nu vorbeşte decât de reducerea cantităţii medicamentelor . pe de altă parte nevoia lui de a experimenta mereu noi limite.

88793 grame. în cazul unui copil de patru ani. Începând din jurul anului 1796. un grăunte (aprox 64. aplică pe scară largă tratamentul homeopatic. În anul 1797. 3 HAHNEMANN Samuel : The Lesser writings of Samuel Hahnemann pag 369 – 385. . În 1796 publică „ Eseu asupra unui nou principiu pentru cunoaşterea virtuţilor curative ale substanţelor medicinale „ care este prima scriere în care enunţă principiul similarităţii şi necesitatea de a experimenta medicamentele pe oameni sănătoşi. Apoi alte două cazuri (unul de febră intermitentă şi altul de hematurie) în care a folosit aceleaşi remedii. o parte din pulbere la 20 de părţi de alcool. o picătură din acest amestec l-am amestecat din nou cu 500 de picături de alcool. luptându-se cu sărăcia. Din 1784 până în 1797 toate dozele folosite de Hahnemann au fost în „grăunţe” (a 480 parte dintr-o uncie ==) şi drahme (echivalentul în greutate a 60 de grăunţe) 2. preparat după cum urmează: „Am folosit tinctura preparată prin digestie la rece pentru câteva zile. sau D 10) şi apoi. şi din aceasta o picătură a fost amestecată cu 100 de În sistemul farmaceutic anglosaxon de măsură a cantităţilor. dar atacul a cedat complet la o drahmă şi jumătate de coajă de Cinchona. Hahnemann nu vorbeşte de potenţe ci de substanţe atenuate. a utilizat mai multe remedii după starea pacienţilor. Hahnemann publică. o lucrare despre „Tratamentul şi prevenţia scarlatinei” 3 în care. iar 2 picături. ar fi echivalentul aproximativ al diluţiei C10. cu succes. Din această tinctură diluată de opiu ( care conţine. doze de la 20 de grăunţe până la o grăunţă din substanţă.779 miligrame) este a 60-a parte dintr-o drahmă ( o drahmă este aprox 3. Hahnemann publică. iar uncie este egală cu 480 de grăunţe (31. ceea ce era apropiat cu folosirea curentă. Un alt remediu utilizat a fost Ipeca. amestecând bine. În această perioadă Hahnemann trăia la Dresda (17841792).folosită homeopatic. în mai mult de 95%din cazuri. conform principiului similitudinii.10 g). la Gotha. Cu timpul cantitatea de substanţă s-a redus progresiv. în 1790 traduce Cullen şi face primul experiment cu China. in fiecare picătură o a cincimilionimea parte dintr-o grăunte de opiu) o picătură a fost mai mult decât suficientă pentru a îndepărta starea descrisă mai sus.2. în termeni cantitativi. 2007 2 13 . pentru prima dată. în EH2. pentru că una dintre marile surse de nemulţumire ale lui Hahnemann în legătură cu alopatia erau dozele mari – şi practic de necontrolat – folosite. în acela al unui copil de 10 ani” După cum se vede este vorba de două diluţii succesive 1/500. el a început să folosească substanţe în cantitate foarte mică dar care erau încă în doze ponderale. în jurnalul lui Huffeland mai multe cazuri: Un caz de atac astmatic in care a folosit întâi Ignatia. În anul 1801. am luat o picătură de tinctură şi am amestecat-o intim cu 500 de picături de alcool diluat ( echivalentul a C 5. Apoi urmează perioada de mişcări continue dintr-un oraş în altul: între 1792 şi 1804 Hahnemann a locuit în nu mai puţin de 14 oraşe! Din 1796 începe din nou să practice medicina fără să ia bani pentru medicamentele pe care le producea el însuşi. mai mult din traduceri. după apariţia Fragmenta. ceea ce. În primii ani ai homeopatiei. În cursul epidemiei. Iată modul de preparare pentru Opium (pe care l-a găsit indicat pentru debutul bolii) „ pentru uzul intern. care a adus o oarecare ameliorare la doze de cate opt grăunţe. Între timp dobândeşte renume ca traducător de scrieri ştiinţifice dar nu mai practică aproape deloc medicina.

org/morrell/articles/pm_highp. metoda de preparare a fost „ un grăunte ( din sucul uscat) a fost întâi dizolvat în 500 de picături de apă şi apoi amestecat intim cu 500 de picături de alcool. şi dacă mai adăugă diluarea anterioară echivalenţa ar fi undeva între C5 –C6) era tăria medie. Este evident că tipurile de diluţie (decimale. urmată de o diluţie centezimală. este vorba întâi de o diluţie 1/20 urmată (echivalentă cu D2).Elements of Homoeopathic Pharmacy. O părere încetăţenită printre homeopaţi este aceea că ele ar fi fost introduse de Hering 5. că acestea au fost introduse de către maestru în primii ani după „Eseu…”. până la 40 de picături pentru adulţi. Din această ultimă soluţie Hahnemann a administrat . Soluţia slabă o prepara amestecând o picătură din soluţia medie.) sunt pur convenţionale. Peste pistil şi mojar turna trei sute de picături de alcool diluat agitând până la omogenizare şi aceasta era soluţie tare (extrem de greu de echivalat. În ceea ce priveşte prepararea Belladonnei. etc. În recenzia la Thorsons Encyclopaedic Dictionary of Homoeopathy de Harald Gaier. preparate de Hahnemann însuşi. pe baza documentelor studiate.picături de alcool slab.m. Hahnemann mai aminteşte încă un remediu. iar din această soluţie o picătură a fost amestecată cu 800 de picături de alcool diluat ( 1/800000 dintr-un grăunte din sucul uscat ) din care am dat o picătură pentru copii mici. a întrebuinţat un alt mod de preparare. mărimea lor nu reflectă nimic altceva decât o convenţie impusă şi acceptată în cadrul comunităţii. ca posologie. Hahnemann a folosit ceea ce al numeşte trei tării ale soluţiei. părerile cercetătorilor homeopatiei sunt împărţite. uşor reproductibilă şi unitară iar Hahnemann a optat pentru metoda centezimală. Este greu de ştiut de ce pentru primele două soluţii a folosit raţia 1/300 şi la ultima 1/200. echivalentă cu C3. Pentru fiecare din cele patru remedii descrise mai sus. În ceea ce priveşte folosirea diluţiilor decimale de către Hahnemann. Peter Morrell 4 care a cercetat evoluţia potenţelor la Hahnemann afirmă în mod repetat. Din aceasta.d.htm 14 . Julian Wiston scrie „ autorul menţionează că scara decimală ( potenţele X) au fost introduse de 4 5 Ivor Hughes . Prima o făcea triturând o grăunţă de pulbere cu 100 de picături de apă distilată pentru a obţine tinctura mamă.” Este vorba de două diluţii 1/500 şi una 1/800. homeoint.a.com/elements_of_homeopathic_pharmacy. câte o picătură pentru fiecare an de vârstă pe doză (de la o picătură pentru copiii de un an. in total echivalentul aproximativ a C8). două pentru cei de 10 ani ş. undeva între C 2 şi C3). la început lucrurile nu erau deloc clare în ceea ce priveşte diluţiile. centezimale. din aceasta am dat o picătură pentru copii mici dar celor mai în vârstă câte zece picături au fost date pe doză” În acest caz. Bhatia. care îndeplineşte aceste condiţii. cu 200 de picături de alcool şi agitând timp de un minut (diluţie 1/200. Matricaria Chamomilla. este un exemplu în care putem vedea că. pe care l-a folosit în aceeaşi epidemie de scarlatină din 1799 pentru convalescenţele evoluând rău.. Pentru aceasta. Hahneman and high potency. echivalentul cantitativ ar fi in jur de C 18. www. o picătură amestecată cu 300 de picături de alcool diluat (o diluţie 1/300. simplă. că Hahnemann avea deja în minte şi practica principiul dozelor mici dar că la acea dată nu a ajuns încă la o metodologie unitară şi nici la ideea diluţiei centezimale propriu-zise Stabilirea diluţiilor centezimale s-a impus ca necesitate odată cu acceptarea doctrinei homeopatice de către alţii medici. în atare condiţii trebuia să existe o metodă standard. câte o doză la trei zile.htm MORRELL Peter.herbdatanz..

În 1799 a început să reducă dozele în continuare folosind 5x. 15C şi 16C. Urmează o perioadă de 14 ani de „ splendidă izolare” în care are o situaţie materială bună.”În 1800 începe să folosească 10x.Morrel scrie însă despre trecerea lui Hahnemann de la dozele ponderale joase la diluţii “ acestea includeau 2x. în 1803 apare prima dată 12 C. de abia în 1814 apar în scrierile sale 8C. ceea ce . Hahnemann încearcă să impună o limită a potenţelor la 30 CH. 4x şi 2c. În 1816 apare pentru prima dată 30C care va rămâne potenţa cea mai utilizată şi recomandată în toată cariera sa. iar peste trei ani.” După cum am văzut din analiza diluţiilor folosite în epidemia de scarlatină din 1799. 24C apare în scrierile sale din 1821. 6x. Printre aceşti enuziaşti rolul principal l-au jucat … Dr Gross of Jüterbogk.1821 este audiat numai de şapte studenţi [Haehl. Belladona. în 1828. 120] După o lungă perioadă de pauză în ceea ce priveşte potenţele. dintre care Aconit. Tot în 1805 apare „ Medicina experimentului” care prefigurează Organon-ul. În 1812 Hahnemann se întoarce la Leipzig. 1. neliniştiţi să depăşească Maestrul în potenţare …ei au produs a 60-a. Pulsatilla. pe care o consideră o potenţă standard atât pentru provinguri cât şi pentru terapie . 1. vol. În 1805 apare în limba latină "Fragmenta de viribus medicamentorum positivis" în care sunt publicate pentru prima dată provingurile a 27 de substanţe. Jenichen şi Schreter merg mai departe cu diluţiile până la peste 2000. Dr Schréter din 15 . În 1819 apare prima dată 6C O altă diluţie favorită. Este perioda în care apar cele mai importante scrieri ale sale. deja din acel an el a folosit echivalenţe ale centezimalei a 18-a. În realitate ea a fost introdusă de Dr. 1. Sfârşitul perioadei de la Torgau este încununat de publicarea celor 2 opere de căpătâi ale Homeopatiei : „Organon-ul medicinei” În 1810 şi „ Materia Medica Pura” în 1811.. ' A existat un mic corp de elevi suprazeloşi. În 1804 Hahnemann şi „ neliniştita sa înclinaţie de a călătorii” [Haehl. Nu reuşeşte în nici una dintre aceste limitări : Contele Korsakov. sau forma lor crudă echivalentă diluată şi agitată sau “ o linguriţă într-un pahar cu apă” . Samuel Dubs din Philadelphia. Urmează o perioadă în care aproape 10 ani nu apar diluţii noi. vol. 98]. vol. A patra ediţie a organonului apare în 1829. Ignatia. unde obţine un post universitar cu o teză despre Helleborus. unde apare concepţia despre miasme care nu este acceptată însă de toţi practicanţii homeopatiei din epocă şi nici mai târziu. în anul 1839”.Hering. În 1821 se mută la Koethen la invitaţia ducelui Ferdinand de Altona –Koethen care îi asigură printr-un edict dreptul de a-şi prepara propriile medicamente. 47] se domoleşte şi se stabileşte la Torgau unde îşi are reşedinţa timp de 7 ani. de exemplu semestrul de iarnă 1820 . Începând din 1797 Hahnemann a început să folosească substanţe mult atenuate dar încă fără să existe aibă reguli exacte dozele prescrise fiind aproximativ echivalente cu 2x ( sau D = diluţii decimale) 4x şi 2 C . a 200-a şi în final a 1500-a potenţă. practică noua medicină şi publică „ Bolile Cronice” . cu timpul îi diminuă asistenţa. În 1808 foloseşte pentru prima dată termenul de homeopatie în „ Scrisoare pentru un medic de rang înalt” În 1805 merge cu diluarea până la 18 C una dintre diluţiile sale preferate toată viaţa. 3c şi 8x. a 90-a. Expunerile lui sunt apreciate de studenţi dar se transformă adesea în „ uragane furioase împotriva vechilor metode „ ([Haehl.

etc. în iunie. 407 16 . în el nu se mai menţionează limita de 30 CH. apreciat. 1993 (pp117-143) Michelowski. Ei au devenit adevăraţii fondatori ai teoriei potenţelor înalte. His Life and Work . vezi şi DUDGEON R. În acest text Hahnemann afirmă că cele mai bune potenţe sunt potenţele LM. a aceluiaşi remediu. : Lectures on the Theory and Practice of Homeopathy. de asemenea. New delhi: Jain Publishers . deşi încă din 1825 a prescris pentru prima dată Thuja 60 C într-un caz de gonoree. bogat. Hahnemann foloseşte prescripţia zilnică.Chapman 11 într-o scrisoare adresată la London Homeopathic Times scrie : Am în faţă acum. inamicii noştri nu ne vor putea reproşa că nu avem nimic definite. odată cu dozele administrate în apă. în 12 septembrie 1829 el scria: „ Nu aprob faptul că potenţaţi medicamente peste XII şi XXII …trebuie să fie o limită aici. cu mulţi pacienţi. cu un grad de diluţie sau potenţare diferit la fiecare administrare ( de ex 200. 11 10 BRADFORD T L : The Life and Letters of Hahnemann.473. De remarcat că. 1922 8 HAHNEMANN Organon of Medicine. după spusele lui Hahnemann însuşi . se vede însă că el a folosit şi numeroase potenţe centezimale 9. în timp ce scriu. între 1835-1843. În 1842 textul final la a şasea ediţie a Organonului este terminată dar nu va fi publicată decât în 1922. procentul diluţiilor LM nedepăşind. în 1922 paragraful 246 9 Rima Handley : A Homoeopathic Love Story. R : Samuel Hahnemann. E. cu condiţia unei uşoare modificări de diluţie 8Practic. cea mai frumoasă perioadă din viaţa lui: era recunoscut. ediţia tradusă de Dudgeon. 17% din totalul potenţelor folosite 10. Med GG 8. Dar decizând în mod definitiv că medicamentele homeopatice trebuie diluate şi potenţate până la X (= 30 CH. vol 1. uneori de mai multe ori pe zi. în a 5-a ediţie a Organonului Hahnemann abandonează ideea unei doze unice. Stuttgart . J.…). discipoli. Berkeley. A 5-a ediţie a Organonului apare în 1833. R: Samuel Hahnemann. 1922 HAEHL. Hahnemann nu a fost foarte încântat de o creştere nelimitată a potenţelor.Lemberg şi General Korsakoff în Russia. New Delhi: Jain Publishers pag. în ianuarie 1835 Hahnemann se căsătoreşte cu Melanie D’Hervilly Gotier [1800-1878] şi se mută la Paris. şi atunci când ei descriu o vindecare vom fi capabili să lucrăm după ei în acelaşi mod. pp171-196. repetată timp de mai multe zile. căsătorit cu o femeie frumoasă care îl iubea şi încă plin de idei creatoare. În 1853. nu se poate merge tot mai departe infinit. că nu avem nici un standard fix” 7 În 1830 se face prima referinţă la metoda olfacţiei pe care o va folosi până la sfârşitul vieţii dar în care nu va avea. După o frumoasă poveste de dragoste. vol 1. întrucât ei operează cu aceleaşi instrumente ca şi noi. p321. Atunci . His Life and Work . uneori pe durata a luni de zile. Într-o scrisoare adresată lui Schreter. A. pag. practic. nota lui Haehl ) apare un proces omogen în tratamentul tuturor homeopaţilor. cutia cu medicamente pe care el ( Hahnemann) o 6 7 HAEHL. care mai apoi şi-a găsit harnicul şi zelosul protagonist în Stapf” 6 La început. A fost. 1989. În caietele cazurilor de la Paris . se introduc însă dozele diluate în apă şi administrate în creştere progresivă. North atlantic Books. S Sander & K-O Sauerbeck. Therapiegeschichtliche Materialen zu Samuel Hahnemanns Pariser Praxis. p322. 202. urmată de o lungă perioadă de aşteptare ( idee din care Kent va face o dogmă). R E. 1987. 201.

editat de Wenda Brewster O'Reilly. în mediu lichid şi re-impregnare pe granule.17 6 14.2 0 6 0 5. 1997. Nici unul nu este mai înalt de 30… diluţiile sunt 6.3 22 0 11. Considerându-le suficient de blânde. Hahnemann le-a folosit ca diluţii de administrare zilnică.45 25..4 27.7 0 0 0 0 25.2. a ediţiei a şasea a Organonului. . 12.3 3. 24 şi 30.. Este foarte important ca gradul de potenţă al fiecărei doze să fie oarecum diferit de cel al precedentei şi al subsecventei”. (HAHNEMANN Samuel : Organon of the Medical Art by Dr.7 Paragraful 246 din a 6-a ediţie a Organonului se referă . În afară de Hahnemann şi Melanie. pe de o parte la diluţiile LM.14 7. trebuie modificat gradul de potenţă a fiecărei doze. singurul care se pare că a fost înştiinţat despre ele a fost Boenninghausen dar el a fost rugat să nu comunice nimic până la publicarea ediţiei a 6-a. pe de altă parte la necesitatea de a modifica .8 1 0 0 0 9.000 efectuate după o metodă dezvoltată chiar de Hahnemann.11 0 10.86 0. pe perioade mai îndelungate de timp. în 1922.9 0 0 1.59 17. Modul în care a folosit diluţiile LM diferă destul de substanţial faţă de folosirea diluţiilor centezimale. Acest tip de potenţă nu a fost cunoscut şi folosit în lumea homeopatică până la publicarea tardivă. Am ceea ce consider eu cea mai bună autoritate să afirm că Hahnemann nu a folosit remedii peste a treizecea diluţie” În 1838 îşi fac apariţia Potenţele LM sau de 50. în care se triturează până la C3. la fiecare administrare puţin din diluţie „ Înainte de fiecare administrare a unei doze dintr-o soluţie.6 0 0 0 5. vom avea un tablou sinoptic după cum urmează ( apud Morrell) în care rangul se referă la utilizarea în timp a diferitelor potenţe : Potenţă 1-20gr <1 gr 2x 4x 6x 6 9 12 18 24 30 Până la 1797 62. după care reproducem tabelul de mai jos . 18. 2007 12 17 .94 25. apoi se efectuează o diluţie de 1/499 ( se impregnează 500 de granule cu o picătură) care apoi sunt folosite ca bază pentru diluarea centezimală 1/99. De la ultima mea scrisoare am văzut două cutii de remedii homeopatice ale lui Hahneamann dintre anii 1841-42.7 9.26 3.între ele sunt Arnica şi Euphrasia 6 şi alte diluţii joase.5 32.59 0 0 2 35. EH 2.purta cu el.5 5 0 0 0 0 0 0 0 0 1800 1813 1819 1829 1843 20.8 0. 9.0 0 0 0 22. 12 Un rezumat al tipului de diluţii şi potenţe hahnemanieine ( decimale şi centezimale) îl găsim la Morrell. cu permisiunea autorului.13 5. odată cu toate datele pe care le avem deocamdată la dispoziţie.45 0 0 11. cu condiţia unei uşoare modificări a diluţiei între doze.13 0 6 7.94 0. Samuel Hahnemann. Dacă în acest tabel includem şi potenţele LM .

un caz de gută cu Abrotanum 45 M (pag 504). câteva concluzii: Hahnemann a folosit un spectru larg de potenţe de-a lungul vieţii .581 9.la fiecare 6 ore.85-25.42-3.53 3.33 Rang 0-3. 6x. 1200 ( 521) într-un caz de infecţie urinară cu urină mirosind puternic ca urina de cal…I have seen similar bladder symptoms cured with this remedy (Eryngium aq.1 0-1.06 0.26 3. 30x. Constanţa.4 17. diluţiile LM A folosit metode diferite de administrare. Kent repetând dozele unui remediu până când simptomele au indicat remediul următor).( pag 519). în etape şi niciodată definitivă. Borax. ( pag 6). 2005. 12 X ( pag 506). nu tratamentul. Lachesis 4M.02 2.8 0.95 Această scurtă istorie a potenţelor folosite de Hahnemann impune.4 0-16.. de exemplu.13 1. Un caz de abces al feţei cu TArentula Cubensis.98 22. de la potenţe ponderale până la diluţii foarte înalte . Pacientul. 12x. repetate. de pildă. Marjory Blacky 13. şi de Lycopodium 71 M. Chicago: Erhart and Karl ( 1926). 3 M in dismenoree însoţite de ulceraţii bucale şi labiale.7 0-20. pe perioade lungi de timp Evoluţia înspre diluţii înalte a fost progresivă.3-55 22-44. Dacă citim cazurile lui Kent 14 vedem 13 14 Marjory Blacky. la doze zilnice. astfel că niciodată nu a folosit în fapt o singură potenţă sau un singur mod de administrare Homeopaţi şi potenţe Dacă privim în istoria homeopatiei vedem o paletă de o diversitate ameţitoare în ceea ce priveşte potenţele. în epiteliom.83 27. KENT James Tyler : New Remedies. Nitric acidum.) when used in the 3x. de exemplu despre un caz de hemoragie uterină vindecat cu Aletris Farinosa 45 M.36 13. aphorisms and precepts. de la doza unică uscată. in cefalee. Natrium Sulphuricum. 45 M pentru o faringită ( 6 pudre date in fiecare seară) dar CM pentru dureri ovariene. clinical cases.32-30 15. Arsenicum 103 M . in a surprising manner. Kent relatează. Cenchris Contotix. 20 M urmat de 50 18 . ca.Potenţă 3 6 9 12 18 24 30 100 200 M LM Procent 0. apoi de Rhus tox 32 M ) succesiunea a avut loc in decurs de 4 ani. fundaţia Simile. în apă.6 2. În fiecare etapă nu a abandonat complet diluţiile antecedente. după părerea mea.3 0-3.2 0.97-35 9. de altfel în toate cazurile de abcesse sau carbuncule de care relatează kent a folosit doar această diluţie. lesser writings. Sulphur 55 M în artrită (pag 535) urmat de Sulphur 81 M apoi de Calcarea 85 M. spunea că spre sfârşitul carierei sale nu administra decât două potenţe: 10 M în acut şi 6 CH în cronic.

uneori diluţii aiuritoare ca 71 M sau 103 M folosite cu succes.Morrell]. Lachesis 41 M urmat de MM intr-un caz de hemofilie. O doză pe zi timp de 3. au folosit potenţe joase ceea ce însemna 2X. Galley Blackley. : [Digestive Drugs].4 sau 5 zile apoi opresc administrarea şi aştept urmăresc efectul. De fiecare dată când repet schimb potenţa. Boenninghausen scria „ În toate aceste cazuri. dar mai apoi am văzut că potenţa 1000. 2. Într-un singur caz am renunţat la potenţa 200 de Taraxacum şi a trebuit să dau 30. Mercurius 6 M pentru dureri ovariene pe dreapta. ( 1940) Cei mai mulţi dintre homeopaţi. în ultimele sale consideraţii în chestiunea potenţei Hahnemann. Se pare că nu prea contează dacă se creşte sau se scade potenţa atâta vreme cât ea se schimbă. Dacă am început cu 30 merg mai departe la 200 . H. etc. apoi data viitoare 1M apoi 10M. sau 30 C. punctul important este ca potenţa să fie modificată”. BORLAND Douglas M. De exemplu. dând o doză zilnic pentru alte 4 sau 5 zile şi apoi mă opresc din nou. apoi de Lyc 43 M intr-o hepatită cronică. Washington Epps. 3X în principal. de la tinctură mamă la 6 CH. 20 M intr-o eczemă debutând cu vezicule şi continuînd cu cruste umede. cu foarte puţini care utilizau 6X sau 3C. fără excepţie. Foarte puţini foloseau şi potenţe ca 12. pentru că experienţa de ani de zile mi-a arătat că teama că unele sau altele dintre granule să nu fie corect impregnate nu este deloc necesară. Dacă citim părerea lui Boenninghausen vedem că după 1840 folosea mai ales 200 CH. Prin comparaţie. până spre 1860. sau în cel mai bun M şi 100 M. : [The therapy of intermittent fever]. Acest lucru a fost încercat în ţară şi este confirmat de experienţă. 18. Pe de altă parte. an folosit doar potenţa 200 şi de fiecare dată doar o singură granulă. scrie : În tratamentul acestor carcinoame esofagiene încep de obicei cu o potenţă joasă. în EH. se pare că a afirmat că dacă se schimbă potenţa se pot repeta dozele mai repede decât dacă păstrăm potenţa iniţială. Byres Moir. 30 M în cefalee. 1908. în Boericke []cel mai adesea potenţele recomandate sunt mici. etc… 15 Comentând asupra tratamentului în timpul febrei tifoide din 1853. The Lesser Writings. Odată ce a fost găsit fără greşeală cu certitudine că va rezulta o vindecare. care au fost principalele folosite de Hahnemann de-a lungul vieţi”[ P. Mezereum. rareori ajungând la 30 CH . chestiunea potenţei cade în insignifianţă. CM. Allen în micul tratat asupra terapeuticii febrelor intermitente [ALLEN Henry C. Cu cât este mai perfect simillimun-ul cu atât vindecarea va fi mai rapidă şi mai sigură. Borland D. Knox Shaw. chiar pentru cazuri acute sau cu leziuni organice. Până acum dădeam 30 C dar probabil că am sa merg mai jos şi am sa dau 12. preparată de Jenichen a fost suficientă ( Boenninghause. Nu am văzut nici un caz in care sa trebuiască să urc peste 10M „ Interesant este că „ Am început să schimb potenţa în acest fel pentru că. New Delhi: Jain Publishers ( 1884)] afirmă că potenţa nu are nici o importanţă „ Selectarea remediului este întrebarea întrebărilor – cea de vitală importanţă atât pentru medic cât şi pentru pacient.2 ) 19 . Cocculus. dacă remediul nu este potrivit nu contează cât de înaltă sau joasă este potenţa ori cât de masivă este doza pentru că în mod sigur vom rata. dacă aţi dat 200 se pare că nu contează dacă se merge în sus la 1M sau în jos la 30 C. 15 În schimb.C. Primii homeopaţi din Marea Britanie cuprindeau o „ remarcabilă cohortă de 3X men Yeldham. De fiecare dată când sunt semne de dificultate crescută încep administrarea din nou.

cantitatea este doar o manifestare a efectului.uk) 16 KENT James Tyler : New Remedies. Boger.org. Allen. Dr. James Tyler Kent (1849-1916) a fost influenţat de doctrina spiritualistă a lui Swedenborg conform căreia realitatea are planuri succesive de existenţă. clinical cases. George Royal. Edgar . C. Dunham. În scrierile sale Kent a făcut puţine referiri directe la influenţa lui Swedenborg dar a făcuto în mod repetat discipolilor săi. Eminenţi homeopaţi au recomandat şi au folosit aproape exclusiv diluţii joase : T. dar cu aceste mijloace am fost capabil să vindec doar afecţiuni superficiale. „ după o doză de Tarantula cubensis 12x a apărut a imediată modificare în bine. în homeopatie. J. De aceea.2 . H. Kent. Guernsey. Nash. Wilson. După Hahnemann a fost homeopatul care a influenţat cel mai mult gândirea şi practica acestei discipline. din cât spun anumiţi autori. Selectarea remediului potrivit este un moment mult mai important decât cantitatea în care este administrat” . calitatea este legată de cauză. planul spiritual fiind determinant. Clarke. Raue. conferinţa a 11-a 17 20 . Dr. Boericke. Este fals: în mai multe locuri Kent face referinţe despre eficacitatea diluţiilor mici şi decimale (şi chiar mai mici decât 30 CH) observată de el însuşi. faptul că el a fost un adept înfocat al diluţiilor ultraînalte este de înţeles. potenţe mai mici de 30 CH. Lippe. 505. Kent vorbeşte de diluţia 12 x (decimala a 12-a ) ca fiind eficace. Henry Dearborn. nume cu rezonanţă în istoria homeopatiei au folosit cu succes în special diluţii înalte sau foarte înalte : Boenninghausen. calitatea este mai importantă decât cantitatea. F. secolul XX a fost secolul lui Kent. Hering. nu s-a mai format puroi şi a fost bine după 10 zile 17 Felul în care a ajuns să folosească diluţii mari este descris în conferinţele despre filosofia homeopatiei 18 Am început să practic cu diluţiile cele mai mici şi cu substanţe crude încercând să urmez regulile.Campbell –Homeopathy în perspective. H. 1926 in EH 2. susţinând că învăţăturile lui Hahnemann şi ale lui Swedenborg corespund perfect. Învăţăm cu greu marea lecţia insuflată de Hahnemann de al prima la ultima pagină a Organonului: calitatea şi nu cantitatea este aceea care vindecă. www. Astfel .caz vom realiza doar o vindecare parţială prin suprimarea stării acute. (A. de fiecare dată când se referă la remediul Tarentula Cubensis. în orice proces. Dr. Pe de altă parte. aphorisms and precepts Chicago: Erhart and Karl . 1919 . Kent nu ar fi folosit niciodată. Allen. 2007 18 KENT James Tyler : Lectures on homeopathic philosophy. Având în vedere adeziunea sa la spiritualismul lui Swedenborg 16. pag . Pierce. Roberts Potenţele la Kent Fără îndoială.acampbell. în Scrierile Minore. Richard Hughes. lesser writings.

cum sunt. nu ştim ce reprezintă ele : o diluţie de 10 la puterea minus un milion sunt absolut nereprezentabile în termeni fizici. Pentru a face o diluţie de 1000 ( M) este nevoie de 100 de litri de apă. cu mâna. la 1000.Munca mea era departe de a fi satisfăcătoare. Apoi Kent scrie „ am făcut singur. Kent afirmă că potenţele foarte înalte sunt extrem de puternice şi că pot da agravări redutabile – fapt verificat de multe ori în practică nu numai de Kent ci şi de toţi cei care folosesc aceste diluţii. după părerea lui Kent. El a fost unul dintre puţinii care ştiau de experimentele maestrului cu diluţiile LM. prietenul şi confidentul acestuia. ia o oră şi jumătate. pe care le-am folosit” Dar potenţa 30 CH . H. multe potenţe 30 şi în final am reuşit să fac o sută douzeci şi şase de remedii. totuşi era ceva mai bună decât metoda veche şi era mai blândă decât joaca de-a medicina cu purgaţii şi emeze….nu este considerată de Kent decât o potenţă joasă. unele în potenţa 200. 30 sau 200.. la începutul unei scări care urca uşor la 200. în timpul unei epidemii de boală diareică la copii (pe atunci o serioasă ameninţare vitală) în care a avut succes. Şi în ziua de astăzi. Pentru a face o diluţie centezimală după tehnica hahnemaniană este nevoie de 100 ml de apă. ceea ce reprezintă o cisternă medie. dacă se lucrează continuu. 30 cu apă în scară centezimală. Pentru a face o diluţie 30 centezimală e nevoie de 30 de flacoane. de un flacon şi de aproximativ 3 minute. Ce reprezintă însă aceste diluţii kentiene? Au fost ele oare făcute după metoda hahnemaniană? Un calcul simplu arată că lucrurile probabil nu stau aşa. aceste potenţe sunt. Când homeopatul este în dubiu este preferabil ca el să prescrie potenţe mai joase. aproape toate potenţele înalte sunt făcute de maşini. în fapt. care i-a 21 . reiterat şi de alte cazuri similare.000 de flacoane sterile iar timpul de preparare va fi în jur de 200 de zile neîntrerupte !!! Ediţia conferinţelor lui Kent publicată în 1919 conţine o reclamă la remedii preparate de Erhart şi Karl din Chicago în care se face publicitate la 900 de remedii de potenţa 1000 făcute de mână.Mai târziu am hotărât să testez potenţa 30 să văd dacă mai e vre-o urmă de medicament în ea.000 ( CM) şi chiar la un milion ( MM). ceea ce l-a convins în legătură cu eficacitatea diluţiilor mari. de 3 litri de apă şi. Remediile kentiene au avut ca punct de plecare aceste potenţe care au fost duse mai departe de către o maşină de potenţare. de 1000 de flacoane şi întregul proces de lucru va lua 50 de ore. Din punct de vedere fizic. preparând cu mâna mea o potenţă de Podophyllum.000 de litri de apă. ceea ce arată că succusiunile hahnemaniene pot fi imitate eficient de către aparate Potenţele la Boennighausen Încă din timpul vieţii lui Hahnemann. inventată de Kent. Allen a inventat şi el o maşină de potenţare pentru diluţii foarte înalte.considerată o vreme de Hahnemann o limită a potenţelor înalte . Chiar şi acum acestea sunt potenţe utilizate frecvent de homeopaţii care se reclamă drept clasicişti.C. . practic incalculabile şi. De acea el recomandă prudenţă în folosirea lor de către homeopaţi fără experienţă. baronul von Boennighausen a fost un susţinător al potenţelor înalte. Confirmarea a venit odată cu un caz fără speranţă. scris ca M. la 100. De asemenea ştia despre faptul că Hahnemann a folosit şi potenţe centezimale mai înalte de 30. mai ales în perioada finală de la Koethen şi la Paris (primele semnalări că a folosit diluţia 60 datează din 1826) : „Mie Hahnemann mi-a confirmat în mod repetat că a folosit şi diluţia a 60 –a. La CM este nevoie de 10. de 100.

citând din Boenninghausen. El se declară în mod deschis printre „ dinamişti” (cei care credeau în dynamis. după o săptămână. vaci. care se găseau la jumătatea drumului între alopatie şi homeopatie. În perioada de după moartea lui Hahnemann . să le dea o fundamentare mai amplă: „ această preparare particulară îmi este cunoscută şi reprezintă cele mai înalte diluţii ale noastre. Alături de aceste două curente. după certificarea lor în practică. an folosit doar potenţa 200 şi de fiecare dată doar o singulră granulă. aproape întotdeauna numai în aceasta a 60 –a potenţă. Causticum. toate în a 200-a potenţă.. Deja. . la fel cum sunt şi de a 200-a pe care am experimentat-o în bolile cronice de cel mai rău fel. a folosit succesiv. fără excepţie.oferit tot ce îşi dorea şi că. pag. În perioada în care experimenta diluţiile foarte înalte şi cele LM se pare că Hahnemann a cerut lui Boennighausen să nu publice nimic despre acestea până la apariţia noii ediţii (a 6-a) a Organonului. care foloseau potenţele joase în repetare frecventă şi hahnemanieni sau dinamiştii care foloseau diluţii înalte şi rare. vindecarea unui cal cu un catar respirator cronic. pe de altă parte însă şi pe conştiinţa acordului tacit dat de Hahnemann: „ Am folosit. cu efectul dorit”. Aderarea lui potenţele înalte se bazează pe de o parte pe experienţa clinică dobândită. Vol. Mărturie o stau numeroasele cazuri vindecate şi 19 Comentând asupra tratamentului în timpul febrei tifoide din 1853. toate cu potenţe înalte 30 şi 200. de ex. neputând fi criticaţi din nici o parte şi care „ doresc să facă plăcere ambelor părţi şi să nu piardă graţiile nici uneia”. apoi Spongia 200 şi apoi. hom. De ex. din perspectiva folosirii potenţelor. „neither fish nor fowl”) pe care îi numeşte amfibieni . iar remediul curativ a fost Arsenicum 200. XXXVIII. 358 şi reluat în Scrierile minore (care sunt însă de o mare frumuseţe şi claritate) Boenninghausen analizează situaţia homeopatiei în timpul său. câte 3 granule în aproximativ jumătate de litru de apă. lit. la perioade o săptămână fără rezultate Sulphur. dar despre efectele căreia nu voi vorbi”. în care dorea. La un alt caz. iarăşi Hepar sulph 200. Boenninghausen scria „ În toate aceste cazuri. Boennighausen nu ezită să critice aspru pe cei care erau „ nici în car nici în căruţă” (engl. dar pentru că mi-am dat cuvântul de onoare nu am încă libertatea să public despre ele”. porci sau câini. forţa vitală) şi dă mai multe exemple de vindecare veterinară pe cai. Bryonia şi Rhus tox. Lesser writings. la acea vreme. un cal cu o pareză. el vorbeşte de scindare în rândul homeopaţilor între materialişti sau specifişti. ed 1991 pag 316] Intr-un eseu despre diluţiile înalte publicat în Allg. căruia i-a administrat succesiv Hepar sulph 200. Zeit. la pacienţi foarte excitabili şi în bolile cronice a utilizat adesea şi diluţii cu mult mai mar. Sulphur. Boenninghausen a folosit aproape exclusiv potenţele 200 19 şi doar rareori 30. dând două granule întro doză şi succesul meu a fost atât de mare încât utilizarea potenţei 30 nu am făcut-o decât excepţional… În cazuri de mare sensibilitate la acţiunea medicamentoasă nu rareori – atunci când era o mare susceptibilitate pentru o impresie medicinală – folosesc potenţa a 120-a şi sunt perfect mulţumit de acţiunea sa. [ Shepper – pag 47. pentru că experienţa de ani de zile mi-a arătat că teama că 22 .

dar mai apoi am văzut că potenţa 1000. El arată ca în a treia ediţie a Materiei Medicale Pure (din 1830 şi 1833) Hahnemann indica potenţele 30 la toate remediile şi numai în cantitate foarte mică. 24 de ore şi schimbate la 2 sau mai multe zile. într-un interval de 8 zile. O altă părere contestabilă este aceea că „ în ultimii ani de viaţă Hahnemann s-ar fi întors la potenţe joase” care nu este susţinută nici de scrierile sale nici de caietele cu cazuri de la Paris şi nici de bogata corespondenţă din acea vreme. De exemplu într-un caz. fatala diaree albă a purceluşilor care cu Mercurius 3d de obicei se prelungeşte două zile este vindecată cu Mercurius 200 în 6 -8 ore”. pe baza propriei experienţe. Avantajele diluţiilor înalte afirmate de Boenninghausen sunt: 1. În articolul „ Avantajele potenţelor înalte” Boenninghausen . 2. Boenninghausen afirmă că primele potenţe înalte şi le-a preparat singur până la a 200 centezimală şi abia apoi le-a procurat de la Lehmann din Schoeningen. În ceea ce priveşte folosirea potenţelor înalte. de la câteva ore la câteva zile. Ca şi contraargument el citează paragraful 287 din ediţia a cincea a Organonului şi susţine aserţiunea inversă prin miile de cazuri rezolvate în decurs de 15 ani de experienţă „ chiar şi mai impresionantă este acţiunea la animale. în special a remediilor care în stare naturală nu provoacă decât puţine simptome unele sau altele dintre granule să nu fie corect impregnate nu este deloc necesară. Calcarea. pag 23-36 în EH. În unele cazuri a prescris şi remedii alternante. după ce s-a convins că acesta le prepara corect. O altă aserţiune pe care Boenninghausen o combate este aceea că numai potenţele înalte ale remediilor cu acţiune violentă . date la 12 . The Lesser Writings.asigurarea în ceea ce priveşte certitudinea că preparatele medicinale au fost corecte si folosirea lor corectă din punct de vedere homeopatic.2 ) 23 . preparată de Jenichen a fost suficientă ( Boenninghause. Nux vomica şi Pulsatilla pe rând. deşi nimic nu a demonstrat-o (scrierea datează se pare din 1859!). 1908. După Boenninghausen această aserţiune a fost considerată multă vreme (şi încă este) ca o axiomă. ale mineralelor şi metalelor sunt active dar nu şi a plantelor. o vacă care face distensie abdominală după trifoi umed se restabileşte după Colchicum 3d în trei ore dar după Colchicum 200 în doar jumătate de oră. Sfera de acţiune a remediilor se lărgeşte pe măsură ce creşte dinamizarea .publicate. Întrun singur caz am renunţat la potenţa 200 de Taraxacum şi a trebuit să dau 30. numai două precauţii sunt de luat în seamă: . printre care o epidemie de febră tifoidă cu aproximativ 90 de cazuri în care majoritatea cazurilor au fost tratate remediile homeopatic potrivite toate în potenţa 200 Este interesant că mai în mai toate dintre aceste cazuri Boeninnghausen a folosit remedii în succesiune. CM. a administrat Sulphur. Prima dintre acestea este că „ dinamizările înalte sunt de folosit numai în cazurile cronice dar în cazurile acute trebuie folosite fie diluţii joase fie chiar tincturi puternice”. comentează o serie de aserţiuni false din punct de vedere practic.

În 1860 Fincke. etc.). 4. Diluţiile înalte nu pot fi folosite ca „ paleative înşelătoare ” (supresoare) ce sunt inutile pentru o reală vindecare. De aceea problema diluţiilor ultramoleculare este una dintre cele mai dificil de rezolvat teoretic şi de aceea şi atât de mulţi opozanţi. preparată întâi de el însuşi după metoda hahnemaniană şi apoi de Lehmann. unul dintre cei mai mari promotori ai diluţiilor foarte înalte publică în două numere din “The American Homoeopathic Review. Hahnemann nu cunoştea teoria moleculară ( deşi Avogadro a trăit în timpul său ** ) şi credea în mod logic că indiferent de cât de diluată ar fi o substanţă. de la o anumită diluţie – şi aceasta este decimala 24 sau centezimala a 12-a . Prin dinamizările succesive remediile se îndepărtează tot mai mult de distrugerea inerentă legilor chimice (el dă ca exemplu pulberile folosite pentru difterie pe care le-a refolosit cu succes şi după 12 ani) Efectele diluţiilor înalte sunt mai puţin influenţate de dieta deficitară. Stapf. Sil. (Nat-m.ea nu mai conţine nici o moleculă din substanţa iniţială. şi Boennnighausen în Europa şi de C. în special de Gross. Efectul secundar sau curativ al diluţiilor înalte apare în bolile acute mai devreme şi de aceea ele se pot folosi cu succes. 3. Metoda lui Jenichen a fost adoptată cu entuziasm de unii dintre discipolii lui Hahnemann. utilizând ocazional 60 C si chiar 300 C. Hering se plângea că va fi greu să se găsească un altul ca Jenichen care să fie capabil din punct de vedere fizic să prepare astfel de potenţe. În bolile cronice efectul este mai prelungit. ca fiind suficientă şi verificată dar homeopaţi ca Korsakov. 6. consecinţa acestui fapt este aceea că spectrul lor de acţiune creşte pentru mai multe afecţiuni în care pot fi similare.. potenţa lui favorită fiind 200. Diluţiile înalte sunt lipsite de toxicitatea chimică ce mai apare la diluţiile joase şi manifestă numai efectul secundar de stimulare a organismului.2. Calc. Boennighausen a folosit încă din timpul lui Hahnemann potenţe mai mari de 30 C. el s-a mulţumit să remarce că aceasta este doar o dovadă că diluţiile sunt încă active dar că „ trebuie să existe o limită undeva” [ ] Pe măsură avansării teoriilor ştiinţifice. ceea ce nu s-a adeverit pentru că în scurt timp au apărut maşinile de potenţare care au putut urca potenţele la nivel astronomic.Hering în America. Totuşi. ea încă păstra ceva din substanţa iniţială. Potenţele 24 ." (martie şi aprilie 1860) mai multe cazuri vindecate cu potenţe foarte înalte şi o întreagă pledoarie pentru acestea. La fiecare treaptă. Pe de altă parte începând încă din timpul lui Hahnemann potenţele folosite de unii homeopaţi au devenit din ce în ce mai mari. Dacă o substanţă este diluată progresiv în manieră hahnemaniană. Evitarea efectul primar. problema unei explicaţii plauzibile pentru aceste diluţii a devenit din ce în ce mai dificilă. Lehmann agita viguros flaconul de 25 de ori. care poate aduce simptome concomitente (de proving). atunci când a fost informat de faptul că Korsakov a folosit potenţa 1500. 5. O scurtă istorie asupra potenţării Încă din timpul lui Hahnemann homeopaţii au avut păreri divizate în privinţa potenţelor şi această scindare încă mai persistă şi în ziua de azi. Jenichen* şi mai apoi Boenninghausen au trecut de această limită iar mai apoi chiar Hahnemann a renunţat la ea. În ediţia a patra a Organonului Hahnemann a încercat să impună limita de mărime a diluţiilor la 30 C.

] 25 . Mercur.78:59-68. Hepar s.000. folosind 7 ml de lichid.000.179ml. Deviaţia faţă de presupusa rată de 1/100 este semnificativ crescută. Înaintea sa numai Jenichen mai preparase astfel de diluţii : Arsenicum 40. Pulsatilla 5. Mai târziu Fincke inventează prima dintre maşinile de potenţare în flux. 1989.000 şi 7. Fără îndoială.000. ceea ce reprezintă o deviere de 255%.000. După ce în prima diluţie se foloseşte metoda hahnemaniană (1/100) flaconul se goleşte cu două sau trei scuturături. cele mai exacte şi reproductibile diluţii sunt cele preparate după metoda hahnemaniană : o picătură din remediu se pune într-un flacon.Pentru a prepara diluţii foarte înalte.000 şi Phosphorus 19. Rhus tox. De asemenea este clar că diluţiile korsakoviene sunt mai puţin diluate decât cele hahnemaniene. 1730. metoda korsakoviană este mai simplă. Belladonna 1400 şi 6. Nux vom. În flacoane de 20 ml în care se folosesc 15 ml de lichid. Totuşi majoritatea maşinilor de potenţat sunt maşini care folosesc principiul korsakovian.237ml faţă de 0. se toarnă peste această picătură 99 de picături de solvent şi se agită de un număr de ori. Phosphorus 5. 3. Maşinile de potenţare 20 20 Un excelent articol despre istoria acestora a publicat Winston J . Metoda este foarte laborioasă. c. China 8000. metoda este destul de inexactă: nu toate diluţiile sunt perfect egale şi.000. Astfel în flacoanele de 10ml. faţă de valoarea calculată pentru o diluţie centezimală care este 0. se pune în alt flacon şi procesul se repetă. Carbo an. Diluţiile hahnemaniene şi diluţiile korsakoviene.000 [ Boenninghausen . Erorile care pot surveni sunt minime şi fiecare grad de potenţă este perfect egal. Cantharis 1600.15 ml valoarea standard hahnemaniană (158%) iar în flacoane de 30 ml. 5.400. adică nu la o reproductibilitate cantitativă exactă ci doar în ordine de mărime.000 şi Veratrum 2. mai rapidă şi mai ieftină. 1000. peste ea se adaugă lichidul solvent se agită şi procesul se repetă.]asupra diluţiilor korsakoviene a arătat că acestea diferă sensibil de cele centezimale. metoda nu duce decât la potenţe aproximativ reproductibile. 10. Se poate observa clar variabilitatea generală şi în funcţie de mărimea flaconului de diluţie. diferenţa e de124 %. cere mult timp şi costisitoare atunci când este vorba de preparat diluţii înalte. 'A brief history of potentizing machines'. Arnica 1100. de aceea . British Homeopathic Journal. valoarea medie a reziduului lichidian după golire a fost de 0.000. în care energia mecanică depusă de o persoană (în diluţiile hahnemaniene) este înlocuită cu cea dezvoltată de o maşină. aceasta scade pe măsură ce flaconul creşte. Cham.erau mult mai mari decât cele folosite de Boenninghausen : Aconitum 1100. op cit]. Un studiu statistic făcut de Renee Fikisz [ apud Muntz…. 1750. Din acest flacon se ia o picătură. Ceea ce rămâne pe pereţii vasului este considerat a fi picătura iniţială pentru o nouă treaptă de diluţie. Bryonia 9.000. Deşi mai rapidă şi ieftină. ceea ce face ca metoda să ducă la potenţe perfect reproductibile..07 ml. cu 20 ml de lichid. Sulphur 20. reziduul korsakovian mediu este de 0.

În 1869 a primit patentul pentru propria maşină de potenţat cu care a potenţat remedii de la potenţa 200 până la MM. el publică o carte „On High Potencies” la editura homeopatică cea mai renumită a timpului A. 103M etc. 19). Până la 30 C potenţele erau preparate în manieră Hahnemaniană. simultan înlăturat printr-un instrument care îl goleşte. În Germania. 47M. A avut o contribuţie esenţială la introducerea homeopatiei în Brazilia şi în Egipt. Schwabe a construit mai multe maşini de potenţare. de aceea forma flacoanelor de potenţare avea mare importanţă. în anul 1852 . 11M. Kent şi J.Există două mari tipuri de maşini de potenţare: 1. 2. Pedrisat. Cu acest sistem Fincke producea adeseori potenţe de valori neregulate cum au fost 16C. de la robinet. Maşini de potenţare în Europa La Începutul anilor 1900. Odată cu Jean Boiron au fost elaborate maşini din ce în ce mai perfecţionate care au crescut substanţial rigoarea şi reproductibilitatea potenţelor. 37M. După aceasta erau trecute pe maşină. Maşinile care au urmat acest principiu au fost cele puse la punct de S. un inginer din Geneva a construit un aparat de diluţie la sugestia lui Antoine Nebel. Jarricot (23). Burdick (26). potenţatoare de flux care potenţează folosind turbulenţa lichidelor şi 2. care are loc atunci când vehicolul pentru remediu ( lichidul solvent) curge printr-un flacon după ce a fost regularizat de un reglator . Kent a folosit mult remediile lui Fincke şi aceasta explică potenţele neaşteptate pe care le regăsim adeseori în cazurile sale. Începuturile Se pare că prima maşinărie de potenţat a fost inventată de un contemporan a lui Hahnemann . Dr. Skinner (20) Boericke. din labolatorul lui din New York. care folosesc sucusiuni energice pentru potenţare. metoda discontinuă în care flaconul de diluţie este umplut şi golit în mod repetat. acest principiu a fost folosit şi de maşinile de potenţare puse la punct de S. În Franţa Rene Baudry (1880 .Tafel.J. în 1838. în care lichidul de diluţie este adus încontinuu în vasul folosit pentru potenţare şi. Fincke a început homeopatia la îndemnurile lui Boenninghausen şi tot la sugestia acestuia emigrează din germania în Statele Unite. 23M. şi H. Flaconul avea un gât de formă conică ceea ce garanta o creştere scurtă a presiunii lichidului. metoda continuă. Benoit Mure (1809-1858) care a construit trei maşini de potenţare folosind metoda sucusiunilor. Maşinile de potenţare în flux folosesc două metode: 1. 1. Principiul pe care era construită a fost acela de a folosi la maxim turbulenţa în procesul de potenţare. În afară de maşina lui Fincke. Nu există nici un comentariu al acestora din partea lui Hahnemann şi în cutiile sale cu medicamente nu s-au găsit remedii potenţate astfel.P. 26 .1966). potenţatoare de sucusiune. împreună cu Pedrisat şi cu Leon Vanier au construit mai multe instrumente mecanice în acelaţi scop. scuturând de 180 de ori în ritm dactil ( un-doi-trei) la fiecare pas de potenţare. în 1865(5). Nivelul de potenţă este calculat după cantitatea de lichid care se adaugă şi nu poate fi comparat matematic cu scările centezimale sau decimale. Allen (25. Ca solvent folosea El apă normală.C. Swan. 19M. ceea ce reprezintă o variantă mecanică a potenţărilor korsakoviene (29). T. la Palermo şi la Lyon . La început a folosit remedii potenţate manual în stil korsakovian dincolo de a 30centezimală. Metoda lui Fincke. El a inventat şi un ingenios triturator. După articolele publicate în The American Homoeopathic Review.

care vindeau potenţe înalte în America si Marea Britanie au folosit maşina de potenţare a lui Skinner până în anul 1987 când au fost cumpăraţi de grupul Schwabe.pentru că. la recalibrarea maşinii lui Skinner s-a dovedit însă că rata reală era de 1/17 [ Wilson. folosind aparatul lui Lock. deci potenţele sale sunt de fluxiune intermitentă. Boericke & Tafel. lungă durată şi profund” [Kaercher. 18). Lippe l-a numit „spălător de vase” şi. www. Este comparabil cu cel al lui Fincke dar diferă prin aceea că există o mai precisă măsurarea a cantităţii de apă printr-un apometru foarte precis. tabloul remediului practic nu mai poate fi influenţat de vehicolul de solvare. November (1914). Aparatul lui Skinner. Metoda lui Müntz. Swan a folosit stadiile intermediare pentru a produce remedii în continuare. Dunham şi Nash au folosit aceste potenţe cu multă încredere şi succes. J – The Skinner machine at Boericke & Tafel.] Aparatul lui Kent.: Microscope and Potency. W. Metoda fluxului continuu este încă utilizată în Brazilia şi Argentina. Multă vreme. În acesta se utilizează un echipamnet de sticlă cu un orificiu prin care solventul picură constant pe remediu. dincolo de diluţia 30C. Cu acest echipament potenţa 300 se poate atinge într-un minut. Maşina a fost în uz până în anul 1905. În acelaşi timp lichidul este agitat foarte intens cu 2400 -1500 de rotaţii pe minut. Este tot o maşină de potenţat în flux. ele lucrează rapid. Putea ajunge până la CM. and the introduction oa a New Potentizer. Rata de diluţie presupusă pentru fiecare diluţie korsakoviană trebuie să fie 1/100. M. (Deschere. 369-378]. dar discontinuu. Kent afirmă „ potenţele înalte ale lui Fincke nu mau trădat niciodată.: The Fincke Process of Potentiation. The Homeopathician. pentru a repeta procesul. credea el. (3. probabil cea mai folosită de-a lungul secolului al XX-lea în America. până în anii 1960 cele mai multe remedii în potenţe foarte înalte ( peste 200) proveneau din această sursă şi de la Boericke şi Tafel. Când gradul de potenţare dorit a fost atins se făcea o fixare cu alcool şi apoi impregnarea pe globule. crea un vortex. ceea ce creşte considerabil gradul de 27 . Gradul de potenţare este reprezentat de numărul de agitări şi de volumul de apă care trece prin flacon. iar apa intră sub presiune crescută printr-un tub perforat cea ce creşte gradul de amestecare şi potenţare a remediului. A fost folosit de Erhart & Karl din Chicago. Este primul aparat care a folosit scuturarea mecanică la fiecare pas şi primul care a folosit exclusiv apa distilată ca vehicul de solvare. În principiu maşina potenţarea era o combinaţie de sucusiune şi flux. Kent. with a Riview of Modes of Potentizing Drugs. După ce am văzut cum le prepară am aruncat toate potenţele Swan ce le aveam”[ apud Muntz…. într-o corespondenţă cu Kent îi scria acestuia „potenţele lui Swan sunt o jalnică decepţie. folosind un nou flacon la fiecare stadiu. în sensul că solventul era împins cu presiune într-un flacon cu fundul aproape sferic.f. 2000. Aduce o îmbunătăţire a metodei lui Lock în sensul unei măsurări mai exacte a fiecărei trepte de potenţare. North American Journal of Homeopathy.] Metoda lui Lock. Mai (1879). Aparatul lui Swan. flaconul era întors cu susul în jos şi apoi pus din nou în poziţia iniţială.

în orice proces calitatea este mai importantă decât cantitatea. a fost atras de ceea ce în epocă se numea „ filozofia naturală” şi a studiat fizica şi matematica. James Tyler Kent (1849-1916) a fost influenţat de doctrina spiritualistă a lui Swedenborg conform căreia realitatea are planuri succesive de existenţă planul spiritual fiind determinant. Din cunoştiinţele noastre laboratoarele Plantextract din Cluj. Toate aceste maşini folosesc metoda korsakoviană si numai tincturi mama. care supraveghează posibilitatea apariţiei unor greşeli. cu mai multe flacoane de diluţie.remedia. calitatea este legată de cauză.reproductibilitate a fiecărei potenţe.uk] Notă 2 Lorenzo Romano Amedeo Carlo Avogadro. Robert Müntz-150 Years of Machine-Made Potencies. înlăturând confuzia făcută de John Dalton care credea că în substanţele 28 . Obiectivele acestei maşini au fost ca fiecare diluţie să fie potenţate de 10 ori. Deşi iniţial a urmat cursuri de drept şi ecleziastice. Pe de altă parte. Potenţele mai mari sunt korsakoviene şi importate în soluţie lichidă cu care se impregnează granulele de MK. ca intensitatea scuturărilor să fie echivalentă cu cea efectuată de un om şi ca remediile să nu fie expuse nici unui câmp magnetic sau electric. http://www. Obţinerea mecanică a potenţelor foarte înalte nu este încă standardizată în Farmacopeea Homeopatică Europeeană. www. Maşinile de potenţare au fost folosite imediat după moartea lui Hahnemann pentru a putea obţine diluţii foarte înalte ( peste 200. Pentru o aceeaşi maşină există e relativă reproductibilitate ce se referă însă doar la gradul de mărime şi nu la cantitate. cantitatea este doar o manifestare a efectului. M şi mai mari) pentru că prepararea lor manuală este laborioasă şi ineficientă economic. în Italia.Campbell –Homeopathy în perspective. Proiectul a fost dezvoltat în Şcoala tehnică din Eisenstadt.org. prepară după metoda hahnemaniană. În scrierile sale Kent a făcut puţine referiri directe la influenţa lui Swedenborg dar a făcut-o în mod repetat discipolilor săi.acampbell. [A. potenţele decimale şi centezimale până 200. conte di Quaregna e di Cerreto (1776 1856) s-a născut la Turin. În 1811 a publicat un articol în Journal de physique în care făcea distincţia clară între atomi şi molecule.html Note şi comentarii Notă 1. nu si trituratii. Întregul proces este controlat automat de un calculator. Potenţele la noi în ţară. Ceea ce rezultă din această scurtă trecere în revistă a maşinilor de potenţare este că nu există încă o standardizare a acestor maşini. experienţa clinică a numeroşi clinicieni demni de încredere a arătat că aceste diluţii înalte obţinute mecanic cu diferitele potenţatoare sunt eficiente. Concluzii Majoritatea potenţelor până la 200 CH care se găsesc astăzi pe piaţă sunt potenţe preparate manual după metoda hahnemaniană.at/en/jmp. A fost primul profesor de matematică fizică al universităţii din Turin. de aceea potenţele rezultate folosind maşini diferite nu sunt identice. De aceea. susţinând că învăţăturile lui Hahnemann şi ale lui Swedenborg corespund perfect.

volumul molar al tuturor gazelor trebuie să fie acelaşi. Dacă un aceeaşi greutate în grame (mol) din orice substanţă conţine acelaşi număr de molecule. [ P.u-net. conform principiului lui Avogadro. astfel pentru a forma apa două molecule de hidrogen se combină cu o moleculă de oxigen. scuturând flacoanele atât de puternic că „ răsunau ca nişte clopote”. a mers mai departe decât oricare altul dintre preparatorii timpului. care. Valoarea general acceptată a numărului lui Avogadro este de 6. Numărul de molecule dintr-un mol a primit numele de numărul lui Avogadro. a celor atomice. Motivul pentru care lucrările lui Avogadro au fost neglijate a fost probabil convingerea încetăţenită în epocă despre faptul că formarea combinaţiilor chimice apar datorită unor afinităţi între elemente diferite. dificil de reprezentat în termeni reali. Ideea că doi atomi identici de hidrogen s-ar putea combina într-un compus molecular de hidrogen era diametral opusă concepţiei chimice de la începutul secolului XIX. Homepage of Avogadro www. [Dr Thomas Lindsey Bradford .bulldog. ne-ar lua 2 miliarde de ani pentru a număra toţi atomii dintr-un mol !!! [Chris Johnson.html ] Notă 3 Julius Caspar Jenichen. indirect. începând de la a 29-a potenţă sau chiar mai puţin.com/avogadro/avoga.Morrel. După descoperirile lui Galvani şi Volta această afinitate a fost în general asimilată cu atracţia între molecule cu sarcini diferite. deşi acesta nu cunoştea noţiunea de mol sau a numărului ce-i poartă numele. dacă am putea să numărăm câte 10 milioane de atomi pe secundă. acestea ar acoperi suprafaţa Statelor Unite cu un strat de aproximativ 15 kilometri grosime. si celallat…de vazut].org/seror/biograph/jenichencj. dacă am lua un număr echivalent de seminţe de porumb.Pioneers of homeopathy http://www. a fost un personaj pitoresc. Înainte de moarte avea potenţe de până la 60 000. mai mult decât probabil nu i-a cunoscut lucrările). Opera lui Avogadro a fost aproape complet neglijat până când a fost prezentată de Stanislao Cannizarro la Conferinţa de la Karlsruhe în 1860 ( la 17 ani după moartea lui Hahnemann.0221367 x 1023 . atunci . este un număr extrem de mare. dacă s-ar acoperi suprafaţa pământului cu un număr echivalent de tuburi de răcoritoare. De exemplu. Conceptul de mol a fost introdus la mult timp după moartea lui Avogadro. unul dintre primii admiratori ai lui Hahnemann. În timpul vieţii a păstrat secretă metoda de preparare dar din notele găsite după moartea sa ( prin sinucidere) se pare că îşi practica metoda după una dintre ideile lui Hahnemann şi anume că nu diluţia contează ci numărul de sucusiuni. Jenichen a decis în mod arbitrar că 10 sucusiuni sunt de ajuns pentru o potenţare şi. Avogadro a afirmat principiul care îi poartă numele „volume egale din orice gaz conţin acelaşi număr de molecule în condiţii de temperatură şi presiune identice”.htm] 29 . Acesta a arătat că principiul lui Avogadro poate fi folosit nu numai pentru determinarea maselor molecutlare dar şi.homeoint. acestea ar acoperi pământul în întregime cu un strat de 320 de kilometri. pe care a aplicato şi la dinamizarea remediilor homeopatice. A fost un om de mare forţă fizică. Ca mulţi dintre homeopaţii timpului nu era medic ci Maestru al cailor (antrenor de cai) al ducelui de Gotha.compuse se combină câte un atom din fiecare substanţă.

• Pol Henry – fundamentează modelul analogic de studiu al gemoterapiei continuată de dr. Arborele paradisului 30 . Roy Tipuri de ţesuturi meristematice • Din 120 produse gemoterapice 53 (44. tamarix. fundamentată ştiinţific. cimişir. sequoia. porumbar. articulaţii. merişor. cedru. zmeur. Istoricul gemoterapiei • Galen – balsam cicatrizant din muguri de plop (Acopon). vâsc • Scoarţă – în momentul urcării sevei – Salcie • Boboci – înainte de deschidere – Magnolie. arţar. în funcţie de partea de plantă • Hahnemann – prin legea similitudinii. dud. stejar. Combet care au pus în evidenţă prezenţa factorilor de creştere (fitohormoni) în ţesuturile meristematice. lemn câinesc. ienupăr.Farm. călin. Leon Vannier şi dr.5 %) sunt obţinute din muguri. • Studiul compoziţiei chimice a fost revoluţionat de prof. stomac. salcie. Martin. cătină. fiecare gemopreparat având un organotropism specific. • Unguentum populeum – timp de secole a avut o reputaţie deosebită. liliac. care promovează “detoxifierea” organismului şi refacerea ţesuturilor afectate de boală cu ajutorul extractelor glicerinice (macerate glicerinice). vegetal. tuia. • De asemenea se refac ţesuturile bolnave. nuc. arin. demonstrează strânsa legătură între regnul mineral. circulaţie arterială sau venoasă. ulm. rinichi. iar apoi de dr. carpen. • În meristeme este stocat potenţialul de regenerare a plantelor. • Paracelsus a intuit proprietăţi şi indicaţii terapeutice diferite ale plantelor. plop. măslin. mur.GEMOTERAPIA . tei. măceş. păducel. piele. plămâni. frasin. animal şi lumea umană. etc. fag. iar 67 din alte părţi tinere de plante • Muguri – înainte de germinare – brad. dr. Netien şi prof. castan. afin. mesteacăn. coacăz negru. smochin. sânger. rozmarin. • Pol Henry – medic belgian – părintele gemoterapiei moderne. Nebel. obţinute din muguri sau din alte ţesuturi vegetale recoltate de la planta în creştere. caprifoi negru. scoruş. alun. viţă de vie • Mlădiţe şi ramuri tinere – imediat după apariţia mugurilor – Viţă de vie sălbatică. • Metoda drenajului a fost utilizată pentru prima dată de medicul elveţian dr. iarbă neagră. jneapăn. pe care gemoterapia îl foloseşte pentru vindecarea bolilor Care este utilitatea acestei terapii? • Cu ajutorul gemoterapiei se realizează detoxifierea organismului (eliminarea deşeurilor metabolice) la diferite nivele: ficat. Carmen Ponoran O metodă de terapie naturală. intestine. Paquelet şi dr. Reymond.

Amenţi sau inflorescenţe – la apariţie – Mesteacăn. şi prelucrate ca macerate glicerinice • Produs gemoterapic = gemoderivat = macerat glicerinic (glicerinat) • MG=D1 sau MG=C1 corespunde la MG1DH sau MG1CH Substante active . dinamică şi unitară. reduse sau chiar anulate. în care se realizează o sinergie armonioasă a componentelor sale. au calităţi biologice modificate. anorganice şi enzimatice • Substante active – Noţiunea de FITOCOMPLEX • Gemoterapicul este o entitate biologică complexă. salcie • Ghinde – la maturitate – Stejar Dicţionar de termeni • Gemoterapia (meristemoterapia) = metodă terapeutică care utilizează extracte de ţesuturi vegetale proaspete. florilor • Măreşte plasticitatea peretelui celular Gibereline • Diterpenoid cu structură izoprenică • Cresc viteza de germinare • Întrerupe perioada vegetativă a seminţelor şi declanşează formarea plăntuţei 31 . porumb • Seminţe – la maturitate – Mesteacăn. studiate separat. frasin • Seva (linfa) – în perioada de ascensiune – Mesteacăn. salcie.Enzime – Fitohormoni de creştere – Peptide şi proteine – Aminoacizi – Acizi nucleici – Vitamine – Săruri anorganice Recoltarea plantelor în stare proaspătă este condiţia esenţială în gemoterapie pentru obţinerea de produse gemoterapice care conţin toate principiile active organice. • Componentele gemoterapicelor. Importanţa hormonilor de creştere din plante prezenţi în maceratele glicerinice Auxine • Provin din triptofan – aminoacid esenţial • Creşterea rădăcinilor. stejar • Rădăcini tinere – înainte de lignificare – Secară. • Cantitatea de enzime şi aminoacizi din gemoterapice este mult mai mare decât în părţile de plantă adultă. aflate în fază de creştere.

acizi nucleici (ADN. GEMOTERAPIA ACŢIONEAZĂ LA NIVEL ORGANIC ŞI CELULAR. ARN). factori de creştere. scoarţa rădăcinilor. permite germinarea seminţelor la întuneric Acid abscisic (dormina) • Inhibitor de creştere • Determină capac.Citokine Structură adeninică. gibereline. conferind rezistenţă plantei • • • Cum acţionează gemoterapia ? • Mugurii. aminoacizi. seva şi seminţele sunt foarte bogate în enzime. acid abscisic). hormoni vegetali (auxine. dar profundă. • Activitatea enzimatică este blocată la momentul extracţiei în amestecul glicerinic • Diluate în apă la momentul administrării ele îşi exercită proprietăţile terapeutice speciale şi reglează funcţiile vitale ale celulelor bolnave. vitamine. scoarţa ramurilor tinere. rădăcinile tinere. existând şi în regnul animal Stimulează diviziunea celulară Determină dezvoltarea mugurilor şi creşterea frunzelor. cinetină. • DACĂ FITOTERAPIA CLASICĂ ACŢIONEAZĂ NUMAI LA NIVEL FUNCŢIONAL ŞI METABOLIC. proteine. Metoda de fabricaţie conform Farmacopeei Franceze • Oficializată în Farmacopeea Franceză din 1965 – macerate glicerinice • Toată literatura de specialitate din domeniul gemoterapiei adunată în decursul a 40 de ani are la bază studii efectuate la administrarea MACERATELOR GLICERINICE • Fluxul de fabricaţie de la Plantextrakt este certificat GMP de către ANM pentru MACERATE GLICERINICE Faze de fabricaţie • Recoltarea meristemelor în perioada optimă • Macerarea cu amestec glicerinic (glicero-alcoolic) • Extracţia fitocomplexului specific • Diluarea la prima decimală (10 %) cu amestec hidro-glicero-alcoolic – Excepţie la Viscum album MG=C1 (1 %) • Conservare în flacoane de sticlă brună! NU trebuie utilizat ambalaj de material plastic ( interacţionează cu produsul) Diferenţa dintre tincturi şi macerate glicerinice • Solvent de extracţie – Amestec hidro-alcoolic pentru tincturi – Amestec hidro-glicero-alcoolic pentru macerate glicerinice • Partea de plantă 32 . principii care sunt extrase în soluţia gliceroalcoolică. intervenid la acest nivel într-o manieră nonviolentă. mlădiţele. de rezistenţă a mugurelui iarna • Accelerează desprinderea frunzelor şi fructelor • Se acumulează în stări de stres.

• Ex.5 g plantă. 33 . 50 pic. • În tulburări de somn: Tilia tomentosa MG=D1. • Denumirea în lb. – Trebuie specificată durata tratamentului pentru că este necesar un timp îndelungat pentru refacerea ţesuturilor. deoarece: – Pentru anumite plante există mai multe produse gemoterapice la care diferă partea de plantă. – Dacă nu se specifică forma farmaceutică (macerat glicerinic) se poate elibera la farmacie tinctura. pentru tincturi – 18 – 36 % pentru macerate glicerinice Raport plantă – solvent – 1:10 pentru tincturi clasice (1:1 pentru tincturi mamă) – 1:200 pentru macerate glicerinice (la 100 ml macerat glicerinic corespund 0. se recomandă • În alergii: Ribes nigrum MG=D1. seminţe. latină a plantei însoţită de precizarea formei farmaceutice (MG=D1) Ex. calculată la plantă uscată) Stabilitate – 2 -3 ani pentru tincturi clasice (5 ani pentru tincturi mamă) – 5 ani pentru macerate glicerinice Prescripţia clinică • Metodă de prescriere frecvent utilizată. • În infarct miocardic: Cornus sanguinea MG=D1. (2 ml) dimineaţa şi seara • Durata tratamentului – Ex. • Betula verrucosa: muguri. care are altă acţiune terapeutică. fiind apropiată gândirii alopate. • Denumirea în lb. Betula pubescens: muguri sau amenţi. • Etc. – Ex. • În hepatite: Juniperus communis MG=D1. Macerat glicerinic din muguri de coacăz negru – Ribes nigrum MG=D1 • Posologia – Ex. sevă. Reţeta gemoterapică • Forma farmaceutică: macerat glicerinic.• • • • – Părţi de plantă mature pentru tincturi – Părţi de plantă tinere pentru macerate glicerinice Starea plantei – Plantă uscată pentru tincturile clasice (plantă proaspătă pentru tincturi mamă) – Plantă proaspătă pentru macerate glicerinice Concentraţia alcoolică – În general 50 – 90 % vol. română a plantei + partea de plantă. 2 luni şi se repetă după o pauză de 1 lună • Toate aceste precizări sunt importante.

Extract din muguri de mesteacăn pufos .BETULA PUBESCENS MG=D1 10. Extract din muguri de arin alb . Extract din muguri de castan comestibil . Extract din seminţe de mesteacăn – BETULA VERRUCOSA SEMI MG=D1 12.ABIES PECTINATA MG=D1 6. Extract din mlădiţe de iarbă neagră – CALLUNA VULGARIS MG=D1 13.CORNUS SANGUINEA MG=D1 17.FAGUS SYLVATICA MG=D1 20.BETULA LINFA MG=D1 8. lipsite de toxicitate şi de reacţii adverse.Administrare şi posologie • Produsele gemoterapice (macerate glicerinice): – sunt. – Buxus sempervirens MG=D1 şi Viscum album MG=C1 nu se administrează în timpul sarcinii – au o doză de toxicitate. Extract din muguri de mesteacăn . Extract din muguri de arţar . în general.JUNIPERUS COMMUNIS MG=D1 26. – Prunus armeniaca MG=D1 şi Prunus persica MG=D1 nu se administrează timp îndelungat (maxim 7 zile).FICUS CARICA MG=D1 21. Extract din seminţe de frasin – FRAXINUS EXCELSIOR SEMI MG=D1 23. Extract din muguri de cătină – HIPPOPHAE RHAMNOIDES MG=D1 24.CRATAEGUS OXYACANTHA MG=D1 19. la nou născuţi. Extract din muguri de fag . sugari şi copii mici – conţine amigdalină.CASTANEA VESCA MG=D1 15. – se pot administra la sugari. persoane vârstnice. Extract din muguri de frasin . Extract din muguri de carpen . Extract din mlădiţe de lemn câinesc – LIGUSTRUM VULGARE MG=D1 34 . Extract din muguri de alun .ALNUS GLUTINOSA MG=D1 4. în sarcină. • Contraindicaţii relative: – Alnus incana MG=D1 şi Alnus glutinosa MG=D1 nu se administrează la lăuze – acţiune galactofugă. Extract din muguri de smochin . Extract din muguri de arin negru . Extract din mlădiţe de cedru – CEDRUS LIBANI MG=D1 16. .FRAXINUS EXCELSIOR MG=D1 22. Extract din mlădiţe de păducel . Extract din muguri de castan sălbatic . Extract din muguri de sânger .BETULA VERRUCOSA MG=D1 11.JUGLANS REGIA MG=D1 25.ACER CAMPESTRE MG=D1 2. – Rosmarinus officinalis MG=D1 nu se administrează după orele 18 – are acţiune excitantă cerebrală. Extract din amenţi de mesteacăn pufos – BETULA PUBESCENS AMENTI MG=D1 9. femei însărcinate. Extract din sevă de mesteacăn .CORYLUS AVELLANA MG=D1 18. Gama de produse gemoterapice Plantextrakt 1.AMPELOPSIS WEITCHII MG=D1 7.ALNUS INCANA MG=D1 5.AESCULUS HIPPOCASTANUM MG=D1 3. Extract din mlădiţe de viţă de vie sălbatică Extract din muguri de brad . Extract din mlădiţe de ienupăr .CARPINUS BETULUS MG=D1 14. Extract din muguri de nuc .

Extract din muguri de plop .VITIS VINIFERA MG=D1 57. Extract din mlădiţe de măceş . Extract din mlădiţe de rozmarin . Extract din muguri de coacăz negru . Extract din amenţi de stejar – QUERCUS PEDUNCULATA AMENTI MG=D1 36. Extract din muguri de dud . Extract din muguri de porumbar – PRUNUS SPINOSA MG=D1 35.QUERCUS PEDUNCULATA MG=D1 38. Extract din radicele de secară . Extract din mlădiţe de măslin .RIBES NIGRUM MG=D1 39.ROSMARINUS OFFICINALIS MG=D1 41.SALIX ALBA GEMME MG=D1 45. Extract din muguri de viţă de vie .SYRINGA VULGARIS MG=D1 49.SALIX ALBA MG=D1 46. Extract din mlădiţe de tamarix . Extract din muguri de stejar . Extract din muguri de salcie .27. Extract din scoarţă de salcie .VIBURNUM LANTANA MG=D1 55.RUBUS IDAEUS MG=D1 43.TILIA TOMENTOSA MG=D1 52. Extract din seminţe de piersic – PRUNUS PERSICA MG=D1 34.VACCINIUM VITIS-IDAEA MG=D1 54.RUBUS FRUCTICOSUS MG=D1 42. Extract din mlădiţe de caprifoi negru – LONICERA NIGRA MG=D1 28. • Se află la a treia ediţie revăzută şi corectată de autor.POPULUS NIGRA MG=D1 32. Extract din muguri de călin . Extract din muguri de liliac . Extract din mlădiţe de sequoia . Extract din mlădiţe de tuia – THUJA ORIENTALIS MG=D1 51. română de dr. Extract din mlădiţe de merişor . Extract din mlădiţe de zmeur . Extract din muguri de jneapăn .TAMARIX GALLICA MG=D1 50.MORUS NIGRA MG=D1 29.SECALE CEREALE MG=D1 47. Extract din amenţi de salcie – SALIX ALBA AMENTI MG=D1 44. Extract din ghinde de stejar – QUERCUS PEDUNCULATA GHIANDE MG=D1 37.ROSA CANINA MG=D1 40.ZEA MAYS MG=D1 58. Extract din mlădiţe de mur . Extract din muguri de tei argintiu . Sorina Soescu.SEQUOIA GIGANTEA MG=D1 48. Extract din mlădiţe de vâsc – VISCUM ALBUM MG=C1 56. • Este tradusă în lb.PINUS MONTANA MG=D1 31. medic homeopat din Constanţa • Sunt prezentate 120 de produse gemoterapice dintre care 52 de plante au dedicate monografii complexe 35 . Extract din seminţe de cais – PRUNUS ARMENIACA MG=D1 33. Extract din mlădiţe de buxus – BUXUS SEMPERVIRENS MG=D1 Fernando Piterà – medic homeopat şi fitoterapeut Compendiu de gemoterapie clinică de Fernando Piterà • Cea mai valoroasă lucrare de gemoterapie la ora actuală. Extract din mlădiţe de afin .OLEA EUROPAEA MG=D1 30. Extract din radicele de porumb .VACCINIUM MYRTILLUS MG=D1 53.

” • Legea fundamentala generala a medicamentului (OMS): “Medicamentul actioneaza asupra functiilor organismului .area sau inlaturarea tulb. Se bazeaza pe toxicologie si fiziopatologie 3. Stabileste diagnosticul de boala 8. Terapia are la baza farmacologia aparatelor si sistemelor HOMEOPATIA 1. Experiment pe animal. diminu. Terenul este prioritar 36 . Foloseste medicamente ptr.ce de catre medicament 15. Se bazeaza pe fiziologia normala si pe fiziopatologie 3.Farm Carmen Ponoran • • • • • • Comparatie: ALOPATIE – HOMEOPATIE Argumente ptr medic (farmacologia homeopata) Argumente ptr pacient pe care le ofera homeopatia Suse homeopate. Predomina spiritul sintetic 2. Semnele obiective sunt evidentiate-ca unitate patologica 7. Terapie coercitiva sau substitutiva (nu vindeca boala. De la simptom la boala 9.” ALOPATIA 1. Cauza e pe primul plan 5. prepararea medicamentelor homeopate unitare Medicamentele homeopate Plantextrakt Organon – prepararea medicamentelor – in paralel cu prepararea conform farmacopeelor actuale • Actualitati in abordarea medicamentului homeopat DEFINITIA MEDICAMENTULUI SI LEGEA LUI GENERALA SUNT IDENTICE PENTRU MEDICAMENTUL ALOPAT SI PTR CEL HOMEOPAT • Definitia medicamentului (OMS): “orice substanta sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat in vederea modificarii sau studierii unui sistem fiziologic sau unei stari patologice. tincturi mama. Terenul are rol pasiv 4. ci diminua sau suprima manifestarile ei) 12. Indicatiile terapeutice au la baza actiunea farmacodinamica 17. in interesul subiectului caruia ii este administrat. Terapie a bolilor 10. Studiaza influentarea functiilor fiziologice si a tulburarilor patologi. Predomina spiritul analitic 2. Terapie cauzala (se adreseaza mecanismelor patogenice si/sau cauzelor) 11.MEDICAMENTUL HOMEOPAT . studiu pe om bolnav 14. Predomina principiul contrariilor 18. Simptomul e o manifestare a bolii 6. produse de boala 16. Medicamentele actioneaza supresor predominant la suprafata -procedee reactolitice 13. pe care le modifica in sens pozitiv (stimulator) sau negativ (inhibitor).

profesor universitar consultant • Expert al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1973-1998) • A organizat Reteaua Nationala de Farmacovigilenta (1973) • A infiintat primul Comitet de etica in cercetarea biomedicala din Romania. Medicamentele actioneaza curativ. Studiaza manifestarile patologice si toxicologice produse de medicament 15. Terapie reactionala (vindeca persoana. Idem 16. Cauza e secundara 5. Experiment pe om sanatos si aplicarea legii similitudinii 14. • Claude Bernard – considerat in alopatie “parintele farmacologiei experimentale” (cu experimentare pe animale) si-a publicat studiile la 38 de ani dupa Hahnemann. Terapie reactionala (se adreseaza reactiilor organismului fata de agentii patogeni) 11. grad Cavaler-2002. 37 . Terapie a bolnavului 10. Evidentiaza simptomele personale 7. De la simptom la remediu 9. • Ordinul Steaua Romaniei. sub egida Academiei de Stiinte Medicale(1992) • A infiintat primul Serviciu de farmacologie clinica din Romania (1981) • farmacologie ecologica (1994) • Autor a 220 lucrari stiintifice. Simptomul e un semn pozitiv care nu trebuie suprimat 6. realizand pana in prezent peste 20. 20 medicamente originale. medic homeopat. FARMACOLOGIA HOMEOPATA PROF DR FARM DUMITRU DOBRESCU • Medic. Stabileste diagnosticul de bolnav 8.4. cu o structura originala si care contine pentru prima data in literatura internationala capitolul “Farmacoepidemiologie” .Indicatiile terapeutice au la baza actiunea toxicologica 17.Terapia are la baza farmacologia simptomelor ARGUMENTE PENTRU MEDIC • Farmacologia –stiinta medicamentului.Institutul Biografic American. corespunzatoare celor doua tipuri principale de medicamente. 12 brevete de inventie • A primit Premiul Academiei Romane (1981) pentru lucrarea Farmacoterapie. • Omul anului 2002. farmacist. mai ales in profunzime -procedee reactomimetice 13.este una singura. cu doua ramuri: Farmacologia alopata si Farmacologia ecologica-homeopata. farmacolog.000 de consultatii si tratamente cu remedii homeopatice. nu boala) 12. • Hahnemann este considerat de multi “parintele farmacologiei experimentale” cu experimentare pe om.Se respecta principiul similitudinii 18. • A studiat homeopatia din 1981.

efecte adverse • Farmacoepidemiologia . prof. • Recent. biotransformarea. difuziunea. In sprijinul teoriei lui Jean Benveniste sunt si studiile medicului si fizicianului Masaru Emoto. FARMACOLOGIA HOMEOPATA • Farmacologia ecologica (1994) • Farmacologia informatiei • Nanofarmacologie Prima carte de farmacologie homeopata din literatura medicala internationala (2007) RAMURILE FARMACOLOGIEI • Farmacocinetica – evolutia medicamentelor in organism • Farmacodinamia – mecanisme de actiune • Farmacoterapia – indicatii terapeutice • Farmacotoxicologia . care formeaza retele de hidrogen biologic).000 unitati informationale). avand o capacitate infinita de stocare a informatiei in matricea sa) si posibil al unor proteine (prin formarea bio-clusterilor de proteine si ADN.La 80 de ani de viata si 60 de ani de activitate profesionala elaboreaza lucrarea “Farmacologie homeopata generala”.prin intermediul apei (memorizeaza tiparele de energie cu care vine in contact.Dozele infinitezimale nu pot fi urmarite cum evolueaza in organism. • Cercetatorii au folosit soluţii apoase care s-au agitat si s-au facut dilutii seriale (au observat ca soluţiile ce au fost puternic agitate pot genera semnale). medicamentele alopate : absorbtia.contraindicatii.mult timp memoria energetica a frecventelor vibrationale. precautii • Farmacografia – mod de prescriere si de administrare FARMACOCINETICA HOMEOPATA generala • Studiaza evolutia medicamentelor in organism. Aceasta pare a fi un fenomen de rezonanţă declanşat de spectrul undelor electromagnetice de frecvenţă foarte joasă. atunci cand este slabit si dezechilibrat. Aceasta frecventa anomala reflecta o stare generala de dezechilibru energetic in corpul fizic.Absorbtia. transportul. oscileazala la o frecventa diferita si mai putin armonioasa decat cea corespunzatoare starii de sanatate. Clusterii = adevarate celule de memorie (fiecare are posibilitatea realizarii a peste 400. Cu alte • 38 . • Ptr. prin nici un mijloc fizico-chimic cunoscut. corpul uman. de la administrare pana la eliminare • Ptr.transportul si difuziunea . . eliminarea.prima de acest gen in literatura internationala.medicamentele homeopate : . Din perspectiva energetica. Luc Montagnier. • Studiul demonstrează că unele secvenţe ale ADN-ului bacterian sunt capabile de a induce unde electromagnetice la dilutii mari apoase. virusolog francez (Premiul Nobel 2008) a raportat rezultatele unei serii de experimente de investigare a proprietătilor electromagnetice ale unor probe biologice extrem de diluate. distributia. retine ptr.

• Actiunea farmacodinamica apare ca urmare a succesiunii a 2 faze : .) in functie de caracteristicile substantei (alopatie) sau ale informatiei (homeopatie). dupa fixarea pe substrat.etc. aceleasi semnale electromagnetice în plasma si în ADN-ul extras din plasma pacientilor care sufera de boala Alzheimer. DATORITA DOZEI DE MEDICAMENT. Substanta ponderala formeaza legaturi cu substratul. Actiunea farmacodinamica. iar informatia transmite impulsuri. iar mecanismele de actiune sunt diferite). cu consecinte favorabile/benefice asupra organismului. scleroza multipla.aspecte fundamentale MECANISMUL DE ACTIUNE – este coercitiv in alopatie si inductor in homeopatie (locul actiunii este acelasi. 39 . si poliartrita reumatoida.faza medicament – dependenta . care e preluata de substrat si valorificata prin energia proprie a substratului. • Semnatura electromagnetica s-a schimbat in functie de nivelul de diluare. . • Au descoperit de asemenea.faza substrat – dependenta – consta in raspunsul substratului (activitate intrinseca) Observatii: In alopatie medicamentul (substanta si energie).ca lipseste masa. • Cercetatorii arata ca in solutiile apoase sunt nanostructuri specifice care sunt responsabile pentru efectele electromagnetice masurate. DETERMINAND EFECTE DIAMETRAL OPUSE. In homeopatie medicamentul transmite informatia. ptr. • Acest studiu este o contributie importanta la baza de probe în crestere în cercetarea fundamentala.cuvinte potenţele homeopate. cu relevanţa directa pentru homeopatie.aminoacizi. deşi cuvantul homeopatie nu este menţionat în articol.fixarea pe structuri specifice (receptori. produce transferul energiei lui catre substrat.actiune de tip ponderal (a medicamentelor alopate) care se manifesta atat asupra tesuturilor si functiilor normale. . Nu are loc biotransformarea si eliminarea medicamentului homeopat. FARMACODINAMIA HOMEOPATA generala • Studiaza mecanismele actiunilor farmacodinamice (la scara celulara si moleculara) • Actiunea farmacodinamica este rezultatul contactului dintre medicament si organism. ACTIUNEA FARMACODINAMICA • Conform legilor naturii exista 2 tipuri de actiuni farmacodinamice: .boala Parkinson.actiune de tip infinitezimal (a medicamentelor homeopatice) care se manifesta numai asupra tesuturilor si functiilor dereglate de agenti patogeni (care manifesta o sensibilizare selectiva fata de medicamentul homeopatic) Rezulta ca actiunea farmacodinamica a medicamentelor homeopatice poate fi considerata si actiune farmacoterapica. semnale. CELE 2 TIPURI DE ACTIUNI FARMACODINAMICE SE DEOSEBESC RADICAL . ramanand chiar si după ce fragmentele de ADN au fost distruse de agenti chimici. cat si asupra celor dereglate de agenti patogeni .

cronologica (prezentarea simptomelor in ordinea aparitiei cu ocazia proving-ului). 40 . prima cu rol de comanda si cealalta cu rol de executie. particularitati). • HOMEOPATIE.lipsa unei individualizari (dar. efecte cancerigene. mutagene. farmacodependentatoxicomanie.stabilirea tabloului de boala al remediului . functionale. Dezavantaj : .lipsa modalitatilor (dar.Faptul ca medicamentele homeopatice pot declansa mecanismele de la nivel celular poate fi acceptat prin similitudine cu concentratiile mediatorilor chimici (nanograme=CH9).importante ptr. toleranta. Medicamentul homeopat nu are efecte adverse in sensul celui alopat. Efectele farmacotoxicologice stau la baza terapiei homeopate .). si acestea ar fi diminuate sau ar disparea). Se considera. Avantaj: combaterea tintit.sunt produse intentionat prin proving-uri ptr.PATOGENEZIA. mai mici de 1/10. practica terapeutica homeopata.problema efectelor nefavorabile are un aspect diferit. clinica (scoate in evidenta formele clinice proprii remediului. derivate. acestea nu se folosesc in totalitate in homeopatia veterinara sau cea pediatrica). • FARMACOLOGIA ALOPATA FARMACODINAMIA si FARMACOTERAPIA au rol structural si functional. fizice. se combate simptomul de la origine) . • PATOGENEZIA CLASICA: analitica (cu simptomele dispuse in ordinea regiunilor anatomice). sintetica (scoate in evidenta caracteristici esentiale: afinitati. PATOGENEZIA • Din 3000 de patogenezii intocmite. etc. ca substantele isi pierd toxicitatea la cant. efecte toxice. la scara moleculara sau celulara a unor simptome (daca acestea declanseaza altele. analitico-sintetica (o combinatie a celor doua). cateva sute se folosesc uzual si 100 sunt f. numite efecte sau reactii adverse (efecte secundare. in general. asupra reproducerii). simptome patognomonice. intoleranta. • FARMACOLOGIA HOMEOPATA FARMACOTOXICOLOGIA si FARMACOTERAPIA au rol structural si functional.000 (CH2 sau D4) din TM si de 1/100 din cea mai mica doza utilizata in alopatie. FARMACOTOXICOLOGIA HOMEOPATA generala • ALOPATIE – se studiaza efectele nefavorabile. cu prezentarea simptomelor generale. prima cu rol de comanda si cealalta cu rol de executie. Dobrescu Ar putea avea continutul descrierilor din dosarele farmacotoxicologice ale medicamentelor alopate. dat de dubla inversare a sensului si a potentei actiunii farmacodinamice a medicamentului homeopatic. PATOGENEZIA LA SCARA CELULARA SI MOLECULARA propusa de prof.

igienoterapia. . pluralism.legea dozelor infinitezimale.Dobrescu a conceput cateva medicamente homeopatice pe baza acestui tip nou.aspecte aplicative • PATOGENEZIILE pot fi clasificate in mai multe categorii. simptom: de febra. . renale.) ALOPATIA (bazata pe principiul derivatiei ) HOMEOPATIA (bazata pe principiul similitudinii ) ISOPATIA (bazata pe principiul identitatii Alopatia a inglobat enantiopatia. Efecte farmacotoxicologice.legea similitudinii.legea testarii pe om. .legea privind “terenul morbid”. in vederea vindecarii. propus de patogenezie. dar cu pondere mare in practica homeopata). modalitati: reci. terapia chirurgicala. acupunctura.principiul identitatii ( remedii isopatice.principiile organoterapiei homeopate. . etc. radioterapia. calde.. aspecte practice • CONDUITA TERAPEUTICA : 41 . . toxine microbiene. .nosozi ).prof. . fizioterapia.principiul individualizarii. • 4 variante de farmacoterapie (in functie de modul de actiune al substantelor si de principiul fundamental): ENANTIOPATIA (bazata pe principiul contrariilor: antiacide. dietoterapia.. . . alcalinizante. ameliorarii si prevenirii bolilor.legile lui HERING. .) FARMACOTERAPIA generala • Studiaza indicatiile terapeutice ale medicamentelor. de ameteli.principiul potentarii. REMEDII SECUNDARE (spectru de actiune restrans) ALTE CATEGORII DE REMEDII (in functie de tropism: hepatice. . FARMACOTERAPIE HOMEOPATA GENERALA aspecte teoretice • HOMEOPATIA = HOMEOTERAPIE = FARMACOTERAPIE HOMEOPATA • Are la baza mai multe legi si principii : . complexism. etc.unicism. psihoterapia.doctrina dinamizarii. Alte tipuri de terapii: fitoterapia. iar homeopatia a inglobat isopatia.principiul inversarii actiunii. hidro-si balneoterapia.doctrina proving.etc. etc. REMEDII PRINCIPALE (spectru mai putin larg. . culturi de microorganisme. in functie de ponderea substantelor in practica si de continut : POLICRESTE (cu cel mai larg spectru si intensitate mare ).

se alege intre unicism. organice.repertorizarea simptomelor. a contraindicatiilor si precautiilor necesare la anumite categorii de bolnavi. .Forme farmaceutice – caracteristice: granule.dietoterapie. . .). lipsa de raspuns sau inrautatirea evolutiei. . • RETETA homeopata se compune tot din 4 parti : superscriptia (Rp/) inscriptia (numele medicamentelor). FARMACOLOGIA HOMEOPATA DUMITRU DOBRESCU 42 . necesitatea observarii si comunicarii evolutiei si efectelor particulare).se verifica eficienta tratamentului (prin interogatoriul bolnavului. animale. subscriptia (forma farmaceutica. FARMACOGRAFIA HOMEOPATA generala • Studiaza conceptul de medicament si aspectele legate de prescrierea lui. -se instruieste bolnavul si/sau familia asupra unor aspecte importante (scopul tratamentului si evolutia scontata. tratament exclusiv homeopat sau alopat sau asocierea celor doua). nosozi. instructia (indicatii privind modul de administrare).se estimeaza durata tratamentului ptr. .anamneza clasica + cea specific homeopata. . dupa consistenta.hotararea privind necesiatea adm. in lb. vegetale. fiecare medicament.determina necesitatea doar a unei activitati de profilaxie: cunoasterea “profilului advers “ al fiecarui remediu. de medicamente (evolutie favorabila a bolii fara medicamente. pluralism. dupa numarul componentelor.Denumirea medicamentelor homeopatice: Unitare = den.se poate alege drenajul homeopat intr-o prima etapa a tratamentului.existenta unor agravari in anumite conditii . teste functionale. ameliorare maxima posibila. . . analize de laborator. • Clasificarea remediilor homeopatice: anorganice.se hotaraste intreruperea tratamentului (la vindecare. globule si comune cu ale medicamentului alopat. numarul dozelor recomandate). complexism. comerciala. FARMACOEPIDEMIOLOGIA HOMEOPATA generala • Studiaza procesul epidemiologic medicamentos (totalitatea fenomenelor patologice si a tulburarilor economico-sociale produse de medicament) si masurile/metodele pentru intreruperea si diminuarea acestuia.. abordarea unor alte mijloace terapeutice .daca s-a ales terapia homeopata se poate actiona : -diferit in suferintele acute sau cronice. • Lipsa reactiilor adverse la medicamentul homeopat .Alte clasificari: dupa calea de administrare. • Bilantul “beneficiu-risc” este aproape intotdeauna foarte favorabil. . eventual supresie). fizioterapie. examinare clinica. . organoterapice.se stabileste potenta si ritmul administrarii.daca este cazul se adapteaza doza (potenta). latina urmata de dilutie (potenta) si produse specialitati cu den. modul de utilizare a medicamentelor. . . .etc.

• nu se realizează individualizarea tratamentului. • sunt foarte utile în cazurile acute şi/sau care nu permit o individualizare. contraindicatii) care sa ii fie prescrisa de catre un medic. • se pot realiza combinaţii de remedii homeopatice cu tropisme bine definite. • Specialitate farmaceutică homeopatică = medicament homeopat obţinut din unul sau mai multe suşe homeopatice în diverse forme farmaceutice. Medicament homeopat / Specialitate homeopată • Medicament homeopat unitar = o substanţă diluată şi dinamizată (potenţată) prescrisă conform legii similitudinii şi în doze infinitezimale.Bazele conceptuale ale farmacologiei homeopate experimentale au fost puse de Hahnemann. • Forme farmaceutice (tipice): – Granule homeopatice – Picături homeopatice • Caracteristici: – nu prezintă prospect. iar bazele farmacologiei homeopate. • Farmacologie homeopată versus Materia medica. ovule. • Sa fie informat asupra optiunilor pe care le are. • Forme farmaceutice (comune cu medicamentul alopat): • comprimate. Importanta specialităţilor farmaceutice homeopatice • se plasează la limita dintre alopatie şi homeopatie. fiole. ci se completează. • Statut de medicament homeopat unitar poate avea orice substanţă căreia i s-a întocmit o patogenezie homeopatică pe baza experimentului pe omul sănătos. siropuri. Trebuie să milităm pentru recunoaşterea homeopatiei ca ramură de ştiinţă medicală şi nu ca terapie alternativă. – se realizează individualizarea tratamentului. ca stiinta medicala sunt puse de catre prof. ARGUMENTE PENTRU PACIENT • Pacientul trebuie sa aleaga ca prima optiune o metoda de tratament cat mai putin invaziva (fara reactii adverse. spray-uri. 43 . Caracteristic: • prezintă prospect structurat identic cu cel al medicamentelor alopate. creme. • În compoziţia acestor preparate intră în general diluţii homeopatice joase (decimale – D sau centezimale – CH) uneori în amestec cu tincturi mamă ( TM).Dobrescu) Alopatia şi homeopatia nu se exclud reciproc. Terminologie actualizată • Medicament homeopat unitar versus remediu homeopatic. medicamentul fiind astfel reprezentat de la ponderal la infinitezimal. supozitoare. Dobrescu. soluţii. unguente. • Noţiunea de medicament homeopat include pe lângă medicamentele homeopate unitare şi specialităţile farmaceutice homeopatice. • Sa stie ca medicamentul homeopat este recunoscut in lume si autorizat de catre organismele de certificare (Agentia Nationala a Medicamentului). FARMACOLOGIA HOMEOPATA (prof.

• Substanţe farmaceutice: patologii declanşate de medicament sau cu un tablou asemănător: Diazepam. flori. • Bioterapice – produse nedefinite chimic (secreţii. • Origine vegetală (marea majoritate): plante întregi sau părţi de plantă (rădăcină. • Origine animală: – animale întregi: Apis (albină). – săruri ale metalelor: Cuprum arsenicosum. • Substanţe chimice: organice. Formica rufa (furnica roşie). Tarentula (păianjen). • Originea suşelor homeopatice este foarte variată. etc. – excreţii: Mephitis putorius (excreţia dihorului). • 44 . Quarz. Cuprum metallicum. Haloperidol. Streptococcinum – lizat de culturi de Streptococcus pyogenes. anorganice: – Arsenicum album (anhidrida arsenioasă). θ). – veninuri de şerpi: Naja. excreţii patologice sau nu. – Hepar sulfur – calcinarea în părţi egale de floare de sulf şi cochilie de stridie. Influenzinum – vaccin antigripal • Bioterapice simple – obţinute din culturi microbiene pure – ex. Suşe homeopatice • Reprezintă materialul primar din care se obţin materiile prime homeopatice. Pyrit. herba.se obţine din hidroxid de calciu (apă de var preparată extempore) şi bisulfit de potasiu prin distilare. – Ambra grisea: produs morbid al caşalotului (probabil un calcul biliar). acesta din urmă putând să probeze acţiunea unui alt tip de medicament. Vaccinotoxinum – vaccin antivariolic. frunze. Bufo rana (serozitatea galbenă din pustulele de pe broasca râioasă când animalul este supus la şocuri electrice). Mercurius vivus (mercur).triturat din cochilie de stridie. toxine. – Causticum . Aurum metallicum. Fenilbutazonă. Zincum valerianicum. Argentit. Se împart în trei categorii: – bioterapice “clasice” – obţinute din seruri. • Substanţe nedefinite chimic: – Calcarea carbonica . folosite până în prezent. cu o patogenezie mai mult sau mai puţin studiată. Diphterotoxinum – toxină difterică. produse de origine microbiană. – părţi de animal: Lapis cancri (ochi de crab). Lachesis. etc. tincturile mamă (TM. vaccinuri. fructe. Staphylotoxinum – anatoxină stafilococică. – secreţii: Sepia (cerneala de sepie). Fluorit.sunt atât la îndemâna homeopatului cât şi a medicului alopat (prezenţa prospectului). anatoxine • ex. Enterococcinum – lizat de culturi de Streptococcus fecalis. – metale: Ferrum metallicum. seminţe) – Există aproximativ 1500 suşe de origine vegetală. Vipera. • Minerale (homeopatie de orientare antropozofică): Apatit.

Luesinum – lizat de serozităţi de Treponema pallida. nosode). • dilutiile medii (CH 7) sunt reglatoare. Tuberculinum K – tuberculină brută (culturi de Mycobacterium tub. • Principii: “organul actioneazã asupra organului” • O aplicare particularã a principiului identitãtii. Medorrhinum – lizat de secreţii uretrale blenoragice. CH 5) sunt excitatoare. bioterapice. – de la firme specializate (organoterapice. de origine bovină sau umană) • Organoterapice: organe. • Seriile de dilutii homeopatice se pot prepara prin metoda flacoanelor multiple în douã scale de deconcentrare : – dilutii centezimale (hahnemanniene) – CH sau C – la care se realizeazã o diluare de 1: 100 la fiecare treaptã de dilutie. Prepararea seriilor de dilutii homeopatice • Este etapa cea mai importantã în actul preparãrii remediilor homeopatice. Controlul Calităţii • Toate suşele homeopatice sunt supuse unor controale prin metode analitice moderne: – Cromatografie pe strat subţire – Cromatografie de lichide de înaltă performanţă – Gaz-cromatografie – Spectrofotometrie – Spectrometrie de absorbţie atomică • Dezvoltăm şi ţinem sub control un sistem de management al calităţii care răspunde cerinţelor Regulilor de Bună Practică de Fabricaţie (GMP) Asigurarea Calităţii este un concept prioritar în domeniul homeopatiei şi datorită imposibilităţii realizării unui control analitic al produsului finit. • activitatea trifazicã. glande (realizeazã în homeopatie o terapie de substitutie). în functie de dilutie (1936 – Fortier – Bernoville si Martin) conform cãreia: • dilutiile joase (CH 4. Suşele homeopatice folosite la PlantExtrakt • provin: – de pe fluxul de fabricaţie a tincturilor mamă de la PlantExtrakt. • dilutiile înalte (CH 9. CH 15. CH 30) sunt frenatoare. Dintre acestea esenţiale sunt cele patru nosode care definesc miasmele sau diatezele homeopatice: • Ex. tesuturi. • 45 .obţinute plecând de la secreţii sau excreţii patologice.Staphylococcinum – lizat de culturi de Staphylococcus aureus. Psorinum lizat de serozităţi din leziuni de râie. – de la producători specializaţi în fabricaţia de substanţe chimice de înaltă puritate – organice şi anorganice. remediul homeopatic. Colibacillinum .lizat de culturi de Escherichia coli Bioterapice complexe (Nosode) .

– sistem controlat de dinamizare. iar la dilutii foarte înalte a amprentei informationale.CH7. D10. consilier rus. • Prin dinamizare se realizeazã extragerea amprentei energetice. Medicamente homeopatice unitare • Dilutii decimale: D6.2 forme farmaceutice cu APP • picături homeopatice: – flacoane x 10 ml. • Plantextrakt nu fabrică diluţii korsakowiene. D15. dar si usor elasticã.CH30. • Korsakow.etc) Se pot prepara si alte grade de diluare ptr anumite remedii: Ex: Echinacea CH3 Reţeta homeopată 46 . de mare amplitudine si frecventã relativ joasã. Dinamizarea se poate realiza manual sau cu masini concepute special în acest scop.CH9. Se obtin dilutii homeopatice mai putin riguros preparate (dozate). 50M • Dilutii LM: de la 1 la 30 (LM1. CH200 • Dilutii inalte: M. • Monitorizăm atent calitatea suşelor homeopate pentru obţinerea de medicamente homeopate de calitate. 10M. centezimale (CH).– dilutii decimale (introduse de Hering) – D – la care se realizeazã o diluare de 1 : 10 la fiecare treaptã de dilutie. unicã pentru fiecare remediu în parte si totodatã diferitã la acelasi remediu la dilutii diferite. a trãit în timpul lui Hahnemann si a avut avizul acestuia pentru metoda sa. temperatură. – ambalare în flacoane ergonomice. • granule homeopatice: tuburi x 4 g. cincizecimilezimale (LM) peste 3000 de medicamente homeopate unitare. umiditate). sau metoda flaconului unic. în diluţii homeopatice: – decimale (D).LM2. Medicamente homeopate unitare şi complexe • Procesul de producţie se desfăşoară într-un spaţiu cu atmosferă controlată (număr particole din aer. în acelasi flacon. Medicamente homeopate PlantExtrakt . x 20 ml sau x 50 ml cu dop cu picurător. Dinamizarea • Se realizeazã printr-o miscare pe verticalã. Medicamente Homeopate PlantExtrakt • Fabricarea medicamentelor homeopate unitare se realizează prin tehnici avansate: – triplă impregnare automată a suportului inert printr-o metodă validată. • Dupã fiecare diluare urmeazã etapa de dinamizare (potentare) esentialã si obligatorie pentru obtinerea remediului homeopatic. • Metoda flaconului unic constã în diluãri si dinamizãri succesive. • O altã metodã de preparare a dilutiilor homeopatice este metoda korsakovianã. cu golirea acestuia la fiecare treaptã de dilutie. care asigură păstrarea proprietăţilor homeopate la administrare.D30 • Dilutii centezimale: CH5.CH15. prin bãtaie pe o suprafatã tare.

acesta fiind unul holistic. de remediu (ex. medicul homeopat nu specificã un diagnostic. alcool pe parcursul tratamentului.În general.până la CH30. D “x”. Dacă obişnuiţi să folosiţi o apă de gură.) Medicamentul homeopatic în Organon • Ediţia 4 : – Administrare sub forma uscată.de granule. – Repetarea dozei este permisă şi când remediul acţionează încă. deoarece pot inactiva remediul. – Nu se repetă administrarea remediului până când nu apar semnele că este necesar (remediul nu mai acţionează). în timpul administrării medicamentului homeopat se vor evita menta şi camforul (inclusiv pasta de dinţi mentolată). se administrează din căpăcelul flaconului direct pe limbă sau sublingual. • Soluţia se diluează în puţină apă şi se bea cu înghiţituri mici care se ţin în gură căteva momente. • Modul de administrare se trece pe retetã sau pe o schemã terapeuticã ce însoteste reteta. vă recomandăm apa de gură nementolată-MIRA. – Susceptibilitatea sau sensibilitatea crescută a unor pacienţi. • Granulele nu se ating cu mâna .). detergenţi. • Tratamentul homeopat este strict individualizat de către medicul homeopat (nu puteţi recomanda unei alte persoane cu aceeaşi afecţiune tratamentul prescris dvs. apoi se înghit • Ca precauţii . ferite de mirosuri puternice (parfumuri. • El identifica următoarele cauze ale agravărilor: – Mărimea dozei. • Medicamentele homeopate se păstrează la loc uscat. • Nu se bea. ciocolata. medicamente alopate. Problema agravărilor • Hahnemann a căutat mereu rezolvarea pentru reducerea/dispariţia agravărilor de tip “similimum”. nu se mănâncă şi nu se fumează timp de o jumătate de oră inainte si după administrare • Igiena cavităţii bucale în timpul tratamentului cu medicamente homeopate se va face cu pastă de dinţi nementolată.: un pacient cu diagnostic de Natrium muriaticum va primi Natrium muriaticum). etc. întunecos. cu flaconul închis. “x” K sau LM “x”). cacao. • Medicamentul homeopat unitar este urmat obligatoriu de gradul de dilutie( CH “x” . – Renunţă la limitarea scalei la CH30. Reguli generale de administrare (din pliantul pentru pacient) • Medicamentele homeopate se prezintă sub formă de granule sau picături. uleiurile volatile. • Ediţia 5: – Administrarea globulei diluată în apă şi metoda “split-dose” (atenuarea agravărilor prin diluări succesive la administrare). cafeaua. – Folosirea scalei CH. • 47 . • Este recomandabil să se evite abuzul de tutun. ambele forme farmaceutice având aceeaşi acţiune.

LM3. când pacientul nu mai răspunde la diluţie (fără să se schimbe tabloul bolii).a a Organon-ului) sau diluţii LM (conf. etc. • Hahnemann denumeşte această scală nouă de diluţie : “noua metodă de dinamizare” şi “noua metodă modificată. acţionează instantaneu. chiar periculos.” Este descrisă prepararea până la LM 30.”mai ales în gradele înalte de dinamizare. deoarece majoritatea tehnicilor de prescripţie homeopată sunt din acea perioadă. vindecă toate părţile bolnave ale corpului.HAB) • Prepararea trituraţiei CH3 • Prepararea soluţiei pentru impregnare (LM1) 48 . • Se va porni de la cea mai mică diluţie: LM1 şi se va creşte progresiv diluţia (LM2. şancru sifilitic nemodificat. • #270 –prepararea potenţelor LM.a a Organon-ului). LM2. • Administrarea medicamentului la un anumit interval de timp: • în bolile acute: la 2-6 ore. • Hahnemann vorbeşte şi de o excepţie de la regula începerii tratamentului cu LM1 şi recomandă o diluţie înaltă repetată (scabie nou aparută. • Se mai foloseşte notarea: 1/0 sau 0/1 sau M/1.ediţiei a VI-a a Organon-ului). 17.ediţiei a IV. • La sfârşitul tratamentului poate apare o uşoară agravare homeopatică.0/2. condiloame) #282 Prescripţia homeopată în zilele noastre • “Este ca şi cum homeopatia a îngheţat în timp. • Hahnemann spune despre diluţiile centezimale că: ….etc. • La ora actuală. dacă sunt bine alese.etc). Q1.” LUC DE SCHEPPER • Peste 90% dintre medicii homeopaţi recomandă granula uscată (conf. Prescripţia conform ediţiei a 6 -a a Organon-ului • Medicamentul homeopatic trebuie selectat pe baza principiului similitudinii si preparat în scala de diluţie LM şi administrat sub formă de soluţie. dar foarte violent. dar perfectă”.introduse în ediţia 6 a Organon-ului. în special asupra pacienţilor delicaţi…” Despre diluţiile LM spune: …”au puterea cea mai mare şi acţiunea cea mai blândă şi. • Fiecare doză administrată trebuie uşor modificată faţă de cea anterioară (prin dinamizări suplimentare). • în bolile cronice: zilnic sau la 2 zile. în jurul anului 1828. Q2. PREPARAREA DILUŢIILOR LM (met. cea mai folosită notare este : LM1. se va proceda la diluări suplimentare (split-dose). foarte puţini metoda split-dose (conf. provocată de medicament şi nu de boală (şi atunci aceasta va dispare la întreruperea medicaţiei). • In notiţele şi însemnările sale notează diluţiile: 0/1.sensibil şi apare o agravare de remediu. • Dacă pacientul este f.ediţiei a V. • în urgenţe: din oră în oră sau mai des.etc.– Supradozare la sfârşitul tratamentului. când boala naturală a dispărut şi medicamentul produce o agravare prin boala artificială creată.

) PREPARAREA TRITURAŢIEI (met. etc.1 (cca 500 buc. (LM3. 1 cu obţinerea potenţei LM2 • Etc. • Soluţia obţinută va avea aceeaşi potenţă LM ca şi granula. – Se procedează în mod identic în continuare până la obţinerea trituraţiei CH3.5 mL alcool etilic 86% m (corespunzând la 100 picături) → raport de diluare 1:100. – Fiecare treaptă de diluare şi triturare durează în medie 50 min. 1 cu obţinerea potenţei LM1 • Prepararea soluţiei pentru impregnare (LM2) • Impregnarea granulelor inerte nr. pentru scurt timp. LM4.5mL alcool etilic 86 % m (corespunzător la 100 picături) → raport de diluare 1:100. PREPARAREA DILUŢIILOR LM ÎN SOLUŢIE • 1 granulă de potenţa LM dorită se solubilizează în 10 ml alcool etilic 15 % m. – Triturările energice reprezintă potenţarea trituraţiei. se dinamizează (x 100) • Cu întreaga cantitate de soluţie (100 picături) se impregnează 100 g granule inerte nr. – se răzuieşte pistilul şi mojarul cu o spatulă până la îndepărtarea trituraţiei de pe pereţii acestora. 6) • Substanţa trebuie fin mărunţită în mojar de agat./g) • Astfel s-a obţinut raportul de diluare 1:50.• Impregnarea granulelor inerte nr./g) • Astfel s-a obţinut raportul de diluare 1:50.000. se dinamizează (x 100) • Cu întreaga cantitate de soluţie (100 picături) se impregnează 100 g granule inerte nr. – se adaugă substanţa mărunţită fin anterior şi se triturează energic timp de 6 minute. . PREPARAREA SOLUŢIEI PENTRU IMPREGNARE ŞI IMPREGNAREA (LM1) • Trituraţia se dizolvă în alcool etilic 15 % m (60 mg în 20mL corespunzând la 500 picături) • 1 picătură soluţie se diluează cu 2... LM4. potenţa LM2 • Se procedează în mod identic în continuare pentru obţinerea potenţelor LM3. • Lactoza necesară (ptr.000 • 1 granulă LM1 se solubilizează în 1 picătură apă şi 2. – se adaugă restul lactozei şi se repetă de 2 ori operaţiile de triturare şi Astfel s-a obţinut trituraţia CH1. – se adaugă a doua treime de lactoză şi se repetă de 2 ori operaţiile de triturare şi răzuire. • Soluţiile LM se ambalează în flacoane de 10 ml cu dop picurător Mod de administrare propus 49 . Acestea trebuie realizate cu aceeaşi intensitate pentru întreg procesul de preparare. raport de diluare 1:100) se divizează în 3 părţi egale: – prima parte se triturează uşor într-un mojar de agat.1 (cca 500 buc. – răzuire. – se mai triturează amestecul timp de 6 minute şi apoi se repetă operţia de răzuire.

reţinându-se întâi în gură. după care se înghite.Din aceasta se bea o lingurinţă. Nu am întâlnit cazuri în care LM1 nu a funcţionat. se agită.. • La fiecare nouă administrare se procedează la fel. • La cea de a doua administrare (din acelaşi flacon). după care o va relua în doze mai mici (al 2-lea sau al 3-lea pahar) şi la intervale mai mari de timp.Se administrează câte 10 picături diluate în puţină apă (cca 5ml=1 linguriţă). • Sunt excepţii cazurile care necesită diluţii mai înalte pentru vindecare.sensibili) In cazul în care apare o agravare de tip similimum pacientul va opri administrarea până când va trece acest fenomen. uneori şi peste LM30. iar soluţia se reţine pentru câteva secunde în cavitatea bucală. în India) recomandă în bolile cronice: – LM1-LM4 – zilnic sau la 2 zile. – LM5-LM8 –la 2-3 zile. – LM9. pentru altele se ajunge la LM10. • Dacă apare o agravare. cu o bogată experienţă în tratamentul homeopat cu diluţii LM) spune: – LM1 poate fi luat după CH30 – LM2 după CH200 – LM3 după 1M “ Primum non nocere” Hippocrate • 50 . sau la 6 sau 10 zile pentru pacienţii f. dinamizându-se suplimentar soluţia.LM10 –de 2ori/săpt.” • Luc de Schepper (homeopat belgian. • El remarcă : “Trebuie începută administrarea cu LM1 sau cu una din diluţiile LM2 sau LM3. dacă pacientul are o sensibilitate pronunţată.” • “Majoritatea afecţiunilor pot fi tratate cu LM1-LM6. • Se poate proceda la mai multe astfel de diluări. Consideraţii ulterioare Organon-ului • Dr. după care se iau 10 picături şi se procedează identic.Choudhury (practică de peste 20 de ani homeopatia cu diluţii LM. se dinamizează soluţia prin aplicarea a 8-10 agitări succesive în palmă. soluţia diluată (10 picături în puţină apă) se diluează în ½ pahar cu apă.

validarea etapelor de productie. • Materii prime de origine minerala si substante chimice: procedee de purificare. armonizarea terminologiei in domeniul homeopatiei (au fost consultate peste 400 articole si publicatii de specialitate din 105 tari si experti in domeniu).Eur (2008) – Marea Britanie.7. perioada de recoltare. • Aspecte legate de fabricatia si punerea pe piata a medicamentului homeopat. locul colectarii. 5 (exemple de reglementari practicate in diverse tari) Probleme generale de siguranta a medicamentului specifice domeniului homeopatiei • Folosirea de dilutii joase sau de TM .) si a primelor dilutii.USD (2007) SEDINTA DE LUCRU A OMS pe teme de homeopatie • Scopul: clarificarea unor aspecte legate de siguranta medicamentului. radioactivitate. determinari de pesticide. • Metode de preparare diferite (date de farmacopeei) • Determinarea cantitativa substantelor active din grupa celor toxice (Venena) sau puternic active (Separanda). teste de identitate si puritate specifice. • Calitatea materiilor prime. descriere macro si microscopica (pl. 3 (aspecte ale sigurantei medicamentului homeopat de origine biologica). 2 (glosar de termeni. teste de identitate si puritate. • Controlul procesului de fabricatie.9 mild. • Nosode: stabilirea de reguli specifice ptr fiecare nosod in parte. etc.408mil. reducerea riscului de transmitere a encefalopatiei spongiforme (anexa 5).ACTUALITATI IN MEDICAMENTUL HOMEOPAT . Anexe: 1 (lista participantilor). 51 . metale grele. 4 (exemple de etichetare in diferite tari).USD (2008) – Australia . microbiologice. stabilirea regulilor de preparare a susei (filtrare. USD (2008) – SUA – 2.) • Materii prime de origine animala: contaminare microbiologica si virala.3mil.62mil. uscate) si comparatie cu un standard. sterilizare. sursa de provenienta. pasteurizare. descriere anatomica si histologica. • Aceste aspecte au fost solicitate la Conferinta internationala a autoritatilor din domeniul inregistrarii medicamentului (Hong Kong -2002) • Documentul intocmit este structurat in 3 parti: • Probleme generale de siguranta a medicamentului specifice homeopatiei.346 mil.Farm Carmen Ponoran Actualitati OMS (2009) • Piata medicamentelor homeopate este in continua crestere: – Romania – 80 mil.ptr armonizarea terminologiei). Aspecte concrete legate de siguranta medicamentului • Materii prime vegetale: partea de planta. Eur (2009) – Franta. Eur (2008) – Germania. etc. • Aspecte concrete legate de siguranta medicamentului.controlul calitatii. stabilirea primei dilutii care se poate elibera.

HAB. teste de identitate si puritate. • Solutie mama: prima dil dintr-o subst. SUA . EUROPA . • Excipienti (ptr diluare sau cu alt rol in formulare): conc. . • Dosar de APP inainte de fabricatia in vederea vanzarii. (daca este o substanta chimica poarta si den.Nu se pot adm intradermic. homotoxicologie. Reglementari in diverse tari AUSTRALIA si NOUA ZEELANDA . • Introducerea unui sistem de farmacovigilenta Glosar de termeni specifici • Substanta activa.med. Q sau LM. Farmacopee indiana.homeopate nu pot fi recomandate in profilaxia si tratamentul unor boli grave. C sau CH. • Stoc: produse intermediare. K sau CK. trituratie. problema solutiilor stoc.active de origine vegetala. care trebuie sa respecte cerintele uneia dintre farmacopeei (SUA. • Informatia disponibila consumatorului: etichetare.nu se solicita GMP la dilutii peste x 1000 CANADA . ELVETIA . homeopatia preparatelor complexe. teste de stabilitate.Tincturi mama: metoda de preparare.de “substanta mama”).30ml. prospect. medicina antropozofica. • Cerinte comune cu medicamentul alopat si specifice.Homeopatia este un sistem medical national. Farm. nu se adm subst narcotice. dilutia min INDIA . • SUA: cel putin o indicatie majora (ca OTC). inclusiv teste de stabilitate. DH sau X . .etc. minerale. sa respecte conditiile GMP. verificari ale formei farmaceutice. . saruri biochimice Schussler. gemoterapie. terapie spagirica). alcoolica. homeoterapie (include homeopatia clasica. Aspecte legate de fabricatia si punerea pe piata a medicamentului homeopat • Respectarea cerintelor GMP – adaptate domeniului. limite admise. • Tinctura mama: ptr s. organe. homeopatia clinica. • Potenta: D. • Dinamizare.Europeana). litoterapie. • Medicament homeopat. Modele de etichetare in diverse tari • Europa: “medicament homeopat fara indicatii terapeutice aprobate” • India: fara data de expirare.alcoolica – max. • 52 .Proceduri simplificate. Impuritati si contaminanti : stabilirea pachetului de teste care trebuie facute.. • Produs finit: identificare (daca gradul de diluare permite). Farm. fara data expirarii.Proceduri simplificate ptr medicamentele fara indicatii si cu indicatii. potentare.numai materii prime incluse pe o lista fixa. • Sucusionare: agitarea specifica.nu se folosesc materii prime de origine animala. • Triturare. materie prima: plante.procedura simplificata la produse de uz intern si extern. determinari cantitative – obligatorii ptr constituentii toxici.Farmacopee americana. isopatie. . . sol.Franceza. • Homeopatie (homeopatie clasica). incadrare ca OTC sau medicamente care se elibereaza pe prescriptie. lactoza.sunt considerate produse naturale.

psoro-luetism. dinti spatiati cu tartru abundent. Alte remedii Graphites – obez apatic. HTA – actioneaza atat pe hipofiza cat si pe organele receptoare. poliurie.inalte in sindroame hiperhipofizare Hipofunctia Tulburari de crestere in disfunctia hipofizei anterioare – isi pot gasi indicatia remedii carbonice constitutionale Calcarea carbonica – friguros cu tendinta la obezitate. boala Simmond. friguros si constipat. cu riduri adanci. Dilutii : . acrocianoza. Homeopatia poate fi folosita ca ajutor in tratamentul complex al acestor afectiuni. nu exista remedii minunate care sa vindece nanismul hipofizar. edeme. Posologie : Hipofiza 15-30 CH la 8-10-20 zile. ACTH 30 CH la 10-20 zile 53 . adesea cu cifoza. eretism cardiac cu tendinta la HTA. hiperlaxitate ligamentara. tuberculinism Thuya – disfunctie pluriendocrina.mijlocii in hipofoliculinism . miasme multiple. piele uscata si palida Natrum carbonicum – depresie pizca.ENDOCRINOLOGIE HOMEOPATICA . tulburari respiratorii. glicosurie Natrum muriaticum in dilutie inalta. hidrogenoid. picior plat. artrritism. Ammonium carbonicum – obez apatic. piele groasa. tendinta la hemoragii Tulburari in metabolismul apei Natrum muriaticum – edeme – rolul hipofizei anterioare in metabolismul apei Natrum sulphuricum – diabet insipid – ajuta prin fixarea apei prin lobul posterior hipofizar. infiltratie tisulara. la infiltratie. catar al cailor respiratorii Baryta carbonica – déficit mental pana la imbecilitate. umeda. obezitate. sindromul acromegalic sau sindromul Cushing. hiperglicemie. prognatism al maxilarului inferior. tuberculinism Bryonia – tip slab. sindromul adipozo-genital. comportament agresiv.Dr Doina Pavlovschi HIPOFIZA Disfunctiile mari nu se pot trata numai homeopatic.joase in sindroamele hipohipofizare. in tulburarile de crestere si osificare . Helonias – manifestari genitale de origine hipofizara Remedii de fond Nosoade Organoterapie in dilutii joase Hiperfunctia Tip inalt. caruia ii este mereu prea cald. sindroame enterourinare.

Antimonium crudum – gras si trist. hidrogenoid agravat de umezeala. limba geografica. inalt. somn agitat. Iodum – hipertrofie si induratie glandulara. extrasistole. senzatie de sufocare adormind. demineralizat. infantilism genital..TIROIDA Hipotiroidism Mixoedem – adult scund (sub 1. cianoza extremitatilor si tendinta la degeraturi Natrum sulphuricum – corpolent. indiferente. Lachesis – domina tulburarile vaso-motoare agravate inaintea menstrei. ii este mereu prea cald. lent. herpes al buzei. matreata. aciditate gastrica. Hipertiroidism Tip slab. nervos. impastat. expresie stupida. ochi vii si stralucitori. locvacitate. facies “bouffi”. neindemanarea mainilor cu tremuraturi. foarte nervos. imbatranire precoce. fanere distrofice. cap gros. cu aversiune pentru efort. membre scurte. apatic. exoftalmie. Pulsatilla – de fapt mai mult un instabil tiroidian cu variabilitate mare. Calcarea carbonica – limfatism. bai reci. Ignatia – remediu tip al micei hipertiroidii. tuse seaca. carii dentare de colet. lentoare. palpitatii agravate gandindu-se la ele. nu poate sta pe partea dreapta. Graphites – obez constipat. slabire mare cu apetit pastrat sau exagerat si aport alimentar crescut. anxios. palpitatii cu aflux de sange la cap agravate de miscare. Remediul actioneaza pe tulburari glandulare. nod in gat. transpiratii epuizante. palpitatii. Natrum muriaticum – slab. dermatoze. constipatie cu scaune groase. Nosoade si organoterapie – Thyroidinum in dilutii joase excitanta in hipotiroidism. cu simptome cardiace nete: palpitatii. Ferrum metallicum – hipertiroidism dupa oprirea menstrei. Trist. induratia corpului tiroidian. lentoare fizica si psihica. indolent si apatic. riduri. amenoree. greu de evacuat. piele groasa cu miros urat. amenoree. Bromium – induratie glandulara. Spongia – exoftalmie. negricioase. vise anxioase cu morti.50m). friguros. exuberant febril. friguros. pliuri naso-geniene acentúate. paradoxala in tot. indolent. mult timp) 54 . induratii cornoase. Lycopus – tahicardie. medii echilibrante in distiroidie. cu frilozitate. somnolenta. privire fixa. exoftalmie. ragusit seara. cu mare sensibilitate la frig. lenta. vasomotorii si sange. cefalee parieto-temporala ca un cui infipt in cap. flatulenta. pilozitate dezvoltata. Capsicum – gras. inalte frenatoare in hipertiroidie (30 CH la 15 zile. anemic. apatie. spasmodica. anxietate. amenoree cu hemoragii vicariante. are limba cu depozit alb. Baryta carbonica – psoro-luetic Tuya – deobicei dupa infectii gonococice sau vaccinari. absenta genelor si sprancenelor. lateralitate stanga. tahicardie. obezitate. se vrea culcat. excitatie mai ales seara. cu idei fixe. anemie. iritabilitate mare. Nux moschata – uscaciunea tegumentelor. Spigelia – cardiac simpaticoton cu palpitatii vizibile.

paresteziilor. deficit ponderal. agitat anxios. cefalee cu senzatia de greutate in vertex. trista. Gelsemium – astenie marcata. pigmentatia mucoasei bucale si a pielei. Phosphorus – remediu lezional Vanadium – astenic hipotensiv. Hydrastis – astenie. Sepia – in patogenezia sa se pot intalni toate semnele insuficientei suprarenale. lombalgii.dilutie inalta in sindroame hiperhormonale. acnee. secretii filante. cu senzatia de gol epigastric. Hiperfunctia suprarenala Tratament simptomatic al HTA. agravat la ora 10. lombalgii. Crocus) Luteinum complementeaza actiunea lui Foliculinum. mai ales pe fata si maini. Silicea – este un Natrum muriaticum agravat. obosita.dilutie mijlocie in disfunctii (Actea racemosa ) . Organoterapie : Glanda suprarenala 4 CH – diluutie joasa stimulatoare. senzatia de greutate pelvina. agravat in crepuscul. Phosphoric acid – astenie psiho-fizica. deprimat. GLANDE GENITALE Testiculum in dilutie inalta indicat in ectopii testiculare sau pentru stavilirea cresterii exagerate a sanilor. cefaleei. deprimat.dilutie joasa in hipomenoree (Pulsatilla. pete diseminate pe piele. Graphites) . senzatie de gol epigastric cu greturi sau foame dureroasa.GLANDELE SUPRARENALE Insuficienta suprarenala Clinic: hipotensiune arteriala si astenie. Indiferenta. dezgust de alimente. piele uleioasa. Crategus – hipotensiv astenic cu dispnee la cel mai mic efort. astenie psihica pana la torpoare. Arsenicum album – dureri arzatoare ameliorate la cald. slabiciune musculara. etc Organoterapie: Glanda suprarenala. are o utilizare mai restransa. Nu are apetit alimentar. Hipofiza anterioara sau ACTH 30 CH. tulburari digestive. algii solare. vrea sa stea lungit. dureri crampoide. agravat orele 1-3 noaptea. friguros care nu se mai incalzeste. pete galben-maronii pe piele ( fata-nas) Natrium muriaticum – hipotensiv malencolic. somnolenta. 55 . cu tremuraturi si tulburari de coordonare. digestii penibile. diaree emotiva. aversiune pentru munca. lunar la ovulatie (Platina. varsaturi care nu amelioreaza. tristete. Tratament alopatic : opoterapie. Causticum – astenic. slabeste pana la casexie. somnolenta sau excitatie cerebrala : convulsii sau delir. dureri arzatoare digestive. Ovarinum sau Foliculinum : . abatuta. vertij. Thuya – slabiciunea membrelor inferioare cu tremuraturi. lombalgii.

indiferenta Uranium nitric – apetit crescut. scaune pastoase. neliniste . Nux vomica – congestiv portal.furunculoza – Gun powder. Complicatii .. agravare la timp umed. Iris versicolor 6-7 CH (hiperaciditate. Natrum muriaticum . Agar. Remedii de fond : Natrum sulphuricum .. polakiurie. dar poate fi un ajutor eficient. sete vie.. Secale . Diabet grav – acetonemie sau acidoza. Diabet simplu – hiperglicemie. Drenor pancreatic: Senna 56 .tratamentul homeopatic este util in masura in care este tinut un regim alimentar adecvat. sete vie.cangrena uscata – Arsenicum.arterite – Arnica. grasoase Natrium muriaticum – demineralizat cu apetit crescut. flatulenta. Glicerinum – poliurie.impotenta sexuala – Coca.ulceratii – Syzygium . Arsenicum album – astenic friguros. Moschus . Phosphorus – congestie si degenerescenta hepatica si pancreatica. Zincum. glicozurie moderata .hidrogenoidism. cu tot apetitul bun. poliurie. dureri articulare Phosphoric acid – urini laptoase si fosfaturice. fatigabilitate Remedii simptomatice in dilutii mijlocii Acetic acid – slabeste. Secale. Opium . sedentar iritabil.prurit – Kreosotum . . grase) sau Rhus aromatica 4 CH (poliurie). Remediul de fond in dilutie inalta. Ars. Pancreas 4 CH. ameliorat la cald. cu limitarea aportului de hidrati de carbon.depresie. Iodum – oxigenoid agitat cu apetit exagerat.gingivita – Kreosotum . astenie psihica. digestie proasta a grasimilor si laptelui. Tratamentul homeopatic poate permite un regim alimentar mai putin strict si o reducere a dozei de insulina. Pb.hiperglicemie. Syzygium 3-4 CH sau Vinca rosea 3-4 CH. glicozurie Lactic acid – ca Acetic acid + polakiurie.PANCREASUL ENDOCRIN Diabetul zaharat Homeopatia nu poate vindeca diabetul.nevrite. Curara. nevralgii – Con.. Carb. . intolerant la caldura. Heparsulphur .slabiciune mare – Acetic acid. emaciere. glicozurie marcata – insulinodependent.Helonias . Sulphur – psoric autointoxicat. anxios si agitat.ac. scaune palide.tulburari de asimilare – Uranium nitric.

adult cu HTA Calcarea carbonica – tesuturi moi si reci Graphites – indolent friguros. agravare la miscare. Dilutiile folosite sunt cele inalte. Tabacum 5-7 CH . mai ales bazin si coapse. flatulent.HIPOGLICEMIA Homeopatia este utila doar in hiperinsulinism functional. constipat Calotropis – carbonic cu tesuturi ferme Hiperinsulinism Insulinum Sicoza Natrum sulphuricum – hidrogenoid infiltrat Thuya – infiltrat reticulo-endotelial. Insulinum 9 CH Acetic acid 5-7 CH – astenie. flatulenta Calcarea carbonica – doreste alimente indigeste Aloe – congestiv portal. transpiratie Lobelia inflata 5-7 CH – paloare. care este flectat in palma Solanum nigra 9-15 CH in crize cu contractura in mana de mamos Organoterapie: Parathyroidin 1X zilnic.HTA. greturi. OBEZITATE Tratamentul homeopatic se asociaza cu cel endocrin si cu regim alimentar. transpiratie.asemanator cu Lobelia + algiditate. hipotermie. frecvent administrate si de lunga durata. Obezitate prin tulburari endocrine Insuficienta hipofizara sau tiroidiana Hipofiza 3-4 CH sau Thyroidin 3-4 CH Baryta carbonica – copil limfatic cu intelect la limita. oligurie. tendinta diareica 57 . atonie digestiva cu flatulenta Calcarea acetica – copil palid. Cortizon . nevoia de aer. foame vie. Pancreas GLANDA PARATHYROIDA Hipoparatiroidism Tratamentului clasic cu calciu si vitamina D i se poate adauga homeopatic : Cuprum 15-30 CH in crize de tetanie cu degetele contractate si flectate peste degetul mare. Allium sativum – mare mancator de carne cu atonie digestiva. Organoterapie : Hypotalamus. femei barbatoase. gras. senzatie de slabiciune epigastrica. fatigabilitate Aport alimentar superior nevoilor Regim hipocaloric – 1000 calorii – exercitiu fizic.

H.Ammonium carbonicum – artritic cu pantec mare. indolent. dorinta de alcool Antimonium crudum – gras nesatul Opium – indolent. . Thiosinamin 1 CH 3.6g. Cetaline 3. Hydrocotil TM 3. aversiune pentru carne si dulciuri Alte remedii : Anacardium orientale Arnica – posttraumatic Platina – apetit sexual inlocuit cu bulimie si frigiditate Aurum – depresie cu bulimie Bryonia – tip musculos caruia ii place mancarea buna Gelsemium – emotivitate convertita in bulimie Lachesis – alternanta de bulimie si inapetenta.6g .crema local BIBLIOGRAFIE Clarke J. constipat Drenori Solidago. agravat de frigul umed Capsicum – indolent friguros Graphites – insuficienta hipofizo-genitalo-tiroidiana. Hypophysin 30 CH Ipeca – dilutie joasa Fucus si Pilosella TM-3CH ( Alge cu iod ) Celulita : Hedera felix TM 18g. apatic.A dictionary of practical Materia Medica B Jain publishers New Delhi Encyclopedie medico-chirurgicale Edition technique Paris Synthesis 7 Voisin H – Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine 1979 58 .6g. Berberis. etc Pentru scaderea apetitului : Hypotalamus 9 CH.

brom. opresiune.SPONGIA . tahicardie < noaptea < inaintea menstrei < in decubit . astm) Simptome respiratorii: ** iritatie uscata la nivelul laringelui. Grind) . Drosera. ceea ce determina o mare anxietate (Lach.dupa miezul noptii) < bauturi reci < camera calda < culcat > cand mananca (mai ales dulciuri) sau bea (mai ales bauturi calde) clinic: .tusea: < noaptea. Hep sulf) . aspra.tuse convulsiva .efecte asupra ganglionilor limfatici si a glandelor endocrine Indicat mai frecvent in stari acute laringita. Sambucus . constrictie. anxietate 59 . dar e mai febril. crup).tuse uscata.afectarea laringelui si a tractului respirator . sau ca un latrat . sau senzatie de gadilatura. tiroidiene. asemanatoare zgomotului produs de un fierastrau ce taie lemne. Hep sulf) ** astm < noaptea < in timpul infectiilor respiratorii < la menstruatie  aplecat in fata  cand lasa capul pe spate  la ingestia de bauturi calde ** in literature sunt citate cazuri de tbc care au raspuns la Spongia Simptome cardiace: ** angina pectorala ** palpitatii. rana vie. pacientul se trezeste cu tusea caracteristica si sufocare intensa. ca si cum laringele ar fi obstruat.laringo-traheite acute.raguseala . testiculare. cu: . dar si cronice (tulburari cardiace. Bell.crup < inainte de miezul noptii.se trezeste inainte de miezul noptii cu tahicardie. spre miezul noptii (Acon. urmarea expunerii la vant rece si uscat (Acon. Buretele de apa sarata Compozitie: bogat in minerale: iod.crize de tahicardie cu anxietate si congestia fetei sau toracelui . siliciu  patologie asemanatoare cu acesti halogeni: .Dr Ioana Ionescu Buretele ars.senzatie de arsura.laringita striduloasa (Acon. ragusita. furnicatura ce determina tuse .

uneori se calmeaza numai dupa eliminarea unui mucus vascos. tuse. astm) > la malul marii. insotita de marirea de volum si induratii la nivel limfo. dispnee expiratorie. cianoza < nocturna. glande salivare. congestia fetei Aconitum. constrictie laringiana. convulsiva. tulburari cardiace. presiune la nivelul gatului > daca bea sau suge o bomboana Sambucus: laringita striduloasa sau astm cu sufocare. la efort fizic. convulsiva < camera calda. testicule.traheite acute sau cronice. declansata frecvent de o senzatie de gadilatura laringiana.Simptome glandulare: Hipertrofie si induratii limfo. extrem de dureroasa < dupa miezul noptii < culcat <caldura patului < vorbind > presiunea mainilor pe piept Coralum rubrum: tuse spasmodica. la schimbari de temperatura. iritativa.glandular (gaglioni limfatici. bauturi reci. disfonie. de carne vie. palpitatii Rumex: laringo. sufocare la adormire Bromum : tuse spastica declansata de inspirul profund sau aerul rece( laringo-traheita. iritativa < aer rece sau liber ( care determina o durere iritativa. cu tuse uscata. Conium. infectii respiratorii recurent cu tuse iritativa< decubit lat stg. indurate (Puls) clinic: orhiepididimita nespecifica Simptome combinate: Astm si probleme tiroidiene Probleme respiratorii si dureri testiculare Comparatii: a) respiratorii: Grindelia: dispnee laringiana. ovare) Lachesis: sufocare la adormire. Hepar sulphur b) testiculare Aurum Pulsatilla Clematis erecta c) cardiace Lycopus: activitate tumultoasa a inimii avand originea intr-o patologie primara cardiaca sau in hipertiroidism Sumbul Spigelia Naja 60 . dupa miezul noptii Cocus cacti: tuse spastica. schimbari de temperatura. angina. Lachezis) clinic: gusa eutiroidianacu induratie distiroidie cu tahicardie **testicule hipertrofiate. tiroida. bauturi calde > aer rece. cand vorbeste. inflamate. sufocare cu hiperemie Phosph: laringita cu raguseala. apnee in somn. astm < pe partea stg. sau senzatia de gadilatura).glandulare: ** adenopatii inflamatorii ** tiroida hipertrofiata si indurata (Iodum. filant Drosera: tuse spastica.

Zinc) Simptome generale: .frica de lucruri imaginare. e emaciat in ciuda unui apetit crescut si mancatului fara masura: mananca frecvent.neliniste .Apetit crescut cu emaciere . mult si repede si pare sa nu se sature niciodata. ficatului. Veratr.nevroza compulsiva . dar se simte slabit de efort . camera calda) . timp calduros.anxietate > mancand > efort fizic .locvacitate.Marirea de volum a ganglionilor limfatici.impulsuri violente daca se forteaza sa ramana linistit .< daca e obligat sa stea linistit. . . agitatie anxioasa.intotdeauna are senzatia ca a uitat ceva.pacientul slabeste.Dr Ioana Ionescu Tabloul clinic se suprapune pe cel al hipertiroidismului: toate procesele metabolice sunt accelerate. simte ca a uitat ceva .> frig.chiar si la varfurile degetelor 61 . efort . Tub. nenorociri . splinei. la pacienti emaciati . baie rece . Tarent. determinand o stare de neliniste.termogeneza e foarte activa. cu senzatie de caldura intensa. simlara hipertiroidismului .dorinta irezistibila de a fugi .calduros (unul din cele mai calduroase tipuri din MM) < caldura( soare.> miscare.activitati fara sens .Pulsatii resimtite in tot corpul. un loc racoros in pat.IODUM .copii hiperactivi (Ars-i.unul din cele mai calduroase tipuri descrise in MM Simptome psihice: .tendinta de a pierde controlul .va cauta frigul.iritabilitate extrema .idei fixe . vorbire grabita .anorexie nervoasa: retras. fara nici o activitate .> aer liber .nerabdare .hiperactivitate la toate nivelele. idei fixe despre dieta. pacientii isi scriu toate simptomele . rece.> mancand < post .ganduri prostesti pe care nu le poate scoate din minte(Arg-n) .graba .

dureri reumatice precedate de diaree . coroziva Nas: .chiste la nivelul ovarelor(predominant drept) .palpitatii violente la cel mai mic effort < caldura > frig . frecvent de dimensiuni mari si dureroasa .astm alergic declansat de fan. papule.Simptome fizice.apetit crescut.coriza acuta si cronica cu secretii iritante. uscata. Hep. de strangere la nivelul inimii (Cact) . furuncule Indicatii clinice: * metabolice: .senzatie de gheara. cu emaciere(Calc.pierderea simtului mirosului Gat: .glande salivare hipertrofiate. crupala . se plimba Piele: . mezenterici. se da jos din pat .dureri reumatice. cu hipersalivatie Gura: .gusa (Spongia). apoi atrofiate. coroziva . Nat-m.afte si ulceratii Laringe si trahee: . ectopie testiculara Genital feminin: . urticarie. Tub). pustule.diaree cronica la copii emaciati .pulsatii resimtite la nivelul extremitatilor .scaune grasoase Genital masculin: . febra fanului.chiste ale pancreasului Rect: .testicule marite de volum.atrofia glandelor mamare cu formare de nodozitati Extremitati: . nu pare sa se sature niciodata.diaree care precede simptomele reumatismale (Dulc. agitat.crup (Acon. dar poate avea si pierderea apetitului Abdomen: .leucoree iritanta.tuse seaca. rinoree iritanta. .adenopatii .constrictie laringiana cu senzatie de arsura la nivelul pieptului si laringelui Respirator: . dureroasa Piept: .conjunctivita cu secretie lacrimala iritanta .alergie.laringita cu tuse crupala(Br) 62 .spasm laringian . mai ales in camera calda .spasme palpebrale.miscari convulsive si tremuraturi Stomac: . indurate. Kai-bi) .nelinistit.conjunctivita iritanta.eventual dupa ce initial au fost marite de volum .exoftalmie .pneumonie< dreapta .hipertiroidie cu slabire rapida in ciuda unui apetit crescut * mucoase: secretii iritante si senzatie de arsura: .laringita cu tuse uscata. osoase.acnee. ficatului.marirea de volum a ganglionilor inghinali.diaree in urma ingestiei de lapte .edem glotic (Apis) . corozive . Spong) . mai ales la nivelul pleoapei inferioare . coroziva< in timpul menstrei Somn: .tresariri.atrofia ovarelor.nas uscat si infundat. locale Ochi . splinei .

afectarea tiroidei. ameliorati la bordul marii Ars-iod: secretii corosive.obsesiva * respiratorii: .acnee rosacee . indurate . ateroscleroza. adenopatii. Lyc. Lach. hipertrofie urmata de atrofie) . ovar. acnee papuloasa la subiecti slabi si obositi 63 . la indivizi slabi. Tarent. dar si a glandelor mamare.coriza iritanta. Tub.acnee juvenila . gusa cu sindrom hipertiroidian Sulf-iod: rinofaringite recurente.alergie * nervoase: .adenopatii indolore.formatiuni chistice la diferite nivele (tiroida. ovarelor. Sarurile iodate. astm. Lycopus.leucoree iritanta * limfo-glandulare: .aftoza bucala cu hipersalivatie .astm Comparatii: Arg-n. laringita cu tuse crupala. extrasistole. nevroza anxioasa . dureri osoase nocturne. cu piele acneica si tendinta la astenie si tristete. Zinc Bromum . alergii respiratorii.anxietate. cu hipertrofie si hipersalivatie * cutanate: . Spong. dermatoza lichenifiata sau scuamoasa. marire de volum si induratii limfo-ganglionare la indivizi grasi. testiculelor (induratii indolore.nevroza compulsiv. pancreas) . cu apetit conservat Kali-iod: secretii corozive.afectarea pancreasului cu scaune acoperite de o pelicula uleioasa .afectarea glandelor salivare..intoleranta la lapte cu diaree .

manie.< zgomote. alte stimulente . tactil) . agitatie. olfactiv. gust . Sulph.intelegere imediata. apar si efecte nedorite: nervozitate. sentimental. exaltare . care se deruleaza rapid. gustativ.bland. debilitate.< aer liber . insecuritate launtrica (poate tolera situatii inadmisibile) . ca intr-o cursa (Med.cefalee < muzica . tremuraturi.nevralgie faciala< zgomote sau alti stimuli 64 . Verat) . stare de supraexcitare mentala. usor de supresat . mirosuri . atingere. mare aflux de idei. slabiciune).< stimuli sau emotii puternice. hipersensibilitate la stimuli senzoriali. isi reprima pornirile interioare(Staph) .claritate mentala seara. apar ganduri necontrolabile.stimulare mentala. perceptiile sunt acute iar gandirea rapida . tactili etc) . mai ales la nivel central: insomnie. nervozitate. zgomote.acuitate crescuta a tuturor simturilor (auditiv. nevralgii.Dr Ioana Ionescu *Hipersensibilitate nervoasa Atunci cand cafeaua e folosita in exces. chiar zgomotul pasilor . pe langa efectele dorite de imbunatatire ale atentiei si memoriei.stari alternante: ras-plans .durerea determina agitatie. agitatie.< mirosuri. docil.< cafea. noaptea . caldura (exceptie : durerile dentare care sunt > rece) . Lach) . Simptome psihice: .slabiciune. Phos. deznadejde . bucurie excesiva.COFFEA CRUDA .plin de planuri pentru viitor .grabit (Tarent) . surprize . locale Cap: . excitare. vizual. oboseala la pacienti hipersensibili . frici . dar si dupa suparare .intoleranta fizica si psihica la durere( Cham) : cefalee. Daca mintea e suprastimulata si suprasolicitata. nevrite. rapida (Lach.stari de mare euforie.>somn.frica de moarte din cauza durerilor de la nastere Simptome generale: . nevralgii insuportabile.sensibilitate crescuta la toti stimulii (auditivi. slabiciune generala.lipsa vointei de a lua o decizie. vizuali.excitabilitate nervoasa.tulburari aparute in urma bucuriei excesive sau surprizelor (insomnie. planset.dureri nevralgice . apar si manifestari patologice.tremor Simptome fizice.

dismenoree . intestinele par taiate in bucati Genital masculin: .dureri < zgomot . bucurie excesiva . colici.dureri severe la nastere cu frica de moarte . Kali-ph. epuizanta Extremitati: ..hipersensibilitate la atingere (Plat) . palpitatii .palpitatii violente la emotii. declansate de emotii. mananca si bea repede .congestie in timp ce vorbeste.sete nocturna. tahicardie. insotita de insomnie si anxietate < noaptea. Zinc Chamomilla: hipersensibilitate la durere. care il trezeste din somn .tremor al mainilor daca se forteaza sa stea linistit . Staph. dureri dentare < bauturi calde > bauturi reci) 65 .colici intolerabile.nevralgii cu intoleranta fizica si psihica la durere (odontalgii.prurit vulvar voluptuos sau hiperestezie vaginala Comparatii: Asarum.insomnie prin hiperideatie. dureri de travaliu) . durata prelungita. senzatia de “bazait “ in cap. Cham. Chin.cefalee caracteristica cu senzatia de “cui infipt in cap” .apetit crescut .Se trezeste la cel mai mic zgomot . Nat-m. > presiune . nevralgie sciatica. uscata.durere “ca si cum un cui ar fi infipt in cap” (Ign. nevralgii periferice. vesti bune . Spig.glande mamare emaciate Tuse: .Insomnie < excitare mentala.zgomotele “ranesc” Stomac: .menstrele precoce. cu tremuraturi.nevralgie sciatica < miscare. dureri insuportabile care determina o mare iritabilitate (nevralgii faciale. fierbinteala . dar prea sensibila sa se scarpine . noaptea.seaca.Insomnie din cauza activitatii mentale excesive si a numeroaselor ganduri Indicatii clinice: . abuz de excitante. cheaguri negre Piept: . Nux-v. Sep.prurit.emisii nocturne urmate de locvacitate si iritabilitate Genital feminin: . apa rece . Thuya) .tinnitus. dupa surprize placute Ureche . nervoasa .apetit crescut. agitatie.prurit voluptuos.intoleranta la stransoarea hainelor .durere de cap / faciala / dinti > aplicatii reci. otalgie. Ther.cresteri bruste ale tensiunii arteriale . . iritabilitate.dureri care se extind la degete Somn: .

Ileana Rindasu La baza aparitiei bolilor canceroase se afla predispozitia miasmatica. Specificul tratamentului homeopatic in boala canceroasa Se stie ca in homeopatia clasica. pentru aparitia bolii canceroase. precum si personalitatea lui. Benedict D’Castro il citeaza in aceasta privinta pe J. J. Dr. una dintre consecinte fiind utilizarea frecventa a remediilor specifice.ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPIA CANCERULUI . asadar este privit ca persoana bolnava si nu ca eticheta bolii cu care este diagnosticat. fizice si emotionale).stresul(ingrijorarea exagerata. Dr. pacientul este abordat strict individualizat. etc) si prevenind intrarea in actiune a miasmelor sicotica si sifilitica. In cadrul unei boli. Tumorile apar daca predomina miasma sicotica si devin maligne daca se asociaza si predomina miasma sifilitica. 66 .este necesara o administrare mai frecventa a remediilor. asa cum este si boala canceroasa.consumul exagerat de alcool.H. Allen.vaccinarile repetate. dupa care. A. remediile specifice se adreseaza mai ales afectiunii specifice si mai putin ansamblului de simptome.U. Datorita severitatii bolii si mai ales a evolutiei sale extrem de rapide. limitand in acest mod efectul influentelor nocive din mediu(deficite nutritionale. se vor produce modificarile organice. incordarea nervoasa prelungita). tipul de personalitate este mai putin revelator si se constata ca exista un numar relativ mic de remedii care actioneaza cel mai bine in acel tip de situatie. pesticide. in organism se produc o serie de transformari ce conduc initial la tulburari functionale ce progreseaza ulterior spre modificari organice. se numara( dr. . Acest grup restrans de remedii poarta denumirea generica de remedii specifice.” Cand se asociaza psora si sicoza. Alte particularitati ale tratamentului homeopatic in boala canceroasa 1. Datorita influentelor miasmatice. predispozanti. considerate mai periculoase in raport cu psora. D’Castro considera ca se poate preveni aparitia bolii canceroase prin tratamentul homeopatic constitutional inca din mica copilarie. Eli G.Dr. inclusiv bere. care afirma. radiatii. in “ Miasmele cronice”: “ Toate bolile perturba mai intai functia.Jones): .consumul mare de carne . se tine cont de caracterul specific al bolii. pentru obtinerea unor rezultate cat mai prompte. Asadar. potentialul vital coexista cu cel miasmatic. este nevoie de toate cele trei miasmele. se creeaza conditiile pentru aparitia tumorilor benigne. Aceasta abordare a condus la conceptul de remediu constitutional ce semnifica substanta medicamentoasa care acopera totalitatea simptomelor unui pacient(mentale. . pe masura ce tulburarile functionale se accentueaza. Ramakrishnan ne reaminteste faptul ca in cazul unei boli specifice. . In tratamentul bolii canceroase.consumul exagerat de ceai negru si cafea. Printre factorii nocivi.

Remedii specifice de organ. de asemenea. Carcinosinum. dr. apoi folosit pe scara larga de dr. In acelasi scop. dr. in functie de vitalitatea pacientului. variabile . doua remedii alternativ. 21 zile pentru dilutia CH 200 si 30 zile pentru 1 M. Ranjit K. C30 sau C200. tot pentru 7 zile. 1.cu obtinerea unui efect mai puternic. agitand o data flaconul inainte de fiecare doza de remediu. in functie de autor. luate sub forma de granule nediluate in apa. de 4 ori/zi. Remedii specifice. cum sunt dr. Dr. de ex 2 doze CH30 la 4 ore. sau la o luna). Ramakrishnan. in perioada in care incepe declinul actiunii sale. Compton Burnett si J. Intr-un cancer stabilizat. El a si identificat perioada optima de actiune a remediului homeopatic. Nosode 1. Roy propune o alta modalitate de prescriere. Aceste doua deziderate sunt atinse utilizand Plussing method a dr. In cazuri grave sau terminale. H. dupa care se schimba remediul cu cel de al doilea remediu indicat in alternanta stabilita. exista un numar relativ mic de remedii specifice care s-au dovedit eficiente. explicata pe larg in editia a VI-a a Organonului. Tratamentul se continua timp de 7 zile. J. Dupa trecerea perioadei optime. de obicei de 15 zile. in cazuri avansate fiind preferate dilutii joase sau medii. preparat pentru prima data dintr-o tumora de san si utilizata initial de medicii britanici. Foubister la copii. Se utilizeaza. Pacientul va lua o lingurita de solutie din 15/15 minute. Exista si alte metode de tratament. Ultima lingurita este pastrata pentru ziua urmatoare. Kent pentru initierea unei reactii optime din partea fortei vitale). Clarke. Urmarind evolutia tratamentului homeopatic in boala canceroasa. metoda introdusa de dr. se prefera un numar mai mic de administrari. Ele se impart in 3 categorii: 1. se poate folosi o dilutie mai inalta(CH 200 sau 1M). Nosode: Carcinosinum si Scirrhinum 2. Principalele remedii utilizate: Din fericire. fiind suficienta numai o doza pentru a initia reactia din partea fortei vitale. pentru homeopatul care se incumeta sa trateze boala canceroasa. Potentele recomandate in metoda Ramakrishnan sunt de obicei.Roy a constatat ca se poate repeta administrarea remediului inainte de incetarea actiunii dozei precedente. pentru cancerul tinut sub control sau chiar considerat vindecat.Ramakrishnan recomanda folosirea unei alternante de doua remedii care se adreseaza bolii pe doua nivele diferite. 3 sau 4 doze la 4 ore(Split Doses. Administrarea remediului se face tot in functie de starea pacientului. cand va adauga alte 10 l-te de apa plata. cu spectru larg 3. folosita uneori pentru un impact mai puternic. este necesara o reevaluare a pacientului. dar fara sa mai adauge si alte granule si procedeul va fi reluat intocmai. de obicei CH 30. este utilizat si de dr. O metoda aditionala. pornind tot de la ideea ca gravitatea bolii impune un ritm mai alert de administrare. timp de o singura zi( o data/ sapatamana sau la doua saptamani. Concret. si anume: 15 zile pentru dilutia CH 30.2.1. este Split Dose Method. se dizolva trei granule de remediu in 11 lingurite de apa plata. Ramakrishnan ca 67 . procedeu ce isi gaseste justificarea in teoria potentelor LM.

3. fiind extrem de valoros in cancerul de esofag. el fiind cel care a demonstrat potentialul curativ extraordinar al acestui nosod. prostata. ovare. uter si . intre 4-7. acest nosod este preferat in cazul in care tumora are consistenta mai dura(ca piatra). Lachesis. ficat. Ramakrishnan. Scirrhinum este un nosod preparat din tumora canceroasa de la nivelul ficatului. A fost mentionat pentru prima oara de Boericke. rect. 2. cat si in cele terminale. cervix. Remediile specifice. Conium. tub digestiv superior . 3. prostata. 2.Nitric-acid – rect si jonctiuni cutaneo-mucoase .Cadmium-sulf – stomac.Blackie. pancreas. cervix . utila si in neo de san . In general.nosodul indicat la bolnavii cu AHC de cancere. stomac. s-a putut constata ca anumite remedii prezinta afinitati specifice de organ.Aur-mur – cavitate orala . ficat. Remediile specifice de organ In urma provingurilor sau datorita observatiilor facute in urma experientei clinice.2.2.util si pentru zona gatului . in Materia medica. carcinoame bronhogene 68 .1.Ars-br si Ars-iod – cancer de piele . 2. colon. nosodul indicat se utilizeaza in alternanta cu remediul de organ sau cu cel constitutional. Sanguinaria – sangerari la nivelul tumorilor maligne . Arsenicum album este extrem de util atat in stadiile indipiente. Lilium-t – uter. Thuja este indicata in neoplasmul de stomac.Chelidonium – ficat. ovar. mai ales in tumori de san.Ornitogallum umbellatum – stomac .Lachesis. Symphytum – oase si boli de sange . de asemenea. M. Poate fi un remediu specific pentru prostata. se indica in tumorile dure. sunt urmatoarele: . in scop curativ. iar in cazuri avansate se poate utiliza ca remediu paleativ. vezica urinara.ficat. vezica biliara .Ceanothus – splina. colon. dar cu PSA moderat crescut. daca PSA este crescut ( peste 7). Sang. 1. pancreas . Dupa cum a aratat si dr.Aur-mur-natr – uter. ca si Scirrhinum. pentru controlul durerii.Lycopodium – ficat. de prostata. precum si in unele cazuri de neo uterin sau in leucemii. ovare. rect. Phos-util si pentru zona gatului si san .Hydrastis – stomac. 3 Conform dr. cu spectru larg 2. leucemii .Hekla lava.principalele remedii specifice de organ. pancreas. eficiente in terapia cancerului. Baryta-iod – creier si ganglioni limfatici . plaman .Baryta-c.Aloe vera – cancer colon si rect . Cele doua nosode se pot schimba intre ele daca nu exista un raspuns satisfacator la celalalt remediu. plaman.san. Foarte util in metastazele osoase.Phos.

se creste potenta. se poate alterna remediul constitutional cu unul dintre remediile utile in cancer. Dupa ce situatia s-a stabilizat. 69 . ed. Care. Ranjit K. Reguli generale de administrare in metoda Ramakrishnan 1. Dr. la 7. ovar.Phytolacca – san . ca masura de preventie. de 34 ori/an.A. B. Roy – Homoeopathy in Cancer Treatment.Terebinthina .2005 2. se pot administra remediile mai rar.Jain Publishers. forty years’ experience. trebuie sa se produca o reducere in volum a tumorii. tratamentul se incepe cu remediul specific de organ. prin Split dose method. USA. nosodul preferat este Carcinosinum.Plb-iod – creier . West Virginia. B.Cause.14 zile sau la o luna. Daca pacientul urmeaza un tratament constitutional. CH 200. Dupa 2-4 luni. In acest caz. Se continua cat timp exista ameliorare. In stadii incipiente de boala (I sau II ). Preventia imbolnavirii Pacientii cu risc crescut de imbolnavire datorita unui istoric familial incarcat sau cei care au suferit in trecut de un cancer considerat vindecat in prezent. In aceasta etapa. 2001 4. Bibliografie 1.Jain Publishers. de obicei. nici un ganglion regional nu a fost afectat sau cel mult doi ganglioni au fost afectati. Pentru prevenirea recurentelor. Aceasta etapa dureaza minim 6 luni.Jones – Cancer. 1-2 ani. boala fiind sub control. pot fi ajutati prin tratament homeopatic sa previna imbolnavirea sau recurenta bolii. glanda parotida . it’s Causes.Benedict D’Castro – Cancer. de ani de zile. facand o evaluare la cateva saptamani. Cure. asociata cu ameliorarea starii generale a pacientului si cu ameliorare a valorilor testelor de sange/ mentinerea lor la valori normale.2004 3. 2.Jain Publishers. intre prizele de remediu.vezica urinara. Symptoms. ed. uter. Dr. Treatment. de doua ori/an. Berkeley Springs. cervix . 2000. Dr. se recomanda un tratament mai intensiv. eventual. Pentru pacientii cu AHC de neoplazie.Sabal serrulata – prostata . daca tumora este mica sau a fost extirpata. Eli G. J. ed. Dr. mai ales daca pacientul a avut deja o recurenta.Puls nigricans si Sepia – san. cu Plussing Method.U. ed. Ramakrishnan and Catherine Coulter – A homoeopathic Approach to Cancer.. tratamentul se continua. B. se poate administra Carcinosinum 1M. urmat de nosod.

leziune organica. Plantago – poliurie. stranut. cu sediment caramiziu. demineralizat. enurezis diurn la tuse. mai ales la copii blanzi. abundenta. Belladonna – hiperexcitabil. plangareti. salivatie abundenta Pulsatilla – enurezis nocturn. apoase. durere constanta frontala. paradoxala Kreosotum – aspect batranicios. ras. dispeptic. explozive la urinare. copacul Raiului – simarubacee – tinctura din boboci de flori. somn agitat.ABORDARE HOMEOPATICA IN ENUREZIS SI ENCOPREZIS . lateralitate dreapta. urini laptoase Phophorus – urina apoasa. mictiuni involuntare zi si noapte. flatulenta Phoshoric acid. Ferrum – enurezis diurn si nocturn. Benzoic acid – eruptii scuamoasa. inflamatii faringiene. Sepia – enurezis nocturn. China – copii debili. Psorinum – mictiuni frecvente nocturne. Ca si cand vezica urinara ar fi paralizata Equisetum – mictiuni involuntare ziua sau/si noaptea. 70 . enurezis spre dimineata Cina – verminoze intestinale. poate visa ca urineaza si pierde urina (Kreosotum) Silicea – demineralizat. vertij cu greata. viseaza ca urineaza si o si face. Kali phosphoric – astenici. la flatus. fetite. noaptea sau asezat. la tuse. bolnavicios. femei care pierd urina in mers. sediment rosu al urinei. scrasneste dintii. Eruptii care apar greu si se repeta anual. apoase. infectia cailor urinare Causticum – temator. cu tot aportul alimentar. alburie. sediment roscat si pelicula grasa. cu depozit galben sau rosu. Nux moschata – litiaza renala. copii cu enurezis nocturn. carii dentare negricioase. stranut. mai ales in prima parte a noptii. Scaune involuntare. hematurie. insuficienta hepato-renala. capul arde fulgerat de dureri. Arsenicum album – mictiuni involuntare zi si noapte. ras. agravat in crepuscul. cu confuzie mintala si depresie. mers. sediment galbenrosiatic al urinei. asezat. sediment alb sau rosu. agravat la luna noua. enurezis nocturn. mai ales noaptea. capriciosi. remediul se administreaza oricand remediul similimum este greu de stabilit. slabeste. somnolenta. glande parotide inflamate. Rhus toxicodendron – mictiuni involuntare in repaos. trist. striga in somn. Argentum nitricum – mictiuni imperioase. prostratie. singuratic. anemici Chloralum – somn profund. mare remediu pentru enurezis. rece. emotive. sau tulbure. slabiciune. Natrium muriaticum – enurezis diurn. prurit anal si nasal Dulcamara – agravare la vreme umeda. urini rosietice (hematurice) Ignatia – spastica. mictiuni involuntare noaptea sau la tuse.Dr Doina Pavlovschi ENUREZIS Este o mictiune involuntara Ailanthus glandulosa. enurezis diurn si nocturn. urina cu miros de violete. adinamie. Lycopodium – urina colorata. la mers. femei mai mult Staphysagria – mictiuni frecvente. anxietate agitata. tuse. Persoane nervoase.

paralizia sfincterului anal Pulsatilla – in somn Rhus toxicodendron – noaptea in somn. dupa ce mananca. la miscare. dupa nastere. cand urineaza Tuberculinum – in somn Veratrum album – cu emisia de gaze. diareice Sulphur – la ras. la miscare Phosphorus – la tuse. paralizia sfincterului anal. hemoroizi durerosi ameliorati de apa rece Alumina – cand urineaza. cand urineaza. paralizia sfincterului anal Causticum – cu emisia de gaze. hemoroizi Gelsemium – la febra. dupa ce mananca. prolaps rectal. stranut. hemoroizi Belladonna – in somn. la frica. tuse.ENCOPREZIS Este eliminare involuntara de fecale. hemoroizi. Therapeutique et repertoire homeopathique du praticien Maloine 1979 71 . paralizia sfincterului anal. sfincter anal deficitar. arsuri anale Natrium sulphuric – in somn Opium – dupa frica Posphoric acid – astenici. hemoroizi arzatori China – noaptea. in somn. hemoroizi Natrium muriaticum – in somn. la exaltare. prolaps anal Hyosciamus – in somn. la colici abdominale Arnica – in somn. la prima miscare Secale – scaune apoase. cand urineaza. cu emisia de gaze. scaune lichide BIBLIOGRAFIE Clarke A dictionary of practical Materia Medica B Jain Publishers 1999 Synthesis 7 Voisin H. cu emisia de gaze. scaune galbui Ferrum – cand mananca. la frica. in somn. Aloe – in mers. cu emisia de gaze. in somn.

copilul sare din pat cu senzatia de sufocare datorita spasmului glotic . sufocanta. sufocanta. ragusita. ras.transpira in timpul crizei de astm. copilul se scoala noaptea cu febra brusc instalata. care se pot termina cu varsatura sau cu epistaxis < noaptea. bauturi reci. Etiologie: frecvent virala. frecvent nocturn. Sambucus.tuse uscata.tuse uscata. cand lasa capul pe spate < aer rece. de unde necesitatea de a interveni prompt pentru a indeparta obstructia. astm . iritatie la nivelul gatului. laringita striduloasa. respiratie ingreunata. ragusita. congestia fetei.secretii cu miros urat. “de branza veche” Drosera: . dureroasa.HOMEOPATIA IN URGENTELE RESPIRATORII SI RENALE .respiratie dificila. neliniste. respiratia devine din ce in ce mai dificila. aspra. cu raguseala. apoi umeda . fara transpiratie. aer rece. atmosfera umeda.frecvent indicata dupa Aconit . aspra. caractristica: ”ca fierastraul pe scandura” > bauturi calde. cu secretia de mucus. Daca nu se intervine rapid. putand apare moartea prin sufocare. tuse latratoare caracteristica. cantat .tuse uscata. vorbit. Ioana Ionescu URGENTE RESPIRATORII CRUPUL (laringita edematoasa subglotica) Reprezinta inflamatia catarala a mucoasei laringelui si traheei.indicat frecvent dupa Spongia.corp fierbinte cu maini si picioare reci (Bell) LARINGITA STRIDULOASA: Spongia. bauturi reci.obstructie nazala < noaptea (copiii care fornaie pe nas) . sau dimineata la trezire .mai rar indicat in crup. uneori bacteriana Clinic: debut acut.tuse initial uscata. anxietate.< frig.util la debutul crupului. . frecvent in tusea convulsiva .ragusala cu secretie mucoasa abundenta in laringe . sau de constrictie la gat si piept Sambucus: . cand se intinde in pat. cu senzatia de spasm laringian Spongia: . carne vie in laringe Belladonna: . dezvelirea corpului.senzatie de uscaciune. aspra. vorbit.tuse sufocanta cu cianoza fetei . .febra brusc instalata. vorbit . Hepar sulphur 72 .crize paroxistice violente de tuse uscata. transpiratie. siflanta < cand sta culcat . extrem de dureroasa (tine pieptul cu mainile).senzatie de sufocare data de constrictia laringelui cu anxietate Hepar sulphur: . cand mananca.trezire brusca dupa miezul noptii. mai ales inspirul. cu capul in jos. Aconit: . senzatia de arsura. . spastica.> cadura . febra .senzatie dureroasa ca de aschie la nivelul gatului . inghitit . cat si mucusul determina ingustarea cailor respiratorii superioare .Dr. latratoare. atat congestia si edemul mucoasei.indicat in crup.

la menstruatie .00 .Astmul uscat. frica.agitat si anxios. limba curata Antimoniu tartaricum: . opresiune la nivelul sternului . hipersalivatie. inspiratie striduloasa seara la adormire . frica de moarte Phosphorus: . astm asociat cu gusa sau probleme cardiace .dispnee. raluri sibilante. care nu pot elimina mucusul din plamani .> ingestia de bauturi calde. cu sufocare.> daca bea putina apa rece. tuse spasmodica Arsenicum album: . contractura pumnului . dupa miezul noptii. Astm cu hipersecretie de mucus Ipecca: . inainte si in timpul menstei.crize aggravate noapte.00-3.obstructie nazala.crize violente cu tuse spastica. daca vomita Spongia: .hipersecretie de mucus.crize de sufocare nocturna. cand da capul pe spate Aralia racemosa: .CRIZA DE ASTM BRONSIC: 1. cu bronhospasm. agravat de tuse cu senzatia de opresiune inainte si dupa atac . > in sezut aplecat in fata.astm // bronsiolita la copii mici sau varstnici (BPOC) debili. tuse latratoare . mergand contra vantului . sufocare. dupa ce mananca sau vorbeste.transpira in timpul crizei si la trezire . cianoza fetei. tuse latratoare.bronsita astmatiforma sau astm la copii // bronsiolita . > in sezut . dimineata la trezire. vexare.predomina tusea in crize paroxistice violente. dar acesta nu poate fi eliminat 73 . daca sta pe partea stanga .< noaptea.< noaptea. dupa ce mananca. cu bronhospasm. epuizati. atingerea gatului. respiratie aspra .dispnee < intins. . cu senzatia de sufocare.astm agravat noaptea. ras . caldura patului 2. isi pierde respiratia imediat ce se intinde.astm cu senzatie de opresiune. < aer liber sau rece. in timpul somnului. intre1. anxietate < seara . culcat in pat. vorbit.senzatia de sufocare cu congestie.< dupa miezul noptii.hiperproductie de mucus. pieptul pare greu si plin.> pozitie ridicata Drosera: .Astm declansat de emotii sau gelozie Sambucus: .tuse seaca. raluri groase .tuse uscata sau cu expectoratie sanguinolenta . alteori varsaturi sau epistaxis . isi desface hainele . < miscare .constitutie tuberculinica Lachezis: .> sezand aplecat in fata (Ars. apnee de somn . sufocare.greata. constrictia gatului. a si cum plamanii ar fi paralizati. cantat. < culcat . prin acoperirea nasului si gurii. Kali-c.< noaptea. gafaiala zgomotoasa. anxietate. disperat dupa aer. bauturi reci.Se trezeste noptea imediat ce adoarme. Spong) .tuse spasmodica care se termina cu voma gleroasa .crize de astm cand merge la culcare. dupa bauturi spirtoase.constrictie spasmodica in piept.astm ce complica infectiile respiratorii. emotii. inspiratie dificila. laringospasm Cuprum: . in camera calda. insotite frecvent de sufocare si cianoza. suieratura.

crize declansate de furie. cu tuse productiva . cu tuse groasa si expectoratie mucoasa verzuie 3. asemanatoare grauntelor de tapioca (perlate) .oo dimineata.< intins. ofteaza . tuse grasa.oo-2. > aer proaspat Nux vomica: . cu tuse uscata. 4.oo .. vascoasa. tipa. incarcatura bronsica Blatta orientalis: dispnee. zgomotoasa. gri.crize nocturne.varsaturi gleroase Antimonium tartaricum: tuse epuizanta.oo. nu si la propriul parfum sau daca fumeaza ea . expectoratie greu de eliminat.Pacienti obositi.astm la varstnici // bronsiolita la copii. > sezand 74 .paradoxal: face criza daca e singura. frigurosi. < consolare Moschus: . < 1-3. infectii (fiecare raceala se transforma in astm) .tuse initial seaca. .respiratie haraita. obstructie nazala Spongia: tuse ragusita . agitatie. filanta Natrium sulphuric: .criza declansata de manie // enervare // contrarietate // abuz alimentar la pacienti activi.tuse spasmodica. climat marin).astm declansat de enervare sau gelozie (astmul fratelui mai mare) .oo dm.urmarea unei suparari.astm < schimbari de vreme (vreme umeda. bronsita. suspina. pot avea dureri lancinante. tuseste BRONSIOLITA SUGARULUI: a) bronhospasm: Cuprum: spasm si dispnee. contrarietati . la auscultatie se aude un zgomot caracteristic “de porumbar” (sibilante si ronflante) .crize de asm frecvent eclansate de alergeni (polen.oo-4.intre2. cu coatele sprijinite pe genunchi . dar cu expectoratie redusa .secretii bronsice greu de eliminat. sugarul tine pumnii stransi Sambucus: chinte asfixiante dupa miezul noptii. infiltrati. > ridicat. sau daca altii fumeaza. ca un junghi in spate si la baza pieptului sau in alte locuri Kali bichromic: . apoi groasa Kali carbonic: .astm . haraita.obstructie bronsica importanta. efort fizic. iritabili. palizi. suparare. aplecat in fata. sputa verde groasa. aspra. iritabilitate. Astmul nervos: Ignatia: . praf de casa) . dar nu si intr-ocompanie placuta// sau face criza la parfumul altora.respiratie incarcata. zgomotoasa. mahnire . sensibili Lachezis: .criza declansata de furie neexprimata // nedreptate// contraritate Chamomilla: .Spasme isteriforme cu teatralism < frig . zgomotoasa. suieratoare < culcat Arsenicum album: afectarea starii generale. sibilante Iperita (ethyl sulfur dichloratum): tuse sufocanta b) hipersecretie de mucus: Ipecca: tuse suieratoare. < noaptea. intre1.> daca reuseste sa elimine mucusul Blatta orientalis: .00 dim. incarcatura bronsica Kali carbonicum: < 2-4.> distragerea atentiei.raluri sibilante sau ronflante . fata palida.

aparitie si disparitie gradata : Stannum . expiratie rapida. opresiune. nu vrea sa se intinda de frica sufocarii Apis: . lent.vrea sa fie ventilat si-si smulge gulerul Medorrhinum: . incapacitate de a se misca: Silicea . opresiune in piept Veratrum album: .raceala dupa ce a fost supraincalzit. doreste aer proaspat.acoperirea gurii si nasului agraveaza: Lachesis .neliniste extrema. cu de sufocare.aspect ca si cum ar muri in timpul crizei.sufocare amenintatoare Carbo-vegetabilis: . > culcat pe fata cu limba protruzionata Cuprum: . Spongia: . dispnee. cianoza. pielea rece si cianoza. Arsenicum. Spongia ~ cu inspiratie dificila si expiratie prelungita: Chlor ~ respiratie zgomotoasa cu gafaiala: Spongia ~ inspiratie scurta usoara si expir lung.anxietate excesiva ce blocheaza respiratia Arsenicum. . cu wheezing: Sepia . umeda.in urma unei raceli .respiratia e atat de rea.STATUS ASTMATICUS (Dr Benedict Castro) Antimonium tartaricum – atelectazie. inspiratie lenta si dificila. cu flatulenta marcata. expectoratie abundenta. dar fara agitatie motorie . dar cu expectoratie redusa.frica de a nu muri sufocat Drosera: . incarcata. groasa.dispnee cu anxietate.din cauza degenerarii grase a inimii: Arnica . . ca respiratia prezenta e ultima .dupa traumatismul maduvei spinarii: Hypericum 75 . sufocare nocturna. arata ca si cum ar muri.iritatie abdominala cu flatulenta marcata: Carbo-vegetabilis. Lycopodium . daca a stat in curent sau a facut baie dupa ce a fost supraincalzit in urma unui efort.criza e declansata de vreme umeda: Natrium sulphuricum .foame de aer.respiratie zgomotoasa asemanatoare cu Ant-t.< intins sau sezand Alte remedii indicate: .astm al persoanelor debilitate.respiratie dificila. dar insotite de anxietate . producand un zgomot ca o haraiala aspra.simte ca a respirat pentru ultima oara.vrea sa fie lasat in pace.cauze nervoase: Chamomilla .sufocare.> eructatii. ventilatie Spongia: . Phosphorus. somnolenta. cu tuse violenta. slabiciune.in relatie cu guta si reumatismul: Viscum album . . > flatus sau eructatie . nu poate respira cu capul jos.asfixie data de slabiciune sau spasm glotic.ameliorat de flectarea capului pe spate: Spongia .cu simptome cardiace: Ambra grisea . nu tolereaza camerele incalzite: Silicea . sufocare.asezat aplecat in fata. tuse grasa. incat nu poate sta intins: Naja .Ameliorare asezat in extensie cu capul pe spate Arsenicum album: .respiratie anxioasa: Antimonium tartaricum. culcat intr-un loc cald: Psorinum .constrictia faringelui cu sufocare severa la fiecare cuvant rostit Ipecca: . zgomotoasa. vrea sa fie ventilat . plimbare continua.cu raluri sibilante: Spongia . cu voma . incapabil sa vorbeasca sau sa inghita China: .

citit. dezvolta probleme dupa suprasolicitare: Sil .agravare nocturna: Arsenicum.senzatie de opresiune ca si cum ar muri. dar nu trateaza predispozitia: Nat-s .agravati de mers.la sicotici. incurabile. slabiciune marcata: Br c) in boli endocrine: .crize recurente cu debut brusc. sau copii cu parinti sicotici: Nat-s . Nat-s. cu tuse spasmodicasi senzatie de gadilatura in gat dupa primul somn: Aralia . sufocare.atacuri violente.sufocare cu senzatia ca pieptul e prea ingust: Senega . la pacienti varstnici.cauze nervoase: Argentum nitric. cu ameliorare dupa eructatii: carbo-vegetabilis . precipitanti.cu “cloncanit” in gat. expir dificil. wheezing. Thuya .debut in somn. Chelidonium. agravati de frig.amenintare de sufocare: Gelsemium . agravanti: a) psiho-emotionali .dupa manie. anxioasa.varstnici: Carbo-v .simte ca si cum s-ar sufoca. apoi adoarme si se trezeste cu alt atac: Sambucus .sicotici.glota ferm inchisa. Grindelia.dupa emotii: Acon. arata ca si cum ar muri. cianoza.agravare nocturna. scris: Ferrum Factori declansatori. dar inspirul e normal: Medorrhinum . Gels. cand Arsenicum amelioreaza . vorbit.cu mucus abundent de consistenta apoasa.respiratie zgootoasa. nelinistiti. sete: Natrium sulphuricum. voma.cu dorinta de vant rece sa-i bata in fata: Argentum nitric .pacienti nervosi.vara. Ign . la 4-5 ore dupa somn: Nat-s . dupa miezul noptii. Pulsatilla. superficiala. pe vreme racoroasa: Kali-bichromic . Silicea .vorbitul agraveaza. Kreosotum . sufocare. cu tuse uscata. nocturn. facand respiratia extrem de dificila: Chlol . vorbitul agraveaza: Stramonium . contractia gatului la fiecare cuvant rostit: Drosera .cazuri vechi.inspirul dificil din cauza spasmului. Carb-v ..greata. cu mare prostratie. pacienti anemici. din cauza acumularii de mucus. obligandu-l sa se scoale si sa se plimbe: Ars-n . anxiosi. dispepsie: Lobelia .debut brutal.dupa supresia menstrelor: Puls 76 .din cauza acumularii de mucus: Erigeron .nervos: Cupr . Coff. prostratie: Ars b) boli debilitante sau alte cauze care slabesc forta vitala: . enervare: Ars (ameliorat de aplecarea capului in fata) Cham (ameliorat de aplecarea capului pe spate) .rebuie sa se ridice pentru ameliorare: Ars. trebuie sa se ridice si sa lase capul pe spate pt ameliorare: Hepar sulphur . dureaza 1-3 ore si inceyeaza brusc: Cuprum .dupa pojar. continua si dup ce se trezeste: Mephitis . Natrium muriatic .dupa menstre: Lach. Spong . cu gusa. se ridica si–si tin pieptul cu mainile. . cu ameliorare paliativa: Ipeca . Kali phosphoric.crize nocturne. cand se culca .varstnici sicotici.

atacuri frecvente: Ip .schimbarea vremii de la uscata la umeda. pneumtorax masiv. Dulc.1 Apoi pacienta a adaugat: “ ceva se intampla.hipercapnie (ataxie. Med. cu gadilatura in gat si tuse spastica: Aralia *** Caz dr. Nat-s . dupa primul somn. Chin.agravare la vremeumeda si schimbari e vreme. Lach.vremea umeda agraveaza tineri cu astm: Nat-s . expectoratie sanguinolenta. Seara.vremea umeda ploioasa intotdeauna agraveaza. tahicardie. Nat-m.pulmonara (status astmaticus. Cupr. Nat-s . Samb. aerul nu patrunde inauntru”. infectie acuta la un pacient cu insuficienta respiratorie cronica.. la cei cu tensiune la nivelul maduvei spinarii datorita unei cazaturi vechi: Hyper .agravat dupa somn la vreme umeda si calda: Bell .hipoxie (anxietate. Nux-v . colaps. tuse. Castro: (status astmaticus) pacienta cu tuse si wheezing atat de severe. Kali-ars 2-4: Kali-c Dimineata la trezire: Con. fiecare raceala determina astm cu sufocare. desi in rest e < de frig: Amm-c e) orar: inainte de miezul noptii: Ars-i dupa miezul noptii: Ars. a debutat acum 4 zile. Lach Seara: Puls. Tusea era in paroxisme. tromb-embolie pulmonara.agravat la vreme umeda si calda..agravare la vreme umeda: Aur. HTA) Etiologie: . confuzie mentala. neliniste.crize spasmodice care se repeat de multi ani noaptea in pat sau in timpul furtunii: Syph . cianoza..d) conditii climatice: . Nat-s .agravare la umezeala si ameliorare in aer rece uscat : Dulc. dimineata. Ph.Carbo-v. astm umed. aritmie) . in grupuri de cate 3 2 2 1 1 Spalat pe cap agraveaza 1 .aer rece in vreme umeda: Dulc. B . pt a preveni recaderea Nat-s 10 M INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA . pleurezie masiva. Repertorizare: . in grupuri de cate 3. confuzie. ameliorere la vreme umeda: Hep. Stann Tuse paroxistica..agravare la vant rece uscat. sputa abundenta verzuie: Nat-s .. Ph. dupa ce cu o seara inainte se spalase pe cap. la culcare. aritmie. incat a auzit-o cand era in sala de asteptare si a chemat-o peste rand. tahicardie.amel la vreme umeda si agravare la vreme uscata: Nux-v . Aceata afirmatie l-a ajutat pe dr Castro sa aleaga intre Carbo-v si Ph: Carbo-v 1M a inlaturat tusea si wheezingul..aer rece in timpul verii: Ars . 0-2 : Ars 1-3: Kali bicr. fibroza interstitiala. emfizem) 77 . > in aer rece.

stand in picioare linistit: Sep 78 .asfixie dupa cadere sau lovitura: Arn .in timpul febrei : Ruta .in pneumonie: Ant-t.pericol de asfixie din cauza mucusului: Ip . Lach . barbiturice// boli cardiovasculare Rubrici: Respiration: Asphyxia.. Psor .intins pe spate: Sil .nepulmonara: neuromusculare: polio.pe partea dreapta: Bad .dupa ce a mancat: Cham .cu delir: Ant-t . Cupr-m .asfixie prin lovitura unui fulger: Nux-v .din cauza ingestiei de lichide: Anac. Bor.paralizia diafragmului si muschilor respiratori: Con .in sezut: Caust. Hydr-ac . Op. Cench.asfixie dela gaz de huila: Carb-s .prin acumulare de mucus: Ant-t .bronsiolita: Ant-t .din cauza fumatului: Tarax . Difficult. Cimx .cu transpiratia rece a fetei: Cact .asfixie cu fata rosu intunecat: Ant-t . traumatisme ale maduvei. cerebral.asfixie cu cianoza buzelor: Samb .cand adoarme: Carbo-v.cu respiratie brusc oprita: Aur-m .asfixie prin spanzurare: Op . Interrupted . tumori cerebrale // opiacee.stransoare in partea de sus a pieptului: Tab .. Grind. Lach . Puls .edem pulmonary cu hidrotorax: Ant-t .asfixie cu fata palida: Ant-t .asfixie (moarte aparenta) cu coma: Ant-t. Nat-m.dupa o criza de gelozie cu cearta: Lach Respiratie oprita: .din cauza emfizemului: Ant-t . Bell.prin acumulare de mucus: Ant-t .in inflamatia acuta bronsica: Cact . cifoscolioza severa.de la CO( carbonic gaz): Acon. Nat-s.cu somnolenta: Ant-t .cu colaps instalat rapid: Tab . Laur .intimp ce sta intins: Apis.in coree: Hydr-ac. Arrested.asfixie in timpul frisonului: Carbo-v .asfixie cu mioclonii (twitching): Ant-t . tetanus.in atelectazie: Ant-t . Op . toracelui.doreste sa fie ventilat: Cann-i .asfixie dupa inec: Ant-t.

Sil . Plat .la copii nou-nascuti: Ant-t. canth. inhalare de fum. insotita de spaima (frightful) aproape de sufocare noaptea: Lach respiratie neregulata rapida: Lyss agravat cand sta intins (cianoza): Laur fiecare respiratie pare ultima.respiratie oprimata.stand in picioare in apa: Nux-m . pancreatita. Camph. apoi dispnee:Hipozz cu raluri crepitante: Cupr .respiratie impiedicata. Calc-p .factori umorali: septicemia. CID. Ip dupa intepatura albina: Lach dupa cazatura: Arn dupa traumatism al maduvei spinarii: Hyper cu lipsa de aer. puls. iar cordul pulseaza: Acon . cauzat de cresterea permeabilitatii alveolo-capilare prin mecanism lezional. Cact. kalm. noxe . si anxietate: Spig 79 .brusc la copii: Cham .respiratie convulsiva (gasping) . nux-v.din cauza supresiei eruptiilor: Ars. sep.la copii in urma unei cazaturi: Petr SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE ACUTA Este un sindrom de insuficienta respiratorie acuta cu EPA necardiogen.asfixia ..copii cu cianoza: Bor..copii fara respiratie. opressed . arsuri.factori care afecteaza caile respiratorii: aspiratia .in timpul durerii: ars. dupa hemoragie pulmonara si nazala in tuse convulsiva: Cochl .rasucindu-se in pat: Carb-v . Etiologie: . calc. s.. .cand vorbeste: Caust. trebuie sa stea ridicat (edem): Dig .senzatie de opresiune in piept. ran.respiratie oprita -la copii cand sunt ridicati: Bor. embolia grasoasa Rubrici: . cu dispnee: Bar-m cu raluri zgomotoase: Ran-b . Insuficienta respiratorie acuta la copii: . Sulph . impeded.moarte aparenta la copii. nat-m. Laur .mergand impotriva vantului: Calc. care evolueaza prin hipoxemie severa si transudat alveolar.la nou-nascuti dupa pierderea de sg la mama: Chin . ign.stand aplecat in fata: Psor.dispnee: cu cianoza: Ant-t.Respiration: gasping. Sulph . prun-s. sentimentul ca nu mai poate respira: Rumex respiratie aproape paralizata: Nat-m initial partial.. palizi.

acute: Apis. care determina culoarea inchisa. HTA.probleme gastrice cu greata si varsaturi . supuratie Phosphorus: . edeme si anasarca . proteinurie. dispnee.debutul scarlatinei. septicemie. frecvent exista o onfectie la acest nivel.acute: Apis.nefrita corosiva (asemanatoare cu Kreosotum pe organele genitale) si hematurie masiva. fumurie a urinii si mirosul de violete .toxaemic: Crot-h . sindromul hemolitic-uremic. gastroenterita ). cu palpitatii si ritm neregulat rapid .nefrita ce urmeaza scarlatinei. neliniste mare .renale: *necroza tubulara acuta( hipovolemie. inflamatie. albuminurie.glomeruli. hematurie. albuminous urine with: Colch Aconitum: . urina cu sedimente formate (casts) . incompatibilitate transfuzionala. durere paroxistica .inflammation . cilindrii grasosi.nefrita in stadii tardive.nefrita.prerenale: hipovolemia (hemoragii. dar fara nelinistea lui Ars-alb. piele palidceroasa. hematurie.nefrita hemoragica cu urina albuminoasa Kali-chlor: . nefrita. disurie cu strangurie (urina se elimina in picaturi) Mercurius corrosivus: . Ter . hematurie. ce apar si dispar brusc Arsenicum alb: .nefrita cu complicatii pulmonare. diaree. astenie marcata. anasarca INSUFICIENTA RENALA ACUTA Cauze: . soc septicemic sau cardiogen .nefita cu inflamatie intensa. Clinic: edem. oligurie fara hematurie Belladonna: .frecvent indicat dupa Aconitum . arzatoare la nivelul rinichilor. Nat s.indicata adesea in nefrita ce urmeaza scarlatinei Apocynum: . Rubrici din repertoar: Kidneys. stare generala alterata. LES.agravare la miezul zilei si noptii.stadiul cronic Glonoin: . frecvent poststreptococica. proteinurie. cu oligurie.. substante nefrotoxice. . HTA maligna.URGENTE RENALE GLOMERULONEFRITA ACUTA Reprezinta inflamatia difuza a glomerulilor renali. senzatia de arsura se agraveaza dupa mictiune.coma si convulsii in nefrita de sarcina Cantharis: . hematurie Convallaria: . cu oligurie. dureri lombare. paliditate cu aspect ceros.bloody.postrenale: obstructii ale cailor urinare. streptoc . taietoare. hematurie.nefrita in cadrul unei boli cardiace. mictiuni dureroase arzatoare. senzatie de arsura si tenesme .parenchymatous . paroxistice.mai ales in stadiul cronic Terebenthina: .insuficienta renala cu oligurie .anasarca cu ascita i insuficienta mitrala. cu oligurie. oligurie. .oligurie. inclusiv metale grele) *glomerulare: GNA. care frecvent determina retentia acuta de urina 80 .inflamatie cu dureri lombare intense. sete. dureri lombare. acutizare IRC .nefrita corosiva. insuficiena reala cu edeme. ink-like. albuminurie. traumatisme multiple. hematurie. dureri lombare.

spasm reflex post-chirurgical(operatie la nivelul organelor pelvine.in caz de spasm (contractii dureroase ale vezicii): Capsicum usureaza durerea si permite reluarea fluxului.urina cu miros de usturoi.renal failure Mind. Cauzalitate: retentie de urina .insuficienta renala cu oligurie. frecvent retentie de urina prin adenom de prostata Plumbum: . adulti: strictura uretrala. sau osoase.uremie.cistita cu senzatie de arsura si discomfort la urinare . tumoare la nivelul colului vezical . gust metalic Digitalis: .oligurie.emisia a cateva picaturi.dupa cadere: Arnica 81 . vaginale. poate urina numai in genunchi.nascuti Apocynum: “Apis friguros” . ascita .Kidney Kidneys. presand capul in podea. scrotale)si anasarca cu revarsat pleural. cetonurie Cuprum: . anasarca .nefrita. fimoza .tenesme vezicale cu mictiune foarte dureroasare. agravare nocturna Eupatorium perfoliatum: .oligurie.retentie de urina mai ales la nou.tineri.Rubrici: Gen: Uremia Dropsy. cu hematurie: Pulsatilla .coma – renal Apis: . ameliorat stand pe maini si genunchi Lycopodium: . consum de bere.femei: tumori ovariene. inceteaza cand fluxul se opreste Pareira: . . respiratie fetida. durere pulsatila la nivelul colului vezical. edeme generalizate (edemul apare rapid).durere vezicala care iradiaza in coapse cand vrea sa urineze.la orice varsta: calcul. hematurie Arnica: .dupa cazatura pe scari: Rhus toxicodendron . gonoee cu congestia mucoasei uretrale. diabet.imediat ce a racit: Aconit . dupa ce a terminat.external. gust de oua stricate in gura Cuprum arsenicosum: . fierbinte.durere la spate inainte de a urina. albuminurie .dupa lovitura in abdomen: Hamamelis . edeme mari (gambiere. dureri musculare in tot corpul. tabes .dupa expunere la frig daca e udata de ploaie. dureri abdominale ca si cum o coarda ar trage abdomenul spre spate RETENTIA DE URINA Cauze: . uter gravid retrovers Diagnostic diferential: anuria (Insuficienta renala acuta) Tratament: .glomerulonefrita.varstnici: adenom de prostata.probleme gastrice cu greata si varsaturi Argentum nitricum: . anurie .dupa raceala: Copaiva . spasm uretral dupa expunere le frig. urina inchisa la culoare. ca si cum oasele ar fi rupte. sindrom nefrotic cu oligurie. cezariana) .la copii: corp strain. dar urineaza in picaturi.nevoia imperioasa de urinare . atonia vezicii .paralizia vezicii datorita leziunilor la nivelul maduvei spinarii .

retentie dupa durere ce merge dinspre extremitati spre intestine: Cimic . Caust. Rhus toxicodendron .retentie spasmodica: Bell.retentie cu febra:Ferr-p . uretrei: Cannabis sativa .pareza musculaturii vezicale.retentie cu senzatie de caldura in vezica.dupa interventie chirurgicala: Causticum .dupa ingestia de bere: Nux-vomica . Caust.retentie cu consrictia colului .dupa frica: Aconit.expunere la frig umed: Aconit. hematurie: Cactus . trebuie sa stea in picioare cu membrele inferioare departate. neliniste.cu durere sau scurgere din urechea dreapta: Calen .cu hipertrofia prostatei: Chin.retentie dureroasa cu tipete. sediment copios.retentie cu infectie urinara acuta.retentie cu constrictia colului. < culcat pe spate: Puls . mictiuni dureroase.cand e racit: Rhus toxicodendron .retentie cu inflamatie: Rhus toxicodendron . Gelsemium .dupa gonoree: Camph.retentie fara dorinta imperioasa de mictiune: Ars.retentie completa: Ferr-m . corpul inclinat inainte. Opium .dupa expunerea la caldura verii: Apis . fosfaturie: Belladonna .cu retractia testiculelor: Coloc 82 . Nux-v. glicozurie. dureri abdominale: Puls . Staph.cu tumefierea prostatei: Chim . noroioasa.cu senzatia ca urina nu poate trce din cauza stramtorii uretrei: Stram . Capsicum. Pareir . Dig.prostatita acuta. urina ofensiva. trebuie sa aiba scaun ca sa urineze: Alumina . Dulcamara. trec numai cateva pic. durere si tenesme la trecerea urinii. Rhus-t . Zinc .cu nevoi imperioase constante: Puls .retentie cu tuse spasmodica zi si noapte (afectiuni nervoase): Mag-p .dupa soc: Arnica Rubrici generale: . Crot-h. Tarent.cu spasmul vezicii: Caps .retentie nedureroasa: Nit-ac .retentie ameliorata de auzul zgomotelor apei: Hyos. Lyss.din cauza atoniei fundului vezical: Teridion .cu durere in regiunea renala: Kali-bi Barbati: .urina trece greu.din cauza paraliziei fundului vezicii sau contractiei sfincerului: Op . prostatita acuta.dupa efort: Arnica.retentie care nu cedeaza la tratament: Op .retentie dureroasa: Canth. Ter . urina rosie si fierbinte: Aconitum . Plumb . senzatie de banda de fier care strange. Chin-a. fara sa se formeze un jet: Stram . Phos.. Canth . cu mucus sanguinolent. in cantitate mica. Sars .dupa efort de urinare.retentie cu suprasolicitarea musculaturii vezicii: Caust. Tarent. probleme urinare ale alcoolicilor: Chim .

polachiurie.prostatita.durere vezicala care iradiaza in coapse cand se forteaza sa urineze .dupa parturitie: Arn.in guta supresata: Cocc .poate urina numai in genunchi. cu tipete si neliniste: Acon .cu prurit vulvar: Tarent .dupa frica si parturitie: Op . copilul impinge organul constant: Canth .dupa nastere: Arn. presand capul in podea Femei: .in meningita: Hyper. Ars.in cistita cronica: Ars . Bell.in metrita si febra puerperala: Puls .senzatia ca are o bila in perineu.in cholera infantum: Sulf. Canth. Op. Op 83 .in colica: Coloc . Lyc.rinichi inactiv: Stram .in holera: Camph. Hyos. Op . Carbo-v.in albuminurie: Apis .in timpul sarcinii: Eqvis . .dupa raceala. Puls . scapari involuntare de urina .in isterie: Ign.dupa parturitie: dureri violente in spate. incontinenta urinara prin prea plin.in boli acute( febra): Ferr-p.in timpul menstrei: Kali-bi .la sugari: Benz-ac.gonoree: Ter .la nou-nascuti: Acon . Tarent . Veratr-a . Caust. Hyosc. trebuie sa se forteze pt a putea urina.retentie la copii: Caust .iritatia se extinde spre penis. urina curge cu intreruperi. corpul inclinat inainte .Chimaphilla umbellata: .in dizenterie: Arn .in ovarita cronica: Iod . Laur . disurie. Eqvis.la varstnici: Sol-v Retentie in cadrul altor boli: . caldura. Apis . uretrita cu hematurie Pareira brava: .cu roseata. Caust.cu scaune involuntare dupa avort: Sulf . durerea crescand progresiv cu fiecare intrerupere: Lyc Copii: .furioasa cand alapteaza: Op . Op Varstnici: . disconfort in regiunea vezicii dupa parturitie: Puls .la nastere: Acon. nu poate urina decat in picioare cu membrele inferioare departate. Bell.in dizenteria spasmodia: Mag-p . Rhus-t .retentie de urina datorita unui adenom de prostata cu nevoia imperioasa de a urina.post-partum: Ars.retentie de urina frecvent prin adenom de prostata cu nevoia frecventa de a urina. Bell. Zinc .retentie de urina si fecale dupa parturitie: Op .

brusc instalata.in conditii paretice: Op .> in timpul mictiunii Hydrangea: .litiaza renala. Nux-v. insotita de gastralgii.colica renala stanga.nefralgie data de congestie renala sau pasajul unui calcul. cu localizare lombara si iradiere spre coapse sau organele genitale externe. Lach.urina cu sediment albicios si miros greu 84 .in nefrita: Sabin .in calculi vezicali: Mill COLICA RENALA ACUTA Durere paroxistica severa.ochii injectati. miscare. fata rosie. ca si cum un pumnal ar fi infipt in regiunea renala. la care problemele articulare alterneaza cu elimnarea de urina concentrata.pasajul calculului determina durere renala si de-a lungul ureterului. Diosc. cu caracter de junghi. Phos. pacientul e friguros si are tendinta sa vomite Arsenicum album: .durere de-a lungul ureterului ce apare brusc si dureaza cateva min Arg-nit: . Pareira Apis: . maini si picioare reci Berberis: . de-a lungul ureterelor. hematurie Remedii homeopate frecvent indicate: *lateralitate dreapta: Bell. insotita frecvent de nevoia imperioasa de a urina. Staph . insotita de varsaturi. . dureri arzatoare < dupa miezul noptii.> aplicatii calde Belladonna: . Coloc. .in paralizii: Cact.in ataxia locomotorie: Arg-n .urina: hematurie. Caust. zdruncinaturi.in paraplegie: Apoc . in regiunea rinichilor.in tifos: Ars . Ocimum-c.< aplecat in fata.. disurie. tuse. neliniste.tendinta cronica de a forma calculi calcificati. . sau spre uretra.< trepidatii. uretra inflamata. Plb. organele genitale externe . stranut . durere ca o presiune la nivel lombar si renal. Lyc. urina inchisa la culoare cu sediment .durere ascutita. Kalm . cu debut si sfarsit brusc. . asezat. < dreapta. mictiuni dureroase daca a stat cu picioarele in umezeala. util in cazul in care Cantharis nu actioneaza Arnica: . urina cu sediment albicios // hematurica Calcarea carbonica: . . calculi vezicali la pacienti reumatici (gutosi). bruna. care frecvent iradiaza in diferite directii (spre exterior si in jos. < partea stanga. < trepidatii. .in parotidita: Doryphora . acid uric. Erigeron.durere. epitelii renale. insuportabila. menstruatie. coapsa) . Cic. transpiratii. lipotimie .durere surda lombar inferior si la nivelul vezicii urinare. cu tenesme violente ale vezicii.in scarlatina: Sec. senzatie de arsura la trecerea urinii. fata mediala a coapsei stangi. Benzoic acid: . Sars *lateralitate stg: Berb.durere spastica. paloare.< orice miscare. .cu miros respingator. aspect stafidit. Op. crampoida. „ca urina de cal” . zdruncinaturi. cat de mica. Laur. frisoane. durere “ca de aschie infipta”. aplecat in fata . nevoi imperioase. de-a lungul ureterului. de-a lungul ureterului pana in vezica. Lyc.> imobilizarea partii dureroase. durerea iradiaza in jos. Benz-ac. Rhus-t. Eqvisetum.

durere surda. bai calde. cu picioarele drepte .colica renala stanga insuportabila. . testicule .durere surda in regiunea rinichiului drept. isi frange mainile. cu iradiere in vezica. cu senzatie pronuntata de arsura inainte.< stand intins.colica renala stanga. “ fiecare picatura care trece pare sa fie apa clocotita”. < intins .> orice eliminare Lycopodium: . . supresia eliminarilor. urina se elimina picatura cu picatura. .hematurie Sarsaparilla: . durerea poate iradia in uretra. . . presiune.colica renala dreapta. .calculi renali/ vezicali cu senzatia de arsura. > flectat pe spate.poate urina numai in picioare.frecvent exista inflamatie // infectie . .nevoia imperioasa de a urina. insotita de transpiratii reci cleioase si nevoia imperioasa de a urina Eqvisetum: .Cantharis: .> aplicatii calde .> cald. ca cerneala. Tabacum: . penis Coccus cacti: . cu senzatie de arsura Ocimum canum: .< 16.hematurie. enervare Dioscorea: . cu disurie < sfarsitul mictiunii. mai ales cand vezica este goala Erigeron: .insotita de balonari. suprasolicitare. mictiuni dureroase arzatoare. .colica renala dreapta.urina cu sediment rosu Nux vomica: .< sezand pe partea dureroasa. cu sediment albicios // hematurica Colchicum: .durere ascutita.< noaptea.colica renala. sediment rosiatic in urina Pareira brava: . durerea il face extrem de iritabil. .colica renla la pacienti artritici (gutosi) (Benz-ac) . dar elimina numai cateva picaturi arzatoare. geme.hematurie . in timpul. poate urina numai in genunchi. insotita de transpiratii reci si greata intensa 85 . neameliorata in nici o pozitie.colica renala dreapta. presand capul in podea. contact. are greata si vomita . hemoragie < de miscare Lachezis: . . . nevoi imperioase. .> intins pe spate cu picioarele adunate la piept . extinzandu-se spre genitale si piciorul drept. cu nevoia imperioasa de a urina. la miscare. tipa din cauza durerilor.< cand vrea sa urineze. . crampe abdominale. . .00-20.durere ca o mica pata deasupra crestei iliace drepte. arzatoare la nivelul rinichilor.dureri paroxistice ce iradiaza catre uretra si membrele inferioare . care iradiaza in regiunea renala sau in jos spre testiculul drept sau piciorul drept. cu senzatia de distensie.friguros in timpul crizei.nevoi imperioase (de urinare/ defecatie) si dureroase. greata si varsaturi .durere paroxistica. intepatoare in regiunea renala stanga < inainte de mictiune. sensibili la atingere. insotita de varsaturi violente. taietoare. hematurica Colocynthis: .durere colicativa < flectat in fata.oo. enervare. pacientul tipa. dar mai ales dupa mictiune.hematurie. stand drept.urina inchisa la culoare. > flectat in fata.mai ales pe dreapta.urina coroziva. sediment rosiatic in urina. retentie dureroasa de urina. . frisoane. > dupa mictiune. poate iradia in vezica. . caldura. rect . stransoarea hainelor. presiune. in regiunea lombara.durere vezicala care iradiaza in coapse cand vrea sa urineze.hematurie.colica renala cu durere violenta de-a lungul ureterului.

dupa raceala. coborand spre extremitati. Sars Sugari: . SARS.la copii: Sars .iradiere spre genitale si piciorul dr. Ruddock 86 . dupa antalgice: Nux-v .stones: BENZ-AC.cu mancarime: Dios-c . presand capul in podea: Pareira Durere ureterala: . LYC. > culcat pe spate.durere paroxistica de-a lungul ureterului si in spate: Ipom Lateralitate dreapta: . Sars.pain. copilul tipa inainte si dupa pasajul urinii: Sars Durere renala: . fara sa se extinda de partea cealalta: Lyc .violent in colica : Tab Calculi: .cu: Canth. SEP Kydneys.durere in partea dreapta.Extinzandu-se spre uretere: Ther Calculi: . periodic.dreapta si in vezica: Lyc . cu transpiratie.in paroxisme: Chel . CANTH.< culcat pe dreapta.cu senzatia de pasaj al calculului: Med .datorita pasajului calculilor: Gels.Boericke Homeopatia in urgente . poate urina numai in genunchi. distensie: Canth . Oci. cu mult nisip si sediment: Lyc .cu durere in spate: Ipom .determinand colica: Ter . depozit de saruri amorfe si mucus: Hydrang . .calculi cu retentie de urina: Mill . Aqvat .senzatie de presiune.cu durere extinzandu-se spre coapse.cu hematurie.Dr .cu nevoie urgenta de a urina: Eqvis durere crampoida:< presiune sau miscare: Cocc durere surda: in spate. calculi porosi.cu transpiratii reci. in spatele pubisului: Ery-a.Rubrici din repertoar: Bladder. dureri violente in gland. la 3 luni: Pareira .periodica.in nefrita: Arn . cleioasese rasuceste in pat: Dios .in timpul pasajului:Chlor. nux-v.stanga: Ipom .durere iliaca extinzandu-se spre uretra. durere lombara : Pareir .durere lombara.right: BERB.durere si spasm in timpul pasajului: Nux-v Bibliografie: Ghid practic de remedii homeopate . BERB. . extinzandu-se in jos. LYC. Dios. . cu nevoi imperioase constante: Nux-v .Benedict Castro Tratamentul homeopat la copii . Bell .ureters . < mers.< seara tarziu : Canth .cu sau fara ( nefrita): Caps. CALC. .Roger Morrison Materia medica homeopata .left: Lyc Lateralitate stanga: .

HOMEOPATIE IN URGENTE CARDIO-VASCULARE SI DIGESTIVE . beginning to move 1/1. on (3/2). Mainile si picioarele sunt reci ca si transpiratia. Durere care merge de la sanul stg prin piept catre spate.boli cardiace cu hemoragii (nu neapǎrat datoritǎ HTA) (S 1005) Constriction. Palpitatii cu o senzatie de constrictie la nivelul cordului ca si cum ar fi strins de niste corzi.) Lachesis . rǎcealǎ a extremitǎţilor . Palpitatii violente cu durere surda uneori cu caracter de presiune ca si cum inima este fortata sa se dilate si sa se contracte altenativ. Apare o senzatie de sufocare la nivelul inimii trezind pacientul din somn acesta simtind nevoia de a se ridica. (S 1036) Pain. dispnee şi chiar cianozǎ. dureri. infarct miocardic sau pericardita însoţite de o severǎ durere constrictivǎ . (S 1005) Constriction.angor. Stringere. (S 1033) Pain. au caracter de constricţie. Pacientul este iritabil vrea sa fie lasat singur.agravarea apare la 11 am şi 11 pm . (S 1056) Palpitation. behind (2/2). band 3/19.Ledum începe de la extremitǎţile inf. (S 1007) Constriction. Durerile sunt foarte intense uneori plînge de durere. (S 1037) Pain. iar pacientul nu poate suporta nici atingerea hainelor. urmata de afluxul de singe catre ea.Dr Secil Omer INFARCTUL MIOCARDIC Ammonium carbonicum .Bufeuri congestive la cap cu raceala picioarelor. griping.Pacientii au senzatia ca inima s-a oprit. cramping (2/9). cardiomiopatie. Tipic durerea este asemuitǎ cu un fir sau o bandǎ care se strînge în jurul toracelui progresiv şi în curînd inima nu va mai putea funcţiona. motion. Intregul piept este dureros. sternum. Pacientul nu suporta nici o presiune pe git sau piept si poate simti amorteli in bratul sting.Inima este resimtita ca si cum ar fi strinsa cu mina. heart was turning around. Lilium tigrinum . El nu se tem cǎ atacul ii va fi fatal ci mai mult are convingerea cǎ suferǎ de o boalǎ incurabilǎ care îl va ucide în cele din urmǎ. Cactus grandiflora . 87 . motion. as if from an 3/2.amorţealǎ şi dureri care se extind pe braţul stg. constrictie dupa un efort intens sau oboseala. griping (2/13). grasping sensation (3/12).agravare in poziţia culcat pe stg. as if (2/7). Teama de moarte .episoade dureroase constrictive apǎsare pe piept cu anxietate. dispnee) . sternum. (S 1007) Constriction. Swelling of the left hand in heart disease Nash . Mai rar durerea are un caracter de junghi care iradiazǎ .Apar palpitatii cu dispnee si retractie epigastrica Arnica .La Cactus sunt prezente frica şi anxietatea dar foarte diferite de cele ale Acon. (palpitaţii. heart. Aneurysm (S 1001) + Dilatation of heart (S 1007).probleme cardiace din reumatismul inflamator (reumatismul începe la extremitǎţile sup . (S 1062) Turning. armor. mînǎ şi chiar degete .

El îşi prezice ora morţii. simte cǎ inima devine din ce în ce mai mare. sensation of boiling water poured into chest 3/1. Pacientul este îngrozit el fiind sigur ca va muri şi încǎ foarte curînd. pulsaţii în arterele mari . feels that it will choke.apare ca urmare o certitudine cǎ va muri. lying down. after 3/10. sensation as if too 1/7 + with bursting sensation & heat in chest 1/2.similar cu Ars.palpitaţii agravate de cea mai micǎ mişcare. lying. .Vezi infarctul miocardic Arsenicum .angor pectoris. slǎbeşte rapid Spongia . Anxietate şi nelinişte. tumultuous .energia pare prǎbuşitǎ dar e extrem de neliniştit . by draft of air. . with 3/1. > de mişcare . Chilly. nu sta liniştit nici un minut. fright. agg.este slab cu un apetit foarte mare. heart.CRIZELE ANGINOASE Caracteristica de bazǎ a acestor cazuri este frica copleşitoare. putând exploda . înfricoşat . De regulǎ criza apare noaptea şi mai ales dupǎ expunere la frig. boli cardiace.amorţealǎ a braţului stâng. care se întinde cǎtre gât.are senzaţia de constricţie dar mai puţin ca la Cactus .palpitaţii şi pulsaţii dupǎ o fricǎ intensǎ .senzaţia de cǎldurǎ în piept sau senzaţia cǎ fierbe ceva în piept-ca şi cum s-a turnat apǎ fiartǎ în piept (Hering) (S 1014) Hypertrophy of heart with numbness & tingling left arm & fingers 3/4. Cactus Grandiflora . (Murphy) Heart. . (S 1001) Aneurysm of large arteries 2/7.anxios. from becoming 2/1.faţa este congestionatǎ (Ars. .este cǎlduros şi agravat de cǎldurǎ . Rhus-t) cu groaza mortii.dark complection . Nu poate sta liniştit dar orice mişcare pare sǎ-l agraveze. valvulopatii . heart. în dozǎ mare va aduce aproape instantaneu alinarea.pulsul este de regulǎ intens rapid. with 3/1. head low. este palid) . (S 1028) Pain.acuzǎ o tensiune la nivelul inimii. astm. Aconitum . (S 1055) Palpitation.senzaţia de arsurǎ în piept .angor sau infarct miocardic cu amorţealǎ în braţul stg. Agg. (Cact. chilled.senzaţie de constricţie cu nevoia de aer .(S 1061) Swelling. puls slab perceptibil. heart.durerea iradiazǎ de la inimǎ la tot pieptul şi pe braţul stg. sensation of. testiculare şi tiroidiene . îngrijorat.stǎ ridicat îşi ţine respiraţia din cauza durerii . arsurǎ în jurul inimii Iodum . (S 1063) Water. head low. lying. Borland spune cǎ nu va avea efect la un al doilea sau al treilea atac .transpiraţii reci la frunte. (S 1055) Palpitation. (S 1020) Oppression.în infecţii respiratorii acute cu tuse. O dozǎ de ACON. large. sau a mâinii stângi 88 . are senzaţia cǎ inima este strânsǎ de o bandǎ de fier şi de aici apare slǎbiciune şi leşin .senzaţia cǎ se umflǎ inima.

senzaţia cǎ acesta nu mai încape în orbitǎ) - (S 1052) Pain.se trezeşte brusc noaptea cu durere şi sufocare. rest. motion agg.palpitaţii agravet culcat pe o parte .probleme cardiace.angor cu dureri precordiale sau substernale ascuţite.cred cǎ se sufocǎ 89 .puls rapid neregulat. heart. on 2/3. chiar a durerii anginoase .faţa exprimǎ o anxietate marcatǎ . inimii şi organelor genitale feminine ..  (S 1052) Pain. stitching.  (S 1011) Fluttering. Spigelia .palpitaţii vizibile la nivelul toracelui cu miros urât al gurii . associate cu simptome oculare (durere severǎ în ochiul stâng.regiunea precordialǎ pare sǎ fie centrul atacului .pulsaţii ale carotidei şi arterelor subclavii . le este teamǎ de sufocare şi cǎ vor muri .pacienţii sunt agitaţi.ameliorat de întoarcerea pe partea dreaptǎ cu capul ridicat . lying on back amel. înţepǎtoare ca ace fierbinţi cu amorţeala întregii regiuni şi hiperestezie precordialǎ .la nivelul circulaţiei venoase.ameliorarea la bǎuturi calde.  (S 1056) Palpitation. synchronous with heart beat ¾ Latrodectus mactans – remediu clasic pentru angor şi infarct miocardic . heart. cu amorţeala şi rǎceala mâinilor . 3/7.valvulopatii cu sufluri . heart. suppressed 2/18.agravat de cǎldurǎ cu senzaţia cǎ se sufocǎ în camere aglomerate sau cǎlduroase . grasping sensation (3/12) + inability to walk erect 2/1] .durerile iradiazǎ în gât şi pe braţul stâng. 2/2. agravatǎ culcat pe stânga . pulsaţii resimţite în tot corpul -(S 1011) Fluttering.palpitaţii aggravate de inspirul profound.  (S 1056) Palpitation. sau degete. ca de înjunghiere. stooping.lateralitate stângǎ. with head high 3/1.util la femei isterice cu angor şi ECG normal . senzaţie de rǎcealǎ la nivelul inimii . sunt agravate de cea mai micǎ mişcare şi de aplecare din mijloc . alternating with pain in uterus 2/1.  (S 1029) Pain.dureri cardiace violente cu character asciuţit care iradiazǎ spre umeri sau ambele braţe.pericardite .palpitaţii < noaptea. aplecare înainte. mişcare .dureri în regiunea precordialǎ cu senzaţia de greutate în piept. înfricoşat de moarte şi faţa roşie Lilium tigrinum . heart. heart.angor cu durere şi amorţealǎ în braţul şi mâna dreaptǎ . heart. can lie only on the right side 3/1. [(S 1007) Constriction. în poziţia culcat sau premenstrual. during 3/1.dureri ca de înjunghiere. after slight 3/3. stitching.senzaţia cǎ inima este strânsǎ într-o menghinǎ (Cactus). cu dureri intense care au caracter sfredelitor şi ascuţit . excitement. palpitaţii violente cu dispnee . în crizǎ. culcat pe stânga. lying.durere toracicǎ agravatǎ de mişcare şi inspir. stitching.  (S 1052) Pain. menses.anxietate este resimţitǎ în inimǎ pot ţipa de durere cǎ îşi pierd respiraţia şi mor . intensǎ hiperestezie a toracelui şi senzaţie de constricţie .  (S 1028) Pain.

heart. amel.valurile de cǎldurǎ sunt urmate de transpiraţii profunde . .  (S 1055) Palpitation. . Neregularitatea acţiunii duce la o stare de anemie cu edem al părţilor dependente şi în cazurile severe anasarcă generalizată. slab. crampe în regiunea inimii agravate de cea mai micǎ mişcare . .durere în regiunea precordiala şi sub clavicula stg.anxietate intensǎ cu senzaţia de constricţie toracicǎ severǎ . paroxisme astmatice .bǎtǎile inimii sunt violente şi rapide . cutting.constricţii ale muşchilor toracici cu iradiere în umeri şi spate Amyl nitrosum . . bursting. heart. exertion 1/2.crampe.(S 1035) Pain. 90 .puls accelerat. heart 1/6. producând o creştere în numărul şi calitatea contracţiilor. . painful. E un tonicardiac. .cea mai micǎ emoţie produce ritm neregulat .durere şi constricţie în jurul inimii . crize epileptice. neregulat.angor cu senzaţie de greutate la nivelul inimii  (S 1005) Constriction.angor. convulsions. cramping.angor pectoris.util şi în HTA cu insuficienţǎ cardiacǎ.durerea precordialǎ iradiazǎ spre braţul drept Bismuthum .dispepsie şi prostraţie în insuficienţa cardiacǎ. heart. Deci actioneazǎ pe miocard nu pe endocard. aggravate de erupţii supresate . sore.dispnee la cel mai mic efort fara creşterea ritmului cardiac. .angor asociat cu hemoragii cu sânge de culoare închisǎ Cuprum aceticum -angor la emoţii puternice Cuprum metallicum .acţionează pe miocard. while lying on left side 1/4. heart 2/4 + raising arm 1/1.  (S 1022) Pain.dureri cu caracter de înţepǎturǎ precordiale. rǎcealǎ.sufluri cardiace angor pectoris. dureri cardiace care iradiazǎ pe braţul stâng cǎtre degete Bryonia . Dioscorea . INSUFICIENTA CARDIACA: Crataegus . convulsii. from 2/1. . region.  (S 1042) Pain. lying.(S 1007) Constriction.se spune cǎ poate reduce plǎcile de aterom. . interrupting 2/4. side.respiraţie obositoare .caracteristic este un flash facial şi pulsaţii în întreg corpul .boli cardiace cronice cu mare slabiciune.util în spasme vasculare ca în angor pectoris. 3/6. anger.activitatea inimii este tumultuoasǎ . . acompaniate de paloare.palpitaţii violente şi pulsaţii ale carotidei cu senzaţia de constricţie . before 2/3. Medorrhinum -angor precoce  (S 1033) Pain. intermittent. durere retrosternalǎ cu iradiere în braţe.  (S 1033) Pain.dilatatie a cordului cu asurzirea zgomotului I. breathing.pericarditǎ mai ales reumatismalǎ însoţitǎ adesea cu pleurezia.stare de iritare extremǎ cu fricǎ cǎ înnebuneşte . Util în miocardite cu decompensare cardiacă. Elaps ..

overexertion.în sistemul cardiac: neregularităţi ale activităţii cardiace. Este unul dintre cele mai utile remedii din tratamentul insuficienţei cardiace congestive.puls rapid şi neregulat.respiraţie Cheyne-Stokes .  (M) Weak heart. poate fi prezentă albuminuria .dilatare a cordului . mitral & tricuspidal regurgitation). wandering. degenerescenţă miocardică afectari ale aparatului nervos al inimii.creşte contractilitatea miocardului şi regularizează cordul. anasarcă .produce o creştere a puterii contractile. valvular 1/1 (Murphy: with incompetent valves.extremităţi: edeme. care pot conţine un exces de albumină.  (M) Murmurs in valvular disease. .util în nefrite şi are o acţiune de creştere a diurezei.endocardită acută cu marcata dispnee. Acţionează mai ales la nivelul cordului cu creşterea sistolei.este un remediu foarte util în producerea diurezei la pacienţi cu anasarcă datorită reducerii acţiunii miocardului . cu palpitaţii. heart. Util în edemele cardiace datorate reducerii inotropismului.hipertrofie a cordului . Strophantus .la nivelul sistemului renal: creşterea diurezei.  (M) Palpitation from tobacco..  (S 1029) Pain.anemie cu palpitaţii si dispnee  (M) Anemia from heart disease. cu reducerea contracţiei şi creşterea diurezei. .  (M) Dropsy from heart disease.la nivelul sistemului cardio-vascular: puls neregulat cu reducerea activităţii cordului .boli valvulare cu regurgitare .reducerea activităţii cordului şi scăderea tensiunii arteriale. . puls foarte rapid şi neregulat. . .anasarcă în boli cardiace . Spartium scoparium .la nivelul sistemului respirator: respiraţie dificilă datorită congestiei pulmonare . with debility / after heart attack.  (M) Fatty degeneration of heart.  (M) Weak.albuminurie .  (S 1017) Murmurs. Acţionează direct pe miocard. joint to joint then locate in heart 1/2.piele: urticarie.  (M) Hypertrophy of heart. Este util când există o dilatare a ventriculilor şi o absenţă a hipertrofiei compensatorii iar staza venoasă e marcată.  (M) Dilatation of heart.la nivelul sistemului urinar există o tendinţă la producerea de urini diabetice.  (M) Anemia from heart disease. la auscultaţie semne de endocardită.senzaţia ca inima nu mai bate apoi porneşte brusc 91 . edem al ţesutului subcutanat . .  (M) Valvular heart disease with regurgitation. Are o acţiune redusă pe miocard şi trebuie dat mai ales în boli valvulare cu sau fără endocardită. Convalaria . from 1/6.  (S 1014) Hypertrophy of heart.

ficatul este mărit şi dureros .  (S 1056) Palpitation. Sulph. from 1/1. 2/1. Digitalis .afecţiuni cardiace datorate fumatului. with 1/1. Op.  (S 1055) Palpitation.cap: -vertij asociat cu bradicardie . pericardită. smoking. after 2/3. cardiaca congestivǎ . efort .  (S 1003) Ceases to beat..  (S 1052) Pain. synchronous with heart beat 1/4. soreness of uterus. angor) .palpitaţii dupǎ supǎrǎri .  (M) Pericarditis.icter cu scaune pleiocrome . heart. Squilla maritima .  (M) Dilatation of heart.bătăi neregulate şi insuficienţă mitrală.cardiopatie reumatismalǎ . dilatare a cordului cu hipertrofie . 92 .de conducere cu puls lent.halou galben sau verde în jurul obiectelor . moving about agg. Afecteaza coronarele si vasele periferice  (M) Dropsy from heart disease.icnituri (respiratie întretǎiata) cu fricǎ de sufocare care îl scoalǎ din somn (Lach. Agg. masturbation. de act sexual (indigestie.sistemul digestiv: .greaţa agg.  (M) Endocarditis.puls foarte rapid şi neregulat.insuf. stitching. .icter în probleme cardiace .  (S 1003) Cease to beat. .dispnee sau astm asociat cu boli de inima . heart.poate apare de regulă ascită . heart.angor cu iradiere pe braţul stg. Grind) . coition.util în fibrilaţia atrială şi ventriculară. acute  (M) Pain.  (M) Palpitation. emoţii.salivare şi vomă .icter cu hipertrofie şi indurarea ficatului . as if being too full. after 2/1.palpitaţii de la cel mai mic efort . as if heart.  (M) Heart. had ceased 3/19. heart would cease 1/12. grief.senzaţia (teama) ca inima se va opri agg de la efort . de mirosul de mâncare .bradicardie ce însoţeşte alte simptome.  (M) Dropsy from heart disease.sistemul cardio-vascular . cu amorţeala şi slǎbiciune aici . heart.prostata: prostatita la vârstnici  (S 1002) Anxiety. bursting sensation.  (S 1028) Pain. after 2/5.angor agg de act sexual.probleme hepatice asociate cu afecţiuni cardiace .bradicardie sau tulb.piept: hemoptizii dupǎ menstre supresate .

utila pentru conditiile septice postoperatorii. Durere. Arnica .induratie profunda in regiunea cecala.sistemul digestiv: durere şi congestie hepatică . dilatare a cordului cu debit sistolic redus: insuficienţă cardiacă congestiva. COMA HEPATICA Leptandra .Iberis .confuzie cu modificari comportamentale cum ar fi alterarea memoriei.sistemul cardio-vascular: .Clarke il recomanda ca primul remediu in apendicita acuta. Pacientul e constipat si sta pe partea afectata. râs sau tuse . de mişcare si camere calde .puls intens şi neregulat cu ritm întrerupt. Hepar sulphur . ascită . Pacientul sta pe spate cu genunchiul drept in sus. Dioscorea . Lachesis . Belladonna . Nu se misca din cauza fricii de durere. atacuri de greata cu raceala si paloare.sistemul respirator: congestie (stază) pulmonară. vorbire incoerenta Silicea . durere ca o taiere sau sfasiere.durere ca o taiere sau sfasiere in partea dreapta a abdomenului.durere ca o taiere sau ascutita in regiunea ileocecala. Bryonia . Durere intensa la apasare intr-un singur punct. Colchicum .dureri ca nişte ace in inima când sta întors pe stg . Bell e utila in conditii catarale si cele recurente. edeme. APENDICITA ACUTA Iris versicolor .daca durerea e continua si multa flatulenta. miscare sau rasucire in pat. Varsatura la adoptarea pozitiei verticale. diaree.este util in conditii septice cu frison. neliniste cu agitatie psihomotorie si disparitia brusca a puterii. Agg de caldura.sistemul nervos: vertij . Pacientul are durere in regiunea ileocecala.palpitatii violente induse de cel mai mic efort.abdomen foarte sensibil la atingere si presiune cu distensie flatulenta. Distensie cu sensibilitate si iritabilitate.agg.confuzie cu afectare mentala si fizica PANCREATITA ACUTA Iris versicolor Gastrointestinal Vomǎ cu cefalee ce nu e calmatǎ Arsuri la nivelul tractului digestive care pot fi de la gurǎ pânǎ la anus Episoade recurente de crampe şi vomǎ Dureri ca o arsurǎ profound în regiunea pancreaticǎ care nu sunt ameliorate de apǎ rece Colici ameliorate de îndoirea trunchiului sau de flatulenţǎ Dureri abdominale ameliorate de flatus 93 . dispnee Este un remediu util în insuficienţa ventriculară stângă. mictiuni si defecatii frcvente si imperioase. Arsenicum album .durere severa in regiunea ileocecala nu suporta nici cea mai mica atingere. palpitaţii la cel mai mic efort. Senzatie de sfarseala in epigastru. varsatura si paralizie a intestinelor.

gust amar cu anorexie si constipatie sunt simptome ce apar in colecistita calculoasa in care acest remediu este util. Durere in hipocondrul drept ce iradiaza posterior. Carduus marianus . boli pancreatice şi alte boli glandulare Genitourinar . splenice şi pancreatice Abdomen .durere ca o intepatura in regiunea colecistului ce se extinde la stomac cu icter si constipatie.pete hepatice si o pata bruna in partea inferioara a sinului.Cap . Durere cu raceala in stomac.urina închisǎ la culoare şi conţine bilǎ şi glucozǎ Conium Eructatii frecvente si zgomotoase. neurastenie. boli hepatice.durere ca o intepatura in regiunea hepatica si durere sub unghiul mandibulei.Durere surdǎ în regiune Senzaţie cǎ se strange un fir în jurul intestinelor brusc dupǎ care gradual se slǎbeşte Hepatomegalie cu icter şi constipaţie Limba e puternic încarcatǎ Colica biliarǎ. Durere lancinanta ca si cum un cutit este infipt in regiunea ombilicala. Expulzie de gaze cu durere ca o taietura COLECISTITA ACUTA Berberis vulgaris . Chelidonium . Bolda fragrans . 94 .util în cefalee.cefalee migrenoasǎ de regulǎ pe partea dreaptǎ adesea la nivelul tâmplei Cefalee care alterneazǎ pe dreapta sau pe stânga Tulburǎri de vedere care preced cefaleea Chionantus . Calcarea carbonica .transpiratie cu picioare reci umede cu distensie si intarire a hipocondrului drept.

Copiii Causticum . Ileana Rindasu Sursa: Var stins amestecat cu solutie de sulfat de potasiu. death of parents or friends. emotional si fizic. cannot support (Staph) Stammering.CAUSTICUM . with Weeping. O alta caracteristica a remediului este instalarea gradata. cu tendinta la hiper-reactivitate. In acest stadiu. Se va teme . Simptome de repertoar: Ailments.Dr. Treptat. La final. Simptome psihice: Persoane serioase. warmth of bed amel Idealistic Jealousy. starea de revolta initial crescuta. Pacientul simte ca isi pierde puterea mentala. apoi chiar exagerata. iar memoria incepe sa slabeasca. pot si ei sa aiba un comportament obsesiv-compulsiv. Ca adolescenti. Alte frici pot sa apara si ele treptat: teama ca ceva rau i s-ar putea intampla lui sau celor dragi. ceea ce ii face sa planga la buletinele de stiri sau cand afla de necazurile semenilor. mai ales noaptea si frica de caini. facultatile sale mentale ajung complet paralizate.sunt sensibili si excitabili. cu nevoia de a verifica si reverifica toate amanuntele. O alta caracteristica este compasiunea exagerata fata de toate fiintele. cu violenta fata de cei care au generat nedreptatea. Aceasta compasiune poate sa mearga pana la intoleranta fata de cea mai mica nedreptate. cu degenerarea pana la stadiul de imbecilitate. mintea si gandirea devin greoaie. sunt niste idealisti revoltati. cu trecerea unei perioade lungi de timp inaintea instalarii introversiei si a paraliziei. cares. de a sta singur. smth will. Teama de intuneric. ceea ce ii va provoca o mare anxietate. impresionabile. facand din pacientii Causticum niste potentiali revoltati. in principal ca ar putea sa uite ceva. iar patologia rezultata se va traduce prin slabiciune pe cele trei nivele: mental. weeping. Sunt perfectionisti. sympathy. frica de intuneric. with others Injustice. from. ce urmeaza unei faze initiale de hipersensibilitate si hiperreactivitate. pentru a nu gresi. Poate ajunge la manifestari nevrotice de tip obsesivcompulsiv.paralizie progresiva. 95 . worries from Ailments. resimt emotiile cu mare intensitate. mental spts. se va interioriza. care absorb toate impresiile din mediu si raspund prin hiper-reactivitate in special la nivelul sistemului nervos. Actiunea principala: pe sistemul nervos si tesutul conjunctiv. progresiva a patologiei. sensibile. mergand pana la extremism politic. Tema principala. Pe masura ce starea lor de sanatate se degradeaza. pacientii Causticum devin retrasi. dupa Vithoulkas: . from Anarchist (Merc) Fear happen.

Agr mai ales la frigul uscat. Torticolis. Barbati: impotenta. Spate: . Nevralgie faciala sau pareza faciala pe partea dreapta. Spt cheie: fecalele nu pot fi expulzate si ies doar stand in picioare. Veruci pe maini.Paralizie lent progresiva. la fata. Coree agr in somn.. mai ales periunghial. care se scurteaza. sarate Aversiune caracteristica fata de dulciuri.veruci care pot fi sangerande. intre coapse. modalitati. herpes. agr la 4 pm ori seara. Staph. Fisura rectala. Staph. pe partea dreapta. dupa manie sau vexare.Dureri de stomac amel de bauturile reci (Phos). Cap: . insotita de obicei de pierdere de urina. preferinte alimentare Aspect: indivizi slabi. Enurezis ce poate dura pana la varsta adulta (important remediu pentru enurezis). bruneti. Acnee rozacee. Prefera si este ameliorat de vreme noroasa. tuse. Piept: . mai accentuata pe dreapta. torticolis.Balbait. Menstrele vin doar in timpul zilei si inceteaza noaptea. Paralizia limbii. Simptome locale Neurologic: .Retentie de urina prin pareza vezicii dupa interventii chirurgicale. Deviatie ulnara a maiinii. Phos.Eruptii pe fata.artrite cronice si al artroze. Femei: aversiune fata de viata sexuala. Gat: . lateralitate stanga. Gastrointestinal: . Remediu friguros. tot pe partea dreapta. agr de efortul fizic.Senzatie de tensiune in regiunea cervicala. in pliuri cutanate. mai ales la articulatiile mici. Extremitati: . corzi vocale. Paralizie locala: pleoapa. veruci pe nas sau pe pleoape. Lombosacralgie si lombosciatica agr de frig. Contracturi ale muschilor si tendoanelor. dupa suprasolicitarea vocii. tremuraturi. amel la caldura patului.Tuse amel de bauturile reci si daca se apleaca in fata. furuncule. membre. Se instaleaza de obicei dupa o expunere la vant rece sau dupa o baie pe vreme rece. Comparatii: Calc-phos. de extremele de temperatura. Astm declansat dupa emotii intense. Arsuri care se vindeca greu. fata. ploioasa. tusea tipica este dogita si profunda. mai ales la femei varstnice. Remedii complementare: Coloc. mai ales pe varful nasului. Strabism. Sep. agr in somn. in general si pe partea dreapta. Constipatie. Amel de bauturi reci. debutul poate avea loc la nivelul tendoanelor si al ligamentelor. melancolie in aceasta perioada. de curentii de aer. Paralizie mai ales a muschilor flexori. 96 . Raguseala agr dimineata. Herpes. nastere Incontinenta urinara cand tuseste ori stranuta. de a inghiti. cu debutul dupa o spaima sau suferinta. Urogenital: . amel de bauturile reci. Gura: . Sd de tunel carpian. amel de caldura patului Durerile au caracter de rana sau taietura. umeda. < de vantul rece.Simptome generale. dupa suprimarea unei eruptii (spt neurologice). paralizie dupa AVC. Doreste alimente afumate . intertrigo. ducand la rigiditate si deformare. scleroza multipla. vezica urinara. Tegumente: . Tulburari convulsive. cu paralizie a rectului.Dorinta permanenta de a-si drege glasul . Tresariri.

le apare teama ca ceva rau e pe cale sa se intample. Pacientii devin constienti de faptul ca ceva nu este in regula cu ei. de mersul cu masina. Lateralitate stanga. Ameliorare la aer proaspat. Au mai degraba teama de ghinion. In final. au senzatia ca mintea li se goleste. formare de calozitati si excrescente. In aceasta etapa. de muzica. ca si cum nimic nu se intampla in interior. la suprimarea secretiilor sau a eruptiilor. dar si cu Ferrum. sunt nehotarati. waking. dar fara frica de nebunie. Actiune: asupra metabolismului. cu aparenta insensibilitate a intregului sistem. Doreste : carne de pui. cu gandirea inceata. dar poate avea valuri de caldura. bauturi calde. E ca si cum pacientul ar avea pielea groasa. on Fear. Obezitate. Simptomele alimentare sunt specifice. inrudit in oarecare masura cu Carbo animalis si Carbo vegetabilis. se concentreaza cu dificultate. Agravare dimineata. de eructatii. trifles. generand obezitate. 97 . Tema principala (Vithoulkas): Insensibilitate si slabiciune pe cele trei nivele. iar seara se amelioreaza . from. agr la caldura patului. in timpul menstrelor. smth will Weeping. “ Incetosat “ la nivel mental. remediul se prescrie si intelectualilor! Pacientii au o gandire inceata. Simptome psihice Un Graphites tipic este grosolan. in hohote. nu este afectata memoria pentru trecutul mai indepartat. lapte fierbinte Amel de hrana fierbinte si bauturile calde. Piele si mucoase. batatorita si stimulii exteriori ar fi impiedicati sa ajunga la el. Memoria pentru evenimente recente este cea mai slaba. morning Despair. cu un mic procent de fier. Totusi. modalitati. preferinte alimentare Remediu frecvent friguros. happen. cand mananca. un fel de “ taranoi “ necizelat. se simt deprimati si plang fara nici un motiv. Simptome generale. in timp ce asculta muzica.Dr Ileana Rindasu Este un carbon mineral. Simptomele se agraveaza dimineata.GRAPHITES NATURALIS . over Irresolution Fear. bere. music. In schimb. de dinaintea instalarii patologiei de Graphites. Simptome de repertoar: Discouraged. Depresia se agraveaza de asemenea. ca si cum acestea nu au produs o impresie suficient de puternica asupra mintii lor. la trezire. la trezire. cand isi plang de mila.

maiinilor. fibroame uterine.La nivel fizic. Eruptiile pruriginoase se agr la caldura patului si pe care le scarpina pana la sangerare.Aversiune fata de peste.Stomacul este adesea tinta patologiei. Senzatia ca este beat sau ametit.Scurgeri cronice. Gastrointestinal: . 98 . Puls. maiini. Conjunctivita acuta sau cronica. Urogenital: . Unghii incarnate. mai ales pe stanga. mai ales dupa suprimarea unor eruptii. talpi. Nas: .Astm dupa suprimarea eruptiilor. Urechi: . Calcarea. de crapaturi. Sulphur. Simptome locale Cap: .Gusa exoftalmica. face usor infectii si se vindeca greu. Tegumente: . Pot fi prezente toate tipurile de eruptii. patologia se concentreaza asupra pielii. prezenta si la alte nivele. si la nivel cutanat. in stadii tardive .Halena fetida. Constipatie cu eliminare de scaun in cantitate mare si de consistenta crescuta. tinea. Gat: . Piept: . Hepar. mai ales dupa lapte fierbinte sau bauturi calde.Cefalee cu senzatie de gol sau amorteala. etc.Fotofobie. sare. Ferrum.Rinita alergica. Eruptii ale scalpului in zona occipitala. Crapaturi ale colturilor gurii. afectiuni maligne uterine. pielea este nesanatoasa. care se usuca si formeaza depozite galbene. In general. complementare: Argentum-nitricum. galbena. genunchilor.Arsenicum. se manifesta evident. Otita externa. Diagnostic diferential: Ant-c. Dureri de stomac > dupa ce mananca. cu miros de urina. Ferrum Rem. se poate insoti. Un alt simptom caracteristic: din eruptii. in mod caracteristic. herpes. Pot fi prezente eczeme care afecteaza intregul corp. Causticum. Amorteala caracteristica a antebratelor (remediu principal pentru amorteli). raceli frecvente. Senzatie de panza de paianjen pe fata (Alumina). otita medie. herpetice. ca mierea (melicerica). Cancer mamar. uneori cu miros ofensiv. Tumori ovariene. psoriazis. Lycopodium. Gura: . eruptii scuamoase. Tendinta la cicatrici cheloide. tari. Ulcer gastric. Tinnitus agravat noaptea. Ochi: . Tuberculinum. dintre cele mai severe. le dezveleste noaptea. condiloame cervicale. Picioarele sunt fierbinti. aversiune fata de viata sexuala. Este singurul remediu la care apare aceasta combinatie de aversiuni. Polipi. Psoriazis al scalpului. Psorinum. exudeaza o secretie groasa. Eruptii si crapaturi retroauriculare. Calozitati(piele ingrosata) la nivelul coatelor. Cancer de stomac. Extremitati: . dulciuri. Sulphur. Sete cu dorinta de bauturi reci. Herpes febril. Orjelete. Pierdere de auz care se amelioreaza cand exista un zgomot de fundal( la mersul cu masina sau cu trenul).Unghii ingrosate. groase din urechi. Ingrosarea.Eruptii genitale si pe fata supero-interna a coapsei. Pot fi prezente si alte localizari: ex. Dezvoltare precoce a instinctului sexual. deformate.

Silvia Nedelcu Organon p.HOMEOPATIA IN TRATAMENTUL BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE Dr. Boala este rezultatul rezonanţei dintre FV şi un factor perturbator de o frecvenţă vibratorie similară cu cea a FV şi o intensitate mai mare sau egală decât nivelul prag. în acelaşi timp.36:”Dacă două boli diferite care se întâlnesc. O concluzie logică este faptul că profilaxia corectă se poate realiza prin: ridicarea nivelului prag al FV la o valoare cât mai apropiată de nivelul ideal îndepărtarea influenţelor miasmatice.mod de viaţă nesănătos. sau dimpotrivă. mai mult. 99 . După ce s-a produs această interacţiune şi a intrat în rezonanţă. şi una individuală :-.(Un exemplu frecvent întâlnit este acela în care un părinte solicită tratament pentru copilul său care are comportament distructiv. timp în care ea nu mai poate interacţiona şi nu mai este afectată de alţi agenţi perturbatori similari celui iniţial: Organon p. noua boală va fi respinsă de cea veche. pentru că nivelul ei de sănătate este inferior celui de vibraţie al germenilor respectivi.mediu. poluare etc . îndepărtarea (sau reducerea) factorilor exteriori care scad nivelul prag al FV. dacă boala mai veche este cea mai puternică. stress . încărcătură miasmatică ) -. într-o fiinţă omenească au aceeaşi forţă sau. menţinând sistemul în echilibru. Fiecare individ are un anumit nivel prag sub care FV poate face faţă stimulilor externi fără modificări semnificative.11:”Când o persoană se îmbolnăveşte.alimente.[…] Un pacient suferind de o boală cronică severă nu va fi infectat cu o dizenterie moderată de toamnă sau de o altă boală epidemică […]. astfel încât de cele mai multe ori efectele nu sunt perceptibile la nivel mental.moştenită (ereditate. vârstă.a. droguri etc). de data aceasta la un nivel inferior celui precedent. suprasolicitare. care nu-i va permite să o afecteze. dată de specie. sex. iar starea de sănătate a individului se alterează din ce în ce mai mult. nu a mai răcit de 2 ani. spune “ altfel este foarte sănătos. rasă. Dacă o persoană nu se îmbolnăveşte – este “imună” la un anumit tip de germeni – se datorează fie faptului că este foarte sănătoasă. FV se modifică şi se instalează un nou echilibru. Nivelul acestui prag are o componentă generală.” De pe acest nou nivel FV poate intra in rezonanţă cu alţi agenţi corespunzători acestuia şi mecanismele de apărare refac echilibrul de fiecare dată pe un plan inferior. medicamente. primul lucru care este perturbat de influenţa dinamică a unui agent morbid ostil vieţii este această forţă vitală spirituală […] Numai acest principiu vital este deranjat într-o asemenea măsură. deficit de concentrare şi atenţie sau enurezis nocturn ş. e singurul din clasă care nu se îmbolnăveşte”). încât poate provoca organismului acele senzaţii neplăcute şi procese neregulate pe care le numim boli […] Forţa vitală (FV) este în permanentă interacţiune cu celelalte forţe (câmpuri) şi drept răspuns îşi modifică parametrii.ideal înainte de concepţie şi tratament aşa-zis constituţional instituit înainte de apariţia semnelor şi simptomelor bolii sau cât mai precoce după apariţia acestora.dobândită (. emoţional sau fizic.

de căldură).. Câteva situaţii specifice şi remediile mai frecvent indicate profilactic: nosodul (isodul) sau geniul epidemic actual (CH 30 1 dată /săpt. Geniul epidemic este caracteristic unei anumite epidemii. In cazul epidemiilor. Belladonna.). în repertoar Ant-t (grd 3 remediu unic) dacă în ceastă situaţie apar convulsii. şi ulterior 10M x1/lună în timpul epidemiei şi afirma că peste 5000 de copii fuseseră deplin protejaţi.a. de rece. In scarlatină profilactic Scarlatinum. gripa) este nesigură.. Euphrasia în rujeolă cu manifestări conjunctivale foarte intense sau Mezereum cu erupţie pustuloasă şi prurit intens. Arum-triphyllum ş. viroză respiratorie obişnuită sau debut de varicelă etc). iar simptomele produse sunt asemănătoare la cei mai mulţi dintre cei afectaţi. lipsa setei etc) . Acesta este un aspect important în practică.. în special când există o mare variabilitate (antigenică. FV a unui număr mare de indivizi interacţionează în mod similar cu un anumit agent infecţios. astfel încât pacientul va redeveni susceptibil la acei agenţi patogeni la care înainte era “imun”. Anticiparea acestuia într-o epidemie ulterioară a aceleiaşi boli. Aconitum sau Belladonna sunt remediile de elecţie în caz de debut brusc cu febră înaltă etc.50: […] “Vindecaţi prin similaritatea simptomelor!” va duce la ridicarea nivelului de vibraţie a FV. în scarlatină (Hahnemann). Cupr. în tusea convulsivă. Rhus-t este de asemeni util în varicelă cu prurit foarte supărător (amel.în formele severe cu angină ulcero-necrotică sau gangrenoasă în literatură sunt prezentate videcări cu Ailanthus.Apis -cu angina caracteristică (dureri amel. Totalitatea acestor simptome comune indică remediul – geniul epidemic. Ca tratament.. aducând homeopatiei un prestigiu imens şi o dezvoltare pe scară largă. deoarece un pacient neavizat poate renunţa uşor la tratament. sau diluţie mai înaltă lunar) la debut. Bry. şi-au dovedit eficienţa întrun mod remarcabil în timpul marilor epidemii din sec. Din experienţa personală – profilaxia s-a realizat prin administrarea unei noi doze a remediului constituţional copiilor aflaţi deja în tratament şi expuşi -care fie nu au avut simptome. sau ca simptomatologie –ex. Kent -Lectures on Philosophy). Apis pentru difterie.a. . XX..100102 etc. Diphterinum.afectare renală: Apis. Nat-s.a . In boli eruptive în care erupţia întârzie să apară unii autori recomandă Sulph. cât şi în rujeolă şi parotidită epidemică ( cu tabloul caracteristic al remediului febra. XIX-începutul sec. tratament: . 48: ”[…] boala poate fi vindecată numai printr-un agent care este similar în simptome şi cumva mai puternic[…] “şi p. considerând în mod greşit homeopatia nu numai ineficientă. deşi mulţi dintre ei fuseseră expuşi). fie au făcut o formă foarte uşoară şi redusă ca durată. când poate nu s-a clarificat cazul (ex. Camph.Un tratament corespunzător ( Organon p. cel mai frecvent am folosit Pulsatilla – atât în rujeolă. . Bell.în formele uşoare Bell este remediul de elecţie. Scarlatinum ş. Merc-cy. lueta umflată ca un săculeţ etc. Carb-v. ( Exemplu de prescriere: Grimmer administra împotriva poliomielitei Lathyrus CH 30 x1/săpt. . ci şi dăunătoare. 100 . sau Kali-c. care videcă şi poate preveni boala la cei expuşi (Hahnemann –Organon p. în holeră ş.cu afectarea articulaţiilor: Rhus-t.

.. Aethusa (pe nas). Lectures on Philosophy. Dictionary of Practical Materia Medica. -Ed. Herpes zoster: . Croton tiglium sau Ranunculus bulbosus (la nivelul ochiului).H. iar boala indusă a fost numită rabies tanacetica sau simili-rabie. Rhus-t.Gripa . Mez... Clarke J. Therapeutics. îndiferent de etiologie) Holeră. ş. Grimmer A.a Herpes : Nat-m. Mez. Vithoulkas G. Clarke J. noaptea şi hiperestezie a zonei afectate.curativ : Influenzinum. şi Guaco Bibliografie: Boericke W. enterocolite infecţioase: Podo.profilactic Influenzinum sau geniul epidemic actual dacă este cunoscut CH 30 x1/săpt. Bell. Oscillococinum /Anas barbariae ( 200K) sau geniul epidemic.. Apis... Discovering Homeopathy.nevralgii postherpetice: Hepatite virale: Phos. Pyrog. a Rabie: Hydrophobinum (Lyssinum) – în 1833 Hering a obţinut remediul din saliva unui câine bolnav şi l-a folosit cu succes profilactic şi curativ (cu aproape 50 de ani înainte de Pasteur şi vaccinul antirabic)..Marineasa 1999. Sankaran P. Ran-b. Lyss.: fără ag. Hahnemann S. Kent J.şi trad. Plantureux în 1950 a urmărit posibilitatea prevenirii şi tratamentului rabiei la animale inoculate – în condiţii controlate. Ullman D.tratament: Rhus-t.. dizenterie. .Medicine for the 21st Century. Caust. Merc. Organon of Medicine. Tarent-c ş.... Canth.H. Verat. de vreme rece şi umedă. curent şi atingere. Camph. . Rhus-t (labial). pare să fie cel mai frecvent indicat remediu. Hyos... Merc-c Antrax: Anthracinum. Stram. Borland D.H. dureri ag. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. mică (~Kali-bi)..M. Lach. Eupat-perf. dar este de preferat analiza fiecărui caz în parte şi alegerea remediului pe baza totalităţii simptomelor şi/sau simptomelor cheie (ca de altfel în orice altă afecţiune. Ran-b :ag. Elements of Homeopathy – CARA. The Prescriber. The Science of Homeopathy RADAR 8 101 . de schimbările vremii. dar cu vindecări remarcabile folosind remedii precum Bell. Studii realizate pe animale au relevat câteva informaţii interesante în legătură cu alte posibilităţi de tratament al acestei boli: administarea repetată a unui extract de Tanacetum vulgare (ca un proving pe animale sănătoase) a produs toate manifestările caracteristice rabiei.profilactic: Variolinum ... Bry. Ars.T. fără rezultate în profilaxie... de la vreme rece şi umedă. Sep. mai frecvent apar simptome care necesită Gels. Unele urgenţe în medicina generală – Ed... dureri şi senzaţie de rece în puncte – zone bine delimitate cu suprafaţă f. Lach. Moldogrup 1998. Ars.. Bapt.. Bell.

Cei mai multi homeopati cred ca decizia “vaccinam sau nu”trebuie sa fie una personala . unei intregi populatii . stomac. alergenic si imunosupresor al vaccinurilor .Dr. Colul uterin. vaccinarea nu este o exemplificare a principiilor homeopatiei. pe langa germenul vaccinal (inactivat sau viu atenuat) contine un coctail de chimicale (prezervanti. CARE ESTE OPINIA HOMEOPATILOR FATA DE VACCINARE ? Exista asociatii profesionale de homeopati care se declara de acord cu politica vaccinala a statului respectiv si exista asociatii ostile oricarei vaccinari (uneori coexista in aceeasi tara) Unii considera vaccinarea indispensabila in controlul epidemiilor care sunt o amenintare pentru viata. declara la sfarsitul vietii: “Daca ar fi sa-mi iau viata de la capat. in general minimalizate . mi-as dedica-o in intregime pentru a dovedi ca germenii “isi cauta” habitatul lor natural. nu exista multe studii clinice pe termen lung . amigdale. care se comporta astfel ca agenti patogeni . etc) In interactiunea germene-boala. bazata pe o informatie corecta . ci este o aplicare grosiera a legii similitudinii pentru ca se refera la administrarea nediscriminativa a unei substante. uneori catalogate drept coincidente. CE ESTE UN VACCIN ? Prin definitie. implicit reactivitatea sistemului imunitar propriu ) Prin vaccinare s-a dorit impiedicarea imbolnavirilor datorate germenilor. Contrar opiniei de popularizare. stabilizatori. un vaccin este un preparat imunologic destinat sa produca o protectie specifica fata de o boala data . Conditionarea patogenicitatii germenilor de starea tesutului este ilustrata si de afinitatea lor pentru anumite tesuturi (streptococ pt.un rol covarsitor il joaca terenul organismului supus contactului (predispozitia si impregnarea miasmatica. metale si produse animale provenite din substratul de cultivare) Din continutul acestui coctail decurge potentialul toxic. Altii sustin ca sunt suficiente masurile igienice . Mariana Galesanu Virchow. el stimuleaza producerea de anticorpi si alte mecanisme imunologice . Dar. care sa sustina una sau alta din aceste opinii. Oricum. ele stau la baza contraindicatiilor oficiale ale vaccinarii . Totusi . helicobacter pt. un vaccin conventional. altii extind necesitatea controlului si asupra bolilor copilariei . Efectele adverse immediate ale vaccinarilor sunt cunoscute. papilloma v. adica tesutul bolnav mai degraba decat “sa fie cauza imbolnavirii unui tesut “” Ce vrea sa spuna Virchow ? Ca numai atunci cand un tesut are o disfunctie sau este distrus devine gazda imbietoare pentru germeni. 102 . mare morfopatolog si deloc homeopat. pt.VACCINAREA SI HOMEOPATIA .

Deci nu ar trebui sa se vaccineze sugarii decat dupa declinul anticorpilor materni si nu ar trebui sa se revaccineze decat dupa dozarea prealabila a anticorpilor reziduali .pertussis arata ca 90% din tulpinile actual circulante in Olanda difera antigenic de tulpinile vaccinale (mutatii genetice ca raspuns la vaccinarea in masa. se selecteaza variante modificate genetic ale germenilor vaccinali. ca o consecinta a acestor etape pregatitoare. mai tarziu in viata sau pot agata un virus helper si isi refac potentialul virulent. vaccinarea trebuie repetata ( rapel ) pentru a obtine un rezultat durabil. 103 . Exemplul 2: Studii de secventializarea AND-ului la Bord. Pericolul vaccinurilor vii. obligandu-l sa produca anticorpi in stare de stres. cu care sunt inzestrate toate speciile lumii vii. CARE ESTE EFICIENTA VACCINARII ? Eficienta vaccinarii in prevenirea bolilor infectioase este mai mica decat se presupune in general. care pot ramane in organism in stare latenta. dupa ce la locul de patrundere s-a initiat o reactie inflamatorie. Exemplul 1: existenta de cazuri sporadice sau mici epidemii de poliomielita (in populatii vaccinate) cu variante modificate genetic ale virusurilor vaccinale (Vaccine-derived polio viruses). 3. alarmeaza sistemul imun. vaccinarea omologa nu este capabila sa mai creasca titrul . prelucrare si prezentare antigenica.CE TREBUIE SA STIM DESPRE VACCINARE SI VACCINURI ? 1. cu un “by pass”al sistemului imun de la nivelul mucoasei ce implica un deficit de IgA. sau. iar producerea anticorpilor are loc natural. sistemul imun este programat partial . prin strategia supravietuirii. Competitia antigenica pune in discutie nivelul de protectie al vaccinurilor polivalente (va exista o stimulare inegala fata de diferitele componente vaccinale ) 4. Vaccinurile (in special cele injectabile) patrund brusc in organism. Exista deosebiri intre imunitatea dobandita prin boala si cea postvaccin Intr-o boala naturala exista o poarta de intrare (o mucoasa de obicei) unde au loc procese imunologice complexe de recunoastere. producand imbolnaviri grave. cu rol foarte important in eventualitatea unei reexpuneri . Pericolul vaccinurilor injectabile : Injectarea de material genetic strain (propriu germenului vaccinal dar si substratului de cultivare). nu exista detalii asupra implicarii imunitatii celulare . S-au izolat aceste virusuri in apele de canalizare provenind de la vaccinatii purtatori si excretori in fecale . rezistente la imunitatea conferita de vaccin (selectie imunologica). cu modificarea structurii antigenice in vederea supravietuirii) 5. cu implicarea a numeroase celule. capabile ca si virusurile polio originale sa induca boala paralitica. Daca exista un nivel bazal de anticorpi. . Investigarea status-ului imunitar postvaccinal s-a rezumat in principal la titrarea anticorpilor omologi ( imunitatea humorala). Spre deosebire de imunitatea pe viata conferita de boala naturala. direct in torentul sanguin conduce la mutatii genetice si oncogeneza in organismul primitor . dovada numeroasele epidemii in populatii corect vaccinate. cu instruirea celulelor respective si secretarea de IgA. . . Astfel. 2. atenuate: acestea introduc ‘pe usa din dos”germeni vii.

torpida (doar o mica inflamatie locala) indica un mecanism de aparare slab. Germania: difterie . cancer . fie ca nu . stare generala alterata pentru scurt timp indica o reactie de aparare foarte puternica. Oportunitatea vaccinarii evidentiata de susceptibilitatea individuala sau ce ne spun reactiile individuale la vaccinare. Elvetia. care a cuprins 270000 de subiecti a aratat ca au aparut mai multe cazuri de tuberculoza la lotul vaccinat BCG decat la lotul martor (The Lancet 12/1/80).Ghana: rujeola ) Un studiu efectuat in 1970 in India.in care ne aflam. fie ca s-a facut vaccinarea. O reactie sistemica cu febra. Suedia a renuntat la vaccinarea antipertusis in 1979 si la BCG in 1982 (lasand alte vaccinari optionale) si acum detine locul 2 in lume cu cea mai mica mortalitate infantila . In era vaccinarilor excesive. dar o mare rata de alergii. Se produc modificari cantitative si calitative ale leucocitelor (pentru luni de zile dupa 104 . Toate componentele vaccinale sunt imunodepresive: agentul vaccinal insusi. De atunci. Exista ani epidemici si ani linistiti. care ar fi capabila sa faca fata bolii chiar in lipsa vaccinarii . BCG nu mai este obligatoriu in USA. Au existat epidemii grave dupa vaccinari in masa (Anglia: variola si tuse convulsiva . Lipsa reactiei poate insemna fie un sistem foarte sanatos. Imunodepresia este riscul principal implicit al vaccinarii. S-a constatat ca acest aspect al epidemiilor ramane acelasi. CARE SUNT RISCURILE VACCINARII? Orice tip de stimulare nenecesara a sistemului imun va dauna activitatii sale de aparare naturala impotriva bolilor. statisticile arata atat la om cat si la animale o incidenta scazuta (intr-adevar) a bolilor contagioase . iar in al doilea caz degeaba l-am vaccinat . care ar putea duce la aparitia unei boli cronice pe viata . O reactie slaba. impingandu-le catre varste la care riscul si severitatea complicatiilor este mult mai mare . Suedia. fie o slabiciune constitutionala fundamentala . Germania.In acest caz vaccinarea a fost inutila pentru ca in primul caz pacientul este imun la epidemie chiar nevaccinat . O reactie sistemica cu complicatii neurologice este cazul cel mai grav (degradarea sanatatii va fi severa si prelungita ) LA CE VARSTA VACCINAM ? in niciun caz in prima zi de viata dupa 6 luni (declinul anticorpilor materni) si ideal dupa 18 luni (maturizarea sistemului imunitar) vaccinarea a modificat distributia pe grupe de varsta a bolilor contagioase ale copilariei . proteinele animale din substratul de cultivare (rejectie grefa/gazda) chimicalele folosite ca stabilizatori si prezervanti.Bolile epidemice evolueaza in timp sub forma curbei lui Gaus (clopot ). etc S-a apreciat ca riscul de a contracta poliomielita de la vaccinul viu (Sabin) este mai mare decat de la virusul natural (Science 4/4/1977) Ingrijorata de numarul mare de copii alergici. boli cronice si autoimune . vaccinarea prematura face necesara revaccinarea pentru a obtine un rezultat durabil (orice vaccinare este o imbolnavire suplimentara fata miasma mostenita) calendarul vaccinarilor este atat de incarcat incat abia mai respecta timpul minim necesar sintezei de gama globuline si exista tendinta de a adauga noi vaccinuri .

La populatia infantila vaccinata nu se accepta oficial legatura dintre perioada vaccinarii si explozia de IACRS. apreciind gradul de impregnare miasmatica al fiecarui copil si oportunitatea vaccinarii pentru o boala usoara sau putin probabila . Studii clinice efectuate de veterinarii homeopati din USA si Anglia arata o rata crescuta de prezentare la consultatii pentru diferite simptome. CUM SA MINIMALIZAM EFECTELE ADVERSE ALE VACCINARII Sa cantarim bine raportul beneficii / riscuri pentru fiecare vaccin. Unii germeni vaccinali sunt ei insisi responsabili de fenomenele alergice. eruptii). Efectele toxice datorate chimicalelor din coctailul vaccinal (formaldehida. medicamentele si hrana procesata comercial sunt cumulative in scaderea raspunsului imun atat la om cat si la animal . A. Termen introdus de Burnett in legatura cu toxina vaccinala capabila sa produca o stare morbida. tulburari neurologice. cu producere de fenomene alergice. evaluand individual starea de sanatate. Atentie la ceilalti copii. fiecare vine cu o cantitate de aditivi toxici in plus) . autism. thiomersal. ci numai dupa dozarea anticorpilor protectori 105 . catar cronic. sub forma moleculelor mari proteice (in special la administrarea injectabila) formeaza complexe imune circulante care obstrueaza caile limfatice si ganglionii. astm.vaccinare raportul T helper/T supresor este alterat. de extrema cronicitate. fosfat de aluminiu). Daca aceste reactii nu sunt suprimate medicamentos este posibila prevenirea complicatiilor tardive (diabet juvenil. distensie abdominala flatulenta cu diaree. ideal dupa 1 an. probleme de par-cade sau creste in locuri anormale fie fenomene de ordin toxic: nevralgii. Exista acum o evidenta clara ca vaccinarile .exagerata susceptibilitate la IACRS. nevrite. ereditatea si conditiile de mediu. organismul incearca sa le elimine prin activarea emonctorilor si prin reactii acute (febra. Sa tinem cont de starea prezenta in momentul vaccinarii (sa nu vaccinam in perioade de boala. Un studiu recent publicat in “Journal of American Medical Association” arata ca la copiii vaccinati anti-pertussis predispozitia la astm este de 6 ori mai mare decat la nevaccinati. simptome astmatiforme. Afectiunile autoimune sunt legate de activarea raspunsului imun. Simptomele vaccinozei sunt aproape identice cu ale sicozei Hahnemanniene: fie manifestari externe: excrescente. furunculoza. cefalee. Sa nu vaccinam orbeste. Alergiile. Cand aceste substante patrund in curentul circulator. otite. inflamatii. leucemie . chiar cand vaccinul “nu a prins”.marasm la sugarii alaptati de mame recent vaccinate Toate indica o discrazie vaccinala si vedem cum sicoza isi largeste etiologia prin includerea celei de a doua mari cauzalitati= vaccinarea. Substantele straine contaminante ale vaccinurilor. intr-o familie in care un copil a suferit efecte adverse in urma vaccinarii . debutul gradinitei sau scolii.etc ) Depletie de vitamina C. iar agravarile lor dupa vaccinare sunt o regula . convalescenta sau concomitent cu evenimente stresante: intarcare.) Sa preferam vaccinuri cu germeni omorati (inactivati ) Sa preferam monovaccinuri (desi. eruptie dentara.cateva saptamani dupa vaccinarea anuala (ca si cum aceasta ar fi diminuat capacitatea de a face fata la imbolnavire ). etc. Sa nu vaccinam sub 6 luni. Zn Vaccinoza . eruptii cutanate inveterate.

C. Legat de vaccinare ne vom rezuma la profilaxie . un experiment veterinar ne incurajeaza sa procedam asa : Este cunoscut faptul ca a patra zi dupa vaccinare are loc o depresie a activitatii limfocitare (evidentiabila prin testul transformarii blastice). Se poate obtine protectie specifica prin administrarea nosodului corespunzator agentului patogen al bolii : Candidoza = CANDIDA ( MONILLI ALBICANS ) 106 . multe nosode si alte remedii homeopatice au fost folosite cu succes in diferite epidemii . CONCLUZII Sistemul imun al unui copil este activ de la 6 luni ( cand glanda timus isi dobandeste deplina maturitate) pana la pubertate ( cand hormonii sexuali ii preiau functia). Staphylococcin si Streptococcin in epidemiile de mastita la vaci ) Alternativa homeopata cuprinde atat profilaxia cat si tratamentul bolilor epidemice . care s-a mentinut la lotul martor .C (fata de un lot martor) si testul transformarii blastice a demonstrat scaderea semnificativa a depresiei activitatii limfocitare. (doua zile inainte de vaccinare si o zi dupa) Exista practica de a prescrie remediul Thuja CH30 in ziua vaccinarii. inclusiv sistemul imun. Metoda dateaza din 1801. Ulterior. O astfel de alternativa o reprezinta homeoprofilaxia.Daca unui copil nu i se permite sa faca nicio boala a copilariei. In studiul mentionat. care continua o perioada mai lunga sau mai scurta. Se aud tot mai multe voci medicale care spun ca “Exista suficiente dovezi asupra ineficacitatii programelor de vaccinare si asupra riscurilor. pentru a face fata invaziei microorganismelor HOMEOPROFILAXIA In noiembrie 2000. In acest interval sistemul imun este extrem de activ si strange informatii pentru viitor . pentru a prevedea intrarea in discutie a metodelor alternative de prevenire a bolilor contagioase “. in functie de vaccinul administrat. La copiii care prezinta deja simptome ale efectelor adverse dupa vaccinare se poate cauta remediul simillimum (in repertoarul Kent exista rubrici legate de vaccinare) sau se poate aplica schema de detoxifiere propusa de Dr. In domeniul veterinar studii repetate arata ca folosirea nosodelor profilactic este la fel de eficienta ca si vaccinarea conventionala in prevenirea bolilor contagioase (ex. potentat homeopatic in dilutia CH30. ca un tot. remediul de constitutie . unui lot de animale i s-a administra imediat dupa vaccinare Thuja CH30 si vit. Desi administrarea ei de rutina afost contestata de unii homeopati.Sa pregatim copii pentru vaccinare vit. Asociatia Americana a Medicilor si Chirurgilor (AAPS) a anuntat ca membrii sai au votat sa se redacteze o rezolutie in favoarea stoparii vaccinarii infantile obligatorii. cat si pentru a preveni contaminarea altora . la al 57-lea Congres annual. Administrarea remediilor homeopatice intareste bland si profund sanatatea individului.Tinus Smits (Olanda) Copii care au dezvoltat deja simptome de vaccinoza nu vor mai fi vaccinati. acest sistem imun activ nu este programat corect si se intra in viata de adult cu o imunitate imatura si subprogramata . Sau remediu din vaccinul respectiv. cand Hahnemann a folosit Belladonna CH30 (pe baza similitudinii tabloului clinic) atat pentru tratarea bolnavilor de scarlatina.

107 . Jigodia canina ) Salmoneloze = SALMONELLA PARATYPHI B Scarlatina = BELLADONNA si STREPTOCOCCIN Tetanos = LEDUM si HYPERICUM Tuberculoza = BACILLINUM ..ALB.Difterie = DIPHTERINUM Disenterie = MERCURIUS DULCIS (varianta bacilara) si ARS. Toxoplasmoza = TOXOPLASMOSIS NOSOD Tuse convulsiva = PERTUSSIN Varicela = VACCINOTOXIN Verminoze = nosod din parazitul respectiv Zona zoster = ZONA ZOSTER NOSOD Aceste remedii se admininistreaza in potenta CH30.ALBUM (varianta amoebiana) Erizipel = STREPTOCOCCIN si GRAPHITES Febra galbena = ARS. Hepatita epidemica (orice tip) = PHOSPHORUS Herpes recurent = HERPES NOSOD. OSCILOCOCCIN Giardioza = LAMBLIA Malaria = NATRIUM MURIATICUM Oreion = PAROTIDINUM Rabie = LYSSINUM Rujeola = MORBILLINUM (si pt. CROT. CIMICIFUGA.HORRID.K. VACCINOTOXIN Gripa = INFLUENTINUM . T.

senzatia ca ochii sunt proiectati inaint.HOMEOPATIA IN OFTALMOLOGIE . iritatie conjunctivala cu / fara fenomene congestive . mioza.** spasme acomodative: dureri oculare la lectura. mai ales la hipermetropi Zincum met: . lacrimare > apicatii calde. obligand subiectul sa-si frece ochii. hiperemie conjunctivala predominant in unghiul intern. nevralgii post. si se intinde ca si cum ar traversa creierul pana in occiput. aceste tulburari apar apar in urma efortului vizual prelungit Tratamentul homeopat se face in functie simptomul predominant: Daca predomina fenomenele iritative: Ruta graveolens: . calzi si arzatori.ochi iritati durerosi si hiperemiati in urma efortului vizual senzatie ca ochii sunt prea mari pt orbite.zosteriene oculare Oleander: . cefalee difuz. lateralitate stg.cefalee la lectura prelungita. strabism acomodativ. < frig. manifestata prin oboseala oculara. senzatia de ochi infipti in orbite. ceea ce agraveaza arsura. in timpul menstrelor Indicat la elevi dupa surmenaj intelecual. surmenaj. de tip contuzie. modificarea ritmului circadian Oreodaphne: . greata. > in repaus. tetanie.durerile sunt insotite de vertij. < efort vizual Paris quadrifolia: . . senzatia de ochi grei. < alcool. > inchizand si tinand strans ochii inchisi Daca predomina durerile oculare: Onosmodium: . dureri oculare. > privind lateral Cocculus: . parestezii 108 . dureri oculare vii. < miscarea ochilor Duboisia: . femei nervoase si locvace indicat in: nevralgiile oculare. peri-orbitare sau cefalee. cefalee supra-orbitara iradiind spre occiput cu senzatia de menghina. palpitatii. vertij. cefaleesupraorbitara ca o presiune legata de un efort vizual. trasi in spate. impiedicand subiectul sa deschida ochii. blefarospasm. fosfene ** alte fenomene spasmodice asociate: spasmofilie.hiperemia conjunctivala. dureri supraorbitare. senzatia ca ochii sunt trasi in spate de un fir.senzatie de ochi trasi in spate de un fir. dificultate la fixare senzatia de ceata vizuala. senzatia de ochi calzi si uscati. lumina Indicat in astenopia acomodativa si surmenajul ocular survenit dupa fortarea ochilor sa vada lucruri mici sau timp indelungat la computer Comocladia: .astenopie prin insuficienta musculaturii ciliare. < insomnie. nevralgii care pleaca dinspre occiput si iradiaza catre vertex( legate probabil de spondiloza cervicala). cu insomnie. abuz de psihotrope Crocus sativus: . dureri oculare. Indicat ca si Ruta la cei care stau mult cu privirea la un ecran Phyzostigma: .oboseala vizuala in urma lecturii prelungite < sfarsitul zilei senzatie de ochi durerosi. lateralitate stg. tulburarile apar in urma lecturilor prelungite.iritatie oculara cu lacrimare abundenta ca si cum ar fi fum in camera senzatia de aer rece care intra in ochi. dureri oculare. inchizand ochii. senzatii de insotire reflexe: greata. astenopia acomodativa. Jaborandi: . < lumina.dureri de tip nevralgic care pornesc in unghiul intern al orbitei.Dr Ioana Ionescu TULBURARI DE ACOMODARE (ASTENOPIA ACOMODATIVA) reprezinta slabiciunea musculaturii implicate in acomodare.senzatia de nisip in ochi. slabiciune.senzatia ca globii oculari sunt prea mari pt orbite. veghe.tulburari vizuale. hiperemie conjunctivala.

slabicine musculara generala si anxietate de anticipatie Spigelia: . se decompeseaza repede. comprese reci. < miscarea ochilor. revendicari Phosphorus: . 109 . < caldura.cefalee congestiva. miscarea GO. . senzatie de constrictie lanivelul gatului sau toracelui. palpitatii sau verminoze Daca tulburarea vizuala se incadreazaintr-un context de distonie neuro-vegetativa: Actaea racemosa: . postzosteriana). impulsuri contradictorii) Agaricus muscarius: . cu senzatia ca ochii sunt trasi inapoi.“cefaleea studentului”. Dispepsie. suspiciune. alcool. chiar ptoza palpebrala si tulburari vizuale( diplopie datorata slabiciunii musculaturii extrinseci a GO). . > orice eliminare (menstra) Frecvent la femei in perioada premenstruala. tamplelor. in relatie cu menstrele sau in context digestiv (alimente grase). cu lateralitate stanga. irita .Anacardium: . > mancand frecvent insotita de slabiciunea memoriei cu pierderi bruste de memorie si tulburari de comportament (descurajare.cefalee occipitala care iradiaza sau se extinde la frunte sau ochi spre interior . batanta.durerile urmeaza frecvent curba solara . indecizie. desi inteligenti. simptome care apar dupa un efort intelectual prelungit: subiecti totdeauna obositi. la menopauza. menopauza.cefalee supra-orbitara. abdomino-pelvine) care alterneaza cu manifestari psiho-comportamentale Frecvent femei cu instabilitate psihoemotionala in relatie cu menstrele si statusul hormonal.durerile au caracter intepator.cefalee tip nevralgic( nevralgie faciala. ca si cum capul ar fi intepat de mii de ace inghetate < efort intelectual sau vizual. frici (de nebunie) Kali phosphoric: . frica de a adormi datorita senzatiei de sufocare. > dupa emisia abundenta de urina. tinand capul ridicat.durere de cap in vertex sau oculare care iradiaza dinspre sau catre regiunea cervicala. > aer liber.astenopie acomodativa prin slabiciunea musculaturii ciliare cefalee care debuteaza occipital si iradiaza spre gat. aer rece. de-a lungul marginii orbitei. “ca acele inrosite in foc”. soare. senzatie de nisip sau senzatie de arsura Lachesis: . ca si cum un obiect ascutit ar strapunge locul respectiv sau arzator. insomnii cu cosmaruri. crampe (musculatura paravertebrala. > surmenaj intelectual.< contact. in timpul menstrelor Tendinta la nevralgii cervicale si spasme. cu senzatia de presiune dureroasa la nivelul ochilor. cu pleoape grele. cefalee.frecvent asociat cu probleme cardiace: angor. > repaus. secuse. care . scantei ce apar cand inchide ochii). ca si cum GO ar fi prea mare pt orbita .cefalee frecvent frontala iradiind spre baza nasului. umeri. culcat pe partea dreapta cu capul ridicat . insomnie la nivel ocular pot apare tulburari de vedere. frunte. trigeminala. cu aversiune pt efortul fizic sau intelectual. modificarea comportamentului cu alternanta de depresie si excitatie locvace. cu gelozie. intr-un context de epuizare fizica si intelectuala cu pierderi de memorie. oprirea eliminarilorpremenstrual. asociate cu bufeuri de caldura. globi oculari migrene oftalmo-plegice.glaucom. dismenoree. uneori vertij. lentoare mentala tendinta la spasme musculare si ticuri Gelsemium: .cefalee si tulburari vizuale (pete negre care plutesc. presiune. comportament nevrotico-isteric cu perioade de supraexcitatie mentala si agitatie locvace alternand cu perioade de agitatie. zdruncinaturi. dureri vii in GOS. occipitala sau supraorbitara. ciliara.astenopie acomodativa dupa surmenaj intelectual. au tendinta la hemoragii si probleme respiratorii recurente Pulsatilla: . < seara. anxietate.lateralitate stanga.

pot fi folosite in cataracta capsulo lenticulara sau in opacifierea separata a cristalinului sau capsulei – aceste remedii sunt utile cand exista si oftalmie asociata. Napht. Spigelia. Pulsatilla. Con. Phos. Calc-ph. Colch . Sep . merc . Sil. Silicea. Merc. sau transpiratia picioarelor.corticala: Sulph . cu guta: Led batrani: Carb-an. Bar-c.progresiva: Chim . Arn.-ui Burnett. Pulsatilla. Zinc . Hyd. Seneg. sau menstra. Chel. Jab. Phos. Puls. Mag-c. ar putea fi utila Belladonna. Nit-ac. Lyc. Sep dupa operatii: Acon. Sep. Symph cu lacrimare: Euph. In cataracta incipienta. Kali-c. Sil.carb-an.dr: Amm-c. sau cea care nu raspunde la remediile homeopate indicate.. Phosphorus.stg: Sulph. . Rhus-t dupa supresia transpiratiei picioarelor: Sil. Kali-c. Cannabis. Cann-s. de cauza degenerative. Cannabis. reiese ca un effect bun in tratamenul cataractei. Conium si Cannabis sunt utile atunci cand cataracta a aparut in urma unui traumatism al ochiului. Merc. sau supresiei unei eruptii (in cazul Sulphurului). Silicea si Sulphur sunt utile mai ales cand aceasta a aparut ca urmare a supresiei transpiratiei picioarelor (in cazul Silicei). Calc-ph.moale( soft): Colch. daca e suprimata o eruptie. Nat-m.cu absenta menstrei:Lyc . calc-F. Mag. Apis. Sulph la femei: Sec. Caust. Graphites. Pulsatilla. Caust.. Calcarea. Con. se pot obtine beneficii cu administrarea locala de vapori de eter sulfuric. Plb . Silicea.capsulara: Amm-c. Con. In stadiul inflamator. Euphrasia. Cannabis si Euphrasia in cazul cataractei capsulare.CATARACTA Rubrici din Radar: Eye: cataract: cataracta: Calc. Colch. Sil. de cauza inflamatorie.in cateva zile . de aceea de multe ori imbunatatirea starii cristalinului e urmata de aparitia unei eruptii cutanate. Thiosin. Sec. Lyc. Merc..reticulara: Caust. Mag-c. Chel.copii: Mag-c (RU!) . Sulph. il au remediile Sulphur. sec. la varstnici Capsulara. Din observatiile Dr. Amm-c. Santin. 110 .incipienta: Puls. Caust. Din cazurile Dr. Kali-c.de la lovitura: Arn. Iodine. Cataracta poate fi : Lenticulara . Zinc-s( gr 3) Amm-c. Sec. Graph. Magnesia Carbonica. ce apare in urma unei reactii inflamatorii. Chol. Conium. Burnett: ~ rezultate bune se obtin atunci cand remediul e ales pe baza legii similitudinii ~ formarea cataractei ar putea avea drept cauza supresia uni boli cutanate. Euph. Carb. Nit-ac. Digitalis si Phos. Puls. Amm-m. Sec . Digitalis. asociata cu opacifiera corneii Ambele forme pot apare insa si rapid . Sulphur.

Pulsatilla actioneaza bine cand e asociata si o oftalmie catarala cronica, iar cauza principala a aparitiei ei e supresia menstrelor. Calcarea e indicata la indivizi scrofulosi. Din experienta Dr. Madden, cele mai eficiente remedii in tratamentul cataractei sunt Merc., Calc., Phos., toate in potente inalte; in cazurile incipiente, cand vederea e doar incetosata, vindecarea este totala. Ammonium muriaticum - Cataracta capsulara; vedere ca prin ceata; pete si puncte zburatoare, raguseala; tuse noaptea, cand se intinde in pat, constipatie cu scaune tari, senzatie de rece in spate, mai ales intre umeri, capul pare plin si greu, iritabilitate Arsenicum album - vedere ca printr-o perdea; totul pare verde; dureri pulsatile in ochi < dupa miezul noptii; ulceratia corneii; iritatia arzatoare a marginilor pleoapei; lacrimare coroziva; cefalee periodica, senzatie de arsura in tot corpul; dureri > aplicatii calde; nu poate sta locului, schimba pozitia constant, sete mare, dar bea putin si des; limba uscata, crapata; vomita dupa ce mananca. Aurum metallicum - miasma sifilitica - scantei de foc in fata ochilor; vede numai o jumatate verticala; ochii par protruzionati; obiectele par mai mici si mai la distanta; vedere prin ceata sau fum; oasele orbitei par zdrobite, cea mai mica contradictie starneste mania, constipatie cu scaune tari sub forma de bile, coriza purulenta fetida Baryta carbonica - senzatie de uscaciune in ochi; inflamatii scrofuloase, cu flictene si ulcere corneene; fotofobie; pete negre si “ muste zburatoare” in fata ochilor, slabiciunea memoriei, inflamatia gatului cu amigdale mari umflate Calcarea carbonica - senzatie de arsura, intepatura, mancarime, presiune in ochi vede ca prin ceata daca priveste “ in punct fix”, diminuarea vederii; tendinta de a raci usor, mare sensibilitate la aer umed si rece, aciditatea intregului tract digestiv: gust acru, voma acra, miros de acru al scaunului, transpiratii profuze; transpiratia picioarelor, sete intensa; dorinta mare de lapte si oua moi Calcarea fluorica –vedere incetosata, pete la nivelul corneii, puncte luminoase Calcarea phosphorica - dureri in globul ocular ca si cum ar fi batut, ulceratii si pete la nivelul corneii, senzatia de voal pe ochi Cannabis sativa - vasele conjunctivei injectate, fotofobie si lacrimare, corneea opaca si vasculara, diminuarea vederii Carbo animalis - cataracta senile, vede o retea care innorata in fata ochilor, slabiciune la nivelul ochilor, senzatia ca ochii ar juca in orbite Causticum - senzatie de nisip in ochi, ptoza sau greutate la nivelul PS, arsura si prurit, are impresia ca priveste prin ceata, cataracta incipienta ; cataracta reticulara, veruci PS Chelidonium majus - vede o ceata in fata ochilor, slabiciunea vederii; nu poate distinge literele, lacrimare, dureri “ ca de cutite “ in ochi < lumina lampii Cineraria maritima - singurul remediu de uz extern, cu efect progresiv si durabil Conium maculatum - cataract ace apare mai ales postcontuzional, obiectele par rosii aversiune la lumina, fara inflamatia ochilor, senzatia de rece sau de arsura a ochiului in aer liber, ulcer al corneii, vedere slaba cu vertij, pleoapele se deschid cu dificultate Euphrasia officinalis - coriza abundenta neiritanta, cu lacrimare iritanta si fotofobie mucus care aglutineaza ochii in timpul noptii, dureri intepatoare in GO, edem pleoape Graphites - intoleranta la lumina, secretie muco-purulenta la nivelul ochiului literele se amesteca cand scrie, lacrimare profuza, eczema pleoapelor

111

Kalium carbonicum - cataracta, mai ales la OD, dureri intepatoare in ochi, slabiciunea vederii, lacrimare, vede pete albastre sau verzi in fata ochilor Kalium iodatum - miasma sifilitica, diminuarea vederii, vedere ca prin ceata, nu vede obiectele distinct, lacrimare cu senzatie de arsura in ochi, coroidita, irita, chemoza Lycopodium - poate opri progresiunea cataractei, vedere slaba, nu poate distinge obiectele mci nici de la distante scurte, vedere ca printr-o dantela fina, nu vede in intuneric, pete negre in fata ochilor, hemiopsie, vede numai jumatatea stanga a obiectelor Magnesium carbonicum - diminuarea vederii, vede pete negre in fata ochilor, cataracta lenticulara, uscaciunea ochiului sau lacrimare profuza, blefarita cronica, pleoape aglutinate mai ales dimineata Mercurius solubilis - Stitches in the eyes. Periodical vanishing of sight: Aversion to light and to look into the fire. Mistiness before the eyes. Black spots flies or sparks before the eyes. Ulceration of the margin of the eyelids. Lachrymation. Ciliary injection. Natrium muriaticum - diminuarea vederii, ca si cum ar privi prin paienjenis, obiectele par acoperite de un val, instabilitatea vederii, obiectele par confuze, vede numai o jumatate a obiectelor, zig-zaguri de foc in jurul obiectelor, dureri in si deasupra ochilor, dependente de prezenta soarelui, lacrimare in aer liber, ochii cedeaza la citit sau scris Nitricum acidum - cataracta OD, ochi dureros la contact, senzatie de arsura in ochi intunecarea vederii cand citeste, pete negre in fata ocilor, obiectele apar negre, ulcere corneene, lacrimare Phosphorus - incetosarea vederii, paienjenis in fata ochilor, halou in jurul lumanarii, cataracta viridis, pete negre care plutesc in fata ochilor, aversiune pentru lumina Plumbum metallicum - vede nori in fata ochilor, diminuarea vederii (dreapta), dureri sfasietoare nocturne la ochi si frunte, GO pare prea larg, pot distinge greu ziua de noapte Pulsatilla - femei linistite, blande, plangacioase, durerile sunt insotite de frisonete, lipsa setei, ambliopie prin supresia menstrelor, diminuarea vederii, cu lacrimare in aer liber flashuri de foc in fata ochilor, uscaciunea ochilor si pleoapelor > aplicatii sau bai reci secretie muco-purulenta din ochi ce aglutineaza pleoapele dimineata Rhus toxicodendron - supuratie sau panoftalmie post-operatorie, pleoape rosii, umflate, edematoase, mi ales PS, spasm al pleoapelor, lacrimare profuza cand deschide ochii celulita orbitala, cosuri rosii pe obraji inferior de ochi, pleoape aglutinate dimineata de un mucus purulent, vedere obscura, varful limbii rosu Senega - cataracta postoperatorie, intunecarea vederii, edem al pleoapelor, dureri oculare ca si cum ochii sunt impinsi afara, mai ales seara in lumina obscura Sepia - cataracta la femei cu probleme uterine si menstruale, util in stadiile initiale, scantei in fata ochilor, halou verde in jurul flacarii lumanarii, pete negre care plutesc in fata ochilor, senzatie de arsura si presiune in GO Silicea – cataracta mai ales la OD, dupa supresia transpiratiei picioarelor, pete si cicatrici la nivelul corneii, literele se amesteca sau devin palide atunci cand citeste, intunecarea vederii, ca si cum ar fi data de o patura gri, pete negre si scantei de foc in fata ochilor, aversiune la lumina, ulcere corneene, lacrimare in aer liber. Transpiratii profuze cu miros acru la nivelul capului, constipatie cu scaune “in resort” Sulphur - senzatie de arsura si usturime la nivelul ochilor, diminuarea vederii, lacrimare acrida, senzatia de ciob de gheata in ochi, cataracta corticala, mai ales la OS

112

GLAUCOMUL N.B. Oricare din remediile prezentate mai sus la capit. “Astenopia acomodativa” pot fi utile si in tratamentul glaucomului, cu conditia intrunirii conditiilor de similitudine locala +/ - generala! Aconitum (30 CH repetat frecvent) - durere intensa in globii oculari, care a aparut brusc, cauzata sau agravata de expunere la vant rece si uscat, cu lacrimare profuza si aversiune la lumina, mai ales lumina soarelui, < miscare, > aer liber, febra, neliniste, anxietate, amorteala Aurum met (200 CH) - dureri sfredelitoare dinafara inauntru in globii oculari si in jurul ochilor, cu fotofobie si lacrimare, < noaptea, aer rece, de la rasarit la asfintit Belladonna (6- 30 CH) - durere lancinanta, pulsatila in globii oculari, cu roseata si caldura, intoleranta la lumina, cefalee, < contact, zgomot, vibratii, culcat Bryonia (30-200 CH) - dureri lancinante, intepatoare in globii oculari cu iradiere spre ceafa sau vertex, < aplecat in fata, miscarea ochilor, mers, > presiune, sete mare Cedron (200 CH) - dureri severe in globii oculari care iradiaza in jurul ochilor si spre nas isotite de lacrimare fierbinte, lateralitate stanga, periodicitate fixa Chininum sulphuricum - durerile incep dedesubtul ochilor si se extind inauntrul si in jurul lor, > presiune Cimicifuga - dureri profunde, pulsatile si lancinante in globii oculari, care pot iradia in vertex, < miscarea ochilor, frig, menstre, > caldura Comocladia - nevralgie ciliara si dureri in globii oculari, cu senzatia ca globul ocular nu incape in orbita si protruzioneaza inafara, < miscare, lateralitate dreapta Crocus - nevralgie ciliara si dureri in globii oculari extinzandu-se spre vertex, cu senzatia ca aerul rece patrunde in ochi, < privind fix la un obiect Colochynthis (30-200 CH) - glaucom si irita, dureri violente in globii oculari, > presiune un timp scurt, < presiune un timp indelungat Gelsemium - durere surda in globii oculari, cu vedere incetosata, pleoape grele pe care nu le poate tine deschise, > repaus , cu ochii inchisi, scaderea vitalitatii, glaucom prin cresterea secretiei mai degraba decat prin obstruarea excretiei Guarea (3 D) - durere sfasietoare in globii oculari, cu senzatia de prea- plin Magnesia Phosphorica - durere si tensiune > caldura, daca ochiul e inflamat se alterneaza Mag. Ph. Cu Ferr. Ph. Nux vomica - senzatie de tensiune si durere exploziva in globii oculari cu lacrimare, cu linii rosii, diminuarea vederii prin atrofia nervului optic datorita intoxicatiilor Onosmodium - durere in orbita extinzandu-se spre tampla, lateralitate stanga < miscare, vibratie, bandaj strans, > bauturi reci Oreodaphne - dureri intense cu senzatie de presiune in unghiul intern al ochiului extinzandu-se prin creier si de-a lungul scalpului spre occiput, lateralitate stanga < lumina, zgomot, > inchizand ochii, in liniste Phisostigma (200 CH) - durere surda, usturatoare, tensiune in globii oculari, initial in ochiul drept , apoi in cel stang, insotita de diminuarea vederii si lacrimare profuza < concentrarea privirii si cel mai mic efort al ochiului Prunus spinosa - durere lancinanta, exploziva, dinauntru inafara sau prin creier spre occiput, lateralitate dreapta, > lacrimare Rhus toxicodendron (200CH) - glaucom cu umflarea ochiului, dureri la presiune sau miscarea ochiului, cu lacrimare fierbinte, fotofobie, < spalat, in repaus, > mergand

113

Rhus-t. Bell. ****fotofobie cu < lumina zilei: Acon.. Rouy).... Comoc. Bell.. extinzandu-se profund. Caps. Physostigma... poate: dispare spontan // ramane in stadiu 114 . Aur. Osm. < aer rece si umed ****senzatia ca globul ocular protruzioneaza: Bell....200 CH) .durere ascutita. Aur. lateralitate stanga. Sul . Calc. iar pielea la atingere... cu lacrimare. Merc.glaucom insotit de senzatie de caldura in talpi. Spig. Poate fi unic / multiplu. Sul. frecvent recidivant CHALAZIONUL: granulom inflamator cronic la nivelul glandei Meibomius. < rasarit.. comoc.. sfredelitoare in globii oculari..Spigelia (3D.. Nat-m AFECTIUNI ALE PLEOAPEI ENTROPION: Bascularea spre interior a marginii libere.. Croc. Lyc....Arg-n Nit ac: cand marginea libera a pleoapei este inflamata. Rhus-t. Merc-s. cu dureri > aplicatii reci Tellurium: pleoape inflamate si ingrosate dupa inflamatia cronica Borax: recomandat de Boericke Graphites: entropion ce urmeaza unei blefarite scuamoase cronice ECTROPION: bascularea inafara a PI determinata de relaxarea senila a tesuturilor.. Con. Bry. Cimic. Hyosciamus.. dureroasa. Lyc. cu caldura. Croc.. Spig.. Zincum met remedii cu actiune antiinflamatoare: Apis mellifica: pleoapa umflata. Bothrops ****fotofobie cu < lumina artificiala: Bell. Caps..apus.. Phos. Sep. ****lacrimare: Acon. Nux-v........durere severa in si in jurul ochiului ( frecvent cu caracter arzator sau intepator). Ruta.. determinat de contractura spasmodica a orbicularului la o pleoapa cu plan fibros relaxat la subecti varstnici remedii cu actiune antispastica: Agaricus. Cinnab. > presiune puternica Sulphur (200 CH) . Prun. ochiul e sensibil la lumina. Sul. ORJELETUL orjeletul extern = infectia acuta a unei glande sebacee de la baza unui cil . Nux-v. Spig. coloc. vibratie. Bell. excoriata de o lacrimare arzatoare > cald Sepia: in caz de inflamatie si supuratie cronica a conjunctivei libere: Aconitum. Phos.glanda Zeiss orjeletul intern = infectia unei glande Meibomius din profunzimea tarsului Etiologie frecvent stafilococica. cimic.. miscare . senzatia ca ochii sunt impinsi inafara lateralitate stanga. primitiv sau secundar unei meibomite cronice sau unui orjelet intern.. iar lacrimarea iritanta determina mici ulceratii (A.. localizarea in unghiul intern cu eversia pct lacrimal determina o lacrimare cronica Apis mellifica: edem insotit de dureri intepatoare > aplicatii reci Arsenicum album: margine ciliara inflamata. Phos. prurit ocular Thuya ..

frigurosi. Bar carb. urmate de formarea unor chalazioane mici. bine circumscris Stadiul de debut: . urmate frecvent de chalazion indurat. Lach. frecvent cu periodicitate menstruala Thuya: chalazion indurat unic // multiplu .orjelete recidivante.cronic// evolua spre supuratie. subiecti frigurosi. subiecti locvace . insotite de edem palpebral alb si dureri arzatoare ameliorate de aplicatii calde. frecvent localizat la nivelul PI stg favorizeaza resorbtia // previne recidivele Zincum: orjelet urmat de chalazion < premenstrual. bine circumscrise. frecvent la nivelul PS. cu tendinta la sfacelare cand sunt traumatizate < prin opriea eliminarilor < inainte de menstre < menopauza < caldura si aplicatii calde > eliminari. pleoapa inflamata aglutinata cu secretii galbui neiritante si prurit > aplicatii reci. alternante psorice Aurum metallicum: predomina orjeletele interne. cu alternante de excitatie-depresie. Staphysagria: nodozitate care nu a ajuns la supuratie. prevenire recurente in cazul orjeletelor multiple si recidivante Arsenicum album: orjelete recurente predominant la OD. Bell. + Teucrium marum Local: TM de Platanus occidentalis si Thuya 115 . Zincum Sepia: chalazion indurat . insotit de dureri intepatoare si arzatoare < caldura. somn agitat. Medor. slabi. multiple. Apis Perioada de stare ( de supuratie): Hepar sulfur: poate ajuta colectarea si evacuarea( 5-7 CH). predominent in partea interna a pleoapei + alte remedii cu tendinta la induratii tisulare/glandulare: Calc fl. obezi. indurat. Caust. de cel rece. predominent la nivelul PI in apropierea comisurilor. in potente inalte favorizeaza resorbtia Chalazionul indurat: Aurum met. la subiecti demineralizati cu tulburari ale echilibrului mineral si aparare scazuta la infectii Staphylococcinum: in etiologiile stafilococice Staphysagria: orjelete recidivante . cu pusee inflamatorii inainte de menstre sau aparitie la menopauza. situate in stratul mediu al PS sau PI.predomina congestia: Acon. putere abortiva mare chiar daca edemul este extins . copii adenoidieni sau batrani sclerosi HTA Graphites: orjelete recidivante acoperite de custe de sub care se scurge un lichid galben – vascos ca mierea. dure. cald (al carui tratament e acelasi cu al orjeletului). alcoolism Lycopodium: orjelet // chalazion predominant la OD. cu evolutie torpida. indicat mai ales daca chalazionul // orjeletul apare pe fondul unei meibomite sau blefarite cronice. constipati. Sep. Con. la persoane congestive Baryta carbonica: orjelete interne predominant la OS in unghiul intern al pleoapei cu tendinta la induratie (chalazion indurat). hepatici Pulsatilla: putere abortiva la debut / rezolutiva in perioada de stare / previne recurentele. util si in faza de suprainfectie a nodozitatilor. cu evolutie lenta si torpida. sau poate favoriza resorbtia (15-30-200 CH) Mercurius solubilis: Myristica: completeaza actiunea lui Hepar sulfur. predispusi la blefarita cronica si eczema Lachesis: orjelet // chalazion predominant la OS. Puls. trebuie diferentiat chalazionul inflamator. Thuya. subiecti cu semne generale caracteristice remediului Silicea: . > aplicatii reci. Staphys. ce apare pe o pleoapa ingrosata in urma unei meibomite cronice.predomina edemul: Apis mellifica: edem inflamator de culoare roz.

lacrimare abundenta iritanta.conjunctivite congestive cu debut brutal dupa expunere la vant rece uscat. care lipeste pleoapele dimineata la trezire. coriza apoasa iritanta.conjunctivita brusc instalata. dureri acute. afectare frecventa a trompei Eustachio .forme subacute cu simptomatologie mai putin intensa indicat in formele hemoragice Phytolacca .00 ! conjunctivita e > aer liber // coriza e < aer liber Agitatie si iritabilitate Local: spalaturi cu SF// Echinacea 3 DH conjunctivita inflamatorie subacuta in stadiu cataral Pulsatilla . fotofobie Apis mellifica . insotita de durere arzatoare si lacrimare Belladonna .secretii filamentoase 116 . excorianta. lipicioasa (conjunctivita mucoasa).lacrimare calda. vascoase. < caldura.secretie muco-purulenta (mai putin groasa decat Euphrasia) fotofobie mai ales pt lumina artificiala. iritanta. secretie seroasa clara sau groasa verzuie.verzuie.inflamatia unghiului intern Graphites afectarea unghiului extern. > aer Kali muriatic . noaptea Rhus toxicodendron . profuza.leziuni predominente in unghiul intern < ingestia de alcool Teucrium . Paramyxovirus. < caldura < 2-5 .coriza abundenta. sensibilitate conjunctivopalpebrala.secretii seroase.lacrimare iritanta. < caldura.secretie muco-purulenta. secretie sero-mucoasa mai putin groasa. de uscaciune si de arsura stadiu cataral Euphrasia . cu congestie mai intensa decat Aconit senzatie de arsura cu uscaciunea mucoasei.conjunctivita in urma expunerii la frig umed. redoarea pleoapelor Arsenicum album .apoase // groase galbui. pot fi iritante.ochi rosii injectati. arzatoare. < frig umed conjunctivita cu localizare angulara: Zincum . fotofobie (lumina zilei si cea artificiala). umflate.ochi injectati si umflati datorita edemului. Influenza stadiu precataral: Aconitum . intepatoare si arzatoare +/. albicioase. senzatie de corp strain . galbuie sau galben. +/. > aplicatii calde Kali iodat .secretie excorianta.secretii galbene asemanatoare Pulsatillei. lacrimare profuza. arzatoare. cu fisuri comisurale si secretie groasa si lipicioasa Petroleum .secretii groase .predomina edemul brusc instalat.otita seroasa Dulcamara . < caldura. edem palpebra. > aer liber Kali sulfuric . neiritanta. secretie groasa. cu pleoape rosii. dar neiritanta < aer liber ( cu exceptia lacrimarii) Mercurius solubilis .AFECTIUNI ALE CONJUCTIVEI CONJUNCTIVITA Conjunctivita inflamatorie acuta catarala Etiologie virala: Myxovirus.fisuri la nivelul comisurilor interna si externa ** secretii filamentoase: Kali muriatic secretii mucoase albicioase: Kali carbonic secretii floconoase de culoare gri Coccus cacti . ameliorare prin aplicatii reci Ferrum Phosphoricum .

Conjunctivita bacteriana: streptococ, stafilococ, pneumococ, meningococ, rar gonococ Forme acute: Hepar sulphur - secretie purulenta, groasa, abundenta, uneori sanguinolenta, fetida (branza veche), pleoape umflate, f. dureroase la contact, cu tendinta la sangerare durere intepatoare cu senzatia de aschie (Arg-n), < frig < curenti de aer, iritabilitate Argentum-nitric - secretie muco-purulenta, neiritanta, afectarea predominenta a unghiului intern, la nivelul carunculelor, durere sub forma de aschie, fotofobie < caldura, > aer liber Mecurius solubilis: secretie purulenta abundenta si iritanta, < caldura , < nocturna Forme subacute: Pulsatilla - secretie conjunctivala verzuie, neiritanta, compacta, abundenta, < caldura, > aer liber, > comprese reci Calcarea sulphurica - secretie galbena si groasa cu aspect grunjos( grumeleux) Frecvente supuratii cutanate greu vindecabile, acnee grava Forme cronice: Natrium phosphoric - secretie galbuie, cremoasa la subiecti cu dispepsie acida Picric acid - conjunctivite cronice cu secretii abundente, galbene , groase la subiecti epuizati, cu furunculoza cronica, mai ales la nivelul conductului auditiv extern Natrium sulphuric - conjunctivite cronice cu scurgere groasa, galben-verzuie, declansate sau < umidtate, cu lacrimare si fotofobie (teren sicotic) Dulcamara - secretie galbuie, groasa, < frig umed, asociata cu adenopatie satelita (sicotic) Conjunctivite bacteriene cu false membane: Kali bichromic - secretie groasa, vascoasa, filanta, lambou de false membrane care plutesc la nivelul ochiului Mercurius cyanatus - specific pt conjunctivita / faringita cu false membrane, care sunt groase, alb-gri, cu tendinta extensiva Conjunctivitele foliculare: afectiuni care au in comun existenta foliculior conjunctivali, formatiuni hiperplazice limfoide, etiologie: virala (adenovirusuri, chlamydii) Rhus toxicodendron - conjunctivita foliculara cu foliculi translucizi, conjunctive intens inflamate, injectate, pleoape edematiate, lipite de un mucus purulent, lacrimare arzatoare, durere cu senzatie arzatoare, pruriginoasa, > aplicatii calde Croton tiglium - inflamatie intensa cu congestie si edem, fotofobie, senzatia ca ochiul e tras inapoi de un fir (Paris quadrifolia, dar fara fenomene inflamatorii), pruritul poate fi extrem de intens dar locul inflamat e hipersensibil la contact Clematis erecta - localizare predominent in unghiul intern al ochiului, fotofobie si lacrimare intensa, ochiul e f. sensibil la aer liber incat e tinut permanent inchis Ranunculus bulbosus, Atropinum sulfuricum Arsenicum album - lacrimare arzatoare iritanta, edem palpebral, > caldura Pulsatilla - foliculi fini, grupati, < caldura, > aer liber, aplicatii reci sau bai oculare Natrium muriatic - conjunctivite foliculare cronice cu lacrimare arzatoare, excorianta si edem al unghiului extern al PS Sepia - conjunctivita foliculara insotita de uscaciune oculara si fotofobie > aplicatii calde, < debutul si sfarsitul zilei Thuya - conjunctivita foliculara cronica pe un teren sicotic

117

Conjunctivita foliculara cronica (copii cu hipertrofia ganglionara): Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica, Calcarea iodata, Sulfur iodat, Iodum Natrium muriatic, Kali iodat: CONJUNCTIVITELE ALERGICE; a)Tratamentul formelor acute: Apis mellifica, Arsenicum alb, Euphrasia, Kali iodatum, Allium cepa + Histaminum sau Pulmin Histamin b) Tratamentul formelor cronice: miasma psorica: Sulph, Calc-c, Ars-a, Psorinum miasma tuberculinica: Natrium mur, Puls, Tub psoro-sicotica: Sep, Sil USCACIUNEA OCULARA Etiologie: congenitala dobandita: droguri care inhiba sistemul parasimpatic tumori conjunctivale sindromul Sjogren ( primar sau asociat unei colagenoze sau altei boli auto-imune) Clinic: uscaciunea mucoaselor oculara, bucala, dar si respiratorie si vaginala manifestari pleuro-pulmonare manifestari renale:acidoza tubulara manifestari digestive (gasrita, hepatita, pancreatita) manifestari cutanate: purpura manifestari neurologice manifestari articulare nedistructive manifestari musculare afectarea circulatiei periferice: sindrom Raynaud Tratamentul uscaciunii oculare // bucale: 3 remedii frecvent indicate: Bryonia: 1 - uscaciunea tuturor mucoaslor, mai ales respiratorie, digestiva, oculara, care determina: * senzatie de usturime, de uscaciune < miscarea oculara, hiperemie oculara, keratita * sete pt mari cantitati de apa rece bauta la intervale mari * constipatie 2- hipersecretie la nivelul seroaselor, cu afectare articulara: dureri lancinane, in pct fix < miscare < contact ; > repaus; > presiune puternica pe o suprafata mare sau culca pe partea dureroasa Nux moschata: mare uscaciune a pielii si mucoaselor: oculara, bucala, faringiana, limba pare lipita de palat, dar setea e absenta!!! Conjunctivita foliculara +/- keratita punctata superficiala Sindrom reumatismal: dureri predominent in umarul stg < frig umed Afectarea digestiei: uscacune, senzatia ca alimentele sunt blocate in stomac, flatulenta imediat dupa masa, umor schimbator si somnolenta diurna

118

Alumina: uscaciunea pielii( +/ - dermatoze uscate, lichenifiate;) si mucoaselor (oculara, nazala, faringiana, digestiva) *uscaciunea pielii fetei si oculara da senzatia de albus de ou intins pe fata * conjunctivita foliculara +/- keratita punctata superficiala * uscaciunea gatului si prezenta unor mucozitati aderente si vascoase determina subiectul sa tuseasca si sa-si racleze gatul , mai ales dimineata * constipatie prin uscaciune si atonie rectala, fara senzatie de scaun * dorinta de alimente uscate in ciuda uscaciunii digestive astenie si slabiciune generala, pana la tulburari neurologice (SM, ataxie, miopatii) lentoarea ideatiei, confuzie, neclaritate pana la dementa Sanguinaria canadensis: mucoase uscate, arzatoare, care se excoriaza (oculara, nazala, bucala), iritatia e > aer liber, senzatia de arsura in palme si plante, arsuri gastrice bufeuri de caldura cu roseata circumscrisa a obrajilor si urechilor, cefalee congestiva periodica, lateralitate dreapta, > emisia de gaze intestinale, polipi nazali cu tendinta hemoragica, periartrita scapulo-humerala dreapta Natrium muriatic: uscaciunea mucoaselor alterneaza cu secretii incolore, uscaciune oculara cu senzatia de nisip, senzatia ca ochii sunt prea mari pt orbite, pleoape edematiae in partea supero-externa, uscaciune bucala cu sete mare, uscaciune digestiva, constipatie (scibale), dorinta anormala de sare, limba in harta geografica, bulimie fara cresterea greutatii, piele uscata pe corp si grasa la nivelul fetei, acnee sau eczema la nivelul fruntii la limita cu parul, herpes labial sau anal, urticarie cronica // astm bronsic, tendinta la anemie feripriva cronica, cefalee urmand curba solara, teren depresiv AFECTIUNI ALE PIELII PLEOAPELOR: Miasma psorica: periodicitate // alternanta // tendinta la micoze, parazitoze // prurit // reactii alergice tip I – anafilactic Sulfur, Calc, Lyc, Ars , Psorinum Miasma tuberculinica: Nat-m, Sulf-i Miasma sicotica: evolutie progresiva, fara intreruperi, lenta , insidioasa // reactii alergice tip IV – intarziat // catar cronic al mucoaselor Thuya, Medorrhinum, Nat-s, Causticum, Nit-ac, Dulc Psoro-sicotice: Sepia, Silicea Bibliografie: Ophtalmologie homeopatique en pratique courante- Odette Duflo-Boujard Ghid practic de remedii homeopate- Roger Morrison Matiere medicale homeopatique- Denis Demarque Homeopathic Materia Medica- W. Boericke Ophtalmologie homeopatique en pratique courante- Odette Duflo-Boujard Ghid practic de remedii homeopate- Roger Morrison Matiere medicale homeopatique- Denis Demarque Homeopathic Materia Medica- W. Boericke

119

Administrarea unui remediu este urmată de schimbări rapide. Sil. C. TUB. Sunt importante poftele mai intense ale mamei pe parcursul sarcinii (dacă dispar după naştere):simptomele respective aparţin fătului şi pot fi utilizate în alegerea remediului.Respiration – Asphyxia – children. Calc-p. . IOD.Abdomen – Hernia – Abdominal – Inguinal – children. CHIN. Abrot. Cact. STAPH . mentă). Bar-m. Nit-ac.Eye – Stricture of lachrymal duct – children. .Generals – Food and Drinks – milk – agg – mother’s: SIL. Se ţine cont de toate semnele fizice evidente (au o valoare imensă la copilul mic) ca şi de antecedentele patologice personale precum: . 6. Caust. 2.Chin. . 4. nux-v. LACH. SULPH. in – newborns: SIL (remediu unic). de creme (cu corticoizi. ravenous – in children : CALC. Camph. Sulph . 7.appetite with emaciation. Arn. CAMPH. .Sărăciei MM în simptome specifice copilului.Generals – Dwarfishness (nanism) sau deficit staturoponderal: BAR-C. Calc. La sugari se ţine cont în mod special de: A. nat-c.GENERALS . Înainte de a face o prescripţie opriţi administrarea de ceaiuri (de colici. 5. Ol-j (ulei de cod). in (DIG. Mag-C. Phos). NIT-AC. CINA.GENERALS . MAG-M. NAT-C. CALC-S. . chin). scaun. newborn (ANT-T. Adrian Dumitrescu Eşecurile în tratamentul copilului prin homeopatie se datorează: . Carbn-s. LAUR. Cina. apetit. . CALC.Incapacitatea copilului de a-şi relata anumite stări. . acon. CON. Kali-i.EMACIATION .Lipsa simptomelor psihice la copil.Generals – Cyanosis – infants.EMACIATION . Carb-v.Dr. jalapa. Bar-i. Apetit pervertit: 120 . Particularităţi ale prescripţiei la copii: 1. Op. SEP. COPIL MIC .Generals – Food and Drinks – milk – agg: AETH. . somn. CALC-P. Sil. Med. Laur. stresul şi frustrările la nivelul celui mai sensibil: copilul. SULPH.Generals – Food and Drinks – milk – aversion – mother’s milk : SIL(3) si remedii care conţin siliciu. B. lyc. in: AUR. Lyc. 3. ravenous – in children – in infants (aceleasi remedii cu mici diferente). Copilul beneficiază de multe ori de acelaşi remediu ca al părintelui cu care se aseamănă cel mai mult. Ant-C. apetit . Bell. NAT-M.ABORDARE HOMEOPATICA IN PEDIATRIE – SUGAR. Trebuie ţinut cont de particularităţile biologice şi psihologice proprii copilăriei. Naja. A. antibiotice şi altele).appetite with emaciation. . Borx.Generals – Food and Drinks – milk – aversion: LAC-D. Copilul trebuie examinat împreună cu părinţii (eventual şi bunicii) adesea membrii familiei somatizând conflictele. blânde şi durabile.

Alum. Somnul: Sleep – sleeplessness – in children: CARC. chalk. Sleep – sleeplessness – in children – babies: carc. FERR.DIARRHEA .Scaunele sunt uscate. Generals – Food and drinks – charcoal desire: Calc. carc. Alum.Sugarul refuză sânul şi vomită după lapte. Mag-m. Poate avea erupţii la nivelul scalpului.Vomită violent orice mănâncă. Diaree de la lapte. Scaun: Diareea: Rectum – diarrhea – dentition during: CALC. Silicea). C. Arsenicum Album . voluminoase. arg-n (doar 2 remedii). Diareea îl scoală din pat dimineaţa. Aloe . COFFEA. China officinalis: este utilă în toate tipurile de diaree cu deshidratare şi epuizare datorită pierderii unor cantităţi importante de lichide. Generals – Food and drinks – soap desire: calc (r. Tarent. merc.Scaune tari. Bryonia: . Podophyllum . Mucus în scaun şi zgomote intestinale (borborigme). fontanelele se închid cu întârziere. umflat. în cantitate mică. Sleep – sleeplessness – in children – carried. în special laptele care are aspect verzui sau de cheaguri galbene. Sticta. Transpiră mult la nivelul capului. Cina. urât mirositoare şi apoase. Nit-ac.Aversiune la lapte. B. sil. Natrium carbonicum . Alumen. alum.Diaree apoasă cu scaune verzi. Absinthium. Aur.u). camph. Mind – feces – licks up cow dung. Generals – Food and drinks – earth desire: alum (rem. slate pencils (ardezie). Silicea terra . uscate. Bell. next day lively: Psor. earth. Abdomen întărit. destins. aspect ars. Ars. tari. Nux-v. RHEUM.. Op. slăbire rapidă cu epuizare şi colaps. swallows his own: Hyos. însoţită de crampe şi epuizare posibil în urma abuzului de fructe. Generals – Food and drinks – potatoes desire. clay – desire: NIT-AC. child must be: Carc. Calc-p. child must be: cham. Sleep – sleeplessness – in children – rocked. După ce vomită sugarul este epuizat şi adoarme imediat sau cere din nou sân. Unic). Abdomenul este întărit şi cu volum mărit.Generals – Food and drinks – lime (var). raw: Calc. Nelinişte mare şi anxietate. CHAM. SIL. decolorate. Cham. RECTUM . Psor. Intoleranţa la lapte: Aethusa Cynapium . SIL.Mai ales în urma unei intoxicaţii alimentare (carne alterată). cic. Calc. Eliminarea se face cu efort mare şi pot trece multe zile până să apară senzaţia. abundente. Sil şi remedii de grad 1. fetide. mud. Calc. desire: TARENT. 121 . psor. saliva: Hyos. Sticta. after: CHIN. verat. visc. Uneori acoperite cu mucus. Scaunele sunt însoţite de senzaţia de arsură. carbonica. DULC.weaning. pe care îl refuză (Calc. Sleep – sleeplessness – in children – fretful from bedtime to morning. dimensiuni mari. Frecvent asociate vărsături şi deshidratare. Generals – Food and drinks – indigestible things desire: LACH. Passiflora. Constipaţia: Alumina . Acon. Cycl.Senzaţie imperioasă de scaun (eliminat în jet) după fiecare masă sau după ce bea. Cic. merc. cina. consum de fructe. Generals – Food and drinks – sand.

during: BORX (R. when: Calc-p. Cham. calc.Efort ineficient. .). calc-p.U. SIL. kali-p.u. carc. cina. Lyc. ars.Este foarte util în constipaţia ce apare în urma unor operaţii la nivelul abdomenului (ex: apendicită. SIL. Simptome psihice la sugar: Mind – weeping – carried when: chel (r. lyc.Mind – weeping – in children – difficult dentition from: Phyt (r. . child cries: Cina. ant-t. aur. Mind – weeping – carried when – piteously if taken. Puls. Borx. borx. Mind – weeping – carried when – quiet only when carried. Staph. Nux Vomica: . being: Cham. . imperioasă.). DULC. caust. Fl-ac etc. sep. ant-t. 122 . child is: CHAM.Mind – weeping – in children – babies – birth – from birth on: carc. NU UITATI DE CARCINOSINUM ! Dentiţia: Teeth – dentition – slow: CALC.u. . Rectum – diarrhea – dentition during: CALC.Mind – Obstinate. . Cina. TUB. Iritabilitate. refractory and clumsy: Caps (r. . Uşurat după scaun.Fără senzaţie de eliminare zile întregi.Mind – fear – in children:BAR-C. . Gels. . efort dureros. Cham.Mind – sadness – children in (12 rem): NAT-M. Înainte de scaun: senzaţie continuă.Mind – anxiety – children in – infants: Acon.in: RHUS-T. Bell. headstrong – children – cry when kindly spoken to. TUB. sil. Rubricile mici de remedii care corespund unor simptome complexe sunt adevărate key-note-uri.in – carried about amel. Opium . Mind – weeping – in children – difficult dentition. CALC. CHAM. kali-br. CALC-P.kali-p. Carc. Jalapa. Lach.Mind – anxiety – children in – rocking. . Cham. rhus-tox. Calc. Ars.). Phos. frecvent cu striuri de sânge.Mind – restlessness – children. kali-c. headstrong – children – chilly. Kali-p.. Gels. cina.u. Calc. carc.). carc. borx.Mind – fear – night – in children: Carc.Mind – sensitive – children: (11 rem în kent – 35 în Synthesis): Acon.). FERR. . . . închise la culoare.Mind – restlessness – children.u. etc). etc. CALC-P. calc. Kali-c.). Head – pain – dentition during: Acon.Mind – fear – in children – night: KALI-BR. sulph. caust. . rhus-t. Ign.u. yet: sil (r.Mind – anxiety – children in – lifted from the cradle. Teeth – dentition – difficult: CHAM. Cocc etc. Simptome care indică anumite tipuri de copii: . Necesită efort mare pentru eliminare. SIL. dureroasă. Scaune tari. from: Phyt (r. hold or carried. astfel: .Mind – Obstinate. calc. syph. RHEUM etc.Mind – anxiety – children in: Borx. Cham.

sensibil la rece şi la cel mai mic curent de aer. Deşi sunt foarte friguroşi se încălzesc repede la cel mai mic efort şi transpiră foarte uşor (inclusiv în timpul somnului. Au tendinţă la rahitism. caust. dar prezintă dureri de cap când studiază mult. Phosphorus : Copilul devine mai slab. noaptea. e dificil. Această caracteristică îi face să răcească des. Amigdalele sunt mărite şi ganglionii cervicali de asemenea.Sil. Tub. Frecvent are o aversiune sau intoleranţă la lapte. Prezintă o sensibilitate crescută la ofense. tendinţa de a transpira uşor a dispărut.CAUST. Sil. copilul începe să scadă în greutate şi să aibă probleme de hipertrofie a vegetaţiilor adenoidiene. calc. TIPURI DE COPII SI REMEDIILE LOR (dupa Borland) 1. tinde să fie chiar delicat . dar mai puţin timid şi mai capabil să se exprime.. sulph. Copiii letargici. SYPH. Predispoziţie la tulburări digestive şi deşi au poftă de mâncare şi mănâncă mai mult decât media. Este inteligent dar oboseşte uşor în plan fizic cât şi mental. friguroşi (apatici. bar-c. La frica de întuneric se adaugă acum frica de schimbările atmosferice şi frica de tunet. mai nervos. lasă impresia că au o părere bună despre ei înşişi dar nu sunt atât de siguri de sine. mai excitabil. dar la examinare descoperim mult ţesut adipos şi prea puţin ţesut muscular. Bar-c. Abdomenul este mare.u. etc. tub etc. late:NAT-M. aparent foarte sănătoşi şi bine hrăniţi. Calcarea Carbonica: De acest remediu pot beneficia uneori până la 80% din sugari !!! Sunt grăsuţi. slab şi piele cu o textură foarte fină. Invaţă greu jocurile ce implică exerciţiul fizic. În locul dorinţei lui Phos pentru carne şi alimente gustoase. Isi pierde dorinţa pentru ouă şi începe să mănânce mai multă carne şi alimente cu gust de preferinţă sărat. sunt stângaci şi neândemânatici şi abandonează uşor atunci când ceilalţi râd de ei. Este un copil care învaţă ceva mai bine. Au aversiune la carne şi le plac mult ouăle. Se indică şi spre vârsta pubertăţii când sunt prezente dureri musculare şi osoase datorate unei creşteri rapide într-un timp scurt.). Ars. Silicea: Copil palid.Mind – Obstinate. Este neliniştit şi sensibil. Generals – walking – learning to walk. headstrong – children – fat. Par independenţi. bac etc. Ca şi Calcarea Carbonica tinde să transpire la nivelul capului dar în plus poate transpira abundent la mâini şi tălpi (cu miros ofensiv). este mai ager la minte. inerţi. De asemenea importante sunt: Mind – talking – slow learning to talk: NAT-M. CALC. Calcarea Phosphorica: Dacă în locul aspectului prezentat mai sus. Au puţină energie pe plan fizic şi mental ceea ce explică lipsa lor de iniţiativă şi agravarea la învăţat sau mişcare. inclined to grow: CALC (r. Generals – dwarfishness: BAR-C. Lycopodium: Copil slab. med. Bell. SULPH. carc. Răcelile nu mai afectează gâtul ci se transformă în bronşite. Calc. destins. Are frică de întuneric şi coşmaruri noaptea. Agar. nu se îngraşă. Med. fără energie). CALC-P. nu-i place să fie deranjat şi se retrage uşor în “carapacea lui”. sil. capul mare cu “bose frontale” şi închidere târzie a fontanelelor. foarte friguros. la nivelul cefei şi al scalpului – udă perna). CALC-P. lor le 123 .

se sperie uşor de orice lucru mai puţin obişnuit. Remediul este foarte indicat pentru erupţiile dentare (atunci când există simptomele specifice). Se plictiseşte şi aruncă obiectele. Este ameliorat de mişcarea pasivă (când e purtat în braţe). pentru colicile cu scaune diareice de culoare verde şi în otita acută cu durere care îl face pe copil să ţipe (……a rezolvat cele mai multe cazuri de otite acute ale copilului mic. acest remediu are un fel de frenezie.plac mai mult dulciurile. dacă trebuie să iasă din casă. Remediu util şi în diareile cu deshidratare acută însoţită de anxietate. Durerea îl face agresiv. nu se poate concentra la lecţii. emoţii. Copii cu întârzieri în dezvoltarea fizică şi/ sau mentală. agresivi): Arsenicum Album: Este cheia întregului grup prin neliniştea şi anxietatea pe care o manifestă. Chamomilla: Prezintă unele simptome comune cu copilul Arsenicum album: agitaţia motorie şi hiperestezia generală. 3. 124 . Orice încercare de efort susţinut îl oboseşte şi îi produce dureri de cap frontale. au întotdeauna ceva de făcut. nelinişte şi colaps. evitând astfel puncţia timpanului – alături de Pulsatilla). Noaptea are coşmaruri şi fuge din pat ca să se refugieze în camera părinţilor. Copii nervoşi (neliniştiţi. Are o memorie slabă şi nu poate fi atent prea mult timp. prezintă agitaţie locomotorie (“nu pot sta locului”. 2. Inainte de a se îndrepta spre altă persoană poate să te lovească. O altă caracteristică evidentă este timiditatea excesivă (care acoperă celelalte simptome): se sperie în faţa străinilor. Face crize de furie. La frig răcesc uşor. Este călduros. are frică de întuneric şi vrea să aibă pe cineva alături (nu poate adormi singur). devin palizi şi trebuie să se întindă. Sunt copii ordonaţi. atât fizicul cât şi mentalul fiind slab dezvoltate. agitaţi. Cu toate acestea sunt 2 tipuri complet diferite. răceala având tendinţa de a progresa rapid către plămâni. atingere. Ii e frică să stea singur în casă dar şi să iasă singur afară. durerea i se pare insuportabilă şi e furios pe medic pentru că nu a acţionat suficient de rapid. Intotdeauna agitat. adenopatii (ganglioni măriţi) şi răceşte uşor. Au ”întârziat” în toate privinţele: au vorbit şi au mers târziu. In ciuda înfăţişării delicate şi a emotivităţii (pot fi cei mai atrăgători dintre copii). la soră apoi iar la mamă). Este nemulţumit orice ar face. Au o hiperestezie generală (mare sensibilitate faţă de stimuli variaţi): miros. zgomot. se zbate şi loveşte. întotdeauna există o frică de oameni. impulsivi. dacă este lăsat singur. Cel mai utilizat remediu pentru copilul cu retard este: Baryta Carbonica: Are o statură mică. Sunt friguroşi dar mult mai sensibili la aerul închis. Spre deosebire de Arsenicum. îsi ţin jucăriile în ordine şi se supără când îşi pătează hainele. Un simptom caracteristic este că după activitate şi agitaţie se simt foarte uşor epuizaţi. dacă sunt nervoşi se duc de la mamă la tată. O trăsătură importantă este saliva care se prelinge şi tendinţa la erupţii cutanate. În locul dorinţei de îngheţată de la Calcarea ei au preferinţe pentru alimente fierbinţi. Are amigdale hipertrofice. dentiţia a apărut mai târziu şi au câştigat mai încet în greutate. Nu găseşte consolare la nimeni (cum e cazul lui Arsenicum).

afecţiune. ocazie cu care fac un episod diareic. Bromium. Se ruşinează repede şi se înroşesc la faţă. Fluoric acid. par murdari şi nespalaţi. Sunt aşa numiţii copii “lipicioşi”. ezită când este întrebat. Psorinum: Au un aspect nesănătos. Spre deosebire de Calcarea carbonica (tegumente păstoase şi transpirate). Tolerează greu şi schimbarea bruscă de la cald la rece (mai ales în sezonul cald). Plâng foarte uşor la supărări şi adoră să fie consolaţi. Au şi ei cefalee frontală la efortul de învăţare. fisurare dureroasă şi secretă o materie galbenă. are o piele uscată şi aspră care tinde să se crape mai ales la frig. Sulphur. Tegumentele sunt foarte uscate şi aspre şi mai totdeauna prezintă măcar o pustulă undeva pe corp. nu din cauza unui deficit mental). Răcelile sunt uneori însoţite de vărsături. la consolare se agravează (trebuie lăsat singur ca să se calmeze). Copiii foarte călduroşi: Cele mai cunoscute pentru “căldura” lor sunt: Pulsatilla. Copii cu erupţii ale pielii: Capul de serie din acest grup este: Graphites: Sunt copii cu erupţii cutanate bine definite. Preferinţă importantă pentru sare (fură sarea aşa cum ceilalţi copii fură zahărul). Caracteristica erupţiilor este iritaţia intensă cu prurit (mâncărime) accentuat şi agravat la spălare. nu le place să fie deranjaţi şi plâng. de exemplu copiii Calcarea şi cei Carbo Vegetabilis pot avea erupţii rebele la nivelul scalpului. este leneş şi se gândeşte mult la necazuri. palid. în aglomeraţii) şi în aceste cazuri îşi pierd vitalitatea şi strălucirea. Se aseamănă cu Baryta Carbonica în ceea ce priveşte timiditatea: au aversiunea de a intra în comunicare cu ceilalţi. întotdeuna friguros şi constipat. copiii Sulphur şi Causticum au şi ei o mulţime de erupţii cutanate dar ne vom gândi la Graphites în caz de istoric îndelungat al acestei patologii. Bineînţeles că şi alte remedii pot prezenta eruptii cutanate. Are o mare lipsă de încredere în sine. Voi menţiona aici un alt mare remediu pentru erupţii: Sulphur. Iodum.Natrium Muriaticum: Majoritatea copiilor Natrium Muriaticum au înălţimea şi greutatea sub valorile medii. Kali sulphuricum. La efort tind să transpire şi să miroasă urât. 5. cu un apetit crescut. cu abdomen mărit. 125 . cistite sau otite (mare remediu de otite). cu care poţi comunica uşor. iar dacă nu mănâncă fac cefalee. Vor multă atenţie şi au o relaţie specială cu mama de care se şi “agaţă” adesea. Secreţiile sunt seroase sau purulente şi întotdeauna urât mirositoare. Se scarpină până îi dă sângele. dar şi la căldura soarelui. 4. Sunt foarte sensibili la căldură (căldura soarelui. devin plângăcioşi şi irascibili. Erupţii în orice zonă dar mai ales la nivelul pliurilor. dornici de iubire. Sunt foarte energici către ora de culcare şi se tem de întuneric şi de a fi lăsaţi singuri. lipicioasă. Incepe să vorbească la o vârstă mai înaintată şi cu oarecare deficienţă (ca dificultate de articulare. Este gras şi greoi. formând cruste. Nu suportă mâncărurile grele. Erupţiile au tendinţă la sângerare. Plânge mai mult de mânie decât de frică. Pulsatilla: Se caracterizează prin deosebita lor drăgălăşenie. Nu au sete (uită să bea). Majoritatea sunt slabi. a unei camere.

ERUPTII SCUAMOASE. indiferent etc) • Conformatia generala si constitutia 126 . intra in domeniul Vazutului. I.PIGMENTARI IX. ZOSTER… IV. Un remediu se poate regasi in mai multe dintre aceste tipuri si in afara celor amintite mai pot fi foarte multe altele. cum exprima • Mimica • Starea de spirit – care este starea lui mentala (vesel. de la simpla urticarie – cu reactii modulate de mediatori chimici – pana la eczeme si psoriasis ce cuprind nivele mult mai largi de dis-reactivitate. cu leziuni din ce in ce mai profunde sau/si distructive. PUSTULE . Din punct de vedere homeopatic pielea este un domeniu de investigare de prima si neegalata importanta. O “semiologie a Vazutului” sau “decelarea Evidentelor” VAZUTUL – cuprinde toate semnele si simptomele ce se pot vedea. ABCESE VII. pe tipuri de leziuni. ce se pot percepe prin vaz. expresie generala. HIPO SI DIS. trist. stare de spirit) cat si specifice (leziuni si manifestari morbide) Dintre datele generale de observat • Atitudinea corporala • Atitudinea psihica – cum se raporteaza la el insusi si la altii • Faciesul – ce anume exprima .HERPES. tipologie.. VEZICULE . vezi repertoriul.ABORDARE HOMEOPATICA IN DERMATOLOGIE .Dr Gheorghe Jurj Am preferat o clasificare stadiala. atat generale (constitutie. In toate afectiunile cutanate este implicata reactivitatea intregului organism.evidentia = ceea ce se vede cu claritate). HIPER . CRUSTE. NEOFORMATII CUTANATE VIII. unele dintre aceste tipuri lezionale pot fi considerate ca reprezentand stadii anatomo. HIPERKERATOZE VI. NEVI. Este domeniul EVIDENTELOR (lat. ACNEEA… V. pielea este “oglinda” reactivitatii organismului. Nici o leziune cutanata insa nu se opreste la nivelul pielii si nu are loc doar la nivelul pielii. un intreg domeniu semiologic ce aduce informatii ce pot si trebuie luate intotdeauna in seama si a caror valoare nu se vadeste decat homeopatiei. De neegalata importanta pentru ca nu poate fi suplinita de nimic. morfo . ERUPTII MACULOPAPULOASE III. FOLICULITE.si fiziopatologice de progresiune in afectarea pielii. ULCERE Didactic. INFLAMATII LOCALIZATE II.FURUNCULE. De prima importanta – pentru ca inspectia pielii. Prin vazut se definesc date esentiale. VERUCI. a primului contact cu pacientul.

“ingalbenirea”. folicul. incercand sa intelegem ce a fost ( cauza morbida) si proiectand ce va fi –evolutia la tratament.”paliditatea”. • Vitalitatea pacientului –“forta vitala” Ca date generale despre piele si mucoase • Coloratia – pielii si mucoaselor • Variatiile de coloratie (discoloration) cu tipurile si distributia lor (“rosirea”. 7. Diferentierea dintre esentialia – fenomenul primar – si accidentalia – fenomene asociate . 9. Discernerea structurilor in mod principal afectate. comcomitente) 127 . grasa. 3. Examinarea in amanuntime – cu lupa – a cat mai multor leziuni pana la formarea unei imagini complete asupra proceselor ce au loc la nivelul pielii. subtire. a factorului declansant. expresia. 8. alternantele morbide sau asa numitele Metastaze morbide.fara prejudecati • de discriminat (=judecat. Definirea “simptomului complet” (localizare. Daca eruptia este uni-forma sau multi-forma. 10. tranzienta (urticaria) sau schimbatoare (eczemele). glande? 4. Decelarea pe cat posibil a cauzalitatii. Asocierea cu patologia altor organe. uscata etc Date specifice in legatura cu leziunile cutanate • Tipurile de leziuni • Particularitatile leziunilor • Concomitentele • Tendintele evolutive • Localizarea leziunilor • Contexte de aparitie • Observatie. Regula de aur >>>pacientul se dezbraca!>>>> 2. Pentru aceasta. informatii cu grad mare de certitudine. Diferentierea stadiilor bolii – mai multe leziuni ale aceleasi boli – sau a asocierii mai multor boli. afectarea de ansamblu (inclusiv psihica). “inegrirea “ etc – ce trebuie notate ca atare. pentru ca se regasesc ca atare in MM si repertorii ) • Structura pielii – groasa. 5. pe care sa ne putem baza in prescriere.moale. In cazul bolilor diatezice. 6. trebuie • de observat cu atentie. Examinarea (inspectia ) atenta si cat mai completa a pacientului. Pentru a obtine toate aceste date sunt necesare 1. a sediului anatomic al leziunilor – la ce nivel are loc perturbarea – epiderm. ce implica o atenta situare in timp a inceputului bolii. mimica. rugoasa. “albastreala”.• Limbajul non-verbal – exprimarile corporale. Daca eruptia –leziunea este permanenta (ex. discriminare si intelegere Scopul examinarii este acela de a obtine EVIDENTE . cumpanit) intre cele aspecte asemanatoare • de inteles ce este.lichen plan). modalitati. senzatii. istoria familiala.

In bolile cronice sau in cele recurente este esential ca in urma consultatie medicul sa-si poata face o idee corecta daca boala este sau nu diatezica, despre ce diateza este vorba si asupra profunzimii diatezice a afectarii. Fiecare diateza are propriul model reactional ce se manifesta “EVIDENT” la nivel cutanat. De aceea descifrarea leziunilor si incadrarea lor corecta intr-o diateza sau alta este un demers ce usureaza – mai ales in cadrul bolile cronice – atitudinea terapeutica. LEZIUNILE DIATEZELOR Psora – eruptiile maculopapulare si veziculare cu prurit intens, cu leziuni de grataj si formarea de cruste. Leziunile psorice au toate sau doar o parte dintre aceste caracteristici. Psora afecteaza dinauntru in afara. Etiologic, sunt afectiuni predominant alergice, insotite de o parazitoza (cutanata sau cu alta localizare) sau implicand un teren atopic. Este de diferentiat intre • psora primara – de ex urticaria, sau leziunile scabiei – ce reprezinta raspunsul primar al organismului la o agresiune. Leziunile sunt de obicei bine localizate, reactia cutanata poate fi insotita de eritem, edem sau/si vezicule aflate in straturile superficiale ale pielii. (principale remedii Apis, Belladona, Urtica, Berberis,Viola tricolor, Rhus tox ) • psora secundara – reprezinta o psora netratata sau suprimata medicamentos ce apare intercurent si recurent. Deja este implicat terenul particular, sensibil (-izat). Uneori poate apare la ani de zile dupa manifestarea primara, nu doar prin manifestari cutanate ci si prin boli sistemice (astm, reumatisme, tulburari digestive cronice). In plus apar pustule , furuncule , foliculite, ( ce fac trecerea spre tuberculinism) formarea de cruste si scuame (marile remedii psorice : Arnica, Sulphur, Lycopodium, Calcarea, Sepia, Graphites, Rhus tox, Mezereum, Hepar sulphuris, Petroleum etc) • psora tertiara – reprezinta tendinta psorica inascuta, terenul atopic mostenit a carui manifestare princeps sunt eczemele, psoriazisul , maladiile autoimune cu manifestari cutanate cronice. Marile remedii psorice + Psorinum, Arsenicum album, Lachesis, Dulcamara, Antimonium, etc. Practic la acest nivel orice remediu este posibil). • De multe ori psora secundara dar in special cea tertiara implica O AFECTARE PLURIDIATEZICA ( de ex Dulc – psoro-sicoza, Nat-m – psorotuberculinism, Lachesis – psoro-luetism) in care afectarea organismului este “in straturi” sau nivele succesive. Pentru a intelege aceste straturi este necesar a descifra istoria ascunsa a afectarilor, ( intr-o “ arheologie a persoanei”) pentru care doar homeopatia are mijloacele eficiente ( remediile “sapa “ si inlatura strat dupa strat din patologia persoanei). Sicoza – neoformatii cutanate de toate felurile si formele : veruci,chiste, nevi, condiloame, papiloame, lipoame, fiboame dar si hiperproductii la nivelul straturilor pielii :hiperkeratoza, hiperseboree, hipersudoratie, hipertricoza, chiste sebacee (sunt cazurile in care sicoza se afla in prelungirea psorei, leziuni psorice ce se sicozeaza). Acestea se insotesc cu tendinta naturala a sicozei de a produce “ scurgeri” infectii urogenitale,leucoree, uretrite, prostatie, cistite recidivante. Sicoza primara –se caracterizeaza prin aparitia de

128

1.“scurgeri” , cu iritatie si inflamatie locala la nivelul orificiilor, in special a zonei urogenitale dar si la nivelul ORL. Semnele primare sunt de obicei discrete: leucoree, uretroree (“picatura matinala”), hiperseboree, transpiratie grasa si fetida la plici (de ex: eritemul noilor nascuti datorat unui exces de transpiratie –Med.) Sicoza este o miasma “discreta” apare in locuri discrete, ascunse ( la plici, in zone gatului, la plicile inguinale, subaxilar) si se manifesta discret, cu semne ce adeseori sunt ignorate pentru ca par lipsite de importanta. Tropismul primar al sicozei este urogenital – asa cum cel al tuberculinismului este respirator si al psorei cutanat. 2. neoformatii cutanate sau mucoase benigne – veruci vulgare, condiloame, papiloame,herpesul genital. Aceste afectiuni sunt de obicei de origine virala si aparitia lor este conditionata microbiologic prin transmisie transpersonala. Ele costituie sicoza primara in conditiile acestei transmisii. De remarcat benignitatea generala a acestor afectiuni. Sicoza primara constituie diateza marii majoritati a bolilor cu transmisie sexuala actuale (incluzand afectiuni bacteriene, candidozice, clamidiaza, Papiloma Virus, herpesul genital si alte afectiuni virotice ce provoaca BTS). Sicoza secundara – istoric s-a datorat supresiei sicozei primare - fie prin arderea verucilor fie prin tratamente alopate aplicate pe mucoase –Nitratul de argint pentru asa numita preventie a conjuntivitei gonoreice - fie prin actiuni profilactice vaccinale (initial antivariolice. Consecintele acestei vaccinari au fost deja descrise de Burnett sub termenul de Vaccinosis – considerata o subdiateza a sicozei). Actualmente principalele cauze ale sicozei secundare sunt iatrogene • vaccinarile excesive • antibioterapia excesiva • terapia imunosupresiva – corticoterapia s.a. (ce poate fi si luetogena) • terapiile supresive hormonale ( anticonceptionale) • alimentatia superchimizata si tratata hormonal (una din cauzele aparitiei pubertatii precoce , semn si el de sicozare) Caracterele sicozei secundare sunt reprezentate de - proliferarile benigne, atat cutanate cat si pe alte sisteme : chisturi, veruci, fibromioame, lipoame, epitelioame etc. In aceeasi categorie se pot considera si hiperproductiile cutanate (hipertricoza, hiperseboree s.a.), - o scadere a capacitatii de aparare a organismului cu numeroase afectiuni intercurente si recidivante ce “produc” secretii, fie in zona ORL (in zona de interfernta cu tuberculinismul) fie genitale. In domeniul cutanat sunt numeroasele eczeme umede, cu secretii fetide (Dulc.,Natr-s., Oleander, Mez. Graph. Sarsaparilla etc) sau eczemele uscate cu hiperkeratoze ( Nitric-ac, Petroleum, Antimomiu, Arsenicum iodatum) - retentie hidrica si limfatica cu aparitia limfedemelor si a meteorosensibilitatii - tulburari hormonale – cu consecinte asupra ciclului mentrual – dar mai ales mastoze fibochistice, polichistoza ovariana, etc. - in plan mental apar tendinte obsesive

129

Se poate face o categorisire scolastica in sicoza umeda – Dulc, Nat-s, Med, Thuj etc si o sicoza uscata – Causticum, Nitr.ac. Alte remedii Antimoniu, Graph., Staph. pot fi bipolare. Sicoza tertiara – ar fi sicoza ce se transmite ca tendinta patologica, diatezica, la progenituri. Este greu de afirmat ca boala datorita faptului ca factorii sicogeni apar din primele zile de viata, dar exista cu certitudine un anumit grad de sicozare ce apare intrafamilial si care poate fi decelat prin semne discrete, mai ales cutanate (nevi pigmentare, hipertricoza, hiperseboree s.a). Fiind o diateza “lenta” cu multi ani de tacere simptomatologica, sicoza se manifesta cu putere mai ales in perioadele de schimbare cu modificari hormonale – pubertatea si menopauza. Lueza - se caracterizeaza prin tendinta ulcerativa si supurativa a leziunilor (“sancrul “ este leziunea princeps a luezei) la orice nivel, atat cutanat cat si la cel al mucoaselor respiratorii (afte, eroziuni), genitale sau digestive (rectocolite ulceroase) cu producerea de puroi si secretii fetide/putride adeseori abundente si agravare generala pe timpul noptii. Afectarea ganglionara regionala este frecventa. In stadii mai avansate apar durerile nocturne, modificarile structurale distructive (de ex vasculare –ateromatoza, osoase –artrozele, renale- nefritele) si afectarea neurologica (pareze, paralizii) ce imprumuta modelul reactional al sifilisului. Leziune tipice secundare sunt ulceratia si goma (sau echivalentele sale : precum noduli subcutanati – Osler, sau Bechcet, nodozitatile si depunerile exostozice –pintene calacanean, exostoze vertebrale – sau ateromatoamele) De remarcat ca lueza primara in sens diatezic incepe astazi cel mai frecvent la nivel ORL: amigdalitele purulente, otitele, sinusitele, aftozele, mai ales cand infectarea are loc cu germeni ce pot determina reactii tardive prin mecanisme autoimune (modelul streptococului beta-hemolitic, dar si yersinia) ce denota propensiunea distructiva si autodistructiva a diatezei. Tuberculinismul – se caracterizeaza prin tendinta granulomatosa cu supuratii lente si persistente. Desi sistemul respirator este cel mai sensibil (sistem –tinta ) la nivel cutanat foliculitele, acneea si abcesele reci sunt leziunile tipice. Acneea tuberculinica se caracterizeaza prin persistenta, evolutie de lunga durata, cu supuratii lente si extinse, tendinta mare la recidiva oridecate ori apare un dezechilibru organic (mai ales la pubertate) agravare la frig. Si tuberculinismul evolueaza in trei stadii, dupa modelul tuberculozei. In fapt sunt MODELE REACTIONALE ce se intrica adeseori iar din punct de vedere epistemologic sunt MODELE DE INTELEGERE a tendintelor patologice ce au loc la nivelul organismului in integralitatea sa. De aceea “realitatea” nu este absoluta si nici intru totul obiectiva ci mai degraba conotativa, functie de descifrarea si intelegerea pe care o avem asupra fenomenelor. Limitele intre ele sunt fragile si zonele de interactivitate sunt numeroase si inevitabile. Orice fenomen patologic este, in masura diferita Si psoric si sicotic si luetic, dar ponderea acestor tendinte este mai mare sau mai mica, iar categorisirea este a observatorului ce incearca sa deceleze tendinta predominanta.

130

productiile patogene Lueza . 2. Stadiul primar – in care exista o leziune locala. Stadiul secundar – apare in urma netratarii sau supresiei stadiului primar si se caracterizeaza prin reactia organismului prin implicarea unor mecanisme imunologice.hiperreactivitatea Sicoza . 131 . tendinta de a constitui leziuni organice cronice si capacitatea de a se transmite – ca tendinta – progeniturilor. Stadiul tertiar se caracterizeaza printr-o stare particulara de “impregnare” miasmatica. Apar leziuni la distanta “metastaze morbide” si reactii sistemice . “de poarta” caracteristica. ce influenzeaza raspunsul organismului la orice agresiune.Aceasta tendinta insa este importanta pentru tratamentul homeopatic (si numai pentru acesta) pentru ca ea prescrie o intelegere globala a persoanei si o linie evolutiva patologica in care organismul se inscrie in totalitate. 3.distructivitatea Dintre leziunile cutanate PSORA SICOZA TUBERCULINISM LUEZA Eritem Macule Papule Vezicule Neoformatii (veruci. Psora are drept caracteristica .negi) Keratoze Dispigmentari Foliculite. Miasmele – un model general reactional al organismului Toate cele trei miasme au un model reactional similar in cel putin trei stadii 1. acnee Tubercule Abcese Ulcere Noduli Tumori Impregnarea miasmatica se arata in tendinta predominanta de a face una sau alta dintre aceste tipuri lezionale.

posologia sugereaza mult mai mult. iar a doua doza nemodificata nu mai este capabila sa induca acelasi efect asupra fortei vitale. 2008.Dr. este interzis sa se administreze pacientului doua substante medicinale diferite in acelasi timp”. Ileana Rindasu In alopatie. adica fara a produce simptome medicamentoase ce nu sunt similare bolii. M. se vorbeste despre gradul de potentare al fiecarei doze care trebuie sa fie usor diferit. trad. 3 sau 2 ore. zilnic sau la doua zile. pentru a fi un medic adevarat. notiunea se refera la cantitate si/sau concentratie de medicament. TEHNICI DE SELECTARE A POTENTELOR Robin Murphy se refera la doua tehnici: .” Aph.. ed. 270 explica pe larg cum sa se faca prepararea remediilor.” Nota 133 precizeaza care trebuie sa fie in principiu ritmul de administrare. alte practici fiind chiar in mod clar interzise.. in bolile acute. notiunea de doza este revizuita. 273 din editia a 6-a este unul celebru si foarte drag homeopatilor clasici.4. Hahnemann se refera adesea la DOZA. “. la anumite intervale de timp. repetata in functie de nevoi . Organonul medicinei. “ In nici un caz tratat. de obicei in scala ascendenta. “ in bolile cronice. S.POSOLOGIE HOMEOPATICA .(pag 202. In homeopatie. potente inalte. cu potente joase. precum si la ritmul de administrare.. In aph. Principiul vital nu accepta doze identice fara a se opune.. “In homeopatie. In Organon.. la fiecare 6.metoda hahnemaniana.metoda lui Kent. cu noua metoda(se refera la potentele LM).246. la fiecare jumatate de ora sau mai des. Excalibur. intre altele.. prin care se explica necesitatea de a administra o singura substanta medicinala simpla la in moment dat. iar din aceasta sa se administreze o lingurita. elementele sale constituind o adevarata strategie” (Ioan Teleianu). aratand ca. 247 explica de ce trebuie sa fie diferit gradul de potentare.inalte( de la 1M incolo). repetate mai des.medii( intre 30 si 200 CH) . iar in cazuri mai urgente. In editia a 6-a a Organonului. medicul trebuie sa stie sa administreze cantitatea necesara de remediu (doza corecta) si sa il repete exact cand este nevoie. in functie de caz. in doza unica.joase(sub 12 CH) . Aph. in functie de caracterul acut sau cronic al bolii. Doza precedenta a produs deja transformarea pricipiului vital care se astepta de la ea. nu este necesar sa se administrze pacientului mai mult de o substanta mdicinala simpla la un moment dat si. Dupa Gunavante alegerea potentelor se face in principal in functie de doua criterii: 132 . Radu). Clasificarea potentelor centesimale se poate face astfel(Gunavante): . din acest motiv. este inadmisibil sa se faca altfel. inca de la aforismul 3. Dr. si Hahnemann recomanda sa se puna o singura granula de remediu intr-o cantitate de apa. Aph.

folosind potente inalte Wilbur Bond recomanda C200 sau 1M. acestea avand actiune mai profunda si mai rapida. la intervale egale de timp (CH 30. Russell recomanda 3 doze in aceeasi zi. pentru a administra in continuare remediul. Cand s-a obtinut acest raspuns. cand se face tratament cu remedii cu afinitate de organ. cu cat boala este mai acuta. 30. toti autorii sunt de acord ca se administreaza una sau mai multe doze de remediu pana se declanseaza un raspuns terapeutic (ameliorare sau reactie de agravare). in tratamentul unor conditii locale. Tyler recomanda 3 doze crescatoare in 3 dimineti consecutive (ex CH 15. este nevoie de potenta mai inalta.1. Alti autori prefera tot potentele inalte si in boli cronice. Practic. se folosesc potente joase. nu se mai repeta administrarea si se urmareste evolutia pacientului. 30. 200) Gordon recomanda doza dubla la 24 sau 48 de ore interval. gradul de similitudine 2. 133 . 200) M. la momentul oportun. REPETAREA POTENTELOR CENTESIMALE M. vitalitatea pacientului Dupa Borland. 5 doze la 12 ore interval.

Sub influenta unor factori labilizatori – raze X.corticoterapia face supresie pe imunitate. Daca faci supresia simptomului local se agraveaza starea generala si poate apare un substitut mult mai grav = boli autoimune. Thuya. apetit alimentar crescut. (SIDA este luetism – distrugere ). cu functie importanta in biologia celulei. boala Basedow. necroza fibrinoida.Dr Doina Pavlovschi Colagenozele sunt stari morbide ale tesutului conjunctiv avand comun degenerarea fibrinoida a tesutului collagen. Iodum. amiloidoza. granulomatoza Weneger si lista ramane deschisa Voi incerca o prezentare. vascularite necrozante. Conium. cu formare de tesut fibros. tremor fin al mainilor. boala serului. Miasmatic colagenozele apartin sicozei sau unei combinatii plurimiasmatice din care sicoza nu lipseste. Palpitatii. gura. Radium bromat.ABORDARE HOMEOPATICA IN COLAGENOZE. Hydrocotyle. Stabilizatori ai lizozomilor sunt corticoterapia si antimalaricile de sinteza. tahicardie.mecanism biochimic: teoria viciului metabolic genetic sau teoria enzimatica in care sunt incriminati lizozomii. SIDA. sub influenta carora apar anticorpi . lupusul eritematos periarterita nodoasa. Cauze: . Kali bichromic. pierdere in greutate. endoxine microbiene. ochi. Remarci . intoleranta la cald. Kreosotum. artrite si afectare progresiva la rinichi. mascheaza simptomele. Phosphorus. inima. Arnica. Silicea. . Cistus. glomerulonefrita.J. Belladonna. dermatomiozita. Fluoric acid. BOLI AUTOIMUNE .) . arterita cu celule gigante. lizozomii se desfac si elibereaza enzime care duc la distrugerea celulei. cancer. reactii antigenanticorp. transpiratie. Sepia. plamani.nu se recomanda antidotarea corticoterapiei cu Cortizon 30 CH (Master F. colita ulceroasa. Clematis. buze. fara baze practice ) LUPUS ERITEMATOS Boala cronica inflamatorie a tesutului conjunctiv care afecteaza pielea si diferite organe interne: eruptie eritemato-scuamoasa pe nas si obraji.nu se recomanda Echinacea in colagenoze (interdictie teoretica. sindromul reno-pulmonar Goodpasture. THYROTOXICOZE Productie in exces de hormon tiroidian si prezenta lui in sange. febra reumatoida. sclerodermia. In grupa colagenozelor intra poliartrita reumatoida. Guarana. anxietate. deloc exhaustiva. a posibilitatii folosirii remediilor homeopatice in tratamentul acestor afectiuni patologice.mecanism imun = autoimunizare prin modificare clonalgenetica sau inrudire de structura chimica cu agresori – apar modificari de structura chimica a tesutului conjunctiv cu formare de fractiuni cu valoare antigenica. sistem nervos. Remedii homeopatice Apis. exoftalmie – boala Basedow 134 . Tuberculinum. “suicid bags”. Arsenicum album.

. Medorrhinum. Dulcamara. Stillingia. palpitatii. Urtica urens < la schimbarea vremii: Natrium sulph. Manganum. Rhododendron. Cu tulburari cardio-vasculare minore Cu slabire mica dilutie 7-9 CH Calcarea fluorica – nervozitate. sensibila la atingere.neagravat la prima miscare: Ginseng. Radium bromat. tremuraturi Chromium sulphuricum – tahicardie. Dulcamara. HTA Bromium – gusa dura. exoftalmie. palpitatii violente si dureroase. pulsatii la carotide. Cu slabire mare – dilutie 7-9 CH Aurum iodat – seamana cu Aurum. la soare Lycopus – eretism circulator. exoftalmie. < la miscare si pe stanga. Rhododendron. tremor. Capsicum < la frig umed: Natrium sulphuric. TR. puls rapid si dur. Rhododendron. Rhus tox. Capsicum. pulsatii la carotide si tiroida. exoftalmie. < la cald. Phytolacca.eretism circulator. induratia tiroidei. Formica rufa. Gnaphalium.. Magnolia. POLIARTRITA REUMATOIDA Articulatii Fara deformari marcate articulare < la frig uscat: Causticum. Calcarea carbonica. bufeuri congestive. tahicardie Glonoin – bufeuri congestive cu pulsatii.. Caullophylum. durere la inghitit. < la cald Spongia – tiroida groasa si dura.. < la emotie. < la cald. Asclepias. agitatie. Kali bichromic. exoftalmie Ferrum sulphuricum – eretism circulator. Cu slabire mare – dilutie 9-15-30 CH Iodum . Rauwolfia 135 . Kali sulph. Ruta. intoleranta la cald. Aurum. dar e slab si agitat Badiaga – palpitatii. sufocare. Ruta. bufeuri. Kali cabonic. doreste aer curat Kali iodat – tiroida groasa. Pulsatilla .< la prima miscare. intoleranta la cald. < mancand. tahicardie.dilutie 7-9-15 CH Belladonna – palpitatii. dureri cardiace. frilozitate Ferrum iodat – bufeuri congestive. bufeuri congestive. agitatie Cu tulburari cardiovasculare minore Natrum muriatic – palpitatii < la efort si emotie Hipertrofie tiroidiana marcata Cu tulburari cardio-vasculare marcate Cu slabire mica – dilutie 7-9 CH Aurum – hipertrofie indurata a tiroidei. Magnolia. Kali carbonic. palpitatii. exoftalmie. Iodum – tiroida groasa si dura. pulsatii.Remedii homeopatice Thyroidin 9-30 CH cu sau fara Hypophisin 9CH Hipertrofie tiroidiana moderata Cu tulburari cardio-vasculare marcate Fara slabire mare . Thuya. < la repaos: . > de miscarea continua: Natrium sulph. Calcarea carbonica. Formica rufa. Rhus tox. astenie Cu slabire mare – dilutie 7-9 CH Calcarea iodata – induratia tiroidei.

. Graphites. Rhs tox. Angustura. Agaricus.fara > la prima miscare: Ginseng. Lactic acid.< la miscare: Bryonia.cu > la prima miscare: Lithium carbonic. Stillingia > la timp umed: Causticum < la caldura patului: Thuya < noaptea: Aurum. Pulsatilla Cu deformari articulare: < la frig uscat: Benzoic acid. Stellaria > intinzandu-se: Angustura. Rhododendron. Kalmia < la cald: Guaiacum. Medorrhinum (osteofite) Lombare: Radium bromat. schimbarea vremii). Lithium benzoic POLIARTRITA CRONICA EVOLUTIVA Causticum (> la timp umed. crudum. Natrum sulph. Silicea Articulatii mici: . (< la timp umed. Ranunculus. ligamente < la frig umed: Ammonium muriatic < la frig uscat: Causticum < la schimbarea vremii: Rhododendron. Poligonum aviculare (artic. Niccolum. Ruta < la repaos: Rhus toxicodendron. Kali iodat. Phytolacca. Rhododendron. Rhododendron. Sticta. Helleborus. <la timp uscat). Kali iodat. Medorrhinum (invers). Ammonium phos. Ginseng. Manganum < la furtuna: Rhododendron > la miscare lenta: Lycopodium < la cald: Kali sulphuric. Ranunculus. Kali iodat. interfalangiana distala). Ledum. Kali muriatic. Rauwolfia. Dulcamara. Oseina 136 . Antimon. Ledum. Rhus tox.. Ammonium Phos.cele de mai sus Organoterapie: Cartilago. Colchicum (haluce). Rhododendron < la repaos . Sabina. Rauwolfia Tendoane. Actea racemosa < la frig umed. Dioscorea Articulatii mici Cu deformari Actea spicata (artic. interfalangiana proximala). Arsenicum album (> la cald) In pusee evolutive: Phosphorus. Natrum phos. < la schimbarea vremii: Benzoic acid. Rhodium Dorsale: Actea rac. Kali muriatic. umiditate: Antimonium crudum. Medorrhinum. Natrium bromat.(C7-D3). Benzoic acid. Ledum. Vertebre Cervicale: Actea rac.. Actea racemosa. Sarsaparilla. Valeriana < la miscare: Guaiacum. Caulophyllum Fara deformari Viola odorata. Caesium (C1-C2). Ranunculus sceleratus. Manganum.(C3-C7). . Lithium carbonic.

< aplecat Medorrhinum: osteofite Bambusa Ginseng PURPURA REUMATOIDA Manganum. Conium DERMATOMIOZITA Arnica. Silicea. – L’homeopathie pratique Ed.< la cald: Carbo vegetabilis. Radium bromat. Vipera. Rhus tox. Baryta iodata. Vipera . Uric acid Gangrena. Guaiacum. Tabacum Atrofii musculare: Plumbum Claudicatie intermitenta: Arnica. Dangles Kreindler A. Lachesis. Maloine Paris 137 .Angustura. Hydrocotyle. Alumen Fara uscaciunea pielei: Antimonium crudum. Sarcolactic acid BIBLIOGRAFIE Binet C. Plumbum aceticum. Baryta muriatica. Plumbum Spasme arteriale: Plumbum. Lachesis. Lachesis Dureri arzatoare: Arsenicum album (< frig. Dulcamara. – Manifestari neurologice in bolile interne Ed. Ruta. Aurum muriatic.indiferent: Anthracinum. Cuprum Cianoza: Cuprum. TR SPONDILARTRITA ANKILOZANTA Actea racemosa: redoarea cefei si a coloanei dorsale superioare Agaricus: toata coloana. Secale . Lycopodium. Phosphorus. Academiei 1973 Sankaran R. Euphorbia. Bellis perenis. Cresol. Crotalus.uscata: Arsenicum album. Badiaga.< la frig: Carbolic acid .ARTRITA PSORIAZICA Manganum. Secale (< cald. > frig) Tromboza: Bothrops lanceolatus Uricemie: Colchicum.umeda: . Lithium carbonic. Asa foetida SCLERODERMIE Cu uscaciunea pielei: Graphites. vascularita necrozanta: . > cald). Baryta carbonica. Phosphorus. – Dynamic action of drugs Synthesis Ed 7 Voisin – Therapeutique et repertoire homeopathique du practicien Ed. Macovei-Patriche M. Secale. Arsenicum album ARTERITE Contra sclerozei arteriale: Aurum. Secale. Aurum iodat. Natrium iodat. Badiaga. China. Phytolacca.

gastro-hepato-biliar : Aloe.concomitente . Sel.vin: Antim. Natr. Naja.isterie: Asa foetida... Ranunc. Cyclamen. Gels. crudum... Ricinus.or. Ricinus. Nux vomica .necaz: Ignatia. Lachesis.afectiuni cardiace : Ars. Spigelia Tulburari digestive . Kali bichr. .bere: Aloe.in Sali publice: Ambra grisea. Thea . Aurum. Hydr. Belladonna. Kali bichromic . Kali phos. . Calc. Ignatia. Am impartit reperele dupa care ne orientam in repertorizare in 4 grupe mari..frica: Aconitum. Ignatia.diaree: Aethusa cynapium. Aloe... Anac.. Kali iod.. Zincum . Carbo veg.. Tulburari nervoase . Opium . Podoph. Theridion . Bryonia.. Chamomilla. Manganum . Lobelia 138 .alb.mur. Calc... Selenium.. in ordinea importantei pe care gandesc ca o reprezinta: .mur.anemie: China. Colocynthis.ac. Ignatia..localizare si caracteristici 1. Cactus. Tabacum. Ignatia.modalitati . Carbo veg.alb. Natr. CAUZALITATE Tulburari circulatorii . Puls.. Phos.ABORDARE HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA CEFALEEI .. Gelsemium.alcoolici: Agaricus.hiperemotivitate: Arg.. Lachesis... Cactus. Gelsemium. Arnica. Juglans cinereum. Sanguinaria. Nux vomica. Nux vomica. Iodum. . Bry. Lycopodium . Card.venoase: Aesculus.. Platina.constipatie: Alumina. Exista in patogenezia tuturor remediilor incluse in Materia Medica. China.furie: Bryonia. Aurum.arteriale: Aconitum. Nux v.nitr. Picric acid. Picric acid . Ptelea. Lac defl. Coffea. Actea racemosa.ac. Phosphorus.surmenaj intelectual: Anac. Glonoin.abuz de cea : Ignatia.phosph. Podoph.phos.. Pentru a o putea individualiza. Ver. Nux vomica. Ferrum... Phosphorus. Strontiu carbonic .in masina: Cocculus......colibaciloza: Colibacilinum .. Lilium tigrinum .cr.veghe prelungita: Cocculus. . Chel. Ferrum. Chamomilla. Phos. Cycl. Hydrastis.. repertoriza si trata este necesara o anamneza amanuntita si un bun examen obiectiv al bolnavului. Sulph.bulb. Lyc. Melilotus.. Moschus..or.abuz de cafea: Coffea. Antim.. etc . Puls. Tub. Graph. Nux moschata.mar.cr.cauzalitate ..Dr Doina Pavlovschi Cefaleea ca simptom nu spune nimic. Niccolum.tabac: Ignatia.abuz de medicament : Nux vomica . Cocc. Lac defl. Niccolum . Nux vomica . Zincum . Ant.

Gelsemium Nas infundat: Antim. Phos. Natr.carb. Sanguinaria . Glonoin.hemicranie sau durere supraorbitara dreapta la menstra: Act. Sepia . Ammonium carbonicum... Sepia . Cocculus. Pulsatilla Excese sexuale: Agaricus.cr.. Antim.. Bell. Sepia .mur. Baie rece: Antimonium crudum. Apis. China.. Carbo veg. Nux moschata. Inainte de furtuna: Rhododendron Frig uscat: Aconitum. .menstra cu flux slab: Natr..cr. Lachesis . Veratrum viride Timp noros: Dulcamara.menstra cu flux abundent: Ammonium carbonicum.carb. Lachesis. Pulsatilla. Sticta pulmonaria Eruptie brusc disparuta: Antim. Bell. Sang. Sepia. Nux vom. Bryonia. Bovista Uremie: Ammonium carbonicum 139 . Phos. Rhus tox. Glonoin. Silicea Caldura: Aconitum.. Natr.. Bry.rac.. Onosmodium..la menstra cu greata si varsaturi: Cocculus. Ferrum. Sulphur Pierdere de lichide organice : China. Sanguinaria Coborand: Borax Urcand: Belladonna. Silicea La tuse: Bell... Bry.mur..prin suprimarea menstrei: Bryonia. Sanguinaria . Lachesis. Cactus.dupa: China. Calcarea carbonica Baie calda : Glonoin.rac. Sulphur Soare: precedentele + Gels.mur. Onosm.. Spigelia Oboseala oculara: Actea rac. Natr.ac... Phosphorus Menopauza : Actea racemosa. Calc. Kreosotum..carb. ..menstra in avans: Actea racemosa. Bell.mur.. Nitri ac. Sanguinaria Sarcina: Belladonna.. Gels.la menstra cu senzatie de frig: Silicea .. Rhus tox. Sil. Rhus tox.mur..cr.alb..cefalee congestiva la menstra: Belladonna. Puls.phos.. Natr. Zincum Ciclul menstrual : . Pulsatilla Dupa tuns: Belladonna Dupa spalat la cap: Ammon. Antim. Lach.cr. Natr. plouat: Dulcamara. Sanguinaria.. Cocculus . Din cauza palariei: Calc. Ledum. Eupatorium. Hepar sulphur Udat.menstra intarziata: Pulsatilla. Sepia Retinerea dorintei sexuale: Conium. Rhus tox. Ammon.in timpul: Actea racemosa . Bryonia Intoxicatie cu oxid de carbon: Ammonium carbonicum.inainte. Puls...inainte si dupa: Lachesis ..... Natr. Belladonna..inainte sau in timpul : Act. Timp rece: Ars. Sulphur Secretie brusc disparuta : Lachesis. Cocculus. Glon.mur.....Alergie: Histaminum Parazitoze: Cina. in timpul si dupa : Actea rac. Kreos. Glonoin. Mercurius.. Picric ac.mur.carb. Cactus.carb... Ruta graveolens Boli febrile : Aconitum.. Natr.inaintea menstrei : Lachesis.durere occipitala la menstra: Actea racemosa . Silicea. .. Zincum . Calc.

Sulphur. Nux v.mur.. Bry... Bell.. Glon. Lyc..phos..... Lycopodium.infasurare calda a capului: Hep. Puls... Bry. Psorinum .. Colch. Ign.. Act..alb. ... Rhus tox. Nux vomica . Nux v. Glon. Psor. Ign.... ..presiune puternica: Apis.. Puls.alb.carb..la mictiune: Gelsemium . Cocculus. Strontiu carbonic .cefalee periodica in general: Alumina. Rhus tox. Puls.spre seara: Allium cepa. Gels.. Ther. .. . Ignatia .. Theridion . Arg.. S..vara: Bell.mur.alb... Silicea. Sulphur .. Ameliorare . Iris v.alb. .. Apis..iarna: Aconit. . Phos.aplecandu-se inainte: Bell. Spig... Nitri ac.. Iris v. Cyclamen. Ignatia.. Ars. Borax. Graph.mur. Sepia.la zgomot: Acon. Mercurius. .mur.... Phos... Phos. Natr. Lach...la ora fixa: Cedron . Hep.. Nitri acid . Calc. China..2. Spigelia . Psor. Menyanthes. Bry. Iris Natr.alb. Sang.primavara: Bell.la aer: Ars.. Spigelia .. China. Spigelia . Lach.. Melilotus . Sulph... Sep. Silicea . Bell..la distractie: Helonias. Mag.cr.. . Natr.ac. Nux moschata. Strontiu carb.miscand ochi: Bell.... Gels. MODALITATI Modalitati de timp .la trezire: Bry. Sang. Sil. Physostigma. Natr...inchizand ochii: Allium cepa. Lyc. China... Bell..rac. Sil.. Psorinum.nitr.la curenti de aer: Kali nitric. China.. Sang. Bell.cr.la 2 zile: Ars.. Coloc. Petr. Nux v....privind intr-un punct fix: Aurum Ignatia. Tuberculinum ..noaptea: Aurum.fumand: Naja . Hep.la 6 saptamani: Magnesia muriatica . Bell. Lyc..toamna: Kali bichr. Cedron. Sulphur... Lyc.. Bry.. Strontiu carb. Petr. Sel. Bell. Sil.dupa cursa soarelui: Glonoin.mur... Chelidonium. Nux v. Cocc. Sanguinaria . Natr.la 7 zile: Ars...sufland nasul: Aurum...la mirosuri: Aurum.la miscare: Ant. . Cedron.mancand: Anacardium orientale.la mare: Medorrhinum 140 .. Nux v. Nitri ac... Tabacum ... Carbo veg. Luesinum.. Sulphur . Sil. Gels... Agravare .ora 10: Natrium muriaticum . Ign.. Lach. Sil.capul aplecat inainte: Apis . Veratrum album . Mezereum.la 10 zile: Lachesis . Cactus.la lumina sclipitoare : Belladonna... Sanguinaria. Dulc. . Phos.. Tub. Mag.la 1-2-3 saptamani: Ars. Spigelia . Glon... Glonoin..caldura in general: Mag. Nux vom. Sanguinaria . Sil.varsaturi: Antim.epistaxis: Ferrum. Bry. Sang. Sil. Puls.. Cyclamen.capul dat pe spate: Belladonna . Glon. Bell.phos. Lac defl.la ridicarea din pat: Bryonia...

mur.cu insomnie: Coffea. Iris v. Nux moschata . Ant.stanga: Bryonia.cu durere arzatoare deasupra ochilor: Aloe.cu mainile in apa calda: Strontiu carbonic 3.. Bry. Lil. Nux v.ascutita: Kali iodat. Tabacum. Tabacum Cefalee cu HTA: Acon. Gels. Melilotus ..cu anxietate: Acon.cu epistaxis: Belladonna. Bar. Luesinum 4. Physostigma .carb.cu confuzie mintala: Actea racemosa. Cocc.. S.. Gels. Lachesis Dela dreapta la stanga: Lac caninum.cu diplopie: Cyclamen ( si cercuri luminoase) .in intuneric: Bell.mur..cu fotofobie: Belladonna ... Psor.. Sanguinaria. Silicea . China. Sanguinaria. Puls. Selenium . Tab. Gelsemium. China. Sang.. LOCALIZARE SI CARACTERISTICI Dela stanga la dreapta: Lac caninum. Alte semne concomitente . Cycl. Cocc..cu foame: Ignatia. Lycopodium Cefalee frontala ..cu poliurie la sfarsitul accesului: Ignatia. . .. Lachesis.alb. . Ferrum. Nux vomica. Oleander... Spigelia .apasatoare: Nux vomica. Natr. Veratrum album .cu iradiere spre occiput: Actea racemosa.. Helleborus ... Puls.cu senzatie de frig la extremitati: Menyanthes.cu transpiratii reci : Tabacum. Cefalee cu greata si/sau varsaturi: Ant. Silicea ... Ther.dupa somn: Sanguinaria . Bry. Silicea .. Iodum .. Ars.cu senzatia de ochi impinsi inainte: Bell. . Spigelia 141 .. Bry... Puls...cu fenomene oculare: Cyclamen..culcat: Bryonia. Gels.. Sepia. Gels.la aer: Allium cepa..cr. Lyc.alb.c. Spig. Natr. Nux v.cu senzatia de ochi trasi inapoi: Croton. Sepia. Natr.la aplicatii reci: Aloe .cu miscare de rulare a capului pe perna: Apis. Mang. Lycopodium. .cu pareze oculare: Gelsemium. Sep.mur. Lach. Gelsemium.. CONCOMITENTE Cefalee cu fenomene oculare .cr.tigr. Cactus. Pulsatilla . Lachesis.cu strigat: Apis . Podoph. Puls..cu somnolenta: Apis. Cocculus. Veratrum album .c.. Cyclamen. Petr. Sepia .in masina: Nitri acid .la miscare lenta: Cyclamen.. Spig... Paris quadrifolia .. Glon. Spigelia . Bryonia .. Petr.. Ferrum. Bry. Str.... Gels. Phos.... Tab. Ignatia.cu vertij: Bell. Aurum.. Ars. Sil. Psorinum ..cu durere sfasietoare in ochi: Kalmia.. China. Spigelia . Gels. Zinc....cu febra si delir: Apis.inchizand ochii: Silicea . Bell.. Lachesis.cu paloare: Calc.

Phosphorus Cefalee occipitala: Actea rac.iradiata spre gat: Chelidonium . Alumina.ac..iradiata spre tample: Glonoin.ac. Sanguinaria. Chel. Veratr. Caust. Glon. Gels. Gels. Lach. Natr.cu durere sfasietoare in ochi: Actea racemosa.. Ipeca.iradiata spre umeri: Bryonia. Sang.apasatoare: Sanguinaria . BIBLIOGRAFIE Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Síntesis 7 142 . Nux vomica. Kalmia. Cocc... Graph.. Sang.. Bell. Carbo veg.cu iradiere spre occiput: Actea racemosa. Natr. Phos....phos.. Onos..iradiata spre coloana vertebrala: Bry. Silicea . Picric ac. Natr... Kali bichr. Sang..... Lachesis. Kali c. Cactus. Nux v.. Ferrum. Spigelia .dreapta: Carbolic acid. Glon. Carbo an. Nux v. Lyc. Sang.. Nux v.. Cocculus. Lac c. Sep. Nux v. Chel. Lilium tigrinum .. Ipeca . Hep. Gels.. Durere constrictiva: Anac.iradiata in tot capul: China.. Strontiu carb... Actea rac. Iris v.ac. Sticta pulmonaria Durere pulsanta: Aurum. Sil... Bovista.. Juglans. Menyanthes. Cedron... Kali bi. Gels.. .. Sepia Cefalee temporo-occipitala: Acon. Nux v.nitr... Sanguinaria . Cocc.. Puls. Durere expansiva: Acon.. Natrium muriatic Durere surda apasatoare: Aloe. Bry.alb.. Bell. Carb. China. Durere foranta: Anacardium orientale.. China.cu senzatie de cerc in jurul capului: Anac.ascutita: Magnesia phosphorica . Phosphorus.ascutita: Belladonna. Sepia. Anac.iradiata spre tample: Carbo veg. Causticum. Niccol..cu iradiere intre tample: Belladonna. Spigelia . Sil. Sepia Cefalee temporala: Apis. Nux moschata . Iris v.... Petr. Kali bichromic.. Carbo v.violenta: Arg. Bell.mur. Ferrum mur... Gels..iradiata in frunte: Act..or.. Spigelia Cefalee in vertex: Apis...pulsanta: Bell. Platina...c..... Mag.pulsanta: Aconitum. Natr... Carbolic acid ..iradiata spre spate: Chel.ac.mur. Durere in punct limitat: Ignatia. Spig.cu iradiere la tample: Arnica. Sulphur . Lac can. Oxalic acid Dureri osoase: Aurum.. Phos. Lach. Bry. Apis. Kali bichromic Durere la radacina nasului: Kali bichromic.mur... Cycl. Gelsemium . Picric ac.rac. Cocc.. Nux mosch.. Lyc. .or. Nitri acid. Arnica.vir.arzatoare: Phosphorus . Zincum Cefalee fronto-temporala: Ars.. Nux moschata . .iradiata spre frunte: Causticum. Silicea .. Str... Plat.. Sang. Sepia ... Bell.. Bromium. Gels. Spig. Nux v. China. Veratrum album . Camphora.iradiata spre ochi: Lachesis.. Silicea. Phos.or.. Rhus t .iradiata spre vertex: Actea racemosa. Belladonna.. Ignatia.. Kali iodat .. Sulph. .. Onosm.iradiata spre ochi: Ignatia.carb.. Paris q. Nux mosc.. Sang. Asa faetida.. Sulph. Sanguinaria.iradiata spre gat: Bry. Bell.. Gelsemium.. Melilotus. .

colecistita. digestiva. displazie mamara.AMETELI . Lycopodium – bolnav hepatic sau pulmonar cronic. Se agraveaza la cea mai mica incercare de a se misca. hemoragii diverse. anemie. ureche interna. Sedentaritatea si abuzurile alimentare sunt deobicei cauza. Hipotensiune arteriala 143 . La femei sunt tulburari ovariene. cu scaune neregulate. agitat anxios mai ales noaptea pana in miezul noptii. meteorizati. tremuraturi si aprehensiuni – anxietate de anticipatie sau bine obiectizata in fobii: frica de inaltime. mai ales spre stanga. de a merge pe o strada ingusta de teama ca se vor pravali zidurile peste el. isteriei. la suprasolicitare. circulatorie. chiar numai a ochilor. de spatii larg deschise de teama unor pericole imaginare. varsaturi. Vertijul este prezent in toate aceste situatii REMEDII CIRCULATORII Hipertensiune arteriala Aconitum – bolnavul se simte ca beat. dupa traumatism sau cea mai mica hemoragie Glonoin – vertij paroxistic. REMEDII NERVOASE Conium maculatum – vertij la intoarcerea capului. cu congestie brutala si pulsanta a capului cu senzatia ca acesta va exploda. agravat de dulciuri. Bryonia – vertij la cea mai mica miscare. Cocculus – bolnavul are impresia ca el se deplaseaza in mijlocul obiectelor si ca se dezechilibreaza ca in barca. transpiratii reci. de a privi in gol de teama ca se va arunca. Sulphur. endocrina. Nux vomica – dimineata la sculare cu greata cu sau fara varsaturi. agravat in pozitia culcat. vertijul fiind atat de des expresia anxietatii. tulburari hepatice diverse. apa care curge. parestezii. Deobicei sunt pacienti deprimati. Psorinum. posibil litiazic. ca si intoxicatiile de toate felurile. oftalmologic. adesea diareice si explozive. in diferite parti ale corpului. Lachesis pot prezenta HTA si vertij. slabiciune fizica si mintala. Se agraveaza la vederea de obiecte care se deplaseaza in fata ochilor sai: tren. depresiei. etc Argentum nitricum – bolnavi cu gastrita cronica sau ulcer gastro-duodenal. Subiectul are impresia ca obiectele se invartesc in jurul lui. Arnica – vertij la efort. examen neurologic. masina. Ameliorare sau disparitia vertijului in imobilitate. cu paloare. acuitate vizuala sau tulburare psihica functionala de intensitate nevrotica. ORL. ca descarcari electrice. endocrine. pentru un diagnostic exact al etiologiei: tulburare nervoasa. distensia colonului. de a schimba pozitia. pierdere de lichide vitale. cu stare de slabiciune. pe care le doreste. Se pot asocia pareze sau paralizii. greata si zgomote in urechi.Dr Doina Pavlovschi Inainte de a prescrie un remediu homeopatic intr-un caz de vertij trebuie facut un examen clinic general. Vertijul se agraveaza la intuneric. Causticum – vertij agravat in crepuscul cu senzatia de slabiciune si tendinta de a cadea in fata sau in parti. REMEDII DIGESTIVE China – balonare abdominala difuza. senzatie de lesin. in oricare mijloc de transport dimineata la trezire sau la efort fizic sau intelectual. Se poate asocia cu greata. impotenta genitala. mai ales cel transvers. transpiratii reci.

Fer.. greata. foarte sensibil la zgomot. agravare la oprirea unei secretii. Poate avea capul cald. > lungit. pe care il simte repercutat in tot corpul si in dinti.. Tub.< inchizand ochii.met. Natr.. are senzatia ca se roteste in cerc. arterioscleroza cerebrala. ALTE REMEDII Arnica – vertij posttraumatic sau in cursul unei congestii cerebrale. Phos. < inchizand ochii – are si mai mare sensibilitate la zgomot. Chin. Theridion – vertij cu cefalee. > in casa... REMEDII ENDOCRINE Pulsatilla – dismenoree sau amenoree. Borax – vertij agravat la miscare de aplecare inainte sau in jos. dimineata la trezire. Cyclamen – vertij cu senzatia de intunecare a vederii. “Pulsatilla iritabila”. Sil...phos. Vertij coborand scara sau in balansoar. varsaturi. Cycl. Lachesis – menopauza. < in aer liber. invers).sulph. Puls. Fer. privind in sus sau in jos sau privind fix. ameliorata la aer curat. Phosphorus – pierdere de lichide vitale. (Puls.mur. BIBLIOGRAFIE Encyclopedie Medico-chirurgicale – Editions techniques Paris Synthesis 7 144 . vede stele in fata ochilor.. < mergand. nasul si picioarele reci.China.

miscari convulsive. poate rezolva insomnia odata cu alte tulburari existente. Insist asupra faptului ca identificarea si administrarea remediului similimum strict individualizat. Prezinta adesea fermentatie intestinala cu scaune neregulate galbene si verzi ca niste oua prajite cu spanac. fara iritare si fara plans. adesea dupa o zi intreaga de joc. Natr.. Sil.Dr Doina Pavlovschi Insomnia otraveste starea de sanatate si da multa bataie de cap medicului curant. Poate prezenta transpiratii ale capului la adormire. Cauza principala in prima copilarie este aparitia dentitiei.mur. Seara este nelinistit. Gelos.parazitoze intestinale . Cauza ei poate fi variata.. Homeopatic ne intereseaza mai ales insomnia ca simptom principal si de ea ne vom ocupa acum. Va voi prezenta separat insomniile copiilor si ale adultilor. cu cat este mai linistit ziua si isi face somnul de dupa amiaza. corespunzator tabloului simptomatic al pacientului nostru. Carb.transpiratia capului la adormire.incubatia unei boli acute Insomnii diatezice – datorate bioterenului. Calc. pentru ca remediile indicate sunt deobicei diferite. Cina – copil palid. Copil care nu suporta nici cea mai mica durere.tulburari digestive .. izbucniri violente.. se agata de parinti.la dentitie . INSOMNIILE COPIILOR Insomnii reflexe . Causticum – copil cu anxietate mare in crepuscul. Tubrc. susceptibil. adoarme greu si doarme agitat.ABORDAREA HOMEOPATICA IN TRATAMENTUL INSOMNIILOR . Sulph. phos. Cypripedium – insomnie vesela cu totul speciala. Este un copil vesel care se joaca si canta. trist. nu vrea sa doarma.. Cea mai mica iritare declanseaza crize de furie violenta cu strigate si trantit pe jos. la dentitie. incercanat. cu atat adoarme mai greu seara. capricios. cu miros de oua stricate. dar nu poate dormi.. mai ales oxiuri. miasma are rol preponderent..fl. cosmare. Psor. scrasneste din dinti noaptea in somn. Copil care cu cat se joaca mai mult ziua. fermentatie intestinala adaugata la insomnie. Staphysagria – copil iritabil. Thuya. Calc. Coffea – copil care nu are somn. Insomnii reflexe Chamomilla – copil cu dorinta de somn. Med. in parazitoze intestinale Insomnii diatezice Calc. scrasneste dintii. plange.. Indicatia remediului poate apare din cauza unei alimentatii prost echilibrate (exces de carne). prurit nazal si anal. vrea sa se joace daca se trezeste noaptea. In a doua copilarie se prescrie pentru triada simptomatica : . crize de pavor nocturn. cu atat adoarme mai usor seara. purtator de paraziti intestinali. Hyosciamus – copil irascibil cu insomnie sau somn agitat cu tresariri musculare. poate prezenta crize de pavor nocturn. 145 .

Daca adoarme se trezeste adesea cu spaima. Poate fi un suferind gastric sau hepatic. cafea. limba galbena. tutun. cu vise neplacute daca adoarme si proasta dispozitie la trezire cu iritabilitate mare. petrecaret cu nopti pierdute. mai ales tonice dimineata si sedative seara. Este un sedentar caruia ii plac distractiile. Gelsemium . anxios si tremurator. 146 . intr-un cuvant la socuri afective. teama de moarte. Indicatia apare deobicei in agravarile la doliu. prezinta curbatura musculara. Hemoragii. Ticuri. un somn profund din care se trezeste cu greutate.INSOMNIILE ADULTILOR Insomnii prin tulburari digestive Nux vomica – un surmenat care abuzeaza de excitante: aperitive. de hiperfunctia organelor eliminatorii. Arsenicum album – insomnie intre orele 1-3 noaptea insotita de anxietate. griji. Lycopodium – insomnie intretaiata cu somnolenta. urat mirositoare. Caracteristica e absenta nevoii de somn cu agitatie cerebrala intensa. mare mancacios si consumator de medicamente. derulare cinematografica de imagini optimiste. Agaricus muscarius – somn agitat cu tresariri musculare. alcool. Insomnie de ora 5 dimineata. Anemie. nu-si gaseste locul in pat. Bryonia – insomnie de adormire in prima parte a noptii sau somn agitat cu vise profesionale. profesionale sau familiale. Lachesis – insomnie in prima parte a noptii. China – insomnie de adormire sau somn agitat cu vise terifiante. Gelos si suspicios. cu senzatie de greutate epigastrica post prandial. Insomnii de origine nervoasa Coffea – hiperestezie generala cu exagerarea tuturor perceptiilor. mai ales mictiuni. readoarme tarziu cand trebuie de fapt sa se scoale. spastica. Este un nefericit care sufera pentru necazurile altora. incantat de el si de imaginatia sa. desfasoara planuri. la televizor. un poate dormi noaptea. Avena sativa – insomnie insotita de inapetenta dupa surmenaj fizic sau psihic. Pulsatilla – somnolenta ziua. Arnica este remediul marilor surmenati fizic sau psihic. Vise anxioase cu morti sau legate de moarte. Chelidonium – insomnie de adormire cu vise confuze. proiecte. Trezire brusca din somn cu senzatia de strangulare si insomnie prelungita apoi. plange cand asculta muzica. care il reface complet. dezechilibrat de cea mai mica grija. patul i se pare prea tare. Pica de somn seara devreme. obosit. Agravat dupa somn. Hiperemotiv. vin. Arnica – insomnie cu agitatie fizica intensa. Cea mai mica tulburare este insuportabila. Dimineata este proasta. Prezinta extremitati reci. Ignatia – paradoxala. chiar necunoscuti lui. Ambra grisea – timid cu teama de necunoscuti. Insomnia este de adormire si se poate prelungi pana in zori. Totul pe un aspect fizic linistit. de responsabilitati. Caracteristica pentru Nux vomica este somnolenta postprandiala cu un somn irezistibil. Causticum – anxietate de seara care se continua in prima parte a noptii. hartuit de derularea fara sfarsit a grijilor zilei. necaz. dupa amiaza ceva mai buna. se trezeste in jurul orei 4 dimineata. dupa cina. Se poate insoti de tahicardie si palpitatii. intoleranta pentru grasimi.insomnie in prima parte a noptii. Remediul se potriveste mai curand unei femei cu menstre insuficiente. Daca se culca nu poate adormi sau doarme prost. Ameliorat la cald. scurt. Suferind hepato-biliar. Doarme pe spate cu mainile deasupra capului.

. Kali phosphoric – surmenat intelectual. dar in momentul in care pune capul pe perna este complet treaz. / Cina.Arnica. Scrasneste dintii – Ars.. Zincum Insomnii terminale . Staph. Selenium.. Personalitate orgolioasa. Hyosc. Se trezeste la ora 34 dimineata si nu mai poate readormi. incarcat de vise cu griji profesionale. Natr. Phos. Hyosc. Zincum – insomnie cu sindromul picioarelor nelinistite. Lach.alb.. Cann.... / Bell. luni de zile”. Alte tulburari de somn Insomnii initiale . Kreosotum... Nux v. Kali carb.. Sulphur... Sepia – depresie psihica marcata.. Puls.. Cupr.i. Tresare la adormire – Ars.treziri repetate. Psorinum / Ign. Thuya. Hell. / Agar. pe jumatate adormit. Sete noaptea – Coffea / Caladium. Phosphorus. Somn intrerupt de treziri frecvente.. Bell. Sulphur – insomnia sa poate lua diferite forme: . cu toata dorinta de somn.. Ptoze viscerale. Carb. Coff. Ign. Ambra gr. Mare remediu sicotic... Kali c. fapt care nu este deloc in concordanta cu aspectul destul de infloritor de Sulphur. Cina. Phos..carb.. aude toate zgomotele noptii. Ratanhia. Passiflora – insomnie fara caractere particulare.ac... Phosphorus – insomnie de adormire cu treziri frecvente in cursul noptii. Strychn.. Stramonium Epilepsie morfeica – Opium... Thuya Sindrom parestezic nocturn al membrelor superioare – Lach. ii vede pe cei din jur mai mici decat sunt in realitate. Graphites. Se constipa in calatorie. Lach. Cypripedium Plange in somn – Cham...nu poate adormi cel putin o ora dupa ce s-a culcat – cei ce citesc inainte de adormire . indiferenta la toti si la toate.. diatezice BIBLIOGRAFIE Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Synthesis 7 147 . Stram. ca si Belladonna. Rhus tox. Tuberc.. etc Rade in somn – Lyc. < dupa vin.somn superficial.. poate declara medicului “nu am dormit de saptamani.. Thuya – nu poate dormi. Platina – insomnie de ora 3 dimineata. Zincum Paralizie de somn la trezire – Ferrum iodat. Ham. Cicuta. Merc..nitr. deprimat cu impotenta sexuala.. Silicea / Arg. Lilium tigrinum. Sulphur Dorm mult dimineata – Lachesis... / Arn. dilutii inalte pentru remediile similimum de fond. Insomnii particulare Belladonna – pica de somn.. Petr..Act rac..Lycopodium. etc Vorbeste in somn – Bell. Coffea..ind. Insomnii diatezice – Aceleasi enumerate la copii POSOLOGIE Dilutii joase zilnic pentru remediile simptomatice. Phosphorus. Arn. “somn de pisica”.Hyosciamus – remediul membrelor nelinistite.Gels.. Caust. cu toata dorinta de a dormi. Sil. Lyc. Nux vomica.alb. Ign. fara motiv. cu dificultate de readormire . dupa veghe de noapte. Stram. Sulphur / Hyosc. Can.. Se foloseste in dilutii joase.. Pulsatilla Foame noaptea . / etc Idei fixe noaptea – Calc. Ign. Cocc. Se culca devreme .

Coca). Nux vomica. Se adreseaza. Arnica – excelent remediu nu numai al traumatismelor. • Causticum in stari de slabiciune paralitica Alte remedii se adreseaza unor slabiciuni localizate sau circumstantiale: • Kali carbonic pentru slabiciunea spatelui • Hydrastis pentru slabiciunea stomacului • Stannum metallicum pentru cei slabi de piept • Selenium pentru slabiciunea vocii • Camphora. mai ales in muschii lungi ai membrelor. inventatorilor.ASTENIA . care se pot insoti de una din starile de mai sus • Acizii se adreseaza starilor de debilitate mare. Zincum pentru oboseala data de veghe. Kali phosphoric. Actea racemosa. desi indicatia remediului este dictata fundamental de similitudinea cu simptomele pacientului. de ruptura in muschi si tendoane. Gelsemium. Unii autori le recomanda si preventiv in zilele si orele care preced un efort. daca nu gasim remediul similimum. febra musculara. de sfarseala • China in starile de epuizare secundara hemoragiilor sau pierderii de alte lichide organice. cu urmarire atenta a reactiilor. mai ales. In tulburarile datorate surmenajului dilutiile inalte au un efect remarcabil. cu agitatie. Sarcolactic acid. > la cald. Cocculus. Argentum nitricum. privare de somn • Lachesis in surmenajul savantilor. Rhus toxicodendron. Exista mai multe denumiri pentru diminuarea fortelor. Coca. dar si al asteniei fizice. Selenium ASTENIA PSIHICA Ignatia. sensibilitate dureroasa in muschii gambelor cu redoare in tendonul lui Achile. Actioneaza preventiv la cei ce au de vorbit sau de cantat mai mult (Selenium. Cuprum. senzatiei de curbatura. Dureri crampoide sau ca socuri electrice. Veratrum album pentru slabiciunea inimii • Silicea. Phosphoric acid ASTENIA MIXTA Uneori se pot alterna remediile. 148 . artistilor ASTENIA FIZICA Arnica.Dr Doina Pavlovschi Astenia este o stare de diminuare a puterii fizice sau a resurselor de energie psihica. < dimineata si la frig. care adesea se confunda intre ele si care homeopatic corespund unor remedii diferite: • Sarurile de Kali se adreseaza starilor de oboseala • Sarurile de Natrium se adreseaza starilor de depresie • Sarurile de Ammonium se adreseaza starilor de slabiciune cu tendinta la lesin • Sarurile de Calciu se adreseaza starilor de decalcifiere. Cuprum metallicum – mare remediu pentru crampe musculare. Actea racemosa – prezinta crampe musculare.

anxitate si insomnie. anxios. Posologie Arnica si Ignatia se recomanda in dilutie inalta. Indicat in urmari ale unor necazuri grave. ASTENIE DUPA SURMENAJ MUSCULAR Arnica – curbatura. Remediul convine celor invinsi de viata moderna. tutun si prezinta tulburari digestive. plin de frici. in imobilitate. deficit mnezic si aversiune pentru lucru. necazuri. om de afaceri surmenat si supraalimentat. timp indelungat. deprimat iritabil. prostratie. Cel de al doilea este apatic. dificultate de intelegere. Primul este anxios. dar se simte epuizata la un efort mic pentru ce nu-i place. indiferent. grabit. repetata des – 30 CH Kali phosphoric actioneaza bine in dilutie joasa 6 DH. surmenat nervos. Poate prezenta slabiciune musculara. anxios. Sarcolactic acid – efort. cu tulburari de memorie. impulsiv. gradinari. Tulburari digestive. cu somn intrerupt frecvent. iritabil. emotii de toate felurile. Remediul convine celor epuizati de eforturi prelungite.) 149 . Nux vomica – abuz de stimulente. tremuraturi. tremuraturi. epuizat fizic. Nux vomica – remediu mai mult masculin. Lent. Kali phosphoric si Phosphoric acid – remedii de electie pentru surmenajul psihic. Argentum nitricum – deprimat agitat. Plina de paradox: nu se simte obosita dupa un efort mare pentru ceva care o intereseaza. Poate prezenta paralizii. cu privare de somn. dureroasa – ciclisti. caruia i se pare ca timpul trece prea incet. Durerile sunt mai mari dupa repaus. Agravare la griji. Ignatia – remediu sef al asteniei psihice. dispnee cardiaca Cocculus – efort prelungit. care face abuz de stimulente.Rhus toxicodendron – dureri in tendoane. < la emotie si mai ales la trac. Indicat si in hipertrofia cardiaca dupa eforturi mari la sportivi. Gelsemium – astenic deprimat. citadin sedentar. alcool. Psihism deprimat si hipersensibil in acelasi timp (slabiciune iritabila). ameteli. redoare in brat scriind sau in moleti in timpul mersului. nu poate demara in nicio actiune. ligamente periarticulare si muschi. tulburari de dinamica sexuala – anerectie sau erectie precoce si mai ales epuizare dupa actul sexual (Kali c. tremuraturi. administrat zilnic. fara insuficienta. cafea. gripa. Cord suprasolicitat. senzatie de sufocare la cel mai mic efort. la prima miscare si ameliorate de miscarea continua. aplecat spre disperare. In astenia fizica dilutiile sunt mai joase. memoria diminuata. in astenia psihica se recomanda dilutii inalte. Se vrea singur. doliu. Ameteli seara in ortostatism. ASTENIE DUPA SURMENAJ INTELECTUAL Kali phosphoric – epuizat nervos. ameteli. Coca – astenie cu palpitatii. Bellis perenis – astenia predomina in coapse. nu-si gaseste locul in pat. Sarcolactic acid – indicat in cazuri de mare oboseala musculara cu senzatie de smucituri repetate in muschi la cel mai mic efort. ASTENIE DUPA TRAUMATISM AFECTIV Arnica – dilutie inalta Gelsemium – remediul vestilor proaste. oboseala si expunere la frig umed. in curbatura din gripa. Remediu mai mult feminin. dureri reumatismale dupa efort.

retractia organelor genitale. diaree. depresie. Caladium – astenie generala. astenie sexuala. dorinta sexuala pastrata. dorinta pastrata. < de privare de somn. Studenti cefalalgici. dezinteresat. prolaps. indiferenta. Conium – astenie musculara. Hyosciamus – logoreic. si transpira mult si are dorso-lombalgii dupa coit. erectie slaba. Zincum – epuizat. alaptare prelungita. Calcarea phosphorica – astenie mai mica. parapareza. Lichid seminal Kali phosphoric si Kali carbonic – epuizati dupa coit.Tresare la zgomot si contact. intoxicatie tabacica. in avans. cefalee. ASTENIA BATRANULUI Phosphorus – repulsie pentru efort. batjocoritor. 150 . neincrezator. vertij agravat culcat. fara memorie. tulburari sfincteriene – incontinenta. se plimba gol. Lycopodium – astenie sexuala. leucoree Aletris farinosa – “China genitala” – menstre abundente. abulic. cefalee la efort intelectual. insomnie. depresiv. Kali carb. supuratii cronice. Helonias – femeie cu senzatia de greutate pelvina (Sepia). Lachesis – astenia alcoolicilor moderni. erectia scazute. Causticum – iritabil dar empatic. Priapism. Staphysagria – sentiment de vina dupa masturbare si idei obscene. < de vin. Agnus castus – TDS – dorinta. Phosphoric acid – astenie maxima. artistilor alcoolici. rahialgii. epuizat de gelozie. parapareza. menometroragie. doarme prost. spermatoree. ASTENIE DUPA PIERDERE DE LICHIDE ORGANICE Sange China – hemoragii. ejaculare precoce sau intarziata. leucoree. Picric acid – dificultate in miscarea picioarelor.

Natrium sulphuricum – astenic deprimat. fatigabil. transpira la cap si picioare. transpira la efort si la ora 2. student surmenat. Atipeste ziua. in pat. asimileaza greu. Mercurius solubilis – repulsie pentru efort. cauta aer curat. se teme de singuratate. act sexual dificil. respinge compania din cauza oboselii. tremuraturi. Kali carbonic – astenic si deprimat. agitat. anxios. dezinteres la toate.ASTENICI TUBERCULINICI Natrium muriaticum – tineri astenici si demineralizati. Tuberculinum Koch – astenic nervos. agravat de efort intelectual.). Phosphorus – astenie. privire obosita. Astenie periodica sau astenie inexplicabila ce poate anunta schizofrenia. ASTENICI PSORICI Sulphur – astenic mai ales dimineata. agitatie sterila. lombalgii. slabiciunea muschilor dorsali si lombari.mur. Phytolacca – astenie. Psihic iritabil. mereu in intarziere. fricos. Silicea – hipersensibil. aversiune pentru efort fizic sau psihic.(Natr. agravat seara si noaptea. orice efort este penibil. friguros. dar inteligent si sensibil. neodihnitor. la mare sau la intoarcerea dela mare. areactiv. Synthesis Ed. doarme prost. membre rigide si tremuratoare la efort. 7 151 . dar suplu. Sulphur iodat – la granita cu psora. disperat cu idei suicidare. copil care a mers tarziu. la ora 10. adaptabil. idei obsesive. Calcarea phosphorica – copil distrat. inapt pentru munca intelectuala abstracta. trebuie sa se sprijine de ceva Psorinum – astenic friguros. bronhii. care-l agraveaza si-i da tremuraturi. depasit de munca sa. greoi. Luesinum – obosit dimineata la trezire. solitar. Iritabil agravat de contradictie si de consolare. care-i provoaca cefalee. Cefalee cu nevoia de a se odihni. ASTENICI LUETICI Calcarea fluorica – fragilitate vasculara si ligamentara. Infectii cronice de dinti. edem al coltului intern al pleoapei superioare. sinusuri. slabit. doarme prost. digestie grea cu constipatie si meteorism. Hipertiroidian agravat de caldura. agitat si temator. BIBLIOGRAFIE Algazi Jacques – Homeopathie en psychiatrie – Maloine 1989 Paris. tremuraturi la efort. Astenie matinala. Astenic dimineata si la trezirea din somn. seara. Fara putere. neatent. transpiratie. urmat de astenie mare. slabiciunea coloanei vertebrale. Medorrhinum – obosit ameliorat seara si la mare. ASTENICI SICOTICI Thuya – obosit cronic. Dificultate de concentrare. epuizat. trasaturi trase. agravati de orice efort. pierde memoria. efort dificil cu dispnee si insuficienta cardiaca mica. oase.

unica medicina conforma naturii. organismul nu are forta de reactie necesara.Dr Doina Pavlovschi Samuel Hahnemann – Organon par.DRENAJUL IN HOMEOPATIE . Henri Bernard (1947).6 propune metoda “plus”: se administreaza remediul frecvent. Hahnemann in Organon. luate trei zile la rand – 30 – 200 – 1000. functii” Allendy Rene “Drenajul are un dublu scop: . Tyler. 273 “ Nu exista tratament in care sa fie necesar. Denis Demarque (1976).stimularea emonctoriilor pentru a intensifica eliminarea de toxine. Agravare homeopatica. posibila aparitie de simptome de eliminare si vindecarea bolnavului. par 158-161. homeopatia. Nu concepem de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform naturii. Istoric Hippocrate – grec 460-377 a C – in “Aforisme” : “Daca evacuezi ce trebuie. astfel remediul unic isi este propriul sau drenor.TM-3DH-5CH adeseori sau folosirea de dilutii diferite ale aceluiasi remediu similimum. urmata de ameliorare. M. prin administrarea inainte sau dupa acesta a unuia sau a mai multor remedii satelite (simile) in dilutie joasa . Joseph Tetau printre altii au dat definitii asemanatoare si au practicat drenajul in homeopatie. Pentru combaterea agravarii rele Hahnemann in Organon Ed. Agravarea rea este intensa si de durata. intr-o dilutie de fiecare data diferita. Agravarea homeopatica buna este o accentuare a simptomelor si se datoreaza stimularii energice a reactiilor organismului. este folositor si se suporta usor. in serie crescatoare. 152 . remediu similimum. sa folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav. administreaza remediul similimum in trei doze succesive. Malcolm Russel. In medicina unica si adevarata.” Definitie Drenaj in homeopatie este o tehnica terapeutica al carei scop este usurarea vindecarii bolnavului prin favorizarea eliminarii toxinelor si franarea agravarii dupa priza de remediu similimum. in consecinta este inadmisibil de a o face. care poate fi benigna si pasagera sau grava si durabila. eminenta homeopata britanica. Roland Zissu (1961). descrie agravarea dupa tratamentul homeopatic. Maurice Fortier-Bernoville (1934). semn al remediului bine ales. organe.in continuare sa sensibilizeze organul sau tesutul bolnav la actiunea remediului homeopatic propriu zis” Leon Vannier (1931). Michel Guillaume (1999). este interzis sa administrezi bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp. remediu simile. dar se suporta greu in caz contrar” Paracelsus – elvetian 1493-1541 – a reluat ideea in “ Comentarii la Aforismele lui Hippocrate” Nebel Antoine. homeopat elvetian. chiar zilnic. in 1933 a introdus drenajul in practica homeopatica “ Dece sa drenezi? Din cauza agravarilor medicamentoase. practica o varianta a acestei metode. de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite. Cum drenezi? Prin remedii canalizatoare de tesuturi. adica sa debarasezi organismul de otravurile pe care le contine pentru a usura efortul de vindecare .

Magnesia borocitrica. Rosmarinus. Collinsonia. folosea tot 3 doze succesive.Drenori cardio-vasculari: Adonis vernalis. Sarsaparilla. Uva ursi 153 . Bryonia. Polygonum aviculare . Solidago. Serum d’anguille. experienta. Solidago . Ptelea. Juniperus communis. Ratanhia. Thlaspi bursa pastoris. Helianthus . Spiritus quercus glandium. nu este urmata totdeauna de ameliorare si ca folosirea de remedii satelite. Eupatorium purpurea. Ginseng. Scrofularia. Centaurea. Hydrastis. Fel tauri. Myrtus communis. Grindelia. Ocimum. Bellis perenis. au observat ca administrarea riguroasa a remediului similimum. Cantharis. mai cu seama. Scilla maritima. Avena sativa. Practica drenajului nu este de aplicat automat la toate cazurile. Berberis. Taraxacum. Podophyllum.pluralism . Arnica. este suficienta. Euphrasia. Leptandra.Drenori in proctologie: Aesculus.Drenori pentru circulatia portala si splina: Aesculus. Paeonia. Asparagus. Berberis. simile. Lithium carbonicum. Sedum acre. Hydrastis. Magnesia sulphurica. In practica homeopatii francezi. Hamamelis. Benzoic acid. Carduus marianus. Pareira brava. Iris tenax.complexism – mai multe remedii amestecate si administrate astfel impreuna. Clasificarea drenorilor Sinteza mai multor clasificari . Equisetum. Chionanthus virginicus. Eucalyptus globus.unicism – un singur remediu similimum . Mormodica.Drenori ai sistemului nervos: Alfalfa. Chelone glabra. Sunt cazuri in care administrarea remediului similimum unic. Senna . Crataegus. repetat la nevoie. Chelidonium. In multe cazuri acesta este greu de gasit si se deslusesc la bolnav simptome ale mai multor remedii satelite = remedii simile. Ceanothus. Ornithogallum. Cereus bomplandii. Tehnici de prescriere homeopatica astfel aparute: . Myrica. Hydrastis. Ceanothus. Aloe. Chelidonium. Collinsonia.deasemeni britanic.Drenori ai aparatului urinar: Apocynum cannabinum. Convalaria. Valeriana .Drenori ai arborelui respirator: Eucaliptus globus. Ricinus. Formica rufa. Pilosella. Inconvenientele drenajului : Folosirea frecventa de remediu/remedii simile poate dezvolta patogenezie la persoanele sensibile. Condurango.Drenori pentru vene: Aesculus. Myrica. Podophyllum. unic. simt clinic si bun simt. Scrophularia. dar in o singura zi. Ricinus. Solidago. Hamamelis . Glonoin. Yucca filamentosa. Leptandra.Drenori ORL: Cistus canadensis. Myrica. Cholesterinum.mai multe remedii administrate separat. Iris versicolor. Hydrastis. Pericolul supresiei. Boldo. Digitalis. Petroselinum. Hydrangea.Drenori pentru ficat si cai biliare: Atropinum. Sumbul. intr-o ordine/alternanta anumita . Pancreas. Collinsonia. Hura brasiliensis . Hydrastis. Tussilago . Lemna minor.Drenori pentru pancreas: Chionanthus. Passiflora. China. Sambucus nigra. Raphanus. Cactus grandiflorus. Sunt cazuri care cer administrarea altui/altor remedii complementare – problema de cunoastere. Juglans cinerea. Legea similitudinii cere administrarea unui singur remediu similimum unui bolnav. Aloe. Teucrium . care se apropie de simptomele bolnavului ajuta ca remediul similimum sa actioneze mai repede si fara agravare. . 30 dimineata si la pranz si 200 seara (split dose). Cupressus. Senega. Ficat.Drenori intestinali: Berberis.

Helianthus. Teucrium marum Luetism Calcarea fluorica. Berberis vulgaris. Ginseng. Helonias.glanda mamara: Asterias rubens. Bry.inflamatie: Alnus. Benzoic acid.Berberis.. Polygonum aviculare. Fraxinus americanus. Phytolacca. Bovista. Chionanthus. Taraxacum. Scrofularia. Hydrastis. Stillingia. Benzoic acid. Formica rufa Nitricum acidum – Condurango 154 . Colchicum. Zea italica . Lappa major. Podophyllum. Viola tricolor. Chelidonium. Phytolacca Drenaj in functie de remediul similimum Arnica – Ruta Arsenicum album . Juniperus. Primula. Fel tauri. Solidago. Ustilago . Lappa major. Ferrum phosph. Carduus marianus. Taraxacum Medorrhinum – Hydrastis Natrum muriatic – Ceanothus.. Baptisia. Ornithogallum Bryonia – Chelidonium Calcarea carbonica – Pareira brava.prostata: Chimaphyla. Urtica urens Tuberculinism Arsenicum iodat. Helonias. Pareira brava. Formica rufa. Fumaria.inflamatie: Chimaphylla. Saponaria. Ignatia. Oleum santali. Juglans cinerea.Drenori pentru patologie infectioasa: Apis. Euphrasia. Mercurius corrosivus. Dulcamara. Taraxacum Calcarea phosphorica – Chionanthus Carbo vegetabilis – China Causticum – Condurango Luesinum – Phytolacca Lycopodium – Berberis. Juglans regia. Thlaspi bursa pastoris. Hydrastis. Lemna minor. China. Sarsaparilla. Hydrocotyle. Drymis. Conium. Senecio.Drenori pentru piele: Astacus fluvialis. Berberis vulgaris. Phytolacca. Sabal serulata . Arnica. Ptelea. Rhus tox. Aranea diadema..in general: Aletris farinosa. Ocimum. Apis. Dolichos pruriens. Erigeron. Momordica balsamina. Ledum. Fluoric acid. Colchicum. Branca ursina. Berberis. Calendula. Fraxinus. Condurango. Tilia europaea . Drosera. Formica rufa. Hydrastis. Senna. Berberis aquifolia. Ceanothus. Bryonia. Chelidonium. Eucalyptus. Hydrastis.Drenori pentru aparat locomotor: Actea spicata. Fragaria.Drenori genitali feminini: . Bellis perenis. Iris tanix. Juniperus. Echinacea. Anantherum. Clematis erecta. Petroselinum . Carbo vegetabilis. Gossypium.Drenori genitali masculini: . Urtica urens . Phytolacca Drenaj miasmatic Psora Aesculus. Hydrastis. Eugenia. Ceanothus. Scrofularia . Bovista. Ruta. Pareira brava. Hydrastis. Cantharis. Aranea diadema. Cistus canadensis. Pulsatilla. Vinca minor. Fumaria. Carduus marianus. Senna Natrum sulphuricum – Aranea diadema. Crataegus. Symphytum. Ornithogallum. Sicoza Aletris farinosa. Eupatorium purpurea. Saponaria. Solidago. Hamamelis. Lithium carbonic.

Pilosella – drenori diuretici Nota finala Obligatoriu de recitit primul paragraf. Taraxacum Thuya – Chimaphyla Tuberculine – Pulsatilla. Ptelea – drenori pentru migrene cu fenomene digestive Ceanothus – drenor pentru splina China. Chionanthus – drenori in litiaza biliara Colchicum – drenor pentru acidul uric Crataegus – drenor cardio-vascular in tuberculinism Formica rufa – drenor in colibaciloza Fumaria. Saponaria. Carduus marianus. Ptelea. Chelidonium. Taraxacum Psorinum – China Rhus tox – Ruta Sepia – Carduus marianus. Taraxacum – drenori in constipatie Senecio – drenor pelvin Scilla maritima – drenor in bronsite cornice Viola tricolor – drenor cutanat si in astm infantil Apocynum. Aloe. Iris versicolor. Myrica. Similia 2000 155 . C. Spongia Notificari particulare Solidago este drenor universal Avena sativa – drenor clasic pentru sistemul nervos Aranea diadema – drenor in reumatismul cronic si sicoza Bryonia – drenor pentru seroase Carduus marianus. Solidago. Uva ursi. Nux vomica.Nux vomica – Solidago Phosphorus – Berberis. Berberis. Bibliografie A. Jousset – Basses dilutions et drainage en homeopathie – Ed. contraindicat in calculoza mare Rhus tox – drenor in reumatism cronic tuberculinic Senna. Lespedeza. Senna. Solidago. Iris versicolor – drenori pancreatici Sanicula. Coulamy. Hydrastis. Iris versicolor. Fraxinus . Sarsaparilla – drenori cutanati Helonias – drenor genital feminin Hydrastis – drenor pentru mucoase in cancerinism Hydrocotyle – drenor psoriazic Kali muriatic – drenor al seroaselor in artrite Leptandra – drenor in sicoza Phytolacca – drenor in luetism Pulsatilla – drenor in tuberculinism Raphanus – drenor pentru mal si microcalculi biliari. Taraxacum Silicea – Symphytum Sulphur – Aesculus. Digitalis.

plaman pentru prevenirea sau tratarea supraincarcarii vasculare si respiratorii la carbonic sau sulphuric sanguin . etc. . vena. neuro-vegetativ si humoral: . Mod de actiune 1. Dominanta este specificitatea tisulara sau celulara. splina 3.artera. pancreas si mucoasa biliara sau urinara pentru sulphuric bilios .plaman .tesut limfatic si conjunctiv pentru stimulare limfatica si colon pentru digestia lenta a carbonicului limfatic .ficat si tesut reticulo-endotelial pentru atonia carbonicului candidat la sicoza . Organul bolnav este electiv sensibil la omologul sau sanatos sau patologic. testicul . Extractele de organe sunt folosite in lupta impotriva unei carente. rinichi .encephal pentru rezervele nervoase epuizate ale phosphoricului . ci identitatii anatomopatologice.cortex sau encephal la phosphoric in scop inhibitor tiroidian . Reglaj nervos.piele pentru eliminarile periodice ale sulphuricului .ficat. duoden sau extractul de os in osteopatii cu demineralizare.diencefal sau hipotalamus la sulphuric cu hiperpituitarism si hiperendocrinie .ovar.Dr Doina Pavlovschi Organoterapia inglobeaza opoterapia si endocrinoterapia prin folosirea organului. embrion . Organoterapia este doar o terapie adjuvanta. tesut reticulo-endotelial. nu exista patogenezii.colon drept si stang. rinichi. suprarenala – mai ales la carbonic si sulphuric gras . Reglaj biotipologic Constitutie . tesutului sau secretiei.hipofiza – mai ales la sulphuric . ca de exemplu in ulcerul gastro-duodenal extractul de stomac.cortex cu rol inhibitor asupra incendiului tireo-simpatic din cadrul apararii “la noroc” a aceluiasi phosphoric Temperament . extract de ficat in insuficienta hepatica.diencefal.tiroida – mai ales la phosphoric. Actiune asupra emonctoriilor.piele .ficat.encephal. piele si mucoase cu cei 4 drenori periferici: . dar si la sulphuric slab .placenta. ficat. rect 2.ORGANOTERAPIA .muschi. vezica biliara .mucoasa urinara. In medicina alopata endocrinoterapia primeaza asupra opoterapiei. tesut conjunctiv pentru hipersensibilitatea nervoasa si incarcarea renala cu deseuri prost dezintegrate la phosphoricul nervos 156 .tesut limfatic. Organoterapia nu raspunde legii similitudinii.

asociat cu Fel tauri in constipatie.7CH odata pe zi .Se pare ca dilutiile Korsakov sunt mai folositoare Aplicatii practice Amigdala – actiune locala rino-faringiana pe amigdale.Dozele ponderale slabe si dilutiile homeopatice joase sunt excitatorii .Dozele ponderale tari sunt substitutive .dilutii inalte . Mucoasa de colon sau mucoasa sigmoidiana in constipatie cu spasm in hipocondrul stang (Lycopodium). stimulatorii in hipofunctii . cu Inima si Rinichi in insuficenta cardiaca Hipofiza pentru reglaj neuro-endocrin Mucoasa gastrica in ulcer gastro-duodenal Miocard in cardiopatii Pancreas in patologia digestiva de origine pancreatica. alaturi de alte organoterapice Sursa Produse proaspete dela animale tinere si sanatoase recent sacrificate sau vii. Enterococinum sau Difterotoxinum. afectiuni respiratorii cronice Prostata in hipertrofia de prostata Tesut reticulo-endotelial ca stimulant al apararii organismului.3-5 CH 1-2 ori pe zi .In unele cazuri acestea din urma pot fi frenatorii – ex: tiroida . dar si pe apendice si alte tesuturi limfatice Cartilago – in artroze singur sau asociat cu maduva ososasa. hiperfoliculinemia din sindroamele premenstruale asociat cu Foliculinum in dilutie inalta Ficat in dilutie joasa in insuficienta hepatica.dilutii mijlocii . in psora. cu Vezica biliara in afectiuni biliare.Dilutiile mijlocii homeopatice sunt reglatorii in disfunctii: frenatorii in hiperfunctii.Dilutiile homeopatice inalte sunt frenatorii in hiperfunctii Mod de administrare: . diabet zaharat Vena in varice ( poate agrava in pusee inflamatoare) Plaman in insuficienta respiratorie. sicoza. Bibliografie Zissu Ronald – Matiere Medicale Homeopathique Constitutionelle Ed Le Francois 1978 157 .9-30CH1-2 ori pe saptamana . Colibacilinum. se asociaza cu Paratiphoidinum. tesut ligamentar. asociata cu Ficat si Pancreas in colite cu etiologie hepato-biliopancreatica Uter in fibroame. tesut reticulo-endotelial Colon – in colite cu diaree sau constipatie.Posologie Regulile lui Martiny dezvoltate de Fortier-Bernoville: . tesut sinovial.dilutii joase .

palpitatii. Siliciul si Fierul. . Oligoelementele sunt doar un tratament adjuvant altor mijloace terapeutice.Urticarie.Eczema alergica .Variatii ale tensiunii arteriale insotite de cefalee. De ex. vizuale . se compune dintr-un anumit numar de elemente de constructie si de combustie. Terapeutic se foloseste sub forma de sare a acidului gluconic in dilutie de 0. Magneziul. prurit periodic. Hidrogenul. a numeroase enzime din ciclul lui Krebs. animala sau vegetala. MANGAN Carenta de Mangan provoaca oprirea cresterii. Calciul. Sodiul. Clorul. oedem Quincke.OLIGOELEMENTE . frecvente. mai ales in astm alergic cu alergen exogen. Este remediu pentru diateza artritic-alergica. Pe langa ele mai sunt un numar de alte elemente continute in cantitate foarte redusa. mobile. legate fiind de enzime. . fara modificari anatomice. insotita de tulburari digestive. printre care cele mai importante sunt Oxigenul. remediu foarte activ in insuficienta generala a autoapararii. . in activarea peptidazelor. VSH normal .Dr Doina Pavlovschi Materia vie. Prescriptia unuia sau a mai multor oligoelemente se face in functie de evolutia clinica. careia ii este coenzima. instabil. .Distiroidii. poate provoca insomnie. Utilizarea in practica a oligoelementelor trebuie facuta cu discernamant pentru a nu deregla procesele enzimatice si functiile biochimice de sinteza. Cuprul catalitic poate provoca tulburari digestive.Astenie matinala ameliorata de activitate. tulb. Reactiile vii pot fi frecvente la inceputul tratamentului. dar pe un fond optimist.Dismenoree cu menstre abundente. Carbonul. Actiunea terapeutica a oligoelementelor se exercita la nivelul disfunctiilor metabolice. mai ales a aminopeptidazei. combinatia Cupru-Aur-Argint. irascibil. . ameteli.Dureri articulare tip artritic. atrofie testiculara. mai ales hiper .Intoleranta digestiva hepatica . se recomanda intreruperea temporara si reluarea prudenta. Azotul. Fosforul. numite oligoelemente. in comparatie cu primele si al caror rol pare a fi acela de catalizatori. sterilitate si diminuarea enzimelor arginina si fosfataza alcalina Rol are in sinteza hemoglobinei. Potasiul. Astmul infectios este influentat de Mangan-Cupru.Migrena de origine deobicei hepatica.Comportament nervos. Indicatii: sedentari autointoxicati: .Astm cu crize influentate de climat. 158 . Sulful. vizuale. cu predominanta nocturna.Coriza spasmodica alergica exogena . In asociere se recomanda drenaj hepatorenal. In caz de folosire neadecvata exista pericolul manifestarilor de intoleranta si a efectelor toxice. Mai cunoscute sunt 30. prin echilibrarea mecanismelor dinamice ale autoapararii.0295/100ml.

0225g/100ml. colita spastica.Psihic: anxietate. deficit de memorie pasager. Terapeutic se foloseste sub forma de sare a acidului gluconic 0. ASC .0235g/100ml. arterite . Cobalt = disfunctii neurovegetative ) Artriticul este un autointoxicat cu crize de eliminare si autoaparare anarhice. uremie. sindrom Raynaud.Aparat osteo-articular: artroze. rectocolita. balonari abdominale .Aparat digestiv: distonii epigastrice si abdominale. singur sau asociat la organoterapie de extract hipofizar. fragilitate osoasa.tulburari circulatorii venoase. tulburari circulatorii periferice. tulburari digestive. . COBALT Carenta: anemie – face parte din vitamina B12. hipercolesterolemie. CI. GRUPURI SINERGICE TERAPEUTICE MANGAN-COBALT Este remediul diatezei neuro-artritice ( Mangan = artritism.tulburari circulatorii centrale: HTA. diskinezii biliare. Poate permite evitarea sau diminuarea prescrptiei de antibiotice. Este indicat la adipozo-genitali. insomnie. litiaza vezicala. emfizem . tulburari de dispozitie . crampe. tulburari nervoase de coordonarea miscarilor – boala Wilson. litiaza.Piele: eczema cronica fara sau cu tulburari circulatorii ale gambelor. aerofagie. 159 . Are efect reglator al disfunctiilor hipofizare si mai ales al functiilor gonadotrope. guta.Aparat respirator: astm. In asociere cu vitamina C favorizeaza autoapararea si constituirea de anticorpi si antitoxine ZINC Carenta: pierdere in greutate. tulburari cardiace functionale.Aparat circulator : . sughit. Pe la 45-50 ani apare disfunctia neuro-vegetativa: insomnie. manifestari alergice. Are actiune simpaticoreglatoare cu indicatii in: . ulcer gastro-duodenal.blocaje digestive si manifestari spastice. .Aparat urinar: teste eliminatorii perturbate. deficit mnezic. cu Zinc si Nichel sau cu Nichel singur. prezentat in ampule de 2 ml. Se poate asocia cu Cupru sau Nichel sau Cobalt.spasme vasculare – arterita membrelor inferioare – injectii intra sau periarteriale Se foloseste singur sau asociat cu Mangan. util in manifetari infectioase si inflamatorii acute si in boli inflamatorii cronice cu VSH crescut. in care caz trebuie adaugat tratamentului cu fier. Indicatii: . varice. Persistenta lor duce la tulburari lezionale. litiaza renala urica si oxalica. parakeratoza. angor pectoris. Terapeutic se foloseste gluconatul in dilutie de0. capilare si arteriale periferice cu senzatia de greutate in gambe. In organism cantitatea cea mai mare este in organele genitale si glandele endocrine. Rol antiinflamator in reumatism si rol antiinfectios.2590g/100ml. etc . Terapeutic se foloseste gluconatul in dilutie 0.CUPRU Carenta: unele forme de anemie. alopecie.

tbc . Indicatii: disglicemii manifestate prin foame acuta preprandial si somnolenta postprandial cu senzatie de vid cerebral.Reactii limfatice si adenopatii . psihoze depresive. tbc.Enterocolite. angine. Actiunea lui este potentata de organoterapie. Se poate asocia cu Mangan-Cobalt sau cu Cupru-Aur-Argint NICHEL-COBALT Este reglator al metabolismului pancreatic neinsulinic.Intarzieri in dezvoltare generala de cauza endocrina. alternanta constipatie-diaree . bronsiectazii. Actiunea este potentata de extract pancreatic. disparitia bucuriei de a trai. senescenta. depresie. fragili CUPRU-AUR-ARGINT Este remediul terenului anergic: astenie globala. digestie lenta. leucoze. Are efect preventiv si terapeutic in diabetul zaharat. etc ZINC-CUPRU Este remediu reglator endocrin cu punct de plecare hipofiza si actiune maxima genital. acnee. sinuzite. bronsite. unele constipatii sau fermentatii.MANGAN-CUPRU Este remediul diatezei artro-infectioase (Mangan = artritism. astm.Sindrom adipozogenital . scaune grase. ALTE METALE SI METALOIDE FLUOR Clasic este cunoscut ca un constituent al emailului dentar si al oaselor (100-200mg/kg). boala Hodgkin. Cupru = antiinflamator si antiinfectios) Indicatii: . abulie.ICRS: rinofaringite. boli degenerative.Afectiuni cutanate: prurigo. Indicatii: . . 160 . Este accelerator al debitului cortizonic al glandei corticosuprarenale.Cistite recidivante . diminuare intelectuala. ZINC-NICHEL-COBALT Este remediu reglator endocrin cu punct de plecare hipofiza si actiune maxima pancreasul.Hipotiroidii cu frilozitate . senzatie de inutilitatea existentei.Hipomenoree cu cicluri menstruale prelungite si flux redus . Indicatii: digestie dificila a grasimilor.Disfunctii ovariene si dismenoree.Tulburari de dinamica sexuala . indiferenta sexuala. Indicatii: reumatism cronic inflamator.Psihic: pesimisti. eczeme infectate .

IOD Este prezent mai ales in glanda tiroida. .0221g/100ml. rahitism. Se poate asocia cu Mangan sau Mangan-Cupru sau Mangan-Cobalt. in apa marii. sulfat sau acetat .etc . boala Paget. intarziere in consolidarea fracturilor. ALUMINIU Se gaseste in tesuturi 1mg/kg. entorse repetitive.La om accidentele survin mai ales in caz de exces de fluor: carii si distrofii dentare. fanerelor – unghii si par uscat in carenta .cresterea globala fizica si psihica .22g/100ml. Indicatii: anxietate si hiperemotivitate. HTA. 2-6 ampule a 2ml pe zi – 16-18mg. epifizite. obezitate tiroidiana. dorsalgii. Se foloseste fluorura de sodiu 0.0007g/100ml in manifestari infectioase si inflamatorii in sfera ORL. dupa cum terenul este artritic sau artro-infectios sau neuro-artritic.Este activatorul enzimei succinic-dehidrogenaza.dinamica circulatorie . Tulburarile patologice pot fi date nu numai de carenta cantitativa. sindroame musculare dureroase datorate tensiunii si crisparii. carii dentare.407g/100ml. Carenta si excesul dau acelasi fel de tlburari.functia neuro-musculara .nutritia Indicatii: distiroidii.aspectul tegumentelor. BISMUT Este folosit preparatul catalitic gluconat de bismut 0. scolioze. Se completeaza cu Cupru – favorizeaza apararea 161 . abulie. Pare sa conduca metabolismul Calciului si astfel constitutia scheletului. ci si de carenta de utilizare.ansamblul glandelor endocrine . depresii recidivante. dismenoree. Indicatii: dificultati intelectuale ale copilului cu lentoare in ideatie sau ca reglator al somnului in insomnii psihice.in minerale. in plante si tesuturi animale – 50% in muschi. Se foloseste Aluminiu catalitic sub forma de gluconat 0. Actiunea lui influenteaza : . boala Scheuerman. In psihiatrie a fost introdus in 1949 in tratamentul tulburarii afective bipolare in doze ridicate – 220. hiperlaxitate articulara. insomnia anxiosilor.25-1-2g/zi. LITIU In natura se gaseste sub forma de sare – carbonat. vecine dozelor toxice. diminuarea functiilor intelectuale. mai putin in insomniile digestive neuro-artritice. Aasociere cu Mangan-Cupru sau cu Cupru-Aur-Argint pe teren arto-infectios sau anergic. boala Paget. Indicatii: patologia sistemului osteo-ligamentar si cartilaginos. artroze osteoporotice.La adult: hiperlaxitate articulara. osteoporoza. cifoze.Insuficienta osteo-ligamentara a copilului si adolescentului. Se foloseste forma catalitica de gluconat de litiu 0.

edeme tisulare. FOSFOR Este preparat ca fosfat disodic 0.279g/1000ml. este necesara prescriptia regulata de 1-2-4 ori pe saptamana. REGULI DE PRESCRIPTIE Oligoelementele catalizori echilibreaza/normalizeaza metabolismele perturbate.manifestari spasmolitice in relatie cu disfunctia paratiroidiana .120g/l in artroze postmenopauza.boala Dupuytren .contracturi musculare dureroase .astm artro-infectios . dermatoze. POTASIU Se foloseste gluconat de potasiu 0.osteoporoza.astenie psihica . MAGNEZIU Se afla in raport cu metabolismul celulei nervoase.fenomene nevritice.A. Modul lor de actiune difera de al medicamentelor alopatice obisnuite care sunt substitutive. Paris 1975 162 . Carenta de Fier duce la cloranemie. compensatorii sau antienzimatice. Se foloseste gluconatul de Magneziu 0.07g/l. Catalitic este accelerator enzimatic. astm.pe cale perlinguala. Efect interesant in reumatismul inflamator. Oligoelementele se prezinta in ampule de 2 ml sau flacoane de 60 ml solutie. mai putin activa Ritmul de administrare variaza in functie de bolnav si boala.089g/100ml in: .colite postinfectioase parazitare sau amibiene.2g/70kg. insuficiente digestive hepato-biliare. BIBLIOGRAFIE Picard Henri – Utilisation therapeutique des oligoelements Librairie Maloine S. permit organismului sa se apere pe caile sale naturale contra cauzelor patogene. lichidul pastrandu-se 1-2 minute in gura inainte de a fi inghitit . Se poate asocia cu Mangan-Cupru sau Mangan-Cobalt sau Cupru-Aur-Argint. dimineata pe nemancate. splina si ficat. a carei cauza persista. ELEMENTE PLASTICE PREPARATE DUPA NORMELE CATALITICE SULF Complement al Manganului in terenul artritic. dureri de origine artrozica in inflamarea de vecinatate a radacinilor nervoase . Influenteaza metabolismu Calciului. mai ales in sange (aproape 3g).150g/l in asociere cu Mangan sau cu Mangan-Cupru sau cu Mangan-Cobalt in: migrene.FIER In corp se afla 4. Se foloseste gluconatul de fier 0. Intr-o afectiune lezionala veche. Indicatii: . Se pot administra: .pe cale intramusculara. Ed.Este folosit in solutie de tiosulfat de sodiu 0. Intr-o afectiune acuta o singura priza poate face sa dispara o tulburare functionala. artroze si artralgii.unele fenomene spastice respiratorii .

După 15 ani de practică medicală homeopatică devine interesat de cele mai importante săruri anorganice care intră în compoziţia corpului uman şi de relaţiile cantitative dintre ele.  Toate funcţiile organelor şi ţesuturilor sunt reglate de mişcările moleculare ale substanţelor anorganice. Ulterior au mai fost indentificate alte 12 săruri cu activitate terapeutică denumite preparate complementare  Prepararea remediilor săruri Schussler se realizează prin potenţare succesivă cu lactoză (metoda de preparare homeopatică a lui Hahnemann). Structurile cristaline distruse eliberează forţe electrice care nu sunt prezente în soluţiile sau amestecurile de săruri nepotenţate Modul de administrare a sărurilor Schussler  Sărurile Schussler sunt recomandate în diluţii homeopate D6 sau D12. Administrarea se spaţiază apoi la 3-4 administrări/zi. Toate perturbările antrenează un dezechilibru care provoacă boala.  Biochimia clinică a lui Schussler identifica 12 săruri minerale prezente în sânge şi ţesuturi denumite preparate funcţionale fiecare dintre ele având influenţă specifică asupra diferitelor funcţii ale organelor.  În faza acută de boală se administrează 3 granule din oră în oră până la modificarea simptomelor clinice. adaptate funcţiilor lor: osul nu poate exista fără calciu. Atâta timp cât modul de acţiune a acestor substanţe anorganice nu este tulburat. 163 .  Se pot administra 1 sau 2-3 săruri simultan.SARURILE SCHUSSLER . Metoda de preparare induce sărurilor şi lactozei proprietăţi fizice speciale.1821 la Zwischenahn – Oldenburg.Dr Secil Omer Wilhem Heinrich Schussler Medic german. saliva nu poate exista fără clorură de potasiu. 3-4 zile până la ameliorarea patologiei  În faza cronică de boală se administrează 3 granule diluate într-un pahar de apă din care se beau mai multe înghiţituri pe parcursul zilei.”  Principiile anorganice imprimă fiecărui ţesut caracterele proprii. în caz de boală cronică. ele reprezentând un “stimul” care comunică celulei informaţiile utile pentru a o face capabilă să asimileze în cantităţi mai mari sărurile anorganice indispensabile pentru menţinerea constantă a echilibrului interior. corpul se găseşte într-o stare de sănătate perfectă.  Metoda biochimică de administrare a acestor săruri ca remedii homeopatice potenţate nu trebuie privită ca o modalitate de completare a substanţelor deficitare. Aceste săruri se găsesc în cantităţi mari în hrană. cartilagiile nu pot exista fără siliciu.aug. sângele nu poate exista fără fier. s-a născut pe 21. Administrările se realizează la 1-2 ore după mâncare. Teoriile lui Schussler  “Ţesuturile se îmbolnăvesc pentru că celulele care le constituie nu conţin în proporţiile necesare substanţele minerale care intră în constituţia lor.

durerea iradiază pe mb sup  Extermităţi : nodozităţi artritice proeminente. distrofie de creştere. tulburări articulare. Calcium fluoratum sau Fluorura de calciu)  Fluorura de calciu . Metroragie perimenopauză  Spate: Artrită cu amel la căldură si mişcare (rhus-t). rhus-t. furunculoza si crapaturi ale pielii.Calcarea fluorica D6 sau D12 (Sin. ţesut elastic  Indicaţii clinice: afecţiuni osoase şi dentare. rahitism infantil. şoareci  Teamă bolnăvicioasă de ruină. celule epidermice. Găt rigid.  Localizare: os. mai ales tendoane şi ligamente care sunt indurate. ceea ce tradeaza o hiperlaxitate ligamentara  Dd : calc. This is seen in the rubric: Home. Excesul sau carenta pot cauza varice. ant-c. Deformări severe ale coloanei. îmbătrânirea precoce a pielii Mod de administrare:  – Acţiune lentă – administrare pe timp prelungit  – D6 în afecţiuni subacute  – D12 în afecţiuni cronice  – Adjuvant în terapia tumorală  Minte : anxietate legată de sănătate  Supărare/tristeţe în urma unei pierderi neaşteptate  Frică de: sărăcie. Avar sau escroc  Generalităţi :  · Agravare  o Frig. and come home for security". scleroza ţesutului glandular. so I should seek love elsewhere (outside of home). hernie de disc. mari. aparitia tarzie a dintilor. Ameliorare la mişcare prelungită. dinţi. cu agravare la începutul mişcării (rhus tox)  entorse cu tendinta la repetitie. intinderi ale tendoanelor musculare. umezeală  o Repaus  o Noaptea  · Ameliorare :  o Căldură  o Mişcare prelungită  Tumori. lovituri urmate de creştere fibroasă (ruta)  Dureri reumatismale lancinante. cu osteofite. înălţime.se regaseste in toate tesuturile conjuctive ale corpului.Calcarea persons need to have people around. sulph Calcarea phosphorica  Sankaran-The main feeling of Calcarea phosphorica is: "I am not loved at the place of security (home). desires to go and when there to go out. noduli  Exostoze  Cap : dinţii se fărâmiţează repede  Tumori sau noduli tiroidieni  Urogenital: fibroame dure. they want to be 164 . umezeală şi frig. Agravare noaptea.

romantic. acţionează lent  Persoanele care necesită această sare sunt: palide. În schimb. flasci. boli ale oaselor.protected as they feel insecure. anemice. consolidarea oaselor în fracturi. Copii anemici cu temperament plângăcios. calus defectuos în fracture.  Remediu tisular important (sărurile Schussler). Vârful nasului pare îngheţat  slăbeşte în partea superioară în ciuda unui apetit sănătos  vertij la persoanele vârstnice (phos)  cefalee agravată sau provocată de munca intelectuală (kali phos. Indicată în dentiţia întârziată şi probleme legate de dentiţie. de fundament solid. epuizante la adolescent. perioade de creştere la copii. Pot fi deschişi. subiecţii Calcium păstrează o distanţă faţă de celelalte persoane. cu member reci şi digestie slabă. termină prost anul şcolar  Frilozitate generală (dd Phos). Fosfaturie  Apetit sexual crescut înainte de menstre şi pe perioada lactaţiei la femei tinere 165 . frecvent implicite. tulburări menstruale. nervos. Modalităţi :  Agravare  Frig umed. Thus Calcarea phosphorica has the need for security. furtună  Primăvara. vreme uscată  Vara  · Lateralitate  Stângă ( -/+) Indicaţii clinice  Toată patologia osoasă şi dentară. astfel e normal ca părinţii să aştepte de la copii rezultate bune la învăţătură. Copil iritabil. însă se întreabă întotdeauna ce gândesc ceilalţi despre ei. tulburări nervoase – insomnia sugarului. cu adevărat. phos). sarcină  Se administrează pe perioade lungi. Suportă prost critica. să devină una cu prietenii sau compania în care se găseşte.  Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste aşteptări. rahitism. Iau în serios toate sugestiile primite şi care îl fac sa creadă că este prost. se deprimă cu uşurinţă  Oboseală rapidă după efortul intelectual. Cefaleea şcolarilor  Poluţii nocturne repetate . . “A avea succes la şcoală” este un subiect major pentru părinţi. agravare la schimbarea vremii. but ability to live alone if the need arises Nevoie de securitate Elementul Calciu dă o nevoie de securitate. obosesc uşor  Spirit viu. sentimental. Afinitate pentru simfize şi suturi osoase. to be able to live on a distant island". anemie . agitat. The feeling of Phosphorus is: "I must prepare to be alone. toamna  Cugetând la suferinta / problemele sale  · Ameliorare  Căldură. pentru că aceasta vine să le confirme exact lucrul de care se tem. Tipul Phosphorus poate.  Cultura noastră acordă importanţă cunoaşterii intelectuale. anemie după boli acute şi boli cornice consumptive.

 Fosfatul de fier . agravate de frig umed. anemii. vom prefera Kalium sulphuricum D6. hemoragii. câteva zile dacă secreţiile au devenit galben purulente. când nu există secreţii. dar fără secreţii şi poate o uşoară stare subfebrilă – remediul de folosit este Ferrum phosphoricum D6. aspect albuş ou (borax. Prurit senil Ferrum phosphoricum D6 sau D12 (Fosfatul de fier)  Localizare: element indispensabil formării hemoglobinei.     Menstre dureroase cu lombalgii. gastrite acute cu durere şi vărsături. precum şi a tendinţei de a face frecvent vânătăi şi hematoame). avem mai multe posibilităţi de tratament. fie prea rare şi cu sg negru Leucorre permanentă. 3 granule de 2-3 ori pe zi.  Acţionează prin participare la formarea hemoglobinei şi ia parte la procese enzimatice. mai ales în globulele roşii. la menstruaţie. perioade de creştere la copii.constipatie. alăptare. dar ele sunt apoase şi apoi vâscoase. Kalium muriaticum D6 sau D12 (Sin. De asemenea.  Indicaţii clinice: procese inflamatorii şi febrile în fază iniţială. atât de frecvent întâlnite în anotimpul rece. 3 granule de 2-3 ori pe zi. de aceea previne şi tratează toate formele uşoare de anemii feriprive. reumatice. ridată. perioada de menstruaţie. cu ajutorul remediilor homeopatice din săruri minerale: în primele stadii ale unei inflamaţii.in mod paradoxal . cu alte cuvinte când copilul are nasul înfundat. toamna (Rhus tox) Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace) Consolidarea fracturilor (Symph). adică inflamaţia a avansat spre al treilea stadiu. zilnic. în sarcină şi alăptare. tulburări circulatorii. se găseşte în toate celulele. este utilă în tratamentul diferitelor tulburări circulatorii. primăvara.se regaseste in sange si in toate celulele corpului. diaree estivală cu febră. Este utilizat ca remediu impotriva hemoragiilor nazale si a menstrelor abundente. câteva zile. iar la adulţi. fie prea frecvente şi cu sg roşu. Kalium chloratum sau Clorura de potasiu)  Localizare: în toate celulele organismului. vîrstinici. 2-3 luni este o sare mineral importantă pentru apărarea împotriva infecţiilor. atunci este indicat remediul Kalium muriaticum D6. 166 . 2-3 zile  dacă au apărut secreţiile. cu exceptia celor nervoase. Carenta sau excesul pot determina diaree continua sau . rece. dar transparente. helonias) Dureri reumatice cu edeme. a diferitelor hemoragii periferice (în tratamenul epistaxis-ului sau a sângerării gingiilor.  Rol: imunitate. ci numai tumefacţie uscată. contuzii  Ferrum phosphoricum D6 sau D12. Este o sare indispensabilă formării hemoglobinei. Dureri postfractură Piele uscată.  În secreţiile nazale. administrat o dată sau de două ori pe zi. sarcină. 3 granule de 3-4 ori pe zi. în perioada de creştere a copiilor.

pierderea memoriei. reumatism. insomnie cauzată de nervozitate. mai ales cu 1-2 luni înainte de exaemene importante. laringo-faringite. epuizare. sinuzită.  Indicaţii clinice: epuizare. tulburări psihice (ipohondrie. boli cronice ale articulaţiilor.  Acţiune: menţine fluiditatea sângelui. melancolie. dureri ale coloanei vertebrale  Kalium phosphoricum D6. reumatism. dimineaţa şi prânz – 2-3 luni de zile este cea mai importantă sare biochimică pentru stările de epuizare. de două ori pe zi. tulburări apărute după vaccinări Kalium phosphoricum D6 sau D12 (Fosfat acid de potasiu – sarea anorganică cea mai importantă din conţinutul celulei)  Potasiul şi fosforul sunt două elemente importante pentru funcţionarea normală a celulei  Localizare: celulele roşii. depresiune. infecţii cronice la vezică şi rinichi. insomnie nervoasă. surzenie din cauza infecţiei cronice ale urechilor. inflamaţia cronică a apendicului. pierderea de sânge. inflamaţii ale tendoanelor. negi. care solicită un efort intelectual susţinut. Efortul înrăutăţeşte simptomele. Element esenţial a celulelor – de neînlocuit  Alterarea sa duce la tulburări grave – muşchi cardiac. spasme cardiace. distrugerea celulelor. eczeme uscate ale pielii. pareză. astenie. Gripă. slăbirea memoriei. durerile se accentuează la mişcare. tulburări bronşice. sânge gros şi negru. adecvat penttru tratarea suferinţelor organice ale inimii. tristeţe. irtabilitate). celulele cerebrale. indiferenţă şi oboseală rapidă în timpul activităţii intelectuale. tulburări oculare. melancolie. răguseală. celulele musculare. infecţiii cu secreţii putrezite ş rău mirositoare. mişcarea moderată le îmbunătăţeşte. parestezii. penumonie şi inflamaţia pleurie. oboseală intelectuală. dureri la mijloc.  Remediul principal pentru infecţiile în al doilea stadiu (cu secreţii albe). faringite. foame neîncetată care se micsorează după ce se bea apă. pierderea puterii după infecţii ( antibiotic intern). melancolie. infecţii la ochi. inflamaţia tendoanelor.  Carenţa lui determină: depresie. căldura le îmbunătăţeşte. gută. isterie. veruci. palpitaţii. Dar poate fi folosit cu succes de orice adult care prin natura meseriei ajunge în situaţii de oboseală şi astenie intelectuală. amigdalită. lispa de poftă de învăţat ( scolari).  Nervozitate. Miscarea . umflarea articulaţiilor. otită mijlocie. astenie musculară. tuse magărească. boli cauaze de vaccine. tulburări nervoase. dureri la inimă pe bază nervosă. Este remediul de elecţie al şcolarilor şi studenţilor obosiţi. astenie musculară. histerie. musculatură scheletică  Indicaţii clinice: stări catarale ale mucoaselor (secreţie vâscoasă. fibroasă). 167 . sângerări hemoroidale. neurastenie. bronşită cu secreţie mucoasă. dar şi un consum emoţional intens. teamă cu palpitaţii. paralizie musculară. tulburări pulmonare. mâncărurile picante şi grase înrăutăţesc simptomele. slăbirea muşchilor. otite. pulmonite fibroase. celulele nervoase.

stimulează eritropoeza. dureri reumatice în articulaţii. Cui îi lispeşte această sare este trist şi fricos. conjunctivită. dureri la menstruatie. Scade şi nivelul de colesterina. gâtului. nefrită. colici. hepatite.  Localizare: în lichidele extracelulare (spre deosebire de potasiu) – ţesut osos. retenţia de lichide şi echilibrul acidobazic. o treime din conţinut în sistemul muscular. gripa la stomac. tiroidă  Acţiune – influenţează: excitabilitatea neuro-musculară. infecţii ale ficatului şi a rinichilor. greutăti la ieşirea dinţilor şi tuse cu crampe la copii mici. stomac. pipi în pat la copii mici. Aeru proaspăt ş rece îmbunătăţeşte simptomele.  Se combină cu fierul pentru a avea rol în: transportul oxigenului în interiorul celulei. dureri în dentiţie. insomnie. Căldura şi presiunea exercitată cu mâna îmbunătăţeşte simptomele. dureri. se recomandă în a 2-a fază a inflamaţiei – secreţie vâscoasă  Indicaţii clinice: inflamaţii cronice. cartilagii. globule roşii. funcţiilor cardiace (scade metabolismul şi nivelul colesterolului sanguin). măduva spinării. fiere şi rinichi. tulburările lui se agravează în cameră caldă şi spre seară. urechilor. congestie faringiană. urticarie. antialergic  Indicaţii clinice: spasme. Natrium muriaticum D6 sau D12 (Sin. colici la stomac.  Acţiune: reglează excitabilitatea musculară şi nervoasă. Această sare stimulează eliminarea de toxine şi otrăvuri din corp ca şi decojirea pielii dupa pojar şi scarlatină. dureri. Magnesium phosphoricum sau Fosfat acid de magneziu (al 2-lea element ca şi importanţă după potasiu)  Localizare: jumătate din conţinut în schelet. afecţiuni cutanate descuamative. 168 . gripă. nervi. frigul le înrăutăţeşte. senzaţie de sufocare în zona inimii ( boli ale arteriilor inimii). rinichi. Răceli. trist. dureri în corp cu diaree. dismenoree. Magnesia phosphorica D6 sau D12  (Sin. se recomandă în primele stadii ale inflamaţiei – tumefacţie uscată  Kalium mur. arterioscreloza. tulburările se ameliorează în aer curat  Remediul principal la infecţiile în stadiul al treilea ( cu secreţie galbenă). hemoroizi. meteorism  Indicat persoanelor la care tulburările se ameliorează la căldură locală şi presiune  Remediul potrivit la crampe.Kalium sulfuricum D6 sau D12 (Sulfat de potasiu)  Localizare: celulele epidermice şi ale mucoaselor. activarea schimburilor celulare. reglează funcţionalitatea celulară (pompa Na-K).  Ferrum phosph. dureri de mijloc şi de dinţi. efect antitrombotic. ficat. Natrium chloratum sau Clorură de sodiu)  Rol: reglează presiunea coloidal-osmotică. eliminarea secreţiilor în catarul cronic  Pacientul care necesită acest remediu este: fricos. gastrite. infectii cronice cu puroi ale urechiilor. o treime din conţinut în creier. dureri articulare. Simptomele se înrăutăţesc în încăperi închise şi calde şi sarea. diaree apoasă însoţită de colici. a nasului. bronchiilor şi a conjuctivei ochilor. nevralgii indiferent de partea corpului. catarul cronic purulent al mucoasei bronşice.

sciatalgii. ţesut conjunctiv. hemoroizi. colită de fermentaţie. rol în metabolismul acidului latic care se formează din glucoză în timpul eforturilor musculare. neutralizează excesul de acizi din organism. cald şi proaspăt amel.are acţiune uşor iritantă asupra ţesuturilor şi stimuleaza secretiile naturale. Sete mare. isterie. 169 . pesimist. angine. dureri d ecap. migrenă. faza acută a stărilor gripale.  Acţiune: menţine acidul uric în soluţie pt. ulcere la partea dorsală a picioreler ( cu care se stă pe scaun). inapetenţă. 8 Clorura de sodiu . herpes şi băşici la gura. glanda endocrină. Excesul sau carenţa pot determina nevoia crescuta de a manca sarat. lipsa de apetit. după eforturi intelectuale intense. Excesul sau carenţa pot determina febra scazută. nervi slabi şi lipsă de interes. pofta de sărături. cefalee. exces de lacrimi şi salivă. simptomele. se poate folosi la bolile organelor care elimină substanţele din corp ( ficat. eritrocite. scădere ponderală. Mişcarea şi vremea umedă şi rece înrăutăţesc simptomele Natrium sulfuricum D6 sau D12 (Sulfat de sodiu)  Localizare: în toate celulele – cantităţi mici. răni vechi. 10 Sulfatul de sodiu . faringite cu tumefacţie glandulară. vărsături acide. tulburări reumatice. fiere. afecţiunilor intestinale cu fecale gălbui-verzui şi apoase  Pacient în permanenţă friguros. acetonemie. constipaţie.regleaza cantitatea de lichide din organism şi le transporta către celule.  Acţiune: favorizează secreţia biliară şi eliminarea de lichide. a permite trecerea prin rinichi (rol în eliminarea produşilor de catabolism). gripe. respiratie rau mirositoare si aparitia unui gust acid sau metalic in gura. Indicaţii clinice: anemie. nu se poate încălzii nici la căldura patului.  Indicaţii clinice: boli acute şi cronice secundare tulburărilor de metabolism. detritusuri metabolice. catarul mucoaselor cu secreţii apoase. pirozis. stare agravată de umiditatea atmosferică şi de mediul umed.emulsifiaza acizii grasi si mentie solubilitatea acidului uric in sange. răni vechi. edeme. muşchi. dimineaţa ca şi la vremea umedă simptomele se înrăutăţesc. depresii şi disfunctionalităţi ale vezicii biliare. constipaţie. timp umed şi rece. răceală cu secreţie apoasă din nas. Natrium phosphoricum D6 sau D12 (Fosfat acid de sodiu)  Localizare: celulele cerebrale. Excesul sau carenta pot cauza icter. gută. dureri reumatice. ulcere şi plăgi umede ale membrelor inferioare.  Indicaţii clinice: erupţii cutanate. guturai şi scurgeri apoase din nas şi din ochi. calculi biliari şi renali. neurasenie. starea se ameliorează pe timp cald şi uscat  Nr. în cursul dimineţii. stare agravată la deşteptare. anemie.  Răceli.  Nr. vezică şi intestine). erupţii cutanate cu pete de culoare gălbui  Fosfatul de sodiu . La activitate cerebrala. Aerul uscat. parestezii  Pacient cu senzaţie exagerată de sete şi alimente sărate. lipsă de lapte la femeile care au născut. gripa la stomac cu diaree apoasă. eczeme umede la piele. deprimat. hemicranie. edeme. nervi. eczeme cu puroi. rinichi. substanţă tampon cu funcţie de schimb al oxigenului din sânge. reumatism. dermatite scuamoase.  Piederea greutăţii. limfă – cantităţi mai mari.

păr. stimulează formarea colagenului. cistite. ganglioni limfatici. greoaie  Înfăţişare : faţa şi bărbia au frecvent formă pătrată  Cap : acnee. Oameni care se enervează uşor sau care sunt indiferenţi şi depresivi şi la care le este frig mereu şi nici măcar în pat nu se încălzesc. Afectează glandele. frecvent severă  Otită medie cu otoree cronică  Abces canal auditiv extern. mucoase.retenţie de apă. incapabili de eforturi mari. adulţi şi copii  Personalităţi puternice. Abces rectal  Piele : Abcese. palizi. cu piele flască. reumatism. oasele şi pielea. Sulph 170 . Fistula  Mental : gelozie. Dulciuri. catar bronşic purulent. angine purulente. Med. chiar luni) un puroi gălbui. săptămâni. mai rău iarna. sinuzite maxilare. daune din cauza la alimentaţia greşită sau excesivă.  Acţiune şi indicaţii: alături de alte substanţe participă la asimilarea calciului în organism. purulente. rahitism. aspect îmbătrânit  – Adulţi. glande suprarenale. hidradenită. carii dentare. cu senzaţii permanente de frig în întregul corp Calcarea sulfurica D6 sau D12 (Sin. slăbiţi. Constituţie robustă. gunoi la rinichi. exces de alcool. generale: călduros şi agravat de căldură  formare de fistule  Obezitate moderată/severă. necoapte sau acre. inflamaţii şi induraţii ganglionare. rinite cronice. dominante  Frică de păsări  S. activează acţiunea fagocitelor. unghii. pentru fragilitate şi boli ale unghiilor. tumori chistice  piele fisurată. Secreţii galbene. mastoidită  Obstrucţie nazală cronică. fistule osoase. Remediul Dr. Calcium sulfuricum sau Sulfat de calciu)  Localizare: ficat şi colecist. la spălat  DD : Hep. acţiune puternică în inflamaţiile acute. reumatism cronic  Eczema. Schüssler de tesut conjunctiv. varice). furuncule. Coriză pe dreapta  Erupţii la nivel scalp  Gastrointestinal: dorinţă fructe verzi. vârstnici: deprimaţi. plămâni. Tumori cistice. Silicea D6 sau D12 (Acid silicic)  Al doilea element constitutiv al scoarţei terestre după oxigen. colecţii purulente care se deschid şi drenează lung timp (zile.  Indicaţii clinice: inflamaţii purulente. mucoasele.)  Pacienţii care necesită acest remediu:  – Copii: slăbiţi.  Localizare: ţesut conjunctiv. Abcese recurente. tonifică pereţii vasculari (hemoroizi. oase. cronice (împreună cu Calcarea sulfurica). favorizează resorbţia hematoamelor (împreună cu Natrium phosph. denutriţi. eficace în procesele de cicatrizare. nefrite. Simptomele se înrăutăţesc dimineaţa şi la vreme umedă şi ceţoasă ca şi în locuinţe umede. abcese – flegmoane. fistule anale. creşte rezistenţa şi consistenţa ţesuturilor. hemoragii. Sil. piele.

aluminiu. a tractului respirator. Hering. particule (10 %) si oxid de azot (6 %) . tratati de Hahnemann.este data de dioxidul de sulf si fumul de la combustia incompleta a carbunilor in conditiile de ceata. lipsita de efecte adverse. 2. Dintre cei mai semnificativi poluanti enumer : dioxidul de sulf. Poluantii aerieni In principal sunt monitorizati 5 dintre acestia ce procentual ar fi la urmatoarele valori de referinta: monoxidul de carbon (52 %). Intelegerea actualelor conditii de mediu. mercur. cu exacerbarea episoadelor virotice. aldehidele. pentru a trata pacientii intoxicati 2. industrii (zonele industriale). elementele radioactive. inversiune termica si temperaturi scazute. monoxidul de carbon. Lathoud. prezente in special in marile orase poluate . Clarke. fumigantii. plumbul. Acum in secolul 21. Fara a avea pretentia de a putea epuiza un subiect imens. Exista doua tipuri de poluare aeriana: 1.POLUAREA MEDIULUI SI HOMEOPATIA . sulfoxizi (18 %). arsenic. Dioxidul de sulf Eliberat in cursul proceselor de combustie are un impact direct asupra cresterii cantitatii de mucus ce este strans corelat cu un tonus parasimpato-mimetic crescut . hidrcarbonatii (12 %). polarea de tip reductiv . conservantii si colorantii alimentari. fiind in corelatie semnificativa cu afectiunile alergice. fructe. in 1948 in Donora (Pennsilvania). bolile inflamatorii ale ochilor. Kent. Introducere Mediul in care traiau pacientii din secolul 19. informarea cursantilor asupra importantei factorilor poluanti ce intervin in declansarea diverselor patologii si posibilitatea de a actiona prin medicatie homeopatica. pregatirea medicilor cursanti in a putea utiliza o medicatie eficienta. a doua este poluarea oxidativa sau poluarea fotochimica si este cauzata de fumul eliminat de autovehicule. etc . Va rezulta in 171 . animale. erbicidele. etc si ceilalti mari homeopati ce utilizau medicatia homeopatica era total diferit de mediul in care traiesc pacientii nostri. factorii de crestere legume. se poate da pe o statistica : in 1930 in Mount Valley (Belgia) V 65 de oameni mureau din cauza poluantilor aerieni. Factori poluanti sunt: aerieni. din sol. ce folosesc drept combustibil. permit a se gasii solutii terapeutice in cazurile care pacientul este afectat de diversii factori poluanti. as dorii doar de a atrage atentia asupra catorva dintre ei . Efectele acute ale poluarii sunt asociate poluarii de tip oxidativ (fotochimice). pentru ca in 1952 in Londra sa moara circa 4000 oameni de afectiuni cardiace. Zissu.Dr Ioan Dumitrescu Scopurile cursului : 1. medicamentosi si alti factori Organismele au propriile lor mecanisme de a reactiona la poluanti diferit in functie de structura genetica a fiecarui individ . din apa. adresata cauzelor frecvente de imbolnavire. respiratorii. unele preocupari pentru a se limita efectele intempestive ale poluarii . alimentari. pesticidele. exista in tarile civilizate. mureau circa 20. ozonul. fractiile petroliere Un exemplu semnificativ in ceea ce priveste efectul poluarii asupra mortalitati induse de poluantii aerieni.

Cele mai expuse testuri la hipoxie sunt marile consumatoare 172 . conduc la formarea smogului toxic al marilor orase. La concentratii de 0. uscaciune a gatului. dureri toracice insotite de tuse si expectoratie sanguina de culoare inchisa dimineata. este mult depasita putand ajunge in zonele de traffic la 115 ppm si la valori de 23 ppm. Monoxidul de carbon Poluant aerian. eruptii cutanate (Nordman si colab). fibroza pulmonara. a astmului bronsic . tuse sanguina. Din pacate in practica curenta homeopatica.zonele unde acest poluant este prezent. nu se gasesc. In expunerile cronice specifice marilor aglomerari urbane acest poluant produce: bronsite cronice. Medicamentul homeopatic Ozonum. aceste noi antidoturi terapeutice utile locuitorilor marilor orase din Romania. rezultat din arderea incomplete a materiiilor organice. ce poate cauza moarte prin edem pulmonar. Acroleina este mai iritanta decat fomaldehida. tuse epuizanta. unul dintre acestia fiind medicamentul homeopatic Sulfuric acid (in prezentarea lui Hering). in zonele rezidentiale. favorizant al inflamatiilor tractului respirator. Ozonul este un irritant pentru mucoasa respiratorie umflare. opresiune toracica. o crestere a numarului de pacienti cu afectiuni respiratorii de tipul bronsitelor. folosit din pacate destul de rar poate fi extreme de util la pacientii ce traiesc in zone poluate Aldehidele Aldehidele formate prin oxidarea hidrocarburilor de catre lumina soarelui si din prin incompleta combustie a autovehiculelor. ele fiind accesibile pacientilor doar tarile civilizate la farmacia 80. emfizem ( raportari statistice la concentratii mici de circa 1 ppm). induce respiratie rapida. fara gust. O parte din dioxidul de sulf din atmosfera este convertit in: sulfuric acid. hipoxie celulara si indirect tisulara. ne putem gandi in terapeutica si la medicamentul homeopatic Sulfuric acid Ozonul Oxidantul gasit in cea mai mare concentratie in atmosfera poluata este ozonul. Daca avem indicii clare asupra nivelului de poluare crescut cu dioxid de sulf si acest tip de patologie respiratorie. fiind incriminat intr-o gama larga de afectiuni respiratorii (si nu numai). tuse. inflamatii dureroase mucoase nas. se poate gasii medicamentul homeopatic Formaldehidum. este cel mai abundant poluant. etc. Concentratia medie admisa in atmosfera. Utilizarea catalizatorilor la autovehicule poate reduce emisiile de monoxid de carbon. formand compusul carboxi-hemoglobina.25 -V 75 ppm. a carburantilor.bronhoconstrictia apare la un nivel de destul de scazut de 0. hemoptizie. tuse agravata de efortul de mers. tuberculoza pulmonara. In principal monoxidul de carbon reactioneaza cu hemoglobina. este suficient razelor ultraviolete sa converteasca stratul subtire de oxigen in ozon. cefalee. respiratie dificila tuse uscata. Astfel Formaldehida este o substanta iritanta a tractului respirator si a ochilor. La mii de kilometric de pamant. fara miros si culoare. exudat pleuritic abundant.25 ppm dioxod de sulf (Shapard si colab) . inflamatie laringiana. fiind in concentratii periculoase in fumul de tigara si in smogul oraselor mari. In homeopatie din fericire exista un antidot eficient contra efectelor produse de unii dintre acesti produsi ai dioxidului de sulf. gat. bronhoconstrictie la alegene si cresterea incidentei infectiilor respiratorii. impiedicand astfel hemoglobina sa transporte oxigenul la tesuturi si consecintele ce decurg din asta: anemie. De asemeni ozonul induce producerea de radicali liberi. care la la nivelul tractului respirator trateaza urmatoarele simptome : raguseala. astm bronsic. induse de acesta. sulfat de amoniu si alti sulfati . rupere endoteliu capilare alveole).

ce este putin solubil in apa. ierbicide. de unde si patologia bogata cardiaca si cerebrala. seara. taficardie. etc. malathion. vertij dupa somn. memorie proasta in exprimare. Pesticidele Include o gama mare de produse cu effect poluant asupra organismelor. durere torace respirand (gradul 3). causticum. defecatia si transpiratia. eliminarea renala. phosphine. sodium fluoracetat. Simptome ale intoxicatiei cu DDT sunt: parestezii ale limbii. traduse prin simptome ca insuficienta cadiaca. Cu titlu informativ mai sunt si multe alte categorii de pesticide. crotamiton. chlordecon. palpitatii cu anxietate. putand da la concentratii mari intoxicatii grave. sunt doua procese biochimice esentiale apararii organismelor in fata poluarii si implica mecanisme enzimatice de mare finite. Insecticidele sunt foarte utile in agricultura. Mecanismul prin care DDT-ul ar induce modificari patologice cum ar fi alterarea transportului de Natriu si Potasiu prin membranele axonale. Personal am utilizat destul de frecvent acest medicament homeopatic conform repertorizarii . dinitrofenoli. de unde si consecinta depunerii sale in startul adipos al mamiferelor . agricultori. toxaphene. vertij dupa ce mananca. cyanide. fumigante : methoxyclor. vertij intorcand capul. pagina 275 si urmatoarele. sulfuric acid. ierbicidele si fumigantele. confuzie mentala. anemie (gr 3). benzoic acid. paliptatii. ditiocarbamatii. Avem insa si afectare renala tradusa prin albuminurie albumina in urina Sinthesis 7. paraquatul (Bipyridyl). vertij cand sta jos. memorie slaba pentru cuvinte. vertij cu cefalee. Poluarea si adaptarea organismelor Organismele se apara de efectele poluantilor printr-o gama larga de sisteme dobandite evolutiv si transmise genetic. Biotransformarea substantelor exogene si endogene la nivel celular cat si fagocitoza. organofosforice. rodenticidele. lindanul. pasarile si plantele se adapteaza 173 . Asta ar explica si producerea de fibrilatie ventriculara in intoxicatiile accidentale . concentrare dificila. pagina 869. precum si aparitia de potentiale spontane de actiune. dibromclorpropan. Din experienta personala utilizand repertorizarea pe calculator am avut ocazia ca sa pot utiliza cu succes de multe ori medicamente homeopatice precum: phosphorus. palpitatii (gr 3). fata. As mentiona DDT-ul. durere torace intensa (sore). duree torace tusind. repetitive dupa un singur stimul. tremor. stricnina. regasim indicatii ale medicamentului homeopathic Kali Carbonic. palpitatii tumultoase (gr 3). angor pectoris. cyclodiene. durere torace extinsa spre spate. dar foarte solubil in grasimi. pyrethrum. buze. amnezie. metilbromidele. iritabilitate. zinc fosfatul. In anii ce vor urma desigur cercetarea fundamentala homeopatica va produce probabil antidoturi homeopatice pentru toti acesti poluanti deosebit de periculosi pentru sanatate.de oxygen: celula miocardica si celula nervoasa. pesti. ce ar conduce la cresterea potentialului negative si prelungirea duratei sale de actiune. benzylbenzoat.1. palpitatii la efort. cefalee. dar cu efecte nedorite asupra organismelor. Animalele. in intoxicatii ce s-au produs la personae ce manipulau substante toxice (laboranti. convulsii tonico-clonice. mecanici. Dintre sistemele protectoare ale corpului amintesc : lacrimarea. mirex. In Sintesis Ed 7. dintre acestea cele mai semnificative sunt : insecticidele. fungicidele. vertij prindu-se din mers. mercurius vivus si sarurile lui.1. vertij. cili vibratili respiratori. In acest tip de patologie indusa de intoxicatii tratamentul homeopatic se impune cu siguranta ca o medicatie complementara de nadejde ce poate rezolva patologii mai greu tratabile cu medicatia alopata chelatoare obisnuita. vopsitori). gradul 2. la rubricile: vertij. carbonem sulfuratum. vertij cand merge in aer liber. verti dimineata.

cand are loc o oxidare insuficienta a acidului lactic. antibiotice si alte substante chimice. omul secolului XX. lucru valabil si la animale. ar avea: Strontiu 90 la nivelul oaselor. Azbest in plamani. cei ce beau si fumeaza moderat isi activeaza diverse sisteme enzimatice de protectie ce . Si organismul uman se adapteaza prin mecanisme enzimatice. raspuns adaptativ pe termen lung (ATL). Dupa Commoner. 174 . Acest fapt este posibil datorita raspunsurilor adaptative fata de mediul inconjurator. in Himalaia. Adaptarea genotipica (AGT).modificari ale glucozo-6-fosfat dehidrogenazei . cum ar fi : producerea de caldura la factorul frig. sa dobandeasca o rezistenta la factorii de mediu si chiar sa traiasca in conditii aparent incompatibile cu viata (vezi cazul expeditiilor polare. ventilatia crescuta in conditii de hipoxie. prin procese metabolice este depasita si apar simptomele nedaptarii . etc . raspuns adaptativ pe termen scurt (ATS). scaderea rezistentei imunitare. La fel si in sensibilizarea imunologica .poliglobulinemia de mare altitudine In toate cazurile are loc o activare a biosintezei ADN-ului si o crestere selective a structurilor moleculare implicate in functionalitatea celulara . astfel cei expusi unor noxe industriale.incarcare functionala sinteze ADN acizi nucleici. ce o au de cateva ore Sporii bacteriilor si mucegaiurile rezista la temperature extreme.i confera un anumit grad de rezistenta . in spatiul cosmic. Alte exemple de modificari adaptative ce s-au petrecut la nivelul codului genetic se pot da : . a mutatiilor si a selectiilor naturale 2. Avem doua tipuri de raspunsuri adaptative in functie de durata : 1. apare in cursul vietii si permite organismului. caracterizate prin reactii tipice de stress. eliberarea de energie chimica prin glicoliza aeroba si anaeroba. Aceasta se datoreaza activitatii lor metabolice de 100 V 100. Adaptarea fenotipica (AFT). etc. inapetenta. 1. 2. DDT in grasime. pesti. comparative cu pestii. proteine activare sau/si crearea unor lanturi de reactii metabolice. Dupa ace factorii de mediu nu mai actioneaza. cefalee.000 ori mai mari de exemplu la alge.factori de mediu . comparative cu a bacteriilor. la campuri mari de radiatii. insomnie. etc . etc . mecanismele procesului de adaptare cuprind secventele: . prin persistenta unor factori iritativi repetati Reactia adaptativa pe termen scurt se bazeaza pe mecanisme commune. intoxicatie. In al doilea rand durata reproducerii este de la 1-10 luni la animale. se dezvolta pe baza unor posibilitati mostenite. transpiratia la factorul caldura. Iod 131 in tiroida. capacitatea de adaptare si compensare. in conditii de acidoza. deci nu mai primesc semnale chimice adecvate si adaptarea fenotipica scade. mobilizare de reserve energetice hepatice. la ctiunea unor factori poluanti moderati . dar traieste mult mai bine si mai mult decat stramosii lui. Datorita intensitatii crescute a unor factori poluanti. urmand o perioada de adaptare. oboseala.mai greu poluarii. Aceste proteine de stress apar si la alte tipuri de organisme in conditii extreme: soc oxidativ sau prin inductie enzimatica. Prin reactiile adaptative are loc activarea unei palete de reactii metabolice : Transportul de ioni prin membrane. ce rezista si se pot imultii in conditii extreme. spre deosebire de microorganisme. In 1998 s-a descoperit la bacterii un anumit tip de proteine: heat shock proteins. plante. ce duce la dezvoltarea de enzyme protectoare fata de : insecticide. etc) In adaptarea fenotipica .

efectul de sera datorat bioxidului de carbon. ca process necontrolat ce perturba echilibrul biologic al ecosistemelor. cu consecinte acute. dar a depasit . al azotului . inundatii. Dezvoltarea rapida a industriei in utlimii 50-70 ani. este si interferenta activitatilor omului.oxigen + Substante organice CICLUL AZOTULUI Humusul asigura rezerva principala de azot necesara plantelor AER . cu pastrarea ciclurilor vitale biologice si biochimice.Humus . cianati.Descompunere organisme . tardive.Bacterii nitrificate . de sute sau mii de ori gradul poluarii biosferei. Astfel ciclul fotosintezei devine vital pentru planeta Pamant. ulterior s-a acumulat in atmosfera.) Atmosfera Ploaie Evaporare Biosfera sedimente ---------. substantelor nemetabolizabile: insecticide. etc. Cd Ape reziduale Produse petroliere SCHIMBUL DE ALIMENTE PE LINIE ALIMENTARA Aer pasari OM ANIMALE Apa pesti SOL PLANTE 175 . compusi intermediari (policlorati difenil. DDT. a crescut nivelul civilizatiei de zeci de ori. Lumina CO 2 + Substante anorganice ----------. POLUAREA NATURALA Eruptii vulcanice.Plante . ce permit refacerea vietii . extinderea deseurilor.Oceane Ploaie Subsol Industrie Vulcani Deseuri Continente Hg. rapide sau/si cronice. Pentru a intelege efectele globale ale poluarii chimice asupra echilibrelor biologice. Poluarea poate fi naturala sau/si artificiala .MECANISME DE APARARE IMPOTRIVA POLUARII CHIMICE Ecologia studiaza interactiunea dintre mediu si organismul ambient. Acestea insa produc efecte reversibile asupra organismelor. POLUAREA ARTIFICIALA Este ca rezultat al activitatii omului asupra mediului inconjurator. schimband conditiile de existenta. fosfati. CICLUL OXIGENULUI A aparut initial pe pamant ca un poluant. uree. Poluarea reprezinta actiunea de intoxicare a organismelor. alunecari de teren. iar formele de viata s-au adaptat biochimic prin utilizarea oxigenului ca agent de diferentiere si element de baza al respiratiei (trecerea de la viata anaerobiotica la cea aerobiotica ??? ).Nitrati . rezultat din degradarea silicatilor din sol .Descompunere – reziduri Circulatia substantelor poluante este foarte importanta si se aplica metalelor de tip : plumb. cu fenomenele naturale : ploile acide. etc. ammoniac. Pb.Bacterii fixatoare .moarte SOL . trebuie amintite cateva cicluri biohimice din natura: ciclul oxigenului. O alta consecinta a poluarii artificiale. deoarece asigura convietuirea prin utilizarea bioxidului de carbon. cadmiu. mercur. eutrofizarea apelor. micsorarea stratului de ozon din stratosfera. ce transformat sub efectul luminii duce la producerea de oxygen si substante organice .Animale . al carbonului.

Infestarea produselor alimentare cu insecte. Aplastic anemia and occupational pesticide exposure: a case-control study. The role of cyanide liberation in the acute toxicity of aliphatic nitriles. 1982. Eutrofizarea apelor (lacuri. D. Modul de preparare a alimentelor termic ce este generator de peroxizi. Cluj. ciuperci producatoare de alfatoxine cu efecte alergice si cancerigenice. H. 3.Acad.H. and Smith. 7. 1981.H. Toxicol. antidaunatori folosite in agricultura (fosfati. 4.. J. etc 10. R. sau accidente (Cazul Cernobal). Micsorarea stratului de ozon protector fata de radiatia UV . ca rezultat al procesului de combustie interna de la masini.Vladescu. Piocianic (vezi cazul infectiilor intraspitalicesti). 4:805-811. inclusive folosirea uleiurilor fabricate prin metoda tratarii termice.Melvyn Howe. C. iar mai nou Stafilococul. mucegaiuri. ingrasaminte. 1984 .A. Poluare cu CO. DDT) 12.. Bibliografie I. pielonefrite cronice.. nitrati. Occup.Apetroae. Ploaia acida rezultata din deversarea in atmosfera a noxelor industriale . Disparitia unor specii de plante. 1981. uree. vapori de tetraetil de plumb. Radiatiile ionizante si viata. Poluare sau/si intoxicatii cu noxe chimice de tipul: dioxina. M. deci dezvoltarea in timp a unor tulpini rezistente la antibiotice. litiaza. ammoniac. feniltiocianat. marilor. Poluare cu reziduri petrolierea (si alte noxe chimice).Chiricuta. 8.L.Gheorghe. Pharmacol. mercur. vituitoare.P. Neurotoxic action of chlorinated hydrocarbon insecticides. 15. 14. 16. W. Wang. Enviromental Medicine.C. Appl. 5. balti). 6. Ed. 1980 Shankland. Med. S. 23: 364-366. Toxicol. prin erbicide. ciroze) sau cu insuficienta renala.. Poluarea bacteriana a plajelor si lacurilor 9. precum si reducerea sau disparitia vegetatiei din marile orase . Loraine. a fluviilor. distrugerea florei saprofite ce va determina aparitia de dismicrobisme (candidoze) selectarea de tulpini microbiene cu aparat genetic adaptat noilor generatii de antibiotice. 59: 589-602.M. Efectul de sera datorat cresterii concentratiei de CO 2 din atmosfera ca rezultat al arderii combustibililor fosili . 2. LTD. Utilizarea de alimente alterate prin conservarea necorespunzatoare sau depasirea termenului de valabilitate .C. G. 176 . Willhite. Teratol. Poluarea solului. J. 1980 N.ACTIUNI CU EFECT POLUANT 1. 11. Neurobehav. and Grufferman. Utilizarea intempestiva a medicamentelor chimice ce pot avea chiar efect iatrogen la persoanele ce au posibilitati reduse de metabolizare hepatica (la cei cu hepatite cronice. London. Cancerul si mediul ambiant. generand adevarate pandemii intraspitalicesti de Proteus. a lacurilor . Experiente nucleare in atmosfera / sol. 13. Utilizarea abuziva de antibiotice cu efecte negative pe cel putin doua directii . C.. apoi a plantelor si indirect a animalelor si omului.

LEDUM PALUSTRE - Dr Adrian Dumitrescu

Rozmarin salbatic; Familia Ericacee; Istoric: In Suedia se foloseste un decoct pentru a scapa vitele si porcii de paduchi. Se spune ca acelasi decoct este folosit intern pentru migrene puternice si anumite tipuri de angina. Esenţa remediului: - Actioneaza in special asupra diatezei reumatice, trecand prin toate schimbarile: de la durerea functionala pana la alterarea secretiilor din articulatii si depunerea de material solid in acestea. Reumatismul in cazul lui Ledum incepe la picioare si se extinde in sus (inversul lui Kalmia). - Afecteaza si pielea provocand o eruptie asemanatoare cu cea data de “otetar” (= rhus toxicodendron) sau de intepatura unor insecte (eruptie pe care o si vindeca); - Exista in general o lipsa de caldura vitala dar cu toate acestea nu suporta caldura patului; - Este remediul ideal pentru rani intepate (provocate de instrumente ascutite) sau intepaturi-muscaturi de insecte-animale, mai ales daca rana este rece, umflata-pufoasa, de culoare vinetie-purpurie (aspect marmorat); Cauzalitate: Tulburari aparute dupa rani produse prin instrumente ascutite, muscaturi-intepaturi de insecte si animale, injurii recente sau cronice; Constitutie: - Persoane pletorice cu temperament sanguin; Persoane palide si delicate; Persoane care sunt friguroase si cu frisoane Diateza reumatica, gutoasa; Abuz de alcool; Simptome psihice Iritabil si nemultumit, evita compania ; Tendinta la furie si agresivitate ; Nelinistit, se misca continuu ; Simptome generale Friguros dar agravat de caldura (inclusiv caldura patului); Dureri > de aplicatii reci; < noaptea; Raceala a partilor afectate (antidot pentru veninul animalelor); Rani intepate: previne tetanosul (daca acesta s-a declansat se admin. Hypericum); Tetanos cu fasciculatii musculare in jurul ranii; Hemoragii cu sange inchis la culoare; Alcoolism; Modalitati: aplicatii reci ca gheata; frig, baie si aer rece;

177

cu picioarele in apa rece; < noaptea, caldura patului si a paturilor, soba, aer cald; < miscarea articulatiilor, seara si noaptea, vin (alcool); Simptome fizice Vertij : ameteala in timp ce merge cu tendinta de a cadea intr-o parte; senzatie neplacuta la acoperirea capului; Cap: durere pulsatila violenta < de acoperirea capului; afectiuni dupa ce se uda pe cap; mancarime ca de la paduchi; Ochi: util dupa lovituri la nivelul ochilor cu vanataie; util dupa iridectomie cu hemoragii in camera anterioara; ptoza a ochiului (drept) dupa traumatism; rani contuze si durere glob ocular; cataracta la persoana cu guta; Ureche: - surditate ca si cum ar avea vata in urechi, agravata dupa tuns si spalat pe cap ; Nas: - epistaxis persistent; Faţă: patata, cu eczema faciala, acnee; glande submandibulare edematiate; eruptii crustoase; Gură: - gust amar; Stomac: sete mare de apa rece; apetit diminuat cu satietate rapida; greata cand scuipa, eructatii; Abdomen: dureri ca si cum intestinele ar fi lovite (cu vanatai) ; colica de la ombilic la anus ca si cum ar urma diareea ; disenterie si flatus ; Rect: fisuri anale ; hemoroizi durerosi ; Rinichi: - cantitate mare de acid uric si nisip in urina ; Genital feminin: Fibroame uterine sangerande ; Mare frilozitate la menstruatie dar isi doreste aer rece ; Menstruatie prea devreme si abundenta ; Genital masculin: Polutii cu sperma sanguinolenta ;

178

Erectii prelungite si dureroase ; Edem inflamator al penisului cu uretra aproape obstruata ; Spate: - Lumbago, intepeneala si crampe < cand se ridica din sezut Respiraţie - Tuse: - Tuse spasmodica, tusei convulsivae. - Hemoptizia alterneaza cu reumatismul. - Dispnee cu senzatie de constrictie, sufocare ; - Bronsita cu emfizem la batrani ; Piept: - dureros la atingere ; durere de-a lungul traheei ; Extremităţi: Dureri in articulatiile mici datorate gutei. Nodozitati gutoase. Cracmente articulare. Picioare umflate si echimozice. Talpi atat de dureroase incat merge cu greutate. Face usor entorse. Degetul mare de la picior umflat. Somn: mare inclinatie de a dormi in timpul zilei; insomnie cu agitatie, tresariri si imagini fantastice cand inchide ochii; vise agitate si anxioase in care face tot timpul ceva; polutii datorate viselor lascive; Piele: fasciculatii, contracturi musculare in jurul ranilor intepate ; decolorare persistenta dupa injurii ; echimoze ; antidot al otetarului ; Senzaţii particulare: ca de intepatura, muscatura; ca si cum ochii ar iesi din orbite; de zgomote in urechi ca si cum ar suna clopote; mancarime ca de paduchi pe piept; Temperatura: Frilozitate; Raceala a anumitor parti, < la nivelul membrelor in timpul durerilor; Remedii complementare: Arn, sulph, tub, sep; Remedii similare: Apis, guaj, hyper, arn; Bibliografie: Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). RADAR key notes. Boericke’s New Manual of Homeopathic Materia Medica;

179

Doreste bauturi reci. Modalitati: de eliminari. in raceli cu frisoane. Crampe.Dr Adrian Dumitrescu Camphora este un remediu homeopat preparat dintr-o secretie rasinoasa a copacului Laurus Camphora (familia Lauracee). penis. nimic nu il satisface. isterie : zgarie. soc. Agravat de frig si aer rece. buze violacee). convulsii. Insensibilitate. Esenţa remediului: Impiedica sangele sa ajunga la periferie prin spasm arterial (cap. raceala ca de gheata a intregului corp (suprafata si extremitati). nasul si sistemul nervos predominant afectate. Simptome generale Raceala a corpului cu coloratie albastruie. Cuprum. Stari de panica noaptea. piele) Cazurile care beneficiaza de Camphora intrunesc mai multe simptome cheie: stare de colaps (puls rar si slab. Camphora corecteaza cazurile deteriorate (prin administrarea gresita de remedii) si antidoteaza majoritatea remediilor. musca. curent si aer rece Simptome fizice Cap: 180 . durerea sau problema se > cand se gandeste la ea. manie religioasa sau puerperala.CAMPHORA . Excitabilitate nervoasa. in special pe cele din regnul vegetal. anxietate. secale). Este rece ca gheata dar nu vrea sa fie invelit (Carbo-veg. slabiciune. rupe hainele. pierdere brusca a puterii. transpiratie. Istoric : Face parte din Triada lui Hahnemann în holera : Veratrum. < de supresii.traumatismelor operatiilor chirurgicale insolatiei muscaturilor de serpi Simptome psihice . soc. Camphora. Dureri insotite de senzatia de rece. scuipa. miscare. pierderea tuturor simturilor. ca tonic cardiac in cazuri de urgenta (tinctura in putin zahar la fiecare 5 minute). Se foloseste sub forma de tinctura ca: revulsiv in boli reumatice localizate. Delir. urinar. Aparatul digestiv. Cauzalitate: Soc in urma .Iritabilitate si dispozitie proasta. extremitati. crampe si convulsii insotite de suferinta psihica extrema (ca si cum ar fi torturat). Colaps. bauturi reci. noaptea.

. Ochi: privire fixa.. Buza superioara retractata si maxilarul inclestat cu spuma la gura. during : Camph. cu sange in urina asemanator remediului Cantharis de care se deosebeste prin raceala corpului . slabiciune mare . acumulare de saliva abundenta si vascoasa. protruzioneaza in timpul maniei. fl-ac. nux-v. durere ca inainte de diaree . Abdomen: crampe . Faţă: palida. 181 . anxioasa. dureri de cap cu simptome de catar si stranut. Rect: . Rinichi: Durere cu caracter de arsura.scaune apoase. . sete de nestins pentru lichide reci. pupile dilatate. Vezică urinară : . distorsionata. obstructie nazala si stranut sau catar.cistita cu inflamatie intensa si tenesme.transpiratie rece. holeriforme insotite de crampe in gambe. Gură: halena fetida dimineata. senzatie de presiune puternica. colica noaptea . limba tremurasi este rece. Dinţi : durere a dintilor care se clatina. Genital feminin: menstre absente sau abundente. dureri ca de nastere. Epistaxis persistent.Gripa. raceala corpului. vanata. bufeuri de caldura cu abdomen si extremitati reci la menopauza. Nas: rece. dorinta sexuala crescuta. Stomac: raceala urmata de arsura. supta. spuma la gura. retentie urinara si hematurie. senzatie de raceala sau fierbinteala in abdomen . Genital masculin: . anxietate. ambr .impotenta (are erectie dar o pierde in timpul actului sexual) : Male genitalia/sex – erections – wanting – disapearing – coition . Phosac. tenesme vezicale.Priapism : Male genitalia/sex – erections – continued – painful . globi oculari adanciti in orbite. senzatie de alungire.

( Materia Medica). Verat. in: CUPR. Cupr Extremities – pain – tearing – joints. Kali-p. Piele: rece si albastruie. sensibilitate mare la orice atingere . Remedii complementare: Cantharis. Ant-t. Op. Ant-t Bibliografie: . insomnie cu extremitati reci. palida sau livida . corp rece ca gheata cu stare de intensa caldura interna + anxietate . Extremities – coldness – foot – icy cold: CAMPH. Remedii similare: Ars. Laur. vrea sa fie dezvelit si mai tarziu sa fie invelit la loc. RADAR key notes. Colch. Camph. SULPH. crampe si senzatie de impunsatura . carbo-veg.Spate: tensiune si intepeneala a gatului. dispnee cu senzatie de sufocare si atacuri violente de tuse uscata !!! Extremităţi: Extremities – cramps – leg – calf – cholera. Sec. VERAT. Canth. Piept: senzatie de raceala in piept urmata de respiratie rece . SIL. dureri reumatice interscapulare. 182 . SEP. Murphy Robin. Somn: Agitat insotit de tremor sau comatos. Mag-p. Phos.George Vithoulkas (Esenţa Materiei Medica). VERAT.

nefiind capabila sa le tina piept ci modificandu-se catre stari din ce in ce mai anormale pana cand in timp. dupa ce virusul era inoculat in pielea subiectului. dezvoltarea intarziata a oaselor si dintilor. urmata de o pustula care facea o crusta si in final o cicatrice. In tot acest timp persoana manifesta si alte simptome de ordin mai general. Burnett) sau tulburarile de ordin primar si secundar care apar dupa un anumit vaccin. organismul este distrus – acestea sunt bolile cronice. Hahnemann nu a considerat aceste schimbari ca fiind boli noi ci doar manifestari diferite ale aceleiasi boli: “miasma” vaccinului care a produs boala “vaccinoza”. in special febra si o stare de sanatate alterata (proasta dispozitie). In ceea ce priveste psora. acesta dezvolta mai intai o vezicula. anginele repetate. 183 . raceli frecvente cu catar si supuratie cronica – inclusiv modificari comportamentale – care durau ani in sir dupa vaccin si care puteau scurta viata.streptococul ) sau un principiu infectios raspunzator de boli cronice: lueza. Sediul unde isi desfasoara operatiunea este “forta vitala” care poate fi eliberata de actiunea miasmei cu ajutorul remediilor homeopate bine alese.In cadrul sicozei este clasata si “vaccinoza” (cum a numit-o dr. Exemplul cel mai curent fiind cel al astmului bronsic aparut dupa tratamentul “reusit” al unei dermatite cu topice locale. Aceasta boala.HOMEOPATIA IN BOLILE CRONICE – Dr Adrian Dumitrescu Definitia bolilor acute si cronice data de Hahnemann in paragraful 72 din Organon: “Bolile la care este expus omul sunt: fie procese morbide rapide ale fortei vitale afectata intr-un mod anormal. fie boli care au un astfel de caracter incat prin mai multe debuturi insidioase (imperceptibile) perturba organismul viu fiecare in modul sau particular si il fac sa devieze de la starea de sanatate in asa fel incat energia vietii – numita forta vitala – (si a carei menire este sa pastreze sanatatea) se va opune doar intr-o maniera imperfecta. Hahnemann vedea multe cazuri in care starea de sanatate precara aparea si dura ani de zile dupa momentul delimitabil in timp in care se facea supresia unei boli de piele. . . Ele sunt cauzate (bolile cronice) de infectia cu o miasma cronica (diateza in limbaj modern). Adevarul doctrinei lui Hahnemann poate fi recunoscut aruncand o privire la istoria individuala a unui pacient: dermatitele din copilarie. astmul bronsic. anemia de la pubertate. Prin “miasma” Hahnemann intelege un principiu infectios acut (cum ar fi principiul infectios al scarlatinei . respectand principiul similitudinii. De multe ori insa apareau schimbari constitutionale mai profunde.Lueza asa cum a fost acceptat de majoritatea scolilor vremii era produsa de sifilis cu intregul cortegiu de simptome corespunzatoare lues-ului primar. Exemplul cel mai folosit in trecut facea referire la vaccinul antivariolic cand. Hahnemann a numit-o “miasma cronica”. sicoza si psora la care mai tarziu s-au adaugat tuberculinismul si cancerinismul. procese care au tendinta de a se opri de la sine mai mult sau mai putin rapid dar intotdeauna intr-un interval de timp moderat – acestea se numesc boli acute. nepotrivita si fara rezultat. pneumoniile si in final boala tuberculoasa care “ingropa” subiectul erau tot atatea manifestari ale unei singure “boli”. secundar si tertiar. In unele cazuri forta vitala reusea sa incheie procesul aici si sa “scape” de “miasma”.

un medicament de origine bacteriana sau organica – bioterapic (de ex: luesinum pentru lueza). este foarte util ca medicul homeopat sa cunoasca manifestarile principale ale diatezelor si remediile principale care tin de fiecare diateza in parte. Medicament “de intrare”: Nux Vomica Medicament central : Sulphur Bioterapic: Psorinum Medicamente care tin de diateza psorica: calc si lyc. Crizele intestinale sunt mai frecvent diareice. clare si frecvente care fac parte din tabloul pacientului. miros ofensiv al corpului (secretii. Medicament de “intrare” : natrium sulphuricum (datorita sensibilitatii la toate formele de umiditate). tendinta obsesionala. Manifesta inca ciclicitatea lui sulphur. Psora: se manifesta frecvent prin dermatoze.In zilele noastre. Ele orienteaza alegerea primului remediu in functie de “miasma dominanta” si de simptomele cele mai intense. Debutul este adesea in copilarie prin eczema atopica urmata de astm bronsic sau afectiuni ORL cu repetitie. scurgeri purulente sau mucopurulente de durata lunga. alte medicamente homeopate care apartin destul de clar. Thuja pentru sicoza). tumori benigne: veruci. Artroza e insotita de dureri care isi schimba localizarea si evolueaza cu faze asimptomatice iar boala cardiaca ramane mult timp asimptomatica. retentie hidrica cu infiltrarea tesuturilor. 2. 184 . transpiratie). medicamente homeopate “polidiatezice”. Michel Guermonprez distinge pentru fiecare diateza : un medicament homeopat “de intrare” sau drenor general (de exemplu Nux Vomica pentru psora). perturbare a constientei in ceea ce priveste trecerea timpului. prurit. papiloame si condiloame. fibroza si induratii. cand acestea dispar de obicei apare o alta patologie . La varsta adulta se pot intalni toate patologiile. Sicoza: evolutie progresiva si lineara catre agravare fara remisiuni clare sau intervale libere (ca la psora). 1. un medicament central a carui patogenezie reproduce marea majoritate a semnelor ce apartin diatezei (de ex. < de umiditate. prin patogenezia lor unei anumite diateze. Devine “sicotic” cand tulburarile se permanentizeaza. excretii. evolueaza prin crize si vindecari intercritice aparente. evolutie ulterioara catre scleroza. tendinta ciclica.

arsenicum album: polidiatezic. nodozitati mamare si periarticulare. algii articulare cronice. ulceratii. tulburari neurologice si mentale). mentalitate obsesiva si evolutie lineara catre agravare. argentum nitricum: medicament de ulcer si sistem nervos. agravare nocturna. Medicament bioterapic: medorrhinum (supuratie. semne neurologice la batrani. tendinta hemoragica. 4. Tuberculinismul: Seamana cu o psora astenica ale carei fluctuatii nu mai trec prin perioada de remisiune totala. mica insuficienta digestiva si numeroase intolerante alimentare. dureri articulare si osoase nocturne si migratorii. scleroza precoce. variabila si reversibila. transpiratii care <. 185 . angine la copil. Lueza: evolutie neregulata si imprevizibila. Plecand de la thuja: conium. Medicament de intrare: Pulsatilla – varianta benigna. nitric acid si causticum reprezinta 3 cai de evolutie: conium: catre tumori indurate si scleroze glandulare. complicatii neurologice si mentale. Bioterapic: Tuberculinum Alte medicamente: Natrium-mur: intrebuintat frecvent in perioada de crestere si in adolescenta (perioada de electie a tuberculinismului). nitric ac: catre scurgeri cronice complicate cu ulceratii. 3. neoformatii de orice tip. labilitate in emotii si comportament. (si Dulcamara). Staphysagria o concureaza datorita mai ales a semnelor urinare sau mentale. inadaptat cu perturbare emotionala si a sociabilitatii. ulceratii. Alte medicamente: aurum metallicum: scleroza precoce. evolutia este ciclica dar starea de sanatate nu e completa intercritic.Medicament central: Thuja (scurgeri durabile. intoleranta la frigul umed. causticum: scleroza si inflamatia mucoaselor. astenia si oboseala insotesc toate bolile.: prezinta toate semnele luezei (sifilisul se trata in trecut cu mercur). Medicament central: mercurius sol. Medicament central: phosphorus – leziuni distructive. evolutie brutala si imprevizibila. congestiv. melancolic si tensionat. tisulara si vasculara. comportament insolit. Medicament de “intrare” propus: phytolacca – angine eritematoase sau pultacee. celulita. hiperemotivitate si hipersensibilitate generala. agravare nocturna. Medicament bioterapic: luesinum. Silicea: slab si obosit. patologie orl si respiratorie.

Marele homeopat contemporan George Vithoulkas imbunatateste prin vasta sa experienta teoretica si practica prescriptia remediilor in bolile cronice: Pentru usurinta el imparte oamenii in 4 grupe de sanatate: Grupul 1: oamenii cu cea mai buna stare de sanatate. boli acute foarte frecvente. scleroza in placi. servind astfel la aprecierea si interpretarea evolutiei bolilor cronice si facilitand precriptia medicamentului homeopat. Bibliografie: Clarke J. afectati de 2 miasme: 2-3 remedii in dilutie medie rezolva cazul. psihoze. Michel Guermonprez: “Homeopathie: principes – clinique – techniques” George Vithoulkas – “Stiinta homeopatiei” 186 . sida – multe miasme intrepatrunse: sunt necesare aproximativ 20 de remedii in dilutie 6d –12d pentru a obtine un progres evident si trecerea in grupul 3 de sanatate. Grupul 4: boli grave. afectati de 1 singura miasma. Grupul 2: sanatate mai precara. epilepsie. cancere. simptome clare: un remediu in dilutie inalta rezolva cazul. Se vor folosi si toate notiunile invatate la evaluarea cazului dupa prima prescriptie homeopata si notiunile care tin de a 2-a prescriptie de medicament homeopat.Ceea ce diferentiaza cel mai bine diatezele este tipul de evolutie in timp. (Homeopatia explicata). Astfel stiind aceste notiuni. 3 miasme: 3-6 remedii in dilutie mai mica amelioreaza sau vindeca cazul. H. homeopatul va putea sa ofere si un prognostic asupra evolutiei in timp a ameliorarii sau vindecarii. Grupul 3: grupul majoritatii bolilor cronice (acute rare).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful