GESTIONAREA IMAGINII PUBLICE ORGANIZATIONALE

Procesul de formare al imaginii organiza iilor este unul îndelungat i într-o continu evolu ie. Fiind un bun organiza ional dar. în acela i timp. reputa ia de care se bucur organiza ia. precum i a celor ob inute cu ajutorul reclamei i a publicit ii. imaginea organiza ional transmite. Rezultatul informa iilor difuzate prin canalele mediatice. prin semnifica ia sensurilor sale. i un bun public. metafora notoriet ii. în comunitatea unde este integrat i în cadrul c reia func ioneaz . rela iile pe care le are cu puterea i comunitatea local duc la formarea imaginii organiza iei.Imaginea public a organiza iei transmite. personalit ii i a filosofiei vie ii sale organiza ionale. într-o form sintetic . . Evaluarea riguroas a imaginii organiza iei presupune necesitatea opera ionaliz rii conceptului de imagine. ea se formeaz i prin satisfac ia ob inut de publicul extern al organiza iei în arena folosirii produselor i serviciilor oferite de c tre aceasta. În acela i timp.

ci se manifest mai degrab . reputa ia. . în calitate de consumatori ai produselor/serviciilor organiza iei. Chiar dac se afl în aria de activitate a rela iilor publice. imaginea organiza ional se alatur imaginii corporative sau institu ionale pe care i-o construie te firma. a reprezent rilor formate în mentalul lor.Imaginea public a organiza iei este rezultatul func iunii de comunicare i PR prin care organiza ia î i transmite. Imaginea are prin excelen caracter subiectiv i psihologic. un Aceast latur a imagologiei organiza ionale (ANSAMBLUL DE SEMNE. personalitatea i/sau propria identitate. SIMBOLURI. la nivelul indivizilor. IMAGINI) nu se afl la nivelul firmei. c tre public.

pentru a dobândi o serie de sensuri. asigurarea i consolidarea credibilit ii sale în ochii publicurilor. dou aspecte esen iale pentru firm : impactul vizibilit ii sale la nivelul pie elor i în mediul de afaceri.Procesul de formare a imaginii se bazeaz pe comunicare. Construirea imaginii organiza ionale se identific pe baza a o serie de strategii ce vor pune în valoare. Pentru a trezi interesul publicului imaginea organiza iei trebuie s aib suficient for emo ional . SIMBOLURI EMBLEME IMAGINEA ORGANIZA IEI SIGLE REPREZENT RI ABSTRACTE PRODUSE AUDIOVIZUALE .

Management tradi ional Management modern. ulterior. Astfel. îi fidelizeaz . prin promovarea i vânzarea propriilor pruduse. din imagine public . prin produsul/serviciul promovat. sinergic Mesaj codificat c tre public Vector de comunicare Firma Identitate organiza ional Comunicare corporativ Responsa ilitate social corporativ Comportament organiza ional Imagine institu ional Responsabilitate institu ional Identitate institu ional   Mesaj decodificat de public Imagine corporativ Imagine firm R spuns public Comunicare institu ional . firma ajunge la o identitate public . o firm î i câ tig un grup de clien i i.Numai în m sura în care. putem spune c imaginea sa public a avut de câ tigat.

ÅToyoµ merg" in latina. iar "ta" inseamna orez. y Cercul si sageata . la randul lor simboluri pentru fier. cei binecuvantati cu o abundenta de orez sunt binecuvantati cu multa bogatie. y Volvo inseamna "eu y In japoneza.TOYOTA VOLVO y Sigla Toyota contine trei elipse care reprezinta inima clientului. inima produsului si progresul tehnologic si oportunitatile nelimitate ale viitorului. iar cercul marginit de o sageata este semnul conventional pentru fier ² bogatia cea mai cunoscuta a Suediei. reprezinta scutul si sageata lui Marte. In unele culturi asiatice. semnifica abundenta.

apare o inversare a celor trei niveluri ce alc tuiesc structura organizatoric a unei firme. . Astfel.Situarea pe primul plan a imaginii publice a organiza iei a determinat. schimb ri structurale multiple. în cadrul firmelor.

. prin abordarea sa. sigle. pune în valoare dinamica organiza ional i eviden iaz importan a componentelor ce sus in limbajul organiza ional (semne grafice. un mod inedit de comunicare a organiza iei cu publicul.Abordari teoretice ale constructiei imaginii organizationale Abordarea constructivist a lui Jean Piaget. design) transmis c tre diferitele categorii de publicuri. Este vorba de percep ia constructiv a publicului fa de evolu ia organiza iei i imaginea sa.int . coloristic . Piaget identific .

explicitat în cadrul culturii organiza ionale. la valorile culturale. . pune în valoare imaginea organiza ional ca rezultant a leg turilor ce se stabilesc între sistemele de norme i valori societale i sistemul de valori de la nivelul organiza iei.Abordarea teoretic . sus inut de Serge Moscovici i Jean Claude Abric. sociologice psihologice existente în comunitatea din care face parte. Astfel are loc raportarea implica iilor sociale pe care le genereaz o anumit manifestare a organiza iei. Ea decurge din abordarea constructivist îns . reprezint un alt punct de vedere inedit privind construc ia imaginii organiza ionale i importan a acesteia. în acel moment.

c rora li se adreseaz organiza ia i din perspectiva atitudinii manifestate de proprii angaja i. se realizeaz o interac iunea comunica ional între mesajele emise de organiza ie i manifest rile publicului intern i extern al acesteia. .Abordarea fenomenologic în discu ie un alt aspect. în func ie de atitudinea diferitelor categorii de publicuri. Deci. imaginea organiza iei poate avea câ tig sau nu. în calitatea lor de consumatori poten iali. Astfel. a lui Edmund Husserl aduce Este surprins imaginea organiza ional din perspectiva experien elor personale ale indivizilor.

Imaginea organizationala din perspectiva ´paradigmei procesual-organiceµ INTERPRETORI FIGURATIVI INTERPRETORI VERBALI INTERPRETORI ARMONICI .

comunit ii umane c reia i se raporteaz în acel moment. în forme plastice audiovizuale i scrise. Cu ajutorul lor se dezvolt ceea ce numim. Interpretorii armonici. Interpretorii verbali. strategia de construire a imaginii organiza iei are ca rezultat formarea imaginilor de identitate organiza ional . . rezulta i din îmbinarea celor dou categorii anterior eviden iate i care stau la baza dezvolt rii produselor audiovizuale i scrise. cuprind ansamblul semnelor lingvistice i auditive prin intermediul c rora se transmit o serie de mesaje privind imaginea public a organiza iei. comunicare televizual . Numai în aceste condi ii imaginea public a organiza iei se transform în identitate public . comunicare cinematografic . Concluzii: Prin urmare. prin intermediul vectorilor de comunicare.Interpretorii figurativi stau la baza form rii imaginii organiza iei. specifice i distincte. Identitatea public a organiza iei este transmis .

. credibilitatea. onestitatea i competen a. aceasta din urm poate fi identificat mult mai u or de c tre plaja de clien i. Corelând marca produsului promovat cu imaginea firmei. Astfel.Imaginea organizationala din perspectiva gestionarii sale prin optiuni strategice Prestigiul organiza ional depinde de crearea unor clase de imagini având la baz atributele definitorii ale organiza iei: solvabilitatea ei. organiza ia î i constrie te o imagine de marc . Imaginea de marc va caracteriza îndeosebi organiza iile cu scop economic. Ea reprezint o caracterizare sintetic a imaginii companiei. printr-o simpl imagine public . m rcile/brand-urile prin care î i prezint produsele i serviciile.

Orange.Sensurile imaginii organizationale Imaginea de marc (materiala) este: un simbol. un termen. Imaginea public este stabilit prin politica de PR i trebuie s con in dou componente: imaginea material i imaginea simbolic . un desen. Imaginea public unei organiza ii este cu atât mai important cu cât aceast organiza ie este mai mare i are un grad de responsabilitate social mai mare. Benetton împotriva discrimin rii rasiale). Imaginea simbolic vizeaz discursul organiza iei c tre publicul int prin clipurile sale promo ionale i/sau prin implicarea organiza iei în rezolvarea de probleme sociale sau în campanii umanitare (Tide. un nume. o combina ie grafic . destinat s ajute la o identificare u oar a organiza iei sau a bunurilor acesteia. o etichet . Ea garanteaz notorietatea organiza iei i calitatea produselor/serviciilor.

Imaginea organiza ional este multidimensional . Imaginea global a organiza iei Imaginea public organiza ional Imagine economic (comercial ) Imagine social Imaginea organiza ional Imagine institu ional Imagine financiar Imagine tehnologic . potrivit modului în care aceasta este perceput la nivelul business-ului modern. Ea ine de segmentele ce alc tuiesc structura imaginii organiza iei.

E.I.int apare ca o necesitate. ‡Imaginea document a institu iilor statului i a partidelor parlamentare = I.D. + I. ‡Aprecierile publicului intern = I. + I.P.E.G. lideri de opinie. + I.O.O.M. Prin intermediul acestei analize se va putea eviden ia nivelul de încredere ob inut de c tre organiza ie în rândul diferitelor categorii de public: indivizi. ‡Imaginea liderilor de opinie = I.I.Analiza coeren ei i a semnifica iilor imagologice a organiza iei asupra publicului.O. mass-media.P. ‡Imaginea mediatic = I.P.O. .I. public intern. E. = I.P. ‡Imaginea organiza iilor extraparlamentare i apolitice = I.I. ‡Evaluarea global a imaginii organiza iei = E. sectorul guvernamental i non-guvernamental.P. ‡Imaginea popula iei = I.P. + I. + I.G.D. iar evaluarea sub aspect global a acestui fenomen se efectuaz de c tre speciali tii în comunicare i PR.M.

identificarea evenimentelor din trecutul firmei ce pot avea legatura intre ele si care ar putea fi la baza evenimentelor prezente din organizatie. prin intermediul unei solutii transante. declansarea crizei ² se modifica echilibrul relatiilor de putere intre ´polul dominantµ (organizatia) si ´polul dominatµ (publicul intern si/sau extern). a impactului negativ generat de manifestarea a o serie de riscuri. Identificarea si analiza fazelor crizei de imagine: perioada premergatoare crizei ² analiza evenimentelor semnificative. este importanta deoarece are loc un proces de evaluare a gradului de deteriorare a imaginii org. in sensul reducerii. cu influenta negativa. a modificarilor ce au intervenit. s-a reusit iesirea din criza. descrierea lor din perspectiva imagologica. criza propriu-zisa ² deteriorarea puternica a imaginii organizationale cu repercursiuni asupra promovarii produselor sale si a gradului de incredere a publicului.ANALIZA CRIZELOR DE IMAGINE Implica modelarea si/sau gestionarea imaginii organizatiei.. conflicte sau crize. pentru imaginea organizatiei. pe cat posibil. perioada post-criza ² apare dupa ce. caracterul benefic sau nu al crizei .

pentru a incetini si/sau stopa deteriorarea propriei imagini. timpului si canalelor de distributie necesare pentru comunicarea eficienta cu: presa. cuprinde o serie de actiuni concrete de gestionare a strategiei. clientii. . Comunicarea in situatii de criza trebuie sa se focalizeze pe facilitarea dezamorsarii crizei prin: comunicarea cu diferitele categorii de public pentru gestionarea perceptiei si asteptarilor publicului. mesajului. pentru a obtine intelegerea si sprijinul de care are nevoie organizatia in aceste momente dificile. angajatii. consumatorii si factorii de decizie.Comunicarea in situatii de criza ² parte componenta a procesului de management al crizei.