[ drumul sufletului dupa moarte

]

[ dreapta credint ] [ yoga ] [ magie. vr jitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ ghicirea viitorului ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiint si religie ] [ p cate ] [ canoane ] [ c s torie familie ] [ rug ciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltic MP3 ] [ calendar ortodox ] [ c rti ] [ duhovnici ] [ nout ti ] [ index ]

www.SfaturiOrtodoxe.ro

CartiOrtodoxe.ro - magazin online - 600 de titluri la un clic

ÎNTREB RI Sl R SPUNSURI Din cursul despre Cartea Facerii (1981 si 1982) - Parintele Serafim Rose

1. Vârsta p mântului

STUDENT: Dup cronologia biblic , p mântul are cam 7500 de ani vechime; dar dup evolutionisti, si chiar dup istoria predat în licee, p mântul are miliarde de ani vechime. Cum explicati acest lucru ?

Parintele SERAFIM: Avem câteva c rti pe aceast tem , pe care vi le voi ar ta. Exist destui oameni care, în ultimii zece sau dou zeci de ani, au început s contraatace pe cei ce sunt extrem de siguri de aceast teorie. Exist un grup în San Diego numit Institutul de cercet ri creationiste si un altul în Michigan, numit Societatea pentru cercetarea creatiei. Ei au dat la iveal câteva c rti de stiint care examineaz problema: pe ce temei fac oamenii aceste prezumtii despre milioanele si miliardele de ani ? Se dovedeste c teoria contine mult mai multe ipoteze decât fapte.

Exist o carte scris de un evolutionist, intitulat Cum s-a alc tuit scala timpului preistoric (The Growth of a Prehistoric Time Scale), in care autorul (William B.N. Berry) admite c pentru a interpreta milioanele si miliardele de ani trebuie presupus c fiintele fosilizate din nivelurile inferioare de roci sunt str mosii evolutivi ai celor din nivelurile superioare. Dar se întâmpl adeseori ca aceste straturi s fie în ordine gresit dup teoria evolutionist straturile cu organisme mai primitive se afl în partea de sus.

Prin urmare, este la fel ca în vremea lui Copernic. Pe-atunci exista interpretarea ptolemeic a misc rii corpurilor ceresti, potrivit c reia soarele planetele si stelele se învârteau toate în jurul p mântului. S-a pus întrebarea- de ce oare planetele nu corespund cu stelele ? Unii antici ziceau c aceasta se datoreaz faptului c se afl în sfere diferite. Adic stelele sunt mai îndep rtate iar planetele mai apropiate; deci planetele par a se deplasa mai iute Dar atunci de ce uneori planetele merg înainte iar alteori înapoi ? Pentru explicarea misc rii lor astronomii ptolemeici trebuiau s spun c ele se rotesc fiecare în jurul alteia, într-o miscare foarte complex de cicluri si epicicluri oscilând în jurul p mântului. Unele merg înapoi, altele alc tuiesc cifra opt'

Urm rirea misc rilor planetelor dup modelul ptolemeic devenise atât de complicat , încât lui Copernic i-a venit ideea c poate toate acestea sunt gresite - poate c p mântul si planetele se miscau în jurul soarelui. A început s fac socoteli pomind de la aceast idee, iar teoria lui s-a dovedit mult mai simpl . Pân la urm am ajuns s accept m c teoria lui era cea adev rat .

Asemeni astronomilor ptolemeici, evolutionistii ce studiaz straturile care contin fosile descoper adesea c ele sunt cu susul în jos, în ordinea gresit , sau prea apropiate între ele conform ideilor evolutioniste. Ei numesc aceste lucruri "disconformit ti", "paraconformit ti" sau "pseudo-conformit ti". Ei trebuie s g seasc justific ri pentru faptul c totul este în ordinea gresit . Dac îi întrebi de unde stiu care e ordinea corect , vor admite c singurul motiv dup care cunosc ordinea corect este faptul c stiu c evolutia e adev rat .[Vezi W.B.N. Berry, Growth ofa Prehistoric Time Scale, ed. cit., p. 42.] Vedeti, este ceva necurat la mijloc. Ar trebui s dovedeasc teoria, iar pentru a dovedi teoria trebuie s porneasc de la ea. Deci nu este ceva atât de concret pe cât se spune.

Creationistii stiintifici, cum îsi spun ei însisi, au câteva c rti interesante despre dovezile vechimii p mântului.[Principalele c rti la care f cea referint P rintele Serafim sunt Potopul din Cartea Facerii (1961) si Creationismul stiintific (1974), ambele de Dr. Henry Morris.] Depinde doar de felul dovezilor de care te servesti. Este o ceva foarte ipotetic. Nu este nici pe departe la fel de clar precum Cartea Facerii.

2. Datarea cu Carbon 14

STUDENT: Ce ne puteti spune despre sistemul de datare cu Carbon 14 ?

P rintele SERAFIM: Datarea cu carbon se foloseste doar pentru substante organice. Perioada de înjum t tire al Carbonului 14 este de 5700 de ani, deci e limpede c aceast metod nu poate merge prea departe în urm . Unii cred c se poate ajunge cu ea pân la 20 000 de ani sau mai mult, dar aceasta ar implica atât de multe presupuneri, încât nu poate fi precis . Chiar ap r torii ei spun c te poti încrede în ea cam pân la 3000 de ani în urm , dar, dac se merge mai departe, devine din ce în ce mai putin demn de încredere. Sistemul se bazeaz pe un întreg set de presupozitii.

[Robert Lee, redactor sef adjunct la revista Anthropologîcal Joumal of Canada, scrie despre incertitudinea datarii cu radiocarbon: "Problemele metodei de datare cu radiocarbon sunt incontestabil adânci si serioase. în ciuda celor 35 de ani de perfectionare tehnologic si unei mai bune întelegeri, principiile ce stau la baza metodei au fost putemic puse la îndoial ... Continuarea folosirii metodei depinde de un demers de tipul îndrept rii pe parcurs , permitând aici o contaminare, dincolo o fractionare si ajustare ori de câte ori este posibil. Astfel c nu e de mirare c cel putin jum tate din datari sunt respinse. E de mirare faptul c cealalt jum tate ajunge s fie acceptat . [...] Indiferent cât de util este, totusi metoda radiocarbonului nu este capabil s ofere rezultate precise si demne de încredere. Exist mari discrepante, cronologia e neuniform si relativ , iar datele acceptate sunt de obicei datele selectate" ("Radiocarbon, Ages in Error", în Anthropological Joumal of Canada, vol. 19, nr. 3, 1981, pp. 9; 29).]

Conform specialistilor, cel mai de încredere sistem de datare nu este ra diocarbonul, ci datarea dup inelele de crestere a copacilor [dendrocronologie]. Recent s-au putut testa o întreag serie de lucruri, comparându-se datele sistemului radiocarbon cu datele oferite de cercurile copacilor, si s-a descoperit c metoda dat rii cu radiocarbon se ab tea mult mai mult decât se credea. Calculele dup inelele copacilor aveau tendinta s dea vârste mai mari cu câteva secole decât cele cu radiocarbon. Alte metode

radiometrice se folosesc pentru a obtine vârste de milioane si miliarde de ani: metoda potasiu-argon etc. Si aceste metode se bazeaz pe tot felul de idei preconcepute; trebuie s accepti acele idei preconcepute înainte ca sistemul s "functioneze".

[Datarea cu radiocarbon de bazeaz pe un alt set de presupuneri decât celelalte metode. Pentru o scurt trecere în revist a acelor presupuneri vezi Henry M. Morris, Scientlfic Creationisin, op. cit., pp. 140-49; 162-67.]

Toate pornesc de la presupunerea c nu a existat vreo contaminare de-a lungul secolelor între un element si cel lalt, si c nici unul dintre elementele fmale [componentele "fiice"] nu a fost prezent la început. Evolutionistii nu stiu aceste lucruri; ei presupun c totul era uniform, de la zero pân la ceea ce cunoastem acum. Dac lucrul acesta e adev rat, iar rata schimb rii a fost uniform , atunci putem calcula vârsta fosilelor oarecum precis; dar dac nu e adev rat, întregul sistem poate fi foarte departe de realitate. Au existat greseli notorii. Oamenii au f cut teste radiometrice asupra unor roci care se formaser de putin timp, si au ajuns la vârste de pân la trei miliarde de ani.

3. Straturile geologice

STUDENT: Ce ne puteti spune despre diferitele straturi, precum cele din Marele Canion, despre care se presupune c s-au depus cu o anume periodicitate ?

P rintele SERAFIM: Exista o vast problematic stiintific legat de straturi. Straturile nu au etichete care s spun : "Eu am cinci milioane de ani vechime; eu am zece milioane de ani vechime". Exist o carte excelent pe aceast tem , Potopul din Cartea Facerii (The Genesis Flood) de Henry Morris, în care el interpreteaz straturile în termenii unei singure catastrofe, adic Potopul lui Noe. Prezentarea este stiintific . O puteti cerceta si puteti vedea dac are sau nu dreptate.

Cred c ar trebui ca mai multi oameni s priveasc ambele fete ale medaliei si s vad care model are mai mult sens. In foarte multe privinte modelul evolutionist are lipsuri în ceea ce priveste straturile; de fapt, chiar evolutionistii însisi ti-ar spune, probabil, acelasi lucru. Intrebarea este: oare cel lalt model este mai corect ?

pentru a studia structura intern a straturilor si felul cum are loc stratificarea. Compte-Rendus Academie des Science II. dar particulele fine erau separate de particulele mai mari de curentul apei. Din punctul nostru de vedere ele par a se apropia. Berthault a descoperit c . când de fapt ele nu fac decât . fiindc ele sunt în faze diferite în orbitele pe care se rotesc în jurul soarelui. ed.... "începand din 1985". formau cifra opt etc.)] Prin urmare. Dup modelul copernican se poate explica de ce se întâmpl asa. ati fi putut vedea cum la început una mergea înainte. formatiile sedimentare ce au urmat eruptiei de la Mount St. dup cum se poate observa... Depunerea straturilor este. Aceste cuvinte aparent inocente vestesc moartea ideii c existenta miilor de metri de sedimente este in sine o dovad in favoarea unei vârste mari a p mântului" (Milton.. [Una dinti-e cele mai interesante cercet ri în domeniu a fost f cut de geologul francez Guy Berthault. scrie Richard Milton.. un proces stiintific ce a avut loc în timp. ed. cit. Dup Berthault. 77-78). este vorba. ci au fost suplimentate cu observatii pe teren ale unor dezastre naturale precum inundatia de la Bijou Creek. sedimentele se asezau la fund aproape imediat. trebuia ca astronomii ptolemeici s aib teorii despre felul cum mergeau înapoi si înainte. "Berthault a realizat o serie de experimente de laborator ce cuprindeau v rsarea unor sedimente în niste recipiente mari cu ap în miscare. evident.este vorba despre ceea ce a avut loc dup cele Sase Zile. iar toate stelele si planetele se învârt în jurul p mântului. apoi Saturn a devenit mai palid iar Jupiter mai str lucitoare. apoi amândou au mers înapoi. Scala temporal se reduce de la sute de milioane de ani la una sau dou catastrofe ce produc aproape instantaneu stratific ri [Berthault. O chestiune de modele P rintele SERAFIM: Savantii dispun de ceea ce se cheam modele. ca si forajele marine f cute de vasul Glomar Challenger în 1975. în ultimele sase luni sau cam asa. din 1965.. 16 februarie 1988]. dând impresia de straturi. Ieri am vorbit de modelul ptolemeic în care p mântul e centrul universului. Este un lucru supus dezbaterii stiintifice.Când se ajunge la ceva de felul straturilor.. Colorado. Shattering the Myths ofDarwinism. Rezultatele au fost publicate de c tre Academia Francez de Stiinte în 1986 si 1988 si au fost prezentate la Congresul national al sedimentologilor de la Brest în 1991. 4. (n. este altceva decât cele Sase Zile ale Facerii . Cum puteti vedea chiar acum. de o problem stiintific . Saturn si Jupiter au fost pe cer împreun . Helens din 1980. planetele se misc în jurul p mântului cu viteze diferite de ale stelelor... 3 decembrie 1986. Dac le-ati fi observat. Lucr rile de laborator nu au fost f cute izolat. desigur. iar apoi la laboratorul hidraulic de la Colorado University's Engineering Research Center. Experimentele contrazic ideea lentei construiri a unui strat dup altul. pp. întâi la Institute de Mechanique des Fluides din Marsilia. Intrucât.

Originea corpurilor ceresti (cosmogonia patristica) P rintele SERAFIM: Relatarea C rtii Facerii despre Ziua a Patra a Facerii este greu de adaptat ideilor obisnuite despre univers. Un alt exemplu e Venus. Modelul ptolemeic a fost dovedit deficitar fiindc nu explica faptele la fel de bine ca modelul copemican.explicarea începutului lucrurilor. iar apoi totul s-a dezvoltat din el f r nici un Dumnezeu. dup observatiile noastre. la orizont. Chiar acum Venus a devenit înc o dat luceaf r de sear în jos. Mai mult. Ast zi. 5. Dumnezeu a f cut un semn cu mâna si toate au luat fiint . P rintii spun c soarele. deci de ce nu ar fi fost în stare s fac acest lucru ? Pentru el nu e deloc greu. sustine c a existat un punct care a avut un "big-bang". luna si stelele (ca si toate g urile negre si tot ce se mai afl în spatiu) au fost create în Ziua a Patra într-o clipit . plantele si copacii existau deja. de fapt este chiar ceva uimitor de precis. Bineînteles c Dumnezeu este mai mare decât universul. în cursul de fat vom studia modelul patristic despre cele Sase Zile ale Facerii. calculând conform modelului copemican.s se roteasc în jurul soarelui. Cosmogonia evolutionist modern . soarele se roteste in jurul p mântului. Pare deci evident c toate planetele se învârt în jurul soarelui. Aceasta d o cu totul alt perspectiv asupra lumii. Copemic a spus c . dup ce p mântul. Acum câteva luni era luceaf r de dimineat . la distante de triliarde de mile. chiar dac . adic sunt foarte usor de explicat matematic. atunci toate misc rile cap t sens.fiind deja acolo în zori înainte de r s ritul soarelui. . dac interpret m p mântul si celelalte planete ca rotindu-se în jurul soarelui. E o întreag cosmogonie . este foarte important ce model adopt m. popularizat de oameni precum Carl Sagan. Pân la urm acest lucru a fost acceptat. Prin urmare. fiindc Scriptura si Sfintii P rinti afirm cu certitudine c soarele a fost creat în acea Zi. putem trimite nave spatiale pân aproape de Saturn f r s gresim.

a fost primul. 78). ia venit ideea c universul a explodat si apoi a evoluat dintr-un "atom primordial".)] Dac crezi acest lucm. scria Lemaître. gaze care mai târziu s-au transformat în planete. iar apoi a f cut s apar cumva p mântul. ed. Dar dup Cartea Facerii si dup Sfintii P rinti. STUDENT: în galaxia noastr exist multi alti sori. D. Diferitele teorii sunt în întregime speculatii. Contemporan cu colegul s u iezuit Teilhard de Chardin.atunci este limpede c totul a fost f cut pentru om. Dar dac gândesti în termenii celor spuse de P rinti . este firesc s crezi c cel mai mare corp. un preot iezuit. întrucât ni se pare c toate corpurile mai mari trebuie s fie anterioare celor mai mici. soarele. Pur si simplu nu exist practic vreun motiv s vorbim prea mult despre ei. Sunt tot felul de teorii despre cum a f cut acest lucru. Intr-o zi a anului 1931. Van Nostrand Company.deci evident universul e mai însemnat decât omul. iar astfel de lucruri nu mai au loc în prezent. fiindc nimeni nu a fost acolo în acele momente. Poate c ele sunt în concordant cu ceea ce credem noi c trebuie s fie adev rat.c soarele a fost f cut dup ce p mântul exista deja . "a jucat un rol important în dezvoltarea astrofizicii. care s-a condensat si s-a r cit. Unii cred c soarele s-a format dintr-un nor de gaze si praf. New York. 1950. iar grozavul soare a aparut dup el. Desigur c "atomul primordial" este echivalentul cosmogonic al "supei primordiale" a lui Darwin (din care se presupune c a ap rut si a evoluat viata). (n. el a încercat s fac pentru astronomie ceea ce Teilhard f cuse pentru biologie: s creeze o sintez a crestinismului cu conceptia evolutionist a stiintei moderne. formând planetele.. pe cand citea un articol despre originea si sfârsitul lumii. 87. Evolutia lumii poate fi asemuit cu un spectacol de artificii ce tocmai s-a încheiat" (C. "Ideea de evolutie". fiindc ei cunosteau mai putin despre alc tuirea universului decât stim noi acum. Lemaître. pp. f când gazele s fie smulse de pe suprafata solar . iar Dumnezeu nu a f cut totul pentru om". a ap rut primul. Singuml loc unde stim c locuieste omul este numai acesta.[Omul recunoscut a fi "p rintele" cosmogoniei Big-Bang-ului a fost Abatele George Lemaître (18941966). aceast pic tur din univers .G. iar c ldura sa a f cut ca gazul s fie eliminat. r mânând numai praful. Altii cred c soarele s-a ciocnit partial cu o stea c l toare.. The Primeval Atom. în afar de a spune c ei se afl acolo si c i-a f cut Dumnezeu. Spun ceva Sfintii P rinti despre acesti sori ? P rintele SERAFIM: Nu. iar universul atât de mare . p mântul .acest m runtis neînsemnat. Ei spun: "P mântul este atât de mic. Ast zi filosofilor atei le place s spun c dimensiunea relativ a p mântului dovedeste c omul e doar o pic tur pierdut în univers. .

lucrurile s-ar complica. In afar de îngeri. Este totusi un lucru interesant: toate datele sondelor spatiale trimise c tre alte planete pân acum parc ne-ar da indicatii deliberate spre a ne ar ta c p mântul este locul vietii. Dac începem s specul m despre aceste fiinte si ne l s m cuprinsi de idei despre rase superioare de extraterestri . singurul fel de fiinte inteligente despre care stim sunt diavolii.totul duce c tre diavoli. Dar nu avem nici o dovad c ceva de felul acesta ar fi adev rat. nu trebuie decât s ne prostem m în fata lor si ei ne vor da toate puterile de care avem nevoie. fiindc pentru noi exist un singur soare. Pentru noi nu sunt sori. fiindc noi nu ne aflam acolo. toate miturile despre fiinte de pe alte planete corespund cu ceea ce stim despre diavoli si despre felul cum ei lucreaz . Acesta e un mod cu totul abstract de a privi lucrurile. centrul vietii noastre. Scripturile si P rintii privesc întotdeauna lucrurile asa cum se v d de pe p mânt. nespunându-ni-se nici m car un singur lucm despre acesti alti sori. care ne d lumin si c ldur . Dumnezeu ni le-ar fi spus. In fapt. în vreo alt galaxie.STUDENT: Exist vreo contradictie între întelegerea ortodox a facerii lumii si faptul c exist mai mult decât un soare ? P rintele SERAFIM: Nu. Nu te poti plasa într-un loc ipotetic. ca s te uiti înapoi spre p mânt. STUDENT: Ce p rere aveti despre speculatiile privitoare la fiintele de pe alte planete ? P rintele SERAFIM: Oamenii care caut fiinte de pe alte planete intr în leg tur cu o întreag filosofie ocult a vietii care vorbeste despre existenta unor fiinte superioare ce vin s ne salveze si s ne dea ajutor. . pe lâng care crestem si f r de care nu putem tr i. Celelalte stele nu sunt pentru noi centrale. Nou ni s-a spus ceea ce avem nevoie s stim spre a ne mântui sufletele. P rintele SERAFIM: Da. ci aici. STUDENT: Ceilalti sori sunt stele. planete etc. Dac ar exista alti sori. Dac ne-ar fi fost de folos s le stim. Soarele e un lucru deosebit. ca aceasta. Alte locuri sunt corpuri moarte. cu alte p mânturi.

o alta este despre fosile: "Evolutie ? Fosilele spun nu !" Exist o carte excelent cu titlul "Creationism stiintific". apoi d explicatia conform modelului creationist si conform celui evolutionist. 80-82. destinat a fi manual pentru licee. unde erau luati în râs cei ce sunt împotriva evolutiei. Ei cred c modelul creationist are mai mult sens.imbecili ce se întorc la vremurile de dinaintea Procesului Maimutelor al lui Scopes. ei prezint modelul creationist fat în fat cu cel evolutionist." (n. Recent a ap rut un articol foarte p rtinitor în revista Time. problem ce a devenit vital mai ales în ultimii zece sau dou zeci de ani. Mai exist o carte bun si serioas despre dinozauri. Este o carte pentru oameni ce vor s citeasc f r s li se bage pe gât tot felul de ipoteze stiintifice. Ea nu pomeneste nimic despre evolutie. apoi pun întrebarea: care model explic mai bine faptele ? Cartea Creationismul stiintific d o serie de fapte. Ei stiu c nu pot p trunde în scolile publice dac fac acest lucru.6. 16 martie 1981. Grupul de care am pomenit este foarte bun. în rev. Si nu îl prezint doar ca niste antievolutionisti. Articolul se încheia cu un citat din Theodosius Dobzhansky: "Nimic nu are sens în biologie. . ci prezint dou modele. prezentati ca niste fraieri . ed.Creationistii stiintifici atac teoria evolutiei". abordând câteva dintre problemele stiintifice. c ci evolutionistii sunt obligati s alc tuiasc tot felul de "cicluri" si "epicicluri" spre a explica tot felul de lucruri stânjenitoare. pp. decât numai în lumina evolutiei. Una dintre ele se numeste "Creatia: realit tile vietii". Asa cum v-am vorbit despre modelul copernican fat in fat cu cel ptolemeic.)] Dar citirea scrierilor unora dintre creationisti este ceva foarte interesant. ci doar spune povestea dinozaurilor. ["Darwin din nou pe banca acuzatilor . care a scos câteva c rti foarte interesante. c ci nu încearc s se ocupe de Biblie. Creationistii stiintifici P rintele SERAFIM: Exist o multime de scrieri în prezent privitoare la problema creatiei si evolutiei. numit Institutul de cercet ri creationiste. Time. Exist un grup in San Diego. deloc greoaie. astfel c scot c rti (precum Creationismul stiintific) ce prezint materialul dintr-un punct de vedere pur stiintific. si asa mai departe.

despre procesul lui Scopes din 1925.] Dar dup aparitia filmului multi oameni ce st teau la îndoial în privinta evolutiei s-au cam speriat. 24-32. când le examinezi mai îndeaproape.a.C. si în fiecare num r exist o mic completare ce trateaz un aspect al evolutiei sau creatiei. în untrul embrionului contrazice total modul cum ar trebui s aib loc dac ar trebui s fie recapitularea mostenirii evolutioniste. care nu a riscat nicidecum s ajung la închisoare. cit. prezentând lucr rile lor. Institutul scoate lunar un buletin de informatii numit Acts and Facts. viitorul omenirii s. dar este prezentat la nivel stiintific. te fac s te opresti. pur si simplu asa se dezvolt embrionul. Filmul îl înf tisa pe faimosul avocat ateu Clarence Darrow ca pe un mare erou. Poti s o citesti si s fii sau nu de acord cu ea. Exist o multime de lucruri despre evolutionism care. Scopes a fost un ap r tor voluntar. dar. . Dar dac citesti orice manual evolutionist de azi despre embriologie. c pe gât exist fante branhiale etc. acest film (bazat pe piesa scris de Jerome Lawrence si Robert E. care s-au bucurat de o bun participare. [în realitate.pp.U. dezvoltarea creierului. dovezi ce sunt prezentate în manualele scolare ca adev r si fapt real. Exist o carte excelent a profesorului de geologie Henry Mords. ci o înscenare juridic folosit ca test de c tre A. numit Potopul din Cartea Facerii. De pild . punând în discutie numeroasele "dovezi" îndoielnice asupra evolutiei. în viata real procesul lui Scopes nu a fost o actiune penal serioas . Dar lucrurile nu st teau chiar asa. vârsta ghetii etc. Au avut numeroase dezbateri publice in cursul ultimilor cinci ani în universit ti. Johnson. inimii etc. Defeating Darwinism by Opening Minds. ce încearc s interpreteze straturile. fiindc nu voiau s fie acuzati c sunt împotriva progresului si a stiintei. Lee) era o redare foarte departe de realitate a procesului si evenimentelor din jurul lui. Cartea prezint dovezi si este alc tuit foarte stiintific. întrucât ap ra stiinta. descoperi c nu sunt realit ti de fapt.m. Vezi Phillip E. nervilor. ei pun în discutie asa numitul fapt c embrionul uman recapituleaz mostenirea sa evolutiv . în ultimii dou zeci de ani s-au scris câteva tratate stiintifice foarte interesante pe aceast tem . John T. De fapt. chiar dac nu doresti s crezi din start una sau alta dintre p reri. progresul.d.In 1960. Cu toate acestea. a influentat puternic felul cum privea publicul larg dezbaterea creatie/evolutie.L. vei afla c acesta este un mit. celebrul film "Procesul maimutelor". s -ti pui întreb ri si s chibzuiesti mai mult asupra probelor pro si contra. La fel se întâmpl si cu sistemul dat rii radiometrice si cu interpretarea evolutionist-uniformist a straturilor geologice. ed.. "Pantele branhiale" nu au nimic de-a face cu evolutia sau cu recapitularea. în termenii Potopului lui Noe.

Dar se întâmpl c mutatiile sunt. Astfel c în ultimul num r al revistei Science. [Teoria a fost respins la început de darwinisti. în cunoscutul s u articol "Reîntoarcerea monstrului d t tor de sperant ". ca in final s se dezvolte ochiul întreg. Acum încearc s -i educe mai bine. spre a se întoarce la principiile originare ale evolutiei. c ci fie ai ochi.se numeste teoria "monstrului d t tor de sperant ". nu poti explica ochiul printr-o serie de schimb ri treptate.încât nu ai decât s aduci un savant creationist cu trei sau patru fapte din ultiniii cinci ani. Proeminentul genetician Richard Goldschmidt [de la Berkeley University of California] a lansat aceast idee fiindc a v zut c cumularea selectiei naturale cu mutatia nu poate produce structuri complexe. Trebuie s se împerecheze cu o creatur cu aceleasi caracteristici. Chiar în prezent se discut aprins dac nu ar trebui eliminat complet gradualismul darwinist si s se adopte o alt teorie. duc în final la un nou fel de creatur . încât. încât nu prea sunt la curent cu ultimele evenimente. fie nu ai. unul dintre articole spune c s-a ajuns într-o situatie asa de proast în prezent . Ultima idee la care au revenit . încât nu se poate explica nici un fel de progres prin mutatii.au citit tot ce s-a scris recent . ed.pe când savantii evolutionisti sunt adesea asa de încrez tori în ei însisi. când a fost propus pentru prima dat de Goldschmidt. care e foarte evolutionist .savantii evolutionisti sunt asa de prost preg titi si predau studentilor asa de precar .o idee lansat în urm cu patruzeci de ani . Ochiul trebuie s apar dintr-o dat întreg. nu are nici un sens. Astfel c evolutionistii au început s se trezeasc si s -si spun c si-au neglijat datoria de a-si creste odraslele în spiritul cuvenit. (n. Organismul care ar dobândi dintr-o dat retina sau alt parte a ochiului nu ar avea la ce s o foloseasc . în 1940. Pur si simplu acest lucru nu se poate întâmpla.uneori au venit mii de studenti. în general. Diferite idei evolutioniste P rintele SERAFIM: Exist o doz atât de mare interpretare personal cuprins în teoria evolutionist .)] De pild . dup un num r de generatii. . dar a fost reabilitat în 1980 de evolutionistul Stephen Jay Gould de la Harvard. dac ceri evolutionistilor s -ti explice cum are loc evolutia. iar apoi caracteristica trebuie s se p streze pân ce se dezvolt într-o form superioar . 7. asa de d un toare. Ei obisnuiau s spun c evolutia are loc prin selectie natural cuplat cu mutatiile: mici schimb ri care. Savantii creationisti sunt foarte bine preg titi . si-i va reduce la t cere pe evolutionisti. nu se pot pune de acord asupra unui singur r spuns.

. Aripa unei p s ri e un lucru extraordinar. Goldschmidt a invocat aceast teorie spre a explica originea p s rilor. pp. Limitele schimb rii biologice P rintele SERAFIM: Oricare dintre speciile existente înc în prezent în jurul nostru descinde.mutatii pe scar larg ce duc la un "monstru d t tor de sperant " care este în stare s supravietuiasc si s se reproduc . 15-22. ed. ed.)] Ideile de acest fel trebuie discutate de savanti. Darwin on Trial. cit. Ea trebuie s aib dou aripi întregi care functioneaz . Objections Sustained. Goldschmidt a sugerat c evolutia are loc în salturi . Evolution: A Theory in Crisis. 192-95. cit. 32-44 si Denton. numit "echilibru punctual". si trebuie s existe un mascul si o femel cu acelasi fel de aripi ca s le poat reproduce. ed. din acelasi fel de creaturi din trecut. ed. pp. ed. 36-39. Sunt multe specii ce nu mai exist azi. într-o succesiune neîntrerupt . dar si pentru noi este interesant s stim despre ce anume discut . [Un alt motiv pentru care paleontologul Stephen Jay Gould voia s reabiliteze teoria "monstrului d t tor de speranta" era nevoia de a argumenta lipsa speciilor intermediare din arhiva fosilifer .[In cartea sa The Blind Watchmaker (Ceasornicarul orb) (1985). .)] Prin urmare. ed. cit. cit. Dac o reptil are doar un os ce îi iese din spate. 54). ea nu va fi prea bine adaptat supravietuirii. Argumentele lui Dawkins au fost respinse cu probe de c tre biochimistul Michael Behe în fecunda sa carte Darwin's Black Box (Cutia neagr a lui Darwin) (1996).. Phillip Johnson comenteaz : "A trece de la Dawkins la Behe este ca si cum ai trece din biblioteca copiilor în laborator" (Johnson. Deci ideea "monstrului d t tor de sperant " sugera c o reptil a depus un ou din care a iesit o pas re ! Oamenii se întorc acum cu seriozitate la aceast idee si caut s g seasc un acord între ea si darwinism. pp.. (n. Vezi Johnson. dându-si seama c micile schimb ri nu pot produce structuri extrem de complexe. Revizuirea teoriei lui Goldschmidt de c tre Gould. (n.. apologistul neodarwinist Richard Dawkins a încercat s explice evolutia ochiului. p. 8. dar pân la stingerea lor au r mas acelasi fel de f pturi care erau de la început. este dezb tut în mod curent de c tre evolutionisti.

toate tin de acelasi fel. Asa c lu m întotdeauna cu prudent spusele acestor oameni. (n. dar toate au loc între anumite limite. s aduc una nou si s pretind c el a g sit "veriga lips ". Noi înc nu am aflat cum. La fel se întâmpl si cu "rasele" de oameni: desi arat foarte diferit. (n. Tot ceea ce stim în prezent despre codul genetic pare a fi împotriva ideii din urm . Lee Spetner. In prezent o mare parte din discutiile dintre evolutionisti se învârt in jurul întreb rii cum este posibil acest lucru.Homo erectus etc. Iat întreaga problematic a dezbaterilor despre evolutie si creatie: sunt oare limitele bine definite dup "gen" . despre care toat lumea a presupus c era maimuta-str mos pentru toti oamenii fosili . coteiul si ciob nescul german provin din acelasi fel. Un organism nu poate "evolua" în ceva ce nu se potriveste cu codul s u genetic[Adic ceva aflat in afara marjei de variatie specificate de ADN pentru acel organism anume.In untrul fiec rui fel de creaturi se pot observa numeroase schimb ri. Cei ce îsi spun creationisti nu sustin c nu exist schimb ri. Australopithecus ("Maimuta sudic ").ori totul provine dintr-un glob originar de materie organic ce s-a dezvoltat. Bineînteles c fiecare persoan ce face descoperiri doreste ca "omul" s u s fie str mosul întregii omeniri. expert în codul genetic.care poate s nu fie exact acelasi lucru cu "specia" . . sotii Leakey f ceau tot felul de descoperiri în fiecare an. astfel c vrea s r stoarne toate ideile anterioare. De pild . Cinci ani mai târziu ei au anuntat c au descoperit fosile umane în acelasi strat cu cele ale Australopithecului.)] 9. dând toate felurile de lucruri. In Africa. ed.)]. si se pot împerechea si reproduce. ed. [Cartea cea mai bun pe aceast tem este Not by Chance ! (Nu întâmpl tor !) de Dr. In 1959 Louis si Mary Leakey au descoperit un craniu al unei specii stinse de maimute. dar r mân tot câini. Exist o multime de schimb ri în natur . "Evolutia uman " STUDENT: Ce credeti despre oamenii fosili care au fost descoperiti ? P rintele SERAFIM: In ultimii ai au ap rut o multime de teorii.

. în p durile Zairului. habilinele erau si mici de statur .)] Intrucât s-au g sit si unelte de piatr .)] Acest lucru a întors pe dos întregul scenariu al evolutiei umane. m rime a creierului si chiar ca mod de viat sunt comparabili cu Homo habilis. pp.nu veriga lips . ed. ca statur . Exist atâtea lipsuri si dificult ti in feluritele teorii. se afl populatia Mbuti. Intr-adev r.patru picioare si sase inci . cu exceptia faptului c nu se uit la documentare TV si nu primesc premii de la societ tile de finantare a stiintei" (Shattering the Myths of Darwinism.homo habilis a fost reevaluat si s-a sugerat c unul din oasele mâinii este o bucat de vertebr ... c alte dou oase ar fi putut apartine unei maimute ce tr ia în copaci. Dar.T.în ltime si. fiul lor Richard Leakey a descoperit si el fosile de Australopithecus si Homo erectus în acelasi strat. ed. ei si-au numit noua descoperire Homo habilis sau "Omul îndemânatic". ed. Bones of Contention. A. iar acum se spune c fiintele umane ce au folosit unelte de piatr au tr it în urm cu dou milioane de ani. (n. pp. unul din aspectele hazlii ale descoperirii lui Homo habilis este acela c în timp ce darwinistii îsi concentrau atentia s interpreteze oasele degetelor si vertebrele la Olduvai Gorge (locul unde s-au descoperit fosilele lui Homo habilis). ramâne faptul c Homo habilis este o fiint uman . 206-207). si c alte sase provin de la un ne-humanoid neidentificat. . Si Homo erectus a fost scos din locul s u si plasat dup Homo habilis. (n. Dar oricare ar fi meritele descrierii originare. In urma descoperirilor sotilor Louis si Mary Leakey. Vezi si Lubenow. cit.[Statutul de maimut disp rut al Australopithecului a fost stabilit înc din 1954 prin anatomie comparat de c tre zoologul Solly Zuckerman. Bineînteles c toate aceste lucruri sunt doar presupuneri. se pare c au trecut cu vederea faptul c la numai câteva sute de mile spre vest. flind mai curând asemeni pigmeilor moderni. cit. asa cum a ar tat Dr.. 157-166. Faptul c oameni adevarati au tr it în acelasi timp cu australopithecii indic faptul c acestia din urm nu au nimic de-a face cu originea omului. ["Din 1964 încoace". fiindc în teoria evolutionist un str mos nu se poate g si în acelasi strat cu descendentii s i. astfel c creierul lor nu era mic în raport cu marimea corpului. White. încercând s alc tuiasc scrisorile de acreditare ale acelei creaturi ca fiind veriga lips . ed. scrie Richard Milton. Dar acesti Mbuti sunt oameni modemi în toat puterea cuvântului. care au de obicei doar . încât fiecare evolutionist încearc mai mult s -si impun propriile pretentii. S-a calculat c Homo habilis avea un creier mic: poate doar jum tate din m rimea celui al oamenilor moderni obisnuiti.

(n. care d rezultate destul de precise pân pe la 2000-3000 de ani vechime. ed. 1981). totul se bazeaz pe felul cum interpretezi: este om sau maimut ? [ Richard Leakey îsi citeaz colegul paleontolog David Pilbeam care spunea: "Dac ai aduce un om de stiint inteligent dintr-o alt disciplin si i-ai ar ta slabele dovezi pe care le-am g sit. nici David si nici altii dintre cei implicati în cercetarea omului nu pot urma acest sfat. Michael Joseph. Totusi chiar si acestia admiteau c neanderthalienii erau contemporani cu fiintele umane moderne si se puteau încrucisa cu ei. niste savanti l-au testat cu metoda de datare cu Carbon 14. una dintre dovezile evolutiei omului era "Omul de Piltdown". p.Exist chiar si mistific ri de-a dreptul. dar alt varietate . (n. Desigur.)] . ed. ed. Vezi Lubenow. Asa c . în 1911. [La sfârsitul anului 1980 câtiva evolutionisti au sugerat ca omului de Neanderthal s i se redea vechea denumire de Homo neanderthalensis. în anii 1950. imediat dup moartea P rintelui Serafim. (n. dar marea majoritate l-au acceptat. Leakey. despre care se credea c ar fi jum tate maimut si jum tate om. desigur. acest "Om de Piltdown" a fost socotit a fi un str mos evolutionist al omului. Ei au descoperit c o parte era mai veche. ed. dar r mânem deplin constienti de pericolele de a trage concluzii din probe atât de incomplete" (Richard E. 68. nu prea ai cu ce s mergi mai departe. s-a descoperit c maxilarul apartinea cu sigurant unui urangutan. Unii savanti l-au pus la îndoial si au avut discutii aprinse. a existat o c utare concertat pentru a se g si veriga lips . Un an mai târziu Teilhard de Chardin a descoperit si caninul care lipsea. cu sigurant c ti-ar zice: Las-o balt .)] De fapt. un englez istet pe nume Charles Dawson a luat un craniu uman. l-a combinat cu osul maxilar al unei maimute si a completat dintii de maimut . Londra. începând din 1890. totul a fost discreditat. Când studiam zoologia la facultate.nu mult mai diferit fat de om decât este englezul de chinez. in 1950. STUDENT: Ce ne puteti spune despre descoperirile craniilor omului de Neanderthal ? P rintele SERAFIM: în prezent se accept c Omul de Neanderthal este Homo erectus: aceeasi specie cu omul. cit. Bones of Contention.)] Prin urmare. Cu maxilarul s u foarte primitiv si craniul foarte avansat. In sfârsit. oamenii fosili sunt foarte putin numerosi.[în 1982. Si. astfel c s-a dovedit c erau dou creaturi diferite. iar cealalt era mai nou .. The Making ofMankind.

Evolutia unei anumite variet ti de cintezoi sau asa ceva . cred eu.de pild .Nu este chiar simplu s g sesti ceva între cele dou specii. asa cum se înf tiseaz ast zi. un spor de cunoastere în stiint . ei merg cu o teorie. Apoi sunt nevoiti s -si schimbe teoria. pe m sur ce se descoper mai multe lucruri ce contribuie la teoria evolutiei. STUDENT: Vreau s spun c în general. în stiint . Exist diferite feluri de oameni fosili. fiindc adeseori premisele sunt foarte puternice. sunt aceia care vor s dovedeasc c unul se trage din cel lalt. Pân acum nu exist de fapt vreun om vechi conving tor care s arate cu adev rat ca si cum ar fi intermediar între om si maimut . Pe nici o fosil pe care o vezi. Limitele investigatiilor stiintifice STUDENT: Nu sunt surprins când spuneti c ideile despre evolutia uman se schimb . 10. iar acest lucru este un pas. Unii chiar spun c Patriarhii nu sunt persoane adev rate: ei ar fi în realitate doar niste denumiri pentru mari perioade de timp. despre genealogii. trebuie s alc tuiesti niste uriase epicicluri spre a rezolva genealogiile Patriarhilor. P rintele SERAFIM: Da. asa cum ati spus. Deci cei ce trebuie s aduc dovezi în acest caz. v r sau nici un fel de rud .nu are leg tur cu discutia noastr . nu scrie "Eu sunt str mosul oamenilor de azi". Dar evolutia ca teorie despre originea lumii . Dac omul are milioane de ani vechime. apoi descoper c presupunerile lor erau incorecte. dar nu se deosebesc între ei mai mult decât se deosebesc diferitii oameni ce tr iesc în prezent. Desigur c toat problema descendentei unuia din cel lalt ridic o multime de întreb ri fat de textul Facerii . unii cu cranii mici.acest lucru e dincolo de domeniul . fie c e a oamenilor "primitivi" sau a maimutelor "avansate". Deci nu poti spune dac e str mos. Depinde cum interpretezi. Desigur. trebuie s întelegem c si cuvântul acesta are mai multe întelesuri. Exist unele puncte slabe si în teoria evolutiei îns si. Pân la urm vom vedea cum întreaga imagine a evolutiei iese la lumin . unii cu cranii mari. P rintele SERAFIM: Totul depinde de premisele de la care pornesti. Este vorba doar de o schimbare în untrul aceleiasi firi. unii "primitivi".

Spre a putea s accepti teoria evolutionist despre origini. . 11. Textul grecesc (Septuaginta) si textul ebraic (masoretic) al Facerii sunt diferite. are cam 6000 de ani vechime. Cetatea lui Dumnezeu 15. Nu putem sti nimic despre ele.)] Poate c unii copisti au ad ugat sau au scos ici si colo câte o sut de ani atunci când au copiat textul. adic o lucrare de tip diferit fat de ceea ce se întâmpl în prezent. trebuie s accepti c cele Sase Zile ale Facerii nu sunt o lucrare suprafireasc . Este o discrepant evident . Poti duce ideea uniformist (adic faptul c toate s-au petrecut cu aceeasi vitez cu care se întâmpl acum) pân la un anumit punct . lumea are cam 7500 de ani vechime. afar de ceea ce Dumnezeu însusi a ales s ne descopere. Cum putem rezolva probleme de acest tip ? P rintii admit c poate exista o oarecare greseal care s se fi transmis. dar nu poti deduce cum a fost cu adev rat începutul.poate pân la câteva mii de ani. este o mare deosebire: au existat Sase Zile ale Facerii. Fericitul Augustin are un întreg capitol despre acest lucru. Nu exist nici o înv t tur patristic care s spun c trebuie s definim lumea ca având exact 7490 de ani vechime. Deci nu se poate deduce cum anume au fost.13. Cronologia biblica STUDENT: Stim oare cât de vechi este p mântul dup cronologiile biblice ? P rintele SERAFIM: Problema este controversat . (n. Textul Facerii arat foarte clar c cele sase lucr ri au fost cu totul în afara sferei cunoasterii noastre de azi. Poate fi ceva mai mult sau ceva mai putin: nu este ceva atât de important. ed. Dup Septuaginta. Mai departe este foarte îndoielnic c totul s-a petrecut mereu în mod constant. Deci cred c în aceast privint savantii ar trebui s fie mult mai putin dogmatici în felul cum privesc si discut despre începutul însusi. P rintii admit c în Scriptur pot fi mici greseli.594 dup textul ebraic. la fel ca anticele speculatii grecesti despre infinitatea lumii sau existenta ei vesnic etc. Este o speculatie despre începuturi. Probabil c poti face deductii cel mult pân în acel punct.[Fer. Tocmai de aceea as zice c savantii r mân pe dinafar când încearc s deduc începutul din ceea ce se întâmpl în prezent. Dup tâlcuirea Bisericii. în care Dumnezeu a f cut întreaga lume.stiintei. Augustin. asa cum e prezentat de obicei în prezent. lucru pe care nu îl mai face defel ast zi. pot fi simple greseli de copiere etc.

aceasta este o întrebare important .m. STUDENT: De ce au coborât sufletele în materie dac materia este rea ? P rintele SERAFIM: Dup Origen. astfel a ap rut ideea. ve neau oameni din India care predau acolo. La Alexandria. mai ales între maniheisti si cei cu inv t turi similare.dac a fost sau nu o persoan s. c materia îns si este r ul iar sufletul e un lucru nobil.a. reîncarnare si evolutie STUDENT: De ce credea Origen c sufletul a coborât in timp din t râmul duhovnicesc ? P rintele SERAFTM: Se afla sub influenta unor filosofi care spuneau c materia este rea. STUDENT: A fost oare influentat Origen de idei orientale ? P rintele SERAFIM: Neîndoielnic. De aici au ajuns la ideea c sufletul a petrecut odinioar într-un alt t râm. trupul la început era diferit de felul în care a ajuns dup c dere. cunoscând c trupul se va transfigura cu adev rat. STUDENT: Ideea preexistentei sufletelor seam n cu ceea ce învat hin duismul despre transmigrarea sufletelor si "reîncarnare". Este un subiect însemnat ce influenteaz întregul text al Facerii. De fapt.materia.sufletul. Unul dintre profesorii lui Origen era din India. 12. sau a tr it în urm cu milioane de ani . Preexistenta sufletelor. unde tr ia Origen. cum vom vedea când vom studia Cartea Facerii. Este vorba de o conceptie dualist asupra universului: exist un aspect bun . Pe de alt parte. aceasta se datora faptului c au p c tuit în acel alt t râm.Dar faptul c Adam a tr it acum sapte sau opt mii de ani. apar o gr mad de întreb ri pe care trebuie s ti le pui despre felul cum omenirea a interpretat traditia începând de atunci. Dac a tr it în urm cu milioane de ani. conceptia crestin vede sufletul si trupul laolalt .d. si unul r u . Oamenii priveau în jur si vedeau c p catele se produc din pricina c rnii. . trupul. Trebuie s întelegem cine a fost Adam . întemnitat în materie.

) Indeobste. insecte. hindusi. dar nici un t râm intelectual. greci si romani. STUDENT: Si ce leg tur are cu evolutia ? P rintele SERAFIM: Ideea aflat înd r tul cosmogoniei evolutiei este aceea ca totul provine dintr-un singur filament: la început a existat o singur pic tur .nu este deloc acceptata de Sfintii P rinti. plante etc. poate cineva s fac un rezumat despre felul cum era Raiul p mântesc ? STUDENT: Nu este lumea material asa cum o cunoastem noi. dar nu le place s cread c au fost o grind de stejar pe undeva prin Roma. fiare s lbatice. putem spune c ideea c totul este una . dup conceptia vechilor budisti. Acest lucru nu a fost nicicând realizat. au ap rut simultan codul genetic si mijloacele translat rii sale. apoi trebuie s ar ti cum s-a ad ugat informatia spre a produce codul genetic pentru om si toate celelalte creaturi. în acea pic -' tur originar . fiindc nu le place ideea de a fi fost maimute sau copaci sau altoeva. ea cuprindea transmigrarea in diferite creaturi. (în vremurile moderne oamenii au schimbat aceast idee: ei sustin c în "vietile anterioare" au fost fiinte umane. Ei spun c toate felurile de f pturi au fost prezente la început. din care provin toate viet tile: animale. 13. teoria are imense dificult ti.P rintele SERAPTM: Corect. (Desigur. Oamenilor le place s cread c au fost Napoleon sau Iulius Cezar. insecte si chiar plante. fiindc trebuie s ar ti cum anume. E mai curând un loc fizic rarefiat.ca un singur "Lant de Lumin " ce se împarte în diferite feluri de fiinte . iar s mânta lor produce acelasi fel de f pturi pân la sfârsitul vremii.) Ideea "reîncarn rii" se aseam n prin faptul c . . Se lingusesc pe ei însisi. ci unul oarecum intermediar. Natura Raiului P rintele SERAFIM: înainte de a începe un nou capitol.

Iar acum ? STUDENT: Este un loc care exist în mod real. dar nu poti ajunge acolo într-un mod lumesc. Si mai cine ? STUDENT: A mai fost un buc tar dintr-o mân stire. Cred c era ridicat deasupra p mântului. 43]. S-a întors oare cineva ? STUDENT: Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos din Constantinopole. P rintele SERAFIM: A mai fost cineva acolo în ultimele mii de ani? STUDENT: Tâlharul de pe cruce [cf. STUDENT: Este vreunul dintre cei pomeniti în cartea Sufletul dup m. chiar dac era probabil pe un loc mai înalt. Luca 23.oarte ? . Si era pe p mânt sau în cer ? STUDENT: Niciunde. P rintele SERAFIM: Da. P rintele SERAFIM: Da. Sfântul Eufrosin Buc tarul. dar el nu s-a mai întors s ne povesteasc . dar de fapt la început era parte a p mântului. P rintele SERAFIM: Asa e. P rintele SERAFIM: Corect. geografic.P rintele SERAPIM: Da.

într-un anumit sens. si cerul însusi deasupra ei). p mântul dintru început a c zut întru stric ciune. In acelasi timp. P rintele SERAFIM: Asa este. dup c dere. c nu pot descrie exact ceea ce au v zut. dar în acelasi timp în el vor exista trupuri . Scriptura vorbeste despre locul "g tit diavolului si îngerilor lui" [Mat. STUDENT: Când a fost f cut iadul dup p rerea P rintilor ? A fost f cut o dat cu facerea cerurilor sau o dat cu facerea p mântului ? P rintele SERAFIM: Iadul nu a fost f cut în mod concret. în veacul viitor vom avea trupuri. în Ziua a Treia.P rintele SERAFIM: Da. 41]. o gr din minunat .s-a ridicat cumva si a disp rut din vederea noastr . desi înc suntem în stare s ne întoarcem în el. acest aspect ceresc al p mântului .o parte special a p mântului dintru început . Va fi un t râm asem n tor cu Raiul de la început. ci dintr-o materie rafinat pe care nu o întelegem. ca spre a ar ta c omul era sortit s urce de pe p mânt la cer. încât nu pot vorbi prea mult despre el. Este v dit c acestea s-au petrecut înainte de aparitia sarpelui din Cartea Facerii. tot asa cum nici r ul nu a fost f cut în mod concret. împreun cu plantele. Mai sunt alte întreb ri ? Este greu de înteles acest concept despre un lucru care nu e nici cu totul material. dup Sfântul Efrem Sirul. precum Sfântul Pavel. Ei au v zut starea în care urmeaz sa ajungem în veacul viitor. sunt unii dintre cei pomeniti acolo care s-au reîntors ca s ne povesteasc . 25. Nu ni se povesteste am nuntit nici despre îngeri. nici despre c derea lor. nici cu totul duhovnicesc ? STUDENT: Suntem foarte obisnuiti s gândim dualisdc: materialul in opozitie cu spiritualul. Raiul a fost un loc aparte de pe p mânt care a fost f cut. dar nu pomeneste cum a luat fiint . T râmul viitor va fi un s las duhovnicesc. Ei spun întotdeauna. în Ziua Sasea Dumnezeu l-a asezat în el pe om. dar vor fi trupuri duhovnicesti. adic relativ material. Iadul este doar locul si starea unde au c zut îngerii c zuti. Ei dau anumite descrieri ale Raiului (de pild Sfântul Andrei vorbeste despre plante. ei însisi l-au f cut. din pricina c derii omului. dar e ceva asa de departe de experienta noastr normal . Cu alte cuvinte. La obârsie a fost un loc al p mântului. Nu era în întregime material. Dar. exist doar scurte referiri ici-colo. desi Raiul era mai "grosier".

trupul înviat al lui Hristos. încât Hristos a venit. sunt lucruri foarte adanci. Este o stare foarte tainic . 130). ca unele ce vor întrece toat gândirea. Dar nu ar fi fost nevoie ca El s vin s ne mântuiasc dac Adam nu ar fi p c tuit. încât ucenicii nu L-au recunoscut atunci când L-au v zut. Putea ar ta c m nânc . si o mostenire neclintit a fiilor lui Dumnezeu" (Discursuri teologice si etice. cit. iar fiind duhovnicesti si dumnezeiesti. ed. si-a dat seama în acel moment c are voint liber ? . desi El nu avea nevoie s m nânce. dar ar ta asa de diferit.)] Care a fost primul exemplu de astfel de trup ? STUDENT: Hristos înviat. p. Vointa liber STUDENT: Când Adam a c zut.[Sf. Dumnezeu stia ce voia s fac de mai înainte si stia cum se vor petrece lucrurile. P rintele SERAFIM: Da . asem nat si unit cu cele ceresti. se vor uni cu cele inteligibile si se vor face un alt Rai inteligibil si un Ierusalim ceresc. Teologia Bisericii ni se d necontenit în slujbe. care putea trece prin usi închise si prin ziduri. Desigur. (n. ed. 14. Simeon Noul Teolog scrie despre zidirea reînnoit din veacul viitor: "Toate vor fi mai presus de cuvânt. El avea rani ce puteau fi atinse. Si lucrurile erau astfel. STUDENT: Dac Adam si Eva nu ar fi c zut. fiindc ea ne face s ne amintim de unde venim si încotro mergem.. Mai târziu voi cita câteva dintre slujbele ce vorbesc despre aceste lucruri. totusi tine de trup. E o alt problem faptul dac Hristos ar fi venit oricum. ar fi putut Adam s înainteze pân la starea des vârsirii far Hristos ? P rintele SERAFIM: Teoretic poti gândi si asa.

3). Adam constientiza ce este r ul ? P rintele SERAFIM: Cred c începutul constientiz rii r ului a fost. Ioan Gur de Aur scrie: "Adam [înainte de c dere] stia c ascultarea era bun si neascultarea era rea. si-aceasta a aflat-o înc mai limpede când. aceasta e doar p rerea mea. Totusi. STUDENT: Inainte de a mânca din m r. a c zut. i s-a deschis întreaga cale care este urmarea p catului. P rintii spun c . desi era matur cu trupul si foarte înalt cu cugetul. si-a dat seama c era gol. dar spun c pomul cunoasterii binelui si r ului este numai pentru oameni maturi. Era în starea bun t tii f r s fi fost ispitit de c tre r u. a v zut c fugea de Dumnezeu si a început s caute scuze. Dac ar fi fost matur si preg tit. nefiind încercat. Deci a v zut acest adânc în el însusi . ed.c era în stare s aleag r ul.)] De nu ar fi c zut. Dar nu era înc încercat în ascultarea poruncilor si. Cu alte cuvinte. proba bil. (n. STUDENT: Deci nu era cu totul constient de voia sa liber pân în acel moment ? P rintele SERAFIM: Ei bine. la Facere 7. în simplitatea sa. atunci când a observat c exist ispite. dup ce a mâncat din pom.P rintele SERAFIM: De îndat ce nu a ascultat. a fost izgonit din Rai si lipsit de acea fericire" (Opt omilii. STUDENT: Deci a stiut Adam ce anume face atunci când a c zut ? P rintele SERAFIM: Stia un lucru: c exist o porunc . constientizarea în sine i-ar fi putut fi ca si cum ar fi gustat din pom f r a c dea. . chiar dac nu ar fi vrut cu adev rat s-o fac . [ Sf. P rintii nu vorbesc despre acest as pect aparte. ar fi putut cunoaste urm rile r ului f r a c dea el însusi în r u. totusi era înc foarte naiv.

STUDENT: Dumnezeu a insuflat un suflet si în Eva ? .din acest unic om . a luat însusirile proprii firii femeiesti din Adam sau a înzestrat-o cu alte însusiri complementare ? P rintele SERAFIM: Nu ni se spune.are aceeasi fire. I-a dat toate acele însusiri pe care trebuia s i le dea. nici unul dintre Sfintii P rinti nu spune c fructul a fost m r. Coasta unui b rbat nu produce o femeie. Dumnezeu a luat o parte din Adam spre a ar ta c obârsia omenirii este una singur . Nu ni se spune nimic anume despre aceasta. Intregul omenirii este deja prezent în omul dintru început. Pân la urm am fi ajuns în starea de trup duhovnicesc.întâiul om. Oricine s-a n scut dup aceea . era doar un pom cu fructe.(în treac t fie spus. acelasi chip al lui Dumnezeu. Facerea lui Adam si a Evei STUDENT: Dumnezeu a creat doar un b rbat si o femeie ? Sau Adam si Eva sunt reprezentantii unui anume fel de persoane sau grup de persoane ? P rintele SERAFIM: El a creat întreaga fire omeneasc într-un om . deci este o minune.) 15. pornind de la acea coast . Din ei provine restul omenirii. Adam . Dac Adam nu ar fi murit. fiindc trupul însusi s-ar fi subtiat si s-ar fi f cut asemenea sufletului. STUDENT: Trupul si sufletul omului erau f cute de la început s fie desp rtite ? P rintele SERAFIM: Nu. STUDENT: Când Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam. nu am mai fi avut de ce s vorbim despre trup si suflet. care se v deste în suflet.iar din carnea lui a luat-o pe prima femeie.

dar uneori (de pild Avva Dorothei) vorbesc despre firea dintru început a omenirii. firea noastr s-a schimbat. Acela prin Care este reasezat firea dintru început a omului. dar numai dac harul lui Dumnezeu. Dar. spre a ne da o imagine a st rii la care ar trebui s ne întoarcem. Sfintii P rinti se refer uneori la firea c zut . STUDENT: Oare nu spune Sfântul Pavel despre felul cum moartea a venit la toti printr-un singur om ? P rintele SERAFIM: Asa e. iar când a c zut acea fire s-a deformat si s-a schimbat. 15. Ei spun c întru început omul era firesc. C ci. Adam nu a fost f cut nemuritor.)] Fiindc Adam a gustat din pom. Este o conceptie cu totul diferit . când vorbesc despre firea omului. el a devenit nemuritor atunci când Dumnezeu i-a ad ugat harul. care se potriveste cu evolutia. iar Dumnezeu nu a f cut toate nestric cioase. pe care o avem ca urmare a c derii. Dup conceptia romano-catolic . asa si în Hristos toti vor învia. stric cioas . Prin urmare. prin Care ni se d prilejul s fim din nou în Rai. Dar în conceptia ortodox omul a fost f cut nemuritor. . Este pur si simplu o minune dumnezeiasc . Nu ni se dau am nunte de acest fel. ne ridic din nou. 21-22: C de vreme ce printr-un om a venit moartea. dar Dumnezeu a fost mai "istet". întreaga sa fire era diferita. STUDENT: De ce se numeste Hristos al doilea Adam ? P rintele SERAFIM: Noi suntem urmasii lui Adam. [Cor. ed.P rintele SERAFIM: Pe calea pe care o stie El. Chiar dac Adam nu ar fi c zut si nu s-ar fi pus început modului de reproducere animal . fiindc a venit vorba. a pierdut harul si s-a întors la starea în care a fost f cut. c ci d de înteles c întreaga creatie era natural la început. Adam a nimicit întregul plan pentru omenire. Desigur. se numeste al Doilea Adam. i-a dat si ei acelasi lucru pe care l-a dat lui Adam. astfel c Adam este ca si omenirea. precum în Adam toti mor. (n. c ci El si-a "închipuit" de mai înainte cum s împlineasc planul f r Adam. având un har supraad ugat care îl f cea suprafiresc. De-aceea. tot printr-un om si învierea mortilor. ar fi existat un mijloc oarecare de nastere din acest unic om. ideea romano-catolic este diferit . ne putem înc întoarce la starea dintru început. iar când a c zut. prin Hristos însusi. moartea a venit de la un om si viata vine de la un Om. Toti oamenii se trag din Adam.

STUDENT: Totul era duhovnicesc. STUDENT: Spun oare Sfintii P rinti c închipuirea tine de firea noastr c zut ? P rintele SERAFIM: Da. dar el poate face acest lucru numai fiindc este în leg tur direct cu Dumnezeu. Este corect ? P rintele SERAFIM: Da. Când animalele au venit înaintea lui el nu stia despre ele. îi spune p catele si îi spune ce s fac pentru a-si mântui sufletul. este starea în care Adam ar fi trebuit s ajung . dar numai prin harul lui Dumnezeu. fiindc era deja aproape de ea. Dar starea dintru început este chipul celeilalte st ri. Mintea lui Adam STUDENT: Cunoasterea pe care o avea Adam era o revelatie dumnezeiasc . Era ceva foarte înalt. El le-a dat dintr-o dat ceea ce Dumnezeu i-a pus în minte. Este lucrarea lui.STUDENT: Dar starea la care noi ne str duim s ajungem nu este starea în care era Adam. Avem o imagine a acestui lucru atunci când un p rinte v z tor cu duhul vede pe cineva pentru prima oar si îi spune pe nume. Este exact acelasi lucru. P rintele SERAFIM: Da. 16. El nu si-a dobândit cunoasterea asa cum facem noi acum. Mintea sa îi d aceast informatie neasteptat . STUDENT: Inchipuirea este acum atât de prezent în gândirea noastr ! . P rintele SERAFIM: Corect.

ci a si numit toate f pturile pe m sur ce veneau înaintea lui. ed. Grigorie Sinaitul (1265-1346) scrie: "Inceputul si pricina gândurilor este împartirea prin neascultare a amintirii simple si unitare a omului. Prin aceasta a pierdut si amintirea de Dumnezeu.P rintele SERAFIM: Corect.. Nu era "gând" duplicitar. ed. Filocalia vol. care sunt oglindirea puterilor creatoare ale lui Dumnezeu. el privea lucrurile si le vedea asa cum sunt. . 7. nipsis in greceste. cit.)] De fapt. C ci. Acesta e un lucru bun. dar in starea noastr c zut este întotdeauna legat de gândirea duplicitar . (n. STUDENT: Dar am auzit pe unii zicând c închipuirea e legat de puterile noastre creative.. STUDENT: Si cu aceast capacitate a numit Adam f pturile ? P rintele SERAFIM: Corect. Dar în starea noastr c zut acest talent creator se amestec cu gândirea duplicitar : privesti lucrurile si îti închipui altceva. si-a pierdut unitatea împreun cu puterile ei" (Cuvinte felurite despre porunci 61. P rintele SERAFIM: Depinde ce anume întelegi prin cuvântul "închipuire". în felul acesta realiz m lucruri minunate. Ea are mai multe aspecte. 108). care e parte a firii noastre originare. Cu alte cuvinte.. p. f cându-se din simpl compus si din unitar felurit . [Sf. nu numai c se uita la ele si le vedea asa cum sunt. STUDENT: Cum anume gândea Adam ? Cum spun P rintii c era starea mintii sale ? P rintele SERAFIM: Era starea numit trezvie. Deci cuvântul "închipuire" are dou întelesuri. Unul dintre aspecte este capacitatea creatoare.

ed. Privim lucrurile si nu prea le mai vedem asa cum sunt.. P rintele SERAFIM: Asa este. c ci e evident c omul. Si. STUDENT: Acum vedem ca prin oglind . . dar de obicei nu suntem în stare. fiind creat de Dumnezeu întâi ca o minte simpl si f r form ori chip. dar în ziua urm toare cazi în deprimare. C ci el. 13. STUDENT: Am citit undeva c oamenii îsi folosesc închipuirea spre a recâstiga imaginea Raiului pe care lau pierdut. ca si ceilalti îngeri dumnezeiesti. fiindc suntem slabi . tânjeste dup fericire. cunostea pe deplin realitatea de fapt a tuturor lucrurilor. Adam nu avea însusirea închipuirii" (Sf. El l-a înselat pe Adam prin închipuire si i-a starnit în minte n lucirea de a fi asemenea cu Dumnezeu. cl dind un zid în jurul mintii si neîng dumdu-i s intre în cele mai simple si lipsite de chipuri ratiuni (logoi) ale existentelor zidite". 12]. Sfântul Nicodim Aghioritul (1748-1809) explic cum anume am geste diavolul prm închipuire: "Diavolul are o foarte strâns leg tur si familiaritate cu închipuirea. P rintele SERAFIM: Bine. R zboiul nev zut I. Adam vedea întreaga zidire limpede.[ Sf. 25). care trece prin urmarea lui Hristos pe Cruce. Si. Insusi Acela ce a f cut firea trebuie s te schimbe. a c zut din starea de înger de lumin si s-a f cut diavol al întunericului. poti s spui asa..suntem. Inainte de neascultare. numai în Biseric primim plin tatea fericirii si afl m calea c tre ea. care st între minte si gânduri. de ce a ap rut închipuirea si gândirea duplicitar ? P rintele SERAFIM: Aceasta pare a fi o parte fireasc a st rii noastre c zute.. (n. numai c avea nevoie de experient spre a fi încercat. Diavolul foloseste închipuirea ca unealt a sa. cât si pe cea de sus. într-un fel. Când ne trezvim. reusim. Ca s poti s -ti dep sesti firea c zut este v dit c Cineva de sus trebuie s te ridice.)] STUDENT: Dup p rerea Sfintilor P rinti. în ghicitur [1 Cor. Chiar necredinciosii si oamenii care socotesc c ei nu cred în Dumnezeu si nu ar accepta Raiul sau ceva de felul acesta . Inchipuindu-si c îsi poate aseza scaunul mai presus de ceruri si se poate face precum Dumnezeu.toti tânjesc dup fericire. prin urmare. a ajuns mai târziu a iubi formele si închipuirea. Pur si simplu nu poti s treci dincolo de firea ta în acest mod. Dac te apuci de scris poezii. desigur. Nu mai vedem lucrurile întocmai cum sunt. Nicodim Aghioritul. odat c zut.. atât zidirea de jos. Maxim Marturisitorul (580-662) învat : "Mintea lui Adam la început nu era p truns de închipuire. esti foarte înfl c rat vreme de o zi. incapacitati.

Desigur. Noi nu mai avem acea limpezime a mintii. Dar se pare c vor exista deosebiri. P rintele SERAFIM: Intrucât Adam era la început într-o stare de nep timire. cf. Când Adam a c zut. este un lucru cu totul mai presus de noi. 17. locuinta sa. Si cei blânzi vor mosteni p mântul [Ps. Desigur. Sfântul Simeon Noul Teolog spune c aceasta înseanm c cei blânzi vor mosteni chiar p mântul acesta de aici. iar apoi dus în Rai. Sfântul Simeon Noul Teolog spune c Adam era "un împ rat nemuritor peste o zidire nemuritoare" . Nu ni s-a spus dac vor fi exact aceleasi fiare s lbatice anume (c ci fiecare f ptur individual are o "personalitate" diferit ). vom vedea exact ce se întâmpl . Multumeste lui Dumnezeu dac ajungi în oricare din ele. fiindc multe l casuri sunt [Ioan 14. pe p mânt. El a fost pl smuit în afara Raiului. Intreaga zidire . ci întregul p mânt.cea care trebuia s fie întru început . limba vorbit de el s-a pierdut. s-a întors pe p mântul de unde venise. Dar vor fi . Deci se pare c unii se vor afla pe p mânt. Mat. el avea un fel de facultate suprafireasc . al celor ce suntem asa de departe. Raiul si cerul STUDENT: în viata viitoare omul va fi în Rai sau în cer. Cu alte cuvinte. 2] si locuri osebite.va fi din nou. mintea sa era limpede ca cristalul. A fost trimis din nou afar . 5]. altii vor fi pe trepte mai înalte. mai mare apropiere de Dunmezeu. adic unii sfinti aiung la o mai mare libertate. cu putinta de a merge mai sus. dar de fapt ele erau în afara hotarelor Raiului si au fost aduse în el atunci când Adam le-a numit. Nu ni s-a descoperit totul. 36.nu doar Raiul. am fost l sati doar s arunc m o privire. 11. Animalele nu erau direct în Rai. încât vedea imediat care erau însusirile fiec rei f pturi si ce nume trebuie s aib . ele au fost "aduse" acolo.STUDENT: M-ar interesa s aud mai multe despre felul cum a numit Adam animalele. s tr iasc pe p mânt cu sudoarea fruntii sale. Raiul si cerul sunt acelasi lucru sau nu ? P rintele SERAFIM: Din punctul nostru de vedere. Dac vom intra în acea stare. mintea sa era într-o stare foarte înalt atunci când Duirmezeu a adus animalele înaintea lui ca s le dea nume. Nou ne-ar p rea a fi niste fiinte paradisiace. este acelasi lucru. Raiul a fost f cut ca s -i fie s las. iar altii abia de intr . 5. Adam a dat nume animalelor dup însusirile lor.

Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos.lipsit de orice n dejde ? Ar fi corect s spunem c în acest fel el încearc s ne împiedice mersul împreun cu Dumnezeu ? . diavolul este numai mânie. atunci toate aceste animale nu mai stârnesc spaima. acolo unde se spune c sarpele va întepa c lcâiul [Pac. când este vorba în mod specific de Rai. numai c vom fi prieteni cu el.. Dar omul urmeaz s dobândeasc ceea ce diavolul a pierdut. Dar Sfântul Salvius a ajuns într-un alt loc. 18. 3. Oare astfel încearc s ne aduc înapoi în starea în care este el . Iti poti închipui diavolul chiar si dup psihologia omeneasc . Dac nu te mai pot v t ma. precum noii mucenici . Bineînteles c vei ajunge groaznic de invidios. Chiar scorpionii si tot restul. urmeaz s dobândeasc ceea ce tu ai pierdut. nevrednic nici m car s o scuipi. precum Sfântul Salvius [din Albi] care a murit si a ajuns în cer. c ci pentru tine nu exist poc int . De obicei. Nu ni dau am nunte despre lucruri de felul acesta. mucenici. Trupul e un element inferior. Se pare c va fi exact acelasi sarpe. STUDENT: Ati citat din Facere. unde nu crestea ceva verde. P rintele SERAFIM: Diavolul e superior fiindc e fiint mintal . Tocmai de aceea. Vei continua s încerci s faci tot ce este cu putint ca s îl aduci si pe el în aceeasi stare în care te afli tu. pân azi. STUDENT: Dreptii care au murit deja. ei sunt în cer. Cu alte cuvinte. Gândeste-te: aveai viat nemuritoare si stiai c esti osândit la iad. ci erau doar o multime de oameni în alb: sfinti. nu a v zut oameni. Nu e supus trupului. adic Raiul si cerul.aceleasi f pturi. în cer sau într-un loc aparte ? Ce învat P rintii despre aceasta ? P rintele SERAFIM: Nu putem decât s ne lu m dup vedeniile unor oameni. dar a v zut oameni în cer. Dar ati mai spus si c Adam era inferior sarpelui. Diavolul STUDENT: în leg tur cu vr jm sia dintre Adam si sarpe: ati spus c diavolul îl pizmuia pe Adam înainte de c dere din pricina bun t tilor rev r sate asupra lui. se vede verdeat . mai prejos de tine..se afl în Rai. deci el este superior. când s-a dus în Rai. Apoi o alt fiint . 15].

Adam putea s p c tuiasc si far diavol. din pricina libert tii. Se pot da multe interpret ri acelei propozitii. nu poate. Dumnezeu st pâneste totul.cum cred maniheii. P rintele SERAFIM: E semnificativ faptul c se ocup tocmai de acest fel de f pturi. cum de e în stare s ne smulg din orice stare si s ne trag în cele mai de jos ? P rintele SERAFIM: Dac avem harul lui Dumnezeu si nu cooper m cu diavolul. asa cum a fost Adam. pe undeva. s stea drept si asa mai departe. Noi nu credem in dualism: c exist un Dumnezeu si un diavol. fie pentru c îng duie s fie astfel. STUDENT: Stiti cum Dumnezeu l-a l sat pe satana s -l ispiteasc pe Iov. de fapt. Deci totul în lume se întâmpl fie pentru c Dumnezeu voieste asa. Dac ar fi ridicat. chiar f r diavol. înseamn c diavolul nu are putere s fac prea mult. fie spre a-i aduce pe oameni la mântuire.P rintele SERAFIM: Da. le foloseste fie pentru mai marea Lui slav . STUDENT: Dar dac nu poate face prea mult. Noi credem c . STUDENT: Este satana folosit ca unealt de Dumnezeu ? P rintele SERAFIM: Oho ! Asta-i o întrebare adânc . Aceasta arat c . se poate spune si asta. numai dac noi însine ne l s m vointa s fie ademenit de c tre diavol. atunci ar fi un dusman primejdios. si chiar când lucrurile merg împotriva Lui. P rintele SERAFIM: E adev rat. De fapt. . noi însine ne putem l sa ademeniti. ne-ar musca peste tot. se lucreaz cu dracii. fiindc v zuse înf tisarea pl cut a fructului oprit si avea deja ispita de a-l dori pentru sine peste porunca lui Dumnezeu. si c se lupt între ei . STUDENT: Poate c e o întrebare cam f r rost. dar ati putea s spuneti ceva despre îmblânzitorii de serpi indieni ? Este într-adev r ciudat felul cum fac ca serpii s se ridice. La modul general. spre a face s se împlineasc un bine si mai mare.

Prin aceasta.timpul între întâia si a doua ventre a lui Hristos aceasta nu înseamn c nu poate face nimic. (n. vol. dup cum mergeau lucrurile. Apocalipsa în înv t tura Sfintilor Parinti. r ul ajut binelui printr-o intentie care nu vrea binele. 2 reprezint perioada între întâia si a doua venire a lui Hristos. ortodox doar cu pretentiile . ed. dar Dumnezeu scoate întotdeauna bine pentru cei ce a caror voint doreste binele. Bucuresti 1976. din Revolutie a iesit ceva bun. 8. [Sf. nu poate. ed. Deci. lor le pricinuieste slav mare si cinste tot mai mult prin necazuri si ispite. dar pe termen lung el este cel care pierde. precum zice Apostolul: Celor ce iubesc pre Dumnezeu. Inseamn c poate face doar ce îi îng duie Dumnezeu. vol. de fapt. precum Revolutia Ruseasc . STUDENT: Nu-i asa c diavolul nu poate face nimic f r îng duinta lui Dumnezeu ? P rintele SERAFIM: Nu. IBMBOR.îns în loc de aceasta a fost pedepsit . 216-217. C ci sufletelor bune si cu o voint bun si cele ce par de întristare li se sfârsesc în bine. Icos. Macarie Egipteanul: "St pânitorul lumii acesteia [diavolul] le este celor prunci cu duhul toiag de pov tuire si bici care bate. si chiar ceea ce are loc împotriva voii lui Dumnezeu este schimbat în chip minunat de c tre Dumnezeu în ceva bun. toate li se lucreaz spre bine (Rom. iar siesi îsi g teste o mai mare si mai grea osând . mânie si tot felul de p cate. ele sunt asemeni sarpelui ce înteap c lcâiul: sunt ceva m runt si trebuie s ne dezb r m de ele. din ea ies Noii Mucenici. 28)" (Filocalia. cei "o mie de ani" pomeniti în Apocalips 20. Peste tot. precum s-a mai spus si înainte. V puteti închipui ce s-ar fi întâmplat cu Rusia f r Revolutie. Numai dac ne l s m coplesiti de ele c dem în dezn dejde. (n. Probabil c ar fi fost mai rea Grecia de azi .) Dup Sfintii P rinti. Cum s-a zis undeva. c ci din acestea au prilejul de a se face des varsiti. Când avem ispite. Noi ne aflam acum în aceast perioad . Ed. p. Deci puterea diavolului e foarte limitat . dar totusi ea a fost întoars în folosul celor ce se mântuiesc" (Filocalia.Satana are o personalitate independent . Diavolul e independent. La fel scrie si Sf.)] Când cineva umbl în harul lui Dumnezeu. 5). o cutremur toare pild pentru oameni.un loc înfricos tor de impregnat cu duhul lumesc. Ed. Vezi Arhiepiscopul Averchie Tausev si Parintele Serafim Rose. Chiar când pricinuieste un lucru însp imânt tor. poate face r u. în ciuda faptului c diavolul a vrut r ul. XI) învat : "Nu este nimic întâmpl tor sau r u în zidire. prin el se împlineste o mare iconomie. c derea diavolului nu a fost voia lui Dunmezeu. pp. De pild . 2000. atunci numai dac el însusi cade din acela poate diavolul s -i fac ceva. . 315). 5. Când spunem c diavolul a fost legat pentru o mie de ani . Petru Damaschinul (sec.

El a mers pe p mânt cu ucenicii S i. dar e un lucru foarte tainic. STUDENT: Da. si totusi fiecare persoan este liber s fac ceea ce doreste în acest plan. 19. Dar ia gânditi-v . care erau demonici. indiferent câti demoni sau oameni doresc s fac r u. si Lui îi slujesc sfintii. P rintele SERAFIM: Da. adic . P rintele SERAFIM: înainte de venirea lui Hristos. Dumnezeu este pretutindeni.STUDENT: Dar înainte de Hristos nu era asa. si noi ne împ rt sim cu El duhovniceste. STUDENT: Dar El este Dumnezeu deja fiint . STUDENT: Dar în întregul ansamblu al lucrurilor. satana avea mult mai mult putere. Cum se întâmpl practic acest lucru nu suntem vrednici s stim. Sfântul Andrei. Dar Hristos se afl si în cer. Iar Dumnezeu scoate bun tate si bun rânduial din toate lu crurile. El este Lumina. Totul e cu prins în plan. dac vom merge al turi de El. dar are El un trup duhovnicesc asa cum vor avea sfintii ? P rintele SERAFIM: Da. totul era în planul lui Dumnezeu. are înc trupul S u. fiindc fiecare se închina idolilor. în trupul S u cel înviat. de pild . L-a v zut pe Hristos tronând în cer. . Trupul duhovnicesc al lui Hristos STUDENT: Cum se potriveste Hristos cu locul unde se afl acum sfintii si cu starea la care spuneti c trebuia s ajung Adam ? P rintele SERAFIM: Iisus Hristos este Dumnezeu. P rintele SERAFIM: Sigur c da. vom sta de vorb cu El.

STUDENT: Deci sfintii nu au contact cu fiinta dumnezeirii ? P rintele SERAFIM: Nu. ei au contact prin energii. în Grecia antic . în cer ne vom întâlni cu Dumnezeu duhovniceste. dar îl cunoastem în energiile Sale (în har). cu p mântul. si deci acel trup este acolo. sau alte lucruri de acest fel. P rintele SERAFIM: Dar a luat trup. 1. Noi nu putem gândi ca Dumnezeu: nu putem gândi gândurile Sale sau s gândim ce anume f cea înainte de facerea lumii.STUDENT: Asa se explic .. 7). El este Dumnezeu deja fiint . dar. a ap rut teoria c universul era compus din zece sfere.. Mai târziu. . STUDENT: Si vom avea p rt sie cu el în fiinta Sa ? P rintele SERAFIM: Nu. prin harul S u. Textul Facerii vorbeste despre o t rie ce desp rtea între apa care era sub t rie si între apa care era deasupra tariei (Fac. T ria cerului STUDENT: Ce anume era t ria ? P rintele SERAFIM: Iat o întrebare foarte interesant . luna si fiecare planet ocupându-si propria sfer . în lumea cealalt . Dati-mi voie s fac un scurt rezumat. S-a f cut asemeni nou . Exist o înv t tur a Sfântului Grigorie Palama despre fiinta si energiile lui Dumnezeu. 20. Noi nu avem nici un contact direct cu Dumnezeu în fiinta Sa. si astfel se fac p rtasi cu Dumnezeu. dar si cu El în trupul S u. Putem doar s particip m dup cum ne îng duie El.

Exist o teorie foarte incitant . acelasi lucru îl dovedeste si faptul c exist resturi de animale în solul înghetat din Insulele Arctice din nordul Siberiei . ed. (n.H. consilier nuclear si profesor de inginerie mecanic la Virginia Polytechnic Institute and State University. si revizuit de Euxodus în sec IV d. avansat de unele persoane. (n. si în acelasi timp apele ce se aflau mai înainte deasupra t riei au venit în jos.[ Prorocul Moisi. Data de cinci mii de ani a fost furnizat de Robert L. astfel c acea fort natural ce tinea apele de deasupra a fost cumva dezlegat . au crezut c textul Facerii învat c exista un fel de castron de sticl peste p mânt. Apele de sub p mânt s-au ridicat în sus.)] Unii. Vezi Scientific Creationism. cu mult umezeal . spunând c nu exista asa ceva: era doar o fort a naturii care desp rtea apele de deasupra . pentru o viat vegetal si animal îmbelsugat .de apele de dedesubt. In vremea lui Noe.)] Este foarte posibil ca apele de deasupra t riei s fi fost un strat de nori peste întregul p mânt. ed. ed. a tr it în secolul XVI î.zone ce nu ar fi putut întretine astfel de animale în conditiile climatice prezente. când a început Potopul. ferestrele cerului s-au deschis si apele au intrat. pp. care are loc printr-un complicat set de reactii între radiatia cosmic ce p trunde si Nitrogenul 14 din atmosfer . se pare c t ria "s-a sf râmat". 165-166. [Studiile respective se bazau pe m surarea form rii radiocarbonului in atmosfera superioar a p mântului. ceea ce arat c ploaia asa cum o cunoastem si curcubeul legat de ea au fost experiate atunci pentru prima oar .H. în leg tur cu faptul c curcubeul a fost dat lui Noe ca semn c nu va mai fi un nou potop. Acesta e unul din motivele pentru care Potopul a fost un dezastru universal. Pe lâng dovezile fosile. Resturile fosile din întreaga lume dovedesc faptul c în trecut p mântul avea un climat cald universal. în sec. Whitelaw. ce producea un efect de ser . Conceptul grecesc al universului sferic a fost lansat întâi de Pitagora. 6 î.. sub influenta acestei teorii.H. autorul C rtii Facerii. Unele studii au ar tat c în urm cu vreo cinci mii de ani s-a produs o anumit schimbare în atmosfera p mântului care a permis radiatiei cosmice s o str bat .adic un fel de ape mai rarefiate . cit. Cu alte cuvinte. . Sfântul Vasile cel Mare a discutat anume aceast problem .

. Exist diferite interpret ri.. STUDENT: In Facere se spune c râul ce iesea din Rai s-a desp rtit si s-a transformat în Eufrat si în alte râuri. in cartea The Quaternary Era (Edward Amold Co. 2. 1956. boi moscati.[Dup E. Se pomenesc patru râuri. r m sitele fosile ale unui dinozaur vegetarian. fiindc la început Raiul era parte a p mântului . 615) scrie: "O flor destul de bogat de tip temperat prospera în untrul sau în apropierea ambelor Cercuri Polare. Londra. arctic si antarctic. Charlesworth.un loc mai înalt. au fost descoperite la vreo 400 de mile de Polul Sud. Eufratul. august 1949. ursi si cai printre cele 66 de specii animale). 1991). înc si mai aproape de Pol (cam la 250 de mile). vulpi arctice. Când Adam a fost scos afar din Rai. p strându-si structura celular original si continutul organic. New York. W. antilope saiga. fanete si stepe pentru a se hr ni.T.) J. interpretate de obicei ca fiind Tigrul. si nu ar fi putut tr i într-un climat precum cel prezent. un evolutionist.. a coborât în jos pe pant si a început s tr iasc acolo. Pamântul era ses si nu existau munti înalti care s formeze bariere fizice sau climatice" ("Evolutionary Growth Rates in the Dinosaurs".. Scientific Monthly. 1957. P rintele SERAFIM: Da. rinoceri p rosi. "Localizarea" Raiului P rintele SERAFIM: Leg tura dintre Rai si lumea contemporan este una foarte adânc . ed. p.. ." (n." în 1991. Colbert. tigri. cu vânturile sale înghetate. solurile înghetate si mlastinile de tundr care exist mai tot anul. Apoi Cain avea s coboare si mai jos. (Vezi Raymond Chris. reni. în acele zile p mântul avea un climat tropical sau sub-tropical pe mare parte a suprafetei uscatului s u. ca un fel de munte. iar în întinsele tinuturi tropicale exista o abundent de vegetatie luxuriant .K. vol. 71). în cartea sa Jurassic Geology of the World (Hafner Publishing Co. (n.. de 25-30 de picioare lungime.)] 21. Chronicle of Higher Education. in Groenlanda de Est si în Grahamland. Nilul si Gangele. "Multe linii de dinozauri au evoluat în timpul celor 100 de milioane de ani sau mai mult ai istoriei mezozoice în care au tr it. ed. gulo-gulo.650) afirm : "Marile turme de mamuti si alte animale (Insulele Noii Siberii din nordul îndep rtat al Asiei au dat mamuti. p.H. iernile pline de z pad .. aveau nevoie de p duri. 20 martie. p. geologii au g sit mii de frunze bine p strate. Arkell.

P mântul a devenit asa de diferit. nici o idee. Vedeti. de fapt. fiindc dup Noe începe noua perioad în care nu mai avem contact cu Dumnezeu în acest fel. pân la Potop oamenii puteau înc s vad Raiul. trebuie s iesi din tine. p c tosul. P rintii spun c era din carne. Era înc vizibil.ale c ror rezultate le vedem acum. se pare c de acolo provenim toti. dar se spune c st tea si privea la el. 22. în prezent cele patru râuri nu mai au acelasi izvor. De fapt. Poti ajunge acolo doar într-o stare de r pire. Este ceva cu totul diferit. cum era starea de desp rtire ? P rintele SERAFIM: Adam a fost izgonit din Rai. dar stim c erau oarecum mai aproape. Unul dintre P rinti spune c . Desigur. fiindc erau doi îngeri care îl p zeau. El avea o fire mai înalt . Cu toate acestea. dar era o carne oarecum la mijloc între ceea ce numim trup si duh. si se pare c au avut loc catastrofe însp imânt toare în acea vreme . Este foarte probabil ca înainte de Noe s nu fi existat cele cinci continente pe care le cunoastem acum era un p mânt grozav de diferit. El a experiat Raiul ca si cum ar fi fost ceva fizic. Era o stare complet diferit . poti ar ta locul si poti spune c în acea zon este leag nul civilizatiei antice. probabil. precum Sfântul Eufrosin Buc tarul. Poate c exista un singur continent. fiindc Dumnezeu vorbea necontenit cu Patriarhii. Un singur fapt: a venit Potopul lui Noe. fiindc Adam era la început diferit de ceea ce suntem noi în prezent.probabil eruptii vulcanice. Dar oamenii înc ajung în Rai. munti care se ridicau . Raiul s-a dus acum de la noi. foarte greu de imaginat acum. Nu avem. . Intre Cadere si Potop STUDENT: Dup izgonirea lui Adam dm Rai. Inainte de Potop Dumnezeu venea si vorbea direct chiar si cu Cain. nu ni se spune nimic despre aceste lucruri. s-au schimbat. acum Raiul a fost desp rtit de p mânt. încât azi nu mai putem spune cum era. Nu puteau intra în el. ceea ce avem în prezent e o alt realitate. Stim despre oameni care au fost acolo.STUDENT: Mai exist muntele in acel loc ? P rintele SERAFIM: Nu. pe care oamenii le-au mâncat ca pe o pâine sfintit . si chiar Cain putea înc s vad Raiul. El a adus înapoi mere. dar era diferit de realitatea noastr material de fiecare zi.

Potopul STUDENT: Unii spun c Potopul a avut loc doar între Tigru si Eufrat. 24.precum Henry Morris în Potopul din Cartea Facerii . aceasta se datoreaz si ridic rii muntilor. alte p rti au fost ad ugate mai târziu. deci nu el a scris acea parte. Desigur. Partea principal este chiar de mâna lui. Nici Psalmii lui David nu au fost scrisi toti de David. iar ceilalti au fost scrisi de alte persoane. fiindc avem ideea de traditie. STUDENT: De-aceea se g sesc scoici pe vârfurile muntilor ? P rintele SERAFIM: Da. încât întregul p mânt dinaintea ei s fi fost cu totul diferit. Biserica Ortodox nu-si pune problema dac fiecare cuvânt e scris de persoana c ruia îi este atribuit. fiindc este foarte posibil s fi fost o catastrof atât de mare.23.spun c cele mai multe stratific ri s-au format în timpul si imediat dup perioada Potopului. Cititi cartea. P rintele SERAFIM: Acela ar fi fost un potop local. în traditia lui". adic aceasta e cartea lui Moisi. Oamenii care accept ideea Potopului în studiile lor . dar toate sunt în traditia lui Moisi. . nu vreme de milioane de ani. "în traditia lui" Moisi. Se poate ca toti muntii s se fi ridicat în acea vreme. Dar în Scriptur ni se descrie un Potop universal. Nu ne facem atâtea probleme. Tâlcuire patristic si critic textual modern STUDENT: Oare Moisi a scris fiecare cuvânt din primele cinci c rti ale Bibliei ? Se stie exact când au fost redactate ? P rintele SERAFIM: Când se zice la început "cartea lui Moisi etc. Cum anume erau muntii înainte de Potop si cât de mult a urcat apa nu se poate spune in mod decisiv. înseamn "de la Moisi.". Una dintre carti (Deuteronomul) pomeneste de moartea lui Moisi. Se vor fi creat tr s turi geografice si geologice cu totul diferite. peste întreg p mântul. Poate jum tate sunt scrisi de el.

Eruditii moderni pornesc de la premisa c nimeni nu poate vorbi despre viitor. ca întreg.este ceva foarte pueril. Eruditii moderni obisnuiesc s spun : "Aha. Textul de baz al Facerii a fost descoperit prorocului Moisi.Nu v pot spune în mod exact când anume au fost redactate c rtile. Dup credinta noastr . O relatare se refer la obârsia Omului însusi. Adam si Eva. STUDENT: Uneori uit m c exist o întreag scoal teologic ce este în principal umanist si porneste de la prezumtia c o carte ce vorbeste despre un lucru din viitor trebuie neap rat s fi fost scris mai târziu. Biserica îns si este garantia c se va p str în duhul adev rat. fiindc se vorbeste despre trei perioade diferite . textul pare a o lua de la început.ce vrea s spun fiecare ?" Nu este nevoie de asa ceva. în spiritul acestei idei. si stim c el. spre trecut. Textul ebraic si cel grecesc se deosebesc într-o multime de am nunte . totusi textul de baz a ajuns la noi. Bineînteles c . si asta este doar o prejudecat a lor. si trebuie cercetat punctul de vedere al fiec ruia . iar Eva a fost f cut din coasta lui Adam. înseamn c erau doi autori diferiti. Probabil c protestantii se vor sup ra foarte tare. o dificultate real . chiar dac textul s-a transmis pe undeva într-o form mai corupt . în capitolul al doilea. STUDENT: Primul capitol din Facere vorbeste de cele Sase Zile si de facerea b rbatului si a femeii. spunând cum b rbatul a fost pl smuit din t râna p mântului. Exist o carte de prorocii ce înc nu . Deci tâlcuirea Bisericii este cheia pentru a întelege cum se armonizeaz cele dou relat ri. fiindc . P rintele SERAFIM: Nu. care trebuie desp rtiti. P rintele SERAFIM: Da. dac se tâlcuieste în Biseric . Dar nu ne facem griji fiindc . Parc ar fi fost dou istorisiri. Nu este. este doar o repovestire a istorisirii dintr-un alt punct de vedere. ar trebui eliminati toti prorocii. Când d m peste lucruri de felul acesta. noi nu putem pur si simplu s accept m acest lucru.dou accente diferite.de pild . fiindc noi credem c exist proroci. spunem doar c aceeasi istorisire este povestit din dou puncte de vedere diferite . Apoi. de fapt. Nu ne facem griji nici m car s afl m dac fiecare cuvânt este chiar asa cum l-a primit. astfel încât privea. O mare parte s-au p strat în traditia oral . de fapt. Ideea c trebuie s existe doi autori diferiti sau c exist trei Isaia. ne pune în leg tur cu Adev rul. cealalt se refer îndeosebi la obârsia primilor oameni. în ce priveste vârsta Patriarhilor.

Chiar dac s-ar putea ca unele p rti ale Cartii Facerii s fi fost redactate de diferiti copisti în vremuri diferite. E doar un ajutor în tâlcuirea textului. pierdere de timp. Omul modem s-a gândit la ea. Din când în când putem veni si noi cu o mic interpretare. vedem întelesul adânc al prorociei care a fost scris înainte de eveniment. Important este s accept m c textul însusi e un întreg. îns noi credem c urmeaz s vedem împlinirea acelor evenimente în viitor. am discutat ideea legat de t rie: nici un Sfânt P rinte nu vorbeste în mod specific despre aceast teorie. de fapt. pe care trebuie s -l avem în minte când tâlcuim orice text sfânt: despre ce anume vorbeste textul. si c el vorbeste despre Adev r. si are ponderea unei teorii. pe m sur ce vedem c evenimentele se împlinesc. care nu afecteaz esentialul. dar este un lucru cu totul secundar.s-au împlinit: Cartea Apocalipsei. fiind cuvântul lui Dumnezeu. Principala întrebare este. Când d m de ceva ce pare a fi o contradictie. Esentialul este acesta: despre ce se vorbeste în aceste texte ? Iat lucrul principal.de Ieromonah Serafim Rose . si trebuie s îi d m cea mai mare cinstire. Extras din : CARTEA FACERII. Nu putem spune cu precizie c lumea se va sfârsi în 2005 sau la o alt dat anume. care e întelesul s u ? Toate micile probleme când a fost redactat si în câte feluri a fost redactat (eruditii chiar analizeaz textul spre a calcula de câte ori sunt folosite anumite cuvinte. Dup unii eruditi moderni ea nu vorbeste despre evenimente viitoare. s-ar explica astfel unele diferente de limbaj. CREAREA LUMII SI OMUL INCEPUTURILOR . iar si: care este Adev rul cuprins în el ? Iar cheia întelegerii adev rului din Cartea Facerii sau din oricare dintre c rtile Scripturii este înv t tura Bisericii transmis de Sfintii P rinti.sunt. dar într-o form care este putin ascuns . dar. trebuie s privirn mai în adâncime si s vedem cum au rezolvat-o Sfintii P rinti.) . De pild . dar nu e din aceeasi categorie cu Adev rul descoperit. evidentiind anumite sinonime spre a ar ta c au fost autori diferiti etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful