Loredana Brad

Anca Muntean Itu

Indrumiitor de lucreri de laborator

Coordonator

Can/. Dr. In9. Daniela Opruta

CUPRINS

lntroducere " " '... 3

Laborator nr. 1 "' " , " " " 5

AutoCAD ~ Prezentare genera'la '.................................................. 5

Comenz; de desena"e ".......................................... 12

Laborator nr.2 ." ".................... 17

Comenzi de desenare (continuare) ., .. , .. ,., , .. , , .. , , , ,., , ,., .. ,.,.........17

Laborator nr., 3 , .. , , ' ' ' .. ' __ "...... 23

Selectarea punctelor - modul de lucra Object Snap .. ""., .. ,.,.,."" ", 23

Selectarea obiecte/or , '... 26

Laborator nr. 4 ". , .. '.,. , '. , " '. ,.'." , "." """ " , , 31

Comenzi de ,editare , , , ,.,., , , " 31

Laborator nr. 5 ",." , , .. ", ' ' , '............ 37

comenzi de editare (continuers) ' , ,., '., .. , , .. , , ,.,., .. , ,... 37

l.aborator nr. 6 ' ,., , , .. " .. ,., ,................. 43

Organ;zarea desenulu; in teyer-e .. """""" '.'." ' .. ' .. " ' '. 43

Laborator nr., 7' ' ' ' ' ' ' ' " ' .. '........ 49

Ha§urarea " " "." " " " " .. ,.. 49

Laborator nr .. 8 " "............. 53

Cotarea " , ,............... 53

Laborator nr. 9 " .. , " .. " " " ".. 65

Redactare'a texte/or " "" "." " " " .. . . .. 65

Laborator nr.10 " " " .. " " .. " "." .. " ".......... 71

Utilizarea btocurnor $;a referintelorexteme "... . . .. .. . . .. .. . . . . .. .. .71

Laborator nr" 1;1' , , , ,......... 79'

Desenarea tn spa,;ul tridimensional.. . . . . .. . . .. . . . 79

Modele de sarma (Wireframe) 86

Laborator nr.12 91

Modele superficia/e (Suprafete) 91

Editarea desene/or tridimensiona/e 95

Laborator nr, 13 99

Mode/esolide . .. .. . . . . . .. .. .. . . . . . . . . . .. .. . . . . 99

Laborator nr, 14 109

Crearea sectiunilor Ji proiectiilor modelului solid... . . . . ... . . . .. ... . .. . . ... .. 109

ANEXA nr. 1 115

Exemple de desene in AutoCAD 115

ANEXA nr. 2 1'21

Valori prescurtate ale comenzi/or in AutoCAD ' 121

ANEXA nr. 3 " " " ".. 122

ReguH de baza in AutoCAD , ,........... 122

BI.BLIOGRAFIE " " "................................................ 123

AutoCAD 2000 -Introducere

Introducere

Indrumatorul de lucrari de laborator pentru utilizarea pachetului de programe AutoeAD 2000 se adreseazii En primul rdnd studentilor care tau contactpentru prima data cu un program de editare a desenelor asistat de calculator. Din acest motiv, sunt prezentate in detaliu notiunile de baza privind desenarea, si editarea obiectelor plane, edt ~'i posibilitdtile de mode/are geometrica. Fiecare lucrare de laborator este completata cu exemple, avdnd un preponderent caracter didactic, care urmdresc familiarizarea utilizatorilor cu fiecare grup de comenzi inparte.Jntr-o succesiune secveniiald de la simplu la complex.

AutoCAD 2000 este un pachet de programe, constituit ca editor pentru desenarea asistata de calculator, produs de firma Autodesk Inc. din California. Reprezinta un ansamblu de programe puternic, prietenos, cu importante facilitati de modelare geometrica, care, datorita calitatilor sale a devenit un adevarat standard In dorneniu.

Prima versiune a softului a carui nume vine de la "Automatical Computer Aided Design" a fast prezentata in noiembrie 1982 Ia Expozitia comerciala COMDEX din Las Vegas (SUA). Aceasta era versiunea 1.0 sau Release 1.0. Firma Autodesk a inteles repede cererea mare existenta pe plata de software pentru acest domeniu ~i ca urmare a dezvoltarii accelerate a platformelor hardware, a lansat urmatoarele versiuni imbunatatite cu 0 mare frecventa:

Aprilie 1983 August 1983 Octombrie 1983 Octombrie. 1984 Mai.1985

Iunie 1986 Aprilie 1987 Septembrie 1987 Mai 1988

Iunie 1989

Mai 1992

Iunie 1994 Septembrie 1999

AutoCAD Release 2 AutoCAD Release 3 AutoCAD Release 4 AutoCAD Release 5 AutoCAD Release 6 AutoCAD Release 7 AutoeAD Release 8 AutoCAD Release 9 AutoCAD Release 10 AutoCAD Release 11 AutoCAD Release 12 AutoCAD Release 14 AutoCAD 2000

Conceput pe 0 arhitectura simpla, flexibila si fiabila, acest soft s-a raspandit foarte repede, fiind utilizat in prezent, rara exagerare, la nivel planetar. S~a constatat astfel, ca standardul GKS (Graphic Kernel System) pentru grafica 20, propus de ISO si lansat la inceputulanilor '80, s-a materiaIizat practic prin AutoCAD. 0 mare parte a succesului de piata de care se bucura acest soft se explica ~i prin faptul ca, bazandu-se pe un dialect allimbajului

3

AutoCAD 2000 - IntroduGera

LISP (am numit AutoLlSP-ul) utilizatorii pot opera interventii In sistem, configurari, parametrizari, perfectionari, care due la cresterea perforrnantelor.

Firma Autodesk a reusit astfel, prin acest prod us, sa acopere la inceputul anilor '90, 63% din piata mondiala de software din domeniul desenarii asistate In general si 80% din cea destinate calculatoarelor personale.

Utilizarea acestui pachet de programe creste considerabil productivitatea ~l corectitudinea desenarii datorita in principal urmatoarelor caracteristici:

• precizia- sistemul lucreaza cu 0 precizie de 16 zecimale;

• posibilitate de modelare in 2D si 3D;

• flexibilitatea in crearea si editarea desenelor;

• sistem de cotare semi automat, foarte elaborat;

• posibilitati deosebite de editare si manipulare a elementelor grafice;

• multimea obiectelor grafice ~i multiplele posibilitati de definite a acestora de catre utilizator;

• trecere usoara de la desenarea in 2D la desenarea in 3D;

• posibilitatea dezvoltarii aplicatiei de catre utilizator, prin crearea de biblioteci, meniuri, comenzi si atribute noi;

• portabi.litatea remarcabila a fisierelor.

Portabilitatea rernarcabila a fisierelor au impus formatul DXF al AutoCAD-ului ca standard "de facto" in domeniul modelarii grafice. Constituie chiar un exemplu despre moduI cum un prod us de succes i~i poate impune propria structura ca standard. Desi formatul DXF nu acopera necesitatile sistemelor CAD complexe, el nu poate fi totusi eliminat datorita popularitati i sale.

AutoCAD 2000- Laborator 1

Laborator nr. 1

AutoCAD - Prezentare generala

AutoCAD-ul este unul dintre cele mai folosite programe pentru desenare/proiecrare asistata de calculator, fiind considerat standard industrial. Programul, al carui nume vine de la "Automatical Computer Aided Design ", apartine firmei Autodesk.

Printre caracteristicile principale ale Au/oCAD-ului se pot enumera:

• Crearea unor constructii geornetrice corecte;

• Existenta obiectelor grafice si multiplele posibilitati de definire a acestora de catre

utilizator;

• Posibilitatile de editare a elementelor grafice;

• Existenta unui sistem de cotare ~i hasurare foarte elaborat;

• Capacitatea de modelare 'in doua ~i trei dirnensiuni;

• Posibilitatea dezvoltarii prograrnului de catre utilizator, prin aplicatii directe in limbajele AutoLlSP, C, DCL, Visual Basic.

1.1 Lansarea in execulie a erogramului AutoCAD

Cand se lanseaza programul AutoCAD (ell dublu elk pe pictograma caracteristica), pe ecran apare fereastra de dialog Startup - Fig. 1.1, prin care se poate opta pentru una dintre variantele:

Fig. 1.1

Caseta de dialog Startup

AutoCAD 2000

Open a Drawing permite editarea unui desen deja existent;

Start from Scratch prin care se lanseaza un nou desen, bazat pe setarile impllcite, in sistemul metric sau anglo-saxon;

Use a Template prin care se incepe un nou desen pornind de la un desen prototip (template) deja existent;

5

AutoCAD 2000 - Laborator 1

Use a Wizard

permite alegerea explicita a unor caracteristici ale noului desen: formatul ~i precizia de afisare a unitatilor de masura pentru lungimi 7i ungh i uri. precum ~ i marimea spatiul u i alocat desenu lui.

Alegand optiunea Start from Scratch. 71 respectiv sistemul metric. este afisat ecranul AutoCAD specific versiunii respective. ell diferite clemente de interfata.

Astfel, prmcipalele elementc ale ecranului initial AutoCAD sunt prezentate In Fig. 1.2:

fBra cu insl,uae~e

""fwd

I (Xlrrmzi Ie cele

rrni oes fola;ile)

Bira 0.1 ,f>stllJm=,1e fE~IU rrC{xie(alle rooclela (sua. lip Iinie, QJlcge, €lei

Fig. 1.2 Elementele ecranului initial i1WuCAO 2000

C8seta de C01trd a IYl3<1lulLi

Zma de desenare

Bara frlObla cu "lSlrll,)'et~e (butoane ~ce)

Ssterrul de ccudc:n<:te - pictcganuLCS

FEfEBstra m:bla cE c:ara-da (LJria til camrril- "' ca-e se irtn..dLC corerzi de la taSatcral

E'aa de o1are (afiseaza Infmmtll asJiTa ~;Tii ssiemJLi - o:t:nxn'ie, mxlrile SI'W'.

GRI D. Cffil-D, etc)

1.2 Apelarea comenzilor AutoCAD

Transmiterea unei cornenzi catre sistemul AutoCAD se poate face 111 3 mcduri:

I. Introducerea cornenzii de [a tastatura, la prornter-ul "Command:" in zona inferioara a ecranului grafic, dupa care apasarea tastei <Enter> sau a tastei <Space>; actionarea uneia dintre tastele <Enter> sau <Space> direct pe promter-ul "Com/nand:" determina repetarea ultimei cornenzi;

Multe comenzi pot fi activate prin tastarea a doar 0 parte din numele cornenzii sau a unei variante asemanatoare. Aceste variante sunt date in Anexa 2. De asemenea, alegerea unei optiun i din cadru I unci comenzi poate f facuta prin tastarea doar a caractere lor scrise cu majuscule din numele optiunii.

Ex. Pentru crearea unui cere. se poate introduce -in fercastra de cornanda "Conunand. CIRCLE"

6

AuloCAD 2000 - Laborator 1

2. Alegerea unei comenzi din Bara de meniuri ~ zona superioara a ecranului; selectarea unei optiuni din Bara de nteniuri conduce la desfasurarea in cascada a unor submeniuri,

Ex. In Fig. 1.3 cste prezentat meniul Draw, din care este apelat submeniul corespunzator cornenzii Circle

.k AutoCAO 2000· (Drawing::] ).

Fig. ].3

Meniul desfasurabil Draw, comanda Circle

Lln8 Bo,y

Cons:tructicn Una ,Muttiline

~t, 1P e'_::. 8810 40 e r

o

o rv / 0

!!Jr< ,Q,ln:le c_onut §,plloe 1;.11110'&

aD Pol}%'1e

Pol!tion Rectar'l&le'

7'- Q)
-1 ~
t:..:J
F" 1.:1
r- @)
# A Bloell PlIlnt

Hatch ...

Re,loD

$1,.Ii13CfIJ:! Sol[<lo

3. Seleetarea ell ajutorul mouse-ului a unei pictograme dintr-una din Barele mobile cu instrumente (Too/han'), Afisarea Bare/or mobile CII instrumente se poate controla din meniul View, si respectiv prin selectarea optiunii Too/bars ... este afisata caseta de dialog din Fig 1.4 In care se bifeaza barele ell instrumente care vorf vizibile pe ecran.

Fig. 1.4

Caseta de dialog Too/bars

.r 1arge Buttons

Ex. in .Fig. 1.5 este prezentata Bara mobila Draw. 111 care cste ape lata cornanda Circle

Fig. 1.5

Bara rnobila Draw, comanda Circle

////.::;00

.fV 0 ~ 1fb tt4: @)

7

AutoCAD 2000 - Laborator 1

Intreruperea executiei unei comenzi poate f realizata in orice moment, prin apasarea tastei <Esc>.

Anularea comenzii anterioare se poate face prin comanda U, iar anularea efecrului comenzii U, prin comanda REDO. Cornenzile U si REDO pot f accesate rapid, prin actionarea pictogramei corespunzatoare din linia de cornenzi standard - Fig .1.6.

Fig. 1.6 Comenzile U $1 Redo din bara eu instrumente standard

Anularea unui grup de comenzi anterioare se face prin comanda UN DO, care afiseaza optiunile number a/operations to undo or [AutolCol1troflBeginlEndlMarklBackj <numar>, unde:

optiuneairnplicita este un numar, care arata care cornenzi anterioare sa fie anulate; de exemplu, comanda U este eehivalenta cu UNDO <I >.

1.3 Sfabilirea mediului de lucru

in vederea realizarii unui desen til AuloCAD, trebuie stabilite cateva proprietati inaintea inceperii desenarii efective. Astfel, se initiaza rnediul de lucru prin: alegerea unitatilor de masllra, stabilirea limitelor desenului, stabilirea tipurilor de linii, a culorilor etc.

Sistemul principal de coord onate al AutoCAD este numit WCS (World Coordinate System). Utilizatorul poate defini insa un sistem de coordonate propriu, nurnit ues (User Coordinate System), prin folosirea cornenzii DeS.

Pe ecran se poate observa ~i 0 pictograma a sisternului de coordonate - UCS icon - asupra careia se poate actiona prin cornanda UCSICON. Prill optiunea OFF se dezactiveaza pictograma (dispare de pe ecran).

Programul AutoCAD lucreaza eu doua tipuri de spatii: spatiul de modelare si spatiul hdrtiei. Spatiul de modelare este mediul 'in trei dirnensiuni, in care se lucreaza eel mai mult. in spatiul hdrtiei, desenele apar ca imagini In trei dimensiuni, dar care nu pot fi manipulate ca atare. Aceste imagini sunt afisate In vederea pregatirii pentru imprimare sau plotare,

Astfel, pictograma ues poate avea doua forme - Fig. 1.7 In functie de spatiul de lucru: spatiul de modelare sal! spatiul hartiei,

Fig. 1.7 Pictograma VCS

'(

a) spatiul de lucru

b) spatiul hartie:

8

AuroCAD 2000 - Laborator 1

1.3.1 Stabilirea unitatilor de rnasura (Format, Units ... )

Prin comanda UNITS sc pot alege forrnatul ~i precizia de afisare a unitatilor de masura pentru lungimi $i unghiuriPorrnatul de afisare poate f ales dintre cele prezentate In Tahelul1.1. Pentru unghiuri, se pot stabili, de asemenea, sensul de masurare si pozitia unghiului 00,

Tabelul Ll Formatul de afisare a unitatilor de masura

Unitati de rnasura pentru lungimi (Length) Unitaf de rnasura pentru unghiuri (Angle)
Archileclural (Arhilee/ural) 1" -3 y,' Decimal aearees (Grade zecimale) 45.0000
Decimal (Zecimal) 15.50 Degrees/ min utes/seconds 45dO'0"
(Grade/ml17u/e/seeunde)
Engineering (Tehnic) 1 -3.50" Grads (Grade cen/ezecimale) 50.0000g
Fractional (Fractionar) 15 Y, Radians (Radiani) 0.7854r
ScientifJ'c (Exponential) 1.55E+0.1 Surveyor's units (Unitati lopoqrafice) N4SdO'0"E Cornanda UNITS are 0 caseta de dialog proprie - Fig. 1.7, prin care se poate defini sistemul unitatilor de maSLIra. dorit de utilizator.

Fig. 1.7

Caseta de dialog Units

bl~'~~;~""''''''''' ' ' .: '".:0_'- .. _' r

lQ.~_q.i.I"I1'l:L....... ,::_j

Erecision:

rAngle....,=--,...,~~..,,-.__.,.,..,~ T.I:!pe:

IDecimal Degrees Precision:

IO.D[)OCl

OK

1.3 . .2 Stabilirea limitelor desenului (Format, Drawing Limits)

Comanda LIMITS deflneste formatul pe care se lucreaza; figurile geometrice trebuie sa fie create intotdeauna la scam 1: 1, astfel incat limitele sunt cele care trebuie modificate,

Comnunul: LI/'J;JJTS

Spec-iii' 1()I,\'cJ" lef! corner or ION/OFF) <0. aOOG.o. 0000>: <Enter> Spec!fi' upper right corner<420.aOOO,297.00(}(»: <Enter>

unde se perrnite specificarea coltului din stanga-jos al spatiului alocat desenului, avand ca pozitie irnplicita punctul de coordonate (0,0). dupa care se va putea alege coltul opus al spati u lui alocat, a caru i valoare im plicita este punctu I de ccordonate (420,297), ceea ce defineste un format A3 pe orizontala.

9

AutoCAD 2000 - Laborator 1

1.3.3 Controlul suprafetel aflsate (View; Zoom)

Suprafata din desen afisata pe ecran ~ suprafata afisata (display extends) ~ poate fi intreaga, suprafata alocata prin comanda LIMITS, numai zona ocupata efectiv de desen ~ suprafata efecriva (drawing extents), sau doar 0 parte din aceasta - Fig. 1.8.

Fig. 1.8 Suprafetele alocata efectiva aflsata

LIMITS

Suprafata afisata

- =r

D

I

I

l _

Controlul slIprafelei afl~ate se face prill comanda ZOOM, care afi~eaza urmatoarele oPliuni:

Command: ZOOM

Specify comer of window, enter a scale factor (/'IX or nXP) or

r AIlICel11erlDynGm ic/Extents/Prevlous/Scal e/Windo w} <rea Iii me>: A

All Center

Dynamic Extents

Previous

Scale

Fig. 1.9 Comenzile ZOOM

din Bara de comenzi standard

deterrnina vizualizarea intregului spatiu alocat;

permite alegerea suprafetei afisate prin indicarea centrului ~i a inaltimii

ZOOM Real time

ZOOM Window

acesteia;

permite alegerea interactive a spatiului afisat; determine afisarea spatiului efectiv ocupat de desen; deterrnina afisarea irnaginii precedente;

scaleaza (mareste sau micsoreaza) imaginea, mentinand acelasi centru; dad se introduce un nX, imaginea este marita sau micsorata in raport eu vederea

curenta; daca se introduce numai un nurnar n, faetorui de modificare a marirnii este relativ la suprafata alocata; flXP se introduce In cazul existentei pe ecran a mai multor ferestre de afisare (viewports);

Window perrnite stabilirea unei ferestre de afisare, definita prin doua colturi opuse;

Rea! lime permire operatia de rnarire/micsorare in tirnp real a suprafetei aflsate=deplasand mouse-ul pe verticala, cu butonul stang apasat, se obtine efectul de marire/micsorare dorit.

Comanda ZOOM poate fi accesata rapid din Bara ell instrumente standard - Fig. 1.9.

Previous

10

AutoCAD 2000 - Laborator 1

1.3.4 Modurile GRID, SNAP, ORTHO

AutoCAD ofera 0 serie de mijloace aiutatoare pentru desenare, cateva dintre acestea sunt modurile SNAP, GRID, ORTHO.

Comanda GRID determina aparitia pe ecran a unei grile de puncte ajutatoare, In desenarea proportionala (in care utilizatorul foloseste mouse-ul in loc sa introduca coordonatele de la tasratura), Grila de puncte nu face parte din desen, ea nu va aparea pe desenul listatla imprirnanta sau la plotter.

Pentru a stabili pasul grilei (distanta dintre doua puncte), se studiaza desenul pentru a gasi cea mai mica dirnensiune ce vafi desenata ~i se stabileste GRID-ulla aceasta valoare.

Command: GRID

Specify grid spacing (x) or [ONIOFFISnapiAspectj < 10.0000>: <Enter>

unde optiunea implicita este 10, ceea ce indica distanta dintre punctele grilei; daca se introduce 0 valoare prea mica, reteaua GRID IlU poate fi afisata pe ecran, fiind prea densaaparand mesajul de eroare "Grid too dense 10 display".

ON/OFF deterrnina activarea/dezactivarea retelei GRID;

Snap deterrnina afisarea retelei GRID pe dimensiunea SNAP;

Aspect permite stabilirea unor distante diferite pe cele dOLI a directii intre punctele grilei,

Comanda SNAP transforma deplasarea continua a cursorului intr-o deplasare fixatala anumite coordonate, de exernplu pe grila de puncte creata anterior. in general, se stabileste pasul de deplasare al cursorului (SNAP-lIl), la jumatate din valoarea GRID-uILli. Modul de lucru SNAP asigura acuratetea desenului, in cazul in care IlU se lucreaza cu puncte indicate prin coord onate (introduse de la tastatura).

Command: SNAP

Specify snap spacing or jONIOPFIAspecllRotalelStyleiTypej <10.0000>: <Enter>

unde optiunea implicita este 10, egala ell valoarea GRID-lIlui, eeea ce indica 0 deplasare a cursorului exact pe puncteJe grilei.

ONIOFF' determina activarea/dezactivarea modului SNAP (daca modul SNAP este

dezactivat, deplasarea eursorului are lac la nivel de pixel);

Aspect permite stabilirea de pasi diferiti pe cele doua directii;

Rotate per-mite rotirea retelei SNAP eu un unghi dat rata de orizontala;

Style permite alegerea unuia dintre cele doua stiiuri de grile - standard (ell directii perpendiculare) sau izometrie (directil dupa axele axonometriei izometrice);

Type perrnite definirea a doua tipuri de SNAP: Grid - determina asocierea retelei SNAP cu reteaua GRID si Polar - care asigura saltul pe directii preferentiale, inclinate la unghiuri prestabilite; Type Polar functioneaza atunci cand optiunea Polar Tracking este ON (activat butonul POLAR)

Comanda ORTHO, adica modul ortogonal de desenare, se activeaza atunci cand se doreste 0 desenaresi editare numai pe directiile orizonrala ~i verticala ale sistemului de coordonate ales.

Command: ORTHO

Enter mode [ON/OFF/ <OFF>: <Enter>

11

AutoCAD 2000 - Leborstor 1

unde optiunea irnplicita este OFF. Modul de lueru ORTHO se va activa ell eomanda ON cand se deseneaza axele de coordonate ale unui desen, etc,

Toate aceste trei comenzi GRID, SNAP si ORTHO se gasesc In Bara de stare din partea de jos a ecranului - se pot observa in Fig. 1.2, si pot f activate sau dezactivate prin executarea unui dublu c1ic pe ele.

1 .. 4 Salva.rea desenului §i parasirea programului AutoCAD

Pentru salvarea desenului In AutoCAD exista mal rnulte variante:

• Din meniui File se alege eomanda Save As ... , deschizandu-se caseta de dialog Save Drawing As - Fig. 1.10;

Fig. 1.10

Caseta de dialog Save Drawing As

Sa ve D~awing As - -- - - - - . : .' ~~~!

Save it l . ..:l dileclor cu dssene ...

• Din meniul File se alege comanda Save, cand desenul are deja un nurne $i se doreste 0 salvare a modificarilor facute anterior;

• Din meniul File se alege optiunea Export, cand se doreste salvarea fisierului desen intr-un format care poate fi folosit de alte programe;

• Exista posibilitatea salvarii automate a desenului la intervale regulate de timp, acest

interval putand f stabilit din meniul desfasurabil Tools, Options, caseta Open&Save.

Pentru a incheia sesiunea de lueru in AutoCAD, se alege din meniul File, Exit sau se tasteaza una din comenzile QUIT sau EXIT.

in versiunea AutoCAD 2000, care permite deschiderea mai rnultor desene simultan, prin comanda File, Close sau tastarea comenzii CLOSE, se inch ide desenul curent.

Comenzi de desenare

Comenzile de desenare pot f accesate dupa una din cele trei metode prezentate mai sus. Metoda cea mal rapida este de a selecta butonul grafic corespunzator din Bara mobila ell instrumente Draw - Fig. 1.11 (care contine cele mal des folosite cornenzi de desenare):

12

AutoCAD 2000 - Laborator 1

Fig. 1.11

Bara eu instrumente mobile Draw

Line

Multiline

Polygon Arc

Spline Insert

Block

Point

-Od

I~;-

-ro

-/'VO

-~Q:,

I. m

-I£lA

Construct

Polyline Rectangle Circle

Ellipse Make Block

Hatch Multiline Text

Pe langa aceste comenzi, optiunea Draw a meniului principal mai contine ~i aile elernente - Fig. 1.12:

Fig. 1.12

Bara de meniuri Draw

1.5 Comanda LINE - deseneaza 0 succesiune de segmente de dreapta.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Draw, Line Command: LINE

First point Next point Undo Close

punctul de inceput al segmentului punctul final al segmentului stergc ultirnul segment desenat inchide un contur poligonal

Nextpoint

Comanda LINE

First point

Glos

First point

I Next point

13

AutoCAD 2000 - Laboralor 1

Exista doua modalitati de desenare a unei linii:

1. Prima eu ajutorul mouse-u!ui, caz in care in prealabil a fost definit modul de lueru GRID si SNAP, pentru a asigura acuratetea desenului - EXEMPLU 1.1.

2. A doua este varianta in care se introduc de la tastatura coordonatele punctelor de inceput ~i de sfarsit ale segrnentului - EXEMPLU 1.2. Aceasta a doua varianta poate avea 3 modalitati de definire:

Coordonatele absolute localizeaza toate punctele fala. de originea sisternului de coordonate, care se presupune fiind In punctul de coordonate (0,0). Punctele sunt definite prin introducerea coordonateJor fata de origine, separate prin

virgula:

a) Coordonate absolute

Command: L.I.I\'£ First point: 40,40 Next point" 60,80 Next point: J 20,80 Next point; 120,60 Next point: <Enter>

b) Coordol1ate relative

P4 (120.60)

P1 (40,40)

Coordonatele relative sun! utilizate pentru aloealiza punetele in functie de punctul anterior si nu de origine. Aceste puncte se definesc prin introducerea simbolului @ inainte de coordonatele relative:

Command: LINE First point: 40,40 Next point: @20,40

(deflneste punctul de coordonate 40+20,40+40 fala de origine;

are acelas] efect ca ~i comanda 60,80 in coordonare absol ute)

Next point: @60,0

(defineste punctul de coordonate 60+60,80+0 fa~a de origine:

arc acelasi cfcct ca :;;i comanda 120,80 'in coord onate absolute)

Next point: @0,-20

(defineste punctul de coordonate /20+0,80-20 rata de origine;

are acelasi erect. ca ~i cornanda 120,60 III coordonate absolute)

Next point: <Enter>

c) Coordonate polare

P4 (@O.20)

P1 (40,40)

Coordonatele polare sunt utilizate cand se doreste definirea unui punct printr-o distants ~i un unghi fata de punet speeificat, respectiv fata de paralela la axa Ox prin punctu! specificat:

14

AutoCAD 2000 - Laborator 1

Command: LINE First point: 40,40 Next point: @45<60

(unde 45 reprezinta distanta PI P2.iar 60 reprezinta unghiul format de segrnentul PI P2 cu axa Ox)

Next point: @60<O

Next point: @)O<-90 (sau (jif20<270) Next point: <Enter>

EXEMPLU 1 .. 1

P2 (@45<60)

P3 (@60<O)

P4 (@20<-90)

P1 (40,40)

Sa se efectueze urmatorul desen, utilizand mijloacele ajuratoare de desenare GRID, SNAP si ORTHO:

~ ~


~ ~ SUGESTII:

L Puteti utiliza orice format doriti al spatiului de desenare, alegand In mod proportional ~i grila de puncte,

2. Activati modul de lucru ORTHO cand desenati segmentele de dreapta paralele cu axele de coordonate (orizontale ~i verticale),

15

AutoCAD 2000 - Laboralor 1

EXEMPLU 1.2.

Sa se efectueze urmatorul desen, utilizand metoda de desenare a unei linii prin introducerea coordonatelor de la tastatura:

SUGESTII:

Lucrati pe un format A4 pe orizontala (297,210).

2. Coordonatele absolute ale punctului 1 sunt (40,40).

3. Puteti lucra in orice directie ~i in cepe din orice pozitie; de asemenea pute]i schimba metoda de introducere a eoordonatelor de la un punet la altul,

Subiecte tratate In Laborator nr. 1:

• Lansarea programului AutoCAD.

• Inteleqerea ecranului initial.

• Modalitati de apelare a cornenzilor AutoCAD.

• Stabilirea unitatilor de rnasura, a limitelor desenului (UNITS, LIMITS, ZOOM).

• Utilizarea instrumentelor ajutatoare de desenare (GRID, SNAP, ORTHO).

• Salvarea desenului ~i paraslrea programului AutoCAD (SAVE, CLOSE, QUIT, EXIT).

• Desenarea liniilor (LINE).

• Desenarea liniilor utilizand coord onate absolute, relative ~i polare.

16

AutoCAD 2000 - Laborator 2

Laborator nr. 2

Comenzi de desenare (continuare)

2 .. 1 Comanda PUNE - deseneaza obiecte ("polllinii") compuse din segmente de dreapta ~i arce de cere,

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Draw, Polyline

Command.'

PLINE

Start point Next point

Arc

Line

Length

Width Jlalji'lIidlh Starting width Ending width Close

Undo <Enter>

Comanda PLiNE

Nex! Noxl

Nex!

I

Next point

S·art poinl

punctul de inceput punctul urrnator

deschide 0 sesiunc de trasare a arcelor, CLI optiunile:

Angle, CEnter, Direction, Radius, Second point, End poin I

pOfol

~dlh

Starling widlh

~dth

Starling widlh

FILL ON

FILL OFF

ell aceleasi semnificarii ca ~i In cazul comcnzii ARC

deschide 0 sesiune de trasare a segrncntelor de dreapta

lungirnea urmatorului segment al poliliniei, care va fi trasat in continuarea ultimulul desenat latimea poliliniei

jumatatea latimii poliliniei

latimea poliliniei la inceputul segmentului latimca poliliniei la sfarsitul segmentului

Inchide polilinia printr-un segment de dreapta (daca nu este inchisa polilinia care incepe ~i se term ina In acelasi punct. iar grosi mea este rnai mare dedit O. programul afi~eaza 0 crestatura In punctul respectiv)

anuleaza efectul ultimei actiuni din cadrul cornenzil PL.INE inchide cornanda PUNE

Buton grafic:

2.2 Comanda POLYGON - deseneaza poligoane regulate.

Bara de rneniuri:

Linia de comanda:

Draw, Polygon Command:

POLYGON

08S. Polilinia cu latirne este desenata "goala' sau "plina". in functie de variabila de sistcrn FILL cafe poate fi OFFsau ON.

Comanda POL YGON

Circumscribed

t5

17

AutoCAD 2000 - Lsboretor 2

umber of sides Center 0/ polygon

Edge

Inscribed Circumscribed Radius

nurnarul de laturi

centrul ccrcului inscri sau circum cris

latura poligonului

inscris intr-un cere

circumscris unui cere

raza cercului inscns sau circurnscris

2.3 Comanda RECTANGLE - deseneaza un dreptunghi.

Buron grafic:

Bara de rneniuri:

Linia de comanda:

Draw, Rectangle

Command:

RECTANGLE

Comanda RECTANGLE I

HE~:I~DDI

First corner point

Other corner point

Chamfer

Fille! Elevation Thickness Widlh

prirnul colt al dreptunghiul ui coltul opus al dreptunghi ul ui tcsirea colturilor, Cll

toate caraeteristicile comenzii CHAMFER

rotunjirea colturilor. ell toate caracteristicile cornenzii FILLET inalrimea dreptunghiului

grosimca dreptunghiului

Iatirnea li niei

2.4 Comanda ARC - deseneaza un arc de cere.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Draw, Arc Command:

ARC

Start point 0/ arc

punctul de incepur al arcului

Second point of al doilea punet pc arc arc

ENd CEnier Angle

Chord Length Direction Radius

ComandaARC

Stall

\_)-

End Slat Ce~ter -)

V

Seconci l;h9rd U",gliJ

Center

Start

Start

D~.(euCI,

Start End

"'''~,,~ ~lUe

Center

punctul final al arcului centrul arcului

unghiul la ccntru al arcului

lungirnca coardei care subintinde arcul dlrectia tangentei "In punctul de start raza arcului

St~v §!!d

Ra7 __,

Continue punctul de inceput al arcului este punctul de sJar~it al arcului precedent OB5. Arcele se deseneaza implicit in sens trigonometric. exccptand urrnatoarele cazuri:

18

AutoCAD 2000 - Laborator 2

a) cand valorilc unghiurilor se dau eu semn negariv;

b) cand valorile razelor se dau cu sernn negativ;

e) cand direcria din punctul de inceput al arcelor se indica In sens orar.

08S. ell cornanda VIEWRES se poate modifies rczolutia de afisare a entitatilor curbc (ARC, CIRCLE, etc).

AutoCAD-ul dispune de II modalitati de desenare a arcelor, care se pot observa in deschiderea optiunii Arc din meniul Draw - Fig. 2.1.

Fig. 2.1 Meniul Draw, Arc

aeDilitl

===~"'I itart, Olnt.r, End

start. cantltr, Ancl.

Start. Center, I.In&tII

Cgntlnut

stIlt. End, Anile

st alt, End, ,1l1rtct1On Start, End, Bedlut

r'-"-' =~===l ~nter, start, End

Ctnler, st~rt. Anlit Center .. stert, ",nllh

2.5 Comanda CIRCLE - deseneaza un cere.

Fig. 2.2 Meniul Draw, Circle

LIn. aa,

Conllructloll Una .Multiline

follHna ;20 Po",,"_ Polleon Retta"".

Arc £Ircle D,onut 11)lIna tilips.

',2 Points ::I Points

Center, .l2ll1meter

BlOck P~

.I!.C~ ... lIoUndlO' ... RelieD

Sullaell Solid.

Comanda CIRCLE

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Draw, Circle

Command:

CIRCLE

Center point Radius

Diameter

eentrul eereului raza cereului

diametrul cercului trei puncte pe cere

doua punete pe cere.

diametral opuse

tangent la doua obiecte si de

3P 2P

Ttr

T8ng.n~

Tangen /

~-

T~'t

Tang<>--.()

T"n!J!"_~

(ran Ian radius) raza data

AutoCAD-ul dispune de 6 rnodalitati de desenare a cercurilor, care se pot observa in desehiderea optiunii Circle din meniul Draw - Fig. 2.2.

19

AutoCAD 2000 - Leboreto; 2

2.6 Comanda DONUT· deseneaza cercuri ell grosirne One le).

Bara de meniuri:

Linia de cornanda:

Draw, Donut Command: DONUT

Inside diameter Outside diameter Center

diametrul interior diametrul exterior centrul cercului

Comanda DONUT

Oufsli1o' dte"""/Il'f lns'c1a- d .... ma/ar

Q_6

I=Ii.L ON Fill OFF

OBS. lnclul estc desenat "go!" sau "plin", In functie de variabila de sistem FILL care poate fi OFF sau ON.

2.7 Comanda SPLINE. - deseneaza curbe spline - neregulate.

Comanda SPLINE

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Draw, Spline Command:

First point

SPLINE

Nextpoint

Object

Close

Fit tolerance Start tangent End tangent

Star! /

langent

N xi pDinr

Firs! poi ,

Nesa

Next End tanQenl

~

Next

Next Fit tolerance

Next

punctul de inceput al curbei

urrnatorul punct de pe curba transforms 0

polil inie spline (editata eu comanda PEDIT cu optiunea "Spline") In curba spline

include curba

stabileste toleranta de trecere a curbci prin punctele irnpuse defineste tangenta In punctul de inceput

defineste tangenta in punctul de sfarslt

2.8 Comanda ELLIPSEdeseneaza elipse.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Draw, Ellipse

Command:

Axis endpoint

ELLIPSE

Other endpoint a/axis

Distance oj other axis

Comanda ELLIPSE

Siall angle (0)

Arc

.~

primul capat al unci axe celalalt capat al primei axe

distanta dintre

mij locul pri rnei axe

(centru elipsei) sl capatul celei de-a doua

20

AutoCAD 2000 - Laborator 2

Rotation Arc

Start angle End angle Included angle Center

se defineste elipsa ca proiectle (rctatle) a unui cere dupa prima axa deseneaza un arc eliptic

dcterrnina punctul de inceput al arcului - unghiul fata de prima axa determine punctul de sfarslt al arcului - unghiul fata de prima axa deterrnina punctul de sfarsit al arcului - prin unghiulla centru centrul elipsei

2.9 Comanda POINT - deseneaza un punet.

D

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de cornanda:

Draw, Point Command: POINT

Modul cum va fi marcat puncrul pe ecran este dat de variabila de sistem PDMODE, sau din meniul Format, Point Style ... - Fig. 2.3.

Fig. 2.3

Caseta de dialog Point Style

•• + x ..Ji!
1
a '0 + l& o
10 ,0 Ell 181 [!]
,0 0 -I$l- I8l Cl
No .... c::J*
{i' 5i1ll_~«i$CNWt
r ... 'SO' .. I!I>aa_
~ "-'I :i!!!J
~. EXEMPLU 2.1

Sa se efectueze urmatorul desen (simbolul chiuvetei si a cazii de baie), utilizand comenzile POLYLINE, RECTANGLE, ARC, CIRCLE:

60

r

o

o

21

AutQCAD 2000 - Laborator 2

SUGESTII:

1. Lucrati pe un format A4 pe orizontala (297.,210).

2. Utilizati comenzile de setare invatate LIMITS, GRID, SNAP.

3. Cand creati arcele, utilizati metoda care vi se pare cea mai adecvata,

4. Dimensiunile care nu sunt date pe desen, aproximati-le,

EXEMPLU 2.2,

Sa se efectueze urrnatorul desen (simbolul unei bai), utilizand comenzile POLYLINE, RECTANGLE, ARC, CIRCLE, DONUT, POINT:

60 40 I 60

V " I ~.
~ g 0 I I
v .....-....
\... / ,.. " "I;)
¢
.... ~
I~ 00
-~ 0.1 M
...... ....
35 0
to,
..... '
~ro'0 II
-

210 70

70

SUGESTII:

l. Lucrati pe un format A4 pe orizontala (297,210).

2. Utilizati comenzile de setare invatate LIMITS, GRID (de 10 unitati), SNAP (de 5 unltati).

J. Marcati eu eomanda POINT, dupa ce to prealabil at! setat variabila PDMODE, centrul cercului si a inelului.

Subiecte tratate in Laborator nr. 2:,

• Crearea figurilor geometrice fundamentale: poligon, dreptunghi, are, cere, elipsa (POLYGON,

RECTANGLE. ARC, CIRCLE, ELLIPSE).

• Crearea poliliniilor - combinatii de segmente de dreapta ~i arce (PlINE).

• Desenarea inelelor (DONUT).

• Desenarea curbelor spline (SPLINE).

• Modalitati de definire ~i de desenare a punctelor (POINT, PDMODE).,

22

AutoCAD 2000 - Laborator 3

Laborator nr. 3

Selectarea punctelor - modul de lucru Object Snap

Necesara in comenzile de desenare, de editare !?i de cotare

Pentru realizarea unui desen 'in AutoCAD (pentru asigurarea preciziei de desenare), este nevoie sa se indice diferite puncte pe ecran - centrul unui cere, mijlocul unui segment, capatul unui are, etc. Aceste puncte pot fi indicate prin folosirea tehnicii Object Snap (OSNAP) - alegerea precisa a punctelor, In raport eu punctele caracteristice ale unor entitati deja existente - Tabelul3.1.

Daca laprompter-ul care cere selectarea unui punet (intr-o anurnita cornanda), se apeleaza unul dintre modurile OSNAP, se eere In continuare indicarea entitatii la care aceasta se refera,

Ex.

Command:

From point: of

LINE CEN<Enler>

se va seleeta eereul (entitatea circulara) a carui centru va f punctul de inceput al segmentului

END <Enter>

se va selecta entitatea a carui capat va fi punetul de sfarsit al segmentului

Next point: of

Tabe.luI3.1 Modurile OSNAP

ModulOSNAP Descriere
ENDpoint Cel mal apropiat capat al unui segment de dreapta sau arc
MIDpoint Mijlocul unui segment sau al unui arc
CENter Centrul unei entltati circulare (cere, elipsa, are, etc)
NODe Obiect punctual (punct izolat)
QUAdrant Cvadrant-ele unei entitati circulare (sferturi de cere, elipsa, etc - punctele care indica
pozitia 0,90,180 si 270 de grade)
INTersection Punetul deintersectie a doua entiEi!i. (care se intersecteaza fizic pc ecran sau nu, gasind
in acest caz intersectia imaginara - prin prelungirea lor)
Extension Punetul aflat pe prelungirea unei drepte sau a unui arc
INSertion Punctul de inserare a unui bloc, text, etc.
PERpendicular Piciorul perpendicularei din punctul curent pe entitatea selectata
TANgent Punctul de tangenta al tangentei duse din punctul curent pe entitatea selectata
NEArest Cel mai apropiat punct al entitatii selectate
Apparent Intersection Punetul de aparenta intersectare dintre doua entitati, care se potintersecta sau nu in
spatiul3D
PARallel Punctul aflat pe 0 paralela la 0 entitate desenata
NONe Anuleaza rnodurile OSNAP active
Tracking Definirea unor puncte aj utatoare, prin care sunt indicate cele doua directii
perpendiculare, pe care prin deplasarea cursorului poate fi gasit punctul dorit
From Definirea unor puncte in raport cu un punct de referinta oarecare
Object Snap Seuings Deschide caseta de dialog din Fig. 3.4 23

AutoCAO 2000 - Leboretor 3

Fig. 3.1

Bara eu instrumente mobile Object Snap

Tracking

ENDpoint

INTersection

EXTension

CENter

TANgent

PERpendicular

INSert

NEArest

Object Snap Settings

From

MIDpoint

Apparent intersect

QUAdrant

PARallel

NODe

None

Aceste moduri OSNAP sunt prezentate grafic in Fig. 3.2:

Fig. 3.2

Modurile OSNAP

DUPA I IEXn DUPA
lEND! --- ---
E1 I E14 //
Command." UNE ~E2 ~ Commimd.- UNE .>
From pnint: END of E1 I From point: P2
To point: END of E2 To poinf_" EXT of E1'4 +P2
IMlol ~ ~ I IINSI
Commen«: LINE I Command: LINE A~ IARG
From point: P1 P!t . I ~'rompoiflt: P3 +P3 E15
To point: "'II) of E~ To poinl.INS of E15
E4 I
ICEN 0 cf I I PERI E16
Command: LINE I Command: UNE .> ~
From ""int: CEN of E4 E~O From point: P4 +P4
To ""int CEN 0' E5 I To point: PER of E16
INOg I E17
E~ -~ ITANI 0 ~
Command: LINE I Command_: UNE
From point. NOD of E6 E1b- I From point: P5 p~
To point· NOD ·01 fi7 To point: TAN to E17
IQUA E10 I
CD INEAI OE19 ~
Command: LINE EO I
From point: QUA of E8 Command. LINE
To point: QUA olE9 Ell I From point NEA to E1B /fu
To point: QUA 0' E1.o To ""in!: NEA to EIS
To point; QUA. ofE11 I
E9 I PARI
~ E12 I ~ ...... ~
013 CSl Command: LINE
Commend: LINE I from point. P5 P4- ~.-
From ""int INT of E12
To point: tNT of E13 I To point: PAR of.Ell) 24

AutoCAD 2000 - Laborator 3

Prin apelarea optiunii Drafting acomenzii Options din meniul Tools, se deschide caseta de dialog din Fig. 3.3,

Fig. 3.3

Caseta de dialog Drafting, Options,

Tools

,/4' OP"OflS --- - -, -.'. ':'j .. _:"..

i~

In care se pot face diferite setari:

• optiunea Marker bifata, afiseaza un marcator pentru fiecare dintre modurile OSNAP, caruia i se poate seta marirnea (Marker size) ~i culoarea (Marker color);

• cand optiunea Magnet este bifata, cursorul va fi "atras" de punctele caracteristice ale obiectului, atunci cand se afla in apropierea lor;

• Auto'Irack Settings permite definirea unor vectori prin punctele selectate, dupa doua directii perpendiculare, precum ~i aparitia unor casute la deplasarea mouse-ului, in care sunt indicate coordonatele pol are ale punctelor,

De asemenea, se pot folosi modurile OSNAP ~i Ia modul global, prin comanda OSNAP, sau prin apelarea optiunii Drafting Settings ... din meniul Tools. Se deschide caseta de dialog din Fig. 3.4., in care se pot selecta anumite optiuni OSNAP (de exemplu in fereastra de mai jos sunt selectate Endpoint, Center, Intersection ~i Extension), care sunt activate In momentul in care la deplasarea mouse-ului (a cursorului) sunt intalnite punctele caracteristice selectate ale obiectelor (in exempluI de mai jos capatul unei entitati, centrul unui cere, intersectia a doua entitati si extensiile).

Fig. 3.4

Caseta de dialog Drafting Settings, Tools

25

AutoCAD 2000 - Laborator 3

Selectarea obiectelor

Necesara Tn comenzile de editare ~i de cotare

Selectarea obiectelor se poate face in mai multe moduri, dintre care amintim urmatoarele:

1. Pentru selectarea unui singur obiect desenat, se plaseaza caseta de selectie - pickbox (care apare pe ecran in mornentul in care se cere, In cornanda curenta, selectarea unui obiectj- pe obiect si se executa clic pe butonul stang al rnouse-ului. Cand este selectat, obiectul apare punctat, asa cum se observa in Fig. 3.5 a). Marimea casetei - pickbox - se poate modi fica ell ajutorul cornenzii PICKBOX, san din caseta de dialog Selection a comenzii Optiolls din meniul Tools.

2. Atunci cand se doreste selectarea simultana a mai multor obiecte, se pot utiliza urmatoarele metode prezentate in Tabelul3.2 si In Fig 3.5 b), c), . '" h).

Tabelul 3.2 Metode de selectie

Metoda de selectie

Descriere

Window

Crossing

BOX

Wpolygon

Cpolygon

Fence Last Previous

Remove

Add Undo Multiple Single

Auto

All Group

Selecteaza toate obiecteleincluse in intregime lntr-o fereastra; definirea ferestrei se face prin indiearea a doua colturi opuse - first corner, opposite corner

Selecteaza atM obiectele incluse in intregime intr-o fereastra, eat ~i cele atinse doar de aeeasta; definirea ferestrei se face prin indicarea a doua colturi opuse

Cornblna optiunile Crossing:;:i Window, definind 0 fereastra prin doua puncte indicate: daca al dollea punct ales este la dreapta prirnului - se face a selectle de tip Window; invers, se face 0 selectie de tip Crossing

Selecteaza toate obiectele incluse In lntregime intr-un poligon; este similar modului Window, tnsa poligonul poate avea mal mult de patru laturi

Selecteaza toate obiectele incluse sau care intersecteaza un poligon dat; este similar modului Crossing, tnsa poligonul poate avea mai mult de patru laturi

Sirnilara cu Cl'olygon, Insa conturul de selectie este 0 linie franta, deschisa Selecteaza ultimul obiect desenat

Seleeteaza obiectele incluse in ultima multime de selectie creata; 0 multime de selectie include mai multe obiecte ~i poate fi creata prin comenzile SELECT sau GROUP

Perrnite excluderea unor obiecte din multimea de selectie (este folosit pentru a Inllitura obiectele care nu trebuiau incluse in multimea de selectie)

Reia, dupa Remove, adaugarea de obiecte la rnultimea de selectie inlatura din rnultime ultimul obiect select at

Selecteaza obiecte multiple

Selecteaza un singur obiect sau multime de obiecte dupa care se intoarce in cornanda fara sa mai ceara alta selectie

Activeaza selectia a.utomatl- pentru selectarea obiectelor Individuale prin indicarea unui patralel selector; daca se selecteaza 0 pozitie pe care nu exists nimic desenat, se trece automat la optiunea BOX

Selecteaza toate obiectele desenate ~i vizlbile din straturlle dezghejate Selecteaza reate obiectele dintr-un grup creat prin comanda GROUP

26

AutoCAD 2000 - Lebotetor 3

Fig 3.5

Maduri de selectie a obiectelor

a) Se/eetie individuals

b) Se/eetie Window

c) Se/eelie Crossing

d) Se/eetie BOX- Window

iMO?uri de sa/acUe a obfectelod

r"": I P1 I

I I

\ .. ~_JZJ

e) Se/eelie BOX - Crossing

f) Se/eetie WPo/ygon

P2

G

\

,

_..t_

P1

P2

g) Se/eetie CPo/ygon

P1i- ,

.".-- <,

/ \ \

h) Se/eetie Fenee

Prin apelarea casetei de dialog Selection a comezfi Options din meniul Tools, se pot face diferite setari ale modului de selectie al obiectelor - Fig. 3.6.

Noun/verb selection - metoda substantiv/verb - care indica faptul ca 0 multime de selectie poate fi construita inainte de a se defini comanda care sa i se aplice.

Fig. 3.,6

Caseta de dialog Selection, Options,

Tools

27

AutoCAD 2000 - Laborator 3

o alta. posibilitate de selectare a obiectelor in vederea editarii acestora, se face cu ajutorul punctelor de prindere, numite grip-uri. Proprietatile acestor grip-uri se pot modi fica in fereastra din Fig, 3,6 (marirnea si culoarea patratelului selector, etc). Aceste grip-uri sunt selectori care apar In pozitii specifice pe entita.ri desenate (capatul unui segment, mijlocul unui are, centrul unui cere, etc), odata cu selectarea entitatii respective, fara nici 0 cornanda activata. Grip-urile apar ca niste patratele de culoare albastra (numai contur), care devin rosii SI pline atunei cand sunt selectate pentru editare- prin indicarea eu mouse-nl), Se pot selecta mai multe grip-uri tinand apasata tasta Shift.

Grip-utile permit modificarea obiectelor prin unul din cele cinci moduri specifice: Stretch, Move, Rotate. Scale ~i Mirror.

------- --- --- -- --- ---- -- - -- -

.;:.' Autol:AD 2000 - [grips], • ,'., ('i;i;l. ~

IPuncte de prindere (Grips) I

"

G··········_··E· _···········El

.'

•• , ....... E)- ...... _ •••

,~ ~ - ~ - ~~ ~ - - -(3- - - - ~ - ~.-

_ ,:J

3. In AutoCAD 2000 exista 0 noua rnodalitate de creare a unei multirni de selectie, bazata pe proprietatile cornune ale obiectelor selectate. Astfel, comanda QSELECT sau apelarea comenzii Quick Select din meniul Tools, afiseaza caseta de dialog din Fig. 3.7, in care se pot stabill criterllle de selectie (in exemplul din Fig. 3.7 se vor selecta toate obiectele din desen de culoare rosie).

28

AutoCAD 2000 - Laborator 3

Fig. 3.7

Caseta de dialog Quick Select, Tools

In care:

Apply to:

Object type:

Properties:

Operator:

Value:

How 10 apply:

criteriile de selectie pot actiona asupra Intregului desen sau doar asupra unei multlmi de selectie predefinite;

criteriile de selectie pot actiona asupra unor obiecte de un anume tip (de exernplu cercuri), san asupra obiectelor de diferite tipuri;

permite alegerea proprietatilor pe baza carora se face selectia: culoare, layer, tip de linie, etc;

permite alegerea operatorilor de selectie: egal, diferit, rnai mare, rnai mic; stabileste valoarea de comparatie pentru a realiza selectia (de exemplu nurnele culorii, numele layer-ului, etc);

obiectele care indeplinesc criteriile de selectie pot fi ineluse sau nu Intr-o multime de selectie,

29

AutoCAD 2000 - Lsboretor 3

EXEMPLU3 .. 1

Sa se efectueze urrnatorul desen utilizand modul de lueru Object Snap pentru a indica £!! precizie diferite puncte pe ecran - centrul cercului, mijlocul sau capatul unui segment, etc: .NU utilizati comenzile de setare GRID$i SN.AP.

SUGESTII:

192

48

Punctul de start (20,20)

1. Stabiliti limitele care se potrivesc desenului,

2. Incepeli desenul din punctul de start indicat, dupa care puteti utiliza metoda de introducere a coordonatelor relative (@ ... ) ..

3. Marcati eu eomanda POINT, dupa ce In prealabil ati setat variabila POMODE, punctele indicate pe desen cu X, pe care le puteti gasi utilizand metoda Object Snap (mijloace de segmente, centre de cercuri, etc).

4. Desenati obiectele tinand cont de relatiile dintre ele (cercuri concentrice, arce care incep din acelasi punet, Iinii tangente [a doua cercuri, etc),

5. Dimensiunile care nu sunt date pe des en, aproxirnati-le,

Subiecte tratate in Laborator nr. 3:

• Realizarea eu precizie a desenelor, utilizand tehniea Object Snap - pentru a indica pozitia exacts a anumitor puncte de pe ecran (fara a utiliza seta rile tnvatate GRID ~i SNAP, eu care se lucreaza greu in cazul desenelor complexe).

• ModalitaFle de selectare a unui obiect desenat sau a unui grup de obiecte simultan, utilizate cand In fereastra de eomanda se cere - "Select object:" sau "Select objects:" .

30

AutoCAD 2000 - Labora!or 4

Laborator nr. 4

Comenzi de editare

Comenzile de editare pot fi accesate dupa una din cele trei metode prezentate in Laboratorul nr. 1. Metoda cea mai rapida este de a selecta butonul grafic corespunzator din Bara mobila cu instrumente Modify - Fig. 4.1 (care contine cele mai des folosite comenzi de editare):

Fig. 4.1

Bara ell instrumente mobile Modify

_x

Erase - .. -'t 0Q _ Copy

Mirro.r Ll[r:;..a - Offset

DD ..L

Array - DD T - Move

Rotate - .f>; 8 - Scale Stretch - c:L:: .,. _' - Lengthen

Trim -.,."' -/ - Extend

B.reak

- 0 r - Chamfer

I'!P'!- "~

- r _. , - Explode

Fillet

Pe langa aceste comenzi, optiunea Modify a meniului principal mai contine *i alte elemente - Fig. 4.2:

Fig. 4.2

Bara de meniuri Modify

Se vor prezenra in continuare cele mai des folosite comenzi de editare:

31

AutoCAD 2000 - Laborator 4

4.1 Comanda ERASE ~ sterge obiectele selectate ..

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de cornanda:

Modify, Erase Command: ERASE

4.2 Comanda COpy - deseneaza copii ale obiectelor.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Copy Command: COpy

Base point of displacement

Second point of displacement

Multiple

se specifica un punet oarecare (pe obiect sau in afara lui), baza de copiere

se specifica loeul unde va f

copiata baza (~i In functie de acesta va fi copiat obiectul selectat)

permite crearea de copii multiple

INAINTE

Comanda COPY

DUPA

+

Bnse poirn 01 di$p(.,~m(ffl~

+

$f"lCond poinl of 6diSP,acomon,

Obioolu/ .sBl9CtS!

6

Db"'c'"Jini~a/ 6

Oblec!ul COP/B!

4.3 Comanda MIRROR - deseneaza simetricele obieetelor seieetate, in raport eu 0 dreapta (imagini oglindite).

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modi/y, Mirror Command: MIRROR

First point of mirror line

Second point of mirror line

Delete source objects? [Yes/No]

primul punct al axei de simetrie (P3)

al doilea punet al axei de sirnetrie (P4)

s.,"",.,.. INA/NTE oblecrelor

Comanda MIRROR

OUPA

se raspunde eu Da sau Nu In functie de optlunea de stergere sau nu a obiectelor originale (implicit este No)

32

AutoCAD 2000 - Laborator 4

4.4 Comanda OFFSET ~ deseneaza 0 echidistanta a unui obiect, care treee printr-un punet indicat sau se afla la 0 distants specificata,

Buton grafic:

Comanda OFFSET

INAINTE DUPA

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Offset

Obieclul SeieGr8t

:v- w,nc.

sideJ,0f Off891

Command:

OFFSET

o

distanta la care se va desena noul obiect (se poate defini prin doua puncte sau printr-o valoare numerica)

punctul prin care se va desena

noul obiect

partea de care se va desena noul obiect OWi de obiectul initial)

Distance

O+~'

Obi6(III( sel6lcJaJ

Through

Side a/offset

4.5 Comanda ARRAY - realizeaza copii multiple ale unui obiect, intr-o retea rectangulara sau polara,

roEl ~

Buton grafic:

Comanda ARRA Y

INAJNTE

DUPA

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Draw, Array Command: ARRA Y

~

Obj'eclul

se/ecfBt

"'"BY Rectsl1f}ular

Rectangular

copiaza obiectul intr-o matrice dreptunghiulara

numarul de linii ale rnatricei

nurnarul de coloane ale rnatricei

distanta dintre linii

JC!JiumtV

Number a/rows Number 0/ columns Distance between rows Distance between columns Unit cell

Polar

c;;:J

Obiecru( 8e(eclal

M;robt-r"liI~.s A~IIl'~a'J&;I'

Rl:HMi .. (.oofod~Kt .. : Vas

Array Potar

distanta dintre coloane

introduce sirnultan distantele dintre linii ~i coloane, prin definirea unei celule a retelei copiazaobiectul pe 0 traiectorie circulars

Center point

of array Number 0/ items Angle to lUI (+=ccw, -=cw)

centrul traiectoriei circulare

numarul total de copii (include obiectul original)

unghiul la centru pe care vor f distribuite obiectele copiate (implicit se considers un cere intreg 360 grade); se pot introduce ~i unghiurile de separatie dintre copii +, - unghiul [a centru

pe care vor fi distribuite obiectele copiate (implicit se considers un cere intreg 360 grade); se

pot introduce si unghiurile de separatie dintre copii +, .• Rotate arrayed rotesre obiectele copiate in jurul centrului lor

objects [YeslNo}

33

AutoCAD 2000 - Laborator 4

4.6 Comanda MOVE - muta obiectele selectate, prin translatie, dupa un vector definit prin doua puncte.

Buton grafie:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Base point of displacement

Modify, Move Command: MOVE

originea vectorului de translatare

Second point of varful vectorului de translatare I Displacement

Comanda MOVE

INAINTE

Bas~~_lIrtJ-f

diSPIIJt;~.m •. nt S_OC;Ond pain! of

v:7

-.-~.-~- .•..

DUpA

4.7 Comanda ROTATE - roteste obiectele selectate, in jurul unui punet.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Rotate Command:

ROTATE

Base point

centrul de rotatie

Rotation angle

Reference

ungbiul de rotatie (unghiul fata de pozitia originala)

Comanda ROTA TE

iNAINTE

~j

------------- I

Basepoinl I

~!

I

DUPft\,alion angle

(J____l".

permite rotirea fala de un unghi de referinra (unghiul de rotatie este calculat ca diferenta intre 0 valoare initiaHi Reference angle ~i cea final a Newangle)

4.8 Comanda. SCALE - modifica dirnensiunile obiectelor seleetate, 10 raport eu un punct.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Scale Command: SCALE

Base point

punctul fata de care se scaleaza

Scale factor

Reference

factorul de scalare (daca este > 1 obiectul este marit, daca este <I obiectul este rnicsorat)

scaleaza fata de 0 dimensiune de referinta (factorul de seal are

Comanda SCALE

[NAfNTE

P1j-----, Sel.ctarea V objectelor

+.

P2

poin!

P1j-----, Seleclarea

V obj"otelor

Base .

pam +.

P2

.

ienghr

DUPA

Scalefactor;1.5

34

AutoCAD 2000 - Laborator 4

este calculat ca diferenta intre 0 valoare initiala Reference length si cea flnala New length)

4.9 Comanda STRETCH - perrnite deformarea unei parti dintr-un obiect, dupa un vector definit prin doua puncte.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify,. Stretch Command: STRETCH

Base point of originea vectorului de translatare

displacement

Second point varful vectorului de translatare

oj displacement

Comanda STRETCH

Selfff;tlJr&8 obl'«19fQ-, -

DUPA

4.10 Comanda LENGTHEN - modifica lungimea unui obiect san unghiul unui arc.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify. Lengthen Command: LENGTHEN

Current length Included angle

DElta

Enter delta length

Enter delta angle Percent Tolal DYnamic Select object to change Undo

este afisata lungimea curenta

este aflsat unghiul indus (daca are obiectul selectat)

modifies Jungimea obiectului ell. 0 lungime incremental a specificata, in capatul cel mai apropiat (implicit este afisata valoarea anterioara)

lungimea delta

Comanda LENGTHEN

I

1 1 1 1 1

1

i [ To/O/IWIO,h ]

_____________ 1 _

I 1 1 1 I I

I

TNAINTE

unghiul delta ._ daca a fast aleasa optiunea Angle

DUPA

DeN9/ength I

modi fica lungimea sau unghiul procentual

se specifics lungimea sau unghiul total, dupa modificare rnodlfica lungimea sau unghiul in mod dinarnic, prin "tragere"

se selecteaza oblectul la care se doreste rnodlficareaIungirnii sau a unghiului

se anuleaza modificarea cea rnai recenta

35

AutoCAD 2000- Laboralor 4

EXEMPLU 4 .. 1

Sa se efectueze urmatorul desen utilizand comenzile de editare COPY, MIRROR, OFFSET, precum si comenzile de desenare lnvatate In laboratoarele anterioare:

SUGESTII:

1. Incepeti desenul prin trasarea axelor de simetrie.

2. Desenati efectiv un sfert din desen, dupa care utilizati comanda MIRROR pentru a executa simetric eercurile din celelalte trei colturi,

3. Utilizati comanda COpy pentru a multiplica cercurile eu acelasi diametru (in sfertul de desenare),

4. Utilizati comanda OFFSET pentru a realiza conturul.

EXEMPLU 4.2

!'
-$-, ¢ + 41-
+1
---EB-
I ( \
, -, l-J +@
-@--Q4-
4-.
I I I Sa se efectueze urmatorul desen utilizand comenzile de editare ARRAY (rectangular si polar), COPY, ERASE, ROTATE, MOVE, SCALE, precum si comenzile de desenare invatate in laboratoarele anterioare:

SUGESTII:

Subiecte tratate in Laborator nr. 4:

1. Desenati schita din partea stanga, utilizand comanda ARRAY polar, pentru a multiplica dreptunghiul.

2. Utilizati cornanda COpy pentru a copia desenuI in partea dreapta, dupa care eliminati dreptunghiurile multiplicate prin eomanda ERASE.

3. Utilizati din nou comanda ARRAY, de data aceasta fara retire a obiectelor, pentru a multiplica dreptunghiul; mutati dreptunghiul care a iesit in afara conturului exterior eu cornanda MOVE.

4. Utilizati comanda ROTATE, pentrua roti hexagonul interior.

5. Utilizati comanda SCALE cu un factor de scalare 1.2, pentru a marl desenul din partea dreapta.

Scale factor 1.2

• Utilizarea comsnzii ERASE pentru a elimina obiecte din desen.

• Comenzile de editare fundamentale - copiere, mutare, rotatie, scalare a obiectelor- cu comenzile COPY, MOVE, ROTATE. SCALE.

• Executarea altor rnoditlcan asupra obiectelor eu ajutoruJ comenzilor MIRROR, OFFSET, ARRAY, STRETCH,LENGTHEN.

36

AutoCAD 2000 - Laborator 5

Laborator nr. 5 ComenzI de editare (continuars)

5.1 Comanda TRIM - scurteaza portiuni din obiecte, pan a la 0 muchie de taiere,

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Ud·ifJ· T'

. _0 I y, .l rim

Command: TRIM

Cutting edges

se va selecta muchia taietoare ("foarfecs")

Object to trim

obiectul care urrneaza sane scurtat, in partea care va fi ti:'iiata fat:l de muchie

Comanda TRIM

iNA/NTIE

DUPA

1

I 1

CUlting~Od98 eollo/rim 1

-'''''-'''11

1 I

__ I

I I I I 1 1 I I

1

Edge

Extend

Object 10 trim (obiec,uJ ssl9C.re!)

~

No <!xlend

CuNing 911g

Project

specifica modul de taiere al obiectelor care nu se atla in

sistemul de coordonate utilizaror - pentru editarea 3D

Edge

controleaza modul de taiere al obiectului, atunci cand acesta nu intersecteaza muchia taietoare:

Extend No extend

taie obiectele pana la intersectia fictive ell prelungirea muchiei taietoare

obliga obiectele care trebuie taiate, sa intersecteze muchia taietoare, altfel nu sunt scurtate

Undo

anuleaza ultima cornanda de taiere

5 .. 2 Comanda EXTEND - extinde obiectele selectate pana Ia 0 linie de frontiera aleasa.

Buton grafic:

Bara de rneniuri:

Linia de comanda:

Modify, Extend Command: .EXTEND

Boundary edges se va selecta linia de frontiera (limits. pani'i.la care va fi prelungit obiectul selecrat)

Object to extend obiectul care urrneaza sa. lie extins

Project

Comanda EXTEND

iNAINTE DUPA

Objecl to "><tond / (obiQcMC{J{9 se II!I'rlinrJ9)

\~

Boundary edge;..?

.Edge

Extend

Object to Mend (Obi9cldoGWQ$fJ~

Boundary .dgO~

No ""tend

-------I

specifica rnodul de extindere al

obiectelor care nu se afla ln sistemul de coordonate utilizator- pentru editarea 3D

Edge

controleazs modul de extindere al obiectului, atunci cand acesta nu intersecteazalinia de frontiera:

Extend No extend Undo

extlnde obiectele panii laintersectia fictiva cu prelungirea liniei de frontiers obliga obiectele care trebuie extinse, sa intersecteze frontiera

anuleaza ultima extindere

37

A utoCAD 2000 - Laborator 5

5.3 Comanda BREAK - sterge 0 portiune din obiectul selectat,

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Break Command: BREAK

First point

Second point

defineste inceputul portiuni i care va f1 ~tearsa

deflneste capatul portiunii care va fi stearsa

Comanda BREAK

/NAINTE DUPA

OBS. Punctul in care este selectat obiectu! esre

considerat punctul de inceput pentru comanda BREAK, in cazul in care nu este specificat in continuare primul punet prin First point.

First -= Sec,o(ld

~

5.4 Comanda CHAMFER - realizeaza tesirea unui contur sau a unui colt.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Chamfer Command: CHAMFER

Comend« CHAMFER

~m~ D~

Firs/ line

Di5J.anc~

Second line

Polyline

Distance Angle Trim Method

speciflca prima latura care urrneaza Sa fie tesita

specifica a doua latura care urmeaza sa fie tesita

teseste toate colturile poliliniei selectate

distantele de tesire

stabileste 0 distanta (length) ~i un unghi de tesire

cotroleaza daca se sterg sau nu colturile lntre care se afla tesitura

controleaza metoda de definire a tesiturii - prin doua distante sau printr-o distants $i un unghi

II

~ ~.n"hA"iJi.

I [msl2 ~

OBS. Valorile implicite pentru distantele ~i unghiul de tesire raman valabile asa cum au fosttixate In ultima cornanda CHAMFER.

5.5 Comanda FllLET- realizeaza rotunjirea (racordul) unui contur sau a unui colt.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Fillet Command: FILLET

fNAINTE

DUpji

Comanda FILLET

Line

Poly/Ina

[JCJ

Se/8¢!PQiyJinfJ

First object

Firslobj9d

Llnll --e-------

p.r.atu/rJ '--8---Sooond obj&et

Second line

Polyline

speclfica primul obiect - dreapta care urmeaza sa. tie racordata

specifies al doilea obiect care trebuie sa. fie unit eu primul printr-un arc rotunjeste toate colturile poliliniei

~;]dlus

38

AutoCAD 2000 - Laborator 5

selectate

Radius raza de racordare (trebuie setara Ia inceputul comenzii)

Trim cotroleaza daca se sterg sau nu colturile intre care se afla racordul

OBS. Yaloarea implicita pentru raza de racordare ramane valabila asa cum a fost fixata III ultima cornanda FILLET.

Racordarea a doua drepte paralele are ca efect unirea lor printr-un semicerc (cu extinderea sau taierea uneia din drepte, daca este cazul).

5 .. 6 ComandaEXPLODE - descompune entitat! compuse - blocuri, polllinii.cote, etc. -In parti componente,

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Explode Command: EXPLODE

5.7 Coma.nda PROPERT,IES - modifica proprietatile obiectelor.

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Modify, Properties Command: PROPERTIES

Seledarea nnni sine;ur obiect saua. mai multor obiecte simnUan, in vederea modifidirii

In urma acestei comenzi, AutoCAD~ul va deschide 0 casera de dialog - Fig. 5.1, In care se pot modi fica proprietatile obiectului seleetat (in Fig. 5.1 sunt afisate proprietatile unui cere - obiectul selectat) sau a multimii de obiecte selectate (de exemplu 0 multime poate consta dintr-o linie, un arc ~i un cere situate pe layer-e diferite ~i avand tipuri de linie diferite),

Fig. 5.1 Caseta de dialog Properties

Lisla obiecte/or selectale

Cand este selectat un singur obiect, caseta de dialog Properties afiseaza proprietatile obiectului selectat; cand sunt seleetate mal multe obiecte, caseta de dialog afiseaza proprietatile comune ale acestor obiecte.

Usia proprietil(ilor obectetor seleelare

....

CenI;llrV

celt.i ...... ~

a-Ci..I1'I~e

l1(l.~ o -t6,1133

-02.m6

289.13&4 I!iIf,OO,J!!;I5I '0

o

Bulonu/ PlclcPoint

Descrierea proprie/tlilf se/eelate

39

AutoCAD 2000 - Laborator 5

Pentru a stabili un criteriu de selectie pentru 0 multime de obiecte (bazat pe proprietatile comune ale acestora), se va apela butonul Quick Select, care va afisa caseta de dialog prezentata in Fig. 3 .. 7 - Labo.rator nr. 3.

Modificarea proprietatilor obiectelor

Proprietarile obiectelor selectate pot fi afisate in ordine alfabetica sau pe categorii, In functie de optiunea aleasa in partea de sus a ferestrei, Proprietatile obiectului sau a obiectelor selectate patti modificate prin una din urmatoarele metode:

• introducerea unei valori noi;

• selectarea unei valori din lista ascunsa;

• schimbarea valorii actuale 1ntr-o caseta de dialog (care se deschide in cazul unor proprietati);

• folosirea butonului Pick Point pentru a schimba coordonatele unui punct.

Cateva din proprietatile obiectelor care pot fi mcdlficate - cele afisate 'in caseta de dialog in cazul in care nu este nici un obiect selectat - sunt prezentate in Tabelul 5.1:

Tabel5.1

Proprietate (dupa categorii)

Descriere

Modalitatea de modificare

Generat"

Color

Specifica culoarea obiectului

Se selecteaza alta culoare din lista aparuta, sau din caseta de dialog Select Color care se deschide la apelarea optiunii Other ...

Layer

Lista aflseaza toate layere-le din desenul curent

Specifics Jayerul curent

Linetype

Specifica tipul delinie eu care este desenat obiectul

Lista afiseaza toate tipurile de linii utilizate 7n desenul curent

Se modifica prin introducerea noii valori

Linetype scale

Specifica factorul de scara (proportia de desenare a spatiilor pline ~i a celor goale, pentru liniile discontinue) al Iiniei cu care este desen at obi ectu 1

Thickness

Lineweig]:

Specifica grosimea liniei

Se selecteaza grosimea dorita din lista aparuta

View

Specifics inal~imea Iiniei

Se modiflca prin introduce rea noii valori

Center X Center Y CenterZ

Specifica coordonatele X,Y,Z ale punctului din centrul imaginii afisate

Este Read-only (nu pcate fi modificat)

Width

Heighr

Mise

Specificalnaltimea imaginii afisate

Specifica Hi.!imeaimaginii afisate

Este Read-only

Esre Read-only

UCS icon 011

Specifica daca este sau nu afisat UCS-ul curent (sistemul de coordonate)

Se rnodifica prin selectarea uneia din cele doua optiuni: Yes / No

Se modi fica. prin selectarea uneia din cele doua optiuni: Yes / No

UCS icon at

Specifica daca UCS·ul curent este plasat in origine

UCSname

Speciflca numele UCS-ului deli nit de utilizator

Se introduce direct

*Notii

Proprletatile generale sunt descrise mal amanuntlt in Laborator nr .. 6 - straturi (layer), tip de linie, factorul de scara alliniel, groslmea, etc.

La aceste proprietati se adauga cele specifice pentru fiecare tip de entitate desenata ~i selectata (cere, arc, poIiIinie, etc).

40

AutoCAD .2000 - Laborator 5

EXEMPLU 5.1

Sa se efectueze urmatorul desen (arbore ell caneluri in vedere Iongitudinala), utilizand eomenzile de desenare invatate in laboratoarele anterioare ~i comenzile de editare MIRROR, CHAMFER, FILLET, EXTEND, TRIM ~i BREAK:

SUGESTII:

Vadere longitudinala

Sectiune

1. Lucrati pe un format A3 pe orizontala (420,297) - comanda LIMITS.

2. Utilizati comenzile de setare GRID (de 10 unitati) si SNAP (de 5 unitati).

3. lncepeti desenul ell axele de coordonate.

4. Cand desenati Vederea longitudinala, utilizati comenzile CHAMFER si FILLET pentru tesirea, respectiv rotunjirea muchiilor, eu caracteristicile date pe desen; pentru linia de ruptura utilizati comanda PUNE, urmata de PEDITeu optiunea Fit sau Spline; utilizati comanda MIRROR pentru a copia desenul In partea opusa a axel de eoordonate.

5. Respectati corespondenta dimensiunilor intre Vederesi Sectiune, indiferent cu care ati inceput desenul.

6. Cand desenati Sectiunea B- B, utilizati comenzile FILLET, TRIM ~i BREAK pentru a reprezenta corect canelura - vezi detaliul A - se reprezinta Cll ajutorul comenzii ZOOM.

7. Dimensiunile care nu sunt date pe desen, aproxirnati-le.

a-a

Chamfer

Chamfer

(01 =10. 02=10) Fillet (R=10) (01=5, 02=5)
~ »:
I
y
I
I 0
""
~
I lSI
I
-,
Lj ! r
100 Fillet (R=10)

130 No tnm o o

~

lSI

Chamfer (Dl=2, D2=2)

Trim

41

Auto CAD 2000 - Laborator 5

EXEMPLU5.2

Sa se efectueze urmatorul desen (flansa), utilizand cornenzile de desenare invatate in laboratoarele anterioare si comenzile deeditare MIRROR, FILLET, EXTEND, TRIM sl BREAK:

l."
~ ~
) ISl
"
_21._ R14

SUGESTII:

1. Lucrati pe un format A4 pe orizontala (297,210) - cornanda LIMITS.

2. Utilizati comenzile de setare GRID (de 10 unitati) ~i SNAP (de 5 unitati).

3. Incepeti desenul cu axele de coordonate.

4. Respectati corespondenta dimensiunilor intre Vedere si Sectiune, indiferent eu care ati inceput desenuL

5.. Dimensiunile care nu sunt date pe desen, aproximati-le.

Subiecte tratate in Labora.tor nr. 5:

• Modificarea muchiilor si colturilor obiectelor utilizand comenzile FilLET, CHAMFER

• Modificarea lungimii l}i eliminarea unor pi:irti ale obiectelor desenate utillzand comenzile TRIM, EXTEND, BREAK.

• Spargerea unui obiect Tn parti separate cu ajutorul comenzH EXPLODE.

• Modificarea proprletatllor ~i a. caraeetristieilor geometriee ale obieetelor din des en eu ajutorul comenzii PROPERTIES.

42

AutoCAD 2000- Laborator 6

Laborator nr. 6

Organizarea desenuluiin /aver-e

Diferite elemente ale unui desen pot fi grupate pe straturi (layer-e), pentru fiecare dintre aceste straturi se poate atribui un nume, un anurnit tip de linie, 0 anumita grosime a liniei, 0 culoare. De exemplu, intr-un desen de executie a unei piese, liniile de contur, cotele, hasurile, etc. pot fi desenate in straturi diferite, care suprapuse formeaza desenul final (similar eu executarea unui desen pe mal multe foi de calc, care prin suprapunere alcatuiesc desenul final).

Dintre avantajele utilizarii layer-elor in proiectarea asiatata de calculator, putem aminti:

• Se pot grupa informatii distincte pe straturi separate (de exemplu fiecare piesa componenta a unui ansamblu se poate realiza pe un alt layer);

• La un proiect pot luera in acelasi timp mai multi proiectanti, pentru a creste productivitatea;

• Fiecarui strat i se poate atribui 0 anumita culoare, 0 anum ita grosime a liniei, pentru a marl claritatea desenului -Ia vizualizarea pe ecran precum ~i la plotare;

• Straturile pot fi dezactivate, sau inghetate, pentru a reduce cantitatea de informatii de pe eeran (atunei cand nu e nevoie sa se vizualizeze intregul desen);

• Straturile desenului pot fi tiparlte individual sau potfi combinate in orice varianta.

6 .. 1. Comanda LAYER - defineste "straturile" din care este com pus un desen,

Bam de meniuri:

Linia de comanda:

Format, Layer ... Command: LAYER

Comanda LAYER determina aparitia unei casete de dialog - Fig. 6.1, in care se pot selecta toate proprietatile asociate layer-e I or: nume, culoare, tip de Iinie, grosimea liniei, proprietati de tiparire, etc.

I , ~. ~

(".Q;nI;hJot.Js -Deld "0rr.t)

ACAD_,.,ON'100 ~ De'~l oCA_

(:QnIiruous _ 1.00 mm

----- ----- -- - - - - - - - -- -- - -

_ .... layer PtQltCrti:es f'1anager : . '·r .... '.'\2

Fig. 6.1

Caseta de dialog

Layer Properties Manager

43

In care:

AutoCA.D 2000 - Leborstor 6

Named layer filters

New Current

Delete Hide/Show details

Name On/Ofl

Freeze ...

L. .. {Lock)

Color

Linetype

Lineweight

Plot Style Plol

- stabileste criteriile de aflsare a /ayer-elor, putandu-se defini filrre pentru a limita afisarea numelor straturilor (in exernplul de mai sus aflseza toate layer-ele)

- creaza un nou layer, rara a deveniinsa curent

• activeaza layer-ul selectat din lista afisata mai jos, cafiind curent (In exemplul de mai sus layer-ul D.ESEN este eel curent)

- sterge layer-ul selectat din lista aflsata mal jos

- ascunde/afiseaza proprietatile detaliate pentru layer-ul selectat, In partea dejos a

casetei de dialog - Details

- afiseaza numele layer-ului

- face vizibil/invizibil un layer, care inainte era invizibil/vizibil (cand esteinvizibil un strat nu

mai este afisat pe ecran ~i nici plotat, insa este regenerat odata eu intregul desen)

- '1ngheapi"/"dezgheafa." un layer - AutoCAD ignora entitatile de pe acel/ayer, reducandu-se astfel timpul necesar regenerarii desenului; un layer "inghetat" esteinvizibil

- determine blocarea/deblocarea accesului 1£1 editarea obiectelor aflate In layer-ul respectiv, prevenind modificarea accidentala a entitlitilor respective

- stabileste culoarea entitatilor de pe un layer - deschide caseta de dialog Select Color - Fig. 6.2;

• stabileste tipul de linie pentru un layer - desehide caseta de dialog Select Linetype, in care se poate incarca ~i selecta tipul de linie dorit - vezi comanda LINE TYPE

- stabileste grosimealiniei pentru un layer - deschide caseta de dialog Lineweight, in care se poate selecta grosimea dorita a liniei - vezl comanda LINEWEIGHT

- se poate asocia unui layer un stil de tiparire, definit anterior

- se pot alege tayer-e.le care vorf tiparite .

6.2 Comanda. COLOR - defineste culoarea de desenare.

Bara de meniuri:

Linia de cornanda:

Format, Color ... Command: COLOR

Comanda COLOR determina aparitia unei casete de dialog- Fig. 6.2:

Fig .. 6.2

Caseta de dialog Select Color

44

AutoCAD 2000 - Laborator 6

6.3 Comanda LlNETYPE. - defineste tipul de linie.

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Format, Llnetype ... Command: LINETYPE

Comanda LINETYPE deterrnina aparitia unei casete de dialog - Fig. 6.3:

Fig. 6.3

Caseta de dialog Linetype Manqgel'

- _.- ... ISO dcn:h _

- ..... - ~SOth!:h:rp.,;::CI _

-_·--ls0i0r9doohdol __ ._ ~._

ISO dol .

-":-- - ISO~hdot: ' '_'_

- ._-- Cer<e{2.I _

---c_

Oa.mdol __ ,_, .

DMI1do1l2.)~ ~ __

- - - 0."'''' _

- - -O""''''I2xI __ ~~~_

DlvIde_ ~ ~_ DivtdoI2~1__ . __ _ D~ .

In care:

Linetype filters

- stabileste criterlile de afisare a tipurllor de linii, putandu-se defini filtre (In exemplul de mai sus afiseza toate tipurile de Iinii)

Load ...

- deterrnina incarcarea ill memorie a unor tipuri de Iinii dintre cele disponibile, tara a deveni insa curenta (in exemplul de rnai sus au fost incarcate cateva dintre cele mai uzuale tipuri de link) - deschide caseta de dialog Load - Fig. 6.4

- activeaza tipul de linie selectata in Iista afisata mai jos, ca fiind curenta (in exemplul de rnai sus tipul de linie By Layer este eel curent)

-:;>terge tipul de linie selectata in lista aflsata mai jos

- ascunde/aflseaza proprietatile detaliate pentru tipul delinie selectata, in partea de jos

a casetei de dialog - Details (in exemplul de mai sus tipul de linie CENTER - se utilizeaza pentru desenarea axelor - este eel selectat, deci pentru care sunt afisate detaIiile)

Current

Delete Hide/Show details

In parte a centrals a ferestrei sunt afisate numele tipului de linie, reprezentarea graficasi descrierea.

in partea de jos a ferestrei - Details - se poate rnodifica factorul de scara global :;;i eel al liniei cu care este desenat obiectul eurent (factorul de rnarire a distantei dintre linii- in cazul !iniei intrerupte, sau dintrelinie si punet in cazulliniei punctate), care dad'! nu este ales eorect. este posibil ea liniile de all tip dedit linia continua. sa. nu se diferentieze (se poate modi fica ~i cu comanda LTSCALE).

Se poate modifiea ~i grosimea penitei eu care se deseneaza liniile ..

Aceasta comanda are un caracter retroa.ctiv, adica orice linie desenata anterior, va fi rnodificata conform noii valori a factorului de scara.

45

AutoCAD 2000 - Laborator 6

Fig. 6..4

Caseta de dialog Load or Reload Linetypes

CAD ISOO2Wl00 CAO-ISOO3Wl00 I CAO=ISOO4Wl00 CAD 15005'W100 CAD -IS 0 06'W1 00 C<lD-IS0 07W100 i U.D=ISOO9\JJ100 CAD_IS009\lJ100 CAO_IS01UW100 CAO_15011Wl00

ISD cesh spece _

IS 0 lonQ-d es h dot. _

ISO long-d •• h double-dol= u _ -

ISO loog-o •• h "iple-dol . _ u _

ISO dot .. _ .... " _,

ISO long-d es h short-dash _

ISO long-d.,h double· snort-dash _

ISOdasndot -

ISO double-d as h dot - _>.1

- _' __ . !.J'-1

6.4 Comanda LlNEWEIGHT - defineste grosimealiniei.

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Format, Lineweight ... Command: LINE WEIGHT

Comanda LINEWEIGHT determina aparitia unei casete de dialog - Fig. 6.5:

Fig. 6.5

Caseta de dialog Lineweight Settings

In care:

Lineweights

- stabileste grosimea liniei (in exemplul de mai sus a fast aleasa grosimea de I mm ea grosime implicita - Default)

Units for Listing

- stabileste unitatea de masura in care se defineste grosimea liniei

Display Lineweight

• deterrnina afisarea pe ecran a grosimii de desenare; daca nu este activat butonul, pe

ecran toate Iiniile sunt de aceeasi grosime, chiar daca In Plot Preview apar cu grosirnea reala

Prin intermediul barei cu instrumente pentru proprietarile obiectelor (View, Toolbars ... , Object Properties), aflata in partea superioara a ecranului AutoCAD -Fig. 6.6, toate optiunile privind layer-ele pot fi selectate rapid. In versiunea AutoCAD 2000, linia de afisare a - proprietati lor obiectelor contine 0 optiune noua - Make Object's Layer Current, prin care se poate seta layer-ul unui obiect selectat din desen, ca layer curent.

46

AutoCAD 2000 - Lebotetor 6

Fig. 6.6 Bara eu instrumente Object Properties

Object Propertrc!l

- - -=, !
I I I
I Layer·u/ curent II eu/oarea I I Tipu/ liniei I Grosimea liniei I
Afi~eaza Layer Properties Manager I
Layer-u/ unui obtec: seJecta! devine layer cuteni I in figura alaturata sunt exemplificate cele mai des

folosite tipuri de linii, ell caracteristicile de scara si grosime precizate _ fa un factor de scanl necorespunziUor (prima reprezentare) _ nu este vizibilii: diferen(a dintre tipurile de linii:

EXEMPLU 6.1

I

--+-i

Comanda LINE TYPE, L. TSCALE, UNEWEIGHT

Seal. facto(O. 1 ,I Scale lactod

Lineweights O.50mm Lineweights 0.50mm

Line-type 0 D'-sp/ay Lineweights i QJ Display LlnBweigh~s

------------------------------ I ----------------------

/! /'

+1

I

i

I

i

, , ,

i

Formal A3 (420.297) _GlJen8f, In.dif;atoL

Continuous

CENTER

OASHOOT

.: -:

OASHEO

Sa se traseze chenarul (care include linia care delimiteaza fasia de lndosariere) ~i .indicatorul pentru un format de desenare A3 (420,297), urmand regulile generale de realizarea a unu; desen tehnic, ~i sa se salveze sub nurnele Prototip A3 (se va utiliza In laboratoarele urmatoare),

~.I'

, ..

Chenarul are formasi dimensiunile din figura de mai sus (se traseaza cu Iinii continue groase ~i subtiri),

47

AutoCAD 2000 - Laborator 6

lndicatorul are forma si dimensiunile din figura de mai jos (se traseaza eu linii continue groase ~i subtiri),

SUGESTII:

1. Forrnatul A3 pe orizontala se defineste prin comanda LIMITS (este eel implicit).

2. Pe desenul Chenarsunt date coordonatele absolute ale punctelor, iar pe Indicator sunt date coordonatele relative - pentru desenare utilizati coordonate relative (@ ... ).

3. Chenar-ul ~i Indicator-ul plasatile in layer-ele corespunzatoare CHENAR, INDICATOR (in ambele layer-e se utilizeaza doua grosimi ale Iiniei).

4. La desenarea indicatorului, pentru multiplicarea liniilor orizontale si verticale, utilizati comada OFFSET.

EXEMPLU 6.2

Indicator

55 35 15 19.5 13 5 5 35 15 19.5 1·3
I- ~ -l-- r-+_L-
4>:4 ~ - .-
-
5.4 -- :1 -~~
--
,. I ,5
20 ,
20
5
~ Sa se efectueze urrnatorul desen tehnic (arbore in vederelongitudinala), pornind de la fisierul Prototip A3 (eu ehenar ~i indicator), utilizand layer-ele AXE. si DESEN si sa se salveze sub numele de Arbore:

SUGESTII:

1. Axele ~i Desenul (arborele) plasati-Ie in layer-ele corespunzatoare AXE ~i DESEN, (alegeti un factor de scara corespunzator pentru linia DASHDOT din layer-ul AXE,. ~i 0 grosirne a Iiniei de 0.5 mm pentru linia CONTINUOUS din layer-ul DES EN).

Arbors in vedere longitudinala

2. Dimensiunile care nu sunt -- -

date pe desen (canale Ie de pana, tesiturlle, racordurile), aproximati-le,

Subiecte tratate in Laborator nr. 6.:

• Utilizarea casetei. de dialog pentru a. controla earacterieticllesi vizibilitatea straturiior-layer-eIOrcomanda LAYER

• Crearea unui layer nou, activarea lui, definirea proprietatilor - culoare, tip de linie, factor de scars, grosime linie.

• Tipurile delinii - gasirea !?i incarcarea unul tip de linie - UNETYPE; facto ru I de scara alliniei - L TSCALE; grosimea liniei - LlNEWEIGHT.

48

AutoCAD 2000 - Laborator 7

Hasurarea

Laborator nr. 7

Hasurarea este 0 modalitate de aplicare a unor modele pe anumite zone din desen (intr-o suprafata margin ita de un contur 1nchis). Aceste modele pot fi compuse din diverse cornbinatii de puncte si linii inclinate la diferite unghiuri, sugerand natura materialului din care este confectionat obiectul desenat.

Modelul de hasura poate fi ales dintr-un fisier de modele, prin introducerea numelui modelului respectiv, sau poate fi creat de catre utilizator.

Hasurarea se poate realiza prin comenzile HATCH sau BHATCH ..

7.1 Comanda HATCH - permite hasurarea unui contur Inchis.

Linia de comanda:

Command: HA ten

pennite alegerea unui model de hasura (pattern) prin indicarea numelui

scara de desenare a hasurii <valoarea impllcita a respectivei hasuri> unghiul de lnclinarea al hasurii <valoarea irnplicita a respective] hasuri>

afiseaza lista modelelor de hasuri din biblioteca AutoCAD (explicand fiecare hasurala ce material se aplica)

permite hasurarea prin umplere uniforms a conturului selectat permite crearea de catre utilizator a unui model de ha~ura simpla, prin:

... angle/or crosshatch lines <implicit> unghiul de tnclinarea al liniilor de hasura

.... patem name

.... scale for the pattern <implicit> ... angle for the pattern <implicit>

?

Solid

User defitted

Double hatch area? [Yes/No] <N>

.... spacing between the lines <implicit> distanta dintre liniile de hasura

Select objects:

daca se doreste sau nu hasura dubla - reline caracteristicile liniilor ~i le utilizeaza ca sa deseneze linii perpendiculare (Ia 90 de grade) fata de primul grup de linii, Rezultatul va fi un model de hasuri incrucisate.

se selecteaza conturul de hasurat

7.2 Comanda BHATCH - permite hasurarea unui contur inchis,prin alegerea optiunilor de hasurare (model, contur, etc.) dlntr-o caseta de dialog - Fig. 7.1 a), b).

Buton grafic:

Bara de rneniuri:

Linia de comanda:

Draw, Hatch ••• Command: .BHA TeH

49

AutoCAD 2000 - Laborator 7

Fig. 7.1 Caseta de dialog Boundary Hatch

a) Quick

b) Advanced

in care:

Type

Pattern

Swatch

Custom Pattern Angle

Scale Spacing

ISO pen width

- defineste tipul de hasura care se foloseste - exisU'i trei tipuri de modele de hasuri Predefinite, Definite de utilizator ~i Personalizate - unul din aceste tipuri se alege din caseta cu lista derulanta, Modelele de hasura personalizate cuprind acele modele care nu sunt incluse in fislerul standard ACAD.pal si pot f obtinute de la diferiti producatori de soft

- selecreaza un model de hasura din cele predeflnite; sclectarea se poate face din caseta cu lisra derulanta, din care se alege numele modelului, sau daca nu se stie numele, se poate apela butonul ... care deschide casera de dialog Hatch Pattern Palette - Fig. 7.2, in care apar reprezentate grafic toate modelele, grupate pe mai multe categorii ANSI, ISO, etc.

- afiseaza grafic modelul ales; deschide caseta de dialog din Fig. 7.2

- optiunea se activeaza numai daca a lost ales la Type tipul de hasura personalizat

- stabileste unghiul de inclinare al hasurilor fa(.a de axa OX a sisternului de axe curent UCS;

valoarea impl icita este 0

- defineste densita:tea modelului de hasura; valoarea impllcita este I

- se aplica nurnai rnodelelor de hasura definite de ulilizalor~i reprezinta distants dintreliniile

rnodelului de hasura respectiv

- se activeaza daca se selecteaza un model predefinit de hasura ISO ~i configureaza rnarimea hasurilor pentru reprezentarea ISO

Pick Points - reprezinta modalitatea de definire a unei zone de hasurare prin simpla selectare a unui puncr in interiorul sau - vezi Fig. 7.3

Select Objects - zona de hasurare se defineste prin selectarea obiectelor care forrneaza un contur lnchis: se

utilizeaza pentru nasurarea contururilor lnchise, cum at' f 0 polilinie sau un cere - vezi Fig. 7.3 Remove Islands - este activa doar cand se defineste conturul zonei de hasurare prin selectarea unui punct; ca sa

fie insula, obiectul trebuie sa. se gaseasca in intregirne in interiorul zonei de hasurare View Selections - permite vizualizarea conturului zonei de hasurare sau a setului de obiecte selectat Inheritl'roperties - configureaza 0 hasura pe baza unui model existent deja pe desen

Double - este activa doar pentru modelele definite de utilizator: dubleaza liniile eu linii perpendiculare, rezultatul fiind un model de hasuri lncrucisate

Composition

Island detection style

Object type

Boundary set

Island detection method

- cu optiunile Associative $i Nonassocitive; se spune ca un model este asociativ daca toate obiectele sale sunt legale de conturul pe care Il deflnesc; aceasta legatura permite ca zona hasurata sa se adapteze oricaror modi ficari - ezi Fig. 7.3

-In cazul desenelor rnari pentru a accelera procesul de hasurare, exista optiuni de selectare a anumitor obiecte pentru simplificarea procesului de definire a conturului - vezi Fig. 7.3

- sped fica daca conturul seleetat va fi retinut ca un obiect separat ~i tipul acestui obiect (0 polilinie sau 0 regiune)

- defineste setul de obiecte pe care AU/oeAD-ul Il anallzeaza cand se defineste un contur printrun punet interior; se utilizeaza In cazul desenelor mari pentru a reduce timpul de hasurare

- stabileste metoda de detectare a insulelor: Flood - include insulele ca obiecte cu eontur;

Ray Casting - exclude insulele care sunt maturate de 0 linie eare se roteste In sensu) acelor de ceasornic din punctul speci fica!

50

AutoCAD 2000 - Laborator 7

Preview

• modalitatea de a testa vizual zona hasurata, dupa care de va deschide din nou caseta Boull.dary Hatch daca mal trebuie facute modificari

In Fig. 7.2 apar reprezentate grafic modelele de hasuri predefinite din categoria altele (Other Predefined):

Fig. 7.2

Caseta de dialog Hatch Pattern Palette

~

8RASS

DASH DOLMIT

EARTH ESCHER

BR!O:: 8RSTONE CLAy

~

CORK

DOTS

HOUND INSUL

MUDsr NET

D

CROSS

FLEX

GAASS

GRATE HEX HONEY

LINE

NETJ

PLASI

PLASTI SACNCR S~UARE

STEEL S ...... AMP TRANS TRIANG ZiGZAG

ln desenul tehnic, pentru hasurarea sectiunilor se utilizeaza modelul predefinit ANSI31, in care unghiul de inclinare de 0 grade pentru model (valoarea implicita), corespunde unui unghi de 45 de grade pentru liniile de hasura, In Fig. 7.3 sunt exemplificate grafic cateva din caracteristicile cele mal. des utilizate ale comenzii HATCH: definirea conturului de hasurare prin optiunea Pick Points ~i prin optiunea Select Objects, proprietatea de asociativitate a hasurii eu conturul definit, precum si eele trei variante de hasurarea a zonelor care contin insule NORMAL, OUTER ~i IGNORE.

Fig. 7.3 Comanda Hatch

Compost!ion

B-"'"

Hasura nu sa modilica

ooa-ra cu /OOdificBroB conrurotui

~ ~--,. •.. -,.

~''''.'''

ANSI31

Comanda HA TCH

HATCH

Advanced.

51

AutoCAD 2000 - Laborator 7

EXEMPLU 7 .. 1

Sa se deseneze ~i sa se hasureze urmatorul desen tehnic (asarnblare ell pana), pornind de Ia fisierul Prototip A3 (eu chenar si indicator). utilizand layer~ele AXE, DESEN si HA~URI si sa se salveze sub nurnele de Asamblare1:

Asamblari cu pene para/ele

sectiunea A·A

Pattern A NSf31 Angle O· Seale1.S

Pattern ANSI31 Angle O·

Scale 1

Pattern ANSI31

- (-

SUGESTII:

1. Axe/e, Desenul ~i Hesurile plasati-le In layer~ele corespunzatoare AXE, DESEN ~i HA~URI; alegeti un factor de scara corespunzator pentru linia DASHDOT din layer~ul AXE, 0 groslme a liniilor corespunzatoare In layer~ul DESEN ~ linie CONTINUOUS ~i DASHED - si caracteristicile date pe desen pentru HA$URILE din layer-ul HA~URI.

2. Respectati. corespondenta dimensiunilorintre Vedere ~i Sectiune, indiferent cu care ati inceput desenul.

3. Dimensiunile care nu sunt date pe desen aproxlmati-Ie (lungimea penei, a canalului de pana).

Subiecte t,ratate in Laborator nr .. 7:

• Hasurarea un or zone din desen cu comanda HATCH sau BHATCH.

• Alegerea !jii modificarea aspectului unui model de hasura predefinit (Tn functie de tipul materialului din care este contecticnat obiectul desenat in vedere sau sectlune).

• Definirea unui contur simplu saw complex pentru definirea zonei de hasurare: detectarea insulelor Tn interiorul zonei de hasurare,

• Desenarea .zonelor nasurate asociative (legate de conturul care deflneste zona).

52

AutoCAD 2000 - Laborator 8

Laborator nr. 8

CQtarea

Operatia deinscriere a cote lor pe un desen se numeste cotare, Scopul cotariieste de a furniza utillzatorului informatii concrete despre modul in care se construieste un element. Pentru a realiza cotarea unui reper desenat, este important de stiut uude Sf ana instrumentele Decesare si cum se utilizeaza corect.

AutoCAD-ul prezinta urmatoarele caracteristici ale procesului de cotare:

• Realizeaza cotarea pentru cinci tipuri de elemente de baza: segmente de dreapta, cercuri,

arce, unghiuri §i linli de indicatie;

• Mascara automat distantele;

• Construieste automat liniile de cota ~i cele ajutatoare:

• Serle automat deasupra sau pe linia de cota valoarea masurata;

• Permite intrcducerea tolerantelor pe desen;

• Dispune de facilitat! de setare a stilului de cotare,

A~ltoCAD-ul opereaza cu doua tipuri de cote - "explodate" ~i asociative. Cotele "explodate" sunt alcatuite din entitati individuale: textul cotei, linia de cota, liniile ajutatoare, sagetile, etc. Cotarea asociativa - metoda irnplicita - grupeaza elementele componente ale cotei intr-o singura entitate.

8.1 Elementele cotarii - formeaza ansarnblul de linii, arce, texte, etc. din care este compusa 0 cora - Fig. 8.1.

Fig. 8.1 Elementele cotarii

Elementele cot arii

Arrowheads

/

Dimension Text

/

Dimension Une

/

200

EXtension Line

- \ Dimension Line location

\

first extension / I

line origin - - - - _ - --- - - _ - - -

\ second extension

__ _ _ _1if!_8!?rigif!_ __

Punctele de referin,a (first/second extension line origin)

- sunt punctele care indica unde in cepe si unde se termina dimensiunea care se coteaza - se recomanda utilizarea modului de lucru Object Snap pentru indicarea acestor puncte

Liniile ajuliiloare (Extension Line) Linin de colii (Dimension Line)

- sun! liniile care se traseaza intre punctele de referinta ~i linia de cota

- apare lntre liniile aiutatoare

53

AutoCAD .2000 - LaboratorB

Siige,ile

(Arrowheads) Textulcotei

(Dimension Text)

Marcaju! pentru centra (Center Mark)

Linin de indictuie (Leader)

- apar la ambele capete ale liniei de cota si marcheaza inceputul :,;i smr~itul cotei

- este textul care confine distanta sau unghiul dintre punctele de referinta pentru cotare

- cand se utilizeaza cote radiale, acest marcaj este plasat in centrul traiectoriei circulate care va f cotata

- se utilizeaza pentru a indica 0 adnotare referitoare la 0 dimensi une, 0 suprafata, toleranta, etc.

8.2 Crearea. modificarea si actualizarea stiJurilor de cotare - definesc aspectul elementelor cotarli (a Iiniilor, a fontuiui ~i pozitionarii textului, sageti sau puncte in capetele liniei de cota, etc). In mod curent, exista 60 de variabile care controleaza felul in care este afisata 0 cota, Cu ajutorul casetelor de dialog se pot defini diferite stiluri de cotare lntr-un mod simplu, lara a fi nevoie sa se introduca de la tastarura aceste variabile, pentru a fi modiflcate.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Format, Dimension Style ... Dimension, Style ... Command: DDIM

Command: DIMSTYLE

Se deschide caseta de dialog Dimension Style Manager - Fig. 8.2, care contine 0 fereastra de previzualizare a stilului de cotare curent si care permite alegerea ~i utilizarea unui stil de cotare existent (in fereastra de mai jos stilul utilizat este Standard), crearea de stiluri noi, precum si modificarea si actualizarea unui stil existent.

Fig. 8.2

Caseta de dialog Dimension Style Manager

Curren! Diimt.l'le: St¥!derd ,l/Jvles:

Pleview 01: Standard

Sel Qerent ,I New,,,

11.01:591

-1 ~-ro·(\

1.19. 55 :).. \ 2.0207

, I ( /'\ \

' - +./ 60+ ',

i. . \, - __ . l '\/

'RO.B045J

_I

! [:b1~[~~;:~:-JI

I '

!).\'enicle. .. _

!:!3'Ware". I

... - .

Detcription StlIOdaId

54

AutoCAD 2000 - Laborator 8

New. ...

Deschide caseta de dialog Create New Dimension Style - F.ig.S.3, in care se introduce numele noului stil de cotare pornind de la stilul implicit Standard ~i care se poate aplica pentru toate tipurile de cote (All dimensions), sau numai pentru cote liniare, radiale, etc., dupa care se actioneaza butonul Continue.

Fig. 8.3

Caseta de dialog Create New Dimension Style

Hew Style Name: :S.tartWllh:

l.!;e for:

Continue I

fielp

In continuare se va aflsa a noua caseta de dialog New Dimension Style, cu rnai multe pagini, care se pot selecta din partea superioara a ferestrei - este prezentata pagina Lines and Arrows - Fig. 8.4 - In care se poate defini sl modifica geometria cotelor ..

Fig. 8.4

Caseta de dialog New Dimension Style

Lines and Arrows

li"". and AllOW. OinenoionLm.-=======IJ.F""----~------~

,l;oIor. Linewejghl:

CoIoj: 1.8y81oCk

~ ~~~--~~ll

OJlle! from origin iUilllle .. :

L OK

Celelalte pagini (Text, Fit, etc.) vor f prezentate ln continuare, in eazul modificarii ~i actualizarii cotelor, deoarece au acelasi continut pentru toate aeeste optiuni ..

Dupa ce se fae setarile dorite, se actioneaza butonul OK, revenindu-se astfella caseta Dimension Style Manager, dupa care se seteaza noul stil de cotare ca stil curent - butonul Set Current ~i apoi se lnchide caseta de dialog - butonul Close.

55

AutoCAD 2000 - Leboretor B

Modify ...

Deschide caseta de dialog Modify Dimension Style, care contine aceleasi pagini, care se pot selecta din partea superioara a ferestrei ~i in care se pot modifica caracteristicile stilului selectat, Este prezentata pagina Text= Fig. 8.S -in care se pot face modificari asupra caracteristicilor textului (stilul,culoarea, ineltimea), plasarea fatii de linia de cota> verticala (Above - deasupra) ~i orizontala (Centered - centrata), distanta dintre text si linia de cota (Offset from dim line), precum ~i alinierea textului (Aligned with dimension line - paralel cu linia de cota).

Fig. 8.5

Caseta de dialog Modify Dimension Style

Text

'IStand,,"d

A'Mod~,Dimen.ionSI9t,,: Sland,"d .: '.:·~::;:!1 . '.

j. ByBlcck

jcente.ed

,(' ISO Standard

OK

Override

Deschide caseta de dialog Override Current Style. Diferenta fata de Modify este ca utilizand aceasta fereastra se pot schirnba caracteristicile unei cote selectate, lara sa se salvezeaceste modiflcari (nu se actualizeaza ~i caracteristicile celorlalte cote). Este prezentata pagina FitFig. 8.6 - in care se pot face setari asupra incadrarii textului, a sagetilor, In anumite situatii speciale (de exernplu cand distanta dintre liniile ajutatoare este prea mica sa incapa ~i sagetile ~i textul, se poate preciza care dintre elementele cotei sa fie "fortate" sa se incadreze intre

Iini ile ajutatoare).

Paginile Primary Units si Alternate Units permit deflnirea formatului unitatilor de masura pentru cote (exponential, zecimal, tehnic, pentru arhitectura ~i fractional); se poate stabili precizia cotei (numarul de zecimale), suprimarea zerourilor din fata sau de la sfarsitul valorii, formatul de reprezentare al unghiurilor, etc.

56

AutoCAD 2000- Laborator 8

Uneund Allow. 1 T e><! [!£:J[ Primery Unhl Alternate UriI.1 T oIeIan::et I

fitOptiont Ir-----------~

.ltlhe"l$n~enough'oomtop~ebolhte><l -11.0159 t-. '

and allOW. nme eldensionline •. the firt! I I ,

thing 10 m0V8 'cMside the eiden.iooInesis: I -1-~'/\

r- Eitho<!he 1eM! or the .... rowo, 1.1955 '

wAchevelf~$be$I _J_ (/-+' 'I /.,2.02\07

r Alrow. '. ' 60 \

r rDIC' .:': I \ ,/

r BOIhle>llandar,owt RO.8045_/ -----'-----"

r AII'Iaj!. keep Ie><! between eIIl h.

Fig. 8.6

Caseta de dialog Override Current Style

Fit

At O"eond" Cun""t SMe: Standard -- . • " > .:~:; /lIlk~ _ 113

SC4Ie lor Di~ FeMtres I

r- Uoeo.er!ll~Jeof: ~jj I

(' Se<oI. dirnenoicrl.lo 1¥11 ~$~e) 1

r S'-W(H' arrows ~ th.!' don't lit imide the eIIl.mien line.

When Ie><! is not in !he doId po,;ooJl, place ~ r. ieside!he drnemion line

r 0_ Ihe dmenoiorl i1o, wi:h a jeade,

(' Overll)<j dmension i-le, wit-QuI ~ 'leadel

r fIoce·Ie!«!MfIU. when clmensioni1g A.~ <i-aw dim line bet_ e><!1neo

Tolerantele dimension ale se pot introduce intr-o cora prin apelarea paginii Tolerances din ferestrele prezentate- Fig. 8.7. Tolerantele dimensionale se utilizeaza atunci cand un element trebuie sa se rncadreze lntre anumite limite.

Fig. 8.7

Caseta de dialog Override Current Style

Tolerances

Melhod:

IDevialion .

E,eci.ion

1000 100100

Scaling fOl ~;

VeI1iCllllO!itien:

Astfel se poate selecta una din cele cinci optiuni de afisare a tolerantelor: None (dezactiveaza toate casetele de editare a tolerantei), Symmetrical (afiseaza simbolul ± urrnat de 0 valoare pentru toleranta, introdusa in caseta Upper Value), Deviation (pennite afisarea valorilor diferite pentru abate rea superioara ~i inferioara admise), Limits (afiseaza doua valori in locu! unui text de cot a - cota superioara este cea initials la care a fost adunata valoarea Upper Value,iar ceainferioara este cea initiala din care a fost scazuta valoarea Lower Value) si Basic (pentru crearea unor cote de baza - valoarea cotei apare inrr-o caseta),

57

AutoCAD .2000- Laborator 8

Compare

Deschide caseta de dialog Compare Dimension Styles -Fig. 8.8 -In care sunt descrise toate caracteristicile stilului de cotare selectat (denurnirea ~i valoarea variabilelor). Se pot, deasernenea, com para caracteristicile a doua stiluri de cotare ...

Fig. 8.8

Caseta de dialog Compare Dimension Styles

0,0000 25.4000 2

o

2

n

Off

ao.. II

Help I

B.3 Cota~rea desenului - dupa definirea unui stil de cotare, se poate treee la cotarea efectiva a elementeIor desenului,

Cotarea se poate realiza prin comenzileDIM, DIM1 sau QOIM. Cele trei comenzi determina inlocuirea prompter-ului "Command:", printr-un nou prompter "Dim:", Nu se pot folosi cornenzi de desenare sau editare in tlmpul unei sesiuni de cotare. Diferenta dintre primele doua comenzi de cotare este ca, in limp ceDIM1 permite trasarea unei singure cote, dupa care revine la prompter-ul "Command:", comanda DIM deschide 0 sesiune de cotare, clin care se iese doar prin actionarea tastei Esc. Comanda QDIM permite cotarea rapida a unor obiecte de acelasi fel, prin selectarea lor impreuna,

Buton grafic:

Butoanele din bara de instrumente Dimension - Fig. 8.9

Bara de meniuri:

Dimension - Fig. 8.10

Linia de comanda:

Command: DIM, .DDIM, QDIM

Un mod rapid de cotare este folosirea barei ell instrumente Dimension, care poate fi faeuta vizibila prin intermediul meniului desfasurabil View, Too/bars:

Fig. 8.9 Bara cu instrumente Dimension

Dimension E3

Meniul desfasurabil Dimension este prezentat in figura de mal jos:

58

AutoCAD 2000 - Laborator 8

Fig. 8.10

Meniul desfasurabil Dimension

8.3.1 Cota.rea linlarasunt cele mai des folosite si creaza cote paralele si perpendiculare pe axele desenului,

Linear

8.3.2 Cote aliniate - creeaza linii de cota paraieie eu obiectul lnclinat ~i Iinii ajutatoare perpendicuiare pe obiect.

Aligned

/ . .i, / o¢l

()' A;~ ..:;>@ o gg 0+ r e o ELl

Iolerance ... CenterMalk

Oblq.Je M!rlTeMt

rJ lli
<:> . ·1
"
~ -T't .5.Me, .. 'OYOflide J.!pd~le

Gatarea finiar a

Cotare oril'onlala 51 vertlcala

orin setecteree celor doua dimensiOIl line

p. uncle rf. e "" EJloca.lIOn

first extension

second extension orgin

:~"."'~ .• , .... I ;!>!_:-'J

sec:ol'l d extension orgil)

I ! dimension line

r----.....,----1I--l1{. location

~_j

Colare orizometes) verticste penlru un ob/ectinc/inat

orin setectoree obiectului

Cofe aliniate

dimension tine x tocation

-,

firsl eX'lansion

orgin

Cota allnlal a

orin seiectere« celor rioue puncta de referinla

dimension lir?e .... x ... locarion

Cola alin/ata

prin seiecteree obiectuluJ

59

AutoCAD 2000 _ Leboreior B

8.3.3 Cot.e tehnologice - se mascara fata de un punct de referinta, care se stabileste eu eomanda UCS; daca nu se precizeaza un punet de origine, programul utilizeaza punetul 0,0 care este punctul de origine implicit, De obieei un punet al reperului desenat este utilizat drept punet de referinta.

Ordinate

8.3.4 Cotarea raz.elor 'Ii a diametrelor - se mascara suprafete circulare.

Radius Diameter

8.3.5 Cotarea unghiurilor - se mascara unghiuri, care pot fi definite prin urmatoarele metode:

Un are

Un cere si lin punet definit de utilizator

Doua Iinii neparalele

Trei puncte definite de utilizator

Angular

Ydatum

, ____ . __ - - 6)-

I Cote tehn%gice I

Cotarea raze/or sf a diametre/or

Cota pentru aiemetru

Cotarea razei

dimension arc location

Cotarea unghiurilor

Un are

Doua iirui nepara!ele

Cota pentru diemetru in exterioru! cercutui

MarGa rea centru/ui ercuu»

Un cere

dimension are location

51J" dimension arc D:~~~:d

locatIOn endpoint

"'---o@--

second line first angle endpoint angle vet1ex

60

Trei puncte definite de utilizator

AutoCAD .2000 - Lsboretor 8

8.3.6 Cote inlantuite - sunt cote care pornesc din acelasi punet sau utilizeaza o Iinie com una pentru un grup de cote ..

Continue

Baseline

- fiecare cota porneste din punctul terminal al celei anterioare - punctul de inceput pentru noua cora este punctul final aJ precedentei.

Co tare in lant

Cote inlantuite

prima COla creata

tsz=: r ~ r~"'1

unclele finale ale cotetot

Cotare· in trepte (cu eceeas. ba>:a de coiere)

Linear

unclele finale ale cotelor

prima cota creat'l--_L'.4-~..., au comanda

- se creeaza cote eu aceeasi baza de cotare - punctul de inceput este

pe Iinia de baza si

trebuie ales punctul final. Fiecare cota nOLL creata este plasata deasupra cotei precedente la 0 distants data de valoarea optiunii

8.3.7 Liniile de i.ndicatie - sunt utiIizate pentru evidentierea diferitelor caracteristici ale desenului.

Leader

Annotation

Linii de indica tie

r

None MText

(fara text) (eu text)

Tolerance (indica toleranta geometrical

Reference (are atasat un bloc)

Block

Leader Lines & Arrows

Straight (fonnata din linii drepte)

Spline (formata din curbe spline)

formata din curbe spline

cu linie oblica· in loc de sageata

Se deschide caseta de dialog Leader Settings - Fig.S.II, cu mai multe pagini, in care se pot face setari referitoare la adnotarea liniilor de indicatie (ce se trece pe linia de indicatie), Ia Iiniile ~i sagetile care formeaza linia de indicatie (numarul de Iinii, tipul Iiniilor - drepte, spline, unghiul dintre linii),

Fig. S.11 Caseta de dialog Leader Settings

t!<Lead., SellinII' _ _ __ '. ' ~:.o:¥.£i~1l1

lead_er Setlmglli

T 'x

61

AutoCAD .2000 _ Lsboreio: 8

8 .. 3.8 Tolerante geometrice - sunt utilizate pentru a arata limitele intre care pot varia suprafetele pieselor, pozitia, orientarea, excentricitatea piesei fata de forma geometries ideala. Este utila atunci cand se realizeaza irnbinarea mal multor repere.

Toferance

To/erante geometrice

Caracterislica geometrica

Valoarea lolerante!

Elementele de relerinla

Conditie de material

Simbolul diametruiui

Carae/eristieile de baza a loleran/ei geome/rice

Se deschide caseta de dialog Geometric Tolerance - Fig. 8.12, In care se alege simbolul geometric din fereastra Symbol- Fig. 8.13, caruia i se aplica toleranta, valoarea tolerantei, precum ~i conditia de material,elementele de referinta - puncte, plane sau axe fata. de care sunt verificate dimensiunile .

5 ym Tole! olr!Ce 1

.!\IGeomebic Tolerance . . .. , .";'~.~I; ... _ 111;1

Fig. 8.12

Caseta de dialog Geometric Tolerance

Projected T oiefance·Zone: •

Symbol ' <. ;I;""';~'"

Fig. 8.13

Caseta de dialog Symbol

41- «)) ii _j_
./';"'
L /:/ L_J ( j
~ .- /' 4<1
_" 8.3.9 Cote obUce ._. permite modificarea aspectului unei cote, prin specificarea unui unghi de inclinare a liniilor ajutatoare ale cotei selectate,

Oblique

8.3.10 Modificare·a textului unei cote - pentru textul unei cote se poate adopta valoarea irnpilcita calculata de program, sau se pot tasta valorile dacite tn fereastra de dialog Multiline Text Editor san la prompter-uI" ... dimension text:"

Dimension Edit

8.3.11 Repozilionarea si rotirea texlului unei cote - se stabileste unde va fi amplasat textul cotei ~i dad! acesta va fi rotit sau nu.

Afign text (Dimension Text .Edit)

62

AutoCAD 2000- Laborator 8

EXEMPLU 8.1

Sa se deseneze ~i sa se coteze urrnatorul desen tehnic (Racord eu filet), pomind de la fisierul Prototip A3 (cu chenar ~i indicator), utilizand layer-ele AXE, DESEN, HA$URI ~i COTE ~i sa se salveze sub numele de Racord:

Racord cu filet

sectiunea A-B

3x4S"

209±O 01

SUGESTII:

116

1. Inainte de a incepe cotarea propriu-zisa, utilizati caseta de dialog ca sa configurati variabilele de cotare.

2. Utilizari modurile Object Snap (OSNAP) ca sa. selectati punctele de referinta pentru cote.

3. Respectati corespondenta dimensiunHor lotre Vedere si Sectiune, indiferent cu care ati inceput desenuL

4. Dimensiunile care nu sunt date pe desen aproximati-Ie,

63

I

J-!!-

AutoCAD 2000 - Laborator 8

EXEMPLU 8.2

Sa se deseneze ~i sa se coteze urmatoarea piesa mecanica (Flansa dubla), utilizand layer-ele AXE, DESEN, HA§URI ~i COTE ~i sa se salveze sub numele de Flan$a dubla:

SUGESTII:

Flansa dubla

0250

1. Inainte de a incepe cotarea propriu-zisa, utilizati caseta de dialog ca sa configurati variabilele de cotare.

2. Utilizati modurile Object Snap (OSNAP) ca sa selectati punctele de referinta pentru cote.

3. Respectati corespondenta dimensiunilor iofre Vedere si Sectiune, indiferent cu care ati inceput desenul,

4x030

5x45"

I

0110

I ~

070 I

0180

Subiecte tratate in Laborator nr. 8:

• Crearea, modificarea si actualizarea stilurilor de cote cu ajutorul comenzi.lor DDIM sau DIMSTYLE,

inainte de a in cepe cotarea propriu-zlsa.

• Utilizarea difer.itelor moduri de cotare eu ajutorul eomenzilor DIM, .DIM1 sau QDIM.

• Editarea cote lor, a textului cotei.

• lntroducerea tolerantelor dimensionale ~i geometriee pe desen.

64

AutoCAD 2000 - Laborator 9

Laborator nr. 9

Redactarea textelor

Grice desen tehnic, pe Hlnga desenul propriu-zis, contine si texte In diferite forme. lnstrumentele de manipulare a textelor din AutoCAD permit adaugarea si accentuarea unor detalii care nu pot fi evidentiate doar prin desen.

9.1 Definirea stilului unui text

Inainte de a introduce un text intr-un desen, se stabilesc caracteristicile acestuia (font-ul, marimea, inclinarea, etc) prin comanda STYLE,

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Format, Text Style ...

Command: STYLE

Comanda STYLE afiseaza caseta de dialog Text Style - Fig. 9.1, care pennite definirea caracteristicilor stilului de scriere.

Fig. 9.1

Caseta de dialog Text Style

In care:

I

Style Name New

Font Effects:

Upside down Backwards Vertical

Width Factor Oblique Angle Preview

Apply

- defineste nurnele stilului

-lnFig. 9.1 s-a definit un stil nou cu nurnele stllul 1 $i cu caracteristicile din fereastra

- numele fontului, stilul (Regular, Bold, Italic, Bold Italic) :;;i ina1timea caracterului (Height)

- scriere in oglinda, fata de orizontala

- scriere de la dreapta la stanga

- scriere pe vertical a

- factorul de latime, care stabileste proportionalitatealiterelor

- unghiul de Inc lin area al caracterelor

- vizualizarea stilului definit, inainte de a fi aplicat

- dupa stabilirea caracteristicilor stilului, se actioneaza butonul Apply pentru ca acestea sa

devina operationale

65

AutoCAD 2000 - Laborator 9

9.2 Introducerea textului

Scrierea efectiva a textului se poate face eu ajutorul comenzilor TEXT, DTEXT san MTEXT.

9.2.1 in timp ce TEXT ~i DTEXT permit introducerea mai multor Iinii de text, fiecare linie fiind considerate 0 entitate separata, prin comanda MTEXT se poate piasa in desen un intreg paragraf de text, intr-un spatiu deflnit de utilizator, tot textul paragrafulu i fiind considerat ca 0 entitate.

Bara de meniuri:

Draw, Text, Single Line Text

Linia de comanda:

Command: TEXT

Command:

DTEXT

start point of text

rotation angle of text <0>

Enter text:

Enter text:

Justify

Align Fit

Center Middle

Right

se specifica punctu! de unde sa. tnceapa textul

se alege unghiul de inclinare al scrierii, panta liniei de baza a textului

IOpfiuni alecomenzii TEXT, D TEXT I Justify (aHnierea textu/ui)

se introduce textul dorit, urmat de apasarea tastei <Enter>

se introduce textul din Iinia urmatoare, sau se tasteaza <Enter>, daca nu se doreste continuarea scrierii

Texf eeris cu font "Technic" j'ptiuneo "Stad point·"

~

~

point

are urmatoarele optl uni <AlignIFitICenlerIMidd{elRightITLITCITRIMLIMCIMRIB LlBeIBR>, unde:

determina alinierea textului intre doua puncte alese de utilizator

potriveste textul tntre doua puncte, pastrand tnaltimea literelor, dar modificsnd factorul de latime, spre deosebire de Align, care schirnba ~i fnaltimea, pentru a pastra proportiile

centreaza textul pe orizontala, fata de un punet ales, care va fi centrul liniei de baza a textului centreaza textul, atat pe orizontala, cat ~i pe verticals, prin indicarea unui punct, care va fi eentrul dreptunghiului In care se va incadra textul

aliniaza textul la dreapta, fala de un punet

iiU"

~ittl,AT~,AJilf' Ls."". QIlCI

sndpoint I

endpoint

al"sIPI? _

It:J9Cf·psI ~ .... Ond

ar1dpmnl

endpoint

__ R.Illl.~. ~

endpoint

TL TC TR

:~TEXT;'SW jg ~~R

lie "Be BR

Celelalte optluni permit alegerea rnarginilor superioara (Top), inferioara (Bottom), stanga (Left), dreapta (Right), ale textului, cat ~i a punctelor sale de rnijloc (Middle) !'Ji de centru (Center)

Atunci cand se incepe introducerea textului, apare pe ecran un cursor care indica punetul de inserare a textului, Textul apare pe ecran pe masura ce este tastat, La apasarea tastei <Enter>, se trece la randul urmator, care nu trebuie sa fie neaparat sub primul, ci poate fi plasat oriunde pe ecran, prin punetarea en mouse-uL

66

AutoCAD 2000 - Laborator 9

9.2.2 Comanda MTEXT pennite plasarea in desen a unui intreg paragrafde text, intr-un spatiu definit de utilizator, tot textul paragrafului fiind considerat ca 0 entitate, Textul dorit se poateintroduce de la tastatura, se poate importa dintr-un editor de text, sau se poate copia folosind memoria Clipboard, prin procedee de tip Cut/Paste sau Copy/Paste ..

Buton grafic:

]Opt/un; ale comenzii MTEXT]

Bara de meniuri:

Draw, Text,

Multiline Text ...

I Haightl I

fEXT lnallime 10

jLine' spac:ingl

I I WiG/hi

Linia de comanda:

Command: MTEXT

first corner

se indica un colt al ferestrei de incadrare a textului

opposite corner se indica coltul opus al ferestrei de incadrare

or <Height Justify

Line spacing

At least Exactly

line spacing factor

or distance

Rotation , Style

Width>

se specifica lnaltimea textului

se indica alinierea textului (vezi Cap, 9.2.1)

speci fica distants dintre linii (linia de baza a scrierii)

calculeaza spatial dintre linii in functie de dirnensiunea caracterelor

spatiul dintre linil este acelasi pentru toate llniile, Indlferent de inaltirnea lor; se utilizeaza la inserarea textului intr-un tabel

se poate introduce un multiplu al distantei Single-line spacing, care este 1.66 din inaltimea celui rnai inalt caracter = I x (de exernplu se poate introduce a distanta dubla prin optiunea .2x) sall distanta In valoare absoluta

se alege unghiul de lnclinare al scrierii, panta liniei de baza a textuJui

se poate alege stiJul de scriere (implicit standard); ? aflseaza toate stilurile eu caracteristicile lor

defineste H!itimea paragrafului

Introdueerea textului se realizeazacu ajutorul casetei de dialog Multilille Text Editor - Fig,. 9,2, In care se pot de asemenea seta caracteristicile textului; se pot utiliza mai rnulte stiluri ~i dirnensiuni In cadrul aceluiasi obiect MText

67

AutoCAD .2000- Laborator 9

Fig. 9.2

Caseta de dialog Multiline Text Editor

I--""Multifinl' TI'Nt Editor . -. -';;-:·1\'~"iIit~) _< -

In AutoCAD se pot genera unele caractere speciale inserand coduri de control in text - de exemplu la desenarea cotelor, pentru simbolizarea gradelor, a diametrului, etc. in caseta de dialog din Fig. 9.2 sunt definite direct simbolurile pentru:

• Grade %%d

• Plus/Minus %%p

• Diametru %%c

Precum si 0 lista de alte simboluri (Other .... ).

9.3 Editarea unui text

Modificarea unui text poate fi realizata prin comenzile DDEDIT si DDMODIFY.

Comanda DDEDIT, dupa selectarea textului care trebuie modificat (Select an annotation object), deschide caseta de dialog Multiline Text Editor, In care se pot face modificarile dorite.

Comanda DDMODIFY deschide caseta de dialog Modify Properties, In care se pot schimba ~i alte proprietati - layer, tip de linie, pozitie pe ecran, etc.

De asemenea, se pot folosi comenzi specifice unui editor de text: cautarea si inlocuirea textului - comanda FI ND, verificarea ortografica - comanda SPELL.

68

AutoCAD 2000 _ .LaOOra/or 9

EXEMPLU 9.1

Sa se completeze rubricile indicatorului din fisierul Racord1, utilizand comanda TEXT si textuI de deasupraindicatorului, referitor la conditiile tehnice, prin eomanda MTEXT ~i sa se salveze sub numele de Indicator cu text.:

Conditii tehnice: ,
1.44-46HRC
2. Tolerante la cote libere m.S. 2300-88
J I , i..
I- - - - - - - -I ~ - +-r- -
i 1 - - 1 r
- ---.. _ -1 I - - - -
lEroiectat - ~ - - OLC 60
, Desena! ~ - - - I
y_erificat_ - - ,--- - STAS880·80 I InIOCUieste desen nr.-
Con_tr. ST A_Q__ -~ - --- - _
"'Qrobat Masa neta: 1 Nr. jnventar
UNIVERSITATEA 1:1 I
TEHNICA RACORD CU FILET
CLUJ-NAPOCA 1- - -
Dala:25 03 2001 A3 (420 x 297)

SUGESTII:

1. Utilizati comanda TEXT pentru a compieta indicatotul ~i comanda MTEXT pentru conditiile tehnice de deasupra indicatorului,

2. Utilizati pentru text fontul Aria/eu diferite caracteristici, 'in funcrie de spatiul 'in care trebuie sa. se incadreze.

69

.AutoCAD 2000 - Leboretor 9

EXEMPLU 9.2

Sa se deseneze tabelul de componenta al unui desen de ansamblu (Supapa de siguranta), sa se campleteze rubricile acestuia ea in desenul de rnai jos si sa se salveze sub numele de Tabel de eornponenta:

10, 50 45 10 30 25 15_
I I
8 Rozeta cu tija fjjetata I 1 . Fe 150
[SIllS 566-82
7 Garnitura I. 1 Cauciuc I ,
I I
I 6 Racord filetat I 1 OLC 55
! ISTAS 680-80
5 Ventil , 1 Cu Zn 38PbM n 2
STAS 95-80
4 Tija 1 OLC 45
STAS 880-80
3 Arc 1 IOLC65A
STAS 795-80
2 I Saiba 1 IULL4~
STAS S80-80 ,
1 Corp 1 ClW
STAS 568-82
POl. I Denumirea !Nr desen sau STAS Buc Material Observatii Masa
I
I I I I
-I-
I - r - -- t- I I
I I
I i I I I I
Proieclal I
-
Desef]_a( - ---
Verificat - inlocuieste desen nr. i'
90nJ[._9TAS.
Aorobat Masa neta: Nr .. inventar SUGESTII:

1. Utilizati comanda TEXT ~i respectiv MTEXT pentru a cornpleta tabelul de components.

2. Utilizati pentru text fontul Arial eu diferite caracteristici, in functie de spatiul in care trebuie sa se incadreze.

Subiecte tratate in Laborator nr. 9:

• Crearea unui stil de text prin cornanda STYLE.

• Adauqarea unui text (mai multor linii de text) cu ajutorul comenzilor TEXT, DTEXT_

• Crearea unui paragraf de text cu cornanda MTEXT.

• Editarea ~i modificarea proprtetatilor unui text cu ajutorul comenziilor DDEdit, DDModify.

• Gasirea ~i corectarea gre~elilor de ortografie folosind comanda SPELL.

10

AutoCAD 2000 - Laboraior 10

Laborator nr. 10

Utilizarea blocurilor si a referintelor externe

UnuI din avantajele utilizarii programului AutoCAD, fata de tehnicile de desenare manuala, este posibilitatea de a copia constructii geornetrice existente in alte pozitii din desen, sau dintrun desen in altul ~ de exemplu indicatorul desenului, extremitatile traseului de sectionare, etc. Acest lucru se poate face utilizand tehnica construirii ~i manipularii blocurilor (entitati construite din rnai multe obiecte),

10.1 Crearea bIocuriior

Buton grafic:

Linia de comanda:

Command: BLOCK Command: BMAKE

Bara de meniuri:

Draw, Block, Make ...

Comanda BLOCK I BMAKE afiseaza caseta de dialog Block Definition - Fig. 10.1, care permite definirea blocului.

Fig. 10.1

Caseta de dialog Block Definition

-- -------

..:w Blo(k Definition ,,' :'<;,':;;:;_"~

x

In care:

Nallle Base point

- defineste nurnele blocului

- punctul de inserare al blocului - este un punct de referinta prin

care blocul se pozitioneaza in desen

- actionand butonul Pick point, caseta de dialog se lnchide temporar, permitand indicarea punctului de insertie, dupa care casera reapare

- perrnite definirea obiectelor care vor fi incluse in bloc

- actionand butonul Select objects, caseta de dialog se Inch ide temporar, permitand selectarea

obiectelor care vor f incluse in bloc, dupa care caseta reapare; in ce priveste starea obiectelor selectate, dupa definirea blocului se poate alege una. dintre urmatoarele variante: pastrarea lor 10 desen (Retain), convertirea In bloc (Convert to block) sau stergerea (Delete)

Pick point

Objects Select objects

71

AutoCAD 2000 - Laboralor 10

Preview icon Insert units Description

- permite crearea unei pictograme in cadrul deflnitiei blocului

- stabileste unitatile pentru scalarea blocului

- permite introducerea unui text descriptiv al blocului

In caseta de mai sus se defineste un blocce contine extremitatea traseului de sectionare. In prima faza se creaza, oriunde in cadrul desenului, obiectele componente ale blocului - linia de capat, sageata ~i textul.

Blocul astfel definit va putea fi folosit doar in desenul curent. Pentru a-l utiliza ~i in alte desene, blocul trebuie salvat tntr-un fisier pe disc.

10.2 Salvarea blocu.rilor intr~un fisier

Comanda salveaza blocul ca fisier desen (.dwg), deosebirea fata de comanda SA VE fi ind ca prin WBLOCK se poate alege ce parte a desenului va f salvata, fisierul curent purand fi dezvoltat in continuare.

I Linia de comanda: Command: WBLOCK

Comanda WBLOCK afiseaza caseta de dialog Write Block- Fig. 10.2, care perrnite salvarea unei parti sau a Intregului desen, chiar daca In prealabil nu a fost definit blocul prin comenzile BLOCK sau BMAKE. Definirea poate avea lac chiar prin intermediul casetei Write Block.

Fig. 10.2

Caseta de dialog Write Block

lRASEU

10.3 Adauga.rea de informalii blocurilorcu ajutorulatributelor

Pentru ca blocul mai sus creat sa poata fi folositsi pentru indicarea unor trasee de sectionare eu nume diferit (in loe de A), numele traseului va fi. definit ea atribut al blocului, urmand ca la inserarea bloeului, sa se aleaga valoarea atributului,

Pentru a crea un atribut, trebuie parcurse trei etape:

• se defineste atributuI

• se include atributul ca parte dintr-un bloc

• se insereaza blocul ~i se introduc caracteristicile atributului

72

AutoCAD 2000 - Laborator 10

Bara de meniuri:

Draw, Block, DefineAttributes ...

Linia de comanda:

Command: ATTDEF

Comanda ATTDEF afiseaza caseta de dialog Attribute Definition= Fig. 10.3.

Fig. 10.3

Caseta de dialog Attribute Definition

In care:

YAUrlbt..d:eDe-fhlitj:[JIn ,',. ~1l:';.Jf..

Mode Invisible Constant Verify Preset

Attribute Tag

Promt

Value Insertion Point

Text Options

- defineste caracteristicile atributului; toate caraeteristicile au caraeter bivalent (DalNu)

- atributul exista, dar nu este aflsat

- valoarea este aceeasi

- se veri fica inca 0 data valoarea atributului, Ia inserare

- nu se cere valoarea atributululla inserarea blocului, ea fiind predefinita

•. eticheta atributului (apare pe ecran In locul atributului, pana la definirea blocului, cand apare cas eta de dialog Edit Attributes, In care se cere valoarea atributului)

- mesajul (prompter-ul) care va fi afisat pentru introducerea atributului

- valoarea care se considers impl icita

- actionand butonul Pick point, caseta de dialog se inchide temporar, permitand indicarea

punctului unde va f plasat atributul, dupa care caseta reapare

- se definesc caracterlstlcile textului; daca se doreste pentru text un alt stil decat eel standard, trebuie creat inainte de crearea atributului

Pentru ca. atrlbutul sa fie asocial blocului, dupa definirea. atributului, atunci cand se deflneste blocul, se seleeteaza $i atributul, alaturl de celelalte componente ale bl.ocului.

10.4 Inserarea blocului

Plasarea blocului mal sus creat (Incluzand sl un atribut) se face prin comanda INSERT, care deschide caseta de dialog Insert - Fig. 10.4. De asernenea exista posibilitatea inserari i multiple a unui bloc.Intr-un tab Iou rectangular, prin comanda MINSERT.

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Insert, Block ...

Command: INSERT

73

AutoCAD 2000 - Laborator 10

Fig. 10.4

Cas eta de dialog Insert

in care:

Name

Browse ..• Insertion point Scale

- defineste nurnele blocului

- pentru afisarea fisierelor (blocurilor) existente

- se indica locul in care va fi inserat blocul in cadrul desenului

- se pot introduce factor] de scalare pe axele X, Y :;;i Z la care sa se deseneze blocul; se poate,

de asernenea, sa se indice doua puncte pe ecran care sa defineasca spatiul in care sa fie incadrat blocul

- se poate introduce un unghi sub care sa se insereze blocul

Rotation

Dupa definirea acestor caracteristici, fereastra se Inch ide ~i se cere in linia de comanda:

.. insertion point - se indica locul in care va fi inserat blocul (in cazul in care in fereastra de mai sus s-a ales optiunea Specify On-screen)

Enter attribute values

Introduceti numele traseului <A>:

- se introduce numele traseului (valoareaimplicita este A, conform ferestrei Attribute Definition)

10.5 Descompunerea blocului

Atunci cand se creaza un bloc dintr-un grup de obiecte, acestea se comports ca un singur obiect, Atunci cand un bloc este explodat, definitia blocului este eliminata si blocul este spart in obiectele componente. Explodarea unui bloc duce la crearea in baza de date a unei inregistrari pentru fiecare object al blocului.

Buton gratic:

Linia de comanda:

Command: EXPLODE

Bara de meniuri:

Modify, Explode

o varianta utila a acestei comenzi este comanda .XPLODE, prin care se pot controla proprietatile obiectelor rezultate dupa descompunerea blocului (layer, culoare, tip si grosime linie).

10.6 Uti.lizarea referintelor externe

o alta modalitatea de folosire a unui grup de obiecte deja desenate este tehnica referintelor externe. Spre deosebire de tehnica utilizarli blocurilor, in care dimensiunea desenului este marita cu dimensiunea blocului inserat, in tehnica utilizarii referintelor exteme, acestea apar in desen, dar nu fac parte din acesta. Daca desenul ales ca referinta externa este modificat, aceasta modificare va fi vizibila automat ~i ln desenul care II apeleaza,

74

AutoCAD 2000 - Laborator 10

Comanda XREF permite definireasi manipularea referintelor externe,

Buton grafic:

Linia de comanda:

Command: XREF

Bara de meniuri:

Insert, XrefManager ...

Comanda deschide caseta de dialog Xref Manager, in care se pot efectua operatiile referitoare 1a inserarea referlntelor externe - Fig .. 10.5.

Fig. 10.5

Caseta de dialog Xref Manager

Tree Wew (F4)

ListWew (FJ)

in care:

List View

- Iisteaza fisierele desen utilizate ea referinte externe In desenul curent $i ealea, intr-o lista, eu toate caracteristicile aflsate (Fig 10.5)

- listeaza fisierele desen utilizate ca referinte externe in desenul curent

- afiseaza 0 fereastra de unde se pot alege si atasa fisiere - referinte externe

- inversullui Attach

- reincarca 0 referinta extern a

- inversulIui Reload

- determina integrarea perrnanenta in desen a referintei externe (aceasta devine bloc)

Tree View Attach ... Detach Reload Unload Bind ..

Specify insertion point or ...

- se indica punctul de inserare sau se opteaza pentru una din optiunile privind scara ~i unghiul de inserare

Comanda XBIND permite inserarea permanents in desenul curent a unei parti din referinta externa (bloc, stil de cotare, layer, stil de text).

Linia de comanda:

Command: XBIND

Comanda deschide caseta de dialog Xbind, In care se pot efectua operati ile referitoare la inserarea unor parti din referintele externe ~ Flg, 10.6.

75

AutoCAD 2000- Laborator 10

Fig. 10.6

Caseta de dialog Xbind

to ,

--

I =, LinMroe ~ r.,.d,.,

In care:

Block Dimstyle Layer Linetype Textstyle

- ataseaza permanent un bloc

- ataseaza permanent un stil de cotare

- ataseaza permanent un layer

- ataseaza permanent un tip de linie

- ataseaza permanent un stil de text

Se pot folosi, de asemenea, tehnicile specifice mediului Windows COPYIPASTE, pentru copierea unor obiecte dintr-un alt desen in desenul curent.

76

AutoCAD 2000 - Laborator 10

EXEMPLU 10.1

Sa se reprezinte urmatorul desen tehnie - $tut cu flan~a, definind In prealabil un bloc ee contine sirnbolul traseului de sectionare, numele traseului (litera de deasupra sagetii) fiind definit ca si atribut al bloeului:

Slut cu flansa

sectiunea A-B

I I

~

94

1

SUGESTII:

1. Pentru a crea blocul "TRASEU", desenati elementele eomponenete (linia groasa ~j sageata), dupa care definiti atributul "NUME TRASEU" (litera A), eu comanda ATTDEF.

2. Pentru ea atributul sa fie asociat blocului, dupa definirea aeestuia, se defineste blocul prin comanda BLOCK, In care se selecteaza ~i atributul, alaturi de eelelalte eomponente ale blocului.

3. Dupa realizarea desenului, se insereaza blocul in pozitiile corespunzatoare eu eomanda INSERT.

77

AutoCAD 2000 - Laborator 10

EXEMPLU 10.2

Sa se reprezinte urmatorul desen tehnic - Asamblare cu suruburi, definind in prealabil un bloc ce contine desenul surubului Cll cap hexagonal:

Bloc "SURUB"

~ ~.po~ £--] -- - -~

Asamblare cu suruburi

SUGESTII:

1. Incepeti desenul prin reprezentarea surubului, in pozitie orizontala, dupa care il transformati in blocul "§URUB" prin comanda BLOCK.

2. Dupa ce desenati placile care trebuie imbinate eu suruburi, inserati blocul "~URUB", rotit cu 270 de grade (90 de grade in sens orar), In pozitiile corespunzatoare,

Subiecte tralale in Laborator nr. 10:

• Crearea unei biblioteei de simboluri eu eomanda BLOCK

• Utilizarea blocurilor create in alte desene, prin salvarea lor lntr-un fisier cu comanda WBLOCK.

• Adaugarea de informatii bloeurilor eu ajutorul atributelor prin comanda ATTDEF_

• Inserarea unui bloc intr-un desen eu eomandalNSERT.

• Inserarea multipla a unui bloc lntr-un desen eu eomanda MINSERT.

• Specificarea unui nou punct de inserare al unui bloc eu comanda BASE.

• Deseompunerea unui bloc in obieete separate eu comanda EXPLODE.

• Utilizarea altei metode de inserare a unui desen in altul - referinte externe - prin comenzi.le XREF ~i XBIND.

78

AutoCAD 2000 - Laborator 11

Laborator nr. 11

Desenarea in spatiul tridimensiona~

Trecerea de la reprezentarea in doua dimensiuni Ia cea in trei dimensiuni face ca imaginea sa fie mal apropiata de cea reala,

Exista trei tipuri de modele tridimensionale care se pot realiza in AutoCAD:

• Modele de sarma (Wirejrame)- denumita astfel datorita aspectului obiectelor, care par construite din sarma; suprafetele sunt definite prin muchii ~i sunt transparente;

• Modele superflciale (Suprajele) -In care obiectele sunt definite prin suprafete apace, tara lnsa a avea consistenta volumica;

• Modele solide - in care obiectele au velum.

Avanta.jelle desenari'i intrei dimensiuni

• Se proiecteaza modelul 0 singura data, din care se pot obtine apoi vederi multiple (de sus,

din stanga, dreapta, etc.);

• Usurinta In modiflcarea modelului tridimensional;

• Dispare necesitatea creerii unor modele prototip materiale (lemn, lut, etc.);

• Modelele superficiale pot f transformate in imagini fotografice;

• Modelele solide pot fi translatate in cod numeric computerizat, pentru a crea modele reale.

11 .. 1 Sistemul de cool'donate 3D

Pana. acum s~a lucrat nurnai eu doua din cele trei coordonate disponiblle, X ~i Y. Coordonata Z a fost prezenta tot tirnpul, numai ca a avut valoarea zero.

in coltul stanga jos alecranuluieste pictograma din Fig. 11.1 - Sistemul de coordonate universal (WCS) In vedere plana. Se observe sensul pozitiv al axelor X ~i Y.

Fig. 11.1 Pictograma WCS

'\/ I

Sensul pozitiv al axei Z, care nu se observain pictograma, se poate determina eu ajutorul regulii mainii drepte: degetul mare reprezinta axa X pozitiva, degetul aratator reprezinta axa Y pozitiva, iar degetul mijlociu reprezinta axa Z pozitivae- Fig. 11.2.

Fig. 11.2 Regula mainii drepte

79

AutoCAD 2000 - Laborator 11

Pentru obiecte simple, desenarea In sistemul de coordonate universal. eWeS) este suficient. Atunci cand obiectele care trebuie desenate sunt complexe, este nevoie de 0 flexibilitate mai mare, astfel incat se definesc aIte sisteme de coordonate denumite utilizator (UeS). De exemplu, pentru desenarea unui luminator pe acoperisul unei case desenate in trei dimensiuni, este necesara schimbarea sistemului de coordonate (pozitia lui) - Fig. 11.3.

Fig. 11.3

Schimbarea sistemului de coordonate west- ues

Gestionarea pictogramei se face ell comenzile UCS ~i UCSICON, saueu ajutorul barei mobile cu instrumente USC ~i UeS.l1 - Fig. 11.4.

Fig. 11.4

Bara mobila cu instrumente ues

UeS]I

UCSII D

31

Diferite pictograme ale sisternului de coordonate sunt prezentate mai jos,

Pictograrna wes (apare litera W)

Pictograma ues

Pictograma ues in origine (0,0,.0)

+

80

AutoCAD 2000 - Laborator 11

Pictograma ues indicand 0 vedere de sus

Pictograma ues indicand 0 vedere de jos

Pictograma ues

indicand 0 vedere perpendiculara pe UCScurent

(sau care prezlnta a abatere de un grad de la verticala)

11 .. 2 Vizualizarea desenelor tridimensionale

Un oblect tridimensional poate fi privit din orice punet al spatiului. Toate comenzile care penn it vizualizarea 3D a obiectelor sunt valabile numai In spatiul model.

Punetul din spatiu din eare este vazut obiectul (view point) se poate alege prin comanda VPOINT. Practie, nu se roteste obiectul pentru a-I privi din unghiul dorit, ei eel eare deseneaza este eel care se deplaseazain jurul obiectului.

z

Bara de meniuri:

View,3D Views, VPOINT

Linia de comanda:

Command: VPOINT

Current view direction:

VIEWDIR=O, 0, I

- valoarea implicita a punetului de vedere se atH! la 0 inal~ime de 0 unitate pe axa Z

- se specifica punctul de vedere prin una din metodele de selectare a punctelor prezentate In laboratoarele anterioare

- perrnite definirea punctului din cate se priveste prin indicarea unghiurilor facute de directia razei vizuale cuaxelesi planurile sistemului de coordonate - IX ~i ~

- apasarea tastei <Enter> are ca efect afisarea sistemului de axe si a unui sistern de douii cercuri concentrice ("eompas"), oferind posibilitatea alegerii in mod interactiv a punctului de vedere - Flg, U.s. Prin deplasarea cursorului In interiorul celor doua cercuri concentrice, se observe 0 modiflcare simultana a sistemului de axe. Daca cursorul se afla In interiorul cercului interior, este ca ~i cum v-ati afla deasupra obiectului ~i ali privi in jos spre acesta (Z pozitiv). Daca cursorul se afta in cercuI exterior (intre cele doua cercuri ale compasului), este ca ;;i cum v-ati afla sub obiect !,ii ati privi in sus spre acesta (Z negativ).

View point

Specify a view point

x

y

[Rotate}

display compass and tripod

81

A utoCAD 2000 - Laborator 11

Fig. 11.5

Alegerea interactiva a punctului de vedere

@ "Compas"

z

y

Sistemul de axe

De asemenea, punctul din spatiu din care este vazut obiectuI se poate alege prin comanda DDVPOINT, care deschide caseta de dialog Viewpoint Presets - Fig. 11.6, in care se defineste directia razei vizuale in [aport ell sistemul principal de coordonate (WCS), sau fata de sistemul de coordonate definit de utilizator (UCS).

Bara de meniuri:

View,3D Views, Viewpoint Presets ...

Linia de comanda:

Command: DDVPOINT

Fig. 11.6

Caseta de dialog Viewpoint Presets

SefVlewing Angle~ .. Absolute to ,:&cs

r Relative toj,,[CS

[r~1
1 r
.~,_t\\-_ -J~f ~.~.
-1.._.( ./", JIT
l v' -\
~-1 ):- .... '/ \__.---- I HT
i!O'J /1· =: , n ····Rl~
--)' /._
,- '. ,~
t.!ll'lr\ 1110- r--\)'-:
i-. --I 1900 I

Alegerea dinamica a vederii obiectului se poate face prin comanda DVIEW, in care se defineste "directia de vizualizare" ca fiind dreapta care trece prin punctul din care se priveste ("camera folo") ~i prin punctul spre care se priveste ("{inta"). Comanda DVIEW abordeaza 'In mod diferit problema vizualizarii obiectului fata de comanda VPOINT.. Comanda mai poate fi utilizata si pentru crearea unei vederi in sectiune a obiectului.

82

AutoCAD 2000 - Laborator 11

Linia de comanda:

Command: DVIEW

x

Select objects: - se selecteaza obiectele care sunt utilizate ca referinta; daca nu este selectat nici un object, va f utilizat blocul predefinit DVIEWBLOCK ca obiect de referinta

- "camera fa to" defineste locul din care se priveste, prin definirea unghiurilor fala de planul XV, respectiv fala de axa X

- "tinta" definesre locul spre care se priveste

CAmera

TArgel Points

Distance

Pan Zoom

Twist Clip

Hide Off Undo EXit

Fig. 11.7 Cornanda DVIEW Optiunea Clip inainie $1 dupa

z

TArget

- stabileste atat pozitia "camerei", cat ~i a "tintei"; mai lntai se specifics pozitiatintei, apoi pe cea a carnerei foro; se poate utiliza oricare din metodele de specificare a punctelor respective (se pot introduce valori prin trei coordonate - de ex. (0, I ,5) sau se poate selecta un punct utilizand unul din modurile OSNAP)

- activeaza modul de aflsare In perspective; afisarea In perspectiva of era 0 viziune rnai realists asupra obiectului decat proiectia paralela; obiectele aflate mai departe sunt afisate ca si cum ar f rnai mici .. iar cele situate mal aproape par mai mari. Cornanda deplaseaza "camera" de-a lungul directiei de vizualizare, definind distanta dintre punctul din care se priveste ~i obiectul privit; distants se poate rnodifica prin introducerea unei va lori, sau prin intermediul unui cursor care apare pe ecran

- deplaseaza desenul, ranl modificarea factorului de scara

- modi fica scara de afisare a desenului; daca vederea este in proiectie paralela, desenul este

marit sau rnicsorat eu pastrarea pozitiei centrului curent al ecranului; daca vederea este In perspective, optiunea Zoom functioneaza ca ~i 0 camera foto la care se modifies distanta focala a lentilei

- roteste vederea injurul directiei de vizualizare

- defineste planuri de sectionare Front sau Back, care elimina din desen anumite portiuni aflate

in fata, respectiv in spatele acestor plane perpendiculare pe directia de vlzualizare - Fig. 11,7

- indeparteaza liniile ascunse

- dezactiveaza rnodul de afisare in perspectiva

- anuleaza efectul ultirnei cornenzl

- inchide comanda DVIEW

Pentru a obtine 0 proiectie ortogonala pe unul din planurile sistemului de referinta sau 0 proiectie izometrica a. obiectelor desenate, se foloseste optiunea 3D Views din meniul desfasurabil View, sau prin actionarea butoanelor grafice ale barei cuinstrumente View - Fig. 11.8.

83

A.utoCAD 2000- Laborator 11

Fig. 11.8

Bara ell instrumente View

Named View - permiie crearea §i gestionarea unei vederi

Top View- vederea de sus

Bottom View- vederea de jos

Left View - vederea din stanga

Right View - vederea din dreapta

Front View - vederea din faja

Back View - vederea din spate

SW lzometric View - vederea lzomettice din directia sud-vest

SE Izometric View - vederea tzometrice din directie sud-est

NE Izometric View - vederea izometncs din tiirectie nord-est

NW lzometrlc View - vederea izometnce din directia nord-vest

Camera - permite a/egerea poz/tiel unei camere virtu ale

Crearea ~i salvarea unei vederi, precum si gestionarea celor existente, se poate face prin comanda VIEW, care afiseaza caseta de dialog View - Fig. 11.9.

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Fig. 11.9

Caseta de dialog View

View, Named Views ...

Command: VIEW

.Alv.... - -- - - -- - ~ . ;-,- ,,"~an

84

AutoCAD 2000 - Laborator 11

Comanda 3DORBIT permite vizualizarea spatiala in timp real, pentru unul sau mai multe obiecte din desen - Fig. 11.10. Obiectul selectat este incadrar intr-un cerc al carui centru este punctul "tinta" spre care se priveste. Punctul din care se priveste ("camera foto") poate fi schimbat prin deplasarea cursorului, Daca nu se selecteaza un obiect, comanda are efect asupra Intregului desen. Cand comanda este activa, se poate accesa prin apasarea butonului drept al mouse-uJui, un meniu flotant care permite efectuarea diferitelor operatii asupra obiectului selectat - marire, micsorare, umbrire, alegerea unei proiectii paralele sau in perspectiva, etc.

Bara de meniuri:

View, 3D Orbit

Linia de cornanda:

Command: 3D ORBIT

Fig. 11.10 Comanda 3D ORBIT

\

Sbac:ino"'~ • ~",*Aa •

OMet',liew

Prue:tVewa •

Deasemenea, comanda 3DCORBIT este 0 alta varianta a comenzii 3DORBIT ~i care modifica interactiv, printr-o miscare continua, vizualizarea in spatiu (optiunea More din bara flotanta a comenzii 3DORBIT).

Afisarea mai multor vederi simultan se poate face cu ajutorul comenziilor VIEWPORTS ~i VPORTS, care impart spatiul model de pe ecran in mai multe ferestre (de exemplu, intr-o vedere poate fi vazut obiectul de sus, in alta din fata ~i a treia poate prezenta obiectul intr-o vedere izornetrica). Se deschide caseta de dialog Viewports - Fig. 11.11.

Fig. 11.11 Caseta de dialog Viewports

T "
W_V';;;"IN~",
~ ... - I I
S ...... d~r:: rmw
"Actlve Model Cori"!ipalim"
Srge
TM) Vetti,:-0111
T.-.o: HOI1tOI'II<lI "Top'
~ Ii
Ttwl!«Above
rhee:BeIooioi S"W IsometllC
Ttne:Velllu
' .... e«I-t()lilonl.!'ll
Fou: E~
Fou: ~"" "F'ron!"
Fou: leU
J
6PPIJ,Ito; ~..., --""
jOl>Pot a~~ I~~al :::11
I ~~IOLI 85

AutoCAD 2000 - Leboretor 11

11.3 Desenarea in spatiul tridimension.aI

Modele de sarma

"Modelele de sarma" sunt create utilizand elemente cum sunt Iiniile, arcele ~i cercurile.

Inainte de a incepe desenarea efectiva trebuie stabilit punctul de vedere (punetul de unde este privit obieetul):

Command: VPOINT

Current view direction: VIEWDIR=O.O, J

Specify a viewpoint or [Rotate} display compass and tripod: R <Enter> Enter angle in XY plane from X axis: 45

Enter angle from XYplane: 30

Comanda care are ea efect afisarea urmatorului ecran de desenare:

Fig. 11.12 Ecranul pentru desenarea unui "model de sarrna'

Astfel, avand punctul de vedere stabilit, se poate incepe desenarea unui obiect tridimensional, utilizand coordonatele 3D absolute (x,y,z) sau polare.

Fig. 11.13 Modelul de sarma al unui birou construit utilizand comenzile

LINE, COPY

(avand argumente trei coordonate x,y,z)

"

AutoCAD 2000 - Laborator 11

o rnodalitate de a crea "modelele de sarrna" (mal rapid) este transformarea obiectelor plane in obieete tridimensionale, prin atribuirea unei grosimi, eu ajutorulcornenziilor MODIFY PROPERTIES, CHANGE sau CHPROP, optiunea Thickness - Fig. 11.14.

Fig. 11.14

Obiecte plane desenate intr-o vedere izometrica

Obiecte cu grosime obtinute utilizand comenzile

ModifY, Properties (Thickness)

o alta modalitate de a reprezenta obiecte tridimensionale este oferita decomanda ELEV, prin care se pot deflnl atat pozitla planului bazei obiectului (Elevation), cat ~i grosimea acestuia (Thickness) - Fig. 11.15.

Linia de cornanda:

Command: ELEV

08S. Elevatia ~i grosimea stabilite prin cornanda ELEV VOT fi valabile pentru toate obiectele desenate in continuare, pana la 0 noua schirnbare. Nu au caracter retroactiv, nu afecteaza obiectele desenate anterior ..

.. new default elevation <0>:

... new default current thickness <0>:

- defineste po ziti a planului bazei, prin distanta fa~a de planul XOY al UCSului curent

- defineste grosimea obiectului

87

AutoCAD 2000 - Laborator 11

Fig .. lL15 Comanda ELEV

E/ev.atie = 4 Gro~ima =2

Directia de extrudare (operatia de adaugare a grosimiijeste perpendiculara pe planul UCSului curent. Prin schimbarea corespunzatoare a UCS-ului curent, se pot obtine obiecte extrudate In orice directie.

EXEMPLU 11.1

Sa se deseneze urmatoarea piesa ("model de sarma") cu 0 1na1lime de 20 (thickness) si sa se vizualizeze urmatoarele pozitii, salvand sub numele de Desen tridimens.ional1:

vedere de sus (Top view)

CJ

(\J

veoere izometrica (~Op View, S

Veders izomettics . ont View, SE)

88

AutoCAD 2000 - Laborafor 11

SUGESTII:

1. lncepeti desenul eu vederea de sus, respectand cotele impuse, dupa care atribuiti grosime eu eomanda Modify, Properties, Thickness.

2. Utilizati eomanda VIEWPORTS pentru divizarea eeranului si vizualizarea izometrica a modelului.

3. Utilizati comanda HIDE pentru ascunderea muchiilor in vederile izometrice ..

EXEMPLU 11.2.

Sa se deseneze urmatoarea piesa $i sa. se vizualizeze urrnatoarele pozitii, salvand sub numele de .Desentridimensional 2:

SW izometric view

NE izometric view

SUGESTII:

SE izomemc vie (Hide)

.~

NW izometnc view (Hide)

1. Incepetl desenul eu vederea de sus, reprezentand conturul piesei (lara orificii), dupa care atribuiti grosime aeestui contur eu comanda Modify, Properties, Thickness.

2. Pentru a reprezenta cele trei cercuri fiecare pe cate 0 fata a modelulul, mutati sistemul de coordonate pe rand pe fiecare fata. ell comanda:

89

AutoCAD 2000 - Laborator 11

Command: UCS

Enter an option [New/Move/, . .j<World>: N'<Enter>

Specify origin of new UCS or [Zaxis/B pOint/."j<O,o,o>: 3poillt <Enter>

Specify new origin point <0,0,0>,' [se speclfica un coif 01 fete; pe care se va desena]

Specify point all positive portion of Xsasis: [se specific» un pUffct pe muchia care va fi pe axa OX! Specify point on positive Y-portion ." . [se speciflca UII punct pe muchla care va fipe axa Of]

dupa care atribuiti grosime cercurilor cu cornanda Modify. Properlies, Thickness, pentru fiecare in parte (cilindrul este desenat tot timpul perpendicular pe sistemul de coordonate XOY, sensu! pozitiv al axei OZfiind determinat cu regula mainii drepte).

3. Utilizati comanda HIDEpentru ascunderea muchiilor in vederile izometrice SE si NW.

Subiecte tratate in Laborator nr. 11:

• [nteleqerea sistemelor de coordonate 3D.

• 8tabilirea punctului de vedere al modelului prin comenzile VPOINT, DDVPOINT.

• Vizualizarea unui model 3D cu comanda DVIEW,

• Salva rea ~i gestionarea vederilor cu cornanda VIEW,

• Divizarea ecranului prin comenzile VIEWPORTS, VPORTS"

• Vizulizarea spatiala in timp real cu comanda 3DORBIT.

• Generarea "modelelor de sarrna" prin comanda ELEV.

90

AutoCAD 2000 - Laborator 12

12.1 Modele superficiale

Laborator nr, 12

Crearea modeIelor superficiale se poate face accesand optiunea Draw, Surfaces a meniului principal- Fig. 12.1.

Fig. 12.1

Bara de meniuri Draw, Surfaces

81oo!s f'lI't 11- .. ij-FlIIQI[tI

.: 0

f· ~ -I t<!> u .

f'"~ r @) i ~. A

--_

III Sold 3()fac:1I :X,JSL.l'~.

A~:iufece l .. teds ...... 1lCe .B1AedS't..t~1! E~S.nolDl

Aceleasi cornenzi pot fi accesate rapid din bara eu instrumente mobile Surfaces - Fig. 12.2.

Fig. 12.2

Bara cu mstrumente Surfaces

2D Solid· deseneaz8 0 suprafa(a poligonalfi

3D Face - deseneaz8 0 (erea 3DFACE

Box - deseneaZ8 0 suprafa(fi parale/ipipedica

Wedge - deseneaza suprafata unei pene inclinate

Pyramid - deseneazl! 0 suprafa(li priamidala

Cone- deseneazli 0 suprafarli conica

Sphere - deseneazli 0 suprafa(8 sfenca

Dome - deseneaza suprafara unei semisiere superioare

Dlsh- deseneaza suprafata unei semisfere inferioare

Torus - deSenElaZ8 suprafala unui for

Edge - schimM vizibilitatea unei tetur: a unei supra fete

3D Mesh - deseneaz8 0 re(ea in spa(iu 3DMESH

Revolved Surface - iieseneeze 0 suprafa!a de revo/ulie REVSURF

Tabulated Surface - deseneaza 0 suprafa/l! de trans/a/ie TABSURF

91

AutoCAD 2000- Laborator 1.2

.12.1.1 "Modelelor de sarma" Ii se pot adauga suprafete 3D prin comanda 3DFACE, care deseneaza suprafete plane in spatiu, marginite de un contur poligonal, prin indicarea puncte!or de pe contur, in ordine circulara,

Buton grafic:

bara cu instrumente Surfaces - Fig. 12.2

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Command: 3DFACE

Draw, Surfaces, 3D Face

12.1.2 AutoCAD of era posibilitatea desenarii rap ide a unor suprafete elementare (cub, sfera, can, etc.), prin cornanda 3D -Fig. 12.3, Aceste suprafete sunt obiecte tridimensionale cu fete apace, filra tnsa a avea consistenta volumica, Densitatea retelei de linii prin care se reprezinta suprafetele tridimensionale se poate alege de catre utilizator.

Buton grafic:

bara cu instrumente Surfaces - Fig. 12.2

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

Command: 3D

Fig. 12.3

Suprafete elementare Comanda 3D

Draw, Surfaces, 3D Surfaces ...

Wedge

Pyramid

Cone

Sphere

Dish

Torus

Dome

12.1.3 Comanda 3DMESH permite crearea unei retele poligonale, definita prin puncte (vertex-uri). Reteaua este alcatuita din suprafete patrulatere, Trebuie specificata dimensiunea retelei - M linii ~i N coloane, dupa care se specifica coordonatele pentru fiecare vertex. Ordinea de introducere a vertekurilor este urmatoarea: prima data cele de pe prima coloana, de sus pana jos, dupa care se trece la coloana urmatoare,

92

AutoCAD 2000 - Laborator 12

Buton grafic:

Bara de rneniuri:

Linia de comanda:

bam cu instrumente

Surfaces -Fig. 12.2

Draw,Surfaces,3D .Mesh

Command: 3DMESH

12.1.4 ComandaREVSURF permite crearea unul model superficial circular complex. obtinui prin rotatia unei curbe generatoare in jurul unei axe, cu un anumit unghi ..

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

bara eu instrumente

Surfaces -Fig. 12.2

Draw, Su rfaces, Revolved Surface

Command: RE VS URF

IREVSURF

lNAINTE

12.1.5 Comanda TABSURF permite crearea suprafetelor tabulare obtinute prin translatarea unei curbe generatoare (care poate fi 0 linie, un cere, un are, 0 elipsa sau 0 polilinie), dupa un vector director (care poate fi. olinie sau 0 polilinie deschisa), Daca se alege ca vector director o polilinie, directia si sensul de translatie sunt determinate de punctele de capat ale poliliniei, tara a se line seama de punctele intermediate .. Capatul liniei san poliliniei directoare eel. mai apropiat de selector este originea vectorului, celalalt capat fiind varful,

Buton grafic:

Bara de meniuri:

Linia de comanda:

bam ell instrumente

Surfaces - Fig. 12.2

Draw.Surfaces, Tabulated Surface

Command: TABSURF

93

AutoCAD 2000 - Laborator 12

12.1.6 Comanda RULESURF permite crearea suprafetelor riglate, generate de 0 dreapta care se sprijina pe doua obiecte directoare (care poatef un segment de dreapta, un cere, arc sau polilinie). Nu se poate crea 0 suprafata riglataintre 0 curba lnchisa ~i una deschisa ..

Buton grafie:

bam eu instrumente

Surfaces - Fig. 11.2

Bara de meniuri:

Draw.Surfaces.Ruled Surface

Linia de comanda:

Command: RULESURF

IRULESURF\

iNAlNTE

o

:s'9tQOO ckIJrlllng ~Utv8 I

rntosrmingGUN8/ I

o :

rff.1 do1h)lrIg cu"," I

J:;(: !w

,,«ond definIng CUfW I :~~e:Z8te

.se/ecl,re O-1j b2

12 .. 1.7 Comanda EDGESURF permite desenarea unei retele poligonale marginlte de patru curbe, programul calculand pozitiile tuturor vertexurilor retelei (reteaua este considerate 0 suprafara COONS), Cele patru curbe pot fi linii, arce sau polilinii deschise.

I Buton grafic:

bara cu instrumente

Surfaces - Fig. 12.2

Bara de meniur:i:

Draw.Surfaces, Edge Surface

Linia de comanda:

Command: EDGESURF

IEOOESURF\

DUPA

ob}IKl r

"',.u"""" ~O~b}9clj::4 .

e<Igo

object 3 object 2

()B~.

• Densitatea retelei de generatoare, pentru comenziile TABSURF ~iRULESURF se controleaza cu ajutorul variabilei de sistem su RFTAB 1 , Pentru comenziile REVSURF ~i EDGESURF se folosesc varlabilele de sistem SURfT AB1 ~i SURFT AB2, dupa cele doua direc~ii de generare, Dupa introducerea numelui variabilei Tn linia de cornanda, se seteaza valoarea acesteia printr-un numar reprezentand nurnarul de lin ii, respectiv coloane ale rete lei.

• Problema vizibil.itatii suprafetelor reprezentate se reztova prin comanda HIDE, care regenereaza desenul, ellrnlnand muchiile care nu se vad.

94

A utoCAD 2000 - Leboreior 12

12.2 Editarea desenelor tridimensionale

Comenzile de editare folosite Ia reprezentarile In doua dimensiuni functioneaza ~i in cazul desenelor tridimensionale, facand exceptie cateva comenzi de modificare special concepute pentru lucrul in spatiul 3D.

Comenzile MODIFY PROPERTIES, CHANGE sau CHPROP pot schimba altitudinea (Elevation) si grosimea obiectelor din plan (Thickness), transformand obiecte plane in obiecte tridimensionale, cum este prezentat In Laborator nr. 11.

Comenzile de editare specifice desenarii In spatiul 3D se gasesc in lista de optiuni 3D Operation din optiunea Modify a meniului principal - Fig. 12.4.

Exteng Br~ Chamfer [riel

Fig. 12.4

Bara de rneniuri Modify, 3D Operation

JD Operal"", ~

JD Anay llIirrOlaD Botate 3D

Ajign

12.2.1 Comanda 3D ARRAY -realizeaza matrice tridimensionale intr-o retea rectangulara sau cilindrica.

Bara de meniuri:

Modify,3D Operation, 3D Array

Linia de comanda:

Command: 3DARRA. Y

Rectangular copiaza obiectul intr-o matrice rectangu lara

Number of rows nurnarul de linii ale rnatricei

Number of nurnarul de coloane ale

columns

matricei

Number of levels numarul de niveluri

Distancebetween rows distanta dintre linii

Distancebetween columns distanta dintre coloane Distancebetween levels distanta dintre niveluri

Polar copiaza obiectul pe 0 traiectorie cilindrica

Number of items numarul total de copii (include obieetul original)

Angle to jill unghiul de umplere

(+=ccw, -=cw)

Rotate arrayed roteste obiectele copiate in juruJ centruluilor objects [Yes/No}

centrul traiectoriei circulare

Center point of array

Second point on al doilea punet aJ axei de rotatie

axis of rotation

95

.AutoCAD 2000 - Laborator 12

12.2.2 Comanda MIRROR. 3.0 - deseneaza simetricele obiectelor selectate, In raport cu un plan.

Bara de meniuri:

Modify, 3D Operation, Mirror 3D

Linia de comanda:

Command: MIRROR3D

Object

Last Zaxis

XY/YZlZX 3points

Delete source objects? [Yes/No]

considera planul de sirnetrie ca fiind planul obiectului bidimensional select at (cere, arc de cere, polilinie plana, etc.)

reia ultirnul plan de simentrie definit se defineste planul de simetrie printrun punet al planului ~i unul pe norrnala la plan

planul de sirnetrie va ft unul din planele definite de axele sisternului de coordonate este optiunea irnplicita, care defineste planul de simetrie prin trei punete

IMIRROR301

se raspunde cu Da sau Nu in functie de optiunea de stergere sau nu a obiectelor originale

Bara de meniuri:

Modify, 3D Operation, Rotate 3D

Linia de comanda:

Command. ROTATE3D

Object

12.2.3 Comanda ROTATE 3.0 ~ pennite rotirea obiectelor selectate injurul unei axe, in spatiu,

aliniaza axa de rotatie cu un obiect plan, astfel daca obiectul este un segment de dreapta axa este dreapta respectiva; daca obiectul este un cere sau un arc de cere, axa este perpendiculara pe planul obiectului, in cenrrul acestuia; pentru 0 polilinie,

axa se asociaza segrnentului selectat al poliliniei reia ultima axa de rotatie definita

asociaza axa de rotatie cu perpendiculara pe vederea curenta, ln punetul selectat alege ca axii de rotatie una dintre axele X,Y sau Z

Axedl-s rotl'efl'/e fOZ)

OIbI~c~IJID lrollllt lUll jll.lll1UlO am<:el Z

Last

View Xaxis/Yaxis/ Zaxis

Zpoints este optiunea Irnplicita ~i permite definirea axei de rotatie prin doua puncte

Rotation angle unghiul de rotatie (unghiul fala de pozitia originals)

Reference permite rotirea fata de un unghi de referinra (unghiul de rotatie este calculat ea diferenta intre 0 valoare initiala Reference angle si cea finala New angle)

96

AutoCAD 2000- Laborator 12

12.2.4 Comanda ALIGN - permite alinierea obiectelor in spatiu, Alinierea se realizeaza prin definirea pozitiilor unor puncte ale obiectelor nurnite "puncte sursa" ~i"puncte destinatie" .

Bara de meniuri:

I ALIGN

Modify, 3D Operation, Align

Linia de comanda:

Command: ALIGN

.. first source point

... first destination point

se indica pozitia iniliala a prirnului punct

se indica pozltla flnala a prirnului punct

Alinlerea obJscts/or au operecho

ds puncta

AflhiSrHB ob/~ct6/or cu daUB perechl depuncts

Alinler"r98 oblec'le/cr CU trei Pf/i!iU'l9Chl depvncte

... second source se indica pozitiainitiala a celui de-al doilea punct point

.... second se indica pozitia finala a celui de-al doilea punct

destination

point

12.2.5 Comanda PEDIT - daca obiectul selectat este 0 polilinie tridimensionala sau 0 retea poligonala (3dmesh), permite modificarea acestora. Daca obiectuleste 0 polilinie tridimensionala, optiunile cornenzii sunt aceleasi ca si la editarea obiectelor plane. Daca obiectul selectat este 0 retea 3dmesh, comanda PEDIT este prezentata in continuare.

I PEDIT

Bara de meniuri:

Modify, Properties

Linia de cornanda:

Command: PEDIT

Edit vertex

[Next Previous Lefl

Right Up Down Move Regen eXit}

Smooth surface

Desmooth Mclose, Nclose

Undo eXit

editeaza vertex-uri le; pe primul vertex al retelei va f vizibil un rnarcatorsi va fi afisata urrnatoarea linie de eomanda

rnuta marcatorul pe urrnatorul vertex rnuta marcatorul pe vertex-ul anterior rnuta marcatorul la stanga, pe directia N

rnuta rnarcatorul Ia dreapta, pe directia N muta marcatorul in sus, pe directia M muta marcatorul in jos, pc directia M muta un vertex

regenereaza reteaua

parase$te modul de editare a vertex-urilor

Suprafata Spline patratica (SURFTYPE 5)

"-<\;;\::::::=::::::,,,,1'::::_"

cubics (SURFTYP.E 6)

SuprafBla Inltlala

~Zler

(SURFTYPE 8)

"aplaneaza" reteaua prin interpolarea unei suprafete de tip Spline patratica, cubica sau a unei suprafete Bezier (densltatea retelei este controlata de variabila de sistem SVRFTYPE) readuce reteaua la forma de dinaintea aplicarii comenzii Smooth

inchid reteaua pe directia M, respectiv N; dad. reteaua este inchisa, apar optiunile Mopen, Nopen

anuleaza efectul ultimei editari a retelei paraseste comanda

97

A.utoCAD 2000 - Laborator 12

EXEMPLU 12.1

Sa se deseneze urmatoarele "modele superficiale" utilizand comenzile speciflce creerii suprafetelor 3D, salvand sub numele de Desen trid.imensional 3:

SUGESTII:

I.. Desenati elementele geometrice plane (cere, triunghi, poliliniie), care prin unire, respectiv rotire in jurul unei axe, determina modelele din flgura, utilizand comenziile RULESURF, respectiv .REVSURF.

2. Setati variabilele SURFTAB1 ~i SUR.FTAB2 in mod corespunzator,

3. Utilizati comanda HIDEpentru ascunderea muchiilor.

EXEMPLU 12.2

Sa se deseneze dispozitivul de prindere a1 bratului unui robot, pornind de la cele trei parti componente si utilizand comenzile de editare specificelucrului in spatiul 3D, salvand sub numele de Desen tridimensional 4:

Incepeti desenul prin desenarea elementele geometrice plane (polilinii), la care atribuiti 0 grosime (thickness); prin comanda ALIGN uniti aceste componente (aveti grija ca suprafetele de imbinare sa fie identice); rotiti bratul astfel construit intr-o pozitiecorespunzatoare utilizand comanda ROTATE3.D; desenati cercul din centru Intr-un plan perpendicular pe planul in care se gaseste capatul bratului, caruia Ii atribuitl grosime; folositi comanda 3D.ARRAY, Po/arpentru multiplicarea bratelor, alegand axa cilindrului ca axa de rotatie.

Subiecte tratate in Laborator nr. 12:

• Adaugarea de suprafete modelului (erearea modelelor superflciale) prin cornanda 3DFACE.

• Generarea unei retele poligonale de ariee forma cu cornanda 3DMESH.

• Construirea unei suprafete de revolutie cu comanda REVSURF.

• Construirea unei suprafete tabulare cu comanda T.ABSURF.

• Construirea unei suorafete riglate cu comandaRULESURF.

• Definirea unei suprafete intre muehii utllizand comanda EDGESURF.

• Definirea densitatii retelel prin comenzile SURFTAB1 l?i SURFTAB2.

• Eliminarea muchiilor aseunse cu eomanda HIDE.

• Utilizarea comenzilor de editare specifice lucrului in spatiul 3D: creareaunor matrice 3D cu comanda 3D.ARRAY; oglindirea obiectelor ln spaliul 3D cu comanda MIRROR3D; rotirea obiectelor 3D cu comanda ROTATE3D; a.linierea obiectelor 'In spatiul3D cu comandaALlGN; editarea unei retele 3D cu comanda PEDIT.

98

AutoCAD .2000 - Laborator 13

Laborator nr. 13

Modele solide

Modelele solide sunt reprezentari complete ale obiectelor, care contin inclusiv lnformatii despre volumul acestora, Conceptul, ca ~i procedurile de constructie difera atat fata de "modelele de sarma", cat ~I fata de rnodelele superficiale tridimensionale. Obiectul este creat In principal prln adaugarea sau scaderea unor obiecte primitive pana Ia obtinerea obiectului final,

ModeleIe solide sunt mult mai utile decat cele de sarma sau superficiaJe. Astfel, acestea sunt utilizate In aplicatii care necesita 0 evaluate analitica, cum ar fi calcule voiumetrice, de masa, de moment de inertie,

In AutoCAD se pot crea modele solide elementare (paralelipiped, sfera, cilindru, etc.), sau solide obtinute prin generare de tip translatie sau rotatie. Aceste solide pot f supuse unor operatiilogice de reuniune, intersectie, dlferenta, rezultand modele solide complexe,

De asemenea, se pot obtine automat sectiuni prin solidele astfel create, proiectiile acestora pe diferite planuri si informatii privind aria, volumul, centrul de masa, etc.

Crearea modelelor solide se poate face accesand optiunea Draw, Solids a meniului principal-Fig. 13.1.

Fig .. 13.1

Bara de meniuri Draw, Solids

ConojJ~Line .M~

f~ :JD Potl4'1e PoI!!gon Red.on_gle

a,e &;rcle £lorD :Spine tlipse

tllllch .. l!~ ... R~

iO>! SPhere Q,indeI G2ne !D!ec:Ige lorus

reHI

r=i- .

ed. loaded.

Aceleasi comenzi pot fi aceesate rapid din bara cu instrumente mobile Solids- Fig. 13.2..

Solids EJ

Fig. 13.2

Bara ell instrumente Solids

085. Densitatea linlilor prin care se reprezinta suprafata solidulul este controlata de variabila ISOLINES. Continuitatea suprafetei rnodeluhn este controlata de variabila FACETRES.

99

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful