Acoperisuri inverzite

simplu ~i eficient

Proiectare, detalii de executie, sfaturi practice

Gernot Minke

Bucure$ti 2010

Gernot Minke

Acoperisuri inverzite simplu ~i eficient

Proiecfare, detalii de executie. sfafuri practice

Gernot Minke

Acoperisuri inverzite simplu ~i eflcient

Proiectare, detalii de executie, sfaturi practice

Bucuresti 2010

Cuprins

Conditiile specifice de aplicare si realizarea practica a constructiilor exernplificate In aceasta carte sunt considerate optime din punct de vedere teoretic, Prin urmare, nici autorul ~i nici cdirura nu sunt raspunzatoarc pentru rezultatele punerii in practica, in alre conditii, a solutiilor prezentate.

1. Exemplificari istorice 7

Accasta carte a fost tradusa dupa Ddcher Begriinen Einfach Und Wirkungsvoll. Planung, Ausfiihrungshinweise, Praxistipps de Gcmot Minke, editura okubuch, Staufen bei Freiburg, 2006

2. inverzirea acoperisului; tunctiune si efect 10

Acoperisuri inverzite - avantajc ecologice si economice 1 ()

Rezo lvarea suprafetelor construite ("sigilatc") 11

Producerea oxigenului. Folosirea dioxidului de carbon 11

Purificarea aerului 12

Reducerea vartejurilor de praf 12

Reglarea urniditatii 12

Protectia invelitorii, rezistcnta In tirnp 12

lzolarea fonica 13

Protectia contra foeului [3

Capacitatea de retinere a umiditatii 13

Bencficii olfuctive 14

Habitat pcntru inseete 14

Beneficii estetiee ~i psihologicc 15

Integrarea In peisaj 16

Efectc tcrrnice, Protcctie termica in timpul verii, izolare termica ~i reglarea temperaturii 16

Editor: Mircla Duculescu

Traducere: Olirnpia Lykiardopol Consi.ier stiintific: arh, Raluca Munteanu Redactor: Dornnica Macri

Grafica ~i DTP: arh. Octavian Carabela Productie: Artix Plus

Tiraj: 1000 exemplare

3. Principii de proiectare. Aspecte generale 24

Importanta suprafetei Irunzelor 24

Panta acopcrisului .25

Tipul de in verzire 2 5

- Tnverzirea intensive 25

- Invcrzirea extensi vii 28

Greutatea acopcrisurilor verzi. Capacitatea portanta 2~

Iniil\imea acoperisului ~i punctele cardinale .32

Transportul si montajul substratului 33

Exploatare, circulatie 33

Scurgerea apelor (drenarea) 33

Protectia contra inceudiilor, com bustibilitatea 34

~::;~~1~~~~:~~7::a~:~;;~~.::::::::::::::::::::::::::::::: ::::::::::::::::::::::.:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;;

© okobuch, Staufen bei Freiburg, 2()06 (9 Arhiterra, Bucuresti, 2010 www.arhilerra.ro

Toate drepturile asupra prezentei editii in lirnba romana sunt rezervate Asociatici Arhiterra.

ISBN 978~973-0-()8573-0

4. Elemente componente ale structurii acoperisulul 36

Gencralitati 36

Subsrructura si izolarea termica : : ~ 7

Hidroizolatia ~i protectia irnpotriva radacinilor J9

Protectia impotriva deteriorarii mecanice .42

Stratul de drenare .42

Substratul .43

~~~~tt:rt:~ d~ ·~~·I~~ii ~ .:::: ::::: ::::: ::::::::::: ::::: ::::: ::::: :::: .. :::::: ::::: ::::: .. ::::::.::: ::::: :::::::::: ::::: .. :::: :::::: :::::::: ::~

- Tipuri de vegetatic . .4 5

-Vegetatie din ierburi salbatice ~i iarba/plante aromatice

pentru un substrat cu 0 grosimc de 14-18 em .47

Cartea a aparut cu sprijinul Ordinului Arhitectilor din Romania, din Tirnbrul Arhitecturii

5

din lslanda (Ilustratia Ll j.Acestc case sc

pot loeui in timpul iemii Tara alta incalzire In afara caldurii produse de oarncni, care asigura o temperatura sufieient de mare In interior, Acoperisul consta in 2-3 straturi de turba asezate pe rarnuri §i erengi. Turba se acopera cu un strat gros de brazde de iarba, Desi sistemul constructiv eu materiale naturale nu cstc etans, apa de ploaie si apa produsa de topirea zapezii nu se infiltreaza daca acoperisul are 0 inclinatie suficienta, deoarece turba nu absoarbe apa atunei cand este eomplet uscata.

Folosind 0 tehnica asernanatoare s-au realizat, eu aproximativ 100 de ani In urma, casele acoperite eu brazde de iarba ale colonistilor din nordul SUA si Canadei. Metoda eonstructiva a acestor case provine, probabil, din nordul Europei. Zidurile, eu grosimea intre

60 em si 90 em, sunt realizate din brazde de iarba de 10 em grosime, care se asaza precum caramizile, cu tala lnierbata in jos.

Constructia acopcrisului consta dintr-o sarpanta de lemn, ell astereala din crengi, iarba de preerie si doua straturi de brazde de iarba (Ilustrati a 1.3) .

_ Aeopcri~uri numai cu plante salbaticc pcntl"u un substrat eu 0 grusime de12-1S em , , .48

_ Acoperi~uri ell Sedum si Sedurn-iarba/plante salbatice pentru un substrat eu 0

grosimc de 5-8 em " "................. .. " 49

_ Vegetatie eu rnuschi ~i Sedurn pentru un substrat cu 0 grosime de 3-5 em ..49

_ Inverziri intensive , , ,., , 52

1.

Exemplificari istorice

5. Sisteme de acoperisuri verzi " , " 53

Date genera Ie "., 53

Invcrzirea acoperisului tip terasa , " 53

Acoperisuri eLi pantii mica , " " 56

Acoperisuri eLi panta mare .. " "." " " 57

Acoperisuri abrupte "." ".. .. " "",, 57

Garaje si parcaje " " " .. " 65

Solutii simple pentru constructii In regie proprie " " " 67

Inverzirea acoperisului eu plante agatatoare " " 6~

Acoperisurile plantate se cunosc de sute de ani, atat In zonele cu clirna reee din Islanda (Ilustratia 1.1), Peninsula Scandinava (Ilustra\ia 1.2), SUA (Ilustratia 1.3) si Canada, cat si in lari calde precum Tanzania (Ilustratiile 1.4 ~i 1.5).

in zonele ell clima recc, acoperisul asigura ,,1ncalzirea" prin eeonomisirca caldurii din spatiilc inchisc, iar in zoncle ell clima calda, asigura "raeirea" prin mcntincrea caldurii exterioarc la distanta de spatiilc inchise. Vegetatia, imprcuna ell straturilc de pamant asezate succesiv, reduc oscilatiilc de temperatura

de dedesubt, din spatiul locuit, undc ill mod natural se va econornisi, respectiv inmagazina, caldura.

6. Oetalii constructive , "" " 69

Atice, strapungeri ~i imbinari ., " 69

Asigurarea substratului contra alunecarii . " 76

Eliminarea apei " ".................................. .. 78

7. inverzirea ulterloara , , , ,,, , 80

8. Intretinerea dupa terminarea lucrarilor 81

9. Irigarea , 82

Cat de eficienta poate .0. capacitatea de inmagazinare a caldurii ~i de termoizolare datorata acoperisului cu brazde de iarbii. 0 demonstreaza 0 casa traditionala din straturi de turba, de tip sodhouse'; cu acoperisul plantar cu iarba,

10. Pro'ba de otanseltate .. " " 82

11. Lucriiri in regie proprie " " 83

12. Costuri, durata de viata " 86

13. Programe de finantare " ..

, Sodhousc rcprczinta corcspondcntul din brazdc de pfunant cu iarba de prccric al cabanclor din bustcni de lenin ~i a! casclor curopene din brazde de pamant ell turba. Inr§lnitc frecvent 1:11 SUA ~i Canada la emigranrii din secolul al XIX-]ea, casele cu peret. din brazde cu iarba erau ieftine, se construiau rapid, asigurau 0 bUl1;1 terrnoizolare si, in general, erau acoperite cu straturi de iarba (n.ed.).

.. .. " 89

14. Producatori/exacutantl - surse selective ..

Sisteme complete de invcrzire a acoperisului .

Bariere contra radacinilor ..

. " " 89

...... 89

. ,. 90

Membrane de drenare, particule de drenare, irnpaslituri ,. 90

Rulouri de gazon, covoare de vegetatie, seminte " " 90

15. Bi'bliografie " .

.. ... 91

16. llustratii .. " ..

...,."."........ . 93

17. Index 94

Multumiri , ,." ,. 96

1.1

Case traditionale eu acopcrisul plantat ell iarba, lslanda

6

7

1.2 Structura acoperisului mierbat, traditional, din Peninsula Scandinava (Minke, Witter 1982)

1.3 Structura unei case tip Sodhouse acoperita ell brazde de iarba, SUA (Minke, Witter 1982)

8

Acoperisul traditional eu iarba din Peninsula Scandinava are 0 panta de la 30G la 45° si se rea lizeaza dintr - Ull strat cu brazde de iar ba de aproxirr.ativ 20 em grosime, dispus pe cateva straturi de scoarta de mesteacan (Ilustratia 1.2). Scoarta de mestcacan, relativ rezisten-

til. la putrezire datorita continutului de acid tanic, era Iipitii in mod traditional cu gudron de lemn pentru a obtine un strat rezistent la radacini si etans la apa. Deoarece gudronul de lernn este cancerigen, aceasta nu este 0 solutie recomandata, In plus, durata de viata a acestui acoperis esle de numai aproximativ 20 ani.

I ncepand cu jumatatea secolului al XIX -lea,

[a Berlin s-au realizat acoperisurile cunoscute sub numele de Hotzzementdach" la construetii de patru etaje care au acoperisuri orizontale spre curtea interioara .. Pentru etansarea acoperisului, intre straturile de carton s-a folosit gudron de lemn si, pentru rezistenta [a incendii, acest strat s-a acoperit Cll pietris si parndnt argilos. Pe aceste acoperisuri s-a dezvoltat de regula 0 vegetatie spontana. Si astazi exista

la Berlin cateva acoperisuri vechi de peste 90 ani care au fost realizate cu aceasta metoda (Ohlwein 1984, Darius si Drepper 1985).

Ilustratia 1.6 arata un acoperis inierbat al unci fabrici de bere din Berlin. Vcgetatia creste

din 1925 ~i acoperisul a rezistat zeei de ani Tara a f intretinut sau reparat, Este adevarat ca izolatia din carton asfaltat a acoperisu-

lui prezinta unele ne-etansei zari care, insa, parra In prezent, nu au dus la nici 0 problema grava, deoarece sub acoperis exista un strat

de aer ventilat. Scandurile de sub invelitoarea inierbata prezinta, in unele locuri, decolorari cauzate de scurgerea apei. Capacitatea portanta a scandurilor s-a mentinut deoarece acestea s-au putut mea dupa umezire.

........- Bucatarie
Capra Vile
.. ..

00
0 I
Camera de zi
Curte Copii
neacoperlta

11 t.
.. • j
1 c_ - .. Camara .A
A Parinti acoperlta
-
Camara Oaspetl
BucMlI.n. I ..
..

0 ......
00 Im.'
--'- 1.4, 1.5 Cas a Hehe, Tanzania (Minke, Witter 1982) (stan ga ~i dreapta sus)

1.6 Acoperis cu iarba la 0 fabrics de bere, Berlin-Moabit (dreaptajos)

** Aparu; ln jur de 1840. ac.ipcrisul ell 'nvelttoare din stratur; de hdrtie impcrmcabila Iipite ell srnoall pe suport din lemn, Ilolszemenrdach, este considerat un precursor al acoperisului tip terast. De ohicei, peste acesta se astemea lin strat de nisip si pictris pentru protcctic impntriva focului (n.ed.),

9

....

2. Inverzirea acoperisuluk

functiune si efect

, ,

Acoperisuri inverzite - avantaje ecologice :;;i economice

Din cauza densitatii cladirilor ~i a aglomerarii traficului, viata din erase este nesanatoasa: autovehiculele si instalatiile de incalzire consuma oxigenul, care a devenit insuficient, si produc noxe. Suprafetele uriase din beton ~i asfalt due la supraincalzirea oraselor, Astfel, efectul termic ridica murdaria si particulele

de impuritati In vartejuri si le raspandeste deasupra intregului eras. In dupa-amiezile de vara, temperatura aerului masurata in centrul unui oras mare este mai ridicata eu 4°C pana la 11°C decat la periferie (Letsch 1981).

Poluarea si supraincalzirea aerului din zonele urbane provoaca 0 crestere a actiunii furtunilor. S-a constatat ca media anuala a precipitatiilor In orasul Koln a fost Cll circa 27% mai mare decat ln zonele invecinate,

Conform datelor fumizate de Latsch, din cauza particulelor din aer si a efectului de sera aferent, orasele se confrunta cu diminuarea lum i n i i solare cu parra la 15% si cu perioade cu ceata mai frecvente cu 30% pana la 100%, in functie de anotimp.

Gradinilc din fata caselor, curtile inverzite

si, Inainte de toate, acoperisurile ~i fatadele verzi pot irnounatati decisiv climatul nesanatos al orasului: ele curata aerul, reduc dramatic vartejurile de praf si scad diferentele de temperatura ~i umiditate. Pentru a crea 0 clima siinatoasa ill erase ar fi poate suficient ca 10%-20% din totalul suprafetelor acoperisurilor sa fie plantate. Un acoperis cu iarba necosita are de 5-10 ori mai multa masa verde

10

decat aceeasi suprafata cu gazon dintr-un pare public (Capitolul 3, pagina 24).

Se poate porni de la ipoteza di, In orasele mari, 0 treirne din supratata este ocupata de cladiri, 0 alta treime este construita cu strazi si piete ~i numai 0 treime esle ocupata de zone verzi, care nu sunt construite, adica "sigilate". Astfel, daca fiecare al 5-lea sau al 10-lea acopcris ar f plantat cu iarba, atunci suprafata verde din oras s-ar dubla.

In afara imbunatatirii climei orasului, acoperisurile inverzite au ca efect 0 terrnoizolare suplimentara pentru cladiri, inmauazinarea caldurii si protectia fonica, In plu;, acestea sunt considerate ea invelitori mai economice pe termen lung (Capitolulll).

De asernenea, acoperisurile inverzite con-

tri buie, In mod esential, la realizarea unei constructii economic-ecologice. Dupa cum se des erie mai jos, acestea contribuie La:

• diminuarea necesarului de suprafete libere pentru absorbtia ploii si a procentului de suprafete construitc "sigilate"

• producerea oxigenuluisi fixarea dioxidului de carbon

• filtrarea prafuluisi a particulelor din aer si absorbtia impuritatilor daunatoare

• diminuarea incalzirii acoperisurilor si, prin aceasta, reducerea ridicarii prafului in aer

• reducerea variatiilor de temperatura in ciclul zi-noapte

• reducerea variatiei urniditatii aerului.

In afara celor de mai sus, acoperisurile verzi:

• au 0 durata de viata aproape nelimitata cand sunt executate corect

• au efect tcrmoizolator

• in timpul verii asigura protejarea ultimului etaj de insorirea cxcesiva

• reduc zgomotul

• sunt considerate incombustibile

• intarzie scurgerea apei de ploaie In sistemul de eanalizare.

$L In ultimul, dar nu eel din urma rand:

• plantele salbaticc de pe acoperisul verde parfurneaza aerul

• in acoperisul inverzit se creaza habitate pentru insecte

• acoperisul verde este estetic si are un efect pozitiv si relaxant asupra psihicului.

Rezolvarea supratetelor construite ("sigilate")

in fiecare zi, in Germania se construieste 0 suprafata de aproximativ 1 km2 (Institutul National pentru Constructii 1998). Printr-o rnarire extrema a suprafetelor "sigilate" se creaza efecte negative asupra zonelor aglomerate, asupra gospodaririi apelor, asupra calitatii aerului si a clirnatului local.

Climatul eel mai advers din rnarile noastre orase se poate imbunatati insa radical prin cresterea suprafetelor verzi, mai ales prin "inverzirea" cladirilor ~i prin reducerea suprafetelor "sigilate". "Inverzirea" acoperisurilor reduce consurnul de suprafete lib ere, neconstruite, Acestea reprezinta 0 contributie la folosirea rationals a terenului si solului, corespunzatoare clauzei referitoare la protectia

solului din Codul german de Iegi In domeniul constructiilor (art. 1 Murb 1981). Inverzirea extensiva cu iarba sau plante salbatice intr-un substrat de 10-15 em inaltirne va asigura

o suprafata verde de 5-10 ori mai mare pe unitatea de suprafata decat un pare public (CapitoluI3).

lnverzirea acoperisurilor ar putea, conform art. 8 al Legii federale pentru protectia naturii, sa fie avuta in vedere ca masura compensaterie si de rezerva In proiectele de constructii. Cu alte cuvinte, inverzirea acoperisurilor va duce la echilibrarea "sigililrii" solului, care este necesara din motive constructive. Un sondaj efectuat in 1996 in 339 de erase a aratat ca 41 de orase si 6 cartiere din Berlin luau in considerare aceasta optiune In regulamentele lor (Dach si Grtin 1997). Intre timp s-au adaugat listei si cateva comune.

Unele erase permit aglomerarea de construetii, adi ca 0 crestere a suprafetei construite, numai daca se prevad acoperisuri verzi.

Producerea oxigenului. Folosirea dioxidului de carbon

Vegetatia de pe acoperisurile verzi absoarbe dioxid de carbon din aer $i produce oxigen. Acest lucru se produce prin procesul de fotosinteza, Din 6 molecule de CO2 si 6 molecule de H20, cu un necesar de energie de 2,83 kJ, rezulta 0 molecula de CGH1P6 (glucoza) si 6 molecule de 02" In procesul de respiratie se consurna, intr-adevar, CO2 si 02' dar totus: se consuma numai 115 pana la 113 din substantele folosite In fotosinteza,

Atat timp cat stratul verde de pe acoperis creste, se va produce oxigen si se va eonsuma dioxid de carbon. Daca cresterea $i disparitia plantelor este echilibrata, riimfine avantajul ca se elimina CO2 din aCT, care ramane tnmagazinat in plante.

11

Purificarea aerului

Plantele pot filtra particulele de praf ~i murdaria din aero Particulele raman lipite pe partea superioara a frunzelor si se scurg In parnant cand ploua.jn plus, plantele pot absorbi noxele sub forma gazoasa si aerosolii. Cercetarile facute de Bartfelder au ararat ca, si In zonele cele mai poluate din mijlocul oraselor, meta lele grele raman pe frunzis (Barfelder ~i Kohler 1986).

Masuratorile facute pe 0 sosea federala elvetiana au aratat (;a un gard viu de I m inaltime si 0,75 ern groslme reduce cu aproximativ 50% poluarea eu plumb datorita actiunii de filtrare a vegetatiei (Keller, rnentionat in Lotsch 1981).

Reducerea vartejurilor de praf

Acoperisurile plantate reduc considerabil incalzirea suprafetelor de acoperis. Un acoperis tip terasa neplantar, terrnoizolat si protejat

eu pietris atinge In Europa Central a, intr-o

zi de vara ell temperatura aerului de 25°C, 0 temperatura de aproximativ 60°C ~i, In cazuri exceptionale, chiar in jur de 80°C.

Ca urrnare, deasupra acoperisurilor apare 0 miscare verticala a aerului care, la 0 suprafata de acoperis de lOa m", poate atinge 0 viteza de 0,5 m/sec (Robinette 1972, pag,459). Aceasta miscare face ca particulele de praf

si murdarie acumulate pe strada, In piete si

in curti sa fie ridicate din nou In aer si sa se acumuleze sub forma de nori de praf ~i ceata in zonele de locuit.

Acoperisurile inverzite reduc substantial miscarea aerului: pe suprafeJ.ele acoperi~urilor nu se produc mi~ciiri termi(;e Intrucat temperatura covorului de iarba la expunerea la soare estc intotdeauna mai mica dedlt temperatura aemlui.

12

Reglarea umiditatil

riile III constructii emis de Ministcrul Federal pentru Administrarea Teritoriului, Constructii si Urbanism din Germania, prirnele delecte apar deja dupa cinci ani, acopcrisui verde, daca se alege corect tipul de invelitoare ~i imbinarile sunt executate profesionist, are

o durata de viata, practic, nelimitata

(detalii in Capitolul 11).

Plantele reduc ~i diferentele de umiditate. Mai ales In prezenta aerului uscat, ele evapora 0 cantitate importanra de apa si astfel creste umiditatea relativa a aerului. Conform date lor furnizate de Robinette (1972, pag.51, 1), cantitatea de apa evaporata intr-o zi calduroasa de vara de pe un hectar de teren rnlastinos este de aproximativ 23 m'', de pe un hectar de livada este de aproximativ 1500 rn", iar dintr-un fag, de 0,28 - 0,38 m",

Pe de alta pane, plantele pot micsora umiditatea aerului prin forrnarea de roua, Astfel, vaporii condenseaza pe frunzele ~i pe rarnurile unui acopcris verde, care vor ajunge apoi, sub forma de picaturi de apa, In pam ant.

Izolarea tonica

Plantele reduc zgornotul prin absorbtie (transforrnarea energiei fonice In energie cinetica

si termica), refiexie si deflectie (difuzie), Cercetarile dintr-un laborator elvetian au aratat ca un eovor gros pe suport de pasla are o capacitate fonoabsorbanta mai mica dedit 0 pajiste cu iarba (Robinette 1972, pag, 42).

Masuratorile facute la acoperisul inverzit tip terasa al unui spital din Karlsruhe arata cii zgomotul traficului de pe strada, masurat de-a Iungul fatadei, imediat deasupra gradinii de pe acoperis, scade la circa 2-3 dB ca urmare

a absorbtiei ~i a reductiei prin refiexie, Astfel, frecventele inalte, cele resimtite in mod deosebit ca inconfortabile, sunt puternic atenuate.

De regula, pentru actiunea fonoizolanta a acoperisurilor inverzite, nu cste hotarator rolul planrelor, ci, mai ales, acela al substratului pe care cresco La un unghi de incidenta vertical

al sunetului asupra stratului plantat se produce doar 0 scad ere neinsemnata, prin absorbtie,

a zgomotului de Irecventa lnalta, In timp ce stratul de parnant de 12 em grosime poate absorbi sunete de aproximativ 40 dB, iar la 0 grosirne de 20 em poate absorbi aproximativ 46 dB, conform Ilustratiei 2.6.

Protectia invelitorii, rezlstenta in limp

Durata de viata a oricarei invelitori conventionale, fie ca este executata din membrana bituminoasa, tigle, sindrila, stuf, tabla, tabla ondulata sau alte rnateriale, este limitata de influenta intemperiilor.

Caldura, frigul, ploaia, razele ultraviolete, vantul, ca si ozonul ~i gazele industriale, 0 ataca mecanic si/sau chimic sau, mai mult, cauzeaza procese de descompunere biologica,

Mernbranele bituminoase pentru invelitorile tip tcrasa trebuie sa reziste pe parcursul anului [a diferente de temperatura de pana la LOO°C (de 1a -20°C pana. la +80°C). Daca aceste acoperisuri sunt inverzite excesiv, difercnta de temperatura se reduce ell aproximativ

30°C (Ilustratiile 2.1 ~i 2.2). La acest lucru

se adauga faptul ca invelitoarea este protejara contra raze lor ultraviolete ~i contra degradiirilor mecanice.

In timp ce 1a 80% din acoperi~urile tip terasa, conform celui de-al doilea raport privind ava-

Protectia contra focului Inverzirea acoperi~urilor of era 0 ignifugare ideala pentm case[e slab protcjate impotriva incendiilor.

Acoperisurile inverzite se considera inC0111- bustibile si sunt incadrate II! clasa A de combustibilitate pentru invelitori. Pentru diferitele cornpartimente de incendiu si pentru golurile de pe suprafata acoperisului se impun conditii speciale (Capitol 3, pag. 34).

Capacitatea de retinere a umlditetll

Un acoperis inverzit cu un substrat de 20 em din pamant si argila expandata poate retine, conform datelor fumizate de Durr (1995,

pag. 39), 90 mm de apa (= 90 litri/m"), ceca

ce inseamna, pentru Germania, aproximativ cantitatea de precipitatii dintr-o luna.

Datorita capacitatii de retinere a apei, acoperisurile inverzite contribuie la reducerea cotei de inundatie. In conformitate cu prevederile DIN 1986, Partea a 11-a, coeficientul de SCUfgere a apei pluviale de pe acoperisurile Inverzite cu grosirnea stratului vegetal de minimum 10 ern se stab ile~te la 0,3. Aceasta inseamna cii numai 30% din cantitatea de ploaie se scurge, iar 70%, este retinuta in acoperisui verde (respectiv se cvapora), La acoperisurile obisnuite, cu panta de peste 30, se ia in calcul evacuarca 100% a apei de ploaie.

Potrivit masuratorilor facute la Universitatea din Kassel, intarzierea scurgerii apei pluviale dupa 0 internperie puternica este ~i mai hotaratoare pentru usurarea sistemului de canalizare. La un acoperis verde cu panta de 12° si substrat de 14 cm grosime, in cazul unei ploi puternice care a durat 18 ore, s-a constatat

ca evacuarea apei de ploaie a inceput abia dupa 12 ore. Finalizarea drenarii a avut loc abia la 21 ore dupa terrninarea ploii, conform Ilustra\iei 2.7. Cantitatea de apa pluviala evacuata reprezinta, pentm perioada masurata, doar 28,5% (Katzschner 1991). Trebuie mentionat ca substratul a fost format din 50% nisip ~i 50% argila expandata cu pori inehi~i,

13

eo

/ 10,\
\
I \
I
/ \
b \
// '" \
r-. 1,\\
/A V d ~
~ • ~
~ ~
1-"-- 54

00 ora locala

12

16

20

2.1 Curba de temperatura a divcrselor invelitori pcntru acoperisuri plane, in tirnpul unei zile insorite de vara (Gettis et al 1977)

a, membrana bitummoasa, neagra

b. strat de pietris, culoare deschisa

c. vopsea de culoare deschisa, reflectorizanta

d. plantare artifrciala urneda

e. plantare

vara rama

II

I

2.2 Diferenta maxima de temperatura ir.tre acoperisuri neinverzite .~i inverzite (Minke, Witter 1982)

14

24

eu granulatia de 8-16 mm,iar vegetatia era slab dezvoltata.

Cercetarile Institutului Regional pentru Amenajari Viticole ~i de Gradini din Bavaria tBayerischen Landesanstaltfiir Weinbau und Gartenbaui, de la Veitzhochheim, au ararat ca la 0 grosimc a substratului de nurnai 10 em, Ia o ploaie de 20 l/rn", timp de 15 minute, numai 511m2 se scurg de pc invelitoare, In timp ee printr-un strat de pietris se scurg

16 11m2 (Ilustratia 2.8).

Aceste cercctari arata d'i acopcrisurile verzi, prin actiunea lor tampon si de intarziere, descarca considerabil reteaua de canaiizare a orasului, care trebuie dimensionata intotdeauna pentru cantitatea maxima de precipitatii,

in aeest rei, sislemul de canalizarc ar putea fi redus ca dimensiune pentru asezarile mal mad .;;i zonele industriale inverzite, La sistemele

de canalizare separate (rnenajer si pluvial),

se poate renunta la eel pluvial daca apa in surplus se poate infiltra In parnant.

2.3 °C
Variatia de temperatura 30,0
I a un acoperis verde ell
substrat usor, de 16 em, 25,0
toamna
20,0
15,0
10,0
5,0
27 sap. 28 sap. 29 sep. 30 sep. 01 oct. 02 oct. 03 oct. 2000
4,0
2.4
Variatia de temperatura I a 0,0
un acoperis verde ell su b-
strat u~or, de 16 em, iama 4,0
-8,0
-12,0
-16,0
12 ian. 13 ian. 14 ian. 15 ian. 16 ian, 17 ian. 18 ian. 2001 Beneficii olfactive

Plantele aromatice salbatice din acoperisul verde, cum ar Ii cimbrul, lavanda sau garofitele, produc parfumuri care sunt percepute eu placere, La caldura soarelui, acoperisurile ell membrane bituminoase emit vapori care raspandesc mirosuri atilt neplacute, cat si daunatoare sanatatii.

.aub vegeta1ie

sub substrat

-- temperatura ae-

Beneficii estetice ~i psihol'ogice

Spre deosebire de un acoperis eu pietris sau de unul ell membrane bituminoasc negrecenusii, imaginea unui acoperis cu un camp de plante aromatice salbatice are 0 inlluenta binefacatoare asupra starii noastre de spirit, prin frumusctea naturale a vegetatiei.

Culoarea verde amel ioreaza startle depresive ~i induce buna dispozitie. 0 pajiste pc

Habitat pentru insecte

Acoperisurile inverzite ell plante salbatice §i arornatice of era un habitat natural, mai ales pentru fluturi, bondari si carabusi. Acoperisurile eu ierburi din familia Ericaceae reprezinta unloe predilect pentru albine.

2.5 Renovarea unui acoperis prin "lnver7ire", Berlin- Kreuzberg

15

n dB
I I

0

-


'"
40



.?Il
.n


.,,,




40
10
19',0 o 0 ~ OOk greutatea stratunlcr (m'l

2.6 Dependenta izolatiei fonice de greutatea stranuilor (Gosele, Schule 1983)

UD acopcris se unduieste in vant, iar efectul optic al unduirii are un efect linistitor asupra oameniLor stresati si este stimulator pentru eel obositi. Un acoperis verde traieste si l~i da viata cand 11 privesti,

Nu numai anotimpul modilicii aspectul unui acoperis verde, ci si vrernea, astfel incat prin seminte, pasari si vant se produc schimbari pe acoperis: pot sa apara noi plante aromatice si ierburi, iar alte plante pot sa dispara In timpul inghetului sau secetei. Totusi, exista 0 serie

de plante rezistente la inghet, seceta si vant care au aspect $i culori diverse in functie de anotimp si se pastreaza verzi chiar si in timpul ternu.

Integrarea in peisaj

o casa inverzita 5C potrivcstc mai bine decat 0 casa obisnuita cu spatiul invecinat si se incadreaza in peisaj (Ilustratia 2.9), mai ales daca acoperisul coboara la nivelul gradinii, astfel incftt vegetatia de acolo sa se intrepatrunda cu vegeratia acoperisului (Ilustratia 2.10).

16

Efecte term ice.

Protectle termica In timpul verii, izolare termlca ~i regia rea temperaturii

vegetatia acoperisurilor inverzite, atat In timpul verii cat Iii In timpul iernii, nu este

luat In considerare niei in Ordonanta germar.a pentru eficienta energetica (Energieeinspar~'erordnung ~ EnEV), nici in DIN 4108 pentru protectie termica si economia de energie

In constructii". Din acest motiv si pentru a intelege comportamentul tennie al acestui tip de acoperisuri, Centrul pentru Constructii cu Impact Scazut asupra Mediului din Kassel (ZentrumjUr Umweltbewusstes Bauen - ZUB) a real izat masuratori pcntru cinci acoperisuri inverzite, cu alcatuiri diferite, in intervalul noiembrie 2007 . februarie 2009. Proiectul a fost finantat de Fundatia Federals Germana pentru Mediu (Deutschen Bundesstifiung Umwelt) (Minke/Gress 2010).

Acoperisurile inverzite pot reduce substantial insorirea excesiva in timpul verii si pierderile de energie terrnica In timpul iernii.

Ilustratiile 2.3~i 2.4 arata rezultatele masuratorilor de temperatura facute de autot In orasul Kassel, pe un acoperis verde ell 0 panta usoara, care are un strat gros de vegetatie din iarba si plante salbatice si un substrat U90r, de 16 em. In luna septembrie, la 0 temperatura

de 30°C La amiaza, temperatura maxima a invelitorii de sub stratul de baza ajunge la numai 17,SoC. in luna ianuarie, la 0 temperatura de ·14°C, temperatura sub substrat nu scade sub O°C. Curbele diagramei arata reducerea pronuntata a diferentelor de temperatura,~i prin accasta, economisirca energiei eonsumate pentru climatizarea cladirilor,

Efectul de protectie termica generat de

Locul incercarilor este situat in zona centrala a orasului Kassel, la circa 14 m inaltime, In acest lac s·a realizat 0 camera de teste foarte bine izolata terrnic si climatizata, pe acoperisul careia au fost amplasate sase campuri, corespunzatoare celor cinci tipuri de acoperisuri Iii celui de referinta, cu dirnensiunile de 1,00 x 1,20 m ~;j cu izolatie lateral a de 25 em grosime. Iricaperea de clirna avea temperatura interioara de 20Ge, cu variatii de maxim 10%.

Ca valoare de refcrinta s-a considerat un acoperis eu izolatie termica dc 20 em (A= O,04W/mK), cu membrana hidroizolanta din material sintetic, lara substrat si vcgetatic. Alcaruirea campurilor este indicata in tabelul 2.15. Grosirnea diferita a suostraturilor si varietatea tipurilor de vegetatie au fost alese astfel incat sa poata fi evaluate separat, In fiecare camp testat au fost introdusi cate 12 senzori de masurare a temperaturii si cate 0 s onda

de masurare a f1uxului de caldura. Valorile fiecam] senzor au fest inrcgistratc la fiecare 6 minute.

Ilustratia 2.11 arata temperatura de sub substrat, corespunzatoare temperaturi i

>I< Dupe cum nu este luat In considerare nici de corespondenrul san romrulc.S(; reprezentat de Normativul pentru proiectarea si exccutia lucrarilo- de izolati. tcrmice la cladi-i (indicativ C-I07!O-02),

elementului de constructie de sub cele cinci tipuri de acoperisuri inverzite, masurata in tirnpul unei saptamani de vara, In cornparatie cu temperatura de sub hidroizolatia carnpului de referinta, care nu are nici substrat, nici vegetatie. Temperatura maxima a campului

de referinta se situeaza intre 25 ~i 45°e, fiind peste temperatura acoperisurilor inverzite, desi temperatura aerului diu exterior variaza eli eel mult 7°e, III functie de radiatia solara,

Prin comparatia campurilor V si VI rezulta ca un substrat eu grosimea de 15 em, eu 0 vegetatie deasa din diferite soiuri de ierburi, eorespunzator campului V (Ilustratia 2.10), reduce mai puternic variatiile de temperatura decat

un substrat de 8 ern en vcgetatic predominanta de Sedurn, ca 111 cazul campului VI. In plus,

IJmZ t6 precipltath
'4
12
.0
a
6 crena-e 3 e 9 '2' 5 '8 2; 24 27 30 ~ 36 39<:2 45 4.9 h

....... ,2"_ ~\h_

2.7 Cantiiatea de precipiiatii ~i drenarca masurate pe un acoperi ~ verde in panta, de la data de 24.09.89, ora 21.00, pana la 26.09.89, ora 2l.00, dupa 0 ploaie de 18 ore (Katzschner 1991)

1~ r- (-- 1--

----

+I---tr+--+-+-+--+---j- cantltatea de. creel ltattl pletrls

-e--aebstrat

/

Jf.I 4:;' cc 75 9IJ 105 120 1~5 150 16-5 10:>0

durata (minute)

2.8 Drenarea ploii din substratul acoperisului en o grosime de 10 cru, in cornparatie cu unul de pietris, la un acoperis plat (Kolb si Schwartz 1999)

17

70
I·CI
'~ 40 ,1
~ i
i 30 -
20 saptamana de vara

2.11 Tempcraturile elernentelor de constructie pentru fiecare camp ~i temperatura cxterioara, In timpul unci saptamani de vara din 2008

2.12 Temperaturile elementelor de constructie pentru fiecare camp ~i temperatura exteri nara, In timpul unei saptarnani de iama din 2009

2_13 Pierdcrilc ~i acumularile lunare de caldura pentru campul de rcferinta, campurile II, III ~i IV Observatia s-a facut in perioada iunie 2008 - august 2008.

2.14 Pierdcrile si acurnularile lunare de caldura pentru campul de rcfcrinta, campurile II, III ~i IV Observatia s-a facut in perioada ianuarie 2008 - ianuarie 2009.

2.9 Acoperis cu iarba/plante salbaticc. cartier ecologic, Kassel (arhitect G. Minke)

saptamana de ,iama

II: 147.0

I

1000

-2500 -2000 -ISOO -1000 acumula-e de dildura - pierdere de caldura

[Whlm'l 2500

camp de referinta

camp II ~-----+----~+--~--+-----+-----t----~t-----~-----~---~~---~

camp III camp IV

J~

~ 500

w "

:!! a

i -500r-----t-----+------r-----t-----+1----1~----~----+_---~-+_-----4_----~----_+----_1

1500

1000

2,10 Vegetatie din iarbii/plante salbatice arornatice, carticr ecologic, Kassel (arhitect G. Minke)

-1000~ __ ~ __ ~ L_ __ _L __ ~~ __ ~ __ ~ L_ __ _L __ ~ ~ __ ~ __ ~

ian, 08 feb, 08 mar. 08 apr, 08 mai. 08 iun. 08 lui. 08 aug. 08 sop, 08 oct. 08 no, 08 dec. 08 ian. 09

18

19

aceasta ilustratie arata ca, in cazul campului VI, variatiile de temperatura exterioara sunt reduse In medie eu 50% de efectul acoperisului inverzit, iar 111 cazul campului V. acestea sunt reduse cu circa 70%.

Acoperisuri lor inverzite atenucaza extrern de eficient variatiiie de temperatura In timpul iernii, dupa cum arata valorile masurate pe suprafata acoperisului (Ilustratia 2.12). In timpul saptamanii din ianuarie, temperatura exterioara a variat cu maximum 1 ::t°C, temperatura suprafetei campului de referinta cu maximum 15°C, In timp ce temperatura campului eu substrat

de IS ern nu a avut niei 0 variatie, iar eea eu substrat de 8 em a variat cu doar JOe. In tirnp ee temperatura cxterioara a Iost adesea sub

O°C §i a coborat pana la -18°C, iar temperatura campului de referinta a variat intre +3°C si -12"C, temperatura campului cu 15 em substrat nu a coborat niciodata sub punetul de inghe], Campul eu substrat de 8 em a inghetat,

Desi ill saptamana din 02.01.2009 panain 08.01.2009 temperatura prcdominanta s-a situat intre ooe ~i -17°C, temperatura de sub substratul de IS em eu vegctatic de iarba a

fost III mod constant de + I °C (Ilustratia 2.12). Aeeasta se poate explica prin efcctullatenl de tnmagazinare a substratului umcd, descris

rnai jos,

Ilustratia 2.13 arara pierderea, respectiv castigul de caldura lunara a patru campuri

eu 20 em de termoizolatie in decursul anului 2008. Aiei este evident faptul ca, in eele trei luni de vara, campul de rcferinta acumuleaza

o cantitate scmnificativa de caldura pe care trebuie sa 0 cedeze ulterior ~i care, in iunie, atinge 960 Wh/nr', in timp ce celelalte campuri ating doar 1/5 din aceasta valoare.

Din tabelul 2.16 este evident ca, ill tirnpul iernii, pierderile de cal dura pentru un acoperis cu substrat de 15 ern ~i vegetatie de iarba sunt mai mici cu circa 25 % fata de acoperisul de referinta, iar media pentru toate tipurilc de acoperis este rnai mica cu 18,2%.

20

Din tabelul2.17 rezulta ca, in timpul verii, acoperisul ell substrat de 15 em si vegetatie

de iarba are cu 10% mai putinc pierderi de caldura dedit acoperisul cu substrat de 8 ern si vegetatie de Sedum.

Efectele [ennice ale acoperisurilor inverzitc sc cxplica prin urmatoarele fenornene:

• Vcgetatia care umbreste parnantul previne incalzirea lui de la radiatiile solare si, pe

de alta pane, energia solara se consuma

prin evaporarea apei, prin reflectare si prin absorbtie In cadrul procesului de fotosinteza.

• Un strat de aer lnglobat in vegetatic are efect termoizolant. Durr este de parere ca a parura de iarba groasa are 0 valoare X de 0,17 WI mK si substratul umed de parnant un ). de 0,6 W/mK (Oiirr 1995), care corespunde

~i cu datele Biroului federal de Mediu din Gerrnania, 1987.

• 0 patura densa de vegetatie indeparteaza actiunea vantului asupra suprafetei substratului. Deoarece aeolo miscarea aerului cste mica. pierderea de cal dura ea urmare a actiunii vantului este practic nula, in cazul cladirilor mai vechi, separate de alte cladiri si fara 0 bun a izolare termica, pierderile de caldura ca urmarc a convectiei (mai ales prin vant) pot ajunge la peste 50%. Stratul din plante realizeaza 0 economic importanta de energie.

• Dirnineata devreme, cand temperatura exterioara este eea mai mica, iar diferenta de temperatura ~i pierderea de caldura din spatiilc interioare, mai cal de, sunt cele mai mari, roua apare pe vegetatie. ROlla fermata crcste temperatura 111 stratul de vegetatie (deoareee, prin condensarea unui gram de apa se vor elibera circa 5JO de calorii). Astfel, pierderea de caldura se va reduce $i mai rnult,

• Prin respiratia radacinilor apare, ehiar

dad! neinsemnata, 0 crestere de caldura in pamant, care, iarna, face ca pamantul sa nu inghete.

• Fotosinteza si respiratia contribuie la redueerea diferentei de temperatura intre zi ~i noapte. In tirnpul zilei, prin fotosinteza, pentru fiecare rnolecula de C6Hl206 (glucoza) se va consuma 0 energie de 2,83 KJ.ln timpul noptii, cand nu se produce fotosinteza, plantele elibereaza energic termica prin procesul de respiratie, In timp ce in zilele calduroase de vara, plantele consuma caldura si racoresc, in timpul noptii ~i iarna ele produc caldura,

• A~a-numitlll efeet latent de inmagazinare al substratului U111ed aparc datorita atenuarii diferentelor de temperatura, Cand apa din stratul superior inghcata, prin transformarea unui gram de apa in gheata se elibereaza circa 80 calorii sub forma de caldura. Astfel, piimantulln curs de inghetare ramane

foarte mult timp la O°C, chiar si atunci cand temperatura exterioara este mult mai seazuta, La topirea zapezii, intr-adevar, se va consuma din nou aceeasi energie, de 80 call gram de gheata, penlru revenirea la stare a de agregare lichida, dar aceasta este Iuata, eel mai probabil, din aer ~i per total rezulta III castig termie pe acoperis, datorita acestui efect de inrnagazinare.

Pentru locuinte veehi ~i birouri, arnplasateimediat sub acoperis (la mansarda sau

la ultirnul etaj), protectia termica datorata acoperisului inverzit are un rol important. S-a observat, prin masuratori repetate la cladirile din Kassel ca, la 0 temperatura exterioara de 30°C, temperatura in stratul de pamant de

pe· acopcrisul verde nu urea peste 20°C si ca temperatura spatiilor interioare nu urea peste zs-c.

Ilustratia 2.18 of era un exemplu din BerlinKreuzberg, unde, prin arnenajarea spatiilor

de la nivelul mansardei, pot Ii create spatii de locuit suplimentare. Prin inverzirea acoperisului, un climat de locuit confortabil este creat chiar sub acoperis.

2.15 Prczcntarc gcnerala a campurilor de testare: alcatuirea acoperisurilor inverzitc

21

2. Hi Acoperis renovat prin inverzire, Berlin-Krcuzberg

2.19 Locuinte din Laher Wiesen, Hanovra-Bothfeld (arhitecti Boockhoff si Rentrop)

22

\

2.20 Ansamblu de locuinte ell acoperis verde, Dusseldorf-Unterbach (arhitecti Boockhoff ~i Rentrop)

23

Panta acoperlsului

3. Principii de Proiectare.

Aspecte generale

lmportanta supratetel frunzelor

Din multe considerente pozitive, ca de exemplu curatarea aerului, formarea de roua si actiunea de izolare termica, densitatea si marirnea plantelor, precum :;:i diferitele suprafete ale frunzelor, sunt hotaratoare,

Conform stndiilor de la Laboratorul de Cercetari pentru Constructii Experirnentale de la Universitatea din Kassel (FEB Kassel), rezulta ca un gazon proaspat cosit de 3-5 ern inal!ime are aproximativ 6-9 m? suprafata de frunze pe metru patrat de sol, In timp ce un camp necosit Cll iarba ina Ita. de 60 em are 0 suprafata a frunzelor de pana la 225 m 2 pe rnetru patrat (tabelul 3.1).

In cazul unui acoperis cu iarba bine executat, suprafata frunzelor are intre 50-100 m2 la fiecare metru patrat de acoperis, In timp ce la un acoperis plantat eu Sedum' este de numai 1-5 m'.

Pentru comparatie, un pare public (inclusiv aleile), al carui gazon este tuns regulat are numai 10 ml de frunze pe rrr' de sol.

Daca dorim sa avem 0 buna izolare termica

in perioada calda si un efect bun de racire la 0 radiatie solara intensa, trebuie ca vara, pe cat posibil, sa alegern 0 vegetatie cu iarba salbatica densa sau 0 vegetatie de iarba salbatica/ plante salbatice aromatice.

'" Gen de planta erbacee din familia Crassuloceoe. ell circa 400 de specii (iarba-grasa, iarba de soaldina, urcchclnita etc.), cu tulpina dreapra, frunze carucase si inflorescenta viu colorata, Unele specii de Sedum cresc in zone alpine nisipcase S3U pietroas€ si sunt rezistente la seceta {n.ed.]

3.1 Suprafata frunzelor, conform cercetarilor de la Laboratorul de Cercetari pcntru Constructii Experimentale, Universitatea Kassel, 1981

24

Acoperisurile verzi plantate cu Sedum pot f chiar foartc frurnoase, deoarece III perioada

de inflorirc devin colorate, totusi efectele lor ecologice si fizice sunt mai slabe In comparatie cu cele plantate eu iarba siilbatica.

Acoperisurile verzi ell plante salbatice aromatice precurn trifoiul, arpagicul sau margaretele, care se aleg mai ales din considerente estetice, au suprafata frunzelor mai mica dedit cea a ierbii ~i 0 actiune mai slaba din punet de vedere al fizicii constructiilor si al efectului climatic. Totusi, ele au suprafata frunzelor

rnai mare decat acoperisurile plantate cu vegetatie tip Sedum sau muschi/Sedum,

Panta este hotaratoare pentru constructia acoperi§ului verde si pentru tipul de vegetatic, La acoperi~urile in terasa, ell grosime midi a snbslratului si tara strat de drenare, sc produc, la ploi puternice, balti care sunt daunatoare pentru multe plante ~i mai ales pentru iarba, deoarece afecteaza puternic respiratia radacinilor.

Pentru a obtine 0 constructie convenabila a acoperi:;;ului trebuie sa ex iste 0 panta minima de 5% deoarece astfel nu va f necesar un strat special de drenare, Acoperisurile lungi ~i cu 0 panta de peste 40% (22°) necesita, de regula, arnenajari deosebite, menite sit irnpiedice allinecarea substratului (Capitolul 5).

Conform cu Ghidul pentru acoperisul fip teras a, publicat in 1992, aceste acoperisuri necesita, pentru evacuarea apei de ploaie, 0 panta de minimum 2%. Acoperisurile cu declivitate sub 2% vor fi considerate constructii speciale, care necesita 0 anume amenajare, in conformitate cu FLL (1995) fiind necesar un strat de drenare dimensionat corespunzator,

36,4
25 46,6
30 57,7
31,0 30 .70,0
80 38,7 40 83,9
100 45,0 45 .100 3.2 Valoarea pantei acoperisului In procente si grade

La declivitatea de 5% nu mai este necesar stratul de drenare, daca substratul are capacitate suficienta de inmagaziuare a ape! ~i are astfel un efect important de drenare.

Tipul de inverzire

Pe suprafata acoperisului se poate amenaja chiar si 0 grad ina productiva 9i se pot planta legume sau salata, dar nu e cea mai buna idee. Faptul ca acoperisu. are 0 pozitie extrema presupune 0 expunere mai mare la vant, iar ITlaltimea relativ mica a substratului face sa apara diferente de temperatura §i umiditate care nu sun! benefice pentru cresterea acestor culturi.

Culturile de fructe, legume si salata trebuie facute intr-o gradina, Ull pe acoperis! De aceea, In aceasta carte nu vor f prezentate gradinile productive de pe acoperisuri,

In literatura de specialitate, acoperisurile inverzite se impart, de regula, in doua grupe: eu inverzire intensivd si Cli inverzire extensiva. Inverzirea intensiva se imparte, in functic de diversitate ~i de grosimea substratului, In inverzire intensiv/i complexd :;;i simpld.

Inverzirea intensiva

Inverzirile intensive cuprind suprafete plantate cu arbusti, tufe si pajisti, asa cum exista ele, in mod obisnuit, 111 natura. Acestea nu SlU1t posibile pe acoperisuri in panta, ci numai pe acoperisuri plane. In acest caz, este necesara

o grosime a substratului de peste 30 em si, 1n plus, trebuie asigurate in mod regulat apa ~i Ingra9amant. Inverzirile intensive sunt ca 0 gradina In care poti intra. Deoarece necesita 0 ingrij ire intensi va si sunt costisitoare.freb uind sa respecte prevederi speciale pentru gradinile de acoperis, nu vor Ii prezentate mai departe.

2S

Locuinte la Dortmund

26

Camin studentesc, Stuttgart-Hohcnheim

27

[nforrnatii specifice legate de acest tip de inverzire se gasesc in Kolb ~i Schwarz (1999), FLL (1995) ~i Stifter (1998).

Asa-nurnita inverzire simpld conform FLL (1995) se plaseaza intre inverzirea intensive si cea extcnsiva, Inverzirea sirnpla are nevoie de un substrat de 15-30 cm grcsirne avand 0 greutate de 1,5-2,5 kN/m2 (150-250 kg/nr'). Conform FLL, vegetatia constii intr-o inverzire la nivelul solului, eu iarba, arbusti si tufe, si este mai putin pretentioasa in lcgatura cu nevoia de apa, tngrasaminte si ingrijire decat inverzirea complexa. In ceea ce privestc vegetatia de ierburi si plante aromatice salbatice, nu exista nici 0 diferenta fata de inverzirea extensiva,

in afara de inaltimea substratului (dec! nu este nevoie de 0 inaltime a substratului rnai mare de 15 cml).

inverzirea extensive

Prin inverzire extensivd se intelege 0 plantare cat mai naturala, care creste intr- un substrat de 3-15 em grosime 5i nu necesita apa si ingrasarninte. Aceasta inverz ire asigura aeoperisuri plantate, etanse si durabile. Greutatea este mai mica de 1,6 kN/m2 (160 kg/nr').

Vcgetatia consta In plante rezistente la seceta si inghet, muschi, plante suculente, plante aromatice sau ierboa se in amestec, III di ferite proportii, care se dezvolta rara ingrij i re ~i care pot sa reziste la conditii de expunere extreme. Acest lucru inseamna ca plantele trebuie sa prezinte 0 capacitate mare de regenerare,

Din acest motiv se vor folosi plante aproapc salbatice.

Amanunte privind executia si inverzirea se gas esc In Capito lui 4.

211

Greutatea acoperlsurilor verzL Capacitatea portanta

Pentru dimensiouarea acoperisului se ia In considerare ca sarcina permanenta greutatea totalji a structurii acoperisului, inclusiv substratul, in conditii de saturare Cll apa, precurn ~i sarcina vegetatiei, uniform distribuita pe supmfata. Sarcina de trafic este calculata conform DINI OS5. Trebuie avut In vedere ca rezisten;a la compresiune a stratului tennoizoIant sa fie suficienta.

La realizarea inverzirii acoperisului trcbuie sa se evite depasirea limitei de rczistenta permise, punctual, pe zone mici, prin circulatia persoanelor sau prin depozitarea de materiale pe acoperis,

Acest lucru poate fi evitat, de exemplu, prin distribuirea greutatilor pe toata suprafata acoperisului folosind scanduri, tablii din lemn si alte mijloacc.

In cazul unui singur strat de vegetatie cu adaosuri poroase usoare. la 10 em grosime In stare saturaia ell apa, pentru inverzirea extensiva se ia in considerare 0 sarcina de 1,0 kNI rrr'. lndircarea diferentiala pentru straturile de drenare si straturile cu vegetatie se va realiza 'in conforrnitute cu FLL (1995) (tabelele 3.3

~i 3.4).

Pentru asigurarea contra vantului, se prevad, la acoperisurile tcrasa, zone de margine cu greutatea mai mare (Ilustratia 3.5, detalii In DIN 1055). Pentru vanturi deosebit de puternice, ill cazul acoperisurilor plane, neplantate, ill DiN 1055, Partea a IV-a, se cere 0 panta de pana la So pentru suprafetele de colt, margine 'Ii rnijloc. La acoperisurile de pana la 8 m Inaltime se ia in considerare 0 suprasarcina

de 1,5 ori mai mare dedit putcrca vantului, de pana la 1,5 kN/m2in zona de colt, de pana la 0,75 kN/m2in zona de margine, si de pana la 0,45 kN/ml in zona de mijloc.

--

Grupa

de matertale

, Granulatia Sarcina pe

in mm supra!ata la un strat de 1 ern grosime

Kg/m2 kN/m2

Pietri? Lava Piatra pones, curata 2/4-4/12 Piatra ponce,brl,Jta 2/4c4/12 . ArgilaBxpandata

nesparMi 4/8-8/16

Ardezie expandata

nesparta 4/8-8/16

Argi fa expandatii

spart'il 2/4·4/8

Ardeiie exp(lnd;lla

sparta

11-14 7-8 11-12

5-6 0,05-0,06

6-8 0,06~O,07

6-8 0,06-0;08

2,1 0,021-
2,3 0,023
2,2 0,022-
;2,3 D,023
2,2 0,022
2,3 O,Q2S
5,6 0,056-
5,9 0,059 3.3 Valorilc de incarcare pentru stratul de drenarc saturat cu apa

3.4 Valorile de Incarcare pcntru substrarul saturat eli apa (cf. FLL 1995)

Grupa de substrat Tipul de substrat

Sarcinape suprafa~a la f,iecare strat de 1 em grosime

Lf!!=f~®l~~ii~t~~fl

Amestec de pamant cumateriale

minerale $i orqanice 16-18 0,16-0,1 9

Amestsc de nisip eu materials

mirterale ~iorganiee 16c18

P iatra porice cur$ti'i1/12 mm

Piatriipo[1ee: necuratata, 1/12 rn-n

Argila expandata sparla1/Bmm

29

Acoperisuri cu iarba, punta 45°, Sicgcn-Oberschneiden, Gennania (arhitect J. Christ)

Locuinta, carrier ecologic, Kassel, Gerrnania (arnitect G. Minke)

30

--

..... ~-

\,,-,-~

Rcsedmta in Jose Ignacio, Montevideo, Uruguay

31

Aceste valori nu se aplica acoperisurilor plane Inverzite si nu sunt eficiente pentru acoperisurile verzi,

Gradul de rugozitate al suprafctei superioare

a vcgetatiei $1, inainte de toate, pcrmcabilitatea la aer a stratului de vegetatie, fae posibila echilibrarea presiunii intre partea superioara si eea inferioara a stratului, Astfei, ele redue mult efectul de suctiune a vantului. In plus, prin intrepatrunderea radacinilor din substrat, rezulta 0 dislribuire a fortelor asa cum nu se produce, de exemplu, pe un strat de pietris monomineral. Din aceasta cauza, Asociatia pentru Gradini pe Acoperis din Germania iDeutschen Dachgdrtnerverbandesv a prevazut urmatoarele in Ghidul pentru gradinile

de acoperis: astlel, in cazul unei plantari extensive a acoperisurilor plane ale cladirilor de pana la 8 m inaltime, s-a prevazut 0 greutate minima de numai 0,4 kN/m2 in zona de mijloe ~i 0,8 kN/rn2jn zonele de margine, iar pentru cladirile intre 8-20 m Inaltime, 0,65 kN/m\ respectiv 1,3 kN/m2 Zona de margine are 0 latime de 1/8 din lungimea acoperisului, dar are minimum I m $i maximum 2 m (Ilustratia 3.5)

Practica a demonstrat ca se poate intampla, intr-adevar, ca pictrisui din straturilc de margine sa fie suflat de vant, dar acest lucru nu va afecta 0 buna inicrbare intr-un substrar de 15 ern, Acest lucru se poate intampla la acoperisurile verzi ell vegetatie rara ~i ell radacini mid, cum ar fi cele eu Sedum, atunci cand marginile acoperisului sunt expu~e la vant puternic si se afla la inaltirn! mari.

3.5 Incarcarca minima suplirnentara pentru conturul acoperisului (cf. DDV 1985)

32

lnaltlrnea acoperlsului sl punctele cardinale

l'resiunea vfintului ~i radiatia salad influenteaza, inainte de toate, evaporarea apei si astfel, determine alegerea plantelor. Odata

Cll inaltimea acoperisului creste §i puterea vantuluisi, prin aceasta, $i uscarea pI antelor. La acoperisurile care au panta spre sud, radiatia solara este mai mare §i ele se usuca mai repede decat cele de pe acoperisurile ell panta spre nord, deci, acolo se vor util iza alte cornbinatii de plante.

t b ill

zona de margine
zona lnterioara biB ~ t rn, ~ 2 m

min. 80 k!'l,lh12 min.

benztce siguran\a

paz

Transportul ~i rnontaiul substratUI u i

Daea este gata mixat, substratul va fi transportat In sad mari, simpli (capacitate 0,8-2,5 mJ), Rind ridicat si descarcat pe acoperis eu macaraua sau excavatorul. in cazul acoperisurilor in panta, poate fi mai avantajoasa macaraua

de marfii. Materialele vrac se vor transporta, de regula, ell excavatorul sau in roabe cu dispozitive de ridicat pe acoperis, Pentru cantimti mai mari este avantajos transportul

In containere tip siloz, dill care rnaterialele se pot sufla pe acoperis.

Dacri substratul se arnesteca la fata locului

- de exemplu pamantul 9i argila expandata, stariimata, sau lava expandata - operatiunea se poatc face foarte usor cu un excavator.

Cu aceste dispozitive, materialele se pot ridica direct pe acoperis la acoperisurile joase. La acoperisurife inalte si cu suprafete mai mid, eea mai buna si mai economics solutie se dovedeste eea ell liftul de materiale pentru acoperis, In organizarea de santier trebuie sa fie prevazut un spatiu mai marc pentru dispozitivele respective.

Expl.oatare, circulatie

Acoperisurile cu inverzire extensiva nu sunt pentru exploatare, oarnenii avand acces numai pentru intretinere si control,

In caz contrar, sunt necesare masuri corespunzatoare de protectie pentru suprafeteie tip alee si terasa, cum ar fi, de exemplu, utilizarea de pietris, placi sau grarare.

Scurgerea apelor (drenarea)

Scurgcrile de pe acoperis pentru drenarea apei trebuie proiectate conform DIN 1986.

In interiorul acoperisului verde, drenarea se face, La ploi extreme, prin stratul de drenare si substrat, iar in cazul unui substrat suotire, se va face si la suprafata.

Conform DIN 1 986,. Partea a II-a, se vor stabili pentru suprafetele de acoperis inverzitc urmaloarclc valori de scurgere a apei de ploaie (valoare tp):

• pentru inverzire intensiva: 0,3

• pentru inverzirc extensive, cu substrat de peste 10 em grosime: 0,3

• pentru inverzire extensiva, ell substrat sub 10 em grosime: 0,5

Prevederile din FLL (1996) nuantcaza putin aceste valori:

• pentru grosimea substratului intre 25-50 em: q>=0,2

• pentru grosimea substratului intre 10-25 em: q>=O,3

• pentru grosimea substratului sub 10 em: q>= 0,5

La acopcrisurilc ell panta mai marc, cu

grad mare de drenare a invelitorii, conform prevederilor din FLL, indiferent de grosimea substratului, sc ia In calcul valoarea de rp=0,7. Aici trebuie precizat ca aceasta valoare se aplica numai pentru uri substrat foarte subtire, pe care ploaia se seurge cu precadere la suprafata, In eazul acoperisurilor verzi obisnuite, aceasta valoare este prea mare. Acest lucru este !impede ~i deoareee 0 suprafata de acoperis din beton, ell panta de 30, in conformitate cu DfN 1986, are deja 0 valoare lp de 0,8. Masuratorile efectuate la Univcrsitatea din Kassel arata ea, til cazulunui acoperis verde eu panta de 12° 5i 0 grosirne a substratului

de 14 em, se scurge mai putin de 30% din cantitatea de apa de ploaie.

33

La eel putin flscare 40 m, peste inveli1oare, un perete din material of DIN 41 02-A,

sau: la eel putin fiecare 40 m, benzi de pietn~ sau placi de baton

benzl de platrls, In tata peretllor cu Inal\imea parapstulul de tereastra < 0,8 m

berzl de pietrls in jurul golurilor (de exsrnplu, luminatoarej

3,6 Conditii privind protectia contra focului in cazul inverzirii acoperisului (Zinf.o 1993)

Protectla contra incendlllor, combustibilitatea

in prezent, reglementarile ARGEBAU de protectie contra incendiilor, stabilitc pentru acoperisurile inverzite, au fost preluate de toate landurile Germaniei, Acopcrisurile inverzite sunt considerate invelitori incombustibiie si nu necesita masuri deosebite privind prevenirea incendiilor, Pentru inverzirea intensiva nu exista nici 0 limitate, In rnasura In care tipul

de vegetatie are 0 capacitate slaba de ardere,

In cazul inverzirilor extensive, inverzirea rcprezinta 0 invelitoare incombustibild atunci cand substratul arc 0 grosimc de minimum 3 ern ~i contine mai putin de 20% componente organice, In plus, este necesara 0 zona Iibera de vegetatie pe 0 distanta de 50 em in jurul

34

strapungerilor prin acoperis si La partile de constructie verticale, dad parapetele aces tor parti nu depasesc 0,80 m inaltime (Ilustratia 3,6).

La un lurninator cu rebord, se poate elimina banda de pietris conform DIN 1823-3, paragraf 4.3,1" dad! rebordul este confectionat din materiale necombustibile (ca, de exemplu, tabla de otel san poliester expandat), dad este mai inalt de 25 ern ~i marginea superioara a rebordului are minimum 8 em gi un capac din tabla, Aceste prevederi sunt valabile pentru cladiri industriale la care se aplica prevederi mai stricte decat pentru locuinte.

Reglementarile federale in constructii nu prevad, de regula, nici un fel de conditii legate de subiectul nostru; landurile din Germania au emis fiecare prcvederi specifice pcntru accste acopensun,

Dreptul de veeinatate

Reglement'iri1e juridice, In masura in care se refers la inverzirea acoperisurilor, prevad ca raspandirea semintelor de la un acoperis verde pe terenullnvecinat trebuie considerata ca reprezentfrnd un prejudiciu neinsernnat, de regula, acceptat drept cutuma, inevitabil si, prin urmare, acceptabil. Astfel a fost descris acest fenomen, de exemplu, in cazul procesului OLGFrankfurtdinI4,07,]987 (14 U 124/86):

"Cllderea frunzelor, precum caderea crengilor dlnd bate vantul toamna ~i primavara §i precum zborul sernintelor in timpul verii., este reversul (medaliei) admis si necesar oferit de

un peisaj verde" (Durr 1995, pag, 88),

Norme ~i directive germane

Ccle mai importante directive, respectiv recomandan germane ce merita mentionate pentru inverzirea extensiva a acoperisurilor sunt:

• DIN 1055: Valeri de incarcarc pentru cladiri

• DIN 1986: Instalatia de evacuare a apei (drenare)

• DIN 18195: Hidroizolatii in constructii, Partea a V-a: Izolarea impotriva apei rara presiune, Partea a IX-a: Strapungeri, supratraversari, inchideri etanse

Partea a X-a: Straturi si rnasuri de protectie

• DIN 18338: Lucrari de izolare pentru invelitori si acoperisuri

• DIN 18531: Hidroizolarea acoperisului

• DIN 18917: Tehnica de folosire a vegetatiei in constructiile peisagistice: peluza si lucrarile de insamantare

• DIN 18919: Tehnica de folosire a vegetatiei in constructiile peisagistice: ingrijire pentru dezvoltarea si intretinerea suprafetelor verzi

• Zentralverband des Deutschen Dachdekkerhandwcrkcs (Asociatia Centrals Mestesugareasca pentru Invelitori din Germania): Ghid pentru acoperisurile in terasa, ed. Muller, Koln, 1992

• Deutscher Dachgartnerverband (Asociatia pentru Gradini de Acoperis din Germania), Baden-Baden: Chid pentru gradinile de acoperis, Baden-Baden, 1985

• FLL - Forschungsgesellschaft Landschaftsentwicklung Landschaftsbau (Societatea de Cercetare pentru Constructii Peisagistice §i Dezvoltarea Peisajului): Normativ pentru proiectarea \ii intretinerea vegetatiei de pe acoperis, Bonn, 1995

• FLL: Evaluarea vegetaiiei de acoperis, Bonn, 1996

• FLL: Rezultatele cercetarii asupra rezistentei la actiunea de strapungere a radacinilor in cazul inverzirii acoperisurilor, Bonn, 1995

• FLL; Amestecuri standard de seminte - ASS, Bonn, 1996

• FLL: Determinarea calitdtii arbustilor, Balli, 1994

35

III

,/

4. Elemente componente ale structurii acoperlsulul

Generalitali

Inverzirea obisnuita a acoperisului terasa pre~ zinta 0 structura eu functiuni specifice, dupa cum se arata In l lustratia 4.1. Substratul are, 'in acest caz, doua straturi: stratul superior, care constituie suportul vegetatiei. alcatuit din pamantul hranitor, 'in care se ancoreaza radacinile, ~i stratul inferior, strand de drenare, care serveste la scurgerea apei, dar si pentru inmagazinarea acesteia, Aceste doua straturi sunt separate de un 81m! defiltrare, forrnat de obicei dintr-un material textil (impaslitura), Acest strat impiedica colmatarea eu pamant a stratului de drenare.

In cazul acopcrisului cu 0 panta de peste 5%, o astfel de separare nu este de regula necesara, Aici 81;: foloseste 0 structura eli un strat care este mai simplu si rnai ieftin. Pe lilng3. aceasta, stratul de pamant se inlocuieste cu particule minerale poroase, care realizeaza 0 buna actiune de drenare (Ilustratia 4,2).

Este avantajos sa se amestece mai multe particule poroase In zona inferioara decat In zona supenoara,

La acoperisurile plantate nurnai cu iarbii si la cele cu amestecuri de iarba si plante salbatice arornatice, care au 0 grosime a substratului de 15 em, trebuie sa se aeorde atentie amestecului: pentru zona inferioara - doua parti particule de drenare (argila expandata, ardezie expandata, lava expandata, zgura, piatra ponce sau similar) si 0 parte pamant, iar pentru zona superioara - 0 parte partieule dc drcnarc :;;i doua parti de pamant.

Grosimile norrnale pentru diversele feluri de inverzire sunt date In tabelul 4.3, unde prima

36

coloana este valabila si pentru 0 structura eu un singur strat.

Pentru a mentine 0 patura de vegetatie cat mai compacta trebuie ales amestecul corespunzator pentru acoperisurile numai cu iarba sau pentru cele cu iarba si plante salbatice arornatice. In acest caz, la acoperisurile In panta, este suficient un singur strat de 14-18 em grosime. La grosimi mai mici, exists pericolul uscarii (mai ales la acoperisurile In

> ~. • ':'. !;

~~'~>r,~;::~;~

.;;,:;t

vaqetatla substrat

subst-at GU capacitate marita de crenare bariera contra radacinilor structure acoperisulul,

cu izolare termlca

4.2 Structura substratului format dintr-un singur strat In cazul zcoperisului In punta, inverzit

II

II

strat de tlltrare ~mpaslitura)

strat de drenaj din material vrac (stanga) sau sal tea (dreapta)

strat de protectie (daca este necesa-) bariera contra radaclnilar

strat de separare (dac" este necesar) '----- substructuru acoperisului,

cu izolalie tsrrnlca

4.1 Structura substratului In doua straturi pentru un acoperis Inverz.t, tip terasa

panta, orientate spre sud), iar la grosimi mai mari, greutatea va fi manta inutil ~i se va crea posibilitatea sa se dezvolte copaci.

Din considerente de greutate, se poate folosi doar un substrat subtire, dar atunci vom reveni la 0 vegetatie din iarba de tip Sedum. Pe langa aceasta, grosirnea paturii vegetale, dar si efectele pozitive fizico-constructive ~i ecologice, se diminueaza mult,

Substructura ~i izolarea terrnica

Orice acoperis poate fi inverzit dad poate prelua sarcina aferenta vegetatiei, Se densebese trei tipuri de acoperis, 1n functie de locul in care se prevede izolatia terrnica:

• acopen~ reee

• acoperis cald

• acoperis in versat

La acoperisul rece (Ilustratia 4.4), intre izolarea termica a acoperisului si acoperisul verde se rea I izeaza un strat subtire de aer, care va servi ca strat de compensare a presiunii vaporilor, necesar numai la constructiile farA bariera de vapori.

Un dezavantaj mare al folosirii acoperisului rece consta In faptul ca spatiile de dedesubt nu beneficiaza de actiunea pozitiva a efectului de racire din tirnpul verii si de efectul de izolare termica din tirnpul iernii, De aceea, e bine ea acoperisurile verzi sa nu fie construite pe principiul acoperisului recc.

4.3 Grosirnea cbisnuita a stratului pentru Inverzire extensive (conform FLL ~i iestelor individuale ale autorului)

37

in cazul acoperisului wid, lipseste stratul ventilat pcntru cornpensarea presiunii vaporilor, astfel incat spati ile inferioare beneficiaza de efectele fizice pozitive ale acoperisului inierbat. Trebuie avut in vedere ca, sub izolatia terrnica, trebuie sa se prevada 0 bariera contra vaporilor, ca acestia sa nu se infiltreze In stratul de izolatie, unde pot condensa,

Acoperisul cald reprezintd constructia cea mal rationald si economica pentru un acoperis verde.

In cazul acoperisului inversat (Ilustratia 4.6), termoizolatia se afla deasupra stratului de hidroizolare si dedesubtul substratului, De aceea, aceasta trebuie sa fie rezistenta la apa si la putrezire. De regula, se folosesc In acest scop placi din polistiren extrudat. Astazi,

abia daca se rnai realizeaza acoperisuri de acest fel: pe de 0 parte din cauza ca izolatia termica a placilor de polistiren este ceva mai red usa. decal daca S-3r folosi in mediu uscat, sub hidroizolatie, si pe de altii parte dcoarcce izolatia este mai costisitoare, iar la cateva sisteme a fost ~i mai putin rezistenta in timp.

In acest capitol, la sectiunea despre elemente pentru stratul de drenare, se descrie 0 exceptie in care stratul de drenare este si element de siguranta impotriva alunecarii substratului, Constructia de acest fel este denumita acoperis duo, un acoperis cald la care, peste stratul hidroizolant, se realizeaza 0 izolatie termica supl i mentara.

38

veqstatie substrat

tmpaslltura de protectle barlera contra radacinilor aetereala

strat ventila.t caprioriiizoialie rerrnlca placaj

4.4 Alcatuirca standard a unui acoperis rece inverzit

,ps

impMli1ura de prctectic hidroizolatia rezistenta la rad5cin1

4.5 Alcatuirea standard a unui acoperis cald inverzit

Hidroizolatia ~i protectia impotriva radacinilor

De regula, hidroizolatia acoperisului, pe care se scurge apa, este In acelasi timp si 0 proteclie 'impotriva radacinilor, In cazul membranelor bitum inoase .;;i a izolatiilor speciale pentru rosturi, este necesara 0 protectie suplimentara impotri va radacinilor,

De multi vreme, testele au ararar ca membranele bituminoase sunl strapunse de radiicinile diferitelor plante folosite la teste (Pennigsfeld et.al. 1981), deoarece unele microorganisme care traiesc pe varful radacinilor pot dizolva materialul bituminos (Ilustratia 4 .. 7). Radacinile penetreaza chiar si prin folii din PVC lipite $i eu lntarituri etanse suplimentare 'in zonele de lipire (Ilustratia 4.8). Asta se IntampUi pentru ca, in practica, nu este posibila o lipire total etansa, Daca 0 imbinare nu este bine astupata sau lipita $i lasa sa patrunda apa capilara, varfurile radacinilor se pot dezvolta mai departe datorita senzorilor de umiditate. Exista ~i plante ale caror varfuri de radacini, atunci dind detecteaza umiditatea, se intaresc prin inmagazinarea de cristale de siliciu pentru a putea patrunde prin Iisuri sau imbinari.

Din acest motiv, esle necesar ca suprapunerea foliilor sau membranelor sa se realizeze prin sudura cu aer cald sau sudura eu in alta frecventa. Straturile, respectiv strarul superior, trebuie sudate la imbinari (cu cordon de sudura) pentru a realiza si 0 'inchidere sigma. Dad acest lucru nu este posibil, atunci marginea se va sigila ell material lichid.

La membranele bituminoase pentru acoperis la care protectia contra patrunderii radacinilor se realizeaza prin folii de cupm, se poate intnmpla ca radacinile sa patrunda orizontal printre suprapuneri. in toate cazurile, membranele de acest tip au fost supllse testului FLL privind rezistenta la strapungere de catre radacini.

Memhranele care se foloscsc ca bariera contra

39

radacinilor contin otravuri pentru plantc, care tnsa isi pierd efectul dupa 0 perioada de timp. Acestea sunt de evitat, atat din punet de vedere ecologic cat si economic. Proba rezistentei la actiunea de strapungere a radacinilor se realizeaza conform "procedeelor de stabilire a rezistentei la actiunea de stapungere a radacinilor la acopersurile verzi" elaborate de FLL (FLL 1995, de la pagina 55).

in principiu, Iaptul ca 0 radacina strapunge invelitoarea nu duce neaparat la deteriorarea constructiei, in cazul acopcrisurilor in panta, strapungerea radacinilor este mult mai putin periculoasa dedit la acoperisurile tip terasa, deoarece in cazul celor dintai apa nu ramane pe hidroizolatie,

In cazul unui acoperis Iece, Cll un strat intermediar de aer ventilat sau cu un spatiu deschis sau neincalzit, umiditatea care s-ar putea infiltra se evapora, llustratia 1.6 (pagina 9) arata un acoperis verde din Berlin, care exista din 1925 si care nu a fast intretinut si reparat de decenii, desi straturile de carton asfaltat de sub pamant, in mod sigur, nu mai sunt etanse. Sub acoperisul cu 0 panta usoara, exista un spatiu de aer, iar sub acesta se afla planseul

de peste ultimul nivel (planseu pe boltisoare). Scandurile de lernn de sub cartonul asfaltat prezinta decolorari in cateva locuri, ca urmare a infiltrarii apei. Dcoarece scandurile s-an uscat de nenumarate ori, inca nu au putrezit.

Daca membrana nu este rezistenta la actiunea radacinilor, exista 0 solutie foarte usoara pentru remedierea acestei situatii, §i anurne, aceea de a pune deasupra a folie de polietilena rezistenta la radacini. Aceasta folie poate avea o latime de pana la 8 m. Dad folia trebuie completata, se va prevedea a suprapunere de minimum 150 em, deoarece apa capilara ramane multa vreme in suprapuneri, iar aeoLo se dezvolta radacini, Preventiv, sub folie trebuie sa se aseze a impaslitura, 0 a doua metoda, simpla, se intrebuinteaza in mod obisnuit la acoperisurile verzi din Peninsula Scandinava:

40

~~I

.;.">:

tem-oizolatie rezlstenta la compresiune ~i Ii) umezeala

4.7 Patrunderea unei radacini printr-un strat de cca, 15 em din membrane bituminoasc dupa 0 perioad a de testare de 15 luni (Pennigsfeld et aL1981)

4.6 Alcatuire standard a unui acoperis verde inversat

4.8 Patrunderea unci radacini prin imbinarea sudata si sigilatii a unei folii din PVC de protectie contra radacirrilo- (Ponnigsfcld ct al. 19XI)

peste membrana biturninoasa se va Iolosi 0 folic eu bumbi din polietilena cu densitate mare. Aceasta are 2 m latime §i se a~aza eu suprapuneri de 25 em, cel mai adesea lipite cu lin produs special dc ctanseizare (conform Ilustratiei 6.13).

Barierele contra radacinilor pot fi realizate din:

" membrane bituminoase termosudabile conform DIN 52131. Acestea nll asigura rezistenta la penetratia radacinilor si necesita, din aceasta cauza, membrane de protectic contra radacinilor.

• membranele bituminoase polimerice si elastomer-ice. Acestea contin un amestec de bitum si rnateriale sintetice si, de regula, rezista la actiunea radacinilor,

• membrane din PVC moale (conform DiN 16936, 16730, 16735).

De regula, acestea nu sunt rezistente In contact cu bitumul, polistirenul sal! uleiurile pentru protectia lemnului, Pcntru a reduce riscul de pierdere a plasticitatii (rigidizarea materialului), trebuie ca membrana PVC

sa fie separata de materialele de constructie bituminoase printr-o lmpaslitura sintetica sau din fibre de stlela (minimum 200 g/rn") sau printr-o folie de polietilena de minimum 0,3 mm.

Pentru siguranta, La acopcrisurilc vcrzi, mernbranele din PVC trebuie intotdeauna sa fie intaritc cu armatura de fibre. Tesaturilc de poliester eu strut de PVC sunt toarte usor de folosit si deosebit de ieftinc. Din punct de vedere ecologic, se rernarca Insa, 'in mod critic, ca In caz de incendiu, ernana gaze nocive (printre altele si dioxina), iar durata in timp a unora din produsele folosite in trecut a fost rclativ mica.

• membrane din polietilend clorurata, conform DIN 16737. Acestea se disting printr-o foarte mare rezistenta dar, pe santier, nu se pot realiza imbinari rezistente La actiunea

41

radaciuilor, La racordare, trebuie prevazuta o suprapunere foart.e mare pentru a irnpiedica strapungerea lor de catre radacin i.

• membranele din poliolefinii din straturi de tesaturi de poliolefina sunt, din punct de vedere ecologic, corespunzatoarc, deoarece nu contin halogen, plastifianti si clor. Bineinteles, aceste membrane sunt mai scumpe decat cele din PVC ~i sudarea este mai dificila, Punerea in opera trebuie sa fie facuta numai de catre firme de specialitate, care au experienta,

• membranele EeB din etilen copolirnerizat bituminos sunt compalibile cu bitumul si se prelucreaza usor,

• membranele EPDM sunt confectionate dintr-un strat de cauciuc sintetic compus din etilen-propilen-dien tip monomer ~i se disting printr-o mare elasticitate. Realizarea imbinarilor etanse nu este intotdeauna usoara,

• Etanseizarile lichide cu poliurctan sau ra~ina poliesterica sunt aplieate in stare lichida si, la grosirni suficiente, rezista la actiunea radacinilor,

Protectia impotriva deteriorarii mecanice

Dad. baza pe care se aplica membrana de protectie 'impotriva actiunii radacinilor este rugoasa sau deni velata, in cazul deplasarilor relative, specifice materialelor, trebuie ca sub membrana de protectie irnpotriva actiunii radacinilor sa se prevada un strat din impaslitura,

De obieei, un asemenea strat nu va fi nccesar in cazul hidroizolatiilor cu armatura de fibre de 2 rnm grosime, care of era in acelasi timp protectie impotriva actiunii radacinilor, La inverzirea intensiva si, mai ales, cand pe invelitoare trebuie lImblat eu aparate, se prevede

42

~~~::~1~e

pacza de tlltrare

placl cu profile specials membrana rezistenta la actlunca radacinilor

4.9 Element de drenare ell actiune de inmagazinare a apei, de izolare tennid\ ~i de preluare a impingerilor

un strat de protectie impotriva deteriorarii mecanice, in partea superioara.

Acest strat poate consta dintr-o impaslitura de minimum 300 gr/m'', dintr-o membrana din material spongios sau alte materiale asernanatoare, Produsele ieftine sunt rnai ales eele din materiale reciclabile, de exemplu tesarura din pahare de plastic pentru iaurt. Se mai pot folosi membrane din impletituri de fire incleiate, cum ar f mernbranele din material spongios reeiciat, panza din poliester sau poliuretan si membranele textile din fibre reciclate. Cele mai multe produse de aces! fel au, pe langa functia de protectie, si un anumit efect de drenare.

Stratul de drenare

Stratul de drenare are scopul at:11 de a elimina apa in exces, cat ~i de a Inmagazina apa (ntr-o anumita masura.

Pentru aceasta sunt potrivite mai ales materia[ele poroase, usoare, cu granulatie mare, cum ar 11 argila spongioasa, ardezia expandata,

Java expandata, piatra ponce, zgura si rnaterialele obtinute din reciclarea caramizilor.

Pentru a se atinge capacitatea de inrnagazinare dorita, de 15-20 procente la volum, materialele trebuie sa fie deosebit de poroase. Din acest mot iv, eel mai potrivit mod de a folosi argila spongioasa este sub forma sfaramata,

La acoperi~unle terasa si la cele cu panta foarte mica, stratul de drenare se va acoperi cu 0 impaslitura, Aceasta impiedica substratul sa colmateze stratul de drenare,

De regula, aceste masuri nu sunt necesare la acoperi~urile en pante mari, deoarece actiunea de drenare va fi marita de panta acoperisului. in plus, amestecul substratului eu materialul de drenare este chiar un avantaj: se reduce simtitor perieolul ca substratul sa alunece

pe stratul de drenare, iar pentru radacini se ofera un rnediu umed rninunat. Prin separarea substratului de stratul de drenare prin intermediul unci impaslituri, radacinile care patrund acolo, raman uneori in apa, iar altcori raman In mediu uscat, In ambele situatii apar urmari pentru plante prin intarzierea dezvoltarii acestora, in special pentru iarba,

Granulatia trehuie sa fie, pe cat posibil, diferita, in cazul rnaterialelor de urnplutura, si sa nu depaseasca 16 mrn. In eazul acoperisurilor In panta, pentru stabiJitatea straturilor este de preferat 0 granulatie neregulata si din piatra sparta.

Valoarea pH trebuie sa varieze intre 6,0-

8,5. Materialele slab alcaline precum argila spongioasasi piatra ponce, au avantajul cil neutralizeaza, intrucatva, ploile acide.

Unele firme of era elernente rigide prefabricate de drenare din spuma de polistiren, care preiau apa In adanciturile lorsi, astfel, 0 depozireaza (Ilustratia 4.9). Aceste elemente pot fi luate In considerate la realizarea izolatiei tennice a aeoperi~ului. Un element de 10 em

grosime nu va fi rnai eficient decat unul de 4,2 em confectionat dintr -un material eu coeficient de izolare mai mare (din grupa WLG 040'). In acelasi timp, in cazul acoperisurilor cu panta mica, elementele de drenare actioneaza si ca clemente de siguranta imporriva impingerii radacinilor,

Costurile materialelor sunt proportionale

eu calitatea acestora (cca 11,50 €/m2 pentru o inaltime de 10 em), iar durata de montaj este foarte mica. Dar stabilitatca pe term en lung a acestor elemente este incerta (Drefaht 1995, pag, 56). Sirnilare cu aceste clemente sunt si cele din fire de bumbac reciclate, de 50x40x80 em,

Substratul

Stratul de baza al vegetatiei In care se dezvoila radacinile se va nurni substrat. Acesta serveste ca rezerva de apa si hrana, trebuind sa fie suficient de poros ~i sa of ere posibilitatea de ancorare pentru radacini, Substratul §i vegetatia trebuie sa se armonizeze.

La inverzirea extensive Cll iarba slaba, plante ierboase salbatice si Sedum este preferabil

ca substratul sa nu contina prea mult humus. Daca se foloseste pamant, acesta nu trebuie

sa fie prea cleios (argiles). In general, acesta trebuie sa fie amestecat cu nisip. Trebuie sa nu contina peste 20% argila si particule siltice (granule ell diametru oS 0,06 mm), Se recomanda ca pamantul sa fie cornbinat cu adaosuri rninerale usoare In proportie de 30-80%" eu granulatie intre 0-16 mm, In acest scop, este potrivit a se folosi, de exernplu, piatra ponce, lava, ardezie poroasa, argila expandata maruntita si rnateriale reciclate din caramizi de lut si blocuri de piatra ponce.

La ansarnblul de locuinte cu acoperis verde din Laher Wiesen, Hanovra, s-a putut observa usor ca substratul contine prea multe sub-

>1= Confonn noml.rLtivului german DIN 41 DR, m aterialde pentru izoJare termicn ,e c105ifica in grupe de tran,fer lennIe (WLG Q20-060)

43

stante nutritive. Iarba a crescut pana la 70

em inaltime ~i a lost batuta de vant, s-a uscat rapid, iar in unele locuri a aj uns atat de deasa incat nu a fast posibil sa rnai creasca fire noi. Unii diotre observatori sunt deranjati de neregularitatile suprafetei acoperisurilor (Ilustratia 4.10).

Dupa greblare, vegetatia se regenereaza In continuare (Ilustratia 4.11).

Substratul trebuie sa fie executat pentru 0 vegetatie cu iarba slaba, pentru a se obtine 0 paj istc cu 0 patura de iarba salbatica a carci grosime sa nu depascasca 10-20 em inaltime. Totusi, florile se pol inalta la 30-50 em.

Unele firme of era pentru substrat numai rnateriale minerale de umpiutura (balast) eUID. ar fi argila expandata, lava poroasa, piatra ponce si altele, deoarece aceste rr.ateriale sunt a vantaj oase la transport ~i la montaj. Printre altele, aceste materiale sunt foarte sarace In substante nutritive si, astfcl, vcgctatia sc va dezvolta foarte incet, In plus, acoperisurile de acest fel necesita Iolosirea de ingrasarninte pentru intretinere 9i dezvoltarc. Experimentele mai vechi cu membrane din vata de sticla

sau materiale din spuma sintetica nu au fost evaluate ..

44

4.10. 4.11 Locuinte cu acoperis verde din Laher Wiesen, Hanovra

4,12 Locuinte eu acoperis verde Dusseldorf-Unterbach (arhitecti Bcockhoff si Rentrop)

Se poate curnpara 0 gama larga de substraturi gata preparate. De obicei, rnai convenabil ca pret este arnestecul facut la rata locului din pamantul disponibil acolo.

E1ementele de siguranta care impiedica alunecarea substratului In cazul acoperisurilor in pantl sunt descrise in Capitolul 6.

Vegetalia

Criterii de setectie

Pentru selectia plante lor sunt irnportanti diferi1i factori, dintre care cu precadere urmatorii:

• Grosimea substratului si capacitatea de retinere a apei

• Panta acoperisului (cu Gilt panta acoperisului este mai mare, cu atat capacitatea de retinere a apei trebuie sa fie mai mare)

• Expunerea la vant (contribuie Ia cresterea evaporarii)

• Ori entarea (acoperisurile orientate sprc sud se usuca mai repede)

• Umbrirea

• Cantitatea de precipitatii (se va tine seama de zonele ferite de precipitatii)

Esentiale sunt si urmatoarele functii, respectiv efecte, carora Ii se va acorda eea rnai mare

i mportanta:

• actiunea de izolare terrnica

• act.unea de racire In tirnpul verii

• izolarea fonica

• cheltu ielile de intretinere

• impresia vizuala

La inverzirea acoperisurilor trebuie sil se obtina flU nurnai avantaje estetice ci, mai ales, efecte fizico-constructive (de exernplu, izolarea termica, protectia impotriva caldurii In tirnpul verii si izolarea fonica), cfecte ecolog ice (retinerea unei parti din apa de ploaie ~i purificarea aerului) si efecte constructive (de exemplu, protectia structurii acoperisului

impotriva actiunii raze lor UV si a diferentelor extreme de temperatura). Astfel, vcgetatia va trebui sa fie cat rnai deasa 0i de l{lallime aproximativ egala. Accst lucru se realizeaza usor si economic cu ierburi salbatice, respectiv ell un amestec de ierburi si buruieni salbatice,

Pentru alegerea vegetatiei sunt i rnportante urmatoarele criterii:

• rczistenta la inghet

• rezistenta in timp

• inaltimea de crestere de 10-20 em

• flori de maximum 40 em inaltirne

• formarea unei paturi vegetale dese, eu dezvoltare pe inal\ime si crestere mica In lateral

• sa nu fie conditionata de calitatea solului,

Tipuri de vegeta~ie

Pentru realizarca stratu lui verde se vor diferentia urmatoarele tipuri de vegetatie:

• Seminte

Semintele trebuie sa fie COnf0n11 DIN 18917. In cazul 7nsarnan1arii umede (inverzirea prin strop ire). se utilizeaza celuloza, alginat cu argila sau emulsii din materiale sintetice pentru a evita dispersarea senuntelor. in acest caz, se poate folosi 0 cantitate de seminte de 2 g/m'. Semintele de ierburi ~i buruieni salbatice prezinta, in general, 0 slaba capacitate de germinare ~i a puritate scazuta a sortimentului, dar plantele lor se dovedesc adesea rnai rezistente. In cazul insamantari i uscate este necesara, in mod normal, 0 cantitate de 3-8 g/m",

• Butasi

Tipurile de Sedum se cultiva, in general, din parti incoltite (parti taiate din planta). Acestea cresc usor §i pot, de asernenea, suporta perioade de seceta, Pentru rcglcmentari,

se pot consulta Normele de calitate pentru arbusti emise de FLL. Pentru cultivarea butasilor sunt necesari aproxirnativ 40 butasi/ m' (30-50 g/m-).

4S

• Arbusti

Plantele pentru Inverzirile extensive trebuie fortificate si se va folosi numai ingri'l.~3mant potrivit, pe baza de azot, Se aplica prevederile stipulate in Normele de cal itate pentru arbusti ernise de FLL.

• Gazon

Pentru brazdele prefabricate (role de gazon) se aplica prevederile DIN 18917. Pentru sadire, se va folosi mai ales Amestecul Standard de Seminte (ASS) pentru gazon conform FLL, eventual si cu adaos de seminte de plante aromatice (FLL 1996). Aceasta compozitie nu trebuie sa contina soiuri de trifoi.

Trebuie avut In vedere ca aceasta compozitie a gazonului nu a dat rczultatele dorite In cazul inverzirii extensive.

Dimensiunile uzuale sunt de 0,5)(1 111 sau 0,4x2 m, la un substral de circa 2 em,

• Paturi de vegetatie

~aturile de vegetatie sunt ann ate cu impaslitura, plase sau tesaturi din fibre. Acestea contin diferite amestecuri de rnuschi, plante suculente, plante ierboase salbatice si plante eli bulb, in functic de exigente. Grosimea substratului variaza intre 1,5-3,5 em, iar dimensiunile onisnuite sunt lxl m.

46

• 25 % Festuca rubra genuina (paiu$ rosu)

• 20% Fesiuca rubra cornrnutafa

(pilju$ rosui

• 20% Festuca ovina jpaius)

• 30%Poa pratensis (firuta)

• 5% Agrostis tenuis (iarba campului)

4.13 Amestec de ierburi salhaticc

';2% AgfOStis capillaris(iarba catrlpului) , -5% Antbcxanthum odoratum (vitelar) .

'10% Festuca ovina duriuscUla(paiu,?) '1D% Festuca oVinatenuif~lia(paiu~) .

• 10% Festuca rubra commutata (paiuFo~u) ·10% Festuca nibratrichoPhylla (p~iU~ro?u)

• 3% Poa cornpresa (firuta)

• 15% Poa pratensis(firu\a)

"1 :5% Abhilfeamillefolium(coada :?oriceluluij

"2% .AlIi.umschoenoprasLim (arpagic) ... ..

• 3% Anlhemis tinctoria (floare de perina)

.. 2% Carnpanula rotundltoha (clopbtei)

"6% Dian!hiJs carthusianortim (gamala salbatlQa.)

• 6% Dianthus deltohfes \garofita) . .

'1 % Hleracnnn pilosella {v~lturica) . ;. 2% Leucantbernurn vlilgare (margareta de camp)

• 2%Petrorhagiasaxifraga{buricul Venerei]

• 6%' Prunellagtandiflor (busUi oc de camp) .01;5% Thymus puleg[oides (clmbri90r)

• 2.% Thymus serphyllum (cimbru sBJbatic)

4.14 Amestec standard de sernintc pcntru 0 inierbare extensiva cu vegetatie din plante salbaricc/plante erbacee conform FLL

....

• 10% Sesleria albicans (coada iepurelui)

• 7% Brisa media (tremuratoare)

.2% Anthoxanthum odoratum (vitelar)

• 1 0 % !=estuca ovina vulgaris (pai us)

• 2% Poa cojnpressa (firuta),

• 2% Achillea mlllofollurr (coada ;;oricelului) .4% Allium schoenocrasum (arpagic)

• 6% Anthemis tinctoria lftoare de perina)

• 2% CampanuJa roiundifo!ia (clopote]

• 6% Dianthus carthusianorum

(garoafa salbatioa -preterabii)

• 6% Dianthus deltoides (garoafa de camp)

• 3% Hieraciem pilosella (vulturica)

• 4% Leucanlhemum VUlgare (margareta) . .4% Petrorhagia saxifraga(buriclJl Venerei)

• 5% Prunella grandiflora (busuiocde camp)

• 3% Thymus pulegiodes (Clmbrii?or) '3% Thymus serpyllum(cimbru salbatic) • 4%Gerq~ium robertianurntnapraznlca) 04% Plantago lanceolata

(patlaglnacu frunze Inguste)

o 2% Potentilla argentea (scrantkoare]

• 6% Ranunculus bulbosus{piciorul coco:?ului)

• 5% Sanguisorba minor (sorbestrea) .

4.15 Amestec de plante salbatice si erbacee (conform Kolb ~i Schwarz, 1999)

Vegetalie din ierburi salbatice si iarba/plante aromatiee pentru un substrat eu 0 grosime de 14-18 em

La acoperisurile eu iarba se obtin cele rnai dose paturi de vegetatie, eu cea mai mare suprafata de frunze verzi si, astfel, cu eel

mai bun rezultat de izolare terrnica, protectie irnpotriva caldurii In timpul verii si purificare a aerului (Capitolu13).

Deosebit de eficientc sunt urmatoarele specii: - Festuca rubra genuina (paiusul rosu)

- Festuca rubra commutata (paiusul rosu)

- Festuca ovina (pains)

- Festuca glauca (pains}

- Festuca scorparia (paius)

- Paa pratensis (firuta)

- Poa pratensis angustifolia (firuta)

- Agmslis tenuis (iarba campului) (in eanlili'lli

mid)

- Carex digitata (rogoz digitat)

- Bromus erectus

- Carexfiacca (rogoz) (in cantitati mici)

- Carex humilis (rogoz)

- Stipa pennata (colilie)

- Stipa ucrainica (colilie)

Aceste ierburi se pol amesteca cu aile ierburi 9i buruieni specifice locului, in masura 'in care proprietatile acestora sunt asemanatoare .

In tabelu14.13 se arata un amestec simplu, folosit de mai multe ori de catre autor, cu 0 varietate de specii care realizeaza un strat des de vegetatie. In aceasta situatie, este avantajos ca la marginea ~i pe coama acoperisului

sa se rnsamanteze sau sa se planteze cimbru (Thymus pulegioides, Thymus sephyllum), deoarece este mai stabil, se dezvolta la umiditate mai mica si asigura 0 paturti deasa iarna.

47

Ca arnestec obisnuit de serninte pentru 0 inverzire extensiva, In tabelul 4.14 se of era un amestec de iarba si plante salbatice Iolosit de Societatea de Cercetare pentru Constructii Peisagistice si Dezvoltarea Peisajului (FLL). Acest amestee prezinta 0 diversitate foarte mare, dar din punct de vedere al realizarii unui strat des nu este optim ~i nu se recomanda, in cazul in care se doreste 0 protectie termica foarte mare in timpuJ verii ~i un efect de izolare termica mai mare.

Kolb si Schwarz (1999) indica amestecul din tabelul4.15 eu 0 cornpozitie vizuala interesanta si foarte variata. Aceasta consta din 70% arbusti $i numai 30% iarba, neasigurand 0 paturii la tel de deasa ca amestecul exclusiv de iarba mentionat mai sus. Acest arnestec a fost ales eu precadere pentru efectul vizual

al plantelor, dar este mai putin orientat catre necesitatile fizico-constructive ~i ecologice.

De obicei, pentru toate amesteeurile mentionate, grosimea substratului se situeaza intrc 12 ~i 16 em. In cazul unor pante mici ale acoperisului, de 5° _100, si daca nu se doreste o patura de plante deosebit de deasa, substratul poate avea si 10-12 em. In cazul in care

se doreste un strut de vegetatie des, iar panta acoperisului este intre 15°-30°, se va alege 0 grosime a substratului de minimum l5 em ~i maximum 18 em.

Acoperlsuri numai eu plante salbatlce pentru un substrat cu 0 grosime de 12-15 em

Daca se doreste crearea unei pajisti carc sa atraga albinele pe acoperis, se recomanda inverzirea cu arbusti pitici de iarba neagra (Calluna vulgaris) $1 tufe de Erica. lei-colo se poate planta Genista pilosa .~i ienupar, care vor forma 0 vegetatie pitica, Pentru aceasta trebuie ales un pamant nisipos, sarac In substante nutritive.

48

• Allium moly (ceapi! ornarnentala)

• AlliumschoEmciprasum (arpagic) .' Altysum montanum (eujcu~oara)

• .Antennar~a aprica {siminic)·

• Arenai'ia tetraquetra(studenita) .• Ga.mpanula garganica· (clopotei) • Campanulasarmatica (cloPb1el)

.• Cerastium blebersteinil {struna coco$ului) .Cerasticumtornentosum var. columnae

. (str~nacocg$u!ui)· .

". Qianthus ariatolicus (ga.rofiia) .•. Dicill1thUS carhusanorum (garoafa, sa,lbaticil).

.• Dial)t!1uspetraeus (garofira) ..

• Dianthus plu rnarlus (garofita) 'Hejjanthenum~umn1ulariun1(iarba osului}

• Paronychia argentea (flciaregrasar

• Prunella grandiflora (busuiot de camp) 'Thy~l.JS pseugolanuginosus(cirhhri$Or) 'Thymus pulegioid~s (cimbri$or) ... . • niyrnusserpyilum (eimlJrusallJatic)

~ . . ..

4.16 Arbusti pentru inverzire extensiva (conform Knlb ~i Schwarz 1999 ~i specificatiilor firrnei)

Arbustii folositi la inverzirea extensive sunt de rna! multe soiuri, 0 selectie fiind oferita In tabelul 4.16. Nici aceste soiuri, cu exceptia cirnbrului, nu of era, mai ales iama, un strat de vegetatie foarte inalt si des, dar contribuie la imbogatirea aspectului vizual al acoperisurilor inverzite,

• Sedurn cY<lneum

• Sedum ewersii

• Sedum flonferum

• ssdurn hispanicum (~oaldina aune)"

• Sedumhybridum ~,planta v8ynic verde")

• Seduom kamtschaticum

• Sedumkrajmae

• Sedurnlydium

• Sedurilreflexui"rr·

• Sedum sexagulare I Sedlinispurium

4" 17 Selectia plantelor rezistcntc la scccta pcntru un su bstrat cu 0 grosime intre 5 -8 em

Acoperisuri cu Sedum si Sedumlarba/plarrte salbatice pentru un substrat cu 0 grosime de 5-8 em

Daca, din motive de greutate, se poate folosi doar un substrat de grosime mica, atunci trebuie sa SOl renunte la ideea unui strat de vegetatie gros si inalt,

Pentru subslratul cu grosime intre 5-8 cm

intra in discutic, In principal, speciile de Sedurn si, in parte, speciile de Sempervivum. Pentru aceste cazuri, exista 0 mare varietate de soiuri, din care unele sunt date in tabelul 4.17. Acestea se pot planta ca arbusti, Foarte economic este ca butasii sa se planteze uscat, sau sa se amestece cu substratul umed si sa se imprastie pur ~i simplu, Soiurile de Sedum iii Semper-vivum apartin plantelor suculente care depoziteaza apa in lastari si frunze si care pot sa reduea mult evaporarea. Din acest motiv,

se adaptcaza mai ales In locurile insorite. In natura apar impreuna cu plante care prezinta 0 adaptare similara la mediul arid. Totusi, daca exista urniditate permanenta, plantele ierboase vor domina.

Arpagicul se planteaza, 'inainte de toate, datorita florilor roz-violet, care apar pe acoperisui verde din primavara pana in toamna, ell toate ca, ir.cepand din toamnii, de dau acoperisului o nota dezolanta. Trcbuic avut in vcderc ca arpagicul domina cu usurinta si inlocuieste plantele ierboase.

Vegetatie cu rnuschi !?i Sedum pentru un substrat eu 0 grosime de 3~5 em

Pentru acoperisurile usoare cu deschidere mare, cum sunt halele industriale sau salile de sport, poate fi necesar ca greutatea acoperisului verde sa fie cat rnai mica. in acest caz, de obicei intra in discutie numai covoarele prefabricate de vegetatie care contin, in principal, muschi, combinat eventual eu soiuri

49

LOCLLin(a la Stadthagen

Locuinta la Uchte (arhitect G. Minke)

50

Scoala Waldorf din Hanovra-Bothfeld (sus si jos), (arhitecti Rentrop si Bedijs)

51

de Sedum. Acestca au 0 grosime de 3-4 em ~i cantiiresc, In stare saturata cu apa, circa 30-40 kg/m'.

Ca vegetatie, se adapteaza soiurile rezistente la seccta, care in perioadele aride mai lungi cad intr-un "somn de seceta." Muschiul prefera locuriie en umbra si umede. Pe suprafetelc cu mult soare sc vor folosi mai ales soiuri

de Sedum, Soiurile de Sedum potrivite sunt aratate In tabelu14.l5, iar soiurile de muschi In tabeluI4.18.

inverziri intensive

Inverzirile intensive sunt adecvate numai pentru acoperisurile tip terasa, Accstca au grosirnea substratului intre 30 si 50 em si astfel, In comparatie eu inverzirea extcns~va, sunt mult mai grele si mai costisitoarc, Inverzirea intensive necesita stropire si ingrijire regulata, ca in gradinile de la sol. Exigentele pentru aceasta inverzire se gascsc In Kolb ~j Schwarz (1999) si In Stifter (1988).

Soiuri' de muschlpentru un substrat cu 0 ~rosime de 3-5-cm ...

• Ceratodon purpurelis

• Campothecium sericeum

• Synthriehia ruralis 'Schistidium apocarpum o'Barbula convoluta

• Brachythecium rutabuum

• Bryum argenteum

• Hypnum cypressiforme

4.18 Vegetatie muschi-Sedum pe un substrat gros de 3- 5 em (conform lnstitutului Regional pentru Constructii din Rhenania de NordWestfalia, 199~)

4.19 Acoperis verde ell vegetatie deasa de iarba salbatica, locuinta ecologica, Kassel

52

5. Sisteme de acoperisuri verzi

Date generale

Un mod simplu de diferentiere a sistemelor pentru acoperisurile verzi n constituie pan~a. Deoarece In Iiteratura de specialitate exista diferite descrieri pentru acoperisurile in panta, oferim aici urmatoarele definitii (Ilustratia 5.1):

Acoperi§'urile cu 0 panta pana la 3°, respectiv 5%, sunt denumite acoperisuri tip terasa. Acoperi;;urile verzi cu panta de 3°_20°, respectiv 5%-35%, se denurnesc acoperisuri cu pantd mica, iar acoperisurile cu panta de 20°_ 40°, respeetiv 36%-84%, acoperisuri cu pantii mare. La 0 panni de panii la 40°, respectiv 84%, termenul folosit este de acoperis abrupt (llustratia 5.1).

In Capitolul 4, de la pagina 36, se deserie difercntierea in Iunctie de structura fizieoconstructiva a acoperisului: acoperis rece, acoperis cald ~i acoperis inversat. In acelasi capitol, de la pagina 45, se deseriu earaeteristicile legate de tipul de vegetatie aferent.

5.1 Clasificarea acoperisurilor vcrzi in functie de panta

inverzirea acoperisului tip terasa

Acoperisurile terasa neplantate sunt ~i astazi foarte vulnerabile. In Germania, conform celui de-a! do ilea Raport eu privire la deteriorarile din constructii, ernis de Ministerul Federal pentru Organizarea Teritoriului, Constructii si Urbanism din Germania, la 80% din acoperisurile plane primele deteriorari apar dupa cinci ani de la executia aeestora. Potrivit lui Schild (1986), reparatiile trebuie facute la fiecare sapte ani.

La acoperisurile plane, inverzirea presupune 0 protectie importanta contra influentelor climatice nefavorabile si astfel 51:: mareste durata de viata a acoperisurilor (Capitolul 2, pagina 14, si Capitolul l l).

La acoperisurile plane inverzite, vegetatia este mai expusa diferentelor mari de umiditate decat la cele tnclinate, Astfel, exists pericolul ca, In cazul unei grosimi mici a substratului, parnantul sa sufere din cauza lipsei de oxigen In zone Ie de apa stagnanta si sa se produca usor aciditatea solului, Cu cat solul are 0 umiditatc mai neuniforma, cu atat stratul de vcgctatie va fi rnai same in soiuri ~i rnai putin viguros.

Pentru a preveni uscarea, 1a sistemele de illverzire pentru acoperisurile plane se prevede un strat special de drenare, pentru a inlatura apa In exces, si un sistcm artificial de irigare prin acumularc de apa. Stratul de drenare este separat de substrat eu ajutorul unei impaslituri speciale, Aceasta executie este mult

mai costisitoare decat solutia descrisa mai jos pentru acoperisurile eu panta mica .. In plus, aceasta solutie nu cste intotdeauna buna

53

Cabinet stomatologic In Biicken (sus si jos), (arhitecti R. Schumacher, R . .lung)

54

Gradinila Waldorf, Wennigsen-Sorsum (sus: sfarsit de vara.jos: inceput de an), (arhitect G. Minke)

55

pentru cre~terea plantelor, deoarece plantele en radacini ee patrund prin stratul de pasla vor suferi: radacinile vor sta in apa ea In cazul hidroculturilor sau, dad substratul e meat, vor ramane In aero

lnverzirea acoperisurilor terasa 0 bisnuite se face printr-o constructie complicata a straturilor, care consta in urmatoarele coinponente (Ilustratia 5.2):

• rnvelitoare impermeabila

• strat de protectie

• strat de drenare

• slrat de f ltrare

• substrat

• vegetatie

Structura de acest tip, folosita frecvent la cladirile bancilor si 1a alte constructi i reprezentative, implica 0 greutate suplimentara de 100-300 kg pe m? de acoperis si costuri suplimentare de 60-110 € pe m? de acoperis,

Aceste solutii sunt prea scumpe pentru constructiile obisnuite de locuinte, proiecte sociale, hale industriale ~i depozite. La acestea se recornanda structuri simple, cum este cea a acoperisului cu panta mica descrisa In sectiunea urmatoare,

Acoperisuri cu panta mica

Se descriu aici acoperisurile Cll panta mica, de 3°_20° (5%-36%). Aceasta panta a acoperisului face posibila realizarea unui acoperis verde, simplu si foarte economic. Acesta se realizeaza ca "acoperi? cu un singur strat" (Ilustratia 5.3), adica nu este necesar un strat de drenare separat, cu impaslitura. Substratul preia concomitent rolul de inmagazinare a apei si de eliminare a apei In exces. In aeest seop, substratul trebuie sa aiba in structura sa partieule de granulatie mare (Capitolul 4, de la pagina 42), de preferinta materiale rninerale

56

L L

substrat

strat de filtrare 0mpilsliLura)

strat de drenare (material vrac - stanqa sau saltea - dreapta)

strat de protectie (dadl este cazuf

lnvelitoare hidroizolanta si rezistenta 103 radaclni strat de separate (daca esto cazuh

L__ substructura acoperi$ului cu izolatie terrnica

5.2

Structura straturilor la inverzirea acoperisurilor teras a

vegeta!ie substrat

substrat cu capacitate de drenare mariia inveli10arE hidroizolanta ~i rezistenta fa radacini subslructura acoperisului cu izolafie termica

5.3

Invcrzirea acoperisului In panta eu structura intr-un singur strat

P'

poroase cum. ar fi piatra ponce, z¥>ura, ardezie expandat:1 sau argila expandata, In plus, aceste particule au 0 actiune pozitiva ultcrioara: reduc greutatea substratului, maresc acti unea sa de izolare termica, faciliteaza respiratia radiicinilor si, prin valoarea pl-l-ului, au rol de tampon fata de ploaia acida,

La 0 panta de 3°_20° se poate renunta. de obieei, la asigurarca substratului impotriva alunecarii (Capitolul 6, pagina 76).

Acoperi~uri cu panta mare

Prin acoperis eu pantn mare se intelege, In prezenta carte, acoperisul verde care are 0 panta de aproximativ 20°_ 4(JO( 36%, - 84%) ~1 care trebuie asigurat contra alunecarii subslratului.

Struetura sa seamana ell cea a acoperisurilor verzi eu panta mica, cu toate ca sunt necesare diferite masuri contra alunecarii, in functie de panta acoperisului ~i de grosimea substratului. Aeestea vor fi descrise in dctaliu in Capitolul 6 la pagina 76.

5.4 Casa cu brazde de turba, Islanda

Acoperisuri abrupte

Dcnumirca de acoperis abrupt se va folosi aici pentru acoperisuri a carer panta depaseste 40° (84%).

Pentru aceste acoperisuri nu sunt suficiente aceleasi mijloace de siguranta contra alunecarii substratului des crisc la Capitolul 6, pagina 76: praguri de sprijin, geogrile tridimensionale sau alte protectii,

eel rnai simplu mod de realizare a unui acoperis verde abrupt este oferit de acopcrisul en brazde de turba din Islanda (llustratiile

1.1 ,~i 5.4), care a fast mentionat la Capitolul

1 : pe acoperis se intretes, precum caramizile unui zid, brazrie de iarba eu tesatura deasa

de radacini, de 8 pan a la 10 em grosime. Deoarece grosirnea substratului de 10 em nu este suficienta ~i substratul liber ar aluneca,

Sf: vor pune doua straturi de brazde de iarba, una peste cealalta, eele din stratul inferior,

eu iarba 1n jos, servind astfel drept substrat pentru stratul superior.

Aceasta metoda este potrivita in special pentru constructiile in regie proprio. Pentru a reduce la minimum tasarile ulterioare, esle important ca brazdele sa tie bine presate una peste cealalta.

o metoda foarte simpla de a inverzi acoperisurile abrupte Cll muschi consta in intinderea prealabila a unei role de iarba, cu iarba in jos, pe invelitoare, peste care se aplica 0 vcgctatie cu muschi. Pentru a evita alunccarea paturilor, acestea se pot prinde de coama si, suplimentar, potfi fixate cu corzi pe orizontala, Acestea din urma servesc ~i ca mijloc de stabilizare contra rafalelor de vfint,

Ineepand ell 1976, la Laboratorul de Cercetare pentru Constructii Experimentale (FEB) din Kassel s-au efectuat si testat diverse metode legate de inverzirea acoperisurilor abrupte: la constructia experimentala, din Ilustratia 5.5, pe invelitoare s-an pus pneuri vechi care s-au

57

Hotel Rogner, Bad Blumau, Austria (arhitect Friedensreich Hundertwasser)

Intrarea In hotel

58

59

5.5,5.6

Constructic cxperimentala, Universitatea din Kassel, 1980

umplut eu parnant ~i brazde de iarba, Dupa 0 perioada de vegetatie, cladirea a fast acoperita de a cuvertura deasa si verde (Ilustratia 5.6).

Acoperisul abrupt al unei alte constructii experimentale a FEB, care apare In Ilustratia 5.7, a fost inverzit in trei Ieluri diferite.

In partea dreapta a pozei se pot vedea recipiente pentru plante, executate la FEB, care asigurao invelitoare la Iel de etansa la apa

60

precum tiglele si care, umplute cu 9 litri de substrat {llustratia 5.8), se pot folosi ca ghivece. Printr-o suprapunere de 40 mrn Iatime pe 0 latura se poate obtine, printr-o profilare speciala, atat 0 usoara curbura plana, cat si curbe in forma de cupole.

La aceeasi ciadire au Iost testati saci din tesatura de polietilena (Ilustratia 5.9). Detaliile sunt oferite In Minke (1985).

Pentru Expozitia Federala de Gradini din 1985, de la Berlin, a fost inverzit un acoperis de hala cu 0 panta de 45°, folosindu-se eovoare prefabricate de plante (Ilustratia 5.10). Acoperisul a lost dublu armat eu 0 geogrila tridimensionala ~i 0 impaslitura, respectiv tesatura tip grila, de 1 m latime si 20 111 lungime. Montaj ul s-a Iacut cu 0 tehnica specials: covoarele au fost rulate pe un tambur rotativ ~i ridicate cu 0 macara, derulandu-se pe aceperis (Ilustratia 5.11). Pentru a li se asigura rezistenta la alunecare, a fosi nevoie sa fie ancorate suplimentar In placile de termoizclatie de pe acoperisul in sistern ill versat.

$ i 'inverzi rea din Ilustratia 5.12 arata un acoper is verde eu panta de 45° realizat din covoare de plante dublu armate, fixate la coama.

Foarte efieient este sistemul de prevenire al alunecarii din llustratia 5.12, care foloseste materiale sintetice reciclate sub forma de profile ell sistem de autoimbinare. Aeestea reazema pe streasina, dar trebuie bine fixate de tot acoperisul,

La Expozitia univcrsala EXPO 2000, de la Hanovra, s-au ridicat conuri inverzite, cu panta abrupts panala 70°, rigidizata ell grile mel alice (Ilustratia 5.14). Grilele metalice au fest tratate cu un aliaj nou din zinc-alurniniu, cu rezistenta mare la rugina (Nunninghoff si Sczepanski, 1987). Ochiurile de forma triunghiulara ale grileJor s-au umplut cu substrat dintr -un material rezistent la forfecare, care a asigurat preluarea sarcinilor (Delta-Green System Prospekt).

5. 7 Constructie experimentala, Universitatca din Kassel, 1977

5.8 Recipiente pentru plante sub forma de cararmzi

5.9 Sad umpluti ell substrat pentru vegetatie

61

Constructie experimental a cu ziduri din argila iii acoperis 'inverzit, Universitatca din Kassel

62

7,2 ." este In locuita ell un acoperis verde

63

5.10, 5.11 lnverzire acoperis abrupt - Expozitia Federals de Gradini, Herlin, 19R5 (stanga ~i dreapta sus)

5.12 Sistern de prevenire a alunecarii realizat din materiale sintetice reciclate (DAKU) (stanga jos)

5.13 Acoperis verde cu panta de 45', SiegenOberschneiden (arhitect J. Christ) (dreapta mijloc)

5.14 Inverzirea unui perote cu panta abrupta, EXPO 2000 Hanovra (dreapta jos)

64

Garaje sl percale

Garajelc si parcajele permit, In mod natural, jnverzirea mai simpla ~i mai ieftina decat acoperi~urile unor cladiri mai mari, Acest lucru se explica, inainte de toatc, prin faptul ca pentru protectia contra radacinilor sc poate folosi 0 folie de PE sau PVC de latimc integrala, tara cusaturs. Aceste folii sunt, de exemplu, foliile "pentru piscine" care se gasesc In magazine le specializare.

prolectie UV - pietrls

SUbSlratl

strat de filtrate ~mp3slitura) J

skat de drenare __j strat de protectis toventoere hidroizolanta rezisten,1~. ___) / la r5daclnl __j substructura acoperisului

cu lzolatle tennica

5.15

substret cu particule de drenare strat de protsctle (pasla sau tmpaslitura) Thvelitoare hidroizolanla rezlstenta la rMaciel

5.16

Cele mai eficiente sunt foliile obtinute din granule de polietilena reciclata, cunoscute pe piata drept Rcgeneratfolie. Fireste, trebuie avut In vedere ca acestea nu au tesaturi de

arm arc si din aceasta cauza se pot deteriora usor, Foliile din PVC trebuie sa tie de eel putin 0,8 mm, optim 1 mm grosime. Ca protectie impotriva rugozitatii suportului, se va adauga o impasliturt; de circa 300 g/m". Cele mai convenabile ca pret sunt 'impaslirurile din pahare de iaurt reciclate.

Trehuie avut In vedere ca invelitoarea intinsa sa nu se deterioreze din cauza circulatiei. Este avantajos sa se prevada pe invclitoare 0 saltea de drenare, care nu serveste nurnai ca strat de drenare ci, in acelasi timp, poate sa $i acumuleze apa. In acest scop exista saltele ieftine din spurna sintetica reciclata, Pot fi avute in vedere si saltclele mai grease, din pasla, peste care se aplica un strat din particule minerale sfaramate, cum ar fi argila spongioasa, lava spongioasa, ardezic sau piatra ponce.

Ilustratiile 5.15 pana la 5.17 arata trei modalititi de executie.

clinker tip 2 DF nom-at subtjre]

saltea de drenare ----' barier~ contra radaGill,lor

strat de protecjie nmpaslilura) ---~ membrane biturninoase acoperis din beton

5.17

5.15 - 5.17 Structura acoperisului la garajc cu acoperis plan invcrzit

65

Structura straturilor pentru 0 inverzire durabiHi depinde de rezistenta acoperisului, de tipul de izolare a acoperisului, de panta acoperisului si de inaltimea aticelor. La garajele prefabricate, stratul de pietris de pe invelitoare se poate lnlocui fara probleme cu substrat usor de 10 em, 100 kg/rn? (de exemplu, doua parti argila spongioasa sfaramata si o-parte pfunant).

Dad acoperisul garajului are panta sub 3%, este rezonabil sa existe un strat de drenare.

in cazul unor atice mici si la pantc sub 3%,

se asigura 0 banda de pietris de granulatie mare pana la gura de scurgerc a acoperisului, pe latura cea mai coborata, pcntru evacuarea apei, Daca grosimea substratului este mai mare decat aticul, se poatc rcaliza la margini o delimitare din lemn rotund, din cornier, din diramida, sau din blocuri de beton (Ilustratiile 5.] 6 si 5.17). Impaslitura de protectie asezata pe stratul de drenarc trebuie, in acest caz, ridicata, pentru a se evita cclrnatarea stratului de pietris cu pamant,

La margine, invelitoarea trebuie ridicata

si protejataimpotriva razelor UV Pentru a rnari rezistenta In timp, se recornanda un sort de protectie chiar ~i atunci cand foliile sunt rezistente la razele UV De asemenea, trcbuie avut In vedere ca foliile din PVC llU trebuie sfl intre in contact cu bitumul,

Daca pc acoperis existii deja straturi de pietris, modul eel mai simplu de inverzire este scoaterea unui stral de pietris de 3-4 em si adaugarea unuia de pamant de 4-6 cm. Apoi se va sadi

un amestec de seminte de ierburi salbatice si plante aromatice salbatice eu butasi de Scdum, Tipurile de Sedu111 se dezvolta eel rnai bine

In acest substrat slab, in special Sedum acre, Sedum spurium, Sedum sexangulare. Ocazional se folosesc 9i arnestecuri cu Poa bulbosa, Poa angustifolia, Poa Compressa, Bromus tectorum si Allium schoenoprasum.

Este rational ca la parcajele si garajele nou proiectate sa se prevada 0 panta de 5%-15%.

66

pentru acopcris si sa se aiba in vedere 0 sarcina de 1,5 kN/m2(150 kg/m'). Atunci sc va putea folosi un substrat usor de 12-16 ern, pe care po ale creste un strat de vegetatie din ierburi salbatice ~i plante aromatice salbatice,

5.18 Parcaj inverzit

5.19 Garaj cu acoperis verde

r

Solutii simple pentru constructii in regie proprie

La Viamao. in Brazilia, unde pe piata nu

ex ista sisterne pentru acoperisurile verzi, s-a folosit sub indrumarea autorului 0 solutie simpia §i Ia un pret accesibil pentru 0 constructie realizata in regie proprie.

Constructia acoperisului foloseste stalpi vechi de linii telefonice, peste care, din considerente de econornie, au fest fixate tije de bam bus. Pentru 0 invel itoare ieftina, rezistenta la rada.cini, s-a folosit 0 folie groasa de 0,6 mm din polietilena de densitate mare. Deoarcce folia ar f fost deteriorata de circulatia pe profilele de bam bus neregulate, s-a aplicat mai intai, peste stratul de barn bus, 0 folie de polictilena de 0,2 rnrn, ca protectie contra iruiltratiilor, Peste ea s-a asezat un strat de egalizare de nisip de 3 Clll (llustratia 5.21) ~i deasupra a fost intinsa invelitoarea.

invelitoarea consta din doua membrane care s-au pus in opera prin sudura cu aer cald. Peste accstea s-a aplicat un substrat de circa 7 ern de pamant si nisip, iar deasupra s-au pus brazde de iarba (Ilustratia 5.22).

520 ~ 5.22

67

inverzirea acoperisulul cu plante agalatoare

In cazurile In care, din considerente construetive, nu este posibil sa se realizeze un substrat pe acoperis, po ate ti uti] sa se apeleze la 'inverzirea CLl plante aga~3toare.

Pentru aceasta este potnvita, inainte de toatc, iedera tHedera helix), care este tot timpul verde si care, prin radacinile sale aerienc,

se fixeaza pe invelitoare (llustratia 5.23). Desigur, trebuie avut grija ca la margini sa nu existe rosturi deschise sau fisuri deoarecc vlastarii de iedera au tendinta sa patrunda in zonele umbrite.

Ilustratia 5.24 arata 0 casa din Gormania care este acoperita, In intregime, CLl vita salbatica tParthenocissus tricuspidatai. Accasta )~i pierde frunzele toamna dupa 0 colorate foarte frurnoasa In rosu,

Un caz extrcm cstc ararat in Ilustratia 5.25, unde se po ate vedea un depozit din California acoperit In intregime cu troscot (Polygollum aubertiii.

68

5.23

5.24

5.25

6.

Detalii constructive

Atice, strapunqen !?i irnbinari

, /

/ / /'

Prag sau atic la acoperisuri pana la 50

Prag sau atic la acoperlsu-i peste 5~

Racordarea aticului sau a altui element de zidarie vertlcale la acoperts cu panta pima la 5°

La executia stratului de hidroizolare al acoperisului, respectiv a barierei contra radacinilor, trebuie avut 111 vedere ca Irnbinarile ~j capetele sa fie separate de stratul in care circula apa. In Normele pentru acoperisurile plane ca §i III DIN 18195, Partea a IX-a, ~i DIN 1853J, se dau urrnatoarele valori.

Pentru raeordarea la aticul acoperisului (Ilustratia 6.1):

- 0 panta a acoperisului de pana la 5°: 10 em

- 0 panta a acoperisului de peste SO: 5 em

Pentru racordarea cu fatade sau ell alte partj constructive verticale:

- 0 pants a acoperisului de pana la 5°: minimum 15 em

- 0 panta a acoperisului de peste 5°: minimum l O cm

Daca straturile de invclitoarc au sub J 5 ern inaltimc, ca trcbuie sa ajungii la muchia exterioara a parapetului si sa 0 depaseasca ell 2 em (Ilustratia 6.1).

In principiu, la streasina, invelitoarea se va treee peste marginea exterioara, pentru ea la eventuale acurnulari de apa (de exernplu, la zapada sau inghet) sa se impiedice patrunderea apei In constructie (Ilustratia 6.2). Fixarea sorturilor de acoperire ale elementelor care strapung invelitoarea acoperisului trebuie executate etans. Directivele FLL (1996) recornanda "sa se realizeze benzi de pietris sau din placi ell latimea de 50 em intre elementul constructiv si zona eu vegetatie."

6.1 Structura invclitorii la marginca acoperisului

69

La marginea acoperisului se va prevedea

o distants de 25~50 em. in cazul inverzirii extensive, aceste benzi constituie mijloace de protectie contra rafalelor de vant, iar in eazul racordarii cu fatadele, benzile reprezinta "dis~ tanta de siguranta si protectia contra stropirii'', In 1110d firesc, trebuie rernarcat di 0 vegetatie deasa of era 0 mult mai buna protectie contra stropirii decat benzile de pietris sau din placi.

Concluziile oferite de practica arata eil la multe acoperisuri verzi in panta, cu lin substrat

de circa 15 em, care din 1978 se executa Hira benzi de pietris sau placi, nu a aparut niei 0 problema, De aceea, aceste masuri nu trebuie neaparat privite ca necesare.

Fireste, se poate dovedi util, ca masura de protectie la foe, ca 1a strapungerile prin acoperis si la elernentele constructive verticale cu Llliiltimea parapetului <:: SO em, sa existe 0 banda lata de 50 ern tara vegetatie (Capitolul 3, pagina 34).

Daca peste acopcrisul verde sunt necesari pereti de separate contra inccndiilor, acestia incep de pe invelitoare. In anumitc landuri germane se prevad, suplimentar, peste accstia, fie ta~i i de 1 m lalime de placi sau pietris cu granulatie mare, fie ca peretii de separare contra incendiilor sa depaseasca acoperisul spre exterior cu 30 ern (Ilustratia 6.5). in acest din Un11a eaz pot aparea punti term ice.

Pentru II garanta 0 scurgere suficienta a apei de ploaie, se recornanda ea la streasina, In cazul acoperisurilor in panta, sa cxiste 0 zona de pietris de circa 30 em latime, cu tub de dren suplirnentar.

In plus, este necesar ca la streasina sa se prevada un profil de margine rezistent, care

sa fie capabil sa prcia fortele de Impingere ale stratului de pamant si sa le directioneze catre structura acoperisului, Detaliile obisnuite de camp si de streasina sunt exernplificate In llustratiile 6.1 pilna la 6.11.

70

6.2 Structura invclitorii la strcasina

6.3,6.4 Racorduri de capat cu un perete vertical

1 m pletris grosie-r sau placi

6.5 Diverse instructiuni de rcalizare a acoperisului verde deasupra peretilor antifoc

La acoperisurilc verzi traditionale din Peninsula Scandinava, apa este dir ijart pe sub profilul de margine, iar grinda de contur de la streasina (parapeti de turba) e tinuta

de bucati de lemn sau cuie lungi (Ilustratia 6.12). Aceasta solutio se foloseste adesea ~i la acoperisurile verzi mod erne din Peninsula Scandinava (Ilustratiile 6.13, 6, 14 si 6.16).

La un diarnetru suficient al drenului (80-100 mm) si 0 lungime de PJT\a la 10 m, nu estc necesara nici un fel de panta transversala la streasina. Jgheaburile de pe acoperis ar putca fi oricum eliminate.

Strapungerile pentru cosurile de fum, canalele de aerisire, Iuminatoarele, antenele si alte asemenea trebuie executate ell foarte mare atentie, Astfel, invel itoarea este necesar srI

fie ridicata 15 em peste suprafetele umede

ale stratului de vegetatie :;;i sa fie imbinata rara tensiuni ell elementele constructiei care strapung invelitoarea (Ilustratiile 6.15, 6.17). Chiar daca toate etanseizarile obisnuite ale acoperisului sunt rczistente la UV, invelitoarea nu trebuie liisata ncprotejata. Cea mai sirnpla metoda consta in a aseza dcasupra ei 0 a doua rnvelitoare, ca protectie la Uv. Uncle firrne of era pentru aceasta tabla acoperita

cu un strat sintetic pe care se va suda invelitoarea. In eazul aticelor rnici, este posibil ca suprafata sa fie acoperita cu pietris grosier (Ilustratiile 6.6 pana 1a 6.8). Pentru deflectoare, care trcbuie sa treaca prin invelitoare, eX1Sta profile speciaie tubulare eu flansa, care se vor suda Cll invelitoarea, De asernenea, exista profile speciale pentru colturile interioare si exterioare.

71

I I

Evacuarea apei prin interior trebuie, pe cat posibil, evitata, deoarece prin formarea de condens pe burlan, acesta se poate deteriora. Ilustratia 6.23 arata un detaliu de racord. Pentru marginea acoperisului se va alege,

de preferinta, un sort din tabla de titan-zinc, dar aceasta trebuie sa nu vinii In contact ell pamantul.

Cea mai simpla acoperire este din lcmn. Cu titlu de recomandare este lemnul de molid netratat, care, cu 0 ventilare potrivita, poate dura 30 de ani ~i chiar mai mult, Hotarator pentru inchiderea cu lemn este modul de executie

a detaliilor, Scandurile de lemn ar trebui sa aiba doar 0 suprafata de contact foarte mica ell constructia de dedesubt, Deoarece apa capilara stagneaza, exista pericolul putrezirii. Din acest motiv, se recomanda ca scandurile sa nu se insurubeze direct pe grinzisourele de sprijin, ci intre acestea sa se foloseasca 0 folie interrnediara din material plastic.

72

30cm

hicrolzolatle rezistenta la radacini

6.6 Alcatuirea marginii acoperisului - streasina

suostrat membrana de fill rare (lmpaslilura) membrana de protectie 0mpaslitura) invelitoare bldrolzolanta, rezlstsnta I. rodec!", astereala lzolatle tsrmica bariera contra vaponlor estereela

.. / /////// :////////

: / // / / /

.. r , / //

6.7,6.8 Alcatuireu rnarginii acoperisului cu prag

subst-et substrat cu partlcule de drenare

strat de prctectle

lnvelitoare hidroizolanta,

rezlstenta 13 radacini

astereala --------'

izolare terrnica ...J

berlera contra vaporilcr ---------' astereats -------_j

6. <) Alcatuirea marginii acoperisului la streasina

6.10 Detaliu sirnplu de streasina conform FEB

73

cornier de lemn

lemn rotund ca grinda de margine

impiislitura jnvelltoere hidroizolanta, rezistenta la rad~cini

6.11 Detaliu de streasina al unui acoperis verde modem din Peninsula Scandinava (Grutzmacher 1984)

6.13 Racordare la un luminator

74

'Mn (~

6.12 Alcatuire de strca~jna cu eliminarea laterals a apel

6.14 Racordare la un canal de aerisire

6.15 Substructura sirnpla pentru atic (conform FEB)

6.16 Solutie simplii pentru streasina ruril jghcab (conform FEH)

75

Asigurarea substratului contra alunecarii

La acoperisul eu panta mare, exista pericolul ca substratul sa alunece. Daca trcbuie gasite solutii tehnice speciale legate de vegetatie sau de alcatuirea invelitorii, acestea depind de:

• panta acoperisului

• Iungirnea panrei

• rezistenta substratului

• aderenta substratului

• gradul de inradacinare

La acoperisul verde ell substrat aderent de

15 em, rara strat separator de drenare si cu II vegetatie din ierburi salbatice/plante salbatice arornatice, asigurarea contra alunecarii este necesara abia de la aproximativ 20° (36%).

In cazul unei vegetati i cu radacini mai putin dese si al unui substrat mai grunjos, asigurarea la alunecare este recomandabila chiar de la 0 panta de lSQ (27%). Foarte eficiente sunt pragurile contra alunecarii plasate sub invelitoare (Ilustratia 6.17). Cu cat este mai mare panta acoperisului, cu at at pragurile trebuie sa tie mai dese. Pentru a se preveni deteriorarea invelitorii, pragurile contra alunecarii din lernn vor avea colturile rotunjite sau tesite, iar sub invelitoare se va prevedea 0 lmpaslitura groasa de protectie. De asemenea, la lungimi mai mici ale acoperisului, este posibil sa se prevada, in susbstrat, gratare din sipci, care putrezesc in de curs de 2-3 ani, cdnd substratul este complet strabatut de radacini,

Tot pentru stabilizare se folosesc uneori ppe sau plase din fier, plasate in substrat, Totusi, ele i~i pierd rezistenta prin ruginire, insa pina atunci radacinile plantelor pot prelua in mod satisfacator functia de stabil izare,

In general, Ia inaltimi mai mici ale substratului si declivitati intre 150_250, se recurge si la

76

II

6.17 Protectie cu pruguri contra alunecarii substratului

6.1 R Protectie contra alunecarii substratului ell ajutorul gcogrilclor tridimensionale

6.19 Placi nutritive de vegetatie din argila, talas si Taina de secara (Flora-Narurprodukte)

impaslituri'i sau la geogrile arrnate cu tcsatura (lmpaslitura tridimensionala), rezistente la intindere atunei cand sunt legate de coama

si cand suhstratul este suficient de aderent (I1ustratia 6.18). 0 actiune similara 0 au elementele de drenare, respectiv placile pentru 7nverzire din spuma de po I isti ren sau f bre

de burnbac reciclate, dcscrise in Capitolul 4, paginile 42-43, si in Ilustratia 4.9.

Dad} se folosese fie vegetatia sub forma de role de gazon.fie covoarele de vegetatic, se lirniteaza intrucatva pericolul alunccarii substratului.

o solutio interesanta 0 constituie placile rigide din argila, ftuna de secara ~i talas, peste care se aplica un substrat subtire cu seminte

si butasi (Ilustratia 6.19). Placile constituie rnaterialul hranitor pentru vegetatie ~I vor disparea intr-un an, fiind strapunsc si dizolvate de riidacini.

Toate mijloacele de stabilizare care se vor folosi numai In substrat, respectiv care se aplica Jiber, pe 'invelitoare, ar trebui, daca sunt suficient de rezistentc, sa se reazerne pe dulapii

de lemn de pc conturul stresinii (grinzile de streasiua) sau sa fie fixati Ia coama. 0 solutic foarte simpla pentru acopcrisurile in doua ape este Iegarea, peste coarna, de latura opusa,

La deciivitati ale acopcrisului de peste 30° (5t;'Yo), de obicei sunt necesare, pc liinga mijloacele constructive, si mij loace suplimentare de tehnica horticola pentru protectia impotriva alunecari i. La tnsamantare se asigurii 0 stabilizare a suprafetei superioare a substratului eu aditivi - alginat, respectiv celuloza - sau, ca varianta, se folosesc covoare prefabricate cu vcgetatie,

Se poate face si inverzirea pantelor abrupte de peste 40°, dar este necesara 0 tehruca speciala de fixare si 0 cxccutie specials. In Capitolu15, de la pagina 57, se descriu cateva solutii.

6.20 Sprijinire simpla a traverselor pentru impiedicarea alunecarii

77

Eliminarea apei

La acoperisurile inverzite cxtensiv trebuie

sa se monteze mai putine scurgeri decat la acoperisurile obisnuite. Conform DIN 1986, numai 30% din cantitatea de ploaie se scurgc de pe acoperis, La aceasta se adauga faptul ca eliminarea apei de ploaie cste mult Intilr~iatiL La 0 lungime a stresinii de pan a la ! 0 111, cste in general suficienta evacuarea apei la fiecare capat. Apa va f dirijata in jos (Ilustratia 6.2!), printr-un burlan sau o barbacana rnontate oblic spre fata sau spre lateral (Ilustratia 6.22). Ilustratia 6.23 arata structura unei evacuari a apei prin interior. Pentru aceasta

ex ista piese speciale cu fiansa, care trebuie sa fie sudate cu invel itoarea.

In streasina se va posta un tub de dren ell diametrul de 80- 1 00 mm, ingropat In pietris. La lungimi mai mari ale stresinii, e preferabil ca aceasta sa aiba 0 panta transversal a de circa 1 'Yo.

Pentru doliile invclitorii se recornanda 0 solutie prccum cea din llustratia 6.24.

6.21,6.22 Detaiii - scurgerea apei de ploaie

78

invelitoare rezrstsnts la radacini

substrat -~-~ impaslitura de filtrate -------' substrat cu pamcule de drenare --------'

strat de protsctle _J

Invstltoare rezistenta la radacini ...J

strat de separare ---------'

co. 60/60 em

6.23 Scurgerc intcrioara

'----_ lmpaslitura de filtrare '---- __ strat de protectis '------ invelitoare rezlstsnta la radscini

6.24 Alcaruirea unei do.ii de acoperis

79

7. inverzirea ulterloara

Pentru toate aeoperi~urile cu panta de paha la 30° si avand invelitori conventionale, pentru care este neccsara innoirea, instalarea unui acoperis cu iarba reprezinta, in general, 0 metoda excclenta de repararc si irnbunatatire din punet de vedere tehnic si al economiei de energie.

Acoperisurile tip terasa trcbuie sa aiba 0 panta minima de 3% (optim 5%) lucru care poate

fi realizat, de exemplu, printr-o umplutura, prin beton de panta sau printr-o substructura corespunzatoare din lemn.

Inaintea inverzirii trcbuie sa se stabileasca capacitatea portanta ~i capacitatea de difuzie a structurii acopcrisului existent. Tn acclasi timp, inverzirea ulterioara of era, cu cheltuiaIii mica, posibilitatea cresterii capacitatii de termoizolare a acoperisului.

Nu se vor pune brazde de iarba sau substrat direct pc in vel ito area din tigla, panouri ondulate de azbest sau altele ascmanatoare. Deoarece, ca urrnare a fortei capilare, um iditatea pamantului patrunde in rosturile existente pentru ca apoi, In acclcasi rosturi, sa patrunda radacinile, se poate ajunge usor la deterioarea constructiei. in to ate cazurile, trebuic folosita o membrana speciala de hidroizolatie si rezistenta la radiicini.

In cazul in care nu exista i11 prealabil 0 bariera de vapori, trebuie executat un strat de aerisirc sub membrana de izolare. Este relativ usor ca

80

un acoperis cu pietris sa fie adus la viata printr-o inverzire simpla. La acoperisurile veehi cu pietris, natura face uneori singura aces! lucru: prin acumularca prafului .,i a frunzelor descompuse apare un sol hranitor in care pot creste plante precum muschi, Sedurn si alte plante Cll frunze grasc, Acest proces po ate fi accelerat daca se pune in pietris putin pamant si substante organicc cum ar fi: rarnuri, scoarta de copac sau paie locate, in care sc pun plantele rnentionate, potrivite pentru un biotop sarac,

Totusi, se optcaza pentru invcrziri.e simple de acest fel numai cand membrana impcrrneabila de sub pietris este rezistenta si la actiunea radacinilor. Mernbranele bituminoase nu sunt rezistente la ril.diicini.

Locuinta prezentata III Ilustratiile 7.1 ~i 7.2 (pagina 63), eu 0 suprafata a acoperisului plan de 180 m", a fost initial acoperita cu placi ondulate de azbest. Chiar dad. s-au facut mai multe reparatii, umiditatea patrundea prin acoperis, iar proprietarul a hotarat sa scoata invelitoarea vcche si sa 0 inlocuiasca ell un covor din ierburi salbatice si plantc saibatice aromate. Din acel moment, nu au mai fost necesare reparati i. Pentru a putca prelua greutatea suplimentara a acopcrisului verde au fost inserati capriori noi de lernn intrc cei cxistenti, relativ subtiri.

8. Intretlnerea dupa terminarea lucrarilor

Daca pentru executia acoperisului verde se face contract eu 0 firma, esle recornandabil sa sc contracteze si intretinerea la terrninarea lucrarilor. Aceasta include, mai ales, udarea in perioada de incoltire (la insamantare), stropirca periodica dupa nevoie, cornpletarea lipsurilor din covorul plantat si, eventual, plivirea si inceperea fertilizarii,

in cazul invcrzirilor extensive conform f.LL (1996), se propun urrnatoarclc criterii generaIe pentru receptia lucrarii, usor dilerite de cclc din DIN ]8916 si DIN 18917:

• inaintea receptiei, vegeratia semanata sau plantata trebuie sa fi trecut printr-o perioada de repaos si, in functic de vreme, 0 perioada de seceta sau inghet. Starea potrivita pentru receptie va fi, in general, atinsa In decurs de 12-15 luni.

• invcrzirile obtinute prin insamfintarea cu Sedum sau plantares de butasi trebuie, pe cat posibil, sa fie uniforme, asfel incat sa acopere in rnedie eel putin 60% din suprafata de pamant. Ca simplificare, compozitia poate fi alcilluitil din minimum 60% amestec de soiuri. Desigur, stahilirea gradului de acopcrirc depindc de starea plantelor, in functie de soi si anotimp. Soiurile de vegetatic ajutatoare

si cclc aparute spontan se iau in considerate

la calcularea gradului de acoperire daca sunt in proportie mai mare de 20%.

• Butasii de Sedum ar trebui sa se inmulteasca, acoperind cu 75% mai mu1t dedit cantitatea initiala.

• Paturilc de vegetatie trebuie sa se Iixezc binc cu radacinile $i sil nu mai permits ridicarea lor. Este necesar sa se realizeze compozitia soiurilor precum si gradul de acoperire specificate. Acoperirea trebuie sa fie, In cazu] rolelor de gazon, de minimum 75%.

• Plantele in balot trebuic sa fie In numarul eerut si in starea de vitalitate ceruta, Plantelc trebuie sa prezinte 0 crestere corecta conform soiului si sii-~i fixczc radacinile In substrat.

• N u este permisa folosirca ierbicidelor,

• Vegetatia subtire §i foarte sensibila, afectata de exccsul de ingrasaminte si de stropirea excesiva, nu se poate receptiona,

in general, la inverzirea extensiva nu este necesara nici un rei de intretinerc, Una sau doua vizitc de control pe an sunt totusi recornandate. Cu aceste ocazii sc pot rcplanta, dupa caz, portiunile unde vegetatia nu a crescut,

se poate indeparta vcgctatia straina, nedorita, preeum si murdaria acumulata in scurgerile de pe acoperis,

Rl

9.

Irigarea

Daca umiditatea din substrat nu este suficicnta in faza dc crestere, e nevoie de irigare artiliciala. Dupa ce vegetatia are radacinile bine fixate si dezvoltate suficient, inverzirea extensiva nu mai are in general nevoie de irigare. Intr-adevar, acoperisuri le verzi cu strat gros de iarba pierd prin evaporare rnulta umiditate dar, dimineata, cand se formcaza roua in stratul de iarba, accsta se umezeste din nou.

In perioadele foarte lungi de scccta si, mai ales, In eazul acopcrisurilor cu panta abrupra, orientate spre sud sau In cazul substratulului cu 0 capacitate scazuta de dcpozitare a apei, irigarea poate fi 0 masura rationals. in acest caz, este folositor ca In zona coarnei acoperisului sa se monteze, in substrat, furtunuri pentru irigatii picatura cu picatura.

10. Proba de etanseitate

,

Proba de etanseitate cade in sarcina celor cc executa inveli toarca.

Etanseitatea se va verifica, in principiu, printr-o inspectie obisnuita. Metoda cea mai sigura constain a verifica, folosind 0 surubclnita, dad toate imbinarilc sunt sudate perfect etans.

La acoperisurile cu atic si pante mici, verificarea cea rnai sigura este cea prin inundare. La acoperisurile In panta acest lucru se poate face in timpul unor ploi de durata,

Daca apa se infiltrcaza in straturile acoperi-

82

sului, respectiv ill termoizolatie, este adeseori greu sa se localizeze punctele de infiltratie. in acest caz, pot f utile proccdccic cu impulsuri electricc. Astfel, un pol electric se va fixa

in locul umed de sub acoperis, si va fi legal de celalalt pol, cu rol de senzor. Acesta va fi plirnbat peste acoperis. Acolo undc scnzorul detecteaza un curent electric puternic, pe acolo se produce infiltratia. Procedeul se poate folosi .~i ulterior, la un acoperis verde terminal.

11. Lucrari in regie proprie

Etanseizarea acoperisului, respectiv bariera con ira radacinilor, trebuic sa sc execute cu foarte multa grija, rnotiv pentru care e bine sa fie realizata de 0 firma specializata, capabila sa asigure garantia. Se va avca in vcdere sa

se stipuleze III scris ca aceasta garantie esle valabila pentru 0 perioada rnai mare de ti In P dccat cea prevazuta in lcgis.atia gcrmana (VOB'). Unele firrne ofera 0 garantie de etanseitatc a acoperisului de 10 ani. De asernenea, proiectarea detaliilor constructive trcbuie sa fie facuta, de preferinta, de specialisti, daca se dorcstc 0 rczistenta mai mare in timp, Executia in regie proprie este posibila, pc baza masuratorilor suprafetei acoperisului si

a informatiilor din ofertclc existente. Se recomanda sa se solicite oferte de la mai multe firme pentru a Ie putea compara (pot aparea diferente mari de pre] in functie de morncntul inceperii lucrarilor ~i de anotirnp). Deoarece incepatorii tree adesea cu vcdcrca detaliile

din specificatiile lucrarilor, se recomanda sa se ceara 0 of crt a globala, care contine toate lucrarile, De aceea, cererea de olerta trebuie sa prccizeze ca scopul este inverzirea si sa mentioneze structura dorita a straturilor, amplasamentul, panta §i suprafetele acoperisului, precum si tipurile de racordare la margine si de scurgere a apei de ploaie. In plus, se va atrage atentia asupra unor dificultati speciale ce pot aparea in decursul executiei. Organizarea de santier trebuic inclusa in pret.

Este recornandabil ca executantul sa viziteze,

:;. Conform VOB (Vergahe und VcrtragsordmmgjiJr naulC1~,;tunJ?,en I Proccduri pentru Contractele din Construct.i, Germunia), garanria care se aCOI'd5 este de cinci ani.

In prealabil, santierul, ca sa nu apara pretcntii ultcrioarc din cauza necunoasterii situatiei. Oferta trebuie sa ccntina, pe Ianga semnatura autorizata, loeul, data ~i stampila, precum si garantia. Estc recomandabil sa se stabileasca data inceperii si a predarii lucrarilor, Defectele In executie vor 11 irnediat aduse la cunostiinta, In scris, si se va solicita, tot In scris, ca acestea sa Iie rernediate.

La construirea unui eentru educational din Hessen, baricra contra radacinilor a fost realizata dintr-o singura bucata, in fabrics,

si a fost ridicata, intinsa si fixata cu ajutorul unei autornacaralc, in regie proprie (Ilustratia 11. I ). A cest procedeu a a vut a v antaj ul di invclitoarea s-a putut suda mult mai rapid si sigur In Iabrica, dintr-o singura bucata, si astfel acoperisul a putut f executat intr-un timp Ioarte scurt, fiind protejat contra ploii,

~i insamantarea cu arnestec de ierburi salbatice a fost facutfi tot in regie proprie. Ilustratia 11.2 arata acoperisul eu iarba dupa prima pcrioada de crestere.

Daca bariera contra radacinilor este intinsa tot In regie proprie, trebuie avut grija ca aceasta sa lie Iixata la margini sau sa se asigure ell balast, ca sa nu fie Illata de vant.

in rnajoritatea cazurilor, substratul ~i vegetatia se pot pune In opera In regie proprie, fara nici o greutate.

Daca se dispune de un excavator .~i daca streasina cste joasa, pamantul se poate amesteca fara problerne cu adaosurile minerale ~i se poate ridica pe acoperis. La acoperisurile mai inalte, un lift de materiale, care se poate inchiria pcntru 0 zi sau peniru 0 saptiimana,

83

11.l

Montajul unei invelitori prefabricate ell autornacaraua

11.2

Acoperisul cu iarba dupa o perioada de crestere

face treaba buna. [mpra~tierea substratului pe acoperis se face cu roaba ~i lopata,

Solutia cea mai ieftina de inverzire estc cca a insamantarii. Amestccul de seminte se obtine de la magazinele de specialitate (Capitolul 14).

La Insarnan\area uscata se folosesc 3-8 g de serninte pe 1112. Deoarece este dificil sa se sernene uniform cu mana, se recomanda arnestecarea cu nisip uscat sau talus.

Dupa 'insamantare, se va grebla ~i nivela, ea semintele sa aiba 0 buna acoperire ell pam ant

84

si sa fie 'ingropate Ia circa 5 111m adflncime. In prima saptiimana - faza de germinare ~i incoltire - substratul se va mcntine umed. Daca semintele sunt expuse la vant sau ploi puternice sau sunt rnancate de pasan, se va reinsamanta.

Pentru a se preveni eroziunea din eauza vantului si a apci, se recomanda, eventual, 0 fixare cu un aditiv pc baza de celuloza care se va aplica ulterior, pc suprafetele invcrzite. Uncle Linne ofera, odata ell semintelc si butasii, si un substrat imbogatit, care se va intinde

Il.3 Inverzirea acoperisului ell brazde de iarba si serninte (sus)

11.4 Role de gazon (mij loc)

J 1.5 intindcrca role lor de gazon (jos)

in straturi de 1-2 em grosime, avand avantajul ca pastreaza bine umezeala si ca, datorita continutului de aditivi, respectiv celuloza, nu e spalat aWL de usor de ploaic si nu va fi luat de vant,

La acopcrisurilc inclinate, 0 solutie rezonabila este ~i aceea de a intinde brazde de iarba III distants unele de altele ~i de a sernana intre aceste randuri. Astfel, scadc cfectul de spalarc in caz de ploaie ~i procesul de crestere se accelereaza (Ilustratia 11.3).

Pentru a realiza 0 inverzire rapida si icftina sc folosesc role de gazon. Rolele au dimensiunea de 0,5 111 x 1 111 (Ilustratia 11.4) sau 0,4 x 2,5 m. Grosimea substratului are circa 2 em iar gazonul e tuns. Arnestecurile de gazOll sunt insa realizate de obicei pcntru terenuri de sport si pajisti de agrement, deci IlU contin amestecul optirn de plante ierboase pentru inverzirea cxrcnsiva, Trebuie luate in calcul

si pierderile prin uscare, ~i defectele, Pentru un substrat de 15 em grosime, picrdcrilc sunt relativ mici. Vegetatia se adapteaza eel mai bine In prirnul an, iar daca eventual se usuca, se va insamanta din nou,

La intinderea rolelor de gazon, randurile trebuie bine prcsatc, iar rosturile bine umplute eu substral (Ilustratia 11.5). In caz contrar, marginile se VOl' usca si vor aparea defecte, Si la gazonul prefabricat se recomanda ca vegetatia sa se rnentina umeda in prima saptamana. Este recornandabil sii se stropeasca irnediat dupa aplicare.

85

12. Costuri, durata de vi:ata

Estimari exacte de costuri nu se pot face. Di~ ferentele intre oferte.e de la Iirme pentru acoperisul verde cornplet pot varia pana la 80%. Numarul de contracte ale firmei, distanta de transport, accesibilitatea terenului ~i anotirnpul pot avea 0 mare influenta asupra ofertei. Obtinerea unei constructii la un pret optim inccpe cu proiectarea, in acest scup e bine,

pe cat posibil, sa se aleaga acoperisuri cu strapungcri cat mai putinc, cu pante nu prea mari ~i cu 0 alcatuire simpla a marginilor. Daca aceste lucruri sunt avute In vedere, costurile le depasesc dour cu putin pc cele ale unei invelitori conventionale asemanatoare, Costurile suplimcntare variaza intre 0-15%, dupa caz, Pentru 0 inverzire extensiva simpla, costurile sunt aproximativ egale cu costurile aferente unui acoperis cu pietris (DUIT 1995, Urnweltbehorde Hamburg 1987).

Proiectele cu lucame (conform Ilustratiei 12.1), care la acoperisurile conventionale pot produce costuri suplimentare eonsiderabile, ar putea, la acoperisurile verzi, sa. reduca bugetul astfel incat sa poata compensa, in functie de circum stante, inverzirea. Acelasi lUCTlI estc valabi1 pentru acoperisul tip cupola, care poate fi acoperit cu vegetatie 1a costuri mai mici decat, de exemplu, cu sindrila sau tigUi (Ilustratia 12.2).

Daca se ia in considerare durata de viata

si probabilitatea ca acoperisul sa necesite reparatii, acoperisurile cu inverzire extensiva sunt, in orice caz, mai ieftine dccat toate celelaltc tipuri de acoperis. Trebuie adaugat

86

aici ca un acoperis verde ofera izolare terrnica si protectie contra caldurii In timpul vcrii, lucru care trebuie luat In considerare daca

e sa comparam costurile. In cornunele unde regulamentele locale germane prevad costuri speciale pentru evacuarea apei de pe suprafetele sigilate, la acoperisurile inverzite se face, de exemplu, un rabat de 0,60 E/m2 si an (Hammerle 1998).

Costurile pentru inverzirea cxtensiva sunt intre 20 si 50 Elm', fara racordurilc la rnargini (Durr 1995). Inverzirile cu plantari intensive sunt sirntitor mai scumpe, costand intre 50 si 200 E/m2•

La alegerea barierei contra radacinilor nu trcbuie facute economii, Solatia cea mai ieftina: 0 folie groasa de polietilena, pana la 8 m latirne si 0,5 mm grosune, costa in magazin aproximativ 2,30 €/m2• Dar ea se poate detenora usor, iar cand se foloseste la un acoperis de parcaj, trebuie sa fie intotdcauna protejata de 0 impaslitura, atat deasupra cat ~i dedesubt.

12.1 Acoperis verde eu lucama integrata

Din punct de vedere ecologic, nu sunt recomandate foliile din PVC care se gasesc pe pia~a. sub denumirea dc/olii pentru piscine. Acestea se lipesc mai usor si costa 5-8 €/m" la grosimea de 1 mm.

Membranele de protectie (irnpaslitura) din polipropilena reciclata (de exemplu din pahare de iaurt) sunt ieltine si c08ta aproximativ 0,80 €/m2 Alte membrane (impaslituri) dc multe feluri ~i grosimi se gasesc la preturi de aproximativ 0,80-2,60 €!m2

Pentru acoperisurile verzi se recomanda baricre contra radacinilor din tesaturi stratificate cu grosimi de 1,5 mm, respectiv 2 mm. Membranele cu straturi din PVC costa, inclusiv montarea, 15-23 €/m2. Dacii sunt hotaratoare criteriile ecologice [ala de cele econornice,

In locul materialelor stratificate din PVC,

care sunt ieftine, se vor alege tesaturile din poliolefina. Acestea costa, daca se aplica pe acoperisul terminat, circa 19-20 €/m2, din care circa 8 Elm1 montarea. Pentru racordurile de

la margine trebuie sa se aiba in vedere 18-25 €/m2

Drehfal (1986, pagina 20) a stabilit, intr-un un in ventar care a expertizat acoperisurile plane cu invelitoare biturninoasa din Berlin, ca parte dintre acestea aveau deja nevoie sa fie rcparate In intregime dupa 8 ani ~i ca durata lor maxima de viata este de numai 18 ani. Durata medie de viata a acoperisurilor conventio-

12.2 GradiniVi Waldorf, Wenmgscn-Sorsum

nale plane este, potrivit lui Schild (1986),

de 22,5 ani, iar rcparatiile sunt necesare la aproximativ 7 ani. Adica, dupa 22,5 ani sunt necesare costurile complete de executie, dar aparin plus cosluri de dcmolare si eliminare

a deseurilor, de regula, mai mari, dectt cele de executie. In plus, aceasta inseamna ca, un acoperis plan conventional a devenit de doua ori mai scump de cat un acoperis verde extensiv, Gotze (1986) a stabilit, in calitatc de expert In daune la constructii, cii "defectele uzuale ale acoperisului plan se vor auto-compcnsa prin inverzire, deoarece aceasta elimina cauzele principale."

Acoperisurile verzi inregistreaza 0 durata de viata de peste 100 an 1. Acoperisurile traditionale tip Holzzement de la Berlin, care de circa 90 ani nu prezinta nici 0 defectiune, ar putea atinge 100 ani (Drepper 1983, Darius si Drepper 1985). Acoperisurile verzi "moderne" tara defecte, cu bariera contra radacinilor, exists de peste 20 ani. In ziua de azi este normal, pentru rczistenta In timp, sa se aplice bariera contra radacinilor si, de aceea, intre timp, mulle firme of era 0 garantie de 10 ani pentru bariera contra radacinilor, daca este ceruta In mod expres,

Este totusi important, pentru rezistenta in tirnp, ea si racordurile la margini sa fie protejate contra razclor Uv, Atat la acoperisurile verzi cat ~i la cele conventionale, finisajele marginilor au 0 durata de viata relativ scurta,

Membranele de drenarc costa conform Drefahl (1995, pagina 57) 9-18 €/m".

7

12.3 La marginile acoperisului apar plante interesante: rnfoiuI, care nu se poate dezvolta in cfimpul acoperisului, se dezvolta la margine, unde arc suficient snare si formeaza un lujer de panll la 1 m lungirne.

88

13. Programe de finantare

Incepand eu anii 1990, multe din marile orase germane au stabi.it programe de finantare pentru inverzirea curti lor, fatadelor si acoperisurilor, De regula, se subventiona costul materialelor ~i partial chiar costul de proiectare. In anumite cazuri s-au platit pana la 80 DM/m2 si pana la 8000 DM pentru fiecare masura de finantare (Durr 1995). Intre timp, in multe orasc, prograrnele de subventionare s-au incheiat.

Un sondaj, realizat In 1996 in 339 de orase

din Germania, a aratat ca, din 193 erase care au raspuns, 28 de erase of ere au masuri directe de finantare si 13 primarii puneau la dispozitie masuri indirccte de finantare prin reducerea taxei pentru canalizare (Dach ~i Grun 1997). De aceea, este recomandabil sa fie intrebata comunitatea, respectiv serviciul de urbanism responsabil, daca exista rnasuri de subventionare in vigoare.

14. Producatori/executanti ....

,

surse selective

Sisteme complete de inverzire a acoperisului

Antec, Schiffbauer Damm 17,10117 Berlin awaflor,A.W. Andernach, Postfach 300161, 53181 Bonn

Bauder GmbH & Co., Postfach 3 [ 1151, 70471, Stuttgart

BEeD, Rotterdammer Str. 7, 9045l Nurnberg DAKU GmbH, Gallileo-Ua1Iilei-Str. 24, 55129 Mainz-Hechtsheim

OBS GmbH, PoalYach 1711,59407 Unna Oekoftoor, Limburger Str. 42 a, 61462 xenigstein

Optima Zentrale Nord, Lindenweg 90, 25436 Tornesch

Optima Zentrale Slid, Am Birkenstock 19, 72505 Krauchenwies

Plantener, Am Tonwerk 1, 82275 Emrnering re-natur, Charles-Ross- Weg 24,246001 Ruhwinkel

Technofior Gmbl-l, Stiftstr. 24, 424479 WUlfrath

Terra tee. Messbacher Str. 85, 08527 Plauen Vedafior, Huttenheimer Str.3J, 76661 Philippsburg-Rheinsheim

Zit1CO GmbH, Grabenstr. 33, 72669 Unterensingen

89

Bariere contra radaclnllor

Alkor Morgenstemweg 9,81479 Mtinchen Alwita, Postfach 3950, 54229 Trier Andernach GmbH u. Co KG, Postfach 300]61,53181 Bonn

Bomer GmbH,. Postfach 1254,36222 Bad Hersfeld

Braas Flachdachsysterne, Landstrasse 2, 614400berursel

Cenotec GmbH, Am Eggenkarnp 14,48268 Greven

Dorken AG, Wtterstr. 58,58313 Herdecke (membrane ell bumbi)

Freundenberg, Hohnerweg 2,69469 Weinheim

Grunau Illertissen GmbH, Moselstr, 35, 63452 Hanau

Kemper System GmbH Hollandische Str. 32, 32426 Vellmar (Hidroizolatie lichida .Kemperol")

Odenwald-Chemie GmbH, Ziegelhauser Str. 25, 69250 Schonau

Sarnafil GmbH, Kapellenstr. 7, 85622 Feldkirchen

Werra-Plastic GmbH u. Co KG, Industriestr, 2, 36269 Phi1ippsthal

Wilkoplast - Kunststoffe, A Iter Fluhafen 21, 30179 Hannover

90

Membrane de drenare, particule de drenare, Impaslituri

15. Bibliografie

Carl Freudenberg, Hohnerweg 2, 69469 Weinheim (membrane de drenare)

Col bond Geosynthetics GmbH, Kasinostr, 19- 21,42103 Wuppental (membrane de drenare, impaslituri)

Leca Deutschland GmbH, Postfach 1755, 25407 Pinneberg- Waldenau (argila expandata) Lias-Franken, Industriestr .. 2,91352 Hallemdorf (argila expandata)

Lias Tuningen, Postfach 20, 78609 Tuningen (argila expan data)

Bartfelder, F. si Kohler, M .. : Stadt-climatische und lufthygienische Entlastungeffekte durch Kletterpfianzen in hochbelasteten Innenstadtbezirken (Efecte de ameliorare pentru clima s! calitatea aerului din ora,I'e prin folosirea planieior agiijatoare in zonele urbane aglomerate), Verh.d.Gesellschaft f. Oekologie, Giessen 1986 Band XVI

Dach ~j GIlin (Stuttgart), Heft 2/1997 pag. 5-7

Rulouri de gazon, covoare de vegetatie, seminte

Darius, F ~i Drepper, J.; .Rasendacher in Berlin, okologische Untersuchungen auf alten Berliner Kiesdachem, (Acoperisuri cu gazon in Berlin, cercetari ecologice legate de acoperisurile cu pietris din Berlinul Vechi)," in Liesecke, H.-J. (ed.): Dachbegriinung (fnverzirea acoperisurilor), Editura Patzer, Berlin-Hanovra 1985

Flora-Naturprodukte, Am Langen Luch 10, 16831 Rheinsberg (dale de vegetatie) Juliwa-Hesa GmbH, Mittelgewan 13,69123 Heidelberg- Wiebl ingen (brazde prefabricate, butasi de Sedum, seminte)

Frommel, Fahrkamp 10, 45489 Muhlheim (butasi de Sedum, ierburi salbatice aromaticc) G.U.T. Umwelttechnik GmbH, Kundleber Str. 99,99867 Gotha (membrane de inverzire din fire de bumbac reciclate)

Strodthoff & Behrens, Annen Nr. 3, 27243 Gross Ippener (rulouri de gazon, covoare de vegetatie, butasi de Sedum)

Xero-Flor Begrunungssyteme, Bergstr, 16 a, 14797 Damsdorf (covoare de vegetatie, rulouri de gazon)

Delta-Green System Prospekt, Henningen

DDV- Deutscher Dacngartner verband (Asociatia Germana pentru Gradini de Acoperis), e. v., Baden-Baden: Dachgdrtnerrichtlinien (Norme pentru grddinile de acoperisi, 1985

Drefahl, 1.: Dachbegriinung (Lnverzirea acoperisului), Kohl 1995

Drepper, J: "Pflanzen aufalten Berliner Hausern, (Plante la vechile case din Berlin)," in Stiftung Naturschutz Berlin (ed.): Das Griindach. Selbstverlag, Berlin 1983

Durr, A.: Dachbegriinung (Inverzirea acoperisurilor), Bauverlag, Wiesbaden 1995

Durm, I. et al.: Handbuch del' Architektur (Manual de arhitectura), Verlag Bergstrasser, Darmstadt 1984

FLL - Forschuugsgesellschaft Landschaftsentwicklung, Landschaftsbaue.V (Societatea

de Cercetare pentru Constructii Peisagistice

~i Dezvo1tarea Peisajului): Richtlinien fiir Planung, Ausfiihrung und Pfiege von Dachbegriinungen (Norme de proiectare, executie si intretinere a acoperisurilor verzi), Bonn 1996

FLL - Regei-Saatgut-Mischungen (Amestecuri standard de seminte), B01m 1996

Gertis, K; Wolfseher, U.: "Verandenmgen des therrnischen Mikroklirnas durch Bebauung (Modificarea microclimatuJui termic prin culturi)," in Gesundheits-Ingenieur 112 1977, pag.l-10

Gosele, K.; Schule, W: Schall, Wdrme, Feuchte (Zgomot, caldurd, umezeald), Wiesbaden/Berlin 1983

Gorze, H.: 1985, .Dachbegrunung (Invcrzirea acoperisului)", In Institut fur Bauen mit Kunststoffen (ed.): Serninar-Handbuch 77, Darmstadt 1986

Grutzrnacher: Grassdach (Acoperis cu iarbd), Callwey, Mtinchen 1984

91

Hammerle, F.: .Das Grundach rechnet sich (Acoperisul verde se autofinanteaza)" In DOH-Edition Grundach, 411998, pag. 30-35

Katzschner, L: "Ergebnisse des Versuchs zur Abflussrnessung eines Grasdachs, lInveroffentl icher Bericht, (RezultatuJ [ncer: carilor pcntru dirnensionarea scurgerilor la un acoperis verde)," comunicare interna, Universitatca KClssel, 1991

Klindt, L: .Begruntc Dacher (Acoperisuri inverzitc )", in Deutsches Architekturblatt 9/91, pag. 13118

Kolb, W. si Schwartz, T.: Dachbegriinung intensiv lind extensiv (Lnverzireu intensivd si extensiva a acoperisurilor), Ulmer, Stuttgart 1999

Krupka, B.W.: Dachbegriinungen und Grasddcher (fnverzirile acoperisului si acoperisuri cu iarba), Verlag R. MUller, Koln 9186

Landesinstitut fur Bauwesen des Landes NRW (Institutul Regional pentru Constructii din Rhenania de Nord- Westfalia): Dach-und F assadenbegriinung (Inverzirea acoperisului sifatadelor), Aachen 1998

Lotschm, B.: "Stadtklima und Grun (Clima orasului si vcgetatia)," in: Andritzky, Spitzer (publicat): Griin in der Stadt (Vegetatie In oras), Reinbek 1981, pag, 134-153

Liesecke, H.J. et al.: Grundlagen der Dachbegriinung (Conditii de bazi: pentru inverzirea acoperisului) in Forschungsgcsellschaft Landschattsentwicklung, Landscnaftsbau, Patzer, Berlin 1989

92

Minke, G.: .Fassaden- lind Dachbegri.inung

- ein okonomischcr Beitrag zum okologischen Bauen (Inverzirea fatadelor si acoperisului - Studiu economic pcntru constructiile ccologice)," in Schwarz, U. (ed.): Griines Bauen [Constructii verzi), Reinbek 1982, pag. 149-173

Minke, G. si Gross, R.: Ermittlung des Wdrmeddmmverhaltens von Grunddchern (Determinarea efectului de termoizolare a acoperisurilor inverzite), Centrul pentru Constructii cu Impact Scazut asupra Mediului (Zentrum fur Umweltbewusstes Bauen - ZU B), Kassel 2010

Minke, G.; Witter, G.: Hauser mit griinem Pelz (Case cu invelis verde). Fricke Verlag, Frankfurt 1982

Minke, G: Experimenteiles Bauen (ConstrueIii experimentale), okobuch, Staufen 1985

Murb, R.: "Stadtebauliche und okologische Aspekte von Dachgarten ... (As pecte urbanistice ~i ecologice ale gradinilor de acoperis...)," In Deutsches Architektenblatt 4/1981, pag. 529-532

Nunninghoff, R. Sczepanski, K.: "Galfan, ein neuartiger verbesserter Korrosionschutz fur Stahldrahte (Galfan, protectie superioara anticoroziva pentru gri lele metalice )," in Draht 38 (1987) 1, pag.42-45 si 2, pag. 125-129.

Ohlwein, K.: Dachbegriinung (Inverzirea acoperisului), Bauverlag Wiesbaden, Berlin 1984

Olschowy, G.: Landschaft und Technik (Peisajul ~'i tehnica), Hancvra/Berlin/Sarstedt 1970

Penningsleld et al.: "PrUfllng verschiedener Wurzelschurzbahnen fur Dachgartcn (Examinarea difcritelor bariere contra radacinilor pentru griidinile de acoperis)' In Garten and Landschap, H. 8/1981, pag. 584-591.

Robinette, G. 0.: Plants, People and Environment Quality (Plante, oamenisi calitatea mediului), US Department of Interior, Washington, 1972

Prospekt System "Delta Green", Rothfuss, Stahlprodukte, Schlosshaldenstr. 7, 71282 Henningen

Schild, E., Oswald, R.(ed,): Genutzte Dacher und Terassen - Konstruktion und Nachbesserung begangener, bepflanzter und befahrender Fldchen (Acoperisuri si terasefolosite:

Construire si amenajare ulterioard a suprafetelor circulabile, plantate si carosabile), Bauverlag Wiesbaden si Berlin 1986

Stifter, L.: Dachgdrten (Gradini de acoperis) Ulmer, Stuttgart 1988

16. lIustratii

,

Wolfgang Willkomm: 1.5

Martin Kuenzlen: 2.5, pagina 22 sus si pagina 23 jos

OAKU GmbH: 5.13

Umweltbehorde Hamburg: Dachbegriinung als stadtokologische Massnahme zur Umweltverbesserung (fnverzirea acoperisurilor ca mdsura ecologica in orase pentru ameliorarea mediului inconjurator), Hamburg 1987

Umweltbundesamt (Biroul Federal pentru Mediu): Dachbegriinung (Inverzirea acoperisului), Berlin 1987

Zentralverband des Deutschen Dachdeckerhandwerks e.Y. (Asociatia Centrala a Exccutantilor de lnvelitori din Gerrnania):

Flachdachrichtlinien fiil' die Planung und Ausfiihrung vor Ddchern mit Addichtungen - Flachdachrichtlinien (Norme de proiectare iff executie pentru acoperisul plan cu hidroizolafie) MUller Verlag, Koln 1992

ZinCo Dach-Systeme: .Das Grune Dach, Planung lind Ausfuhrung (Sistem de acoperis ZinCo: Acoperis verde, proiectarc si executie)," Seminar 92/93

ZinCo: Planungshilfe Das griine Dach (Compendiu de proiectare. Acoperisul verde), Unterensingen, 6 Aufl., 1998

Toate cclclalte ilustratii sunt ale autorului, Schemele (desenele) rara surse de provenienta sunt furnizate de Vera Friederike Frey §i Gulseren Aybay.

93

17.lndex

acoperis abrupt 53,57,64 acoperis cald 37, 38, 39, 53 acoperis duo 38

acoperis inversat 37, 53 acoperis cu panta mare 53, 57 acoperis ell panta mica 53

acoperis plan (sau tip terasa) 65, 87 acoperis reee 37, 38,40, 53 amestec mineral 29

arbusti 25, 28, 35,45,46,48,49 atic 66, 69,71,75, 82

bariera contra radacinilor 36, 37, 38, 39, 40, 65, 87

buta9i 45, 46,48,49, 66, 77, 81, 84,90

circulatie 28, 33, 65, 67

cost 25, 38, 43, 52, 53, 56, 56, 87, 89

covor de vegetatie 12, 13,49,61, 77, 80, 81, 91

dioxid de carbon 11

dren/drenare 13, 17,25,28,29, 33,35,36,37, 38,42,43,53,56,65,70,72,73,76,77,78, 87,99

durata de viata X, 11, 12, 13, 53, 86, 87

efect de racire 24,37

etans/etanseizare 7,8,28,35,39,40,42,60, 63,69,71,82,83

evaporate 12, 13,20,32,40,45, 49, 82

fotosinteza 11, 20, 21

garaj 65,66

geogrila 57, 61, 76, 77 granulatie 13,29,43,56,66, 70

94

hidroizolatie 17,35,38,39,56, 65, 73, 74,79, 89,92

irigare 37, 53, 82 izolare fonica 13,45

impaslitura 29, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 56, 61,65,73,74,76,77,78,79,86,87 insamantarc 35,77,81,83,84

insorire 11, 16

intretinerc 32, 36,44,45, 81 invelitoare hidroizolanta 56, 65, 73,74 inverzirea acoperisului in panta 56 invcrzirea acoperisului tip terasa 53

invcrzirea extensiva 11,28, 35, 37,43,48, 51, 81, 82, 85, 86

inverzirea intensiva 25,28,34,42,52,92 in verzire ulterioara 80

membrana bituminoasa polimerica 41 membrana biturninoasa terrnosudabila 41 membrana ECB 42

membrana EPDM 42

membrana de polietilena 40, 41, 60, 67, 86 membrana din poliolefina 42,87 membrana din PVC 39,. 41,42, 65, 66, 87 microorganisrne 39

panta acoperisului 43, 45,48,57,66,76 perete antifoc 71

plante rezistente la seceta 24,28,49, 52 plante salbaticc - plante erbacee 11, 14, 16, 18, 24~ 3~4~48,49,76, 80

proba de etanseitate 82

producerea oxigenului J 0, 1 J

proiectare 24, 35, 83, 86, 89,91

protectie contra alunecarii 57, 76

protectie contra caldurii X6

protectie cu praguri 76

protectie la foe 13, 70 protectie fonica 10 purifiearea aerului 12,45 puterea vantului 28, 32

racordare la un canal de aerisire 74 racordare de capat 70

racordare la un luminator 34., 74 rulouri de gazon 90

scurgerca apei 8, 11,36, 78 Sedum/vcgetatie/muschi 17, 20, 21, 24, 32, 3~ 43, 45,49, 52,66, 80,81,90

seminte 16,35,45,46, 48, 77, 84, 85, 90 strat de drenare 25, 56, 65, 66, 72

strat de filtrate 36, 56,65

strat de protectie 36, 42, 56, 65, 72,73,78,79 strapungeri prin acoperis 34, 35, 70, 71, 86 streasina 61, 69,70,71,72,73,74,75,77, 78, 83

structura acoperisului 8, 36, 37, 64, 56, 70 substrat 11, 13-16,20,21,25,28,29,32, 33, 34,36,38,39,42-49,52,53,56,57,60,66, 67, 68, 70,72,75,7~8~82,83,84,85 substrat grosime 25,32,44,45,47,49,56, 65, 84

substructure 36, 56, 65

suprafete construite ("sigilate") 1 0, 11, 86

temperatura 7,10,14,15,16,17,20,21,25, 45

terrnoizolatie 20, 39, 40, 61, 72, 82 transport 44, 86

umiditate 10,12,25,39,40,47,49,53,80,112

vegetatie: iarba/plante aromatice 11, 18,24, 28,36,46,47,48,49,66,76,80

95

Multumiri

,

Autorul doreste sa Ie rnultumcasca tuturor asistentilor, colegilor ~i studentilor care au contribuit Ia proiectele sustinute de cercetare, inccrcari si teste dedicate studierii ~i realizarii de acopcrisuri verzi din Gormania. La documentarea stiintifica a acestci carti a contribuit, In primul rand, echipa de la Laboratorul de Cercetare pentru Constructii Experirnentale al Universitatii din Kassel, rara de care numeroasclc experirnente practice nu s-ar f realizat.

Aceasta editie dedicata acoper isur ilor verzi coniine cele rnai noi date de cercetare si concluzii din 201 0, publicate de autor in Capitolul2, la sectiunea desprc efecte term ice. Autorul multurneste asistentului cercetator Rolf Gross care a contribuit la intocmirea noilor schite

~i grafice.

Autorul doreste. de asemenca, sa multumeasca Asociatiei Arhiterra care a avut initiativa $i a facut posibila traducerea si publicarea acestei carti In Romania, continuind astlcl seria V01U111Clor dedicate unei locuiri sanatoase si constructiilor din pam ant ~i alte rnateriale naturale, si In mod particular arhitcctului Serban Sturdza, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, pentru colaborare si irnplicarea constants.

Kassel, mai 20 I 0 Gernot Minke

96

Dr. Ing. Gernot Minke este profesor la Universitatea din Kassel, unde conduce Laboratorul de Cercetare pentru Constructii Experimentale (FEB Kassel), in cadrul Departamentului de Arbltectura. Inca din 1976 a desfasurat aici mai multe proiecte de cercetare In domeniullnverzirii acoperisurfor $i tatadelor. Este arhitect cu llbera practica, consultant pe probleme de fizica a constructiilor, autor a numeroase carti de specialitate. A dezvoltat primul sistem de inverzire a acoperlsurilor In panta Inca din 1978.

Acoperisurle verzi nu sunt doar placute vederii: ele dezvolta biotopuri valoroase in erase, imbunatatesc calitatea aerului si au avantaje importante din punct de vedere fizic si constructiv. Racoresc interiorulin timpul verii, pastreaza caldura in timpul iemii sl prelungesc durata de vlata a acoperisului. La acestea se adauqa faptul ca sunt ieftine, durabile si simplu de reahzat.

Aceasta carte cu recornendari practice pentru construct] prezinta, intr-un mod aceesibil, felulln care atat cladrlle de locunte $i birouri, cat sl garajele sau depozitele, pot fi prevazute cu accpensuri verzi.

Autorul of era htorrnaf detaliate, impreuna cu fotografii si desene, prezentand lucrurile care trebuie avute In vedere la proiectare sl dferentele dintre diversele sisteme de acoperire. Aceasta edltie contine cele mal noi date de cercetare si concluzii din 2010 despre efectele term ice ale acoperisurilor verzi. Sunt prezentate $i comentate sistemele de Inverzire pentru acoperisurl, de la cele plane pana la acoperisuri inclinate, cu toate detaliile constructive importante, precum $i date despre costuri si implicatiile economice. Sunt oferite $i indicatii pentru lucrarile in regie proprie, precum si surse de informare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.