P. 1
Brosura Educatori

Brosura Educatori

|Views: 291|Likes:
Published by madiania

More info:

Published by: madiania on Nov 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2014

pdf

text

original

Proiect PHARE 2006 - ACCELERAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SITUAŢIEI ROMILOR - Campania Publică de Informare şi Conştientizare

6Hl0
0c UUNc lIlCTlCl
lN lNVlTlNlNTU/
lIcSC0/lI
,
,
Laura Surdu
GHID
DE BUNE PRACTICI
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREŞCOLAR
Cuprins
Prefaţă pag 4
Capitolul I Romii din România: diversitatea etnică şi
lingvistică pag 5
Capitolul II Educaţia şcolară în cazul populaţiei de
romi - acces şi calitate a educaţiei pag 7
Capitolul III Percepţia asupra educaţiei şi încrederea în
şcoală pag 9
Capitolul IV Politici educaţionale pentru romi în
România după 1989 pag 12
Capitolul V Importanţa educaţiei timpurii în cariera
şcolară a elevilor romi pag 14
Capitolul VI Studii de caz pag 16
Studiu de caz 1 Grădiniţe estivale şi interculturale pag 16
Studiu de caz 2 Grădiniţă bilingvă în comunitatea de romi pag 20
Capitolul VII Lecţii învăţate şi idei de lucru pentru
educatori pag 24
pag 4
Prefaţă
O mare parte din percepţia despre ceilalţi şi despre noi înşine se construieşte în
copilărie, de aceea Programul guvernamental S.P.E.R. - Stop Prejudecăţilor despre
Etnia Romă a ales ca una din direcţiile de acţiune abordarea unui segment foarte
relevant pentru educaţia copiilor, şi anume învăţământul preşcolar. În cadrul
proiectului am desfăşurat o serie de patru seminarii pentru educatori şi inspectori
şcolari despre metode de învăţare inclusivă, am realizat un CD cu basme tradiţionale
rome, şi acest ghid de bune pratici.
Ghidul de bune practici reprezintă rezultatul unor colaborări fructuoase cu experţi
în educaţia preşcolară, ce şi-au adus o contribuţie valoroasă la propunerile de
îmbunătăţire a participării preşcolare în rândul copiilor de etnie romă şi a calităţii
învăţământului preşcolar, în general. Într-un context în care principalele probleme
ce pot infuenţa accesul copiilor romi în sistemul de învăţământ ţin de diferenţe
culturale sau etnice, credem că o rezolvare efcientă şi cu efecte de durată poate f
găsită, cel mai bine, la nivel local. Educatorii şi personalul auxiliar din învăţătmântul
preşcolar, care intră în contact direct cu copiii din comunităţile de romi, reprezintă
actorii cheie în procesul de gestionare a problemelor apărute la acest nivel. Tocmai
de aceea credem cu tărie că o informare corectă a acestora reprezintă o premisă
necesară, care face posibil orice demers în vederea atingerii scopului propus.
Astfel, prima parte a ghidului propune o viziune globală, atent documentată, asupra
situaţiei actuale a participării şcolare în rândul copiilor romi, cu descrierea cauzelor
sau problemelor care pot infuenţa rata acestei participări.
În partea a doua, plecând de la ilustrarea a două cazuri de succes, ghidul propune
exemple de bune practici şi modalităţi de acţiune, prezentate sub forma unui set de
instrumente accesibil, foarte util pentru activitatea cadrelor didactice.
Dorim ca personalul activ din învăţământul preşcolar să găsească în acest ghid un
sprijin valoros pentru derularea activităţilor zilnice şi dezvoltarea unui învăţământ
de calitate, care să ofere şanse egale pentru toţi copiii, indiferent de etnie.
Programul guvernamental S.P.E.R. - Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă, este
implementat de Secretariatul General al Guvernului prin fonduri PHARE şi a
debutat în mai 2007. S.P.E.R. este prima campanie naţională de informare şi combatere
a prejudecăţilor structurale privind romii, iniţiată de Guvernul României. În cadrul
campaniei de comunicare se urmărește creșterea gradului de conștientizare asupra
situației romilor, a incluziunii lor în societate și diminuarea discriminării etnice.
Medana Mihuţa
Coordonator Program Multianual Phare 2004 – 2006
Secretariatul General al Guvernului
pag 5
I. Romii din România: diversitatea etnică şi lingvistică
Recensământul
1
din 2002 stabilea un număr de 535.250 de romi dintr-
un total de 21.698.181 locuitori. Astfel, cu o reprezentativitate de 2,5% din
populaţia totală a României, romii sunt cea de-a doua mare minoritate
naţională după cea maghiară (6,6%). Organizaţiile internaţionale, ONG-
urile romilor, precum şi comunitatea academică consideră că datele
de recensământ subestimează mult numărul real al romilor. Astfel,
conform estimării oferită de Gheorghe şi Liegeois
2
numărul romilor
din România este între un minim de 1.800.000 şi un maxim de 2.500.000.
Consiliul Europei utilizează aceeaşi estimare. Institutul de Cercetări pentru
Calitatea Vieţii (ICCV)
3
, pe baza datelor culese în 1998, consideră că 6,7% din
totalul populaţiei României ar reprezenta o estimare realistă a procentului de
romi obţinut prin heteroidentifcare
4
. Acelaşi institut de cercetări estimează
că romii care se autodeclară ca aparţinând acestui grup etnic sunt într-un
procent de 4,3% din populaţia totală.
Potrivit datelor de cercetare, mărimea medie a familiei de romi era în
1992 de 6,67 persoane pe familie, iar în 1998 de 5,5 persoane pe familie
5
.
Numărul mediu de copii pe familie este de 3-4
6
. Cercetările sociologice arată
că populaţia de romi din România este o populaţie tânără din punct de
vedere demografc, un procent de 41,4% dintre romi find în segmentul de
vârstă 0-14 ani
7
.
Conform cu Helsinki Watch
8
, romii din România se constituie în aproximativ
patruzeci de grupuri diferite, printre care căldărari, ferari, ursari, grăjdari,
lăutari etc. Un raport de cercetare
9
al organizaţiei Save the Children (2001)
arată că numele subgrupurilor de romi au fost folosite de către neromi încă
din perioada sclaviei pentru a distinge între diversele categorii de romi (în
principal, categorii ocupaţionale). Astfel de subgrupuri sunt următoarele:
vătraşi, lăieşi, căldărari, zlătari, gabori, cazangii, pletoşi, corbeni, modorani,
1
Principalii indicatori pe judeţe şi categorii de localităţi. Rezultate preliminare, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2003
2
Gheorghe, N., Liegeois, J.P., Roma/Gypsies: A European Minority, Minority Rights Group, UK, 1995, p.7
3
Zamfr C., Preda M. (coordonatori), Romii în România, Editura Expert, Bucureşti, 2002, p.13-14
4
Heteroidentifcarea se referă la identifcarea etnică realizată de către ceilalţi, nu de către sine.
5
ICCV, Indicatori privind comunităţile de romi din România, Bucureşti, Editura Expert, 2002, p.24
6
Andrey Ivanov (coord.), The Roma in Central and Eastern Europe. Avoiding the Dependency Trap., UNDP, Bratislava, 2002, p.25
7
Zamfr C., Preda M. (coordonatori), Romii in România, Editura Expert, Bucureşti, 2002, p.44
8
Helsinki Watch, Destroying Ethnic Identity: The Persecution of Gypsies in Romania, New York, Human Rights Watch, 1991, p.7
9
Save the Children, Denied a Future?, vol.1, South eastern Europe, 2001, p.305 - 306
pag 6
tismănari, spoitori etc.
Potrivit datelor de recensământ din 2002
10
, dintr-un total de 535.250 persoane
care se autodeclară romi, un număr de 241.617 de persoane (45%) vorbesc
limba romani ca limbă maternă. Aceste date arată că de-a lungul perioadei
comuniste a existat un proces masiv de asimilare lingvistică a romilor. Un
mare număr de căldărari, spoitori, gabori, ursari continuă să vorbească limba
romani ca limba maternă, în timp ce vătraşii, de exemplu, sunt în majoritate
vorbitori de limba română. În Transilvania există un număr mare de romi
vorbitori de limba maghiară, iar în Dobrogea de limba turcă. Gaborii din
Transilvania, de exemplu, vorbesc româna, maghiara şi romani
11
. Limba
romani nu este utilizată în administraţia publică, deşi legea administraţiei
publice permite folosirea limbilor minorităţilor în localităţile în care locuitorii
minoritari reprezintă mai mult de 20% din totalul populaţiei localităţii. Singura
instituţie publică în care limba romani este folosită este instituţia şcolară.
10
Date de recensământ accesate la adresa: http://www.recensământ.ro/
11
Save the Children, Denied a Future?, vol.1, South eastern Europe, 2001, p.306
pag 7
II. Educaţia şcolară în cazul populaţiei de romi - acces şi calitate a
educaţiei
Participarea preşcolară a populaţiei de romi este de aproape patru ori mai
mică în comparaţie cu participarea preşcolară pe ansamblul populaţiei
României
12
. În ciclul primar de învăţământ, în cazul grupei de vârstă 7-10 ani,
participarea şcolară a romilor era în anul şcolar 1997-1998 de aproape 70%,
în timp ce pe ansamblul României era de 94,4%. Pentru grupa de vârstă de
11-14 ani, participarea şcolară pe ansamblul României era de 98%, în timp
ce pentru populaţia de romi gradul de cuprindere în învăţământ era de
67,5%. În cazul populaţiei cu vârsta între 15 şi 18 ani, gradul de cuprindere
în învăţământ pe ansamblul României era de 61,6%, iar pentru populaţia
de romi de aceeaşi vârstă era de doar 20,5%. Un procent cuprins între 17
si 27% dintre romi nu a fost înscris niciodată într-o instituţie şcolară
13
.
Potrivit datelor recensământului din 2002, şansa unei persoane de etnie romă
de a absolvi învăţământul universitar era de 41 de ori mai redusă decât a unui
nerom.
Majoritatea cercetărilor în domeniu identifcă drept cauze ale slabei participări
şcolare a romilor situaţia socio-economică precară a unui larg segment de
populaţie romă. Alte cauze - socio-culturale - ale neparticipării şcolare sunt
considerate difcultăţile de adaptare şcolară datorate unei slabe cunoaşteri
a limbii române şi migraţia sezonieră a familiilor de romi. Dimensiunile
neparticipării şcolare a populaţiei de romi refectă şi un eşec al sistemului
de învăţământ românesc în a compensa constrângerile externe (socio-
economice sau culturale), care restrâng accesul la educaţie al populaţiei de
romi.
Participarea şcolară (accesul la educaţie) şi calitatea educaţiei sunt aspecte
care se intercondiţionează. În şcolile în care calitatea educaţiei este slabă,
probabilitatea elevilor de a promova examenele pentru a avea acces în cicluri
mai înalte de învăţământ este mai scăzută. Lipsa de atractivitate a şcolilor
cu o calitate slabă a educaţiei infuenţează negativ participarea şcolară şi
implicarea elevilor în activităţile şcolii. Calitatea redusă a educaţiei poate
favoriza abandonul şcolar.
12
Surdu, M., Educaţia şcolară a populaţiei de romi în Romii în România, editura Expert, Bucureşti, 2002, p.106
13
Ibid., p.109-111
pag 8
Aşa cum arată datele de cercetare, în şcolile cu o pondere ridicată de elevi
romi (şcoli segregate) calitatea educaţiei este mai scăzută comparativ
cu ansamblul sistemului şcolar. În şcolile / clasele formate exclusiv sau
preponderant din elevi romi s-a constatat că promovabilitatea la examenul
de capacitate este mai scazută, analfabetismul funcţional este mai ridicat, rata
repetenţiei este mai ridicată şi prezenţa la concursuri şi olimpiade este mai
mică. În şcolile segregate există un nivel mai scăzut al infrastructurii şcolare
(absenţa bibliotecii, mobilier sărac, precaritatea sau inexistenţa laboratoarelor,
absenţa sălii de sport, a materialelor didactice etc.) precum şi resurse umane
mai puţine şi mai slab pregatite (pondere ridicată a personalului necalifcat,
fuctuaţie ridicată de personal, navetism).
Pe de altă parte, aşteptările cadrelor didactice sunt de o considerabilă
importanţă pentru performanţele
14
elevilor şi pentru traiectoria lor şcolară.
Studiile experimentale au demonstrat că aşteptările negative ale profesorilor
faţă de elevi conduc la o performanţă slabă elevilor (efectul Pygmalion)
15

datorită mecanismului profeţiei care se auto-împlineşte. Etichetarea
sau categorizarea elevilor este un proces bazat pe impresii superfciale
şi în special pe prima impresie. Defnirea unor elevi ca “buni” sau
“silitori” şi a altora ca “neadaptaţi”, “greu educabili” va produce în
cazul elevilor astfel defniţi comportamente care vor tinde să se conformeze
etichetelor atribuite. De exemplu, îmbrăcămintea, starea de curăţenie,
manierele, modul de exprimare sunt fltre perceptuale pe baza cărora
profesorii tind să-şi formeze impresii asupra copiilor şi să-i catalogheze în
consecinţă.
14
Profeţia care se autoîmplineşte este un termen introdus de sociologul R. K. Merton şi se referă la credinţa că o
cauză determină un anumit comportament. Altfel spus, oamenii reacţionează nu doar la situaţia în care se afă, ci
mai ales la percepţiile şi credinţele lor despre situaţia respectivă.
15
Rosenthal R., Jacobson R., Pygmalion in the classroom. Teacher Expectation and Pupils’ Intellectual Development,
Holt, Rinehart and Winston Inc., 1968.
pag 9
III. Percepţia asupra educaţiei si încrederea în şcoală
Lungimea traseului şcolar al elevilor este puternic infuenţată de deciziile de
mobilitate educaţională luate de părinţi
16
. În funcţie de diferenţele de resurse
economice şi de poziţia lor în ierarhia socială, indivizii apreciază în mod diferit
benefciile aduse de o şcolarizare prelungită şi costurile asociate unei investiţii
în şcolarizare. Diferenţele în nivelul de şcolaritate dobândit între indivizii din
clasa de jos faţă de cei din clasa de sus, spre exemplu, nu pot f atribuite unor
valori diferite la nivelul acestor clase, ci unor constrângeri care acţionează
diferit în funcţie de clasa socială în care indivizii sunt poziţionaţi. Şcoala este
deopotrivă valorizată de săraci şi bogaţi, de majoritari şi minoritari, însă
lungimea traseului şcolar pe care indivizii îl parcurg este dată de constrângeri
diferite în condiţiile unor valori similare. În alegerile educaţionale, oamenii
au percepţii diferite asupra costurilor şi benefciilor asociate opţiunilor lor. În
alegerea unui nivel sau altuia de şcolaritate, oamenii se ghidează în funcţie
de:
• probabilitatea de succes,
• costul asociat eşecului,
• resursele diferite ale mediului social din care provin,
• costurile implicate de urmarea nivelului de şcolaritate ales (costurile directe
ale şcolarizării la care se adaugă costurile de oportunitate - salariul pe care
l-ar f câştigat dacă ar f fost pe piaţa muncii şi nu în şcoală).
Ca urmare, copiii proveniţi din familiile sărace, chiar dacă au rezultate şcolare
bune, este mai puţin probabil să continue nivele superioare de educaţie decât
copiii cu un acelaşi nivel de abilităţi din familiile clasei de sus. În alegerile pe
care le fac familiile sărace (se înţelege că decizia este luată de familie) de a
părăsi sistemul de educaţie mai devreme decât copiii din clasa de sus intervin
următorii factori:
• Percepţia probabilităţii de succes este mai joasă în cazul copiilor săraci
comparativ cu cei din clasa de sus;
• Costurile continuării şcolarizării sunt percepute de către părinţii din clasa de
jos ca find mai ridicate, iar benefciile întreruperii şcolii şi angajării copiilor
apar mai promiţătoare în momentul în care au reuşit să atingă un anumit nivel
de şcolarizare care să evite mobilitatea descendentă (un nivel mai scăzut de
şcolarizare decât al părinţilor).
16
Acest subcapitol rezumă idei din articolul Probleme ale unor şcoli din rural - un model centrat pe încrederea în
şcoală, L. Surdu, M. Surdu, Revista Calitatea Vieţii nr. 3, Editura Academiei Române, 2003
pag 10
Cercetări realizate după 1990 arată că, pe lângă resursele economice care
infuenţează semnifcativ lungimea traseului şcolar al indivizilor, există
o diminuare generală a încrederii în şcoală ce afectează în mod negativ
participarea şcolară.
Încrederea scăzută în şcoală este în primul rând determinată de cauze socio-
economice, externe sistemului de învăţământ, printre care menţionăm:
• Sărăcia / lipsa resurselor fnanciare care face difcilă menţinerea copiilor în
sistemul de învăţământ;
• Nivelul ridicat al şomajului / lipsa locurilor de muncă, chiar şi pentru
absolvenţi de liceu şi facultate;
• Proiecţia negativă generalizată asupra viitorului individual şi al societăţii pe
termen scurt şi mediu;
• Nivelul scăzut de şcolarizare al părinţilor.
Unii dintre părinţi (inclusiv romi) nu au posibilităţi materiale să le asigure
copiilor un minimum de resurse necesar pentru frecventarea şcolii (rechizite,
îmbrăcăminte şi, uneori, chiar alimente) şi cu atât mai puţin au resursele
necesare continuării şcolarizării copilului dacă acesta provine din mediul
rural (bani de transport, de cazare etc.). În aceste condiţii, şcoala devine
o instituţie inaccesibilă şi, deci, inutilă. Din moment ce unii părinţi nu-şi
permit să-şi şcolarizeze copiii în oraş pentru a urma liceul, interesul pentru
învăţământul obligatoriu este foarte scăzut, mai ales în rural, în mediile sărace.
Practic, frecventarea şcolii se datorează inerţiei şi obţinerii alocaţiei pentru
copii (din 2007 legea condiţionării alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară
a fost abrogată), iar cunoştinţele dobândite în şcoală sunt în unele cazuri
considerate inutile pentru traiectul profesional viitor (munca necalifcată).
A investi şcoala cu încredere este similar cu a face o investiţie pe termen
lung în capital uman. Or, în cazul majorităţii celor care dispun de venituri
insufciente şi nesigure, ideea de investiţie este compromisă în condiţiile unui
comportament centrat în unele cazuri pe supravieţuire. Perspectiva imediată,
“ziua de mâine”, devine orizontul temporal în jurul căruia se structurează
comportamentele, valorile şi planurile de viitor. În aceste condiţii şcoala
este “bună” în măsura în care nu consumă din resursele (de bani, de timp,
de muncă) necesare supravieţuirii sau este “bună” pentru cine şi-o poate
pag 11
permite, adică se poate dispensa de o parte din aceste resurse. Exemplele de
nereuşită socială ale unor persoane care au absolvit liceul şi chiar facultatea şi
care nu şi-au găsit un loc de muncă slăbesc şi ele încrederea în şcoală. Şcoala
nu mai garantează un loc de muncă, deci nu mai garantează un viitor, nu
mai reprezintă un potenţial. În plus, societatea românească actuală oferă din
abundenţă modele de succes social în care şcoala a jucat un rol limitat, ceea
ce contribuie la menţinerea unui nivel redus de aspiraţii educaţionale în cazul
unor elevi.
O altă cauză care sporeşte neîncrederea în şcoală este nivelul de şcolarizare
scăzut al părinţilor. Copiii tind să valorizeze în primul rând modelele sociale din
proximitatea lor, în special pe cele familiale. Or, în cazul părinţilor cu un nivel
scăzut de educaţie, este probabil ca nivelul de educaţie al copiilor să nu difere
prea mult de cel al adulţilor. Lipsa de educaţie face ca părinţii să proiecteze
aşteptări minimale legate de şcoală şi, respectiv, de viitorul copiilor lor.
Aşteptările cadrelor didactice, în special în comunităţile sărace, faţă de
viitorul profesional al elevilor sunt de asemenea foarte scăzute, ceea ce
contribuie la plafonarea aspiraţiilor educaţionale ale elevilor. Altfel spus,
dacă un cadru didactic se aşteaptă în mod explicit ca un elev să termine cel
mult o şcoală profesională este probabil ca acel cadru didactic să-şi adecveze
comportamentul acestor aşteptări şi rezultatele elevului să fe pe măsura
aşteptărilor joase ale profesorului. Gradul scăzut de încredere în şcoală derivă
şi din problemele cu care se confruntă unele şcoli (lipsa dotărilor materiale,
navetismul, fuctuaţia şi necalifcarea cadrelor didactice), în special cele în
care ponderea elevilor romi este ridicată.
pag 12
IV. Politici educaţionale pentru romi în România după 1989
Anii ’90 au consacrat în România politicile educaţionale pentru romi.
Preocuparea iniţială a acestor politici a fost creşterea participării şcolare a
romilor prin rate mai mari de înscriere în sistemul şcolar şi prin reducerea
abandonului şcolar. Una dintre aceste măsuri implicite de creştere a
participării şcolare (în sensul că nu vizează în mod explicit romii) este măsura
acordării unei gustări gratuite elevilor din ciclul primar. O altă măsură de
politică educaţională (introdusă în 1993) a fost cea a condiţionării acordării
alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară. Deşi moral criticabilă deoarece
privează copiii care nu participă deloc la educaţie de un benefciu presupus
a f unul universalist, această măsură a condiţionării alocaţiei pentru copii de
prezenţa şcolară a produs o creştere relativ consistentă a participării romilor
în învăţământul obligatoriu. Această măsură a fost eliminată în 2007 find
declarată ca neconstituţională de către Curtea Constituţională.
Politicile afrmative de acordare a unor locuri speciale pentru romi în
universităţi (iniţiate în 1992 şi extinse ulterior) şi apoi în învăţământul liceal şi
profesional (începând cu 1998) reprezintă un alt set de măsuri importante în
creşterea participării romilor în învăţământul secundar şi terţiar.
O serie de măsuri de politici educaţionale au vizat stimularea formării de
personal didactic cunoscător al limbii romani:
• înfinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi al colegiilor pedagogice
pentru formarea viitorilor învăţători/institutori de etnie romă sau de altă
etnie, care vor lucra la clase de romi (sistemul a debutat încă din anul şcolar
1990/1991 şi continuă în prezent;
• desfăşurarea de cursuri de iniţiere/perfecţionare a cunoştinţelor de limbă
romani destinate cadrelor didactice de etnia romă şi/sau neromă, califcate şi
necalifcate;
• înfinţarea secţiei de limbă şi literatură romani în cadrul Facultăţii de limbi
şi literaturi străine a Universităţii Bucureşti, începând cu anul universitar
1998/1999.
Stimularea studierii limbii romani în şcoli s-a realizat prin măsuri legislative
care prevăd posibilitatea de a începe studiul limbii romani ca limbă maternă
în orice moment al anului şcolar şi în orice an de studiu, precum şi încurajarea
pag 13
şcolilor de a încadra cadre didactice califcate pentru predarea limbii romani
sau, în lipsa acestora, absolvenţi de liceu sau de cel puţin 10 clase, de etnia
romă.
Din 1999 a fost înfinţată poziţia de inspector pentru romi, în fecare inspectorat
şcolar judeţean, cu atribuţii în monitorizarea participării la educaţie a copiilor
şi tinerilor romi.
Programele PHARE Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate cu focalizare
pe romi şi-au propus să stimuleze participarea şcolară a copiilor proveniţi din
grupuri defavorizate, în special romi, în vederea fnalizării învăţământului
obligatoriu. Printre măsurile promovate de programele PHARE se numără
grădiniţele estivale, programele de tip “A doua şansă” adresate celor care au
părăsit timpuriu sistemul de educaţie, introducerea mediatorilor şcolari romi,
măsuri de incluziune socială (inclusiv desegregare şcolară).
Printre schimbarile legislative importante survenite se numără adoptarea
ordinului MECT 1540 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi,
precum şi a ordinului MECT 1529 referitor la dezvoltarea problematicii
diversităţii în curiculumul naţional (adoptate în 2007).
pag 14
V. Importanţa educaţiei timpurii în cariera şcolară a elevilor romi
Participarea preşcolară a copiilor romi este sensibil mai scăzută în comunităţile
compacte de romi, în care predomină un model tradiţional de socializare a
copiilor şi în care se vorbeşte limba romani în familie. De asemenea, gradul de
sărăcie este mai ridicat, iar distanţele până la grădiniţă sunt mai mari în cazul
acestor comunităţi.
Investirea în educaţia timpurie este crucială
17
, întrucât în acest stadiu se pun
bazele pentru învăţarea şi acumulările care vor surveni ulterior. Investirea
în calitatea educaţiei timpurii va întrerupe ciclul dezavantajelor pe care le
întâmpină în general populaţia de romi. Îmbunătăţirea educaţiei pre-primare
şi creşterea accesului la aceasta vor diminua inegalităţile sociale şi vor aduce
benefcii economice şi sociale pe termen lung atât pentru individ cât şi pentru
societate în general. Educaţia timpurie are impact pozitiv asupra bunăstării
copiilor, asupra performanţelor lor educaţionale generale (stimulează
dezvoltarea creierului) şi asupra stimei de sine. Educaţia timpurie (acordată
între 0 şi 6 ani) care are în vedere dezvoltarea cognitivă, socială, fzică şi
emoţională a copiilor este la fel de importantă ca şi şcolarizarea timpurie.
Calitatea educaţiei timpurii înseamnă mult mai multe lucruri decât simpla
creştere a numărului de locuri în sistemul preşcolar de învăţământ. Este, de
asemenea, de dorit un acces universal la o educaţie preşcolară de calitate,
deoarece intervenţiile ţintite pe grupuri vulnerabile ar putea avea efecte
nedorite, precum stigmatizarea sau apariţia unor conficte interetnice. Un
important factor în educaţia timpurie de calitate îl reprezintă buna pregătire,
buna salarizare, bune condiţii de lucru şi motivaţia ridicată a personalului
didactic. Importanţi mai sunt, de asemenea, următorii factori:
• conţinutul materialelor furnizate / curriculumul, care să aibă elemente de
diversitate şi de personalizare;
• raportul echilibrat între numărul de copii şi de cadre didactice;
• implicarea părinţilor şi a comunităţii în general;
• organizarea educaţiei în termeni de vârstă optimă de intrare în sistem,
program full time / part time, participare obligatorie / voluntară;
17
Informaţii accesate la adresa:
http://www.eenee.de/portal/page/portal/EENEEView/_generische_page_eenee?content=eenee-symposia-
08.htm&language=us
pag 15
• existenţa unor structuri guvernamentale de monitorizare şi evaluare cu
regularitate a programelor educaţionale şi de asigurare a costurilor şi a calităţii
serviciilor furnizate.
Există o largă recunoaştere a faptului că accesul timpuriu la o educaţie de
calitate oferă un start bun în viaţă în special copiilor provenind din familii cu
venituri modeste şi din grupuri minoritare vorbitoare de o a doua limbă pe
lângă limba maternă.
În cele ce urmează, vom prezenta două studii de caz, care ilustrează
câteva dintre cele mai importante tipuri de experienţe acumulate în
cadrul unor proiecte care au avut ca obiectiv dezvoltarea competenţelor
social-emoţionale şi abilităţilor cognitive ale copiilor romi. Aceste proiecte
şi-au propus să faciliteze tranziţia către şcoală a copiilor romi şi să pună bazele
unei adaptări şcolare reuşite a acestora.
pag 16
VI. Studii de caz
Studiu de caz 1
Grădiniţe estivale şi interculturale
Proiectul “Nevoie de calitate şi calitatea educaţiei”, realizat în perioada 2006-
2008 de către Romani Criss (Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi
Studii) în parteneriat cu Centrul Romilor “Amare Romentza” şi cu Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, a avut ca scop prevenirea abandonului şcolar şi
combaterea manifestărilor de segregare şi discriminare
18
. Grădiniţele estivale
s-au dovedit utile ca măsuri de urgenţă pentru prevenirea şi remedierea unor
potenţiale probleme de integrare în cazul copiilor care nu au putut f cuprinşi
în programe preşcolare de lung termen.
Prin proiect s-a urmărit dobândirea deprinderilor de bază pentru integrarea
ulterioară în sistemul de învăţământ, şi încurajarea motivaţiei copiilor (dar şi a
părinţilor acestora) pentru continuarea studiilor.
Grădiniţele estivale au fost organizate în Botoşani, Călăraşi, Ilfov, Cluj, Covasna,
Braşov, Giurgiu, Mureş, Tulcea şi Bucureşti. Scopul acestor grădiniţe a fost de
a oferi copiilor care nu au frecventat niciodată grădiniţa deprinderi şi abilităţi
necesare înscrierii în clasa a I a. Grupurile ţintă au fost constituite din copii
romi şi neromi, care provin din familii şi comunităţi defavorizate, cu condiţii
materiale precare şi care nu au avut posibilitatea să frecventeze grădiniţa,
find complet nepregătiţi pentru experienţa şcolară.
În cadrul grădiniţei estivale, cadrele didactice implicate în proiect au avut în
vedere dezvoltarea limbajului corect, raţionamente logice specifce vârstei,
integrarea în colectiv şi activităţile de grup. În cazul copiilor de vârstă mai
mică s-a insistat pe însuşirea modului de prezentare şi pe orientare în spaţiu,
iar copiii mai mari au învăţat să facă semnele grafce necesare pentru învăţarea
literelor în primul an şcolar. În procesul educativ s-a apelat la cântece, jocuri
şi exerciţii de comunicare şi memorare, la exerciţii fzice şi activităţi artistice
(muzică, desen, lucru manual). Toţi copiii au fost implicaţi într-un proces
intensiv de tip instructiv şi totodată recreativ. Procesul didactic a fost însoţit
18
Datele cuprinse în acest studiu de caz au fost preluate şi adaptate după broşura “Nevoie de calitate şi egalitate în
educaţie 2006-2008”, editată de Romani Criss.
pag 17
şi de formarea şi consolidarea unor deprinderi elementare de comportare
civilizată, precum şi igienico-sanitare. Pentru îmbunătăţirea vocabularului
s-au folosit dialogurile (preşcolar-educator, educator-preşcolar, preşcolar-
preşcolar), jocurile de rol şi dramatizările.
“Copiii care au frecventat-o [grădiniţa estivală din localitatea Râşnov] au do-
bândit aptitudinile elementare pentru încadrarea în învăţământul primar:
ţin corect creionul în mână, socializează, răspund la cerinţele educatorului,
se implică în activităţile didactice.” (Dan Raea, consilier educaţional, Roma
Heart Ilo Rom, Braşov)
“În prima zi de începere a cursurilor grădiniţei estivale, după ce am strigat
catalogul, am încercat să îi fac pe copii să îşi cunoască mai întâi colegul de
bancă, apoi restul colegilor din colectiv. Încă din prima zi am insistat pe dez-
voltarea unui limbaj corect şi pe integrarea în grup a tuturor copiilor. […]
Prin intermediul conversaţiei i-am ajutat să înveţe să se prezinte corect. Timp
de o lună, copiii au învăţat culorile, rechizitele, au învăţat să construiască
mulţimi, au cântat împreună, au învăţat să utilizeze instrumentele necesare
clasei a I a (Mariana Botea, institutor, Călăraşi)”
Extrem de utilă a fost şi implicarea voluntară a unor membri ai familiilor
copiilor (părinţi, bunici) pe toată durata grădiniţelor estivale. În unele cazuri
s-au asigurat gustări pe perioada orelor de participare la programele de
grădiniţă.
Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor copiilor s-a aplicat permanent şi a inclus
totodată şi un sistem de notare, precum şi unul de recompense. Evaluarea
iniţială a pus în evidenţă faptul că majoritatea copiilor aveau cunoştinte slabe
în următoarele direcţii: comunicare orală, elemente de limbaj şi vocabular,
expresivitate şi creativitate, orientare în timp şi spaţiu, cunoaşterea mediului,
educaţie moral-civică, educaţie plastică. Ca urmare, în aceste direcţii trebuie
să se îndrepte atenţia educatorilor în cazul copiilor proveniţi din comunităţi
defavorizate şi / sau lingvistic diferite de populaţia majoritară. Cunoştinţele
primare (limbaj, comportament, comunicare, grafcă, logică), socializarea şi
integrarea în colectiv sunt trei obiective de atins în grădiniţele estivale, care
au o perioadă scurtă de timp de desfăşurare (două săptămâni).

pag 18
Întreg procesul instructiv-educativ trebuie să includă în principal jocul
ca mijloc de schimb între cunoştinţele adultului (educatoare) şi nevoile
copilului.
Grădiniţele estivale se adresează în principal copiilor, însă activităţile didactice
interactive la care educatorii iau parte sunt şi o modalitate de familiarizare a
educatorilor cu copiii, mai precis cu nevoile şi posibilităţile copiilor, cu bagajul
de cunoştinţe preluat din familie, cu felul în care copiii gândesc şi trăiesc, cu
valorile şi sensibilităţile lor.
“În 2007 a fost prima dată când am participat la o acţiune de acest gen;
activităţile didactice interactive (bazate în mod special pe joc) m-au ajutat
şi pe mine să înţeleg mai bine necesităţile copiilor, nivelul lor de trai şi,
implicit, modul lor de gândire, bagajul informaţional acumulat în familie.”
(Ecaterina Mândrilă, institutor, Craiova)
Activităţile desfăşurate pe parcursul grădiniţelor estivale au avut ca scop
şi stimularea comunicării, dezvoltarea toleranţei reciproce, cultivarea şi
diversifcarea canalelor de schimb cultural, toate acestea de la vârste foarte
mici ale copiilor. Creşterea nivelului de toleranţă şi acceptarea diversităţii i-a
vizat indirect şi pe părinţii copiilor participanţi la programele de tip grădiniţă
estivală.
În continuare, redăm o serie de acumulări pe care şi le-au însuşit cei mai mulţi
dintre copiii care au frecventat grădiniţele estivale.
A.) În domeniul comportamental:
- îmbunătăţirea comportamentului social
- îmbunătăţirea deprinderilor de comunicare şi relaţionare
- dezvoltarea relaţiilor de prietenie, încredere şi respect
- formarea şi îmbunătăţirea aptitudinilor de manipulare a instrumentelor şcolare
de lucru
- formarea unor deprinderi de igienă personală
- respectarea cerinţelor educatorului

pag 19
B.) În domeniul cognitiv şi al cunoştinţelor şcolare:
- formarea aptitudinilor de desen
- recunoaşterea cifrelor şi a unor litere, precum şi a unor semne aritmetice
(mai mic, mai mare, adunare, scădere ş.a.)
- efectuarea unor operaţii simple de adunare şi scădere
- formarea de şiruri numerice crescătoare şi descrescătoare
- recunoaşterea unor fguri geometrice
- dezvoltarea capacităţii de memorare
- reproducerea de poveşti
- dezvoltarea vocabularului
- pronunţarea corectă a unor sunete sau cuvinte mai difcile
- îmbogăţirea cunoştinţelor despre natură etc.
Activităţile desfăşurate într-un cadru prietenos au contribuit şi la creşterea
stimei de sine a copiilor, precum şi la ridicarea motivaţiei acestora de a
participa în activităţile şcolii în lunile care au urmat.
pag 20
Studiu de caz 2
Grădiniţă bilingvă în comunitatea de romi
În cadrul proiectului „Grădiniţa bilingvă în comunitatea de romi căldărari din
Săruleşti”, susţinut fnanciar de UNICEF, Centrul romilor „Amare RRomentza”
a realizat un exemplu de învăţământ bilingv în sensul predării cu ajutorul
metodelor şi activităţilor pedagogice bilingve, scopul fundamental find
facilitarea accesului copiilor romi în învăţământul primar, prin învăţarea limbii
române cu ajutorul limbii romani. Durata proiectului a fost de 4 luni şi s-a
adresat unui număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani.
Curriculumul elaborat în cadrul proiectului a fost astfel conceput încât copiii
să îşi consolideze cunoştinţele pe care le au şi să-şi fundamenteze identitatea
romă. În organizarea activităţilor s-au luat în considerare achiziţiile lingvistice
predominante ale copiilor (limba romani sau limba română ca limbă maternă),
astfel încât transferurile să se producă în mod natural, în cadrul jocului, de
exemplu, iar cei care vorbesc predominant una dintre aceste limbi să nu se
simtă izolaţi.
În cele ce urmează am selectat din raportul proiectului
19
o serie de sfaturi
practice pentru educatorii care lucrează în grădiniţe cu copii romi cunoscători
ai limbii romani. Sfaturile practice de mai jos se adresează educării comunicării
orale şi scrise.
19
Raportul “Educaţie bilingvă în comunităţile de romi” poate f accesat online la adresa: http://www.amarerromentza.
org/publicatii.html Capitolul din care am preluat sfaturile practice pentru educatori a fost elaborat de Firuţa Tacea.
pag 21
Sfaturi practice pentru educarea limbajului
1. Educarea comunicării orale
Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, organizate
bilingv, cu participarea copiilor vorbitori de limba romani, dar şi cu cei vorbitori
de limba română, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor.
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să ia parte la discuţii în mici grupuri formale, utilizând atât limba romani,
cât şi limba română, în funcţie de nivelul posibilităţilor de exprimare în limba
română sau în limba romani
- să discute cu colegii şi cu educatoarea, atât în limba romani, cât şi în limba
română
- să întrebe şi să răspundă la întrebări, utilizând progresiv atât limba romani,
cât şi limba română, în funcţie de nivelul posibilităţilor de exprimare
- să utilizeze corect saluturile, atât în limba romani, cât şi în limba română
- să facă prezentări şi să se prezinte, atât în limba romani, cât şi în limba română
- să ia parte la jocurile de grup, organizate cu participarea cadrului didactic,
care se adresează atât în limba romani, cât şi în limba română
- să ia parte la activităţile de învăţare în grup, să sugereze ce este de făcut
mai departe într-un joc, într-o o activitate, continuând secvenţele de acţiuni,
formulându-şi ideile atât în limba romani, cât şi în limba română
Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple, atât în limba romani, cât şi în limba
română şi să reacţioneze adecvat la acestea
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să transmită un mesaj simplu, în cadrul jocului sau al activităţilor de învăţare,
folosind progresiv atât limba romani, cât şi limba română
- să îndeplinească sarcini simple, formulate progresiv, atât în limba romani, cât
şi în limba română
- să răspundă adecvat la mesajele verbale car îi sunt adresate, folosind progresiv
atât limba romani, cât şi limba română
Să audieze cu atenţie un text scurt şi simplu, formulat atât în limba romani, cât
şi în limba română şi să redea mesajul global al acestuia
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să urmărească succesiunea logică a unei poveşti, relatate atât în limba romani,
pag 22
cât şi în limba română, pe baza ilustraţiilor (a materialului intuitiv)
- să demonstreze înţelegerea textului audiat atât în limba romani, cât şi în limba
română, prin repovestire, dramatizare, desen
Să distingă sunetele ce compun cuvinte simple şi cunoscute, aparţinând
atât limbii romani, cât şi limbii române, şi să le pronunţe corect
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să pronunţe corect, progresiv, sunetele limbilor romani şi română
- să recunoască sunetele iniţial, fnal şi pe cele din interiorul cuvintelor din limba
romani şi din limba română, receptate auditiv
Să-şi îmbogăţească vocabularul activ, specifc limbilor romani şi română,
pe baza experienţei, a activităţii personale şi a relaţiilor cu ceilalţi şi să
îl utilizeze corect din punct de vedere gramatical, în exprimarea orală
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să folosească adecvat cuvinte noi specifce limbilor romani şi română, în cadrul
jocurilor sau al activităţilor de învăţare
- să manifeste iniţiativă în comunicarea orală, atât în limba română, cât şi în limba
romani
- să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate, atât în limba română, cât şi în
limba romani, despre obiecte şi finţe din mediul apropiat, despre personaje
din poveşti, despre aspecte ale vieţii cotidiene etc.
- să identifce auditiv cuvintele din structura propoziţiilor şi silabele din structura
cuvintelor şi să le reprezinte grafc (Cuvintele şi propoziţiile vor f formulate în
limbile romani şi română.)
Să recepteze mesajul emoţional al unui text care i se citeşte ori i se
povesteşte, în limbile romani şi română
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să redea expresiv mesaje receptate auditiv, în limbile romani şi română
- să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral specifc limbilor romani şi
română şi pe cele ale limbajului corporal, în transmiterea mesajelor orale
- să realizeze scurte dramatizări sau jocuri de rol, pornind de la texte audiate
în limbile romani şi română, utilizând nuanţarea vocii, intonaţia, cu sprijinul
cadrului didactic şi al suporturilor intuitive
pag 23
Să relateze în limba română şi în limba romani povestiri scurte sau mo-
mente ale povestirilor imaginate de ei înşişi, pe baza suportului intuitiv
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- să organizeze jucăriile, pentru a comunica o întâmplare din viaţa proprie, în
limbile romani şi română
- să imagineze deznodământul unei povestiri scurte, audiate în limbile romani şi
română
2. Educarea comunicării scrise
Să diferenţieze posibilitatea de a reprezenta obiectele prin imagini
concrete, intuitive, de posibilitatea de a le reprezenta prin alte simboluri,
precum cuvântul
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- Să indice reprezentările grafce prin cuvânt în mediul apropiat, familiar (cărţi,
indicatoare de străzi, numere de maşini etc.), indiferent de limba utilizată
- Să îşi recunoască numele propriu scris cu litere de tipar
Să utilizeze instrumentele de scris, exersând deprinderile motrice
elementare, necesare folosirii adecvate a acestora
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- Să execute elemente grafce elementare, prin trasare liberă, prin colorare
etc.
- Să utilizeze hârtia, creioanele, stiloul, creta colorată, în scopul adecvat scrierii,
dar şi în scopul dezvoltării creativităţii, dându-le întrebuinţări variate
- Să urmărească perceptiv şi motric anumite trasee grafce
- Să completeze desene simple, începute, cu părţile care lipsesc
- Să adopte postura corectă în timpul scrierii
Să utilizeze desene, simboluri, pentru a transmite semnifcaţii
Exemple de comportamente aşteptate de la copii:
- Să indice direcţii, poziţii ale participanţilor la jocuri etc., cu ajutorul săgeţilor, al
cerculeţelor etc.
- Să transmită mesaje cu diferite semnifcaţii (informare, urare, invitare etc.), cu
ajutorul desenelor, al simbolurilor grafce, în general.
pag 24
VII. Lecţii învăţate şi idei de lucru pentru educatori
Un rol important în ambele proiecte prezentate în studiile de caz l-a jucat
mediatorul (consilierul) şcolar rom. De asemenea, o contribuţie esenţială
la succesul celor două intervenţii educaţionale a fost implicarea părinţilor
şi a comunităţii. În continuare, vom face o scurtă trecere în revistă a celor
mai importante aspecte legate de rolul mediatorului şcolar şi vom prezenta
succint câteva modalităţi de implicare a părinţilor
20
.
Care este rolul mediatorului şcolar?
Mediatorul şcolar este de regulă un membru respectat al comunităţii de romi..
Rolul mediatorului şcolar este acela de a facilita accesul membrilor comunităţii
la şcoală şi de a îmbunătăţi comunicarea dintre aceştia şi personalul şcolii.
• Să colaboreze cu părinţii pentru încurajarea înscrierii copiilor la şcoală;
• Să încurajeze părinţii şi comunităţile să se implice în viaţa şcolii.
Mediatorul poate acţiona ca un susţinator al educaţiei în faţa părinţilor şi a
comunităţii, încurajând oamenii să participe la activităţile şcolare, la viaţa
şcolii, inclusiv la procesul de luare a deciziilor şi la educaţia copiilor.
Rolul mediatorului şcolar
- Este purtatorul de cuvânt al şcolii
în comunitate;
- Informează personalul grădiniţei /
şcolii în legătură cu situaţia familiilor,
în special cu aspectele care pot
infuenţa participarea sau rezultatele
şcolare ale copiilor;
- Informează comunitatea despre
rolul şcolii şi despre dreptul tuturor
copiilor la învăţământul obligatoriu;
- Informează părinţii asupra
procedurilor şi actelor necesare
înscrierii copiilor la şcoală;
- Dezvoltă şi menţine încrederea şi
respectul comunităţii faţă de şcoală
şi respectul şcolii faţă de comunitate;
- Monitorizează progresul şcolar al
copiilor care riscă să abandoneze
şcoala şi încurajează participarea
acestora la educaţie;
- Monitorizează copiii de vârstă
preşcolară din cadrul comunităţii
care nu sunt înscrişi la grădiniţă;
- Monitorizează copiii de vârstă
şcolară care nu au fost niciodată
înscrişi la şcoală şi, în parteneriat cu
20
Rolul mediatorului şcolar şi modurile în care pot f implicaţi părinţii sunt preluate şi adaptate din materialele
proiectului PHARE 2003, Accesul la educaţie pentru grupuri dezavantajate.
pag 25
- Inregistrează problemele care
infuenţează accesul la educaţie;
- Colaborează cu factorii de decizie
(inclusiv cu liderul comunităţii de
romi) pentru a identifca soluţii la
problemele individuale sau cele ale
familiilor care infuenţeaza accesul
la educaţie;
- Stabileşte contactul cu familiile
care au copii de vârstă preşcolară şi
ţine o evidenţă a acestora.
cadrele didactice, identifcă soluţii
de a-i înscrie şi de a-i reintegra în
procesul educaţional;
- Identifcă şcolile din apropierea
comunităţii de romi si informează
părinţii despre calitatea educaţiei
în diversele şcoli din zonă (dotări
materiale, numărul de clase, numărul
şi califcarea cadrelor didactice etc.)
- Asistă părinţii la completarea
actelor necesare înscrierii la şcoală
sau transferului copiilor de la o şcoală
la alta.
Educatorii trebuie să dezvolte o bună relaţie atât cu mediatorii şcolari, cât şi
cu părinţii copiilor. De aceea, în continuare prezentăm câteva sugestii pentru
educatori, care au funcţionat bine în unele unităţi de învăţământ.
Cum pot f implicaţi părinţii?
Părinţii şi membrii comunităţii pot f implicaţi în viaţa şcolii pe căi informale
sau formale. Modalitatea prin care oamenii pot f determinaţi să se implice în
viaţa şcolii pe căi formale este să-i implici mai întâi pe căi informale. Aceasta
înseamnă că trebuie create aceste căi pentru părinţi şi pentru membrii
comunităţii pentru a participa la activităţile şcolii, situaţie de care vor benefcia
în mare măsură elevii. Experienţa dobândită în proiecte educaţionale arată
faptul că dacă există mai multe oportunităţi ca oamenii să se implice, succesul
participării va f mai mare.
Participarea formală şi informală la educaţie
Implicarea informală
Implicarea informală poate însemna:
- Părintele vine la şcoală să discute
despre progresul copilului său;
- Părintele participă la o activitate
organizată de şcoală, cum ar f o serbare,
Implicarea formală
Implicarea formală înseamnă
participarea la activităţile unui
grup de lucru din şcoală sau ale
unui comitet la nivelul căruia se iau
decizii care privesc şcoala, cum ar f:
pag 26
un eveniment sportiv sau un concert;
- Părintele acţionează ca voluntar în
clasă;
- Părintele acţionează ca voluntar la
organizarea unui eveniment, de tipul
concert sau masă festivă
- Consiliul părinţilor;
- Consiliul de administraţie;
- Grupul de sprijin al proiectului;
- Un grup de lucru din şcoală care
se ocupă de diverse aspecte, de
exemplu întreţinerea clădirii.
Încercaţi să aplicaţi aceste idei care au avut succes în alte grădiniţe sau şcoli:
- Contactaţi şi uraţi bun venit tuturor familiilor rome la şcoală;
- Identifcaţi părinţii romi care sunt gata să acţioneze ca “părinţi de contact”
cu alţi părinţi din comunitatea romă, pentru a construi încredere;
- Organizaţi întâlniri lunare ale părinţilor şi un buletin informativ cu apariţie
regulată pentru a-i informa şi a-i implica pe părinţi;
- Încurajaţi părinţii romi să acţioneze ca voluntari; folosiţi părinţii ca experţi
şi resurse la clasă;
- O mai bună comunicare cu părinţii despre serile de consultaţii. Planifcaţi
şi pregătiţi cu grijă întâlnirile cu părinţii şi faceţi-le atractive şi folositoare;
consultaţi părinţii despre ce ar trebui să discute la aceste întâlniri;
- Evenimente sociale; Festivalul tradiţional de meşteşuguri rome, care oferă
tuturor celorlalte comunităţi din zonă oportunitatea de a vinde lucruri; o
seară de spus poveşti;
- Contactaţi familiile mai rezervate prin vizite la domiciliu, de exemplu
împreună cu mediatorul şcolar;
- Sustineţi mediatorul în probleme care privesc prezenţa la şcoală;
- O “cutie de scrisori” pentru sugestiile părinţilor, care pot f anonime;
- Încurajaţi participarea activă a părinţilor romi la procesele de luare a
deciziilor.
Educatorii au o contribuţie majoră la dezvoltarea interesului copiilor pentru
şcoală şi pentru acumularea de cunoştinţe în general. Ei trebuie să fe capabili
să lucreze cu toate categoriile de copii şi de aceea este nevoie să fe fexibili
pentru a se putea adapta nevoilor fecărui copil în parte. Educatorii contribuie
la dezvoltarea intelectuală şi socială a copiilor şi au astfel un rol cheie în viitorul
lor ca elevi.
pag 27
Educatorii acţionează ca facilitatori, ca antrenori şi ca modele sociale pentru
preşcolari. Ei trebuie să-şi planifce din timp lecţiile, să şi le îmbunătăţească
permanent, să le susţină în faţa copiilor şi să se autoevalueze. Este important
ca educatorii să-şi amintească permanent că principalul mijloc de învăţare
pentru copii este jocul. Ca urmare, activităţile interactive sunt cele mai
importante căi de desfăşurare a lecţiilor care se adresează preşcolarilor.
În general, educatorii, indiferent de compoziţia etnică şi socială a copiilor din
clasele lor, ar trebui să ia în considerare următoarele recomandări:
• Să ofere un mediu de lucru similar pentru toţi copiii din clasă;
• Să ofere un timp egal şi o atenţie egal distribuită fecărui copil în parte,
pentru a nu induce frustrări;
• Să construiască un sistem de recompense şi pedepse care să fe acelaşi
pentru toţi copiii şi să fe aplicat cât mai obiectiv cu putinţă (pentru
comportamente similare să aplice proceduri similare); să se asigure ca toţi
copiii au înţeles motivele care stau în spatele regulilor de administrare a
sistemului de recompense şi pedepse şi că acesta nu se aplică discreţionar de
către educator;
• Să-şi îmbunătăţească permanent metodele de lucru şi să schimbe experienţă
profesională cu alţi educatori;
• Să furnizeze asistenţă suplimentară copiilor în domeniile în care aceştia au
nevoie (vocabular, noţiuni de aritmetică, noţiuni de igienă, comportament
ş.a.);
• Să evite ironizarea unui copil de către alţii şi comportamentele nedorite de
indisciplină prin aplicarea justă a sistemului de pedepse instituit în clasă;
• Să furnizeze asistenţă suplimentară copiilor care provin din familii cu
probleme sociale prin discuţii cu familia;
• Să ţină o evidenţă a evoluţiei fecărui copil şi să discute periodic pe marginea
acesteia cu părinţii sau tutorii copilului;
• Să aibă o atitudine înţelegătoare faţă de diferenţele individuale dintre
copii;
• Să semnaleze părinţilor şi mediatorului sanitar eventualele probleme de
sănătate care apar în cazul copiilor din clasă.
Educatorii joacă un rol vital în dezvoltarea oricărui copil, indiferent de
posibilităţile cognitive, emoţionale şi fzice ale acestuia, indiferent de etnia
sa, de genul său ori de familia / comunitatea de provenienţă. Ceea ce învaţă şi
experimentează un copil în mica sa copilărie, cu ajutorul educatorului, va sta
la baza succesului sau eşecului său în şcoală, în muncă şi în viaţa personală.
pag 28
Bibliografe:
Principalii indicatori pe judeţe şi categorii de localităţi. Rezultate preliminare,
Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2003
Gheorghe, N., Liegeois, J.P., Roma/Gypsies: A European Minority, Minority
Rights Group, UK, 1995
Zamfr C., Preda M. (coordonatori), Romii în România, Editura Expert, Bucureşti, 2002
ICCV, Indicatori privind comunităţile de romi din România, Bucureşti, Editura
Expert, 2002

Andrey Ivanov (coord.), The Roma in Central and Eastern Europe. Avoiding the
Dependency Trap., UNDP, Bratislava, 2002
Helsinki Watch, Destroying Ethnic Identity: The Persecution of Gypsies in
Romania, New York, Human Rights Watch, 1991
Save the Children, Denied a Future?, vol.1-2, South eastern Europe, 2001
Surdu, M., Educaţia şcolară a populaţiei de romi în Romii în România, editura
Expert, Bucureşti, 2002
Rosenthal R., Jacobson R., Pygmalion in the classroom. Teacher Expectation and
Pupils’ Intellectual Development, Holt, Rinehart and Winston Inc., 1968.
Probleme ale unor şcoli din rural - un model centrat pe încrederea în şcoală,
L. Surdu, M. Surdu, Revista Calitatea Vieţii nr.3, Editura Academiei Române, 2003
“Nevoie de calitate şi egalitate în educaţie 2006-2008”, editor Romani Criss
“Educaţie bilingvă în comunităţile de romi” http://www.amarerromentza.org/
publicatii.html
Alte resurse:
“Basme rome” - basmele pot f ascultate online la www.sper.org.ro
Realizat în cadrul proiectului PHARE 2006
“ACCELERAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SITUAȚIEI ROMILOR
Campania Publică de Informare și Conștientizare”, o campanie a Guvernului României
Editor - Secretariatul General al Guvernului - octombrie 2009
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia ofcială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României. Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare, contactaţi
cfcu.phare@mfnante.ro

Laura Surdu

GHID DE BUNE PRACTICI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

.

Cuprins Prefaţă Capitolul pag 4 I II III IV V VI Romii din România: diversitatea etnică şi lingvistică Educaţia şcolară în cazul populaţiei de romi .acces şi calitate a educaţiei Percepţia asupra educaţiei şi încrederea în şcoală Politici educaţionale pentru romi în România după 1989 Importanţa educaţiei timpurii în cariera şcolară a elevilor romi Studii de caz pag 5 Capitolul pag 7 Capitolul pag 9 Capitolul pag 12 Capitolul pag 14 pag 16 pag 16 pag 20 Capitolul Studiu de caz 1 Grădiniţe estivale şi interculturale Studiu de caz 2 Grădiniţă bilingvă în comunitatea de romi Capitolul VII Lecţii învăţate şi idei de lucru pentru educatori pag 24 .

şi acest ghid de bune pratici. . şi anume învăţământul preşcolar.Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă. S.E. este prima campanie naţională de informare şi combatere a prejudecăţilor structurale privind romii. cu descrierea cauzelor sau problemelor care pot influenţa rata acestei participări. este implementat de Secretariatul General al Guvernului prin fonduri PHARE şi a debutat în mai 2007. ghidul propune exemple de bune practici şi modalităţi de acţiune.Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă a ales ca una din direcţiile de acţiune abordarea unui segment foarte relevant pentru educaţia copiilor. care intră în contact direct cu copiii din comunităţile de romi. credem că o rezolvare eficientă şi cu efecte de durată poate fi găsită. Astfel. indiferent de etnie.P. Educatorii şi personalul auxiliar din învăţătmântul preşcolar. Programul guvernamental S. reprezintă actorii cheie în procesul de gestionare a problemelor apărute la acest nivel. plecând de la ilustrarea a două cazuri de succes. iniţiată de Guvernul României. În cadrul campaniei de comunicare se urmărește creșterea gradului de conștientizare asupra situației romilor. Dorim ca personalul activ din învăţământul preşcolar să găsească în acest ghid un sprijin valoros pentru derularea activităţilor zilnice şi dezvoltarea unui învăţământ de calitate.E. cel mai bine. am realizat un CD cu basme tradiţionale rome. Tocmai de aceea credem cu tărie că o informare corectă a acestora reprezintă o premisă necesară.R. prezentate sub forma unui set de instrumente accesibil. în general. atent documentată. .Prefaţă O mare parte din percepţia despre ceilalţi şi despre noi înşine se construieşte în copilărie. de aceea Programul guvernamental S. Ghidul de bune practici reprezintă rezultatul unor colaborări fructuoase cu experţi în educaţia preşcolară.P. foarte util pentru activitatea cadrelor didactice.R. asupra situaţiei actuale a participării şcolare în rândul copiilor romi. care să ofere şanse egale pentru toţi copiii. prima parte a ghidului propune o viziune globală. În partea a doua. În cadrul proiectului am desfăşurat o serie de patru seminarii pentru educatori şi inspectori şcolari despre metode de învăţare inclusivă. care face posibil orice demers în vederea atingerii scopului propus.R. Medana Mihuţa Coordonator Program Multianual Phare 2004 – 2006 Secretariatul General al Guvernului pag 4 .E. a incluziunii lor în societate și diminuarea discriminării etnice. Într-un context în care principalele probleme ce pot influenţa accesul copiilor romi în sistemul de învăţământ ţin de diferenţe culturale sau etnice. la nivel local.P. ce şi-au adus o contribuţie valoroasă la propunerile de îmbunătăţire a participării preşcolare în rândul copiilor de etnie romă şi a calităţii învăţământului preşcolar.

p. Bratislava. mărimea medie a familiei de romi era în 1992 de 6.67 persoane pe familie.3% din populaţia totală.. p. Astfel de subgrupuri sunt următoarele: vătraşi.000 şi un maxim de 2.306 pag 5 . romii din România se constituie în aproximativ patruzeci de grupuri diferite. conform estimării oferită de Gheorghe şi Liegeois2 numărul romilor din România este între un minim de 1. precum şi comunitatea academică consideră că datele de recensământ subestimează mult numărul real al romilor. căldărari.305 . 2003 Gheorghe.4% dintre romi fiind în segmentul de vârstă 0-14 ani7.5 persoane pe familie5. Editura Expert. cazangii. pletoşi. 2002. Bucureşti. 1991. grăjdari. Romii în România. Organizaţiile internaţionale. 2002.698. 2002. iar în 1998 de 5. 1 2 Principalii indicatori pe judeţe şi categorii de localităţi.7 9 Save the Children. Potrivit datelor de cercetare. p. Roma/Gypsies: A European Minority. modorani. Institutul Naţional de Statistică. UNDP. printre care căldărari.181 locuitori. N. Numărul mediu de copii pe familie este de 3-46.. Romii din România: diversitatea etnică şi lingvistică Recensământul1 din 2002 stabilea un număr de 535. Un raport de cercetare9 al organizaţiei Save the Children (2001) arată că numele subgrupurilor de romi au fost folosite de către neromi încă din perioada sclaviei pentru a distinge între diversele categorii de romi (în principal.5% din populaţia totală a României.000. The Roma in Central and Eastern Europe.13-14 4 Heteroidentificarea se referă la identificarea etnică realizată de către ceilalţi.7 3 Zamfir C. fierari. Romii in România. Bucureşti. Preda M.1. (coordonatori). Preda M. Astfel.7% din totalul populaţiei României ar reprezenta o estimare realistă a procentului de romi obţinut prin heteroidentificare4.44 8 Helsinki Watch. gabori. nu de către sine.800. Bucureşti. Editura Expert. vol. (coordonatori). 2001. p. p. New York. Cercetările sociologice arată că populaţia de romi din România este o populaţie tânără din punct de vedere demografic. romii sunt cea de-a doua mare minoritate naţională după cea maghiară (6. categorii ocupaţionale). Acelaşi institut de cercetări estimează că romii care se autodeclară ca aparţinând acestui grup etnic sunt într-un procent de 4. South eastern Europe.. pe baza datelor culese în 1998. lăutari etc. ursari. Institutul de Cercetări pentru Calitatea Vieţii (ICCV)3. Avoiding the Dependency Trap. 5 ICCV. UK. 1995. un procent de 41. cu o reprezentativitate de 2. 2002. Conform cu Helsinki Watch8. J.500. zlătari.250 de romi dintrun total de 21. Denied a Future?. Astfel. ONGurile romilor. Bucureşti. Human Rights Watch. Destroying Ethnic Identity: The Persecution of Gypsies in Romania. lăieşi. p.. Consiliul Europei utilizează aceeaşi estimare. corbeni.I. Minority Rights Group. Liegeois. Indicatori privind comunităţile de romi din România.. Rezultate preliminare.24 6 Andrey Ivanov (coord.P. consideră că 6.6%).25 7 Zamfir C.). p. Editura Expert.

vol. South eastern Europe. vorbesc româna.ro/ Save the Children. Gaborii din Transilvania. Aceste date arată că de-a lungul perioadei comuniste a existat un proces masiv de asimilare lingvistică a romilor. deşi legea administraţiei publice permite folosirea limbilor minorităţilor în localităţile în care locuitorii minoritari reprezintă mai mult de 20% din totalul populaţiei localităţii. Singura instituţie publică în care limba romani este folosită este instituţia şcolară. de exemplu. spoitori. iar în Dobrogea de limba turcă.1.tismănari. maghiara şi romani11. 2001.306 pag 6 . Limba romani nu este utilizată în administraţia publică. dintr-un total de 535. ursari continuă să vorbească limba romani ca limba maternă. 10 11 Date de recensământ accesate la adresa: http://www. un număr de 241. p. de exemplu.recensământ. În Transilvania există un număr mare de romi vorbitori de limba maghiară. în timp ce vătraşii. spoitori etc.250 persoane care se autodeclară romi. sunt în majoritate vorbitori de limba română. Un mare număr de căldărari.617 de persoane (45%) vorbesc limba romani ca limbă maternă. Potrivit datelor de recensământ din 200210. gabori. Denied a Future?.

în timp ce pe ansamblul României era de 94. în timp ce pentru populaţia de romi gradul de cuprindere în învăţământ era de 67.socio-culturale .ale neparticipării şcolare sunt considerate dificultăţile de adaptare şcolară datorate unei slabe cunoaşteri a limbii române şi migraţia sezonieră a familiilor de romi. p. Educaţia şcolară în cazul populaţiei de romi . Majoritatea cercetărilor în domeniu identifică drept cauze ale slabei participări şcolare a romilor situaţia socio-economică precară a unui larg segment de populaţie romă.. Un procent cuprins între 17 si 27% dintre romi nu a fost înscris niciodată într-o instituţie şcolară13..106 Ibid.4%. În ciclul primar de învăţământ. participarea şcolară pe ansamblul României era de 98%. participarea şcolară a romilor era în anul şcolar 1997-1998 de aproape 70%.II.6%. 2002.acces şi calitate a educaţiei Participarea preşcolară a populaţiei de romi este de aproape patru ori mai mică în comparaţie cu participarea preşcolară pe ansamblul populaţiei României12. probabilitatea elevilor de a promova examenele pentru a avea acces în cicluri mai înalte de învăţământ este mai scăzută.5%. Bucureşti. p. În şcolile în care calitatea educaţiei este slabă. Potrivit datelor recensământului din 2002. şansa unei persoane de etnie romă de a absolvi învăţământul universitar era de 41 de ori mai redusă decât a unui nerom. gradul de cuprindere în învăţământ pe ansamblul României era de 61. Participarea şcolară (accesul la educaţie) şi calitatea educaţiei sunt aspecte care se intercondiţionează. Alte cauze . 12 13 Surdu. M. În cazul populaţiei cu vârsta între 15 şi 18 ani.109-111 pag 7 . iar pentru populaţia de romi de aceeaşi vârstă era de doar 20. Pentru grupa de vârstă de 11-14 ani. în cazul grupei de vârstă 7-10 ani. care restrâng accesul la educaţie al populaţiei de romi. editura Expert. Dimensiunile neparticipării şcolare a populaţiei de romi reflectă şi un eşec al sistemului de învăţământ românesc în a compensa constrângerile externe (socioeconomice sau culturale). Educaţia şcolară a populaţiei de romi în Romii în România. Lipsa de atractivitate a şcolilor cu o calitate slabă a educaţiei influenţează negativ participarea şcolară şi implicarea elevilor în activităţile şcolii. Calitatea redusă a educaţiei poate favoriza abandonul şcolar.5%.

precaritatea sau inexistenţa laboratoarelor. navetism).. Teacher Expectation and Pupils’ Intellectual Development. ci mai ales la percepţiile şi credinţele lor despre situaţia respectivă. pag 8 . Merton şi se referă la credinţa că o cauză determină un anumit comportament. îmbrăcămintea. 1968. 14 Profeţia care se autoîmplineşte este un termen introdus de sociologul R. 15 Rosenthal R. absenţa sălii de sport. în şcolile cu o pondere ridicată de elevi romi (şcoli segregate) calitatea educaţiei este mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemului şcolar. manierele. Definirea unor elevi ca “buni” sau “silitori” şi a altora ca “neadaptaţi”. mobilier sărac. a materialelor didactice etc. Holt. Jacobson R. Pe de altă parte. Studiile experimentale au demonstrat că aşteptările negative ale profesorilor faţă de elevi conduc la o performanţă slabă elevilor (efectul Pygmalion)15 datorită mecanismului profeţiei care se auto-împlineşte. fluctuaţie ridicată de personal. “greu educabili” va produce în cazul elevilor astfel definiţi comportamente care vor tinde să se conformeze etichetelor atribuite. aşteptările cadrelor didactice sunt de o considerabilă importanţă pentru performanţele14 elevilor şi pentru traiectoria lor şcolară. modul de exprimare sunt filtre perceptuale pe baza cărora profesorii tind să-şi formeze impresii asupra copiilor şi să-i catalogheze în consecinţă. analfabetismul funcţional este mai ridicat. rata repetenţiei este mai ridicată şi prezenţa la concursuri şi olimpiade este mai mică. starea de curăţenie.) precum şi resurse umane mai puţine şi mai slab pregatite (pondere ridicată a personalului necalificat.. K. În şcolile segregate există un nivel mai scăzut al infrastructurii şcolare (absenţa bibliotecii. În şcolile / clasele formate exclusiv sau preponderant din elevi romi s-a constatat că promovabilitatea la examenul de capacitate este mai scazută. oamenii reacţionează nu doar la situaţia în care se află. Etichetarea sau categorizarea elevilor este un proces bazat pe impresii superficiale şi în special pe prima impresie. Rinehart and Winston Inc. Pygmalion in the classroom. Altfel spus.Aşa cum arată datele de cercetare.. De exemplu.

este mai puţin probabil să continue nivele superioare de educaţie decât copiii cu un acelaşi nivel de abilităţi din familiile clasei de sus. Surdu. În alegerile pe care le fac familiile sărace (se înţelege că decizia este luată de familie) de a părăsi sistemul de educaţie mai devreme decât copiii din clasa de sus intervin următorii factori: • Percepţia probabilităţii de succes este mai joasă în cazul copiilor săraci comparativ cu cei din clasa de sus. 16 Acest subcapitol rezumă idei din articolul Probleme ale unor şcoli din rural . iar beneficiile întreruperii şcolii şi angajării copiilor apar mai promiţătoare în momentul în care au reuşit să atingă un anumit nivel de şcolarizare care să evite mobilitatea descendentă (un nivel mai scăzut de şcolarizare decât al părinţilor). Diferenţele în nivelul de şcolaritate dobândit între indivizii din clasa de jos faţă de cei din clasa de sus. L. 2003 pag 9 . Percepţia asupra educaţiei si încrederea în şcoală Lungimea traseului şcolar al elevilor este puternic influenţată de deciziile de mobilitate educaţională luate de părinţi16. • Costurile continuării şcolarizării sunt percepute de către părinţii din clasa de jos ca fiind mai ridicate. • costul asociat eşecului. de majoritari şi minoritari.salariul pe care l-ar fi câştigat dacă ar fi fost pe piaţa muncii şi nu în şcoală). În funcţie de diferenţele de resurse economice şi de poziţia lor în ierarhia socială. Editura Academiei Române.un model centrat pe încrederea în şcoală. ci unor constrângeri care acţionează diferit în funcţie de clasa socială în care indivizii sunt poziţionaţi. Revista Calitatea Vieţii nr. În alegerea unui nivel sau altuia de şcolaritate. În alegerile educaţionale. indivizii apreciază în mod diferit beneficiile aduse de o şcolarizare prelungită şi costurile asociate unei investiţii în şcolarizare. M. însă lungimea traseului şcolar pe care indivizii îl parcurg este dată de constrângeri diferite în condiţiile unor valori similare. • resursele diferite ale mediului social din care provin. Surdu. copiii proveniţi din familiile sărace.III. oamenii se ghidează în funcţie de: • probabilitatea de succes. 3. Şcoala este deopotrivă valorizată de săraci şi bogaţi. • costurile implicate de urmarea nivelului de şcolaritate ales (costurile directe ale şcolarizării la care se adaugă costurile de oportunitate . chiar dacă au rezultate şcolare bune. spre exemplu. Ca urmare. oamenii au percepţii diferite asupra costurilor şi beneficiilor asociate opţiunilor lor. nu pot fi atribuite unor valori diferite la nivelul acestor clase.

chiar şi pentru absolvenţi de liceu şi facultate. uneori. Încrederea scăzută în şcoală este în primul rând determinată de cauze socioeconomice. Practic. Perspectiva imediată. • Proiecţia negativă generalizată asupra viitorului individual şi al societăţii pe termen scurt şi mediu. Or. deci. pe lângă resursele economice care influenţează semnificativ lungimea traseului şcolar al indivizilor. iar cunoştinţele dobândite în şcoală sunt în unele cazuri considerate inutile pentru traiectul profesional viitor (munca necalificată). în cazul majorităţii celor care dispun de venituri insuficiente şi nesigure. • Nivelul ridicat al şomajului / lipsa locurilor de muncă. de timp. valorile şi planurile de viitor. interesul pentru învăţământul obligatoriu este foarte scăzut. ideea de investiţie este compromisă în condiţiile unui comportament centrat în unele cazuri pe supravieţuire. şcoala devine o instituţie inaccesibilă şi. există o diminuare generală a încrederii în şcoală ce afectează în mod negativ participarea şcolară.). îmbrăcăminte şi.Cercetări realizate după 1990 arată că. În aceste condiţii. A investi şcoala cu încredere este similar cu a face o investiţie pe termen lung în capital uman. printre care menţionăm: • Sărăcia / lipsa resurselor financiare care face dificilă menţinerea copiilor în sistemul de învăţământ. externe sistemului de învăţământ. mai ales în rural. “ziua de mâine”. frecventarea şcolii se datorează inerţiei şi obţinerii alocaţiei pentru copii (din 2007 legea condiţionării alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară a fost abrogată). inutilă. • Nivelul scăzut de şcolarizare al părinţilor. de cazare etc. Unii dintre părinţi (inclusiv romi) nu au posibilităţi materiale să le asigure copiilor un minimum de resurse necesar pentru frecventarea şcolii (rechizite. În aceste condiţii şcoala este “bună” în măsura în care nu consumă din resursele (de bani. de muncă) necesare supravieţuirii sau este “bună” pentru cine şi-o poate pag 10 . în mediile sărace. Din moment ce unii părinţi nu-şi permit să-şi şcolarizeze copiii în oraş pentru a urma liceul. devine orizontul temporal în jurul căruia se structurează comportamentele. chiar alimente) şi cu atât mai puţin au resursele necesare continuării şcolarizării copilului dacă acesta provine din mediul rural (bani de transport.

Aşteptările cadrelor didactice. Şcoala nu mai garantează un loc de muncă. Exemplele de nereuşită socială ale unor persoane care au absolvit liceul şi chiar facultatea şi care nu şi-au găsit un loc de muncă slăbesc şi ele încrederea în şcoală. în special cele în care ponderea elevilor romi este ridicată. ceea ce contribuie la menţinerea unui nivel redus de aspiraţii educaţionale în cazul unor elevi. în cazul părinţilor cu un nivel scăzut de educaţie. fluctuaţia şi necalificarea cadrelor didactice). În plus. de viitorul copiilor lor. faţă de viitorul profesional al elevilor sunt de asemenea foarte scăzute. navetismul. Lipsa de educaţie face ca părinţii să proiecteze aşteptări minimale legate de şcoală şi. ceea ce contribuie la plafonarea aspiraţiilor educaţionale ale elevilor. în special pe cele familiale. Altfel spus. O altă cauză care sporeşte neîncrederea în şcoală este nivelul de şcolarizare scăzut al părinţilor. Copiii tind să valorizeze în primul rând modelele sociale din proximitatea lor. societatea românească actuală oferă din abundenţă modele de succes social în care şcoala a jucat un rol limitat. nu mai reprezintă un potenţial. deci nu mai garantează un viitor. adică se poate dispensa de o parte din aceste resurse. Or. dacă un cadru didactic se aşteaptă în mod explicit ca un elev să termine cel mult o şcoală profesională este probabil ca acel cadru didactic să-şi adecveze comportamentul acestor aşteptări şi rezultatele elevului să fie pe măsura aşteptărilor joase ale profesorului. în special în comunităţile sărace. este probabil ca nivelul de educaţie al copiilor să nu difere prea mult de cel al adulţilor. Gradul scăzut de încredere în şcoală derivă şi din problemele cu care se confruntă unele şcoli (lipsa dotărilor materiale. respectiv. pag 11 .permite.

care vor lucra la clase de romi (sistemul a debutat încă din anul şcolar 1990/1991 şi continuă în prezent. • desfăşurarea de cursuri de iniţiere/perfecţionare a cunoştinţelor de limbă romani destinate cadrelor didactice de etnia romă şi/sau neromă. Una dintre aceste măsuri implicite de creştere a participării şcolare (în sensul că nu vizează în mod explicit romii) este măsura acordării unei gustări gratuite elevilor din ciclul primar. O altă măsură de politică educaţională (introdusă în 1993) a fost cea a condiţionării acordării alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară. Stimularea studierii limbii romani în şcoli s-a realizat prin măsuri legislative care prevăd posibilitatea de a începe studiul limbii romani ca limbă maternă în orice moment al anului şcolar şi în orice an de studiu.IV. Această măsură a fost eliminată în 2007 fiind declarată ca neconstituţională de către Curtea Constituţională. Politici educaţionale pentru romi în România după 1989 Anii ’90 au consacrat în România politicile educaţionale pentru romi. Deşi moral criticabilă deoarece privează copiii care nu participă deloc la educaţie de un beneficiu presupus a fi unul universalist. Preocuparea iniţială a acestor politici a fost creşterea participării şcolare a romilor prin rate mai mari de înscriere în sistemul şcolar şi prin reducerea abandonului şcolar. Politicile afirmative de acordare a unor locuri speciale pentru romi în universităţi (iniţiate în 1992 şi extinse ulterior) şi apoi în învăţământul liceal şi profesional (începând cu 1998) reprezintă un alt set de măsuri importante în creşterea participării romilor în învăţământul secundar şi terţiar. precum şi încurajarea pag 12 . această măsură a condiţionării alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară a produs o creştere relativ consistentă a participării romilor în învăţământul obligatoriu. calificate şi necalificate. începând cu anul universitar 1998/1999. O serie de măsuri de politici educaţionale au vizat stimularea formării de personal didactic cunoscător al limbii romani: • înfiinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi al colegiilor pedagogice pentru formarea viitorilor învăţători/institutori de etnie romă sau de altă etnie. • înfiinţarea secţiei de limbă şi literatură romani în cadrul Facultăţii de limbi şi literaturi străine a Universităţii Bucureşti.

în vederea finalizării învăţământului obligatoriu. măsuri de incluziune socială (inclusiv desegregare şcolară). Printre schimbarile legislative importante survenite se numără adoptarea ordinului MECT 1540 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi. în special romi. precum şi a ordinului MECT 1529 referitor la dezvoltarea problematicii diversităţii în curiculumul naţional (adoptate în 2007). programele de tip “A doua şansă” adresate celor care au părăsit timpuriu sistemul de educaţie. introducerea mediatorilor şcolari romi.şcolilor de a încadra cadre didactice calificate pentru predarea limbii romani sau. de etnia romă. Din 1999 a fost înfiinţată poziţia de inspector pentru romi. în lipsa acestora. cu atribuţii în monitorizarea participării la educaţie a copiilor şi tinerilor romi. Programele PHARE Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi şi-au propus să stimuleze participarea şcolară a copiilor proveniţi din grupuri defavorizate. pag 13 . în fiecare inspectorat şcolar judeţean. absolvenţi de liceu sau de cel puţin 10 clase. Printre măsurile promovate de programele PHARE se numără grădiniţele estivale.

participare obligatorie / voluntară. Calitatea educaţiei timpurii înseamnă mult mai multe lucruri decât simpla creştere a numărului de locuri în sistemul preşcolar de învăţământ. de asemenea. de dorit un acces universal la o educaţie preşcolară de calitate. Îmbunătăţirea educaţiei pre-primare şi creşterea accesului la aceasta vor diminua inegalităţile sociale şi vor aduce beneficii economice şi sociale pe termen lung atât pentru individ cât şi pentru societate în general. buna salarizare. Investirea în educaţia timpurie este crucială17. Investirea în calitatea educaţiei timpurii va întrerupe ciclul dezavantajelor pe care le întâmpină în general populaţia de romi. în care predomină un model tradiţional de socializare a copiilor şi în care se vorbeşte limba romani în familie.de/portal/page/portal/EENEEView/_generische_page_eenee?content=eenee-symposia08. întrucât în acest stadiu se pun bazele pentru învăţarea şi acumulările care vor surveni ulterior.eenee. socială. Importanţi mai sunt. • organizarea educaţiei în termeni de vârstă optimă de intrare în sistem. următorii factori: • conţinutul materialelor furnizate / curriculumul. care să aibă elemente de diversitate şi de personalizare. precum stigmatizarea sau apariţia unor conflicte interetnice. gradul de sărăcie este mai ridicat. iar distanţele până la grădiniţă sunt mai mari în cazul acestor comunităţi. Este. de asemenea. fizică şi emoţională a copiilor este la fel de importantă ca şi şcolarizarea timpurie. 17 Informaţii accesate la adresa: http://www. program full time / part time. Importanţa educaţiei timpurii în cariera şcolară a elevilor romi Participarea preşcolară a copiilor romi este sensibil mai scăzută în comunităţile compacte de romi. • implicarea părinţilor şi a comunităţii în general.V. deoarece intervenţiile ţintite pe grupuri vulnerabile ar putea avea efecte nedorite. Un important factor în educaţia timpurie de calitate îl reprezintă buna pregătire. Educaţia timpurie (acordată între 0 şi 6 ani) care are în vedere dezvoltarea cognitivă. • raportul echilibrat între numărul de copii şi de cadre didactice. bune condiţii de lucru şi motivaţia ridicată a personalului didactic.htm&language=us pag 14 . Educaţia timpurie are impact pozitiv asupra bunăstării copiilor. De asemenea. asupra performanţelor lor educaţionale generale (stimulează dezvoltarea creierului) şi asupra stimei de sine.

pag 15 . vom prezenta două studii de caz. care ilustrează câteva dintre cele mai importante tipuri de experienţe acumulate în cadrul unor proiecte care au avut ca obiectiv dezvoltarea competenţelor social-emoţionale şi abilităţilor cognitive ale copiilor romi.• existenţa unor structuri guvernamentale de monitorizare şi evaluare cu regularitate a programelor educaţionale şi de asigurare a costurilor şi a calităţii serviciilor furnizate. Există o largă recunoaştere a faptului că accesul timpuriu la o educaţie de calitate oferă un start bun în viaţă în special copiilor provenind din familii cu venituri modeste şi din grupuri minoritare vorbitoare de o a doua limbă pe lângă limba maternă. Aceste proiecte şi-au propus să faciliteze tranziţia către şcoală a copiilor romi şi să pună bazele unei adaptări şcolare reuşite a acestora. În cele ce urmează.

Braşov. editată de Romani Criss. realizat în perioada 20062008 de către Romani Criss (Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii) în parteneriat cu Centrul Romilor “Amare Romentza” şi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. şi încurajarea motivaţiei copiilor (dar şi a părinţilor acestora) pentru continuarea studiilor. Toţi copiii au fost implicaţi într-un proces intensiv de tip instructiv şi totodată recreativ. fiind complet nepregătiţi pentru experienţa şcolară. jocuri şi exerciţii de comunicare şi memorare. a avut ca scop prevenirea abandonului şcolar şi combaterea manifestărilor de segregare şi discriminare18. care provin din familii şi comunităţi defavorizate. Giurgiu. raţionamente logice specifice vârstei. Grădiniţele estivale au fost organizate în Botoşani. iar copiii mai mari au învăţat să facă semnele grafice necesare pentru învăţarea literelor în primul an şcolar. Ilfov. Tulcea şi Bucureşti. Studii de caz Studiu de caz 1 Grădiniţe estivale şi interculturale Proiectul “Nevoie de calitate şi calitatea educaţiei”. Prin proiect s-a urmărit dobândirea deprinderilor de bază pentru integrarea ulterioară în sistemul de învăţământ. Mureş. Grupurile ţintă au fost constituite din copii romi şi neromi. integrarea în colectiv şi activităţile de grup. Scopul acestor grădiniţe a fost de a oferi copiilor care nu au frecventat niciodată grădiniţa deprinderi şi abilităţi necesare înscrierii în clasa a I a. desen. Grădiniţele estivale s-au dovedit utile ca măsuri de urgenţă pentru prevenirea şi remedierea unor potenţiale probleme de integrare în cazul copiilor care nu au putut fi cuprinşi în programe preşcolare de lung termen. Cluj. Procesul didactic a fost însoţit 18 Datele cuprinse în acest studiu de caz au fost preluate şi adaptate după broşura “Nevoie de calitate şi egalitate în educaţie 2006-2008”. cu condiţii materiale precare şi care nu au avut posibilitatea să frecventeze grădiniţa. pag 16 . Călăraşi. Covasna. la exerciţii fizice şi activităţi artistice (muzică. cadrele didactice implicate în proiect au avut în vedere dezvoltarea limbajului corect. În cadrul grădiniţei estivale. În procesul educativ s-a apelat la cântece. lucru manual).VI. În cazul copiilor de vârstă mai mică s-a insistat pe însuşirea modului de prezentare şi pe orientare în spaţiu.

se implică în activităţile didactice. Timp de o lună. logică). pag 17 . Călăraşi)” Extrem de utilă a fost şi implicarea voluntară a unor membri ai familiilor copiilor (părinţi. precum şi unul de recompense. socializează. rechizitele. educaţie plastică. educaţie moral-civică. institutor. copiii au învăţat culorile. Evaluarea iniţială a pus în evidenţă faptul că majoritatea copiilor aveau cunoştinte slabe în următoarele direcţii: comunicare orală. comunicare. […] Prin intermediul conversaţiei i-am ajutat să înveţe să se prezinte corect. au cântat împreună.şi de formarea şi consolidarea unor deprinderi elementare de comportare civilizată. Braşov) “În prima zi de începere a cursurilor grădiniţei estivale. au învăţat să construiască mulţimi. Pentru îmbunătăţirea vocabularului s-au folosit dialogurile (preşcolar-educator. după ce am strigat catalogul. “Copiii care au frecventat-o [grădiniţa estivală din localitatea Râşnov] au dobândit aptitudinile elementare pentru încadrarea în învăţământul primar: ţin corect creionul în mână. Cunoştinţele primare (limbaj. apoi restul colegilor din colectiv. Ca urmare.” (Dan Raea. În unele cazuri s-au asigurat gustări pe perioada orelor de participare la programele de grădiniţă. precum şi igienico-sanitare. am încercat să îi fac pe copii să îşi cunoască mai întâi colegul de bancă. Încă din prima zi am insistat pe dezvoltarea unui limbaj corect şi pe integrarea în grup a tuturor copiilor. în aceste direcţii trebuie să se îndrepte atenţia educatorilor în cazul copiilor proveniţi din comunităţi defavorizate şi / sau lingvistic diferite de populaţia majoritară. Roma Heart Ilo Rom. cunoaşterea mediului. socializarea şi integrarea în colectiv sunt trei obiective de atins în grădiniţele estivale. orientare în timp şi spaţiu. bunici) pe toată durata grădiniţelor estivale. jocurile de rol şi dramatizările. comportament. care au o perioadă scurtă de timp de desfăşurare (două săptămâni). preşcolarpreşcolar). grafică. consilier educaţional. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor copiilor s-a aplicat permanent şi a inclus totodată şi un sistem de notare. educator-preşcolar. elemente de limbaj şi vocabular. expresivitate şi creativitate. au învăţat să utilizeze instrumentele necesare clasei a I a (Mariana Botea. răspund la cerinţele educatorului.

redăm o serie de acumulări pe care şi le-au însuşit cei mai mulţi dintre copiii care au frecventat grădiniţele estivale. A.) În domeniul comportamental: .Întreg procesul instructiv-educativ trebuie să includă în principal jocul ca mijloc de schimb între cunoştinţele adultului (educatoare) şi nevoile copilului.formarea şi îmbunătăţirea aptitudinilor de manipulare a instrumentelor şcolare de lucru . cu valorile şi sensibilităţile lor.formarea unor deprinderi de igienă personală .” (Ecaterina Mândrilă. toate acestea de la vârste foarte mici ale copiilor. încredere şi respect .îmbunătăţirea deprinderilor de comunicare şi relaţionare . nivelul lor de trai şi. modul lor de gândire. dezvoltarea toleranţei reciproce. implicit. Creşterea nivelului de toleranţă şi acceptarea diversităţii i-a vizat indirect şi pe părinţii copiilor participanţi la programele de tip grădiniţă estivală. cu bagajul de cunoştinţe preluat din familie. Craiova) Activităţile desfăşurate pe parcursul grădiniţelor estivale au avut ca scop şi stimularea comunicării. însă activităţile didactice interactive la care educatorii iau parte sunt şi o modalitate de familiarizare a educatorilor cu copiii. cu felul în care copiii gândesc şi trăiesc. mai precis cu nevoile şi posibilităţile copiilor.dezvoltarea relaţiilor de prietenie. cultivarea şi diversificarea canalelor de schimb cultural. activităţile didactice interactive (bazate în mod special pe joc) m-au ajutat şi pe mine să înţeleg mai bine necesităţile copiilor.îmbunătăţirea comportamentului social . Grădiniţele estivale se adresează în principal copiilor. “În 2007 a fost prima dată când am participat la o acţiune de acest gen. institutor. bagajul informaţional acumulat în familie.respectarea cerinţelor educatorului pag 18 . În continuare.

) .efectuarea unor operaţii simple de adunare şi scădere .dezvoltarea vocabularului . precum şi a unor semne aritmetice (mai mic.formarea de şiruri numerice crescătoare şi descrescătoare .formarea aptitudinilor de desen .B. Activităţile desfăşurate într-un cadru prietenos au contribuit şi la creşterea stimei de sine a copiilor.recunoaşterea unor figuri geometrice . scădere ş. adunare.dezvoltarea capacităţii de memorare . mai mare.) În domeniul cognitiv şi al cunoştinţelor şcolare: .pronunţarea corectă a unor sunete sau cuvinte mai dificile . pag 19 .recunoaşterea cifrelor şi a unor litere.a. precum şi la ridicarea motivaţiei acestora de a participa în activităţile şcolii în lunile care au urmat.îmbogăţirea cunoştinţelor despre natură etc.reproducerea de poveşti .

Studiu de caz 2 Grădiniţă bilingvă în comunitatea de romi În cadrul proiectului „Grădiniţa bilingvă în comunitatea de romi căldărari din Săruleşti”.html Capitolul din care am preluat sfaturile practice pentru educatori a fost elaborat de Firuţa Tacea. de exemplu. prin învăţarea limbii române cu ajutorul limbii romani. În organizarea activităţilor s-au luat în considerare achiziţiile lingvistice predominante ale copiilor (limba romani sau limba română ca limbă maternă).amarerromentza. Sfaturile practice de mai jos se adresează educării comunicării orale şi scrise. pag 20 . În cele ce urmează am selectat din raportul proiectului19 o serie de sfaturi practice pentru educatorii care lucrează în grădiniţe cu copii romi cunoscători ai limbii romani. Curriculumul elaborat în cadrul proiectului a fost astfel conceput încât copiii să îşi consolideze cunoştinţele pe care le au şi să-şi fundamenteze identitatea romă. scopul fundamental fiind facilitarea accesului copiilor romi în învăţământul primar. 19 Raportul “Educaţie bilingvă în comunităţile de romi” poate fi accesat online la adresa: http://www. iar cei care vorbesc predominant una dintre aceste limbi să nu se simtă izolaţi. Centrul romilor „Amare RRomentza” a realizat un exemplu de învăţământ bilingv în sensul predării cu ajutorul metodelor şi activităţilor pedagogice bilingve. astfel încât transferurile să se producă în mod natural. Durata proiectului a fost de 4 luni şi s-a adresat unui număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani. susţinut financiar de UNICEF. org/publicatii. în cadrul jocului.

să întrebe şi să răspundă la întrebări.să ia parte la activităţile de învăţare în grup.să îndeplinească sarcini simple. inclusiv la activităţile de joc.Sfaturi practice pentru educarea limbajului 1. cât şi în limba română . formulate progresiv. cât şi în calitate de auditor. organizate bilingv. în funcţie de nivelul posibilităţilor de exprimare . cât şi în limba română şi să reacţioneze adecvat la acestea Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . formulat atât în limba romani.să urmărească succesiunea logică a unei poveşti.să discute cu colegii şi cu educatoarea. Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . cât şi în limba română . cât şi în limba română . într-o o activitate. cât şi în limba română . continuând secvenţele de acţiuni. folosind progresiv atât limba romani. atât în limba romani. Educarea comunicării orale Să participe la activităţile de grup. utilizând atât limba romani. pag 21 . atât în limba romani. formulându-şi ideile atât în limba romani. cât şi în limba română . cât şi limba română Să audieze cu atenţie un text scurt şi simplu. dar şi cu cei vorbitori de limba română.să utilizeze corect saluturile. cât şi limba română. cât şi în limba română Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. care se adresează atât în limba romani. folosind progresiv atât limba romani. atât în calitate de vorbitor. utilizând progresiv atât limba romani. atât în limba romani. cât şi limba română . relatate atât în limba romani.să facă prezentări şi să se prezinte.să ia parte la jocurile de grup.să răspundă adecvat la mesajele verbale car îi sunt adresate.să transmită un mesaj simplu. în funcţie de nivelul posibilităţilor de exprimare în limba română sau în limba romani . cât şi în limba română şi să redea mesajul global al acestuia Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . atât în limba romani. cât şi limba română. organizate cu participarea cadrului didactic. cu participarea copiilor vorbitori de limba romani. în cadrul jocului sau al activităţilor de învăţare. atât în limba romani.să ia parte la discuţii în mici grupuri formale. să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc.

să realizeze scurte dramatizări sau jocuri de rol. dramatizare. intonaţia.să pronunţe corect. pe baza experienţei. atât în limba română. în limbile romani şi română .să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate. în exprimarea orală Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . .să folosească adecvat cuvinte noi specifice limbilor romani şi română. în cadrul jocurilor sau al activităţilor de învăţare . cu sprijinul cadrului didactic şi al suporturilor intuitive pag 22 . final şi pe cele din interiorul cuvintelor din limba romani şi din limba română. atât în limba română. şi să le pronunţe corect Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . desen Să distingă sunetele ce compun cuvinte simple şi cunoscute. în transmiterea mesajelor orale . cât şi limbii române. sunetele limbilor romani şi română . cât şi în limba romani.cât şi în limba română.să demonstreze înţelegerea textului audiat atât în limba romani. despre aspecte ale vieţii cotidiene etc. specific limbilor romani şi română.să redea expresiv mesaje receptate auditiv. cât şi în limba română. în limbile romani şi română Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . receptate auditiv Să-şi îmbogăţească vocabularul activ. progresiv. cât şi în limba romani . a activităţii personale şi a relaţiilor cu ceilalţi şi să îl utilizeze corect din punct de vedere gramatical. aparţinând atât limbii romani. utilizând nuanţarea vocii. prin repovestire.să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral specific limbilor romani şi română şi pe cele ale limbajului corporal. pe baza ilustraţiilor (a materialului intuitiv) .) Să recepteze mesajul emoţional al unui text care i se citeşte ori i se povesteşte.să recunoască sunetele iniţial.să identifice auditiv cuvintele din structura propoziţiilor şi silabele din structura cuvintelor şi să le reprezinte grafic (Cuvintele şi propoziţiile vor fi formulate în limbile romani şi română. pornind de la texte audiate în limbile romani şi română. despre obiecte şi fiinţe din mediul apropiat.să manifeste iniţiativă în comunicarea orală. despre personaje din poveşti.

indiferent de limba utilizată . de posibilitatea de a le reprezenta prin alte simboluri. exersând deprinderile motrice elementare. dar şi în scopul dezvoltării creativităţii. în scopul adecvat scrierii.Să îşi recunoască numele propriu scris cu litere de tipar Să utilizeze instrumentele de scris.Să utilizeze hârtia. Educarea comunicării scrise Să diferenţieze posibilitatea de a reprezenta obiectele prin imagini concrete. . audiate în limbile romani şi română 2. al cerculeţelor etc.Să adopte postura corectă în timpul scrierii Să utilizeze desene.. prin colorare etc. pentru a comunica o întâmplare din viaţa proprie.Să relateze în limba română şi în limba romani povestiri scurte sau momente ale povestirilor imaginate de ei înşişi. începute. invitare etc. cu ajutorul desenelor. simboluri. dându-le întrebuinţări variate . creioanele. intuitive. necesare folosirii adecvate a acestora Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . în limbile romani şi română .). pentru a transmite semnificaţii Exemple de comportamente aşteptate de la copii: .să imagineze deznodământul unei povestiri scurte. al simbolurilor grafice. prin trasare liberă. familiar (cărţi.să organizeze jucăriile.). numere de maşini etc. în general. pe baza suportului intuitiv Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . creta colorată.Să indice direcţii. indicatoare de străzi.Să transmită mesaje cu diferite semnificaţii (informare. cu ajutorul săgeţilor. pag 23 . poziţii ale participanţilor la jocuri etc. urare. . precum cuvântul Exemple de comportamente aşteptate de la copii: . cu părţile care lipsesc . stiloul.Să completeze desene simple.Să indice reprezentările grafice prin cuvânt în mediul apropiat.Să execute elemente grafice elementare.Să urmărească perceptiv şi motric anumite trasee grafice .

pag 24 . respectul comunităţii faţă de şcoală . Care este rolul mediatorului şcolar? Mediatorul şcolar este de regulă un membru respectat al comunităţii de romi.Monitorizează copiii de vârstă rolul şcolii şi despre dreptul tuturor preşcolară din cadrul comunităţii copiilor la învăţământul obligatoriu. În continuare. .Informează părinţii asupra . în parteneriat cu 20 Rolul mediatorului şcolar şi modurile în care pot fi implicaţi părinţii sunt preluate şi adaptate din materialele proiectului PHARE 2003. şcolii în legătură cu situaţia familiilor. • Să colaboreze cu părinţii pentru încurajarea înscrierii copiilor la şcoală. De asemenea. Rolul mediatorului şcolar . care nu sunt înscrişi la grădiniţă. acestora la educaţie. încurajând oamenii să participe la activităţile şcolare.Informează comunitatea despre . Lecţii învăţate şi idei de lucru pentru educatori Un rol important în ambele proiecte prezentate în studiile de caz l-a jucat mediatorul (consilierul) şcolar rom. o contribuţie esenţială la succesul celor două intervenţii educaţionale a fost implicarea părinţilor şi a comunităţii. inclusiv la procesul de luare a deciziilor şi la educaţia copiilor. Accesul la educaţie pentru grupuri dezavantajate..VII.Este purtatorul de cuvânt al şcolii . Rolul mediatorului şcolar este acela de a facilita accesul membrilor comunităţii la şcoală şi de a îmbunătăţi comunicarea dintre aceştia şi personalul şcolii. • Să încurajeze părinţii şi comunităţile să se implice în viaţa şcolii.Dezvoltă şi menţine încrederea şi în comunitate.Monitorizează progresul şcolar al în special cu aspectele care pot copiilor care riscă să abandoneze influenţa participarea sau rezultatele şcoala şi încurajează participarea şcolare ale copiilor. vom face o scurtă trecere în revistă a celor mai importante aspecte legate de rolul mediatorului şcolar şi vom prezenta succint câteva modalităţi de implicare a părinţilor20. înscrişi la şcoală şi. .Informează personalul grădiniţei / şi respectul şcolii faţă de comunitate. Mediatorul poate acţiona ca un susţinator al educaţiei în faţa părinţilor şi a comunităţii.Monitorizează copiii de vârstă procedurilor şi actelor necesare şcolară care nu au fost niciodată înscrierii copiilor la şcoală. . la viaţa şcolii.

Identifică şcolile din apropierea comunităţii de romi si informează părinţii despre calitatea educaţiei în diversele şcoli din zonă (dotări materiale.Colaborează cu factorii de decizie (inclusiv cu liderul comunităţii de romi) pentru a identifica soluţii la problemele individuale sau cele ale familiilor care influenţeaza accesul la educaţie. identifică soluţii de a-i înscrie şi de a-i reintegra în procesul educaţional. cadrele didactice. Cum pot fi implicaţi părinţii? Părinţii şi membrii comunităţii pot fi implicaţi în viaţa şcolii pe căi informale sau formale. Educatorii trebuie să dezvolte o bună relaţie atât cu mediatorii şcolari. numărul şi calificarea cadrelor didactice etc.Inregistrează problemele care influenţează accesul la educaţie. . Implicarea formală înseamnă participarea la activităţile unui grup de lucru din şcoală sau ale unui comitet la nivelul căruia se iau decizii care privesc şcoala. cum ar fi o serbare. situaţie de care vor beneficia în mare măsură elevii. De aceea. care au funcţionat bine în unele unităţi de învăţământ. în continuare prezentăm câteva sugestii pentru educatori.Stabileşte contactul cu familiile care au copii de vârstă preşcolară şi ţine o evidenţă a acestora. cât şi cu părinţii copiilor.) . Aceasta înseamnă că trebuie create aceste căi pentru părinţi şi pentru membrii comunităţii pentru a participa la activităţile şcolii.Părintele participă la o activitate organizată de şcoală. . Modalitatea prin care oamenii pot fi determinaţi să se implice în viaţa şcolii pe căi formale este să-i implici mai întâi pe căi informale.Părintele vine la şcoală să discute despre progresul copilului său. succesul participării va fi mai mare. cum ar fi: pag 25 . numărul de clase. Participarea formală şi informală la educaţie Implicarea informală Implicarea formală Implicarea informală poate însemna: ..Asistă părinţii la completarea actelor necesare înscrierii la şcoală sau transferului copiilor de la o şcoală la alta. . Experienţa dobândită în proiecte educaţionale arată faptul că dacă există mai multe oportunităţi ca oamenii să se implice. .

Educatorii au o contribuţie majoră la dezvoltarea interesului copiilor pentru şcoală şi pentru acumularea de cunoştinţe în general. Festivalul tradiţional de meşteşuguri rome.Sustineţi mediatorul în probleme care privesc prezenţa la şcoală. de exemplu întreţinerea clădirii. . .Contactaţi familiile mai rezervate prin vizite la domiciliu.Un grup de lucru din şcoală care se ocupă de diverse aspecte.Contactaţi şi uraţi bun venit tuturor familiilor rome la şcoală. .Identificaţi părinţii romi care sunt gata să acţioneze ca “părinţi de contact” cu alţi părinţi din comunitatea romă. care pot fi anonime.Părintele acţionează ca voluntar în clasă. consultaţi părinţii despre ce ar trebui să discute la aceste întâlniri. pag 26 . . .Consiliul părinţilor. . .Părintele acţionează ca voluntar la organizarea unui eveniment.Consiliul de administraţie. .Organizaţi întâlniri lunare ale părinţilor şi un buletin informativ cu apariţie regulată pentru a-i informa şi a-i implica pe părinţi.Încurajaţi părinţii romi să acţioneze ca voluntari. . .Încurajaţi participarea activă a părinţilor romi la procesele de luare a deciziilor. . pentru a construi încredere. Educatorii contribuie la dezvoltarea intelectuală şi socială a copiilor şi au astfel un rol cheie în viitorul lor ca elevi.Evenimente sociale. folosiţi părinţii ca experţi şi resurse la clasă.O mai bună comunicare cu părinţii despre serile de consultaţii. . Planificaţi şi pregătiţi cu grijă întâlnirile cu părinţii şi faceţi-le atractive şi folositoare. care oferă tuturor celorlalte comunităţi din zonă oportunitatea de a vinde lucruri. . o seară de spus poveşti. de exemplu împreună cu mediatorul şcolar. Încercaţi să aplicaţi aceste idei care au avut succes în alte grădiniţe sau şcoli: . de tipul concert sau masă festivă . .O “cutie de scrisori” pentru sugestiile părinţilor.un eveniment sportiv sau un concert. Ei trebuie să fie capabili să lucreze cu toate categoriile de copii şi de aceea este nevoie să fie flexibili pentru a se putea adapta nevoilor fiecărui copil în parte.Grupul de sprijin al proiectului.

educatorii. noţiuni de igienă. să se asigure ca toţi copiii au înţeles motivele care stau în spatele regulilor de administrare a sistemului de recompense şi pedepse şi că acesta nu se aplică discreţionar de către educator. • Să-şi îmbunătăţească permanent metodele de lucru şi să schimbe experienţă profesională cu alţi educatori. • Să semnaleze părinţilor şi mediatorului sanitar eventualele probleme de sănătate care apar în cazul copiilor din clasă. • Să evite ironizarea unui copil de către alţii şi comportamentele nedorite de indisciplină prin aplicarea justă a sistemului de pedepse instituit în clasă. va sta la baza succesului sau eşecului său în şcoală. comportament ş. indiferent de compoziţia etnică şi socială a copiilor din clasele lor. pentru a nu induce frustrări.Educatorii acţionează ca facilitatori. emoţionale şi fizice ale acestuia. Ca urmare. cu ajutorul educatorului. • Să aibă o atitudine înţelegătoare faţă de diferenţele individuale dintre copii. Este important ca educatorii să-şi amintească permanent că principalul mijloc de învăţare pentru copii este jocul. Ei trebuie să-şi planifice din timp lecţiile. activităţile interactive sunt cele mai importante căi de desfăşurare a lecţiilor care se adresează preşcolarilor. • Să ofere un timp egal şi o atenţie egal distribuită fiecărui copil în parte.a. Ceea ce învaţă şi experimentează un copil în mica sa copilărie. • Să construiască un sistem de recompense şi pedepse care să fie acelaşi pentru toţi copiii şi să fie aplicat cât mai obiectiv cu putinţă (pentru comportamente similare să aplice proceduri similare). • Să furnizeze asistenţă suplimentară copiilor care provin din familii cu probleme sociale prin discuţii cu familia. Educatorii joacă un rol vital în dezvoltarea oricărui copil. indiferent de etnia sa. indiferent de posibilităţile cognitive. ca antrenori şi ca modele sociale pentru preşcolari. să şi le îmbunătăţească permanent.). ar trebui să ia în considerare următoarele recomandări: • Să ofere un mediu de lucru similar pentru toţi copiii din clasă. de genul său ori de familia / comunitatea de provenienţă. noţiuni de aritmetică. • Să ţină o evidenţă a evoluţiei fiecărui copil şi să discute periodic pe marginea acesteia cu părinţii sau tutorii copilului. pag 27 . să le susţină în faţa copiilor şi să se autoevalueze. • Să furnizeze asistenţă suplimentară copiilor în domeniile în care aceştia au nevoie (vocabular. În general. în muncă şi în viaţa personală.

editor Romani Criss “Educaţie bilingvă în comunităţile de romi” http://www.. UK..org.. 1991 Save the Children. Rinehart and Winston Inc. UNDP.html Alte resurse: “Basme rome” . 2003 “Nevoie de calitate şi egalitate în educaţie 2006-2008”. Educaţia şcolară a populaţiei de romi în Romii în România. Jacobson R. (coordonatori). Bucureşti. Bucureşti. 2002 Helsinki Watch. N.sper. 2002 ICCV. Surdu.. Romii în România. Bucureşti. Editura Expert. Preda M. 1995 Zamfir C. L. South eastern Europe. 1968.. 2002 Andrey Ivanov (coord. Revista Calitatea Vieţii nr.un model centrat pe încrederea în şcoală. Bucureşti. Holt.P. Minority Rights Group. Bratislava. Probleme ale unor şcoli din rural . New York. vol. M. Editura Academiei Române.basmele pot fi ascultate online la www. Roma/Gypsies: A European Minority.amarerromentza. Avoiding the Dependency Trap.ro pag 28 .1-2.Bibliografie: Principalii indicatori pe judeţe şi categorii de localităţi. editura Expert.. Liegeois. 2001 Surdu. M. The Roma in Central and Eastern Europe.org/ publicatii. Destroying Ethnic Identity: The Persecution of Gypsies in Romania. Teacher Expectation and Pupils’ Intellectual Development. Human Rights Watch. J. Pygmalion in the classroom. Denied a Future?.3.. Rezultate preliminare. 2002 Rosenthal R.). 2003 Gheorghe. Institutul Naţional de Statistică.. Indicatori privind comunităţile de romi din România. Surdu. Editura Expert.

.

Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare.ro .Secretariatul General al Guvernului .phare@mfinante.octombrie 2009 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. contactaţi cfcu.Realizat în cadrul proiectului PHARE 2006 “ACCELERAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SITUAȚIEI ROMILOR Campania Publică de Informare și Conștientizare”. o campanie a Guvernului României Editor .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->