Arcul electric în echipamentele de comutaŃie

1.GeneralităŃi
Întreruperea unui circuit electric parcurs de curent este însoŃită de un arc electric
care se dezvoltă între contactele echipamentelor de comutaŃie. PrezenŃa arcului electric
este necesară deoarece, dacă nu ar exista arc electric la deconectare, energia
înmagazinată în cîmpul magnetic al sistemului s-ar transforma în energie electrică ce ar
avea ca efect apariŃia unor supratensiuni la bornele echipamentelor de comutaŃie. Prin arc
electric o parte din energie se disipă sub formă de energie calorică. Arcul electric apare şi
la închiderea circuitului, dar acesta se anulează rapid datorită vitezei mari de închidere a
contactelor.
Arcul electric poate fi asimilat unui conductor mobil care se deplasează sub
influenŃa cîmpului magnetic sau a unui jet de gaz.
Arcul electric este o descărcare autonomă cu tendinŃă de automenŃinere
caracterizat prin:
densitate mare de curent ;
temperatură înaltă ;
presiune mare a gazului;
cădere de tensiune redusă pe coloana de arc.
Caracteristica principală a descărcării în gaz este proprietatea gazului în general
izolant, de a deveni conductor electric. Conductibilitatea este determinată de densitatea
purtătorilor de sarcină liberi şi de viteza de deplasare spre cei doi electrozi (cele 2
contacte) şi variază cu densitatea, temperatura şi natura mediului şi cu valoarea
intensităŃii cîmpului electric.
Sursele de ionizare în arcul electric sunt :
• Ionizarea prin şoc care depinde de : presiunea şi densitatea gazului, tensiunea de
ionizare a gazului din spaŃiul de arc;
• Emisia autoelectronică produsă de un cîmp electric intens aflat în faŃa catodului;
• Termoionizarea - procesul de ionizare în coloana de arc depinde în foarte mare
măsură de temperatura înaltă a gazului. Termoionizarea este cea care contribuie
major la menŃinerea şi dezvoltarea arcului electric .
• Fotoionizarea.
Concomitent cu fenomenul de ionizare au loc fenomene de deionizare
(recombinare a particulelor încărcate) a canalului de arc, fenomene care contribuie la
stingerea arcului electric, moment după care urmează fenomenul de restabilire a tensiunii
între contactele deschise ale aparatului.
Arcul electric de curent alternativ format la deschiderea contactelor prin
contribuŃia fenomenelor de ionizare, se menŃine pînă la trecerea prin zero a curentului
când energia din arc scade. Prin urmare pentru stingerea arcului electric se impune
prezenŃa unor dispozitive de stingere, care să intensifice fenomenul de deionizare a
coloanei de arc şi să producă răcirea bruscă a arcului electric, încât aceasta să se stingă la
trecerea naturală prin zero a curentului.
Fenomenul de recombinare depinde de mediul de stingere folosit (mediul în
care se dezvoltă arcul electric) :
natura gazului
temperatura gazului (temperatura mai mică intensitatea recombinării mai
mare) ;
presiunea gazului (cu cât presiunea este mai mare recombinarea este mai mare) ;
secŃiunea arcului (cu cât secŃiunea este mai mică, recombinarea este mai
intensă) ;
gradientul curentului electric (cu cât gradientul este mai mic cu atât viteza de
deplasare a particulelor încărcate este mai mică, deci recombinarea este mai
intensă).
2.Arcul electric de curent continuu
2.1. Caracteristici de funcŃionare
În figura de mai jos este prezentată variaŃia căderii de tensiune pe arcul electric
dezvoltat între doi electrozi A şi K alimentaŃi în curent continuu, unde
A
u este căderea
de tensiune anodică,
K
u căderea de tensiune catodică,
l
u este căderea de tensiune pe
coloana de arc. În coloana arcului electric de curent continuu există există valori locale
extrem de variabile ale intensităŃii câmpului electric


Se fac următoarele observaŃii:
a) în faŃa catodului, intensitatea mare a câmpului electric determină, pe o distanŃă
relativ mică de ordinul parcursului liber mediu, o diferenŃă de potenŃial V u
K
30 = ;
b)
K A
u u <
c) coloana arcului se comportă cvasineutru, cu o intensitate a câmpului electric
relativ mică; valoarea aceasta depinde de condiŃiile de răcire ale arcului electric
(presiune, suflaj magnetic).











DependenŃa căderii de tensiune funcŃie de curent reprezintă caracteristica arcului,
sau legea lui Ayrton:
i
B
A u + = ,
unde l b a A ⋅ + = , l d c B ⋅ + = , unde ] / [ ], [ ], / [ ], [ m VA d VA c m V b V a sunt constante
de material.
În literatura de specialitate se recomandă şi alte dependenŃe:
n
a
i
l d c
l b a u
⋅ +
+ ⋅ + = , unde 38 , 1 ... 34 , 0 = n
sau:
l
u
a
A K
u
A
u
K
u
l
3
ln
) (
|
¹
|

\
|
⋅ +
+ =
δ
γ β
α
i
l
u
a

cu valorile cm cm cm V V
Ag cu
1 , 1 , 3 , 1 , 10 4 , 7 , / 5400 , 26
3
= = ⋅ = = =

β β δ γ α
Caracteristica arcului electric de curent continuu, în regim static, respectiv
dinamic, pentru diverse lungimi ale arcului electric este prezentată în figura












Se constată că la aceeaşi valoare a curentului, tensiunea de arc creşte pe măsură ce
creşte lungimea arcului electric, ceea ce face ca lungirea coloanei de arc electric să fie o
măsură eficientă de stingere a arcului (la valori mari ale tensiunii arcului sursa de
tensiune nu-i mai poate asigura puterea necesară şi acesta se stinge).
2.2. Stabilitatea arcului electric de curent continuu
Să considerăm un circuit alimentat la tensiune continuă în care se dezvoltă un arc
electric. În regim static de funcŃionare ecuaŃia de tensiuni a circuitului este:
a
u i R U + ⋅ =
Înlocuind expresia căderii de tensiune pe arc: l u
a
⋅ + = β α se obŃine expresia
lungimii maxime de ardere a arcului electric, dincolo de care arcul electric se stinge:
β
α −
=
U
l
max

u
i
static
l
1
l
2
>
l
3
>
i
u dinamic
Caracteristicile statice şi dinamice ale arcului electric de curent continuu
În regim dinamic de funcŃionare, de ex. la deconectare, ecuaŃia de tensiuni a
circuitului este:
a
u
dt
di
L i R U + ⋅ + ⋅ =
Valoarea şi semnul căderii de tensiune pe inductanŃa circuitului ne va permite să
stabilim punctul de ardere stabilă a arcului electric respectiv instabilă.
a
u i R U
dt
di
L − ⋅ − = ⋅
În figura de mai jos s-au reprezentat grafic caracteristica externă a sursei şi variaŃia
tensiunii pe arc funcŃie de curent.





















L
u u
P
P
U
i
i I =
i
i









Analizând ce se întâmplă cu valoarea curentului la apariŃia unor perturbaŃii în
circuit se stabileşte care este punctul de ardere stabilă respectiv instabilă a arcului
electric.
¹
´
¦
↑ > > ↓ < < i
dt
di
L i i i
dt
di
L i i , 0 , , 0 ,
1 1

1
P este punct de ardere instabilă.
¹
´
¦
↓ < > ↑ > < i
dt
di
L i i i
dt
di
L i i , 0 , , 0 ,
2 2

2
P este punct de ardere stabilă.
Pentru stingerea arcului electric de comutaŃie este necesar aducerea parametrilor de
ardere a arcului în punctul de ardere instabilă, caracterizat de curenŃi mici şi tensiuni
mari. La aplicaŃiile tehnologice ale arcului electric, cum ar fi sudura electrică sau tăierea,
se urmăreşte asigurarea stabilităŃii arderii arcului ceea ce implică, printre altele, o
caracteristică externă căzătoare.
2.3. Durata arderii arcului electric
Pentru stingerea arcului electric şi evaluarea efectelor termice ale acestuia se
calculează durata acestuia, folosind ecuaŃia de tensiuni dedusă din schema circuitului
echivalent:
U u i R
dt
di
L U
a
+ + ⋅ = ⋅ − = ∆
unde U ∆ se numeşte tensiunea de reducere şi pentru o inductivitate L defineşte viteza
de descreştere dt di / a curentului către zaro. CondiŃia necesară şi suficientă ca arcul
R
=
u
i
ua

electric să fie stins este ca U ∆ > 0, adică 0 / < dt di .
Integrând după separarea variabilelor rezultă:

∫ ∫

− =
0
0
0
I
t
U
di
L dt
a

0
i - valoarea curentului de regim permanent, înainte de separarea contactelor.
|
|
¹
|

\
|

=

⋅ ⋅

− =
∫ ∫
0
1
0
0
0
0
0 I
i
d
U
U
T
U
I R di
I R
L
t
I
a

Se notează
|
|
¹
|

\
|

=

0
1
0
I
i
d
U
U
λ
unde T este constanta electromagnetică de timp a circuitului. Se constată că durata de
ardere a arcului electric depinde atât de caracteristicile echipamentul de comutaŃie cât şi
de parametrii reŃelei.
( ) λ , T f t
a
=
2.4. Energia arcului electric de curent continuu
Energia se calculează cu formula:

⋅ ⋅ =
a
t
a a
dt i u W
0

0
Ri
Ri0
U
dt
di
L i R U u
a
⋅ − ⋅ − =

⋅ + ⋅ ⋅ − =
t
o a
I
L
dt i R U W
0
2
2
) (
Înlocuind
U
di
L dt

⋅ = se obŃine:
∫ ∫ |
|
¹
|

\
|
⋅ ⋅


⋅ ⋅ = ⋅ ⋅

⋅ =
0 0
2
2
2
o o
I
o o
a
I
o a
a
I
i
d
I
i
U
u I
L di i
U
u
L W
Deci arcul electric îşi extrage energia din energia magnetică acumulată în
inductivitatea reŃelei. De aceea întreruperea circuitelor cu inductivitate mare, chiar la
tensiuni mici, se face cu arc electric puternic, ceea ce produce supratensiuni. Acest proces
are loc la întreruperea circuitelor de excitaŃie a maşinilor electrice şi la dezexcitarea
rapidă a alternatoarelor. ApariŃia supratensiunilor de comutaŃie se explică prin oscilaŃii
ale circuitului şi transferul energiei acumulate în câmpul magnetic al inductivităŃii L în
câmpul electric al condensatoarelor.
O metodă simplă de reducere a supratensiunilor de comutaŃie în înfăşurările de
curent continuu ale maşinilor electrice constă în conectarea în permanenŃă a unei
rezistenŃe în paralel pe înfăşurare.
3. Arcul electric de curent alternativ
Întreruperea arcului electric de curent alternativ este facilitată de trecerea în mod
natural a curentului prin zero, moment în care ionizarea în coloana arcului este minimă.
Deoarece un aparat de comutaŃie este montat într-o reŃea, întreruperea arcului
electric în camera de stingere depinde de parametrii reŃelei (curentul de scurtcircuit,
tensiunea de restabilire) şi de parametrii aparatului: tensiunea de Ńinere, tensiunea de
arc.
Aspecte calitative
Fie
s
u şi I tensiunea sursei şi curentul înainte de separarea contactelor. După o
întrerupere reuşită apare un curent postarc de aproximativ
4
10 ori mai mic decât
amplitudinea curentului de scurtcircuit.
Există două tipuri de corelări de care depinde reuşita unei deconectări:
1. Corelarea între tensiunea pe arc
a
u şi
s
u

a
u >
s
u - întrerupere reuşită;

a
u <
r
u - întrerupere nereuşită şi arcul se reaprinde.
2. Corelarea între tensiunea de restabilire
r
u şi tensiunea de Ńinere
T
u











Tensiunea de Ńinere caracterizează fenomenul de restabilire a rigidităŃii dielectrice a
spaŃiului dintre contacte, după stingerea arcului electric. Rigiditatea dielectrică se reface
progresiv, pe măsura deionizării spaŃiului dintre contacte din camera de stingere.
Dacă
T
u nu creşte suficient de rapid, pentru a fi în permanenŃă mai mare decât
tensiunea de restabilire, atunci este posibil să aibă loc reamorsarea arcului electric
datorită străpungerii spaŃiului dintre contacte.
Energia arcului electric de curent alternativ se calculează:
a
W =

⋅ ⋅ ⋅ −
2 /
0
) (
T
s
dt i i R u -

⋅ ⋅
2 /
0
T
di i L =

⋅ ⋅
2 /
0
T
s
dt i u -

⋅ ⋅
2 /
0
2
T
di i R
Deci în momentul trecerii prin zero şi energia acumulată în câmpul magnetic al reŃelei
este nulă. Dacă stingerea arcului electric de curent alternativ se produce cu smulgere de
curent, apar supratensiuni importante, similar cu întreruperea curentului continuu.
Curentul postarc
pa
i circulă imediat după trecerea prin zero a curentului de
scurtcircuit, după o întrerupere reuşită, sub acŃiunea tensiunii oscilante de
i
u
a

i
pa
u
T
t
u
restabilire şi în prezenŃa ionizării de rest (reziduale) a spaŃiului dintre
contacte, caracterizat de o conductanŃă de rest.




Fenomenul de recombinare depinde de mediul de stingere folosit (mediul în care se dezvoltă arcul electric) : natura gazului temperatura gazului (temperatura mai mică intensitatea recombinării mai mare) .• Fotoionizarea. Caracteristici de funcŃionare În figura de mai jos este prezentată variaŃia căderii de tensiune pe arcul electric dezvoltat între doi electrozi A şi K alimentaŃi în curent continuu. se menŃine pînă la trecerea prin zero a curentului când energia din arc scade. Prin urmare pentru stingerea arcului electric se impune prezenŃa unor dispozitive de stingere. presiunea gazului (cu cât presiunea este mai mare recombinarea este mai mare) . u K căderea de tensiune catodică. deci recombinarea este mai intensă).Arcul electric de curent continuu 2. unde u A este căderea de tensiune anodică. recombinarea este mai intensă) . încât aceasta să se stingă la trecerea naturală prin zero a curentului. 2. Concomitent cu fenomenul de ionizare au loc fenomene de deionizare (recombinare a particulelor încărcate) a canalului de arc. Arcul electric de curent alternativ format la deschiderea contactelor prin contribuŃia fenomenelor de ionizare. gradientul curentului electric (cu cât gradientul este mai mic cu atât viteza de deplasare a particulelor încărcate este mai mică. fenomene care contribuie la stingerea arcului electric. moment după care urmează fenomenul de restabilire a tensiunii între contactele deschise ale aparatului. În coloana arcului electric de curent continuu există există valori locale extrem de variabile ale intensităŃii câmpului electric .1. secŃiunea arcului (cu cât secŃiunea este mai mică. care să intensifice fenomenul de deionizare a coloanei de arc şi să producă răcirea bruscă a arcului electric. ul este căderea de tensiune pe coloana de arc.

d [VA / m ] sunt constante În literatura de specialitate se recomandă şi alte dependenŃe: ua = a + b ⋅ l + sau: c+d ⋅l in . o diferenŃă de potenŃial u K = 30V . i unde A = a + b ⋅ l .34. c [VA]. B = c + d ⋅ l ..38 . intensitatea mare a câmpului electric determină.1.Se fac următoarele observaŃii: a) în faŃa catodului. unde n = 0. A K ua uA ul uK l DependenŃa căderii de tensiune funcŃie de curent reprezintă caracteristica arcului. valoarea aceasta depinde de condiŃiile de răcire ale arcului electric (presiune. pe o distanŃă relativ mică de ordinul parcursului liber mediu. cu o intensitate a câmpului electric relativ mică. b) u A < u K c) coloana arcului se comportă cvasineutru. sau legea lui Ayrton: u = A+ B . unde a [V ]. de material. suflaj magnetic). b [V / m ]..

γ = 5400V / cm.3 cm. β Ag = 1.ua = α + (β + l) ⋅ γ  i  ln   δ 3 cu valorile α = 26V .2. δ = 7. pentru diverse lungimi ale arcului electric este prezentată în figura u static u dinamic l3 > l1 l2 > i Caracteristicile statice şi dinamice ale arcului electric de curent continuu i Se constată că la aceeaşi valoare a curentului. tensiunea de arc creşte pe măsură ce creşte lungimea arcului electric. în regim static. dincolo de care arcul electric se stinge: l max = U −α β . respectiv dinamic. β cu = 1. Stabilitatea arcului electric de curent continuu Să considerăm un circuit alimentat la tensiune continuă în care se dezvoltă un arc electric.4 ⋅ 10 −3 . 2. ceea ce face ca lungirea coloanei de arc electric să fie o măsură eficientă de stingere a arcului (la valori mari ale tensiunii arcului sursa de tensiune nu-i mai poate asigura puterea necesară şi acesta se stinge). În regim static de funcŃionare ecuaŃia de tensiuni a circuitului este: U = R ⋅ i + ua Înlocuind expresia căderii de tensiune pe arc: ua = α + β ⋅ l se obŃine expresia lungimii maxime de ardere a arcului electric.1 cm Caracteristica arcului electric de curent continuu.

de ex. u u U P P i i I= i L i . L⋅ di = U − R ⋅ i − ua dt În figura de mai jos s-au reprezentat grafic caracteristica externă a sursei şi variaŃia tensiunii pe arc funcŃie de curent. ecuaŃia de tensiuni a circuitului este: U = R ⋅i+ L⋅ di + ua dt Valoarea şi semnul căderii de tensiune pe inductanŃa circuitului ne va permite să stabilim punctul de ardere stabilă a arcului electric respectiv instabilă.În regim dinamic de funcŃionare. la deconectare.

CondiŃia necesară şi suficientă ca arcul . Durata arderii arcului electric Pentru stingerea arcului electric şi evaluarea efectelor termice ale acestuia se calculează durata acestuia. caracterizat de curenŃi mici şi tensiuni mari. i ↓ dt  di  i < i2 . di  i < i1 .R i u = ua Analizând ce se întâmplă cu valoarea curentului la apariŃia unor perturbaŃii în circuit se stabileşte care este punctul de ardere stabilă respectiv instabilă a arcului electric. L < 0. i ↓ dt Pentru stingerea arcului electric de comutaŃie este necesar aducerea parametrilor de ardere a arcului în punctul de ardere instabilă. 2. P2 este punct de ardere stabilă. di < 0. L di > 0.3. cum ar fi sudura electrică sau tăierea. i ↑ dt P1 este punct de ardere instabilă. La aplicaŃiile tehnologice ale arcului electric. printre altele. i ↑ dt  i > i1 . o caracteristică externă căzătoare. L > 0. L i > i2 . se urmăreşte asigurarea stabilităŃii arderii arcului ceea ce implică. folosind ecuaŃia de tensiuni dedusă din schema circuitului echivalent: ∆U = − L ⋅ di = R ⋅ i + ua + U dt unde ∆U se numeşte tensiunea de reducere şi pentru o inductivitate L defineşte viteza de descreştere di / dt a curentului către zaro.

Se constată că durata de ardere a arcului electric depinde atât de caracteristicile echipamentul de comutaŃie cât şi de parametrii reŃelei. λ ) 2. Integrând după separarea variabilelor rezultă: ∫0 ta dt = − L ∫ 0 I0 di ∆U i0 . ta = − Se notează 0 di ⋅ R ⋅ I 0 1 U  i  L d  =T ∫ 0 ∆U  I 0  R ⋅ I 0 ∫I 0 ∆U   λ=∫ 1 U  i  d  0 ∆U  I 0    unde T este constanta electromagnetică de timp a circuitului. adică di / dt < 0 . înainte de separarea contactelor.U Ri0 Ri 0 electric să fie stins este ca ∆U > 0.valoarea curentului de regim permanent.4. t a = f (T . Energia arcului electric de curent continuu Energia se calculează cu formula: Wa = ∫ a ua ⋅ i ⋅ dt 0 t .

Acest proces are loc la întreruperea circuitelor de excitaŃie a maşinilor electrice şi la dezexcitarea rapidă a alternatoarelor. chiar la tensiuni mici. se face cu arc electric puternic. 3. Deoarece un aparat de comutaŃie este montat într-o reŃea. Arcul electric de curent alternativ Întreruperea arcului electric de curent alternativ este facilitată de trecerea în mod natural a curentului prin zero. După o întrerupere reuşită apare un curent postarc de aproximativ 10 4 ori mai mic decât amplitudinea curentului de scurtcircuit. De aceea întreruperea circuitelor cu inductivitate mare.ua = U − R ⋅ i − L ⋅ t di dt Wa = ∫ (U − R ⋅ i ) ⋅ dt + 0 L 2 ⋅ Io 2 Înlocuind dt = L ⋅ 0 di se obŃine: ∆U Wa = L ⋅ Io ua I2 ⋅ i ⋅ di = L ⋅ o ⋅ ∫ ∆U 2  i  2 ⋅ ua i ⋅ ⋅ d  ∫ ∆U I o  I o    I o 0 Deci arcul electric îşi extrage energia din energia magnetică acumulată în inductivitatea reŃelei. tensiunea de arc. O metodă simplă de reducere a supratensiunilor de comutaŃie în înfăşurările de curent continuu ale maşinilor electrice constă în conectarea în permanenŃă a unei rezistenŃe în paralel pe înfăşurare. ceea ce produce supratensiuni. moment în care ionizarea în coloana arcului este minimă. Aspecte calitative Fie u s şi I tensiunea sursei şi curentul înainte de separarea contactelor. întreruperea arcului electric în camera de stingere depinde de parametrii reŃelei (curentul de scurtcircuit. Există două tipuri de corelări de care depinde reuşita unei deconectări: . ApariŃia supratensiunilor de comutaŃie se explică prin oscilaŃii ale circuitului şi transferul energiei acumulate în câmpul magnetic al inductivităŃii L în câmpul electric al condensatoarelor. tensiunea de restabilire) şi de parametrii aparatului: tensiunea de Ńinere.

ua < u r . apar supratensiuni importante.L ⋅ ∫ T /2 0 i ⋅ di = ∫ T /2 0 u s ⋅ i ⋅ dt . 2.întrerupere nereuşită şi arcul se reaprinde. Corelarea între tensiunea pe arc ua şi u s ua > u s . Dacă stingerea arcului electric de curent alternativ se produce cu smulgere de curent. Curentul postarc i pa circulă imediat după trecerea prin zero a curentului de scurtcircuit. Dacă uT nu creşte suficient de rapid. sub acŃiunea tensiunii oscilante de .∫ T /2 0 R ⋅ i 2 ⋅ di Deci în momentul trecerii prin zero şi energia acumulată în câmpul magnetic al reŃelei este nulă. pe măsura deionizării spaŃiului dintre contacte din camera de stingere. după o întrerupere reuşită. Rigiditatea dielectrică se reface progresiv. Corelarea între tensiunea de restabilire u r şi tensiunea de Ńinere uT u uT ipa t ua i Tensiunea de Ńinere caracterizează fenomenul de restabilire a rigidităŃii dielectrice a spaŃiului dintre contacte. Energia arcului electric de curent alternativ se calculează: Wa = ∫ T /2 0 (u s − R ⋅ i ) ⋅ i ⋅ dt . atunci este posibil să aibă loc reamorsarea arcului electric datorită străpungerii spaŃiului dintre contacte.1. după stingerea arcului electric. similar cu întreruperea curentului continuu.întrerupere reuşită. pentru a fi în permanenŃă mai mare decât tensiunea de restabilire.

caracterizat de o conductanŃă de rest. .restabilire şi în prezenŃa ionizării de rest (reziduale) a spaŃiului dintre contacte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful