You are on page 1of 9

c     

    

 .

."# #"   .:" 5$ $$&.  /01203 -   4 #  .  7$1  .  7$6&  " . 6 !  #.         !  "#$ #$ % " " & '()*+'(.  #$  "-" !".$&"5  "$ # 6#5 $  !     $$ 6 #$ #    -    $  7$/ 6-7 #%"7" & 5"8  #$    9- 1    7$   $#"$# !     5 -#$ $   $.$ % $3 "$ 57$46   """ # 6  #"5"#5 5      %$7$  &"7$ "5 1c"  #".#7"  .8 #  :  #   :".

  .  3 $  5# $7  !.  ## "  "#&## " < -=.$5 # <#5   = !  7  #  7$  .   !"2 " !- .$""%"$ !#   ## H"  ## 3& 5"8 #5 "  .5# 41  .  " #"  &    5 " < "$=3< #$=4 5""65 "  #"$#".    3<-=F 41E78". .< !-5""= 5& #$6#"5 ##" # " #$ 1>"  &5 $$$ #$ ?1@ 6 1AB.$3$"   7 4 $  "5  .     !   7  # ."$"  620& . ""%"$ !. 5 1 # $5 "  #$5"". 7& 5"8&#$"   1G "206 -:  5 " ""  #"# ""55" 7 6   "#6#.1. " 4 <  7=.   !-%$620$"-< !=.   7$ $"#"# #.6C1A1CD1 E 58".

  #  " !   "##8 % 5## ""  " -$  "  5 "    ""6#        #$ 5   #  "  !    # 1  . # $  "  "206" $ " 5 # 6 " <"!.-:  -$1E$# " -     "$&# #.  #$ "$6 %$" " 5 #%1 # $  $.#5 # =I<J#!  .'(LM4N6.8$6 6 .7$65 " % 5#"  6   #. %"#"6$#5    "5 6 " #"  #% -$$ 8  $&5 #"5"-7   !   1 20 $  & "# 6   .  - " # " 6<5""&" 7$=I<E    C #!=3'(MO4N 5$ #"$ :"&&"  5 ""     ..=3'(K*.$# # $  5 # "  " $#$ #   ""  ## %$#$"5    . .

7$ 5$5""&<.7$&" =P 5  "$  #8 5  5  3&. <.  75.1   /12 .#" #      "#    .1G#"&#  # $"7    " $6  $<."  - 4 #  "5$12$$ .$  ""   1/"  7  &$#". =6  #. &&$#"<." & ##.#   .  "5$#"" 5""  5.7&" "  =620  #$#$# . & #$ - "  5  :"# 8-$ 5 "      ##   #7$6    ."  7= 5   5 "      #   &7        - . .A  #$-   #"   7$6#  8"  & 5 $& -#$"C #!  1E#$ 2 ".7&" $#  =  &<.

Frankl se naşte la Viena într-o modestă familie de evrei. În 1926 la cel de-al 3-lea Congres Internaţional de . Adler. ca bunătatea personificată. Această colaborare va fi însă de scurtă durată. Atunci când vorbeşte despre părinţii săi. Frankl îşi descrie tatăl ca pe un monument al corectitudinii iar mama. Studiază medicina la Viena iar în anul 1924 se înscrie în Asociaţia de Psihologie Individuală a lui A. Neurolog. Adler): Logoterapie şi Analiză existenţială. psihiatru şi psihoterapeut austriac. Viktor E. întemeietor al ͣcelei de-a treia orientări vieneze în psihoterapie͟ (după S. cu care poartă ulterior o susţinută corespondenţă. 1997). 1905 ʹ Viena. Freud.?  FRANKL Viktor Emil (Viena. Freud şi A. tatăl lucrând ca mic funcţionar în administraţia publică. Încă din perioada studiilor liceale este atras şi interesat de psihanaliză fapt ce-l face să-i scrie lui S.

Pus în contact de către Rudolf Allers cu filozofia şi antropologia lui Max Scheler. doctoratul în filozofie cu lucrarea ͣDer unbewuste Gott͟ [ͣDumnezeul neconştientizat͟]. Gebsattel şi J. ajungând în final medic primar la spitalul Rotschild din Viena. trece prin schimbările dramatice ce au premers celui de-al doilea război mondial. cu reeditări succesive în numeroase limbi. ca de altfel întreaga Europă. dar în lagăr îşi pierde practic întreaga familie. cu privire la cazuistică (ͣDie Psychotherapie in der Praxis͟ [ͣPsihoterapia în practică͟]).Psihologie Individuală ce are loc la Düsseldorf. În întreaga sa carieră Frankl publică 31 de cărţi şi este tradus în 24 de limbi. această perioadă au fost: cu privire la psihologia situaţiilor limită (ͣ. Acestea au un impact deosebit în epocă. fapt ce-i oferă lui Adler prilejul de a-l exclude în 1927 din asociaţie. în cadrul referatului general pe care-l susţine.. În anul 1948 îşi susţine examenul de docenţă în neurologie şi psihiatrie cu lucrarea ͣÄrztliche Seelsoege͟ [ͣDuhovnicia medicală͟] şi curând după aceea. Schultz a tratatului în cinci volume ͣHandbuch der Neurosenlehre und Psychotherapie͟ [ͣTratat asupra teoriei nevrozelor şi psihoterapiei͟] (1959-1961). Frankl avansează teza ͣdeviaţionistă͟ cum că nevroza nu ar reprezenta doar un mijloc spre scop. iar Austria. cu privire la fundamentele antropologice ale psihoterapiei (astăzi în ͣDer leidende Mensch͟ [ͣOmul suferind͟]). În paralel. Începând din 1946 Frankl începe elaborarea şi publicarea principalelor sale scrieri teoretice. depăşind cu mult cercul restrâns al cercetătorilor.. H. dar a prefigurat în acelaşi timp şi noua deschidere ce va urma. pentru a deveni la un moment dat adevărate best-seller-uri publicate în milioane de exemplare. a teoriei nevrozelor (ͣTheorie und Therapie der Neurosen͟ [ͣTeoria şi terapia nevrozelor͟]).. lucrează ca neurolog şi psihiatru. În aceiaşi perioadă concepe şi prima variantă a capodoperei sale logoterapeutice ͣÄrztliche Seelsorge͟ (ͣDuhovnicia medicală͟).. Supravieţuieşte.v.. ci şi o modalitate de expresie a persoanei.. sau al cititorilor avizaţi. Frankl îşi dedică următorii zece ani acestor lecturi. Din 1945 până în 1970 funcţionează ca medic primar al secţiei de neurologie al Policlinicii din Viena. Este o perioadă istorică tulbure. Datorită poziţiei sale profesionale şi ştiinţifice lui Frankl i se oferă posibilitatea de a emigra dar nu dă curs acestei şanse lăsând să-i expire viza în 1941 şi rămâne la Viena pentru a-şi proteja părinţii.. specialiştilor. precumşi editarea alături de V. Această experienţă tragică are însă şi calitatea de a-i confirma experimental importanţa pe care o are sensul pentru supravieţuire (ͣsurvival valeu͟). în 1949. .cu toate acestea să spui un da vieţii͟] şi ͣÄrztliche Seelsoege͟ [ͣDuhovnicia medicală͟]). În anul 1942 este deportat într-un lagăr de concentrare.trotzdem ja zum Leben sagen͟ [ͣ... Temele principale.. Se pare că acest moment a fost resimţit extrem de dureros de către tânărul Frankl. abordate în opera s-a teoretică din... a disocierii faţă de religie (ͣDer unbewuste Gott͟ [ͣDumnezeul neconştientizat͟]).

1997 lăsând în urma sa o imensă operă teoretică. o orientare antropologică şi un îndreptar al aplicării filozofiei şi a felului ei de înţelegere a omului la cazurile clinice. descrise de A. umanitatea specifică. Ea oferă din capul locului. Alfried Längle. Pe parcursul prodigioasei sale cariere Viktor E. responsabilitatea şi o ͣvoinţă întru sens͟ înnăscută. Frankl o dezvoltă în ceea ce el numeşte: ontologia dimensională. În lumina acesteia. iulie 1996) şi susţine ultima prelegere din cadrul semestrului de iarnă la Universitatea din Viena. în 1966. definitorii pentru om nu sunt nici faptul de a fi determinat de psihodinamică şi nici de capacitatea sa de a învăţa. prin intermediul cărora s-a realizat o punte spre psihodinamică). în opinia sa. (Prin dezvoltarea ulterioară a acestei teorii motivaţionale s-a ajuns la motivaţiile fundamentale personal ʹ existenţiale. pe care şi l-a dorit Frankl. În anul 1996 are ultimele apariţii publice: acordă un ultim interviu în faţa unui numeros public de specialitate. Frankl tentează o ͣreumanizare͟ a psihoterapiei prin abordarea explicită a ͣdimensiunii spirituale͟. la United States International University din San Diego (California). doar ca pe o completare a psihologiei abisale. Fundamentate filozofic. Această sarcină va reveni continuatorului şi colaboratorului său apropiat. în cadrul Primului Congre Mondial de Psihoterapie (Viena. ce reprezintă de altfel şi primordiala sa forţă motivaţională. din ultima perioadă a vieţii. nenumăraţi adepţi şi admiratori dar fără a fi constituit o ͣşcoală͟ în adevăratul înţeles al cuvântului. dar şi pensionarea de la Policlinica din Viena. ad personam. în special a celei elaborate de Max Scheler. În calitatea sa de persoană (spirituală). Längle. cel care a dezvoltat analiza existenţială de la nivelul de ͣcompletare͟ a psihoterapiilor tradiţionale. În baza antropologiei filozofice. la Southern Methodist University. Frankl este încununat cu numeroase titluri onorifice. Frankl a înţeles Analiza existenţială şi Logoterapia. V. la o metodă de psihoterapie de sine stătătoare. omul nu este marcat în primul rând de principiul plăcerii (Freud) sau al puterii (Adler) ci de sens. I se atribuie 28 de titluri de Doctor Honoris Causa. ci libertatea. iar în 1972 la Dusquesne University. psihică şi spirituală (noetică) se împletesc determinându-se reciproc dar fără a se contopi sau a putea fi reduse una la cealaltă V. în care dimensiunile somatică. dimensiune ce-i conferă omului. analiza existenţială / logoterapia sunt marcate în aplicarea lor de tradiţia şi practica psihiatrică. este desemnat ca Membru de onoare al Academiei Austriece de Ştiinţe. Elaborarea metodei constituie o reacţie la tendinţele reducţioniste ale psihoterapiei şi un corectiv antropologic faţă de psihologism. Orientare teoretică şi dezvoltare: Încă dela început. Pe lângă ͣdialogul . Se stinge din viaţă la 2 sept. iar asta în primul rând medicilor cu o vastă experienţă.Din 1961 devine profesor invitat la Universitatea Harvard în baza invitaţiei lui Gordon Allport apoi. Anul 1970 îi aduce numirea ca profesor de logoterapie. Este invitat spre a susţine prelegeri şi conferinţe la alte 205 universităţi din întreaga lume. Aceast perspectivă dimensională asupra omului. numeroase ordine.

şi anume a ͣpsihoterapiei existenţiale͟. imaginaţie catatimă. psiholog şi psihoterapeut austriac.p. formare la care se adaugă calificări şi în alte orientări de psihoterapie precum: hipnoză. Se regăsesc de asemenea elemente cognitive precum activitatea de conştientizare a ceea ce este încă inconştient (spiritualitatea neconştientizată). training autogen. medic. oferta situaţiei) respectiv dobândirea de sine [Selbst] şi de sens [Sinn]. 27 martie 1951. Frankl. terapie comortamentală şi psihologie abisală. Böschemeyer.v. Längle. dezvoltând şi întregind d. elaborează şi definitivează metoda de psihoterapie: analiza existenţială. Lukas şi A. Studiază în paralel medicina şi psihologia iniţial la ͣUniversitatea din Innsbruck͟ (1971-1973). metodologic deschiderea psihoterapeutică realizată de Frankl sub numele de logoterapie. Aportul fenomenologic al analizei existenţiale a fost desăvârşit metodic prin dezvoltarea ͣanalizei existenţiale personale͟ (Längle). ci mai degrabă de la ͣactualizarea a ceva străin de mine͟ (o îndatorire. Frankl.de tip socratic͟. deoarece aceasta nu porneşte de la o ͣtendinţă de auto-actualizare͟. elev şi continuator a lui V. . Frankl nu a fost nici o dată de acord cu includerea logoterapiei în cadrul orientărilor umaniste. au fost folosite îndeosebi ͣintenţia paradoxală͟ pentru tulburările anxioase şi ͣdereflectarea͟ pentru tulburările sexuale. studii pe care le continuă şi aprofundează ulterior la: ͣUniversità Cattolica͟ din Roma (1974/75). În perioada 1976 ʹ 1983 se formează ca psihoterapeut la Prof. Studii încheiate cu două doctorate în medicină (1978) şi respectiv în psihologie (1981). ͣ Université Paul Sabatier͟ din Toulouse (1975/76) şi în cele din urmă la ͣUniversitatea din Viena͟ (1976 ʹ 1981). E. 1  -  LÄNGLE Alfried n. astfel încât orientarea ei ʹ asemănător cu cea a Dasein- analizei ʹ o impune a fi clasificată mai degrabă într-o proprie (sub)grupă. iar deficitul iniţial de mijloace tehnice a fost depăşit prin dezvoltările elaborate de U.

lector universitar la Institutul de psihologie al Universităţii din Innsbruck (1994-1999). Angewandte Existenzanalyse. International Society for Existential Analytical Psychotherapy (ISEAP) (preşedinte). Formen und Behandlung von Abhängigkeiten. Lector universitar la Institutul de psihologie al Universităţii din Viena (1984-1987). Orgler şi M. Sinnvoll leben. Společnost pro Logoterapii a Existencialni Analýzu (Praga). Viktor Frankl ʹ ein Porträt. stadiul de ͣcompletare͟ a psihologiei abisale. Este membru a numeroase societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale: Gesellschaft für Logotherapie und Existenzanalyse (GLE) ʹ Viena. În 1983 întemeiază învăţământul de formare în analiză existenţială şi logoterapie în colaborare cu ͣInstitutul de logoterapie͟ ʹ Viena (Dr. International Federation of Psychotherapy (IFP) (Board of Advisors). croată şi maghiară. lector universitar la Clinica psihiatrică din Graz (1997-1998). loc rezervat de V. St. învăţământ care continuă din 1985. Entscheidung zum Sein. Süchtig sein. secţiunea Elveţia. München: Piper (1998). Pölten: NÖ Pressehaus (2000). Membru al corpului didactic al facultăţii de medicină al universităţii de stat Tucuman (Argentina). Probst) (1997). Kundi) (2000).phil. Frankl pentru logoterapie. European Association of Psychotherapy (EAP). Viena: WUV-Facultas (împreună cu Ch. este depăşit iar ͣanaliza existenţială͟ devine. lector universitar la facultatea de medicină din Viena ʹ catedra de psihiatrie (1986-2000). Gesellschaft für Existenzanalytische Psychotherapie. Göttingen: Hogrefe (împreună cu Ch. München: Piper (1985). graţie tocmai acestor noi dezvoltări. o psihoterapie de sine stătătoare . World Council of Psychotherapy (WCP). Viena: WUV-Facultas (2000).Pölten: NÖ Pressehaus (1988) ʹ lucrare tradusă până în prezent şi în limbile portugheză. Prin intermediul dezvoltărilor teoretice şi metodologice pe care le propune.Dem Leben Antwort geben. Din 1995 membru al International Board of Advisers al ͣAmerican Journal of Psychotherapy͟. Societatea de analiză existenţială şi logoterapie (SAEL) ʹ România. Entstehung. Îşi începe cariera profesională ca medic în serviciul social-psihiatric al oraşului Viena (1981-1983) pentru ca ulterior să se dedice din ce în ce mai mult activităţii practice ca psihoterapeut în paralel cu o prodigioasă activitate didactică şi de cercetare. Praxis der Personalen Existenzanalyse. Sinnspuren. München: Piper (1988).Eva Kozdera şi Dr. Lochau / Austria. când înfiinţează Asociaţia de logoterapie şi analiză existenţială ʹ ͣGLE͟ (al cărei preşedinte este şi în prezent). în cadrul acestei noi instituţii profesionale. precum şi membru de onoare al: Centro de Psicologia Existencial y Logoterapia (Buenos Aires). Co-fondator în 1997 al programului de studii avansate ͣMaster of Advanced Studies͟ (psihosomatică şi psihoterapie medicală) ce se desfăşoară în Schloɴ Hofen. Orientare teoretică şi dezvoltare: Längle contribuie în mod fundamental la dezvoltarea psihoterapiei analitic ʹ existenţiale. În anul 2000 este distins cu titlul de Doctor honoris causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara (România) şi Visitante Ilustre al Facultăţii de Medicină a Universităţii de Stat din Tucuman (Argentina) Publică peste 100 de articole şi lucrări ştiinţifice în numeroase reviste de specialitate şi o serie de cărţi: Wege zum Sinn. St. Existenzskala. Österreichischer Berufsverband für Psychotherapie (ÖBVP). Gabriele Vesely-Frankl).

într-o arhitectură bine stabilită. etc. cu universul său interior şi cu cel exterior. dar şi fără a-şi da acordul pentru această nouă orientare. Acesta se retrage din şcoală fără a combate. au dus în cele din urmă la despărţirea de Frankl. prin cercetările şi contribuţiile sale teoretice fundamentale este practic întemeietorul acestei noi şi moderne orientări a psihoterapiei contemporane ʹ analiza existenţială. nu poate fi redus la o unică şi ultimă motivaţie.(recunoscută astăzi ca atare de toate forurile ştiinţifice de specialitate). Längle constată că ceea ce-l dinamizează. realizând în acelaşi timp o nouă punte spre psihodinamică şi astfel o modalitate de abordare practică a acesteia dintr-o perspectivă existenţialist ʹ fenomenologică. . găsirea poziţiei prsonale. întru individuaţie (Jung) sau întru sens (Frankl) ci şi de fiecare dintre acestea şi toate la un loc. şi nu în ultimul rând lărgirea perspectivei antropologice în care omul nu mai este văzut doar ca cel ce este chemat să răspundă întrebărilor vieţii ci şi fundamental situalt într-un perpetu dublu dialog cu sine şi cu lumea. Omul este motivat nu numai de voinţa întru plăcere (Freud). Toate aceste noi dezvoltări la care s-au adăugat elaborarea a o serie de tehnici specifice de intervenţie precum: analiza biografică. Acest aport fenomenologic al analizei existenţiale a fost desăvârşit de Längle în plan metodic prin elaborarea ͣanalizei existenţiale personale͟ principala ͣtehnică͟ de intervenţie a analizei existenţiale. întru putere (Adler). în felul acesta că Alfried Längle. În felul acesta a fost depăşit şi deficitul metodologic de care pe bună dreptate a fost acuzată logoterapia lui Frankl. În baza observaţiilor empirice. Se poate spune. îl pune în mişcare pe om. Prin teoria celor patru motivaţii fundamentale personal existenţiale Längle dezvoltă ipoteza lui Frankl. Acest lucru a devenit posibil în primul rând prin depăşirea modelului monadic al abordării planului motivaţional.