P. 1
(Ilie Cleopa) Ne Vorbeste Parintele Cleopa. Indrumari Duhovnicesti (16)

(Ilie Cleopa) Ne Vorbeste Parintele Cleopa. Indrumari Duhovnicesti (16)

|Views: 160|Likes:
Published by steliancotet

More info:

Published by: steliancotet on Nov 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2014

pdf

text

original

I

C art e ti pl,a r it), ell b i nee uv an tare a "r ea Fer iclt u lui P a rfn te 'DA,NIEL

NE V'ORB'ESTE.

PARINTELE CLEOPA , ,6,

EDITURA MAN,AST:IREA SMHAS'TRIA 2007

Deserleres CIP' a iBibl1oteeii. NarjiooaJe a Romi.iei ILIE CLEOPA" arhimsndrit

.', e vorb~te Pirmt,ei,e Cl'oopa I arhim, Cleopa I ie; CD binecuvamarea 1. P . S, Daniel, mitropolitnl Moldovel ~i Bucovinei; ed .. tngdj. de arhim, Ioamchie Balan. ,-lEd. a 2:.,a, - Vanitod- ,e-amf .Mlnlstil,ea. Sililstri0J." 2004-

16 vol,

ISlHN '913-868,36-2-9'

Vot. 16. = 2001. -, ISH,N 9r'18-973-'897~27=S

28 W .. 95{047 ,53;'

Silntul Petru Damaschin spune asa: Pre cum 'Ia casa noastra cea sirntita,. ,cand vrem sa 0 zidim, avem trebuinta de aceste lucruri ~ mai itdii de pamint tare, al doilea de temelie, al treilea de: pierre, al pa trulea de titla sau de alia] ul care leaga pietrele, a'] cincilea de pereti , al ~ase~,ea die acopersmant, al saptelea de mesteri ~ adica de zidari, §l al optulea, dupe ce am. terminat ems a" de un paznic, ca. sa as i gur am. casa noastra cea sitnfim~ le fret ~i cAndo vrem sa, zidim casa cea d.e glnd a sufletului nostru, avem trebumta tot de atab~:a lucruri ~:w tn ],0 c de pamant tare avem nevoie de 'fabdan~. degivar~iUi, in 10 c de temeli e" de ereditl~a 'tare ~i nern!fami,ea ~i dreapta to. Slffinta ~. Preasfanta ~i de vial! facatoare Treime m loc de pietre, de fel urimea faptelor bune ~i a virtutilor, m, loc de tina sau de aliajul care leaga pietrele, de smeri ta eugetare, cik~.] precum tina ~i aliajul leaga pietrele a,a smerenia leaga intru una toete faptele cele bune,

A -

In ],0 C de cei patru p ef1ep avem nevoie de cele

patru virmti cardinale, atotcuprinzatoare, adica de pricepere de intreaga mt.elepc~une~ de bMbs1pe ~i de dreptate, De prieepere prin care prieepem ce trebuie

PARINTIJ'LE' CLEOPA

sa facem, eele bune SalU cele rele. De ~ntreaga, intelepci une prin care noi tuft,anaim toate pornirile noastre cele dobitocesti ~i pasionale ~i pacatoase. De barbatie prin care noi putem ascute ~i mtan parte a mlnioasa a sufletului lmpotriva diavol ul ui ~,.i' a tot pacatul, ~~H de dreptate, care U da fieearei par~] a noastre cele ce i SJe, euvin, adica plr~i cuvltntatoare priviri duhovnicesti ~i rugaeiune; celei msnicase dragostea dnhovniceasca; celei pofti to are intJ:leaga intelepciune ~:i tnfi:llna[e~ iar eelei 'trupe,~.ti" hainele §i cele de nevoie,

ei aeeste pu.pl1e fiind zise, cuvlntol se va indrepta ,cartre, inima noastra §i ciltre pacea ei ~i cum se ca~ti:~j nacea inimii noastre m mtimrnlirile vietii

~ b 1: -&~~ ~

neastre celei de toate zilele §i toate mmutele ~~.

ceesnrile, Pentru a vorbi despre acest ~.1JJC.ru. mai ill ttH trebuie sit stim ce este inima noastra ~i ce puteri SUt1~ in inima noastra $i cum sUi inims noastra in. noi,

Inima, dupa marele Vasile, esee cea dintii nascuta dintre madulare, c~ zice el 'ca l~ t~ata fiinta

11 di ..... :::::..J 1 d fi

care se naste cer i mtai macuiar care se 'pune e - ire

este inima .. Si dupi asemanarea §'i msrimea trupului ce se va zidi, inima i~,i alcatuieste din eel e ale flrii marimea ;~,i forma trupul ui ei ~i apoi-da rna-rime corpului ~ d.upa, alcatuirea ei cea pusa de fire prin darul ~i puterea II ui Dumnezeu, Jnima, dupa acelasi mate Vasile, este scaunul ~i radacina ;i inceputul ~i izvorul tuturor puterilor eelor trupe~~i; a'n celor sufletesti, ,~J color afara de flre ~i al celor 'mali presus de fire. lnima este centru firesc pentru pu terile firesti ale trupul ui ~ centro sutletesc p entru puterile sufletesti ale sufl e= tul ui, centro. mai presus de fire pentru darn'] Preasfmtului Duh eel mai presus de fire, care are centru §<i scaun ~i sitEi ca pe un jilt m inima omului, ~i centru afa;rn de fire pentru patimile cele afara de fire ale noastre care sttica ~,i spurca 'pe om'.

Acum trebuie s a ,ar~tam cum sUi inima in om.

Cuviosul Nicodim Aghioritul, arat~bld. el oarecum 0 pi lda mal practice, zice: Inima ernul ui se ana, m el ca. areul la ceas. S i vedem cal atunci cand arcul 'I a ceas s-a

'"

In loc de acop erimiint nOii trebuie sllJ. agonisim

dragostea cea de s aVBll1 ita. ,catJe Dumnezeu ~i calle aproapele. Iar ]'0 Ioc de zidari noi folosim deslusirea, adioa dreapta soeoteala Dar n:lll ajunge dreay~a socoteala a noastra ssu discernsmamul, adica deslusirea noastra, de nu ar fl. ajutati aceasta dreapta socoteala de. dam] lui Dumnezeu, ca., auzi cum can'ta Biserica: .De nu at zi di Donm.1!11 r;MEIl bunatapl or , in zadar ne-am osteni" Deci adevaranil ziditor al casei

.] i d <t d ~

ceiet ,'Ie ganc . a sufletnlni nostrn este Insusi Domnul

Dumnezeul ~i Mln tnitorul nostru Iisus Hristos, Care Uimure~te dreapta noastra soeoteala 'C~ s.a 1 ncrsm noi fapta bun! rara de tl~lrrricie ~i Bra de Stop rill ~i nnmai d up~ voia lui Dumnezeu mar in loc de porter sau paznic al casei de gMd~, dumnezeiestii pitin'fi ne lnv~l2i g,i avem de-a pururea paza minti i. ~i a inimii noastre cu mul til socoteala ~] ell mare purtare de grij,a~ dupa euvantul Scripturii care ne in va'~i asa: Pi ule, -etl toata trezvia ,pdzei,t'~fi in ima tal' ca ,fntru aceas ta se aflil' izvoarele vietii,

8

NE VOR'11E$T'E

PARINTE.LE ,CLEOPA

'9

stricat pu.~n. sau s-a deranjat putin, toate organele ceasul ui nu mai func~jolneazi. normal ~i se d.a~tin! sau TaU sau o.ra. p ecizie iar daca arcul la ceas s-a rupt, toate organele ceasului au Incetat desavar~it ,sa lucreze,

A~ a. este inima puss de Zidi to ru 1 in noi, Clod ea este tul burata ~i nelalocul ei si nu are asezare pasaica, toate gindurHe noastre, toate cuvimele noastre, toa e miscarile noastre, toate faptele noastre nu se mi~C'a normal, dnpa voia 1 ui Dumnezeu, ci se misca nnpotriva firii lor r,andu]b;: de Dumnezeu ~i trnpotdv,a voii lui Dumnezeu, S i cand inima noastra este omor.ata prin pacat sau este coplesi m de pleat) suf etul moare desa v.r~it ~i el, daca nu ne intoarcem catre Dnmnezeu prin pocainJi de bun avoW 16 cit moo avem vi a,ii pe aeest piment

Deci se pune intrebarea de unii din. dunnezeie~t]] parinp cum p oate omul, dupa ce s-a tulburat inima lui de anumireparimi tn ]D1prej urarile vietii, sa o linisteascape dansa, ci de mare nevoie ~.i de prea mare nevoie este a sti omul sa-§i linisteasca inima sa, Ca zice dumnezeiescul pannte ... icodim Aghioritul ~i Sfantul Grigorie de 'N yss a ~i dumnezeieseul Grigorie Teologul ,~j ,a] Iii ea eel mai bun I up'tttor duhovni eesc $,i eel mal iscusi t in Iume este acela care stie s a-~i linisteasca inima sa in arlee 'VJi6 r e de imprejurari ~i ispite ale vietii sale .. eli in masura in care i~i linisteste

inima "'m- -- masura oI]'''''ee.;i '~'1 1- t- - I' . tit si +,. '1

, 1 __ ;_" ~. 'iL, acee P 'IV up a Inl~l.lL_ ~1 pU!l..enJle

sufletului sau. se mi.~c.a dupa voia lui Dumnezeu,

~.j ca. sa n u aduc 'mare ingreuiere euvmtul ui prim mul te mete de ale sfintilor parinp care au ~ti ut sa -~i

]]ni~teasca inima, 0 sa vorbim aici de patru principii sau de patru l'~vatl"~~ m I?~· principa .. le prin care om ul

_ _ __ .y,_ _ 6I!_iI.. __ ~ _!.oWl _~ n _11 _ _ _ . ~!!.A.!1 _ g;y, V _ ~

poate sa"",~,rn Iinisteasca . nima s a amariti ori de pagube, ori de ispite, ad de intimplari neasteptate, on de cine ~,fe ce fel de valuri ale primejdiilor §i ele supararHor veacului de acum

$ i iat! care sunt aceste patru principii. Prima ~i cea dintai cale, zic dnrnnezeiestii Parinti, pentru a-si linisti omul inima sa, esse ca. sa doreasea el tetdeauna si fa,ta mal mn~t voia altera dec,at a sa" ~ i zic dumnezei e~.tii Parinti sa f&ca, voia altora mai mult declt a sa intr Ll cele bine dogmatisi te spre mantuire, Ica. s-ar putea en cineva, .abuzand de bunatatea unnia ~i de nestiinta lui, 81-1 facti sa greseasca, sa-l ia dupa voia -sa Ia cele rele, Dar nu [a cele rele trebuie sa doreasca cineva sa rata vlota altora, lea zie dnmnezeiestii Plr.[np s i doreasca §i sa se sArgwascl omul sa lac! mai mult voia altora decat a sa ill tru cele ce sun t spre msntuire, Asa dumnezeiescul Ap ostol Pavel le spune ] a femei: Femeilor, supu~'leti,~ v'a barbaulor vostr; in tru toate - dar auzi ce urmeaza dupa acest ,cuv~nt, precum se cuvine intru

Dl l IOmnu;

S m ar putea l11'tinllpla ca un 'blrbat betiv s a mea uz de cuvantul Ap ostolului Pavel ~,i sa-i spuna femeii sa li se supnna lui intru toate: $1 la b etie, ~i a p8icate contra filii, ~~ la furat, ~i la descsntatorii, si la vrijitorii~ ,i Ill. necredinta, ~j Ia jocuri, ~i Ia petreeeri, ~i la rautati, ~i la destramsri duhovnicesti, dar atnnci femeia sa, m~eleagi ceea ce spune marele Apostol Pavel:

Fem eilor, 3upunetl- vo blirbatil or vostri lntru toaie ~

10

NE flOREE'.$'T,E

dar cum? Precum se CUvUle tntru Dornnul. ~~ zicem ~i aici despre Del ce vrea sa-§i Uni~reasci inima sa:' tetdeauna sa. voiasca sa fie supus altuia ~i s~, mea. voia al tui a , dar cum? Precum se cuvil1e' 'intra Domnul. Nu cumva supunsndu-se VIOii al tor a care 11 d uc 1 a pic at, In lac de a -si H111 ~6 inima saj mai diu sa 0 tulbure prin

oj"., '" t • ... • • d . .:tl}

mas narea constun ~e.l care 11. 'VIne ' , 1n Cd carea

poruneilor lui Dumnezeu Asadar primul prineipiu de a-si lirri$.ti omul inima sa. este de a fi supus altora ~i pururea a ascul ta de altii in.- cele Ice Bunt bane ~i due cH.ke mantuirea sufletului san.

AI doilea principia, dupa mva~itura durnnezeiestilor parinp" pentru dobsndirea pacii ~ft linistii

. . .. ]. . di l'

" . " - , .. 'I ',' . '. " '. , '" i . ". "" - '. ,"'. - . -I' ~ - ,- - :..

uumn omu U], este acesta: ca ' mtru toate ce e ce sunt

supuse timpului ~i prefacerii ~;ru care vor f strict: neeesare vietii, adica hr,anJi, m1br,acamintt~ baurura,~ bani de cheltuiala ~i ~ ca sa zic mat p e scurt, tot ce Ii trebuie omuhri pe acest plmftnt, sit Sf Dlu1tlIlJ meases 'I)'mld C1!I prea p'Olin" ,adi~i cu eele strict neeessre. lei de aici se tulbura inima omului ~i S€ Irllu]cain nemsrginire, eii alearga sa adune '01&1 presus de a sa trebuinta san cele care fl v:atlimil pe el,

$ i d aca, are omul 0 halm, s au doua §i nu- j mulnimit ~i vrea mai mul te, sau are un ben ~i vrea mai multi, sau are o casa ~] vrea alta mai frumoasa si mat

~ ~ y

buna, sau are o mosie ~i vrea mai mul t, sau orice

ferieire sau ori C6 1 nero are el ~i daca Sf arunea m nemargin ire sa a]b~ tot rnai mult, nicioda ta nu va cqti_gat ini~. lui ]'ini~re daca, a],eargl eu nesa~ dupi .aV'elie ~i dupa lucrurHe de priso\S ale vea.eu]ui de acum, ,caci zk~-e unul din, dumne:zeie~ti'] parinti:; iN u vor 'H.pIS:l

PARIN'TELE CLEOP'A

11

val urile din mare, iar iubi torului de argint grij a~\w tul burarea", $i nici int,'eThepciune nn c5~tj,gi nnul ea. aeesta care s e tu]burii. alergand dupa avere ~i dupa prea mul m avere ~i dupa ceea ee ']1U ~i foloseste 1111i ID veacul de acum sau ca si adune prea mult din cele ce i-ar trebui ~i ar putea si se multumeasca cu pntin. Pentru ca zice dumnezeiescul parinte Isaac Sirul; ,'jMintel tulburata nu va scap2l! de uitare §i Ihte'].,ep-

. . d h' d . n Q.. "I" .., ~~ dl

ctunea nu= 1 .. eSiC 1 e U~,81 acesteia . ~] ],ar,qi.jl ar,atr.ill. '

ca. gdj a cea de multe tulbura pe om ~i n face pe om sa,

- -t'" - .. = d' 'D-: . N ti

. 'I . - ., 1 \ 1 ,'. - u .. '. I' -. " ·c· " " "

n u p O~ .8, avea grlJ a e . urnnezeu, zice: '" '. 1] po ,I CU

grija lumii fiind 1nco]].juirat si man ai cu tine ~i grija lui Dumaezeu" a

Deci ~a rezumam a~a.:: ttl doilea principi u pentru a -~i linisti omul inima sa este sa fie multumit ell putine din toate ca:t,e are nevoie spre a vietui pe acest pimJ~t. Aici lmi aduc aminte die 0 intimplare din Pateric. Se zice ,cll i1Co.~ o t:rruau. doi cuviosi Tn pustia Sketica ~i unul avea mai multi uceniei ~i era putin mai bogst ~i avea ,c,~sa, mai bun a, ~.i poate avea ~i astemuturi ~j mi'OOlCaJ.le mai bUlla. ~:i mai multe lucruri 'mai multe icoane in c~rru'he" sau alte ]ucrur1 care se obisnniesc s a aiba ,em lllgirl1i Aproape de chilia acestui batrin traia un altul, Acesta din fire era. malt mai simplu cu In vi~ituta ,i mai nebagat in seama de pirin~ii pustiului, dar aflase filosofia aeesste ,! vietii de a se multumi cu prea purine ~i. a-si impaca inima sa

\' l"Fi' ,.;"... ... , ."., '~.,,:' ....• 'b""'~ , ] .··co "~ obic .: - .. - '. 'f. 'f',

inn 111 S ~ acre. y 1 avea uan anu aees!.Jet 0 ·.lCt-1 ,ca sea:ra, ].a

culcare, dupa ce 'ternnna, pravila, sa" sa ,zic~l 9.,cest ctrvant:: "Mul~ume8C11J,-;~t Tie~ ,Doanm.e; uiei 1~mp,ir.api nu -8 ca mi]].e'~",

1.2

NE VORBEgTE

$ i attUa. avere avea bib~anul: doua rogojini, Una. 0' asternea ~i reu alta se invelea. Ucenicii celuilalt bitran de malte or] it auzeau inainte de culcare rCa. multumea lui Dumnezeu si zicea Ica nici nnp .... r ·kat.ii nu-s.

~ y

ca dansul. $i au zis catre batfanu lor:

...... Parinte _. ,avvo~. cum se vorbeste m parp1e aeelea -, ne minunsm tare c! no' lavern mai multa stare materials] avem §i hr an a. mai multa ~'i acopersminte mai mnlte ~i ni se itltamp'~l nona scarbe ~i suparari ~i nu putem c®,.tiga multumirea 'bra aurum aceluia sarac, cave vezi, nu are nimic decat doua ro g~j in]" Lucreaza ell. mainile sale care o co~n]·ta; capita jpll'tinJi 'pAine uscata ,i ell apa de izvor s e rnultumeste, iar ca tmbf,a,ciminte §,i asternut are doua rogojini: una. to asterne ,i CD cealalta se inveleste ~j i se pare ca. nici imp,.aratul nu e ca dinsul. Deci n- ar fi 'trine sa-l C iemam odata aici ~i sa-l intrebam cum de are el multumirea aceasta rn cele patine ~i noi ne tulburam avand multe?

~,i l-a chemat 0 daUi ~i cu smerenie l-a intrebat

- Parinte, avvo, spune-ne noua, te-au "U .. ' t ucenicii mei de. multe ori zicand: ~,M_Jtumescu.-'~i Tie, DoamID'IDe, nici impiratu] nu-i ,ea mine", Si Hoi vedem cit fa ta de :nOI-], e~ti foarte s arac~ D oar abita ai: acele doua rogojini ~i mal mul t nimic decat painea uscata care 0 ai pentru hrana ,i apa din izvor, 'Si cum poti sa te simP. sfintia ta in aceasta stare asa de fericit inc,it Ii se pare C,B, intreci ~i pe imparatii lumii?

Si a zis b~tranul cu lini ~te::

A ~ . . .......

~ §3,,, avvo, eu crea ~1 sunt convms ca, m starea

aceasta in care mi aflu, nimeni pe pa;min'lft nu e mai

c. . ....11 ~ .•

tencn decat mine.

1.3,

- Dar de ce1'

- lata de ce, a spus b atr an ul, En c!nd zic

cuvantul acesta m.rt gandesc 181 aceia care 0 due mult mai greu decst mine, Eu mtr~adevir slujesc cu nevrednicie Bunului Dumnezeu si nu cum trebui .~ ci dupa 3. mea neputinta, rna '1\0 g~ tmi fac purina mea rucodelie, adica lucrul de min.a, ~i cind nla v!d ca soot liber, nu ma supar.a, nimeni, aer curat run; liniste am ~i strictnl necesar de a mine! 0 bucatic,a de paine ]1 am ~i apoi candmei vad en am ~i de asternut ~i de invelit cite 0 rogojina, sunt foarte mnltumit, far cand rna gindesc. la cei de prin terrni teo sa u la cei bolnavi care zac pararuizali pe paturi de zeci de ani ~i stau in rnizerie si nimeni nu-i poate ajuta ~i bani nu au si hrana nu au ~,i doctor nu pot sa adnea pentru a lor neputinta ea n ~2U cu ceii aduce, ~i ] 3, cei care stau in temnite legati de 'milni ~i de picioare ,~i nu. numai ca stau tn putoare ~i nu au. aer ~i ibertate, dar dorm. pe l].arrburi ~i pe pi etre ~i poate a doua zi ii ~teapfi sentinta de judecata de condamnare §i p oate chiar de moarte, dec g§n.dindu-ma la aceia cit de greu to due ei fa,ta de mine, atnnci imi dan seama cil eu, avand atata lib ertate si atita liniste ~,], atata mer curat ~,i avand $i strictul necesar de a rna 'brani aici si de a-mi asteme ~i a rna in veli cu. rogoj ina, sun t ca in sanul lui A vraam si ZlC ell adevarat din inima; 1 . :. 'ici 'illlparatuI nu - i ca

. ~.;

mine.

Atune], a zis celalal barr an :

- Cu adevarat, avvo aceasta- W. mare filosofie c!nd. o'muill se mulmmeste ell putine ~i i se pare ,ei el ell acele putine oov:iqe~te pe oei mai bogati oameni

][4,

NE rOR'BESTE

din lume, Iata noi avem mai multe ~i mintea noastdi teste 'rna] i'mpr~~tiati ~i ne tulbursm ~i ni se pare ca to ducem ma ~ greu decat altii, iar sfintia ta intru aceste putir e ai aflat Iinistea ~i odihna in" mii sflntiei tale.

. . ~)ec_i arn ad's aceasta pilda caL mi S-a! paru t potrivita ill. cuvantul de, f3la~ ca, '1l]11 multa bogatie, nu banii mUlti, nu multa hrana ~i celelalte cilte :lie a dun a, omul poate s,a linisteasca inima omului, ci rugaciunea cea curata racuta din inima, nerantatea mimii asupra almia, pacea linistea §i a fi multumit ernul cu cele prea putine in via!! ~i a nu se grij i de mul te, ca grij a de mul te ii tulbura inima sa, Deci sa, rezumam; a doua pricina prin care l~i, lini§te~t'e ernul inima sa este s a se multumeasca cu putin ~i chiar ell prea pupn din cele strict necesare lui,

A treia prircina prin care ernul l~i linisteste inirna sa este, dupa dumnezeiestii parinti, lea. acol 0 unde se afl! el, in starea soci,etlpj, lui, sl eaute totdeauna loco [ eel mai de j ns. S,a fie foarte mul prmi tea e nebagat in seams de oameni ~,j ea n-are dregatorie ~i cinste ca altii ~,i foarte bucuros sa se afle la Iocul cel de jos, Pentru cii. de ce se tulbura inima omului? Aj unge un grad, vrea mai 'mare. Ajunge. 0 treapta, vrea mai marie. Aj unge la 0 dregatorie, vrea mai sus Vrea cuvantul lui sau starea lui materials sau morala sa fie rnai presus de a altuia Vrea in 'tot chipul sa fie bagat in seams .,i sa covarseasca pe allli~ ca sa fie ell toa~ ,mai presus de altii si aceasta ii aduce pururea neliniste, ca, alearga dupa temelie de umbra,

Ce ee intamplll l' Daca, ne ui tam pe erestele cele de sus ale muntilor unde cresc brazi san fagi sau alti

P'"i'RINTElE ,CLEOPA

1:5

arb ori ~ vedem ci acestia se mtaresc ~i cresc mari, dar csnd vin vinturile cele rnari ~i furtuni ~te~ care copaci au rna] mare zbucium ~,i tulburare, dac! nu eei care suntmai sus'? ~i ell "~8,Jt e mad sus copacul pe piciorul muntelui sau ~j'uns pe obcina sus, cu atita mai greu el mdUTa furtuna ~i se 1 upta cu furtunile Dele. mari ale naterii pc care le trimite Dumnezeu pentru ,3. racori ~i a preface vizduhul. Deci daca te duci pe 00010 dupa Icate 0 furtuna, cum au fost cele din anii trecu ti, vezi

, ~

mii de arbori rastumati en radA,ciniLe in sus" altii

:II ~ ~ :f

tlri;malim doua, altii rupti jalnic, 31tH trantiti 'peste

::! ~ ~ - -__ '1:1' :!.

altii, ca ~lli cum at' fi fost loviti in vreme de bitalie. ICe

s-a 1n..tanlp:tall? Ei fiind sus" furtuna a fost mai putemi ci~L, S'-3U ~inut ei tari dar furtuna fiind 'm__a~ tare decal din~ii i-a rastumat ~i in chip jalnic ],~a sfar,amat

. . "" ti t ., - 1 "'" "

~l 1.-3 tran t pen .n.ll vesmeie ia pamant.

~ a. Iar copacii care traiesc prin gropi, p e la p,irfije ~i pe la dosuri ~ ,c~nd vin furtunile eele mari, ce le piasa lor? De abia i'~i clatina putin ramurile ~i 'i~i aduc si ei aminte ca e v.ant mare, dar unde? Pe coasta acolo sus, pe creasta trebuie sa fie mare furtuna. Lor nu Ie pasa, crest linisti p, furtuna nu ii supira decat foarte putin, pentru cil la p ozitia [or mai j oasa sunt afar! de prime] dia furtunilor §i a. v,3:nturilor,

A~tlt, 56 mta,mpli ~i ell oamenii care alearga d up a dregatorii sau dupa trepte, ICu cit sunt mai sus, leu .atat sunt mai in primejdie, Dee] daca cineva e chemat de darn] lui Durnnezeu si fie la 0 dregatorie, ell mare sfial a ~i frica de Dumnezeu s a pa~easca", pentru can u p~le~te dec.at spre loc de primej die $.i de grij a" Mar daea t1111~ toata s,arguin~a lui sli 0 puna sa fuga tot mai

NE V,ORBE$TE

j os ~i la locul eel rnai de j os va fi Iinistit ~i afara de primejdie ~.i de valurile §i de furtnnile ispitelor ~i ale nema mmirilor ~i primejdiilor veaeului de acum, Deci aJ treilea principiu pentru a-si Iinisti omul inima este totdeanna sa caute loeul eel mai de j os ~i cat alai de j os ~i sa doreasca sa triiasc,a, pe acest pimint pina, 1m. srnr~itul vie pi nebagat in seama ~i s~ cinsteasca pe aceia care sunt pe treptele cele mai inalte, sa-i asculte, sa Be roage pentru ei, iar el pururea sa fie mulmmit ]8. locul de j os ~i asa t~m va ana iacea immii cu sine ~i ell Dumnezeu.

Al patrulea principiu pentru dobandirea pacii i ni mii, dupa in vataturile sfintilor parin~i" este de a se rugs olmul tD Coati, vremea S,8, s e fa,'ea vola Iu i Dunmezeu tnt u el ,~ de :a-1~ l~lsa via'fa :sufletu)u'l si'll sa lie condusi, de darul hi" Dumnet;eu. Sau, mai bine zis, de at se lisa. omul ~n voia lui Dumnezeu :in toate imprejurarile, fie cele de intristare:" fie de fericire, fie de necaz, mtdeanna sa at bi in mi ntea s a ~i daca se po ate ~i pe buzele sale cuvsntul dumnezeiescului parinte loan Gura de. AUf care 1-, a zis in cele rnai de p e urma, adica: uSlavi. 1 U}, Dumnezeu pentru toate ~ '~) ~.i: . .Multumese lui Dumnezeu pen tru toete!' ~

Asadar omul care se lasa, ln VOla lui Dumnezeu zice iin inima sa asa cand este Decajit "Dorunne, dace. este voia ta sa flu necajit, sa fiu! SIava, Tiel Daca e voia Ta s i fi u feri ci t, slava : ie ~I Daca e voia Ta s,! fi u sarac, multumesc Tie! Daca e voia Ta sa fiu bogat, slava T iel Daca e VOrl:3 ta sa fa u bolna v sau sanatc5~ s],a.vi Tie!" Deci ln orice bnprejurare a viell'] el stie sa multumeasca lui Dumnezeu ,i sa so lase in voia lui

PA,RINTELE CLE',OPA

17

Dumnezeu, ~Ii atunci inima unui om cia acesta, care doreste sa &tca totdeauna VOla mai mult a altora dedit a lui tn.tru eele spre msnmire, care e multumit ell cele purine, strict necesare, in viala, care cauta intotdeauna locul eye! mai de jos m viatA si carle Sf Iasa totdeauna in voia lui Dumnezeu ~i la cele de m,tristfl!n, ei la cele de bucurie, se Hl1i~te~te ,~i este pus! Ia adi~ost de mul te valuri, de mul tie pagu be ~ de mal te scsrbe ~i neasezari care se tntlmpni tmpotriva eelor care voiesc sa-~i faca voia 10 , sa dobandeasca a. .. ' ere multi, sa fie la locul eel mai dintsi ~i mat de cins ·,e ~i sa nu se lase in voia lui Dumnezeu ~] ~ U'lad~jduind in prieep erea ~j m voia lor, cauta intotdeauna a-si face vois lor ~j a alerga dup\a acele parute lor bune care nu le aduc deea t tulburare ~i scarbe,

Aceste putine lie-am g,PUSl mai llltai despre casa cea de gAnd, a sufletului nostru, apoi despre ]ninla ~i despre pacea inimii noastre ~:~; aj utsnd mila ]tii Dnmnezeu, sa no. [Wit nici eu ae ele purine pe care le-arn vorbit in seara aceasta, ca ~i eu pac ito sul, . aducindu- mi aminte de ele. sa nu gresesc lui Dumnezeu ~. s.a rna pot linisti in vreme de scarbe ~i de necaz. Amin.

:MENtrNI '. MOSULUl GHEORIGHE LAZA'R

V~am rnai vorbit ~i ,a]tadlata de Mosul Gheorghe Lazi;. Eu tin foarte mult la el, ca el l-a adus la

18

manastire p.e plrmn tele meu starer Ioanichie Moroi §i acesta ne povestea vialS( lui.

Am fotografia lui Mosul Gheorghe §i a ucenicilor lui.Parintii Atanasie _,i Chiril Pavll.uci" Au fost doi frati: Atanasie ~i Chiril, Erau de ilia Bretcu, din j udetul Covasna, iar Mosul Gheorghe i-a adus la manastire, ca el a ados mul ~i cal ugawi din Ardeal incoace, Au. veni t '~a Manastirea N e.am~ ell 3000 de oi, ca er,!111 mocani marl din Ardeal ~i cand i =8 cii]ug,ari t au primit numele de Atanasie ~i Chiril, Dupa un nmp, Chiril a plecat in Sfantul Munte ~,~, a cumpara 0 chilie acolo. Ca pe langa oi aveau ~i cAte 35 kilograme de 'bani de argin t ~i de aur, asa de bogati erau,

I ar Atanasie a ramas la oi la, Neamt ~i a umblat ~i err 3:8 de ani descult ell capul gol, Am stat ~i eu .] a oi cu dAnsul. Erarn amandoi cu oile si eu eram cu cele C~ miei ~i el era en st erpel ,e.. EI msnca seara, la apusul soarelui ~i nu dar-IDea nici 0 data. pe lai ta; numai pe scann, Eu eel putin aveam coliba ~~ dormeam j os, El nn, numai pe scaun. ~i avea un msgar ~i pe magar avea un scaun de fier, C8.Jre Sf deschidea §i statetillPe el, $i avea 0. sarica ell eruce in frunte ~i zicea Psaltirea pin! adormea, cA. <0 stia pe de rost. 01 data i -am zis;

~ Parinte, in seara asta 14J.M ti-e seaunul aici, uite, ai sit dormi ~i sflntia ta j oa

- Cred ,ea nu donn, ia adu top orul mooace.

A luat toporul ~ a tIDat patru .pari de alun, i-a ascutit ~i i-a batut. Apoi a luat crengi de aluo §.] 16= a impletit cu cei patru pa-ri ~i a ta~ut un scaun,

- Iaoa scaun, Coon ca totdeauna am purtat sea un de fier?

PA'RINTELE CLEOPA

1.9

~,i pe seaunul aeela de alun a adormit z-u.lca.n.d Psaltirea.

V -am adus poza ca sa avep 0 imag-ine'. Aiel sunt fra1ii in fotografle cand i ... a ca]ugirit intai.

Acesta ~n mijloc e Mo~u~ Gheorghe" iar aeesta ICHre-W. vedeti ,cilugar tamar este Pkintele Atanas! e care" dupa ce g,...a intilnit ell. Mo~ul Gheo rghe , s-a descruta1: "i a. mers §i em co. caput gol, ;$i m-am descaltat ~i eu oleaca, Far,a voia staretului rneu, Parintele Ioanichie, ~i am inceput iarna sa, umbl u descult dupa el. Nu 'mat puteam de frig, A aflat staretul, m-a chemat la el, mi-a dat canon,

NE :VQ,RB',E$TE

- Cine p-a dat vole, eutare .. , .. ?

- Dar Mosul Gheorghe cum a mers?

Mime de eopil, Eram frate, M-a pedepsit staretul si mi-a z~ of"

'Ii ;r:-= WY ~. ~.!!~:!!

. - Mosul Gheorghe avea darul lui.

ro!i,

II cunostea staretul Ctl fusese cu el la Ierusalim

~i Ia Sflntuill Moore.

Mosul 'Gheorghe Lazar ~ saraeul. Zicea:

- Dr,~guVa, si nu tt ginde~ti d,0CiU, la iad ~i la moarte, Si 'fJ)U te g,and~ti :~ a nimiea, decst ca vine =s= ~i iadul, Ci d~CSl te glnde~ti 1.31 iad, nu. ajun_zru

~n iad, .

Ai em, la noi, pe vim! Muntelui Taeiunele, este to gro3p,a., Cin.d venea p e aici, el acolo citea ~oati ziua P~~l tire~~, a;pom seara e~'b om devale sl,-i dai I) 'fe1i.uta de pime ~ID, varz:a verde ~i 0 can~ta de wila. Asia. era "[nata '~nc~ea lui~ $~ cando ii spui ma unul de oe nu posteste:

"N.¥'am putut", Dar de ce nu murea aeela? Descult ell

capul ,go:~. ~i iama ~i vara "

Bl merges din ~lat. iin sat plingJind ~i zicand Psaltirea, ca, 0 ~.tia toa11 pe de, rost. ~,i uncle ajungea, oamenii erau ~,o'p, dupa el, A venit odata Ia iarmsroe tn Tirgu. Neamt mtt=o luni ~i l ... au suit oamenii intr-o ciru~i s,et tina predica, Nu a mai vAndlut nimeni tn ziua aceea Trunim.d prediea ~o10 §i invatand, oamenii, tot iarmarocul a venit ls Mosul Gheorghe. Si ;s-a jn~l,a.t ~nmci ~i 0 evreica t~narlt nu putea naste, era prima. dati; 'cmd 'mebuia. sa nasca primal eopil, ~i era gata sa mD8.lIS. Au venit 0 multime de doctori, ca. zicea ca nu mai poate, moare, Nu mai ])U lea nici racrri

;;;;;; . r: ...

§,'] zieea lea moare, An venit evreii la MO~M~ Gheorghe;

21

_. Mosu' Gheorghe, ~oi suntem evrei, ,_. Dar dfA.gu~t1,)., ce .ai?

_, Moare fata noestra, Hai ia noi ca. zata docto-

,.0 . !:I ... V

rul a. spus cia nu mai are ce- i face" moare fata noastra, ,_ DriLguta., las a sa, tennmn predica,

~. MO~illl," Gheorghe, scum moare, ehiar acurn moare,

- Nu moare P"inli nu vin eu.

. ~,~ .. au stat ~i au asteptat p1anjl, a terminat predica, apoi s-aluat un card de evrei dupa el. Zice:

= Dar v,a b otezati.'?

;,

- Top ne b otezsm daca titaie!}te fata, ca numai pe aceea 0 avem,

Boierul era. bogat, om voinic, Clod. au ajuns acolo, un eirel de evrei pe tinga. ea, ea era mai moarta, nu mai pute~'j' gata, s,titeHiu P e lioga. dinsa. 'Dar MI(}~rull Gheorahe caoo a desehis usa a' str ig at:

,~" ~~~lIUL ~ . 'Y.g..,i _' ~I, '~III

. _. ,Hai~ desehide .. te leu Dnmnezeu ~i eu Maica

Domaulni,

.Tlo~ amnci a ~i miscut ,A venit §i i-a Iacut eruce pe cap It 1 a S,PUI::

- Sa fie al 1 UW, Hristos

., Si ~I'"~ mc~t sani1!o85ri ~,:~. s-a bO'WZ3)[ ~i ea ~i copilul ,,1 1-:3 ~ug, numele Gheorghe, dnp1a Mo§ul Gheorghe, S-au botezat atunci $-,6 familii de evrei in

T'::;::"'mml N·· .. a:$ri:'lv~ D.l ,~'!P-li'.. . \JU.J.r.W.JJti

~,i cind i1 vedeau pe ,Mo~ul Gheorghe;

. =- _ M~~~ ~ Gheorghe, hai sit te inciilze,ti oletu~a.

_ Unul dintre lei era brutar §i. ~.tii ca so trage

)ir~b,ctll de Ia p\8in.e In falit. Mo~ul Gheorghe lela ell picioarele ~ng~e~ilte~ ca mergea prin ger ~i le linea ~i suflecate pm! la genunchi.

22

NE flOR'B'E$,TE

- Mo~' Gheorghe, ai sit mori de ft,ru,g~~ Hai sa, te

tncitl~ti oleaea S~a. dus acolo:

~ Draguta:; ia da un scsunt

J!ratecul era de 0 palma s a, pus picioarele pe

jaratec descult,

~ Vai, Mo~u'~ Gheorghe, arzil

_ Lasa, driguti, si se ibca~zeasca.

A iesit apa din picloa - ele lui ;;m a stins focul, ~ri zieeau evreii:

- . ,8 Mosul Gheorghe nici gerul, nici focul nu au ce- i face,

El a opri t trenul la Pascani p e linie ~i tat Piatra 10It. Aici in Pascani se pusese linie noua, care facea ]egatufa. intre Bucuresti ~,m Burdujeni, rca acolo era ultima statie .. ~,i cand au pus tren __ m un biet ceferist din acesta care mini locomotive, mecanic, 1~8l primitpe mosul ffin 10 comotiva lui Brau locomoti ve din cele mari nu din acestea, daca lfi apucat din acelea leu ,ab~, Mecanicul l-a primit in. Thocomlotiv.a, ~i elli zicea Psaltirea tot timpul, I-a dat un scaunel acolo, dar a

_ enit un controlor, din aceia care cer bilet, Vine ~~ If! el: ~ Mosule, biletull

- Doamne, aszi rugliciunea mea -1i' strigarea

mea', ..

- Mosul -, biletull

- Mi,luieyte-ma, Dumnezeule ...

_ Mosule, biletull

Dar el zicea m. continuare psalmi, ~,i zice conrrolorul csfre mecanic:

_ Ce-i en nebunul asta aici?

23

_ N u-i nebun. N u te purta rau cu el, - Dar nn vrea sa dea biletul.

~ Die unde bilet, c& acesta zi ce pil,;!l''''~ '" . n

~ WI' . '. .l~ruml Z~ ~1

noapte?

$i zice anmci centro orul:

_ Da-te j os mosule, unde ti e biletul?

, ~$,i mai erau d.oua· .. trei minute sa pleee trenul. Si a,

ZIS MOr~llLl Gheorghe: .

. _ D:rlgut~i. staJ!J aiel. cu Dumnezeu ~,' leu Maiea

Domnului, ca rna dau jo.SI~

S-,a dat jos fl" a 1 nat-o pe Iinie Inain tea trenului,

_ E nebun, merge pe linie, ,

" rCand s ~ porneas~ locomoti va, porneste-o, daca pop, ci el a ZlS:: '-'jSta·ti~ dr.§gtlta" aici!' ~

,_ Ce-i, rna?

_. N-a" auzn ce-a zis mosneagu 17 Stati driouta

"" _ 't. . " ,,'" _. 0 - J; -:'-'

ca. ina. due I~ 1,

_ Ce, rna, dar tu pi leu dam8ul? a zis centrolorul catre mecanic,

. ,Ca rnecanicul 11 ducea pil1a Ia Burdujeni

intotde auna, gratuit, Se suit a t mecame, _ Nu merge locomotival

Se snie un sef inginer,

- Nu merge!

= :Mad,., ada a.Jt!! locomotiva, asta-i fermecata de

mo I osneag:

,A~ adus 0, locomotiva nona din. depou _ Nu merge!'

Die la Bucuresti striga:

~ Mal., e fntlrzieve.la Pascani doua- trei ore, ~o~eagul s-a GUS, zicand PiS al mi. ~i i~a, zis

mecamcul controlorului:

NE 'VORBESTE

_ Domnule, daca n .. aduci mesneagul inap oi, aici stai zece ani Ai auzit ce-a spus: nDr.a.gu~, stali aici, eli eu rna due".

A trimis doi oameni cMari p e linia trenului. La

c~tiva kilometri l-au gasi t, el zicea rugaci uni, ~ Mosule, hai impo~ ca, nu merge trenul, ~ Iaca mer.g~ dl'igut~U

- Dar mosule, iaca avem cai ell sei, ca avem mulra tntarzi,ere"

- 'Dragu~i,. 00 'in viata mea n-am mers pre cal,

numai pejos. -

:$ i ,9, 1 uat -0 pe j os, Aceia mergeau en caii §1 el mer.~a :p e j as zicand psalrni. Cand ,a, a~ uns 1a Pascani, se strinsese mulra lume:

,_ Hai sa vezi un biifcran care a oprit «ernul pe linie,

Si s-a adunat lume mul ta-rnul Hi. Au. venit oamenii in j urul lui

~' St~tii~ dragutajj ce v,a minunati ca a oprit Dumnezeu un tren? N'ijl ne-a spus in Evanghelie: De l'€jff- ,avea credinla cdt un gnlun te de' ,mu;JUlr~, vefi zice muntelu! aceluia: Ta-te de aiel f,i du-te in mare. $i cap. sfinti n -au mutst 'wtmtH cu rugaeinnea ? U i te, san. rut Marcu de 'La Muntele Fracesc, Sflln.tlll Io~clhim al lerusalimului ~ apoi argintarul din Alexandria. 'T (J~i au mutat nluntii leu rugacnmea, Va minunati ca a oprit Dumnezeu trenul? C's Dumnezeu poate sa, opreasca §J searele, cum 1- a oprit pe timpullui Isus al lui N ;IV],) cit a stat soarele sase ore, pitta. a biruit pe amaleciti.

~ i le-a tinut 10 prediea ...

- Hai, mosnle, dezleaga trenull

- N 11, stai driguta, sa predic Ia oamenii q.HaJ

~ i aceta 'DU mai puteau rabda, dar se temeau ea 86 8~para $i pe urma nu mai dezlea g;a, trenul, Pe urma au ZlS::

,_ - &1., mo_~u.]h~; hai, Nu esti obosit, mosule? Hal.

la wagon = li t, adica la vagoane care au dorrnitoar e .

- Nu, dri:gu,ti~ en in :~ ocomotiva, acolo .0 s~ stan,

- D 8'[' si ad ucem 0' 10 eomotiva noua?

- Nu, nu, pe aceea veehe.

Au ,adU;S1"" 0 inapoi pe aeeea §i i -au pus acolo un scarJllneJ. Dar- aceia mari nu se purtan riu::

_. Mosule, da. drumnl la tren, cl uite ce, fie eheama de tao Bucuresti, Ie tn.t~lrzie~e, cutare ... ,

S -a, sui t acolo, a luet Psaltirea ~i a. zis:

.' = - Hal, dr.a,guta.~ si mergem eu Dumnezeu ~fr en

Maiea DOIITIrnlUliuL

~] a zburat trenul, Acesta-i 'Mo~ul Gheorghe,

'Tom tl§:a a meum la Piatra 01 t. La. Piatra 01 t a vrut sa se dea j os ca. avea de luat I@ carte de la un om, Acolo era, baJta ~i acei a cu tt'-enuJ nu opreau la hal ta daci nu erau oameni, L.6=~. zis Mosul Gheorghe:

- Uite, dr~.guta, opreste oleaca cit e aicie cas! ;~i trebuie sa. iau 0 carte"

_ Mosule, dar nu oprim noi trenul pentru cartea dumneata, numai dati sunt oameni, dar nu .. s oameni, _. Daca nu vreti sa opri ti, stati ale]" drigu~i, ea ml, due sa-,mi aduc cartea.

A stat trenul pe 10c", S-,fl d at j os ~~ si-a adus

cartea, C®.nd a veni t cu cartea: .

- Hai, mosul e, ,ca, a stat trenul,

_ Dlar nurnai ,a~ftt am avut nevoi - - "" mi .

"I .' .... ··.U~: sa.= ,. :HI.llJ

C artea Hai ca om merge!

N'E VO,RIJ'ESTE

Acesta era Mo~u'], Gheorghe Lazar, care mAn'Cifi\ 0 dmi in zi la apusul soarelui, iar m Postul Mare, saptimina llrtii ~i saptamimli de 13; Florii plina '],a Pasti nu gusta nimic, numai citea Psaltitea

DESP'RE PAZA DE P'RIMBJD'II

C' t- '"' f ' ..1.... ., ... ...J... de.i - -I

,e' ~nleM?pt veUie ,prtmeJuuIl ~~ se ascun '~fJ ~'ar ce

. ~ -l· '~~.n.i"',ii) 'jl;j - fij; deoarte orr:r oli!'u,"-er"; (Prov 22 3 ) ..

3l-:r~~p M &1 t;;ill.r~' ,~,!u,c: Uo!.:;.rlblll.t I'!!i;; "iii' ~_ ~'~c WI. .!L,-' _' • , '., . •

Oare pentru csre prieina M'intuitorul noerru Iisus Hristos, dupa ce a. auzit t~l Marrele Prooroc loan Botezatorul a fest prins, Bl a lasat looeea, ~i a plecat tn, tinu tU~, Galilei i? IO'aTe i-a fost fr]'C~, lui H sus, Hristos de mrod;. ca- h va prinde c a ~i pe loan ,~i '[l va duce rn. temnita'? Oare nu puree Hristos, Domnul Dumnezeu ~~ Mlntu:]torul nostru, sa",.'1 piarda ~i pe h-od ~\i pe, toata ostirea lui intr-o clipa de VVeD1J_e? Si cum, s-ar fi putut tame de om Aeela de, C'3Jre se eutremura cerul ,~i

p,im§.nm'] ~i de care se mfri,co~eaza. seraf mi w ~],

heruvimii ~,i toate pu terile ceresti ~j cele de pe pam an t ~,~ cele dedesubt (F:[ lip, 2:" l OJ?

Dar atunci se punt intrebaree: care it fost pricina c[ Mlntui torul, dupa prinderea Sfantul lit loan Botezatorul a paras,it Iudeea ,i a mers in Gali leea? lata pricina; Plecarea Min'mi torul ui nostru din ill udeea in Galileea dupla prinderea lui 'lam Botezatorul S=~ facut spre 3 noaetra rn.v~~tura" Mintui torul nostru Ole a trutea ori a invapt pe ucenicii Sm sa se fereasca din ealea primejdiilor ~i de vrajma§i. Uneori Ie zices:

Pazili-'va de oameni, caci i1i v;o.r pune pe 'VQ,i ,mainile

PA~RINTELE' CLEO'.P'A_

27

9i l,J,a 'vor da pe mana sinedl"W; tilor Il in .$',inagQgi le lor va Mr' bate (Matei lO~ ill?)., 'Ear ,a].tid.ar'tl tot in ateas~a privinta le zicea; Cii:nd va V01" gORi pe voi di'ntr-,(j cetate fog.iti In t,e'a/alta (Matei 1 o~ 23)~ Deci Mantuitorul nostru Iisus Hristos se duce din. Iudeea in Galileea ca sa ne dea noua p~lda ,~i cu lucrul, nu nemai cu cnvsntul, ca trebaie a ne pazi noi de primejdii spre

d '~I .... ,.. '~I • . . -' ,t:- ,. cd -

a, a toe mamei cerer ce ne pngonesc pe not, rennnu-ne

de acolo uncle putem ,8. avert primejdie sufletului nesmr sau viepru. .

j:n SBn~a, Evanghelie de astazi sunt mea §-i alte pricini pentru care Mantuitotul 8" mel's din ludeea in

Gal' ·1 D' '" '" _~I~ de azi , , 1 eea, ar nOl, m preeica cea ': e azi ne vom ocupa

mai mult de prieina ,aritata mai SUS~, amcti vom vorbi mai p e larg despre paza de primejdii, Despre ecest lucru Sfinta ,j, dumnezeiasca S,c,ripturi ,~i m. alt lac ne fnv.a'~a)' zi,cftnd:~ Mergi, poporul ,m;eu~, mcuie U:-1Q ta, oseunde-tepatin, ca.t~i de ca't~, pana 'm treee marda Domnuhd (Isaia 26" 2.0).. A~adar, fratii mei, dac i, vom cmirnri eu mintea noastra prin dumnezeiasca Scriptura, vom gisi m1lJ! te pilde despre alesii ,i sfintii lui Durmezeu care m v[,a:~a. lor de pe pa,mint s-au fe.ri't din calea primejdiilor, A~~il vedem ci Avraam clnd 3\ mers in Gherara, vazlnd ca, Sara, femeia sa, era foarte frumoasa la chi P', spre ~, se pizi de primej dia morti i, cac~ se temea sa nu-l ueida pe e']. oamenii din cetlli spre a-i lua p e sotia lui" a zis Ic,a S ara este sore, nu sotie a lui, Dar Preabunul Dumnezeu care apa:ri, pe al esii s"';, trimitand un in I!ll\a.r ~II!!:Ii ~mp" . ~'i'"q+,"I'~' A' bime ~·.e.c u .... y] '. ··alL, 11.1 ,].lL].II.l!;!DI! . ,: .Ir . :u5~m,Q.~).il ! ',(;y,~~,UJl, . ~.'~.l!L I" 'J!:l""" .,

care Iuase P e sotia 111]1 A vraarn, i-a zis sa DU, se atinga de, Sarr-a, ,ci, este sotie a lui A vraam ~i sotie de prooroc

:28

NE VOR.BE$T,E

~j asa a izbavit pe A vraam de primeidia mortii ( 'acerea 20, 18). ..

A~,a vedem ca Iacob, int:ellegind de ],2, mama sa Ctl fratele sau Isav avea sa-l omoa :' pe em din za istie ca a luat binecuvsntarea tatal ui sau, a fugit dir fata fratelui siu in Mesopotamia 181 Laban, fratele mamei sale, in Haran (Fare. 27, 41,..45)., A~a Moise, vaziind Ie! s-a descoperit uciderea ce facuse egipteanul ui ~;. rnle-Ie gand ci F araon cauta s ~ .. -l ucida pe el pentru fapta aceasta, a, fugm de la fa:~a lui Faraon ~,i s-a dus tn pustiul Madianu ui unde s-a cisitorit ~i de unde a, lost chemat de, Durnnezeu spre a fit provatui.torul lui Israil (Iesire 2, 14~25)i

Dar preafericitul Prooroe r~i imp.~t David cata vreme a fugit ~i s-a ascuns de furia tmpikatuluw. Saul care tl zavistuia pe el ~,i cauta .si~l omoare? Cine vrea sa ~tie pe larg despre !LCeastti Indeloogati prigoana a lui DIRVid :~i despre fuga lui de primejdiile care tl amenintau din psrtea lum Saul sa citeasca in Stlnta

, '

Scriptura la 1 impbfi 20:1) 1:; 3, 32;, 41; 21, 1 .. 10; 22.,

.5- 1:8; 23" 1,-8; 27., l .. 7 s.a,

;iii;

Inca ~t Mar el e, ProO'fIOC ra' lui 'umnezeu Ilie, eel.

ce sutla eu fo c, care de. trei ori ICU rugaciunea a coborat foe din cer §i ,8, incuiat ~i a descuiat cerul eu rugsciunea sa eatre Durenezeu, w, nu a fugit $i el de furia sabelei care CHUm sa-l 'mIlOW6 pe el? AI - i ce spune dumeezei esca Scripture in, ace,aSia privinta:: $i a spus A hab Isabelei; femeii sale, ca:te a /lieut Ilie $i cum a ucis pe proorocii cei min cinO''Il' ,eu sabia. $i a trimis Isabela ill Ilie qi a zis: Th e~t,i Ilfe.l,i ,eu Isabela, asa sii-mi faca mie dumnezeii fi asa sQ,-,mi adauge, cd

PARINTELE CLEO'FA

mdine in acest ceas voi pune s~fletU'1 tau ca ~'Ufletul unuia dinire aceta. $i' 3·41 temu: Ilte Ii scul i1nd:u-S(f!~ s-a

_,J' ;J ... "'1 ,~,'" - .. " "t "" "IfY,. ..,

uUS untie u tragea tmma, ~J a ve.nl. In i u"Sova tn

p'dl1lljn.tulludeii~ ~.i si-a lasat sluga sa acolo. ~l a mers el in p'usti€! cole de' 0 zi' ~i a ven it $l a I'l.-zut sub un ienupdr, ~i a cerui moarte sufletului sdu} I,t a zis:

D'estul este mie acum~, Doamne! Ia sufletul nhf2U' de Ia mine, cd nu aunt eu mai bUrl decal' ,pdri'npi mei. ~i d pi ce Dumnezeu l-a millgiiat §i 1 =,H m-anit prin miilocirea ing,erului 81u, a, mers in puterea m~nchiID aceleia 40 de zile ~i 40 de nopti pana Ia muntele Horeb em Imp. 1'9, 1 ='9).

Dar dupa ee am .atat aiei pu:pne pilde despre alesii ~i sfintii lui Dumnezeu cei mai inainte de Legea Veche §i cei din Legea Veche, este de cuviinta sa trecem en cuvsntul nostru ~i in Legea Darului Bvangheliei ~i sa vedem cum 1nsu~i Domnul ~i Demnezeul m(JSmru Iisus Hristos chiar de le nasterea Sa rU:~~31 dat noua pi~di ci este bine a ne fen de primej dia mortii, EI chiar din scntece a fugit de mil lui lrod care 'Cilll.ta si~LpiardA. Ami ce zice dumnezeiasca Evamghelie despre acest adevar: ,DupiJ plecarea magilor, tatiJ ingerul D'o'mnului se artda in

vi's lui Iosif, ,zicaHll. SC,()Cl.la-tej ia l'fniRcuJ ,Ii pe mam a LUi Ii fogi in Egipt ~i' stat' acolo ptina 1# Mri' spune tie, ji'i'"ndcd [rod are sa caute pruncul eel' sa=L 'Ucida. ~' Iosif s-a sculat a luat noaptea pruncul Ii pe mama

LUl §! a plecat in Eg~p,t (Matei 2, 13,8,14).

La. fel ~'w dumnezeie~~ii apostoli, avlnd invata= tura data 10[' de Ia Domnul tn aceasta privinfa;, se aseuadeau ~i se pazeau de primejdii §i de la fata

NE 'PORBE$TE

acelora ce ciutau ~l Ie tacit lor fiu., Aeest lucru ni-l ,It'altl, noui, dumnezeiasea Sc.riptur-l clnd zice: $i fiind Mttra in ziua aceea fnt:di Q sllp'taman.ii (Dominica) "~,I

·1 fii d A '" J ,~

~l_e. l~n" tncuiate untie' erau tJliunati ucenicii defrica

.iui~.e,ilor~, a ~eni.t Iisus ~i' Q' stat in mijloc ~i le-a zis:

Pace M'otUa! (Moan 2:0" ill 9)", DM cine va putea spune prigoaaele ,~i suferintele Marelui Apo\S~,ol Pavel ~~ de !care ad. s-a ferit el de prime] diile care it amenintau din toate 'p!itrlne~, pe uscat ~i pe mere? Oare nu a primit el perunca de Ia ins.u~i Mant~l~torul .sa, se fereasca de ura ~;w fbr.[a i udeilor c(ij:nd, a veni t ]n Ierusalim? ra.il§. ee mirtur-ise~'te el despre aeest adevar: "$i s'-a mtampla'l

;¢ d .... ":r 1

Cun'.. In-am mtor» :~n 1. erusa j'm -1i mil 1"U;gam in /l!.mp'lu

sa flu in extaz (uimire) ,i sa-L vdd (pe Domnul)

• .£: id "n 0;.0'1; ~ , • ~ ,.';;' ;r,.. ... di l'

sieanau-m»: ura'e~,~;e-te ~l' ~t$f. U~ graQa am Ierusalim

pentru cd nu 'vo'l" primi mlirturisirea ta despre Min~ (F apte 22:" ill 7 -18)~

Iar cand cei ·40 de iudei Sf. sfatuisera cu juramsnt ca nu vor manca pin~i. nu VOl omori pe Pavel Apostolul ~~ru, a fQIS'[ in,ti.intat Marele Pavel de acest plan al lor prin fiul surorii sale el Thndatli, a 1 uat masuri de a se pizi de primejdia mortii care in ameninta, cic~, a. trimis p e nepotul san Ia comandantul militar sa-i spW1a despre plannl celor ce voisu sa-l ueida pie el §ID, 3.§8 a iulaturat 'primej dirt mortii sale, deoarece comandantul mi1i tar l-a trimis sub mare pui Ia procuratorul roman F elix (Fapte 23 ~" 12= 14, 16,. 25),.

Dar sfin t.i] ierarhi §i marturisi tori a.1 Bisericii R ui

I .'fisto~ cite chin. uri au suferi t pentru dragostea 1 ui

a· "

nstes ~,] apirSiliea dreptei cremnte? $,i de c~l~e ori,

fiind amenintati cu inchisori ~j IC-U biltiii si ell moarte,

P'A,RINTELE CLEOPA

s-an ferit pe cat au, punrt de primejdii ~i de vrijma§::ni ] or ,ca~e cautw in mit ohipul si- i piarda pie ei? Cine nu stie 00 neeazurile ~i de: via1~a rea zbuciumata ~i de prigoanele Ice-The rudel ungate pe care le-a rmbdat Marele Iererh al lui Hristos Atanasie 31 Alexandriei, care de cin.c~ ori a: fest ;$lCOS din scaunul SllU ~i exilat de

hi ..." .

_ estematn anent ~l care vreme de 46 de mi. nurnai ~n

prigoane ~i '[n primej diw a petreeu t pentru marturisirea dreptei credinte 'm adevaratul Dumnezeu ~il Mintui = torul nosteu Iisus Hristos? Oare nu Sf ferea el pururea de primejdiile cele din partea arienilor? Oare n-a fugit el la Roma em mnd scapare ~i aj utor de la imparatul Censtans ~,~ de, la 'pip\a~ unde trei ani a petreeut pini la annl 344 cind Sinodul din Sardiea i-a recunoscut nevin ev ",;j~ g lui?

. v .y.~".!l!loJ!. '.

Oare nu a scapat el din biseriea incnnjUI~ta de

armata care voia si- I pliWldi'?' $,i elli tm:bracan du -se ]a, fata\ eu broboada femei asel! ,ru, fiind noapte ~i ames tee M"idu -se ,c[w cW erici ~i acoperindu-si fa ~a S31j, o are, on a fugit m pusti u Bind urmarit de o8:~a§ii blestemamlui Julian apo~ta:tul'? 'OI3Jre nu HI s~at e\W ascuns m. mormsntul tatalui san de furia l~p.'Ttl'tulu~ Valens care partinea arienilor? ~~ cine va spune

. 1 .

pngoane e acesnn mare S'~il:p ,d Biserieit ~ui Hristos ~,~

de c!te ori a fost el nevoi t a se ascunde din fata

,

primejdiilor care le-a 3,VUt din parte a arienilor ~i a eusebienilor ,~i a al tor eretici ~\w vrlj masi ai dreptei credinte? Cine vrea si eunoMca p e larg acest 1 ucru sa citeasca Ia viata ~;mntultri jn 1:8 zile aile Iunii ianuarie,

_ Dar S'iaD.tu~~, Gherrnan, Patriarhul Constantinopolului, fiind izgonit de blestemaml ]:~pirat iconoclast

32

N,B VQ'RBE'STE

Leon Isaurul, nu s-a d us oare ~i a stat aseuns m casa ,]J:arinplor sm de [9 Platanion, unde a plans malt stares cea jalnica a prigoanei Biserieii din acea vreme ~ unde a ~i murit '~,3 anul 733 in 12 zile ale luni i mai?

. A~a. vedem $i p e dumnezeiescul Parinte Maxim Marturisi torul care, vizind prime] dia ce venea asupra sa din partes monoteli til or i at lasat eurtea Impllratul ui Heracl ie ~i s-a dus in Hrisopul 08~, a imbracat schima monahala §i 'il'JJ, singuratate se ruga 1 ui Dumnezeu pentru furtuna ce se a batuse asupra Bisericii dreptmaritoare din partes aeestor blestemati eretici care trasesera p e I'mparaji de partea lor, ~ i i,ari~i vazlnd ca eretici i mai sus annnu ti intindeau rnereu curse pretutindeni, it fbgit ~i 5-0., agiCU.OS in pustiul Africii si pana, la .sf'aT~it a, suferit prigoane ~i primejdii pentru dreapta credinta, dupa cum se vede scri s in viata lui din 21 ian uarie,

Jar altii din sfintii 1 ui Dumnezeu [au, flligit nu numai 00 prirnejdiile cele ce le amenintau viata, ci ~i mai mnlt au fugit de primeidiile ee Ie amenintau manruirea sufletului, Asa Sflntul Ilarien eel Mare, un ul din marii luminatori ai lurnii, temandu-se de onorurile f}i de marea cinste ce iID aduceau oamenii pentru viata lui cea st'mti ~i min unile ce le facea eu puterea lui Hristos a fugi t de la loculi salW, in pustiile Alexandriei ~i SI"',a ascuns in pusnul Oasim, 0 are n -a, fugit ell c~i s-a ascuns d,e ostasii Inarmati ttimj§:! de blestematul impar.at Iulian apostaml spre a-I ucide pentru insultace a adue aeest ,sfant blestematului zeu Mamas? Apoi dupa un an s-a retras mtr-o insula, pustie mai oopirtati ~i de acole a luat drnrnul Liviei ~;ft

al Siciliei, Apoi, temandu-se sa nu fie eunoscut de cineva din 'Itasarit~ s-a aSCll]1S intr -alt lee singuratic unde i ucra cosuri ~i vinzindu-,me ];~i cumpara eele de hrana ~u vindeca multi bolnavi ell]. rugaciunea, Iar vazand ci ~i aiel a deveni t cunoscut si slavi t de oameni care n cinsteau ca p e un prooroc, Ell fugit de acolo de primej die slavei desarte ~~d s-a dus in Dalmatia, apoi in Ci pro, unde lID. facut 'marl min uni ~i a vindecat per muJlti indfalci~i eu rugaciunea ~j co semnul Sfintei Cruci, ~H 'vizind ci ~i acolo se face cunoscut ~:ru slavit de oameni, s-a retras la un ]()IC pustiu si ·siUbatle la ]2 mile de mare, unde at ~i adormit in Domnul in varst! de 80 de ani ']3. an u~ 371.

~'a. vedem pe Cuviosul Martinian ca a fugit toaUi vna~a sa pentru a nu-~~ pierde cUfa~ia trupnlui ~i mantuirea sufletului sau (vezi viata stl'nnlJuli 1:81 1 J februarie J. A§8l S'ianM Iosif, scriitorul de cantM'] , vazflnd pri mej dia nfhvaJ irii barbarilor m insula, S icilia, care veneau din. Africa ~i pustiau totul in eale, ;fI! fugit in Grecia ~i s-a facut ca~uglr Ia Milnas,tir-ej!,\ Mantuitorului numite Latranus din Tesalonic, unde a fOlS1 hirotonit preot, ap oi de acolo a, plecat 1& Coo stan = tinopol, dID" viz§nd c a ~i acolo IIu.p!f.a.ml Leon Armeanul a pornit perseeutia imp otriva sfintelor icoane, a fugit de ao010 la R~mTI1lt ~i apoi din, nou Ia Constantinopol, unde a stria, multe imnuri de lauds lui Dumnezeu ~i sfintilor S,ai~ prin care a atras .iaY'~j asupra sa ura ereticilor ioonoclasti care l-au exilat 111 Herson. prin tmpiratul Teofil ieonomahul, de unde a fost chemat de patriarhul Ignatie care 1 ~ a. facut schevofilax, ooj,lca pszitor al vaselor sfinte ale marii

NE VOR.BE~TE'

biserici, unde a adormit in Domnul tn snul 883 m aprilie,

Dar cine va povesti cite prigoane si primejdii a. suferit Sfintul Dionisie, arhie iscopul Alexandriei, din partea tmpW:a.tului Deciu, care a p omit persecutie generals asupra crestinilor, ~i cum in aces vreme multime 'mare de crestini de prin erase ~i sate fugeau ~i S·8 ascundeau prin munti, prin paduri, prin locuri pnstii ~i neumblate? Caci 1a. mcepum[ anului 250 edicte le cele sWlgero\8.se ale tiranului Deei u au fost pnblicate ~.i 1& .AI exandria ~ iar S motul Dionisie, episcopul Alexandriei, a C3zut prizonier cu 0 mare multime de crestini pie care ostasii tiranului 1H adusesera illa orasul Taposiris. Dar 0 trupa bine orgsnizata de tarani crestini, aflind de cele ce se facusera, au. 1 ua t arme to' msini ~i au al ergat in aju t0l111 episcopului lor" Deci au iesit maintea persecutorilor, iar acestia, viizAndl multimea celor ce veneau, au fugi t de ft~"c! ~i au lasat ~n msinile lor pe prizonier ~. A.tW1Ci crestinii au ridicat repede din mi j 10 C pe episcop, [care. astepta moartea cea silnica, ~i l-au silit sa, fuga., §] sa se aseunda din fal,a primejdiei in, care se gasea, ~i asa stan tul ~ fugi t ~w s-a, ascuns multi vreme palla, la sfa:rsri~ul persecutiei in pustia Libiei,

In cele de plana aiel am adus atatea marturii de Is sfintii si alesii lui Dumnezeu carle au trait inainte de lege, in I egea Veche ~i in Legea Darului Evangheliei lui . ristos, care in diferite locuri I~j vremi au fugit ~~ s-an ferit de primejdiile oamenilor -rai, de prigoane ,~i au. dat lee ulanie] ~i razbunarii ce era asupra lor, Oare carle au fost prici nile binecuvantate de Dumnezeu

.... .

PARINTELE CLEOPA

pentru care acesti sfint~ fugeau ~:ru. se pazeau din calea pri mejdi i lor ~i a mortii? La aceasta intrebare vorn raspunde eli doua pricini binecuvantate au fost in

~

aceasta privinta, mtii ca ins~i dunnezeiasea Scripmra

~i inva·tatura MZmtuitorului din Sfanta Sa Evanghelie i -a in vata-t pe ei sa faca acest ]UCOl.. 13r al doi Iea ca ferirea ~;li paza noastra din fata prirnejdiilor este lntemeiata pe p orunca dragostei de care 1(b\a~i Legea ~i proorocii a.tima (Matei 22~ 40)~

lata 0 pilda: daca eu sunr amenintat de 0 primejdie sau chiar cu moarte din partes unui om care se sileste sa= mi vatame trupul ssu suf etu!. rneu [~i en nu vo iesc s.a rug din fata lui ~:i stau llltad't :]1 nemisc a."t~ at unci eu rna fac sminteala omnlui acela, ~'[ eu poate ma folosesc din v itama:rea. aceluia pentru birbatia ~i rabdarea mea, dar acela se vatama pre sine ~i se face pe sine vrednic de munca Deci clnd nu voiesc sa fug de 'primej dia ce limi st~ maiare din partea celui Ice rna uraste ~i vrea sa rna vatame san sa rna omoare, atunci cum i ubesc pe fra tele meu ca pe sine'? lei aratat este ca rna iubesc pe sine mai molt dec.at pe aeela care. Imi voieste mul sau rna Ienevesc §i nu bag in searna man= tuirea aeeluia §i prin aceasta nu bag in seama porunca apostoleasca care zice: Nimeni al saw sa' nu caute. ci

fiecare pe ale aproapelui (I Cor. 10, 24)" Ba §i maio mul t rei prin aeeasta nebagare de seama a mea stau unpotriva Legii celei stapant$·ti care; a randuit zicand; Sa iubesti pe aproapel e tdu co, pe tine insufi (Ma lew 22~, 39). Deci ara1at este Ica. porunca feririi de primejdii ~i de prigoane se mtlre~,te pe po . .unc a dragostei,

36

,ME VORIlE'$TE

Iar tngidllJin,a. in primejdii ~i tn prigoane atunei cind. putem sa ne ferim de ele este lepidarea dragostei, fiindc ii, se face aproap e lui. pricina de sminteala, Dar poate ca. va ziee cineva: oare trebuia ca sfintii apostoli ~i alp dascali ai Biserieii lui Hristos sa fug~ ~i 'sa se ascW1JdJt, pin pustii ~i sa. UlW propovaduiasci Evanghelia lui Hristos, spre a. nu sminti pe iude& sau pe· pag~ni? Nieidecum nu trebuia s! tnceteze propovaduirea Bvangheliei, ~ici insu~] Mantuitorul nostru Iisus Hristos i =a! trimis pe en sa predice Evanghelia la toati lumea, zicand: Merg,and in loa/a lumea pr,'opovaduiJi .ElJ,tanghelia La toatii zidirea; eel ,ee 'va crede $ i se va boteza se va mdnrni., far eel ce uu va crede se va .osandi (Marro 16" 15).. Drept aceea mere nedreptate ar fi fast daea, pentru rautatea eelor ee se smi nte au) apostol ii ar fi incetat propovaduirea E vangheliei celei mcredintate lor de insu§i Domnul ~]J. Dumnezeul ~i Mintuitoful nostru Ii sus Hristos, Cac~

~.t·· . . u- ._"'" A ..... s • . .AII "

c~[> w. se snunteau, aceta nu erau VlIl ecmci lite cfiedmn~!~,

nici de man tuire, Acest lucru n arata Msrele Apostol Pavel cind iudeii Sf sminteau de predica Bvangheliei lui ,Hr.ru SOOI::t Bl nu Iua in seM11a auoeasti smintLCa~Ui nedreapta a lor, ci zieea: Iar not' prltlpovddtdm pe .H ristos eel .RaSJ.tignit~ evreilor adicd S'min.teald~ tar' elinilor nebunie.

Ascu]ti lnci pentru aceasta §i pe insu~i Domnul nestru Iisus Hristos, 'Cand, ueenicii lui ziceau catre EI eft fariseii, auzind invi1!wlr! Lui, s-an smintit, atunci Man.tUJ.iiorul." graind, a rispruns citJie d~n~:d: Ldsati-i pe ei; p(}v{i~tuito'ri orbi aunt ai oro;i lor (Matei 15, 141). Deci sminteasca-se iudeii c-a eu propovaduiesc pe

PARI.NT'ELE C'LEO'P'A

Hri stos eel Rastign i t, lasa-i p" e ei ~ nirnic sa nu- ti fie tie

"F ::11 ~

grij a de sminteala lor ~ caci POV3;lU1 tori orbi sunt ai

orbilor. Sminteascs-se rei rat si eretieii, fatarnicii ~

'''I' ..., _ - ~

vicl eni i ~i mincinosii, ci eu 'P([~opovlidiIJieSic adevarul

d fool>; • di t L ~. '" b .

reprei ere- In., e. . - as a-i pe er, nu trebtne sa ai grij i de

sminteala lor, cl pov!f.Uitoo orbi sunt orbilor,

Dar atunci cum stau lucrurile care am mila! mai sus ca noi trebuie sa. ne ferim de prirnejdii spre a. nu face sminteala celui ee voieste a ne face noua riu? Mata cum; .La toate trebuie chibzuinta ~i dreap,ti

Jl ~

socoteala, de vreme ce p e tot Iucrul U impodobeste

masura" (SrmTwl Isaac Sirul), Nu pe Waite lntln1rplarile le putem mitsura\ en aceeasi mAsura ~:i eu aceeasi cumpana, Damnezeieseul parinte moan Gura de Aur zice: ."Cind vii in fata a doua pseate ~i URU] este prea mic, iar altul prea mare, anmci die e;ti prea sili t fi paeatul celli mic, ca sa nu- m faei pe eel mare",

Eu trebuie sa fug din calea primej diei ,eind aceasta fuga. a mea nu -mi vati.m.i msntuirea sufletulni moo ~i msntuirea lui, Iar can.d fuga mee ifni aduce

" 0 ·do ". fl .

nue pnmejcia morjn sufletului mea, adici imi este in

primej die :man.tuirea mea, atunci nu trebnie a fugi ~i a rna ascunde, CW, a sta tare tn rabdare ou nadejdea la Dumnezeu ~i de a rabda p~ ~n sfiT§it spre a rna

i'" ., d ~. . f .

manna, •·· .. upa cum este sons: tntr» rabdarea voastra

vep mdntui 8ufl:etele voastre. $1. ia\l",i§i:' Cine va .rlibda pana in sfar"tJ.it aceta se va miintul.

1M daca ferirea mJe13! de primejdie nu-mi aduce mie primejdis nemantuirii sufletului meu, atunci Sf: cuvine a cauta mai mult ~;a folosul celui ce voieste a-mi face mie mlll. §i pentru a nu- i face lui sminteala e bine

s a me feresc P e (',l\t voi putea din fata lui. Aceasta 0 arata ,$], dumnezeiescul Apostol Pave] catre cei ce mancau carne jertfita la idoli de fata ell cei ce aveau sti wn~a lor slaba ~i socoteau ca idolul este ceva - -" 1 le scrie eorintenilor: $tim ca i'dolul nimic nu este in lume ~i cii nu este all Dumnezeu afara de unu! ... ci nu tap au. aceasta 1~'t.iinla (adica de. a socoti (itt idolul nu este nimic). ~i apoi ad aug a catre cei ce so coteau pe idol at fi nimie: In.sii vedeti en n11 cumva slobozenia voastrii

. - ~ _ - - --- -

i,!l v fl' · l.... 1 j.. • • .' P-" Ii

aceasta sa nu ne ,$11~ intea _a ce or nepuunctost. ' rentru

OW'.J 'jo!! dea ci J' I . t ". ... ....

ca uaca te va Vie, ea Cl'nevt! pe "lne~, ce ce air: ~'llnla~, ca

§ezi in capiste, Q'M nu: §'i'in la lut fUnd 501 abliJ se va, zid! spre a. m[anca cele jertfite idolilor? Apoi, aratalld c,am de greu este pacatul acosta zice: $:i' va pierifratele tau eel neputincios pentru §tiinla sa, peniru cart! Hristos a murit (ill Cor. g", 4 .. ,] 1).

A..§, adar , asa cum am zis mai sus: ct'. priveste 'plaza. ~i ferirea noastra de primejdii, aeeasta sa file cu bUM chibzuinta ~'~, dreapta sceoteala spre a nu educe primejdia osandirii noastre ill cele spre msntuire, dar nici sminteala aceluia ce ne prigoneste pe noi, :s i

.t'. " .... d 'x d

aceasta 0 vom lace atunci can- vorn socon ca paza, ae

primejdii 6: facem numai dupa poronca cea dati nou~ de Domnul ~i nu spre a mgadui inaintea oamenilor marturisirea dreptei credinte in Hristos §,i can.d vom socoti ca paza noastra de prirnejdii nu ne aduce noua paguba milltuirii sufletului nostru, ci mai ales prm aeeasta ne vom sili a nu face sminteala spre pierzarea

1 ". .

ce u.] ce ne prigoneste p e nor,

Iar acum spre lamurirea eelor ce am vorbi t astazi 1 n acest cuvan t vom spume spre tneheiere 0 mva~Mura

PARINT'ELE CLEOIP'A

a unui sffint parinte al Pateri cu lui ~ care in aceasta privinti ziee asa: ,~,Cind, vei vedea vreodata lntiditarea.~ tulbura ea ~.i venirea pii:ginilof' asupra ere §tinil or, atunci fugi tu ~i tie ascunde cat vei putea; iar sa nu tie dai in msinile pI,a,ganHor rnuncitori, pirindu - ti-se fie ca mare 1 UCTlJ ~i bun vei face de te vei da singur inc :miiu[ITie lor, Cit Dumnezeu nu voieste de la noi cele ce soot mal. presus de noi 31 de putinta noastra, M!car de gMJe~ti undeva scris eft unii din sfintii mucenici singuri ;i de buna voie se duceau ~,i se dadeau pe sine in m.iinit'e prigonitorilo ';, dar aceta prm oarecare deseoperire dumnezeiasca faceau aceasta, Iar tu, cand t~, se va 'inta:mpUa. '[adi 'VO'~a ta sa cazi cumva in mainile pigAni lor prigonitori, atunci ell. buna nadej de J a Domnul nostru Iisus Hristos sa, rabzi vi tej este 'mate ispitele ~i muncile ce ji se VOT intarrq11a, plana la ~'DOMb~., Iar cela ce nu fuge de ispite, ci se dfi singur de buns voia sa futr - insele,~ acela pierre intr - insele, ICa noi avern porunca sa ne ferim de ispite dupa cit vom putea ~i sa ne rugam de ... a; pururea lui Dumnezeu zicand: «Doamne, nu ne duce pe noi lin ispite»? (Vezi Pateric, cap, I I, Despre rabdare, Bucuresti, 1828) .. ,

]am ap auzit atat de clar ~i lumina! mvalltura de. la Sfmpi Plaint! in ce chip este datoria no astra a ne pazi de. prime] dim ~ti de ispi te in viata noastra, Intai ca suntem datori a ne feri dupa a noastra putinta din calea primejdii [or dupa porunca Mantuitorului care a zis: Paz(f/=v,a de oameni ~i ne-a poruncit noua a ne ruga sa no. eadem in ispite, Al doilea ca suntem datori a ne pizi de primejdie pentru a nu fi noi prieina de sminteala celui ce voieste a De face no.~i rau, Iar al

-

40

NE VORlJE$TE

treilea Daca noi dupa put. ere ne vern pazi de primejdie ~. fara de voi a no astra va rngadui DW11iII:1lezeu sa eadem in vreo primej die, atunei suntem datori sa punem toata nidejldea no astra spre Dumnezeu ,;~ sa rabdam ell toata vitejia cugetului ~;i a inimii nosstre toate prime] dliile ~i necazurile pilla 181 moartea noastra, spre msntuirea sufletelor noastre, Iar dacs noi vom pazi eredinta noastra dreapta ~,i nemiscata '$,j poruncile lui Durmezeu tara prihana si oarecare se va sminti de noi, nici 0. grij at sa nu avem not de acest lucru ;i sa zicem in inima ~i cugetul nostru cuvantul Domnului: La;sl:i-i pe ei, eli pO'vi3luitori' orbi S.UlT,! ai orbilor.

rat de vom vedea ea lucrul nostru sminteste pe fratele §,ji not, .de 'il vom ],as3J, nici 00 credi:nta nu ne lleptkUim,. nici Legea lui Dumnezeu nu 0 cru.c!m atunci este bine .sa lasam Jucrnl acela, ca nu pe !ramIe sa- 1 smin tim. Deei ne trebuie rnare chibzuinta ~i dre aptli socoteala sa facem bun! deslusire ']l1tre acelea ce sunt adevarate sminteli ~i acelea ce nu sunt sminteli, CaL nu fara de socoteala sa ne smintim pe noi

~i sa smintim ~], pe altii, -

Spre incheiierea acestai cuvsnt predici sa rugam pe Prea Induratul nostru M'intuitor ~i pe Prea Curata sa Maica, ell [mpreuni cu rugaeiunile sfintilor, sa fi ~Ii aj u tap noi pacato§ii spre a cunoaste calea cea impar,ateasca a mantuirii ~Ji a merge peen s.pre nruantulrea suflete or noastre, Amin,

ICUVA,N'T

LA 1P'OG'ORAREA SFA·· .. TI: LUI nun

~stazi Biserica Ortodoxa prazn_uie$.te pe Preasfsr tul DUh, adica pogorarea Sran.tulill. Duh peste sfintii UC6l]Ji C] ~i apostoli ai mui Iisus Hristos, Mai mt.ru trebuie s a ~ti t~. cine este Duhul Sfint ~i ~ oi eele despre praznic. Duhel Smnteste una din persoaaele Preasfintei Treimi, Persoana s au Ipostas san F ata este

, j

acelasi lucru, Duhul Sfsnt este de 0 fiintl, de 0 fire, de

u~ scaun, de 0 voie ~i '"f '0 s.tapinin~: ell Tatal ~i CIDl Piul. Duhul Slant este Acela care a lucrat Ia zidirea lumii §i le face-flea mmror fapturilor viizute' §.m nevazute, Impreuni ell Tatal ~i eu Fiul, dupa cum ati auzit 'ci zice tn Ps al tire; eu cuvdntul Dom;fl'ul~i cerurile s-au fntdr.it .ri cu duh ul guri'i Lui totJ.tli puterea lor. De aici intelegem clar :~,] prea luminat ca toata Sfanta Treirne a, lucrat la zidirea lurnii, a, celor vazute ~i a celor nevazute,

Duhul Smnt este Acela care a vorbit prin prooreci, Em me chipul 6stimee Sale decsebit de al T3:t~lui ~i a1 Fiului dupa ipostas, nu dupa fiin~ai Pentru ca InsUfi Tatal~ pricina a to!at~t durnnezeirea - ~i a Fiului ~i a Duhului Stint -~ are chipul estimei Salle

. . F·'

prm nenastere, iar - nn are nasterea cea mai inainte de

top vecii din Tatal, ~.i Duhul ~H3 deosebeste ell chipul

3 Chipul estimei = modnl de a fi.

· - ._.- - - - - . _.- --- _.. - . - -

4%

,NE VOR,B'E$T'E

estimei sale prin aceea ci El nu are nici nenasterea Tatalni, nici nasterea cea mai presus de, vremi a Fi ului, C,W, 'ETh. cu a].t chi p' de estima p omeste dID Tam_!, cu purcederea, cum auziti in Crez: i,,'Care de laTatal purcede' .'

~ .

Duhul Sfant impveuni ell Minfuitorui S~ numese

raze gemene ale T atalui, pentru ci mai inainte de top vecii, odata cu nasterea cea mai presus de vreme a Fiului, purcede ~i El din Tatal mai presus de vreme, Duhul S' '~'nt !1l, b inevoit de' 1 Cii i?'ffl POp' utul '7'1' diri ~ 1I'~I'~i" •

IW,I, _; liijl "'_ G_iJ.iL.!l·:V'''';I~,Ib- __ ,~j,~.L.L"';'''''' ,,:'_,t" LJ,' ,I1'JI. ],I!O.!I!mIl ~1

mal main te de zidirea Iumii sa fie deasupra apelor, A 1llzi ce spune dumnezeiasca Scriptura: ~i intuneric

..1 ..J$; r.,: '" D ,J:. I l' . D'

era aeasupra {luunCU,~Ut ,ZUnu ui Dumnezeu se

puna deasupra apelor, Auzi: se purta. In alt lac se serie ca umbl« §i in al t ]_OC~ m limba siriaea, se zi ce ca clocea deasupra adJiucurilor . S au in al til tradueere ca lncii.lzea deasupra ad anc.uril or . Deci giina cand ,sti pe ou~~ ,00 de zicem ei incilze,te ouale, ori eft le cloceste ori ca sta pe oua, asa si Duhullni Dumnezeu mai inrun te de zidirea lumii elocea S,(lU mcalzea adsncurile, a~a cum dogmansesc Marele V asile, Grigorie de Nyssa, dumnezeiescel Bftem Sind ~i a'li'~ii.

Deci prin aceasta mcalzire p e care 0< dadea Duhul Stant adin,culllli care era numai ~pa,~ ci 'pamfin ttl'], nu era atunci ~i nu se vedea, a, dat viaP. apelor ,~i pimi.ntului" care era ita apa~ ca lat zidire sat nu se mai zica asa; Sa, scoata p'!u1imtul viata sau sa scoata apele viati S3[l sa se f~ci in, tti via 1.'8. m P amant

~ ., ~

~,] In apa ~i apoi sa scoara suflete vii, CTh sa zica asa: sa

scoata apele suflete vii. Dar de unde? Ce, au avut apele de la sine suflete vii? Nu, Doamae ferestel Cit

P;fRINTELE CLJl'OPA.

atunci punem zidirea 111 Ioeul Ziditorului, lei Duhul l ui Dumnezeu care a i~c~i]zit adincurile a pus viata in ape ~i a dat via;la la toate vietuitoarele care sunt ]-n ape, P e paffiint ~i ill aer ~i in toate, Deci asa se nl'~-e]e ge Ia S criptura, ei lucrurile sun t prea ooanci, dar sunt taleui te de dumnezeiestii psrinti,

Duhul 1 ui Dumnezeu a binevoit si se arate in multe feluri. Cind a sec s p ooorul lui Israel din Bgipt, din mana lui Faraon §i diu robia oea de 430 de ani, El s-a ararat ca un nOT mergsnd inallnit'ca tab erei fiilor hii Israel. Ca zice damnezeiescul parinte Bfrem Soul: j ~N oro], era chip al Duhnl ui ~:i marea era. chip al apei" 1 a botezul aeela '[.8 care ~a botezat tot poporul lui Israel, cum zice marele ap OSU.l~ Pavel: ,A'u doar pa.rinli.i .nO'~tri nu to';ti prin mare au trecut ii prin nor s-au botezat ~i eel elslte 0

Duhul Siant s-a aritat aneori in. chip, de porumb el, adica la B etezul Domnului Dumnezeului ~i MallJfcLdtorului nostru Iisus Hristos, iar ill ziua de astazi s-a. a.rSltat mai vestit ~i mai aramt decst totdeauna din istoria 1 umii, De oe zice Bvangbe] ia, de astazi ca inca, nu era Duh Sfmt? ei i]1da:Ui raspunde; Pentru cdIisus me-if' nu s€ proslavise. lata ce vrea sa zica aici Scripture, 011]. ca, nu era Dub SfllTIlt~ ca nici n-a fost vreo vreme cando n-a fest Dub Sfint~ ca de IcAnd este Ta.UH ~i Fiul, lira de vreme este §i Duhul Sflnt;. tara de truce-put; de aoeea ~i zice eli nu era 'm,ca Dub Sfin.t~ adiea inca. nu s-a ararat asa de vazu t §i asa de simtit Duhnl Stint, pin.ii nu 8-11 proslavit Fiul Omului,

Dar cand s-a proslavit Fiul Omului? 'Clnd a sezut de-a dreapta maririi intru cele mmle ~ de-a

44

NE' VO'RBE.$TE

d d . "' 1 1 ].... d td C ... d

rea-pta '_ unme.zeln]. a OCUJI. sau ' .. e 'to.. eauna, r anc a.

suit firea omeneasca pan§, unde? Pin! de-a dreapta Tatalui, Atunci s-a proslavit Fiul Omului CiDd ce a fost stricat prin neascultare, a dres ~i a hmo/t: §i a sfinjit ~:i a altoit firea noastra cea carutA ~i a dus ... o nu in rs'ro, ci 'in ceruri §i mai presus de ceruri, de-a dreapta pu terii, de-a dreapta maririi ~ntru cele mal te, $ i atune] rcFind Hristos s-a suit cu tot cu trup Ia cer §i a ~ezut de-a. dreapta lw Dumnezeu Tata1, atunci s-a pros ,avi t EI pentru aseultarea sa. Caci ce spune la Filipeni? Hristos JisU5 s-a smerit pe sine, ascultiit(jr.r fl1cilndu-se

..., .... I .Ji' D' ..... ..,J

pana a moane gi moarte pe ,cruce,. . air ce I-a aaus

aceasta smerenie ~w ascul tare? Auzi pe acelasi aposto 1:

Pentra aceasta ~i Dumnezeu l-a p'ror.sliivit pe Dtinsul si i-a dat Lui flume care este mat presus de tot numele, ca in numele lui Iisus Hristos tot genunchJul

.... I I I [ .. I L 'b'.... ,", ,. 1

sa se piece, a' ",·e' or ceres: 1 $1 a ce or pamantest: ~t ,a '

celor de dedesubt. Deei aoam a ajuns Hristos de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal, in ZiU3 de asmzli, aeum i s-a dar nume mai presus de tot n umele §i slava p e caJ10 a avut-o mai tnainte de 'to,i veeii ,(I luat-oin trup nu ca mai inainte en a sa fiinta, ca pururea era ell fiinta sa ..

Deci aeum, canJ.i s-a proslavit Fiul Omnlui, a trimis pe Preasfmtul DUh, du.p\a. cum. a, ta.glduit ~a sfin pi 8al ucenici ~i apostoli. ICe le-a spus? Vorf sedet!

A r l~ ....... t.:: d vd ,.... b ... J

in 1 erusa tm pana c't~n _. llQ veu im: raca cu putere ae

SUS., $i au stat dumnezeiestii apostoli zece zile in Ierusalim §i in a. zecea Z'll dupa lnaltarea Domnului, cand Hristos S-3 proslavit de-a dreapta puterii, a. '0 irnis de acolo pe Preasfantul Duh, care de :Ra TaM! purcede, Dar de. ce l-a trimis le zece zile ~i nu l11.8i inainte? lata

PiRINTELE C'LEOP'A

ce spun dumnezeiestii P'arinli:' La zece zile dupa Inal tarea lui Hristos s- a pogorat Duhnl Stlnt~ p entru cA in taina iconomiei in trup a lui Hristos prin care s- a mantuit nearmil omenesc, a f081 de folos ~i cetelor ingeresti, eil anzi ce spune apostolul, ca intru Iisus Hristos §j intru taina ieonomiei sale in trup aveau nevoie de inn,oire ~i sfintire ~i cele de jos 9[ cele de sus .

. Dec] mer~andMi11il tuitorul nostru 181 hljll tare '00 tot cu. trup, S-& oprit in fiecare zi la cite 0 ceata de Ingeri ~i le-a dat la toate cele noun cete de ingeri cate o zi pentru mai multa indurrmezeire, sfintire ~:[ innoire ~i apoi in ziua a zecea a stat de-a dreapta Tatalui ~i de acolo a trimis pe Preasfantul Dull ca sa se po game peste Sfintii sai uceni ci ~i apostoli, sa-i umple de sfintenie, de putere, de 'intet,epciune ~i de dar. Si cum a fost venirea Preasfantului Duh peste sfintii Sai

],

apostoli? Ali auzit 1& Apostolul de astazi ci stiDd

ueenicii ac 010 s- a facut un sunet mare" ca o miscare de vifor §i de vin.t mare venin d. cu. sunet ~w SI"" au aratat limbi eft, de foe ~i au stat pe fiecare dintre ei, Acolo era ~i Preasfan a -. 'lairca Domnului, dupa cum 0 vedeti in icoana, ;i dumneeeiestii s.ai ucenici,

Dar de ce spune Scriptnra ca de foe $~ nu spune cit s-au pogorat ~'imJbi de foe? Care e pricina t,a s-au pogorat U1nbi co de foe §i. nu de foe l' Stii de ce pune pe eo. inainte? Ca sa nu atribuim noi Duhului Sfant materia, Sa nu credem noi rca Duhul Stint este un foe cum e lumsnarea aceea pe care 0< vezi acolo sau cum vezi fel de feID, de focuri, Cl nu este foe material Duhul S tan t, ci fee gindi tor, Desi Dumnezeul nostru este foe mistnitor, dar nu este foe material; ci foe care nu se

NE' VORBESTE

vede §i nu se sante ~]!_ numai prin gindire se m~elege. Asadar s-au pogorat peste slfintH Slit apostoli nu limbi de foe, ci limbi ca de foe, avsnd oarecare ,asem~ · are cu focul,

S i ce, care a fest prieina sa, se pogoare in acest fel, In chip de limbi? De ce nu a venit ~ca 131 Botezul Domnuhn; in chip de porumbel? San m chip de nor sau ill ahe fel uri ~ ca putea tm tot felu ~ ea un Dumnezet __ atotputernic? De Ice vine el aeuma in, chip de lhnbi? ~·tii de ce? ICa sa arate ca Bl este Dumnezeu eel atotputernic, de 0 fHn~a cu Tatal §i ell Pi ul, care a amestecat limbile clndva. A,t[ auzit aseara la slava Vecerniei celei mari? Zice: n imbile amestecsndu-se au pedepsit indrazneaJa vel or ce faceau turn", Pentru ca ,~,inl atunei, cand au Beut turnul Babel de care ali ,BUZilt 1& scoala, era 0 limbs ~' un neam fn to ' pamAntuJ ~i au cutezat oamenii sa falCa tum ca sa nn-i mai ajung,a, pe ei potopul, ~i aeeasta a Indrazni t sa <0 faca Nimro d, uriasul acela tmparat al Babilon ului, de la carle a ile~i t lnchinarea la idoli §i uraciunea zidirii de turn,

Sf a silit 7 - de semintii sa, zide asca la turn, Numai Ever cu patru mii de suflete n-au vrut sa zideasc_3 ~:i au fugit ~j, S-3U ascuns in munti ~ ~ i 00 aceea limba lor era mai neamestecata, limba lui Ever este <ceil mai veche limbs de su'b cer, este limbs ui

, darn, care 0 mai stiu oarecare evrei din Palestina, limbs cea veche, aramaiea. S e zice ca e cea mai veche ]imba pe care a vorbit-o srramosul Adam, ca, numai lui Ever nu i-a amestecat Dumnezeu limba. El, cand a zis Nimr-od si zideasca turn impotriva lui Dumnezeu,

PAR'IN'TEtE C.LEOP.A

47

stii ce [8 zrus? "Cum, 0 sa zidim noi turn 'impotriv.a lui Dumnezeu, Care a acoperi t ell. ap ele potopului :j,i cei mai mari munti dill lume?"

Si n-a vrut Ever sa se supnna .. Iar Nimrod a zis: .Cine nu va zidi tumul, aceta imediat va muri ell moarte amars". $i atunei unii de friea, altii din con vingere au inceput sa zideasca turnul aeela, ale carui ruini p:ina, azi se vsd ~i le cunosc ,~i oamenii de stii ta care au umblat pina acolo, Se aflla ruinele acelui tum aproape de orasul Bagdad din Irak, vechea Babilonie intre Eufrat si Tigru, Acolo a fost tumul Babel. ~i ~'U mceput sa zideasca la turn unii d.e mea., ca se temeau de moarte, iar altii din convingere ca pot face ceva Impotriva lui Durmezeu, lam de atunci a iesit maireuta din om", nu omtd dir maimuta, cum sustin unii. ~,a spun dumaezeiestri parinti, citil' in Hronograf Pentru cia a zis amnci Sfanta Treime: ,.,8lJ ne pogorilm sli le ames tecdm lor limbil e: ca sa ,nu poatli 3a se mal bqeleagli (J'm cu om. ~.f cine va cere var, altul sa=i dea sabie, $.t cine va cere caldare, altul sa-i dea scara. Sal nu mad poata zidi, sa vada ca este un Dumnezeu care a facut limbile omul ui",

~ i celor ewe au zidi t de frica r§j le pkea rau ca zidesc 'importriv,a lui DUTI111ezeu, le-a amestecat mnnai 1 imbile, im- celor care' a. u zidi t dim com vingere, cSt pot face impotriva lui Dumnezeu ceva. he-a amestecat ~i firea, Deodata s-au trezit cimpanzei lara coada, rnaimute, urangutani, satiri, hipocentauri, to ate dihAniile si uraciunile lumii, Die ce? Cattd, au vrut ingel ii sa Sit tna~tei:mplo.td ViE!! 1 ui Dumnezeu, sa se faca asemenea ell Dumnezeu, din ingeri luminati s-au facut

48

draci intunecati, ~,i cei ce erau ~n I umina §i in stralucire S=a(U rncut ~nru.t1ter~,c.. Ear cind a vrut IOfi'lJJJ1 sa faca tum, tmpoltriva lui Dumnezeu, din om, l-a facut ma~hnu.Ta. $''i, toate uraei unile p\amantului, cum le vedeti pana. m ziua de astazi, Deci la unii le-a amestecat Iimba, iar la ttl tii Ie-a amestecat firea ,i i-a mcu tj cum ]'.1 vedeti p itt I, tnziua de astszi, uraciunile pamantului ~.~ de ris m tot pamintul.

Deci samergem mai departe. De aeeea astszi Duhul S,ffulilt se pogoara in chip de limbi de foe, pentru ca si arate ca. EI este Acela care a amestecat limbile oamenilor sa nu poata zidi tmpotti via lui Dnmnezea. ~'[ auzi cum cinta. Biserica: ~;)Cind S=;a pogor,fim amestecand limbile, despirtit-al neamurile Ce] Pre-nina]!", jar cind S-:a po,_gorat hI chip de Iimbi de foe, intr-o unire pe tOii i ~Ia ehemat ~j. mtr = un glas au slAvi t pe Preasfantul Duh", Ai auzit ~i aseara la slava? Zice: ",Atunei ,a_ strica t unirea cea rea tmp0 triv a IMi Dumnezeu ~i acum prin limbi de foe a unit toate

. . -

popoarele tl1tt-o singara H'mba ~i 0. credinta", ,ea erau

1~ praznicul Cineizeeimii in I erusalim birbaii Th udei '~i libieni, ~i sirieni, si elami tfu, ~i romani, ~i prozeli 11, ~i greci, si arabi, ,~i tot neamul de sub cer ~ ~i vorbeau doisprezece oameni galneel1i J p eseari, dar vorbeau jn limba lor §i ei auzeau fiecare om. m limba sa maririle ~~ slava lui Dumnezeu ~n predica Bvangheliei, ~i se minunau 3] zieeeu: ,~,'Oare ce sa fie acestea? Acesti oameni nemvs!ati toti Sijnt de ua nearn, galileeeni, ~i ei vorbese in lirnba lor Evanghelia si noi .0 tnt,elegem tn limba noastra", ~tH ce ,erna Bra. Duhul lui Dumnezeu care a amestecat atunci limbile acel ora ce

P'ARINTELE CLEOPA

49

mccau TaU ~.i acum a dat darul vorbirii 'rn limbi ca sil ~lduca Ia 0, credinta in Hristos toate pop oarel e eel e felurite la limbs, Is credinta ~i la neem,

Si unii din farisei ~i din iudei, plini de zavistie ca. ! otdeauna, ziceae: "'jAsta""i. treaba mastului dulce, S;=,au lmbatat acestia, nu stiu ce vorbesc". Iar marele Apostol Petru, eel mai tare '~n credinja §'i mal tnddz-, 11 et a l-e~,~t ln - mi iloe ~i a ri_s: '. Bsrbati zalileeni, nu

. ; l - - - ~- - M tJ - '! !II) '~\L @' ~

suntem beti, de abia e ceasul al treilea din zi (adica de

ubia era ora noua dimineata, cum. erau orele atunci), Nu suntem ben de vin, cum, socotiti voi, ci astazi in urechile voastre se implin.e~te proorocia :~.ui 10.]['], Proorocnl care a zis: in zilele cele de apoi turna- voi' din: dun:ul meu peste tot trupul. F etele voastre vedenii v()r vedea ;gi VOir prooroci $i' robii ~'i roabele mele lIor vorbiin lim-hi' ~i eel elalte, ~ i voi da o putere §i. duh ~i celelalte", ~i le-a spus: ~"AsUizi s-a implinit proorocia, in ochii vostri, Toarna Dumnezeu Duh u] Lui acum peste noi ,~,i vorbim n.o~ In mate llmbile zidi t~ sub cer ca sa cunoasteti ~i sa 'intelegeti voi macar din aeest semn vazut §;ru. simtit al Duhul U]. Stant, ca aici nu-i lucrare de om, ei de Dumnezeu I~i de Dublin lui Dumnezeu' .

Dar OM>e de ce a fost nevoie de aeest dar deosebi t ,al vorbirii 'in limbi la tneeputul Bisericii? $i de ce nu mai este darul acesta in Biserica p1.na astari1' V -tltl. pus intrebarea? lata De spune dumnezeiescul loan Gura de AUJIf in cuvintul de Ita Cincizecime: ""A fost prea nevoie la incepuml Bisericii sa se des acest dar al Duhulni Srant de a se vorbi 'm. limbile toate, ea sa cunoasca toti ca scoala Duhul ui 8&t nu se DIvala

,NE VORB'ESTE

pe banci, Scoala Preasfsntului Dub se toarna de sus' ton mintea celor care binevoieste Dumnezeu ~i - ru, alege, S i Dumnezeu poate ]l1~elepti pe cei prosti". Se impline,$te ceea ce a zis marele Pavel: ,A, ales Dumnezeu vasele cele slabe sll rusineze pe cele in!elep'te Ii pe cele tari. $i a ales. Dumnezeu pe cele nebiJgate in seamii ale lumii ~i celelal te, lea si arate [ea el nu are nevoie de scolile noastre, Cand vrea sa faca vreun far pentru mantuirea lumii sau vreo lucrare, '11 are nevoie de inima curata, de credmta sincera ~i de suflete curate, care doresc rnantuirea in mod sincer,

,~i de. aceea Duhul lui Dumnezeu s-a varsat dim belsug peste acesti pescari ~;1 oamem necarturari, ea sa-i fu~elepteasca in seoala aceasta 'D131 presus de orice minte ca ,sa, fie de folos, sa prediee Evanghelia pana la mar ginile amantului ~i sa faca minuni ~j puteri mari cu puterea II ui Dumnezeu, ~'i de aceea a dat darul vorbirii in Iimbi, zice dumnezeieseul Moan Gura de Aur, caci sunt semn pen tru cei necredinciosi, ICi auzi ce spune An capitolul 14 al epistolei mtAi catre Corinteni: Limbile sun: semn pentru cei necredinciosi. Pentru ,ca toti cei ce erau la Cincizecime in Ierusalim din at l,te a, feluri de pope are, ca:md auzeau din gnra ,0 doisprezece oameni simpli, prosti, cum ii socotea lumea, eli vorbese In toate limbile de sub cer, cunosteau cu dinadinsnl ca nu p 030 te fi aici a1 tceva decdt numai lucrarea Duhului Sfant: ,.~Numa~ Duhul lui Dumnezeu este Celli ce misca mintea ~i limba

... :il... '" .... .£: ~...~, bind ei A

aeestora Sat vorn easca In. a§ a rei mc~t, vor •. 1-··.· er mtr-o

H Inba~ noi sa intelegem fiecare in !imbUe noastre maririle ~i slava lui Dumnezeu", lata pentru ce a, dat

51

d arul vorbirii in limbi inainte. Pentru ca sa il:e senm pen tru oamenii necredinciosi, ca m~c,ar prin ecest dar preasfinti t §i preavii ut s.a infeleaga ca apostohi nu sunt trimi§i de oarneni, ci sunt trimisi de Dumnezeu ~i sa. creada in Iisus Hristos pe care i1 propovaduiau ei ell a tAta putere ~j eonvingere.

Frati crestini, Duhul Iui Dumnezeu este Duhul eel Preabun, eel Preasfant, eel Atotputernic, eel

totproniator, eel Preaintelept, §i toate tns~irile care se atribuie lui Dumnezeu Tatal ~i toate cele ere i se atribui e lui Dumnezeu Fiul Ie are la fel dupa fijn~a.

N . d ""'. ....111 b '1...;t 1 ,;, •

umai nupa ipostas se oeoset este cu Ct1W.pml~; esnmei,

in,sa toate celelalte insusiri Ie are Ia fei eu Ta t!1 si ell Fiul, dupa cum, .arata dumnezeiesni teologi, Se numeste Duhul acesta Duhul Preabun, Duhul ceil Preasfant [care lumineaza pe tot omnl care vine in I ume, Este Duhul care aduce lumina ganditoarre la tot omul care se boteaza m nurnele Preasfintei Treimi ~i ewe vine in lume. Dar owe pe aeest duh al luminii §i at sfinteniei eu oe i1 Intunecam noi, pacato~ii'?' Cu ce 'n gonim noi de la noi? Oare poate sta el Ia un Ioc cu in tun eri cul ? c. u. Prin ce supararn noi §,] Intristam pe Duhul S:fanm ~\m prin roe 11 gonim de la noi? ~,tj:~j prin ce? Prin pacate, ~i mai cu seama prin picatele de moarte, Noi gonim pie DuhuI lui D umnezeu de la noi

. '"" 1-

P' In pacate e noastre,

Noi de la dumnezeiescul Botez suntem biserica if Dumnezeului celui viu, Nu zice Pavel a~;a.? ~oi sun teli biserica Dumnezeului celui -viu -1i madulare din parte ale lui Iisus Hristos. Yo! sun teti biserica Dumnezeului celui vi'u fi Duhu I' lui Dumnezeu

i::."li!' ~I~

HE VORBE$i,E

locuieste 'in 'Vol'. Auzi? Locuieste Duhul lui Dumnezeu in 1].04, dar il10~ 'il putem goni din noi prin oe? Prin pac a ee, Prin riutwli. Duhul 1 uj Dumnezeu nu poate sta unde aunt lucrurile intunericului ~ el este duhul l uminii, Ce zice Pavel? Sa lepiidtll'n dar Iucrurile intun ericului. Carr-e sunt lucrurile 1n'bm.ericului, ca le enumera aeolo? Ura, des fri1l1 I, mania, zavistia, 'b etia, mshnirea pentru binel e aproapelui ~ rautatea, ·~jn.lt1fea de minte a ril!1Iu], pizma, lenevia ~i 'mat~, rautatea se nnmesc I ueruri ale intunericului. Paeatul foarte mul t intuneca pe om., Dart de ce? Pentru eli goneste de la el pe Duh1J.]] Sfi'nt care e lumina aeeea care 1 umineaza pe tot ernul ceo vine En lume,

N "ali v.az~t cum s-a mtunecat Saul de zavistie?

Era bolnav ~ n mane ea satana, venea David ~i fw. citnta din Psal tire §:i genes duhul de ~a dansul. rat Saul era asa de lntunecat carnd se scula, ]'ncit zicea; Unde-i David') ca s.a-l omor? Pe cine? Pe doctorul lui care n scotea de: 1~ dirac clod, t1 mnneea duhul rou p'c Saul ,~i il trantea la pamihlt Vezi zavistia, cum spune S fin tul

111' Gur " r." i d - A a .' d '" dr I? D h

Jloan I .. ' .' .. . ' .. " . ..'- .... :" .", . ' . ' ..

. - -",-' " ",6 .llr~ c " e D11U. rea decat c a£:u .. n ul

. adica s e ducea de: la Saul, dar zavistia n ~n tunece mintea lUI ~ m.c,at c§nd genea David dracul de 1£1. e:~ ~i se seula de j os, zicea; Unde-i David sa-l omor?

C!rtu~mii ~;i fariseli vedeau minunile lui Iisus Hristos si, in toe si se lumineze, se intunecau cu. ura fi cuzavistia a~a de tare, meAt cautau pe toate caile 88-1 omoare. Pentru ce? Pentru ea ura este mare intuneric. Ce spune dumnezeieseul evanghelist Joan? Cela ee urcqte pe fratele sau lntru .mtune.ric umb.lli fi 'intunericul a orbit ociziul lui. lata tntuneric~I = ur.a~

PARl.N·TEtE' CLEO'PA

za vistia, betia Ce zice dumnezeieseul pirinte Efrem

, .

Sirul? 8-·au tntun.eca~ cu betia N oe ~ Lot, care l-a sees

Dumnezeu din Sodoma, .~i au gre"~it cu picate foarte mari, unul cu blestemul ~~ at tul s-a amestecat ell Ii icele sale. $i iata c§;t mtuneric a adus betia in sufletele 10];,. $,i de aceea zice: Betia l:De Domnul nu il primeste, 'belia pe Duhnl SfifJlt U geneste de la om. ~i n las a. pusti u de darul lui Dumnezeu, lata mrnneric care goneste pe Duhul Sflnt.

Dar numai bepia'? Ce l-a mWnec,at pe faraon? t mpietrirea inimii, Die dona ori J' de trei ori i =,a zis M 01 se: Dii dromul (JOpO ru lui sa je.rtf€l1scli lui Dumnezeu in pustie.. Vol da ,i iara~i vo,t da ~i im'~i se lm.pietrea ,i 'm ar se tn.tunec3J) pinj, l-a pierdu t Dumnezeu in Marea Rosie, Cine 1=1a. mmnecat pe Gheezi 11f'01D','~' 1" .... ~I • .... in .. tunec at 'pe Ill,d'~? Iub irea d ,;eo ~r'lf"gr· .. • m:n;

..... ~ '1 'W' Y l.~ ~. ~. ,." . 1LrIJ· ~lll . .' ,.~ YJl. ~. ,W:!L,~,

cum cant! biserica: "ICU iubirea de argint tmbolnav indu ... se, s-a intunecat" .. Lsa intunecat 8t:ita iubirea de argint c!!t I-a v,6.ndut pe In.vititoml, pe Ziditornl 1 umii, pe Cel ce a dat datu! apostolilor, pe Cel ce l-a Bcu~. fkatof de: minuni ~i l-a trnplrtl~it cu Preacuretele

rr!!:l,U1' . ~ Ai" '!I:'~~';Il'!j'd' ut oentru I" ubirea de -:lIi'ii"o-m' t . "1

a. "'II,;.", 'n·· V'~A"-'iJ,.r~ :.J!.J.II;;!!. .. I,!l~:"''/i!:. r 'll;,. Wei _ pe ce

nepretuit" .. S· .. a imbolnAvit ~i s-a innmecar cu iubirea de argint ~:m in -& ripit toata partea cuviutltoare· a sufl etul UID. sa nu mID. lw.pe:'lieag,a cine este ~i ce face,

Dar numai pe ]u.da'? Cine l-a praviH.t pe

Solem 'O~' eel preaintelept ;:::'1' '.' '"·~"t· " '·1 .'."" " . -" ...

. lu I .. ,~.II. 1i..I. ..11. !i..o' H1tv .... y'lJ.. v preoo\.I,.i1n. "," ce, . C·t;:: a SCQS

jumatate din Seripmra eea veebe? Dumnezeiasea Scriptura zice ci era presintelept §\i at luat darul it1JJtel epciunii; crune l .. ~ intunecat?' Pauma iubir.~i de femei.. D'esfriuJ ,~i Curvl,a,. P',ln! &coh" I-a. wtunecat pe

Solomon, ,ei tinea atatea fernei de al t nearn ~ acelora ~ spus c! wen si, le faca ~i lor capiste .,i a zidit capiste :preama]ta idolilor lui Moab ~i ai sidonienilor. Asadar paeatele ne intunecs §i 'indeparteazi Duhul Sfin t de la

nor

8it fugim de picat'e, 'Ga. sa nu tntristam pe Duhul Stan t care este in. noi de la Botez, Iar data run gresi t, sa ne pecaim de indam~ ca sa nu ne paraseasca Duhul Stint. Sa tim incredintati ea de eredem ell tarie in

::f :~

Dumnezen, ~,i i ubim Biserica Lui, ~:i sscultsm de

pastorii nostri sufl etesti, §u daea lepadam tot paeatul ~i mrade~.~g'ea prin S6nt~ Spovedanie, devenim tempW,e ale Duhul ui St1n.t~ cum spune S fintul Pavel ~i suntem urmasi ai Apostolilor ~w fii ai lui Dnmnezeu d ,up-~ ~""~,... A~" m' 'r';'~

.. _ ~lL,lIJ-J!!ILlIJ, .,~11iJI. . _"_,' I ~ liil ,~1Q.~ II, _' " , JJ,J.",.

CIONV'O'RB,IRE CU TINERI 'DE8PRE cuRATIA iN 'CAsA TORlE

'01 gao vorbim aiei ceva care, priveste viata

tr'&P "1' ~ '~J:l*:, "'] V'

voas a, a rmrem or, §1 j'f!\ -n,oasn-a", a ea ugerr: or, _ . om

vorbi despre curatie ~if despre feciorie .. 'N oi ~ ci1lU,girii~ avem trei voturi: aseul tares neconditionats, saracia de bunavoie ~i fecioria 'pan a la moarte, Cei ce au fost casatori'!i au, daca VOl'" a doua feciorie, daca vin in manastire S3'llJ. chiar acasa, aceasta se cheama feciorie din vointa §i din mgadlillin~~.

Este Ill) feciorie fireasca pe care .0 are omul cmd n-a ~ti ue ce e In. 'lume femeia sau alte patimi grele, Doamne fere~te! $i a" doua este din mgaduinta, care .0

,P'ARINTELE CLEOPA

flJJgaduiesc; '" Ci vin la manistire ~i cei cisitoriti. l-a rnurit sotia ~i a venit si depune ~i el vaduv ~ vow I fecioriei, A 1 U] feci orie e tot atilt de puternica, d:8Jc:i. 0 depune fu fata sfantul ui altar; ca ,i a celni ce a fost feciorelnic din fire, Aceasta este feeioria a doua, dupa cum arata S fintul Ioan Scsrarul, pe care 0 ia omul in clU ugarie. Tot lui Dumnezeu fagiidui!e~ti ~j ~ a botez ~i

I' ~1" , .... " '-' >', .... ·1,' ..... , , al de t~l· , 1.\;.. ~, .. ~ - . -. ,~

a ca.ll.ugane" ca ugarla 6 . ., ,0] ea, [II ol!J,.e:z~ pnme~ l!J.

tunderea, Iti schimba numele, exact ca la botez, Deci unii Bunt feeiorelnici din fire I~i altii din tagfiduin'~a~ care depun voml fecioriei la calugirie,

Altii due via;~i curata ~i feciorelnica m lume, Ei au mare p]ja:ta~ CUIl1 sunt preotii eelibi, dac~ o due tntt-, adevar cum au m,gad.ui.t~ ,~,i cum Bunt unii crestini. Eu am peste 40" aproape 50 de familii, care due via~a curata in I ume, :$i unii au aeeasta hotarare de 40 de ani, altii de 30, altii de 20~ rutH de 15~ altii de 5" altii de 3 ~ .al~ii de un an ~ d.e doi, fiecere cum a inceput, 'Oaf I e pun, m vedere chiar de la inceput, de cand all lnceput ,aceasta rlnd.uiaUi~~ sa t~na minte aceste ]ucruri:

Dupa ce te-ai ,cisatori t nu ma-n sunteti doi, ci un ul, Nu se mai P oate zice eil sunt doi, .(;1 'par fi amdndoi un I rup ~ cum spune S'flijnta\ Scr[,pWrll. Conditia de a, pazi eel cas,iltan!]' curip~ nu apartine de U[}U~~ pentru ca n1JJ. cste unul, ci do'm sunt mntr-un singur trup ~j_ suflet, Asta .0. spune Sfantul Apostol Pavel: Nu va lipS/Ii' unul de

'1' l' ,'~' _. .J ~ ~ '" .... l ". ""

a ~ t, U, - auz[ CUrtI - !~U~Cth pana . a (J vreme $'1 ap,n ,~a

(it..... . ,u 'U 'IJ.. e... '

~i tmpreuna; ell sa nu va tspiteasca satanapeniru

ne'infranarea vall.£' tra. Hi bine, sunt unii care au dog, uceasta 'p\in~ la\ moarte ~w au 0 mare plata, ea\ au fost in ~ ume. Ci nu-l p~.p-n 1 ucru s:a te 1 U,P p, in lume cu atatera

NE' VORBJ1$TE

~i g,a duci v1 a~a ta Cat in manistire,. Dar altii (':OO"e nu pot, ei sunt liberi, Pot sad uc! un an cUf,iJ~ia~ doi - ~i pe urma iar sa fie imp reuna Nu ii condamna nici 0' lege, Dar cat au pus deoparte au, ca au tinut un an, ci au, tinut doi, aceea 'DU se pierde cit 8.JU t· nut, Dumnezeu e drept, Ier dtlJca un ul va vedea ca celalal t este slab, trebuie si cedeze,

lata ce am, plapt eu cu unul. A venit Ja mine ell sotia g,l plzea,sca viata m 'cura~ie:. Oameni bitr.an· de acum, El avea sub 70 ani unul sau doi, ea avea vreo 60. Dar le-arn spus: ~,Si mi nlil1cal.i carne, sa nu faceti abuz de. vin, Daca ali luat, ia un pahar de vin, mai mult sa nu iei, ~,i sa, nu m§ncap mlncari care iri Hi,: usturoi, aerituri mari, din, acestea, ca exci tA~ adica Hi ta eorpul la di~erite dispozitii de patimi" 'u pnut ~apte ani acesti oameni §l pe Um19., barbatul ~(i~a, sapat groapa de moarte, Cum? A yea Iivezi mari, avea cazan de rachiu, facea rachiu Eu i-am oprit ~i de rachiu r~i de vin, i-am spus ca numai in caz d,e IbnaUi sau ceva sa ia un pahar de vin, ca nu-i un pleat. El s-a apueat de bau t rachi u. S i satana de Ia betie ia mintea omului. '" i spune intr-o i femeii (dar e avea copii casatorili) si fete ;~i baieli, 'oo'ti erau casatori p):: "Maw femeie, eu nu mai p o. It!] singur, Ori vrei si traim ~mpreuna~, ori daca nu, e mare primej die pe sufletul meu", Dar ea m~,a 'balj ocori t, leI n- a avut dreapta socoteala. Ea umbla en. haine negre, ca 0 c!lugirita, §i citea Psaltirea si postea: ,,~ai blestematule, mai nebunule, rnai srricatule, nu p'~a ajuns tie mocirla vietii, n-ai tinut nici posturi, niei s arb atori" nimic~ ~i acurn wei to sl-mi 'imp&edici minwirea?'~'

57

Sa va spun ee ispite face satana ~i Ia acestia in curatie. De aceea vi vorbesc sa ,avep lmegistrat aici, u am, mai anzit, Cla Yin l,B urechea no a strli, din toata

Ia: a, a, daca at' fi avut dreapta so eoteala, venea la mine ell dansu ~ Doar eu le-arn dart voie sa, tina curatia, N u i-a venit in g:ind asta, L~at batj ocori t 0 d"8'Ui" de doua on ~ e~ a mcut din gJllra, ca el bea rachiu, se trezisera din non 'in el patimile 00 bitocesti aile animalelor ~,] ii spune intt-o seara: uO sa'~li 'p.ara rau, ca ~.tii ce-a spus parinte e - el linea minte ~-, sa, pnep cat o sa puteti amsndoi". lea leu nu pot da un sfat rnai mare decal apostclul Pavel, "Pinii la 0 vreme sA tineti ~i pe urma sa fij,ti impreuna C~ sa. nu va ispiteasca satena, iar daca pute~ pana la moarte, ~i mai bine, Dar voi ~ua,p-o ,a~ a cate oleaca, cate tm an, cite j umstate de an asa," '. ,a un ogor, cind U, iei 1~ pr~~.t, nu n gwte~ti In ziua aceea, Hai ca i] prasese oleaca azi, si pie urma .. ar, ~:i cind te trezesti ai ajuns la c~plt.. A,a e ~m cu viala. asta.

Ce s-a mta:mp],at?' Ea l-a batiocorit, nici n-a vrut sa- i audi, ca n -3 avut dreapUi socoteala, Ba n-a auzit ce spune apostolul: Femeia trupul St1U nu-l .':Iiip,anerite~ ci biirb atu I", $,i blirbatul trupul sau nu-l stiip anelte,. ci femeia, dnpa casatorie, Nu mai pot face opinie separata nici unul, nici altul, N-a vrut ea de ustea, . ~ ce a facut? A f'ocut 0 darnigeana de rachiu din eel dat de doua on prm masins, I-a fiert de doua ori, pentru fina hii de eummie, care i-a dat mere; ca ~i ea avea livada, ca sa-i facti rachiu, S,i era <0 ploaie seara ~i ]ntuneric. B,i.rbatul sau era dus ell 0 clnE,tit, de mere de van.dut la oras, ~i S=~, dus omul acesta 1& tina, sa, dar beat s-a dus. Finei sale 1i cam plaicea §i e~, paharul, ca §i ,ei aveau 'pl),a.me~ cutare,.

---_--

58

NE VORBE$TE'

~ Finii, dar barbatul tau nu-i acasa? Dar e a stiut ci nu- i acasa,

~ N U= i acasa, nasule,

- Hai sa hiam un pahar de, Yin, hai sa, lua:m un rachiu.

Au baut, Filla sa era clsl,torit~ numai de vreo sase 1 uni, 'N -avea nici copi i, nimic,

- F ina) eu n u rna due acasa in seara asta, vezi eli e glad" e intuneric.

-Dla, nanasule, te-i duce dimineata.

Ea n ~a 1banuit nimic, era nasul em de cununie, nu de botez, I-a dat 0 camera sa doarma, leind noaptea sa trezeste cu ellanga dansa ..

- Ce fact) nanasule? Vai de mine, Ce 'wei, sa rna bagi in Iad?

~ Taci din gura, 16= i marnn tsi Ia un d uhovnic

nu- nmnc.

Aeeea beats, ca daca ar fi fost ~i ea treaza, pu tea fugi din mana unui mosneag, ca. isla, aves. 7S de an] acurn, Puma sa, ... i dea 0 hrinc.a sa-l faca praf Dar vezi satana, a, lntunecat-o si pe lea.

- Vai, nanasule, dar vai de mine, n-are sa ne mearga bine in gos,podarier

~ Taci din. guri. Barbatul e pentru femeie ~:i femeia pentru barbat,

Ca satana are cuvin tele 'lui. ~] ttl cazut co fina sa in pac at, ~ i lea a yea 23 de an~ si el avea 75. Asta Cat sa vi spun ce ispite dracesti se mtampla. ~i diminea]a ea at vrut sit,-~:~ faca seama ..

- Nanasule, unde ne dueem? Ne-am bagat fu iad, Vain de mine!

PARINTELE CLEOPA

Ci era tulburata, 0 mustra constiinta,

= Taci din gura, proasto, ehei, eite. stiu eu din astea ~i cutare, a imblrbarmt-!o.

~ Vai de mine, dar- n-am sa, am pace II" ci in groapa, cum am fest in~e'la1a, M, .. ai tmbitat inti,! ~i P e urma '~i -ai batut joe in halul ism. de S11ft end meu,

Si a lasat-o plIDangind ~i s-a dus ecasa. :)'1 acasa ii spune sotiei:

"C .• -ai vrut ,Si. cedezi, mi-am gasi eu nevasta tlinara. Ehehe ~I

~,i ea stia unde a fost, ea ~ti,a ca, s-a dUB, la fina sa ~i a priceput, G,mdi p- vi ce a. fost in sufletul lor, ce razboaie se ridica la cei ce lin. cnratia, cit trebuie sa le stiti, c,a satana nu doarme. Fiindca aeeasta este 0 randuiaHi foarte frumoasa, dar ~i isp,~te mari se ridica, k,· i atunci ce s-a Intimplat? Ea venea la mine, Parca 0 vid:

- IP;arinte~ barbatu .. mletl St~ a, pierdut, curare.

- Cum? Ce a pitit?

- _ 'at uite, parinte, imi spane toata istoria,

- Dar ti-a spus lie ci nu mai poate? De Ice n-ai

cedat? Cit auzi ce SpUD canoanele din Gangra ."F emeia care nu cedeaza Ia imIH"teun an, a, barbatalui, daca e cu cununie dreapta, anatema' ~ 0 despart de Biserica eanoanele. Ca 100 v-am ISPUS ci daca unul e mai isterie ~i nu. poate, celalalt sa. cedeze, c! nu-i nici un pacat, Sunteti cununap, nici un pacat nu era,

Cit poate e1 stat,ea 0 dati" de dona ori ell sotia ~i pe urma iM,a~i ii venea mintea la cap ~ '- )da~.; sun t batran, de acum vine moartea", Dar ,a~a l-a lasat m prapastia preaeurviei, dar ell cine? Cu fina de cununie.

60

,NE flORB'E$,TE

Mai mare, pacat decnt daca ar trai tatal 'CiU ,nie€! sa" Daca taltal ttm~te cu fiica e oprit 20 Ole ani de la impirta~anile, cat e rudenie de sange" Iar co fina de botez sau de cunnnie e 25 de ani oprire de Ia tn1Pl~anile, ci e rudenie spirituala, dup,a, duh, Sj asa l-a ftantit satana cu beiHI,e lui ~i ICU raehiul. Dar el ']1-,9, vrut sa vina, a zis cit ii e rusine,

= Spune-i sa vie, ci daca nu vine, mare prapasti e U asteapta,

N-,a vrut sa villi: ~"Nu mi due, ca, parintele are ,t'! '""a;- 'ft'Ii~ ~~... canon' ~ i .n "JI'm d at oIJi," 25 AI ~ - - _. E ",;,- _'~.u.-.u. lueaiUlllJ.':, - . '9 .IL-,Q.' ,- _-lid ,...1 canon - - UlV ant, -a

s,_,a mirat;

_l-C- ,- ?E' ? - um.tl!.

,_, Da, ui te Ice ziee canonul: .Pemeia carle n-2J1 primit sotul la impreunare si e a cazut ell alta, s,a-i dam aoehl§,i canon", pentru ca-l da in prap,ag-tia preacurviei,

ex '~I ~Il' to C ''!:Ii OV1 te duro!' ;?in t':. '·, ..... ,dU~11 ~ .... dului ~1' tu ",):It n ,ca, 10,

de ,ui - lu, :- ab,l\!Ii It,; -- --' ,- L .lJ!.- .!,1W,w- _~.lI! l~- _ 1--1 v _ ---ifi "'« -~~

avut minte ci~]i ,sO"~uI. tau ell care ai avut copii §i te-ai cununat ~i eutare ~:m ,aCTUm!! sft -1 d3'1 pe el in prapastla asta? Tu raspunzi de sufletul 1 ui, D3.-" daca n-ai avut ,dr-eapta sooo~ea~a,~ La once f~ptii buna, daca n -ai dreapta socoteala, te duci in fu - dul iadului, Spune Sfimtul Isaac: ,,,~Toate cele tara de mssura sunt de Ia draei", '~i mai zice: "Pe tot luerul ss-l Impodobeasca masura" ~ adiea dreapta socoteala.

Ba s-,a dug, pHlng,lnd acasa, tulburata, l-am zis: ",,Nu put si=ti fac nici un pogoram,lnt, iista ti-e canonul",

El cand a auzit ca eu am, PUSI·O pe ee la canon ~i nu i -am partini t ei ~ a luat cnraj sill vina §ll el, ca s! 0 pliraslc! ca din eauza ei a cazut. Zioe: ,;D,!ci parintele

...

P.ARINTE,LE IC'LEOPA

a socotit asa, 'rna due I a el, Am cazut, mi due si~w. spun tot oe am facut",

Vine el, a venit en un nepot, _ Parinte, ui e ,3.98.-,.

- $tiu~ c! mi-a spus sotia, Mosule, dumneata 25 d.e ani nu te po,ti Hnpru1i~i..

- Vai de mine, dar rna] traiesc ell 25 de ani?

...

_ Uite canoanele, Asta-i pacat mal mare decat

daea m fi c§zut: C~ fiiea matal Ie, lei..,i leu: tina de cununie, deci rudenie dupa duh, E mult mai '018r,e dec at pacatul cu rudenia de, sAnge+

De ce va spun aeeasta? Ca s.a ,~tip de Ice sa va,

~, • if~ Tr bui W'. ~ t . '] 'Of UfO' ." C'.

pazrp. remne sa-t arap onur ,1U: " - tte ale! este 'lIOC,

mal omale, 3i dincolo e. apa", lei apoi em, §tmle: "Ml feresc", De aeeea va spun predica asta, ca sa veden ca,te Sf intimpla" c! la oriee tapti bnna se ridica razboi. Si ~ti t~ cum sa, proeedati oricare sunteti aici, Ce sa 'inta mpUi ? Mosul zice:

_ Parinte, dar V'o/ face milostenie, dar postesc post negru, dar cutare ... lea pirinte, maw, traiesc eu 25 de ani? Eu am 75 de ani. Traiese 100 de ami leu?

,_ Nu ~tiu, dar sa, mori in canon; eel putin sa te gaseasc-i moartea pe drumul eel bun.

L-arm marmrisit ~,i s-a due el plangand. en mare greutate i .. run. scazut cinci ani ca mi-a spus eli vrea ,Si. tina un an post egru lunea, miercurea §Jl vinerea, pana la apusul soarelui, Si asa zicind, i-am SC8zut cinei ani din 2 S ~i s-a dus asa,

HI era de meserie fintinM". Era, tn 194 6~ cind cu seceta 'eea, mare. 0 biarm., viduya tinJirl. din razboi avea un copilas ~i casa ei era pe deal, ,$i avea ea W1

NE VO'RBESl"E

loc acolo unde i ... au. zis oamenii ci gas,e§te a:p,i. Mosul mal avea patru rnntanari afara de el. ~i ea s-a ~mpa,cat cu mlo~u.'] s:a= i f~ca fintana ca,- i :pUUe~te ] a metru, adica sapatul §:i pietrui tul ]-] di 0 mie p e metru sau ci\t era. atunci, cati rnetri 0 sa, ias a ran tina. Bi bncumsi, ci erau patru ~,], imp\fu1eflu~ s-an apueat de sipat, dar nB'3J1J1 dat de apa, pina aproape Ia 17' metri ~ OR era in deal. S i clnd. au dat, au dat de I) sti.nei, C,md, au spart-o C~. ranga it 'ta~nit un izvor earn e gheata Au avnt mare bucurie ci au gasi t api, ei al tfeill eheltuiala en} toata degeaba, '~i aveau 0 scar,a de sus m fin~lna §,'ID flntina era legata, dar numai plod la un loc, ca 0 leaga ca sa, nu se surpe, dar de la un loc nu mai eta legata, el, au dat de un fel de pimant care nu se risipeste, $,i cand au dat de a;p"a, au strigat:

- Cum.attl~ mare bucurie, MD, dat de api., Dar femeia le .. a. zis:

- Hai repede, eli v-am fac~.t mancare. Sra nu se raceasci minc,art}2Il. V eni fi. ell toti oamenii la 'masa.

F emeia a 'Venit en copDila§uW de doi ani, 1 =3; luat in. brate, Copilasul, cando a auzit de ~pi, a VfU~, sa v~. spa: .Apa, apa' ~; sa. vada. ~i el ce e aceea, Maica-sa a zis $i ea: "i.U"ite:,. plange si ",ada apa" ~ Ca mama. buna, l-a dat in mina mosului, care a ooibor,it pe, scara pin! ce a vazut apa, aUite~, asta-i apa", cutare. Si si veri cum paZie~e Dumnezeu nevinovatia copilului. :S i vine eu copilul pe sieam ~i n dl femeii ~i zice: ,,,ICum,itr,a, v In $i eu la mass, dar uite ce, ma, due jos in flnta_na; ca mi - am, ui ta~ piliria aeolo pe un ci ubsr", $ i erau p leca ti oarnenii, numai el ra.misese. S i cind se duce sr~ i{;i'] ia paliJfia se anne: Hrrrrrrrrul In plfnint S-,a dus

-- -_. __ .

flotlna de 20 de metri 'peste el. All. trebuit .sa sape doni s lpta:mJD'] sIt sicoa.ti cate un O'S de acolo, A~a a murit Rc0St om care ~.]=·a calcat pe constiinta ~i eli om batran. 8=,3. immatat §i n =a pazit curiti.a cum a fa,gldui t ~i din cauza lui a trebuit sao pedepsese ~i pe sotie, Dumnezeu l-a pedepsit, cind ave-a numai trei ani de' canon facut. Dar a, muri t in canon ~i care moare in canon ~;ru e dezlegat, s~a in iad numai Pl1fina ee gate,ste canonul ~i pe urma iese, i] scoate Biserica, De aceea e mare 1 ucr u sa fii martnrisit, ~i el venise 1 a marmrisire,

~,tlp de ce v-am spus fn.1tSmpiarea. asta? Mai am ~,j altele, dar nu mai am cand., B,a,g~ti de seams, e foarte bine sa va inviita~i a tine cura~ia tn familie, e de mare plata, dar trebuie sa 0 iei treptat, intai tine~j miercurea ~.:i vinerea, s6:mlbata ,fJi duminica, pe urrna I unea ~:~ desigur, toate posturile, zilem,€ mari ~j mai U\rziu lnvoiti-vii unii cu altii: ;,Hai,. pentru dragostea 111li Dumnezeu s,a rnai 'tra~m 1(0' luna, doua, trei san mal, 1l1U It" _ si ~ a ineepi. Iar daca anul e 'in mare is,])tlt[i~ cclalal t trebuie sa cedeze, nu cumva - Doamne ferestel -, unul stind. p e pozitie e tare ~i IDe lila} t~ f ind rnai slab, se duce tn, pr~p£l\S,tie~ Auzi ce spune Sfsrrtul Apostol Pavel? Datori sunteli V\oi~ cei tari, 3i1 pUf,ta,fi neputiJ!/ele; celor stabt.

Am unii care pazesc de 40 de ani euratia §i. sotiile lor n-au nici 0 1 upta. ell due vial! curata, La un ltd femeia ,e cam b olnavic.ioasa, em e om. tare ~i sanatos" N u ulinan,ci o saptamin~ pe an de frupt: n Psrinte, eu daca nu pun trupul Ia imfdlnare nu pot duce viata aceasta care am ales- 0 ". Dar tine,

NE VORBE$TE'

- Mai~ Ioane, pune- i cal ului frau. S Buml Vasile spune eli trup ul e calul, iar sufletul este ca.lareto1. Puterea domnitoare a sufletului sta In rninte ~,l in inima Sufletul are puterea, nu trupul, Trupul e calul, fO?i, ca1aretul eel destept ce face en calul? Ii da saceala, ti da ovaz, ~i di [in, ii di orz, Ii dii plimbare,

A .~

dar ce face? Ii pune ~i z~Jba1a: ,;S;tai oleaca, Nu .rna

duci in prapastie". hmanar.e,~ post.

Nu numai be~ia de vin, ci niei apa nU-1 dill cam trebuie, Zice: nM'~,am apucat de nici apa nu-i dau acum", ~i-[ stinitos ~i. tare, Posteste nrult §i e tare sHiniUos. ~ i are acum 83 de ani ~i el ~:i fratele sau, ca sunt gemeni amandoi ~i. tin ,curltp.e de VIejO patruzee i ~~ ceva de ani. ~i femeile lor n-au niei .0 luplUL Dar la acela s-a intamplat invers, cat barbatul e cam. bolnav $i SOt]3 saniitoasa. S·j duce crueea rnai 1I1$or eel care e slabit, celalalt mai greu, Dar eu. i-am spus: nMai.~ omu]] e~ sa= mi SpUD daca mi poti, nu Doarnne fereste, sa te duea, satana 181 pacat, Daca n 1Lll poti, sun tet], de la cununie un trup §~ un suflet", Dar el nu; "P'Arint,e, am pus ,gind: De-oi muri, de-oi trai, de rna va face Dumnezeu praf .. ". Ce, sa rna due eu pentru poftele calului in iad? Niciodata I' Ce, pentru pu toarea asta sa rna. due sa ard in focul eel vesnie? Nul Da-i pace, cand ti tre buie femeie, ii dan eu post ~:lli metanii mii i N u-i dau nici apa",

Raehiul ~i vinul nici nu-l gusta, Si-i sanatos, A venit deunazi pani aici, la varsta lui. Au venit ell.

. d .

masma, '.' _ at ea a! ramas J os, Zice: ,.,A venit §.,]i ea, dar

nu poate sui dealul acesta", Ca ~,m ea are vreo 79 de ani, dar e mai slaba ~,i traiesc amandot. $i m .. am bucurat de un om 'hotitrit asa, ~i zi ce:

PARI.NTELE C'LBOPA

- Parinte, §:tii ce mi-ai spus cand erai stare] la Slatina?

C.a am fost stare] lAnga ei, acolo la Slatina, CA de atunci pn ei cu alia aceasta. '. m fost sapte ani stare] acolo ~i sapte ani aici si apoi la Puma staret, cat urn fost starer 18 trei mi!i.tiJ.agtiri.~j am a. serie care

. ~

pazesc cW~8Jtia de atunci j' de clnd am fost eu pe acolo,

Dar fiindca ne-am Iuat de verba, s a vii spun 0 ITI[nUne cu doi, Acestia au birui t saraeii ~i sp or cu mil a, Domnului ca merg pima in s.fit~, it Asta sa 0 aveti pi ]da la aparatele voastre, U i te cum ,3=(1 intamplat. Eram staretul Manastirii Slatina, aveam to sum de calugiri acolo, aveam scoala monahala, era manastire mare .. Voi stiti ee credinta e to Bucovina? Numai ce

v:t:ll .

am vaznt Ia sfintn ile ecestea. Mil de oameni sunt in biserica § ,I ; .. bracati national, 0, singura greseala

aveau, P entru ca au foot sub austrieci 143 de ani: nu prea tmeeu posturile, dar m. cas! la lei pare! era biserica Uite a~ a stau ieoanele §i candelele nu se mai

iting, $ i dupa ce am mers DOt'l acolo ~i am tinut posturile au mceput sa posteasea mii §i mii. Posteau ei asa 1 unea, miercurea ~i vinerea, dar p osturile nu chiar toate, Iar dupa ce le-em spus ell ca cine nu posteste cele patru pOSJIDr] a doua oam rastigneste pe Hristos ~ cum spune Sflntul Atanasie -" s-au liudrepmt multi,

ine 0 lata mare, frumoasa, tmbr.i,cati national. Eu cram cu treburile manastirii.

~ Domnu' .pmmte;.a~a. vorbesc ei, domnu' parinte, ti - a~ spnne ceva,

A adus sarace lumanm:~, a adus flori, a adus vin pentru slujba

HE 1I0'R:B,E$TE

- Ce vrei mata?

,_ Domnu ~ parinte, intre patru ochi eu vreau s!-ti spun ceva, Don:mu j parinte, eu am fast fn Oastea Domnul ui, acum nu mai este, ,ei au interzis- o,,~i tatal meu ~.i mama sunt b!trini. ~,i leu ml gan.desc sa ma ,d UC 1~ manastire sa rna, fac clmugHr~ti. Dar mi-e mila si- i las, ci nu mai au pe nimeni, M,ai am un frate casatori·t~ dar e to cmai iO. Muntenia, nll stiu . ae unde, ~i ei nu nna\ Iasa si rna fac c,alug:mt~L Si eu a~ vrea sil, rna mant - I, U nu stiu ce ,e barbat pe lume, e sunt feci oar,a. cum m-a faeut mama - ",i ,a~ vrea sa gasesc unul ca mine, cu gi'flJd.u1 asta si ducem via'~i ea fratii

". "'" l' <110 ....

pana ia moar w.

_ Mii~ mall rar gase~ti dill acestia, Trebuie 0' mare curatie ~i ibarrb!tie ca sa dnceti viata, asa, Dar eu stiu?

1\',_L ;,

_ Domnu "parinte, ell. pHItesc einci sute de lei sa faceti slujbe la Psaltire, poate a, da Dumnezeu sa. fie vreunul 51 vina sa va spun! gindul ista ~i daci vi sp nne , v,a- dau adresa, rna chemap ~i pe mine eel sa ne g,~mim amandoi,

S,i vezi credinta ei! Asta va spun ca sa, V,a lIllbirbirez pe top care vreti sa le urmati, ca s I vezi cum lucreaza Dumnezeu ell a~tia care au S;fuld bUD. Ba venise inainte de Postul Mare, Cind pe 131 Florii, 'pe lang! multa fume, ,ca acolo e biserica mare, mal mare deci,_ a Neamtului, iacata vin doi mem voiniei frumosi, ell palariile cele die vfulitori de monte, cu eizme, ell i tari din aceia de port national. $ m unul imi aduce un manunchi de lumanari ~\i un sloi mare de ceara curate. ~i zice:

P'ARINTELE CL,E'OPA.

- Dornnu' :parinte,~a~ vrea sa vorbesc ceva I~U, d umneata, Dornnu' parinte, eu m-am eliberat dm armata- Am fost sergent la graniceri, $ i am. p\arinti billrarni) am trei sute de oi, am douazeci de vite mari, a doua prisaci, am un munte a! meu - nu era colectiv -", am dona rinduri de gospodarii ~:i eu sunt singur, Dial' gand:ulli mel! I, fOiSt dinainte de runJati s~ rna due la manastire ~i sa 'rna fac Ica~uglr., Dar cum sa-,m,

as pe patint].?

Era exact cazul ca. ~ij la dansa ~r

= Dar cum sa- i las pe parinti daea ei sunt batrani !'J j, u];a, 'tern ea, m- or blestema? Bi au avere, af" putea sa puna pe altjj, acolo, dar se 'tern c3i i-or baga in averea I or ~i n -or putea nici muri ru.IDni~ti p. Ca asa so intatnpll d upa ce dai din mana toata averea,

~i zice:

= Tarle sun t eulbcrat, A~ VIsa sa rna easatoresc, dar numai em. sa stie lurnea ca. m-am cas,a~orit Eu n-as vrea sa, cunosc femeie tn, v-m ata mea, E1!.l1 na cnnosc, Am, 23 de ani, n -am ~tiu t ce- i femeia ~~ nici lilt -as vrea sa stiu. Da,ci nu rn-am dus la manastire, vreau sa traiesc tn feciorie, Daca ali gaS] asa un suflet, ca la dumaeavoastra Yin la marmrisire.

Dar eu 0 gasis:eln pe aceea, ca venise ea. Vezi ce face Dumnezeu, cum wi Intalneste prin dnhovnic?

- Bine, mai, eu stiu una ,isa.

- Domnu ~ parinte, dar sa nu glurneascal Ca

nsta-i Iupta, c,a eu stiu eli §i eu ,am atata avere si am nvut lupte §i multe fete mi-au facut eurte, adica au v rut sa se casatoreasca cu, mine, iar eu le-arn zis ori rna fac calugar, ori daea nu, a~a traiesc in 1 ume, dar nu vreau sa, ~,tiu ce este 1 ume 8J, asta.

68

Era 'hotlra.1 sttat~nillc,

~ Mai" bun este .g§ndu~ tall, dar sa §tii CIa tate 0 cruce cam grea asta, Peate mai grea deeat a ,cW.ugirHo -~ ea sa traiesti calugareste in mijlocul lumii,

- Nu ~tiu, eu daca ramAn acasa S,R ingrij esc de pirinii, vreau sa gasesc asa un suflet, ca, daca 'UU" eu din doui cuvinte o CU[]OSC daca e pentru viata esta sau ispiteste,

S i,-' dau adresa ei.

~ Uite mai, a venit ur a tot CU, gindul asta. S~ e singura ~\m ea si tot asa are parinti, Du- te ~j v,orbmti voi si apoi veni fi is mine sa vedem ce hotar,ire, Iuati,

Cand :m ... am trezit tu sftmlbata Pastilor armandoi au venit, rca era mai 'mud Ui 1 urne, Ma due intr-un birou la stareli,e sa fie numai ei eu mine ii reeomand en,

- 'Lasa; ca ne-am tntllnit. Acum ~.tit.i de ce am venit in fata dumneavcastra? in. ziua j udecatii tie apoi ~ inaintea Dreptului Judecator sa ne fili martor de

h ."x ... ~ ...

o rararea noastra,

S i apoi el i~ zice ei:

- Tu stii ca ne-am sfatuit, parintele ti-e duhovnic §l pe, in, fala Mantuitorului sa-l avem pie parintele martor Ci! am hiat mgld;uintii tn fata lui. Tu, daca wei 51 te ca.sato:re~ti pentru c~ i'ti trebuie bsrbat, sa, ~tii ca atunci ,clnd vei pomeni prirnul C uv ant; a doua z][ am, b6gat diver].

~ Mil;. tu sa nu fii acela, 'il ocara ea pe eJ.Ma tem eli tu vei fi acela, ca, daca tmi trebuia sa rna cas aton;~sc" C.SIP baje~i nu mi -au veni t mile para acum?

Ca. avea casa frumoasa ~,:n era cu doi ani mati mare dec.it. dinsul $,i zice:

PAR'INTELE CLEOPA

69

- Daca InD, trebuia mie asta, leu mi cas,a:toream de la 16 ani, de 13 ill 8 ani, DM eu iti spun, CU acest gand am fost: si rna fac calugarila. Dar asa si ne ~ acem cal ugiri. in mij locul lumii,

- Dar tu ~tii ce l1lJrpt! e aici? Trebuie sl, postim cite trei zile, sa nu msneam carne, s,a, nu b em, yin, sa nu cum are. Parintele ne-a spus cand se vor ridica ispitele sa venim la marturisire, sa ne rugam mult, sa facem milosrenie.

Sa vezi ce min ne s ... a, intlmplat co acestia, B nine ci Ie inregistrati. Minune mare e pam! azi, Nu vi spun numele Ci31 sil nu-i g!si~i~, rca m-au rugat s,i nu-i *tie nimeni panl m, ziua judecatii, Ca voi v-ati duce pana la ei 'indata ca sa aflati ce mestesug au ei,

~i-au facut camera de rugaciune. Ea de '00 parte, ca sunt d.oui randur' de case, ~j_ a ' lnat pe mama ei si pc pilinti la dan sul ~ eli em avea doua case, Casa batraneasca ~:~ tnclt 10 cas! nona, Si apoi parintii ei au murit, Si ai lui numai unul mai trAtle~~e. ~,i i-au loot Cal s fr-] ingrij easea, ca sll aiba c onstiinta fata ca i ... a impacat pe parinti, 6i a facu~ ~i una §:l alta, a tinut §1

i at! curata si i -3 mgrijU ~. pe parinti. ~i au Bcu t Iluntafif'a lautari ~,n nimeni n -ai etiu t. Au adus preonil casa, nunii mari, socrii mari, nunta in familie vreo l 0-1 5 p ersoane, ~)r masa ~i preotul i -a cununat,

S-a meut aceasta nunta blagoslovita §i mate. lumea ~tile ill Silt ca n-an capiro .. u se intimpUi

estule? ",N -au copiil ~~ N u ~ti e. nimeni, ""U ite, barbat g natos ,i frumos ~i n .. arc copii, ~ i ea e sanabOlflSa. ~i uite, mai, ~u atita, avere. ' .. H, cA au avere mu~~til. Ce s-a 111 tft'mplat, CU acestia doi? Hi si -au fOOut camera. de

NE YORBE$TE

mgaciune, Ba are toate Filccaliile aeasa, 'mate Patericel e, Vietile Sfintilor ., EJ. are Biblia, Ci tese ~ nu Iipsesc de la biseriea, Daea dimine un ul acasa cu vitele, ca au oi ~i multe vi te, au ~i dl0,i argati pusi, sOif ~:i sotie. ][-,au luat la di~H ci au vim multe, au stupina, au cate lucruri., . Aeeia all]. venit SOfllJ. ell sop a ~,i S]U j esc Ia averea ] or,

_ Putinte, zic ei, §.ti'i ce-am papt? Atata avere avem ca BU stim ce sa facem cu ea. $,1 'rot sporeste,

S tii ce zic oamenii tn sat?' 'Cal sunt vf~j i tori.

Douazeci de VOC.W, au si fiecare va.ci £a;ta, doi vi tei

~ ,

od ata, Au (D' SU ta~ doua sute de oi acolo, mai toate fata,

gemeni, Unde-i iarba lor In, tarina, ell ~ta'ta e mai inatl'ta, iarba, Unde- s canofii Ior, se fac de un kilogram. Unde-i varza, eip~~oii. lor se fac cu ~tiulet] pana sus. Zic oamenii: ,A~·ti.a ~.tiu sa ia mana §i la papusoi ~i la vite", Oalele en slmiTIl.tin~ de ilia vaci, ca, pun ru,a pnns, n s,mantana din fundul 'oalei §i pani, deasupra, nu mai au, chisleag. A~& i -a blagoslovit Dumnezeu pe acestia, ~i toata ] iID1 ffi€ 3, zice ca. sunt ferme cit tori. ~~CoIPH n-au ~i sunt fermecatori''. Dar '0 amenii nu stiu de ee e blagosl ovi ti casa aceasta, ca due 0 viat,a asa de curata ~,i asta e din 195] p,ana acum, Vedeti ca'p ani sunt, Sunt peste 30 de ani 4• $i ei zic:

- Parinte, ce 51; facem ICU, atita avere? $1 oamenii zic cil suntem fermecatori,

,_ Dati milostenie.

- Cununsm ~i botezam ~i dam milostenie ~;i. nu mai putem dovedi, c,ati I. vere a venit ~i vine tn casa

PARIN,T,}1'LB ,CLEOPA

'71

uoastra. Ca avem dirnineata cite douszeci de 'pgmi cu oalele (ffiupi lapte, Dam §i gairdle noastre ' ... ' ~i la srup'] ai ci la munte UD de . o· ~t - - bi . .... t d til it

" I' . I - • '1 i - .... I' I". ,",' " "1 _':.... .. - . .."

. ,. ,. , .. . l' _.\,' - r 1·· ,e a .. a, ca. eo· .. a: . pc am c.

este fr~,g, la noi cite 4=5 roi uri pe an Sf file de la n ecare stup,

S i au prisaea de '0 suta de stupi, Sunr bogati.

~ Mii, puneti-va la intrecere ell Dumnezeu cum 3 facut Stanrut Joan eel Milosnv, 'Ci, cine di mai 'mutt, voi s au EI? Dati mereu,

~

- Dam;; rice, dar mai multa avere vine,

= Pa~ daca ~a puneti la mtrecere cu. El, El are mai mult dec~t voi, Sa 11IU faoeti abuz, pastrati ,cit va 1 rebuie pentru voi ~i 1& oameni, iar resml dati.

Carnie nu minan,ci amsndoi de atune! de -cand s= au ~n~e~es. Gata, $'I-ltlU pus a~ezimant. 0 familie blagoslcvits. C.and au. venit aeum in Postul Sfintei M'iiri~j s-au mirturisit ~i s-an knpma~it amsndoi, imi venea sa ma inchin la eft, cu viata lor, $ i s a stai de verba cu ee, sa-ti spallA din Sfintii ,]?'lrinti ~i din. SfanM loan 'Gura de AUT ~i curare ~i curare. Si tot asa ~i ell el,. nici teologii nu ~.tiu ce stiu ei, Ci Ia dans,a vin lemeile duminica ~i ea le nIvapi, iru- let difJsu.ill vin harbatii. Mai mare memorie are ea deeat dansul, 'In. schimb el e mill mare neveitor la rugaciune, Ca ea ~ i ne ~i la pis iri ~i la vite ~.i Ia cutare, dar el nu, pima 11 U -S:~ terrnina Psaltirea, pravilele lUI;. el nu se lasal. A sa- i ~ co unul are un dar §i celalalt are al t dar.

ICe se m.t§:mpla? S il vi spun 0 ispi tao La ~aplte ani, femeia a a vut 0 isp~ta mare, dar n:-81 clz1llt V,a, spun, ca IS ,a, vedeti ca Ill! orice lucru bun sun t ~~ ispite, ('um a fost? Ce i-a dat setana ei in gftndl? Tot 'I' e Eva 01

72

N'R VORBE$TE

ispiteste mai 1ntii~ ca ea e mai slaba, ca in Rai, La 0 masa, ca la masa stateau amandoi catel)data~ numai la rnasa, Altadata ii ducea manc.are lui in camera. Dar atunci mai e a cineva musafir §i" dupe. ce a plecat acela, cum state au ei la masa~, ea zice:

. ~ Mal eu ti-as soune ,C9V, '!lI1 hie- C.:-~ a~tl ~a~ im ':nl_~

, . 'II -'" ~ ~ ~~. ~ ._. ~ t,JIL II •••• IJJJ. I _. ,lILlII.U.lI.

atita\ milosrenie faeem - ci dan in toate parple: '-, dar daca ,0 sa murim noi, cine 0 s~ ne mai dea de ]pomanl? - ~ i ce vrei sa zici en asta?

~ Oaren-ar fi bine sa avem ~i DOl un COPI~], s,i rmnin! peste averea asta, ca daea 0 fi s,a mnrim noi sa ne continue milostenia?

Cand a auzi t, el a strigat:

- Satano ~ Tu 6§.tl Eva, te las! ICe ti -am spus?

- Cum, mai? Eu te-am "'111tre'bat N u te suparal

S=Bi facut foe:

- Mil due sa bag divert, Sa n1M te vad,

Ea, de 8ca1Lh! ca 1-,8 suparat pe el, 8,,',a Hnlbomivi t. Dar ~ a boala ca oleaca de nu si -.3 dat sufletul, Ca eo nu voia sca .. l jigneasea pe et Ea a spus asa, dar er,a bun daca spunea tntm la nn duhovnic, c,a apoi el Ii spunea: .Nu ii mai spune Jui ~ a, Ica ~.titi eli aveti Bgiduin~at". S~a, imbolnavit ~i cand mai sa moara, rn-a chernat sa, 0 tnlpmia~es c. Am I2\CUt cum

am- - pun 'lit ~1i m ;0 m A!n~

~ _' IliA Ll~ _ ~'~ -Q.,I. u.~.

,~Hai ca rnoare, cl daca te- a vedea, s ... ar pntea sl mai alba, zile, ca de acnm e gata de scarlba~'~. S~.a. 1 uat de scarba ~j s-a imbolnavit. C,a ea ,8 vBzut cl in nestiinta ci l-a smintit, ~m ea tinea mult Ia el. ~i ,eI tinea mul t '~a dins B, dar cind a vazut ca, vrea 53-1 1r,aga '~n ispi ta, el s-a faeu t sabie, Cum spune Sf'antu][ Pimen eel

P1RJNTELE CLEOPA

Mare; 'utntWia oar! fugi, ,I dOUR oar! fugi ~ a treia oara -m: .. te sabie", Canel cineva TIU te in~ellege cu yorba buna pentru a pazi barbatia. ~i dreptatea sufletului, te faci sabie,

Clod m-am drug, acolo era mai moarta, Am chemat preotul din sat ~i alp trei preoti, i-am facut Sfantul :1V1a81u, am spovedit- 0, am impartasit-e, Preotu urn cunostea .Llite, parinte, a dorit sa se spovedeasca la sfintia ta, ,cl te-a avut duhovnic", "Am, venit, mal frate m-am repezit". Am lua:t 0 masina de aici ~i m-arn dus. Am Bent Sramtul Maslu ~i am

_ _ A

impartasit-o ~i dupa Sfanta Impartasanie i .. am spus:

- A fest 0 ispita, nu vA tulburati, ~,~ tu, lnii barbate, nu 0 ua ruj a, ell dup\a aia s-ar putea s.i ai tu ispite 'mal mari decat dinsa ~i sa te smereasca DUl11I1eZleu pe 'line" daca ill 0 judeci pe dansa,

- Parinte +. , ,

- Nu asa, mat) dacJi zi ce unul 0 g]1IJmi~, tu de

aeuma sa te faci foe. ~i hai Ia divert ... , Nu qat. Nu 0 1 ua Ia la" ca r.amin,e negrapata, '81gB. de seama ce facio Ea, ca femeie, saraea, a spus si ea. a avut §i ea 0 ispita, dar tu trebuia sa I,) intelegi.

Dupe Sfanta tmpirti~anie intr -0 siptamins s-a scular s an~to,asa §lTh pJtn! in ziua de azit Bunt sanito\~L Dar nu 0 sa- i mai pomeneasca lui cite zile 0 avea Dar intr-adevar barbatul a fost tot barbat, Dar a. lnat-o pres repede, de aceea s-a supsrat, ET,a sa moara de scarba,

. sta ca sa va spun ispita acea sta din vista mar"

CAnd au venit acum pares erau doi mgeri. Cu. cite daruri au venit lei aici, ne-am speriatl Bolovani de ceara at~U~ lUlD8Jnari de ceara pentru biserica, unt,

- -- --- --_

74

NE YORBE$TE

br.anza. Au veni t cu. masina, ca au m2~Wl1,a acuma ~i conduce eL, Au ad lUS pentru toata trapeza manastiri:i, poate sl dea zece zile la masa branza ~i urda ,~i miere de albine §i nu §twu cite nu au mai adus, ~," zieeau:

- Pirinte) cu mila 1 uri Dumnezeu, putem sa

tin.em douazeci de familii, Altata a vere avem, $i. zic ei:

- Dar cat om trai?

- Las' ca are Domnul grij a Daea veti vedea ca

!labi~i" are Domnul gr~ja. [Ei au un nepot credincios), II bagap, pe aeela ~;ru: ~~N a, mai, fa tu mat departe", Dar voi sa, 'pnep ~iniat voastra §i sa ·fifi atenti ci vr~j~ul te psndeste pana la ultima suflare, Cum este seris: eli acela vur pOzi rclilci'd-ul tau. ~i 'cllcaiul omnlui este smr~itul vietii, Pana atunci te pl,ande.~te: Doar, doar,

Si v-am sp us din viata acestor minunati oameni

~ . ~ ~

despre care oamenii so cotesc ca sunt vmj itori, dar nu

stm blagoslovenia lui Dumnezeu, ci ei 8~nt ca frapi acolo.

Acestia sunt oameni binecuvan tap de Dumnezeu. $i sunt foarte marl inaintea lui Dumnezeu, Sit!]' dupa cine s-au luat ei? S-au luat dupa Sfinti i Hrisant ~i Daria (prrliznuiti la 19 martie) , dupa Sfintii Galaction ~i Bpistimia (5 noiembrie), Sfintii Conon ~i Ana (5 martie), Sfantul Amun si sotia sa (4 octombrie), acestiatott si-au pus rAnduiala aceasta, I-am gasit in Vietile Sfinti[or si sunt marl inatntea lui Dumnezeu ~ stralucesc oa scare e.Ei au fost pe pa:mAnt ~i Dumnezeu i ~ a binecu vintat ca sa arate la ceilalti cat j ubeste euratia.

P.A~RINTE'LE CL·EOPA

75

e i apoi catil deosebire este intre acestia care s-an luat ~i traiesc in feciorie cum i-a facu t marna lor fa'ta. de aceia carora nu le ajunge 0. femeie si se due Ia alta si l,asa femeia lor legitima ~i nu snu ce inseamna miercuri ~i vineri §i duminiea ~i zi de post ~i posturi, Acestia traiesc mgere~te pe pl_mant ~i aceia do bitoceste, ea. do bi toacele, ei ce spune 13 I Corinteni 6- 2:: Au nu ~titi cit sfinti! \'I'Or ju de ca lumea? Cum?' Ca Judecatorul e Hristos, Cand ai sa spui tu ca n-am pu ut sli fac cutare, anmci sfintii vor strA[ uci ca soarele, $. i va zice Mantuitorul:: uri vezi pre acestia c ~re sh-:l5il'uc- 4~,"'" C"lI1 "":03111"'09] o;!J.? A, U ';:0'· st ca ~. ~',", ~. '" '. .. t

~ , ',Ui,JU" _ ~""" ' ~ u ' ,!JJ. "-' .'""",;' ... , .H_';', ,'- ~' ']'1 YlliQ _ au. ,a vu

Cal~nm s'~; O''Jj,;:;'I;:!i; fo ''l:I 't"fr"rIe j"iJ°te'.4:'iI~rAer'e - ... b ,""' ..

. - ..... '\i:'.w.-:~~, lll' ~u , .:)L "~ !;,!IJ1I,.l!IJ,' ~", scar - a; neCazuIl,

dar ei M -au iubit pe Mine ~i stralucesc, au facut toata fapta buna ~,Jl tu n .. ai vrut sa facio _ u c! n-ai putut, n ... ai vrut",

V -am spus acestea pentru ca sa va mt~ri'ti 00] care vep. vrea sa '~ine'~i 0 masma de rCuratie. m. familie, Ce se intimpUi'? Curapa; 'mID ales dupa Bgru:luint~ eo 0- a doua feciori e, cAnd se rngaduie§,te omul ci me S~O t] e. Celalal t are fecioria din fire, iar aeesta din tagaduinta, ca s-a flgaduit lui Dumnezeu, nu? S i e tot mare inaintea lui Dumnezeu,

Sfintul Ioan 'G'ura de AuI' ziee: ,,,,FecioIia este rca soarele, iar curatia ca luna. Feciori a este aur curat, iar curatia este de argint", $i a[atfi diferenta dinrre ele. ~_i arata Sfsntnl Grigorie de Nyssa: Cea dintai fecioara vesnica nemarginita este St1inta Treime, Tata1 n u se naste din nimeni, Fiul se naste rnai inainte de toti veci i din Tatal far.a. de marna, Tar .DOOul Sfant purcede cu alt chip de es tim a. (modi de a fi), filrl patima, Deci

76

NE VOIRB.E.$TE

cea mat mare tainl a fecioriei tnce.pe chiar ,de !a Stlnta Treime, Hristos, cand vine m lume, se arafta eel dintal cruugar din lume, unplinind cele trei voturi ca ugaresti, Traieste In ieoia;rie prea desivir~iti, se , aste din Pururea Feeioara Maria) ca sa arate c!t iub este fecioria, ~~ traieste in aseulta re, si ascul tare pina 181 mosrte, $i Inca moartea pe cruce, Iar despre saricia lui Hristos auzi: Vulp#e au v.tzuJut fi. pasarile cerului cuiburt, tar Fiul Omului' nu are und€: sd-li. piece capul.

Tori sfinpi:: S1ffintu]l Me to die." Sfantul Atanasie, SfBntul Ioan GW'i de AUf, Sfantul Vasile eel Mare, S fantul Grigorie de 'NYE~ a, S fintul Ambrozie, toti lauda fecioria, mar a doua d:upa feci orie este curatia, iar curipa Incep e de la bunavointa sotilor, C~t]) ot ei. ,U poti mult, tine ~:i 'to miercurea c§tnd s-a vindut Iristos §i vtnerea cando L~au rbti.gnit. Die drept, dup1a nunta erestina numai doua zile pe siptamina are voie sa fie sotul cu sotia, Voi aveti inregistrate cele unsprezece reguli ale nuntii crestine?"

V oi sa ~.ti'~i ca. nunta este mare taina, ~ i n-o Z1rO ell aceasta. Au '. i ce spune Sfintul Apostol Pavel:

t .. t .j!. • h ~ U. '" 4 •

atna aceas a mare esse, lOT ,eu ZlC 'V,Oilu tn rmssos .i$l

l.n Bisenca. Data s-a iacut cununta m biserica ~.m. in Hristos. N unta este radicma. firii omenesti, ~ i dace. e s..fan ti radacina, sfinte vor fi ~i 0 draslele adica ramurile, iar daea didacin.a e salbatica, silbatice vor fi ~:~ ramurile, Daca nunte 8-·8 £leut) -I: oamne fer: este, ell. oameni care au. fost cizuli 00. S~!lU 1 nat neamuri, sau

S V,ezi Ne vorbeste Pilrintele: Cleopa, vol, 7" pag,. ,53",

P'ARINTELE CLE'OPA

77

au. f~l)st oameni batj ocoriti P e toon~ti ]n'~ de alte paeate gre e." ap oi odraslele acelea, copiii nascuti din eft. sunt amaraci une ~.i n -au dec at nnmai patimi itl em G· vieii. Jar dact nunta s-a facut tn conditii curate, copiii S1JJnt o drasle sfinte, rnerg exact pie nona parintilor §.l au darur i mai malte decat ei,

TA_NA NUN·TII.

C- d b" ..... ..... . t ....

ata :c:oose,irnre este intre un mger §1Il un om a ata

deosebire este tmtre un feciorelnic ~i unul casarorit Atlt£!! e de. marc fecioria. Ci Hristos a. trait necasatori t, in feciorie, C~ sa dea pilda ills apostoli, ~,i a lost Dumnezeusi om. SBnrull'oan Bvsnghelistul a trait in feciorie, Stlnml Apostol Andrei a trait in feciorie. Sfintu] Iacov eel Mare, fratele Domnului, a trait m. feciorie. St1intul Apostol Toma in feciorie. Sfintul Simeon Zelotul in feciorie, Sapte din cei doisprezeee apostoli an trait in fecione.

Si Biserica, pis®rind in taina traditia, cum zice Marele Vasile; a inceput sa pretniasca foarte mult fecioria si s-a t'ntlintat monahismul, Si p', arintii post-

~ ~ v, iI'

apostoliei, SBntul Ignatie Teoforul, pe care 1 .. au

fl1fincat Ieii Ia Roma . SfBn.ml Policarp a~ Smirnei care a fast ars in foe, S fiim.rul Irineu de Lugdunum, Stln tul Clement al Romei ~ atitia sfinti mucenici, top au tr,a' t In feciorie, ~i de aceea Sfintii Trei Ierarhi au trait ln, feci orie ~i au fost cal ugari, ca au vazut ca. Sfintii Apostoli, ~tn.v8.t~trn. de Min.tuitorul~ all. prejuit mul.t mai tare fecioria decat clsatoria,.

71

N11 rO'RB'E§_TE

B ''''''nJl • .......'11' • "C':::..,::::: "'-', +, t . ~, d

una este ~l cas 310n:8l! ~'l stan ~~ ca es re taina,« ar

,).I ~, .... :ii '~.-"lir .!"i!JI,if'I'.m nuntil B ~-iij,a ,ii"!urn ~'rn ""'P"U ~ d 1I1'1i1,;li]; r,lflI,g] l ill~l e

ll.l!.~vy.,;.;:1 Q,.J, JJ.M........ '!;.!I.JUIJ'f.'U'iIl"-,, '_'j'...... ~.lJ" ~.' '.:l',. ",,t"a ..... ' ~ U,W:II "

nuntii crestine, RM nn aia_~ 'wn. eonditiile in. care se fac aeum, ea~ de la u~ a bisericit Ii ian. lautarii ill prirnire, De abi a i -3 CUll unat preotul m fat a, sfantul ui altar. ~i ii iau dracii 'in primite la usa bisericii ~i merg cu

tal---'bc'il~lu 'C'"'" Q,. ..," "I'a~ .", "1· '~"'It·, '~" ". '.

,m ' __ ~. ~Lasa., ",I :arpcu, (leal$. JOCUr.l, f.c.tse e, g[ume"

b e~tii ~ le urma se hrUlmp:Ui, ~i b~m~ §,w_ ucideri ~i moarte ~.i j)]Jdecap §i nunta lui Hristos din tains se preface in

tea tru 1f!!~""'''l,i''Io~of'' mr--;'ijj:rXl'~;I~' ,0:11, satanei Pomeste ..... I·'I!"IJ 'l:I,~!iI[~,'f" ~Q,~I It.'Io, ~ . " odIg}I,~.U ..... ~ ,P, ,~"-' W lJ;!i;.i' ~ D~~.l'l;,;.' ., ulL.,,· 'il~ JI..l «!II.II:;GL-J. "iflll, ~I ......

termina in iad. Aceea e nunta? Cu toate T,aU ta .. tile ~;~, [madel egile?

imi spunea deunazi WIll: ,~Barba.tu=:meu a mers '] a, nu.nta ~j ,9J-8, imbatat ,~i a jucat cu una :13. nUll'ta §], de mita cu. urine a I nat-o si a plecat de la nunta, $i cand a venit de dimineats; «Te t~ ~ ci esti m,a1ti}) ~ '. Voia sa I[) omo ar e: ,~CutaI-e e mad frumoasa ca tine", Din j oc a I uat- 0", Auziti voi ce inseamna nunta satanica? Aceea

TIU ~~,ffi ,.eo: tain ~ r' -:- lui 1J~.' t' I 'e . ,.., '~, ~ '''i~'t . 'l~ ~J,.la.~, Ib' ~~~ a a . Ul LUIS. 0 s., toy '1 ,a~a, se ,.JJn lI.amrp i:J,

rnra:de],e gi, Acolo plesnete de mj_in,],. acolo fac er-e din ochi, ACOi:10 i~i umplu ochi i de preacurvie, de raufip ~i de t1rr,ade],egi. Acolo gelozii, ca femeia mea, ,3., jucat en curare ~i barbatul men a jucat cu cutare §i IPO:i mcep gelozii: ~,,.Ti~a placut pe aceea, de ce aU. jueat-o? AU. luat-o pe cealal ti ?'"

Teate draciile §:i. mate 'f!u'taple;- toate 'mTade-.h~gU'e Icare mlnil8 :p,e Dumn.ezeu incep d.e 1.a 'nunta, de, astazi, pen tru eli nnnta nu 'ma.i este nun tA~ ,ei re:atru satal'lic~, ,a~a cum ~Ie fa.c,e ,ea in unele cOl1ditii. lam ]Jn~i, ca m Bucovina g,e fae multe nun~i rar,i li~tari. 'Da" f()9Jte multe. Au m,ceput §i tn Moldova; G1ar mai

79

putine, trebuie ,sa le arltmn noi. Foarte multi zic: ",;ParintJe, nu fae nunta ell .1iumri ~',!, V ad ~:i oamenii ci i~,i stri,ci toa:ta, linistea, aducsnd Ia taina aceasta la.utari. Ce poate fi mai frumos ca 0 nnnta fir,a" lautari? intr=a(i1e'var taina. S i en Dumnezeu §1 cu ingerii lui Dumnezeu.

Voi Sa ,~ti tru ca la nunte 1 ui Isaac, fiul lui A vraam, a. fost un inger, Isaac era mascut din mgaduin:~a de la

Dum rII"ii ezeu I' '1 ~ ~'01'~a'd" 'UI' t' D" '~'lImnilZS'7;iZ!!~I'~1 1-'11'~1'; A' ", vra 'I'lI1'n'l< , r» ~n.AI

LIljI 1 ill.,U., • .Li.....JL. ~'" 1.~... <. " I""," "-"AI,,-,I~. ~J., ".' ~Gl!.J.jld! !j;.;",a ,.,U,

ern A vraam de 40 de ani §i i l-a dat c§.ll1d era de 100 de ani. 60 de ani 1 =,1 ,a~teptat A vraam, $ i 'J] e Ulm1_~ i -8, zis Dumnezeu: ~;'][a-1 ~i du-l pe muntele Moria ~i uri. ~ I, adu

jer t~. ~~-~, J. '11_1!'t"ii ,g- +1· ii ac 01' o" A.···· sa de '~;P,dJi; 9=,'!:II temat

, . 1;~~ Q!a ,W _ ~J.l.' .:].] ,11 ~. .,~. '1'" }~ ~ !!J ~ Q v.w,:IJ.J.I'~JIIl"

A vraam de Dumnezeu, ci l-a 1 uat §i &-8\ dus si!~- ~ junghie, N;=a Zi8: .Deamne, l-am asteptat 60 de ani ~i acum SPll.l:ffi si ... ~ junghii ?~~ N U, ci: i,Mi due, ci a SP1ll]S Dumnezeu!" ~i cind a vazut Dumnezeu ca era gata sa junghie eopil ul, a, trimis un tn,ger care i -,tl zis: ,,,~Nimic, sa nu faci copilului, "ia'm un b erbec incureat ell

- a ele "", - tr 0 *" ".t'X: d ;e,. .c ..... ai eti D~ ~ +..... ~. J. un ehie iII'!:i

co ,:rn~ In ~, .. , 'I,\,UiJ,"",'L ~~Q . " .' '~-!JI¥ ~~ " btiL -,II. ,.

Si 1 ,g, binecuvantat DII l'i"""f'IIi"'Ii .ta"'7I1!ii~ '~, ,~,~ o::!i sp 'n s

'--/. :;" V.l!!.PV~; 1Q_ .. 1Ji-(.l.. '", UJllJiJ1L..IL~Vly Il ~I~. 0'- a· I!.A ",

Dumnezeu d]'O cer ~i ;8,.. a jurat 13\ muntele Moria, ,cfi am fost acolo, pe muntele 8'0[[; aeolo e acum moschee mare .ar~ba;: ",Avraame, A vraame, fiindca nu MD. pe altul mai mare deca t pe ,Mine si 'ma jur, pe Mine

~ - . -.

Insunri. Mi jur, fiin,d.ci ai tacut &cest lUCIU ~i copihl~

pe care p l-wn dat dupi 60 de ami de .a~tepUwe Mi ]-ai

~

adus Mie jentfa~ 'pe. ,Mine basumi Ma, JUT, 'pen.trn ca ai

avut atBita 'credjnta. ~i fierbinteala de credinta. sa, flU.

::! Y::I :I'

cruti pe fi ul tau~ COl adevarat ~nmultind, te voi mmulp

~i hlagoslovim.d re, voi hlagos,llovi,. 'rntru s,em]n~ia ta se

,80

NE VO'RBE$TE

VOl" binecu V3D'~a, mate popoarele 1 umii ~,i nu va mai fi numele tau. Avram, ci A vraam adica parinte al multor neamuri te-am pus p e tine".

Si mare grij.a a avut A vraam de Isaac, ca nu cumva sa ia femeie rea din neamul popoarelor pagine:o ci era din PO.P and ales al lui Dumnezeu, neamul lui Avraam, Si ti spune slugii sale: .Du-te, fiule, ~i cantil, sotie fiului meu", Dar a intrebat sluga; "M,a_ due sa-i caut femeie lui Isaac) dar en nu cunosc unde sa merg", .Dn-te, fiule, ia camile e, incaleca ~i du-te In Mesopotamia, de unde am venit no'" - tara din tre cele doui riud, intre Tigru ~i Eufrat, de unde a venit Avraam in pi-m,in11)!! Canaaneilor -, ~~ sa aduci din neamul nosnu, adica 81 evreilor, 0 fiica Ai sa 0 gasesti, ca ingerul Domnului va merge ell tine §i ti-o va arata, ,ea m calea ta va iesi", S-a dus acela ~i a Iuat camilele, Cind a ajuns in Mesopotamia, Rebeca, nepoata lui Avraam, ca pina la Avraam S!-8U Iuat neameri in cisatorie, i-a iesit Inamte la apa, ~. asa a adus-o pe Rebeca 13. Isaac, Dar cine a. mer! ell el? A mers ingerul Domnului: ,T'e due en, ,tin pe cine trebuie sl. iei din neamul lui A vraam", Ci m rest erau p opoare pag;i:ne toate, numai aces! popor era ales - al lui A vraarn ..

La nunta 'lui Isaac a venit un mger care l-a p~)VaLVWt~ dar la nunta lui Tobie n-a mai venit un Inger, ci un arhanghel, Voi ~tip din Biblie, la nunta Iui Tobie a venit arhanghelul Rafail din cer, Bietul To bi e, ce fericire a avutl .. -a ~'ti1llllt cine Ii sluj'e~te la nunta. ,ei

To:br't b):(tr.A,. I~ ·t· ,,II,,;.s,1 1.'· T·: 1l...f~I.· • .c..;mf . "'1 .

. . ~. . ~. an11lJl.., 3'lI.a _Ul o.ule~ a lOli.n. om Ctm mare

dragoste de Dumnezeu m viata. EI §i cu Ana, SOfia, lui"

PARIN'TELE C.L· "OPA

81

mama lui Tobie, IC~lt erau ei in Galileea se dnceau lao templul lui Solomon la fiecare praznic §i aduceau j ertfe de rniei de' vi tefu, milosterrie. ~i le-a dat Dumnezeu pe acest copil, pe Tobie .. $i cand a venit imparatul Salmanasar ei a dus tot poporul m robie in

· ini ve, i-a luat §i pe ei siraci i, Copilul inca era mllC atunci,

~'m m Ninive fiind, acest Tobit, foarte milostiv ~i temator de Dumnezeu, cimd a auzit ca a ie~'"t ordin de la imparaml ca top evreii care mor sa nu fie ingrcpati, sa fie dati rnml~are Ia cami~ el s-a umplut de r&vna lui Dumnezeu ~!i a zis: ;,C.hiar de-oi muri, dar care n v!d, il ingrop", Si ii aruncau peste zid la caini ~,ru el se ducea noaptea ~i ti 1 ua pe evrei, pe evreice §i pie copiii care mureau ~iii mgropa~ ca sa nu-i 'manance ca"nii. .' . j ii spuneau toti': ,,'Mai, daea te prinde, te omoara", Fuses B in pericol de moarte de amt,ea ori, ;,Pinl ce m-a

prinde tot am s! ~op pe fratii mei, sa. nu r-amina sa·, .. ·j manJil1ce cainii".

$ i I() data 1m ziua Cincizecimii ~ el statea la mas a~ avea at felul de bucate, dar nu gustase inca din. rnancare, §i vine unul: ,jata, tocmai acum au aruncat pe unul dintre ai nostri peste zid". $i el a plans: nD oamne, p\az~,te-l pAn! diseara sa nu- I maninoe cainii", ~i a zis: uNu gust nirnic", at posti in ziua de

incizeeime, 1~pan.a ce nu-l ingrop pc fratele meu; pe urma am sa min!nc". Cind s-a inserat, s-a dus, l-a I nat ~i l-a tngr,opat ,i pe acela A§3 de rAvni tor era. sa faea voia lui Demnezeu, $i era milostiv ~i erestea pe copilul Tobie tn mare friea de Dumnezeu,

82

NE VORBESTE

~:i copilul ,atat a iubi t pe tata §,i p e marna, ca, era gata or~.'cWtd ,sa mo ara pentru ei. Daca e a de Beam smnt ~i copilul era tot asa ca. din~;ii curat, Dar cand au venit e~ rob] in '. ini vel tatli1 sau, Tobit batranul, era ~ca tanar. ~'] odata a fugit din Ninive, eli s-a aflat in primej di e de moarte ~i s-a temut eft om ~i s-a dus la un sat departe de Ninive, care se numea Raghesal Medici, la sute de kilometri, a 1 uat pe Ana ~i cOpilul lea. g,a, nu i prinda ~i sii-i omoare. ~i ducandu-se ei acolo, a lasat zece talanti de argint, zestrea copilului, 'La 0 rudenie a, lor un mos pe nume Gabail, frate cu ta t~U sau, Err a mmcit 0 viati ~i :i ... a lasat zestre, ~] acela j-a dat zapis 181 'mini iscalit ~:i pecetluit cl a primit banii: .Frate, oricsnd vei veni, ia-ti bami", ca era, credincios 'tar-e ~i aeela. Dar nu i-a spus batri.nul lui Tobie, $i Tobie, ,canCi a crescut mar-c ~,i era de insurat, a inceput a plange 0 data;

_. TatfL ~.

- De ce plangi, dragul tatei?

~ Tata, ·tata, iac a de ce plang, Dumneata ai orbit.

_ C~, Tobit batrln1ll1 adormise odata pe prispa casei ~i neinchizand bine ocr ii, era. un pui de rindunica acolo ~i i-a Bent un gunoi in ochi ,i ,8 orbi de amsndoi ochii, ca e otravitor gunoiul de rind unica .. $ i a of bit batranul; era de 58 de ani, a orb it de tot. Si a ramas tatal S9JJU orb, iar mama sa era. bitrlina. Ea tesea

- ,. - .

eovoare, torcea '~,§na ~] de abia se hranea, iar baiatul tanir rnuncea ~i ii ingrij ea pe amsndoi ell mare dragoste,

- PIing tati., eu am aj uns vremea sa ma insor, dumneavoastra sunteti saraci ~i b atr run; n-am pe

P'AR1NTELE CLEOPA:

83,

nimeni sa rna 'mal ajuw'l' ci nu mai am frati ~i nici suron.

Atunci a lacrimat b;itranul Tobit:

.. u p,lAnge, dragul tatei, tu n u ~tii ce bucurie am sa-p spun eu acum, Tu sa ~tii ca. zestrea ta e la Gabail, in Raghesul Mediei, Ai zece talanti de argint pecetlni ~i acolo, Uite aici acml,

- Cum, tam, ai mel?

- Ai tRi ... Eu am avut grij I., dragul tatei, ,sa-ti pun

zestrea aeolo cand am fugit no' din Ninive ~i am scapat CU, viatiL

- Dar oare Gabail mo,u~ are s a mal =1 dea?

- D1a;. uhe aici actul, E iscilit. Acela e om cu

frica lui Dumnezeu,

$i s-a bucurat T obie ..

~ Dar unde-i, tata, hghe§' J'Mediei?

lei el nu stia, ca a fugit de mic de 3.C'O]O. Tatal lui fiind prooroc, cu mate ICa. era orb" mot Duhul Stint vorbea prin e] ~i ii zice:

- Dragu' tatei, Dumnezeu are sa. te conducs. ~i intt·-Ot buna zi i-a spus Tobie tatal ui sao.:

- M -as duce sa aduc argintii aceta, zestrea mea, ca cine va vrea s,a, rna 'ia m eastit'orie, sa~ 11 spun ,§i eu ,ci am. zece talanti de argint, ~i atunci va veni oricare, ca. am avere multi ..

- Dragu' tatei, sa. tie duci, .

~i era cale de trei zile, Si tanarul nu stia calea, iar 'bAtdlnu] orb nu putea sa se dlUC8, ca el nu vedea, marna-sa slaba, nici atl\t~

~ Dar, 'tati, cum. sa mn.a due, daca nu ~u drumul?

14

_ Du-te, fiule, ~i caut.a un om care §t]l~ Iocurile pe acolo ~i 'Dom iI, :pl~tim cu ziua sa mearga ell tine. Sunt oameni de 130 noi care cunosc drumul pi§nA acole, Tu nu spui la ce te duel" nu cumva sa te atace celalalt pe drum. Sa zici ftJ.8:: Am treaba pin! la un mos de-al meu, Sa nu- i spui, nu cumva aceta care-i cWliuza. sa te prade,

$i s-a dus Tobie ~i ,I pornit ;Si caulfta un om care sa stie drumurile mfr-ac 010 ca tam} stu a zis ca, i[ p~~,te~t~ en ziua s,! U duel p&na 810010, $i s-a dusTobie ;S1 'm aM erau doua drumuri care se tn:tremisu. ~ i vede un tlnar care venea din cealalta parte, ~,i eand a ajuns, el, l-a intrebat:

_ Buma ziua, tinere, - Buna ziua.

_ Unde mergi, frate?

- Acolo unde ginde~ti tu ..

~ U ite unde ,girJtdesc eu, m .. a trirnis tata p oate gasesc un om C,Me stie sa mearga in Media,

- Eu sunt acela, dOM eu sunt de pe aeolo, Cunosc tot pe acol 0.,

_ Ha ~ la tata sa~p, plateasca cat vrei match pie zi,

, - Eu merg, dar nu vreau plata, acum, ci cand voi

vern.

Au mers ,~i au grait, _ Dar cand puteti?

~ Mawne dimineata merg, Dar" mosule, daca iau h a 11 i i acum, n .. am nici un curaj '" Cand, vin, i-am luat, ~ t. ~ u ca am moot treaba, imi :p,laJte~ti cinsti t.

$.f-] intreaba Tobi e:

P'ARINTELE CLEOPA

- Cum ip este nurnele, frate, mata care mergi cu baiatul nostru?

- En sunt Azaria al lui Anania eel mare" zice, Adiea eu soot strainul eel ce slnjesc Domnuhii.

OaT acesta nu a tntel,es ..

. ~ - -

- $i Ice religi e a:i?'

- Religia lui Avraarn,

~ Dar ~tii. drumnl?

,_ Stiu, rnosule, nu te: teme ..

- Dar nomele tlu de botez?

Cl intii spusese numele lui de - familie .. - Numele meu este Rafail,

Erau multi ,cu numele Rafail, ca ~,ili azi sunt mUlfi care se cheama Rafail,

~,M!i, Rafaile, mergi ell 'ba'ia;tul meu, mai, Uite, Ana a ICOPlt Ia cuptor, vi punem maine de dimineat!, de rnancare, va, pun em, plaine~ va. pUIDJem vin, vi punem ni ste bliduri, tot ce trebuie It! drum" Ia-ti o citma~l\ de schimb ~i mergeti leu tAnarul meu, ell Tobie.

- Merg, vai de mine, ne-am .ga:s;~t amandoi ,cam de-c seama .. ArAta ca-i cam de-o seams cu tanirul-

~ll pleaca ei ~.i merg pin~ seara §i 3ljung llnga raul .' . igru, ca pe acolo trecea drumul lor, S i s-au culcat pe, malul raului Tigru, au facut §i fo c amandoi, ca noaptea m Orient. e rece, Ziua 'f pres cald ~ '!' noaptea ,e rece, $i stand ei la foe, un peste mare din

aul Tigru s-a repezit sa ... I prinda pe Tobie, en 0 gura mare, Tobie a fu~·t:

- Mii; Rafaile, mai, i31 uite un peste marie, vai de: mine, rnt p§.odea, din. ~pl ~i at vrut ,sa mi ornoare, eram rata"

86

N,E VO'RBE$T'E

- Maj,; Tobie, nu te feme. Are sA se 'rna] repeada

odata, Prinde-l mai de urechi, eN p-aj l]rt ~i eu tie, - Mai, dar rna trage in apa,

- Dar sarim amandei,

Clnd s-a mai repezit odata pestele, tanand Tobie l-a prins, Pestele mere, dadea s~ 'In,ghiHL Prinde ~i Rafail, ]1 scot afar! Pestele era mare de c,a!ivih memo

D d "'1!.. ~ ' ..... ?

- ar " e ce- 1 mm aeesta, mal;

- Dar n-avem foe aici? Ii em 0 bucata ~l 0

punem pe earbuni.

~ Dial' la ce mai este bun, ca dear noua nu ne

trebuie. Noi suntem numai dot

- Mii~ iarinichii pestelui ~ID fierea,

- $' ~ a ce-s buni?

- Ti-oi spune eu, Eu ~tju molte, ziceaRafail.

~ i 1 e-a pus In dona basmalu Je:: riniehii pestelui erau mai de j umstate de kilogram, era peste mare, ~i fierea deoparte ~,n dimineata merg ,ei cu ace] ea Ia drum ~i ill eealalta seara au aiuns in niste munti pustii unde au dormit, ~i Rafail zicea;

- -_: iai, frate Tobie, hai sa, ne mai mgam. ~i citeau 0 rugsciune ~i iar mati mergeau.

~ M!i ~ frate Rafaile, dar ce spor ai tu loa drum, u nu rna pet tin.e de tine,

Acela i se parea c.l merge mai repede,

- Hai, mai, ell ajutorullui Dumnezeu, ci vadl eli be tii ~i tu,

A treia Z] au sosit Si era pe un deal 0 cetate frumoasa uncle era 0 curte fru,moa.sa, ell vii, cu Iivezi,

P'ARINTELE ,CLEO,PA

87

~ ~ui m, cine sm acolo, mii Tobie? Ai auzit de Sara lui Raguil?

- A', TT'iI auztt, b- ere., E d in e ,- ea: c - ul "0' stru

_ bI_H _ _ _ :!' _ , n __ , m __ n u _ _

Auzise de la tatal lui, Cine era Sara ~ui Raguil?

Raguil it chema pre mosul lui Tobie, ~ i acela avea 0 fecioara foarte credinoieasa, pe nume Sara. Avea peste 20 de ani ~i JIlU era. casatori ii, caei la curtea lei era un drac C~ numele Hasmo deu, si cati petitori veneau ] B dins a, care cum venea [a fata, el se arata in chip de ostas ~~ pe 'fOp ii omora, ~i Tobie anzise de Ia tatsl l ui despre ea,

- U" l' +',t:ir ~ii 1""1' s""':ii5i1 S' ara lui '[) """01 ']']'1

,,_ Lv all,PId IL~ -. !L G . .~ .... I • ,~

~ M, ~,~ an: 1 au zi t (;;~. e tare fnnn nas """ fo - 1

~i!ll~ _ ~ _, __ ""'~ _ _ ~ U4 _ .~,. ':_: '~Iv._ ,'ajl 1/ 'at e

bogata ~i foarte credincioas a.

Dar Sara fecioara, fiind credincioasa, postise 40 de zile :pmi atunci: .Doamne, adu-mi nne unul din neamnl nostru ~ credincios, ~,i goneste pie d uhul Hasmodeu de 13. casa noastra", ~'i a postit saraca 40 de zile, numei seara mftnca pupni, p',aine ~i apa ~i s'e 'ruga. lui Dumnezeu: .Adonai, eloi Sa vaot, auzi necazul meu de. sus, daca e voia ta sa rna mai ca.!~d1toresc) adu-mi on t§.nar eredincios ,i goneste pe duhul eel rau care omoara pe to~i petitorii", Caci cum veneau peti tori i aparea acel a tn chip de ostas ~,i ii ornora, Tar fa 1m fetei ii ducea in gradina ~i ii ingropa ell 1 opata ~i nu mai ~ti.a nimeni ce s= a facut (ill ei, ,S apte ~ng:ropa.sie pAna anmci. ~i au ·ise Tobie de Sara ca are un duh rliu si ii spune lui Rafail:

= Mal; Rafail, mai, nu ne putern apropia de curtea asta, Aici ti dracul eel riu, Hasmodeu, mi -,3 spus tata, F ata-i euminte, frumoasa, credincioasa, dar

,88

NE VORB'E_§T'E

n-are de Ia Dumnezeu libertate, este WI drac care nu ~ ti U cine 1 ~:a trirnis, poate "Vr~j itorii, s au cine l .. a ingaduit sA fie, care pe toti ij omoara, asa am auzit de. la tam.

- Nu. te teme, :mii Tobie, ,ei to e~ti cu ingerul Domnului

". iUl~ ·1.

Dar n-a spus ca el e inger, - Mai, eu rna tern. En. stiu?

_. M'ii~ nu te terne, .

lea ta.taI lui i-a spus cind a plecat: ~c)Mergi; fiule, cu mgerul Domnului' ".~ ,ea desi tatal sau nu-l cunostea, dar Duhul SBnt ru.=a. spus, desi nu §tia ell cine merge,

- Mai, nu te teme, mai Tobie,

- Cum sa nu rna rem, bre? Eu am auzit ca-i

~ rf.- ti

om.oara pe . ~o l •

- MaJ, hai ~i to peti tor 8'-0 vezi cat ii de frumoasa ~i eredincioasa fats ..

- Dar n191 temee rna omoara Hasmodeu.

~ Nu te teme, ca. esti cu ingerul DOl1M1.1ldui. Dar sa te iDva, ceva Ai riniehii pestelui?

-Am

- Uite, facem oleaca de foe tCU jaratec di '. niste

I emne, Ia foeul asta. ~i pune-l p e 0 tav[.. Pune rinichn pestelui pe tava fi ia ~i 1nconjur-a eurtea aceasta de sapte ori,

Acum era seara .. A inconjrat curtea de sapte ori ~w a afumat-o roata cn rinichii pestelui, Era simbolul celor sapte Taine, cum ziee Srantu.l Bfrem insa in timpnl asia Rafail :[-'11 prins pe diavol §m l-a mgropat tocmai in susul Bgiptnlui, intr-un munte: ",Am.,ei sa~ stai prana la :l dona. venire" ~ Apoi a zis ui Tobie:

- De acum nu te teme, mai, cl. mgerul Domnulut este ell tine, S-a dus Hasmodeu cand a

'II roIt 'II II ill' .

rmrosr rimer i acestia,

~ID au intrat amandoi tinerii ~ si Rafail ~i Tobie, Csnd i-au vazut parintii a~a de frumosi ~i tineri ~ au ineeput a plsnge, Sara saraca avea ileum patruzeci de zile de p OS~ in seara aeeea

~ De ce ati venit?

- Am auzit ca aveti 0 fata frumoasa §'i run. venit

sa vorbim cu en sa 0< ia baiatul acesta 1'm cisirtori[e. - Dar dumneata cine e~ti?

- E u. aunt 0> rudenie de-a 1 ui, U]] prieten,

Dar acela a zis sincer:

'n" omnilor du .... eti VX reped . e die ai ... · C'" .... , -

- :._ '.a.I.JIll.!( [[" .,., . ";'ro.,..~ -(:I 'c _'[0 ! _ _~ ~ < 11,,#1 ~:a. 'ffiI-e

mila de tineretea vcestrs, Bu a~ grii C1IJ 'lata, dar iese un dub diu care es!te aici in chip de ostas [00 numele Hasmodeu §Jil va omoara tot aeuma

Dar Tobie se temea,

~··N'[w. te teme, 'rna], esti cu fuge.ruj Domnului, Nu stii ee am racut noi? Cit nom am t!miiat casa esta.

~i au sta de vorba, au. chemat pe fata, F ata, saraca, era p lina de umilinta, de zdrobire, caci postise. Tfneretea 0. arata ca-i frumoasa, ca. ... i cuminte, dar era ~i credmcieasa sara ca. ~ i au stat de fata ~i plrinlii ei, eaci stiau ca\ i:.ntr- un ceas gata, venee Hasmodeu, S i au stat UTI ceas, au stat dOUR ~,i mai multe, Clod au v,izut ci nu. apare asmodeu, au zis:

- Demnule, vad ca la dumneavoastrs nu vine ..

Peate pentru eft snnteti doi sau a ve'ti credinta mare, De scum rlnlinep §,i vorbiti cu fata,

Dar RafaU. a spus:

HE VO,RBESTE

~ C_ e sial rim!n ell? DC" ." " ~. ~

.'. ,. . " .U ," . oar n~o sa 0 tau eu, lw.~.

casirorie. sa ram~ni Tobie.

Dar Tobie se temea Dar Rafail i -',8 spus:

- Mali;; Tobie, nu te teme, Ti-am spue en. ca noi am tamaiat, Nu se mad apropie m veci, Stii ce fac eu? Tu ia ,~i fli nunta, iar mie da= mill hlrtia de 18! tatal tau, ca eu rna due la Raghesul Mediei la Gabail, ,si~ti aduc talan ~i i, ca s Ii nu mai pierzi tu. vrernea,

- Dar ~tii de asta?

_ Dol, cum sa nu ? Eu stiu, cunosc, ca eu sunt de ,cind lumea pe aici ~ ,ei ingerul unde nu-i? -, 'rna dnc sa-,'~i aduc eel, zece talanti de argint, ea sii vada ~,ua ea ai ~i ro, avere, poate ei cred ca. I~~'ti sar11!c.,

= Mai" te duci ~

== Doar de ce rna pUite~te tstil tau?' Cia sa- p aj ut

la drum.

$,1 s-a dns acela Ia Gabail:

_ Ti-am adus actul semnat de damneata.

Acela, om credincios, i-a dat eei zeee talanti si i-a

.

ZlS:

I . d j' .,' ,

_ ",:,~. ' .. , I " ", "1=,'

a-t, . omnu e, ~1 du te,

C,and au venit, acestia Biv.cusedi nun fa de trei zile, Acela nu a zrub ovit, A finut: nnnta ,~apte zile cum tine la iudei, Si era 0 bucurie mare pe p3!r]n~ti~ .mureau de bueurie c§nd au vRzut ci '[fJJU. a, mai aparu.t Hasmodeu. D,M ;i ei aveau numai pe {am asta, pe Sara, ~i l-au ispiti t pe Tobie:

- Domnule, mata e,ti mirele, ginerele nostru, dar sa stai la noi, vezi cati avere avem ~~ noi numai pe dansa 0 avem,

Dar el tinea La tatal lui :~i lao mama sa,

I:P.'l

PAR.INTELE ClEOP'A

"1

_, Puteti sa alv-ep m~p de aur ~ en pe tam ~11 pe mama nu-i las. Tata e orb, mama e batrana si m.-31U crescut dintr =0 lairimatura de. carne. Nu-mi trebuie nj ci mireasa, nici avere, rna. due s,a a!jut pe tata '];lani ce

va rram,

Asa finea la tat8ii saru ~I ca era copil creseu t cu frica 1 Hi Durnnezeu, Dar a zis ~i fata, cmda virut cit,

'1 a' 1

I.l .' '._ . ': ,I :-.:' - '. < ~ ",.

e vrea s p ece:

~ Eu rni d uc dup.e. el

Si atunci, tina. au 'Viwt ei ea ~ine a'tit la tatal san, i-an zis fetei bucurosi:

= Du-te, fatUi; mergi ell Dumnezeu,

$ i i -au pus nu stiu cite carnte de zestre carduri de oi, vite, cai, bani multi, :hMne ~j i-au inc,ircat cu toate da:rurde sal se duca cu nunta, $ii atunci, mergsnd ei cale de trei zile cwo nnnta ~,i cu toate averile lor, de Ia Raghesul Mediei pini. apreape de Babilon, cSnd se apropian, a zis To bie catre :Rafa],] :

~ M.aii~ frate Rafaile, t(Jp se vor bueura 1:31 nunta asta, numai tata nu are sa se bucure, AIe sa Sf! bucure ca vin ell ~ta1lta avere, dar el :fjf,[]. vede, saracul, ,El e orb. _ M.~i Tobie" mai ai fierea pestelui?

~ 0 am, ICal ttl ai zi s ca e buna de ceva,

_ Asculta ce =e p. spun eu leind ajungem ICTU, n.mrnta aproape de casa, fugi mafunte, du ... he inaintea ta.ul]ui tau; eli e~ vine inaintea ta, §i sl te duci repede la el ~i sa-i spui: ""Cu[e,aza, blita, nu te teme" ;i ]jndlata. sa t§bira:,ti Ia ochii lui ~i 511-1 freci cu fierea pestelui ~i are sa-i treaea albeata,

A ascuhat de ac esta, A vazu.t acolo, Ica;nd a Uimiiat palatnl §i a fugi t dracul Hesmodeu §i n .. a rnai

,NE VO,R'BE$'T'E

Yo _

putut sa-i atace, $i si-s zis: .Asta-i un om strasnie,

tov,a~ul acesta ,a] meu stie 'mol te, fac ce ziee el ",

in timpul asta biata Ana, mama lui, tot iesea in drum ~,i punea mana stresina Ia ochi:

_ Oare nu vine balatul? Nu 1- au. mincat niste fiare?

il af'~epta pe Tobie, nu ~tru,a ci vine nunta ell totul. Dar vine mamte unul ~i ii spune:

- Mii, biiatul dumitale vine cu avere de la Raghesul Medici, cu nun! mare, vine ell avert multe, ell aur, cu argint, A luat pe Sa ea 1 ui Raguil, aceea unde era dracu Hasmodeu ~i l-a gonit,

~i numai ce vede mama ,ca vine ~~ Tobie. Tatal san nu vedea saracul, era orb ~i c!nd a dat sa iasa pe pragul casei, a cazut jos, S a impiedicat de prag ~,i a ineeput sa 'p,[,anga: nVin.e baiatul eu mireasa :~i ell n1J]n'~8" dar eu nu - i v.ad~ dragul tatei, Mi bucur §i eu ci

• '!I' ~" r • A ~'. T bi

Vln .. ~!,~ ID.~a .lIS ,. na .l Uli ~ '(l Ie:

_ aca s-a tmp'ledicat tatal tau ,~i a cazut, saraculli. 5 i s-a dus T 0 bie La el ~i i =,a zis:

~ Tam, am venit). vin ell mireasa, ou nunta, cu

mare bucurie.

Lsa prins :pe tata] siu "i 1-'8 frecat 181 0 chi: ~ Cuteaza, tata, at mbdalie.,

S i acela cind a dat sa se freee, C9!- I usmr,au. ochii, s-an facut ochii sani\.o~i. Na, alta minune aeeasta c fierea pestelui pe care l-a luat de la f[luI Tigrul ~.i i-a zig tatal:

- Dragul tatei, stii reii, leu vld.'?

_ T,R Ui, tat! tovarasul meu de drum pe care mID. l-ai dat, marc on, csre. Uite, el m .. a mvaopt cind run,

PAR.lNTELE ,CLEOPA

aiuns la Raghesul Medici de am inconjura1 casa de, sapte ori §,i am tlnwat cu rini1chii pestelui ,i dracul Hasrnodeu care omora pre toti petitorti care veneau acolo nu S-a! mai Iipit de noi ~i am luat fecioara aceasta ,ati.t de ft .~moast\ ~i de tn~elealPt! §i vine nunra in urma. Tati~ sa-i platim mult [a olinu[ acesta,

- Moo hm,lete., Gat zi ei tu.

,_ ;e tii O~ zic eu? Acesta me-rita sa-' dam cam jurnatate din averea care 0 aducem de acolo, camare om este, Daca nu era. aeesta, nimic nil, faceam, . e-a adus §i cei zece talanti de argint de la Gabail de la Raghesul Mledilei~ mi-a fost ~i bun povatuitor de drum. M .. a, mvitat §i ce sa fac en fierea pestelui ~ cutare,

~ Dragul tatei, ,8 zis tatal hri, acesta e un trimis al lui Dumnezeu - dar nu stia ca e chiar trimis -" si~ i dim jumatate de [ave e, <cum zici tu.

~ i c1nd vorbeau ei iatli a sosit ~i nun ta, cu bucuri e mare, cu lume, cu neamuri de aile lor, cu vin, ,eu turme de oi, bani ~ vite, cai, C3,Jlut,e mC3JI'cate ICU zestre, Ca nunta a facut-o sapte zile acolo Ia Raghes ~i a mai continua-t-o aici 0 ii la batranul Tobit. Si dupa ce s-a terminat nunta, cheama 'Tobit bltt,§.nuI pe Rafail:

_. Mit ~ frate Rafaile, mi -a spus balt atul ci tare mult l-ai mat ajutat, S i i-ai mai aratat ~i calea atatea zile cat ali mers pin! acolo, si cum '1 -ai '1nvata:t ,CU fierea pestelui ,i uite m-am mcut §i en sinAtos, co. ochii, Dumneata poate esti 11m IT]1!1l']Jis al lui Dumnezeu

c! el mi stia mea, nu. i se descoperise mca~ Mal, fratele rneu, cit de bine te-ai purtat tu eu feciorul men, Sa 'vin!, el ou ,a~ata avere ~,i ell mireasa de aeolo, Ca

.NE VQR.B'E;YTE

acea mireasa nimeni nu 0 putea hia, cil dracul Hasmodeu, care ae S1rua~lliuise 1~ eurtea aeestei fete ~~ a de frumoase ~.~ bogate, i'i omora pc: toti, S i tu nu. §ti u cum 1 -ai mvit1tt ca. l-a goni t Dumnezeu de aeolo, U ite, frate, ne-am sfatnit cu feciorul sa-t~ dam J" umatate din

, ~

averea pe care 0 adueem de acolo, ca, malt orne al

faeut feciorului noetru.

'$i anmci Ra&il zice:

- M()§u~. Tobit, taina 'r.mplratului bine este a ~) pastt'a.,) far lucrul lui Dumnezeu a- ~ spune s,],a,:vi este, N U~l11i trebuie nimic avere de la tine, '~tii cine sun t en?

- 'Cine? Qed c,a e§ti un om, aJ lui Dumnezeu ,~i un trirnis aJ Lui sa ne ,B:JuP pe noi,

- Eu soot Rafail, arhanghelul din cer ~ unul d:~n cele ~a:P'te duhuri care stau ~na]n~tea IM!i Dumnezeu, 3i cand, fsceai milostenie ~i ingr-Orpai mortii la Ninive si to-ad dua tn. ziua de duminiea mare, a Ctncizectrnti, ~~i n-ai gustat nimic pana n-ai hlgropat pe eel ee era aruncat de aceia peste zid ca s a-l manlfLnc'e eainii, eu eram 00010. Iar cind te rugai eu duceam rugaciunile tale Ia Dumnezeu,

$;-[ i-a spus toate faptele lui

~ ~,i Dumnezeu din eer ,I cau~at spre faptele tale bune ~i spre feciorul tiu CaJ1lS ,a~ata te iubeste, lllcit ,cimd i -au spue socri rn sa rrunani3i aCQr]O ,cit Ii dau toa,ti averea, el a Z18 ,ea las! §i averea, lasa si mireasa ~i wine ,sa te Ingrij easca, 'Ca, stie ,ci efti orb. Deei Dumnezeu, v.izind cu cAtl dragoste v~\ iub este pie voi ~i ascultarea de parinti a lui ~i milostemile tale, rn-a trimis din. cer sl SIUjlMC la nun'ta luj .. , N-lii;m nevoie de

p,lR'INTElE CLE,OPA

95

nimic de pe pimint, c,a nu soot de pe :pimint. Am venit sa pov.illJrruesc pe Tobie ~i sa va bineeuvintez pe voi. .B~necuvaJ]J.tat]. sa fi p voi de Dumnezeu care a faent cerul ~;i pam.antnl~.~ binecuvsntat g,a fie: feciorel vostru ,~i mireasa Binecuvsntat sa fie rodul panteoelw.

, =

lot si copiii care se vor naste din neamel dr ep til or .' ~1

eu rni due s,il s!11,j esc Domnului, Ra'min.eli ell Dumnezeul eel viu $i Dumnezeu sa fie cu toti,

'Q • ful I b I " . x..,.., • y:1 ca r _ gem 8" zl nrat a cer.si atunci au vazut et

cine a slujit la nunta, ci v-am spus ci Ia mmta lu.i Isaac a fest un tnger, pe timpul lui Avraam, ier la nunte lui Tobie n-a mal Cost un Inger, ci a foot un arhanghel, arhanghelul Rafail din cer, Ier I~ mmta din Cana G'ali leii n-au mai ven it nici tngen, nici

~

arhangheli, a venit Ziditorul mgerilor, Imparatul ~,i

Zidi torul heruvimilor ~i seraflmilor , Hristos, ~i a ridicat nunta la rangul de tains. Ca mn Legea V eche nunta era I) d.eclM~p,e:: femeia dide2h 0 declaratie ca va ,~. Lsi barba 1'1 &."1 ('l"JJI ~ ~ ~ ..... , tr,al ell ei si uart 'am a te ,. s?U uaca, nu se impeca 11

dad teded arti d I "M"

, .~ ',-.' '~.'.- 1,- I . ,-.'_ .. ' . :: ~ _. ,": I -'I':' [:',_ '.... , ~~-. ...: .... "I., -'1

" . e31_ carl,- "e ,eS]:Hlf.. _re" ,_up, __ cum ~ ZlS -_ (nse~ ~l 0

lasa. fusa. dupa Mintu.itoniill nimeni nu mai are voie

Q'~' ~;;;: ~ Iase fernei "Jj afara de nri cin j(, de c u rv ie ds ..... );, a

.:lI"-~'J ll:J oi:ivllill".." ","",l,u, ' _ JLG .' " ,,' .t"" .II'''''' til ,L ",' T', '11.' ') , ,~~t!!. .',.

gasit-o ell al tul, saa daca a. murit, A ltltiirit. nunta C\8! taina, una din eele sapte taine, cum zice si Sftmtul Ap ostol Pavel: Taina aceas ta mare este, iar eu zic In.

H · ,t ..... B" ' ....

nstos ,fl En nsenca.

ata~ vi le-am spus toate acestea pentru ca a fost yorba de nunta, Tineti mime, la Cana Galileii a. fost tnceputul mimmilor lui Iisus Hristos, Eu am fost acolo, lata sa v,a arat vin de. 13. Cana Galileii, unde s-a prefacut apa in vin. Am adus de ,8100.10 0 sticluta eu

96

NE VORB'E$Tll

vin, lei aeolo toatl lumea cumpiri de unde s ... a prefacut spa in villi Am vazut vasele in care $,.. a prefacut apa in vin, Voi atm vazut pive din acelea de pisatgrau? Sunt din lemn, iar vasele de acolo sunt rnai mario rca. acelea, dar nu din Iemn, ci din piatra, Alii vazut Of: spune Evanghelia? 'Ci. la nunta din Cana Galileii mt

ave .' "" fa ~I M' .... ,:h~,".f. '1 ~I ... r' 1 '" -',. '. +~ d .- ill '

. ,,,,,,,,a 8.al . Cw ar.h .. um~oruJJJ mtnunea a,cea~ ~~ _ atlt-'a

ruga! Maica Dorrmului, I-"a spus asa la sfir§itul nuntii: ,,Nu au vin", Jar Mln.mjtorul i-a spus: "e'e este, femeie? N-a venit vremea mea", adica n-a venit vremea sa incep minunile, Dar Maica Dr 0 mnnloi a. ~.tiu t ca. 0 ascnl ta, ca niciodata nu <0 refuza, ~,i Ie ... a zis sl ugilor: nf aceti ce vi spune el", ~i atunci me-a spus: )~,,' duceti sase vase de pia tra", Spune Bvanghelia. Aceste ~ase vase de piatra luau cafe doua-trei vedre, dup,a, masnra iudeilor, din ce puneai in ele: vin, ~pi, untdelemn, oriee ai fi pus. Eu. le-arn vimt ~i m-am mchjna:t ~i I e .. am sarutat, Dona sUInt m biserica dID Can€! Galileii, la iconostas, Doua sunt la Muzeul Sfanta Ana de la Ierusalim, mar dona s-au pierdnt.

Iar dupa ce ne-am mchina 00010, eram vreo 60 de P elerini romsni, au intrat in biserica niste eopilasi de arabi ~ ,eA acolo sunt mii de arabi crestini ortedo csi, care au episccpi, preoti ad lor. Aceia merg si la inviere) c.and vine Stln ta Lumina; sa. vezi ce rae aeolo, cit pIing cand vine Sranm Lumina din eel in Sambita

_ -

Mare. Au intrat copilasii aeestia, noi n.e inchinampe

rSnd ~5.j aces j a. au venit in biserica, au fatut cite trei men nii, lenni intre 6 ~i. 1~) ani eel mult, fetite ~i bai'e~i. Dupa cc au facut rugaeiune, au Bent cruces dreapta, S-S.U pu. 11 eL11J.IDl1rchi, au siirutat $,1 ei sfintele 'vase ~i

P'iRIN'TELE CLEOPA

au ineeput sa cants. Translatorul nostru, care meum U aveti vicar la Sibiu, vladica Lucien Florea, care a fost 12 ani ~eful Caminului Romanesc din Ierusalim, S-3.. tntmllplat ca nu era ell noi, HI ne-a condus pan! Ia

. ... azaret, la mitropolitul Isidor si a plecat nu ~tiu unde cu. alti mc'hinatori~ cit top erau pe capul lui. Dar era a1 tul, Parintel e Cormtescu, care ~tia limba arabi. §i englezeste la perfectie, ~i ne-a spus: .Las ct\ v~ spun

_ ._ "" ,+~',.~ c ~ tC!! au P'U'Cli cooilasii ~i' 'lIU ' .... m· ceput a

eu. ce CmlWII. • ~'l ~,_,~,_ I, c,q, ;VF ~',W:l 'ill ,Q ' ..... ' '

CarD'ta: .La mmta ce s-a. in1tmplat~ Cana Galileeaz F ost-a ~i Iisus ehemat, Cana. Galileea I $,ase vase ,apa au pus, Cana Galileea/ ~i Ie .. a umplut pan! sus, Cana Galileeaz Domnul 3 bineeuvsntat, Cana Galileeaz Apa-n Yin s-a preschimbat, Cane Galileea", Melodia 0 stiam, dar limba de unde, ca e Iimba ] lor . ~H au c,in1at panl la urmi. ~,i am intrebet: uCe-a zis, domnule?" Parintele Comitescu, translatorul nostru, stia perfect limba araba, ,ea a in vat at acclo. El ne-a dns ~i pe ],a Academia Evreiasca, ,;~ tim. ce zice? Asta e colinda care 0 cinta Ia noi in 1m',a~ ca doar ,sIS ,cantfi ,~i la i oi asta" . Dup\a ce ne-au !clntat copiii, au mcut trei metanii, au sarutat ia sfmtele vase ~i au venit la noi, Eram un card de: preoti, caIugiri te erau we-a 30" noi vreo 20 de preoti, arhimandriti. .Pater, sbuna pater;'. "ee vrea, mai?" ;;Celie bacsis, ca ti-a cantat!" .Dar, zic, Icat sa le dim? " ~,C~te cinci ago rot' ") cum ar fi 50 de bani la noi, Dar le-am dat cate 0 Hrl~ 0 lira avea cite 1 (]to de agorot. S,l. vezi bucurie pe ei, s-au dUB de acolo ficind cruce,

Dar ce vreau s! vi, spun? La Cana Galileii nunta n-a mai ramas 0 simpla declaratie, S-r3 faCilUft Taina Cal

98

NE VORBE$TE

§l Botezul, eft ~,i Marturisirea, lea ~i Sfanta lmpirtasanie, Deci cit de cinsti tl trebuie sa fie? Ca ~i Pre otia, una din cele §apte Taine, trecuta in I'andul my. oaeelor sfinptoare ale B']sei."' ci i. ~i v-am vorbit mai inainte de cele unsprezece reguli canoniee a, e nunpi crestine, iar acum v-am ararat cum g,·'il ridicat Nunta la rangul de Taina, ,ci Ia nunta 1 U] Jsasc, feeiorul lui ,A vraam, a, fOM un inger, la nunta lui Tobie a fast un arhanghel, iar la nunta din Cans Galtleii a fast 1nsu~i Ziditorul arhanghelilor ~i F acatoro1,cendui ~i ai pimintului §i a ridieat nunta la rangul de ts'[na, D'8r nnnta 'web. ie S,[l fi e curata, cinstita, cum a zis S'fin tul A:postolI Pavel:

Cinstitii este nunta Ii patul nespurcat, Hristos pe amandoua le-a dat, Taina aceasta mare este, iar eu sic voua. in Hristos fi in Bisericd.

Yin deunazi citiva ~i zic: .Vrem sa scriem niste pomelnice, Eu ~i sotia". Dar mie inri vine 1n gmd:: .Dar snnteti cununati ?~~' ~~N u, avem cununia ofi!cia.Ui.~~. l ~u- te de aici, ci 1211 eel necun unat nu are voie preotul s a in tre tn casa 1 ui rugaciunea lui nu e prnni ta, lumanarea lui na e primita, prescurea lui nu e primita, pomana lui n u e primite, particele nu-i poti scoate ~i daca au mAncat la masa lui te-ai spurcat ca la pagan.i.~ ca traieste necununat, Daca moare, n -ai voie niei sa~], ingropi in cimi tir, ci ill afara de cimitir, Ni.ICi (}I te,gatura JIllU ate eel necunnna cu Biserica, Degeaba ai venit. Ai act de la primane, acela stii cit valoreaza? Tie-au dus sa cumperi 0 i ap a, 0< vaca, 0 scroafa ~] iP trebuie un bilet oficial, AtAta valoreaza, doar in, Iumea asta, Ca te-ai trecut p e numele barbatul ui cu actul asta? Da, trebuie si ism. Ca ziee Evanghelia: .D'a(i

PA.~R1NTELE CLEOPA

99

cezarului ce-i al Cesaruiui, §l lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu. inslt cununia m, biserica ,e Taina Cununiei, nu la sfatal popular".

DBSP'RE VREDNICIA P'REIOT']EI ~I

...

D1E8PRE OSANDA P'REOT~LOR 'CARE· :DA'U

8FINTELE T AINE ICEL'OR NEVREDNICI

Doua au fost pricinile care prin silinta gindului m-an indemnat a serie cele ice urmeaza: una, ca prin purine marturii sa, ,arlit vrednieia ~i sarcina cea mare a p,reotiei:; iar a dOUR, 'vino:vaJ,hl fj.i osanda cea man; ee asteapta pe acei frati preoti care prea lesne ~Ji £ira de grija, mare" dau Prea Curatele Taine eelor nepregatiti ~] nevredniei .. ~i dupa cum pricinile cuvantului SUIlt lndoite, asa ~i scopul folosintei mi -a fest mdoi t. La cea dintai pri·cina ,a~ dori ca, Imle.lregin d, cei impodobiti cu darul Preotiei marea lor vrednicie care (]1 au primit de 18 Hristos, sa-si aduca aminte cl in zi ua cea mare a Judecapi, de la El li se va cere lucrare dupa mas _ ra vrednieiei care 0 au primit, '~i avand aceasta pururea in minte, sa se sileasca dupa putere ,si creases ~i 511 sp oreasca talantul Dormulei ~,or, ca sa. auda atunci ferici tul acela glas: Bine, s lugd b,t~ni1 $1. credincioasii; peste putine ai fost credmaoasd, peste multe te voi pune (Matei 25. 23). mca am, voit ca, aratand vrednicia cea mare ~i infrlco~ata a preotiei, sa fac pe unii care 0< ravnesc, s'l se apropie de ea 'CUi mare griJtt ~i cutremur,

:100

NE' VORBE$TE

mar a. doua pricina a cuvantului a lost sa adue tn mijloc dovezile Sflntei Scri pturi ~i a] e SfinliEor Parin~i" spire a se cunoaste cit de mare mrunca zace asupra acelor preoti care cu. mare u,ulinta §,m. fir,l cercare runan'ootit~, dau Prea Curatele Taine celor nevrednici §w nepregatiti; iar prin aeeasta se fac vinovati de: Trupul ~i Singe:~,e Domnului ~i cei care Ie dan ~i cei CIS le primesc (1 Cor. 11.~ 28.=29':; Evrei [0, 2·8-3 u.

~i cat priveste cele d sspre vrednicia preotului, voi pune inainte cuvintele dumnezeiescul ui Maxim Marturisitorul care zice asa: ,,-,~Cad1e-,se preotului sa fie ~tlnt ei eu sufletul ~i eu tmuput Sa fie stilp de foc~, sa lumineze Biserica, adiea poporul lui Dumnezeu ~,:~ sa fie mal curat decat razele soarelui, ca sa nu- ill lase pustiu Duhul eel Sfant" (Vezi M6rgaritarele' S:t!ntului loan Gura de Aur, Cuv, de sp re vrednicia si nevrednicia preotului, p, 2416-247), in aceet cuvar.m Sf'anmI Maxim, ,a.ritind prin cuvinte prea skalucite cit este de mare darul Preotiei, cafre star~,it zice; .Deci pentru aceasta, care preot nu este sfint" sa :fuga departe de Liturghie, ca sa nu ar'di ~i tmpeste ~i sufleteste",

Asadar, fratilor preoti, nu $tiu ee vom face in ziua aceea cind toate se vor eerca C1L1l foe ~i ell munca, fiindca multi dintre noi am ni'Valit la aceasta treapta Bra mul ta, eercare ~i ispi tire ,8 vietii noastre. Unii au dorit a veni pentru m,cepatorie §i dregatorie ,$i cinste Ore la oameni, al ~H iar,a~i au intrat 'in aeeasta infticos at! Taina pentru a ... ~i chivemisi vista ~i pentru a avea prin ea cA~tigur~" trecatoare, altii pentru al te pricini si, in

pJRINTELE CLEOPA

101

sBr~i tj, poate unit din noi se vor gasi in ziua aceea ci, au primit aceasta mare raspundere numai dupa, ce mult a-au iscusit "m filosofia cea lueratoare, dup,a ee s-ao curapt de patimi §i dupi ,ce bine s-au incredintat

- .

ca au aeeasta chernare de la Dumnezeu si au primit-e

CU, mare fries ~i eli tremor numai pentru ascultare ~i pennu folosul eel obstese al Bisericii lui Hristos.

insa frlca celui C~ a primit nu trebuie sa, seada, ci sa creases, 'Gael data toete uerurile preotiei sun t mari si mfrioo§ate, apoi la toate este nevoie de sfintenie ~i de scumpatate, stiindca preotul este acela care leaga cerul cu. p~lnJinttd prin aducerea jertfei eelei :mra de singe,. Dar auzim P e acelasi s-mnt~ ziclnd: ,~D,aca cineva, nevrednic fiind, c§lnta Liturghie, este al doilea Iuda ~i mai mult ca Iuda s€ va munci, Cl pe Datan §,i. Aviron, desfacandu-se pMnanrul~ de vii i-a mgbititi, numai pentru ca au tiimftiat in Biserica Domnului nefiind vrednici, Apoi cit vti pare, vina acelui a care cal ca Trupul ,~i S,angele M'intui torului Hristos' (Vezi ac elasi cuvant al S fintului Maxim, la p, 247).

, 'rrnind apoi cu vmtul, acest stint ~i dumneze- esc barb at arata care sunt virtutile ce trebuie sa

. - -

impodobeasca viata ~i petrecerea celor einstiti ell vrednieia rea "mare a preotiei ~i zice ~a: .Preotul eel bun. ~'i adevarat trebuie sa fie blagocestiv (evtavios), curat, 'inv,atator, smerit, sa nu fie betiv, s i=§i pre Iimba lui, sa nu poarte manie, nici si fie iubitor de argint, ci mi lostiv, $,i tn toate sa fiie primitor de straini; cu toti, mici ~i marl" s a fie, dr.lgastos. ~i in pace; si nu ia do'banda de 131 cei pe care-i impmm1!Jl!ta, sa nu blesteme, ni ci sa afuriseasca pe nimenea, nici sa se

102

NE·· V' 0:"" R" B" E' '(1' T- l:i'

. , .' _::' , ,'.' Y, . fi

faca negustor, ca s! nu gr,iHasca minciuni; osandirea sa nu 0 primeasca, s a no, glumeasca pentru a.- i face pe altii sa rid a" sa nu graiasea cuvinte desarte, ci sa, vorbeasca acelea care snnt spre folosul celor ce-i asculta ~i ceea ce vorbeste sa. [i,le din Stlnta Scripmr,!; sa 'nu f e laeom la bueate ~i inbitor de, d.esmtirit; cs sa nu sca:rbe~ ca pe Duhul sran1t; sa nu raspun.di cu manie ,i ell urgie, eili. ell smerenie spre top; sa nu sle ttufeasca cu nimiea, nici sa. zavistuiasca pro eopseala

. '

al tora; pe acela ce '1 ... ~1. 0 clrrit pe i~] sa-l ierte din to;ata,

inima lui ~i imiIDltea tuturor, mai inainte die a apnne soarele; sii cerceteze en bl~:ndete pe cei :pa,cato~i ~i cu fr~,ca lufu Dumnezeu sIi- ill d,()jeneasc~;, :~icm se cnvine si intirite pe cineva, unci bogart, niei sarac". S.i dupi ce arata acestea, adauga zh~;iimd:: ",,Acestrea, toate c;ate am spus, este dater preotul sa le pazeasca cu mul ta n_evoillllii $~ socoteala Iar de nu va purta grij a de acestea ,~i nu le va pizi, bine ,c~ltre folosul de obste al celer ce Sf: tnva la de la d§.ll;SU'li~ i se cade lui si ili se SpanzUfJ€ de, glt 01 piatta de 'moara ~i sa-l Munce m mare, pentru 'ea a calcat ~.1i nu a ingrij it de 101 tnv3titnlr.i ca aceasta" (V ezi ,fH:~e~a$i euvant in ,Mar:garitan:le, p, 240).

Peate 'C8b am ingreniat auznl unora scriind putin mai pe 1 arg datoriile preotului eel ui adevarat, N'-at trebui ins a, sa ne ebosim, sane plictisim ~i sa fugim ,a1unci cand ni se vestese noua cede adevsra te ~i prea

de Dle·v.o· ~'IO 'P, entru 'H I" n' ,JI'-'''''''~-:i!''ao.gj; n· oastrs '. ,:r::: -~, c .] -,;- -.

..... . '.,IL,IV , V.II..l. .'r "U!&'Ii.,iO!IL '!;,oa ,_,-,(]I;:) _ it:l!:~, C~Cl ce e 'oe ne

]ipS€;SC~, prin lips a" ne aduc noua paguba ~i nu mica ,osinda" Di~otriv,a, mare feri eire va fi noul, daca;, ,8;uzind in vatarura aces,tui Sf an t PanI1lte §l mirwisi tor ~i cucer.indu-ne §i infricoJ}lndu-:ne de cuv~ntele, lui"

PA"fR'J'NT'ELE--;-- C' LEO J3!' A

...:__~~ _: .. ,. . .' ".', :, - .:':,- . .. Ir·n

vom incepe eu toa:tI sitgu;in~a a lucra booiUitile care de el mai sus s-au amintit, Este inca, euviincios §.i prea de nevoie til ne C[H[nD\a~t6- not datoriile, pentru ca mul tli dintre noi, din n~tiill~aJ se due pe sine §i pe altii 13. pierzare, Iar altii, 3,vind frica de Dumaezeu, dupa ce au cunoscut cele ce ti pagubese, ell muha grij,i Sf ridiea a Ie sta Imp om vii §i nu se lasa b~rnip de ele.

Acestea avindu-le En vedere, tn euvantul ce, urmeaza ~i alte marturii sa aducem in mijloc, ~[ sa auzim pe dnmnezeiescnl Hrisostem, care zice ,a~8I:, ,,,Mare dar este dragostea preotilor, ea, pentru aceasta

- -

si Pavel zice: As,cultatl pe 1n.'mliltorii v,o§:trj' Ii va

supuneti' lor qi' foarte "ii Qv,eti' pe ei 'lntru cinste (Evrei

~ 3' 11 'R"" .- - '1113°" 7-:OC, I P ~'Ii ] '1 17' );',. .01\ "· .... ·t~' .... ,d- .i'J,- :A

lL. • , ,;. .•.. om.. .1(:'1,:,. e~Jlll", ....., r:uii iill' _ ],nc~,

pentru ce este mare, spune c! ~~"" s-au i:-mhra,cttt ell pu .. terea Duhului St1rnt spre a putea lega ~i dezlega pacatele oamenilor",

A noi .aritfutd si datoria care 0 au film de. aceasta

,~y :I

vrednicie, zice c~trle cei credinciesi; ",Tu porti grija

numai de ale ~le ,~-i daca pe acelea bine le ve:~ randui, nici .0 gr~j,a nu ij:i va fi tie :p em tru ceilalti; iar preO'tulli

x d " isi bine viata sa.j "

msear '. e va icononusr . me vtata sa" iar pentru a t111 §t,

a tuturoc celor dimprejurul sau nu va purta grij a cu sHinla~ en cei dii se va dote 'in gheena" (Cuv, 52,)

...

lmnarfi'rea de grau, Buzan, 1833; p, 436),

~ I ' . -

:ra'r~j[ socotind Inalta d~eg!torie a preojilor, ziee:

II Pe scaunul lui MOlal au l€.Z:ut carturarii $1. fariseii; ded toate ,elite vor zice voua sa f{J,c.(zti~ facett ". ~i aratind ci mai malta este dregsroria preotilor in, legea D',ftl1m:l ui~ decit a. pn:;O'~Hor Legii 'V,ee'hll;. zice: . Mar acum nu leste no-ua. a. 71 ~~; n€ p'ca.;W1TUlllu~ M··.· oisi an

,.,. . , , &r.I.'I!r!',,"," r _ Q _ •• _. ' • ." _ .\ , U,

HE .VOltB'ESTE

~ezU'~ preotii, en pe seeunul lui Hristoa Pentru aceea §i

P l zice _ .... " l' l~ 1 ".[.T- '. .' .... ..... ~'~ Q • . "

a,ve , LIC e': Ul _OCl<l_ _ Ul J~ ristos va mgam . . "t 1 mal JOS

zice. 1'~ ici ingerii, nici arhanghehi nu pot sa 1 ucreze cele dare preotului de Ia Dumnezeu n (Acelasi euvsnt, p", 4391). Bucurie, :s,paimi ~i uimire lrm treoe prin minte auzind din gura rea curata IDiH cam cinste s-au suit preotii lui Hristos, Bucurie, rCa de un dar asa de mare $:=,3JUl invr[ednic.it fiii I UW, Adam, Iar spaima ,i rnirare cAnd rna gindesc ,cl deopotriva C~. cinstea se V~ Celie de la preoti ,~i datoria aeestei sfin te §i mari d,in]iri. 'infr'ol ,DuhuJ Sfant, Caci dnpa masura dregatoriei ~j a

.'. " 1 d -

cmstet se va cere ~u ocrlrea,' . _upa, cum este scris:

. ,,,. cei tari, tare se 'vo'r cerca. ~ii.ara~,i.::: cdruia S-Q dat ,multJ mai mule se va cere de cia dtinsul,,,

Aceasta 0 avea tn vedere ~i dumnezeiescul Hrisostom, c.an~d zicea citre eel, care mvneau a se face. episoopi J lara fusa a cunoaste greutatea dspunderU, caci auzi ce zice: .De ai 'fl ~ti ut tu. eM episcopul trebuie s.a fie al tuturor, purtand sarcinile tuturor §j ca ceiID,aJ~i

d :f,;_,' •. '"'-.. iar Iui nicid

ie se vor marna estetertare, tar U] UICJL_eCUm; [ei

celorlalti de vor gresi, este dezvinovipre §,i. las are 'mu1 ti~ j ar lui niciuna, apoi nu te-al fi sHit la dregatone, nu ai 'fi alergat" (Vezj, acelasi cu.v.Ant, p, 440),.-

~w. :m,a~\i) pe cei luptap de ispite §i die donn ta de ,3., se face p[lleoti j< ii sfstuieste ell mtemeiere asa, zi,lcind::: ",Clnd. vei pofti preotia, pune tmpotr~.vi gheena, pune tmpott-iv.I. dsrea de seam cea de acelo, pune irnpotriva viata cea Bra de grija, pune tmpottivi{, masuraL. meneii. [ei de VEi. :gre,i d.eoseb~, ni .~ea de aeest fel DU Viti p,iUj:mi~ :~ar dacl preot fii.nd, te-al pripaditn. Din eele Ide pin! aici se va m~ellege ca

P'ARINTRLE CL,EOPA

lOS

mare cu adevarat este dregatoria cea arhiereasca ~i ceca preoteasca, Dar se va cunoaste ca, dnpa marimea acestor dregatorii, 'V~ '11 ,:ru. mare dare de seam! In zi ua Jud.eci~H, pentru cei ce le-an primit, ~i data nu se vor gis~ la ei fapte potrlvi te acestor dregatorii, mai mare VEIL fi munca lor d~clt ,;1 [eclat care nu le-au avut,

Fiindca in trecerea cuvantului s-a amintit ,~i despre (land ~j datoria, nu nurnai ,R. preotului, ci ~i a episcopului, ID-8i.m, gandit c~ este aici lliocul potrivit sa adU 0 istorioera din cuvintele Sun tiler Perin ti ~ care

::I ::II l'

aduce mult folos duhovnicesc cake Prea Sfintitii

:.- ~

Episcopi, ~]i este povestirea aceasta ]uf!ru aoest fel: Sit

zice nemm eel dintru Sfinti Parintele nostru Leon,

,~ :I

episcopul Romei celei vechi, 'ci, mai tnawnte. de ador _,

mirea sa cu. pt11pna. vreme, a mers Ia morrninmI marelui ,A:p ostol Petru §i a stat acolo 40 de, zile §i 40 de nopti nemancat. $1 se 'fuga St1ntului Apostol Petru ell. 1 aeri mi multe si se mage lui Dumnezeu SJa-:i ierte orice :at gresit ca un om intru aceasta Iume, ~,i La sfir~itul celor ,40 de zile i 31'",3 ararat lui noaptea ver hovnicul Apostol Petru graind: ):~M-am rugat lui Dumnezen nm.l]It pentru tine", ~i iata ca ti-a i,ertat 'p~e toate paeatele tale, afar! de biroronisiri, caci pentru acelea nu rn-a ascultat Milostivul, Ci daca 'brine vel. fihirotonit sau 'fau~ Vie], ,sa dai seama pentru aceasta, Iar el auzind aeeasta, s-a intristat ~i W putine zile a. purees (';itte D omnul" (Mlirgl1rilar:ele Sf, Ioan Gura de Aur, p, .253)..

Si acum mi se pare [ea este bine sa nrtoarcem Guvinrul cltre a doua pricml, despre care M1 amintit la m.ceput" adiea despre marea primejdie a preotilor

NIl' ',ORBE$TE

care dau Sfintele T aine la pop M tara mare cercare §Th. grij i. e. ~ se vede azi rna], mul t ca or,~.lclnd aeeasta nepasare si netemere de Dum __ nezeu ]8, nJ11Jlp dintre preotii cei de ~ a parohii, ba chiar ~i Ia unii de prin sfintel e minastiri

Au. aj W1S unii din fratii nostri preoti dnhevnici a

y

se socoti pe sine cil" pot fi mai milostivi d,ecat Insusi

Dumnezeu ~i~. nevoind a, !IDe cent de seumpatatea sfintelor canoane se folosesc m praeticarea T ainei Sfintei Spovedsnii S3Jll numai de 0 iconomie (pogora'mint) a sfintelor c anoane wi dreapta secoteala sau ~ 1 ulndu- ~i de la sine tlldrizneala, dezl ea.ga cele nedezlegate de, canoanele apostolesti, sm.odic~.tru. $1 p8rinte~ti ~i ell pareri proprii incearca si ristilmic,easca §i sa strice hortMmile eanonice,

Oricare din parinp'i duhovnici este bine sa :~tie ~i sa Mntel eaga acest luem ~i de nu V10r folosi ~n praeticarea mirturis irii 0 tcenomie potrivi ta fa,ta de seumpatatea sfintelor canoane ~i fa~ de greutatea pacatului eelui ce se pocaieste, apoi YD loc de a, luera

'] .... , dr fl t 1 .. d- , . '·'1

a 'In _ I eptarea SIT, ret -e or ~l vine ecarea panmt or, se

vor ails ca plastorii cei neiecusi t[. care in loc de a. scoate mrma din le c mo cirlos ~i primeidios, ei vor baga oile cele cuvantatoare ale hii Hristos in prapastie ~i Ie vor face hrana :nevizu:~ilOrr lupi ~;i. va fi de ajoos. spre at m or oslnda sa se piardaun suflet p entru care Hristoa g,-a rastigni t.

Dar' va '7'; ""e- cin ,'ev _ d " . .- -,-, .- ti .,' duh , - .... =, , " '. E' .

, . ',_ £:"l.~. ,1- a ,~.n. .preo,U , __ ,.~_ovmCL ,~ u

am putere sa( Ieg §] sa dezleg, ci 8roeasta, putere mi s-a dat canOl arhiereul rn-a hirotoni t duhovn~ c", Asa, cu ad evarat , ai putere, dar nu nelimitata Caci daJc~ ar fi

P,ARINTELE' C'LEOP'A

nelimi tata, ap 01 nu. rna] era, nevoie ca Sfintii ApOBtoH. §i Sfinpii Pm-inp sa faca canoane, adi,ca dreptare dupa. care ,atat episcopii cat ~i preotii duhovnici sil so p oata orienta ee trebuie sa lege ~i ce trebuie sa dezlege ~j cum sa foloseasca aceasta de zl eg are , eu ieonomie ~,i scumpatate spre vindecarea patimilor ~] spre mdlrepta·= 'rea sufletelor,

Aici esse locul .$.1 adueem fu mijloc spre orientate 0 pilda din legile ceThI€ din afMa ~i si zicem; cmeva este judecator s au procurer mai mate peste j udecator si fiindca are aeeasta dregatorie ~i putere, ar trebui el smaur sa hotsrasca la toate procesele sentinta

~~ ~:~.' ~

de iertare s au de condamnare a acelora pe care ti judeca, ~i aceasta sa 0 facial el eu de 1~ sine putere mr.i sa, tina, se am a, de articolele legii, Oare un j udecator eft, aeesta poate sa. z~ci cineva ca, a judecat drept? Cred ci nu, F iindca chiar de esre judecator sau mai mare peste toti cei eMS judeca, totusi tine seams de homarr,arile legii, de constitupe sau de eodul penal) ci vi] san mili tar. ~i daca hi judec ata celor dinafara se face aeeasta dreptate, apoi eu cat mai muIt judecatorii lui Hristos, calliMa li s-a incredintat jndecata sufletelor celor ce gresesc §l me fapte vrednioe de: pedeapsa?

Oare cum va tndrizni un judecator duhovnieese sa dezlege toate numai dupa a sa. parere, fir! sa '~ini seams de articolele legii Duhului Sfil1lt) care le-a lasat Hristos spre cartmui'rea duhovniceasca a Bisericii Sale ~i spre lndreptare, adirca spre conducerea sau iertarea sufletelor celor ce au gresit din Bi serica cea luptatoare a Sa? Iar ca. Sfintele Canoane sunt Iegiuirile Duhnlui Stint ~.i c! mai mare putere 3\D. ele decat legile

108

imp ortante ,i chiar decsr mse,i Tipicurile Biserieesti, aceasta cred ca, 0 stiu top fratii nostri preoti. Mar care mea nu "tiu Iuminat acest lucru, sa citeasea trimiterile pe care aiel le scriem: Canon 1., 41, Sin .. I\f Bcumenie; Can, 8 a'~ Sin. I~I; Cartea 1 j Tit! ul 2:) rhlduia],a a 12··3. a lui 'F one ~i iar~;i till ill, l, Can, 2; Valsamen in. seolie la cap, '2 31 lui Fotie; Sf. Ioan Hrisostom, euvsntul 4118\ Evanghelia de l~ Marei ~i Cllll,v.fmrul 6 Ia Andriante; Matei Vlasterls, cap, 1.6) li tera 30. L"ca sa citeasea cu atentie Prolegomena de obste despre sfintele cancans tn, Pidal ionul de la 'N eamtu, ed, 1844~, 1a p, 8 ~i eele 1,41 pretuiri sau cinstiri ceo trehuie a. se socoti de 0 bste la toate sfintele caneane, vezi tot aeolo ~.a subinsermare.

Iar fiindca duhovnicul nu este numai judecstor ~ lei ~,'i doctor ~i parinte, e bine a socoti ci\ nici doctorii nu dau dcctoriile fir,1 chjbliuinti ~,i mri retete ~ {~3! no. cumva lllill 10 c de leeuire sa ad/rue! "'atlmare~ dupl! cum eel ce este C1Il adevsrat pm~n1l!e, catre pov~tuirea §i mdreptarea fiilor sit'i va folosi tn 'ro~t11, vremea nu, numai mila, C1 ne;aplta1t ~~ varga; ca 51, nu a~ungl. la eele scrise: Piirinteie care ;c.rutii Vilro(1 uraste pe ji1.U'1

~ lI'r~L ~.

sau, eli nici Dumaezeu nu este numai milostiv, ci §i leu dreptate, Este cu adevarat indelung ribditor, dar §i drept judecator, Die aceea ~Ii proorocul cln.ta prin Duhul: Mila ,fiju;decata VQi' ctinta Tie" Doamne. $i noi trebuie sa ne temem mai mult de mila Lui decst de dreptatea Lui; caci da-e! vom su.pka dreptatea Lui alergsm la mila, iar daca vom supara milia. Lui nu mal avem unde al erg; a ,

A:§.at~lar trebuie neaparat ca p,arinpm duhovniei sa tjna, can't de tari,a ~i sfintenia sflntelcr canoane ~i unde

P~RINTELB CLEOPA

ele hotarasc legere sa lege, iar unde homrisc dezlegare :sa dezlege, ~u sa tina en mare chitbwint!1 c1lJmpma dreapta 'in-we seumpstatea ,i iconomia lor ~ ci asa §i pe sine ~i pe eei :s.uptl~'i Ii vor folosi spre

'o&...-.~ - mannnre.

S i i81 aminte duhovnicestii pirinll ,i Ia cele ce Z~,I06 dumnezeiescul Hrisostom: ,~ea!g.i bine, zice el, pe ceo] p\acatos, p:lnl ce va tnibUlnzi ,P e Dumnezeu Nu-l lisa nelegat, ca nu cAnd Val sA fie legat de urgia lui Dumnezeu. Daca it. voi lega eu, Dumnezeu nu-l mai ~ea,ga; iar d.i~iJca\ nu-l voi lega, atunci il a~tea\pti ] egfimrHe,oel'e nedezlegate, Ca. daca ne-am fi judeeat pe n oi ].n~ine, nu am 15 j udecati de nimeoi" (Cor, I 1, 31.} .. ApOM adauga; ~ Deci si nu crezi ci aceasta este 10 cruzime ~i neomenie, (;i ci se 'n,a~te din b'l;mde~ §i din dorinta de vindecare :~'i a. bunei grij iri Dar vei zice ca, i s-a det un timp destul de 11LJ.lng CB pedeapsa, Cit ttmp? Un an, doi san trei? Dar elm nu eaut Ia mnltimea timpul ui ~H\U t1\ anilor, ci tal mdreptarea sufletului .. " Daca eel pacitos SI"",a umilit, daca Si"" a pe eli t, atune] s-a facut totul; daca nu este aceasta, ,a.po,i timpul eel indelungat nu foloseste la nimic! Caci noi nu clutam dalcli rana a fost leg,ati un timp rna], ~ndelliW1ga:t~ ci daca a folosit ceva ~egatura. Daca a folosit §:ID, intr-un timp mai scurt, s.a n ... o mali put Iar dacl Do-a fo]osH la nimic, pune- 0 ~i dupa 10 anil Aceasta s.i~'tt sWuj easel 'p,e de hotar pentru dezlegarea ranii: dobsndirea ~i vindecarea celui legat de pacate" (Sfintu] 10M Hrisostom, T,ilct~irie 1,0. II Cor" XLX,;. SranM Simeon Tesaloniceanul V, ,25'1 ~2!64l. Cat de minunat dreptar pentru plrLmtii duhovnici se poate mtelege din cuvirnele

l:1l0

NE ''t~O· ... R' B' ~ (0 T" .~

" Y·.:·', ". g} yt ~,

aeestea aurite ale dumnezeiescul ui Hrisostom, Din teate Sf ~nle~.,ege cit, it&t scntllpAtatea csnonislrii ~ ,cat :}i ioenomia sau po go ri.mintul; trebuie a, se face dupa, miiStlf,a ravnei de fudnr'eprtare §i dlupa lncrarea roadelor de p ocain~a a eel ui legat care Sf: pceaieste.

. Cine va dori tnsa si Sf orienteze mal muIt despre canonisiri, si ci teases ~i In Pravila Bi8eri~· ,ceased a parintelui N~ codim Sachelarie, Seminarul Monahal Cemiea Ilfov, 1940, p, 1 0 1 ,., 1 04", Acelasi Sflin~ Parinte loan Gura de Aur, ,ar.~tind cit preo~ilol' duhovniei care S1JJ!nt pl:stori duhovnicesti ai turmei lui Hristos Use. cade cu. mare silinta §i sargu]rDi!~a sa se ;s:Uea;Sica spre a lucra Ia cnratirea ~,w vindecarea oilor celor CuvM1t~roaJie care sunt bolnave ~,i rani te de pacate ~i sa nu 'n'f; apropie de duhovniceasca ~i du.nmezeblsca. mana ,I Trupului ~i .singe~ui Stap'nesc~ pilli ce nu se vor vindeca sufleteste, zice asa: ~,Pn~cruJm la turma, unde mul te oi soot sooitoase ~i malte sent p'~']ne de -rtie~ nevoie este ca sa le deosebeasea pe aeestea de celt s initoase. Pe cele bolna ve trebuie ,3, le mchide' inauntru §i a le tine la in tuneric *1. alta. mana a le da, N ici de ap\1 bmp ede, nici de pasune CllJrata~ nici de izvorul eel dinafara Uisi.ndu-l,e sa SN~ ]mparta~e~s ca" ( .. Jm ni1rtirea~' de Q"J''';t~

----- -- - ..... , ~: _'y,_·",-_··r. ,~_'·r.l:_'_"~ .. -,. -_. ~_I;;r Oll!''"''~'

BUZi?i 10']'3 C· ··,c4 4· 5-=-0·")

_~U; OJ, ,_ UV . .J '~p". ',.,

90. ~"",~lo'Q_"~ C,·U :::::-t'" ., ." " .... .... tX'~ . - ._- ~-

J. aceiasi -'. VmJL. mal J 100 se arata ,ca~" precum ia

turma, ~i m. Biserica se mtlmpla, caci sunt oi sinat()ase si 00'] bolnave, dar pastorii cei sufletesti cu toati osardia trebuie a-i deosebi p e unii de &l,tii ~ prin mi j loace deindreptare .r.a:nd,ujnd. fiecsruia leaeari

~ .

deOlSebite dupa. bo.ala. ]0[, pin! la tnsaniUo~ne" §'i 31tunci

11.1.

3 Ie tmpla~i de pailrnlea cea vie tare cobcera din cer §i de izvorul eel duhovnicesc al Smg,elui lui Hristos, Ar,ati ap 0), cl~ cei nevredniei §i care mea flU s-au cur,wri t ~i ']]U s-au 1!ns~nato~it de r,iia paeatului, nu numai die. Prea C· 'U' rate ~'19' Tai nl,c, 0):' 'n-' IU se ap ro P '1· e;; C~' ni C· ~II'

" , Q.I, . ~. ~,', - ... _ _~J~ a~~~ Q!~ _._ .;11 .. - a·_ !,lL, .... '_' '!i.J\,"1 .1Il. ~. 'w.

in. Biserica sa nu stea atunci cand se aduce jertfa eea tlr,a de Slnge ~j ,cand cei vrednici se ~mpart~!esc cu Prea C1ll]!ratele Taine,

~:' ... - . .Jl_· •

y:n ziee ca cei care nu sunt vredmci a S{~

llmparti~i" sa iasi din Biserica ,odata cu cei chemati c,and VOT auzi pe diacon ca strigl: ",(;;ati sunteti ehemati ie~i~i ~ ~ si zice ci cei ce nu Sf. i'mpatta~esc sent lntru pocs.djnlii si cl cei ee snnt intru po ciinti sa se deperteze, c:md soot de fati Prea Curatele Taine, fiind.ca, ei ell 'mmic nu Sf deosebesc de cei chemati, lata euvintele lui:' ~,M,asi 'im,pkiteasc ill, este de f';Thta;,

,._, A,

lllgerH 51 ujesc. Ia 'mas a .. Insusi IrnparaiWl1. este de, :fa~i ,1

tu stai casclnd;, mainile ~i sunt ]ntina'te ,i nici 0 purtare de ,griji.a nu ai? Nu ip aduci aminte ce a :Jpitit

eel ce n ,,'iiI aves 1'" ai n·;'; ·d~ "",, nun ~n:,?' ~

..... 'IJ '~ , 1l,!II. g,. 'L~, ,110 k.l·· IV: 1I!.!GIi. ,;,

Aratand apoi ,ca. necuvi incios lucru este a sta cei nevredniei icand j ertfa se aduee, ziee: ~,. Cand vine g~ipanulla mass, nu trebuie ;sj fie Ole fa:~i3l sl ugil e eele ce au gresit, ci departe f1Llig~'~;, $i iar~i zice: ,~~'C,ind. este de, ft!'~a departeaza-te, ca nu-ti este slobod mai malt decit. celor chemati" (V eli aeelasi cuv.ant~ p,. 451}..

'V edeti, preotilor dnhovnici, cu citi grij a §~ scumpatate dumnezeiescul Gura de Aur .apMii cinstea Pre a Curatelor Taine ale 1 ui Hristos?

Nu numai ca, nu dezleaga pe: cei nevrednici), ci p e unii ca, ,ace~tia nicm tn Bwserici, nu .. i ingiduie ca sa

12

~dIllina cand se aduee dumnezeiasca jertfa, atitilldu-l,e lor pricina, ca Hind ei in. pociiIlta pentru pacat, ell nimic nu ~llnt mai slobozi decat cei chemsp ~i de ace-ea. odata eu ei sa iasa din Biserica Mara pine cind

s~ ~,a _iEefl!lma Stant~ Liturghie e,i ,a~Dci. sa se apropie sa vada §m sa. se inch1ne unde a fost de rata Dumnezeu, ~i spre aeeasta le aduce lor dovezi din Sfanta Scriptura ~i zice: Macar doar tie se va a tinge' de ,!!,unte~ cu pietre se va ucide (Iesire 1'9', lO-13)~ Adica i]. 'in a\f1 ca d upl cum atunci nim - i nu a avut voie a se atinge ~i a sta pe muntele Sinai; '{rude avea s,a se pogoare Dumnezeu, a~a ~i aiei, cu. ,atat mai mult TI-Me voie ~ili"m,eni din. cei nevrednici a se apropia; inca ~i preotn care se vor apropia sa vada unde se va p ogori Dumnezeu trebuie sa se sfin easca, eft nu CumV,8 sa se intoarca de c~tre ei Domnul (Ac,ela~', cap. V 22) s.

Aritlndl inca. dumnezeiescul parinte §.i dascal ca nimem .. nu trebuie si indrazt1J.easca pentru fries oamenilor san pentru cautarea la fata sa dea ci.ndva Sfintele celor nevrednici, zice: ~~Aoeste.a Ie zic ,,,.. ~i ciltre. vo ~ d ",~cOJ!liloI' ~~ preotil or care slujiti, ,ci de ne~ole este ~1 pentru voi a g:r Ai; ca. sa :imp,arfiti cu multi os,firdi,e darunle acestea ell nu mica mUDJca zace asupra voastrfi. dacti; §tiind. Is cineva vreo rauta te ii vefj mgldui sa se imparta.§easca din M~.s a aceasca':

Sangele Lui din mainile voastre se va IC ere , Mac,ar voievod de ar fi, macar eparh, maear eel incoronat ell cOI'~\ana, dar daca ell nevrednicie se apropie, opreste-l, ~.al mare stapanire Iii m decat acela", ,~i apoi spune 0' pilda, zicsnd: .De ti s-ar fi tncllodu"J!'ra1 pie sa lPize~ti curat pentru tnrma vreun izvor de api si daca ai fi

PARINTEL.E CLEO.PA

113

vizut vreo oaie ,avind pe bot mutt norol ~ 0 ai fi lasat sa se plece j rOS sa tulbure curgerea? Iar scum nu izvor de ap,!, ci de sang.' ~i de Duh incredintandu- ti-se ple~ ~i viizind pe cei ce au. pacat mai cumplit decst noroiul §'i se apropie, n.u te scsrbesti si nu-i opresti? ~i ce iertare vei avea?" $i adauga; 'nPetlttill aceasta Dumnezeu pe VOl v-a cinstit ell aceasta cinste, ce sa ra] egeti §i sa. deoseb :iti unele ca aeestea. Aceasta este dregatoria voastra, aceasta este intllrirea,. aceasta este toata cununa' (Cuv. 54~ p, 459)~

'1ata- preotiler duhovnici, Ica. in cuvintele de rnai sus ale Grm torul ui de Aur se vede marea raspundere care 0 au toti acei 'sfinti t.J s~.u j i tori em-ora li s-a ineredintat de la Dumnezeu sluj irea dumeeze . e§tH. I 'jmrghii ~.il impru1irea durnnezeiestilor daruri idle Trupului ~i Sangelui Domnului 18. pop or. Vezi ca. aducsnd in miiloc pilda en pazire.a apei izvorului, arata c1i preetalut sao dlaeonu lui. nu .i s-a da.t lzvor de api sa. pazeasca., et iV/lorn) eel :II.ra de moarte a~ Prea Curatulut Sing:e al ~u··. Hristos,

~.i daca nu se va grij i sa pazeasea curat de. no 0-1u1 pacatelor omenesti acest Prea Scump S&nge S tip anes C; apoi r u mica va fi munca lor w Iar daca ee vor silt dupli. putere ;sa f~ca alegere ~i deosebire mtre cei vrednici §~. cei nevrednici, ~i p e unii ii vor dezlega ~i pe cei ell noroiul pacatelor ii vor opri spre a nu se tulbura cu intinaeiu . ,. e lor prea curatul acesta r,au. care

din coasta Stlp&lului a izvorat spre a noasita matl:tuire, apoi aceasta s!rguin~a care 0 vor pune spre pazirea celor Prea Sfintele va fi lor toata cununa de la .

....

Dumnezeu, Mnci ii ingrozeste ,m li. IDderunnt'i pie ei si!,

]1.4

HE VORBE$TE

nu SJe mama nici ate voievod, niei de eparh, niei chiar de fnsu,i lmp1!ra:tu.W ~ ca de va vent vreunul din acestla (':fltre tmpt1Jrtii~irea Prea Curatelor Taine "i de VIM ~ti lei la din~ii vreun pacat care Ii va face nevrednici catre apropierea de cele Sfinte, sa-i opreasca cu toata t11- drazneala. Q i le zice: ., .mai mare st!p_ finire aveti voi

~ ~

decat aceia" ~ ~:i ell adevarat mai mare, c,a, nici unui

~mpar,at nu i s-a dat putere sa junghie tji sa impart! Trupul ~~ S,§ngelli,e Fiului lui Dumnezeu .. Nici unni voievod saw eparh nu i s-a dat putere is it lege ~j. 51, dezlege pacatele oamenilor; preeum preotilor lui Dumnezeu,

Iar ca sa mate neternerea si rivna tea mare care

't

0< are el eatre pazirea Prea Curaml ui Trup ~i Single al

lui Hristos ~zice mai departs: l~N u da sabie in loc de hr.anl. Ci 111aCar din nebunie de va veni aeela sase implarta~6t\sci opreste-l, nu te tome. 'Teme- te de Dumnezeu, nu de om . Iar de te vei terns de om, aeesta va ride de tine, Iar daci de Dumnezeu te vei teme ~i cameni lor vei fi de cinste", A:p oi zice: ,~"Iarr decal tu nu indraznesti, la 'mine ad u-l; nu voi ingidui sa. se faca aceasta, De suflet rna voi despa$. mai trrtii dee-all vOr'W da Sange Stapinesc la nevrednici. $i singele meu :n voi varsa mai inainte decat voi da Sange alit de Infriloo$at; celui caruia nu i se cuvine, 'Q'r dati molt is:tod.iRd t~Deva DU a I,t~ut pe eel ra,u" nu ... i este Brei 01 viniH (Vezi aeelasi cuvan.t, p, 45'91).,

Oare, fratilor, care mvatarura mai vie §,W, mai 'mftico~~ti M" trebui sa se aduca in miiloc, spre trezirea ~i luarea aminte a celor ce snnt slu] i tori oi dumnezeiestilor altare? OOOie care cuvinte mai

PA.RI.NTELE CLE,OPA

sclip ito are: $-1 mai straluci te spre aratarea datoriei ce 0 au ieonomii tainelor 1 uw Durmezeu, SPiVS a pizi ~i a apsra chiar ClJ pretul vietii lor cinstea cea mare catre Prea Curatele Taine? Care cuvinte VOM" tuna mai mult ca oele de mai sus in constiinta preotilor eel or care 3J[w, adormit in nesimtire ,carre pretuirea celor nepretuite ~i catre cinstirea ~i pazir'€ri celor Prea Sfinte?

Unde mai SU1l'~ acum dumaezeiestii aceia liturghisitori carre sa fie gate in oriee clipa de a~~~. v ar.s a. tot s@Ingele 1 or , nemai sa. nu rlsipeascao picarur.a de S'Rngs ,91 1 ui Hristos 13. cei nevredniei, precum ap. vazut mai sus ca ate dumnezeiescul Hrisostom?

'Uncle mai sum acum p.e rreotiii cei ell totul de aur

~'

care s it fie gata de suflet a se despirp mai inam:t,e de a

da S:fm tele Taine celor nevrednici, dupa cum ati auzit putin mai mainte ci era aeest 'mare Parinte ~i dascal a toart! lumea 1. Iar daca 11. se va parea cuiva ci Tn eele de pa:ni aici S-8 ta<:ut amin tin, mai mult P entru plzirea sfinteniei Prea Scumpului 8a~e ~~ nu mc,ii, ~i de Prea Cmmrll¢ul Trup al S tip,i1l'Jlului, apoi sa asculte cu evlavie ~i en toata luar e 3,. aminte mal intEii cei ce pie acesta a:.1lJ . putere a-l j unghia ~i cu. mainile lor a-I apnea ~,i a-] fringe spre iertarea pac atelor celor ce ell vredni cie n ver min ca.

:$i fimd.ea nici pricepere am, nlci cuv.iltrn.t a vorbi de 10 einste a:ea de mare, ia~ft euvintele auritului dascal sat le adnoem die fa.ta. ~t cu ele sa ne tn.vitam 'ltt'kU. celt. ce se cin,ta de noi, ~ i Th!a~i care' trebuie si fie dupa acest sean! evlavia inimii ~Jl cugetarea cea eneemica spre Dumnezeiescul acesta Trup, ;.~Cand it vei vedea pe el zice, pus inainte, zi catre tine asa;

:16

NE VORBE'$TE

«Pentru Trupul acesta nu mai sunt eu pamAnt ~i ,cenu~i, BU mai sunt rob, ci slobod. Pentru acesta nidajdui,esc eu sa iau cerurlle ~,m bunata~He cele din 06; viata cea tlirl de mo arte , latura ingerlloIc, petrecerea cea impreuna ell Hristos, Tmpul acesta pircnindu-se ~i bafandlu..,se DU IT-a suferit moartee, Pe 'Irupul ecesta v,iza:n,du=l soarele ris,tignit; s-au as/tuns rszele sale. Pentru acesta ,~i eatapeteasma s-a, rupt atuneea ~i pietrele s-au despicat, Tot paminrul s-a cutremurars". Sf dupa 00 spune tnca mnlte spre slava lui, care aici nentru scurtime nu ~ e scnem, apoi iara~i zice: .Pe Trupul acesta neputand sa~l mistniasca iadul ~i moartea, pe to~~ cei din iad afm,a, i-a varsat, CAci dupa cum balaurul eel babilonesc c!nd a hiat hrana a cripat in rnijloc, aceasta a pa~it ~i moartea cl1.nd. a primit Trnpul Stlpinruui., Pentru acesta zice Apostolul: Stricand'durerile. mortii, Ci nici 0' ferneie naseandcopil, asa se chinnieste preeum aceea, avand Trupul Stap\lnu'lui"., ~:i iar,q,i zicee -n 'rupul acesta ni I-a dat noul s5-1 tiiem ~i sji- l mane am' , .' In sftir~i tarat! 'CHI Trupu! aeesta este acela care s-a suit §;~ sade de-a dreapta scaunului slavei, intru cele malte, adica de-a dreapta Tatalui, dupa cum mal mainte prin Dubul se vestise, zicand; ZiS-l1. Damnul D'o'lHnull~i m€U1, ~ezi de-a dreapta Mea e e a

$i dopa ce afata prin cuvinte a1it de tnalte slava aoesru '~' Prea Curat Trup nu sJcapa din vedere sa arate cu cam evlavie ~] cu c,§ti\ sfintenie se cuvine a se apropia cineva de el §i nee: .Deei sa ne apropiem de ,e1 ell fierbinte ~i mfocata, dragoste, ca. si nu suferim munea" (implir-prea de grau~ CUY. 55, p, 461 ).,

P .. lRINTE'LE ,CLEOPA

111

S-au aifatat, pan!, aici, prin pupne euvinte, 'mMturii de, Ia dumnezeiestii pkinti ~,i duel! i Moan Gura de Aut ~i Maxim Marrurisitorul,. despre vrednicia preotiei ~i despre marea vin.ovilp.e §,j osandl a preotilor care nu se vor sili ell toata osardia de a face osebire ~i alegere ~ntre eei vredr ici §,i eel nevrednici, ~i spre a nu da en usurinta ,,1. £ira mull! cercare ~i isccdire Prea Curatele Taine celor nevrednici, Caci cei care risipesc cu nebagare de seams Prea Curatul Lui Trup ,~ varsa tara, cutremur Prea Scumpu'] Lui S,ange la eei nevrednici, se aseamiRa, cu cei ce L-au r,as~ignit pe E]. Fiindca auzim pe marele Pave ~ zicand: Drept lu:~eeaJl oricine va mancQ pdinea aceasta $i va bea paliarul ,Domnului ,eu nevrednicie, vinovat vafi Trupului ~i Sangelui Domnulsd (I Cor. illl,~ 27).

Iar cum sub aceasta nsindl cade ~,~ eel ce se tmpfrrtii~e~te ell nevrednicie ~i preotul care dA Sfinrele celni nevredn ic, s-a aratat ~1. mati sus ~i spre incheiere fie ~i aici: .Preotul, zice S mntul loan Gurl\ de Aur, care slujeste Sfintele ~;i se imp'!r~'5~te ell nevrednicie ~i care impfa~b.e Sfintele acestea la cei nevrednici, es e lea ~. aceia care Lsau impuns, caci ~i aceia nu pentru eft s~ bea 'L-au tiff.1jJ)uns, ci 'p entru ca sa, verse Singele L,iIJi;' (Mdrgaritarele SBntului Moan Gura de AUf, p. 25.2).

SCRISO'ARE CATRE 'UN' ST ARE'T

Hristos a '''l1viat)

Prea Cuvioase Parinte Stare] ~.i Iubite Th'ntru Hristos Parinte,

A

Mai intii TOg mila Prea Induratului nostru

Durnnezeu §i a Prea Curatei sale Maiei ca cuvintele de mai j os sa te ,gaseasJca sanatos ~i ~n pace cu cele a1jle

d', ·.1.1' uh 'I~ ~ ~ 11!'iI!& 'II c- ele d~ n ,;eo, .c~;~)lil

l lUll. Y-.'Jj, ryl & ~ U. ~. ~-=~ ~ r~j.. a ~

Parintele meu,

Aducandu-mi aminte de blandetea ehipului ~i de buna asezare a Cuviosiei tale, ~'!' fiindca mila Domnului acum vremelnic ne-a de SPiI1 it,. vreau maear din cand 'in cind prin scrisoare sa; mJt 'mingii de, tmprem1i vorbire, Nu stiu daca mila Domnului va rindui sa ne mai vedem in aceasta vale a plangerii ~i a - s c i~tirii ~i sa mai fiu llimpreunl vietuitor cu cei din sfintita lui Hristos adunare, 'Jar fiindca acum CU, a lui

"

Dumnezeu pro' c i e ai fost fandnit pastor al

Icuvantatoarelor sale oi, ell cuvsntul eel din Cantarea C§ntari] or te voi intreba: ,tSpune,-,mni, pastomle eel bun; unde pasti 0. ile tale ~d u de odihnesti la amiaza mieii tai? Ca urmind ,i en acestora sft nu ritic,esc din turma prietenil or tai", Pricina nimerita am adus aici cuvantul Sfmtei Scripturi ca prin aceasta sa desehid larga usa cuvantului ~:i s,i indr.aznes:c a te intreba de ce : e ce doresc ~i acestea a zice: Unde, iubitnle pastor ~

PA"'R1NTELE CLEOP'A

119

pe oile lui Hristos lie pqtfu? Pe care maltimili cu ele at ajuns? Oare mdoilii lupi pe ele nu rule tulbura ,i nu le pierd? Oare riia sau v3rsarul pima acum In turma nu au intrat? Oare pe cele schioepe in urma nu Ie-ai las at? Oare pe cea slaba de 1a pamtiu t >0 a~ ridi cat?' Oare grubeaza. cartire i'n ele nu s-a aratat-? Oare pe cele oarbe Itt ochi Ie-ai vindecat? Oare pe cele ce dorm ell fl Ul erul GU V'anru~ui le-ati desteptat? Care 'p e cuvantatorii miei de cuvint!torul1a~pt.e al Evangheliei i ati m~ircat? 'Dare din hrana cea w,e a Sfintei Scripturi a manca i-ati mv,itat? $i to are, pe 0;] e cele mad, de aceasta hrana le-ati saturat? Oare la locul p',i~u.rl&i (virtutea lueratoare) C[] ele v-ati s.~fd.i§,ll ui t1 $ i oere la apa odihnei (cunostinta zidirilor in dub) pe ele le-a i h --,mit?'

___ , _ =tr .. _

De aceste lucrari v-am ~ntrebat, de care eu pa;catosul nici cw varful degetelor nu m-am apropiat, Dar ma indoire, acestea despre care 1M este cuvantul ell pdsosintlt s-an lucrat, ~i aeeasta ma face a erode tare, ca ,~ti u ~j a pas tom 1 ui minte treaza, si 3\ oil or

~ ,

ascul tare si blandete, nca cred cu intemeiere ca si mai

"i ~j Y

mu 1 te ispravi aeolo, cu mila ~i cu aiutorul harului lui

Hristos, veVi termina ~i intru sp orire ~i crestere a Jucrarii celei dtlIp,i a L ui vote acolo veti Inainta, n umai daca ~'i pastorul mai mult cu mintea asupra turmei va pri veghea, far oile ~,w, rnai mult en dragoste de glasul lui vor aaculta Is,' pentru a nu fi Br,a de grija cineva, trebuie sa arat un lucru de mare nevoie ~i nu de mic folos, ca ~i oiler, tntr - un fel, 1 ucrare de pastor de la Hristos Ii se cere, ~i aeeasta 0 am inteles din cuvmtllW, dumnezeiescului Maxim Milrturisitoil'iul, care zice asa;

12-0

~'p',astor de oi spiri ttl al ~i acela este care se indeletniceste ,en cunoasterea ~i Calle pe cugetarile sale le are pastorite de cim minte pe mnntii vederilor s:p'irituale'~'. ~ adar ~ daea vom 'vow. a ne opri pu pn s! des]u§im giThcHrea sfsntul ui, 1Ill~1i)r vom putea mt.e],ege ca orieine a ajuns la inl!ti.mea cugetsrilor spiri tuale ~i intru aceseea cu a sa mmte se fudeWet[1ioe~te~ se P oate lua ell drept cuvant pastor' de, oi spiritual. Am zis ,,.~cu drept" ~i sustin 'ea a~a este, fiindca dupa aeelasi sf1in'~ cugetarile au intelesuri die oi ~i daca cineva ell mintea sa neprihanita le pazeste, cu dreptul din lucrare t~i ia ~,:~ nurnirea, ~i asa, pre cum. mai sus am zis, orice oaie are ~i ea misiunea de a se piston ~i a fi pastor ill parte. ~'i. de aceea, iari~i zic, nici una din ele sa DU fie Im-,i, grij a de a-si face sfanta datorie ~i a.=§~ pastori tn oo\8.tl vremea cugetarile inimii sale, ~v,ind. in vedere ea lupul eel gmdimr nu doarme.

;Si aeestea ar fi zise pentru 1 ucrarea OBOE ca. pastor, Iar a fi cineva pastor nu numai pentru sine ~i a m se cere a supraveghea mintile §i eugetarile nmw multor om Cu.vanmtoare" acestuia i se cere mai mare masura de nepatimire, 'S'! aceasta din al te eugetari ale Sfin!_[],or P'tir]n~i 0 vom it:Thle]'ege. Pentru ClllU putini dill cei mai mal pi cu fn.teleg,erea j 'pe nepstimire 0 (lJU simbolizat ell pamint't-ll eel fericit al rn,gadllLtUntci,., ]I:3If ceea ce este mai de mirare pen tru nei este aceea ca vedem ca pe aeest pamant al f"agaduin~ei nici lnsu~i Moise, eel ales de Dumaeeeu ea ~,i condncator al norod ului lui Israil, nu a ~juns sla,,~ 1 vada p~&ll. ce mai tnt~H nu it fugi t de Farson ~j de egipteni, pin! ce nu ,8. cal!torit prin pustile vrem,e tn.de].ungat! 3i pmi oe nu ,a

1121

trimis mal tnt. soli CJt\ si vada ~i 51 cereeteze tMa mult dori til.. ~i de aceea, ered cit nu mic 'fie va fl

&-.1 l daca vom t t "",, ..

,.1101 ,OS1Lh, t: aea vom mcepe a cuge a ca. rnmeni nu va

ajunge la nepatimire p"fini ce EL1ll. mai itrJrtai indoit va fugi de ganditorul Faraon ,1 de robis egiptenestilor patimi ~i apoi a§a slobod ~i pustiu de patimi, nu putinJl vreme ci~a:IDr.md" sa poati ajunge 1~ darul lui Hristos, la putere a cea v!zi:toarre ~i cercatoere a .oor.a~ie~, rnintii ~,lli atune! ~i 1 ui, ea ~j oarecsnd lui Moise, i se va deseoperi de la Dumnezeu acel prea fericit pimant al mgaduruntei" care este, pentru eei ee ered m Hristoe, nepatimirea,

Din. cele de manl aici, foarte 'PU~ : 'tin Sf V~ inteleee

.~ :1:1 g-'!IZ"

care este in parte una din datoriile oilor ~i care sunt cuvenite pastornl ui in. drumul eel cu urcus d uhovnicesc pan.a oe va ~jung:e la nepatimire, Te rug insa, iubite P arin.te.. s·a ml, ierti ci ti-am adus aminte de

_ ~ ~r JJ-

luerul eel de sus, ms·a. ca. unui iubit prieten am socettt

a-ti scrie §i ca pe un pistol' die suflete 3" te ajuta dupa slaba mea neputin~i~t $ tiu ci at" fi ttebuit mai bine s! tac ~j, sa-mi p:],ang' picatele mele pentru ca chiar cuvintele mele, ell care 1mJ pare eli iti vtn tn ajutor, sunt pentru mine eea mai aspra mustrare, ca sunt

bi di . x· ". di 1 T

VOr' _ 1 te I. In cuno~ltln~d. ~(ru, teone, tart nu c m name. ,e

rog, 'inS/ii, au te mihnip tnttu cele ee am tndrazni t a- ti serie, de-ti vor pileI poate lueruri grele, ca nu intr ~O Z;[' pie acestea trebuie s,a le termini, ci ell ingMuinl;! meet J~~md" prin darul lui Hristos creel f'arl rnd~i~ta eft, la pimantl]~ eel fericit vei ajunge, Acum tnsa ami far,a, teama ;.1 fara indoire Ia s]ujb~ 131 care Domnul te-a chemat, pentru c~ El este care poate ~i p e turma ~i pe

121

HE VORlJE$T,E'

plstor a-i pi.zi ~] a-i dlesav~qi. Numai luerul dupa putere fa, caci t ..... a.cind ceea ce :p I)'~,~, al mcut ceea ce esti dater Iar D'onmru pe eele cu lips! ~"e va plini ~i pe cele neputineioase ell darul Sau le va mJtir],. Zice undeva Sfintul Grigorie al Nyssei: ,.,Cine ~1tie intru adlev.ir daca aspiratiunea care canst! In a S~ arunca eineva inspre mai bine din ce in ce mal mare, nu este chiar aceasta desival'~ire'a firii omenesti?" Din aceasta msrturie a smntului mulra mingiiiere §i euraj vei avea ID.lltetegind ceea ce mai sus run zia c! d-8!ci, dupa putere, in fiecare Z1,) te silesti sa fac.i ceea C~ poti, nu esti departe de marginea rea ildi de margini a virtutii ~i a deSRvRl1}itii..

A~adar" mbite parinte, stai rezemat pe toiagul vir ltu-iii , dupa pu tere, iar mai m.?it pe toiagul nidejdii la milostrvirea lui Dumnezeu, In toata ziua snpravegheaza turma, din zi Tn zi ~i din noapte m noapte, vezi care din oi donn §.1 care sunt treze, care pasc ~i care sunt bolnave, §i pentru fieeare in parte ia mssuri dlupa puterea de a le folosi, iQuu si sunt incredintat ,ea

~ 7 ~

niciuna din ele nu este Jar,a. de m~,ant ~i nieiuna nu este

rora de vreo lucrare, $i da;cl~ d wpi SflntuJ Maxim, fiecare o:rulii rntiona~,it este 0 bligata sa, aduca Stapinmllu] sau Hristos celt trei foloase: linaj, laptele ~i mielul, adiea, in lee de tina m\pltuir-e~a morala, m loc de lapte contemplatia naturals in dub, iar ICa. miel tnYi~aoelru pe care trebuie sl-l nascs prin cuvant, ~Ii aceasta minunata ]ucr.are"tMi indoiala credo ca. mal mult ca oriunde in turma preacuvioslei tale se sivir§e~te~ caci acei care Bunt acolo noi [lll:ce:p!tori ell viata~ Ie virtute;! 1 ucritoare zih ovind, pe foWo8ul eel dintSi tl a.duc

1.23

Stip\anutui nostru. Cei rna] sporiti diu 1funni~ care mai malt se md.e.:i,emicesc cu. eitirea Scripturilor ~i en cuneasterea lucrurilor tn, mod. duhovnicesc, stint pe a

d ...... ~ 111 • d~~11!..' " .... 1 d "ill

I nua . e.a'etl¥ I!,~ B; urCml~U~.ul . _w:~OV'lncesc ~i pe: w ,'. en l,ea;,

folos U adue Stlpinului nostru a Iar acei care, au darul nu numai a citi ~i a in:~ellege pentru ei, ci ~i pe alpi pot a= i 'invilaJ,) acestia ~i pe al treilea folos n adnc, nascand prin C11J.vint ucenici ~i aducsndu-i pe acestia ca :IH:: o jertfit il:ri meteahns lui Hristos. F~a -meteabna. am zis, ca nu este de aj 008 a-i naste, ci dupi ee i-an nascut, ell mal m sm-guinl,i sa se arate a ... i pizi pe ei ,fim de prihana, Ck,~, asa se cere-a oarecsnd jertfa, §i mai 'mul~ in legea Darului se cere ..

Asadar, daca oi tem,e 'Dele Iati,ooaJ.e~ care aduc numai lina ~i laptele, sunt de mare folos ~n turma mui Hristos, apoi cu cit mai folcsitoare Sf va socoti aoeea, care pe Ublgi UtIli, '$i lapte, va naste prin cuvant multi miei §i ma prihana pe acestia adevk'a.tul ui nostru

P');\, to -_ ..... ' . ...:tII.. iI"fI. A-' iP' '~~'II . - '.,.. ~..... - - - . - 'IIi ....

~s _ . ([ 11 Vft ftwBOe-{ . . ees u'a 'W1l!!JL u. masura va. pUJllea. sa

strige ~l el ea ~i Marele Apostol Pavel, care zicea: De {l'li avecl' zece mii de da:Sl~aU in Hristos, dar nu ,multi

.... ,. " ....... u ~ - l" ..." ,.

parln;tij C(J' "(,_fl, nnstos usu« eu' v-am nascsa pe Vln' prm

,E'vanghel:ie., ,.. Cred ci tocmai la acest mare folos se gAnd.ea marele Pavel cand mai mult decaf" la toate darurile mdesrnna pe oameni sa rnrvneaSC:l, §i sa, ceara darnl de a prooro ci (pr-op ovidw); ciei prin aeest dar se inmIDll t,e~te mrma mieilor lui Hristos ~i se umple stanl ul (Biserics) Lui de oile cu.v1ntitoa_re~ pentru care El preaeuratul Siu. singe ~.m l-a varsat pie Cruce,

Asadar, iubite plirinte ~i huuu],e :pas.tot~ pe: aceasta lliUCfare IS lo~101' ~i pe ,a]tele ca ei!e vei intel ege

114,

HE YORB'E$fE

daca en putina osteneala a eercarii vel. cerceta P e fiecare oaie tn parte ~w, mult te vei veseh i'ii te vei min_g{ija, tn,l:ellilegind ca alta este slava soarelni ~i alta slava lunii ,e.i alta slava stelelor ~m cil mea. de stea se deosebeste fu slav I. Cela ce in adunarea lui Hristos 13 nepatimirea prea ferieitei dragoste a aj uns , cu soarele se poate asemana, ~j precum acela peste reul te 'fl1eema'fii cu razele sale trece, dar nieiuna pe el :0.11-'1 prihaneste, ~ a ~i acesta p e toate neputintele fra)iil.o[ vazln.du-:l,c nu se mihn,e~'te, ~i inkIru a sa stralucire a duhul ui r,amin.e i1, prin duhovnicestil e raze ale preafericitei dragoste 'p e top 'ii luminesza ,ill pe toti ];[ tncatze~te §,]_ asa mcind;, nicidecum pea s a putere de 1 umina san de ci~dllri nu -0 cheltuieste, ci i se pave ca me! nimic ben nu 8i lucrat ~,i pe cele d:Jin urma ui tand, ca oarecand vasul alegerii, spre eel e ce ii stau inainte se lntmde :~i se sirguj['e~~e,.

Cela ce cu fericita lui Hristos smerenie In adnnare sui! ueeste, cu hma tl vei asemana, C;OOle oarecurn desi mai mica deeat soarele se socoteste ~~ mai pu-tm decat e'~ striluce~.te~ dar pe al lui Ioc in timpul noptii n plineste. :IM daea m.ea moos de la seare pe lumina <0 primeste, aceasta spre tnviti!lwri 81 ne r.aminl" caci far,a, nici (0 ]'n(loiaUij eel mai mic de 18\ eel mai mare trebuie a se lumina ~i de Ia acela se §,ru, blagesloveste ~i ,a~a Gi ~i aeeasta l.~p,rumutare de 1 umina a lunH de [a scare ,8 noastri g,andire 0< foloseste,

eel ce este priceput ~i stridalrd,c tn toate cele ce folosesc obstea ~i pe toate farl de. clmre Ie tmplin_,e~te;, Ctl luceafa_rul oel de dimineatl ]'.I vei

P'AR.lNTE'LE· CLEO,PA

1.25

asemana, care merge oarecum mamma. soarelui ~ pe zorii zilei mai inainte ii vesteste, ca'ci intru buna aeeasta f,anduiali de va r,am_anea un asemenea nevonor, de noaptea pacatului va trece ~i citte ziua nepatimirii se va apropia, csnd ~i soarele dragostei, de care mai SllJ'S am zis, p e ,e] illi va 1 umina.

fuca ~m slava stelelor nu putin te va mmglia. ~;i deesebirea din IDe ele de <0 vei ~ntelege mul t te vei bucura Aceasta o vei intelege daca vei Ineepe a. cugeta ca eel ce ,3 zidit deosebi inimile lor, deosebite ~i pe darurile lor le-a bnpaqit, Pentru ca vei vedea intte ei cil unul este rnai greoi la rn,~ejleg,erea Sfintelor Scripturi, dar mai muJ t decAt eel ce '~,e itl~legle; die cuvintele ei se cucemiceste ~i asa prin smerenia ~j~ cucernicia lui pe 'rJl.e\~'tiifllj,li oarecum 10 plineste, A]ml este molatic Ia rugaciune, dar ru",at'i multa birbltie la aseul tare ~i se simte tare bucuros ~i mwlUrrrtJ1t cind en dragoste fratilof slujeste,

Altul poate la pravila bisericii este mai somnoros, dar la canonul §i hi, pravlla cea din chilie eu multa osirdie se ararta, §i nimic nu lasa din, ceea Ice, ti zice cugetul ,cii este dater, Altul vorbeste :nmlt dar in acelasi rirnp ~,n tace, caci nu verbeste nimic din eele ce nu folosesc. Altul este din fire taent ~i prin aeeasta tkere a lui far! de nevorin~a pe cei ce au patima limbii numai prin ariltStrflea lui ~.~ foloseste, Al tul face lucrul bun ~i spre folosul ob~tH, dar ii place ~,a fie putDll

1 ........ .A '* .... , .....' d '1 ~I d . 1 1 ' D ...

ar,Il;IJU3"{,, MS'a venme ia er oaru Ul .·nmne,z,eu., mcepe

pe cele bune de 'rruU 'inainte nu pentru lauds oamenilor, ei numai pentru scepul mantuirii a le lucra §:], a~ a prin sMguin'~ 1 ui de a face 1 ucrel eel bun p e cei

mat lenesi SJH~e a-I urma prin chipul Iueririi sale ii zidire~b:~ §i prin obicei ul ,sm, eel vrednic de Iauda §i pe sine ~i pe al tim, iw f{lID,ose~te.

Altuia 'mill place de nr.iciune g,a se curateaLS,ca in luerul biserieii si in ale chiliei ~:i prin aceasts buna obi~nuinti p e cei lenesi ~i care TIU pentru nevojnta~ ct. pentru negrijire se lasa a ,[[ID yn :mt1!rdarie, prin pilda lui 'Ii foloseste, Al tul este bun ,cin.tlre~ ~i ci tet ,fli burn r.iind.uitort al slujbelor bisericii ~i acesta P e cei ee voiesc a scurta slujbele ~i. til, face lucrul Domnului en

~, . , . lui '~'bd-I 1 .... ~I ''iIk ~I 't... • •• • •

ren evire, pnn a ui raoc are a ~,4J bete mserteu pnn

m,sM~':ru, luerul Ii foloseste. Altul este tare 'm credinta §i ~n uad"itiH.e Sfintei Biserici sti needruncinat, dar iute din fire ~i pe eei ce voiesc a se abate: de 131 cele bine

nredani site .... 11 aserime ,~, ',- ',', "'~' '. ", " .. I" '. " " 1, . de r'''' vlll"", ,;)..!!..! """ ~ Oi .... r' . , ,,,", 11 opre§ IJJ i1. pe on,care , uero " e

sminteala in, adunare nu n ~l\goouie ,~ acesta ca '0 san~ine]a a Domnului prin asezarea lui mull ]]1. pbe~mji -cki eunoscand cei f'aril de rinduia],i rl"ll8! 1 ui inttu eele bune, chiar de nu le eonvine, wand nevrand incep 00, atentie sit LSJt fereasca de eele nefng,auuite. ~ i asa eel parut aspru ,~i rau de ei, incetul eu meerul ti foloseste,

Aim! este blbd $1 smerit, $i acesta, ie~md ell ceilalti 11. ascultare ssu la masa san, la pravila Bisericii, pe eeimai bato~i ~ft mai increzuti care n pri vese, prin cbi.pul lui eel blind ~,i smeri t mult fl, r()lliose~te ~i pe ocm~tiinta low spre r,ivnt\ eea buna de a-l UIDt! 0 sdme§te. Altul este priceput ilia cancelarie sau la a,],~e lU!Crm,~ de mare nev'oi~e m adrninistr.a1ia s.fint.ei manastirf" liar avind lips,a, o(WreC1lJlm la, uneru.e fntele,germ

~! L . .. '1

ullnOVDlOt§U, pnn aJ.OOIM3.l mu t se smer~,tre §i a~a

PA_'R'lNTELE CLE'OPA

~j'unge a se 8000ti pe sine ~:i. destept ~i prost §i,. in aeeasta rinduiallii de nedumerire calatorind, duhul 'Del

din el ~ ~ '" d ~' ::-TI Q d L. •

mare m ei en saracia ,., e pacate n '].mpo: obeste ~1 pe

aceasta rilnduiaUi a lOT ~ to Domnul ca pe a unor prunci m Hristos 0 primeste. Altul fiind mester face bucate sau pijn.e sau altele din cele ce folosesc multimea, ~:i acesta daca pe acestea CU, dragoste le luereaza, 'p e t(Mlt~ o'b.,'~'ea prin a. lui osteneala 0 foloseste ~i pe cei ITUli putin 81Ji tori spre osteneala ii :zidi1re~te.,

Altul fiind nteserias ell aeeasta Be; indeletniceste ~,:ru" avsnd dragosteadevarata, de cele ce 01. a! prieeput ~;n pe all tH fnva:~i ~i asa pe talantnl eel d,at lui de la Domnul d~l'i\ putere ]1 in_mul,e~te., Altul preot sluiitor al durnnezeiestilor Taine fiind, cu mare Erica ~i cutremur 1M:'!: acestea Ie sa;v'ir~e~te ~;"i prin Sfintal lui cucern icie p e cei nesimti tori ,¥,] ~,mpietd t1 ~n nepssare de eele sfinte, prin chipul l uCJarii lui spre fi vna eel or sfinte 'ii, trezeste, Altul de vite i:rrtgrij este ~,i m,ang,a" aeestea de mal te ori de nevcie .z'bove~te ,i, de. Itt

.~ ·8" ".. "1'" d ~, .. ,1 d

pravi ta .•. usencn uneon ipsma rmnt, '. e aceasta se

c-ii'e~te ~,i ,a~a cu sflinta\ smerenie pe lucrul eel OWl il ooopedi. ~:], n paze~!te.

A'ntul are darul deslusirii ~i al tntele gerii multora din c~Ymtellile Sfintei S eripturi san din invilituri le Sfintilor PirinlP §i prin acest dar dupi, a lliu.i putere fi p e 3J lJii ii blvi3!~ ~\w ti Wlmuretet,e., Al tu] zace b olnav fiind, dar de pe patul lui de durere, pe lucrul eel prea smrr,t al rugaci unii nu-l pkB;se~tle ~i a~a. prin lucrnl eel ingeresc pe al sltu suflet t1 rningAie ,~i n intlrqte. Altol. la gradini sau la vie ell dragost,e se ostene§te §iJ.' neavind nmp ~le multi 'pI',avila, tn, W8me,l lucru~.ui ell

118

HE ,VO'R-BESTE

de es a; pururea p omenita rugaciunea lui Iisus Sf: mde:~,em](~e~ite §\w pentru lips a de Ia pravila cea obsteasca In gand se cai,e,-~te ~i a~ a prin ,0 s tene ala. lui :fin:1 de ,emile adunarea Domnului 0 foloseste ~i prin cainta cea nevinovata pel al san suflet in smerenie aldin.ca. il pazeste,

Al tuia ii place sit umble ell haine vechi ~i rupte, fie din obi$nuinti s au pentru scopul nevointei, . .,i acela oarecum pe cei ce sunt de:l ica .. ~i ~i Ie place a umbla mai luxosi, prin purtarea smereniei lui cea ariUati oarecum prin chipul eel din afar!, pe 81 aeelora gingasie m hame cu smerenia 0 cerneste ~i pe §tUn~a lor spre cele cuveni te 0 rao.~.te~ Altnl se arata eumpatat ,~i posti tor in mi:llJJc~T.i ~j bauturi ~i numei cu eele plea de nevoie vietii voieste a se mill tW11i~ §i acesta p e cei robi t~. in mincmi sau m altele p e care TIU le lngiiduie tlgaduin~e~,e neastre, prin ssprimea vi etdi 1 ui ']J~ mustra flra de cllilv,§.nt ,J. citte cele ce sunt datori prin pilda vietii lui a ... ,lli urma ti eheama,

Acestea §i rna], multe fie zise pentru deosebirea damrilor §i lucruriler in parte P e care Ie vei eunoaste ~i te vei mingma vaziud cum. aeolo in stadionul de 1 upta al osta~t] or 1 u] Bristos unH pe al tii se intrec in alergarea cea buna, ~i cum unii P e atllitH prin chipul luersrii 'l,or spre :rima. cea buna se ,zooirasc ~i prin mleiepcilmea rea de la dar unii altora pe a lor minte ascutesc, :6 i cred ci stand ~\w privind aceasta deosebire ~i felurirne a nevoiterilor, te vei afla ca intru 0 gridini de flori duhovnicesti, a earora nici euloarea, nici mirosnl nu ~eamana" de§i duhul vf,e~ii din ele unul este, dar pe daruri dupa deosebire tn mu~te fehui le

PARl.N·TELE CLE,OPA

129

vei imp ar~i ~i n.u pu~ioo rpl va fi mang,ii'611ea ~i bucuria, ajungind oarecum intru simbal t,a cele scrise:

"V,eseh}~te~te, incepatorule ,a] turmei, vlzind, pe fiii t!~ tmprejurul mesei tale purtand st§lpru:i de fapte

1.\,.- - -iii;' A - s,

,IUIUJle .Amm,

Blagoslovi ti ~i rna. iertati §:i vi rugati pentru 'mine pacatosul care stau flimand., de departs privind la cei c-e duhovniceste acolo va ospatati,

SC'··RI·· 'S'~'O':'-A_" 'RE:": C"'A~'TnE;' UN, I·'. O:.-·UU,O··-·VN···' 1[e.·-,6

.,',",,:. "".' ~' .. ',' .,JJ.

Prea Curiroase Piirm1e Nifoc,

Cu cea m,tru Hristos frai~easca, dragoste ,~i ell aj utor:u,ru rU,giciuni] or Prea Sfintei ~,i Prea Curatei S ale

M " . " . ine rsnd u, ..JI • ,x atci, vi scrru aceste 'PU'~lfID.e .:r~jJ' un, care ,a~ con Sa

'Va giseasca. in. rnomentul eel mai fericit alli msntuirii ~i. al cugle~oo:ru, spre cele ceresti,

Parintele men,

Mai intai de toate va cer iertare de prea multa tntMzien:~ a raspunsului Ia scrisoarea Prea Cuviosiei Voastre i Soot ~i eu, pacartosul; invilwt aici ou multe ~i nu mai pot raspunde la toate scrisorile care vin din mul te locuri, 'F carte rsr mai scriu 181 c.lte cineva unde soeotesc cl este prea d.e nevoie, La serisoarea Prea Cuviosiei Voastre, vizand, ea. este mare nevoie de a raspunde la hlttebal'ile· csnonice cere mi le-ati pus. prin

6 Serisoere ,clbl~ ieromonabul N,tfon IlJdlnistirea Cozia], datati:2~ octombrie 1""2

- - _.

130

scrisoare, m-am hotarlt.~, maear mai t§{,ziu §i mai pe scurt, a raspunde precum urmeaza:

La cele ce hrtrebati despre cei desparti ti de femei, s au femei despartite de barbati, rara, motive canonice, care, d upa ,oe se despart q,a tara de lege, indraznesc sa se cunune ell alte femei sau cu al ti barbati care tin seams numai de divorfuI eivil (vezi motivele legale de divert to. Dreptul canonic de N~ Milas, p, 520, 525);, ba, dup\a cum ,aratati) unii dill ei au ~.j cate dous - trei eununii 'in B j serica ell 21 te femei ~ 'fira sa le fi murit sot" a. 1.01' cJea dreapta, rm-,a cuvant de eurvie sau eres sau alre. motive, care le dau voie sa se desparta vremelnie sau definitiv ~ la aceasta, iata ce am de raspune:

N oi stim despre cis 3)wri[e ca este indisolubtla:

Ceea ce DiQ',l-,nnul a unit, omul sli nu desparta (Matei I 9, 6)., T otusi, soot unele excentii ,:

A Jt:':I'

- In caz de adulter sau preaenrvie persisten ta,

(Matci m 9 jl '9)+

- Apostazia unui &O~ (I [Cor. 15). ~ Intrarea unui sol in monahism. = Decesu unui sot.

,

Cu toate acestea, in molitfelnie TIU gasimnici 0 ITIO li tfii de dezlegare a, CW111ul~[eL Motivele de mai su s despart definitiv pe cei cisitlorili iPravita lui Matei Basarab, gl, 219, 232),. Sunt ~i alte motive melt mal numeroase, care despart temporar i(pana la 0 vreme) pe cei casatoriti dupa legea lui Hristos, Dumnezeiescul Parinte Grigorie Teologul zice: ,.,Nunta mtai este lege, a _ doua iertare, a treia calcare de le ge" (Pi, M. B ~ ~ gl. 2.05). ~ titi ca nun ta a patra a 'imp,aratUl ui

PARINTELE CLEO',P'A,

]31

Leon at fost afurisita de patriarhul Nicolae ~,] Marele Vasile hotar.a~te ca'; j,N unta cea rara de liege sa ee desparta, iar dupa ce s-a despartit sa aibs canonul de 1 S ani, ell ~j preacurvarii' (P",M.,B,,- gl, 208).

Pentru despartirile vremelnice de care am pornenit mai sus, neavand vreme a, le scrie aiel pe toate, va rog a le citi pe toate l'n Pravila lui Mated Basarab, gl 17S~240",

De asemenea, pentru aceste motive canonice de despartire, mai luminat se pot afla in Dreptul canonic de N. Milas, cap, 20[,

Stirn ca >0 easatorie este legal~ c Bnd, barbatul l§.i alege 0 singura sotie ell care se 1 eaga inaintea Stanmiui Al tar ca VOi'" duce [0 viata impreuna, flcand ,;nunta cinstita §i patul nespnrcat" (Mdrturisirea IOrt(),d()xif)~ 0 nunta legitime §i legala trebuie sa indepl ineasca ill 1 regnl ii cenonice (Vezi Hristouia, cap. 26 ~ Pi, 65). Nunta C3J1'6 nu s e face dupa, regulile aratate aeolo, nu se poate numi nunta legiuita ~i orice nunta care se face ['ara a tine seama de hotar,§rHe canoniee ale pravilelor bisericesti !j,i In:-va~aturi_ [e Sfintei ~ Dumnezeiestii Scripturi, acea mmta este spurcata §i nelegiuita tPravila lui Nicodim Sachelarie, ] 940~ p, 407).,

Marele Vasile zice: ~~Femeia care rar,a, sa §tie s-a mAritat ttl! un barbat pe care I .. a, lasat sotia pe un timp §i apoi a trebuit ca ea sa-l lase, ca s-a totors sotia lui cea din1m,. ea, a curvit din ne~tHn~a" deci nu sle opreste de a Sf cisatLOri ,. msa, ar fi rna] bine sa Sttea necasatori tan (Can. 46), ~i tot marele Vasile zice: ",~Cas. atoria intre persoanele 1C1[l 0 inrudire opri til de canoane, de se va

]32

dovedi ca, s-a mGut din indrazneala pacatelor ornenesti ~ va prirni canonisirea preacurvarilor, dupa ce se

va desp ~rfl·'; '(C' an 68) A sad , d ..... 'd di

" '.' ·Wt I '.,*"L • ,., ",. ~~.,. ar,.rupa cum ve .em·- m

cele aratate pMa aici, preaeurvari se socotesc 'oti em ce fac nun p contra hotararilor canoni ce, ~Ii vezi ca adevarata sotie a barbatului r:im.§ne cea dintai, daca a fost dupa lege luata, chiar daca ea l-a lasat :11 entru 0 vreme, ~i de se va blapo,ia la el, barbatul .ne~'it trebuie sa 0, primeasca, ehiar dace, a divortat de ea ell divortulcivil,

,

Reeasatorirea sotilor divoI~a,p nu numai se permits de lege, ci mal ales se ~i recomanda sotilor sa S e lrnpace ~i sa reinnoiasca casiUoria., Daca se reinnoieste legatura conjugala, atunci sa se observe tot ceea ce trebuie observat dupa lege Ia contraeteree unei CHsatorii, Iar d.aca lntre. timp barbatul a. luat ~al a, acea luata pe urma nu este sotie dreapta, daca el 'pe cee din. t§:~ (]1 lis a.se '£lm moo ve canonice intemeiate, Atunci cea de-a doua 8W chiar de-a treia cu care el s-a I uat, trebuie sa plee e de' la el, chiar daca\ s-ar fi dus dupa dansul din ne~tiint~ caci el fusese casitorit en alta. mai inainte (Vezi Dreptul Canonic de Milas, ca . 2.02). DeG1 daca It§aL sta u Iucruril e, apoi cAtl vinovatie ,P oarta ~i acele femei care se due dupa al ti batba,ti '-, stiind ci ei si-au lasat femeil e lor rara niei 0 pricma binecuvantata de Bi seriea!

La fel sunt vinovati si barbatii care au luat femei lisate de al tii, Pe acesti bsrbati nelamuriti in credinta ~,i rnra ftic1i de Dumnezeu ti arata ifJlJ$e~i cuvintele Evangheliei lui H sus Hristos, Mantui torul nostru, c,t\ soot preaeurvari ~i preacnrve, Man, vina au 'ThO aceasta

P.l.RINTELE CLEOPA

133

privinta preorH care in.driznesc sa cunune pe unii ca acestia, imp otri va in vatHw]"ilor dumnezeiestilcr Scripturi ~i ale sfin telor ~i dnmnezeiestilor canoane Aeesti preoti cad sub caterisirea sfmtelor canoane Stln. J Sober at VI -lea, eel a toata lumea, osandeste ca pe un preaeurvar pe [eel C'6 ia in casatorie pe cea logodi ti legal cu alnrl (can. 98", vezi ~i cam, 94 al aceluiasi sinod), $[i t.n alt Woe ci tim: nClericul care este chernat si, sluj easel Or casfitorie nelegiui ta, daca el stie c6 este nelegi uita. - nu Be euvine a saviar~i ~i. ,R se face

... . 1'''' ... r, ';' (11[ T' 5 22:~ . . .

parta~ a pacate strame' . '. j[ Tim. . .• , .... ; r- r'aV. ,Bis .. , de N.

Sachelarie, ed, ms., pag, 59' §.i 369)., ~i in alt lac se aratii ,ca preotnl care va cunnna nunta eea lara de lege, sa se pedepseesca [ell lipsa de preotia sa (P'.M .. ,:B,., gt 21 0). ~i daca preotii nu au voie sa fa parte ls masa celor casatori ti a doua oara (N eoeezareea, can, 7 ~i Pravila Mare de 18 Govora, cap, 51 ), ap oi cAtl f'aradlermeg'e. :fae acei preoti care cununa l.n biser ·,ca\ pe cei preacurvsri? S i daca femeia cireia :i s-a dus barbatul in alti tara sau a dispsrut, se va manta mai inainte de a se ineredinta de moartea lui, ee canoniseste ca to eurva (Sf.Vasile eel Mare, can .. 3])~ ap oi acela c are ~i -,a lasat sotia tata pricini bune ~.i

... u f r!'1I~·d

tntemer ate, cum nu va . 'i preacurvar f' y 1 .' aca sunt

preeurvari, apoi cum va avea putere de lege oununia cea ta,cum lor in biseriea de un proof lara fried de Dumnezeu si cum vom putea noi sa nnplirta~im pe unii ca acesna cu. Sfintele ~i Preacuratele Taine ale lui Hristos, Dumnezeu nostru, mai IDainte de a se desparti

, ,

de nelegiuita nunta ~i de a face canonul cuveni t1

Auzi ce ziee dumnezeiescul Parinte loan Gura de AUT in privinta eeeesta: ~jSi voi, preotilor, care dati Preaeuratele Taine rue lui Hristos poporului sa ~titi Ctl nu micamunca zace asupra voastra, dad; stiind pe cineva nevrednic, n vell lnlpirt!~"J; Apoi rice: , .• U da sable tn loc de '. rana ... ~i d;aci, te teml tu ca. aeel ee vine la r.,parti,h'1e este ipat sao saehelar sau velevod ~U1U iDSU~i. Ice] eu eoreana pe cap (,,"mpira tu l), daca re temi t '" adu ... i ~a mine, ciei en tot trrupo. meu i'~ vo:i da ,sl aml.ai ma:inie €Ie' a. da Tropul Stipin lui hI eei aeeu ra 1i; ,i tot si,ngeie .eu il. voi vir,a" maiio3,inte de a, da S§,ng:ele S ti.paDu~u i la leei De·vredD.~,ci'; (l~parfi'rea de gra'N." cuv, 54).

V deti ~. '1 d h .. ,... ~ h .x .... ~.

e ~ eu, pannjt or [ lIJ ovn 1 ci , cata otru[i;lre aves

acest parin te si dascal a toata lumea, de a se jertfi p e sine pentru seumpatatea Preacuratelor si Preasfintelor Taine ale 1 ui Hristos §i clt;!. amortire ne-a aj un s p·e noi in aceasta privinta? V ai mie, pacatosu] ~ Ctl ~i eu SUD t eel dintai vinovat in aceasta privintal Dar [sa ne rugam Prea Bunulni Dumnezeu sit ne atJute cu mi la Sa, sl ne indreptam spre a nu ne munci vesnic,

Parintele meu,

In aceeasi serisoare, la punctul Z, at]] amintit de casatoria calugiirilor §i a calugaritelor §oi ca unit din preotii de mIT au indrsznit sa eunune pe acesti caJugiri ~i calugarite, Daca a ennuna p e mirenii ores tint impotriva legilor canonice este 0 mare mr,!delege, apoi a cununa cineva pe cal u.g.iri sau cw ugari te este eulmea fiirl1deilegilo!l.'~' Cum poate cineva sa cunune pe calugarite sau pe c!luglirii [care

PARINTELE ,CLEOPA

135

,(.");: ... ~~' ~. ']'D

au Ul.ICul juruinte mn JL.OO~3te main tea ui . umnezeu, B.

1ingerilor ~i a oamenilor, ca i~i vor 'p1t\zi fecioria .~i t~i vo aduce trupurile ~! sufletele jertfa Dorrmului? Acest jurarnsnt at calugari]or nu ;SIE:) mall poate retrage sub nici 0 forma, Iar calcarea 'lui aduce os!nda tari1., iertare, OR a lui Iuda (Num 3 O~, 1-116; Deut, 21 ~ 23; 1 Regi 14, 415; Provo 20,,25; Bcel, 5, 45; Fapte 5, 4; l4, is). Jnstificarile omenesti nu 'pot u§urn situaria unora ea acestia, ori in ce chipi ar fi, N umai un preot care cinsteste pe· Domnul numai cu buzele (Ier, 8J 11; 23, 1.; Mate" 7, 2 ill , 23)1 va indrazm sa cunune pe urn] ca acestia (Amos 2:, l 1~12), ca un pastor strain de turma lui Hristos (loan 10, 1-12.).. ~i numai ni~te nasi msrrainap de harul . omnului se mai pot apropia de unii ca acestia, Dar sa. se ~ti.e ca deasnpra lor zboara secera lui Zaharia proorocul (Zaharia 5, 3-4).

Unii ca acestia sa citeasca canonul 6 al Marelui Vasile care zice: 'uCunfijle eanonicilor sa 'TIU se socoteasca tntru nunta; ci in tot chipul sa se desparta impreunarea 101'.. Ca, eceesta ~,~ Bisericii este de folos spre mtir~re ~,i ereticilor nu se va da apucare asupra noastrs, ce cum din voia de a .pa,ca:tlUli tragem spre noon (Pidaltonul, N eamt, I. 4(8).. $,i tn tilcuirea acestui canon zice: )~Sa rru se ierte de arhiereu a se cununa caJugirii sau. caIugari~ele ~,i Impreuna a vietui, D,aca preotul care va tnddizni sa cunune pie [eel ce se insoara sau se mar ita eu eretici s au eretice se canoni seste cu oprirea de la Sflnta imparta~anie pe 'limp de 3 ani de zile" (Pravila Govora, p, 100), apoi preotii care indraznesc g,a eunune p e calug!ri s au cal ugm i ~e ~.i care prin aeeasta sunt sub anatema, dupi canonul '1 al

136

NE VORIJE$T.E

Sinodului IV 'ecumenic, cum vor mat rlmine· ~n preotie, mca:ndu~se partasi Ia enatema cea poo"a asupra calugarilor care se tnsoam eau se manta?

Vad cil Prea Cuviosia Voastra ali gasit de Icuvim,a sa, faceti oarecare ieenomie pentru cei ce s-au cununat de preotii de mir contra 'inviiimrilm dumnezeiestii S cripturi ~i a sfintelor canoane, spre a nu despsrti pe unii ca. acestia, avand 1n vedere cit au copii, ~i ]e-81; '!' randuit sa traiasca restul vi ~ii 101" in curatie ~i fapte bune si apoi sl le dati voie sa se imp'arta~eascit

Ar f aeeasta to ieonomie oarecum potrivi tl" daca ar tinea -0' cu. seumpatate §i daca ar renunta macar cairo via ani a au. primi Preacuratele Taine pentru timpul c;at au trait in Bradelege. Dar mai bine ar fl pentru nOI sa trimitem pe unii ,c,a aeestia IT,a cei care i-au tncul"ca.t pe ei si i-au cununat, ca sa nu ne amestecam ~i noi in. iadul celor care ~i bat joe de hotsrele sfintetor canoane §,~ incurca atite:3. suflete nevinovate in rnreaja ratradelegilor .,

Asa se intimpla §i aiei la noi, foar1emulte cazuri ell nedumeriri §i incurcituri de felul acesta, Vin multi ell acest fel de nelegiuiri, ca sa ne incurce p e noi, bietii caJu,gan cei putini ,~i ne.cajipj care nu mal stim ce sa faeem §i cum sa faeem eu Cllltitea suflete incurcate §-,m reustrate de oon~tiin~. Vin aici sa-i dezlegam noi, dar c§.nd s-au c'asiUorit nu ne-au intrebat pe noi, Acum fie din cauza mustrarii constiintei, fire ea au dat de multe necaznri d[n cauza nelegiuirilor in care traiesc, noua ne vine randul sa mai salvam ref; se mai p oate sal va, Dar nu tre buie sit

PARINTELE CLEIOP.A.

: 37

uitam 'm.v,atatura rnarelui Apostol Pave care ziee: Sd indr:eplttim pe cei gre§ili CU' d'uhul bldndefi.i ~i sii ne pozim pe noi sa nu eadem rti not in ispita. AiD-dar) daca vin sinceri ~,m ell 1hotarire buna de fudreptare, noi sa le ar~1im adeviruI si, de voiese ei a se cam ~i a face canonul, sa nu descurejam pe nimenea; daca nu voiesc truss. a se desparti de nunta nelegiuita, nici a trai in curatie §.i a face canon W cuveni t, cu oprirea de 1&

sm' ta I~ "" ,..... . '1 . .

,-' . • •.• OJ' I' I - ,', - ,_. ,- [iii - - , - ,'., ,-

~ m , mpartasanie, cupost, cu ml osterue ~l

rugaciune, apoi sa luam aminte de noi ca sa nu ne osandim dimpreuna cu ei,

V,it ro g sa cntiti in Pidalionul de 'N eamf~1 canoanele 84 ~i 85 ale Marehii Vasile eu trucuirile ,i subinsernnarile lor. ~,i de acolo veti trage rnvatawr.! pres clara cum ,- ebuie sa. procedarn cu cei care se afla in Iar'adeleg-i §i DU voiese a-si face canonul. UnH preoti de mir care traiesc ·Ill nepasare §;i flra fri,e$. de Dumnezeu, au ajuns pina aeolo ca dezleaga la SBnta Implrt!t:},lanie pe cei ce se pazesc sa nu faei copii, ba ~i pe cei ell avorturi ~i crime" ucigand prunci, B a in unele pirp ale lirii~ dupa cum ne-am m~ti'runlat de la martori vrednici de erezare, au ajuns la culmea nebuniei, ci au, dat voie sa se tnlplrta$eaSca ell Preacuratele Taine §i eelor ce traiesc necunnnati, precurn ~j celor ce s-au luat veri drepti m. casatorie ~:i al torn. care s-an luat rude de aproape, Vai de no] §,~ de. noi, unde am ajuns, ,ca1A orbire duhovniceasca am ajuns sa, vedeml ~I ,', daca noi, pastorij, suntem orbi, ce

sli mal zicern de turma? S~ ne rugam Preamilostivului ~i Preainderatului nostru M§ntlllJitor sa, ne trezeasca mai inainte de ceasul mortii pe toti,

~ - , ~ -

· .tCe sa mai zic de sfintele posturi de miercuri ~i

vmen ~ care sunt de-o scumpstate en Postul Mare ~i care astazi nu numai de crestini nu se mal pazeec, ci chiar ~.i de multi. dintre sfinlltii pastori ,a· Bisericii lui Hristos? Es.1Je 3. tAta neoranduialacanonica in Bi serica acum, cum poate ni ciodata nu a. fost, §1 nu me mai prieepem cum sa. chi vernisim scurnpatatea ,$1 iconomia durnnezeiestilor canoane, de ls caz Is caz, spre a mdrepta ~i a duce s efletele Cfe§' inilor pe calea cea sflln1ti ·9 mantuir mi.

~ ~

Intrebati apoi despre acei ce n u lin CUf,il~ia IDn

sfintele P osturi si nu postesc, Da, ~m aici Ia nOI ne lovim prea adesea de aceste cazuri. Unri am- voi sa poeteasca, dar ocupatia lor in societate nu Ie permite, Iau masa pe la cantine ~i ire bui e sa mearga la serviciul lor" Pe acestia trebuie sal-i mtelegem ~i, pe cat ne va lumina Domnul, ,sa. e usuram sarcina. in loc de post si le dam sa faca rugaciune, milostenie ~i alte &,prte bune p e care ar :pu.tea s,a le faca, ca sa tmpacilm orieum constiinta 10.r ~i sa nu- i descuraj ,im~. Dumnezeiestii Parinti, 'ta1cuind cuvantul Mantuitorului care zice: Die va var goni pe voi dintr-o cetate, m erge,l tn alta" zic c ft, daca ne-ar goo [ pe noi din cetatea p ostirii sl fugi m in aceea a rnultumirii St1!1!J a milosteniei sau a smereniei (Vezi Ftlocaliai.

Bineintel es, numai in cazuri bine chibzuite sa facem acest lucru. Nu usor sa, facem pogoramant ~i sa dezlegam, ca auzi ce zice: ~"Daca vreunul din cei ce se nevoiesc, Bra tru P easca nevoie (b oala) s-ar mandri ~i ar dezlega posturile celt randuite publicului care se pazesc de 'lserie,a, anatema s! fie" (Gangra 19).

PARINTELE CLEO'P'A

N~ai mcind comparatie inttre· acest canon ~i eel al 69-1e,a al Sfintilor Apostoli ~,~ 31 ill 02-lliea al Sinodului VI ecumenic, vom afla unde trebuie a face pogoramsnt ~i unde nu.

euralia, in posturi, nu avem marturii canonice care ne-ar da voie sa 0 dezlegam, Daca lume a se stri ca din zi i.n zi din punct de vedere moral ~i canonic, apoi nu sun tern noi ob ligati §.i nici nu trebuie sa aprobam slabieiunile ~1 poftele lor, 86-i sfatuim ell t~ati\ puterea s,l aseulte de ]nvaTaturile dumnezeiestilor S cripturi ~i rue. sfintelor canoane,

Unii dintre preoti 8roJ. nascocit in. zilele noastre un obicei nou ~j cu total imp otri va Biseri cii; au dat, zic ei, ,,,;bla.gosloven[[e" ea ,si petreaca calugari ell calu.giiri t.e la un 10 c?, pazindu-si curatia ca fra'tii ell surorile. Aceasta este 0' mare m~eHiciune a satanei, spre .. sminteala ~i poticnirea lor, spre prapastia desfraului. lata. ce zic dumnezeiestii Pirinp in privinta aceasta; ; De asemenea hotiI a:m ca fecioarele sa nu vietuiasc a irnpreun a ell b arb alii , spre a se aj uta ca niste frati i'J (Sino dul VII ecum 20; Ancira l 9; Marel e 'Vasile. 88).

A cincea intrebare despre cur!p,a iti posturi ~i la zile oprite, AI fi foarte bine de neamul crestinesc daca s-ar grij i en mare fric[ de Dumnezeu de acest 1 ucru cinstit. Dar mlalnim aici foarte malte cazuri cand un sot ar vrea sa, tina postul ~i curatia, iar celalal t nu vrea, ~,] rnai ales bar b atii sunt acesti a. Trebui e sa. fim cu

7 ,In anii cand foerte multi ci1u,giri au foot dati afars din minastiri, in urma decretului 4,101] 9591,

140

NE VORBESTE

mar-e atentie si aiei, deoarece cu.r,~ia apartine tn voirii amandurora. Deoarece dupa inv!tatura marelui apostol Pavel: Femeia trupul sau nu-~i s.tapane~te~. ci bdrbatut, ,~i invers ~ i m acelasi loc: Nu va' lip'si/.i unuf de altul.Jara lRV,Direa amdndurora (I COf .. 7, 5). Datta unu din so'tf nu vrea sau pune motive ci nu poate a se tnfr,ma tot postul de la impreunarea ell sotia sa, precum gasim foarte multe cszuri, apoi 51-i sfatuim macar Or masn r.a de vreme, doua-trei saptamani, sa se

.... :'!I: i'o :ill: • ;j:. ... ~,'''' - d ::c

pazeasca in cur,tllle.,,, pentru a se putea lmp.arta$,l;.,:· aca

au alte fapte bune, prin 'care dovedesc bu a lor credinta, Ce sa facem? $i de voie ~,j de. nevoie trebuie aici sa alegem pacatul eel mai mic, Cal si nu dam loc la unul mai mare.

Am avut cazuri, cand din cauza c! sotia nu a vrut sa primeasca pe barbat la impreunare, acesta s-a, dus la alte femei si a cazut in prapastia preacurviei, iar at pi s-au dus Is dobitoace in graj d spre 0 §i mai mare urgie, Vedem ca dumnezeiestile canoane in aceasta privinta dan anatema pe femeia care nu voieste a se impreuna ell soiu1 ei, csnd acesta este intru mare pofta (Can. 5, 51 Apostolic; 9, ]4 Gangra), Una din hotar.aril1e Pta vil elor Bisericii zice asa: HN u. s-a oprit barbatul e"i femeia de la impreunare trupeasca decal numai cand voiesc a se implrt~~i eu Sfintele T aine" (l:ndreptareG Legit, 170). Si Marele Pavel zice: "Este 1 ucru cuviincios a se indeparta unul de a1 tul pentru un

• u "'. ..... .Ai ~.... • in ~

nmp, ell mvmrea amancuro ap entru a ,~lkliUl . - ruga-

ciune r~1 apoi a se apropia" (I Cor. 7, 4~5; Sf: Dienisie 3). Dupa cum vedem, toate indrumarile in aceasta privinta arata ca in vremea postnlui ~i a rugaciunii in

141

_ A .

vederea Sfintei Im:parti~anH. se porunceste curw~a.,

Dar 110mrat nu se arata in ce e.m sA facem pogoramant in aceasta pri inti" Ramane ~i la puterea duhovnicul i aeest Iucru dupa canonul 102 a1 Sinodului VM ecumenic de. a face pogoramant cu buna intelegere la teste ~w a tine cumpana lntre scumpatate ~i iconomie.

Parintele men,

Pe ling'! cele de pana aici atata zie ~ C1J1 adevarat este prea marie nevoie sa ne sfatuim adesea in aceste vremeri cum sa facem spre a putea ajuta la mantuirea sufletelor crestinesti, Mantuir:ea std intr:u mult sfat, ziee dumnezeiasca Scriptura, ~i iara~i zice: Sf_atui bun te va paz.i f.i cugetul drept te va apara. ~ i ]ar~i Fra te

pe frate sfdtuindu-se sunt ca rO cetate bine intemeiatd ,~i ell .0 fmparo{ie neb.iruitii; §i eel ce n u au sfotultori cad ca frunzele. Vezi ce fac doctorii prin spitale cand au cazuri grave leu un bolnav 8,IU au de fkut operatii grele l' Se aduna in conn sii mai multi r§ii se s mtuiesc eu mare griji cum sa faca spre a s a va viata trupeasca a oamenilor bolnavi .. Au cat mai rnult at trebui sa ne adunam ~i sa ne sflmim noi, care avem mare raspundere nu de cei bolnavi trupeste, ci de sufletele cele ranite de mosrte ~i bolnave? ~i daca pentru samatatea trupul ui este nevoie de atita grij § §i sfatuire, oare c~ti grija §i sfatuire riu ne trebuie noua pentru a ne griji de bolile ~i ranile noastre snfletesti ~i de: ale al tor sufllere" care vin ~i ne eel' ,aju tor in aceasta privinta?

Vai mie, pitcatosului, ca nici de raoille mele cele sufletesti TIll rna gr~j esc, nici de. ale altora. Apostolul Pavel ne mvata ct\ nimenea al sau sa, nu caute, ci

142

NE rORBE$TE

fiecare din noi sa. Iucreze spre binele aprospel ui siu. m tru zid ire " Mar eu slujesc iubiri i de sine '~i Ienevirii mele, neavand grija cea s.ia.nta, ntci spre binele mew sufletesc, nici pentru alpi

Parintele rneu,

. Venind S]'f\6 incheierea acesrei s crisori, inca o dam. vi reg sa m,a iertati pentru multa mmrziere. A~a le fac eu CUt lene, cu nebagare de seams si petrec III '[oatil vremea in nesimtire ~,~ nepas are fatl de tot ce este 'bun ~i placut lui Dumnezeu,

Va TOg sa 'mi ierta\d si .~ a_~i va rog sa spuneti Prea Cuviosul w Parinte stare] Gamaliil smerite inchinaciuni, ell]. toaUt bueuria ~i dragostee cea in Hristos, pre cum, ~i ] a toti prea cuviosii parinti din sfinti tul sober al acestei sfinte man.astiri. Pe tori va. rog 's.a nu mi uitati in sfintele rugaciuni, De mnlte ori imi aduc amin te de acele locuri frumoase ~i pust ~ nicesti, pe care 'lie-am vizitat ~mpreuna cu Prea Cnviosia sa Parintele smre!, care en 'mutua 'bunavointa '~i dragoste ne-a condus personal pe car,irne cele frumoase ale acestor sfinte lccuri, Cine stie daca in aceasta nememica ~i scurta vials vom rnai avea fericirea sa mai ajungem acolo,

Spre inoheiere zic: M'Ha Domnului Dumnezeu ~:rn M,an tuitorul ui nostru Usus Hnstos ~i dam'] A cop ersm ftntului rugaciunilor Preasfintei, Preabineeuvantatei §1 Preacuratei Sale Maici sa fie ~i sa ramAna cu no] ]_n veacul eel de acum ~i In eel viito . Amin,

A] Preacuviosiei Voastre mai mic ~i nevrednic fra te in Hristos Iisus, care v.a cere iertare ~i binecuvantare.

Cum sl, dobandim pacea ininlii " .. " , ,.,'", · .. ' ~

Minunile Mosului Gheorghe Lazar " , '.m •• ~ •• ;,.oO+. 17

. idii 26

Despre plaza de pn.m,eJ lJ .. m ••••• ",.' •• " ••• +" , •.• ~ •.• ~ •• ~ •• , •••••• m. I I

ICu vant].a Pogorarea Duhul ui S:f"ant.;;"", s e ,.,.,., •• ", •• " ••• 4]

bi ..

COnVGf . [ilre, ell! tmen

despre en-ratie. in cisitorie, .... ', ... ,',".~ .. ~., , ..... " '. 54

T--· ,,"-. . N' tii - - - - - - . " .... ~ , .. " .. ,,, 77

ama " un). . ... _ .... , ..... E ..... ",., •• ,.,,,. e •••••• ",'_ - -

Despre vrednieia preotiei I~i despre osanda preotiior care dau Sfintele Tame

, 99

eel 0"-: r nevredn ]' ""1· -.' - - ~ - • ~. , , ••• " •• " •• ,,,. '. '

S~~'~;e u: ~~~::::::::::::::: .. " 1 ~8

-00 " 12'91

Scrisoare c atre un d I' I . OVlllC ..... , ... ", ... , ..•. ,..' •. e a s ".',.... ' ..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->