You are on page 1of 5

LICEUL TEORETIC "MIRON COSTIN"-PAŞCANI

JUDEŢUL IAŞI

EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI - O NECESITATE A TIMPULUI ÎN CARE
TRĂIM

înv.gr.I NECHIFOR ANICA

dreptul la proprietate). Rezultatele EDO se reflectă în: cunoştinţe (învăţare despre drepturile omului). Programul pentru tineret al Consiliului Europei. dreptul la o protecţie egală a legii. Obiectivele generale ale EDO vizează promovarea respectului pentru drepturile omului şi pentru libertăţile fundamentale. înţelegerea şi valorizarea diversităţii culturale. majoritatea cetăţenilor acestor ţări nu beneficiează de ele. • indivizibile. recent. Pentru copii un drept al omului este o revendicare atribuită prin simpla condiţie de a fi fiinţă umană. a definit EDO drept "(…) programe şi activităţi educaţionale care promovează egalitatea demnităţii umane. dreptul la asigurare socială. indiferent de rasă. cu diferenţe notabile de la o ţară la alta. la informarea despre drepturile omului. Din păcate. religioase. Cu atât mai dificil este de realizat o definiţie pe înţelesul copiilor aflaţi la ciclul primar. limbă. Drepturile omului îşi au rădăcinile în multe culturi şi tradiţii ancestrale. În sens juridic. 2 . promovarea egalităţii de gen. origine socială sau alt tip de statut). dreptatea. ci presupune în egală măsură cunoaşterea şi respectarea lor. dreptul la azil). toleranţa. Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului se referă. EDO este deseori definită prin scopul său: programe şi activităţi care urmăresc să dezvolte o cultură în care drepturile omului sunt înţelese. Declaraţia Asiatică a Drepturilor Omului şi Carta Arabă a Drepturilor Omului. 2) drepturi politice (dreptul la libertatea gândirii. apărate şi respectate. origine naţională. un drept este o revendicare pe care suntem îndreptăţiţi să o cerem. rămânând încă la stadiul de deziderate. dreptul la sănătate). O definiţie a drepturilor omului este dificil de formulat. cu toate că apărarea drepturilor omului este obligatorie. după cum se stipulează în principalele documente internaţionale. comportamente. dreptul de a se căsători şi de întemeia o familie. lingvistice şi alte minorităţi sau comunităţi. una dintre cele mai active instituţii în acest domeniu. nu toate drepturile cuprinse în cele patru mari categorii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale au un fundament de drept pozitiv. Comunitatea internaţională a stabilit că drepturile omului sunt: • inalienabile (nimeni nu le poate pierde. adevărul. Mai mult chiar. responsabilitatea. în Babilonia (Irak. la patru mari categorii de drepturi: 1) drepturi civile (dreptul la viaţă.I NECHIFOR ANICA Educaţia pentru drepturile omului (EDO) a înregistrat în timp multiple definiţii şi abordări. Spre exemplu. multe dintre ele. sex. promovarea cetăţeniei active şi a democraţiei. etnice. Ca şi alte dimensiuni ale educaţiei. deşi majoritatea ţărilor latino – americane dispun de instrumente de protejare a drepturilor economice şi sociale din partea statului. 2000 î. deşi în unele circumstanţe ele pot fi suspendate sau restricţionate). la libertate şi inviolabilitatea persoanei. Aceste obiective se pot regăsi şi în programa de "Educaţie Civică" de la clasa a III-a.) a fost primul cod legislativ scris. competenţe (învăţare pentru drepturile omului). în conexiune cu alte programe care promovează învăţarea interculturală. a respectului faţă de sine şi respectul faţă de alţii. convingeri. respectarea. deşi în unele ţări anumite drepturi au un astfel de fundament ele n-au devenit încă efective. Aproape toate regiunile lumii au elaborat propriile instrumente pentru protecţia drepturilor omului: Convenţia Americană a Drepturilor Omului (1969). dreptul de a alege şi de a fi ales. dezvoltarea unor atitudini şi comportamente care să conducă la respectarea drepturilor celorlalţi. participarea şi susţinerea minorităţilor". în special în ceea ce priveşte diferenţele naţionale. existenţă interpersonală şi interstatală în mod practic. norme şi regulamente. ca şi în cazul altor valori fundamentale - binele. culoare. a conştiinţei şi a religiei. Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor (1986). • universale (se aplică în mod egal pentru toate persoanele.gr. 3) drepturi economice şi sociale (dreptul la muncă. De exemplu: libertatea. interdependente şi interrelaţionate (nu pot fi abordate izolat unele de altele).o necesitate a timpului în care trăim înv. dreptatea. religie. Aceasta nu înseamnă o limitare a obiectivelor EDO la dobândirea de cunoştinţe.Hr. dreptul de a participa la viaţa culturală). atitudini şi valori (învăţare prin drepturile omului). respectul pentru celălalt. dreptul de asociere. dreptul la o cetăţenie. 4) drepturi culturale (dreptul la educaţie. dreptul de întrunire paşnică. o interrelaţionare de atitudini. egalitatea. opinii politice sau de alt gen. nediscriminarea. Codul Hammurabi. 2006 Educaţia pentru drepturile omului. La baza drepturilor omului stau valorile fundamentale: demnitatea umană. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950) şi.

ca unitate de baza a societatii si ca mediu natural destinat cresterii si bunastarii tuturor membrilor sai si. dupa caz si conform traditiei locale. prin toate mijloacele adecvate. in functie de capacitatea fiecaruia. • Copilul se inregistreaza imediat dupa nasterea sa si are. e) de a lua masuri pentru incurajarea frecventarii cu regularitate a scolii si pentru reducerea ratei abandonului scolar. dragoste si intelegere. cat si profesional si de a le pune la dispozitia tuturor copiilor si de a permite accesul tuturor copiilor la acestea. bilateral si multilateral. interesele copilului vor prevala. toate masurile corespunzatoare pe plan national. • Statele parti vor respecta dreptul copilului la libertatea de gandire. dreptul de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit de acestia. opiniile copilului urmand sa fie luate in considerare tinandu-se seama de varsta sa si de gradul sau de maturitate. intr-o atmosfera de fericire. excepand situatia in care autoritatile competente decid • Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamant dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care il priveste. mentale. exceptand cazurile in care legea aplicabila copilului stabileste limita majoratului sub aceasta varsta. recunoscand ca pentru dezvoltarea plenara si armonioasa a personalitatii sale copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial. morale ori sociale. • Statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare. In acest scop statele vor lua. de constiinta si religie. indrumarea si orientarea necesare in exercitarea de catre copil a drepturilor recunoscute in prezenta conventie. cum ar fi instituirea gratuitatii invatamantului si acordarea unui ajutor financiar in caz de nevoie. la adăpost de ingerinţele statului sau ale altor agenţi sociali. • In toate actiunile care privesc copiii. pentru a impiedica: 3 . • Statele parti vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de parintii sai impotriva vointei acestora. convin dupa cum urmeaza: • prin copil se intelege orice fiinta umana sub varsta de 18 ani. • Statele parti vor face tot ce le sta in putinta pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea copilului. spirituale. amintind faptul ca in Declaratia Universala a Drepturilor Omului Natiunile Unite au proclamat dreptul copiilor la ingrijire si asistentă speciale. intreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. de a lua masuri corespunzatoare. iar promovarea acestora constituie trăsătura definitorie prioritară a unui astfel de stat. drepturile si indato. in masura posibiliului. b) de a incuraja crearea diferitelor forme de invatamant secundar. autoritatile administrative sau de organele legislative. dreptul de a dobandi o cetatenie si. constituie protecţii minimale care îi permit individului să trăiască o viaţă demnă de acest nume. • Statele parti vor respecta responsabilitatile. Statele parti la prezenta conventie. tutorilor sau altor persoane care au. membrilor familiei largite sau comunitatii. atat general. avand convingerea ca familia. in special. precizate în Conventia cu privire la drepturile copilului. trebuie sa beneficieze de protectia si de asistenta de care are nevoie pentru a- si putea asuma pe deplin responsabilitatile in cadrul societatii. prin nastere. În zilele noastre. d) de a pune la dispozitie copiilor si de a permite accesul acestora la informarea si orientarea scolara si profesionala. dreptul la un nume. in special. de instantele judecatoresti. • Statele parti recunosc dreptul copilului de a fi protejat impotriva exploatarii economice si de a nu fi constrans la vreo munca ce comporta vreun risc potential sau care este susceptibila sa ii compromita educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice. a copiilor. de o maniera corespunzatoare capacitatilor in continua dezvoltare ale copilului. adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. • Statele parti recunosc dreptul la viata al fiecarui copil. Ele vor depune eforturi pentru a garanta ca nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii. copii in ingrijire. c) de a asigura tuturor accesul la invatamantul superior. • Statele parti se angajeaza sa protejeze copilul contra oricarei forme de exploatare sexuala si de violenta sexuala. prin lege.ririle ce revin parintilor naturali ai copilului sau. Reglementările din domeniul drepturilor omului. in vederea asigurarii exercitarii acestui drept in mod progresiv si pe baza egalitatii de sanse. de a asigura. Ca o particularizare a drepturilor omului sunt precizate şi o serie de drepturi ale copiilor. statele membre vor avea obligatia: a) de a asigura invatamantul primar obligatoriu si gratuit pentru toti. majoritatea specialiştilor consideră că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului reprezintă esenţa statului de drept. • Statele parti recunosc dreptul copilului la educatie si. in special.

care se ocupă cu protecţia drepturilor omului şi veghează ca statele să-şi îndeplinească obligaţiile conforme legislaţiei drepturilor omului. după variabila nivelul studiilor elevi de clasele IX-XII. Un aspect important al EDO îl reprezintă interpretările greşite ale drepturilor. protejarea drepturilor unui grup poate limita drepturile altui grup sau altor persoane. non-formală şi informală.campanii. ca şi opţional. La nivel internaţional. Astfel. A treia întrebare a ridicat cele mai mari dificultăţi. pe nevoile. ale copiilor. Obiectul unor asemenea documente l-au reprezentat drepturile minorităţilor. 24 de elevi au părinţi cu studii elementare. drepturile omului sunt doar un slogan sau o scuză la îndemână pentru acţiuni ale căror valori şi scopuri declarate diferă de intenţiile sau efectele reale. iar după variabila nivelul studiilor părinţilor. ONG-urile oferă asistenţă directă persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate. întrucât s-a constatat că acestea au fost deseori discriminate sau se află într-o situaţie de vulnerabilitate (dezavantajare). poate acoperi acest conţinut. Ceea ce trebuie remarcat este mai marea disponibilitate a elevilor proveniţi din mediu urban spre activităţile practice. Abordarea actuală recomandă centrarea EDO pe cel care învaţă. există tratate. se poate observa că elevii ai căror părinţi au studii superioare. La întrebarea a IV-a (alegerea modalităţilor de organizare a unui conţinut referitor la educaţia pentru a promova drepturile omului?). lobby. Deşi acest aspect nu este surprins la întrebarea 4 . religie. Cunoaşterea drepturilor şi a mijloacelor de apărare a lor sunt premise pentru asigurarea respectării acestora în situaţii cotidiene. ceilalţi preferând într-un număr mai ridicat preponderenţa activităţilor practice. 60 de băieţi si 60 fete. În multe situaţii. unele convenţii sau tratate promovează şi drepturile unor grupuri specifice.5% din eşantion) văd în aceste activităţi o modalitate de combatere a absenteismului. Acest lucru ar putea fi o consecinţă a faptului că acestia simt mai acut epuizarea resurselor mediului sau apreciază mai mult natura deoarece accesul la aceasta este mai limitat. ca modalitate specială de protecţie. 12% sunt împotriva unei discipline distincte deoarece aceasta ar conduce la supraîncărcare. în diferite organizaţii şi biblioteci…" ("Building Bridges for Learning . Educaţia pentru drepturile omului promovează cunoaşterea interculturală şi respectul pentru om. preferinţele. În ceea ce priveşte ultima întrebare(Cum ar putea contribui şcoala pentru a promova drepturile omului?) soluţiile au fost cât se poate de practice şi mai puţin teoretice: plantarea de puieţi în parcuri sau păduri. indiferent de rasă. Organizaţiile nonguvernamentale sau alte grupuri de iniţiativă civică au un rol important în asigurarea respectării drepturilor omului. pe tot parcursul vieţii. plasticetc. etnie. cum ar fi dreptul la libera circulaţie. Ceea ce s-a dovedit foarte surprinzător este faptul că unii elevi ( 2. diferenţiat după variabila mediu. Pasi Sahlberg a subliniat că "un număr mare al experienţelor noastre de învăţare s-au desfăşurat în afara sistemului de educaţie formală: la locul de muncă. O mini cercetare întreprinsă la nivelul liceului "M. 66 elevi au părinţi cu studii medii şi 30 de elevi au părinţi cu studii superioare. care recomandă norme de conduită pentru state şi semnifică angajamentul statelor respective de a proteja drepturile indivizilor. preferă tratarea teoretică a problemeticii. lupta împotriva terorismului este adesea un motiv pentru îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.. Eşantionul conţine. Dr. nivelul de studii al părinţilor. evidenţiind valoarea propriilor acţiuni şi a schimbării personale. drepturile prizonierilor de război sau ale persoanele deţinute. motivând alegerea prin două aspecte: aceste drepturi nu se cunosc şi nu se ştie cine apără aceste drepturi ale omului/ copilului sau unde să se reclame încălcarea acestora. pe lângă instrumentele care stipulează drepturile fundamentale. După variabila . origini sociale etc. acest fapt demonstrănd că nu au suficiente informaţii în acest sens. diferenţiat după variabila gen. 50%dintre elevi au fost de părere că o disciplină distinctă. chiar şi-au manifestat disponibilitatea de a curăţa locurile publice.). declaraţii sau convenţii. În ce priveşte prima întrebare din chestionar (Consideraţi omul modern are nevoie de educaţie pentru drepturile omului ) 98 % dintre elevi au răspuns afirmativ. deoarece este mai antrenantă. coercitive sau nu.concursuri interşcolare. elevii nereuşind să precizeze unele subiecte concrete. formulează propuneri pentru modificarea legislaţiei şi dezvoltă programe educaţionale pentru cunoaşterea şi respectarea drepturilor omului. abilităţile şi dorinţele fiecărei persoane. Protecţia drepturilor omului sau solicitarea respectării acestora se realizează prin uilizarea mecanismelor legale sau prin diferite activităţi ale societăţii civile . reciclarea divrerselor materiale (hărtie. iar cei interesaţi de acest aspect să-l aprofundeze într-un spaţiu extraşcolar. portofolii. 54 elevi din mediul urban şi 66 elevi din mediul rural. drepturile femeilor.Recunoaşterea şi valorificarea educaţiei non-formale în activităţile cu tinerii"). 15% consideră că ar fi mai benefică organizare pe module interactive. EDO îmbină cu succes învăţarea formală. activismul său în procesul de învăţare asigură eficacitatea şi atractivitatea activităţilor şi sunt resurse educaţionale fundamentale.Paşcani pe un eşantion reprezentativ pentru o unitate şcolară a surprins unele aspecte deloc încurajatoare. De exemplu. gen. ale refugiaţilor. 2% dintre elevi nu au avut nici o părere. Contribuţia cursantului. există Curtea Europeană a Drepturilor Omului. exercită presiuni pentru modificarea legislaţiei naţionale şi internaţionale. acorduri. În alte situaţii. În Europa. în familie. Costin ".

V. Toate aceste comportamende determină o ambianţă apăsătoare. 1992. Dificultăţile constau în a preciza rolul şi responsabilitatea fiecărui profesor. Concluzia care derivă este destul de evidentă: educaţia pentru drepturile omului este necesară deoarece sunt mulţi elevi care nu conştientizează riscurile la care va fi supusă societatea în viitorul apropiat. multe dintre obiectivele educaţiei pentru drepturile omului pot fi atinse prin valorificarea tuturor situaţiilor educative conturate în acest sens în cadrul unor discipline precum: educaţie civică. introducerii sau infuzării unor dimensiuni ale educaţiei ecologice în cadrul disciplinelor tradiţionale (approche infusionelle). precum şi fragmentarea excesivă a conţinuturilor. M. Landscheere. Idei în mers.. De exemplu. unii elevi ar avea motive să participe la ore.1981. PUF. educaţie antreprenorială etc. c. Paris 2. Ce teme a-ţi dori să fie dezbătute în cadrul unui astfel de opţional ? 4. Explicaţia psihologică ar putea fi următoarea: rata ridicată a absenteismului ar trebui să ridice un semn de întrebare în primul rând profesorilor de la clasă.1. Bibliografie: 1. astfel încat aceştia nu-şi doresc decăt să evadeza. prin subiectivitate sau rigiditate în evaluare. Consideraţi omul modern are nevoie de educaţie pentru drepturile omului ? DA NU 2. de. 5. Ştiind că un astfel de subiect ar putea fi dezbătut sub forma: a. Aceştia sunt de multe ori cauza fenomenului deoarece promovează unui stil didactic deficitar prin suprasolicitarea intelectuală şi nervoasă a elevilor (exces de sarcini didactice). Maliţa . etc). Cum ar putea contribui şcoala pentru a promova drepturile omului? 5 . unor module specifice în cadrul disciplinelor tradiţionale la care ar participa profesori de mai multe specializări (educaţie civică. elevii sunt de părere că dacă şcoala ar oferi mai multe ocazii de a realiza unele activităţi antrenante. introducerii unei discipline di stincte: educaţie pentru drepturile omului vă rog să încercuiţi varianta potrivită. b. Aceasta este o abordare multidisciplinară. dar activităţile ar fi bine să fie preponderent practice. Motivaţi alegerea făcută: 3. să evite aceste ore. psihologie. Bucureşti CHESTIONAR 1. stresantă pentru elevi. L'education et la formation. cu o finalitate evidentă.nr. vol II . Editura Albatros.. Science et practique. psihologie. prin rigiditate intelectuală (pretenţia impusă elevului de a nu se abate de la litera manualului sau de la explicaţiile oferite la ore).