You are on page 1of 479

OvidIU Bîrlea

MiCA ENCICLOPEDIE
A
,
POVESTILOR ROMÂNESTI ,

Editura stiintifica si enciclopedica
Bucuresti, , 1976

Redactor: Gabriela Ionescu
Redactor lexicograf: Anicuta Tudor

Coperta si supracoperta: Gh. Motora
Tehnoredactor: Olimpiu Popa

Cuvint inainte

!J..

o lucrare de ac~st fel, la dimensiunile unui volum, presupune
o selectie prealabila, pe cît posibil judicioasa, pentr'lf, a cuprinde
aspectele mai importante. Alaturi de articolele despre speciile nara'-
tive în proza populara (Basm, Snoava, Legenda) si de cele teo-
retice referitoare la istoricul si metodologia cercetarii povestilor
(Cercetarea povestilor, Clasificarea povestilor, Experimentul
folcloric, Legile epice etc.) au fost retinute temele cu mai mare
pondere, apoi personajele mai frecvente ("Fat-Frumos", "Ileana
Cosînzeana" etc.), care apar, în consecinta, în mai multe specii,
încePînd cu legenda si terminînd cu snoava.
Trimiterile bibliografice au, fost simPlificate, indicînduese în
text doar cifra care reprezinta sigla volumelor enumerate în caPitolul
final, Bibliografie, urmata de aratarea paginii. Pentru simplifie
care, diferitele tipuri narative au fost mentionate, de asemenea,
abreviat, potrivit uzantelor generale, prin numarul din catalogul
international AarneeThompson (A T) sau din catalogul românesc
al snoavelor (5), alcatuit de 5. C. 5troescu. Alte referiri sînt
indicate cu claritate în text.
In Bibliografie au fost ment~'onate numai lucrarile din care
au fost extrase fragmentele citate spre ilustrare sau s-au facui
referiri la ide~:leîn dezbatere.
Pentru basmele publicate Pîna în 1893 s-a dovedit util acel
Indice folcloric întocmit de Lazar Saineanu cu ajutorul lui Ion
Aurel Candrea si tiparit la sfîrsitul amPlu lui studiu monografic,
Basmele române (LXXXIII). De asemenea, ne-a ajutat, în
ciuda rezumatelor sale prea schematice, oatalogulpovestilor românesti,
Verzeichnis der rumanischen Marchen (LXXIX), întocmit de
Adolf 5chuUerus.
In genere, am înfatisat mai multe variante, mai multe semnificatii
ale faptelor citate, pe de o parte pentru a pune în lumina Plurali-
tatea de sensuri, rod al creativitatii populare în continua eferves'-
centa, pe de alta pentru a preîntîmpina tendinfa de a se atn'lui

unui fapt o semnificatie unica si de a socoti pe celelalte drept
aspecte colaterale, minore, daca nu chiar neautentice.
In selectarea materialelor ilustrative, ne-am lasat calauziti
de gradul de autenticitate al colectiilor de povesti. Ne-am exprimat
îndoiala de fiecare data fata de putinele cazuri dubioase pe care
le-am citat, pentru a-l preveni pe cititor.
Se cuvin multumiri calduroase Editurii stiintifice si enciclope-
dice pentru grija de a publica lucrarea în conditii grafice optime.
Dealtfel, cartea a fost elaborata din initiativa editurii.

Bucuresti, octombrie, 1974 O.B.

1

A
l.

l
Albina. Potrivit unor legende din Moldova, a. ar fi "facute
din lacrimile Maicii Domnului, cînd plîngea dupa D1. Christos"
(52, p. 1175; ef. XXXV, p. 749). A. ar fi fost la origine
~
JI
o fata foarte silitoare si ascultatoare, în opozitie cu fratele
ei, paianjenul; de aceea mama lor a binecuvîntat-o în clipa
mortii: ,,- Cîta este frunza, cît trage, nisipul si marea, atîta
sa ajunga neamul tau .,. Miere sa produci si dulceata ei sa
nu o întreaca nimic si lumea cînd sa guste, dînsa sa se îndul-
ceasca .,. în ce priveste pre Paianjen: cuc sa ramîie, ziua toata
si anul tot sa teasa si noroc niciodata sa nu vaza 1" (47,
p. 137). Dupa o legenda olteneasca, mierea si ceara ar proveni
din sudoarea si sîngele ei, cînd Dumnezeu a chemat la sine
toate vietuitoarele: "Albina veni si ea ostenita si plina de
naduseli de multa munca si alergatura, cu trupui zgîriat si
plin de sînge tot alergînd pîn spini si maracini dupa hrana.
'1--
Bunului Dumnezeu îi placu vrednicia ei si o blagoslovi ca
sudoarea si sîngele ei sa se prefaca în miere si ceara, sa-i fie
destula hrana ei si altora si ceara sa se arda în sfintele bise-
rid' (47, p. 138). Dar cele mai multe legende pun mierea în
legatura cu blestemul ariciului. Lui Dumnezeu, creînd pamîntul,
i-a prisosit o parte de pamînt (sau nu avea loc apa pe pamînt,
sau nu încapea pamîntul sub cer). Nestiind cum sa iasa din
impas, trimite a. sa ceara sfat ariciului (v. Arici, Facerea
lumii). Ariciul o refuza, dar ea îl pîndeste alaturi si retine
din monologul lui ca ar trebui facute de~luri si vai. 'Cînd' îsi
ia zborul, ariciul vede ca a fost spionat si o blestema sa i se
manînce "scîrna", dar Dumnezeu "o blagoslovi sa fie sfînta,
iar scîrna ei sa se faca miere mai dulce ca orice-n lume" (47"
p. 130). O legenda banateana relateaza ca, la început, ,a. a fost
alba, de aici i-ar veni si numele. A trimis-o Dumnezeu sa
întrebe pe Satana daca e bine sa aiba lumea numai un soare
sau mai multi. A. s-a asezat pe nesimtite pe capul lui, sa-I

6

spioneze si dupa ce i-a auzit vorbele, a zburat spre cer. Diavolul,
vazînd ca i s-a furat gîndul, a plesnit cu biciul peste corpul a.
care îndata s-a înnegrit si s-a subtiat la mijloc (80, p. 283-
284). Dupa alta legenda banateana, culoarea neagra si mijlocul
mai subtire i-ar veni de la fulgerul cu care a lovit-o Sf. Petru
pentru ca a fost neascultatoare fata de parintii ei (80, p. 284).
A. a cerut de la Dumnezeu ca omul sa moara din întepatura
ei. Creatorul a decis ca. sa i se împlineasca dorinta numai 0--

daca va putea aduna 12 oca de miere sau o vadra, sau un
stiubei de miere într-un an; în caz contrar, sa moara ea, ceea
~e se si întîmpla, întrucît nu poate niciodata aduna singura
atîta miere (47, p. 139-140; 52, p. 1175). Alte variante arata
ca Dumnezeu a decis, din mila fata de om, ca a. sa moara
dupa ce înteapa sau ca sa umble mai multe .hotare fara sa
poata aduna o vadra de miere (47, p. 140-141). Uneori, a.
se arata îndurerate la moartea stapînului lor. "în Botosani,
se spune ca murind tatal lui Mi.halache Holban, au venit toate
albinele de la mosiile lui si l-au petrecut roiuri prin aer, pîna
la mosia lui Mogosestii, unde l-au îngropat. ° lume întreaga
a vazut cum îl petreceau albinele. Aceasta a fost pentru ca el
toata viata n-a vîndut ceara, ci a dat-o numai la biserici"
(52, p. 1176).
Incidental, a. e~protagonista în basmele despre animale.
Bondarul s-a îndragostit de ea si primavara mereu îi cînta,
"sa ne luam t", însa a. raspunde "nu", fiind slaba. Toamna, j(
cînd însa a. este grasa, ea cînta bondarului "sa ne luam",
dar acesta refuza, fiindca e fara provizii si flamînd (99, V,
p. 326-327). Ajuta cocosul mosului, plecat sa-i aduca averea
împaratului (AT 715 B). Se vîra în fundul cocosului, apoi
îl înteapa pe împarat cînd acesta pune cocosul în pantaloni
ca sa-I omoare cu un vînt (5, I, p. 151-152).
în basme, a. apare printre animalele recunoscatoare. Cînd
Arap Alb da de un roi pe care îl prinsese ploaia pe o cren-
guta, îl cuprinde mila: ,,0, saracele, bietele goange, cum stau
ele ciumelite-aicea! - zice - Unde sa le gasesc eu un loc sa
le-adapostesc eu p-astea ca sa traiasca si ele 1" Si le face loc
Într-o "butoarca" pe ~are o pune mai dep~rte în padure: ,,- No
sedeti voi aicea". Dar o a. se ia dupa el si-i. ofera o aripa
"dnd îi avea nevoie de noi, s-aprinzi aripa asta, ca noi venim
si-ti ajutam" (XV, p. 275). Ea îl va ajuta sa distinga pe fata
împaratului de servitoarea îmbracata în acelasi fel (v. Pro-

7

bele petirii). într-o varianta moldoveneasca,a. sînt cîstigate
de Nic-a Cîmpului prin cele 12 care de miere pe care le des-
carca "pa mosîia lu-mp'aratu albinesc". Drept rasplata, "împa-
ratu albinesc" îi da o pana de a.: "cînd ai sa te gîndesti la
mine, eu am sa fiu la tine, ca eu stiu unde te duci tu. Tu te
duci la fata lu-mparatu sarpesc, si fara mine sa stii .ca n-o
~ iei". Pe deasupra, împaratul albinesc îl mai ajuta la proba
facerii pîinii într-o noapte, construind o "pitarie" (XV, p. 256-
257). în varianta ialomiteana, sotia rîvnita de nas(AT 465)
îndeplineste a doua sarcina, construirea unei biserici de ceara,
cu preot de ceara, cu ajutorul a. recunoscatoare (LIII, p. 535).
O a. din stupii Vîntului Mare îl calauzeste pe. erou la curtile
Linei Rujulina (LXXXIII, p. 371). în ohip incidental, prota-
gonistul ia forma a. pentru a iscodi ce - se petrece în casa
zmeoaicei. "Tugulea priponi caii, apoi, dîndu-se de trei ori
peste cap, se facu o albina si pleca înspre miazanoapte încotro
sedea Zmeoaica pamîntului. Dupa ce ajunse acolo, zbîrn! în
sus, zbîrn! în jos, intra în casa zmeoaicei si asculta ce vorbea
cu zmeii, ginerii sai, si cu zmeoaicele, fetele sale" (41, 1,
p. 270). într-un basm transilvanean, a. e unul din animalele
în care se afla puterea zmeului. în ostrovul marii "traieste
un porc nazdravan, în capul lui e un bongar, în capul bon-
garului o albina si tot asa 7 vietatisi pîna în capul ce1ei de
a saptea e o fluie~ita; în' fluierita a'ce~a e puterea mea si cine
o sorbi, e a lui" (LXXXIII, p. 422). Fata zmeoaicei fugita
cu iubitul ei si urmariti de aceasta (AT 313) se preface în
cele din urma în a. "s-a mers de a muscat pe ma-sa si cum
a'muscat,-o, a murit" (52, p. 878)..
A. se întîlneste si ca protagonist în basmele cu minciuni.
Variantele românesti ale tipului AT 1960 relateaza cum un
Prisacar îsi, cunoaste
, toate albinele, fiecare avînd nume; într~o
seara, observa ca una - Bîrnusca, Nastasia etc.- nu venise.
·Pleaca în cautarea ei si o gaseste înhamata la jug, tragînd la
plug. O aduce acasa si îi pune miez de lmca pe raNa de pe
grumaz. Creste un nuc mare pe ceafa .a:. si vin nenumarate
ciori sa fure nuci. Stapînul a. le alunga cu bulgari de pamînt
care se prind deasupra nucului, a1catuindo tarina pe Care
el o ara si o seamana -cu grîu. Cînd se duce la secerat, azvîrle
secerea dupa un iepure, i se înfige în coada si, iepurele. fugind,
.taie toata holda. Apoi se duce cu grîul la moara qiluicare

8

,macina numai daca i se spunea o poveste mincinoasa (5, II,
p. 518-521).
în snoave, a. are rol incidental. Un tigan are un stup si
e pacalit de nasul român sa faca schimb cu un cuib de viespi
care ar fi a. de aur (S 5715). în alte variante, tiganul da a.
pe gargauni, viesparii cei mai mari (47, p. 203-208). Mîncînd
un fagure de miere, o a. ratacita îl înteapa în limba pe tigan,
care o înjura furios, cu toate admonestarile unlii român: "De-i
sfînta, sfînta sa fie, / De limba sa nu ma tie, / C-o strîng cu
dintii / De-o vad toti sfintii!" (S 4307).
Anecdota v. Snoava

Apa - apa vie - apa m.oarta. A. în legende este elementul
primordial, preex}stential, întrucît la începutul lumii "era peste
tot numai apa" (52, p. 5; v. Facerea lumii). A. si focul sînt
împarati, dar a. e mai mare, fiindca stinge focul (ibid., p. 871-
872). în ajunul Anului Nou, "toate apele se prefac în vin".
La început, "prin toate paraiele si prin toate fîntînile era vin
nu apa", însa din rautatea oamenilor vinul a fost luat (ibid.
p. 900-901). Exista a. cu însusiri miraculoase. Un cioban
ajuns împarat, traieste si astazi si sub picioarele lui curge
"apa de aur". Alexandru Machedon l-a vizitat cerîndu-i astfel
de a. "doar ar trai", dar împaratul l-a alungat (ibid., p. 410).
Livantie împarat statea "pe un rîu cu apa vie" si cînd a venit
Alexandru MachedoH., i-a dat "patru ciocanele cu apa vie"
pe care sa le foloseasca atunci cînd va fi "taiat". Atunci "sa
puie nevasta-ta bucata lînga bucata si sa te stropeasca". Mai
tîrziu, cînd el a fost taiat de un ministru, nevasta-sa "l-a
stropit cu apa si a înviat". A. au baut-o trei îngrijitoare care
au devenit sfinte maiestre (99, III, p. 3-4; v. lele). A. Ior-
danului a înviat pestii, dusi sa fie spalati. împaratul duce
acolo si soldatii morti care învie (52, p. 959). Din locul unde
a fost îngropat Sf. Ioan de la Suceava curge si astazi a. "care
e buna de boale de ochi, de cap, de orice" (ibid., p. 928).
Deosebita este a. Sîmbetei, pe care se afla blajinii. Ea nu poate
fi trecuta de femei. Fierbe toata saptamîna, în afara de sîm-
bata, de cînd Isus a fost urmarit de evrei. Ea înconjura pamîntul
,,,ca un gard", iar la marginea pamîntului e rece (ibid., p.
1001-1002).

vie poate întineri. A. . de închegare si înviere. p. 704). vie care detine amîn- doua calitatile. 127. Exista si a. p. Puteri). Baet sarac adoarme În fiecare seara dupa ce bea a. Tarta-cot are la cap si la picioare cîte un "urcior" cu a. din izvoarele babei. este înviat de cum- natul sau. p. ~nde se bat muntii în capete si aducerea ei e o sarcina extrem de grea. sau de trei ori pe zi si izbuteste ~ cel ca~e asteapta pîna la pauza lor (LXXXIII. p. vie si a. Pro- bele petirii). 590. 516). Dupa ce • l-au spalat si cu apa vie.. avea "darul de a te adormi" si cei ce pazeau iapa cadeau victime. avî~d darul de a învia si de a vindeca:. taiat si pus în desaga de zmeul care i-a furat sotia. Muntii se odihnesc numai la amiazi. Gerul. dar iapa e gasita cu ajutorul animalelor recu- noscatoare (83. este adusa d. Dunare Voinicul schimba ulcioa- . dar în " multe variante aceasta e cumulata de a. 1" Procedeul e frecvent în basmele AT 315.. p. p. e spalat cu a. moarta si bucatile s-au "închegat îndata . Ileana Cosînzeana sfatuieste pe voinicul trimis de mama necredincioasa (AT 590) la fîntîna moarta sa astepte acolo "cînd e soarele cruce amiazazi". p. 303). e într-o fîntîna împresurata de animale fioroase care sînt speriate de o ploaie mare trimisa înadins în sprijinu 1 voinicului (86.e pasari - corbi (54. mai rar în altele. Ler împarat îsi învie tovarasul credincios care a împietrit povestind înscenarile pe care le-a evitat (AT 516). moarta provoaca moartea celui care vrea sa' o ia. ~I se gaseste de obicei într-un loc inaccesibil. v. 303. 48-58).. A. A. moarta. 97). 56). a. vie de la muntii care se bat în capete (42. care curge "la picioarele unei zîne de piatra" din împaratia unei zmeoaice este buna de leac pentru a reda mintile' împaratului si împaratesei care înnebunisera de durere dupa fata lor. (79. iata ca au înviat" (ibid. IV. Voinicul. se face copil de 12 ani" (86. p. A. si zîna este readusa la viata (60. rînduita sa fie mîncata de balaur (AT 300. A. vie si a. 100-101). '548). se desfasoara si ca o întrecere între tovarasii naz- dravani si baba trimisa de fata (AT 513) (4. p. caci "daca se spala omu. 45-48). soimi (79. p. Adu- cerea a. p. ~ în basme. II. 56). 554). ca un om abia acum mort. p.. stapîna a iepei nazdravane. fiindca atund nu mai moare cel care ia a. moarta sînt folosite pentru însusirile lor miraculoase.28). nu se mai ivesc atari complicatii. A. care contine puteri uriase (v. A.boi (52. 27 . Cînd a. Mai întîi. moarta are însusirea de a închega trupul celui taiat în bucatele. în cele din urma. aducînd a.

sfarîmînd butoiul sau lada în care zacea ferecat (v... p. I foze). fata se face o a. apa moarta. parasita de sotul ei. mare (sau mi lac). sau de diavolul care îl trimite "la un tau aici îndaraptu crucii" (5. Zmeoaica are "trei butoaie . 9. p. Între sarcinile extraordinare. împaratul se vindeca si o face general (52. 398). I. de roua adusa de lupul recunoscator si îsi recapata vederea (81a. p. îsi recapata puterile uriase. în curtile unor tîlhari. 193- 194). El promite chiar "noua veacuri" salvatorului sau (LXXXIII. 285). Baiatul bea din cel cu a. V. 965). Si într-unu care beai sa prin'zi putere". 559). M etamor. unul cu apa tare si unul cu apa slaba". trimiterea dupa a. 3465). p. a. dintr-o fîntîna. 10 rele si cînd se lupta. în întrec eri. dar mai întîi sa bea din butoiul "ala care scrie «putere» pa el . p. apa vie. din Dunare sau de la anumita fîn- tîna (S. si pe ea sa pluteasca corabii de 1- argint" (60. Adesea. în cele mai multe variante ale basmului despre saracul orbit de fratele sau (AT 613). "adoarme la radacina unui copac si viseaza ca acolo sunt 3 sipuri cu apa de ochi: sa duca împaratului ca e orb". fugarii din 1 captivitatea zmeilor se prefac si în lac de a. ca e-n mijlocul lor" si astfel o poate birui (5. iar baiatul un ratoi. 360). 3478). fiind sfatuit de niste pasari în timpul noptii (ibid. moarta "crezînd ca bea apa vie" (41. lntre- ceri). Deseori. Tarta-cot bea din cel cu a. dar la înapoiere femeia refuza sa-i mai deschida (S. exista si cea de a cara a. II. Baiatul orbit de mama necredincioasa e uns peste ochi cu a. p. Mai adesea. Barbatul e trimis seara la fîntîna. Fata unui împarat. 501). Astfel. sau e udat cu ea. tare. (v. p. Zmeul captiv cînd bea a. . Probele petirii).. Voinicul e sfatuit sa verse bu toaiele. el îsi recapata vederea spalîndu-se cu a. II.. e un mijloc de a înde- parta sotul de acasa pentru ca femeia sa se poata întîlni cu + amantul ei. din unele fîntîni sau lacuri poate reda vederea celor orbi. se aflau "doua poloboace. cu ciurul: baba ~ învatata de o cioara sa ~stupe gaurile cu lut (v. sotul e trimis de sotia care se preface bolnava (AT 1360 C) sa-i aduca pentru a se lecui a. apoi schimba locul pqloboacelor si îi învinge pe cei 11 tîlhari (52. în unele snoave.. v... p. se afla si aceea de a "face pîna mîne I dimineata o apa de argint . 507-508). p. Zmeu).

animale: el izbuteste sa pacaleasca vulpea. 1649). Facerea lumii). Ceacîru-Braila). p. Dealurile ar fi fost create anume ca a.-- pune sau aseza pamîntul mai bine. 311. . p. ar mai avea însusirea de a gasi cu usurinta iarba fiarelor. Intra într-o groapa-cursa. Uneori. corbul) ca sa-I povatuiasca ce sa mai faca cu restul de pamîpt. Dupa ce Dumnezeu a facut un aluat din nisipul scos din fundul apelor. e pacat. f. 250). caci înainte era gol si-l mînca or si c~" (52 p. A. "Movilele le-ar fi facut Dumnezeu numai dupa gustul ariciului. 1650). a. p. a facut gîrlele. 289. la întrebarea lui Dumnezeu. p. a. l-a sfatuit sa-i dea grosimea potrivita. De pe margine. 16-17). din care a rezultat pamîntul de astazi (50 a. sau ~ Q ca pamîntul sa încapa sub cer (v. Dumnezeu trimite la a. Cel mai adesea. pe cînd a. ~ si apoi omul sa o ia (58. marturiseste ca "el atîtu-i de prost. Inteligenta deosebita a a. plan sau altfel cumva. Dumnezeu "i-a dat sa aiba ghimpi pe trup. e subliniata si în basmele despre . a cerut sa-I urzeasca cu movile. Drept rasplata. A. animalul cel mai siret. a. spre a se mai da si el peste cap la trebuinta.j. dar cînd a. 127. De aici cuvîntul în popor. ea îl arunca tocmai deasupra gropii. p. O seama de povestiri-legende relateaza cum sînt închisi puii de a. sa se poata rostogoli. Petru. numa una stie". Acesta. a scos isvoarele si de la dînsul pamîntul e asa deluros si rîpos cum îl vedem". ca f omorînd sau batînd un arici. 137. 299. roaga vulpea sa-i apese burta cu botul ca sa-i aline durerile. lucreaza împreuna cu Dumnezeu. LUI. 193. I. el apare dotat cu o inteligenta de demiurg. albina. în multe legende. pentru ca aricioaica sa aduca iarba fiarelor ca sa-i descuie. însusi e creatorul dealurilor si vailor. unde amîndoi se satura de carne. cum ar putea . 209. Vulpea se lauda ca ea stie "un sac s-o straita de min- ciuni". dealuri si vai. In alte variante. 88). "Ariciul a luat si s-a bagat pe sub pamînt s-a radicat muntii. a fost rasplatit cu însusirea de a se face ghem "si la vale sa se dea de-a roata" sau pedepsit ~ sa se faca ghem pentru ca a scapat din mîna ghemuI cu care trebuia sa ajute pe Dumnezeu la urzirea pamîntului (XXXV. mai rar pe altcineva (Sf.. de aceea e înfatisat colaborînd cu Dumnezeu la t " facerea pamîntului (LXXIX. 275). p. ca si cînd ai omorî sau ai bate un om" (38 b. se strînge si o înteapa. . Dupa alte variante. întinzînd sfoara de pe ghem pîna unde trebuie sa fie marginea pamîntului {XXXV. dar nu mai pot iesi. 11 Arici.

Intreceri la fuga). el se arata în timpul zilei sub forma de a. întrece cerbul la fuga. a. A. înteapa cîrtita. Intr-o varianta a basmului despre juramîntul pe fier (AT 44). în basmele propriu-zise. 123-125. sustine totusi ca exista "si o dreptate a dreptatii" I si. AT 33). ca sa o convinga. I. (XV. cel pedepsit sporadic e lupul întîlnit (76. încît e azvîrlita afara de proprietarul gropii si scapa nevatamata (5. dupa cum se poate deduce din maxima citata de Archi. Tipul ar fi vechi. a. în unele variante ale tipului Cupido 1 si Psyche (AT 425). atestat înca din antichitatea cla- sica. puiul în Europa). a gasit un iepure mort si.de a. p. e gazduit peste iarna de o cîrtita batrîna. p. dar în 4 variante românesti. încît aceasta e nevoita sa paraseasca c~lcusul (LUI. alt basm (AT 80. Alteori. a. II. 530). Aceasta îl manînca tot. 1 . pedepseste vulpea pentru calcarea învoielii. învata vulpea sa se prefaca moarta. p. apare doar ca travestire tranzi- torie a eroului principal. De obicei. p. lochos: "Multe st~evulpea. Ajuns la caldura. p. p. în felul acesta. In 124-126). vulpea pune laba în cursa asezata acolo si este prinsa de un vînator (41. 48-51). ca sa nu înghete. 12 a. justificîndu-se L I la urma ca nu cunoaste "alta dreptate decît dreptatea pînte- celui"./. . 38). a chemat vulpea sa-i ajute. ariciul numai ceva cu totul deosebit" (XLIII. sotul e ascuns în piele de sarpe sau de porc. cu deosebirea ca în locul ariciului apare motanul sau cocorul. Basmul are raspîndire larga în Europa centrala si t rasariteana. neputîndu-l începe singur.t . pacalindu-1 (v.. se 'desface. o duce la radacina unui copac unde ar fi + "culcusul sfintei dreptati". Î A. 42-43).

pe alocuri ce1e- +. de Dumnezeu si Sf. r. cu lîna neagra sa o spele pîna ce va deveni alba (într-o varianta i se da lîna alba sa o faca neagra prin spalare). Trec pe lînga ea Dumnezeu cu Sf. lalte zile comemorînd alte babe: Todora. În Bucovina. crede ca a venit primavara si se porneste cu oile (sau caprele) la munte. la începutul lui martie. Ileana. B 4 t . sau babele. p. patroana primelor 9 sau 12 zile de la începutul lui martie. D. se povesteste ca B. cît si forma ciudata. Iovan). Ele cauta sa explice atît caracterul capricios al primelor zile din luna martie. Variantele se grupeaza în . D. Mariuta. Ceie 1 mai multe legende relateaza întîmplari petrecute în trecutul îndepartat care i-au pricinuit moartea tragica.". ca soacra rea. Sitita si Dominica. Ziua ei e 1 martie "ziua întîi de primavara" (XXXI a. D. B. Meridionali si Apuseni. Joiana. Marcurana. topind zapada dintr-o !- poiana si umplînd-o de fragi.. Vazînd florile sau fragile. mai rar. Salomnie. Baba Dochia. T patru tipuri care înfatiseaza caractere diferite ale D. Uneori. D.. Sîia. 'p. Nie si Aftinie. Martica. îsi trimite nora sa-i aduca fragi. Rebi. a unor stînci din Carpatii Orientali. 154). Sava. numite si zilele babelar. E întîl- nita plîngînd prin poienile acoperite cu zapada. 160). p. dîndu-i o poala de carbuni care se prefac în fragi sau. Cel mai raspîndit prezinta pe B. B. Petru care fac minunea. t Într-un subtip. Lina. albindu-i lîna si îi dau pe deasupra o chita cu flori. 740). Catalina si Jofica (ibid. sau Sofia. minunea o savîrseste luna martie dintre cele 12 luni strînse la un foc în munte. Frasina. Virita. Todosia sau Lunica. sau Barbura. "traieste în munti si ca vara se coboara la ses' sa pasca oile" (52. Petru (sau un înger) care savîrsesc mira- ~ colul. Cosîndeana. În alt subtip. Lucia. antropomorfa. îmbracata cu 9 (sau . adesea însotita de fiul sau Dragomir (Dragobete. ea îsi trimite nora. vesnic pornita împo- triva nurorii sale (într-o varianta împotriva celor 3 nurori).

3-45). leapada în fiecare zi cîte un cojoc pîna ce ramîne în camasa. care o îngheata.uneori cerînd trei sau mai multe zile împrumut de la faurar . D. Mai apro- piate sînt o varianta c~ha din secolul al XIV-lea si una polo- neza în care nora. nora în padure. p. Soacra nu crede si îsi alunga . v. Drept rasplata. sau parîndu-i-se ca odata cu sfîrsitul lui februarie poate iesi la munte. XXXI a. p. în fluierel si eu mor. 233. Fiind cald sau plouînd din belsug. 739. fiul Dochiei. D. D. pîna ramîne în camasa. 14 12) cojoace. 250). Atunci martie da un înghet care o petrifica.155- . apoi se sinucide (81 a. 5) se întîlneste în tipul AT 503. p. VI. 52. dupa ce mai întîi a îng. unde o gaseste un flacau si o ia de sotie. maica. Termi- nîndu-i-se nutretul.52. LIII. Vazîndu-1 din departare "cu sloietele la gura". femeie semeata. urca cu turma. maica. si-a trimis nora sa-i aduca un ciur de la moarte. p. cum se poate vedea în diferite locuri muntoase (LXXIX. Apoi e prefacuta în stana de piatra împreuna cu întreaga turma.. p. 97-107.. D. B. trimisa de soacra în timpul iernii sa-i aduca fragi. B. D. p. Cînd afla Dragobete. II.•. Parîu-Gorj).v.p.l' sau vrajitoarele si mobilul rasplatirii cu totul diferit. p. doar interventia bine- voitoare a lunii martie din varianta musceleana (66.II. raspunde sfi- datoare: "Ce martisor-hartisor I îl trage baba p-un curisor" (58. în care actantii sînt însa piticii . sau fiindca i s-a udat cojocul. p. fiindca aduce sperante. 353). leapada în fiecare zi cîte unul. e ajutata de cele 12 luni. împreuna cuturm<!-(LI. Al doilea tip.l07-112. 66. LI.p. B. daca arata care e cea mai buna. martie îi scoate înainte un luminis plin de fragi (XCII. Un alt subtip relateaza cum B. a crezut ca e fluier si l-a apostrofat: "Tu cînti. B. 355-356). Cînd i se spune ca e abia martie si ca vor veni si zile grele.. 156-160. D. care se încumeta sa înfrunte rigorile lunii martie. cu gîndul ca va fi mîncata de aceasta. Atunci. 5-12. da un ger strasnic (de obicei pentru a fi pedepsita pentru rau- tatea ei). 79). p. 740.hetat fiul ei. de cald.. p. Un soarece o sfatuieste cum sa ia ciurul în timp ce moartea doarme. spre vîrful muntilor. XXXI a. îmbracînd 9 (sau 12) cojoace. Nu i s-au semnalat variante la celelalte popoare (LXXIV.' . B. o are protagonista pe B.da întîi o cal- dura sau o ploaie continua. Luna martie se înfurie si . apoi sa-I puna la loc cînd moartea va mînca. de ger" (38 b. Nora considera luna martie a fi cea mai buna. p. cu actiunea mai simpla. batjocorind-o chiar. îsi omoara mama. p. 39. D. f.

Numele Dochia . v. p. jud. La noi. D. nu e un ecou livresc. O alta varianta o arata pe Dochia fata orfana si ciobanita la turma bunicului. S-a travestit în pastorita cu o turma de oi în munti. localizata de asemenea la începutul lui martie. întrucîtva antropomorfe. la obîrsia Gilortului. 58. pe care a versificat-o în balada Dochia si Traian. Ceahlau. B. 12-29). 187-188). a început a cîrti împotriva lui Dumnezeu care a pedepsit-o. din tot lantul Car- patilor: Rarau. Ultimul tip înfatiseaza si pe nora tot atît de rea ca si soacra. Varianta prima ~ a acestui tip e cea mai apropiata de legenda consemnata de Gh.foarte rar Chirdosia sau Marta . cele doua tipuri au fost localizate la unele stînci.~ martie. 94-96). adeca traci ca" . Fagaras. Vîr- ciorova. dar aceasta îi pretinde sa-i aduca ea mai întîi cas dulce de la stîna din munte. prefacînd-o în stana de piatra. iar oile în flori (LI. apoi pe rîul Doamnei în Valea Rea. Aria de raspîndire ar pleda mai mult pentru o ori- gine mediteraneana. iar oile în bolovani. Semenic. pe apa Humorului (Buco- vina) si în Piatra Craiului (XXIII b. Sebes. 250). « Hasdeu presupune ca legenda ar fi de obîrsie "frigiana. Al treilea tip e atestat cu totul sporadic si numai în Bucovina. fiind timp frumos. La început. în Vama Buzaului. Asachi prin 1840.al eroinei a fost preluat din calendarul bizantin care serbeaza la 1 martie pe martira Evdochia. apoi a venit frigul cel mare. i-a cerut sa-i aduca fragi. ~ p. ea leapada întîi cîte un cojoc. iesind la munte în . în 1- urma interferentei dintre legenda populara straveche si cea crestina. nu însa la popoarele germanice (LXXXIV. care fuge în munti. Muntii Apuseni (Piatra Caprii si Cheile :1- Turzii) si Tibles (izvoarele Izei). D. a lepadat f cîte un cojoc. fiica lui Decebal. de împaratul Traian ce se îndragostise de ea. notata de Marian din Luca- ~esti. precum si la popoarele romanice ("zilele de împru- t mut"). Dochia a fost o fata de împarat care a fugit de împaratul cotropi tor ce voia sa o ia de nevasta. apoi gerul o strînge pîna la înghet împreuna cu turma. Acest tip are mare raspîndire la popoarele balcanice. p. Ea s-a prefacut în fîntîna cu apa rece. p. p. Daca aceasta varianta. B. 15 161. II. în satele Balta si Gornovita. Sibiu. care a prefacut însa pe Dochia în Dachia. Mehedinti. se duce . Nedeprinsa cu frigul si temîndu-se sa vina îndarat. fara îndoiala ca o asemenea legenda trebuie sa fi auzit Asachi. 2281). Bucegi. pornind de la marea asemanare cu legenda clasica despre Niobe pe care ar fi preluat-o grecii de la traci (XXXV.

sa rataceasca 30 de ani prin paduri fara sa gaseasca un strop de apa. a trait pîna i-au murit rudele. B. Alta legenda interpreteaza altfel rautatea B. b. (LXV. toate lemnele din padure pe carf le taia omul veneau singure acasa. D. îl cicaleste toata noaptea. p. p. 354-355). si-a pierdut mintea. încît a doua zi are tot parul carunt pe partea dinspre b. n-a mai stiut care al cui este si capul dracului s-a nimerit la b. bocirea b. în padurea Nasaudului. o b. La început. distrus satul si biserica si noaptea se mai aude. cerînd ca rasplata sa traiasca si ea cît va dura biserica. aruncata în groapa peste un drac. J06).. p. dar cînd sa le reaseze capetele. p. p. e în genere rea. vrea sa vîre o fata captiva în cuptor. invitînd-o sa se aseze pe lopata. În Grohauti. Un razboi puternic a. Sînpetru i-a decapitat. 89). Dracul. Baba. peste ruinele bisericii. are cap de drac de cînd. S-a asezat într-un sicriu în biserica si nu~ai o ora la Craciun i se li~pezea mintea: atunci întreba pe preot daca mai dainuie biserica. 1. vaduva si-a cheltuit toata averea pe construirea unei biserici frumoase. se aseza iarasi în cosciug. 254-255). O b. p. B. Blestemul va fi curmat numai de cel ce se va arata prietenos cu el (ibid. Unele legende toponimice comenteaza întîmplari dramatice din viata unor b. 256). O data. o b. ajunge dupa moarte în iad. începe sa le bata si sa le împinga pîna ce se rupe ata si ramîn toti în iad (52. p. tatarilor erau canibale. 122-123).. B. 1127). p. sfatuit de b. (ibid. a alergat pîna a plesnit (ibid. Rugamintea i-a fost îndeplinita si b.. 4). La raspunsul afirmativ. O b. . 16 la munte îmbracata cu 9 cojoace. Lemnul s-a revoltat si a bles- temat ca pe viitor oamenii sa duca lemnele cu spinarea. sa se strecoare neudat printre picurii de ploaie. certîndu-se odata cu dracul.. (50 a. p. care n-a facut nici un bine. D. în Tara Zarandului. sau sa fie trase de animalele de povara (66. B. Fata cere b. dupa ce a taiat busteanul.. apoi treptat oamenii nu i-au mai înteles limba si b. blestema pe viteazul Sigmirian pentru ca nu vrea sa ia de sotie pe fata împaratului. Întrucît se mai prind si alte suflete. sa-i arate cum si o arunca pe ea în cuptor (52. 114). B. Ca sa o scoata. dar pe drum îngheata de frig (81 a. s-a suit pe el ca sa nu vina acasa pe jos. fiul sau întinde pîna la ea o ata lunga de care se prinde b.

. 535). 1 p. urcat la Dumnezeu pe tulpina bobului crescut pîna la cer. p. În alte variante. la glezne. tinînd lumea în bezna. fiindca nu vrea sa dea macar un ou mosneagului ei. de obicei ilariant. . p. se baricadeaza si lupul ramîne' pagubasjLXXIX. Cînd b. Interventia ei distruge' sistemul de servire mecanica si sotia zîna fuge în lume (5. am sa ma dau eu sa matur". Oul explodeaza tocmai cînd se apropie lupul de el. îl ajuta. adesea cu puteri cosmice. persecuta pe fata mosneagului si par- tineste pe fiica ei. plecat sa elibereze constelatii1e.. timp. b. o( fiind jupuit pe jumatate (5. he. o b. este omorît pe loc: "cînd îi pusca un pumn în frunte. Cînd mosneagul (AT 555). ea îi promite trei capre. 26-28). 17 II. 130). III. fermecatoare. are rol secundar. posesoare a unei gaini (AT 715 A). nu se multume~te a fi împarateasa . b. 456). Cînd e dusa de fiul ei în casuta aeriana a zînei. Zgîrcita si rea e b. B. In ipostaze contradictorii e înfatisata b. 1. caprele se sperie de vîntul dat de b. apoi la tîta si la gît (70. fac mîncare . scapînd b. În unele variante ale basmului 103 D*. recasatorita. p. dintr-odata 1-0 despicat drept în doua. de atacul lupilor (ibid. punînd la cale moartea protagonistului. Si o suflat pe dînsul si 1-0 facut o stînca de piatra". he~ hei. (56. 8). b. ca de maturat nu se matura la. Abia fratele de cruce izbuteste sa o învinga cu ajutorul calului. În basmul despre ani- malele în calatorie (AT 210). dar dupa ce ajunge acasa.p. mai urîta si mai lenesa. ea e zgîrcita si rea.. 24). îi cere pe rînd. Odolean. e pedepsita de mos sa stea afara pîna îi ajunge zapada. 36-38). p. din padure a rapit de pe cer soarele. B. dupa un timp "baba s-o-mbuiecit" si începe sa fie nemultumita: "Re. dar vî~tul turbat o spulbera de pe tulpina bobului (LXXXIiI. silind-o sa-I învie . îndem- \o nîndu-l sa-si bata cocosul pîna ce va oua (XV. În multe ~ basme. alteori. În basmele despre animale. e atacata de un lup. io sa.i vrea sa ceara d~ la Dumnezeu' sa' o fa~a Dumnezeita. ca mîncarea nu s~ pune la timp! C-am 'sa ma dau. Re. dimpotriva. luna si celelalte constelatii.. p. la sfatul b. O b. dar acesta izbuteste sa fuga. sa aiba palate stralucite si ei sa fie mai tineri si amîndoi împarati. 141). hei. Mai temuta e b. sfaturile ei dove- dindu-se singurul mijloc de a iesi din impas. în basmele: prdpriu-zise: uneori. saraca nu are pentru cina decît un ou pe care îl coace în vatra focului. p. consimte sa taie tapul agonisit prin munca mosului.

B. vaietîndu-se "Bu-bu-buu. 'p. Sub pre- text ca Vîntul ar semana cu un fecior al ei. într-un moment de furie le striga" .. ca ei lumînarea asa-i trebuia .siret nu ia lumînarea. 275-278).. i-o pus un ciolan di zmau su cap s-o adormit".caute în cap spre a verifica similitudinea. pune-i pe cînii tai si na inelu meu.înghiti-v-ar pamîntul". 1012). p.care vorbeste" (52. insidioasa . da frigu-mi-i t" :La invitatia voinicului de a coborî la foc.) locuieste de obicei într-un ostrov sau la marginea . care are iapa na-zdravana cu mînjii cu mai multe :inimi (sau aripi. Jucînd mingea cu surorile lui. catînd în cap. nu s-a uitat într-o parte cînd a ocarît-o.ce va pofti mai întîi. Hîrba. Numai o iata "s-a tinut. p. o sarit baba de tri stînjîni în sus t" (ibid. B. si aceasta îl blestema sa i se împlineasca .<:apul si prin aceasta se prefac în stînca de piatra. îl momeste sa-i . Un baiat sparge cosul cu oua al unei b. Si toata curtea ei e facuta numai cu pari cu capete . dragu matusî. apa racoritoare. b. care stapîneste izvorul cu apa vie e om-pasare ·<:areocaraste pe solicitanti cu vorbe atît de grele. si pe cHi a trimes.. unde are o casa "nevoiasa. Ca-maroane. ea îi arunca obiec- tele ferme~ate ce tintuiesc locului: "Na tri peri de-a mei.prapadita.momeste pe voinici cu marul fermecat: "Ai. nime nu i-a adus-o 1" (ibid. O b. p. ceea ce :se întîmpla pe loc (LXXXIII.. în unele variante. 'Cînd 1-0 despicat în' doua. 987-988). "Si. 538). Vîntul este trezit de sageata lui Pusca-tîntari "si cînd i-o tîpat un picior jn cur la baba.. încît întorc . 264-265). s-a întors cu binele la dînsa" si i-a dat "apa --viesi apa mo'arta.. I. Ea ·coboara pe copac. v. p.. 18 :pe Odolean si sa elibereze constelatiile închise în ulcelele sale (5.marii într-un tinut îndepartat. pe baba n~o mai vazut-o si orasu s-o facut stînca si fata s-o facut capra" (5. Relea (b.. din casuta din padure ospa- teaza voinicii care trec pe acolo si-i trimite în casa din fîntîna de unde sa-i aduca lumînarea stinsa de pe masa. ia atributele Mumei 'Padurii si omoara voinicii ce poposesc în jurul focului. 1056-1057)'. b. 227-228). Abia Petrea "Fat Frumos arunca perii în foc si izbuteste sa o supuna pentru a-i învia fratii (ibid. "a început . I. ci o bucata de diamant si b. Fermecatoarea se încumeta sa se ia la întrecere ·<:uVîntul care va aduce mai repede o cofa de apa. Mai t'emuta este . pune-l în destu tau". . p. copac care ~înta si pasare . uiti ce mera mîndre si frumoase are matusa! Vina la matusa :sa-ti dau un mar .faimoasa b.~ se vaita. B. p. Voinicul . Cal). Vîjbaba etc. Dac-a ~p vazut baba asa.

dracul nu izbuteste sa vîre zîzanie între doi însura- tei. Barbatul o surprinde cu cutitul si o omoara. ia. iar diavolul. daca va fi gasita "ca-n loc sa pui capul lui în par. striga s-auda cel de afara "Auzi. arde-o. ) 19 da om. Ea convinge întîi pe nevasta ca sotul o însala pentru ca a fost fermecat si o sfatuieste sa-i taie din cap trei fire de par cu un cutit nou pentru a-i desface farme- cul.. b. 8-9). cap! »" Cînd vine !. Diavolul o rasplateste cu o pereche de papuci (37. Si numai un singur par mai e fara cap~ Si paru ala striga mereu: «Cap. de teama. vicleana este tot atît de temuta. para-- sind moara pentru totdeauna (52. pîn fataciune. îi întinde b. Fratele cel mare crede ca b. Odata b. bag-o pîn burta. omoar-o. o b.. sub pretext ca vrea sa-I spele. de rea ce era. O b. pa colo. îl fereca pe diavol în moara cu lanturi pe care nu le mai poate rupe. Pentru a rea- duce fata împaratului furata de pajura (AT 516 B). b. Hîrba îsi iese din fire si are accese de sadism: "Bate iapa. 1267-1268). II. sa nu spui ce ti-am spus". Apoi convinge pe barbat ca nevasta îl însala si vrea sa-i taie gîtul în timpul somnului. apoi nu stie cum sa se scape de el. Soldatul crede ca e batalie si fuge afara din iad (52. au luat-o si au pus-o talpa la iad si au urzit iadul pe dînsa". . pa colo" (5. papucii promisi.. Dupa ce se vede dezlegat. apoi. III. O b. Hîrba o ameninta. . apoi se sinucide si el. voinicul sa pazeasca iapa.. Un om da dracului moara într-un moment de necaz. cerînd plata "o pereche de papuci boieresti". prefacîn- du-se ca le da un galben. Viclenia ei tipica întrece cu mult pe cea a diavolilor care se vad nevoiti sa o foloseasca: "Era o baba asa de rea . de vreme ce nu vrea. apoi la bataie (99. baga zîzanie între doi cersetori. sa i le divulge si cei doi se iau la cearta. p. B. diavolul fuge. Soldatul rus ce se strecoara în iad. Diavolul nu izbuteste sa aduca vrajba între doi frati pîna ce o b. iar cînd iese. p. p. promite ca îi va d~zbina. în schimbul eliberarii ei. bag-o frigare arsa. cap! cap. 203-208). cu o prajina (LXIV. suceste-o. 304). ca dracii. în basmul AT 821 A*.. i-a destainuit lucruri înspaimîntatoare. intra în casa la fratele cel mic fara sa-i spuna o vorba. 11-15). nu poate fi scos afara de draci. oameni morti. p. îti pui capu tau!" Cînd iapa e totusi descoperita cu ajutorul animalelor recunoscatoare. 306-311). se ofera sa-I ajute si simuleaza ca s-a îndragostit de diavol cu care se casatoreste. da-i. peste gard. B. îl opareste' cu apa clocotita. Tot o b. p. se angajeaza sa-I scoata si cere o dara- bana pe care prinde "a bate de razboi". p.

53-56). 198-199). marturiseste ca diformitatile ce le are provin din prea mult tors. este agresiva în familie. împaratul interzice sotiei de a mai toarce (60. (52. iar cînd mosneagul are curajul de a se împo- trivi. se preface . Fata lenesa care este batuta de mama ei (AT 501). p. dar a . Rarap Alb palmuieste batrîna cersetoare. b. O b. neavînd copii. b. O b. II. 964). ce locuia în padure. b. Acesta o cere de so-tie. Pentru a afla care din cei doisprezece feciori e cel nazdravan (AT 725). b. La urma. b. 996-997). o pune în trasura numai daca tot cortegiul are fata întoarsa. "pentru ca de cînd te-ai dus d-ta de acasa. p. b. în egala masura apare în basme si b. p. 53-59). Fata îi spune cum sa-I îndrepte. b. 224-228).a nu pricepe si o cheama sa-i arate. dar b. Promite fetei un mar . p. La masa mare. Feciorul de împarat nu o poate convinge pe Codreana Sînziana sa coboare din . intriganta insinueaza împaratului ca multele cîrciumi infiintate de sotie în absenta lui ar proveni din prostituirea acesteia. fermecatoare poate patrunde în orice odaie pentru a spiona. Curtenii scot din mare pe fata mamei marii pe care o 'cred fata b. dar o b. împaratul revoltat îsi decapiteaza sotia (52. detinînd primatul. e decapitata (61. apoi da alarma ca i s-a înecat fata. La a doua evadare. în genere. b. ajunge la curtea împarateasca unde viitoarea soacra îi da sa toarca într-o noapte doi saci de fuioare. 20 hei mere de aur si un butoi încapator. cu conditia sa o cheme la nunta. apoi face o crestatura în tunica lui Micu Gramadicu. p.cu o istetime ascutita. închide capacul si o duce înapoi la tatal ei. 259-260). este mîncata de animalele ajutatoare (5. face foc sub acel copac si asaza strîmb ceaunul pe pirostrii. afla în acelasi mod parerile lui despre originea vinului ~si a împaratului. dar b. "Rap! cociorba si da baba cu cociorba-n mosneag" (5. Sotul este obligat sa-i execute poruncile. Viclenia este îmbinata uneori .copac. <confectioneaza o papusa frumoasa. b. sfatuitoare care îi :ajuta pe protagonisti în momentele cruciale ale actiunii.din fundul butoiului si cînd fata intra sa-I ia.: feciori". p. arunca papusa în apa. o ajuta sa treaca toate probele de tors în cursul unei nopti. Calatorind pe mare. umbla altii la femeia d-tale si-i dau bani si ea a strîns". La nevoie. I. Alta b. p. de care se îndragosteste feciorul unui împarat. I. "baba s-a dat de trei ori peste cap s~ se facu o musca ~i intra pe gaura cheii în casa 1. In serile urma- toare. prinzînd-o si ducînd-o fiului de împarat (59.

II. 307). sa nu mîne unde femeia este tînara si barbatul batrîn si la mînie sa se stapîneasca (52. sfatuieste pe fiul vînatorului cum sa aduca o craca verde din pomul raiului.I - sa aduca pielea zmeului cu piatra scumpa. pentru ca sa nu moara ca fiul ei (ibid. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. pîna ce o b. p. prefacut noaptea în cal de stapîna-sa strigoaica. 1183). de zmei. B. Dupa ce omoara pe asasinii sai. caci astfel va prinde putere ca sa poata azvîrli oi multe peste gard. feciorul gaseste b. Cînd fiul de împarat este trimis de mama denaturata sa aduca apa vie. sfatuieste pe un cioban sa se hraneasca numai cu mamaliga cu mujdei. "un om cu un nai" (AT 562. 862). este aceea care· da cele trei sfaturi flacaului fara noroc: sa ajute pe cineva aflat la mare nevoie. taiat în bucati si pus în desagi pe cal. iar cu marul de aur îl face mai voinic. aduna bucatile. 21 treia oara cînd îi da un ban. O b. Trei frati orfani nu se pot însura pîna ce b. p. . b. îl sfatuieste ce sa faca si retine apa vie si marul de aur. sfatuieste pe ucenicul. care îndeplinea orice dorinta (ibid. furate. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea. în unele variante ale basmului nuvelistic AT 910.p. I. p. Alta b. 62-63). Fiul mai mic al împaratului e învatat de o b. p. o b. drept simbrie pe un an (ibid. prefacuta în fata si se casatoreste cu ea (LXXXIII. cum sa fure lumînarea miraculoasa din care: aparea. acolo va sînt scris~le': (ibid. pentru ca nu a stingherit-o din rugaciunile ei. p. 1160). O b.. 477). p. Alta b. p. b. sa aseze capastrul în capul ei pentru a o pune pe ea la munci (52. p. 463). 551). din padure îl învata pe soldatul pe viata.. 267-285). îl învata sa ceara hainele si calul de mire ale tatalui lui ca sa poata 'izbîndi.. învatîndu-1 cum sa plece în cautarea lor (79.Alta b. îl învie cu apa vie. Cînd e trimis . îndata ce era aprinsa. Hîrca nu-i învata sa comande "o camasa în care sa intrati toti trei fratii. cum sa gaseasca luna si soarele furate.p... îi destainuie ca e fiu de împarat si a mai avut trei surori. El e omorît de Negru-împarat împreuna cu mama-sa. apoi marul de aur din rai. 662). pregatind 200 corabii cu carne si bucate y (41. Petrea Piperiul e mereu trist pentru ca rîd ceilalti scolari de el. din sulitele voastre.130-131) . o b. din poiana padurii îl gazduieste si îi arata amanuntit cum sa procedeze pentru a scapa de capul zmeului care l-ar fi omorît (XV. învata pe fiul împaratului cum sa se poarte cu cele trei rodii aurite. p. drept rasplata ca i-a zis "matusa" (12.

cearta pe un hot pe care îl surprinde în mar. bigota. B. 5873 F.. ce se . p. e uimita' de frumusetea ei si' nu îndrazneste sa îndeplineasca porunca primita (83. Un cioban se 'Însoara cu o b. Ea refuza sa o spuna pînace nu i se da un cojoc nou si atunci divulga ca <cojoculb. 4784). care îi încarca averea în car împreuna cu burduful ·cu galbeni. R. B. surda care nu aude întrebarile si potriveste raspunsuri ilariante (S. mita n-a crapat. dar si a înfu- murarii erotice.din mar peste gard. se plimba printre cojoace 'strigînd ca vestea noua le va aduce mare noroc. B. 3462). b. avea o fata. B. iar cînd acesta sare . Doamne. 83-84). 3460). b. B. sa-i treaca" vindeca un copil. cum îsi prezisese primavara (52 a. apoi o paraseste în mijlocul padurii unde o manînca lupii (99. 4785). 'Întrucît fata nu s-a maritat. B. 71-72). 89-94). iar la urma iata unui pasa turcesc. I.Da. cîn9. 3459). dar n-a ascul- tat de sfatul fetei de a semana si toa~n~ a tr~buit sa cerseasca. O b. B. O b. apare b. VI. K. B.aceasta pretinde ca vede chiar acul înfipt în copac (S. se vadeste si miloasa. explicînd ca u{asurile se completeaza una pe cealalta: patru si patru (S. b. p. p. în snoave. îsi casca gura pîna la urechi (S. sa-i descînte. Calinusa e învatata de preot sa-si cîstige traiul cu descîn- tecul "Nirriic nu stiu: nimic sa nu fie". îi striga ca :nu ~ numai hot. se face cres- tin (78. o mîta si o catea. nici ea n-a murit. G. În tîrg. 22 Uneori b. învatata ·de un om sa descînte doar cu refrenul "Baba Ilinca n-are tul- pan . Cînd acesta afla formula. crede pe cel venit de la oras care raspîndeste vestea ca femeile 'cu gura mica au drept la doi barbati. cateaua n~a tur- bat. morareasa si cîrciumareasa vinde vinul cu . 3461). este noutatea cea mare (S. e întruchiparea neglijentei. In cîteva snoave. 3464). dar cînd acesta spune ca la coborîre o va saruta. crede ca e foarte posibil. I. iar cele cu gura mare la trei bar- bati. Alta b. bogata e momita sa se marite cu un :flacau. preotul izbuc- neste în rîs si îi sare marul din gît (ibid. p. flacai. Cînd oraseanul primit în gazda spune ca a iesit legea <cafetele sa ia mosnegi. :B. Auzind-o. 0- întrucît oraseanul vine de la Iasi (S. IV. tace si asteapta. M). se tot cazneste fara succes (S. vrea sa se casatoreasca cu un flacau. b. p.'Tocmai preotul se îneaca 'cu un mar si e chemata b. iar b. ci si mincinos (S. Boanta trimisa cu Flo- rita din codru ca sa-i scbata ochii. acesta accepta daca ea îi va prinde trei ciocîrlani motati. 222-223).ocaua de trei sferturi si ia vama din faina cu ocaua de cinci 'sferturi. 82). J.

B. Ei mai provi~ din sufle- tele oamenilor necurati: în timpul somnului. e protagonistul de la care porneste actiunea: bocirea puiului mort (AT 2022)" refuzul de a sterge laba cocosului (AT 2030 E). p. lecuindu-se de biserica (S. XXXI a. 135). 134). unde b. 186) sau intra în pamînt unde sta ascuns 7 ani si abia dupa aceea devine b. poarta piatra scumpa în cap. sau sarpe cu cap de cal (XXXI ar p. 134-135). ramîn oam~ni obisnuiti. 286-288. p. în acest timp. Un om a cazut în groapa lor. (52. p. adica zamislesc din spumele pe care le varsa din gura o piatra de dimensiunea unui ou care are puteri miraculoase. 185). p. sufletele se urca prin nori în chip de b. Barbatul "crapa de ciuda ca l-a pacalit femeia" (78.. Sarpele care o înghite se poate ridica imediat în nori (LUI. Sporadic. p. aceea va capata" (ibid. 810). VI. de la 7 ani pîna la 100 ani. sa-i astearna în toate partile.. Forma lor e 1 închipuita felurit. ca are coada si cap de crocodil. de aceea "stralucesc ca soarele". p. e sfatuita de o b. 7~8) . Pot a~ea'mai multe capete' (XXXI a. în anumite zile ale anului. 5608-3). 135-136). Muma Padurii. Baba. Aripile lor ar fi de os. b. 23 ruga lui Dumnezeu sa o ia la el. se arata sfatuitoare si în snoave. h. p. de aceea nu se pot rupe. p. batuta mereu de barbat sub pretext ca nu i-a asternut sa doarma în cutare loc. e momita sa intre într-un cos. l-a îndemnat sa linga piatra aceea si s-a hranit astfel de toamna pîna primavara. în o seama de povesti cumulative. O nevasta. atît . b.. sau chiar de om. p. Cînd e ridicata sus. Devin b. Piatra îl apara împotriva bolilor si a altor rele (XXXI a... cîstiga în dimensiuni. cade cu zgomot. p. legat de funia clopotului. Balaur. unde se bat cu aJti b. p. 136). (XXXI a. 1.. serpii care stau ascunsi încît nu-i vede nimeni. ajungînd cît un bou sau chiar lungi din nori pîna pe pamînt si capata aripi si picioare (LUI.289-290). adesea nici alt animal. sînt oameni destinati de la nas- tere a exista în forma de sarpe si daca în 7 ani nu îsi dovedesc puterea de b. Dochia. V. Cine poate dobîndi atare piatra "ce va gîndi. 812).. iar în gura au clopotei si fluiere cu care suiera ca un voinic (LUI. un var taie funia si b. v. mai multi serpi se strîng si "fierb> piatra". vaicarelile dupa matul furat de o cioara (99. Trupul e de sarpe. Cele mai multe legende îi înfatiseaza ca provenind din serpi în anumite împrejurari. . 185-186. Dupa legende. sau jumatate om jumatate "- sarpe cu solzi de peste.

Sînt considerati drept oameni sfinti. mai rar prin paduri neumblate. care l-a îmbogatit pe el si pe "neam de neamul lui" (38 b. p.care este foarte rece . p.Alba). 319. în norul de ploaie este solo- monarul. pumnul". dimpotriva. sau ca un om zdravan si voinic. Cugir . uneori chiar ~"' lilumit "Groapa balaurului" (XXXI a. 839). :sau se bat între ei.ieseafara din api si lasi ploaie si grindini asupra locului (ibid. Grindina cade cîn::l b. p. . Plinea capatata din cersit o arunca pe ape.. p. numai un negustor neamt i-a despicat capul si i-a luat piatra scumpa. . B.citeaza cazuri de atari caderi în diferite lo:.url (52.gazete" (52. p. Atari întîmplari au fost consemnate si "prin . p. p. apoi urcata de b. . ca si cum ar creste pîinea cînd dospeste" (52. (X XXI a. retragîndu-se în mare unde e . Alteori. sau de conducatorii lor. vînduti diavolului caruia si-au dat sufletul -pentru a avea putere asupra vazduhului si b. p. cu cismele lui de ~tel cu care e încalta't (XXXi a. 811). în nori si purtata dupa voia :solomonarilor. s-a deschis pamîntul si omul a iesit si balau- roaica l-a avertizat sa nu mai omoare serpi (ibid.creste.e taiata marunt. "ei sug apa din mare s-o dau ca ploua" sau din "iazuri". p. solomonarii. vine pe un nor "strasnic de mare" si se lasa pe cîte un sat pe care "l-a ras cu totul de pe fata pimîntului". îndeosebi a grindinei si a ploilor torentiale. cînd se lupta între ei prin nori. Ei se ocupa cu purtatul ploHor. 804. cînd se întîmpla si ruperi de nori."pe cer ca nouri si . iar în cealalta un toiag. Se . Ciderea . dar cu pirul zbîrlit si haine murdare :si peticite. 121). R e iritat cînd . purtînd în desaga toaca cu doua pietre legate de capatul ei (LIII. în trai~ta are ata sau un topor si ~n frîu de coaja de mesteacan. Pentru aceasta. Maruntirea ghetii o face b. Grindina are geneza diferita. . Apa supta de ei e împrastiata. mare "COl. B.. . s-au batut doi b. 186-187).din locul unde au cazut iscîn::lu-se un izvor rece. Nimeni n-a îndraznit sa se apropie de el. Lînga Cugir. într-o mîni tine o carte. D3.803). 24 La Blagovestenie. Acesta este un om cu puteri extraordinare care umbla de obicei în chip de cersetor.sau din . lovesc cu coada. XVII.aburii b. p. 187). locuiesc de predilectie prin iezare si balti. 138).sederea" lui. gheata e facuta jos pe un iez~r de b. 80~). unde . Ea ar proveni din ploaia lnghetata de suflarea b.arunca cineva pietre în iezerul în care sti el si ca si se razbune. si unul a cazut în pîrîul Beciului. adesea schiop..r cel care calauzeste b. piduri sau colibe.celui învins provoaca ploi torentiale (LUI. :sau. 149). Dorm numai prin pesteri.

p. pîna în Tara caldurii.menii si vitele din jur. p. 142-143). 25 p. Iorgovan l-a urmirit si l-a taiat de la coada spre cap. Baia de Arama . p. Iorgovan a fost am'igit de un glas de fata si capul b. sta- tea într-o pestera din Viisoara. p. E ranit de viteazul Ostrea si din locul un:le s-a înecat acest b. sau cu o bucata de fier. De obicei lasa grindina acolo unde oamenii nu l-au miluit si l-au batjo- corit.. p. 10-11. încît nu pot' lucra fara un os. de unde ies mustele veninoase. care e sub pamînt. Un b. Solomonarii au mîncat carne de om. împ::>triva solomonarilor au putere mai mare contrasolomorl. Aces- tia provin din solomonarii care si-au îndeplinit anii de serviciu. "Pe unde mergea. virtej ului (ibid.. iar ceilalti ies pe pamînt (LIII. Ei pot îndeparta norii cu b. Avea 9 capete cu cîte un ochi. unde citeste din carte.. p. parti ale lumii. 144). p. unde stau 7 ani. 808- 809). 148-149). 147-148).t. "iese si astazi un fel . pietrarii). 149). p. solomonarul se duce la marginea lacului.. unde îi omoara si vînd carnea cu mare pret. sau bucati de piele de b~laur subsuoara. 187). i-a lasat grindina pe cele 40 de falci si preotul l-a împuscat (52. Baiatul unui preot s-a dus la Paris unde n-a învatat "decît cum sa deie piatra". aruncîn:l un cutit în inim 1. îl înca- leca si îl poarta unde vrea sa dea ploaie sau piatra.rii(o3. Dumnezeu îi rînduieste peste nori (XXXI a. unele babe pot îndepirta b. drept razbunare. fiul sau.menii mesteri. La Toplet.ceausi ramî- nea vale". De aci. Iovan Iorgovan si-a facut gropi în jurul lui si în fiecare zi i-a sigetat cîte un ochi.. capul taiat a fugit în Marea Neagra. orbit a pornit spre apus.Mehedinti).. si sorbea toti o3. Se sperie de clopote (LIII. 188). împlîntîn:l 4 furculite în cele 4 !:. Dupi ce au lasat ploaia si grindina. îi pune în'cap frîul de coaja de tel (sau d~ mesteacan). Ei pot chiar omorî b. IX. rostind formule (ibid. Unul din ei ramîne acolo. duc mai departe b. judetul Olt. muntii se desfa. sau îl "solomaneste" si cînd iese b. apoi se duc într-o pestera departata din Orient unde stau la o masa de piatra pîna scriu" toata învatatura din lume într-o carte". "Acolo e asa de cald. caci osul sau Rielea de balaur e rece ca gheata" (XXXI a. Un b. Ca sa scoata b.3. Acolo învata "toate cartile din lumea asta". De asemenea. urias venise pe muntele Oslea. B. ci din sapte insi abia unul. "solomonaria". Ei învata o anumita scoala. Dupa o alta legenda. Tatal sau l-a certat pentru ca si-a cheltuit banii în zadar. la nord de Tismam. a putut trece Dunarea (38 b. rostind o formula. Nu toti pot învata solomonaria.

Lupta pentru a salva unica fata a împaratului rînduita sa o manînce b. e dramatica. p. Un b.. p. este cel mai adesea ostil omului.. b. sînt închipuiti cîntînd si erau invidiosi pe oamenii care îi întreceau. De fiecare data. taindu-i capul (5. într-o padure. Pe alocuri e confundat cu sarpele si cu zmeul (v. 230). el se teme de voinicul care îl va rapune. încît abia cu ajutorul cîinilor nazdravani poate fi rapus. 1. Totusi. sînt pusi sa se arda lînga foc pentru a fi mîncati. p. Sarpe. 1. B. dar nu îndrazneste nimeni (ibid. în locul capului retezat. 47). Cînd un flacau zicea frumos în frunza. Ioane. si mai verzi si mai albe" într-un cos pus în vîrful copacului. Voinicul spune o poveste mincinoasa. O fata deîmparat avea b. b. p. Cei ce nu stiu. 130-131). fiindca acestuia îi da apa imediat: . IV. Atitudinea lui este cunoscuta din basmul foarte raspîndit AT 300. hîrca. se urca în copac sa-I zareasca. Dragan Cenusa îl ataca cu palosul si toporasul "s-o taiat tri zile si tri nopti. 229). si sparge cele trei oua ce le . 847). Din aceste capete iesira iarasi "tr~i serpi. 432-433). manînca în fiecare an puii unei pajure de pe tarîmul celalalt. nu da apa decît pentru "cap de om". Cuprins de panica. varsa "pietre scumpe rosii. Un pitic o pazeste) taie capul b.. în ea care iesea noaptea si îi mînca barbatii. unde îl omoara si elibereaza trei fete rapite (AT 301. II. cu care lupta a fost mai grea (60. împrosca toata lumea". Cînd pocne cu coada odata-n helesteu. Fiul cel mai mic îl raneste.Ia. p. p. sau chiar zoreste baba trimisa de acesta: "le.. fura în timpul noptii portocalele din gradina împa- ratului. eroul cere ajutor. apoi fugea sa-I prinda (52. cresc ~oua capete din care ies noua serpi. si du-te" (5. caci "apucara fiecare cîte un cap". Zmeu). 343-344). p. 26 de grasime din care se formeaza tîntari" (XXIII b. eroul taie vîrful limbilor cu care va demasca pe falsul omorîtoL B.. In locul celui de-al saptelea cap taiat. p. sta în jurul unui foc mare din care nu da decît celui care îi va putea spune "o poveste neauzita si nevazuta". p. unde b. 179). LXXXIII. ca i-l sete" (ibid. Uneori. temnita te manînce. statea în scorbura unui copac si dupa ce înghitea un om. pîna ce voinicul plecat în cautarea fetelor rapi te (AT 301) îl rapune si este scos pe pamînt (5. iar cînd arata cum dadea mora- rul sa aseze moara fugita" loveste cu securea în b. apoi pleaca pe dîra sîngelui pîna pe tarîmul de jos. apa' mai repede si du la om. în basme. 1. b. stapîn al unicei fîntîni. rasar pe data alte trei.. cu care însa avura ce face cînii. b. îi sfîsiara în bucati". 234).

. tatal Ilenei Simziana se duce la podul de aur unde "se facu un balaur mare cu douasprezece capete". în basmul AT 516. este ajutat de un b. iar al patrulea cînd el "scoase palosul si cînd era gata sa taie pe împarateasa. vreme de noua ani. îl omoara. pentru neascultare. Un împarat e blestemat de parintii lui sa se prefaca în b.. gelos pentru nora frumoasa. II. din gurile lui iesea vapaie de foc. 121-123). p. Cînd apare fata. În alta varianta. tatal. fata se lupta cu el pîna îl raneste si b. 19-20). Îi daruieste de sotie si pe sora-sa care alearga în urma lui "numa-n 'coada si-~ c~p". 20). care îi cere în schimb "sa-mi dai voie sa te manînc cînd îi fi mire" (82. se da de trei ori peste cap. Un baiat îl constrînge sa redea ochii mos- negilor (52. B. Veghiere). 27 lasase acesta (86. "Atunci se întoarse de trei ori peste cap si se facu un drag de fecior. ies din aceasta trei b. Ca sa încerce curajul fiilor sau fiicelor. si limbile îi jucau ca niste sageti arzatoare". era un fiu de împarat blestemat de parinti sa fie b. 14). Baiatul care nu mai poate baga înapoi în urechea boului nazdravan (sau în cornul lui) turma de vite. pe care el îi taie. în fîntîna si ajuta pe erou sa peteasca pe sora lui. redevenind om (41. iar jumatate se tîrîia ::. are mosii cu ogoare semanate. Uneori b.. p. Un soldat întîlneste "un balaur foarte groaznic strîngînd în gura un biet cerb". atunci iesi din gura ei înca un balaur" (35. Îmbarbatata de cal. balauroaica "se înco- Iaceste de piciorul de dinapoi al calului. Fratele de cruce care veghea. iar celui care i le calca. îi ia ochii. iar cînd acesta e omorît de im- postor. 1. 662-663). trimite în a treia noapte în odaia tinerilor un b. 251-261). soldatul rupe coarnele cerbului ca sa-I poata înghiti. La rugamintea b. sînt oameni blestemati sau sortiti a sta sub aceas- ta înfatisare. El sta ca b. p. care le atine calea.o pe jos". p. 1036-1037). Fratele de cruce al lui Fat-Frumos îl apara de fata omului de flori. A treia oara. p. 183). Sotul îi arde pielea de balaurita în foc (5. p. 409). în timpul noptii. . el iese de sub pod "plesnind din coada si încoIacindu-se. B. p. p. tatal se preface si în b. cu 7 capete ca sa-i manînce. III. dar cînd spune cele prezise de porumbei. de nu era pe sub soare mai frumos" (60. si vine prefacuta în fata frumoasa "ca soarele" (52. p. ea fuge în padure. devine stana de piatra (81 a. 143-148. închis într-un copac ardea de sete si îl rasplateste pe ciobanul care îi aduce apa. p. La un popas. cu o "raclita" din care ies palate cu servitori si turme de vite. v. el îl învie (XV. B.

Hasdeu). împarateasa este aruncata de servitoarea geloasa în fîntîna unde un b. se afla si b. cere ajutorul ei. bula (Cipariu. Cînd solomonarul începu sa descînte. Printre puii Sf. III. ca~e îl ajuta sa plece din palat (42.a.d. iesi si omorî pe ~mul care a divulgat.p. Cla- sificarea). frate". fiindca "de cînd sunt osîndit a sta cu gura cascata . 45-46). Cînd' voinicul fuge cu cele trei rodii. prefacut în cerb. b. care este traducerea termenului din clasificarea internationala (v.. fabula animala (Saineanu). Oamenii îl credeau a fi b. germanul Tiermarchen. care ras- pund ca "n-a bagat de seama daca a lipsit ea de acasa': asa. divulgînd cele întîmplate (7.. Un sarac plecat în lume nimereste într-o mlastina din padure. S-a folosit uneori termenul de fa. El. p. I. din mlastina îi da aur si pietre scumpe ca sa aiba cu ce trai el si copiii. p. daruita de fata cea mai mica si nu stie cum sa mai iasa. 298). p. Vineri pe care trebuia sa-i hraneasca si sa-i spele fata mosului cea cuminte (AT 480). Basm despre animale.Maramures (5. de bine au fost cautati" (41.. nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua si sa-mi zica frate. 172-174). b. nu e întru totul corect. Cînd fratele. 315). p. dar s-a retinut cel de b. un solomonar ghiceste provenienta lor si îl sileste sa-I duca la mlastina. iese la suprafata si împaratul zareste în gura lui pe fosta lui sotie care îndata "au sarit din fîntîna afara". 28 B. Poveste). 1. nu asculta rugamintea gradinii de a-l prinde. p. în palatul monstrului de la care a eliberat cele trei fete. interzicîndu-i sa spuna de unde le are. La tîrg. b. fratele· cel mai mic se întoarce dupa galetusa de aur. V. cu dinti puternici. lovindu-l cu coada (99. specie a literaturii culte. Sarpele de dimensiuni neobisnuite e socotit b. II. III. 510). Denumirea populara a speciei e gene- ricul poveste. B. englezul Animal tale si care înlatura confuzia cu fabula. de la Sugatag . Suna dintr-un clopoteI si apar niste b. deoarece în repertoriul acestei specii se întîlnesc si basme despre plante sau chiar despre . domesticit o înghite fara s-o omoare. 307-308). Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi" (41.. E semna- lat de marimea unui vitel cu peste doi metri lungime si cu doi ochi ca de bivol. se arata si recunoscatoL Fiul împaratului plecat dupa cele trei rodii. întî1neste "un balaur cu o buza în cer si cu alta în pamînt" caruia îi' zice "Buna ziua. fabula populara (Chitimia). care desemneaza în fapt orice naratiune provenita din traditie (v. iar gura ascutita.

29 obiecte si fenomene atmosferice. În colectiile de mai tîrziu.. a. lmpotrivituri (baba care nu vrea sa stearga "laba" fetei trimisa prin noroi la fîntîna. printre snoave. dar cum ele au fost publica te postum. creste treptat. a. 1874). Papahagi (56). a. Cele mai multe variante se afla însa în coloanele revistelor Seza- toarea (101) si Ion Creanga (99). Niculita Voronca (52). C. Schullerus (81 a). Pamfile (54). prin colectiile lor putîndu-se numara abia cîteva exemplare. 89-91). foc. a. Cedru (18). d. d. B. abia M. d.. Ispirescu da la iveala. fata o pîraste la tatal ei. El e din contra~bogat reprezentat în literatura poporala germana si slava . d. 3. nu au putut stîrni interesul cuvenit. 2. primii culegatori de povesti nu-i acorda atentie mai mare. În cele doua brosuri ale sale. Nici mai tîrziu. T. Bîrlea (5. El apare în colectii ca o anexa minora a basm ului propriu-zis sau chiar a snoavei. numarul b. printre celelalte productii orale. Saineanu. covîrsind ca numar cole~tiile citate. p.a.d. mai rar plantele sau alte obiecte si fenomene naturale. D. In folclorul nostru n-am întîlnit decît o singura fabula animala pnlpriu-zisa. V. Principalele colectii în care se afla b. Cipariu este întîiul culegator de b. B. Cronologic. 69. Dupa 1875. a.. Snoave sau povesti populare (1873. Cercetarea). M. apoi VulPea firoscoasa si Crivatul si petecul de cojoc. Lupul Pîrcalab. s-a bucurat de putina atentie în cercetarile fol- clorice de la noi (v. în ampla sa monografie despre basmele române. (cîteva vor fi des reproduse prin manualele scolare si alte carti de popularizare): Cîinele lenes. este o naratiune scurta. P. p. Ca atare. T. Furtuna (38). Tutescu (92). Radulescu Codin (67. P.. abia în zilele noastre (LII. Stanescu-Aradanul publica în brosura sa din 1860 o varianta a tipului AT 2030. Omul lipseste într-o . a. I). Capra cu iezii . patru b. în care protagonistii sînt animalele. St. pusca. apoi la rug. a. nu e de mirare daca L. dar numarul acestora e cu totul redus. În colectia fratilor Schott nu se întîlneste nici un b. d. dar în nici una nu se vede intentia expresa de a detecta întregul repertoriu al speciei. bou. apa. soarece si mîta care declanseaza goana în lant). P.. " (LXXXIII. O. de obicei avînd un singur episod. 70).. d. ajunsese la convingerea ca "acest gen de literatura orala lipseste aproape cu totul în folclorul român si romanic. d. notînd în 1831 4 variante. Sezatoarea lui Iosif Vulcan începe sa publice si b. sînt cele publicate în secolul nostru: E. 945).

d. Caracteristica b. calauzit de rolul preponderent al cocosuhii. ilaritatea. cocosul. A.. îl trimite în lume sa-i aduca bogatii. a. ilustrînd în subsidiar ideea ca întot- . a. cu profil grav. fiindca' se rîde pe seama animalului pacalit (sau învins în competitie). în concordanta cu sfîrsitul tragic iminent. d. Contrar asteptarilor din viata zilnica. animalul mai tare. creînd o atmosfera de voiosie si buna dispozitie. Acestea sînt însa putine si ele de obicei sînt create dupa tiparul compozi- tional al basmelor propriu-zise. a. a. iepurele. ele pot fi înfrînte si pedepsite pentru cruzimile la care se dedau. Exista si cîteva b. 'a. Ca si personajele negative din basmele propriu- zise. în ultima instanta solutia putînd parea arbitrara. animalele de prada au minte mai putina si prostia lor le duce în cursa întinsa de animalele mai pipernicite. are un rol secundar. samavolnic cu cei mai slabi. a. Schullerus l-a clasificat însa printre b. el cîstiga importanta mai mare si acestea ar face tranzitia între b. în basm aparînd doar la început si la sfîrsit. si basmele propriu-zise. d. d. atmosfera vesela este creata de punerea în scena a personajelor si mai cu seama de unele efecte ale comicului de limbaj. decid sa fie mîncat cel pe care se sfîrseste povestea cu "hîd nume". vulpe-pulpe. este înfrînt sau pacalit de acestia. la grupa animalelor domestice (AT 213). dimpotriva. iepure-ustura. dar cum nu au ce mînca. Felul cum se lasa pacalite de animalele slabe dezlantuie rîsetele ascultatorilor. d. desi el nu contribuie cu nimic la peripetiile cocosului. animalele te- mute nu sînt invincibile. capra. gaina. In cîteva. d. Punguta cu doi bani este orînduita în clasificarea internationala printre basmele propriu-zise (AT 715): a precumpanit faptul ca mos- neagul. B. Se întelege ca poves- tea. este voio- sia. se sfîrseste numai pe animalul cel mai slab. în b. Diinensiunea comica este mult marita de împrejurarea ca în b. fiind debitata de1up. iar~cînd apare. a. fiind subordonat animalelor. chiar atunci cînd finalul este tragic si victimele ar trebui compatimite. Fiecare animal pri- meste o porecla: lup-lupeste. Ambiguitatea unora di~tre acestea le face greu de clasificat. cocos-moros si gaina-cuina. în atari cazuri. cu toate ca sînt mai puternice. ca unul care deter- mina desfasurarea întregii actiuni prin însusirile sale miracu- loase. e o naratiune il~rianta. AT 27. vulpea si lupul se întovarasesc într-o calatorie. începînd cu gaina. capra-verisoara. stapînul cocosului. d. 30 buna parte din ele. peri- petiile aducînd în scena ciocniri care creeaza o atmosfera de încordare. cu un dram de istetime sau de viclenie.

potrivit conceptiei arhaice. a fost observarea tra. I. a. iar dupa ce si-o rupe în gheata. Mai frecvent decît comicul de hmbaj în b. Atmo- f. ci mai ales pentru ca animalele salbatice. este comicul de caracter. 31 r deauna dreptatea e de partea celui mai tare. de snoava: daca animalelor li s-ar substitui oameni. dar în forma blînda a bonomiei. Mobilul care a generat b.aturilor caracteris- tice. Arici. Estomparea duce la un umor domolit. transpuse apoi în scenerie animaliera (sau florala etc. a. de obicei pentru a înfiera samavolniciile celor mai tari. încît poate birui pe adversarul atît de temut. Fabula se hraneste din observarea metehnelor omenesti. are la baza alte resorturi si a fost izvodita 'cu alte intentii literare. e o însusire de pret. iar daca din actiune L . au avut în vedere metehnele omenesti. comicul de situatie devine dominant. p. care. a. drama 1. pe care le-ar fi pus pe seama animalelor. fara revolta sau alte izbucniri vehemente. Animalul de prada este puternic dar prost. AT 105*. în 5. se lasa sa i se adauge o coada de fuior si se ia la întrecere în sarituri peste un foc ca sa i se aprinda coada etc. de ironizare sau persiflare usoara prin paca- leli. Motanul viteaz ajuns sotul vulpii (AT 103) sperie pe rînd lupul. d. I. mai dezarmat în lupta pentru existenta. I. La rîndul ei. d. La prima vedere. prefacut bolnav. a. poate fi vindecat daca îi face masaj cu botul pe pîntece (v. d. departe de a fi un defect reprobabil. variantele animaliere ar deveni snoave propriu-zise. a. vulpea crede ca ariciul. Uneori.. vietuitoarelor se consuma zîmbind si rîzînd. în primul rînd a aspectelor batatoare la ochi. Aceasta metoda a fost urmata în fabula care. mistretul si ursul nu numai pentru ca cele sapte cutite care atîrna de grumaz par "sapte palose". s-ar parea ca plazmuitorii b. p. chiar atunci cînd motanul fuge speriat (5. a. B. comicul ce rezulta din prezentarea si pedepsirea I agresorului mai puternic apropie cel mai mult b. pe deplin concordante cu speci~ ficul speciei. sfera ilarianta. întreaga actiune fiind învaluita în coordo- natele stravezii ale visului sagalnic. Arma animalului mai slab este siretenia. d. din nevoia de a le travesti. nu are aceasta intentie didactica.2) se lasa momit sa-si vîre coada în apa ca sa prinda peste. interpreteaza fiecare acti- une a lui drept o pornire agresiva. Povestitorul ia partea celui mai slab.) pentru a ilustra un precept. Ursul (lupul) pacalit de vulpe (AT 1. prin versurile reci- tate despre poreclele animalelor (5. 126-129). 118-122). desi înrudita cu b. 123-124). Totusi. d. p. d. iar animalul slab se dovedeste istet si viclean. invitate la ospat.

apoi unele obiecte. îngrosînd-o dupa voie pentru a face mai elocvente conflictul si deznodamîntul. cînd era dominanta conceptia. umanizînd lumea ani- mala si cea neînsufletita. Farmecul propriu b. prin constatarea elementara ca opresiunea poate fi înlaturata si raul deci currp. cred ca si creatorii populari au urmat procedeul autorilor fabulelor. ci si plan- tele. extrem de arhaica. rezida tocmai în aceasta naivitate si lectorul modern o percepe cu atît mai contrastant. fiind capabile deci de deliberari. învatatura ce se desprindea din povestea ani- maliera putea fi usor convertita la relatiile umane. actiuni voite. d. ar avea un suflet. a. Forma dominanta în manifestarile lor ar fi si t'rasatura 'caracterologica principala prin care se lasa înru- bricate în plasmuirile epice. Unele ofereau ana- logii izbitoare cu o seama de trasaturi proprii psihologiei omului si prin aceasta.~. plantelor si obiectelor gînduri si sentimente. perpetua victima a agre- siunii celui puternic a fost elixirul care a fortificat omenirea de la începuturile ei si a calauzit-o în straduintele ei pentru o . Conceptia amintita. Morala care se desprinde este de larga valabilitate. numita de unii etnologi. putînd percepe bucurii si dureri în acelasi fel ca si omul. teoretic în lumea arhaica fiecare element sau incident cît de neînsemnat putînd fi perceput ca un crîmpei din universul poetic. cu atît cîmpul de inspiratie este mai larg. se vadeste tot atît de naiva. tocmai pentru ca acestea din urma nu au puterea de a actiona miscîndu-se. Cititorii culti ai b. Eficienta lui etica trebuie sa fi fost enorma. 32 se desprinde vreo învatatura. a. transpunînd asupra animalelor. acesta este un aspect adiacent si posterior. Simpatia pentru cel slab si dezarmat.at. cu cît ea e mai departe de realitatea perceputa dupa coordonatele stiin- telor. In fapt. tocmai pentru ca plasmuitorul popular nu s-a preocupat de ea si ar putea fi rezumat~ în preceptul: cel mai tare poate fi învins de altul mai slab. d. pe care o au animalele si necesita o mai mare doza de naivitate pentru a fi percepute. Se credea ca nu numai animalele. a. el propa- gînd constant optimismul. B. impulsuri si reactii specifice ~amenilor. acesta este cel care se desprinde si din basmul propriu-zis. B. d. Procesul' de creatie s-a desfasur~t inve~s decît cel din fabula propriu-zisa. animista. Poezia se dovedeste a fi fiica nemijlocita a naivitatii si cu cît aceasta este mai dominanta. d. a fost pla~muit într-o lume arhaica. indiciu indirect de vechime. încrederea în viata. cu tema animaliera sînt mult mai numeroase decît cele despre plante si obiecte.

fabula înflorind cu precadere în regimurile despotice. fiind în joc protagonisti din alt regn. a. si cultivata de poeti cunoscuti care au exploatat observatia populara cu privire la comportarile ani- malelor pentru a da o alta interpretare. cu orînduiri mai drepte.. începînd de la copiii mici care abia au acumulat o experienta minima din lumea înconjuratoare. de epoca. care scapa competentei umane. a. Fabula îsi trage seva din analogia cu defectele umane si are o functie puternic satirica.. precum si de cele cîteva incluse în Vechiul Testament. Transpuner. a existat înainte de colectiile de fabule din Panciatantl'a si a lui Esop. dupa semnalarea deficientelor din societatea contemporana. tin tind r sa provoace voiosia ascultatorilor. vulpea pe curteanul viclean etc. vizibila la unii oameni sau categorii sociale. data fiind marea varietate de întelesuri pe care o poate detecta mintea omeneasca din' conspectarea realitatii poetice. leul întruchipeaza pe autocratul societatii. B. în creatia fabulei. Urmînd calea inversa din procesul de creatie al b. de a voala cruditatea observatiei si vehementa criticii. cu exoticul ei luxuriant si coplesitor. d. dar caracteristicile lor ramîn în fabula pe plan secundar. Doza de conventional depaseste uneori limitele verosimilului si travestirea apare fortata. iar pe de alta de a scapa de cenzura celor puternici. Daca faptul povestit prezinta analogii vizibile cu unele deficiente observate la contemporani si poate oferi un îndreptar etic prin preceptul care se poate desprinde. Fabulele din literatura indiana si greaca constituie totusi un indiciu sigur ca b. abia în subsidiar putin satiric. poetul na- zuind sa înfiereze o tara a vremii sale. d. Asemanareadintre . d. derivata din b. în chip firesc.ea pe seama animalelor reprezinta o simpla conventie literara care avea darul. aceasta e doar un aspect colateral si întrucîtva efemer. are o vîrsta' apreciabila. 33 lume mai buna. pe de o parte. în vreme ce b. d. 4. 1. a. preceptul moral constituie primul impuls creator. d. creatorul fabulei. cauta personajele animale sau din lumea n@însufletita ale caror manifestari sau caracteristici s-ar potrivi cel mai bine cu acestea. Simplitatea actiunii l-a facut usor de memorat si accesibil tuturor categoriilor. El nu mai are ambitia de a îndrepta relele satirizate. a. lasînd mereu sa se întrevada protagonistul uman. a. este în primul rînd ilariant. Fabula este mai noua. pierzîndu-si implicit puterea de a sugera si convinge. fara sa se poata data cu oarecare preciziune aparitia lui. Cercetatorii îl considera printre speciile cele mai vechi.

d. p. se presupune ca h. din antichitatea greaca. paca- lite si ridiculizate. d. 65). iegendele referitoare la acesta au început sa fie pa~odiate. este mult anterior. iar animalul venerat odinioara a devenit obiect al satirizarii si sarcasmului. a. a. credea a fi mai veche fabula indiana.. de unde ea ar fi iradiat atît spre India. d. în stadiul arhaic al omenirii ele coexistînd într-o strînsa dependenta. dar în timp ce indianistul Th. prelucrîndu-Ie ca fabule. cît si spre Grecia. Unii cercetatori admit o distantare între legenda totemica si b. a. 34 unele fabule indiene si grecesti a dus la presupunerea unei filiatii. Legendarul Esop a colportat b. în stadiul ei de barbarie. d. a continuat sa dainuie conceptia ca si animalele ar avea suflet. a. caci tocmai animalele considerate odinioara totem în cele mai multe regiuni. p. aspectele respingatoare sau rizibile. pro- vine din legendele etiologice primitive care explicau crearea si firea unor animale. sînt cele învinse. aratîndu-1 a fi mai slab decît alte animale si decît omul. d. A. Asertiunea e confirmata de b. Supozitia este întarita de observarea repertoriului popoarelor salbatice. a. îndeosebi a celor totemice. p. de la legenda animaliera la b. Chiar daca supozitia ca fabula ca specie ar fi fost creata în Mesopotamia antica. d. a. Genetic. ursul si lupul. a. Unii au încercat sa precizeze ca trecerea de la legenda totemica la b. (LXXXVIII. Cînd nu s-a mai crezut în stramosul animal. cunoscutul cercetator al antichi- tatii grecesti. european. Se poate presupune ca evolutia nu a fost liniara. 38). Chiar acolo unde a disparut credinta în stramosul animal. Vechii idoli erau detronati de pe soclul lor : în locul calitatilor de odinioara sînt scoase la iveala deficientele. d. van Gennep a constatat deseori cum la primitivii australieni aceeasi naratiune putea fi pe rînd legenda sau b. odata cu evolutia spre un nou stadiu care depa- sise totemismul. doar functia pe care o da temei povestitorul canaliza naratiune a spre sabloanele uneia dintre specii. 41). Noile naratiuni îl ridiculizau pe animalul atît de temut odinioara. a. E.Benfey atribuia primatul fabulei grecesti. s-a petrecut în comuna primitiva si anume în perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat (5. desi unii cercetatori sînt înclinati sa-I socoteasca a fi fost sclav' semit care a scris în Ionia. Cerce- tarile etnologice scot la iveala o sumedenie de atestari ale acestei . I. putînd fi generat în atîtea parti ale lumii vechi. Rohde. ar putea comunica prin limbajul lor anumite stari. mai cu seama prevestiri în care se specializasera unele animale. po~estind deci nara- tiuni de sorginte semita (XLI. b. d.

naratiunile si credintele popoarelor salbatice si antice. Ca urmare. ca si Marte roman. ar trebui sa moara în scurt timp" (LI. La început. Tyr. animalului omorît la vînatoare. cu unele ec~uri pîna în folclorul contemporan. germani. copacul a fost conceput aidoma unei fiinte umane si o seama de credinte si practici atesta dainuirea acestei con- ceptii pîna în epoca moderna. ci realitati. scoarta .35 conceptii. copac ar saIaslui de asemenea un suflet. în care Ahuramazda ar fi turnat apoi sufletul. în noaptea Anului Nou sau Bobotezei. apoi nordicul Thor prihor. In chip similar a dainuit conceptia despre plantele dotate cu suflet si despre legaturile dintre acestea si om. taindu-Ii-se din corp partea ce corespundea copacului mutilat. indienii americani etc. Zeus ar fi fost vultur si ciocani- toare.hiul. I. din Europa a decazut în . d.. La noi. înzestrate si ele cu impulsuri si reactii ca si celelalte animale. Potrivit unui mit iranian. 'uneori înfati- sîndu-i-se aceasta ca o mare binefacere. lI). a subzistat pîna tîrziu credinta ca animalele vorbesc o data pe an. prima pereche de oameni ar fi rasarit din pamînt sub forma unei plante (Rheum ribes). p. sau care pot fi si animale. Cu vremea. chiar în antichitatea clasica se întîlnesc zei în forma animala. dupa analogia: vîrful copacului .). p. lup etc. p.cu convin- gerea ca sufletul animalului mort percepe totul. cum par omului cultivat de azi. erau pedepsiti prin legea talionului. 5-25). uneori forme hibride. crede în minciunile ticluite. pe alocuri. i se cer scuze pentru ca aJost ucis. cînd.de obicei pe dominat ori . Pe de alta parte. a.capul. 26-31). prevestind anumite întîmplari. Asemenea naratiuni nu mai constituiau nicidecum un nonsens. trun<. adesea chiar în genunchi si cu capul descoperit (L a. mai cu seama. 5).maruntaiele (ibid. Atare viziune alcatuia un climat propice pentru crearea narati- unilor despre conflictele dintre o seama de plante. cu încuscriri si mai cu seama cu metamorfozari dorite sau impuse. În multe parti locuite de salbateci. În consecinta. Atena bufnita. dar nimeni nu le poate "auzi nici întelege. iar la egipteni unele zeitati aveau capete de animale. b. si. Naratiuni simi- lare despre geneza omului din arbori s-au consemnat în mai multe parti ale lumii (elini..pielea. alteori aruncîndu-se ~ina pe alte popoare . Cei care vatamau copacii sacri. I. arata o confuzie intermitenta între om si animal. taietorii de padure îsi cer în prealabil iertare de la copacul pe care vor sa-I taie. iar acela care le-ar ~auzi vorbind. fapte verosimile care s-au putut întîmpla. Rera vaca.

plasmuite. "sigur ca s-o-ntîmplat" (5. 180-181). Culegerile nu au avut tel exhaustiv decît în vremea din urma. în concordanta cu opinia ca.intre maturi mai cred ca si cele povestite în b. are întindere medie în comparatie cu cel al altor popoare europene. macelarul = cruciatii etc. se situeaza la aripa ex- trema a naratiunilor neadevarate. cînd nara- tiunea putea suferi modificari pentru a ilustra un precept. a. colectiile de fabule. sînt copiii. El depa- seste sensibil pe cel maghiar si sîrbo-croat.nternational care a stat la baza catalogului citat în ultima lui . Sondajele despre povestit au aratat ca auditorii preferati ai b. a. tot ceea ce consemneaza naratiunile. au avut putin ecou în rîndurile povestitorilor populari. Atari fluctuatii de sens s-au petrecut în toate timpurile si o atestare din antichitatea ebraica este cît se poate de ilustrativa. din fabulele atribuite lui Esop în forma în care au fost colportate la noi. basmul Ar 2030. Literatura pentru copii s-a hranit din b. d. 5. Colectiile de pîna acum au scos la iveala vreo 250 tipuri (226 b. Soarecele de cîmp si cel de oras si Toporul si padurea. atît de raspîndit si la noi. Cu toate acestea. al doilea <cunoscîndraspîndirea cea mai larga. I. (XXXIII. d. II. a. In ierarhia povesti- torilor populari contemporani. p. Repertoriul nostru de b. a fost inter- pretat în felul urmator de cartea liturgica Had Gadya: capra ar fi poporul evreu. d. atari naratiuni despre animale n-au mai fost cre~ute a fi verosimile. repertoriul românesc contine un numar impresionant de tipuri neatestate în repertoriul i. a. + 26 în grupa basmelor cu formule). iar la popularizarea celui din urma contribuind probabil si versiunea poetica a lui Grigore Alexandrescu. p. cîinele = Babilon. doar 4 au patruns in circuitul folcloric: Gradinarul si sarpele. boul = saracinii. în primul rînd cea a ~lui Esop. d. d. apa = Roma. Se poate banui ca repertoriul a saracit în urma amutirii interesului maturilor. initial. dar este mai mic cie'cît cel ucrainian care îns~meaza 314 tipuri. mai cu seama în tarile mai evoluate din centrul si apusul ei. Iepurii si broastele. fie prin intermediul fabulei culte. au fost întîmplari petre- cute în trecutul îndepartat. 36 lumea copiilor. mai cu seama cei mici. b. Astfel. devenind prilej de amuzare a celor mici. popular. este mult mai mare decît cel atestat pîna acuma. încît se poate presupune ca numarul b. Confruntat cu catalogul Aarne-Thompson. Foarte putini q. d. d. pisica = Asiria. Concomitent cu amutirea vechilor conceptii. Astfel. a. fie direct. a. a. 29). batul = = Persia. focul = Alexandru cel Mare.

d. lupul si vulpea. apar deopotriva amîndoua animalele si banuim ca situatia trebuie sa se întîlneasca si în alte tari europene.a. dar cel mai adesea el trebuie sa fie ajutat. cel pacalit este ursul si basmul ar avea la baza o legenda etiologica despre modul cum a ramas fara coada. uliul. Variantele arata cum cele mai tari.sau sa fi circulat . 200-202). drept razbunare pentru unele necuviinte (AT 159). dar nu au fost semnalate de culegatorii diletanti. S-ar crede ca acestea ar fi specific românesti. dar mai proaste. în repertoriul românesc. care îl scoate de la sarpele salvat (AT 155). de obicei de vulpe. aratînd ca încercarea de explicare a lipsei cozii e glumeata în repertoriul de azi. barza. fara a se putea preciza care a fost forma originala. în locul ursului apare lupul. a. dar ipoteza nu are nici un temei daca se tine seama de modul precar. d. cum au încercat unii cercetatori (LXXXI.- nirea dintre peste si porc). 37 editie. în timp ce în restul Europei. Cel mai raspîndit tip arata cum vulpea a pacalit pe urs (sau pe lup). nu se diferentiaza de cel european. cu totul sporadic si altele. lasîndu-l fara t coada. Naratiunile despre pesti sînt foarte putine: abia doua tipuri (disputa dintre somn si stiuca si întîl-. iar din basmele cu formule cu tema animaliera iarasi numai 7 tipuri apar si la alte popoare. Locul central îl ocupa ani- malele salbatice mai puternice. ursul. pe cînd 167 tipuri de b. Dintre animalele domestice. cele mai frecvente personaje sînt CÎinele si pisica. Din cele 226 tipuri (si subtipuri). Cîteodata. din 1961. mai cu seama în rasaritul ei. mai rar gaina. în care au fost culese povestile. Exista însa si alte basme în care vulpea e pacalita la rîndul ei de ani- malele mai mici: arici. pentru a pune în lumina ingeniozitatea acestui animal deosebit de siret în a-si bate joc de animalele padurii mai puternice. mai cu seama cînd e vînator (AT 157). iepure etc. amatoristic. Tematic. rareori adaugîndu-se mistretul si leul. Omul joaca un rol ambiguu. repertoriul nostru de b. omul este însa rapus de animale. de la ursul care vroia sa-I manînce (AT 154) s.si la alte popoare europene. sînt pacalite de cele mai slabe. el învinge (sau pacaleste) animalele padurii. si 19 tipuri din grupa basmelor cu formule sînt atestate numai în repertoriul româ- nesc. în tarile nordice. p. rac. largita. Multe tipuri au ca personaj central vulpea. în unele tipuri. creatie ori- ginala a poporului român. Se poate ca o seama de tipuri sa circule . abia 89 se întîlnesc si în catalogul international. Pasarile apar mai rar: vrabia. cucul. a. Conflictele dintre animalele mai mici .

Un lup se apropie de o iapa cu mînz si întreaba de pretul aces- tuia. 38 sînt adesea derizorii. cîinele se întinde si se convinge ca i-ar trebui o casa prea mare pe care n-ar avea vreme sa o termine {v. întîlnindu-se musca. Al doilea tip compozitional e de asemenea lipsit de epic. Musca.+ în acest tip compozitional. apar abia în cîteva tipuri. Tîntar). cea dintîi explica marimea ochilor ei prin aceea ca ciupeste oamenii care dau cu palma s-o omoare. explodînd în ochii agresorului sau întepîndu-l cînd se sterge. cîntecul ei imitînd zgomotul mulsului. Atari pseudo- etiologii nu sînt crezute de nimeni. iar tîntarul e atît de slab fiindca pe vijelie se lupta sa tina copacii în picioare (v. stîrnind prin aceasta rîsetele asculta- torilor. precum si unele fenomene naturale. naratiunea încheindu-se cu replica cea mai picanta. Se întîlnesc apoi numeroase b. si de atîtea rîsete i s-au marit ochii peste masura. sa-si faca o casuta mica. musca are ochii mari pentru ca rîde mereu de oamenii care vor s-o prinda etc. d. care par sa explice unele particularitati. dar ea zboara. In timpul iernii. Venind vara. hotarîndu-se ca de îndata ce va da caldura. Cîine). tocmai cînd se mulgeau vacile. C9mpozitia b. puricele si tîntarul. intentia creatorului fiind pur umoristica. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur acta!1t si asistam la un monolog cu deliberarile lui contradictorii. Dintre obiecte.a. actante de seama în basmul despre animalele în calatorie (AT 210). Alt tip compozitional aduce în scena conflictul dintre doi protagonisti desfasurat într-o singura scena. Unele sînt cunoscute si din productiile versificate (disputa dintre tei si brad). Dialogul se desfasoara între doi sau mai multi protagonisti. apoi acul. abia cît sa încapa. Puricq. în realitate parodiind legendele etiologice. turturica cînta ca atare fiindca s-a sculat tîrziu. Ogarul ar fugari mereu iepurele pentru ca acesta i-ar fi furat ciubotele într-un iarmaroc. a. Plantele si obiectele. Iapa raspunde ca sta scris pe copita ei si îl omoara cu o . data fiind scurtimea lui. este simpla. 6. cîinele sta ghemuit. Puricele e cocosat fiindca toata noaptea se cazneste sa scoale oamenii la munca. mai frecvente sînt oul.d. acesta reducîndu-se la aducerea în scena a unor animale sau obiecte care se marginesc doar la o disputa cu privire la întîie- tate sau la explicarea unor conformatii batatoare la ochi. Aproape toate tipurile din grupa AT 275-299 se încadreaza . rîzînd ca omul se loveste singur. aratîndu-se cum agresorul este pacalit sau chiar omorît. opintindu-se din rasputeri.

LuP). asistam la agresiunea asu- pra victimei. Apelînd la arbitrajul vulpii. interdictia babei de a mai intra în casa. boul alearga sa bea apa. cu profil de pseudo- legende. seria este mai mare. Cel ~ai raspîndit tip compozitional se des- fasoara în doua scene. deoarece cuprinde în desfasurare cîteva functii (actiuni) tipice acestuia: situatia initiala. Vulpea pîraste maracinele la foc. agresorul fiind alungat sau omorît. ogarul tinea cîrciuma. propunerile agresorului.a. comunicarea nenorocirii. constînd din însiruirea mai multor scene. plecînd fara sa plateasca. Tipul e caracteristic pentru h. vulpea solicita pe rînd interven- tia puniti'a a apei. omo- rîrea unor iezi. In cea dintîi. iar în a doua la revansa acesteia.d. cautarea agresorului. în care a baut iepurele. salvarea ei de catre capre. Pisica). a doua sa aduca apa cu ciurul. dar si focul refuza. Un om salveaza un sarpe si acesta vrea sa-I manînce. cu mai multi actanti solicitati. Vulpea cu cercei trec~ pe lînga un maracine în care i se agata unul. contractul a cazut în foc si a ars. întrecerea dintre mos si baba. mai complex. cu totul sporadic. în chip similar. scena prima înfatiseaza antecedentele. întîiul sa taie lemne cu sapa. De atunci ogarul îl fugareste mereu pentru a-si scoate datoria (v. în casa. aceasta sa stinga focul etc. omorîrea lui (LXX. pe cînd pisica se zburleste raspunzînd "o-arrs!" (v. pîna ce mara- cinele restituie vulpii cercelul. care l-a lasat apoi în seama pisicii. El apare cu precadere în grupa basmelor cu formule. care apoi se fugaresc în lant. este calchiat dupa cel al basmului fantastic si apare în repertoriulb. Cîine). învatînd pe om cum sa scape (v.a. De teama lupului. V. inter- dictia. Sarpe). Cîine. Al cin- cilea tip compozitional e mai complex. Ultimul tip compozitional. p. zapisul animalelor a fost dat în pastrarea cîinelui. La început. cerîndu-i sa-I arda. Propp arata astfel ca tipul AT 123 (Capra cu trei iezi) este construit în chip similar cu un basm propriu-zis. plecarea caprei.39 lovitura (v. aceasta pretexteaza reconstituirea faptului.d. Ea cere sa i-1 restituie. Odinioara. dar maracinele refuza. regasirea cu mO~ll1. strigînd "Contra tu- contratu".interdictia de a speria caprele prin . iar a doua modul cum se desfasoara astazi conflictul dintre cei doi prota- gonisti. încalcarea interdictiei. în alte tipuri.!. Alungata prin casa. În acest tip se mai pot încadra cîteva variante ale basmului AT 103 D* care cuprind: situatia initiala (taierea purcelului). în alte variante. cîinele o fugareste. lupului. boului. De atunci. ca sa nu-l strice intemperiile.103).

Esti casatorit? . d-apu tu cine esti? . este de asemenea simpla.Tapu babii s-a matusii . Vulpea fugarita de lup striga atunci cînd acesta prinde cu dintii de radacinile din vizuina ei: ..118-137). vînt. Finalul naratiunii este de asemenea pur expozitiv.. Dialogul este însa scînteietor. Partea expozitiva a naratiunii este de asemenea simpla si directa. o craiasa mare.. "Un lup era flamînd" etc. 16-17). C-unu- mpunge .Aoleu . p. doamne ferit-ai! zice. lipsesc.Picioru meu . io-s îmflarateasa.d. sfîrsitul naratiunii coincide cu ultima replica din dialogul desfasurat între prota- gonisti. 126-127). Tapul jupuit pe jumatate se recomanda vulpii: . în unele variante. 237-240).Phi.Da. p. mai cunoscuta fiind cea din varianta Creanga.sa se-n- gresa calutii mei" (5.C-un corn unge. I.Ratoiu .Si esti fata? . cum e cel despre Cocosu rosu: "Cocosu rosu . care. ice.Duce gunoiu . puse în gura unor animale. Vulpea care se duce sa manînce din putina cu miere sub pretextul ca a chemat-o fina-sa cioara sa-i boteze cîte un copil. cunoscute din basmul propriu-zis.0 fost odata o hulpe si c-un arici". cu replici fulgurante. .a odata un ~os s-o baba. p. pelins-cu fundu-n sus" (92. unele variante mai dezvoltate ale tipului AT 122 A (94 a. Formulele initiale si finale. p. Capra se recomanda iezilor. io-mpa- ratu mîtîlor cu sapte palosa la grumaz! Ice . 7. au un efect ila:- dant neasteptat. Alteori.28). .Nuu.si fîntîna de baut . pe jumatate". ice. zice..Rata- . p. "Asa e.C-unu subt pamînt-sa duce" (94 a. Uneori. (5. aproape tot basmul e o expunere versificata. iar a doua oara: "Lins.Ca ma rupe din nodeu" (XV. Forma h. p. se întîlnesc si replici versificate. prin introducerea prota:' gonistilor: "A fost o baba si un unchias. în concordanta cu putinatatea lui epica.Matura cosu . raspunde ursului ca i-a pus numele "Lins-pelins.Cine-i aicea? . zice vulpea" (5. I. I. începutul e formulat cît mai simplu.. cum arata variantele autentice.a. fara podoabe stilistice.244).244)..He. p. 139). calcarea interdictiei si risipirea caprelor. sî mosu un cocos". De as@menea. enumerînd bunatatile pe 'Care le aduce într-o lunga formula versificata. mentionîndu-se ce s-a întîmplat cu eroii basmului. Mîtul fugit de acasa spune pe rînd viitorilor ortaci de calatorie ca se duce "unde-i iarba de pascut . Motanul se întîlneste cu vulpea în padure si cei doi se descos reciproc: . p. Baba avea si ea un tap'" (94 a.. 'Sî baba ave o puica. cu preocuparea de a reda nuditatea faptului.

Basm propriu-zis. p. 41 Matura casa . Filimon si P. Cîinele care latra dupa pisica ar striga: "Contratu-contratu! Contratu-contratu!". dar specia are o arie mai larga. în opozitie cu cea adevarata (la pl~ral basne sau baznuri). Hasdeu. pe alocuri si în Muntenia. D.Ispirescu. . povest.Pî~a~m'pui ciocanu!" (ibid. IV. Ca~acteristice b. scazca. p. Primii culegatori din Muntenia. asa cum a fost cir- ..d. 2. în literatura. Specia e denumita regional poveste în 1 Transilvania.z. au introdus termenul b. 2656).. fiinte sau obiecte).~.Fac galuste .p.-O-arrs! O-arrs!" (5. p. Prin b. iar cutcurezatul cocosului: .Cu ele sa' te împuste" (81' a. sa dau si eu" (18.Tî-ti- tîne-l. ma! Tî-tî-tîne-l!". cazca etc. iar pisica i-ar raspunde: . dau L".Duc la moara . fara ca sa-I dezradacineze pe celalalt (v. dupa aceea gene- ralizîndu-se cea de basm. Moldova.. 1-2.Cot.Doua muste . Evolutia sensului pentru a denumi naratiunile lungi. La slavi. p. el apare în literatura veche sub forma basna sau basn.. Forma basn este atestata numai în prima jumatate a secolului trecut (XXXV. ordinary folk-tale) s-a petrecut numai în folclorul românesc. 1. eigentliches M archen.Doua catele .149).. specia are alte nume (PriPoviietca. 18). strigatul cocosului "Cutcudau-Dau" este interpretat de cel atacat "Cu cutitul dau. avînd întelesul de naratiune neveridica. bas- nia) denumind fabula animala sau apolog (XIX. sînt apoi formu- larile cu caracter onomatopeic prin care se imita strigatele specifice ale unor animale. p. pravliica. 1. el apare si cu întelesul de fabula. iar titaitul soarecelui: . el s-a raspîndit treptat si în celelalte provincii. p. Prin colectiile de popularizare.. fictive (germ. N. P. 198). Cantemir. " ~odanu . baica. la sîrbi basna (sau basma) însemnînd descîntec. Titaitul soarecelui ar însemna astfel: . 606). Pline de comic sînt replicile în care strigatele animalelor sînt interpretate ca amenintari împotriva celui ce a patruns în culcusul lor. engl. apar protagonisti supram. razpravca.). bachora.. De obîrsie slava.1. Ca-ras-farta! ice" (5. î~ alta varianta. p. Tichindeal). iar la rusi (basni. se întelege în chip curent cel fantastic (în care alaturi de om.Doua cioara . pricazca.Fac frecatei . inven- ·r tata.Tin- tin. Raspunsul gainii si cocosului se încheie totdeauna: "Ca-ras-farta. LXXXIII. în aceasta din urma fiind mai raspîndit termenul basm.. 119).turali. La cîtiva scriitori (D. fixat apoi si delimitat ca atare de B. 142). Poveste).

Denumirea b. si acestea conventionale pîna la un anumit punct. b. Petru intervenind mai des. Clasificare). b. ireale. 710) pot figura mai adecvat în grupa b. fantastic. mira- culos asa cum e delimitata în stiinta literaturii. b. Cum se va vedea. Ea cuprinde patru subspecii care stirbesc întru- cîtva caracterul unitar: A. nuvelistic. în opozitie cu nara- tiunile verosimile. tale of magic). legendare au un vadit profil de snoava. iar în tarile unde b. 365. Faptul ca adversarii supranatu- . fantastic este traducerea termenului corespunzator din clasificarea AT (Zaubermiirchen. 1 zînd aici b. cla~ificate printre cele fantastice (AT 360. 42 cumscrisa în clasificarea internationala Aarne-Thompson (v. 365) a fost înlocuit prin- tr-un simplu hot. C. b. B. printre povestitorii populari cu mentalitate arhaica. legendare au o desfasurare ampla. fantastice. în care apar Dumneze. D. despre dracul cel prost arata acelasi proces de substituire a zmeilor (uriasilor) cu dracii. legendar ar cuprinde b. unde aceasta fiinta e înca vie în credintele populare (XLI. Pe de alta parte. 363. legendar. aceasta din nevoia de a da un suport verosimil naratiunilor. fantastice în care se arata botezul eroului. pe alocuri Dumnezeu si Sf. chiar în b. Cîteva b. Fantastic înseamna în acceptiunea data relatare despre fapte miraculoase. p. 471.t sau alti sfinti. E plin de învataminte faptul ca în variantele germane si italiene strigoiul din unele basme (AT 363. 465. ele fiind orîn- duite ai~i numai pentru' ca protagonistii care determina desfa- surarea actiunii sînt Dumnezeu (Isus) si Sf. în realitate situatia este destul de confuza. în timp ce altele i-au înlocuit cu diavoli. În repertoriul nostru pot fi întîlnite variante din aceasta subspecie care aduc în scena zmei (sau uriasi). 800). oscilatiile sînt mai mari. b. unele din b. sau chiar cu altele din mediul contemporan. cum arata si denumirea. întrucît credinta în existenta acestuia a dis- parut. este o naratiune verosimila. 785. 35). 756. Petru: AT 750. B. apoi 460. mai adecvata fiind denumirea de b. Pe plan european. cu acelasi tipar compozitional ca si b. unele b. Daca ~ teoretic delimitarea este oarecum clara. dovedind ca. despre dracul cel prost. In concordanta cu criteriul adoptat de Aarne-Thompson. fiind snoave-legende (AT 791 Sînpetru batut de doua ori. 461. legendar (AT 750-849). mai traieste înca în traditia orala semnalîndu-se ten- dinta de a înlocui 'personajele disparute din mitologia populara cu cele crestine. spre deosebire de Europa rasariteana. B. Aarne-Thompson inclu. cu caracter mixt.. 780 (mai cu seama).

care a avut ca model snoava populara. la snoava. alcatuind astfel puntea de trecere de la b. Cele mai multe pot fi consi- derate doar fragmente de b. De aceea. lupta cu taurul monstruos r aidoma celei a voinicului cu balaurul din fîntîna care dadea t I apa numai pentru cap de om. europene. Asa numita Poveste ciobaneasca relateaza cum un cioban a zarit.hiar în repertoriul nostru au fost surprinse cîteva b. popular. Cu mai multa claritate se delimiteaza b. o femeie neasemuit de frumoasa care s-a îndragostit de el. Dovezi mai elocvente ofera cele doua naratiuni întregi. nuve- listice au în alte tari europene variante fantastice si invers. învierea cu ajutorul ierbii furata de la sarpe. S-au pas- trat totusi si cîteva b. Ele ar constitui doar dovezi cu privite la vîrsta unor me>tivede obîrsie populara care au patruns în unele mituri (legende sacre) sau în 1 1.. provin din antie. AT 400 despre zîna ce se scalda în lac si lasa inelul în degetul tînarului împarat. Cea dintîi. unele fragmenta- re. întocmai ca si eroul popular care fura iarba miracu- loasa de la o broasca sau serpoaica. v. Bolte-Polivka au consemnat în monografia lor monumentala o serie de marturii scoase din documente si din operele scriito- rilor antici referitoare la b. Iarba fiarelor). Docu- mentele arata ca faimosul faraon Keops. C. 43 rali din aceasta subspecie sînt învinsi prin pacaUre. .hitatea europeana. în timp ce pastea turma. si aveau povestitori tocmiti pentru clipele lor de ragaz. Atestarile indirecte sînt însa mult mai vechi. .z. fantas- tice a caror actiune a fost tratata pur nuvelistic. o apropie de snoava. dupa ce l-a sarutat în timp ce dormea (v. Fragmentul citat se aseamana cu frecventul pasaj din b. mai cu seama în epopeea despre semizeul Ghilgames (calatoria lui în lumea mortilor similara cu descinde- rea eroului din b.p. ar fi fost mai potrivita denumirea de b. z. nuvelistic prin profilul realist al actiunii. dar în ziua urmatoare o întîl- neste din nou. Cele mai multe. adica naratiuni care au variante apropiate printre b. fara nici o interventie a vreunui factor miraculos. R' este atestat înca din antichitatea îndepartata..snoava pentru subspecia cuprinsa între AT 1000-1199. si aici se pot vedea oscilatii: unele b. popular din vechiul continent. iar mai tîrziu Alexandru cel Mare iubeau b. pe celalalt tarîm. Cu toate acestea. mai cu seama de nuvela toscana. Ileana Cosînzeana). Restul naratiunii s-a pierdut. 3. Ciobanul cauta sa scape de ea. alte opere literare. p. apropiat de nuvela si roman. adica motive care se aseamana mult cu cele întîlnite în b.

. p. fiind deci o naratiune din categoria b. 44 numita curent Doi frati. motivele nefiind atît de orga- nic sudate ca în b. legendar. popular despre uriasul . 12). ci un mit sau o legenda.. Se întîlnesc în el o seama de motive frecvente în b. p. 51-60). de Vries: A caracterul compozit al naratiunii. Asemanarea cu variantele europene este totusi evidenta. El se aseamana atît de mult cu variantele b. în ciuda metamorfozarilor lui (la noi de obicei în cal) si îi cere decapitarea (5. cel mai vechi b. pe deplin cristalizat. fara intruziuni legendare.e. nuvelistic. scrisa în anul 1250 î. cît si ca b. Se poate presupune ca povestea despre Anup si Batu a trait în antichitatea egipteana· atît ca legenda. neputîndu-se nicidecum bucura de atare consideratie.n. J. un b. de Vries crede ca naratiunea ar fi fost legata de un rit referitor la înscaunarea faraonilor (XXV. O seama de cercetatori t au vazut în naratiune a despre fratii Anup si Batu nu un b. se aseamana mult cu variantele europene. N eîndoielnice sînt însa atestarile corespunzatoare despre uriasul orbit (AT 1137) si sotul travestit în animal (sau invizibil. prin schimbarea functiei. s-a crezut ca naratiunea din acest 1 papirus ar fi un mit despre cei doi zei. pe J alocuri aceeasi naratiune putînd fi cînd b. însa ca în tarile mai arhaice. cînd legenda (mit). prevestirea mortii fra- telui prin marea ce spumega (la noi prin picaturile de sînge lasate pe naframa). sotia tradatoare îsi recunoaste primul sot dupa ochi.n. AT 950. Pornind de la faptul ca cei doi frati poarta nume de zeitati egiptene. apoi împrejurarea ca a fost consemnat într-un papirus. b. Cerce- tatorii au avut în vedere numai b. respinsa. potrivit atestarilor de I pîna acuma. încît nimeni nu :'l-aîndoit ca Herodot ne-a transmis un . Singurele argumente care ar pleda împotriva apartenentei la b. cele doua forme deosebindu-se extrem de putin.da oamenilor nume de zei. care nu aducea cu sine decît foarte usoare modificari de forma. Marturiile provenind din literatura il! greco-latina par mai nesigure. despre sotia necredincioasa (AT 590 A).. din Europa apuseana si cen- trala.1 I autentic b. Hero- dot ne-a transmis apoi din repertoriul egiptean Comoara lui Rampsinit. dar s-a observat în scurta vreme ca înca în secolul al XII-lea Î.e. popular: sotia adult era care.. S-a aratat . în b.. insinueaza ca cel iubit ar fi încercat s-o siluiasca (motiv cunoscut si îil episodul biblic despre Putifar si Iosif). faraonul ce se îndragos- teste doar la vederea suvitelor de par.. în primul rînd cu b. ar fi cele invocate de J. nuvelistic.. AT 425).. I. era obiceiul de a . si legenda sînt mai apropiate.

. a fost izgonit în lumea copiilor. de unde b. Verosimilitatea caracterizeaza atît b. dar verosimila. straturile populare. B. Pretioase sînt cele care tradeaza atitudinea dispretuitoare a celor cultivati fata de atari narati uni naive. nara- tiunea îsi pierde profilul de b.hiar condamna atari "vanas vulgi fabulas"(povesti desarte ale poporului) si numeroase marturii arata ca erau povestite si în acea vreme numai copiilor de catre doicile care îi îngrijeau.- secolul al XVIII-lea -(v. II. 509). foarte rar butoiul cu bani care de asemenea tintu- ieste locului pe posesor (5. Gît de cunoscut era b. care se vor adapa numai la filonul folcloric. cît si cel fantastic. "fabulae aniles" (povesti babesti). este o naratiune puternic schematizata. Larga raspîndire a acestui b. b. Pacala). p. încît acolo unde ea lipseste. Fenomenul se va repeta în Europa începînd cu Renasterea. nuvelistic. la noi Pacala numindu-se "Singur Eu" (v. 41-46). numite "fabulae pueriles" (povesti copilaresti). care se diferentiase cu vremea de menta- l r I litatea si gustul paturilor populare. în care protagonistul uman învinge toate piedicile si este raspla- tit la urma prin cîstigarea tronului împaratesc sau prin îmboga- tire.. Cercetarea). în antichitatea clasica o dove- ~- desc nu numai temele prelucrate literar sau aluziile la ele (XIX. pe seama T celeilalte paturi. Unii c. devenind o specie mixta. 108-126). caruia i se cunosc peste 1100 variante folclorice. 45 orbit de fratele mai mic se întîlnesc motive absente în Odiseea: inelul fermecat care îl retine în loc pe cel care îl poarta. E vorba de patura cultivata. B. înlocuit la Homer prin episodul Nimeni si care îsi are si el corespondent în repertoriul folcloric. eventual fara episodul cu inelul fermecat. îndeosebi din metropole. ci si o seama de aprecieri ale autorilor clasici (ibid. a fost de asemenea preluat din circuitul oral. 1 una din ele hranindu-se cu cultura clasica si lasînd b. Lipsa acelui happy ending e semnul cel mai vizibil ca varianta respectiva reprezinta o abatere. decît ca are alte coordonate. povestit de Apuleius în Magarul de aur despre Amor si Psyche. La noi. din India pîna în Irlanda duce la presupunerea ca Homer l-a preluat din traditia orala. atestarile de b. p. de cele mai multe ori . autorul prelucrîndu-l în gustul literar al epocii si adaugîndu-i o seama de ingrediente mitologice.-Ie- genda. chiar daca peripetiile se desfasoara întocmai dupa cano- nul b. 4. i IV. Apoteoza eroului din final este atît de caracteristica. sînt destul de tîrzii. p. care a pricinuit scindarea în doua paturi culturale.

se arunca si el în apa. ce se poate închipui în viata unui om. eroul e urmarit numai pîna la nunta. trebuia sa dea dovada de barba- tie si ca atare era supus unor probe de curaj. Tinerete fara batrînete si viata fara de moarte a lui P. este o naratiune optimista care insufla ascul- tatarilor vigoare si încredere În viata. Morala ce se desprinde din toate b. etc. In ciuda sceneriei sale cu atîtea elemente miraculoase. sem~ul nevinovatiei celui omorît. care s-ar scurge fara nici un sens. avînd a înfrunta atîtea calamitati si a îndura spolierile atîtor exploatatori dinauntrul si din afara granitelor. putere sau întelep- . In opo- zitie cu legenda. Cel mai pregnant oglindeste aceastî trasatura b. ci si apogeul. fara sa verifice faptul ca acesteia i-a cazut o mîna. reprezentînd deci punctul culminant nu numai al actiunii din b. trateaza conflictele cele mai frecvente în socie. Cel ce voia sa-si întemeieze o familie. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. celalalt omul cel mai bogat. devenind o încercare de descifrare etiologica cu privire la cei doi luceferi. ca specie literara a fost tocmai tendinta de a arata cum trebuie sa fie orînduita viata pe pamînt dupa jaloane drepte. Un frate este înecat în mare de celalalt care a aflat ca a dormit cu sotia lui. fantastic. iar cel rau pedepsit în chip exemplar. lipsita de orice met~hne. Acest final îndeparteaza cu totul varianta de cele cunoscute ale tipului AT 567 (în care se arata cum un frate ajunge împarat. b. lVIobilulcare a generat b. 'întrucît o~ul este puternic legat de peisajul natal si de oamenii epocii lui. în ciuda traiului lor zbu- ciumat. Ispirescu.). Spre ilustrare. 46 un fenomen sIngular în ansamblul variantelor tipului. fantastic reflecta problemele mari ale societatii. ilustreaza. cel bun fiind rasplatit. adesea derutante. Cea mai cunoscuta varianta de acest fel. al treilea nazdravan. b. împreuna cu obiceiurile prenuptiale si nuptiale de la unele popoare aflate în stadii mai arhaice. cea mai generala norma etica: binele învinge întotdeauna raul. b. dar spre deose- bire de epopee si roman. are întindere biografica. S-a facut o apropiere între b. Abia cînd se convinge de cele întîm- plate si e cuprins de remuscari. Sufletele lor s-au prefacut în doua stele care se vad si acuma pe cer. prin acel final legendar vrea sa ilustreze zadarnicia iluziilor omenesti despre o viata perpetua. transmitînd visul generatiilor urma- toare. cu vechime multimilenara.. pe care le-a amalgamat în conturul unei lumi ideale. t tatea umana din toate timpurile. si riturile de trecere. paturile popularenu si-au pierdut nadejdile într-un viitor mai luminos pe care l-au dorit mereu. Actiunea din b.

Faptul ca eroul e cel de-al treilea fiu. parinti si copii./- centei. Uneori. pus de unii pe seama dreptului consuetudinar de ultimogenitura. a fost r ~. b. aproape întotdeauna al treilea. în cealalta categorie. Cu totul exceptional sînt implicate în actiune mai multe geperatii. originea lui ca specie literara. de obicei revenind cu sotia la familia parinteasca. nu o data fiind orfan sau parasit în lume. alungarea epidemiilor etc. eroul fiu de împarat comportîndu:se ca si cel de origine umila. este însa mult mai veche. cel mai nebagat în seama. dar nu se J poate vedea în aceasta sau în alte date de natura etnologica. deoarece. adesea copios oglindite în el. de la nastere. probabil din vremea cînd regii erau încarcati cu valente magice. Altii au încercat sa vada în aceasta predilectie a b. cu conceptiile si preocuparile dominante. responsabili de prosperarea recoltelor. etajîndu-se ca o naratiune de tipul romanului ciclic. pentru al treilea fiu influenta.. el e fiu de împa- rat. Ac- tiunea afecteaza doua generatii. gata sa savîrseasca ispravi memorabile. extrem de saraca. Parintii nu au copii si. Cei dintîi au un 1 ~olmai sters. la sfîrsitul copilariei. decisi sa înfieze ceea ce vor gasi în cale. difera. 47 ciune. Cel mai adesea. De multe ori însa protagonistul descinde dintr-o familie umila. distingîndu-se doua categorii în care de obicei se r încadreaza tipurile fara ca sa fie obligatorie corespondenta dintre ele. adesea doar ca pretext d~ p~mereîn scena a actiunii if fiilor. . deznadajduiti. Acestia pleaca de obicei în lume pentru a-si întemeia o familie. Cei doi soti batrîni pleac~ fiecare Într-o parte. Unii vulgarizatori au încercat sa vada în aceasta origine hiper- aristocratica a eroului o oglindire a unor sentimente dinastice t~. I. oglindeste si el realitatea încon- juratoare. b. particularitatea amintita a avut la baza resor- turi estetice. în b. acel ritm tripartit. eroul este urmarit din pragul adoles- r . recurg la mijloace magice de procreatie sau la ce le ofera întîmplarea. cum se va vedea. cel mai mic fiind mostenitorul gospodariei parintesti. unor credinte populare potrivit carora cel mai mic ar fi dotat cu calitati cu eficienta magica. cînd el este apt de a pleca în lume. ale maselor populare. menit sa sporeasca interesul j ascultatorilor. p. 64). nu se semnaleaza însa nici o diferenta între cele j: doua categorii. Ca orice opera de arta. In felul. adesea la rugaciuni îndelungate. dar aceasta se întîmpla totdeauna în chip miraculos. Realitatea reflectata în b. Atari credinte si practici au avut o influenta secundara. fiind apt a îndeplini ~1 unele roluri în practicile descîntatului (5. Incepu- tul b. eroul este urmarit însa mai I de vreme.

p. ~40).' sare jos sau aluneca. fratii si surorile au disparut luati de zmei sau diavoli. care mai tîrziu prinde a vorbi. 48 acesta. mosul culege din drum o bucata de lemn sau de fier care devine om prin simplul act al scaldarii în copaie: "A pus apa la foc. Cîteodata. In genere. De asemenea. cumintenia si mila. aruncat cu latu- rile sau la gunoi. domina calitatile de natura practica: îndemîna- rea. în o seama . Psihologia eroului e puternic schematizata. In toate cazurile aratate. 1. Cînd e nascut din boaba de piper sau mazare. eroul se mai arata animat de sentimentul dreptatii. ci si servitoarea un baiat. De asemenea. pornit ca atare sa îndrepte strîmbatatile. femeia îl înghite. prin degustare din mar sau peste se întîmpla sa nasca nu numai împarateasa. In cîteva b. pîna ce. prezentînd sub acest aspect numeroase similitu- dini c11cavalerii epicei medievale si cu haiducii baladelor popu- Iare. cu aia. Totusi o seama de b. sentimen- tul' rasf~îngîndu-se. ceea ce îl decide sa plece în cautarea lor. Uneo~i. pruncul e confectionat din lut ca o caramida. iapa: ~au cateaua nasc si ele cîte un pui nazdravan daca au mîncat din resturile alimentului miraculos. dovedindu-se un om cu calitati extraordinare. eroul e nascut fara voia mamei prin degustarea unei boabe de piper sau de mazare care indica prin însasi miscarea lui continua ca are virtuti neobis- nuite: oriunde e' pus. pedepsit a sta în forma animaliera. Peste). Mar. Voinicul ce se va naste se va numi Piparus sau Mazaran. de arici. Uneori. îl dezval~ie si ca om milos. Mai des. prin care el se ridica deasupra intere- selor strîmte ale castei sau familiei sale. Alteori. disperata. mama recurge în chip deliberatla degusta- rea unor alimente cu însusiri germinatoare. cu sapun. iau acasa un pui de sarpe. de obicei un mar sau ~1 un peste (v. l-a scaldat. reliefeaza cu putere o alta trasatura 'care deriva din ultima. Cel mai adesea el e curajos. nu mai are frati si surori decît în cîteva situatii special~. de porc. spre a omorî zmeii si balaurii care tiranizau un colt de tara' etc. încît eroul afla abia tîrziu ca nu e unicul fiu. dornic de lupta si de aceea pleaca spre a-si elibera suro- rile sau fratii. eroul e stin- gher. în chip curios. mai' mult asupra animalelor neajutorate sau ranite care se vor dovedi auxiliare pretioase. cîstigîndu-si simpatia ajutoarelor si a tuturor celor care au legaturi cu el. a-nceput copilul sa: Oa! Oa! în copaie" (5. cei @oievoluînd apoi ca doi frati de cruce. o bucatica de carne etc. b.. fiind împins la actiune de un singur resort. decît asupra semenilor sai. adesea cu aceeasi înfatisare. umanitarismul neprecu- petit al protagonistului.

Daca în schema b. Cercetatorii basmologi au pus în lumina aceasta izolare a personajului de b.. Datele despre personaje. îsi ia lumea în cap si numai întîmplarea îl pune în legatura cu demiurgul care îi va aduce izbavirea dorita. fara nici un indiciu cu privire la caracterul lui. sablonarda a b.. În fapt.his. în tendinta de a capata valente cît mai universale. Trasatura tine de caracterul conven- tional al basmului. sînt aratate doar scenele referitoare -' la soarta eroului. Cei care pun în relief atare superficialitate a personajului principal uita ca b. nu aduce în scena tipuri. fara sa-si dea seama. calauzit de o gîndire naiva care constituie si ea un indiciu neîndoielnic de vechime. în care schema e dusa pîna la ultimele ei trasaturi. oglindind în felul acesta framîntarile contemporaneitatii. iar trasaturile puternic schemati- zate. si aceasta trasatura deriva ~- din constructia schematica.. decît el. Din putinatatea resor- turilor care îl anima s-a dedus superficialitatea c'are ar fi carac- teristica protagonistului b. Desi eroul nu izbuteste sa fuga cu mireasa (sau sotia lui) fiindca zmeul are un cal mai puternic i. încît b. precum si înclinarile lui în toata plinatatea lor spiri- ? tuala. 49 de b. încearca totusi a doua oara în aceleas~ împrejurari si numai mila zmeului pentru ca l-a scapat din butoiul sau lada în care era înc. care se transmite ca atare în circuitul oral e umpluta apoi de 1 fiecare povestitor cu date din experienta lui. Omul sarac lasa la cîrciumarul sau popa care îl gazduieste nu numai masa ce se umplea de bunatati. Iancu Durol din Bughea de Sus . abia a treia oara si numai prin faptul ca batul batea la comanda îsi recupe- 1< reaza obiectele schimbate. care nu evolueaza si mai cu seama nu cumuleaza nimic din înfrîngerile sau dure- rile la care îl supun întîmplarile. e o naratiune puternic tipizata. la trasaturile spirituale dominante.Arges obisnuia sa urmareasca reactiile' . actiune sînt în asa masura schematizate. povestitorul popular poate complini cu succes aceasta lipsa daca talentul sau de plaz- muire îi permite sa insufle viata figurii schematice. ci si mielul (calul) care se balega galbeni. încît sa se poata potrivi în locuri cît mai diferite si la generatii despartite între ele de milenii. un biet om care. întru- chipari sterse care impresioneaza prin faptele lor uluitoare. aspectele specifice tinu- tului sau. nu -~ prin bogatia vietii spirituale. ci de-abia figuri. Sondarea nu este adînca. protag@nistul este cu totul modest. ca totul provine din înselatoria gazdei (AT 563). silit de saracie. nici întîia si nici a doua oara. îl determina sa-i crute viata. Aceasta schema .

apa! Unde-o calca vaca .cruciale ale actiunii prin care faptele luau alta întorsatura. Cazarchina cauta. fiindca îl socotesc un netrebnic riimas ca povara pe capul familiei. si bou cli picioru. o fi ~uritori 'da 'foame" (5. a surorilor etc. p.. adesea peltic la vorba. sau calca dinnestiinta consemnul. întotdeauna ramas la stadiul infantil. grandoarea umani- tarismului sau dezinteresat. dnd izbuteste sa o întîlneasca "si cînd a vazut-o asa frumoasa .. sale alt :aspect: elevatia sufleteasca a eliberatorului. Spre deosebire de cel din legenda. în momentele . de astazi înainte. ca io am doi batrîni.Suceava sublinia la eroii din b. .casatoria cu fata împaratului.l1ipufetii alia . ca unul care stie doar sa se joace în cenu~'i.cu picioru. "Cînd a vazut c.). Abia la urma gaseste o fotografie. Probele puterii). cel de al treilea e de ~bicei un neajutorat. fiind :mînat numai de dorul de a savîrsi ispravi miraculoase.« Asta e ursîta mea!» A luat-o si a bagat-o-n sîn". 1.. Doamne. :mai ales cînd acestia sînt batrîni si slabi. erou. Alteori. Mai tîrziu. în familie.'1porr~estesa actioneze abia dupa ce a dat dovada de maturitate (v. unde acesta este pasiv.205). 230). pe tot izvoru si pe tat paral!l sa fie apa" (ibid. exclama cu patos: "Da- ruit sa fii de la mine. II. eroul porn'este la actiune.armelor cu care a fost daruit de nas. hîrtie cu hîrtie. Sentimentul îl asal- teaza tocmai cînd 'protagonistul ati~ge apogeul carierei sale prin . pe masura . a picat lesinat jos! La trei-patru ceasuri. în odaia interzisa "si-a controlat carte cu carte. pa eu astazi traiesc bine. Însusirile se plamadesc în acest stadiu de latenta pîna cînd se 'iveste momentul critic care va'dezlantui actiunea (rapirea conste- 1atiilor. prostu!" (5. totul sfîrsind printr-o catastrofa. în b. victima a unor întîmplari pe care el nu le poate ocoli. Senti- mentele pot fi profunde si ele impresioneaza prin violenta cu ·care se manifesta. Povestitorul Gheorghe Zlotar din 'Fundu Moldovei . p. în lipsa parintilor. Fiul împaratului din b. 189.. cîndsi-a vint în fire: . Da mama si tata o fi muritori da foame" si SDunesotiei "i-o m-as duce ~casa. Cam la aceeasi profunzime schiteaza acest povestitor si dorul de parintii lui.. Introducerea în aventura . a cazut în genunchr. p. Dupa ce Dragan Cenusa rapune balaurul care monopolizase toata apa. 50 :sufletesti· ale personajelor din multele sale b.. trei zile si trei nopti.0. Eroul principal se caracterizeaza în genere prin atitudinea lui activa. Contrastul e -folosit de creatorii b.. pentru a reliefa cu mai multa putere virtu- tile extraordinare ale eroului. uneori p~ste 'voia parintilor cînd acesta e cel de al treilea. pîna pa fundu lazii". 553-554).

. Metamorfoze). pietrele sfarîmate si apa tulbure.. Adesea. eroul ramînînd în impas total fara concursul lor. ~ antropomorfizati (v.). Dintre oameni. dar practic- ) ei nu mai participa la nici un fel de actiune. Unele va":: riante insista asupra regasirii finale a eroului cu parintii. Sînpetru. apoi soarele. Intra în padure. apoi arme si obiecte miraculoase.590). a pornit sa faca o casa noua în locul . acorda totusi preponderenta titu-- larului. Oamenii care îl ajuta sînt fiinte fantastice sau chiar oameni de rînd. Tocmai aceasta le face indispensabile în actiune. pe· (~ care de obicei îi duce la curtea unde va domni el. iesind din impas prin propriile lui însusiri. prelungind actiunea cu înca un episod. Abia în unele b. Soare. uneori indi~înd fiilor ce: .. fantastice în care nu intervin personajele- . animale. care de fapt poarta tot greul actiunii.. auxiliare. saracie maxima. conducatorul. apoi Sf. Auxiliarele eroului se recruteaza din regnurile naturii: oameni. mai rar prin sfaturile primite si de obicei platite ca sa aiba efi-- cienta. Doar în b. Dumnezeu si cu Sf. Revenirea la pa- rinti va fi prilej pentru erou de a-si uita sotia sau logodnica prin încalcarea unei interdictii. Parintii sînt adusi în scena pentru a zugr3_vistarea initiala a actiunii. si Tulbura-apa. Ele sînt mult mai sterse. Parintii sînt îndr~matori. Petru. plante. partea acestora e atît de covîrsitoare.. Luni. dar creatorul b.:~--. mai proeminent este fratele de cruce. încît eroul prin- cipal pare cu totul eclipsat. exploatînd succesul numai pentru ca el e capetenia. mai ales cînd situatia familiara e critica (lipsa de copii. ceea ce con- stituie prilejul de a-i întîlni pe Strîmba-lemne. în realitate el fiind eroul: principal. -r celei care sta sa se darîme. Luna. Dumineca.). Dumnezeu. Vineri. nuvelistic eroul actioneaza singur. iar tataLincestuos (AT 510 B) sau gelos pentru nora prea frumoasa (AT 516 etc.. Personajele secundare sînt vremelnice. întruchipînd o singura calitate. dar gaseste toate lemnele strîmbe. boala incurabila etc. Sfarma-piatra. aparînd în actiune pe o durata scurta. Dupa ce Tei-Ieganat a crescut. Zilele: sfinte). 51 este uneori un capitol simplu al vietii de gospodar. acesta devenind mostenitorul tronului si salvatorul împaratiei. mama sau sora au un rol mai mare pentru a se arata necredinta lor fata de fiul sau fratele lor (AT 315. în acestea actiunea desfasurîndu-se de obicei în planuL metamorfozelor (v. punctul ei de- pornire. Putine sînt b.' mai rar luna. chiar daca uneori specializarea e de grad ma- xim. dar de obicei aceasta se întîmpla nu din vina parin-- tilor.

. tîntarul etc. care ajuti pe erou pentru ca a daruit-o {. îndeplinind rolul parintilor. încît calul se vede silit sa-I admonesteze: " .' toate sarcinile date de spîn sînt înde- plinite dupa sfatul sau initiativa calului.Pai cum sa nu stii - zice . . fantastic ursul. Harap Alb uita de aripa albinei recunoscatoare încît calul trebuie sa-i aminteasca: " .Ce-i stapîne? .acolo. Cal) dotat cu însusiri naz- dravane. H arap Alb.ce-ai tu la tine? N-ai tu aripa albinii la tine? Du-te- .crutate de acesta la rugamintea il lor de a nu le împusca sau mînca. auxiliare mai frecvente sînt cîinele. Baba). si cînd t-aprinz tigarea. îndeosebi acela de a se jertfi pentru învierea fiului si a tovarasilor lui.alocuri. sau lecuite de ranile pri- i. 52 vor trebui sa faca dupa moartea lor. pîna la cele minuscule: albina. Tot atît de familiare se arata :si animalele salbatice care îl ajuta pe erou cu o fidelitate exem- plara. fan- tastic. data fiind inamovibilitatea lor. Iar cînd i se da însarcinarea de a alege pe fata împaratului dintre servitoarele îmbracate aidoma ei. prezenta lor constituind una din caracteristicile b. uneori numai cu binete cuviincioase. Ani- malele ajutatoare sînt mai numeroase si detin un rol preponde- rent.. Cîine.u ceva neînsemnat. Plantele participa mai putin la întreprinderile eroului.!I. Pe . Cel mai important e calul (v. aprinde si aripa albinii. el fiind motorul actiunii. potrivit dreia utilul sa fie reciproc. furnica. orice animal cît de mic: si de neînsemnat în aparenta. Ele ajuta pe protagonist din recunostinta. rolul lui e covîrsitor. p. apoi vietati mai mici ca pestele.~ cinuite de altii. apoi pisica. în stare a savîrsi nu numai fapte miraculoase. deci o conventie etica de grad elementar.. 294). Practic. atît de . vulpea în- deplinind cel mai adesea rolul unor cîini nazdravani.zice . iar dintre animalele mai mari boul. într-o varianta a b. Principiul general care consfinteste legaturile între protagonist si animalele ajutatoare este do ut des (dau ca sa-mi dai). Rareori. Se întîlnesc astfel în b. vulturul etc. ci si în a sfatui pe stapîn de îndata ce acesta se afla în impas. corbul. Pi- sica). Oaie.tot plîngînd vii la mine de cîte ori vii".. Mai des apare ca sfatu- itoare baba (v." (XV. Bou. Vaca si oaia apar ca mame ale eroului principal. Harap Alb se dovedeste aproape un neajutorat. 286. ca rasplatire . fiind sau . toate avînd puteri nazdravane (v. Vaca). pornit numai sa plînga. Dintre celelalte animale domestice. lupul. poate participa la actiune. 1 ajutîndu-l pe erou si frecventa lor variaza cu conditiile clima- terice.1 pentru o binefacere. oaia actioneaza si ca auxiliara a prot~gonistului (v..

Unele obiecte au însusirea de a se transforma la aruncarea lor intentionata în felurite obstacole. 'lr ~irezi de vite etc. punga din care nu se mai' termina banii. O prima categorie e alcatuita de armele cu puteri. soldati alaturi de razboiul care produce soldati la fiecare bataie a vatalei. putînd fi uneori si sabia tatalui sau de cînd a fost mire. Dafinul care avea în el fata "de vînt nebatuta" si "de voinic nesarutata" si se paraginise' dupa plecarea acesteia. caciula care genereaza.. îi arata drumul ca sa regaseasca pe fata din. batul care împietreste pe cel atins sau amenintat. (v. Cînd nu face fructe pentru ca are la radacini 0. functia rituala conferind~-i puteri miraculoase. fluierul care face sa joace pe cel care îl aude etc. adesea la dis- tante enorme. Chiar saliva actioneaza dupa principiul magic pars pro tata. sacul în care poate intra oricine la comanda. capastrul care recheama calul la scuturarea lui. da puteri uriase. Iarba fiarelor). rasplateste cu ea pe cel care o scoate~ îmbogatindu-1 pe data (v. masa care se întinde singura cu mîncari. Dafin). v. multiplicîndu-si forma la proportii uriase: peria devine padure. palosuL. Cu iarba fiarelor animalele re-o cunoscatoare învie pe stapînul decapitat de impostor (v. caciula care îl face nevazut. lampa din. comoara îngropata. si bauturi.. dafin (5. II. 53 contrastanta cu multele deplasari ale eroului. e curatat de voinic si îl întreaba:" . desigur un. oglinda care arata pe cea. camasa care poate ucide sau detine pe cel care o-mbraca. Camasa. mai frumoasa. ei. pentru ce mi-ai facut binele-asta?" Si. la cerere~ acestuia. vioara care învie soldatii. Marul sau parul curatat rasplateste pe eroina -t la întoarcere. Vioara).Ce plata sa-ti rasplatesc. încheaga trupul si reînsufle~ teste (v. apoi. scaunul care tin- tuieste locului pe cel care sta pe el. Ele sînt daruite de nas. naframa sau sapunul un lac urias etc. Acestora trebuie adaugata apa care vindeca. apoi chiar pusca. p. element introdus mai tîrziu. cismele care- trec peste obstacole. Apa vie). miraculoase: sabia (sau palosul). gresia un munte de stînca din cer pîna în pamînt. oferindu-i din fructele ce tocmai atunci dadeau în pîrga (AT 480). . raspunzînd în locul fugarilor. Mult mai dese sînt obiectele care ajuta pe erou înt felurite chipuri. Fluier. Mar). Urmeaza apoi bog~ta categorie a celorlalte obiecte nazdravane: inelul (sau margeaua) 'f care îndeplinesc orice dorinta. mai cu seama redînd vederea. care ies trei oameni de fier la aprinderea. cornul din care ies la cerere mîncari si bauturi.18.

provin din doua domenii. altfel nu se explica de <cese îndragostesc femeile de ei. ramasi fara . sau prin rostirea unor formule cu eficienta de descîntec care îl fac sa plezneasca de necaz. Balaur). . mai ales cînd e chemata nasa de saracul ~u copii multi (Ar 332). apoi dintre putinatatea lui si puterea de urias.alcatuita dupa tehnica contrastului dintre micimea lui si lun- gimea barbii. Din aceeasi categorie face parte si moartea. dar si cu multa prostie. hranindu-se cu inimile sau sîngele lor (v. Ea se arata si ca binevoitoare omului. Zburator).l omului (v. Alaturi. aci ca trimisa lui Dumnezeu sa secere vietile pamîn- 'tenilor. pastrat pîna acum în credintele si naratiunile populare.obiectele ei. foarte probabil resturi din niste figuri legendare de tipul centallrilor care s-au estompat în memoria populara. Asa ar fi Iutele Pamîntului. reprezentati în imaginatia populara în chip oscilant intre om si balaur (v. dar si fas(~inatie. în parte monstrii ne- definiti. cu atributele sale precrestine. adesea mai apropiati de zburator (v. Jumatate de iepure. Statu-Palma e o faptura hibrida. ca zmeii sau balaurii. în primul rînd cei cu înfatisare monstruoasa. Drac). unde o lasa sa tînjeasca dupa libertate. 54 Adversarii pe care îi înfrunta protagonistii b. Fapturi mai afinate par zmeii. mai apar alte fiinte fantastice cu radacini poate tot atît de veChi. ci prin siretenie. ei sînt în primul rînd ra- pitori de fete frumoase pe care le duc la palatele lor din pus- tietati sau de pe celalalt tarîm. Ielele de asemenea se arata animate de rautate fata de oameni. diavolul e înfatisat în b. lele). 'întrucît îl poate rapune pe cel mai viteaz printr-o singura lo- vitura (v. Uneori. înfatisata aci ca o parca antica în paza careia se afla lumînarile sau ghemele ce reprezinta vietile oa- menilor. prin capcana. In b. care învinge voinicii prin vraja ce emana din . dar care au primit un altoi crestin. Cea mai temuta e Mama Padurii. Unii descind din lumea fantasticului. El e învins nu prin lupta. cu care se si confunda terminologic pe alocuri. Statu-Palma-Barba-Cot). o categorie intermediara e alcatuita din adversarii care în parte sînt oameni. Zmeu). Celmai temut adversar. Alteori. dar pasionate pentru joc (v. Eroii scapa prin pacalire sau prin claustrarea ei într-un sac. eroul are de în- fruntat adversari supranaturali feminini. cum ar fi balaurii. Ei trezesc si repulsie. el apare totusi ca auxiliar a.a apartine regnului reptilelor (v. scotînd ochii tuturor celor ce le calca mosiile. Mama Padurii). Ele ar reprezenta stratul cel mai vechi. adica dotat cu o mare putere fizica. închipuiti .

Actiunea b. au vrut sa sublinieze-ca bogatia dezumanizeaza pe om.celenta poezia contrast ului. un cenusotca. creatorii b. cu mici zig- zaguri menite sa puna în relief calitatile eroului si sa motiveze ascensiunea lui. creatorii b. el se transforma în opusul sau.. Sotia necredincioasa actioneaza cu mai multa în- versunare împo'triva sotului tradat. dovedindu-se a fi prin ex. anulînd chiar sentimentele cele mai intime si mai adînci. La sfîrsit. mai ales cînd b. ca una care are o repulsie organica fata de copiii orfani. membrii familiei devin com- plicii adversarilor. devenind mostenitona. Mai .. cel dintîi mergînd cu lacomia lui pîna la a scoate ocpii celuilalt pentru o felie de pîine (AT 613). Sotie). parte adversarii umani de diferite categorii. în subsidiar. Eroul porneste de la stadiul cel mai de jos. cum ar fi cele dintre frati. începutul si sfîrsitul sînt dia- metral opusi. pro- venind dintr-o familie extrem de saraca. fac. în desfasurarea peripetiilor. S5 contururi precise. Chiar cînd e fiu de împarat. prin ajungerea eroului la cea mai înalta pozitie a orînduirilor trecute. Cei mai numerosi sînt însa adversarii din cercul familiei. Folosind si aici contrastul. 'pentru a-si primi la urma -~. Mai temuta e mama vitrega. mama sau sora îndragostindu-se de zmeii captivi pe care îi elibereaza si pun la cale omorîrea fiului sau fratelui lor.l tronului sau un om neasemuit de bogat. are ca. Imparatii dusmani pun grele con- ditii pe care le poate îndeplini numai eroul b. Din cealalta categorie. de care rîd toti. pun în opozitie fratele bogat si cel sarac. pedeapsa exemplara (v. îlltîi. facînd un salt spre polul opus celui initial. lui blamabila. fiind rasplatit în felul acesta pentru calitatile lui si pentru binefacerile aduse semenilor sai. parcurge o traiectorie de întindere maxima. Eroul b. Adesea.:c. Unele b. cei doi termeni ai actiunii. Chiar mama e aratata a fi geloasa pe fiica ei mai frumoasa decît ea pe care nu se sfieste sa o trimita la moarte. el e rusinea familiei.. se desfasoara pe o linie ascendenta. eliberînd lumea de- monstri si calamitati. protagonist principal o figura feminina. Atare final raspundea si necesitatii estetice de a spori interesul as- cultatorilor. Ea e construita dupa normele contrastului~ b. iar pe de alta parte de a da un sfîrsit luminos si linistitor dupa atîtea încaierari dramatice si peste masura de sîngeroase. au vrut sa puna în lumina dezideratul ca numai cel dotat cu însusiri exceptionale trebuie sa ajunga în vîrful piramidei sociale. dupa cum tatal incestuos se dovedeste tot atît de tiranizant prin pasiunea. se observa o suprema .

1. B. pîn Ardeal. i-a dus la neamuri acolo". Povestitorul 1. este eliminat. Tehnica tripartita e utilizata si aici cu eficienta. iar fiul împaratului putea fi "ori dîn România. 186). folosite pentru a sublinia dimensiunile eroilor si greutatea obstacolelor de învins. la savîrsirea unor ispravi pleaca pe rînd cei trei frati. personajele intermediare fiind de neconceput pentru creatorii b. Un contrast desa- vîrsit domina si între cele doua tabere. ori dîn America" (5. B. dimpotriva. El trebuie sa rapuna trei adversari. e o unitate dialectica în care tipicul strabate mileniile si lumile. De aceea. Pedepsele vor fi si ele croite pe aceeasi masura. coordonatele actiunii sînt în chip deliberat vagi.160. traieste printre povestitorii popu- lari. care vad totul zugravit numai în cele doua culori opozante: alb si negru. nu înfatiseaza caracterele actantil~r. II. în forma în care b.asupra aspectelor care capteaza mai mult atentia ascultatorilor. Duroi pre- ciza astfel ca mosneagul a dus copiii alungati de vitrega "în alta provincie. el se înfatiseaza ca o simbioza dintre schema generala universal valabila si detaliile proprii comunitatii povestitorilor. iapa babei trebuie pazita trei nopti etc. Coroana împarateasca e luata de-abia la al treilea salt. p. Peisajul din b. dar se insista . este mult schematizat. în acest fel. adica vor fi capitale. Eroii au numai calitati. . uneori prin formulari glumete menite a deruta . ca o haina ce trebuie schimbata dupa sezon si moda. redus la cîteva reprezentari sablonarde. pe cînd personajele negati~e au numai defecte grave.orice încercare în acest sens. voinicul a plecat "sa se bata pe ape cu-mparatu Anglii sau al Rusii". în chip exceptional. De obicei. ci scenele despre soarta lor. lupta cu el cunoscînd si momente sovaitoare sau chiar critice pentru erou. cu durata efemera. dar si caduca. dar abia cel mai mic izbîndeste. în vreme ce detaliul constituie partea vie si plastica. ele nu cu- nosc nici o evolutie. în contrast cu bunatatea funciara a eroului principal. cel mai mic dovedindu-se si cel mai puternic.142. Nuantele lipsesc cu desavîrsire.economie: tot ce este de prisos. etalarea actiunii eliminînd introspectiile de natura psiho- logica. iar opozitia dintre cele doua tabere e irecon- ciliabila' si continua pîna la extinctia adversarului daunator. Locul si timpul sînt indicate' la modul cel mai general. fiind animati de pasiuni fatale omenirii. fiin'd exponentii ideali ai binelui. p. repetarile nu sînt ocolite. cîtiva poves- titori încearca unele 10calizari care pornesc din nevoia de a da actiunii o patina de verosimilitate. ori dîn Rusia. De aceea.

10 t-oi fa iasta.. Drumul parcurge chiar "c. în unele b. De fiecare data padurea "o facut: tîng!".striga . mai agresiva aratîndu-se floarea rosie. ba cînta si cucu fain . Alteori. 'Calul îl previne . 1.si padurea asta n-au tîngaluit! Ce poate sa hie asta?" (5. Fata pornita la joc pe lumea cealalta (AT 306) e urmarita de protagonistul care rupe pe rînd cîte o ramura din padurea de arama. p. Prin cîmpul cu florile.le-ma pe mine. Prin luminisuri de padure se afla de obicei palatele zmeilor pe care îi va învinge protagonistul b. La po- pasurile de pe cararile ei. p. ca io îs mai frumoasa! . toate i se îmbie: " . Caracteristic b.453-454). apoi prin cîmpul cu florile si la urma prin cîmpul cu somnul. Alteori.de multe ori am trecut io pe-aicea .Ai . Supozitia nu e verosimila.. p..Rumpe-o. iar fata tresare speriata: . cu unele elemente puternic umanizate. crearea lor avînd la baza aceeasi viziune con- trastanta. ..I62). lipsite de orice fiinta.. de a evita nuan- tele si stadiile intermediare. stana de piatra în stînga" încît voinicul "zarea seninu cerului si bolovanii" (5. padurea tiuie ori de cîte ori voinicul rupe o creanga. Acestea reprezinta tot atîtea obstacole pe care voi nieul le învinge urmînd sfatul binefacatorului sau si opunîndu-se ispitei din toate puterile. Uneori. padurea de arama. noastre drept ecou al stepelor ra- saritene pe care le-ar fi cunoscut creatorii populari.mi-i tare sete!" Balaurul nu-l lasa sa bea apa. La urma. pentru a ajunge în stapînirea lor. II. ". argint si aur e stapînita de cîte un armasar care asalteaza pe cei ce rup o frunza. desertul e total stîncos. voinicul e asaltat de Mama Padurii ce se coboara vijelios din copac sub pretextul de a se încalzi. fantastic este însa peisajul fabulos... t-oi fa ceia . eroul trebuie sa treaca prin cîmpul cu dorul sau cîmpul cu setea.. Uneori.Aai-zice . stapîne. decît ca de multe ori are o întindere nesfîrsita..zice . 1. . prin cîmpul cu somnul "aasa i de somn! Era de catre dzua. Vâlsan a încercat sa explice prezenta deserturilor în Ir. din cea de argint si la urma din cea de diamant. eroul parcurge tinuturi în forma unor deserturi uriase. de aci ne'V'oia de a opune padurilor tinuturi lipsite de orice vegetatie..369). alcatuind un peisaj dezolant prin imensitatea pustietatii..hei de bolovani. din predilectia creatorului b. G. Cînd trece prin cîmpul cu setea: "aasa-i de sete la om! . lipsita de orice punct de orientare. Numa se leagana omu 1" (5. dzau. în zori de dzua. stana de piatra în dreapta.57 Actiunea se desfasoara cel mai adesea într-o padure pe care nu o individualizeaza nici un detaliu.

fara ca sa se obtina vreun spor de indi- vidualizare. Pipelcuta). Culorile au rol cu totul conven- tior'1al. se întîlnesc si nume obisnuite care apropie prin aceasta lumea b. oferind modul cel mai general de a individualiza ca- peteniile tarilor. de reali- tatea contemporana. Mazaran Vasalica etc. altfel vor pieri toti (5. din aceasta pricina insurmontabil pentru oamenii de rînd.. Alteori. Altele provin din lumea feudala si s-au pastrat din aceeasi tendinta de a accentua verosimilitatea întîmplarilor: Rudolf. Lintea Vi- teazul etc. în unele b. si s-o dat si i-o legat la ochi" pe toti din cortegiu. iar îm- paratii se deosebesc dupa culoare: împaratul Negru. Busuioc Verde. nasul sau. Mia Ion. cînd au suflat pe calu Viteazului de apa. asa de strajnic o huit padurea. p. Alaturi de acestea. s-o pus 4 cai la cocie. interzicîndu-Ie sa priveasca pîna trec de acesti munti. II. Fluctuatia lor oglin- . Eroii principali poarta celmai adesea nume hiperbolice. Ludric si Frantic. iar fata se numeste Ileana Cosînzeana sau variantele ei (v. tipice b. sau asupra pozitiei în familie: Suta Ion. Hat print etc.386). Voi- nicul e numit Fat-Frumos. cînd Harap Alb ajunge cu mireasa la muntii de sticla. Fat-Frumos). Alb. aceste nume sînt înlocuite prin genericul Cenusotca (uneori si Cenusareasa. Numele personajelor se caracterizeaza prin aceeasi lipsa de determinante care sa poata localiza întîmplarile la un anumit tinut sau epoca. l-au bagat de doi stînjîni în pamînt" (ibid. unii au vrut sa se dezlege la ochi. ca muntii s-o cutremurat si vaile s-o tulburat! Au vinit calu de-arama si cînd au încun'giurat o data padurea. De aceea. Aproape de vîrful muntelui. fara nici o corespondenta între culoare si temperamentulîmparatului. "Cînd o rupt o pana din padurea ceea. Rosu. el mai poarta si alte nume care de obicei sînt cunoscute numai pe o întindere regionala: Dragan Cenusa. 58 da din tine iese fum si din mine iese foc". iar la baieti se adauga un determinant care-i tra- deaza geneza speciala: Tei leganat.. Piparus Petru. 181). Verde. mai rar Galben. p. Ileana Cosînzeana). Viteazu de apa. Ion Saracu etc. muntele peste care trebuie sa treaca prota- gonistii e de sticla. Cîteva arunca lumina asupra starii precare a eroului: Harap Alb. Odolean. Uneori. Tarile în genere nu a~ nici un nume. foarte putin individualizante. uneori cu prenume din antroponimia curenta (v. Saracut Petru. Lotru-n noua tari pune "potcoave de 12 maji pe cai. "o data o picat caii-n genunt" si nasul îi previne din nou sa nu se uite la locurile acelea.

Miraculosul lipseste. fara zguduiri si urmari catastrofale. îndemînarea de a fura care. departe de a trezi repulsii. e admirata de creatorii b. Profilul puternic ascendent se întîlneste si în aceasta subspecie. b.litate aleasa. În genere.. simtind b. ginerele tresare speriat: . Pe alocuri. în lumea straveche hotia fiind socotita de asemenea o vir- . nuvelistice. Cel mai adesea. noteaza rea~tia protagonistului la atari ciudatenii. Legaturile dintre om.25). Clasificare) e o naratiune verosimila a unor întîmplari. inteligenta este îmbinata cu viclenia. în care personajele actioneaza numai prin puterile omenesti. ele merg pîna la relatiile de încuscrire. nicidecum reprobabila. e o naratiune în care ele- mentele reale se îmbina în chipul cel mai familiar cu detaliile fantastice. unii povestitori. îndeosebi în Orient. abia în unele tipuri se surprind superstitii care dau suportul necesar unor atitudini si actiuni.Se scîrbeste si i se-ntorc perii pe cap îndarapt" (5. uneori complicate si cu întor- saturi neasteptate.. eroul putînd fi pe rînd planta. ca o ca. ei razbat prin inteligenta ascutita si mobila care îi ajuta în împrejurarile cele mai grele. fantastic tot un fel de relatare verosimila. eroul fiind urmarit din copi- larie pîna la nunta. Dar opozitia se opreste aci. fara interventii supranaturale.. B. pe cînd altele cuprind un episod mai restrîns. animal (de la musca si tîntar. întinderea actiunii este inegala. în unele b. apreciata de mentalitatea arhaica. eroul pornind de jos pentru a ajunge împarat sau om foarte bogat. fara a trezi opozitii sau a provoca mirare. fantastic explica de ce metamorfo- zarile se tin lant. în multe b.59 deste tendintele contradictorii de a da eroului un nume ge- neric concordant cu trasaturile tipice ale b.zice - mai bine ma facea mama cîte-o bucata de[cîtJ sa patasc lucru iesta! . pîna la cal) sau chiar obiect (inel pe degetul fetei). p. Actantii izbutesc sa rezolve impasurile întîlni te prin calitatile lor remarcabile. Aceasta trasatura distinctiva a b. Alteori. caci îsi ia mireasa linistit si porneste spre curtile sale ca si cum nu ar mai duce vreo ser- poaica. Cînd socrul i-aduce mireasa în forma de serpoaica pe care o poate duce numai un cal cu 7 inimi. sa fie coborît si pe aceasta cale în lumea contemporana. sau de a-i da un nume de rînd prin care b. v. cum se întîmpla în legenda. nuvelistic (AT 850-999.Auleoo . animale si plante sînt extrem de familiare.. II. Între lumea realului si cea a miraculosului este o punte continua si trecerile se fa~ pe nesimtite.

Ca viteji o fost. nuvelistic este mai nou decît cel fantastic. c-o ramas din mos-stramos. stim si din istorie. în vremea "cînd o umblat Dumnazau cu Sfîntu Patru pa pamînt. Asupra verosimilitatii b. popoarele semitice avînd o predilectie accentuata pentru astfel de naratiuni care pun în joc ascutimea mintii. 5. prin transmitere orala devenind b. B. asta-i un fel de poveste". 60 tute de invidiat. Estea-s adevarate. Geneza e închipuita prin similitudine cu povestirea contemporana. o si fost". Cei cu mai mult simt critic împing geneza în trecutul îndepartat. ceva s-a-ntîmplat. Motivarile sînt deduse din experienta de toate zilele. atît ca nu se poate stabili data aproximativa. Altii din aceasta categorie admit si contributia fanteziei. fantastic a fost în vremurile îndepartate o povestire veridica despre întîmplarile de atunci. Dac-o' fost pe timpuri nezdraveni s-o vorbit cu animalele. fiind convinsi ca b. totusi destul de vecpi. încercarile de precizare mai amanuntita au ancorat însa în trecu- tul fabulos. dupa modelul caruia a fost plasmuit. "Lumea zice ca de n-ar fi. argu~entul veridicitatii este dedus din formula initiala. s-au petrecut acum vreo 3000 de ani. Se pare ca leaganul sau a fost Orientul Apropiat. Aiestia de azi nu cred si nici nu li s-arata nimic". caci "daca n-auzi. nu poti sa spui nimic. Zlotar credea ca relatarile din b. da i-a pus ei coade. nu s-ar povesti. cînd erau viteji cu uriesi". în ciuda sceneriei lui fantastice. Alteori. ceia ce auzi. Povestitorii cu o mentalitate evoluata au rezerve totale. cînd conditiile de viata au fost altele. s-a întîmplat fara îndoiala. Povestitorul Gh. eu nu cred ca sa fie povesti sa nu sa fi-ntîmplat. Fictiunea omeneasca nu poate încropi asa ceva: "Toate asa or fost. sînt plasmuiri ale mintii. Toate o fost cu putinta. încadrat de coordonatele lui mitice. coroborînd b. o fost cînd o vorbit animalele. b. ca atare b. si-atunci s-o putut întîmpla". Daca va spun eu ce-am patit. Ca pe timpuri lumea n-o fost asa civilizata. "S-o facut povesti dupa omu nacajit. Atitudinea naiva priveste în acelasi fel toate productiile epice: ceea ce se povesteste. fiind o îmbinare între adevar si adaos fictiv: "Ceva. n-ai putea alcatui atîtea min- ciuni". ca-s ade- varate. cu poves- tirea propriu-zisa. de vreme ce Herodot ne-a transmis unul. Comoara lui Rampsinit din repertoriul egiptean. Investigatiile de pretutindeni au aratat în cele din urma ca b. fantastic s-au purtat discutii contradictorii. "Eu n-am . este totusi simtit ca o relatare despre faptele care s-au întîmplat cîndva în trecutul îndepartat.

eu n-am crezut decît în Dumnezeu". mai cu seama din cele etiologice. nuvelistic. Se pare totusi ca veracitatea întîm- plarilor din acest b. snoava etc. "nu crede nimenea. b. de aci si cu unele trasaturi de ironizare sau chiar de satirizare a fiinteior în a caror existenta se crede neîndoios. poate copiii estia mai mici mai cred c-asa o fost. fantastic fiind pentru ei tot atît de realist ca si b. lasat pe seama copiilor. fan- tastic. Unii extind parerea lor la toti oamenii. pentru ca "el m-a rînduit pe mine rau!" (v. Creatorii populari cu mentalitatea arhaica nu se ridica la acest sistem de contemplare. în legenda. basmul despre animale. care imita în anumite limite. nu poate surprinde hotarîrea saracului de a pleca în cautarea lui Dumnezeu cu toporul în mîna "sa ma duc sa-I tai!". toata lumea vede ca-s bazme de pierdut vremea. ~l e tr~tat cu mai multa libertate. unde contem- platorii sînt pe deplin constienti ca se afla în fata unei plasmuiri. (AT 563) nu e de acelasi grad cu cea din legenda. este parasit de maturi. Totusi pentru atari povestitori b. fa~tastic nu e tot atît de veridic c~ legenda sau povestirea. I. 29-30). n-ar fi crezut în Dumnezeu. el nu are întelesul din creatia culta. afirmînd ca în b. Nu. care poate merge pîna la o împotrivire plina de agresivitate. izvodita de mintea creatorului. oamenii i se supun neconditionat si atitudinea de venerare e adînca. Nu se poate deduce din aceasta atitudine ostila ca plasmuitorii b. b.61 crezut niciodata. cerîndu-i sprijinul. ce sa crezi în minciuni? Niciodata n-o existat ~ameni care sa creada. Evaluarea b. credea batrînii care era în bazmele astea. de venerare expec- tativa. Legenda este total veridica. pe masura ce se stinge cel oral. exista un prag care le desparte. ei nu concep relatarea decît ca o copiere fidela a realitatii cotidiene. variabile dupa epoca si scoala literara. Cînd colectivitatea ajunge la acest stadiu. si snoava sînt simtite a fi verosimile. pe cînd celelalte specii. realitatea cu ipostazele ei. b. dominat de o atitudine pasiva. Dumnezeu e temut pentru atotputernicia lui. de libera mînuire. ca o naratiune cvasiveridica a avut con- . unde omul apare total aservit. Totusi ter- menul verosimilitate oglindeste cu multa aproximatie realitatea folclorica. Ca atare. p. Dumnezeu). iar repertoriul alimentat din carti. dovada certa însusi faptul ca pleaca în cautarea lui. adica relatari despre fapte care "s-au putut întîmpla". tradat de ati- tudinea ludibunda de nuanta ioculatorie. chiar daca n-o stiut carte" (5. în b.

Fenomenul s-a petrecut întotdeauna. 'Palatele cresc si ele în ascensiune. semnalate de cercetatorii b. Lista modernizarilor din variantele culese recent este întinsa.ia populara. în orice caz mai apropiata de trasatura lor dominanta. îngerul sau încaleca înapoia lui si acum merg calare pîna ce ajung la a douasprezecea zîna". Preocuparea de a pune b. ~au cu pusca de aceeasi provenienta. Protagonistii nu se lupta numai cu sa. s-a suit pe cal.'bia miracuÎoasa daruita de nas. care pare sa fie originara. Aspectul care oglindeste cel mai fidel preocuparea de veridic este înlo- cuirea personajelor carora li s-a sters conturul în imaginatia populara si a motivelor care contravin reprezentarilor curente cu altele care au consistenta necesara. cît si o înlocuire a celor dintîi prin draci. acumulînd local atribute eterogene adesea contradictorii.. provin din efortul povestitorilor de a da o patina de verosimilitate întîm. îngerul aude o pasare care prevesteste ca mama vitrega îl asteapta pe voinic cu un cal otravit. dominînd cele care se refera la achi- zitiile civilizatiei moderne. fiind gata a se expune cu pretul vietii pentru a-l salva. La întoarcere.. sub aspectele cele mai neasteptate. "fiul împaratului i-a multumit. într-o varianta din Altina-Sibiu. de aci confuzia. AT 303 si 516. Institutia fratelui de cruce din practica populara a fost sublimata în b. La o seama de povesti- tori contemporani se poate observa atît o oscilatie între zmei si diavoli. plarilor care ar parea incredibile pentru ascultatori.. Zlotar ajungînd pîna la al 99-lea etaj etc. desuete. în chipul cel mai firesc. potentînd legatura dintre cei doi pîna la sacrificiul suprem. i~r în comunicari folosesc tel~fonul si telegraful. Zmeu).. locul fratelui de cruce îl ia îngerul însotitor. de introducere a elementelor rationaliste în locul celor depasite. Asa apare el în b. în concordanta cu reprezentarile dominante se vede si în înlo- cuirea unor personaje bine consolidate în urzeala b. ca sa nu mai amintim de identificarea lor cu zburatorii. pe de alta cu dracii. Totusi. Zmeii au palit în memo. Dumineca l-a învatat cum sa o ia pe Rora cea frumoasa. ci întrebuinteaza chiar tunuri si 'mitraliere. Dupa ce Sf. pasiunea erotica pentru pamîntence (v. Oamenii . pe de o parte cu balaurii. Fratele de cruce se caracterizeaza în primul rînd prin fidelitate fata de sotul sau. 62 secinte constante cu privire la aclimatizare a lui la realitatile contemporane povestitoriloL Sumedenia de încercari de ajus- tare. apoi cu un pahar de vin otravit si la urma cu o camasa otravita. la povestitorul Gp.

care va fi sotia lui Filip. întrucît gusta si servitoarea din ea.63 vor sa-I spînzure pe înger pentru distrugerea acestora. decît ca în varianta citata creatorul popular i-a dat consistenta umana. prin stropirea cu sînge din copilul tinerei perechi. p. care în b. Nu mai încape îndoiala ca substituirea fratelui de cruce prin înger s-a petrecut sub influenta credintei ca fiecare om are un înger pazitor care îl însoteste pretutindeni fara sa fie vazut. a adus în scena un om obisnuit. doar elementele de localizare. Filip îl învie cu picaturi din copilul lui si al Rusandei. iar în noaptea nuntii taie capul balaurului ce s-a vîrît la miri pe gaura cheii. In lipsa lui. care în felul acesta devine fratele de cruce al lui Ale- xan~ru. închizîndu-l într-o odaie. Filip si Ale'xandru din Altina-Sibiu. pastrata cu fidelitate. Alexandru e nascut si aici în chip mira- culos. cruta pe capetenia lor. Povestind cele auzite pentru a explica de ce a procedat astfel.. iar nu tatal lui. exc1amînd "Vai ca mult am mai dormit" (81 a. p. trasura otra~ita. altoind pe el elementele istorice . Pornirea de a mari credinta ascultatorilor în veracitatea celor povesti te duce uneori la interventii mai adînci în filonul naratiunilor orale. Din cartea populara sînt luate. 500). 460-466). ca sa faca plauzibila îndragostirea mamei eroului. dominat de aceleasi reactii. Dupa ce voinicul decapiteaza pe cei~40de hoti. se preface treptat în stana de piatra si este înviat potrivit sablonului. Apoi toti patru învie orasul împietrit (81 a. mama se îndragosteste de hot si pun la cale pieirea lui (81 a. nu mai e fiica lui Dariu. facîndu-1 vizibil si punîndu-l sa actioneze aidoma unui om. Cea mai elocventa marturie este b. Contaminarea dintre cele doua naratiuni a avut la baza tocmai nevoia povestitorului de a da un suport mai credibil b. dar dupa sablonul basmului. chiar daca era hot de padure. ca în romanul popular. povestitorul înlocuieste zmeii prin hotii din padure în basmul despre mama necredin- cioasa (AT 590). Din aceeasi nevoie de a vivifica veracitatea b.. Amîndoi pleaca sa peteasca pe Rusanda. dar ei povestind. o contopire neasteptata între romanul popular Alexandria si basmul AT 516. naste pe Filip. 387- 393). Se poate banui ca povestitorul nu a mai acordat cre- dibilitate versiunii traditionale care punea în scena zmei si. pe cînd osatura este cea a b. prin mîncarea supei de pui cu doua capete. Alexandru fiind însotitorul care la înanoiere cufunda fîntîna otravita. traditional. Alexandru e petrificat treptat pîna la stana de piatra. ci fata din piatra. p.

Totusi.primul rînd' fantezia creatoare. reflectînd mituri. mai ales ca el se intitula Istoria a Alexandrului celui mare din Machedonia . unele apropieri dintre b. precedînd cu mult primele opere literare. de la conceptia de· gîndire pîna la principiile etice si jaloanele de evaluare estetica.haice despre lume. 64 oferite de romanul popular. nu mai încape îndoiala ca b. Ca orice opera de arta. corespondente care îsi raspund semnalînd . 1. o imitare limitata. Conceptia magica despre lume este vizibil dominanta în b. el capteaza toate torentele într-un suvoi unic. Propp (LXXI) si L. de aceea ele se înscriu în aceasta orbita ca niste elemente înrudite structural. confirma fara tagada vîrsta lui preistorica. este recunoscuta de toti basmologii. obi- ceiuri etc. care par a reflecta o credinta sau un obicei. p. depasind cu mult regiunile învecinate (XCI. nu provin din acestea. indianista). Observatiile arunca o lumina vie asupra genezei b. legende.. în vremea din urma s-a presupus ca b. atestat la primi- tivii de pe o anumita parte a globului. era prezent în lumea populara în zorile istoriei în continentul eurasiatic. 6.european. b.. pe cînd altii au opinat ca el s-ar fi nascut în Orientul Apropiat din vremea neoliticului. Vechimea b. chiar daca nu exista consens asupra epocii în care a fost creat (v. înfatisate sinteticîn lucrarile lui V. cînd cultura de aici a luat un mare avînt. nu e O copie fidela a realitatii. O seama de elemente arhaice de cultura si civilizatie oglindite în b. în urzirea lui intervine în .. credinte si practici religioase. în epoca preistorica si explica altoirile succesive care au putut fi detecta te în b. în nazuinta lui de a înfatisa realitatea în chip verosimil. ci sînt plasmuiri ale creatorilor b. în cadrul aceleiasi viziuni ar. antropologica. fantastic. Rarich (LXXIV). ca si romanul contemporan. ar fi luat nastere în perioada preindoeuropeana în timpul civilizatiei -megalite. 313-314). care au fost puternic inf1uentate de lumea b. ritualista.. Multe din elementele b. Cercetatorii au detectat multe date etnologice elocvente pentru primitivismul b. B. între diferitele aspecte ale realitatii exista o legatura intima. si obiceiurile pri- mitive au fost fortate. cu toate ca a fost surprins de culegeri cînd începuse declinul sau în Europa apuseana si centrala. oglindeste viata în aspectele ei multiple. despre a carui veracitate nu se mai îndoia nimeni printre auditoriul popular. Elementele viziunii primitive se orînduiesc într-o gama complexa. Daca preci- zarile de amanunt par riscate. Teoria mitologica.

dar numai de trei ori. care era planta. spre siguranta. Mama Padurii). P~tele de sînge de pe batista îi arata posesorului ca fratele sau de cruce e mort. Sufletul. prefacerile omului în planta sau animal se tin lant (v. Plantele pot genera copii: un dafin are în interiorul sau o fata care iese noaptea sa culeaga flori.. în b. Principiul magic prin care o actiune sau un agent provoaca ceva similar (similia similibus) e oglin- dit în unele b. adesea acestea dovedindu-se superioare sub anumite aspecte. Metamorfoze). pajura sau o ursoaica (AT 650). ascuns dusmanilor. (v. atit de carac- teristic actiunil~r din b. tintuind locului ciinii voini~ului (v. fantastic. cutea munte de stînca. De aceea. Principiul potrivit caruia o parte actioneaza ca si întregul din care e desprins (Pars pra toto) potrivit legii simpatiei universale. 16. poate parasi corpul omului si chiar. aflind ca perechea sa e animal numai ziua si pentru o perioada limitata în urma unui blestem greu. e oglindit mai frecvent în o sumedenie de b. Copacii cer trecatorilor sa ie afle enigma sterilitatii sau sa fie curatati.. v. poate saIaslui într-un loc ferit. intrind si iesind prin rostirea unei formule cu eficienta magica (5. Perii pe care îi arunca Mama Padurii au aceeasi putere de fermecare ca si ea. mai elocvent fiind în episodul fuga magica. plante si animale se vadeste de asemenea neasteptat de intima. mama lor fiind o vaca sau iapa naz- dravana (AT 301). Eroii au adesea origine ani~aIa. Mirele sau mireasa în forma animala apar în mai multe b. unde obiectele aruncate se transforma în similarul lor. Atare viziune are la baza reprezentarile despre înrudirile cu stramosul totem. Legatura dintre om. totusi el nu e mai presus decit animalele auxiliare. adesea spre disperarea eroului uman care totusi se bucura în cele din urma. Lega- turile se vadesc însa si mai adînci. Cu toate ca omul este actantul principal în b. II: p. pentru a nu încalca nici cifra cu eficienta magica si nici ritmul întreit. dar la proportii înmiite: peria devine padure. sapunul lac întins (v. Se întîlnesc însa si casatorii între fete si animale propriu-zise care ramîn . •• 65 întîmplarile iminente. dar mai adesea animal. Puteri). puterile eroului stau ascunse în niste gargauni sau oua ce se afla într-o pasare etc. rasplatind pe bine- facatorii lor. fluierul confectionat din rachita crescuta din sotia îngropata de impostoare cinta cintecul întocmai ca ea etc. Relatiile cu animalele sînt mai felurite. Scuipattil fugarilor raspunde în locul lor. în conceptia arhaica. noastre. Dafin). Metamorfoze).

Povestitorii moderni au adus felurite motivari ca sa faca substituirea vero- simila. Corb. despre tara fara batrîni (AT 981). Obiceiul stravechi de a omorî pe batrîni si-a pastrat un ecou întîrziat în b. în care calitate îsi ajuta cumnatul aflat în impas (v. Pajura). este utilizata de actanti ori de cîte ori ei apreciaza ca nu pot razbi prin lupta .zice - o mai fi coclit auru da s-a negrit asa. savîrsit de curînd. cel mai adesea. tata . corbul si vul- turul luîndu-si sotii pamîntene. 408. Normele etice pastreaza pe alocuri vizibile rama- site dintr-o lume arhaica. Unele animale rapesc copiii oamenilor. (5. si azi se mai crede ca ursul ar duce femei în bîrlogullui cu care traieste în intimitate casnica. despre sotia înlocuita cu cea geloasa. aruncînd prin viclenie în cuptor pe batrîna tataroai:ca (AT 327). sau hranesc copiii lepadati pîna cresc mari (v. ~a e urmarea unui bl~stem. acceptata de sot. Cei care alearga mai mult dupa carne de om sînt balaurii si zmeii. Viclenia se dovedeste a fi calitate primordiala. crescîndu-i ca ai lor. nu stiu ce-a fac~t 1". Fenomenul apare în b. Substituirea unei persoane prin alta este de asemenea o trasatura arhaica. Baiatul care zareste pe tiganca în locul fetei din dafin. Da îi spune lu ta-sau: . Pentru a face verosimila încus- crirea. Ei sînt îngropati sau dati pe apa de catre impos- toare (AT 707) si înlocuiti cu catei cu intentia de a compromite iremediabil pe mama lor. Pajura).Nu stiu. 66 în continuare ca atare (AT 552). Lepadarea copiilor apare de asemenea ca o practica primitiva mentinuta în unele b. lI. fara sa intre în casa: fratele lor consimte. i se explica schimbarea fizionomica prin actiunea arsitei si a vîntului sau prin simpla coclire. Canibalismul constituie alta trasatura arhaica. observa hepotrivirea: "parca nu mai semana asa cum era.p. de aceea fata moarta iese noaptea din cosciug si manînca paznicii (AT 363). sporadic întîl- nita în b. Aceste animale cumna:te de obicei stapînesc niste împaratii îndepartate. fiindca asa i-a lasat cu limba de moarte tatal. departe de a fi reprob abila . în care vitrega instiga cel mai adesea împotriva lor. dar se întîlnesc si oameni cu atare apucatura.. putînd fi întlinite si în unele variante despre fata captiva care scapa. Credin- tele despre tatarii antropofagi s-au pastrat pîna tîrziu. Pe alocuri. 510). Uneori. sora ei vitrega sau servitoarea de la curtea împaratului (AT 403. Cînd acesta se îndoieste. si. 9). viitorii cu'mnati petesc pe cele trei surori noaptea la fereastra.

II. o schimba pe bîta altui om.. nuvelistic cu aceasta tema. p. E apreciat ~ fi frumos în b. Cel mai slab se vede astfel deposedat de cel mai bine înarmat. hotia este privita cu admiratie si cu cît îndemînarea hotului este mai mare. ca~trimat io bota dupatine si iara mi-o dai tu!" (5. transmis înca de Herodot (AT 950). Pedepse). adversarul este decapitat. 1. care astazi stîrnesc cel putin nedumerire~ ~scultatorilor. cu atît creste si vaza lui în ochii povesti- torului. înc1in9:reapentru ceea ce bate la ochi a fost relevata de etno- logi ca o caracteristica a psihologiei popoarelor aHate într-un . Daca ea este acceptata ca arma fireasca împotriva unui adversar mai puternic. In chip similar. alaturi de rostogolirea victimei într-un butoi cu cuie aruncat de pe o coasta înalta. decapitarea este urmata de extinctia totala.lU shiar trei cu lacrimi. Voinicul care a obtinut trochita fermecata care se umplea singura cu mîncari si bauturi. 280). fara sa mai fie dezdaunat pentru paguba suferita. Ungerea cu miere si expunerea per~ petua la muste este de asemenea alta forma de expiere barbar?. p. în b. pentru a fi în concor- danta cu specificul lui de a prezenta totul în forme superlative. El îsi face socoteala din capul locului: "Iti dau trochita tie. cu gîndul de a recupera trochita cu ajutorul bîtei care~batea la comanda.67 dreapta. Trasatura e întîlnita nu numai în cunoscutul b. ci si în alte variante ale b. De aceea. fantastic. Unele pedepse sînt ecoul întîrziat al cruzimii primitive de a prelungi supliciul. 372). cu limitele superlative. cel omorît fiind ars. Mama sau sora necredincioase sînt silite sa plînga pîna vor umplea un butoi S<. Petrea Fat-Frumos se lauda în fata capeteniei zmeilor: "Io-s acela om care fura ouale di su tarca si tarca nu sti nimica pîn nu-i dau cu destu-n cap 1" Fiindca ei nu cred. e folosita totusi si în alte situatii. Jn b. Petrea fura în fata lor ouale de sub o tarca fara sa-I simta "Si pe urma o dat cu destu-n cap la tarca si tarca o zburat s-o pus ouale-napoi" (5. iar cenusa suflata în vînt. apoi pe vioara unui tigan si pe cusma miraculoasa. faFa faze intermediare. cruzimea lor este mult estompata de însasi constructia lui care opereaza numai CiU datele extreme. ceea ce are o deosebita stralucire. în chip curent. mai ales ca victimele s-au dovedit în cursul actiunii tot atît de inexorabile cu adversarii lor. CruziIllea pedepselor aplicate este de asemenea ramasita dintr-o lume arhaica. Dar alaturi de aceasta pedeapsa se întîlneste si forma depasita a legii ordaliilor (v. De asemenea. pedeapsa este capitala.

din aceleasi . de argint si de aur. spuse spre desfatarea asculta- torilor.iarcopiii nascuti de tînara împarateasa sînt "cu totu. b. în genere. surprinse mai cu seama în unele variante care se abat . si dezvaluie resorturile mecanismului de creatie. da pa copii nu!" (5. împaratul cere viitorului ginere nu numai trei poduri. Ileana Cosîn- zeana are uneori par de aur etc. La început a fost mitul. nu mai poate fi închipuit ca o simpla succesiune mit-b. Toate faptele cunoscute azi pledeaza pentru o existenta conco- mitenta a mitului cu b. legenda etiologica despre demiurgii preocupati de întîi1e începuturi ale lumii si chivernisitori ai desfasurarii vietii cosmice. chemati prin scuturarea frîului din metalul respectiv (v. De aceea. cum se poate vedea si azi la popoarele mai arhaice. credinta în acestia a' slabit treptat. Cal). Sporadic. podoaba capilara este de preferinta de aur: unii copii se nasc cu parul de aur. proce- sul de creatie a b. ei sînt de arama. Metalizarea depaseste regnul o'biectelor. Examinarea repertoriului narativ al popoarelor salba- tice de astazi. e vadita de predilectia pentru metalele stralucitoare. în b. obiectele sînt de arama.. cu totu da aur" încît "pa sfîntu soare tîneai ochii. extinzîndu-se la vegetatie si chiar la animale.hranindu-se copios din mit. apoi tratarea familiara a zeitatilor în care totusi se crede. p. c}1. apoi mai tîrziu Wesselski si Propp au stabilit secventa mit-basm. de argint si de aur. Ele se hranesc din aceeasi viziune despre lume. printr-o foarte usoara prefacere a celui dintîi. de la cele de rînd pîna la cele mai stralucitoare. naratiunile despre faptele lor au încetat a mai fi cre- zute si au devenit simple relatari. par de aur. Cele doua specii au coexistat. 68 stadiu arhaic. ci-au convie- tuit. euro- pean. precum si a elementelor legendare din b. De asemenea. chiar daca mitul pierdea treptat terenul în favoarea b. argint si aur. 454- 455).de la aspectele curente atestate de grosul variantelor. ca o consecinta a descrescentei elementului mitic. de obicei prin scaldare. Cu trecerea vr~mii. ci si pomi din aceleasi metale pe de laturi (v. Ele nu s-au exclus una pe cealalta. arunca o lumina vie asupra laboratorului creatorilor de b. Cheles dobîndeste. de arama. Fratii Grimm. ierarhizarea acestora facîndu-se dupa ritmul tri- partit. uneori si de dia- mant ("adimant"). Veridicul mitic a fost convertit astfel în plasmuire estetica. Cînd voinicul are la dispozitie trei cai. Probele petirii). Modul cum o seama de institutii primitive sînt oglindite în b. a fost conceput liniar. II. arata ca procesul de creatie a b.

mai cu seama. si legenda în modul de a trata personajele supranaturale.. Aspectul amintit se vede si astazi în b. apocrife deci. cu totul rar la popoarele din Europa rasariteana _ cînd mit (legenda etiologicaL cînd b. de~ît ca acum savîrsesc si actiuni noi. de tip european trebuie sa fi fost ceva similar b. legendar. cu o usoara zefle- misire. diferita fiind doar atitudinea fata de ele. unde-i da da Dumnezau. adica o naratiune în care actantii supranatura:li sînt aceiasi cu cei din r'eligia populara. ridicîndu-se la o atitudine de dominare si de mînuire a lor într-un context nou de plasmuire cu intei1tii estetice care sa încînte pe ascultatori. de un. Daca se examineaza mai de aproape deo- sebirile dintre b. totusi verosimile pentru auditoriul popular din trecut. II. p-o prapasta de coasta urîta . Barba-Cot. cel mai adesea speculînd efectele contrastante. cronologic putînd fi socotita prima modalitate de a da haina estetica reprezentarilor curente.69 reprezentari. 345) nu stirbeste cu nimic din credinta în existenta lui printre plasmuitorii si ascultatorii b. la început. Faptul ca Dumnez'eu e reprezentat într-un b.. cot .. Sf.. românesc. 23). fara ca prin aceasta sa fie anulata cre- dinta în existenta lor. p. îndeosebi în libertatea deplina cu care sînt tratati Dumnezeu si. bihorean ca un cioban "sezînd la tri oi. O nara- tiune putea fi . b. Piticul din legenda devine astfel în b. sa ma duc sa-I t~i 1" (ibid. el e privit doar cu mai multa libertate si prin aceasta' puse pe seama lui alte actiuni decît cele înfatisate de cartile si legendele religioase. In crearea b. înclinarea spre ilaritate e semn vadit de intentie artistica. povesti torul popular s-a desprins de stadiul de pura venerare a personajelor divine. dupa functia pe care i-o destina creatorul popular. dar cu barba mult mai lunga.cum este si astazi în chip curent la popoarele salbatice.. consecinta indiscutabila a atitudinii de dominare din partea creatoruÎui popular. în care domina totusi cele religioase. p.. se poate surprinde mobilul creatiei b. Acesta are la baza doua resorturi: exagerarea unor trasaturi pîna la limitele pe care le poate îngadui reprezentarea în imaginatie. adica un ins mare cît o palma. Petru. Ca atare. iar pe de alta parte. în productiile ar. cu o bitusa-n spate" (5. tratarea lor în maniera scherzando. asa cum e atestat el de colectiile europene.haice. iar alteori e amenintat de saracul plecat de disperare în lume "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc.. neatestate în repertoriul de legende. fiind pe alo~uri ~hiar usor zeflemisiti.

a confectionat pe Strîmba-Iemn. pentru a aduce placere ascultatorilor însemna si un pas de eliberare limitata din partea povestitorului popular. Dimensiunile uriasilor din legende. cel care suge poloboacele de vin cu atîta pofta. din faptura piticuluicreatorul b. 70 sau chiar de sapte coti (v. o seama . Zeul urias care poate secatui lacurile dintr-o sorbitura. a fost prefacut în ridicolul Setila. ContrastuL nu se opreste numai în zugravirea exteriorului. o baba vrajitoare. pîna nu-i învie fratii'. în aceasta categorie se includ si capii statelor. I. Urias). 226). încît e în stare sa trînteasca la pamînt niste hojmalai uriasi ca Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. regii si împaratii. Statu Palma). mai ales cînd e aratat a fi încaltat "în gauoci de oua". rapusi de ea în acelasi loc. Cu vremea. Tratari similare se întîlnesc si la celelalte personaje prezente în legenda si b. tradînd de fiecare data libertatea pe care si-o îngaduie creatorul b. încît poate omorî pe vitea- zul care a rapus pe zmeii cei mai temuti. ilariant prin silueta lui enorma si mai cu seama prin mania nestavilita de a îndoi· copacii. atestat si astazi în mitologia indiana. fara sa.e. p.. încît abia poate fi zarit cu oc. sînt alungite în b. de unde actioneaza ca un om. creatorul b. el e speculat si pe planintern: pe cît e de mic. a confectionat un erou atît de mic.. Pitic). iar cu picioarele ajunge la soare! (v. care se poate ascunde oriunde. încît "o sarit o doaga-n cela capat de lume s-o doaga-n ista capat de lume!" (ibid. o pocitanie care provoaca rîsetele ascultatorilor de îndata ce apare în sceneria basmului. friguroasa si ahtiata dupa friptura de porumb. sa le puna caldarea arzînd pe piept si sa manînce în aceasta pozitie toata mîncarea gatita pentru ziua aceea. fata de personajele sacre pentru care are în chip curent o atitudine de venerare obedienta. eroul o prinde cu cîinii si o bate. Din zeitatea stapîna peste copacii pidurii. pe atît e de puternic. spunîndu-i cu aroganta "tu esti mic" (5. care pasesc de pe un deal pe altul. stîrnind hohote de rîs printre ascultatori (v.. în loc sa fie temuta si evitata. iar Mama Padurii din legende devine în b.:ipese d~ scîncetele ei._Alteori. Introducerea lor în atari naratiuni libere. p. ridiculizata prin aceea ca are în frigare o broasca cu care atinge mereu friptura voinicului. eliberîndu-si surorile. pîna la limita imaginabila: Munte Vînat sta cu capul la umbra unui stejar urias. El e atît de tare. numai pentru ca acesta nu i s-a ferit din drum. încarcati cu o seama de virtuti magice care îi faceau atît de temuti în fata supusilor. 483).hiul: cît un bob de mei.

XCII. fiind chiar prenatala. dovedind ca si-a maturizat puterea (v. cele dintîi crezute a fi veridice (Wahnmotive). Ea poate fi atît de realista. celelalte stinse si ramase numai ca fictiuni poetice (Wundernwtive. el paraseste familia. Foarte frecventa în b. iar daca are numai mama. Tipica b. Probele puterii). Dupa ce eroul a crescut mare. Abia atunci cînd b.-hiarpîna la a douasprezecea luna si se naste numai dupa ce parintii îi promit de sotie pe Abrumca mîndia si frumoasa sau pe Ileana Cosînzeana. debor- danta. celui ce o va salva. 32). el o promite de sotie. petirea e rezultatul eliberarii fetei de la monstri sau rapitori. care ofera totusi anumite detalii ce pot fi explorate în chip realist de povestitorul talen- tat. creatorul b. Exista si o tematica specifica b.bisnuita si cu o precocitate deconcertanta. în silueta mult caricata. ramînînd doar pe seama copiilor si m~reu împrospatat din colectiile tipari te. În scurta vreme. dar aceasta aduce . Tematica b. de natura supranaturala.· intervine. Alteori. împreuna cu jumatate împaratia. încît b. Ileana Cosînzeana). p. pîna în momentul în care actiunea e transpusa dintr-odata în planul fantastic. Rozuna etc. înlocuiridu-le cu corespondentele sale din credintele curente tocmai din nevoia de a sublinia "realismul" naratiunii. ar parea mai degraba o nuvela obisnuita. sau da peste vreo calamitate care trebuie înlaturata. . fantastic este plecarea dupa aventuri. 7.71 de figuri legendare dispar din creatiile populare si se mentin numai prelucrarile lor din b. ea se manifesta cu o violenta neo. zmeii. Cînd vine rîndul împaratului sa-si dea unica fata spre a fi mîncata de balaurul din fîntînii. O vreme persista oscilatiile. din repertoriul viu. în unele b. (v. enumerînd piedicile care i-au stat în cale pîna la -casatorie. Alteori. fantastic nu mai corespunde mentalitatii de pe un anumit stadiu. iar atunci cînd unele figuri încep sa se stearga din panteonul popular. pleaca împreuna cu aceasta în lumea larga. dar procesul de separare nu se desfasoara atît de liniar. întîlneste adversarii. oglindeste mai deplin framîntarile contem- porane. pleaca în cautarea ei. de a o face mai apropiata de o relatare veridica.. Mîndra Lumii.cu sine si moartea b. chiar incitatoare la ilaritate. figurile se osifica asa cum au fost transmise. Wesselski a stabilit cu claritate cele doua categorii de reprezentari. mai ales atunci cînd ea e enuntata chiar la începutul naratiunii."b.. Dupa ce creste mare. Copilul plînge în pînte- cele mamei c. este petirea.

petirea se desfasoara în chip obisnuit. un taran iese primavara la arat si lasa sotiei vorba sa-i trimita mîncarea prin fete etc.. Trei copii orfani se pun pe rînd de paza ~a unica lor holda pe care le-o pasteau noaptea niste fiinte necunoscute. Fata moarta în biserica care îi manînca pe paznici trebuie vegheata de cineva care sa înfrînga blestemul (v. în curtea împaratului a crescut un copac înalt pîna la cer si împaratul promite fata si tronul celui care va izbuti sa se urce pîna în vîrful lui. în cîteva b. Veghiere). fantastic probele sînt de dimensiuni miraculoase. Dorinta de a avea' copii care sa mosteneasca gospod~ria celor ajun'si la adînci batrînete sau tronul parintesc e enuntata la începutul multor b. mai pot fi surprinse cîteva teme pur fantastice. Daca în b. fantastice pentru a fi rezolvata în chip miraculos. / 72 fetele sînt rapite de zmei sau diavoli si.). c~ în viata colectivitatii. lasînd întreaga împaratie în bezna si voinicul predestinat pleaca sa le readuca din aceasta captivitate. ele sînt fluctuante. drept recompensa. De data aceasta. în multe b. simularea luptei la intrare). Asertiunea pare verosimila. pretendentul este pus la încercare pentru a-si arata puterile (v. Dupa ce punerea la încercare a mirelui a fost parasita. Probele petirii). temele sînt pe deplin realiste. în b. Cercetatorii au vazut în acestea oglindiri ale practicilor prenuptiale atestate înca la popoarele arhaice. sau sa-i aduca din poamele pe care le rapeau niste fiinte necunoscute. va primi mari recompense banesti. cele mai mari fiind destinate fratilor sai. Tînarul pleaca în cautarea tineretii fara batrî- nete sau a pasarii miraculoase care vindeca prin cîntecul ei etc. De obicei. a obiceiurilor contemporane creatorului. luate din fra- mîntarile contemporane. "Cîn- tecul Iacatii" etc. fiind cu totul fireasca reflectarea în b. din obicei ramînînd foarte putine înscenari (legarea portilor. Un gos- podar se întelege cu sotia sa-si dea copilul la o scoala de la oras pentru a putea fi ajutorati mai mult la batrînete. Un castel (sau o moara) e bîntuit de diavoli si cine îi va alunga. o anu- mita desfasurare putînd servi mai multe teme si invers. Se relateaza cum zmeii au furat constelatiile. Urme de atari probe s-au pas. ea a fost transpusa în cîntec si rezolvata pe plan pur estetic. Alaturi de acestea. împreuna cu succesiunea tronului. cel care le elibereaza primeste pe cea mai mica de sotie. în cel nuvelistic se pune la încercare ascutimea mintii.trat în folclorul nostru numai în cîntecuL bihorean de nunta ("Nevesteasca". Tema cea mai frecventa din aceasta categorie e .

(v. în vreme ce Saineanu catre sfîrsitul secolului trecut semnalase o seama de variante la popoarele sud-est europene (v. Bogatia e mai mare deCît arata numarul tipurilor orînduite în consonanta . Schullerus . propriu-zise. iar catalogul Aarne-Thompson are la baza numai unele culegeri nationale. s-au înregistrat pîna acuma circa 600 tipuri de b. cel mai adesea plecînd în lumea larga. care a dat un rezumat extrem de succint la aceste naratiuni. El e cam de aceeasi întindere cu cel ucrainean si mai bogat decît cel al unor popoare din rasaritul Europei. Pentru a iesi din aceasta stare disperata. noastre e ramasita unei practici similare care a dainuit în trecut si la noi sau daca e adusa din alte parti unde se mai practica.73 saracia cea mai cumplita din cîte se pot închipui: omul e atît de sarac. Baba Dochia). Catalogul international AT înregistreaza cîteva tipuri care apar ca unicate românesti. fiind transpuse tale-quale din catalogul întocmit de A. el trebuie sa întreprinda ceva.în vatra etc. Unele amintesc anumite practici disparute. temele sînt mai putine decît tipurile de b. fara sa se poata deduce din aceasta împrejurare ca" atari b. În repertoriul nostru. nu se poate con- chide de aci ca ar fi o creatie româneasca. Chiar Baba Dochia apare în acest catalog ca un b. încît nu are dupa ce bea apa. odata cu nara- tiunile care o oglindesc. Aproape jumatate din totali- tatea tipurilor românesti nu figureaza în catalogul interna- tional. sau nu are nici cenusa . b. cum e dorinta tatalui ca dupa moartea lui fiii sa vegheze la mormînt ca sa nu i se stinga focul. inexistente în catalogul general. Imprejurarea ar ispiti sa se creada ca cele absente ar fi creatii specific românesti. dar considerentele amintite cu pri- vire la detectarea repertoriilor nationale invita la prudenta în atari evaluari. Obiceiul a fost atestat la alte popoare înde- partate. din care vreo suta sînt nuvelistice. fara sa se poata preciza daca în b. Clasificare). dar fara un control prealabil. respectiv putînd foarte bine sa fie preluat de la alt popor la care a disparut între timp din repertoriu în epoca anterioara culegerilor de folclor. Abia dupa noi cercetari minu- tioase si sistematice se vor putea delimita care tipuri sînt cunos- cute numai de unele popoare. ar fi creatia acelui popor. Chiar atunci cînd sondarile sistematice ar dovedi ca un anumit tip circula numai la noi. cu toate ca evaluarea e pro- vizorie. dat fiind ca în colectii nu au fost consemnate toate tipurile existente. existent numai la români (AT368 C*). Numeric.

74 cu catalogul international prin posibilitatea povestitorilor popu- lari de a îmbina felurit o seama de episoade. el este trimis undeva sau lasat sa plece). 4) iscodirea (raufacatorul încearca sa iscodeasca cum stau lucrurile). noastre se caracterizeaza printr-o anumita stu- fozitate. în vreme ce personajele care le savîrsesc sînt variabile. iscodit. 11) plecarea (eroul pleaca de acasa). fara sa atinga proportiile b. 6) viclesugul (raufacatorul încearca sa-si însele victima pentru a pune stapînire pe ea sau pe averea ei). rezultata din împle- tirea uneori neasteptata a episoadelor cunoscute din alte tipuri. 2) interdictia (o interdictie este specificata eroului). 12) prima functie a donatorului (eroul este pus la încercare. Desi cea mai mare parte din osatura epica e cunoscuta din alte tipuri. indian. eroului i se adreseaza o rugaminte sau o porunca. 9) mijlo- cirea. pregatindu-se astfel înarmarea lui cu unealta nazdravana sau . 5) divulgarea (raufacatorul obtine infor- matii asupra victimei sale) . 8. Cercetatorii au surprins de multa vreme unele repetari în constructia b. Stricta fixitate. LPropp din 1928 (LXX). au esuat pîna la cea a lui V. B. practic. b. Compozitia b. 8) prejudicierea (raufacatorul face un rau sau aduce o paguba unuia din membrii familiei) . atacat etc. dar toate încercarile de a stabili sabloanele b.. inapt de a primi noi altoiri. nu se poate imagina un tip "pur". momentul de legatura (nenorocirea sau lipsa sînt comuni- cate. extrem de vari~bila în genere si pe care Propp o t.ece p~ plan secun- dar. imuabilitatea. si au intuit existenta unor clisee compozitionale în numar limitat. fantastic (AT 300-749) are 31 functii sau actiuni constante. orice b. rezultat din atari contopiri e totusi simtit ca o naratiune noua prin o seama de aspecte inedite si mai' cu seama prin suflul nou care îl strabate. este semn de parasire a b. 10) contraactiunea inciPienta (cautatorul accepta sau se hotareste sa întreprinda contraac- tiunea). Cercetarile mai noi au aratat ca. El a stabilit ca b. 7) complicitatea (victima se lasa înselata ajutîndu-si astfel fara sa vrea dusmanul). el distinge urmatoarele functii sau actiuni: 1) absenta (unul din membrii familiei pleaca de acasa). putînd suferi prefaceri în sensul unor amalgamari de noi episoade si motive. se distinge cu claritate de cea a celor- lalte specii narative prin caracterul ei mai complicat si totusi foarte arhaic. Alaturi de situatia initiala. din repertoriul viu si de pura reprodticere a lui dupa forma fixata în colectiile mai popularizate. 3) încalcarea (interdictia este calcata).

spre a fi mai tîrziu recunoscut). contraactiunea inci- pienta si plecarea alcatuiesc punctul de înnodare a intrigii". 28) demascarea (raufacatorul sau falsul erou este demascat).. însemnarea (eroul este însemnat.75 cu ajutorul nazdravan). dar mai adesea ea e augmentativa. Alte functii apar izolate (absenta. pe jos. calauzirea (eroul este adus în zbor. Functiile stabili te de Propp decurg în chip firesc una din alta într-o secventa logica si nici o functie nu exclude pe vreo alta. de la un alt personaj (adesea de la calul sfatuitor). 17) marcarea. lupta-victorie. 14) înzestrarea. 25) în- cercarea grea (eroul are de facut fata unei grele încercari). pedeapsa. 26) solutia (încercarea grea este trecuta cu succes). 15) dePlasarea spatiala între doua împaratii. Se observa 'apoi ca ~ulte actiuni 'se conjuga în perechi (interdictie-încalcare. obtinerea uneltei nazdravane (unealta nazdravana intra în posesia eroului). cea de a treia lupta sau încercare fiind cea mai grea. In cazul în care doua actiuni succesive sînt savîrsite de doua personaje diferite. alteori a unei perechi de functii (urmarirea-salvarea) sau ~hiar a unor grupuri de functii. 19) remedierea (nenorocirea sau lipsa initiala este reme- diata). casatoria). între ~le trebuie sa apara info. mijlocirea. 30) pedeapsa (raufacatorul este pedepsit) si 31) casatoria (eroul se casatoreste . 22) salvarea (eroul scapa de urma- rire). pe care le nu- meste elemente necla.). prejudicierea. 29) transJigurarea (eroul capata o noua înfatisare).si se înscauneaza împarat). 13) reactia eroului (eroul reactioneaza la actiunea viitorului donator). 27) recu- noasterea (eroul este recunoscut). Cîteva se orînduiesc în grupe "de pilda.. 16) lupta (eroul si raufacatorul intra în lupta directa). Ritmul tripartit se întîlneste în repetarea de trei ori a unei functii separate. Pe lînga acestea. Se obser'-. calare. 20) întoarcerea (eroul se întoarce). Propp mai semnaleaza existenta unor actiuni rebele care "nu pot fi încadrate în nici una din functiile men- tionate si nici determinate de vreuna din ele".marea prin care protagonistul actiunii urmatoare sa afle ce s-a petre- cut în cea precedenta. la locul unde se afla obiectul cautarii lui). 23) sosirea incognito (eroul soseste acasa sau într-alta tara fara sa fie recunoscut). 24) pretentiile neîntemeiate (pre- tinsul erou formuleaza pretentiile sale neîntemeiate). urmarire-salvare etc. iscodire-divulgare. Repe- tarea poate fi uniforma. 18) victoria (raufacatorul este în- vins). Se observa .re.aapoi ca functiile nu se succed obligatoriu una dupa alta. 21) urmarirea. goana (eroul plecat este urmarit).

întrucît toate acestea "au o structura monotipica" (LXX. grupuri de actiuni ce se desfasoara concomitent. cînd aceasta e miraculoasa.. iar metamorfozarile se tin lant. nici cea a elementelor "ale caror varietati sînt cuplate între ele prin legaturi de dependenta absoluta sau relativa".ariante sau chiar noi tipuri. întrucît acest final este un element definitoriu al b. Povestitorul popular nu poate schimba succesiunea functiilor care se ~orînduiesc logic. B. animalele si obiectele se dovedesc a fi "marimi echiva- lente". el e liber în alegerea numelor si atributelor personajelor. Daca se tine însa seama de situatia initiala si de finalul b. B. pîna la nunta care coincide cu succesiunea sau urcarea pe tronul împaratesc. Propp conchide ca toate b. povesti- torul are libertatea de a omite sau include anumite functii. dupa orizontul si gustul povestito- rului.uatiainitiala cere anumite functii care nu pot fi alese oricum. Analiza schemei compozitionale confirma constatarea ca oamenii.. auxiliarele eroului au un rol de capetenie.. spre apoteozarea eroului. fanta~tic se întîlnesc si miscari paralele. întîmplarile sînt uluitoare. avînd anumite limite p~ care nu le poate încalca. sînt recente si mai cu seama variabile. Al doilea tip compozitional e cel cu profil episodic.24-121). desi în realitate si aici se întîlnesc repetari în ansamblul reper- toriului. fantastice (AT 300-749) se pot încadra într-un singur tip compozitional. In schimb. de unde se poate deduce ca motivarile în b. incluzînd în acestea decesul temporar si invizibilitatea. insistîndu-se numai asupra unui episod din viata eroului. urmarind eroul din copilarie sau chiar de la nastere.. Acesta apare ca om pe deplin format. de obicei cu o . Nici personajele nu pot fi alese dupa atributele lor pentru a savîrsi o actiune anume. 16 apoi ca fapte similare sau chiar identice sînt motivate cît mai felurit.. (ceilalti)". Tipul prim. în b. de- curgînd una din alta. se observa ca exista doua tipuri compozitionale. el fiind caracteristic grupei AT 300-749. analizat de Propp. apoi de a da o anumita desfasurare acestei functii. dar pe care povesti- torulle expune pe rînd prin formula~ "sa lasam pe cei doi . iar sii. fantastic cu profil biografic. p. ar putea fi denumit b. din acest tip sînt lungi si stufoase. în concordanta cu linia puternic ascendenta a b. si sa vedem ce faceau . In cadrul acestei scheme compozitionale se desfasoara variabilitatea. El se conjuga în chip fericitcu înce- putul. fiind tocmai opusul acestuia.. acea~ta ducînd la crearea de noi v. De ase- menea. din aceasta categorie sînt mai scurte si mai clare..

fie idealizati în grad maxim. într-o succesiune ce captiveaza mereu atentia ascultatorului. O seama de functii ale primului tip compo- zitionallipsesc aici cu desavîrsire (marcarea eroului.. Farmecul sau irezistibil pentru cartu- rarii care îl pot gusta vine din împrejurarea ca el opereaza cu situatii si mai cu seama cu însusiri absolutizate. pur nuvelistic. mai multe secvente de punere la încercare si solutionare (v. o buna parte din cele nuvelistice (Ar 850-999). mînuit de un povestitor talentat reprezinta o culme artistica. dar mai cu seama cele despre dracul prost (1000-1199). Considerînd cele narate drept întîmplari adeva~ate. l!lespre dracul (uriasul) pacalit aduc în scena. 564. 339-343). altele apar foarte rar. Prea putine din aceasta grupa enunta o interdictie.). actiunea desfasurîndu-se într-un plan realist. unele din aceste tipuri putînd primi o dezvoltare mai larga. se observa si devieri. casatoria etc. Ciocnirile extrem de violente se termina printr-un final grandios si lumi- nos. are rezonanta mai adînca. Multe din aceste b. dobîndita prin viclesug etc. legendare (Ar 758-849). în ciuda simplitatii sale compozitionale în comparatie cu plasmuirile culte. încheiate prin rasplatirea eroului cu bogatii (sau cu recolta cîmpului în litigiu etc. participa- rea lor este strînsa: deprimarea pîna la lacrimi cînd eroul este . victorie si în final îmbogatire (prin prada luata. p. 745 etc. 332. soldat îmbatrînit la oaste etc. Pentru auditorii popu- lari cu mentalitate mai arhaicab. urmata de preju- diciere (vatamare).). droaie de copii si sarac lipit pamîntului. B. Roman- ticii au intuit în el specia cu precadere poetica si s-au inspirat copios din elementele lui. au un numar redus de functii sau actiuni. cu mai multe episoade. fara nu~nte intermediare.77 . dupa situatia initiala. în acest tip compozitional se înca- dreaza b. Aderenta ascultatorului este deplina. el fiind rasplatit cu mari bogatii care alunga spectrul saraciei pentru totdeauna (XX. Totul este zugravit'în' alb si negru. culmea exuberantei ce se poate închipui în ciclul vietii omului. Probele puterii). realitatii. 563. 715. 713. B.). b. apoi calcarea ei. 470. Pe plan national. întrucît se misca cu familiaritate pe limitele superlative ale reprezentarilor. Apoteoza în final e mai modesta. 670. oferind suprema transfigurare a. fara ezitari. dupa tensiune urmînd destindere. 480. actantii sînt fie abominabili. poate fi privit ca specia care încarneaza cel mai mult poezia absoluta.). 736. apoi cîteva dintre cele fantastice (AT 330. dupa cum în altele elementele fantastice pot fi eliminate.

Iar apoteoza din final aduce pentru ei . prin pustietati" (5. forma lui are totusi un aspect închegat. b. Ca: sa se sugereze spatiul enorm parcurs de protagonist. ele au scos lectia de participare totala la elementele naratiunii care le aducea descatusarea. S-a observat ca po'vestitorii mai rutinati ajung cu vremea sa dea o forma cristalizata unor crîmpeie din naratiune.: Cînd se dau alte detalii. atît de necesara echilibrului psihic. o insistenta mai mare denota influenta livresca. ele sînt generale si fara culoare deosebita·. Desi b. B. dublata de alta estetica. fiind independente de tipurile narative.. apoi asupra unor epitete care însotesc actantii de seama. Descriptiile sînt rare si redate în genere prin formulari cristalizate de circulatia urala. 9. Povestitorul are o mai mare libertate în învesmîntarea naratiunii. sînt formulele initiale. mediane si finale care pot încadra orice varianta. De-a lungul vremurilor. 78 învins sau omorît. dupa talentul si dispozitia improvizato'rica. Încompu- nerea unei variante intra formule si formulari preluate din tra- ditia orala. care da expunerii o pregnanta vizi- bila. b.299). ele si-au mentinut treaza credinta' într-o viata mai luminoa'sa. I. Contributia indivi- duala se con~entreaza îndeosebi asupra dialogului. este o naratiune în proza. vehiculate odata cu b. Iar din jocul· fortelor sufletesti elementare. B. Formulele initiale se pot desfasura de la forma simpla de atestare temporala "A fost odata ca niciodata" pîna la cele mai complicate care insista asupra veracitatii . p. tendinta fiind cea de a reda prin verbele cele mai adecvate desfasurarea actiunii. le-'a oferitm'ereu aceasta lecti~ de optimi~m. urmata de exuberanta cea mai exultanta cînd acesta învinge. îmbinînd for- mulele traditionale cu cele izvodite de ei. din' ciocnirile puternice dintre adversari.0 adevarata descatusare: nici o alta specie nu poate provoca un atare joc al fortelor psihice. Caracteristice b. arata ca el a trecut "peste 9 tari si 9 mari" sau ca aplecat "prin codru. partea expozitiva. alaturi de însailarea perso- nala a povestitorului care îmbraca restul naratiunii. Partea pur expo- zitiva este mai saraca. capabila sa dainuiasca peste veacuri în memo- ria populara. prin zahastrii. slefuit. În ciuda conditiilor grele în care au vietuit. a oferit straturilor populare o permanenta lectie de etica. sta marturie de vigoarea spiri- tuala a omului arhaic care avea puterea sa creada cu toata fervoarea în plasmuirile· sale si sa le confere prin aceasta o existenta reala.

(5. For- mula mediana e mai simpla. 1. povestitorul încheia fomlUla rostind tare. adus de la Bucuresti. "Cînd se potcovea puricele cu 99 de oca de fier" etc. Astfel. printr-un schimb de cuvinte dupa modelul parolelor militare. pe lînga rostul de a capta bunavointa ascultatorilor. p. Auditorii cu o mentalit~te mai evoluata interpreteaza atari asertiuni drept forme voalate de a arata ca actiunea relatata nu s-a întîmplat niciodata. în nordul tarii. de obicei la începutul unui nou episod sau motiv. formula mediana avea. în partea a doua. "facea plopul pere si rachita mîcsunele" etc. la sfîrsitul formulei initiale se arata si sursa b. 1. Atari asertiuni contrastante au rol umoristic. "A fost odata Într-o pustie mare un pustnic" (LXXVII. Contrastul indica apoi si coordonatele neprecise ale actiunii. bogat mare" (5. 77). si acela de a le verifica atentia. se subliniaza si folosul celor ce vor fi atenti: "Cine-o ascultaf bine-o-a-nvata". potrivit viziunii arhaice. Ea apare atunci cînd eroul pleaca. II. Originea maghiara a termenilor arata _ca atare final pentru ver:ificarea atentiei a fost preluat din cazarmile de pe teritoriul .uditoriului. Formula consta din doua parti: cea dintîi vrea sa sugereze lungimea enorma a spatiului parcurs de erou: "Apai s-o dus multa lume-mparatiejCa Dumnezau sa ne tie". p. formula anunta ca naratiunea e lunga: "ca cuvÎntu din povestejCa de-aici mai lunga si mai frumoasa este 1" Pe alocuri. schimbînd scena actiunii. Arareori. caci.79 ("de n-aL fi.) referitoare la existente imposibile: "scria musca pe perete". 35). un cuvînt din domeniul culinar: ciont!. într-o tara. fara sa-i stirbeasca din verosimilitate. pe alocuri cu unele completari spre a-i mari functia de sondare a a. 472). 78~ 79). Cu totul sporadic. umorul ce rezulta din acesta e o modalitate de introducere într-o constructie la care a prezidat criteriul estetic. de obicei lipsind referirile la timpul ipotetic. "avea ursul coada". un bogatas. p. p. atestata la noi într-o singura forma. invocînd si anumite marturii ("Cînd se potcovea mîta cu coaja de nucafSi mergea la sfînta ruga". cu tendinta vizibila de a crea buna dispozitie a ascultatorilor si de a le capta în consecinta bunavointa. Colectiile autentice arata ca ele sînt folosite cu predilectie de anumiti povestitori: "A fost într-un sat. guias) (5. într-un "sac de povesti" etc. formula initiala încearca localizarea vaga a actiunii. iar ascultatorii trebuiau sa raspunda leves (sau popricas. nu s:-ar povesti").: înva- tat de la pisica batuta.

tai ara scaune. coasa. carbune. se mai întîlnesc si alte formule care au o frecventa redusa. apoi pe unele plante: secara. lingura scurta. si astazi traiesc 1" (5. nuia.79). custura ruginoasa. în alte variante formula prefinala se încheie cu indicarea sursei b. viespe (LXXVII. cocos. sau chiar animale mici: rata. în aceasta se descrie prezenta povestitorului la nunta protagonistilor. pe mine m-or bagat cu cîltii eia aco si vup! cu m. maracine. de la simpla atestare ("S-am fost si noi la nunta") la participarea la ospat ("si-a format nunta cu ea-nainte. v-am povestit-o" (ibid. Si facura petrecere mare. gaina.taiara mese. roata. p. ele sînt alcatuite din doua parti. 79). se insista asu- pra continuarii nuntii: "S-o ramas bînd si mîncînd/Si chef domnului facînd" (5. apare o formula prin care se indica în chip glumet sursa b. prin care se încheie b. 80 austro-ungar. aratîndu-se cum a încalecat povestitorul pe un fus. cea mai des întîlnita fiind: "Am încalecat pe-o sea/Si v-am spus dumnea- voastra asa 1" Ea e întregita uneori prin sistemul repetitiei enumerative. p.. sa vedem unchiasu ce-a facut cînd a vint acasa" (5. toate picioa- rele le bagara-n oale. 1. cu profil umoristic bine reliefat. Formulele finale sînt mai variate si mai complexe. 66-71). în Muntenia subcarpatica si în Transilvania sudica. Si cînd dedera sa puste. ascunsa sub aceeasi formulare contrastanta. povestitorii folosesc o formula simpla utilizînd verbul a lasa prin care fac trecerea la cealalta scena a actiunii: "Sa lasam copiii acolo. corespunzatoare celei din formula initiala: "Si daca n-or fi murit. Si 'baga. for- mula finala invita la corectarea povestitorului: "Cine-o sti . 1.a în tun si dedera_ de veselie . p.ine aici naintea dumneavoastra 1" (ibid. p. în Moldova nordica. Uneori. enumera feluritele_ încalecari ale povestitorului. da sunt satul si astazi !") pîna la explo- zia ilarianta : "Venira niste tigani si luara niste cîlti.491). II. prajina. Pentru indicarea actiunilor paralele. în Bihor. 10 m-am fost ascuns aco dupa . p. 86). capsuna. care în fond nu aduce nici o precizie: "Si de unde am auzit-o. finala propriu-zisa si o for- mula prefinala. Formula finala propriu-zisa. radacina. "De unde am auzit-o. 62).)... p. Regional.: "Da eu i-am lasat pe dînsii acolo bînd si petrecînd si-am venit si v-am spus povestea" (LXXVII... încît am baut si-am mîncat si-am petrecut. Cea mai' frecventa formula prefinala indica pe scurt longevitatea protagonistilor. p. 'sob'a-mpa~atului.l0l). de acolo v-am povestit-o" (81 a. cui.

Deschide-te.. Altele plasticizeaza unele situatii-cheie. ca unde-s doi. în b.Multamasc dumitale. La drum lung. Voinicul se scuza fata de zîna ce-l solicita sa o astepte: .. nu-s. p. eroul îsi ia "comanac de jderI' opinci de fier/si bata de otel" sau "straie de primineala/si bani de cheltuiala/si cal de calatorit". versificate pentru a contura cu mai multa pregnanta o însusire sau o scena. iar multimea e: redata prin cîteva coordonate de întindere cosmica: "Cîta. Expresiile cu functie de epitet însotesc eroii deosebit de proe- minenti. marga s-o întreaca 1" (28. parinte al fetei frumoasep se deschide si se închide la cuvintele ei: . "Abrunca mîndra si fru- moasa/din tara femeiasca/care din cosita/floare-i cînta/care' din gura/aur si margaritare-i curge 1". lumea o prapadesti/ori o togmesti? .. stapîne. unde-s opt..Ce-i.. nu-s trei 1" pîna la ". si cetina pe copac si nasip în mare!" Cele' mai multe apar în dialog. Cine sti mai lat. uneori dezvoltata: "Cine sti mai lunga. Unele din ele chiar au atare eficienta: dafinul.. se mai întîlnesc o seama de exprimari cristaliza te. Aceste formulari se repeta ca un cliseu ori de cîte ori revine în actiune personajul cu acea însusire sau scena respectiva.Nici n-o prapadesc/nici n-o tomasc/îi buna asa cum îi 1" Cîteva formulari par ramasite din descîntece. sa capete "cîte-o para" etc... masculini sau feminini: "Petrea Fat-Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii". 81)..80). Ea pare a fi influentata de formula finala a baladelor din Muntenia si Oltenia prin care Iautarul cere "sa-si ude gura".. Alaturi de formulele initiale. sporadic prin Muntenia..He-he-hei! Daca am un cal nebun/.. p. formula finala se încheie uneori cu solicitarea unei recompense: "Apoi i-am lasat pe dînsii bînd si petrecînd si-am venit la dumneavoastra.Buna ziua. calare pe-o roata si v-am spus-o toata. 1. în Moldova nordica. zmeu sur/roade-nii-ai cioarecii-n c . p.283).. noua 1" Auxiliarele solicitate de erou se precipita strigîndu-si mirarea si spaima: .. 81 mai lunga/Marga s-o ajunga" (5. Cataclismul produs de un zgomot urias are dimensiuni stihiale: "Muntii s-o cutremu- rat/si vaile s-o tulburat/si padurile-o picat 1". dafine. frunza pe pamînt.Hai. marga s-ajunga. .. mediane si finale." Tovarasii nazdravani sînt aso~ ciati la grup prin formule ce sensibilizeaza augmentatia: . PIatiti-mi-o" (LXXVq. cumnate laudate! roade-mi-ai cioarecii-n spate! . si nu-l pot opri pe drum 1" Adversarii se saluta prin formule care incita la încaierare: .

de baiat nesarutata. îndeplinind deci functie descriptiva. onomatopeele. 'Cîteodata. substan- tivul.. p. în unele b. în expunerea orala. Prin atare reluare.. verbul e repetat de 3-4 ori la prezent.. interjectiile etc. II. ajungîndu-se la un adevarat tic verbal... p.87-105). -Pluierul confectionat din salcia crescuta din Cenusereasa îngro- pata de impostoare cînta consecvent: . se 'întîlneste repetitia sinonimica ("a Plecat ·dracu. la început.. 16).s-o pus la culcat. Pe alocuri. . Cum . povestitorul insista asupra aspectelor capitale ale actiunii. în b. dar si 'În corpul replicilor. în tendinta de a le epuiza. mai des reluarea propozitiei prin punerea la început a adverbelor cînd. tare/Valeo. Formele repetitiei apar din plin în vari- antele autentice. e repetat de 3-4 ori :substantivul. e repetat nu imediat. din placerea de . si bucina ie". nimica vorba. uneori cu functie verbala. Alte procedee stilistice caracterizeaza nu numai b. raspunsurile la întrebarile diavolului se încheie cu for- mula "crapi. "Si s-o pus la culcat. 1. ce sa vezi?". mai rar la imperativ. o mars oaia la dînsu . dezvaluirea framîntarilor. si bucina ie. Dialogul ocupa un loc preponderent în b. p. 1. cum ("A venit cu el acasa.Nu sufla. între formele mai compli- cate ale 'repetitiei. Alteori. apar cîntece care dezvaluie soarta tragica a eroului. fiind utilizat nu numai pentru adu- ccerea în scena a personajelor."). perfectul -compus. 81-87).. în consecutie. uneori chiar în chip abuziv. pentru a fi retinute de ascultatori. e repetata chiar propozitia în forma ei simpla: "Bu- cina ie. (5. toate solutiile posibile. oferindu-i în acelasi timp si un mic ragaz pentru a se gîndi la continuarea iirului epic. Si cînd a venit acasa. inima ma doare!" (5. ci -în corpul frazei. 82 <leschide-te. despre semnificatia nume- relor. ci si celelalte specii narative în proza: propozitia incidenta -cu functie de paranteza. baiete. <levînt nebatuta!" (5. sa iasa fata cea frumoasa. omu. Pentru a se indica dimensiunile neobisnuite ale actiunii. cu reliefarea conflictelor care îi opun. drace 1". pe cînd adjectivul si adverbul sînt repetate mai rar. La unii povestitori. dupa ce. :se întîlnesc chiar abuzuri în a prelungi dialogul. mai rar verbul. ci si pentru zugravirea starilor sufletesti.a enumera toate starile. pentru a atrage atentia asupra lui: "Odata era un om si el era foarte sarac. care devine eficienta odata cu rostirea ei. s-ave sapte copii omu". iar s-a dus"). el e delimitat de partea pur expozitiva prin particula verbala zice (ice).

Diavolul îi prinde b. nazdravani. pînala amiazi secera. 17-18). 82t B.. p. p. Hai mai bine cît de încet" (69. cu conditia ca Adam sa-i dea lui "pe toti nepotii si copiii de la copiii tai dupa ce vor muri". joaca rol de capetenie în basmul AT 532*. La sfîrsitul lumii. "fugit si el de raul stapînului". 1292). 83 Berbec v. iar cînd intra lupul cel schiop. numai b.. în vizuina. 24). b. Se afla un b. atestat numai în folclorul românesc. nazdra- van care calauzeste toata cireada de vite. p. el se aciueaza dupa usa. zicînd ca el va înota 40 de zile. dar a ramas neînsufletit. care vorbea si care n-a vrut sa intre în corabie. sau arunca cu fapul pe hot în gura cÎinelui (81 a. A fost binecuvîn- tat pentru ca a usurat nasterea lui Isus. acesta o sileste sa termine· peticul de ogor. In unele variante ale bas1nului despre animale AT 130. p. acela va fi taiat în cer "si din sîngele lui va ploua ploaie de foc~siva arde pamîntul" (52. 421). Ilie (v. Flacaul se duce cu cei doi b. Prinsa la-plug "cu fiu-sau". Un împarat da veste "ca cine i-a ara lui o arie de arama si i-a samana si pan ce va asfinti soarele i-a aduce colaci calzi pe masa. a fost creat de diavol din lut ca sa poarte carul. p. b. care "paste o falee de iarba pe zi si bea un iaz".279-280). 19-20). "D-zeu i-a stupit si ei înviind a început a creste par pe dînsii" (52. pîna la prî~z ara ogorul de arama. p. între animalele plecate în lume se întîlneste si un b. Oaie Bou. va putea rezista vîntului napraznic care se va ivi atunci (LUI. dar vaca îl cuminteste. Potrivit legendelor. rage atît de tare încît îl trezeste. "boul i-a dat cu coarnele" (18. p. Variantele provin din toate provinciile tarii. evreii îl vor taia si pe pielea lui se va da lupta decisiva dintre diavol si Sf. împinge soarele cu coarnele catre rasa- . 37). iar celalalt b. B. p. în vremea potopului. împaratul da VOl- nicului bautura adormitoare. Atunci. dar un b. Dupa alta legenda. erau înca salbatici si Adam le-a dat drumul dupa ce a tras trei brazde. aceluia îi da fata de sotie". Contractul a fost facut pe lut (ibid. Sfîrsitul lumii). era un b. dar i s-au pus paserile ceriu- lui pe coarne si l-au înecat" (ibid. "Si-ar fi scapat. Copilul unui sarac este botezat de Dumnezeu care daru- ieste finului o vitea nazdravana. l-a încalzit cu aburul sau si n-a mîncat tot fînul din iesle. fiind îngrijit de evrei pîna la sfîrsitullumii. Aceasta îi face un b. aratîndu-i ca stapînul îl va duce în alt ogor "si iar ne da la bice.

Dupa ce face nunta. el trebuind sa:si paraseasca curtile (5.ce inima îi poftea". Sotia tradeaza secretul unui armean care îl alunga pe sot în padure. îl învata sa-i taie si sa arunce coarnele unde vrea sa-si faca scaunul de domnie: din coarne "s-au facut niste curti si niste ziduri mai dihai decît la împaratul" (52. a înce- put a mugi atît de tare. ceea <:e se si întîmpla (81 a. îsi cauta cireada si zmeii i-o dau cu conditia sa le lase lor darul de la botez. 196-198). si au dat si cu cornul cel drept si le-au facut pulbere pe toate". dar Dumnezeu cu Sîm- petru îl fac sa-si recîstige averea si sotia. facînd o zi din trei zile. Dupa moartea b. p. seara cînd se trezeste. Un om sarac primeste de la Dumnezeu doi b. celalalt muta soarele cu coarnele îndarat spre rasarit. Cînd zmeii îl cer din nou. rosii care se leaga singuri daca le seutura funiile. nazdravan fatat de viteaua daruita de Dumnezeu finului "pazia si ferea cirezile {. învie stapînul omorît de bautura viitorului socru lovind pamîntul cu piciorul.. nazdravan. daca nu vor putea mînca într-o noapte tot fînul lui strîns pentru iarna. B. Dupa ce mor.. p. b. 187-191). duc cu carul zestrea fetei: toata averea împaratului. A doua zi. iar vacile l-au asteptat. soarele va rasari de la apus. baiatul (uneori persecutat de mama vitrega) este ajutat de un b. p. 'Cînd copilul a crescut. Fata cea mai mica a vitregei. punîndu-l sa parieze <:u armeanul ca a doua zi. cetina de pe copaci jos au picat". în variantele basmului AT 511 A. b.vea al trei- . din coarnele lor creste vie din care curge mereu vin. Fuge cîtu-n fuga mare la boi. "au dat cu cornul cel stîng si le-au sfarîmat zmeilor ograzile. "de-abia-i vede pe boi peste gramada cu gunoiu 1". din cornul drept cresc "doi pomi sfinti" care rodesc "fel de fel de poame" (79. boiutii mei!" Boierul îi da toata ..a sa' nu le prinda si sa nu le manînce zmeu". iar înapoia se tot împreuna iarasi".averea c'elui sarac. p. Unul din b.J. 84 rit. B. Nu vrea sa-i schimbe pe toata ciurda boierului si acesta decide ca sa-i ia b. Apoi îsi gaseste perechea nazdravana si cu plugul de fier ara lunca împaratului. altfel îi va lua b. b. Dupa nunta. Boierul cere sa-i are toate tarinile lui într-o zi. II. si-i saruta:-Vai. Saracul adoarme pe brazda dupa prînz. zidurile si curtile. muntii s-au cutremurat. "cît vaile s-au turburat. îi da cornul sau drept din care mînca . nazdravan. "De-abia zareste boii într-o margina . Cînd trec Dunarea cu carul "apa se despartea înaintea lor si ei trece pe uscat. tot cîmpul era arat si grapat. 98-105). Cînd îl ducea la pascut.606-6Îl).. vazîndu-se singur.

B. b. învins de b. încît vacarul e prins cu minciuna (52.). nascut de obicei dintr-un bob de piper. Cînd Piparus Petru trece prin padurea lupilor "arunca piepte- nele jos si îndata se facu un bou gras si avînd lupii ce înhata. cîta frunza si iarba". decid sa-I taie. p. nazdravan se lupta succesiv cu doi b. sau se lupta cu un purcel de fier si un b. Uneori. în alte variante.103). Fiul îm- . Baiatul calca consemnul si se uita în cornul stîng: ies "vite. 142-143). iar din cea stînga vaci si oi (82. Fata ia 'apoi coarnele si fuge. iar cel stîng cirezi de vite. p. Petru o sabie miraculoasa si doi b. învierea voinicului e facuta numai prin puterile b. cu un lup. "tavalit". Metamorfozarile în ipostaza bovina sînt mai rare. dar b. carora se pro- mite cînd va fi mire (52. Baiatul de la scoala diavolului (AT 325) de îndata ce se întoarce acasa se preface într-un b. p. Cînd voinicul este omo'rît de impostor care îi ia fata scapata de la balaur (AT 320). Un vacar are un b.. dar e rapus a treia oara de un b. îl întregesc si îl învie (52. V. îl aduc la viata de fiecare data. p. fara pereche pe care tatal sau îl vinde scump. b. nazdravani se arata numai sfatuitori. si baiatul fug în padure. lupului. (doua mere ce se pref~c în b. numaidecît capata viata" (35. 344). baia- tul îi ia numai cornul din care ies cirezile de vite (41. un urs si un leu etc. oi. Fiul unui împarat întîlneste într-o cîmpie niste b.. sau dupa ce sotia necre- dincioasa îi fura sabia si este din nou omorît (AT 315). apoi aduc apa moarta si apa vie.553-555).189-193). p.85 lea ochi neadormit în ceafa cu care l-a spionat pe baiat. p. Stapînul lui face ramasag cu alt boier ca vacarul nu minte niciodata. p. Baiatul nazdravan. 409) sau scoate din urec. Aici. 182-183). nazdravani care îl trimit la stapîna lor din palatul de aur (LXXXIII. primeste la botez de la D-zeu si Sf. slab (se lupta sau cu un bou cu coarnele de argint. b. din cornul sau. Nu le poate baga decît cu ajutorul diavolului. cu coarnele de aur ca sa-i manînce inima. cai. I.). p. îl învata sa-i ia cornul drept care-i va da mîncare oricînd. lasara pe Piparus sa mearga în pace" (6e. de fier. O fata trimisa de boier îl momeste sa taie b. dupa care fiul se reîntoarce în chip de om (81. 35). b. zmeului. cu coarnele de aur.hea dreapta mîncari.1150-1151). care "începu sa linga pe baiat. p. Aflînd ca îl hraneste b. grasi pe care îi învinge. Fiind aruncat Chiparus în fîn- tîna. se fac "doua pasarele" care îl scot bucati din fîntîna. în alte variante. sa sufle peste el . nazdravan cu coarnele de aur care pazea singur cireada.

Barbatul socoteste ca are aceeasi soarta ca si b. dar Dumnezeu a orînduit ca din aceste cuie sa creasca crengi cu ramuri verzi (52. trage de coada si e convins ca el a rupt-o (61. de a petrece afara. Pacala primeste de la fratii sai invidiosi un b. îi taie coada si o vîra în anusul celuilalt b. de aur. (AT 1415. p. 199-200). divulgat de fratele mai mic este interpretat de cel mai mare ca petrecîndu-se numai în vis (5. dracul astupa gaurile pe unde iesea din b. Prostul plecat la tîrg cu doi b. si calul unui macelar. 86 paratului care eliberase mosneagul de aur (AT 502) este pîrît de vizitiul care i s-a substituit ca s-a laudat ca poate aduce o pereche de b. 649). Brad. cu bucati din coarnele sale. 117-118). Nasa îi spune barbatului revenit ca vitelul de dupa cuptor (finul ascuns) a supt tot laptele. 501). III. a iesit atît de frumos din mîna lui Dumnezeu si l-a strapuns cu piroa~e ca sa-I urîteasca. si o vîra într-o balta. Pe drum spre tîrg. acoperind-o cu ramurile. 3). - coarnele. Furtul b. are cepuri de cînd lupul creat de diavol a alergat dupa acesta sa-I manînce. Plugarii cred ca l-a înghitit acesta (5. XV. p. p. piere sub o rachita care scîrtîie si Pacala întelege sa vina marti dupa bani (82. 303).. B. lupul dupa el. taie coada b. ca sa se usuce. Hotul iscusit fura b. Dumnezeu a luat moara diavolului în chirie "pan va cadea frunza de pe brad". 5370). p. b. p. Diavolul a fost invidios ca b. . diavolul a batut o multime de cuie de fier în b. în vreme ce nevasta si pisica stau la caldura (5. Ea l-a menit sa fie" tot verde si frumos si sa se bucure lumea dnd îl va vedea si de atunci bradul are în vîrf cruce" (52. urechile. Mosneagul de aur îl ajuta (LXXXIII. Un b.. 5307-310). "numa pielea si ciolanele". 89-91). de la plug. Barbatul îl ciomageste zdravan. Dupa alte legende. p. p. oamenii îl con- ving ca va avea pret mai mare daca îi taie coada. hotul fura un b. Cel care vrea sa marturiseasca popii ca i-a furat b. cepurile provin din cuiele batute de diavol. îl divulga ca toti copiii cu parul rosu sînt ai popii (5. În snoave. 3415). Dumnezeu a lasat ca aceste piroane sa dea ramuri verzi (99. Ma~elarul crede ca s-a înnamolit în balta. p. 5316). Dracul a intrat în trunchiul b. mic a ascuns pe Maica Domnului. 3470 A). Potrivit legendelor. Acestea s-au prefacut în cepuri (18. în frig si noroi. Vazînd ca aceasta nu mai cade. Ca sa scape de urmarire. 10). În unele variante ale snoavei despre hotul iscusit (AT 1525). îi da pe un car etc. în timp ce finul-tigan mugea din rasputeri (5.

Fugarii din casa diavolului (AT 313). în cele mai multe variante ale basmului despre copiii cu parul de aur (AT 707). p. 73) si lovesc cu crengile pe impostoare. ea a descoperit izvoarele pamîntului. 223. 155. Iepurele. b. p. cu O pasare de aur în vîrf. în basmele despre animale. si vrabia sar cînd merg (38 b. p. reprezinta una din ipostazele eroului metamorfo- zat ca sa scape de urmariri sau persecutii. 1. a consolat pe Maica Domnului la moartea hai Isus: a avut si ea "noua brotacei" pe care i-au calcat "carele mocanesti". p. 234. b. ca sa scape de urmarirea dracilor. ea a fost femeie. b. Din fata omorîta de impostoare (AT 408) creste un b. p. e sfînta si cînd moare nu putrezeste (ibid. Murindu-i copilul. II. b. 971). VII. dar observa ca b. Uneori. p. Dupa multe cautari "s-a-ntors îndarat aducînd o tîr' de pamînt în gura" (LXI. p. f. Ea se naste din scoica tinuta în casa în noaptea de Pasti (LIII. 482. sar în apa la venirea lui (AT 70) si renunta la . 972). Cînd au scazut apele potopului.). 226. b. 311). Broasca. (52. 24. Dupa o seama de variante. e înfatisata ca animalul cel mai fricos. Dupa legende. 261). 93). s-a latit pe mare. Noe a uitat sa despiedice b. se prefac într-un b. 58-59). p. iar vrabia s-a urcat în spinarea ei si asa au ajuns la mal. scapînd doar unul. Dracii se minuneaza si se întorc (7. disperat ca e urmarit de toti. La început.în basme. De atunci a ramas b. IV. Ea a fost trimisa de Dumnezeu în fundul apelor sa caute pamînt. pentru ca acolo a gasit-o Dochia cînd a împietrit si prezenta ei e indiciu de izvor apropiat (52. De atunci. si vrabia. b. 284). în alte variante. Vazîndu-se singure. de aceea b. B. De asemenea. Socariciu-Ialomita). Fiindca aceasta a facut-o sa zîmbeasca. sînt de aur (99. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare".87 . 231. Maica Domnului a binecuvîntat-o sa nu se descom- puna dupa moarte ca alte vietuitoare (99. se afla la izvoare. "Din sîngele pasarelei crescu la fereastra împaratului un brad înalt si frumos" (41. p. din mormîntul copiilor cresc "doi brazi frumosi" care noaptea redeveneau copii si se duceau la mama lor sa suga (86. p. e binecuvîntata ca atare fiindca a adus vestea rastignirii de la Ierusalim (48. sfînta (52. Facerea lumii). b. b. v. vrea sa se înece. p. 971). 212). ea l-a bocit mereu prin buruieni si Maica Domnului a facut-o b. a ajutat la facerea pamîntului pe Dumnezeu care i-a poruncit "sa care apa cu gura si sa care tarna pe niste beldii de urzica.

cînd b. Dracul nu se astîmpara si Pepelea îl orbeste.. v. în alta varianta. A celui mai mic a cazut într-o balta si b. p. p. 25). Farmecul e curmat de cuvintele lui: "asta sa fie logodnica mea". se oglindeste si în cîteva snoave. un drac i se alatura cu o broasca în frigare pe care o atinge mereu de slanina: "Mai drace. salveaza de la înec pe omul ce îi promite ca nu va uita binele facut (AT 155). a mînca parumbu" (5. nu-mi spurca slanina. 88 sinucidere (5.:p. dar dupa ce îl scoate pe mal. . si plapînda. 992). iar noaptea se prefacea în fata 'fara se~man de frumoasa. ceea ce ·va provoca invidia împaratului. O fata de împarat e blestemata sa stea în piele de b. trezeste repulsii enorme. 261). p. VulPe) .576). Uneori. p. b. ea scapa de blestem (52. "sfarîma tura de pasca din ea si dînd-o fetei s-o manînce. 16). ca tu-i pati rau". numai b. Fratele orbit (AT 613). care. ramânul manînca merindea turcului si pune în loc a b. sotul arunca în foc pielea de b. Plecînd în cautarea mireselor. în cele din urma. prefacîndu-se într-o "zîna gingase. vazîndu-i o sotie atît de frumoasa. feciorii îsi cauta norocul acolo unde le cad sagetile. ea se preface zmeoaica si fuge "în cetatea mea de stecla cu iarba de matasa" (52.. I. Alteori. de sub pristol poate fi de leac în chip magic. viitoarea sotie a fiului de împarat e uneori metamor- fozata în b. îi arde pielea. B. I. (AT 402). I. a mînca broasca. p. de aceea ea e mîncata numai de draci sau de Mama Padurii. p. 5. dupa ce si-a recapatat vederea. se da de trei ori peste cap. Ca aliment. în padure. 479). aceea va fi sanatoasa" (60. se poate convinge "ca binele facut se uita" (38. Ziua era b. Sotul nu mai are însa rabdare. Plecati la vînatoare. La moara dracilor. strigînd: "cine frige porumbu. p. 88-90. 65) sau se va scoate din aceasta b. cauta sa-I piarda prin sarcini extraordinare (LXXXIII. si frumoasa" (41. p. iar Mama Padurii o b. are proprietati curative. cine frige broasca. p. eroul frige un porumbel. 34). Repulsia fata de b. I. în timp ce Pacala îsi frige slanina. va fi taiata si fata împaratului "va lua împartasania din ea" (LXIV. p. De la nunta mai avea 19 zile pîna la ispasirea blestemului. lovindu-l cu slanina înfierbîntata "de i-au pleznit sgîitii'~ (79. la sfatul vulpii. vindeca fata împaratului cu apa în care a fost scaldata "broasca care-i sub piatra cea mare de lînga poarta împaratului" (34... cel mai mic se opreste la un lac unde o b. B. 269). 666-667). B. se tine dupa el. testoasa se tinea de nuiaua lui. (S. 134). în basme.

~ hotarîrea stapînului. e spurcata" (99. 542). Fiindca nu era însufletit. Cu el a zburat Negru Voda peste tatari ca sa-si conduca oastea împotriva lor. 59-63). momindu-i pe toti în lat.. s-a vîrît în el fratele diavolului (52. Dupa alta legenda.. p. care traieste si azi. p. tine partea sarpelui. A fost totusi blestemat sa nu se sature nicio- data. a fost facut de diavol din lutul scos de pe fundul apelor. îl roaga sa-I hraneasca 6 saptamîni cu miez de nuca si lapte dulce ca sa-si recapete puterile. trecînd prin ast noroi si eu fiind batrîn. C. Stefan cel Mare a avut un c. 143-144). 18). a fost creat de Dumnezeu "sa slujeasca gîndul omului". Auzind . V. p. cazui aici. c. p. înfrîngîndu-i pentru totdeauna (65. p. p. El . c. p. c. c. 54-55). p.. spunînd omului: "Sa te manînce. Toti lupii si toate vulpile se aduna sa-I sfîsie. în disputa dintre sarpe si om (AT 155). Stapînul meu a încalecat pe mine de cînd eram de 2 ani si l-am purtat cum i-a fost drag . nu s-a linistit nici o clipa "a sta cu botul prin iesle sa manînce" si a fost blestemat "sa nu mai aiba sat" (92. în basmele despre animale. M-a lasat sa mor aici" (92. c. carnea de c. c. el sare si fuge. Cînd Maica Domnului nastea "în cosarea vitelor lui Mos Craciun". s-a luat saua si frîul din cap si mi-a dat o suta-n cap. "paste prin paduri. Dupa legende. Negru Voda n-a putut alunga pe tatari pîna ce a intrat herghelegiu la craiul unguresc de la care a primit un mînz "flotocos si alb ca oaia" si cu aripi îri par. I. 247). :c Cal. Acum. Apoi pleaca în padure unde întinde o plasa si se ascunde în vizuiJ:la unor lupi. batrîn e destinat fiarelor sa-I manînce.. 280). a descalecat dupa mine. sau numai în ziua de Ispas (LIII. da cine-l poate prinde?" (12. 23). unde au fost prinsi de . "De atunci . ca n-aveti credinta. A fost încalecat întîi de Eva. e în stare sa insufle teama leului care se retrage vazîndu-l (LXXIX.

nazdravan este cel mai de seama ajutor al protagonistului. albi. furnizîndu-i pe deasupra hainele necesare si alta recuzita miraculoasa. de obicei sfa- tuit de o baba. p. cere c. regasirea calului de mire al tatalui. Da el cu frîu-n cap: poc 1" Dar dupa ce se satura de ja- ratec si eroul îi pune frîu-n cap. Rolul sau este multiplu. Dar dnd stapînul îi duce ovaz. C. 421). El îl hraneste pe stapîn. anumite buruieni). prin degustarea unor alimente cu însusiri germinative (mar. Se duce sa manînce jar. Uneori. aruncîndu-si stapînul în înaÎtimi s~u urcîndu-se cu el în nori. 9@ stapînul lui (18. învingînd c. se dovedeste un sfatuitor pretios care ofera stapînului solutia cea mai nimerita pentru a iesi din impas. Feciorul ia 'o caldare de jaratec si o pune între c. c. în basmele fantastice. parosi. c. Uneori. cum sunt la tigani. de mire al tatalui se face cu ajutorul frîului sau care trebuie sa se potriveasca numai lui. negri. II. ea naste la 11 luni "un mînz tot numai cu parul de aur" (5. daca-~i dideai cu frî~-n cap mai tare. îl întreaba cum s-a simtit: "dacamaisedeai numai doua minute. c. tatalui sau de cînd a fost mire. recunoasterea c. Dar mai presus de toate. în multe basme. p. 21-22). Gustînd din spaIaturile cestii din care a baut împarateasa potiunea germinativa. c. muream 1- Si tu. Alteori. îsi razbuna loviturile primite. Vine un c. 261). Recunoas- terea lui se face de obicei prin proba de jaratec. se preface într-uriul frumos care îl invita sa încalece. în sfîrsit. rosii si la c. apoi la c. îi cere "o covata de jeratec" de trei . 290-291). Avîndu-l în sa. slab "nenorocit! Sa fi suf1?-tasa oleaca-nspre el. peste. el se asociaza cu anima- lele în calatorie (AT 210) si rupe cu copita dintii hotului (81 a. si eu ma prapadeam" (5. c. de cele mai multe ori fiind unicul lui tovaras. cadea jos. O iapa batrîna de 105 ani este hranita cu farîmi- turile de la bucataria împaratului. la soare si în luna. Fiul cel mai mic îl încearca pe rînd la c. obtinerea mînzului nazdravan prin pazirea iepei în trei nopti. dar nu se potriveste niciunuia. I. acestuia. nazdravan este obtinut în genere pe patru cai: nastere miraculoasa. c. intervine chiar împotriva dusmanului. p. de pe gard si "îndata stete dinaintea lui un mînzoi de cei rai. prinde- rea c. p. fiul cel mai mic al împaratului. cu pielea si cu oasele". La coborîrea pe pamînt. Apoi el participa la lupta cu adver- sarul. El e cel care îl poarta pe stapîn la departari mari. Cînd se întoarc~. cînd paste holda sau fura merele din pomul miraculos si. lbveste din nebagare de seama c-iIfrîul în' teasta uriui c.

de argint si de aur. p. Cînd vrea sa participe la luarea coroanei asezate pe un stîlp. fara sa-I poata arunca jos. voinicului "l-au bagat de doi stînjeni în pamînt". îsi lasa amanet capastrul mira- culos: "cînd îi avea nevoie de mine. prinsi îi dau voinicului cîte un fir de par prin care pot fi chemati la nevoie (LXXXIII. sara peste glodul întins pîna la fata împaratului. Ca sa poata pleca.. îmbracat într-o pi~le de urs si frîul în'tr-o pi~le de sarpe. apoi de opt si zece stînjeni. voinicuLrupe cîte o frunza si apar pe rînd c. c. C. C. La fel sînt supusi c.. Trecînd prin pldurile de arama. si cînd stete pe pamînt. Voinicul îi încaleca îndata.. 235-250). În chip similar sînt chemati c. II. nazdravan este captiv si se roaga de voinic sa sparga zidul ca sa-I elibereze (LXXXII!. scutura frîul iesta. 386-389). p.. intrat servitor la niste batrîni ai caror ochi au fost luati de iele.. c-am s-ajung eu la tine".. de aur (5. apare îndata si cere "da-mi trei zile ovas si trei zile jaratic" (5. nici ziua. Simpla scuturare a frîului însotita de o formula invocativa e suficienta pentru a gasi c. De cînd tata s-o-nsurat / Nu te-ai gatit de culcat?" C. . Cînd îl scoate . încît numai suflînd asupra c. 332). de ~ire al tatalui: . Acestia sînt atît de puternici. p.Tu-tu-tui. nazdravan este deschi- derea camerei interzise. nazdravani ffi3. C. de argint si de aur (5. c. p. 1. nici cînd îi sta la ffi3.. p. jurînd pe palos si dîndu-i un frîu: "Cînd t-a hi limba mai amara.. se scutura o data si sare afara . O forma ciudata a prinderii c. argint si aur. c.s1si oriunde te-i afla. Calul mînca jaratic si baliga galbeni". Alteori.i pot fi cîstigati prin puterea de a-i stapîni calare. de argint si c. era luciu si neted. 6-7). de arama "o zburat cu dînsu de 12 ori înaltu cerului si de 12 ori s-o bagat în creile pamîntului". necheaza puternic si se duce cu el s3. !. p. În absenta lor. 385). nu-l dai de sub tine nici cînd îi merge la cununie. nici noaptea . ci "sare în fîntîna. Batrînii îl sfatuiesc la plecare: "calul s3. Cenusotca scutura capastrul de arama "odata fu un cal de arama" care îi ofera "haine de arama" înainte de a pleca. ca eu vin si t-ajut". o deschide si zareste "un cal de aur. 344). nazdravani care pasc holda sînt prinsi de Cenusotca cu ajutorul unui soarece care îi da capestrele în mîna. 91 ori. este prevenit de 'acestia sa nu caute într-o camera. afara. Nici nu bea apa din galeata. Baiatul. pînl nu vei avea staulul tau si mosia ta" (79. 40-42). calut de strîge . p. sa scuturi numa de capas- tru-asta. Atunci îl recunoaste stapîn. be. sclichind ca cel mai fain parip împaratesc" (7. Uneori. asezata în foisor. de arama.

p. v. p. tot la fel! însa merem lin ca vîntu-tremurînd pamîntul" (5. Pus sa aleaga între "ca gîndu.. Mînzul fatat de acesta e atît de mic. în gura unui sarpe". Adesea. 1. ori ca vîntu". fara sa mai fie ajunsi de c. 390). c. peria-pa- dure (41. Mînzul obtinut de zmeu avea un picior mîncat de sarpe. El poate avea astfel doua sau noua inimi. p. voinicul însa are grija sa arunce în gura sarpelui mai multe oi si vite si iese cu un mînz întreg cu care nu-l mai poate ajunge zmeul ce i-a rapit sotia (51 a. feciorul alege mînzul cel mai urît care""Sedovedeste a fi nazdravan. Ca sa-I însele pe viteaz. si înfrîna calul... p. unu ca gîndu si unu ca vîntu!" (5. 156. la indicatia c. C. zmeului obtinut de la aceeasi baba. încît "abea îl vedeai .. el are "un corn în frunte" pe lînga cele 24 aripi (3. uneori chiar mai multe. si baga mîna si în urech~a stînga si scoase si pentru el haine" (3. II. dupa cum poate fi cu aripi de la 4 la 12 sau chiar mai multe. Tîntar). 342).ca era frati caii . stapîna tarii femeiesti pune pe baiat sa-i îngrijeasca cei trei c. au chiar cîte o dimensiune spirituala. "vorbesc laolalta . p. putîndu-l purta "ori ca gîndu. apoi sapte sau opt picioare. p. sînt luate obiectele care. Mînzul nazdravan mai poate fi fatat de un tîntar de la Marea Alb~. Astfel. 92 c. 26). 14 spline. Sfatuit de animalul ajutator din ultima' ~oapte sau de un soarece. Din urechile c. Iapa nazdravana sade în fundul marilor unde "fata de trei ori pe zi . îsi poarta stapînul la depar- tari mari cu viteza dorita.Da-te cu spinarea-n vale sa pice zmtul alb de pe tine sa se faca prav si vina jos" (5. aruncate de fugari. Iapa).. C. feciorul baga mîna în urechea dreapta "si scoase niste frîie de stralucea. ne prapadim. C. 1. Uneori. 211). adica trei ani în calendaristica basmului (v. se prefac în obstacole: gresia-munte. pe atîta tot crestea" (7. de la iapa nazdravana se obtine prin pazirea ei în trei nopti. dar o data la sapte ani. Voinicul arunca în gura sarpelui cîte o oaie ca sa scape un mînz. încît initiativa apartine . 284). eroul este atît de pasiv în ceea ce întreprinde. în timpul fugii. Dragan Cenusa alege calea intermediara: "Daca om mere ca vîntu. Mai proeminent este rolul de sfatuitor al c. p. 178). "un cal ca doru. Daca-om mere ca gîndu. Dar pe cîti pasi facea. Abrunca. ori ca vîntu". 342). 1. p. dispune si de o seama de ustensile de care va avea nevoie stapînul sau în lunga-i calatorie. baba aduna inimile celorlalti mînji într-unul singur care are înfatisarea cea mai urîta. Viteza desfasurata e de obicei consecinta conformatiei speciale a c.

deci ie-o. zau. ceea ce mareste enigma. îl avertizeaza: "De vei ridica-o.. p. într-o masea bortoasa. întocmai ca în Harap Alb. o cosita de femeie. ca ~ fi cum a vrea Dumnezeu" (ibid. solicita "faurii . . 391).. Musuroiul din zare. p. Cînd i se da sa aleaga inul de mac.. ca acolo nu te va afla sa te mînce" (7. Harap Alb se dovedeste un neajutorat care aproape la fiecare sarcina primita trebuie sa fie sfatuit de c. în continuare. dar c. stie sa se prefaca într-un obiect care nu mai atrage atentia. se pricepe sa-I ascunda.. este tocmai împaratia cautata la care îl duce c. se preface capatîna de c. Ajunsi la cetatea cautata. în calatorie. 1. pe unde-am umblat. înca ti-a pare rau. sau un simplu "ciolan". 10) sau scuturarea frîului (5. c. apa vie si apa moarta de unde . p. C. de otel . peste ape. 386). feciorul nu stie ce sa faca. Gasind o aripa de pasare. 11-13). 293). Cînd prezenta lui încurca desfasurarea actiunii. 1. fata e sfatuita de c. încît c. Obiec- tele gasite au de asemenea semnificatii opuse. apoi în balaur cu "noua capete".93 în întregime sfatuitorului cabalin. îl învata pe voinic cum sa prinda cele trei pasari de aur. 530 si 531. din ce neam se trage împaratul. cum sa ia curmalele din gradina ursului. argint si aur. Cînd fata pleaca îmbracata ca baiat (AT 514).Rumpe-o. sa nu se sperie de tatal prefacut în urs. ea e sfatuita de c. îi desluseste semnifi- catia detaliilor peisagiste.. de nu vei ridica-o. Cînd trec prin padurile de arama. Scena se repeta cînd trebuie sa consume mîncarile si bauturile. 514. care e fata împaratului din cele doua îmbracate la fel. da din tine iese fum si din mine iese foc" (5. 10). îndeosebi în tipurile AT 314. "sa te fad un purece si sa te afunzi în gura mea. p. c. voinicuI nu se îndura sa treaca "pîna nu rump o pana din padurea asta s-o pun în chivara me s-arat si eu . capa- tul de la tulpina al betelor. sa ma potcoveasca cu stramosul otelului ca sa pot sui muntele de glaje" unde locuia aceasta. . Intrînd în tara "strîgelor si a maiestrelor" feciorul împaratului e învatat 'de c. c. printr-un salt. stapîne. sa ghiceasca soiul vinului'. apoi curtea ei (7. sa aduca pe Ilea- na Cosînzeana. în fund.. p. protagonistul basmului se calauzeste dupa indicatiile c. ti-a par~ rau.sa aduca pielea zmeului cu pietrele pretioase. operatie dificila pentru care c. el se duce la c. "nacajit si plînge" si acesta îi aduce aminte ca are aripa furnicii. p. nu se poate opri de a nu-l probozi "Tot plîngînd vii la mine de cîte ori vini" (XV. 8). e suficienta atingerea capatînii cu frîul (7. Cînd pericolul este iminent.. iar cînd sta- pînul va avea nevoie. c. p.

Sarcina de a. p.. la sfatul c. C. 94 "se bat muntii-n capete". II.. I. si cînd o prins a rupe din baba " (ibid. 216). sa ajute pe zmeul care i-a promis c. 263). Uneori. Adesea. 489-:-490). Cînd încep lupta. Cînd oastea împaratului adversar cotropeste tar. C.. urma se declara învins (5. 1-0 facut în nouazeci si noua de bucati. Baba fermecatoare care a omorît pe fratele voinicului e constrînsa de c.da nu asa tare . p. c. nu: mai putu misca nimica" (5. p. 256-258). sa schimbe florile ei vestejite cu cele verzi ale zmeului. voinicul îl blindeaza cu noua piei de bivol lipite cu rasina. apoi cum sa se poarte ca argat la zîne ca sa le poata fura hainele. nazdravan participa în chip decisiv la lupta stapînului sau cu adversarii. 124-128). sa prefere grajdul cu cai gradinii cu flori-si sa aleaga sabia ruginita si nu arme cu podoabe (41. zimbrul cu stea în frunte (5. si l-au scos de-acolo s-au suflat pe dînsu". sa divulge unde l-a îngropat: " s-o prins-o de dupa cap.a. sau se încaiera cu cel al zmeului si odeta cu decapitarea acestuia "calutu lui cînd 1-0 prins odata pe calu zmeului si cînd 1-0 izbit odata de pamînt. pe cînd acesta rupea din pieile ce îl captuseau. încît la. I. musca din carnea armasa- rului. încît a treia oara nu mai poate fi dreasa tocmai pentru ca fata cea mai mica a împaratului sa se îndragosteasca de stapînul lui (41. si cînd 1-0 prins odata pe viteaz si cînd 1-0 trîntit de pamînt. II. singur lupta cu adversarul care a omorît pe stapînul s. Cînd eroul trebuia sa se îmbaieze în laptele fierbinte al iepelor. zmeoaicei ca sa usuce locul. o crapat drept în doua" (5. cît laptele ramîne numai caldut. I. lui îl potriveste suflînd "pe narea de ger. c. C. p. De aceea. p.. c. 21-22). nu poate. este omnipotent. I. 265). cînd s-o zvîrlit. înviindu-l (ibid. strica toata gradina. Cenusotca singur i se opune "calu lui numa de sufla cu-un abur si armata lui cazu jos 1" A doua oara. 160-166).. nazdravan al voinicului care "tîpa apa fara fund din copite": oricît arunca "para de foc pe nari" c.armata lui ramase-ncremenita. S-atunci s-o dus pîna-n creile pamîntului ~nde-o gasit pe ~tapîn-su . cum . p..au (AT 303): "calu. p. aduce herghelia de iepe pentru a fi mulse spre îmbaiere (AT 514) implica o lupta mai dîrza cu armasarul ce conduce herghelia. zmeoaicei este învins prin obstacolul pe care i-l creeaza c. suflul c. învata pe baiat chiar cum sa îmbrace hainele scoase din urechea stînga. nazdravan. c. Dupa ce intra sluga la gradina împaratului. c. În timp ce voinicul se lupta cu zmeul. p. "calu lui numa de sufla .

II. Ca sa. unde se afla apa moarta si apa vie. pentru a-l învia (52.chemat scuturînd un fir de par din capul fetei de împarat care s-a însotit cu yoinicul (52. 471). C. 519). de trei ori. La miezul noptii.p. 15). duce dupa sine toata herghelia (52. între darurile miraculoase pe care omul sarac le obtine cu ajutorul margelei (mesei) nazdravane este si un c.de .:si piarda "puterea cea nazdra vana . care are curajul sa-i ia inelul din deget. Petru ca nasi îl poarta în desagi pe baiatul taiat bucatele de zmeul îndragostit de mama lui (AT 510) tocmai la Sf. se preface calugar ca sa ademeneasca fata în corabie (LXXXIII. are numai însusiri malefice. p. I. Cumnatii lui Cenusotca sînt înfierati pe spate de potcoava c. ·eroul primeste de la împaratul invidios (AT 465) sarcina de a aduce arrnasarul "din fundul marii". El se arata recunoscator chiar redus la o capatîna dec. care cere fetei sa-I treaca pragul. pamîntul (ibid. p. sau (AT 530 A) pentru a putea dovedi apoi ca el a procurat leacurile miraculoase (42. fiindca au crapat inimile (v. c. 512). 865).suflaia. El face Dcolul. unde i se da armasarul de 99 ani cu 99 de inimi ca sa ocoleasca lumea de trei ori. Dumnezeu daruiestecelui }'>lecatsa-I caute un c. Dupa ce stapînul sau iese din baie. pîna îl va încaleca cineva (83..95 e mai !bun de scaldat". Un atare c. c. Altadata. Mazaran ajunge la o stava de c. Uneori. dar armasarul moare. care înconjura într-o clipa. încît împaratul. p. vine un cap de c. de îndata ce biruitorul îi pune capas- trul în cap (83. moare pe loc (7. p. p. p. nazdravan poate fi . p. Fata mosului cea cuminte îngri- jeste în casa din padure o capatîna de c. omul e pedepsit sa ramîna c. C. au secat de tot izvoar~le". c. în unele variante ale basmului AT 563. p. Uneori. p. împaratulu'i (52. 1158). p. p.. p. 213). 15). . '911-913).rasi cu narea de foc" înfierbîntîndu-l. pot face paza în jurul tîlharului spînzurat. 685). p. .. Iapa unui popa fata un mînz "solomonar si cum s-a ivit el pe lume . cînd intra în el. Uneori. Pentru a-si ajuta stapînul. C. Pro- bele puterii). 489). I. 864). dar fata.. daruit de Dumnezeu si SI. Dumineca. I. care se balega bani (LXXXIII. 50). c. Acesta vine cînd suiera din frunza sotia voinicului si omoara toti c. 672). sa-i dea de mîncat :si· sa-i caute în cap. Mazaran îi manînca inimile si devine de 99 de ori "mai tare decît cum o fost" (5. serveste si pentru masurarea vite- jiei. se preface în soarece si roade ata cu care era legata cheia de gîtul zmeoaicei (5. Vîlva învinsa în lupta devine c. Fata e rasplatita (52.

în întrecerile cu dracul (zmeul) cel prost. IV. p. în spate în jurul lacului (AT 10S2). pusi pe doi c. deghizati în saraci. mirelui pe care îl cîstiga (52. într-un basm-snoava. p. apare si ducerea unui c. Feciorul cel mare al unui sarac este facut. ucenicul de fierar nu doarme si îi pune ei capastrul în cap. aveau un rel important. pica si bucatica din trupurile 10r"(86. pentru ca nu i-a primit la ospat. mînzul va trebui gonit în galop în jurul satului tot timpul cît sta popa în biserica dumineca si atunci "vor începe izvoarele a slobozi apa-n fîntîni" (60. 374). 357). Intreceri fuga). p. Sufletul fetei care s-a spînzurat a fost prefacut în c. Prevenit de o baba. Con- stantin... Vilis îi taie în bucati (81. (81. II. Metamorfozarile în c. care petrificau pe cine îi încaleca. slujindu-i apoi de c. Pedepse). p. c. I. încît "unde pica nuca. Omul bogat este prefacut de D-zeu si Sf. p. popa e prefacut c. 32i. acesta a devenit imediat om (52. Ca sa-si omoare nora. 1284). p. Alteori. 96' solomonar". voinicului. p. p. dracul se razbuna pe o mireasa care îl înjura. 295). e luata în' . 96. intrînd în ea în ziua nuntii si dînd un vînt de sare acoperisul casei. la locuinta lui. Frecventa este pedepsirea prin legarea de cozile c. Un baiat sarac intra sluga la diavol care îi da sa lucreze cu un c. în snoavele propriu-zise. Nasa pune ramasag pe c. în vechiul sistem al pedepselor. 480-484). "de 1" împotriva interdictiei. placîndu-i a fi înconjurat numai de bogati (ibid. p. blestemat de maica-sa sa n-aiba odihna în pamînt pîna nu-i va aduce fata (AT 365). 862). Petru în c. iese din groapa si încaleca pe mor- mîntul prefacut în c. voinicul cîstiga purtîndu-l între picioare (XV. fermecati. 781-782). daca îi pune capastrul în cap. v. p. si daruit unui tigan sa-si care carbunii cu el (5. 66). prefacînd-o iapa cu care aduce lemne (ibid. trupul este taiat în bucati si pus într-lln sac gaurit. (60. p. 195). împaratul trimite în dar doi c. pe ucenicul aflat dormind. Fiindca a strigat c. 25). popa de catre Dumnezeu.. p. I. p. Strigoaica poate preface în c.83). Vrajitorul prefacut lup înghite c. alaturi de un sac cu nuci. reprezinta în genere un mijloc de pe- depsire. Impostorul care a pretins ca a omorît balaurul este legat "de coadele a doi cai neînvatati si dîndu-le drumul l-a rupt în doua" (41. de catre necuratul si pus mereu la carausituri (52. v. dar fiindca nu vrea sa-I primeasca în curte.

C. anume. De seara pîna în zori torc cînepa. îi da hotului sa tina de c. fura si c. 5321). Dupa o legenda. femeiesti au fost facute de diavol. 4932). batînd. 420-421). avînd putere apotropeica. unuia care dormea fiindca n-a vrut sa~lderanjeze din somn (5. Hotul marturi- sesteca a furat doar un capastrudecare se tinea o . 143).bostq. p. t6t satul trece pe rînd prin gulerul camasii tinuta de un om. înainte de a-l fi pierdut stapînul (5. stîrnit de bostanu1 plecat pe coasta. se confectioneaza o t:. A fost închis pentru ca a gasit un'. caci ea îi da puterea asupra balaurilor (XXXI a. C. în pamînt f (12. Omul plecat cu c. Cel prins asupra furtului marturi- seste ca numai doi erau c. iar iepurele. dar solomo- narul.dacaghicesc ce are el în buzunar (5. Camasa. Solomonarii se nasc îmbracati într-o c. 5319). într-o . Hotul se da de gol cînd nu stie cu care ochi nu vede c. p. mînzul care a iesit din ou (. 4926) sau se duce calare sub pretextul de a-i aduce celalalt c. 5325). 5315). tes pînza.ul e: luat drept ou de C'. si dispare eu el (5. dupa ce creste.. 769). celelalte iepe (5. 5702). ca sa nu fie atinsi de molima (LXV. O pun într-un par la marginea satului. dar nu stia unde sa le aseze.iapa ou mînzul dupa ea (5. Dumnezeu le-a pus pe umeri (52. împotriva ciumei sau holerei. sa-I ajunga pe cel ce i-a luat de la sotie scroafa si carul ~. 5313). pe care i l-a furat.. 5454). sau ca a cazut din copac îIi spatele c. furat (5. -J ~ vîndut de tigan nu manînca fier si omul nu-i poate pune frtuB.I). A furat c. vopsit. 331-332). a. de piele. din curtea bisericii pentruca îl credea fara stapîn (5. 5718)..52. 5304. p. Hotul încaleca în gluma c. 5329). cu boi. " derîdere predilectia tiganilor pentru c. o croiesc si cos c.judecatorulle da dreptate pagu- basilof. Acesta îi taie coada si o înfige' în drum. p. apoi îl convinge pe pagubas ca a intrat c.c. 5452. tiganului moare de foame si stapînul se razbuna. Astfel. A furat c. (5. . dar tocmai at~nci c.5326). sau marturiseste c'a i-a stat în drum si a vrut sa sara peste el.. în verde îsi pierde identitatea de îndata ce ploaia spala vopseau a (5.ingura noapte. Parintii o îngroapa la nastere. Cînd gaseste o pot- coava. O femeie . "camasa de izbînda". 5320~. altitele c. p. iarba cu barosul (5. Cînd li se fura c. porni:tcu el (5.adesea mai multe - fac o c. C. I. 9). De obicei. dar nu se mai întoarce 'Cu nici unul (5. 5324). dar e prins si ciomagit (5. si clocit de femeie. care îl urmarea mereu (5. o dezgroapa. 4973).

se trezesc si se iau la bataie. Atare c. mama celor trei frati. 182-183). 98 în basme. între altele. Trei frati saraci nu se pot însura pîna ce o· vrajitoare îi sfatuieste: "Puneti sa va faca o camasa în care sa intrati toti trei fratii. 595). sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea din sulitele voastre. p. poate fi si arma de aparare miraculoasa. în variantele basmului AT 653. Un baiat servitor la norocul lui (prefacut în "cucoana") primeste. cosînd pe ele "numai stele si luceferi" (51 a.ielelor. Sotia plecata în cautarea sotului fugit pentru ca i-a ars pielea de sarpe (AT 425). 444). "nu s-a prinde nici un rau. fetei ca semn ca o vrea de sotie (52. p. p. mama vitrega a sase copii pe care îi persecuta. p. 477). într-o singura noapte. "fara sa rîda. 520). Fiul împaratului scoate aceasta c. din fir de paianjen care o apara de Mama Padurii sa nu-i suga sîngele (LXXXIII. otravita provoaca moartea temporara celui ce o îmbraca.. pîna ce mama lor le spune ca sînt frati si trebuie sa salveze pe fiica împaratului (5. 827). 282). primeste de la Sf. rasplateste pe voinicul care a slujit-o un an ca sa scape de blestemul parintilor cu o c. fara sa se uite înapoi si sa se îndui~seze de rugamintile ei (52. p. în timp ce acestea se scaldau la:Muntele de marmura (LXXXIII. dar eficienta ei e împiedicata de relatarea tovarasului credincios care împietreste din aceasta cauza (LXXXIII. Astfel ei sînt adormiti de c. p. ea învie si se casatoresc (42. C. nici o boala de tine" (52. dar si ea îl blestema sa nu-i poata . retinîndu-i ca sa le-o dea. Murgila) face cîte o c. c. 1. redevenita fata.). Voinicul prefacut cerb de zîne redevine om numai dupa ce trece prin c. împarateasa. O anumitac. voinicul se casatoreste cu zÎna careia îi fura c. p. si "o camasa prin care nimeni nu putea trece" (41. într-o seama de variante ale basmului AT400. 1. pe care. Sotul în piele de animal (AT 425) îsi blestema sotia sa nu nasca pîna ce nu va atinge-o el. II. fara sa vorbeasca". e încarcata cu felurite însusiri magice. Acestea nu pot redeveni oameni decît dupa ce sora lor le-a facut sase c. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. p. Ser- poaica. 41 si urm. "se îmbraca în camasa de izbînda" si se duce la casa din padure unde izgonise copiii. Voi- nicul prefacut sarpe daruieste c. 251). Miercuri o c. nOClve 'Sau binefacatoare. Serila. acolo va sînt scris~le'" (41. p. p. p. 1031-1033). de pe fata. daca o îmbraca. apare si în unele variante ale basm ului AT 516. poate indica viitoarele sotii. 518). Miezila si Zorila (v. îi preface "în sase lebede si-i blestema sa se duca peste noua mari si noua tari". C.

pîna ce acesta. Fratele este trimis de baba fermecatoare sa aduca c. înseamna ca~eaîl înseala (81 a. Fata. Sotia da sotului la plecarea lui în departari o c. spinteca pîntecele unui urs. p. p. Copiii alungati în padure de vitrega (AT 450) sînt torturati de sete. Fecio- rul unui împarat. 44). orbita de impostoare. c. 410. C.sau sa-i albeasca "camasa de mire cînd ti-oi spala-o eu" (79. se preface într-un c. Fiindca prin rugaciunea lui a ajutat cerboaica sa nasca usor. 27). apare mai adesea o fiinta sau un obiect metamor- fozat în c. în basme. recapatîndu-si astfel vederea (86. cu coarnele au- rite". ursul e vindecat de c. Dupa ce' sora-sa este aruncata î~ fîntîna de impostoare. I. dar îl închide în pivnita. care. de aur a zgripturoaicei. p. Eroul izbuteste prefacîndu-se în purice ascuns în saltea care îl musca noaptea pe zmeu. nici fara camasa" (AT 875). îsi scoate sora din fîntîna (60. fratii îsi spun patania în CÎntec si astfel e divulgata nelegiuirea. se întîlneste si cea prin care împaratul cere fetei istete sa vina "nici cu camasa.46-50). e o· fiinta proteguita de padure si "cren- gile copacilor singure se pleaca ca sa manînce muguri" (LIII. baiatul bea apa din urma de c. iar apoi redevine urs (52. zmeului (AT 328). . decît ea (14 a. Sora lui se suie în leagan sfîsi continua astfel drumul prin padure (86. v. îsi scoate c.99 nimeni spala petele de sînge de pe c. p. 954). 213). p. Fata se îmbraca cu o c. 281). neterminata (86. 326-327). 479). si "se facu un cerb mare si frumos. cu flori "cum nu s-a mai po- menit pe lume de frumoasa" pe care o da numai p'entru un ochi. Probe de întelepciune). plecat în cautarea celei careia i-a zarit chipul. apoi c. Catea v. Baiatul care bea din urma de c. (42. în legende. (AT 510) face o c. se ia la întrecere în fuga cu ariciul (v. în unele variante ale basmului despre animale AT 275. numai croita. cu soarele în piept (LXXXIII. iar c. daca se va înnegri. 515). p. Cîine Cerb. c. între sarcinile da te celui pîrît de invidiosi se afla si cea de a aduce c. avînd în vîrful coarnelor "un leagan împletit numai în fire de matase". 106. v. p. Sarcini de pierzanie). disperat. p.. între probele de întelepciune. p. iar în caruta e asternuta piele de cerb" (52. "Mama Padurii are caruta înhamata cu cerbi. p. Este prefacut morar la dorinta lui. p. Arici. p. ~23). lntreceri la fuga). împotriva sfaturilor sorei.

"Afin lovi de treLori în burta. sa-i aduca "pielea cerbului cu cap cu· tot. Dafin plecat în cautarea iubitei ajunge la curtile ei unde Afin. cînd promisiunea c. (24. tovarasul credincios(AT 516) loveste busteanul ielelor ude trei ori si se facu un cerb de aur frumos. e mai importanta. acestea s-au prefacut în "patru cîni: un lup. îndragostita de lupulnazdravan care vrea pieirea fratelui ei (AT 315).rte: " . pe care îl învinge (LXXXIII. joaca un rol sters. 96-'-99). c. Aude dela ursi- toare ca poate redeveni om numai daca trece prin camasile i(':lelor în timp ce acestea se scalda si astfel scapa de farmec (LXXXIII. ca io te-oi îndrepta ca unde sa le cat". nu mai traiesti". rupînd coarnele c. deoarece are "un ochi otravit si cînd 1-0 pironi spre tine. c. asa batute cu pietre scumpe. 63). Harap Alb e trimis de spîn în padurea c. Vînarea lui era deosebit de periculoasa. o vulpe si un ieplIre" (52. Sora necredin-· cioasa. 577). un urs. apoi baga într~însul pe feciorul de împa- rat". p. "un corn allui era cît un stejar". pascalitorulloveste cu batul pe feciorul de împarat prefacîndu-l în c. Apoi se întorc acasa (LXXXIII. p. 282). Baiatul taie balaurul si ia c.si îndata se facu dintrînsul o caruta cu doisprezece cai de foc" cu 'care rapesc pe fata (32 a.. 595). de aur care noaptea redevine flacau în iatacul fetei (AT 516). p. Ca protagonist. nu poate fi înghitit din cauza coarnelor. apoi intra iarasi în cerb". A doua zi. c. timp de trei ani. D lIpa ee îi taie capul. p. Vaca nazdravanacare naste un baiat se lupta la podul de argint cu un c. p.casa". îi cere copilului sa-i scoata plamînii si sa-i puna în patru gramezi în jurul copilului adormit. C.. e prefacut de acestea în c. cum se gasesc". caci "din corn îi da mîncare". Copilul promis diavolului escapat de un c. Totusi. Copilul traieste multi ani în mlsea. 30). Ajungînd la curtile fetei. Baiatul care pîndea zînele scaldîndu-se in lac.. 416-417). 41).se întovaraseste pe drum cu un cititor din pascalie. Cînd moare. Cei solicitati sa ajute unuia dintre ei iau aproape întotdeauna partea reptilei.. Harap Alb sta ascuns în groapa pîna la asfintitul soarelui. io stiu ca îmbli dupa soare si dupa luna . p. II. p. p. în lupta cu sarpele (sau cu balaurul). voinicul îi tine pa.dnd a murit c. Apoi îsi trimite fratele dupa lapte de cerboaica (82. Astfel poate patrunde în odaia fetei unde "feciorul de împarat iesi din cerb si o saruta pe frunte. se preface bolnava la insistentele lupului. 1235- . calauza (12. p.îl vîra în masea""avea o masea bortoasa si acolo îl tinea ca în . întrucît sînt momiti de promisiunea acesteia "ca-ti voi da tot ceea ce ceri tu" (60. La întoarcere.. II. urias.

îndemnul la prudenta e marturisit de la început în formularea devenita aproape proverbiala: '"Deci cine va ceti si le va crede.. legenda precede istoria. în prima colectie de legende istorice.cea mai mica cu gradinarul curtii (AT 532). într-un fel.pe." Cercetarile istoricilor au dovedit totusi ca din cele 46 legende povestite în O sama de cuvinte. O sama de cuvinte. Letopisetul de la Bistrita. într-o varianta a basmului AT 560. în care doar se . p. it 1. Cronica anonima munteana relatea~a sumar descalecarea lui Radu Negru în 1290 din tinutul de peste munti în jos pe apa Dîmbovitei. în trecutul îndepartat. Cronicile românesti consemneaza legendele despre înte- meierea celor doua state românesti. cine precum îi va fi voia. bine va fi. 215).cere ginerilor sa-i aduca cît mai repede "lapte de la caprioara din codrul de argint". în masura în care e inclusa în cercul observatiilor celui ce scruteaza trecutul.llturiimoderne. împaratul ce cade bolnav dupa ce îsi marita fetele. Ion Neculce paseste mai cu îndrazneala pe acest fagas. unele confirmate de docu- mentele contemporane sau apropiate acelei epoci (17 legende). iara cine nu le' va crede. Cercetarea povestilor populare e un capitol al c1."zic unii" . si fura sotia cu palatele îm- preuna cu cartea miraculoasa care punea la dispozitie 3 soldati (81 a. un înselator ia forma unui c. cum se poate vedea în chip eXEmplarla Herodot. asa va face. altele (8 legende) de o veracitate mai restrînsa. 439~441). Numai gTadinarul Nu stiu izbuteste cu ajutorul calului nazdra- van: " . Cartile sacre au retinut întotdeauna naratiunile cu profil mitic de sorginte populara. care mînca oameni este împuscatla cererea împara- tului de un tigan care primeste o caruta de galbeni (81 a. 522).într-o clipa fura în codrul de argint. fara sa-si piarda atitudinea critica a celui ce urmareste veracitatea faptelor.despre ajutorul primit de Stefan cel Mare de la muceni- eul Dimitrie în lupta de la Codrii Cosminului. îndeo- sebi prin cronici. iara va fi bine. Un c. întemeind domnie noua pîna la Dunare. Grigore Ureche nu uita sa consemneze traditia orala . se întîlnesc prin scrierile istoricilor. unele legende privitoare la întemeierea cetatilor de scaun sau la figurile domnitoare proeminente. 191 1237). p. prinse ciuta (ca- prioara) si o mulse" (7. pe care o asaza în fruntea cronicii sale. apoi cronicile ulte- rioare din Moldova pun întemeierea Moldovei în legatura cu zim- brul urmarit si omorît de Dragos Voda "de la Maramuras".. o buna parte sînt veridice. p.

A. în 1845. Fratii Schott îsi urmeaza modelul si în maniera stilistica de a reda povestile populare. alaturi de snoave (20) si legende (14). legenda Persephonei s-ar gasi labaza multor basme prin faptul ca oglindeste alternarea dintre iarna si vara. Alte 23 povesti vor fi publicate în reviste în anii 1857-1859. între- bîndu-se din ponturi cu o fata a unui împarat. dialoguri. Timotei Cipariu a notat 10 povesti scurte (4 basme despre animale. Celelalte specii au fost luate în seama în chip cu totul sporadic. Staufe. Ca si Kinder-und Hausmarchen a fratilor Grimm. Prin anii 1852-1859 mai culeg povesti românesti L. Albert Schott încearca o interpretare a basmelor si snoavelor în sensul mitologizant inaugurat de fratii Grimm. unele întrebari si raspunsuri fiind luate din cartile religioase. . 16 "mai mici"). Preotul Iorga din Cocorasti-Prahova. chiar daca Wilhelm Grimm semnala pe alo- curi tonul nepotrivit unor atari naratiuni. Arthur Schott culege în Banat o seama de il! povesti românesti pe care le publica împreuna cu fratele sau Albert. 6 snoave si anecdote) care nu au stîrnit nici un ecou. . replici caracteristice.etc. 3. Karagic este printre cei dintîi care le urmeaza exemplul. p. colectia fratilor Schott cuprinde basme pro- priu-zise (32). dupa cum arata în gios. Lectura manuscriselor a dat la iveala un numar infim de basme si snoave de obîrsie populara. iar un anonim moldovean nota pe un manuscris în 28 martie 1797 basmul nuvelistic Istoria unui voinic întalept si învatat. Izvorul folcloric nu e pur. Prin 1839. Pacala (Bakala) n-ar fi decît un zeu al soarelui decazut în ipostaza unui ghidus. fiind ramase în manuscrisul inedit din 1831. cu nume- roase înfiltrari romantice în zugravirea peisajului si îndeosebi a starilor sufletesti. Celelalte ramîn ipotetice. 2..în chip curios lipsind basmele despre animale. evidentiaza un sîmbure de adevar. culegînd si publicînd întîia colectie de basme sîrbesti. Astfel. distribuite dupa lungime (27 "nara- tiuni mai mari". în volumul Walachische M archen. mai cu seama cele ce relateaza .' Abia 6 legende s-au dovedit nefondate (LXXXII. fara ali-se putea denega asertiunile. care e o varianta a tipului 851. Impulsul pentru culegerea si studierea naratiunilor popu- Iare a fost dat de colectia fratilor Grimm (1812). a scris un basm pe la jumatatea secolului al XVIII-lea care e o varianta a tipului Baba si dracul (Schullerus 821 I*). 439-495). data fiind atitudinea ostila fata de atari "basne~'. în anexa colectiei. cei doi da- deau la iveala 43 naratiuni.

dovada cele 60 republicari de diferite feluri. începe sa culeaga povesti Mircea Vasile Stanescu Aradanul.nua avut ecoul dorit. folosind graiul simplu muntenesc. Cel dintîi român care paseste sistematic la culegerea po- vestilor este bucovineanul Ion G. 4. volumul lui Sbiera e' cea mai întinsa colectie de povesti bucovinene (54 naratiuni. Pîna acum. Exem- plul este urmat în acelasi an de Petre Is'pirescu. predo- minînd basmele propriu-zise). întrucît povestile provin numai din satul natal si cele învecinate. împreuna GU brosurile Snoave sau povesti populare (1873.· Colectia lui Obert apare postum în volumul Ruma- nische M iirchen und Sagen aus Siebenbiirgen în 1925. totusi cu vizibile influente ale stilului livresc. Desi anterioare ca data a culegerii. cu titlul impropriu Legende sau basmele românilor (1872-1876). din Muntenia si Oltenia (foarte pu- tine provin din celelalte provincii). inima si literatura din decembrie 1858 prin care solicita sa i se trimita productii folclorice din toate partile "pe unde se mai afla picior de român". fiind culese de el si de doi colegi gimnaziali. Waldburg si F.pe care le publica numai în reviste germane. în mai . au valoare redusa cele 6 basme nepublicate. 1874) si volumele Basme. Netezimea stilului în care au fost povestite. Povesti poporale româ- nesti au fost culese prin 1855-)856. Povesti (1860). Peste doi ani va publica întîi1e povesti din Mun- tenia scriitorul Nicolae Filimon în ziarul Taranul român. îndeosebi basme propriu-zise (73) si snoave. Perrault. O. apoi editia cu acelasi titlu din 1882. cerînd sprijinul bine- voitorilor în Foaie pentru minte din noiembrie 1859.103 R. Sbiera. snoave si glume (1883) si Povesti morale (1886) alcatuiesc cea mai întinsa colectie -de naratÎJ.mi populare. Ea a ayut o soart~ întrucîtva similara cu colectia fratilor Grimm. Apelul difuzat de el prin Foaie pentru minte. în forma rezu- mativa schitata de culegator. Din întreaga colectie de peste 50 povesti (celemai multe provenind din Nasaud) el a publicat abia 7 naratiuni scurte în brosura Prosa poporala. a cauzat extrema popula- ritate de care s-a bucurat colectia de basme a lui Ispirescu. La aceasta s-aadau- gat împrejurarea ca era priIIla colectie la îndemîna scolarilor si a celorlalti îndragostiti de basmul popular. Obert. Volumasele ulterioare. consemnate de scriitorul maghiar de la românii din Cuci (lînga Ludusu de Mures). fiind transpuse în stilul celor maghiare si cu interventii în schema narativa. care le aduna apoi în brosura ce nu semai vede astazi prin biblioteci. dar publica te abia peste trei decenii. în aceeasi vreme.

cu augmentari succesive pîna '-la editia din 1896 (18 basme. Basme. cei doi copii cu parul de aur (AT 707) nu pot fi decît dioscurii Pollux si Castor. publica o seama de articole în periodice sau în brosuri despre cîteva basme din colectiilepublicate (Schott. ' 5. El nu întrevede nici o modificare din antichitatea clasica pîna la basmul de azi. adica Phaeton. oratii. treaba folcloristului fiind doar de a le detecta de sub învelisul numelui si ipostazei folclorice. anecdota. pacalituri si gJiititori. adica legenda istorica. "un fel de naratiuni satirice scurte. Dafin din basmul cu acelasi titlu (AT 516) nu edecît Daphaos. Poetul Ion C. Fundescu. Dupa cum Petru Maior forta argumentarea.)~Cîteva basme au fost luate nemarturisit din colectiile Filimon si Ispirescu. Ispirescu. tot astfel Marienescu e convins ca Metamorfozele lui Ovidiu sînt prelucrari "din povestea poporala". în prefata colectiei lui Fundescu (1867) el da întîia clasificare a "genului narativ". în care cauti 'sa demonstreze strînsul para- lelism dintre mitologia clasica si basmul popular. prelucrari pentru a le face mai "rationale". Atari apropieri necritice dintre mitologia clasica si basm au discre- ditat încercarile ulterioare din acest domeniu. distingînd trei specii: "traditiunea populara istorica.cele din mitologia clasica. iar arapul ce aduce buruienile de leac nu e decît însusi Merops. o colectie maî restrînsa. dar "originalul povestei s-a sustinut pîna azi" în repertoriul folcloric. derivînd din latina vulgara.F5ndescll da la iveala. sustinînd ca limba româna.. Sub titlul de senzatie Desco- periri mari. Dupa 1870 se ivesc si primele încercari de interpretare stiintifica a povestilor populare. el nu se îndoieste ca perso- najele populare de la noi sînt identice cu. deoarece numele lui înseamna "fata arsa de soare" etc. mai pe întelesul paturii cultiva te. supranumit si Afneios. latinist dominat de t~oria mito- logica a fratilor Grimm. prin aceasta îndepartîndu-se substan- tial de modelul popular. este prin aceasta mama latinei clasice.. Bogdan Petriceicu Hasdeu va deschide noi orizonturi în cercetarea basmului popular. Haltrich) sau din cele trimise lui de culega- torii transilvaneni. 104 illlCa:'-masura"cu-cea 'a lui Karagic si Afanasiev. împarateasa mama "e Clymene" sotia lui Merops si iubita lui Apollo(cu care îl are pe Phaeton). la 'unele multu- mindu-sesa schimbe doar titlul-pe~tru camuflare. Ca atare. Astfel. uitînd propria asertiune ca legendele scrise de autorii clasici repre- zinta elaborari. 55 snoave etc. iar Afin e zeul Marte. Atan~sie Marienescu. . precum sunt.

36. La propunerea lui. zisa si geografica--istorica. Lazar Saineanu. la evrei (itc. Aca4emia Româna a înscris la concurs în 1889 studiul global al basmelor române adunate pîna atunci. întîia monografie si pe plan european. poreclit "Mîna de fier" ca si protagonistul basmului).litS bunaoara. Krohn. Hasdeu e autorul pri- mului studiu monografic despre . deducîndu-l din vis (v.zapade iu slavian . El a lucrat independent de Ludwig Laistner. Hasdeu a fost preocupat în chip deosebit sa dea la lumina mitologia populara. Jivotnîi epos na . Litzica retusarea substantiala a sistemului elaborat de J. precedînd pe cea a lui Kolmacevski. la francezi. convins ca în ea se mai pastreaza urmepreslave si preromane.(1882) si mai cu seama pe cea a lui K. în Das Ratsel der Sphinx (1889) explica geneza basmelor din visu- rile de groaza. Mîngifer din colectia Schott nu poate fi decît împaratul Aurelian. Clasificare). Cît de mare a fost contributia lui Hasdeu la aceasta lucrare monumentala se vede din multu- mirile din Prefata aduse "d-Iui Hasdeu.. (1879). von Hahn. Cea mai însemnata actiune în acest sens e difuzarea chestionarului Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba româna (1884) în· care întrebarile 123-206 se refera la obiceiurile. reducîndu-Ila 28 tipuri (v. ale carui convorbiri 'au .un basm: Povestea numerelor la români. însa j~trecîndu-Ie si lasîndu-le departe în urma prin bogatia cOlllplicatiilor si prin puterea fantasiei". socotitadeobiceiina"\lguratoareametodei finlandeze. adesea alunecînd spre asertiuni exagerate prolatiniste (de ex. Metoda geografica-istorica). acelea despre tigani sau evrei" si basmul "prototipul romantelor literaturii celei culte si chiar al dramelor moderne. El a elaborat o noua teorie despre originea basmului.15. se pare. la slavi. Raspun- surile din vreo 700 localitati la acest chestionar ofera pîna acum cea mai bogata sursa informativa despre mitologia populara româna.37. în 1894. G. El a fost preocupat si de pro- blema clasificarii basmelor si în acest scop a sugerat elevului sau C. Bar (Wolf) und Fuchs (AT 1-5. Studiul este. Numai împrejurarea ca studiul lui Hasdeu a fost scris în româneste l-avaduvit de pri- matul care i se cuvine printre precursorii metodei geografic0- istorice (v. Teoria onirica) în articolul Basm din Etymologicum M agnum Romaniae (1893). credintele si mitologia populara. care.47). care va fi realizat de ele- vul sau. Straduinta de a detecta radacinile traco-dace din cre- dintele si miturile' românilor nu l-a împiedicat de a releva pro- venienta latina a multor elemente folclorice.

- babei si legenda Dochiei. încît el credea. Adept al lui Th. fara sa po~ta dovedi ca'repertoriul de basme îsi are origi- nea în creatiile culte ale antichitatii orientale. autorul aratîndu-se neîncrezator în teoriile referitoare la originea basmelor. mitologic. toriu românesc cules pîna la 1893. folosind o bi- l. Lucrarea e pretioasa prin prezentarea întregului reper. Partea teoretica e neînsemnata. Ea ramîne mereu un izvor de infor- matii de natura bibliografica. însumînd circa 500 variante. Teoria antropologica). evreii ar fi jucat rolul de intermediari între naratiunile venite din Orient spre Europa si zona Mediteranei. în cîteva articole. 175-190). ci mult mai modern. de origine literara. el era convins ca basmele provin din India.. ceea ce nu. Benfey (v. nu este vechi. (1895). Teoria indianista). studierea lor nu înseamna decît urmarirea cailor de raspîndire din India pîna în Europa prin filiatia textelor si traducerilor. Ca atare. caci povestile au circulat mii de ani pe cale orala. prefacute de popor în basme. citînd paralele straine(LXXXIV. . La acestea. De aci si concluzia eronata ca fondul basmelor. India. poate constitui o dovada decisiva. Clasificare) care nu s-a impus din pricina numeroaselor suprapuneri pe care le facilita. Sursa livresca era atît de im- portanta în ochii lui Gaster. clasificare pornind de la cel al lui von Hahn (v. el a urmarit unele filiatii de la sursa scrisa la basmul popular..p.>liografieazi greu accesibila. Au fost influente reciproce între repertoriul popular si creatiile culte. XIII). p. ca multe basme populare n-au venit ca atare din. Capcîni-Capcauni-Catcaunl. mai cu seama cartile populare în care doar studierea amanuntita a motivelor componente în distri- buirea lor pe aria de raspîndire poate aduce lumina necesara.. Lazar Saineanu întocmeste întîia monografie a basmelor românesti în Basmele române . ci din nuvelele si povestirile indiene.El alcatuieste un sistem de. desi în fapt sedovedeste aderent al celei antropologice (v. el aduce numeroase paralele straine. Saineanu a studiat monografic si cîteva legende : Zilele. Sprijinul era cautat numai în datele cronologice. spre deosebire de Benfey. în acest amplu proces. 1-45. 100 fost totdeauna pentru autor cea mai buna scoala practica" (LXXXIII. Moses Gaster a examinat povestile în raport cu cartile popu- Iare cu convingerea ca acestea din urma sînt sursa celor dintîi. mai cu seama prin pretiosul Indice folcloric care se cere continuat.

Sperantia par de asemenea a fi stenografiate. îngaduindu-si interventii. Scrierea de basme reprezinta o ucenicie în ale litera- turii. Problema respectarii autenticitatii integrale a poves- tilor populare a fost reluata în chip independent de mai multi . O. p. povestind-o în maniera proprie. în timp ce Pompiliu si mai cu seama Creanga o redau întocmai. Ileana Cosînzeana (1872) si Codreana Sînziana (1875) de M. în maniera cultivata de romantici. în revista Povestea vorbei (Bucuresti. Bogdan scriu basmele din colectiile lor cu multa libertate. în aceeasi orbita se înscriu si basmele povestitede . Dupa 1870 apare în literatura româna si basmul de factura culta.: Delavrancea. Candrea. 293).poata sti daca sistemul de stenografiere poseda semnele nece- sare redarii. fara sa se . Ileana cea sireata. Creanga rezemîndu-se si aici pe graiul popular pe care îl ridica la mare arta. fratii Artur si Raul Stavri publica 4 naratiuni scurte din ciclul Din povestirile lui Ilie Pietrarul. A. Soacra cu trei nurori (1875) etc. urmat de Zîna Zînelor. Nefiind publicate decît tîrziu (1902) ele nu au putut servi de model. A. culese cu ajutorul stenografiei. Gheorghe Alexici a publicat în Texte din literatura poporana româna (1899) 14 povesti (cele mai -multe snoave. D. începînd cu Fat-Frumos din lacrima al lui Eminescu (1870). 187 6. Pompiliu. consoanelor înmuiate sa-q. Naratiunilepublicate -în Graiul nostru (1906-1908) de 1. Ei trateaza basmul popular felurit: Eminescu si Slavici modifica pe alocuri si schema epica a naratiunii. apoi legende. notîndu-Ie dupa dictatul povestitorului. Basmele apar în debutul unor scriitori clasici în anii 1870-1880. atît ca scrii- torii români de obicei nu se îndeparteaza prea mult de modelul popular. Florita din codru (1872) etc. 7. Acest început nu a mai avut continuare. mai exact. basme despre animale si un basm fantastic) redate "întocmai dupa cum le-am auzit de la povestitori" datorita faptului "ca totdeauna am recursIa ajutorul stenografiei" (2. în acelasi timp.semnele djacritice .. între cele doua domenii. Popescu si N. precum si cele scrise de Enea Hodos. Eminescu a consemnat si întîile basme cu caracter autentic. de 1. folcloristi la finele secolului al XIX-lea si la începutul celui urmator. cu toate ca izvoditorii lor s-au marturisit folcloristi.daca . care a intervenit mai adînc în osatura epica. 1896-1897). N. Creanga. ale lui Slavici. Densusianu si Th. încît variantele par mai degraba basme culte. o prima faza în care prozatorul îsi formeaza mijloacele de expresie.

Marian. încercînd mai mult sau mai putin sa se apropie de cel al povestitorilor populari . în Transilvania (si Banat) cele mai reprezentative colectii sînt ale lui Ion Pop Reteganul. în colectia cu profil .· învatatorul doljan Stefan Jutescu culege povestile dupa dictatul povestitorilor si le publica întocmai în volumasele sale de la începutul secolului De aceea. Povesti din Bucovina (1897) cu 8 basme fara indicarea localitatii si infor- matorului . Cele 65 povesti (majoritatea basme fantastice. cîteva snoave si legende) sînt culese de Catana din satul natal Remetea Pogonici si din Valea- dieni unde a fost învatator. care cuprind variante si din celelalte provincii. Cele mai multe colectii vor fi alcatuite în maniera tra- ditionala: culegatorul retin~ rezumatul. completarile explicative le face în subsolul paginii. Cea mai întinsa colectie transilvaneana e publicata de Pauline Schullerus. pe care îl reda apoi în stilul sau. ed. putine culese de alti colegi. Insectele (1903). totusi Moldova (îndeosebi cea nordica) detinînd numarul covîrsitor. Acesta da la iveala stocul de legende: Ornitologia poporana româna (1883). Povesti populare din Banat (1924) redau o parte din repertoriul banatean. parte din acestea trimise de colaboratori. Povesti ardelenesti (1888). Reteganul. Naratiunile culese de Tutescu rivalizeaza ca autenticitate cu cele culese prin înre- gistrare mecanica. Povestile Banatului (1893). Stradaniile lui Marian sînt continuate în Bucovina si nordul Moldovei de Elena Niculita Voronca. în conformitate cu sistemul fonetic al localitatii respective. 11 din valea Oltului din vecinatatea Fagarasului) cele mai multe basme propriu-zise. 8. sub forma notelor. în traducere germana: Rumanische V olksmarchen aus dem mittleren H ar- bachtale (1906). 108 au fost adaugate ulterior. caracterizîndu-se prin aceeasi vioiciune si prospetime. George Catana si PaulineSchul- lerus. Povesti din popor (1895) contin 55 povesti (cele mai multe basme fantastice) din localitatile unde a fost învatator Ion P... De provenienta bucovineana sînt 'numai Traditii popordne din Bucovina (1878. Legendele Maicii Domnului (1904). Moldova (si Bucovina) este explorata mai întîi de harnicul S. Povesti poporale din Banat (1908) si Din lumea povestilor. a II-a mult amplificata 1895) si Rasplata. Ea contine 139 povesti (126 din valea Hîrti- baciului. Fl. mai putine din alte localitati.

esi 8 legende. Vine roata la stirbina. în intimitate cu batrînii povesti tori. Constantin Radulescu Codin publica basme si snoave culese" cele mai multe din judetul MUscel: lngerulromânului (1913). · . Unele volume retiparesc naratiuru publicate în celeanterioare. Alte basme (1893). . Firisoare de aur. Radulescu Codin.1z'Vodiri din batrîni (1912). Muscelul nostru (1922) si Din trecutul no~tru . alaturi de cele noi care de obicei precumpanesc. Volumul Povesti si legende (1927) cuprinde 23 basm. leu-paraleu (1926).sînt inserate numeroase basme. Cerul si of podoabele lui etc.a continpeste180naratiuni (majori- tateacovîrsitoare snoave) pbvestite adesea în stil prea înflorit. va culege povesti din judetele Duro- hoisi Botosani Dumitru Furtuna. Graiul vremurilor (1909). La gura sobei (1895). Moldova sudica e explorata de. alaturi de cîteva basme despre animale. .propriu-zise..Un !. Cal. Mai tîrziu. Mitologie româneasca. Stancescu si învatatorul C. legende si .Glume si povesti (1895)." apoi snoave si abia cîteva basme despre animale.. învatatorul Alexandru Vasiliti culege din satul natal Tatarusi repertoriul de. de" smeu. Vremuri . reluat si amplificat în 1S92. Snoave (1893). TudorPam- file.. Povesti si snoave noi pentru popor (1895). Datinile si credintele poporului român (1903). celelalte cu precadere snoave. Feti frumosi de odinioara. El s~a preo<::upatsi de repertoriul de legende. îndeosebi de cele isturice: Legende. Dîmbovita). au fost incluse în monografiile sale Povestea luniii de demult. Cerbul de aur si alte basme pentru coPii (1893). taciune si un carbune. Stancescu debuteaza la 19 ~ni cu ~olumurBasme culese din popor (1885). Stancescu a cules 47 basme.acutn cea mai întinsa colectie de basmepropriu-ziseumntenesti dupa cea a lui Ispirescu:51 variante. Vlasca..întelepte (1914) si Firicele de iarb. povesti pe îndelete.unele îri mai multe variante. O seama de legende cuIese de el din judetul Tecuci. Volumeleacestuta.Nevasta lenesa (1926). Cu putine exceptii moldovene si transilvallene. 109 enciclopedic. îndeosebi din satul natal Tepu. culese începînd din 1897 si povestiteîn maniera populara.poves~ tile culese de Stancescu provin din Muntenia centrala (judetelt Ilfov. contin cele dintîi basme. Cuvinte scumpe (1$)13). Cea dintîi 'e pîna . Povestile din Muntenia au fost culese în cea mai mare parte de D. Volumele se succed la scurta vreme: Snoave sau glume populare (1892). Basme culese din gura poporului. snoave. traditii si amintiri istorice adunate "din Oltenia si din Muscel (1910).

prezinta fisele povestitorilor de la care a cules. provine de la copii de vîrsta scolara. Din vai si vîlcele (19J1) devenite demult o raritate. N. Vasiliu dezvaluie amanunte mai multe în prefata colectiei de povesti. fara încercarea de a surprinde radacinile lor în constiinta populara. Tutescu si N. Repertoriul. pe lînga care au trecut. iar în· Ingerul românului (1913) aminteste în treacat functia apotro- peica a povestitului. preferintele. aratînd ca întrunirile femeilor la prelucrarea lînii. ca "o pomana". 113 Repertoriul oltenesc se afla în volumasele publicate de St. Taina aluia (1906). de aci rigiditatea expunerii si oare- care schematism.tenie pentru povestit.· în camera speciala. C. Povestile megleno-româ. rele- vîndu-se obiceiul de a-l corecta pe povestitor. Dafii (1905). unele greu de gasit . Capidan în Literatura populara la megleno-români (1928). Alex. . snoavele si legendele predo- minînd. reactiile ascultatorilor etc. O parte din sfinti (1908). Dumitrascu si-a risipit colectia într-o multime de brosuri. constituie o ocazie de cape. au în genere cuprins miscelaneu. Povestitul ar avea ca resort principal îndepar-. covîrsesc snoavele. el înfatiseaza succint ocaziile de povestit la aromânii sedentari si la c~i 'transhumanti. Cercetarea a avut în vedere doar materialul epic. Cel dintîi care se ocupa si de poves- tit ca fenomen cultural este Pericle Papahagi.. în Legende. Peregrinarile cu turmele au favorizat povestirea legendelor legate de toate vaile. mecanismul transmiterii. fara o problematica constanta. 1. 1. Dumitrascu. Volumele lui Tutescu: Din trecut (1901).Aceasta îi prilejuieste o descriere a casei aromâne. 9. Basme aromâne (1905) care contine ~"'\ 139 basme propriu-zise si (cîteva) despre animale. în care releva primatul barbatilor. traditii si amintiri istorice (1910) schiteaza portretul a doi povestitori batrîni. Basmele propriu-zise sînt putine. Acestea sînt colectiile principale de povesti. Desfasurare~ povestitului este descrisa sumar. stîncile. Dupa o schitare a ocaziilor de povestit. Repertoriul aromâ. ca mijloc de înlaturare a duhurilor rele. tarea relelor de casa povestitorului si este considerat ca un act de binefacere. Radulescu Codin da note sumare în prefetele primelor colectii. povestile în nuditatea lor. cules dupa dictat. în Basme aromâne.nilor sînt publicate partial de Th. în fapt niste portrete lirice. fîntînile.n e reprezentat îndeosebi în masiva cule- gere a lui Pericle Papahagi. puternic colorate de duiosia amintirilor. destul de întins (94 naratiuni).

Gusti. iar cea a basmelor propriu-zise a ramas în impas. au fost inven- tariate si legendele de toate categoriile.. - Culegerea povestilor a fost calauzita de telul de a surprinde fenomenul în totalitatea aspectelor lui: a} descrierea poves- titului. snoavelor (aproape 4000 tipuri) si legendelor (vreo 5000 tipuri). cu referiri biblio- grafiee la cele din catalogul tipologie al lui Schullerus si la alte colectii. . c. cele patru cadre si patru manifestari. cerce- tarea povestilor populare a fost reluata în cele doua comparti- mente principale: faurirea tipologiilor bibliografice.L sursele repertoriului de povesti. lui (estetico-distradiva. b} detectarea repertoriului si înregistrarea lui mecanica si c} transcrierea si orînduirea în arhiva. Pîna acum a fost publicata numai tipologia biblio- grafica a snoavelor (LXXX).lectivul s-a servit si de informatiile date de fisele întocmite pentru bibliografia generala a etnografiei si 1" folclorului românesc. tipologiile bibliografice ale basmelor despre animaJe (vreo 250 tipuri). modul de învatare. . potrivit speciilor de povesti. Alaturi de basme si snoave. Dupa înfiintarea Institutului de folclor (1949). ocaziile de povestit din cadrul satului si din afara lui. parerile despre originea povesti- lor si verosimilitatea lor. în cercetarea bibliografica a colectiilor si periodicelor.. Repertoriul este înfatisatnumai în rezumatele variantelor structura te pe episoade si inotive. ~-··~·~. compli- 'f nind lacunele lui Schullerus si culegerea sistematica a reperto- riului de povesti. Fenomenul povesti- tului a fost urmarit în coordonatele lui definitorii (terminologie. Fenomenul literar cu viata colectivitatii. ocazii de povestit. influenta cartilor si parerile despre bunii poves- titori). cea mai amanuntita expunere este prezentata de Ion Cazan în Dragus . Din materialele publica te. -111 Fenomenul povestitului va fi studiat la mai mare adîncime în cadrul cercetarilor monografice ale Scolii sociologice de la (Bucuresti. Fenomenul povestitului este descris în limitele lui definitorii: terminolo- gia. lucrativa si educativa). categoriile si tipurile de povestitori.ealui la povestitorii cei mai buni.Literatura populara (1947).c'are au fost categorisite tematic (v. Au fost terminate prin 1962-1963 J. 10. în cercetarea repertoriului s-a urmarit mai întîi epl1li- zar. functiile povestitului.1 iar în încheiere functiile. parerile despre verosimilitatea naratiunilor. fiintele fantastice din basme. Clasificare). este urmarit potrivit în strînsa coordonatelor conexiune stabili te de D.

diIi'. Necunoasterea limbii române a silit pe cercetatori sa se limiteze uneori numai la colectiile (si antolo- giile) publkate în limbile de larga circulatie. S-au cules aproximativ 300-0 povesti. Polivka (XIX). unele publicateîn lerio- dice germane -greu accesibile (Schott. împreuna cUcele 2-3 cuvinte ca:tele~au ptQvocat. I-III.951 pe ciliildri de fonograf). mai ampla.'sursa livresca): în timpul impriinarii. p. 'spre a fi apoi inserate la textul transcris de pe banda sub forma de' note. în ci doua faza aii fost înregistrate povestile pe banda de magnetofon (pînaJn :1. . 112 cri ajutorul cataloagelor fipologiceale h. XVI.pîna în 1962. 88-93) se afla o . pasajelecaptivante.cdepovesti a intrat si în orbita cercetatorilor straini care au urmarit variantele tipurilor pe aria lor de raspîndire. Primul loc îl ocupa monumentala opera bibliografica despre cole~tia fratilor Grimm izvodita de J. Autorii nu P. provine.u Schullerus si Thompson. ale celorlalti selectiv (elimi- riîndU:~sebucatile . împreuna cu fotografia etc. Unele înregistrari aufost facute cu scop expe- rimental pentru ase deliillita gradul de fixitateal naratiunilor în proza.di- toriului prezent.schita a istoricului preocuparilor pentru culegerea povesti- lor la români. Staufe-Simiginowic!l etc). iar altcercetatoranotatgesturile. de cîte oriap9vestit-o. p. sau mai sumara dup~ talentul dovedit. Repertoriul celo:(talentati a fost înregistrat global (cu exceptia pe alocuri a' celor învatate ~ecentdin carti).J:retatiante- nor.CÎte de raspîndita). . 445-466). Bolte si G.u parcurs toate colectiile. In volumele I-III (1913-1918) sînt indicate variantele românesti ale tipurilor prezente în faimoasa colectie. ca o pUllte de legatura cu grupa slavica.' precum si reactiile aU. Fiecare povestitor îsi are fisa lui biografica. Locul variantelor românesti este la sfîrsitul grupei' roilianice. multumindu-se cu ceea ce a inventariat Sai- neanuîn întinsa lui monografie si cu colectiile (si antologiile) publicate în germana. XCI.apo} parerile despre verosimilitatea ei. Cele culese au fost transcrise si orînduite dupa numarul de inventar. La fiecare naratiune au fost consemnatedatele privind "biologia" ei (dela cine. a fost schitat pe o fisa' rezumatulnaratirihii (pentru a servi la identifiqu'ea tipului si la clasificarea fiselor respective). 11. 153 au fost publicate în Antologie (5. urmata de bibliografia principalelor colectii . precum si al repertoriilor celorlaltipov:estitori anc. în volumul V (1932. Din cele 2000 culese. Repertoriul românet.

Andteiev.Die Tiere aujder Wanderschaft (AT 130.Die Legenae van den zwe. 1 ~ grafice: "Au :fost conspectate A.' The Tale of Cupid and Psyche (AT 425. 113 orîndui te 'cronologic. 2 variante) ".302. Haavio. A. AT 921 -o varianta). J.Aarne. R. de Vries.'0 vari- anta) . Kaiseru1td Aqt (AT 922.W. AiJ. cazînd jos moarta. F. o varianta aromâna). 428. soarele se îndragosteste de ea. M. pe frumosul si nepatatul Soare. 2'variante)..P. Roberts. 1914..1968. 3 variante). Der Pflegesolm des Waldgeistes (AT 667. plîngînd pe fiul meu. 1913.N. 2varianttb). 1955. '4 variante). L.. A plecat spre palatele lui. Cîinii care o manînca raspîndesc turbarea (LUI.etc. Kettenmarchenstudien (1. 1930. Aarne. Der Mannaus dem Paradiese (AT 1540. Megas. Rosch. 6 variante).. G. -Aarne. V bersicht der M archenlitera- tur (1914).Schwiegersohn (AT 930. care""Seîncheie: cu catalogul tipologic -al lui A.P.· variante românesti Der tiersprachenkundigl3c . o varianta). 1927. . 4 variante) . Degh. unkind girls . Anderson. Schullerus~Lucrarea a servit ca izvor de informare de ~ prima mîna pentru cei ce au studiat monografia unui tip de ba~ni. Swahn.2 variante. 1915. S-ar putea urca pîna la Dumnezeu daca n-ar exista vîntul turbat care o face sa tur- beze. numita si "pasarea plugului" sau "ceasornicul plugarilor" . 7 variante). 1916.A. Dit! Legende vom Rauber Madej (AT 756 C. Der Schwankvom altenRildebrand (AT. o varianta). 1929. Anderson. 1924'. Th. K. 297-298). J.(AT f480. Aarne. N. dar mama lui o blestema sa se prefaca "în pasare si sa zbori toata ziua în sus.E.în urmatoarelene. O legenda bucovineana arata ca la început a fost o fata de împarat care s-a îndragostit de soare. A. nu mentioneaza dedt monografia lui Saineanll' si colectiile fratilor' Schott si Pauline Schullerus.i Erisundern (AT756 B. Die V olkserzahlungm von der Abschaffung' der A ltentatung (1937. 1360C.. 17 variante) . 5 variante). pentru îndrazneala ta cea mare. Die.1923. The Tale of the kind and the. 1928. The tqle of the two trO//Jellers (AT613. A. Die zwei BrUder (AT 300. Ciocîrlie Ciocîrlie. 6 variante). Paudler.6. AT 1696 ~ o'vari<inta) . Marchen von klugen Ratsellasern (1928.Der reiche Mann und seiri. ma sui!" si acesta a trîntit-o jos. Antti Aarne. 1955. 1916.). Der getreue johannes (AT 516. E. în schita sa bibliografici.W.. 1934. 9 variante). Aarne.ugierige Mannundseine studiimono- Frau (AT 670. p. -: Ciocîrlanv.AT 875 . W. Christiansen.210. A.dreiev. Die magisclie Flucht (AT 313 . 1931. Legendele interpreteaza dn tecul ei ca îndemnînd la arat: "la plug! la plug !" sau ca a vrut sa se urce pînala Dumnezeu: "ma sui. Cîinele tarului (A T 449 A ) în traditia populara maghiara (1959. ca ai venit pîna aicea . Ranke.

fata lui Ciocîrlan împarat. p. porneste suparata pe pamînt. îi tare chefoasa. Ea se plînge ogarului care fugareste vulpea pîna la/vizuina. sa nu mai mearga neam de neamul meu si samînta de sa- mînta mea . mai ciocîrlane. dar cînd o ajunge blasta- mul mamei sfîntului soare. dar spune prepelitei ca nu mai joaca fiindca s-:-aplic- tisit. VI. p. tacuta.Nu t-î rusine la obraz. sî bucina ie. se joaca pe un cîmp cu o prepelita. de unde o scoate de coada (99. III. Dupa alta legenda. a fost petita de fecio- rul Vîntului.. 132). Foarte rar basmele despre animale aduc în scena uri ciocîr- lan laudaros (AT 243 B*). 13).. p. sotia care a ars pielea sotului (AT 425) este însotita de un ciocîrlan pîna la curtile acestuia (XV. 140-147) . Afost prefa- cuta în c.si îl conduce pe fiul de împarat pîna acolo. 40). cioflînc-cioflînc. pîna cade în latul pus de copii. sî bucina ie: iaca vine si ciocîrlanul cioflînc. este mereu victima vulpii "care îi mînca puii cînd îsi ara mosia.p. 335). IX.Lasa-ma. I. 48. V. schiop. împaratul ciocîrlanilor trimite ciocîrlanul schiop sa-I duca pe erou dupa zîna fugita (AT 400) tocmai la . care se înalta vesnic spre soare "pîna ce da de plaiu- rile Vîntului-turbat" care' o ameteste si cade iar jos (55. Cînd ciocîrlia pleaca de jos sa se duca spre sfîntul soare. Fiind o vreme frumoasa. dupa ce l-a prefacut în musca (85. de cînd strig eu dupa tine si tu nu vrai sa vii! . Lia. El a schiopatat de prea mult joc.palosul fermecat . p. . 61-62). de aceea apare ultimul la chemarea stapînei: "Bucina ie.. 328-330). 268). p. Ciocîrlanul schiop stie si în ce sta puterea Ara- puschii . de se ascunde în niste tufe" (99. p. p. se leapada: "eu unul stiu ca n-am facut-o" (99. 114 si ai vorbit cu dînsul" (44. dar cînd a doua zi e ger mare. p. C. c-un picior rupt. în basmele fantastice ciocîrlanul este de obicei calauza erou- lui sau eroinei pentru a ajunge la locuri extrem de îndepartate sau inaccesibile. selauda ca el a facut-o împreuna cu fratele pitigoiul. ca pe unde am fost eu. stapîna mea. s-atîta ce-am giucat pîna mi-am rupt un picior" (5. cioflînc. II. ducîndu-l în spinare. Aceasta se faleste ca ea nu se satura de joc si cade si ea în lat (99. cioflînc-cioflînc. Ea însa se îndragostise de Soare si în ajunul nun- tii s-a rugat de Maica Domnului sa o izbaveasca. C. "Fata se prefacu încio- cîrlie si de atunci hojma ie drumul catre soare ca sa-I gaseasca si nu mai ajunge la el. 55). Cel mai adesea.

p. a fost facut de Dumnezeu din sur- celelede plop cioplite de diavol (52. Un cioban i s-a plîns ca îi manînca lupul oile. El vrea mereu binele sta- pînului si se roaga sa aiba copii multi ca sa-i dea toti cîte o bucatura (ibid. Pîndeste vulpea si o fugareste pîna în vizuina ei. 548). c. p. în care se aflau un iepure si un ogar: ogarul fugea mereu dupa iepure si nu-l putea prinde" (42. cu nasul ves- nic prin oale si stînd numai la caldura. dar nu izbuteste (S. 290) . Lupul se ofera sa-I ajute. 329-330). (67. pe care i-a domesticit omul (LUI. p. C. desi sade afara în frig (ibid. 7). 278). A fost creat de SI. p. îsi apara stapînul. un flacau accepta propunerea unei babe de a se casatori cu ea daca baba îi va putea prinde trei ciocîrlani motati. în opozitie cu pisica. p. Ogarul a avut odata o crîsma. în basmele despre animale.. p."cu frate-meu. Dupa o legenda. p. însceneaza luarea copilului si lupta cu Toroiman care readuce copilul sanatos acasa si este îngrijit din nou de stapîn (AT 101 + 100). Ca sa se razbune pe c. C. p. l-a rupt în doua si a aruncat bucatile care s-au prefacut în c. Petru i-a luat fluierul. Toroiman a îmba- trînit la stapîn care îl alunga cînd nu mai poate îngriji de gospodarie. dar o prinde de coada scoasa afara de ea ca pedeapsa ca o împiedica la fuga (99. si catea pentru a-i pazi turma (LUI. la care avea ca asociat iepurele. 849). . Baba alearga zadarnic. Petru împotriva lupului care îi iesise în cale (LXXIX. cu conditia sa-I lase sa-si ia cîte o oaie. si este ciomagit de oameni. 3459). C. îl invita la o petrecere organizata de el împreuna. 141). 115 curtile lui Filingat (33. Eroul primeste drept rasplata "o galetusa de arama. prima la mîncare. Iepurele ar fi furat niste opinci ale copoiului si de atunci acesta îl fugareste sa si le poata lua. în vreme ce el e multumit. V. 23). într-o snoava. p. Cîine. SI. 278). Ciocîrlie). p. ~upa alta legenda. Uneori. ogarul e înduiosat de soarta ciocîrliei care ramînea mereu fara pui fiindca îi mînca vulpea cînd iesea la arat (v. 546). Petru.. viermii din cadavrullui Cain s-au prefacut în c. 88).. s-ar fi nascut din cek doua gheme pe care le-a aruncat ~f. Manînca iarba cînd îl doare capul. p.. Lupul se duce la o cumetrie. Acesta i-a ramas însa dator si de atunci e mereu urmarit de ogar ca sa-I prinda (LXXIX.102). fiindca asa l-a învatat sarpele (52. p. ea cînta prin padure v însotind pe Zorila (Zorile) plecat sa -alunge întunericul (86. p. împotriva sfatului c. 509).

cocosul si ratoiul.106).are si. în basme. 420-421). p. lupul prefera libertatea (4 a. se asociaza. îsi asociaza motanul. în caruta trasa de soarecesi condusa de mîta. Dumbravita-Satu Mare). Se cearta mereu cupisicapentruâ a pierduf"contractul" initial (v. sau fiind stro- pita cu apa în care a fost fiarta buruiana germinatoare. redevin feciori de împarat (42. c. fiul . care birui pe Statu- Palma-Barba-Cot (AT3Ql B). cu animalele în calatorie~ (AT 210). . dar dnd'sevede ros la grumaz de lant. jp. e lenes: desi rabda mereu frig si se decide sa-si faca bordei vara. unii copii sînt nascuti de catele. Dumbraveni-Suceava). 255. ca îti. împarateasa. Celmai viteaz se dovedi fiul catelei. CateauaJace . în contrast cu c. C. pentru dtava vreme. nascîndu-se de asemenea în chip miraculos. U6 cu vulpea si cu ursu". Gndeste nazdravan. Un baiat orfan da vaca pe trei c. ·eroulchiarse riumeste din aceasta cauza "Petrea fiul catelei" :sau "Prepeleac. Fata împaratului îmbracata barbateste si trimisa sa .este un ajutor al omului pe care îl scoate din multe situatii grele. II. Mîncînd pesti. p.c. tineri care asteapta sa manînce resturile "dupa voi". Pisica). care omoara 12 hoti ~ao vcolib~din padure: ~poi î~apara de u~icul ho. de aceea invita pe c. stiu cu o zi înainte moartea vreunui animal de casa sau a omului. flamînd sa vina a doua zi ca· sa manînce berbecul. 908). întele- gînd :limba. e un om blestemat sa fie c. Motanul sare la vulpea ascunsa în frunza crezînd ca e un soarece (AT 103) si celelalte animale fug speriate (33. împlinindu-se cei 9 ani ai blestemului. în chip miraculos. bucata- reasa si cateaua Busleaga nasc cîte un copil întru totul simi- lari.C. 134).p. 31). C. cîteodata c. le dejoaca planurile {4a. daca ar fi "vara pe jumatate mai calduroasa si iarna pe jumatate maifriguroasa" (41. p. în casa 110tilor. batrîn se opune lupilor care ataca stîna. (4. p. în unele variante. fiind apoi tradat de Sfarma Piatra si Strîmba Lemne (LXXXIII.catelei" (67. 103:-111) . schimba locu~ 'cuun lup slabanog care îi invidiaza buna înfatisare. Uneori. multumi~du-se cu gîndul ca ar fi fost mai bine. totusi ~mîna de pe un an pe hltul.261. el puteri neobisnuite.buhaiul. 579). p. 133). C. animalelor (AT 670).armasaruL Stapînul. scapînd fata împaratului adusa ca jertfa (AT 300). p.doi catei cu parul ·de aur mîncînd dintr-un peste de aur(76. pazeste la prag (81 a. p. El ameninta lupii:-"Veniti voi. c. Mai adesea. scapat ~ l--"'- care se mdragoshse de sora balatulm (AT 315) SI omoara balau- rul din fîntîna. 41). rupe o oaie si eu oi rupe un lup~t (18.

nazdravani Nea-aude. 195). Diavo- lul îl trimite din nou acasa sa aduca adevarata "nadejde" si omul vine cu o catea care nu-l lasa pe diavol sa se apropie de el (5. I. c. p. apoi în vatra focului si sub masa. ti porunceste sa-i bata pe rînd pe amîndoi. sar "si-l prinsera de grumaz" pe zmeu. I. IV. iar Mar îi taie capul (60. sînt înc. Diavolul cere celui care l-a scapat de lup sa vina la el cu "nadej- dea" lui ca sa-I recompenseze (AT 824). p. îsi ajuta stapînul sa-si recapete inelul sau margeaua fermecata (AT 560). sparg usa si alearga la stapînul urcat într-un copac înalt. p. Omul vine cu nevasta care este momita de diavol pîna accepta sa-i taie capul. 390-394). C. dar iar se întoarce la om. lor cei" trei peri" care îi petrifica.. c. Iarba fiarelor). Sf. 175). în vreme ce femeia îl divulga ca tine ascun$ în pivnita pe socrul sau (52. sepreface iar catea care iscodeste planurile zmeoaicei de a o supune pe fata împa- ratului la probe daca e fata sau baiat. se lupta cu un zmeu "care arunca foc din gura". Ei îl ajuta pe viteaz sa rapuna pe Mama Padurii. I. iar cînd fuge de la curtea zmeului cu inelul "cateaua s-a dat de 3 ori peste cap si s~afacut un cal cu 12 aripi" (52. Aude-bine.cal slab în grajdul tatalui 'ei si o învata cum sa iasa din încurca turi. 679-681). apoi o tin pîna la întoarcerea lui (5. De obicei. 341-342). Luni.'117 aduca inelul zmeului (AT514) eajutata de o catea'n~zdravana care se preface . 276-283). schelalaie. ai sai. Greu-ca-pamîntu. II. . La curtea zmeului. Rascumparat de la niste copii care îl chinuiau. Miercuri si Sf. Boierul cere unui om sa vie la el "cu un dusman si cu un prietin". p. 39-40). acesta aduce "cîinele si femeia". sfarmîndu-1 pe zmeu (5. Serpii daru- iesc unui batrîn un ogar care se balega numai galbeni (41.) au ca pazitori cateluse cu dintii de fier. iar cînd c. Usor-ca-vîntu îl scapa pe erou de zmeul care vroia sa-I manînce: întîi Greu-ca- pamîntu se asaza peste monstru în groapa din care îl pîndea pe stapînul lor. c. nazdravani învie uneori pe stapînul omorît (de impostor în AT 300) prin iarba învierii (61. este reliefata prin contrast cu cea a sotiei. p.hisi. Cei trei c. p. Vineri care la urma redevin colaci (52. Amutati de stapîn. p. p. sar la ea "s-o rupt s-o mîncat". nascuti toti prin degus- tare de peste miraculos. C. Nea-vede si Nea-greul pamîntului pro- vin din cei trei colaci darui ti eroului de Sf.p. Fratii mai mari sînt omorîti de ea fiindca au pus pe c. 111. Fidelitatea c. Mar cu cei trei c. dar cel mai mic îi arunca în foc si c. v. 367).•Dumineca etc. Sf. preveIiindu-si stapîna. Vineri (Sf.

Catelul sfatuieste fata sa nu calce interdictia stapînei. Ajunsi în padure. fiind omorîti în locui lor niste catei. viermanoasa si dupu- roasa". se dovedeste a fi o comoara de bani. podelele.ii (AT 480) care îngrijeste "o catea slaba. p.409). 118 De aceea. p. Vineri nu se teme de lupul nazdravan ce urmareste pe voi- nic fiindca "eu am un catelus de fier cu falcile de otel. e rasplatita de aceasta "cu o salba de galbeni" (ibid. 106-107). nici nu traia".. îl sfatuieste sa faca trei focuri si sa puna o galeata cu vin: calul care-va mînca foc si va bea vin. p. între altele. Uneori. în chip inexplicabil. baietii sau fetele dusi la moarte sînt cru- tati. p. I. în calatoria sa la Dumnezeu. în opo- zitie cu mîta care "închide ochii" (ibid. De obicei. din care începe sa curga otrava (67. si-l face mici farîme" (41. Fata harnica a mosneagul1. barbatul este prefacut de catre '. Tuliman presimte pericolul si taie c. Cateaua cu dintii de fier a babeiCloanta nu 'mai face "mici farîme" pe femeia trimisa sa-i aduca fluierul pazit de ea. dar calaul "a luat un cîne sub strai". sa stie sa-I loveasca îndarat cu mîna. care îl poate duce afara din odaie. c. p. 21-22). s-ar rasipi si -banii ar fi ai' lui!" (52. p. iar baiatului numai degetul i-a taiat si l-a lasat acolo" (52.' ca sa se poata face dovada executiei. ca sa scape de urmarire. 298). Fata fugita din casa Vidmei (AT 313 + 665 + 318) e aparata a doua oara împotriva petitorului inoportun de un c. p. El de fapt nu era "cîne. 33). p. 127-128). tot c. omul rau e amenintat sa nu intre. Fiul mai mic al împaratului e osîndit sa fie omorît în padure. care cînd îl simte cale de doua ziie. Pentru a: fi batjocorit. Simturile le sînt dezvoltate în aceeasi masura: SI. degetul cu inelul (LXXXIII. unde "s-au mai strîns si alti cîni s-au rupt tot de pe dînsul si l-au mozolit prin glod" (52. 261-262). 703). un c. Un c. batrîn învata pe fiul mic al împaratului cînd pleaca în cautarea Ilenei Cosînzenei (AT 300) sa ceara de la tatal lui calul din tinerete al împaratului. tovarasul credincios (AT 516) vede la intrarea în palat "un cîine si javra începe sa se gudure pe lînga ei si sa le linga hainele". care "tot se tologea si nici nu murea.sotia . p. 215). apoi si pe catea (LXII.. acesta "a taiat cînele si i-a scos inima. 612). zmeul se preface în c. în multe basme. fetei i se taie numai. p•. p. l~tra de doua ori" (60: III. Ca sa-I aleaga din stava împarateasca. 745). Tuliman. deoarece femeia i-a spalat scarile. "caci am o cate- luse cu dintii de fier si cu maselele de otel. da-i norocul unui om. va fi cel ales (81. omul întîlneste.

119 necredincioasa în c. (AT 449). De atunci. erau în realitate feciorii împaratului. ras gratuit fara sapun. Un strigoi travestit în harap ce petea fata mai mica a împaratului e pîn- dit de aceasta în timpul noptii în cimitir. Cei trei c.eu vad biserica si de aice. "cu cosarcuta . îl va recunoaste percepîndu-i mirosul de ardei. II. urlînd si crede ca si pe acesta îl rade cineva fara bani (5. Preuteasa spune popei plecat noaptea la cîrciuma ca. aude un c. 5621). 193). nu se mai întoarce. la oras" sa aduca. 215). p. I. bucatarii au uitat sa puna "poprica în zama" si e trimis în graba un c. _Omul prefacut c. Cînepa. C. dar servitorul îl bate pe boier pentru ca s-ar putea ca ogarul sa turbeze (5. p. în snoave. La un ospat împaratesc. e mentionat sporadic. Acesti c. 494-496). împotriva vulturului care i-a rapit toti copiii.. 605-606). c. plina de faina. Dupa o legenda. p. 13-14). nu mai poate suporta bataile ibovnicului si fuge la o stîna împarateasca unde pazeste atît de bine. se miros mereu unii pe altii. nazdravani luati. umbla cu covrigi în coada (5. p. . 5609). asteptîndu-l. care latra era el. C. urla ziua si noaptea acolo în jurul casei. Astfel îl surprinde cum "se da de trei ori peste cap de se face cîne. e trimis altul dupa el sa-I urgenteze. 908). de un baiat. Pacala afirma ca ar fi vazut "o catea neagra se cobora dintr-un li vîrf de salca. c. în schimbul unei vaci. apoi dezgroapa mortul si s-apuca sa-I manînce" (82.. de vara a fost blestemata de c.. i se parea ca fiecare c. Apoi împaratul îl duce la palat ca sa apere împarateasa ce sta sa nasca. Nu lipsesc nici trasaturile pseudoetiologice. în drum spre casa (5. 5541). p. omoara vulturul si readuce cei trei copii rapiti (82. încît lupii nu mai manînca oile. apoi sa redevina oameni (42.. de toamna fiindca a_refuzat sa mearga -la biSerica: " . si se vaita ca ce-o facut el" (5. c. întrucît "n-o mai sosit cînile nici-amu cu poprica!" (5. 56~4).întrucît acolo c. cata cît sînt de nalta 1 Du-te tu. p. în legendele 'despre . blestemati sa sluj~asca rioua ani. 81). si scheuna. Tiganul. îl ajuta sa omoare hotii din padure si balaurul din fîntîna. Un servitor bate ogarul boierului si e batut la rîndul lui de acesta. C. Tiganul plecat la Bucuresti e convins de român sa nu-si ia merinde. "El. 1059). ca esti mai mica de~ît mine-si n-o vezi 1" (52. Aude-bine si Greu-ca-pamîntu îsi salveaza stapînul de la sora canibala care mîncase tot satul (81 a. de era alba ca ghiocul" (7. dac-o vazut ca-i cîne. p. p.

' în basme. Una dintre ele se lauda ca. . se tavaleste unsa cu miere prin fulgi de gîsca si astfel îmbracata se duce la nunta. o tesem. în contrast cu firul tors de ea. 1081).numarul colectiilor. o croim".. fata scapa destrigoiul ce o momise pîna la mormînt: îi da capatul valului: si ea alearga la o casa pustie. povestirea prelucrarii c. cercetatorii care operau cu anumite tipuri.am. p. 1010). p. 'o raghilam.erau pedepsite de Joimarica (v. p. apare incidental. le denumeau dupa varianta cea mai cunoscuta.). La sfîrsitul povestirii cînta cocosii si strigoii dispar (52. c. silind-o în primavara sa semene si ea c.odepanam. sau chiar "cu un fir de dnepa" (62. Cînd sotul nu are cu ce se îmbraca în ziua de Pasti.p. o bataIaiem. Sotia care n-a tors.o urzim. Clasificarea povestilor a devenit necesara pe masura ce crestea . p. "Ia maiîntîi aram.. unde sta pînala cîntatul cocosilor (ibid. îi va îmbraca toata oastea (sau curtea) cu "un tort" (52..ocînepiste.128 strigoi. (ibid. o melitam. istori- sind cum se lucreaza c. joimarita). 1080). iacîndu-1 de rîsul lumii (52'. O raschiem. o facem caier si o toarcem. p. cele trei fete care sînt auzite de fiul împaratului(AT 707) culeg c. . ca s-a rupt" (ibid.. 1093). p. 5154). Inmultirea considerabila a povestilor prin noile colectii nu mai putea fi satisfacuta de simpla rubricare dupa un titlu care întîmpina atîtea dificultati la traducerea în celelalte limbi. Lenesa pretexteaza ca nu are raschitor. Soacra cearta nora ca toarce prea gros. H ansel unrj Gretel etc. O periem. ea îl înfasura cu cîteva fire de c.. Sneewittchen. Cu ajutorulllnui val de pînza.are rol apotropaic. Strigoii vin sa spintece doua fete. 43). în multe variante. îndeosebi dupa titlul lor din colectiile Perrault si Grimrn (La belle au bois dormant. 1066). daca ar lua-o de nevasta fiul împaratu- lui (sau alt dregator). 29).oghilim.capa la. 1065). Lene- sele care nu lucrau c. Pe urma o samaI). p. iar cînd barbatul se duce în padure sa-i confectioneze unul. a~estea s. sta cu doua fuioare în nas pe lumea cealalta (84. o culegem. o punem în balta s-o topim. O spaIam.. Cîteva snoave reliefeaza lenea unor femei la lucratul c. dar la urma "din tor- tulcel gros a facut pînza. da din cel subtire n-a putut face nimic.. De la început... unde toti rîd de ea. Se impunea gasirea unui sistem de orînduire care sa fie. Femeia care a furate. ea îi striga cu voce prefacuta ca îi va muri sotia (S.

2.. G. Sistemul este expus în notele colectiei sale. Griechische und albanesische M archen (1864). La început. Formula Freia: a) Femeia sau mireasa lipsesc si deaceea barbatul le paraseste.culegator însemnat de basme albanezesi grecesti pe la jumatatea secolului trecut . iar pe ·de alta sa fie cît mai practic: un instrument de mînuit cu usurinta pentru urmarirea referirilor. von Hahn. I formule de casatorie: A) Parasire. b) ele peregrineaza cautîndu-l. 4. apoi sa dovedeasca· gradul de asemanare dintre feluritele tipuri care erau privite pîna aci izolat. C) Venalitate feminina. Ideea calauzitoare a fost asemanarea dintre basmele germane si cele grecesti : ea era consecinta curentului mitologic. Formula Genoveva. a) Sotia sau mireasa a doua îsi vinde barbatul pentru trei nopti primei sotii si prin aceasta îl pierde. a avut întîietatecritetiullogic: încadrarea tipurilor într-un sistem de relatiunicare avea la baza familiile de idei dupa gradul lor de înrudire. dominant în acea vreme. Cel dintîi sistem de clasi- ficare a basmelora fost elaborat de consulul austriac J.. fara ca el sa încerce sa o regaseasca.tre cercetatori. b) ea îl asteapta acasa cu credinta si' dor. Formula Melusina. "Sectiunea lntîi: formule familiale. d) salvarea mamei prin copiii regasiti. sau mama e învinovatita a-i fi mîncat. în Griechische Marchen . Formula Penelopa: a) Barbatul paraseste femeia fara vina ei. 1. c) întoarcerea barbatului si reunirea sotilor. 5. a) Mamei i se rapesc de catre rudele invidioase copiii cate sînt gasiti departe de casa si crescuti de un om fara copii. 1. Sistemul sau tindea sa stea martu- rie de vechimea si mai cu seama de continu:itatea repertoriufui de povesti. încetatenite ca atare prit). El împarte basmele cunoscute în trei sectiuni mari cu 38 tipuri (formule dupa terminologia proprie). B) Alungare. .. Barbatul lipseste si femeia care nu e antropomorfa îl paraseste: a) sau pentru totdeauna.121 pe deo parte· în concordanta cu universul reflectat în povesti. c) alungarea sau pedepsirea mamei. El a utilizat titlurile tipurilor. c) rega- sirea si împacarea. de tatal lor. b) sau el o cauta în patria ei îndepar- tata si se casatoreste cu ea. b) în locul copiilor sînt puse animale. 3.

9. Formula Danae. 11. IZZ <6. . 8.. Formule cu frati si surori. Abandonarea copilului: a) de catre parinti de teama unei preziceri de nenorociri. ". Formula Antiope. ca ajung acasa înaintea celui mai mic si se împauneaza cu ispravile acestuia . 7. c) celalalt afla aceasta prin semnalizare<i: miraculoasa. b) dupa rezolvare. c) urmariri le demonului. d) victoria si sfîrsitul demo- nului. îl salveaza. c) si salvati din nou. c) din invidie acestia se decid sa-I piarda si planul lor izbu- teste doar într-atît. li se naste un copil în forma animala. Abandonarea de catre mama a copilului din flori. B) Abandonare. 10. Abandonarea unei fecioare cu copilul ei pe mare si salvarea lor.împreuna cu calul si CÎinele nazdravani. Masculine: a) din cei trei frati plecati spre rezolvarea-unei sarcini reuseste cel mai tînar si cei doi mai mari ajung în situa": tii grele. cel mai adesea nascuti ca in formula 9. b) a copiilor minori de catre parinti din lipsa de alimente. b) unul ajunge ---. se despart în drumul lor prin lume.sau gemenii nazdravani . b) unul din ei sau amîndoi sînt transformati în animale. 15. 14. Formula cu copilul animal: a) potrivit dorintei parintilor. II. într-o situatie dificila. îl cauta si. Formule cu dorinta de copii: A) Formule cu dorinta de copii. c~l mai mic vine în ajutorul fratilor sai. b) desfacerea vrajii prin arderea pielii de animal împotriva vointei celui fermecat. 13. 16. b) la vremea predarii. ' . Formula cu fagaduinta: a) copilul dorit este promis unui demon. b) sau în urma gustarii unui mar daruit sau a unui peste de aur se naste copilul nazdravan . Formula Diosc~rii: a) gemenii. III. Formula Cenusareasa. b) o fecioara îsi vinde farmecele în trei etape progresive pentru lucruri pretioase si îsi pierde fecioria prin înselaciune sau în chip voit si trebuie sa se marite cu -cumparatorul. Formula cu copil nazdravan si formula Orion: a) în con- cordanta cu forma dorita. 12. Formula Phryxos si Helle: a) fratele si sora fug de perse- cutiile vitregei. Formule cu cel mai mic cel mai bun. copilul fuge de acasa si se eschi- veaza. C) Formule cu mama vitrega. .

Formula cu tradarea sorei sau mamei. b) eroul le viziteaza pe toate trei. trimitîndu-l sa savîrseasca ispravi periculoase. descopera însela- ciunea si pedepseste pe vinovati. Petitorii îsi expun capul pentru o fata. Formula Gudrun: rapire fortata printr-un erou sau prin~ tr-un monstru. c) ei îl ajuta la rezolvarea însarcinarilor. b) sora falsa sau cea rapita cu putere<J. a) Copilul adevarat sau mireasa adevarata sînt trimisi de mama la tatal sau barbatul îndepartat împreuna cu o persoana ajutatoare. 21. 26. Formule cu rapiri: neizbutite si de aci smulgerea celei rapite. Formula Iason: rapire norocoasa si casatoria.lstrului sta într-un anumit loc. 123 17. Formula Skylla: a) Puterea eroului sau mOJ. Formula Barba albastra. Formula Oenomaos: rezolvare de sarcini grele. Formula cu rapirea hainelor si fecioara lebada. b) cînd afla. IV. d) înselatoria e descoperita si dreptatea învinge. V. îi gaseste si îi salveaza. plecat cu sora sau mama. 23.a) eroul. Cumnatul animal: a) 'trei printi fermecati ca animale iau în casatorie surorile eroului. 27. sau formula Skylla: .îi . Formula cu cumnati._ Fo~mulele despre întrecerile pentru logodnica. a carei petire e legata de dezlegari. sa-I piarda pe frate (sau fiu).. eroul izbuteste sa rezolve conclitiile puse. 19. sub pretextul de a-i aduce leacuri pentru boala simulata. b) singurul supravietuitor nutreste dragoste pentru sora (sau mama) si o convinge. Iarba sarpelui. C~. 29. de teama de a nu fi descoperiti. 25. 22. 28. Dupa ce multi esueaza. pierzîndu-si capul. Formula 'Ber'ta. ZO. Formula Turandot: dezlegarea ghicitorilor. d) ei sînt salvati de eL 5 ectiunea a doua : Formule mixte. Formula Signy: a) o sora are mai multi frati mai mari care. Formula Helena: rapire prin învoiala cu iubitul. cel mai adesea transformati. cel adevarat e constrîns de servitor sa schimbe rolurile sau e alungat în pustietati. rapune o seama de zmei sau uriasi. traiesc departe de casa parinteasca si despre care ea nu stie nimic. c) servitorul (ser- vitoarea) ajunge drept copilul adevarat (sau sotia adevarata) la curtea tatalui sau sotului si cel adevarat servitor sau prin pustietati. 24. ea pleaca în cau- tarea lor. c) eroul trece cu bine aventurile. b) pe drum. 18.

ci fami- lii de tipuri. Animalele recunoscatoare.Polyphem. b) se fac cunoscuti de doua ori. reducînd "prototipurile" acestuia la urmatoarele 28: 1. Sectiunea a treia. Clasificarea lui von Hahn a avut totusi darul de a semnala asemanari între tipuri care pareau îndepartate pîna atunci si a usurat prin aceasta munca folcloristilor urmatori care au pornit în cautarea unui sistem mai adecvat de orînduire a basmelor (XXXIII. a) O fiinta supraomeneasca se casatoreste cu una umana. c) îi ia -puterea prin proprie actiune sau prin tradarea secretului catre altcineva. 74-76). Victorie îmbinata cu Iaudarosie goala asupra puterii demonice nedibace. 32. a) Barbatul lasa pe nevasta fara nici o vina. 36. b) norocoasa.formule . Formula Odiseu . a) Copiii nou-nascuti sînt furati si dusi departe." Sistemul preconizat de von Ha. d) copiii sînt rega- siti de tatal lor si urmeaza împacarea. Formule dualiste bazate pe contrastul dintre lumea interioara si cea exterioara. 34. Formula Bakala [sic!l Unirea de putere uriasa. Pe alocuri. încît unele basme pot fi categorisite la mai multe tipuri. intra ca servitori si îndeplinesc munci de rînd. Formula domnului Lazar. 2. Litzica. c) primesc locul ce li se cuvine. de ex. a corectat sistemul stabilit de von Hahn. c) mama e pedepsita. Formula Ion credinciosul. b) omul calca conditia si fiinta supraumana îl paraseste. Aceasta vine din împrejurarea ca el a distins nu tipuri . c) întoarcerea lui si veselia. c) omul pleaca dupa ea si o gaseste sau nu. Formula cu 'Hans cel puternic. P. p. . 31. 33. C. punînd la nunta o conditie. ceea ce îngreuia enorm referirea la cutare tip de basm cu variantele lui. Calatoria în lumea cealalta: a) nenorocoasa. delimitarea e prea vaga. 124 smulge secretul prin lingusiri. 2. dovedindu-se nepractic. 30. 35. putere spirituala tulburata si porniri spre pozne. 3. ' 38. Travestire: a) eroul (cel mai adesea înapoindu-se în patrie) sau eroina fugita de' acasa se travestesc. b) mama e acuzata ca i-a ucis. b) ea îl asteapta cu credinta. t. Formula piticului.hn nu a avut rasunet în lumea cercetatorilor. I. Hasdeu. dupa indicatiile lui B. 37. 15 (cenusareasa) si 34 (travestire).

b) unul cade în pericol. dar scapa~urînd de vraja si redevin oameni. c) ajungind la destinatie. c) eroul scapa si-i pedep- ..sluga . ?chimbati înanimale. dara treia oara eprinsasi se marita Cu el. a). 9.lume si se recasato. c) pentru . 16. c) a treia oara e recunoscuta si fiul împaratului. b) pleaca în >CautareaIQr. 8. 12. îL înseala de doua ori. a) O fecioara cere daruri de la un barbat. a) Doi frati gemeni pleaca în cautarea norocului. d) a treia noapte el o aude plîngînd si o reia. 15'. d) minciuna e descoperita si pedepsita. c) urmea. o ia de sotie. c) cel~lalt alearga si îl scapa. 11. 6. a) O fata de îrlwarat e expusa unui monstru spre a fi mîncata. a) Sora cea mai mica e dispretuita de cele doua surori fi ai mari. 14. a) Spre a face o izbînda se încearca trei frati. lZ5 :1 4.estesH scapa. ! reste. afara de unul.ama sau sora eroului spre a-l pierde: ea se pre- seste il fac e bolnava si trimite dupa leacuri. dar reuseste cel mai mic. O fata e aruncata în mare împreuna cu copilul nascut. c) un ~rou o gaseste moarta. dar copilul fuge. b) unul sau amîndoi sînt schimbati în fiare. c) acestia vre au sa-I piarda si spun ca ei au reusit. b) femeia îl regaseste dar nu se poate apropia de el din cauza nevestei de a doua. e) dracul îl cauta.za casatoria. a) 'O sora are . a) Unerou omoara pe toti zmeii. l • . 5. b) învingator. a) Parintii dorind un copil. b) dracul vine la teTIIlen. 7. a) Adevaratul copil sau nevasta sînt trimisi la tata sau mir e. copilul sau nevasta se' ratacesc sau schimba locul cu sluga din cauza vreunui peri- col. . b) acesta se întelege cu m. îi ga::.însotiti de o . d) dracul e învins. b) pe drum . b) apare de doua ori la curte îmbracata împarateste. o învie si p~depseste pe vitrega . la nastere. a) O mama vitreg~ izgoneste pe fiica barbatului sau pentru ca e mai frumoasa. scapa pe cei mai mari. a) Fratele si sora fug de vitrega. dar scapa toti si se reîntorc dupa cîtva timp la tataL fetei. 10. b). îl fagaduiesc dracului..darurL minunate nevasta a doua îi permite sa vina la el. d) fratele cel mai mic vine travestit. sluga traieste ca copil ori nevasta. b) un erou omoara monstrul. 13.m~i multi frati. b) reuseste s-oo~oare. din anumita cauza. se descopera si îi pedepseste. O femeie pierde sotul care pleaca în .

a) Eroul rapeste o femeie cu sau fara voia ei. afla locul si demonii îi iau puterea. G. 28. a) Eroul prinde pe demoni în cursa ce i-o pregateau lui. b) rapirea poate sa fie urmata de casatorie sau nu. opreste pe o fiinta tînara de a deschide o usa. Un om slab dar siret. 3. dar sa nu divulge nimanui. b) eroul îi cerceteaza pe fiecare. 27. 22. b) îi face robi si le ia comorile. viclean si malitios. c) a treia oara lucrul se descopera si eroul îsi reia locul. c) ajun- gînd în pericol. de natura demonica. 23. b) de doua ori se arata sub chipul adevarat. . mama. dar nu poate. acestea îl salveaza. a) O fiinta mai batrîna. E vorba de un pitic de o tarie extraordinara. a) Eroul scapa de la moarte niste animale. dar divulga secretul si e metamorfozat. b) o ruda. 2613-2616). Nu a fost adoptat de nimeni în vreo culegere sau studiu. 24. d) eroul sau mireasa îl scapa. c) el scapa. 20. b) pe drum pasarile îi spun ca acasa îl asteapta pericol si-l învata cum sa scape. 26. a) Eroul în calatorie e silit sa se faca sluga. apoi se travesteste din nou. sora sau nevasta. cumnatii îl scapa. 126 17. p. a) Forta fizica a eroului este ascunsa într-un loc. a) Eroul are trei surori casatorite dupa fii de împarati schimbati în fiare. 'Eroul nu poate capata mîna iubitei decît daca va executa întreprinderi grel~ sau va dezlega enigme. 21. c) el vrea s-o omoare. sau cu ajutorul nevestei. b) ea nu asculta. ~) Un amic rapeste o fata pentru erou si i-o duce. 19. desi cunoasterea lui amanun- tita ajuta la detectarea asemariarilor între unele tipuri de basme. d) scapînd el. îi scapa si pe dînsii. _ Reducerea numarului grupelor de tipuri face sistemul Ras- deu-Litzica si mai nepractic. Lazar Saineanu preconizeaza· o clasificare care porneste de asemenea de la sistemul lui J. 25. c) eroul recapata puterea singur. von Rahn spre a ajunge la o orînduire întrucîtva diferita. prin ifos face sa i se supuna niste forte diabolice. ' 18. daca nu e vinovata si pedepseste pe culpabili. Daca Rahn lua ca baza categoriile de relatii ale individului cu lumea înconjuratoare.' Un om merge în infern si dupa multe lupte vine iar în lume cu comori si cu nevasta (XXXV. b) ajungînd în pericol.

tipul Dioscurilor (fratii gemeni). Ciclul expunerilor: A. 5. Ciclul om-animal (parasire provizorie) A. tipul tova- rasilor nazdra vani. 'Ciclul celor doi frati: A. 3.tipul Daphne (zîna-arbore). Ciclul juruintelor: A. tipul Melusina (femeia animal). B. 2. 9. tipul Hesperidelor (mere de aur). tipul Iephta (juruinta inconstienta). B. Sistemul de subordonare reaminteste- îndeaproape pe cel al lui J. 7. tipul arborele ceresc. dar ideile calauzi- toare sînt de data aceasta de natura mitica. von Hahn. tipul celor doi frati de cruce. B. 4. el împarte basmele în sec- tiuni. ") 6. B. Ciclul femeie-planta: A. Ciclul metamorfozelor: A. . 4. tipul fratilor perfizi. tipul cele trei naramze (zîna-fruct). B. tipul apa vie si apa moarta. Sectiunea a doua: povesti etico-mitice (Psihologice) 1. tipul animale-cumnati. tipul Ileana Cosînzeana (fecioara cu parul de aur). Ciclul celor trei frati: A. .1 127 Saineanu pune în centrul sistemului natura ideilor fundamen- tale oglindite în basme. G. tipul Danae (copii expusi pe apa). B~ tipul fetei cu mîinile taiate. tipul Dalila (sotie ori iubita perfida). tipul Andromeda (fecioara expusa unui balaur). B. tipul camerei oprite (Barbe-bleue). 5. tipul zînelor promise (Tinerete fara batrînete). B. cicluri si tipuri. De aceea. El pastreaza de asemenea numirile mitologice sau cele devenite celebre ale celor mai multe tipuri. B. Schema e urma- toarea: Sectiunea întîi: povesti mitico-fantastice 1. 10.stravestire"). B. 2. tipul Iason (conflict magic). tipul deceurilor (întrebari mistice). C. tipul Scylla (mama ori sora perfida). etica sau psiholo- gica. B. Ciclul ispravilor eroice: A. 8. B. tipul copiilor de aur ("substitutiune. Ciclul interzicerilor: A. Ciclul animalelor recunoscatoare. Ciclul incestului: A. tipul Amor si Psyche (barbatul animal). Ciclul ascensiunilor aeriene: A. B. 3. tipul Neraida (femeia lebada). tipul Peau d'âne C. Ciclul descinderilor infernale : A. Ciclul fecioarei razboinice (schimbarea sexului). Ciclul femeii perfide: A. tipul Teseu (coborîre pe tarîmul celalalt) . tipul locurilor oprite (tabu). C.

Caducitatea clasificarii se trage din conflictul dintre tema si episod în a-si disputa întîietatea care va constitui mereu dificultatea de capetenie în orînduirea naratiunilor complexe. în vreme ce snoavele si basmele despre animale sînt expediate în abia cîteva tipuri. tipul Polyphem (uriasul orbit) . tipul :Enomaos (sarcine). p. s-a pus în lucru un catalog tipologie al povestilor care sa înlature neaj.D. 9.tipul Orian (nastere IIlinunata). tipul Moira (ursita). tipul dorintelor. B. Ciclul necuratul. . Adaos: fabula.basmele propriu-zise sînt reduse la cele 46 tipuri. 7. a caror posibilitate de combinare depaseste prevederile siste- matizatorilor (LXXXIII. Sectiunea a patra: povesti glumete (snoave) 1. tipulcala- toria mortii.. _ 4. tipuLta1isma- ndoI. '128 6. piticilor: A. Ciclul mortii: A.. tipul Rodia (rivalitate între mamasî fiica).C. alcatuite din mai multe episoade. 3. B. tipul Nemesis (dreptatea divina). 2. 228-230. Ciclul uriasilor si. Snoave 2. Sectiunea a treia: }>ovesti religioase (legende) 1. tipul Hercule-Pacala (voinicul istet) . B. Ciclul petirilor: A. Deficienta de capetenie e aceeasi ca si la von Rahn: . 8. Arbitrarul reductiei la numai cîteva tipuri e simtit si de Saineanu în repetate rînduri. Ciclul omului viteaz:A. B. Ca punct de plecare. tipul Rolle (fata roaba casei). tipul Cenusereasa (fatacucondurul}.unsurile sistemelor anterioare si sa constituîe în acelasi timp ·un sistem clar si practic de refe~iri care sa înlocuiasca folosirea titlurilor. Ciclul fatalitatii: A. Ciclul fetei istete 3.. B. 954-961). lQ. Ciclul lui Dumnezeu: A. tipulOedip (enigme).Ciclul mamei vitrege: A.tipuIPhryxos (prefacere în cerb) . B. animala . Ciclul lui Pacaia. tipul Mirmidon (piticul lllinunat). tipul moartea ca cumatra. Dupa întemeierea asociatiei folcloriste Folklore Fellows (Folkloristischer Forscherbund) în 1907. s-a hotarît ca naratiunile sa fie orînduite . atragînd atentia asupra distribuirilor artificiale si paralelismelor. B.

asa cum circula ele. în episoade si dîndu-le acestora numere independente. uneori Aarne s-a abatut de la acest principiu. Cu toate acestea. Aceasta clasificare a fost apoi adoptata în cataloagele nationale. pe alocuri cu unele devieri si corectari. farîmitînd unele naratiuni în parti componente. Catalogul a fost elaborat de finlandezul Antti Aarne. iar la snoave au fost inserate asa-zisele povesti mincinoase (Liigenmarchen. unde episoadele componente sînt combinate în chipuri felurite lasînd povestitorului posibilitatea de a le înlantui mereu în alta ordine si alcatuire. animalele de padure si domestice (AT 100-150). animalele . basme fantastice (Zaubermarchen. basme nuvelistice (Novellenartige Marchen. basme-legende (Legendenartige Marchen. avînd la baza naratiunile în întregime.129 în tipuri si fiecare tip sa primeasca un numar care sa-i fie sigla de identitate. Oskar Hackman. p. precum si în colectiile de povesti întocmite stiin tific. chiar daca terminologia speciilor si subspeciilor a întîmpinat obiectii si a fost pe alocuri înlocuita cu cea propusa de C. apoi pe alocuri la basmele despre animale si la unele snoave. AT 1875-1960). basmul propriu-zis (tipurile 300-1199) si snoava (tipurile 1200-1960). Legenda propriu-zisa a fost lasata de-o parte din pricina caracterului ei local. B. Ver- zeichnis der Marchentypen (1910) deschide o noua era în cer- cetarea naratiunilor populare prin stabilirea unui sistem de clasificare ce s-a dovedit adecvat si mai ales practic. Johannes Bolte si Cad Wilhelm von Sydow. Astfel. Catalogul tipologic întocmit si publicat de Aarne cuprinde numai trei specii narative: basmul despre animale (tipurile 1-299). o lista de tipuri orîndui te pe specii (si subspecii). AxeI Olrik. Catalogul lui Aarne e o tipologie. AT 300-749). basmele despre animale au fost împartite în 7 grupe: animalele de padure (AT 1-99). basme despre dracul (uriasul) cel prost (AT 1000-1199).60-86). Hack- mann). Tipurile au fost grupate în familii dupa natura personajului principal. AT 750-849). AT 850-999) si D. cu toate deficientele ce i se vor semnala cu trecerea vremii.W. pornind de la sistemul danez de organizare a povestilor din arhiva daneza de folclor (creat de Svend Grundtvig) si ajutat de sugestiile folcloristilor Kaade Krahn. Asa a procedat la povestile despre dracul cel prost (orînduite ca atare de O. C. Specia basmelor propriu-zise a fost împartita în continuare în patru subspecii: A. omul si animalele padurii (AT 151-199). Ea a ramas în uzul stiintific curent. von Sydow (LXXXI.

în consecinta. distingîndu-se la urma o grupa a basmelor despre soarta si hoti (AT 930-999). conti- nuînd cu diavolul si sfîrsind cu sfintii. ceea ce a dus la unele confuzii si solutii arbitrare în cataloagele nationale. 130 domestice (AT 200-220). dar tipurile sînt orînduite dupa gradul personajului sfînt. Aarne a lasat numere libere nu numai la specii si subspecii ca atare. urmata de snoavele despre casatoriti (AT 1350-1439). tipurile stabilite de el ocupa mai putin de o treime din totalitatea numerelor: în cele 1960 numere de tipuri se afla abia 587 tipuri de povesti apartinînd celor trei specii. putere sau stiinta supranaturala (AT 690-699) si alte momente supranaturale (AT 700-749). snoave despre popi (AT 1730-1874).2000-2199) urmate de cele neterminabile si neclasifi- cabile (AT 2200-2411). Mai mult. Pentru a da posibilitatea întregirii catalogului tipologic cu alte tipuri ce se vor descoperi în repertoriile nationale. sarcini supranaturale (AT 460-499). obiect supranatural (AT 560-649). adaugîndu-se cifra romana la cifra araba: 3001 etc. subtipurile sînt asezate distinct. Iargind si numerotatia de la 1960 la 2411. De asemenea. Basmele nuvelistice au fost orîndui te dupa profilul personajului feminin. pasarile (AT 220-249). ajutoare supranaturale (AT 500-559). cele cu un barbat (baiat) ca personaj principal (AT 1500-1729). noul tip de orînduit va fi asezat la numarul care i se potriveste cel mai mult în grupa respectiva. delimitarea acestora de legende e incerta. în editia din 1928. Basmele legende nu au subîmpartiri. sot (sotie) supranatural (fermecat. snoavele cu femeia (fata) personaj principal (AT 1440-1500). Thompson a adaugat mai multe tipuri din [noile colectii de folclor. Snoavele au ca prima categorie cele despre idioti (AT 1200-1349). adaugîndu-se la numarul tipului majusculele A B C etc. Basmele fantastice au fost grupa te dupa calitatea supranaturala dominanta: adversar supranatural (AT 300-399). cu noua subspecie a povestilor cu formule. ci chiar la grupele mai mici. Dupa cum a aratat si Aarne. pentru fiecare subtip. AT 400-459). alte animale si obiecte (AT 280-299). Catalogul elaborat de Aarne a fost revizuit si largit de doua ori de Stith Thompson: The Types of the folk-tale (1928) si The Types of the Folktale-second revision (1961). pestii (AT 250-280) si ultima grupa. începînd cu Dumnezeu. . în cazul cînd nU mai exista loc liber printre numere. si anume povesti cumulative (AT.

920 B. el a compartimentat în continuare. fara sa sc. Proceqeul a pricinuit neclaritati. dupa rezumatul.131 Thompson a introdus în tipologia astfel revizuita si cri- teriul valoric. Utilitatea acestui catalog nu mai e contestata de nimeni. Pentru mai multa claritate. numarul acestora din urma fiind urmat de un asterisc (ori mai multe). Thompson indicînd si studiile care s-au ocupat cu acel tip. la altele ideea tematica). 879 B*. cu toate numeroasele obiectii ce i s-au adus. atestat de frecventa tipurilor. De asemenea. care nu trebuie confunda te cu subtipurile. Thompson a schitat tipul mai detaliat decît Aarne (care la unelepovesti bine cunoscute din colectia Grimm s-a multumit sa indice doar titlul si replica caracteristica. publicate atît în volume. tipurile foarte rare sau de o autenticitate dubioasa. Grupele tematice din cadrul speciilor (si subspeciilor) dupa calitatea perso- najului nu sînt întotdeauna cele mai potrivi te. cît si în periodice. la celelalte e inserata în rezumatul tipului referirea la motivul respectiv.: 879 A*. De deosebita atentie ~-a 'bucurat basmul indian. cea dintîi cuprinzînd tipurile întîlnite la doua sau mai multe popoare (dar pe alocuri se vad variante provenite numai de la un singur popor). Thompson a folosit la noua editie majusculele urmate de un asterisc pentru a indica tipuri diferite (de ex. întrucît dau . dife- rentiate numai cu majuscule (de ex. Ca atare. 920 D). pe alocuri nu e evident daca autorul a vrut sa delimiteze un tip sau un subtip. autorul a adaugat lista motivelor componente potrivit indicelui stabilit în al sau M otif-index of folk-literature (1932- 1936). A crescut de asemenea minutiozitatea analizei tipurilor: la basmele mai lungi. pe alocuri defalcînd rezumatul în episoade (numerotate cu cifre romane) si motive (numerotate cu minuscule).). iar cea de-a doua. Pentru a evita numarul mare de asteriscuri. Editia din 1961 reprezinta o îmbogatire substantiala a celei din 1928. adesea parc elat în epi- soade.himbe vreunul din numerele stabilite de acesta. distingînd noi grupe tematice în cadrul categoriilor delimitate de Aarne. Cele doua parti ale catalogului din 1928 au fost contopite într-una singura. 920 C. spre a fi distinse în acest fel de cele din prima parte. dar consemnînd cele rare sau dubi- oase prin litere mici.: 920 cu 920 A. Bibliografia variantelor e mult mai bogata decît cea data de Aarne. el a împartit catalogul în doua parti. 879 C* etc. utilizînd noile colectii si studii date la' iveala între timp.

încît pentru încadrarea lor în sistemul Aarne-Thompson era nevoie de doua sau chiar mai multe cifre. cercetatorii sînt ispititi sa creada ca într-adevar acel tip e un rezultat al con- taminarii de catre povestitor al naratiuni10r "clasice". ceea ce nu corespunde realitatii narative. Aarne a cunoscut prea putine variante si mai cu seama de provenienta regionala: variantele finlandeze. Mobilitatea folclorica e mai mare de cum se credea. Cînd au fost conspectate si variantele din restul Europei. caci unele grupe sînt deosebite dupa calitatea ps~hologica a personajului principal (snoave despre prosti).AT 1384 = barbatul cauta mai prosti decît nevasta-sa. Grundtvig) si din colectia fratilor Grimm. drept nucleu care îsi . În fata unui atare tip care apare drept conglomerat daca e raportat la tipologia Aarne-Thompson. cît si la sarcini supranaturale etc. s-a vazut ca tipurile au alta configuratie si ca spatiul ramas liber nu mai permite încadrarea tuturor ca tipuri (sau macar ca subtipuri). fara a se putea decide care aspect precumpaneste. Deficienta de capetenie provine din faptul ca la stabilirea tipurilor. iar parte din ele cu alte tipuri. cu atît posibilitatile de suprapunere mai numeroase). altele dupa sex (despre femei. barbati se întîlnesc si snoave cu femeia proasta sau barbatul prost . atît la adversari supranaturali. încît o naratiune din episoade felurit combinate e de fapt un tip independent si trebuie privit ca atare. criteriul nu e unitar. Noile basme aveau episoade comune cu unele tipuri. AT 1685 = flacaul prost în petit etc. La snoave. AT 1540 = omul venit de pe cealalta lume. Dar atari neajunsuri sînt neînsemnate si într-un fel de neevitat (cu cît grupele sînt mai mici. de ex. ca sa nu mai amintim de faptul ca o seama de tipuri nu au aceasta parcelare în episoade.. nu farîmitat în confor- mitate cu un sistem orînduit dupa o partea Europei nordice si centrale. Ceea ce se dovedeste întrucîtva constant. daneze (sistematizate de S.). 132 nastere la suprapuneri în o seama de cazuri si de aci la orînduiri arbitrare: un tip nou poate fi orînduit. pe cînd în realitate el provine ca atare din traditia îndelungata. Nici desemnarea cu ajutorul indicarii tipului si episoadelor nu e salutara decît în unele cazuri. barbati) sau profesie (despre preoti). variantele nationale nefiind suma exacta a tipu~ilor indicate prin numerele' sistemului. încît unele tipuri dintr-o grupa pot fi tot atît de bine asezate în cealalta (la cele despre soti femei. si mai cu seama vie acolo unde basmul se mai cultiva înca si printre maturi.

într-o grupa cu anexe de mica importanta. apoi revistele de folclor si buna parte din cele literare care au publicat si folclor. unele publicatii nemaifiind accesibile. 133 pastreaza esenta. 4) greseala. Pastorul sas Adolf Schullerus a clasificat povestile româ- nesti dupa tipologia stabilita de Aarne: Verzeichnis der rumiini- schen Miirchen und Miirchenvarianten (1928). este episodul (sau componenta lui mai mica. nu gîndurile (tabu. anterioare anului 1927. preponderenta e actiunea. El a sta- bilit ca toate ideile pot fi orînduite în 6 grupe tematice: 1) tem- l perament. nu a avut pretentia de a fi exhaustiv. S-a vazut apoi ca la snoave numarul afectat tipurilor e cu totul neîndestulator pentru a putea încadra repertoriile unor popoare care au mai multe mii de atari tipuri. p.). Cum subliniaza în prefata. Ultima grupa a acestor elemente incidentale e alca- tuita din motivele ce oglindesc conceptiile metafizice. 3) prostie. formule de incan- tatie etc. 76-77). Schullerus a par- curs bibliografia accesibila aproape în întregime: colectiile prin- cipale si cele mai multe din cele de a doua mîna. De aci se vede cu usurinta incoerenta clasificarii lui Christensen: aspectele esentiale. nici viata. definitorii ale mentalitatii populare. Folcloristul danez Arthur Christensen a propus un nou sistem de clasificare în lucrarea Motii et theme (1925). La aceste grupe. Ar. alaturi de cele anterioare (XXXIII. 2) finete. t. 6. 5) destin. oracol. Sistemul de clasificare s-a dovedit apoi nepractic prin încercarea de a compartimenta realitatea poetica în rubrici logice. cu subgrupele: cauza si efect. el reia ideea fundamentala a lui von Hahn de a încadra materia- lul folcloric într-o constructie logica. Christensen a mai adaugat o lista de motive (episoade) care nu reflecta nici relatiile individului cu lumea. soarta etc. apoi din imposibilitatea unui singur cercetator de a strabate toate ziarele si calendarele.hitectonica lui a ramas în faza încercarilor. în fapt. 5. morale. La baza sistemului sau stau relatiile dintre individ si lumea înconjuratoare. mult prea neîncapatoare fata de multilaterali- tatea universului poeziei. în excerptarea variantelor se vad totusi si .I. în primul rînd din carente bibliografice. La acestea. desfacerea vrajii. le asaza la urma. 6) con- secinte. aparenta si realitate. motivul) si se pare ca în acest sens se lucreaza la institutul Encyklopiidie des Miirchens de la Gattingen pentru a remedia neajunsurile provenite din configurarea tipurilor dupa un numar restrîns de variante. psihologice sau politice.

Slavici apare numai în categoria A etc. dar Sevastos în categoria C.. Stancescu au unele volume trecute la categoria B. II povesti despre origini) si una cu snoave despre tigani (la care mentioneaza ca reprezinta doar o selectie). Schulle- rus a avut greaua sarcina de a gasi locul potrivit celor mai multe tipuri care nu îsi aveau numarul stabilit în tipologia internatio- nala. ele au contribuit la cunoasterea legendelor românesti printre cerceta- torii straini si folosul ar fi fost si mai mare daca Schullerus ar fi + . Dar ce se poate întelege din simple titluri ca: . doua despre legende (1 legende cu cuprins moral. caci el s-a lasat calau- zit de prezenta unui episod comun pentru a rubrica toate varian- tele la un tip fata de care totusi difera. Cît de selec- tive sînt toate cele trei anexe se poate vedea din putinatatea ti- purilor: 22 la legendele cu cuprins moral. Tipurile (sau epi- soadele) noi aveau însa nevoie de o prezentare mai detailata din 1 care sa rezulte cu claritate profilul tipului (sau episodului).. Popescu e asezat în categoria A. Ierarhizarea colectiilor în cele trei categorii potrivit autenticitatii lor nu e sufi~ient de critica. Tipurile prezente în catalogul lui Aarne nu mai aveau 1 nevoie de un rezumat daca tipul românesc nu devia fata de cel international. ceea ce e total nestiintific în elaborarea unui catalog tipologie care presupune o conspectare exhaustiva macar a materialului publicat. fiind suficient numarul si titlul. dar s-a oprit la jumatatea drumului. Schullerus a cautat sa completeze tipologia internationala. 128 la cele etiologice si abia 16 din snoavele despre tigani. desi de autenticitate neîndoielnica. Radulescu Codin si D. C. în vreme ce 1. cu unele fiind prea indulgent. dat rezumat~ mai întinse care ~a-l dispenseze pe strainul necu- noscator al limbii române de a mai recurge la textul românesc al variantelor. inerente unei munci de atari proportii bibliografice la un cercetator de vîrsta înaintata.). El adauga la finele catalogului trei anexe.610 1* Wasser zum Heilen der .534* Schlange als Helfer" (sarpele ca auxiliar). Caci scaderea suparatoare a catalogului întocmit de Schullerus este tocmai scurtimea exagerata a rezumatelor "t I tipurilor. . desi Popescu întrece pe Sevastos în inter- ventiile personale. Cu toate acestea. cum a procedat la AT 300. iar cu altele nejustificat de sever (N. Solutia nu e totdeauna cea indicata. La grupa basme-legende (AT 750-849) a inserat o seama de naratiuni despre sfinti care sînt legende în întelesul propriu. 134 omIsmni. D.

dar stabile. Cu toate acestea. A30. dar în afara continentului e aplicabila la foarte putine povesti.A99 Creatorul. cum remarca Thompson. motive mitologice (crea- . Zeu din incestul dintre tata-fiica). a doua editie 1955-1958) are în vedere. motivul este denumit nu numai printr-o cifra. A200. delimitate prin cifre arabe de la O la 100 (de ex.A49 r Tovarasii si sfatuitorii creatorului etc. între narati unile europene si cele extraeuropene exista asemanari multe si vizibile. în 6 volume (1932-1936. Motij-index of Folk-literature.cia din care provine si fara alte ierarhizari. Stith Thompson a dus mai departe sistemul de clasificare. Orînduirea acestora e orientata de la mitologie si supranatural la realist si chiar umoristic.' indiferent de sp. Sistemul I de subordonare merge pîna la submotiv prin folosirea în conti- nuare a sistemului cifric delimitat prin puncte intermediare (de ex. 112.1. întreg materialul epic e com- partimentat în 23 grupe tematice.A299zeii lumii de sus etc. precum si naratiunile semiculte. Spre deosebire de tipologia lui Aarne. cum se arata în subtitlu nu numai povestile. fabliaux. ci partile lor componente. adica acele unitati mai mici. luînd ca baza nu naratiunile în întregime. Abia un catalog al motivelor narative traditionale de pe tot globul devine adevaratul instrument de orientare al cercetatorului în acest domeniu pentru a urmari similitudinile si eventualele filiatii.A29Originea si natura creatorului. myths.812 A* Vom Te~tfel gerettet. în afara de cel tematic. Ao. ci si prin initiala grupei tematice. cum circula ele. . ballads. Thom- son explica necesitatea unui asemenea inventar clasificatoriu: tipologia Aarne se potriveste povestilor din Europa. fables. dar nu în tipuri ca atare.). ? 7.: A 112. Nasterea zeilor.1.1. în prefata. a doua jumatate fiind realista în aproape totalitatea ei. Ao. Motivul e desprins în unitatea lui intrinseca. atare progresiune nu e vizibila în întreg sistemul. der die Ratsel nicht losen kann" (salvat de la diavol cel ce nu poate dezlega ghicitoarea) etc. ci toate naratiunile populare în proza si versificate. exempla. Zeu provenit din incest. numerotate de la A la Z. 112. care se pot combina felurit în naratiunile populare. mediaeval romances. în cadrul fiecarei grupe sînt esalonate alte subgrupe cu alte subîmpartiri în continuare.. j est-books and locallegends. a classification of narrative elements in folk- tales. Thompson a stabilit urmatoarele grupe de motive epice: A. '- ~ 135 "- Blinden" (apa pentru vindecarea orbilor). dar. AlOOA499 Zeii (AlOO- A199Zeii în general. ci în motivele componente.

încît citi- torul nu trebuie sa creada ca motivul e atestat numai la popoa- rele citate (LXXXVI. locuri bîntui te de spirite si aparitia spi- ritelor. tabu. inteligenta. obiceiuri) . 422-428). dar sistemul de a ierarhiza motivele prin subordonari cifrice s-a dovedit practic. de vitejie) . D. U. deciderea viitorului. mitologice si religioase. încercari (de întelepciune. distingîndu-se de obi~ei legendele istorice de cele etiologice. moarte si morti. casatorie. exceptii unice. dar autorul atrage atentia ca nu a nazuit la o înregistrare bibliografica exhaustiva.C. familie. M. magie. N. religie. X. G. F. P. E. simbolism. Astfel. înteleptul si nebunul (purtare înteleapta si neghioaba. anirrra:ie. C. L. Legendele românesti au fost clasificate în tipologia biblio- grafica (gata pentru publicare de mai multi ani) în aceleasi patru categorii mari. D. E. capcauni (uriasi. legendele istorice cuprind: A. p. trasaturi de caracter. H. legende despre preistorie si istoria veche. profesii. noroc si destin. G. K. Legendele au fost clasificate felurit. eroi. captivi si fugari. E. popas pe cealalta lume. grupe misce- lanee de motive (formule. IV legende religioase (mituri despre zei si eroi). razboaie si catastrofe. R. spirite ale naturii. J. Q. societate (clase sociale. de- ceptii. personalitati proeminente. fiinte metamorfoza te. zei. B. geneza locu- rilor de cultura si a bunurilor culturale. N. C. V. II le- gende istorice. 424-425). per- soane cu însusiri si puteri supranaturale (magice). B. distrugerea unei ordini existente. L. spirite ale locasurilor culturale. iar cel românesc lipseste total. Grupele nu sînt egale ca pondere. natura vietii. F. motive neclasificate). p. S. /' / 136 toi'. nebunie). In vremea din urma. legendele despre lo- calitati. K. crearea lumii. F. la unele din ele s-au stabilit si subcategoriile în ordi- nea fireasca. cruzime nenaturala. crearea animalelor) . Pentru evitarea îndoielilor. animale si plante mitice. sex (iubire. vrajitoare). comori (LXXXIX. M. demonii bolilor. Legendele mitice au subcategoriile: A. inversarea norocului. nastere) . recompense si pedepse. 1. umor. D. . VV. Societatea internationala pentru cercetarea naratiunilor populare a adoptat clasificarea legendelor în patru categorii tematice: 1 legende etiologice si escatologice. Materialul sud-est-european este reprezentat sporadic. 8. T. decît ca ordinea lor difera întrucîtva. mortul. Z. procesiuni si lupte de spirite. iar subca- tegoriile sînt reduse la specificul tematic românesc. III legende mitice (fiinte si puteri supranaturale) . H. minuni. B. dracul. soarta. Astfel. încît Motif-index-ullui Thompson a devenit cu totul util.

topo~mia si onomastica. regele Fritz etc. omul. 2. conflicte sociale (relatii de fa- milie. Institutul Endyclopadie des 111archens din G6ttingen a adoptat clasificarea snoavelor dupa + continut si natura poantei. conflicte politice. fiinte cu însusiri magice. plantele. tarani. metamorfozati. 147). popoarel~. conflicte sociale si H. conflicte cu logica. conflicte cu realitatea (naratiuni parodistice. spiritele naturii. 2. naratiuni batjocoritoare (jocuri de cuvinte. Ea a fost orientata pentru a oglindi defectul sati- rizat. ati- tudini si trasaturi de caracter. stabilind trei categorii mari: 1. alte sarbatori. IX-X) se apropie întrucîtva de cea precedenta. C. 9. cosmosul. sociale (snoave despre domni. conflicte cu morala. 3. dans si petrecere) (XIII. F. întîmplari dm trecut. I.13035) cuprind creatorul (si ajutoarele). conflicte pe baza de limba. p. Atare clasi- . popoare mitice si comori. IV legendele istorice (14571-16103) cuprind: legende despre figurile istorico-fantastice. domnitori. figuri feminine. 137 I legendele etiologice (10001 . regii dacilor. alte fit5uriistorice si locale). casnicie. min- cinoase) . D. B. cu continut general (iubire si casatorie. persiflarea unor persoane). G. II legendele mitologice (13055 -13 895) cupnnd legendele despre soarta. meseriasi. haiduci. au fost elaborate altele pentru a oglindi cît mai fidel specificul acestei specii. voievozi. figurile istorice ale altor popoare. fii~t~le si plantele mitice. cît mai cu seama numerele afectate. 3.). ciclizate în jurul unei persoane (Eulenspiegel. Lutz R6rich a prezentat într-o comunicare la congresul Societatii internationale pentru cercetarea naratiu- nilor populare din 1969 urmatoarea propunere de clasificare a snoavelor si glumelor: A. moarte si morti. preoti) . etnice si confe~ionale. III legendele relIgIOase (13 925-14 551) au subcategoriile : legende biblice. dracul si ajutoarele. t. conflicte între sexe. p. E. animalele. tînarul. Clasificarea adoptata în tipologia bibliografica a snoavelor românesti (LXXX. figurile istorice ale poporului român (conducatori de rascoale. începînd cu cele care au implicatii mai largi din relatiile sociale pîna la cele inofensive de natura fiziologica. sfinti si sarbatorile lor. zilele sfinte ale saptamînii. oraseni si supusi. evenimentele istorice si locale. slugi. relatii de clasa si de profesie) . Alaturi de sistemul de clasificare a snoavelor adoptat de Aarne-1jhompson care s-a dovedit prea neîncapator atît în ce priveste grupele tematice. Siegfried Neumann a propus în 1963 orînduirea snoavelor în trei grupe mari: 1. con- flicte cu slabiciuni omenesti.

murdarie. rautate. conflictele de clase sociale. betie. dar pentru ca acestei . III. parinti-copii. pornind de la faptul ele- mentar ca arta reflecta viata: formele de viata sociala si de munca determina suprastructurile literare. PacaIa. relatiile cu fortele supranaturale per- sonificate. XII. zgîrcenie. VI. S-ar parea. 10. IV. lacomie. relatii sociale (3000-3328. în acest sistem de clasificare a snoa- velor românesti au fost stabilite patru categorii tematice cu un numar variabil de subgrupe: 1. deoarece si aici insul destainuitator presupune un rezonator (un martor etc. X. surditate. Dumitru Caracostea a cautat un sistem de clasificare lipsit de deficientele celor anterioare. ignoranta naiva. soacra-nora. sot-sotie. stapîn-sluga. VIII. deficiente fiziologice (5870-5886. autoritati laice si religioase). IX. nevedere etc. ea a fost apoi largita pentru întreg domeniul folclorului si al literaturii culte. relatii de familie (3340-3643. uneori chiar se supune dorintelor protagonistuilli liric sau epic. frati-surori. frati de cruce). alte rudenii. haiduci a si revoltele. neatentie. la prima vedere. snoave pseudoexplicative. Desi mai întîi clasi- ficarea a fost propusa numai pentru baladele populare în vederea întocmirii carpus-ului lor în 1948. frate-sora. XI. batjocoriri. cîrcota. dar si aici natura înconjuratoare e conceputa a fi sensibila. meserii necalificate. ca în lirica. nu numai pentru ca orînduieste faptele poetice de la cele de impor- tantamai redusa la cele cu implicatii cosmice. vitejii si cotropitorii. II. III. IV. deficiente si trasaturi psihologice (3650- 5862. prostie. 138 ficare e în concordanta cu specificul snoavei de a avea în centrul atentiei personajul negativ. Sistemul pre- conizat de Caracostea se dovedeste neasteptat de organic. el a stabilit grupele tematice dupa natura relatiilor dintre acestia. Tipologia bibliografica a snoavelor românesti mai are un adaos de glume din viata militara (5895-6029) si de anecdote (6036-6236). de aceea e invocata ca martora în efuziunile lirice. alte rudenii (inclusiv nas-fin. partasa la framîntarile omului. relatiile cu natura si fiintele naturii.).). laudarosenie. Plecînd de la constatarea ca în literatura exista totdeauna un raport (sau un conflict) între doi protagonisti. Orînduirea celor 12 grupe e crescînda. lene. sot-sotie. nasi-fini) . hotie îndemînateca si neîndemîna- teca. V. chiar daca aparent e numai unul. VII. gîngaveala. ca grupa VII (natura) t e discordanta în sistemul stabilit. de la lumea familiala la cosmos: 1. istetime. parinti-copii. lasitate) . muncile profesionale. II. iubit-iubita. Ea este cel putin un organ rezonator al durerilor si bucuriilor umane.

pana aceea 1 este lasata în jos. 289-290). tot se ridica. C. inclusiv acele sabloane. pentru a fi extinsa apoi si la ce- lelalte. 3. 432): El e nazdravan "fiindca are la coada o pana nazdravana. de mare adîncime. Atari tipologii de imagini si motive permit descoperirea legaturilor ascunse. Cocosul adoarme si el.desi în chip practic se elaboreaza întîi tipologia imaginilor sau moti- velor dintr-o specieJolclorica. Clatina-munti v. si cocosul dupa asta cunoaste ceasurile lui si tipa: cucuriguuu!" (38. p. 2. nici DI Christos n-ar fi înviat" (52. semnalate mai de mult de cercetatorii folclorului. în ierarhia organica de la simplu la complex si în permanenta concordanta cu formele de viata sociala oglindite de fenomenele literare la diferitele ni- veluri de creativitate (XX. sus. o tipo- • logie a imaginilor. 139 ierarhii de la simplu la complex îi corespunde în chip paralel complexitatea crescînda a speciilor literare. Pana nazdravana însa se ridica. E nazdravan fiindca a fost blagoslovit de Hristos. nazdravan a putut învia din oasele lui în vremurile de demult (52. 432). Cintatullui noaptea la intervale fixe a generat legende despre însusiri miraculoase. acel dictionar universal de imagini. sistemul lui Caracostea mai ofera posibilitatea unei întreite clasificari în trei serii tipologice. care se esaloneaza de asemenea ierarhiei simplu-complex: 1. de la cîntecul de leagan si doina la basmul ce oglindeste întregul univers accesibil închipuirii umane. La miezul noptii. o tipologie a motivelor. în plus. p. C. Posibili- tatea de a fi extins si la literatura culta îi mareste considerabil utilitatea: sistemul Caracostea va putea oferi î~ viitor instru- mentul de cercetare ideal. p.~ siva ireductibila oferita de însasi limba vorbita. 60). De cu seara. p. o tipologie a tipurilor propriu-zise. îndeosebi p. motive si tipuri din creatia populara si culta. De acesta fuge dia- volul si celelalte spirite rele. strofe calatoare etc. Tovarasi nazdravani Cocos. 78-89).sul de pe masa. Tipologiile imaginilor si motivelor depasesc limitele speciilor fo1clorice. celula expre- . e nazdravatl. 50-57. A înviat din bo. formule. de aceea dupa cîntatullui se poate porni la drum (LUI. ea sta drept în vîrful cozii. pornind de la cuvîntul-metafora. stropind cu pistrui . "De nu era cocosul. cînta noaptea dupa ce aude toaca din cer. dintre speciile folclorice si pun în lumina celulele literare din care sînt plamadite crea- tiile populare. Cel ce cînta mai întîi.

1 El mai apare în povestea cumulativa Cocosu rosu unde animalele se panînca pe rînd (LXXXIII. si un catel.Satu Mare). închide ochii si cînta. p. apoi tezaurul împaratului pe care le aduce mosnea- gului (5. 1.436). S-a speriat de cîntatul c. r. În basmele despre animale. În culmea Vulcoi din Muntii Apuseni. În tipul despre animalele asociate în calatorie (AT 130). la rîndul lui o lauda ca ar avea dinti frumosi. În tipul Cenusareasa (AT 510j.. El accepta daca fata (sau baba) îi va sterge laba. 142). dar cum aceasta refuza. lupul. Alteori. Dumbravita . în fundul unui crater "mai ales spre sar- batori". c. c.413- 414. c. îsi îmbAogatestestapînul (AT 715 A) care l-a alungat fiindca nu oua. ms... In povestea cumulativa AT 2030. Li se asociaza alte animale (iepure. pîna-mi pui ciocanu! (ibid. c. Ing. apoi ca auxiliar. vulpea îl înhata si-l duce în padure (AT 61. se auzea cîntînd un c. 950-951). e uneori trimis sa aduca lemne sau apa.hite stava de cai (sau ciurda de vite) a boierului. apare ca protagonist. Cînd e batut pentru ca nu oua (AT 27 si 20) fuge cu gaina în lume. p. cerbul (sau rugul).151-154). 261. Apoi se întorc la casa batrînilor care îi cautau plîngînd (52. Fiindca l-a scapat de uliu. p. c. Batrînii i-au alungat de acasa. c. momeste vulpea sa intre în gura cîinelui.41). divulga uneltirile masterei atunci cînd fiul împaratului vine sa caute la cine se potriveste papucul: "Cucurigu! fata mosneagului . 434). v. 118-122). c. Acolo. Momit de vulpe ca ar cînta frumos. dar c. si a fugit (ibid. In basme. ramînînd numai lupul (5. vulpe si lup). O baba si un mosneag adopta drept copii un c. Vînt).. p 140).6).i~ J 140 pe cei din jur (ibid. capra.40 de femei si prin sat sa umbli" de cînd a fost în stare sa-I convinga pe Simion Stîlpnicul sa dea drumul vîntului din munte (52. soarecele. mina s-a numit "Baia Coco- sului" (43. p. c.p. Dumnezeu i-a rînduit sa tina . p. p. p. îi loveste cu aripile peste cap (5. r. dar la popas e mîncat cel care ar avea ~numele mai urît.418). mîta (52. El anunta un zacamînt aurifer pe care l-au descoperit minerii din Bucium-Sat. p. cheama pe rînd mosneagul. vulpea încîntata casca gura sa-i arate. zboara pe un copac (4 a. capra. (de obicei în tipul înrudit AT 210) cutcurezatullui e interpretat de agresorul speriat drept o amenintare: "Cotcodanu. p. pusca. fura toata mamaliga pe seama catelului. c. Dracul a facut ramasag cu Dumnezeu ca vastavili Prutul ca sa înece pamîntul. De atunci. Cînd vin diavolii (sau animalele padurii). are rolul paznicului de pe culmea casei sau de dupa usa. 60-62). În padure.

p. chiar învata fata cum sa obtina pe rînd hainele de arama.cînd ne batem dupa fata împaratului Verde: cînt-un cocos de trei-patru poste de loc si se scol santinelile si nu putem s-b furam!" (5. p. p. De obicei. Dra~ul sau strigoii pier la cîntarea c. cînd plesneste (LXXXII I. 577). Într-o varianta a basmului AT 545. dar e omorît de fiul ei (LXXXIII.' 286). (41. în basmul despre ucenicul sau (AT 325) atunci cînd acesta s-a metamorfozat în boabe de porumb. o previne ca sa lase papucul încleiat de rasina pe pragul bisericii si sa vina numai într-un papuc (5. 722). apoi de oamenii plecati în bejenie alcatuiesc comorile aflate în pamînt. p. În unele variante.. p. El deschide ochii sta- pînului sau care întelegea limba animalelor (AT 670) ca nu tre- buie sa cedeze capriciilor femeiesti: "eu unu singur la treizeci si cinci va pot porunci. lui Decebal. într-o multime de povesti. p. Ion Saracul. e tinut pe loc cu povestea pîinii (sau a cînepii). c. 273). A treia oara. sau cu ras- punsurile la întrebari pîna la cînta tul c. vaca naz- dravana se lupta la podul de aur cu un c. p. c. puterile zmeului (AT 302) se afla în niste gîndaci ascunsi într-un c. Fata împaratului arunca însa 3 boabe în spinarea c. 52). etc. nucuta mea !»". care se prefac în vulpoi care "rupe gîtulla cocos" (5. Comori. 439). da stapînu-meu. 35. Se crede ca banii de aur cu efigia lui Lysimachus. este acela care îsi îmbogateste stapînul. daca-i prost. p. apoi ea este facuta farîme cu ajutorul unui bici fermecat tot la cîntatul c. încît nu se pot apropia zmeii "Noi de sapte ani de. dracul venit dupa cel ce i s-a fagaduit lui. Fiul vacii vrajite (AT 301 B). Un om si-a pus banii într-o capatîna de cal si nu a banuit nimeni dintre trecatori (LXVI. 574-578). p. Imparatul Constantin locuia în Tetin si a ascuns toata averea într-o pivnita "si-a pus o piatra cu nu- .. Într-o varianta. Uneori. îngropata în albia acelui rîu (50 a. Puteri. p. Strigoaica împreuna cu toti dracii pier la cîntatul c. la una nu-i poate porunci.Du-te repede la parau si spala-te si spune: «deschide-te. 504). 1 . gasiti în 1543 de un pescar în apa Streiului ar proven~ din c. p. diavolul se preface c. C. 215). I. 1-5).. pazeste cu atîta strasnicie curtile unui împarat. de argint si de aur:" . I.. p. care se preface într-un urias. 490-492). c. 529-531). I. II. El o învinge. petind pentru acesta fata împaratului si luînd averea zmeilor omorîti de el (81 a.Dupa o legenda banii îngropati de împarati. În variantele tipului AT 812. (v. I. haiduci si hoti. si el a muri" (5. 141 îi dupa usa într-un poloboc cu cenusa!" (79.

ramîne necunoscuta (LXVI. Un om din Hateg a intrat si n-a iesit la timp. p. De la Pintea Viteazul au ramas trei butoaie cu bani de aur. 26-29). în Stefanesti-Arges. se deschid singure. portile se deschid. de argint si de arama într-o pivnita sub pamînt. o cusma plina de gal- . Aceasta se întîmpla o data pe an. 12-16). sa dea la saraci. vaduve (LXVI. curate si necurate. 29-30). Unii au lasat c. 26). dar zideste înauntru pe toti zidarii ca sa nu tradeze locul. p. 270- 272). p.p. care apoi i-a dat diavolului ca sa-i faca în continuare. c. p. Banii au fost facuti din argint de Dumnezeu. usile de la c. dar fiindca nu i-a folosit bine. Capetenia e asasinata însa de vizi- tiu si c. pan nu va veni el singur" (52. C. p. fiind ale dracului. ramînînd înca un an în munte (26. a sapat un om la o comoara si a venit spre el "o namila de om lunga. în ajunul marilor sar- batori. da bani puscariasului silit sa intre în pestera din Tetin. în orasul Siret. Unele movile cu bani provin de la uriasii care "aveau averi nenumarate" care nu pot fi luati. 59-60). un berbec a venit marti noaptea si a cerut restituirea lor: trebuia sa dea jumatate din ei la oamenii saraci (5. Cînd toaca în ziua de Pasti. Stima e o femeie îmbracata în alb. De asemenea. pentru acte de binefacere: sa faca fîntîni. oricine încearca fiind pocit.. 142 mele lui deasupra. dar omoara pe cel ce intra de bunavoie. iar celelalte de Stima bani- lor sau Duhul c.p.. nu se alege cu nici un folos. cu împarati care stau pe tronuri. p. îi afurisesc sa fie ale dracului (52. necurate sînt pazite de diavol. dracul da saracului. lunga de nu-i mai aflai masura" (66. ca sa-I sperie (ibid. Dracul. 6-7). C. manastiri. Cele necurate nu pot fi scoase. în Meria-Hateg. venit la pivnitele cu c. pazite de un mos care sedea la o masa "cu o pipa si fuma". în chip de batrîn. se detecteaza singure prin aceea ca ard. iar pe butoiul de lînga usa se afla un sarpe de ceara care se umfla cînd vede pe cineva. sau o data la 7 ani (ibid. Banii facuti de Dumne- zeu sînt curati. cu para albastrie. 274-276). 709). iar cei ai dracului sînt necurati "numai de bucluc". O femeie ia din acei bani. Multe comori provin de la haiduci si hoti. De aceea. Se crede de asemenea ca o data pe an. iar cele curate dupa miezul noptii cu para alburie sau galbuie.. din pamînt sînt de doua feluri. sapte hoti au depus banii într-o pestera. în muntele Orlea din Hateg se afla un palat plin de avutii. care n-o poate lua nime. capetenia hotilor pune banii într-o pivnita. p. III. de obicei în noaptea Pasti1or. Unii din cei care strîng c. Cele necurate ard înainte de miezul noptii. sau chiar daca ia cineva din ele.

p. are craci pe care se afla casa unei zîne cu care se casatoreste eroul (5. 62-63). taiat venea singur din padure. El se urca cu "sase toporase de ace" înfipte în copac.. p. spune nevestei ca ceea ce a gasit e linte strîmba si ca au plouat cîrnati (Ar 1381). gasind la radacina o c. 17-25). p. servindu-i drept trepte de urcat si de agatat I (5. r. 456).care îl pune pe voinic la munci grele (41. la radacina unei salcii. 533). Dar cele blestemate nu se pot lua nici în acest chip. sau a unei zmeoaiceAGhesperita. acesta vinde vaca mostenita unui copac. 143 beni. r.. VI. Copac. se mai pot descuia cu iarba fiarelor (v. acasa". ascensiunea se face cu ajutorul a 9 barde I obisnuite.. daca i se spunea . Ca sa pas- treze secretul.1. O femeie t a încalecat pe lemn si de atunci lemnul e blestemat ca sa fie dus în spate sau tras cu animale (99.. Dupa o legenda.Femeia divulga cele întîmplate. -'. p. se afla raiul si mosneagul urca pe el pîna la Dumnezeu pentru a-i cere îndeplinirea dorintelornesa- . 3000. 533). Iarba fiarelol'). Intr-un basm doi hoti vestiti fura banii din vistieria împa- ratului (Ar 950). cu vîrful pîna în cer (adesea pom fructifer). 1. creste dintr:un fir de bob de' sub lavita casei (LXXXIII. (49..Hai. din care ia numai pretul vacii. Fratii lui aduc toti banii si îi împart cu banita împru~utata de la 'popa (S. judecatorul nu mai crede ca barbatul a gasit o c. la început. 362). dracul se revolta: . eroul hranindu-se cu 9 colturi de prescura si 9 pahare " de ~'in (41. sub austrieci. p. p. p.. c. 415). 'B~nii necurati se pot 'sco~te daca se jertfeste o vita.414). In vîrful c. In snoavele despre PacaIa.t- se de toporase speciale. p. Se duce marti sa taie copacul.~p. c. Cel din'tîi este'prins. ajutîndu- . al doilea nu poate fi prins cu toate sfaturile celui dintîi. Banii sortiti cuiva se Întorc la acela. C. Spre vîrf. O reminiscenta a arborelui ceresc (ygdrasil) persista în basmul I Ar 468: un c. chiar daca sînt dati altcuiva (ibid. Esca- I ladarea lui o poate face numai protagonistul basmului. trei pivnite pline cu bani. uneori chiar un om pentru cel care i-a îngropat. II a -d). Un om gaseste o c. împaratul îi da fata de sotie (61. I. 30-39). a iesit un izvor care a umplut pivl}itele cu apa (ibid. 21-22).voi luati de pe vii si de pe morti si tot nu va saturati" si îi omoara pe toti (LXV( p.. Alteori. pentru 20 de lei. Dupa ce le-au dezgropat. dar cînd spune la judecata ca au plouat cîrnati. Lînga Siret s-au descoperit. dar cînd se duc popii. p.5-9). lemnule. C.

1. c. LXXXIII. 63). se urca într-un c. Boul nazdravan îsi fereste stapînul. p.. Adesea din doi copii îngropati la uneltirile im- postoarei (AT 707) rasar doi c. p. 238). urmarit de zmeul care pusese mîna pe palosul lui nazdravan. Cînd ajunge baiat de însurat. apoi se dovedeste ca aceasta este o pedeapsa pentru o mare nelegiuire. Ibovnicul Ilenei Cosînzeana îsi are împa- ratia asezata pe un c. s-înnuc o ramas s-în zua de astazi!" (5. p. Urma galbina "s-a suit în vîrful unui copac si de-acolo si-a aruncat caciula într-o parte si a zis: încatrau.. apoi se puse în el si se ridica" (41..'ul de jos si ajunge cu vîrful pîna pe pamînt. creste în chip inexplicabil pe corpul unui om. 9). 309). Mai adesea. El nu dispare decît atunci cînd aceasta este data în vileag si victima reabilitata. c. V. p. s-a dus caciula mea. Viteazul care o peteste pe Ileana Cosînzeana taie c. 536). Fata mincinoasa (AT 710) este pedepsita uneori sa stea mereu în pa- dure. Pe trunchiulluJ revine pe lume eroul tradat de ortacii infideli. Un c. 590). 1. 201-202). si el se lasa. în c. urias creste pe tarîrn. Pe pîntecele împaratului care si-a osînâit fiica la moarte pe nedrept creste un nuc care se mareste în fiecare zi. El o deschicat nucu cela si s-o bagat în nuc. Uneori. de unde îsi cheama cîinii nazdravani (AT 315. 17). într-acolo ma voi duce sa-mi caut mireasa" (60. 535). V. p. Dragan Cenusa gaseste la palatul scufundat numai un nuc care ajungea cu crengile "în naltu cerului . p. El scade mereu pe masura ce victima povesteste patania ei (86." (60. asculta porunca fetei de a se lasa jos si de a o ridica: "Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos. "Cînd o prindea somnul. ducîndu-l în padure. este o forma metamorfozata a protagonisti- lor din basme. . urias de pe pamînt are în vîrf o pestera în care sta de paza la mosia lui Hotiotio o fata îmbracata în arnaut care era în stare sa taie o oaste în- treaga (LIII. Eroul. "Acolo a catat copacul cel mai înalt si au facut un foisor pentru baiet" (82. 456). este sediul unor personaje (v. 144 buite (AT 555. pîna la întoarcerea lui. Mama Padurii). p. Brad.. V. p. cu 12 craci si cu vîrful pîna la cer. ea se urca pe un copac înalt si între crengile lui dormia . (uneori pomi). cu împaratia (ibid. c. în cîteva variante ale tipului AT 301 B. p. Alteori. Fata iesita din rodie (AT 408) este lasata de erou într-un c. Un c.

tema e mai frecventa în balada po- pulara). (52. în povestea mincinoasa despre imposibilitati. 696). 10). dar Noe l-a blestemat sa se înnegreasca pentru ca nu s-a întors la corabie (LIII. p. p. deoarece c. Dupa legende c. p. O legenda înfatiseaza o corboaica uriasa care îsi hranea puii cu cirezile si turmele din jur. Poate bea numai apa din ploaie. voI. în povestea cum'ulativa despre baba ce se boceste dupa oul spart de soarece (AT 2022 B) se asociaza sa boceasca. acestia neputînd iesi pîna nu plesneste de ger coaja oualor (LUI. 1015). ploaie. Daca puii J:__~ întîrzie. V. p. Mar. s-a facut negru de cînd s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (99. v. cum e inima-n mine!" (52. Noe l-a blestemat sa nu-si poata vedea nici puii (38 a. fi-u-ar pana pe tine. 294-295): "Ai. 295). iar puii sa-i scoata în februarie. 696). 247). chiar viscol. p. a pierdut rama- sagul cu furnica de a sui în vîrful copacului atîta fier cît poate cara ea (52. 145 Uneori. p. "Pomul acela înflorit cînta. O fata nu vrea sa se marite pîna ce fratii ei nu-i aduc. . a mîncat uriasul ("jidovul") care se agatase cu mîinile de tortile cerului (LIII. XVI. Pe alocuri. între altii. e socotit chiar sfînt. 419). 697). ci si sa oua în decembrie. 76. La început a fost alb. în alta poveste cumulativa (Ar 2030). întrucît ar avea cruce în gura. 79). în vremea potopului. p. 294). atunci îi manînca furnicile. în basmele despre animale. corbul scapa casul din cioc (75. apare în basmele noastre si pomul care cînta. p. nici o pasare nu ciuguleste din hoit pîna nu e început de c. protagonistul împlînta codiristea biciului în pamînt si din ea creste "un fag atît de mare de nu-i vedeai vîrful si nu-l puteai cuprinde de gros" (77. Numai vîntul turbat a putut-o omorî (101. Prin croncanitullui anunta lupii sa vina la vite. c. prevesteste rele. e pacalit de vulpe (AT 57): laudat ca are pene frumoase si ca ar cînta tot atît de frumos. Alte legende relateaza cum a fost blestemat nu numai sa manînce hoituri. p. ca întrecea cele mai minunate muzici" (52. p. între altele. p. Sporadic. C. retine clopotelul caprei care recurge pe rînd la ajuto- rul animalelor ce se ameninta reciproc. A fost blestemat sa nu bea apa din izvoare si rîuri fiindca n-a vrut sa curete paraiele alaturi de celelalte pasari ca sa nu se murdareasca de glod. p. de aceea tipa în vreme de seceta (52. si pomul care cînta (AT 707). c. Corb. si un c. 8). p.

266-267).. p. devine ginerele c. fiindca a fost crutat de el sau i-a lecuit aripa rupta. Mai des. p. Cînd iapa se preface în pasare (sau zboara prin nori). ajuta pe erou sa gaseasca iapa nazdravana a babei pe care trebuie sa o pasca în trei nopti (sau zile) succesive.ele fantastice. gasindu-i mireasa potrivita. el se încumeta sa scoata pe erou de pe tarîmul de jos (performanta îndeplinita de obicei de pajura). p. c. toarna peste el o cana de apa rece. Cel mai adesea. în alt basm. (52. cel mai puternic). se preface în c. c. dupa ce acesta a fost tradat de ortacii infideli (AT 301 B). în- . Dupa aceea. p. 1. C. îl facu un pui de c. 215). 78). 421. si o fugaresc pîna la baiat. 677-681). se lupta cu un împarat ce-i petea fata. ceea ce îi aduce îmbogatire neasteptata (62. întîmplator. I~p. p. eroul îl ajuta. El îl ajuta pe voinic. Mortul caruia voinicul i-a platit dato- riile dupa moarte si l-a îngropat cuviincios. II. 703-704). sa se ascunda de fata petita. dar sotia necredincioasa îl tra- deaza si oastea c. De la ceilalti doi c. iar peste zmeu o cana de apa calda. si-l ajuta pe binefacator.) printr-o pana miraculoasa reluata de erou de la cumnatul c. 1. cumnat e asimilat cu un zmeu (51 a. învata pe fratele orbit (AT 613) cum sa-si recapete vederea. Uneori. iar mai tîrziu îsi ajuta cumnatul sa-si recapete sotia furata de zmeu. p. 689). 21-22). bucurîndu-se ca va avea "septe hoituri" (5. Cînd ciimnatul e taiat bu- cati de zmeul ce i-a rapit mireasa. p. aduna bucatile si îl învie (81 a. prinde putere si îl rapune pe zmeu (41. el unge pe voinic cu sau pentru "trei stîrvuri". partea a III-a. spalîndu-si ocpii cu roua din noaptea de Arminden. care îi pune capastrul în cap (85. dîndu-i o pana miraculoasa. ajuta pe erou în lupta nedecisiva cu adversarul (al treilea zmeu. 698-699). fiindca i-a legat aripa. un c. în probele de ascundere (AT 329): "lovindu-l cu aripa. Veghiere). La rugamintea eroului. e un auxiliai: de pret al eroului. pe cînd veghea într-un palat (v. 176). este învinsa (ibid. c. afla cum sa vindece pe împaratul Verde si sa scape de foc ceta- tea împaratului Rosu. Fata îl va zari totusi cu ocheanul. 43). Alte dati.ajuta pe un "baiat buiac" sa scape de dia- voli în 3 nopti. Un c. s~îl vîrî într-un stol de c. 146 în basm. ce se urcase pîna la vîntul turbat" (41. într-o varianta a basmului AT 569. c. sa redevina om (fusese blestemat de sora-sa sa se prefaca în c. p. eroul îl ajuta pe c. El e uneori printre animalele-cumnati (AT 552) care îsi ia mireasa în timpul noptii. p. împaratul c. p. aduna toti c. 579). ridicîndu-l pe spinarea sa (LXXXIII. apoi sal- vîndu-l de la înec si a treia oara plimbîndu-l prin toata lumea (81 a.

p. în rai si Stefan pe pamînt. grangurul a fost ales "Domnisorul pasarelelor" . De atunci cînta numai între cele doua sarbatori (52. Petru. în trecere pe acolo. cele trei obiecte miraculoase: masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. s-au despartit. a fost împuscat de un vînator. Dupa legende. Dedu si C. Dupa o legenda. si Sava au ramas orfani. se teme mereu de el. de aceea nu mai cînta cînd se apropie ziua lui (LUI. au plîns mereu pîna au murit.. La facerea lumii. p. 298). Acesta l-a blestemat sa se prefaca în pasare "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s-o afla" (47. de la Blagovestenie pîna la Sînziene. Sava si-a omorît fratele ca sa ocupe el tronul. Pavel. El cheama pri- mavara în codru. p. p. a fost un hot care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. 450- 451). A furat boii lui Sîmpetru în timp ce acesta ara. au plecat în lume. 496-499). 50). Erau atît de nedespartiti. 451). 298). l-au facut pasare. iar celalalt numit felurit (Sava. Dupa moarte. Penele si sî~gele lui tre- zesc în cel care l-a ranit în zbor dorul erotic: ". p. e o pasare misterioasa. de aceea e "pasarea cea mai hai duca" (LUI.. strigîndu-l pe nume. p. p. bîta ce bate la comanda si palaria ce genereaza s~ldati (81 a. Doi feciori de împarati. Acesta din urma îl striga mereu pe celalalt (44. p. Dedu l-a gasit si l-a tot bocit. s-a rostogolit într-o prapastie si a murit. Dedu. Fiindu-i mila de el.).unde as gasi eu o fata asa de rumena ca picaturile istea de sînge si cu parul asa de negru ca iste doua pene de corb" (33. 293). Dumnezeu l-a trimis pe ceea lume sa stea cu c. care amuteste de la Sînziene (67. C.. Au fost doi frati: Cucu. Stefan). c. C. 7-8). l-a strigat mereu pe nume. p. I. pîna ce Dumnezeu cu Sf. C. 147 vata pe copilul caruia i-a mîncat un bou sa ceara de la tatal sau. strigîndu-l pe nume. Lazar. C. Cele mai numeroase legende îl arata a fi fratele cel cautat. si Stefan. pîna ce Dumnezeu l-a prefacut în pasare (52. C. încît Dumnezeu i-a prefacut în pasari.. C. unde cînta haiducilor. . 292-293). strigîndu-l mereu (67. 129). care primavara vine pe la noi sa-si caute fra- tele. Doi frati orfani. l-a prins si l-a prefacut în c. Cuprins apoi de :r- remuscari. p. el a fost hai- duc. . transformat apoi în pasare (ibid. . Originea lui e explicata felurit. s-a obligat sa-i faca un palat din "fasii" de tei pîna la Sîmpetru. Dupa ce a furat caii lui Sîmpetru si a fost prefacut c. au fost prefacuti în doua pasari. Dupa ce c. celalalt îl cauta mereu. Cuc. De la un loc. Dupa unele legende din Muntenia si Oltenia. împaratul c. Doi frati gemeni.

Parintii fetei l-au alungat. Tatal ei a blestemat-o sa se prefaca pasare care "tot asa sa cucaiasca. "a facut multe bunatat pîntru noi si ni-a iubit mai abitir ca un parinte. Femeia c. în basme. Pacala întrevede înscenarea si o omoara cu un pietroi (79. 73). un împarat cladeste o biserica stralucita careia îi lipsea ceva. p. mîhnit s-a plîns lui Dumnezeu care a hotarît ca el sa le cînte în rai. 133). iubitor de tarani. cautîndu-1 zadarnic (52. I. noi tot robi am fi s-amu t" (1. nu mai aveam az pamînt si tot clacasi era sa murim" (12. la treaba" . De atunci. Da nu era el. a pacatuit cu pasarea numita ochiul boului. preuteasa (sau ser- vitoarea) se urca într-un copac de unde imita c. S. p. cucu" în batjocura. C. p. copilul nu s-a dezbarat de a-l batjocori si Sf. Daca "nu era el. a cîntat mereu. într-o varianta a tipului despre leacul miraculos (AT 550). p. VI. si-l duc în biserica.440). 35). 148 Dar fiind o primavara frumoasa. era "om bun.210. s-a ascuns si a încetat sa cînte de teama grangurelui (99. . dar pastrîndu-si caracteristicile. Istorisirile populare îl înfatiseaza om neasemuit de bun. 514). voind sa în- semne sfîrsitul angajarii ca sluga. iar femeia lui sa ramîna pe pamînt si ochiul boului sa-i fie sluga. C. a fost un copil care striga mereu dupa Sf. 1. I. 451). C. galanton. p. iar ea îsi striga mereu sotul. "tare o mai fost dulce si bun. care îsi spune în cîntec patania: "Mastioanea m-a taiat / Si cu tata m-a mîncat / Dar eu în cuc m-am sohimbat" (44. apare incidental. ochiul boului îi cloceste ouale si-i hraneste puii. 451). grîu. dulce la cuvînt. îndeosebi de cei napastuiti. p. C. îi placea sa ajute cu sfaturi pe cei cu care convenea. Cei trei feciori ai babei pleaca în cautarea lui. dar fratii îi iau c. dar fata îl striga mereu. cum n-o mai fost pe lumea asta". 3000 IX g). c. c. Petru l-a blestemat sa fie pasare care sa cînte "cucu" (100. Prin sate "povatuia Cuza sa puie cînepa si in. Petru "cucu. uitîndu-si promisiunea. din oasele baiatului omorît de mama vitrega se naste un c. Dumineci. 15. Cînd s-a apropiat Sîmpetru. C. fasole si sa hie oameni muncitori". p. p. XI. 14-17). Cu toate admonestarile. în snoavele despre Pacala sluga la popa. într-o varianta a basmului AT 720. O ba trîna arata ca bisericii îi lipseste "cucul din dunga raiului". 179. Cerea "sa aram cînepa.. cît va trai" (52. Cel mic izbuteste cu ajutorul Sf. sa are porumb. p. a fost la început o fata de împarat care s-a îndragostit de un argat. nu cînta pîna nu intra cel mai mic în biserica (42. Cuza -Voda. C. plîngînd.

1. Exproprierea boierilor s-ar fi facut prin viclesug: C. Sa-i usureze Dumnezeu tarîna" (ibid.179). a luat si averile manastirilor. iar boierii au votat legea. cîte zece falci.. a intervenit pentru. iar pe soldati îi îndemna "fa- ceti-va datoria catra tara . 180). Se crede ca sfîrsitul lui prematur ar fi fost pricinuit de boieri. spuneau ca traieste.221.Lumea vorbea bine de el.Sa nu mor pîna nu mi-oi face un rînd de curti domnesti acoperite cu piei de ciocoi" (ibid. 178). "n-a putut trai mult dîn pricina boierilor. "EI zicea sa fie unire s-un duh în lume. cu lumea. 1. C. Daca mai traia. 2. iar pe oa- menii de pe mosiile lor îi sileau "ca sa iasa mai repede la lucru" si cei "care au întîrziat putin au primit ca rasplata lovituri de .hotii batuti care n-au cu ce plati etc. "Elo dat pamînt la gospodari. la pontas. 398. p. (1.. cred ca boierii i-o facut ce i-o facut. p. ca bietul Cuza sa nu mai calce pamînt românesc". 72). C... C. Cu timpu dascoperea el toate" (12. 227. Memoria lui a ramas binecuvîntata prin împroprietarirea clacasilor. 23. 223. p. deoarece calugarii deveni- sera neomenosi. p. 364). a formulat legea ca se va lua pamînt de la cei ce au peste 10 falci.173. "Calugarii mînca si bea bine. 71).... 3. 1. 429. "a facut mult bine-n tara. 217.336. Vazînd dîrzenia cu care boierii se opuneau reformelor.. a urît pe ciocoi ca nimeni altul. p. si el tinea cu gospodarii. "De întrebam unde-i Cuza. sa lucreze nevestele noastre. p. le-a spus: . p. 149). El îndemna ca "fiecare rumân s-aiba pusca-n casa. Pe el .. si dupa ce v-at duce pi la casa vo~stra.1-0 nenorocit. de întrebam de viata. sî spunea ce-o sa-i sune biata spinare-a boierului d-acu-ncolo". s-apoi sa lua la lupta" (12. 1. de-o murit el ase de graba". facea bine" ! C. de saraci nu mai aveau mila. 263). 149 in. Daca ar mai fi trait "n-ai mai fi vazut ciocoi.399). spuneau ca a murit" (ibid. Dupa expulzarea sa. Boierii l-au urît si au complotat pîna la detronarea lui. sa tra- iasca oamenii uniti unu cu altu". crezînd ca e vorba doar de exproprierea taranilor fruntasi (1. . C. ca sîntem plugari"... caci le-a luat mosiile" (12. Ajuta pe cei loviti de o napasta: a dat bani unui caraus sa-si cumpere bou în locul celui cazut. De întrebam de moarte. a rectificat sentinta nedreapta a judecatorilor împotriva unui taran. sa nu cumparam bumbac. iar taranii au fost mereu mintiti cu privire la soarta lui. Ferice si halal sa-i fie da sufletu lui!" El "la oameni a dat pamînturi. am sa va dau pamînt: va scap de boi~resc" (12.. spuneau ca-i în Bucuresti. p. el a dat la toti oamenii pamînturi. la granita "au pus cazaci si au facut închisori. p..

p. 5. da buzna în palatul sultanului si l-a somat: " . 364. la mînastirea Neamt" (12. îmbracat taraneste intra prin cîrciumi si hanuri si cerea "Da-mi oca dreapta a lui Cuza" (12. C. 441). (ibid. 12.155... Chiar în fata sultanului suzeran el nu merge ca înaintasii. i se oferea cîte o ulcica "ca de-o jumatate oca". încorijurat . 117). a controlat mai multe manastiri. explicînd sultanului "Asa m-o trimes pe mine Tara!" (66. sa-i dea biru". (1.171. Punea caciula mocaneasca pe cap. asa va veni timpul sa joci tu. 321) sau "Ia .. "Cu suman ca al nostru si cu cojocul. 150 bici" (1. 354). Legendele releva patriotismul adînc al domnitorului. 169). aiasta-i" oca lui C. p. pentru a-i lasa un bilet cu admonestarea: "Cum ai vazut ursul Jucînd înaintea ta. Apoi . 9. boierule. 24. p. 1. da nu l-a putut ajunge" (12. suferind ocarile calugarilor îmbuibati care luau în seama numai pe cei ce dadeau bacsis. a verificat el însusi comportarile calugarilor si multe legende povestesc inspectiile lui pe la manastiri pe care le facea deghizat. p. a vazut cum traiesc taranii la munca cîmpului. 440). în genunchi de la poarta palatului pîna la tron. Multe legende povestesc calatoriile lui deghizate prin tara nu numai pentru a vedea neomenia calugarilor. 4. pleaca însotit de 20 soldati alesi.157. C. 1. preoti. iubea muzica si dansul popular. La plecare. A controlat chiar pe slujbasii din palatul sau din Iasi "îmbracat în toale de opincar" (1. p. In felul acesta. 106). era cu camesoaie de in ori de cînepa si o lua prin tara sa-si vada stapînitii" (ibid. vestita în toata tara. p. iaca. Spre surpriza lui. cum vînd cîrciumarii. cum sînt primiti drumetii de boieri... cum sînt învoielile agricole. si sultanu de frid sa nu-l taie. ci pentru a fi martor la nedreptatile ce se faceau în toate domeniile. calugari.. ~ iscalit". p. p. 161-162). asa umbla . taranii.145. p. cu fruntea sus si cu sabia zornaind ca un Fat- Frumos". înain- tea ursarului". Se straduia sa ridice prestigiul tarii.Iscaleste colea ca sa nu mai plateasca tara bir.-a întors repede' în tara pîna n-a prins de veste garda sultanului. ori te tai! S-~ scos sabia. 1. iscaleste. 1. lasa cîte un bilet scris "Alexandru Ioan Cuza a durmnit în cutare bucatarie pe un tuhal plin da glod.ada o oca de-a lui Cuza". negustorul sfidîndu-l "ca pentru voi. A fost vazut "singur pe strada Berzei din Bucuresti". Cînd sultanul îl "strîmtora . S-a prefa- cut chiar ursar ca sa joace ursul în curtea unui boier potrivnic. p. 93). ci "drept.173. 73. Cel mai des verifica pe crîsmari daca respecta "ocaua lui Cuza". în felul acesta. C. cum se lasa mituiti judecatorii etc. "Cica sa sa fi luat dupa el.

. 241. i-a rasplatit cu cîte un galben.151 de 12 calusari care jucau în jurul lui. p. 257). p. privindu-i cu dragoste". a fost calauzita de o stea neobisnuit de lumi- noasa. Ea s-a ivit în vara ce a preceda t alegerea lui' ca domnitor. Soarta lui C. 242). îi placeau cîntecele din fluier ale unui taran din Falciu pe care îl punea sa-i cînte "afara. "statea în mijlocul lor. cînd "în toate noptile vedeai o stea cu o coada lunga cum taia cerul de la rasarit spre miazanoapte si lumina pamîntul ca ziua" (1. la fereastra". C. 7. iar la sfîrsit. în timp ce el petrecea cu comesenii (1.

p. E închipuit mic sau dimpotriva "foarte înalt. (5. 1. i-arata încotro sa mearga ca sa gaseasca fata din d. 22). dar dimineata fata nu se mai poate urca în d. l-a blestemat sa înfloreasca. Într-un tip înrudit din Muntenia. Dupa o legenda d. . s-a nascut din viermele ce sta tea pe spuma marii initiale (52. p. În variantele din Muntenia ale basmului AT 408. nu s-a mai deschis ca sa intre fata în el. dupa ani de umblet. ca [si] cîn~ îl fulgerase un fulger drept în doua. aghiuta. d. lo- cuiesc trei fete surori (35. cu ochi mari si cu gheare la mîini. II. p. Il curata de uscaturi si. mai frecvente: satana. 2). p. II. iar dupa alta. 237-238). la început facea si el fructe pe care le mîncau oamenii. 143). uneori cu patru picioare subtiri ca ata sau lungi ca fusele. adesea cu picioare de cal. p. D. de voinic nesarutata" (89. 1-2. dar sa nu mai rodeasca (99.. Iesirea din d. d. 15-18). te prinde dintr-o saritura" . Fiul de împarat gaseste în padure o fata care îsi avea patul în vîrful unui d. dînd nastere unui d.. în d. sa intre fata curata. D. necu- ratul. Ea coboara si dorm împreuna o noapte. 2-3). 187). Dupa o legenda d. crescuse muschi pe el". a fost nascut de prima femeie din lume care a înghitit doua bucati de fier. 89. avînd urechi mari ca de capra sau de bivol. fiindca ea nu mai era nesarutata. iuda.Deschide-te. împielitatul. Drac. sotea. schiop dar cuminte si altuia prostanac (ibid. parasit de fata intra în decrepitu- dine si voinicul. O data s-a suit Dumnezeu într-un d. E ca omul. fata din d. naiba. de soare nevazuta. îl gaseste "deschis. cu coarne si cu coada. adesea cu barba rosie. cu cap de cîine. dafin verde. Are o multime de nume.D Dafin. mai rar rosu. De durere. e luata de voinic prin sarutare. p. p. îmbracat însa în par negru. e închipuit negru. de vînt neba- tuta. drept rasplata. se face cu ajutorul unei formule de incantatie: " . p. (81. pe pamînt neumblata. ca sa manînce dafine si la scoborîre s-a întepat într-un ghimpe. uciga-l-crucea.

numai pîna la cîntatul cocosilor (LIII. la raspîntii. popa. îl îndeamna pe om sa faca crime sau sa se sinucida pentru a cîstiga cît mai multe suflete. mai adesea îi poceste. "din gura varsa foc si pacura". Poate imita striga- tele tuturor animalelor. în pamînt. lup.. mai ales. musca "în orice fel de fiinta" etc. D. rîpi si alte locuri neumblate. sarpe. Nu se poate preface în oaie.153 Se poarta îmbracat cu. mai rar cocos. celor care umbla cu farmece. poate sa amuteasca". 485). case pustii. iepure. te poceste. cînd "dracul scapara. Ilie care îl "loveste cu sageata si cu biciul". Se face nevazut de îndata ce-si pune fesul în cap. El pazeste comorile din pa- mînt pe care le da numai pentru suflet de om. cautînd sa cîstige cît mai multe s~flete. bivol. Pe oameni îi sperie. Intra si în corpul oamenilor si animalelor. ele se duc la balti sau gîrle si. om (baba. Oamenii scapa de el facîndu-si cruce. lacuri si iazuri. adesea cu fes rosu sau "palarie nanta" (cilindru) cu betisor în mîna. luîndu-le o mîna sau un picior sau luîndu-le mintea sau chiar îi omoara. torturîndu-i. fiind "cel mai mare peste duhurile necurate". iar noaptea "are putere 12minute. se teme apoi de Sf. varsa scîntei si dispare". D. mai ales unde sînt comori. apoi prin paduri. Ziua nu poat~ umbla decît "drept la amiazazi . tichie sau sapca rosie. dar cu precadere pe la miezul noptii. albina. unchias batrîn cu barba rosie. dar numaI vreme de un minut. întîi e mic. epilepsia. Se poate preface cel mai des în cîine. Umbla numai noaptea. apoi celor fricosi si drumetilor singuratici. de cum însereaza. Dar nu 12 minute în sir. calugar. De la el provine nebunia si. 163-172). Mai fuge de tamîie si scuipare în sîn. mai cu seama pe la cele pustii. vede scîntei de toate colorile. bou). "aproape ca a lui Dumnezeu". Se arata celor care îl cheama. jidan). vaca. cînd sta soarele". fug . Are o putere extraordinara. exceptînd oaia si albina. porumbel. tipa si fuge". atunci de te nimereste. apoi în pisica sau capra (ied). dezbracate. p. ci din timp în timp" (52: p.haine rosii. turc.. El face numai rau oamenilor. Vraji- toarele fac farmece cu ajutorul lui. adesea "mai presus de Dumnezeu". apoi creste cît un bou de cei mari". vulpe. Locuieste cu precadere prin balti. "Cînd se arata noaptea. cîiId aude cocosiicîntînd. batînd prundisul cu o nuia "zice ca iese dracul si pacatuieste cu ea si pe urma îi zice sa împlineasca ceea ce îi porunceste" . apoi pe la mori. d:"trazneste. îi rata- ceste. îl invoca. în acest scop. De obicei. porc. "Cine cuteaza sa-I loveasca. boier "cu tilindru". mai rar în alte animale domestice (cal. neamt.

facuta de diavoli "cu ciocanele. 154 si în noaptea Bobotezei spre a nu fi si ei botezati. 169- 174). dar în casa si nu l-a putut scoate afara. d. vîrticusul din vînt care "e nunta dracului" în care omul arunca cu cutitul trîntindu-se la pamînt. apoi ciubotele. Abia Dumnezeu le-a perfectionat. d. 98). 52. fiindca atunci nu va mai fi cine sa-si aduca aminte de marirea lui. ca sa n-aiba oamenii pîine" (ibid.. p. "toate le facea numai nu stia cum sa le-nqheie". facînd ferestrele. dar nu putea ara. apoi a facut carul. 1194). aceasta pentru ca Dumnezeu "sa le poata lua de la dînsul si le-a blagoslovit sa fie pentru noi". întrucît în ea "este diavolul care porneste cu mînie împotriva lui Dumnezeu". pentru ca în acea noapte îi pot mînca (LUI. a avut aproape tot atîta putere cît si Dumnezeu. 47). dar fara feresti. neavînd denciul sau bortita. cazut din turnul manastirii si prefacut în pacura. si vite. cind se tem si de lupi. A facut nisipul ca samînta de piatra ca sa devina pamîntul sterp. 496~498). dar Dumnezeu a oprit muntii sa mai creasca. cepurile în brad (LIIt. D. p.1heat "pe om cu femeie. rachiul ("ca sa capete suflete". nestiind cum sa puna boii. Socul e de asemenea necurat. pe gaina cu cucos" etc. a facut muntii ca sa ajunga la cer din nou. încaltînd numai un picior într-o ciubota. El a facut si plugul. de-abia Dumne~eu le-~ luat si le-a împerec. 542). Initial. de-abia Dumnezeu i-a înjugat cum trebuie si a tras prima brazda de învata tura. dar nu putea macina. insectele raufacatoate (rezultate din piliturile ramase din lupul facut prea mare). p. dar el vîra amîndoua picioarele într-una. demontînd carul pentru a-l scoate pe usa. p.. grindina (piatra). a facut casa. 917-919). sta la radacina lui (ibid. D.. se opune ca Dumnezeu sa stinga durerea din lume. p. fiind "lemnul dracului" si d. Facerea lumii). p. care le-a adaugat Dumnezeu dupa ce i-a daruit-o lui. d. p. dar Dumnezeu l-a oprit sa mai creasca (52. a facut moara. el a facut "si om. altfel poate orbi sau ologi (ibid. p. De asemenea. furtuna înainte de ploaie.94. întunecimile de soare si de luna (LXII. Dupa ce Dumnezeu l-a alungat din cer fiindca voia sa-i ia locul. a creat fiintele si substantele daunatoare: lupul. tutunul (din d. p. dar e biruit de el "tragînd în necurat cu tunul pîna ce-l îngramadeste într-un colt unde îl si trazneste" (LXIII. D. D. . p. soarecele (provenit din sarpele de casa luat de Eva: în corabie la îndemnul diavolului) care începe sa roada du- sumeaua (LXI. Astfel. 145). 1218-1220).. A colaborat cu elIa crearea lumii (v. p. 104). ibid. 8-14). dar nu stia ce sa faca cu dînsele".

Unii se vînd d. popa e prins si condamnat la spînzuratoare. p. prin aceasta devenind liber (ibid.. soarele sta în mare si se scalda. au fost pusi sa poarte soarele sus pe cer. Noaptea. 479-480). batea cu maciuca în balta si d. d. O baba îl în~ata si spînzure un om de paie îmbraca t ca el ca sa-Iscuipe d. Atare ban "e însasi dracul. Un om.. Un baiat s-a dat lui si d. iar dimineata 77 d. .. îl scapa (ibid. I i-a prins piciorul cu usa'... Petrecerea are loc în niste curti mari cu odai frumoase pline de boieri si de cucoane. D. dar d. pentru bani. Unui boier care pierduse banii la carti îi face un hambar plin de bani. dînd primasului o hîrtie de 10 florini. p. Unui om d. banii dati de d. aparea sa-i satisfaca dorinta. 477-478). D. adica vin înapoi la fostul stapîn. se preface în ban s-apoi fuge la stapînul sau". blestemati de turci sa fie aiUn boace. stapîneste banii îngropati (v. p.. fiind buna numai hîrtia de 10 florini (52.. se vinde diavolului care îl tine 5 ani. îi pastreaza în polo- om a intrat si a luat o cusma de bani. fuge. 482~ 483). încît toti d. constata ca în buzunar au numai surcele în loc de bani. prefacut în boier tocmeste niste lautari pentru o petrecere. Pe un popa îl duce noaptea lahaznaua împarateasca sa-si încarce desagii cu aur. dar "cum îl scot afara. îi da o punga de bani daca bea un paharut de rachiu. pentru ca nu i-au putut duce si d. dar banii nefiind unsi cu acea buruiana. dar la iesire d. iar curtile doarmovile cu tufe si cioate. Comori) care se cunosc în primul rînd prin faptul ca sînt fugatori. iar acesta îi da o fata de sotie. dîndu-i de toate.. într-o pestera de la RaGhitel- Cluj locuiau o multime de d. prefacut dintr-un "boier mare într-o drosca". Fiind lasata o data acasa. în Tetin se afla bani multi. trebui~ sa se spînzure. 261-262). neprimit la lucru de nimeni pentru ca era prea negru. rupîndu-i d. iar boierui devine liber dupa 5 ani (ibid. Capetenia lor s-a prefacut într-un flacau frumos si a luat de sotie o fata din Margau. p. Un'muzic~nt da pe la ochi cu apa de a d. Cînd avea nevoie. 482). Alteori. D. sînt falsi. Un batrîn vîrît' acolo la arest a iesit cu o cusma de galbeni darui ti de diavol (ibid. Omul accepta. p. Fata a adus comorile acasa. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. 485-486). babele au uns-o cu niste buruieni.. DUDa ce s-a îmbogatit.lcîiul. îl ridica pe cer. La plecare. cu conditia sa nu se spele si sa nu se roage. p. au fugit din pestera. se îmbata si la uneltirile diavolului îsi omoara fratele: diavolul a cîstigat un suflet (ibid. Cele doua mai mari se sinucid si sufletele le ia d. 301-302). i-a virît contractul în pulpa.. p.155 D. si atunci vede ca boierii sînt toti d. p..27). au disparut toti (50 a.

lînga usa cum "scria pe o piele de bivol pacatele oamenilor". care "era înapoia lui c-un scorbaci" (5. Tîlharii sînt calauziti de d. precum si cei care sînt da- ruiti d. Sufletele oamenilor le-a cîstigat de la început prin zapisul iscalit de Adam si ascuns de d. sub o piatra în Iordan. iar la mers se tîra doar"ca un sarpe. numai vine. dar Isus l-a pus pe el în lanturi de unde nu va iesi pîna la sfîrsitul lumii (ibid. "bate. 1217-1218). De aceea. Ci6banul neprihanit cînd vine întîia data la biserica. Unul de 7 ani crescuse numai cît mîna de mare si era. 311). si . d. sa i se vînda lui si va avea parte de o viata îmbelsugata.. La botezul sau. îi place sa ia copiii nebotezati ai oamenilor si sa lase în locul lor copiii lui. Sfîrsitul lumii). p.. au picioarele moi si nu pot umbla. p. D. da o traista de gal- beni unui om care îsi bause toata averea ca sa aiba de ce rîde de crîsma. De ciuda. la mînie. 156 D. p. duce sufletele celor rai. La 14 ani. 484). Cînd a terminat banii. "avea ochi albastri. face dupa în- demnul si gustul lui. Cautîndu-1 apoi pe d. a facut omul. p. . p.. omoara pe crîsmar si. D. rupînd contractul (ibid. Copiii schimbati se cunosc prin aceea ca au capul mare. afla ca l-a omorît odata cu lampa (52. îs~pun palmele. s-a învoit cu Dumnezeu ca pacatosii sa fie ai lui. umbla în lume sa îndemne la rele pe oameni (52. Traieste doua sute de am.. 1129). aceea ce diavolul singur face" (ibid. d. p.. p. si-au . i-a pre- gatit un scaun ferecat cînd va trece prin iad. "atunci dracul l-a scris si pe dînsul acolo si mai mult nu l-a vazut" (ibid. l-a rapit din biserica si abia dupa rugaciuni multe l-a adus înapoi.. d.sub- tire ca degetul. Con'tractul e fac~t pe o cara~ida pe care Benes si d. 535). ceea ce se cunoaste dupa pîlpîitullampii în care era d. 935-936) (v. apOIa fost vazut prin cra- patura muntelui silit la munca silnica de d. vazînd lampa mis- cîndu-se tare. O femeie batrîna da d. Cînd se umple pielea. vede pe d. 232-234). Fiindca d. Mamele copiilor schimbati. barba si mustatile rosi . în chip de "domn" momeste pe un om sarac. o sparge. d. 1232). încît nu si-l pot tinea. desi n-avea oase. era foarte mare artist". o întinde cu dintii si ciobanul rîde. copilul ce-l purta în pîn- tece. Benes. avmd tot ce dorea. Un d. Cînd a devenit barbat. ca femeia care n-a dat simbria slugilor si le-a batut (ibid. III. p. Isus a tri- mis trei lumînari în apa care au ars zapisul. Un altul se întindea noaptea pîna ajungea pe casa. omoara. prada.

rapesc fete ca sa-si petreaca cu ele. urmariti de d. 516-517). Pe cei care au jupuit si nu au mormîntul pazit 3 nopti cu """y o lumînare. 1283-1284). În Capîlna. la m~nta fratelui ei si' se lauda ma~ei ca o duce bine. "îmbracata numai în matasa". în marginea rîului. vine dupa 7 ani si ia baiatul nascut în absenta împaratului. 513-514). de Maica Domnului (81. Acolo. a fost adusa înapoi cu conditia sa nu spuna nimic 9 ani (ibid.. dar ei trimit pe altul fara lumînare si vede cum d. 259-260). p. o ducea bine "numai atîta mi-i greu ca trebuie sa fac copii în toata luna" si-i arata o lada plina "de draci maruntei". p. care îi da basmaua miraculoasa (Ar 313). D. IL În basmele propriu-zise. ca ti-l voi aduce pe al tau" (ibid. Fata revine cu d. p. p. Dupa ce moasa a mosit-o. Acolo. daca îi va da nestiutul de acasa. în cele din urma aruncîndu-l peste stînca ce-i poarta numele (50 a. îi da sa faca hblda si pîine dintr-o padure. Filana. p. D. pîndeste omul cînd e într-o situatie dificila. Un împarate trecut peste o apa de d. dar mirele Andronic s-a prins de picioarele lui si l-a silit sa se lupte cu el. în noptile urmatoare numai banii curati (ibid. Celui care nu mai . iar fata ei se întoarce pe pamînt cu o caruta cu galbeni si se remarita (81 a. ei joaca o fata si o muncesc pîna la cîntatul cocosilor. pe care îndemnîndu-l gresit cu "de". sa vede Piatra d. primeste un cal. apoi l-au aruncat înapoi în groapa (52. cerîndu-i în schimb ceea ce îi va iesi mai înainte acasa. 1169). Ca plata. Sfatuita de un calugar. Îl întîmpina singura lui fetita. se arata adversar oamenilor.. (52. nu vrea sa-I paraseasca. Peste cîtiva ani un domn duce pe moasa sub pamînt unde gaseste pe fata data d. p. îi jupoaie. 157 obtinut pe ai lor batîndu-i pe acestia cu nuie le sau 9 spini. pe valea Sebesului. tocmai cînd era mireasa. d. d. p. Un om din Slobozia- Radauti si-a dat fata d.. E scapata de la d. D. se preface în fata jucata de d. o ia de sotie în iad. Un om lasa copiilor sa-I pazeasca 3 nopti. a furat pe fata cea mai frumoasa. 13-14) .701-702). p. 556- 557). îl scot din mormînt si i-au jupuit toata pielea. pîna ce copilul a strigat: "Lasa-ma nu ma omorî. mama si toate rudeniile postesc o saptamîna si d. Un cimpoier e dus la petrecerea lor unde s-au adunat "draci cîta frunza si iarba". D.. cautînd sa-i rapeasca în tarîm urile lui sau sa-i omoare. da o comoara de bani unui lemnar sarac. O femeie îsi "dracuie fata" si d. moare. pentru un poloboc de bani. baiatul executa cu ajutorul fetei d. Apoi fug amîndoi. d. din acelasi an. care îl învata cum sa o scape si cum sa ia de la d. Îndeosebi.

a primit drept rasplata un corn din care au iesit cirezi de vite. da luilui. D. n absenta Ignat cei 9 porci a nascut dacasiîid. Da- cu-sara. . dar eroul e salvat de animalele nazdravane care îl sfarîma (52.îi cere ce are "mai scump acasa" ca sa i le vîre înapoi. Cînd se satura. Fata o îngroapa si d. p. Renunta la plan numai în schimbul za- pisului prin care fusese vîndut d. Apare din nou "dracul boier". p. p. fura si fete cu care se casatoreste. cerînd "cînd te vei însura. Dumnezeu raspunde în locul lui.345-346). care a întinerit pe sihastru prin arderea lui. Uneori. Baiatul juruit îsi scoate singur "zapisul de la drac". ca a mîncat-o ea.43-44). p. urs (Greul pamîntului). poruncindu-i la ultima între- bare sa crape (LXXXIII. p. Acesta e scapat de un cerb care îl duce cu sine "în masea. ferecat în lanturi (LXXXIII. 158 poate baga înapoi în corn cirezile de vite (AT 511 A) d. D. dar cea mica. (ibid.1229-1230). o joaca pîna ce fata striga ajutor. a venit dupa copil. Apoi îsi învie surorile si pleaca cu averiled. se pre- face în sarpe care "sugea tîta fetii cît putea el. Întreceri). D.. ce t-a fi mai drag". Cîrid moare cerbul. vulpe (Nea aude) si iepure (Nea vede). iar din corn îi da mîncare". prefacut în domn (negustor "nestiutul" de forci) de acasa.357-358). D. Sotia îi pornise gravida si d. da mîna unei pisici si convinge pe d. vine în petit travestit în "fecior da rege" care s-a gatit "foarte frumos". intrînd în iad si planuind sa faca o manastire.315-319). Cu sora mijlocie se întîmpla la fel.1236-1237). ajuns în împaratia lui. facînd cruce cu o cîrja si citind într-o carte (5. trei zile si trei nopti dormea".405-419). apoi blestema ca toata curtea sa împetreasca pîna se va ivi cineva care sa-I întreaca (81. Un pescar al împaratului nu mai poate prinde pesti. d. I. p. Fata simte "ca nu e lucru curat" si duce un porumbel cu sine. E salvata de cei trei frati. II. apare ca un "boier cu o trasura" si i le vîra înapoi. îl ajuta sa prinda în schimbul a ceea ce "n-ai tu la stirea ta". a cerut \ copilul. marun- taiele lui se prefac în cîini pazitori: lup (Usor ca \'întul). Acesta scapa. Numai d. o sugruma. Miez-de-noapte si Zorila-zori-de-zi (AT 653) prin în- demînarile lor neobisnuite (5. ia de sotie pe fata cea mai mare a unei vaduve si îi da sa manînce o mîna de om._ D. punîndu-i 10 întrebari la fereastra (AT 812). D.vavine nevasta da a treia noapte. Fata unui împarat se va marita numai cu cel care o va întrece la dans (v. Baiatul. Baiatul a vroit sa-i dea nevasta. p.

40-46). Se sperie de el si fuge înapoi în cetatea pe care o despetrificase (60. 1. prefacut în stana de piatra si se transforma într-un buzdugan de otel. pentru-un cascaval.. duhaneste Ianos..159 D. 533). 192-193) Un om îsi trimite cei trei fii sa intre servitori la oameni rosii.13). e decisiva pentru desfa. pîna o prefacu în pulbere. vor elibera toate sufletele din iad. îmbogatindu-si parintii si casatorindu-se cu fata unui împarat (5. D. p. începe sa bata piatra "de se cutremura pamîntul". D. Pe drum. Cînd Scaraoschi vine sa-i ia sufletul. uitînd celelalte vorbe. unde se casatoresc (63 a. p. O fata îl învata sa spuna urmatoarele vorbe cînd vin d. tine scoala cu unii copii darui ti (AT 325) învatîndu-i vreme de trei ani sa se prefaca în toate animalele. se pr~face om rosu si-i primeste slugi. sau li se subtiaza degetele ca sa poata cînta la vioara (XV. Ianos e furat de d. fara sa mai pronunte alte vorbe. în basmul AT 613. în basmul AT 330. în unele variante. gasesc un mort si spun numai formula învatata (AT 360) încît sînt considerati asasinii lui si condamnati (LUI. el iese travestit în preot înaintea fratelui. pentru a-l convinge ca "strîmbatatea e mai . Ioanes masariul se întîl- neste cu d. p. te Ianos. asa ni se cade". unde îsi regaseste palosul (41. pun stapînire pe un castel al împaratului (sau pe o moara) si bîntuie pe cel care îndrazneste sa petreaca noaptea acolo.151-152). au degetele mutilate de Ivan ca sa-i învete la fluier. Eroul îi vîra însa în sacul fermecat si îi bate. surarea actiunii. prefacut într-un bivol care "se tot marea si tipa atît de urît. p. cel batrîn e izgonit din moara împaratului dupa ce a fost prins cu degetele în butuc de soldat. la el: "mînca Ianos. baga duh an în pipa Ianos". p. si tinut într-o stînca 12 ani. IV. D. dîndu-le sa spu'na mereu cuvintele "noi trei frati. Ianos face întocmai si cînd cînta cocosii. fura palosul lui Greuceanu si-l da unui curtean care îi da sufletul în schimb.. Ajuns în iad. 653-654). se întorc acasa. protagonistul îl vîra din nou în sac. încît era sa asurzeasca pe bietul Ioanes". p. alungîndu-i pentru totdeauna. dispar. d. Greuceanu se duce la d.493-504). p. Dupa 3 ani. Alteori. 1. iar el pleaca îm- preuna cu fata împaratului la parintii ei. Ucenicul îl va întrece însa. 1221-1222). d. Diavolul e înfruntat si de voinicul care vroia sa învete ce este frica (AT 326). tronf Ianos. ca sa fie învatat la vioara si e eliberat numai dupa ce iscaleste ca nu va mai veni niciodata la moara (52. el se învoieste sa plece numai daca d. interventia d. p. Dumnezeu îl primeste în rai pentru aceasta binefacere (ibid. d.

455-456). în o seama de variante ale basmului AT 313. care îi da palosul ~otului. dar îsi pune frunza pe cap. îmbogatindu-l (AT 810 A).539). prefacîndu-se în porumbel si îl decapiteaza pe d. V.hisîntr-un butoi e eli- berat de Mandalina. Cînd face o pomana. p. se îndragosteste de Suta Ion si cheama d. 1. p.62). un comanac ce face nevazut si papuci care fac "stînca mucida" orice din lume. raspund la chemarea fetei zmeului ca sa execute sarcinile date baiatului captiv. Oamenii nu pot gusta din bucate. D. 65-72). înc:. Cel orbit asculta sfaturile d. 160 buna ca dreptatea". Trei d. si pleaca în lume (52. fata zmeului.1057). . p. D.543). Urma Galbina îsi recapata palosul. da oamenilor niste linguri cu coada lunga.42~43). se cearta "de la un cutitas si de la o frunza" si baiatul îi trimite sub pod ca sa le împarta. sau o manta care te duce oriunde. 308). invidios pe îmbogatirea lui. p. d. Mai adesea. mostenesc de la parintii lor trei obiecte miraculoase pentru care se cearta (AT 518). obli- gîndu-i sa le tina de capat (AT 821 B*).80-88. p. care a furat botul de mamaliga fara sa zica "bogdaproste" este condamnat de Scaraoschi sa-I slujeasca pe acel om. dîndu-si unul altuia cu lingura (LIII. p. 590). Zurina. o pereche de "papucii gîndului" care te duc unde doresti si un comanac rosu ce te face nevazut (5. Alteori. îi taie capul acestuia si îi ia sotia (AT 318. p. doar un spîn si unul cu barba rosie au putut mînca. p. ia locul zmeilor. si e omorît de acestia (LXIV. însu- sindu-si obiectele (ibid.46-85). Fratele sau. p. D. iar Mandalina e curatita fiind "plina de zmei de cei micuti" (60. d. Fratele mai bogat îi scoate ira telui pe rînd ochii. sotia lui Urma Galbina. sînt pusi sa urce pe un vîrf de munte si sa alerge spre voinic care îi petrifica pe toti. în unele variante ale basmului AT 930. sînt pacaliti. d. Acestea sînt: un bat ("paltau") care petrifica orice. si afla cum îsi poate recapata vederea. se multumeste cu o baba ascunsa în sacul cu cîlti pentru a fi pusa talpa la iad (XV. sub diferite pretexte. La sfîrsit.. cum poate lecui pe fiica unui împarat etc.e cu struguri copti (49. devenind invizibil. Inviat de Piparus Petru. pocnind din bici ca sa faca peste noapte o vi. D. Pe alocuri. mai frecvent sa întrebe care e ora mai mare (LXXIX. d.. se duce la locul de întîlnire al d. baiatul sortit a fi ginerele boierului e trimis de acesta la d. d.

D. baba ia partea de deasupra. II. 91-110). iar cei cu coada dreapta ai d. p.). Ianos). d. apoi sînt momiti de d. îl rasplatest~ pe barbatul femeii cu un "burduf de aur" pentru ca a suportat-o atîta (5. ca oile lui ar fi cu lîna de aur. d. se sperie si fuge (99.161 în grupa mai mare abasmelor despre d. Mai des. Din toti porcii furati. II. d. este supus de om sau pacalit si în cîteva basme-snoave care au protagonist pe Pacala (Pepelea. ca a iesit nevasta-sa din put si ei fug speriati (ibid. p.'. ata lui era prea lunga si facea noduri. care petrece o noapte cu o femeie într-o groapa. în tovarasie de furt de porci cu un om. p. abia unul cu coada rupta îi revine (5. apoi i-o vinde cu un pret ridicat (ibid.502-509). p. cere ca la recolta viitoare sa aiba el partea de deasupra.510-511).. p. sînt zadarnici te de femeia care îi da un lucru imposibil:: sa îndrepte firul de par cret smuls de la subtioara (Ar 1175)~ 1 se cere sa-I faca "drept. pre- tentiile d.119-'-121)~ Un om da d. d. grîul s-a facut frumos si omul s-a dus sa-I secere. ghetii (LXXIX. pacalirea acestuia formeaza trasatura lor distinctiva. scapînd în cele din urma în blana unui ber- bece (5. în tipul Polypnem (AT 1137).- Copiii calca consemnul de a.. face ramasag ca nu îngheata iarna vîrît în gheata. De asemenea. nemultumit de cum arata. v. Un om îi fura d. pune mereu broasca .III. Femeia omului se duce dezbracata si se apuca de· secerat.. omul anunta d. Baba seamana sfecla. apoi arunca nuci ca sa-I faca ped~ sa-i deschida usa. radacinile: locul era semanat cu cereale. In împartirea re- coltei (Ar 1030). p.231)_ în basmele despre întrecere a cu omul (AT 1060~1097). Alteori.ia locul uriasului orbit de fratelemaimic.i holda. D. d'- înlocuieste pe zmeu în aproape o cincime din numarul va-- riantelor (XV. promite omului ca vor intra în fata împaratului ca sa o faca bolnava. 293-294).d. facînd foc la marginea. II.65). A doua oara. p.l10-118). ceapa. Cînd se ia la~ întrecere în cusut cu Dumnezeu. p. ca firul din mustata pisicii". Cel mai mic îl orbeste. vrea sa-I alunge. vazîndu-se pacalit. lntreceri). Pepelea declara ca se numeste Eu-singur.. ramînînd din nou pacalit (LXIV. Taranul îl pacaleste. D.87). D. dar d. D. iare! sa o lecuiasca. Ajuns la moara d. p. Dupa aceea. o podoaba fara sa-1 simta.nu~raspunde nimanui în timpul noptii. sau sa-i faca "o speka" din el (LXIV. devine carunt (Ar 1164).92~100. încît pierde întrecerea (37. iar d.-. c~l prost. p. acesta cere ca toti porcii cu coada încîrligata sa fie ai lui. Ca sa scape de atare femeie. (Ar 1036).

l030-1031). . d.jpit- luita~' (79. urcîndu-l cu o macara la împaratia ei de pe "toarta cerului".700~ 701).de la car ca sa se joace cu ea. In chip exceptional. de rotila" (5.398). pe un an de zile.. Un argat nu are noroc. un copil de d. Trei baieti saraci 'cer bani împrumut de la d. praav se facu. El Îl alege' pe cel care a stricat roata si îl obliga sa tina de car în locul rotii. Ianos pocneste din bici si "venira atîtia copii de dra~i acolo". dar nu i-a mai dat inelul.202-217). înteleg ca s-a orbit singur. apoi revin la tatal lui sa moste- neasca împaratia (ibid. iar ceilalti d. Cel mic pîndeste sub niste spînzuratori si asculta convorbirea celor trei corbi care destainuie ca masa si patul sînt facute din tidva si coastele lui Ion cel Mare. dar e silit sa. s-a prefacut "un cavaler frumos" si a luat iarasi inelul de la fata împaratului si cu ajutorul lui l-~ scos pe bai~t de laînchi~ soare. la sfîrsit de an prapadindu-i-se plata pe care slujise. ca-t vin vederi iara" (5. daca vor ghici din ce lemn sînt facute masa si patul lui. rupe qhiar osia. 17-20). ples- nindu-l mereu cu biciul: . p. Unui baiat. D. în timp ce Ianos taia lemne. fata împara- tului îi fura inelul miraculos.. îl trimite la un munte unde Sf. Vineri îi da o sageata:" . Dupa ce îi învinge în lupta. Ionica pleaca în lume sa gaseasca pe fata zarita în foto- grafie.cu asta ti-i cîstiga pîinea" (ibid. p. din tau ala. partineste pe om. p. D. p. primul barbat al nevestei îi fura din nou inelul si ~evasta. p. Pepelea ocaraste apoi d. se casatoreste cu ea. Un d. ajutîndu-l sa-si îndeplineasca 'dorintele sau sarcinile. în cele din urma.. dîndu-i drmllul pe coasta.. Pleaca în lume si fiindca ajuta pe d.16-17). într-o varianta a· basmului AT 613. merge la fratele orbit. p. schiop din mare îi aduce inelul si îl învata cum sa învie fata cu care se casatoreste. care era tocmai Mangalina..tine drace.p. fara sa-i mai restituie. sora d. d. "Cînd fu roata în vale. Mai tîrziu. nu mai fu nimic de iEd Dracul Se si stearsa". D.. prefacut om sa duca capitele de fîn la un stog. p. d. II. . îi desprinde o roata.. III. 219-221).1226). se învoiesc sa-i dea pe sora lor de sotie. parasit lînga o ruga si îl învata sa Se duca tîrîs la taul din spatele crucii "si sa te speli cu apa. 162 peslanina lui Pepelea si acesta îl orbeste. ca ar fi pus cenusa în loc'de· papusoi si secara si se întoarce la stapîn cu faina. tina de car pîna ac~sa (52. la despartire iscalind "ca nu mai are nimic" cu el (52. acesta i se arata noaptea si îl învata cum sa ajunga la casuta în care se afla norocul lui (ibid. D. le da banii. - multumit ca a ghicit.

881). are o ferestruica în podele jos si se uita ce fac oamenii si ved~ toate celea" (ibid. Incidental. pentru ca lm a vrut sa-si întineze picioarele galbene la sapatul albiilor rîurilor.. luna e sotia sa. D. caci era întuneric peste tot" (52. au fost prefacuti în ursi (v. Luna. d. e întîlnitdE~ d.de pe mare..157). Maica Domnului si. p. Facerea lumii). apoi ceilalti sfinti. s-a nascut din duh si {oc. p.. Are "parul alb. Drept în mijlocul marii s-a facut un vîrtej de spuma si din acolo s-a facut Dumnezeu si îndata chiar din aceeasi spuma s-a sucit Dumnezeu o lumînare. apoi a stins ju- matate din foc si a dat o ploaie din care au ramas marile dea- supra focului (LUI. Sf.22). în cel dintîi fiind Sf. Ilie. vîrît într-un sac (S. "Dumnezeu s-a facut din spuma marii.-Dupa o legenda. Dumnezeu I.16~ III. sau ~ste alungat de cîntatul cocosilor (S. Dumnezeu. atîtata de obicei de rautatea fiintelor. Multe din ciudateniile creatiei sînt atribuite fanteziei lui.1245). acolo e-raiul.. nu-l poate confectiona.541).. El sta în al 9-lea cer.. ucisi de sotul amantei lor. mormaind îmbracati într-un cojoc. c-un ochi sta pe scrisoare. Sf. La început. p. p. umbla pe pamînt. coroana lor lumineaza peste toata lumea" (ibid. Soarele e scaunul lui Dumnezeu. 3471). a fost blestemat sa bea apa numai din picurii de ploaie. caci îndata ce bea din rîu. p. In unele variante ale snoavei 'AT 1563 B. care îi dezv~luie înselaciunea si îl duce acasa. d: apare si în Cîteva snoave. 3465). Soare. dar dupa ce femeile si fetele l-au murdarit. Urs).1238-1239). Pe spuma marii initiale sedea un fluture care apoi "a lepadat aripile si s-a facut om. El cere ca recompensa sufletul copilului. în soare sta Dumnezeu si . dar femeia îi pretinde sa-i faca un ac din parul ei pe care d. înflorit ca copacii primavara cînd înfloresc':. Atunci cînd a pus ochi la toate . "Dum- nezeu sta în cer la masa în odaia sa si scrie.547-548). Surlicarul. p. s-a suit în cer (ibid. dar cu unul.. p. El e creatorul lumii si al fiintelor ce o populeaza (v. se însarcineaza sa arunce pe rînd în apa cei trei popi. "Dumnezeu e ceriul si Sf. Cei care au vrut sa-I sperie. Diacul trimis de l1e~ vasta cu ibovnic (AT 1360C) dupa spuma.. moare (LIII. asa de frumos 1" (ibid. ascunzîndu-si rodul în pamînt.

împaratul cere iertare si oastea este reî~viata (ibid. D. A doua zi. Desi e atotputernic. ar trebui sa dureze cel putin 3-4 saptamîni..a facut pîine duminica seara e prefacuta în asina (92. Un împarat nu- crede în D. jucîndu-se cu . Dupa ce se caieste de relele facute.(52. a trimis femeia cu copiii pe deal !fara sa se uite înapoi si tot satul a fost cufundat sub apa (ibid. slabi si negri. Doi calugari îmbuibati de toate bunatatile. 2). Cînd a intrat într-un sat.. p. flacaul a murit "caci omul e ca si floarea cîmpului" (ibid.. peste noapte. ca nu face "cu dreptate"atunci cînd floarea pomilor tine· numai vreo 3-4 zile. D. Pentru ca un om taie aripile unor pui de barza. Apoi se prefac "amîndoi boieri. 1063-1064).am sa ti-i pun în coada" (52. Un flacau.cuptor în pîine. D. iar o femeie îi trimite pe un deal. Femeia care . Petru nu sînt primiti de nimeni. p. p.254-255). . A doua zi. îl vad cu parul de aur. intervine în viata oamenilor. Se duce la un gradinar cu multe bube pe corp si spune ca s-ar vindeca cu untura de copil.548). p. dîndu-li-se mîncare pe prispa. Peste un an. socotindu-se cel mai puternic din lume. prefacînd balega din .Fiindca esti coada.. îl mustra pe D. D.fuga "chiar în ziua nasterii si puteau sa vorbeasca". se :sperie de copiii de la început care erau atunci mari si umblau . D. p. D. 904-905).Un sat din Moldova. Femeia vîra în cuptor unicul copil. iar femeia în stana de piatra (LIII. împaratul berzelor îl face iarasi om (LI. nu sînt primiti în casa. pedepsind sau mustrînd pe cei care gresesc. toarna bautura si mîncarea pe straie (52. apoi cade si putrezeste. îl preface în barza. "numai pielea pe dînsii coscovita" . n-a vrut sa-I primeasca pe D. îmbracat în haine noi de Pasti. p. pune la încercare credinta celor pe care îi vizi- teaza. î~ care oamenii erau pacatosi. cu trasura" si cînd sînt pusi dupa masa. p. Cînd se duc la o nunta îmbracati ca oameni saraci.537). au fost refacuti iar oa- meni. s-a speriat de un copil despuiat si a decis ca noii nascuti sa nu poata umbla decît mai tîrziu si sa nu poata vorbi "lamurit decît dupa trei ani" (66. D. p. i-a prefacut în bivoli si i-a dat unui om sa:i puie la munci grele timp de un an si sa-i hraneasca numai cu paie.1245).. p. Satul e prefacut în mare sarata.II.. îi tras- neste curtea si oastea. 164 vietuitoarele.256-257).970). se saturasera de pîne de grîu si . . dar cînd se uita.67). Adesea. Numai o vaduva cU 7 copii l-a primit. în alt sat.au plecat sa caute "mama grîului". racul a venit ultimul. si SI. D.

49-50). era mai nazdravaTh di cum o fost" (5. în vremea cînd oamenii stiau dinainte cînd vor muri.ta si de a copiilor (LIII. face naz- dravane animalele lui Constantin... caci dacaar fi si D.. l-a alungat pentru ca "nu stie a rabda" (ibid. p. intervine în actiunile protagonistilor în ( momentele critice. acesta se roaga sa-I lase în scaunut t lui.1. sa nu-l zboare" (82. asemenea. II. Acesta vede "cum un om fura ciocalai de la o femeie saraca". întîlneste un om care facea gard din fire de paie.1246). o si trecut pin el" (5. D. coboara la el si îl vindeca. ia la sine un om si îl pune în locul sau. vede un gard de nuiele "si stresnuit tapan nici pasaruica. dar D. iar pe baiat îl boteaza Voinic de Codru. Cine a purtat de grija celor 2 viermi. Cînd fratii. Petru se arata îngrijorat de soarta copiilor. p. îl trimite sa scoata o piatra din mare si sa o despice: gaseste doi viermisori. p. de unde vede cum o femeie bolnava a postit în saptamîna mare.. (86. daruindu-i o pusca si o sabie.. mistretul si Miaza-noaptea (AT 304) îi zdrobesc picioarele. D. se hraneasca. Bogatul nu-l primeste în gazda. El e înfatisaf calator în tovarasia Sf. saracul frige un copil (ibid. p. În basme. decide ca oamenii sa nu mai stie cînd vor muri si cînd trece pe la acel om. D. . Omul cere sa-I pedepseasca. în vreme ce barbatul cît un munte a mîncat singur o' gaina. preface balega într-o> "pita mare de grîu"." îl primeste si cînd D. "n-ar mai fi oameni pe pamînt" (52. Cînd vine finul sau la el. p. cu radacini cu tat". ratacita în codru baga în foc balega de urs si de lup ca sa. D. Omul îi trînteste un bolovan în cap. în o seama de basme. "Ceea ce i-o suflat Dumnezeu pi dînsu. D. D.409-410). un sara€. apoi si pe dînsul prin simpla. Sf. îl scoala de pe scaunul lui. p. ia viata celor doi parinti. Vaduva. Sabia era atît de tare.367-368). D. de obicei cînd nu se întrevede alta solutie izbavitoare. D. e nasul noului nascut. Cînd D. suflare.298). "s-o si îmburdat. daruindu-i o arma miraculoasa sau vite nazdravane. Chiparus bun' . fiind prea iute la mînie. cere carne.1245). plin de rabdare~ cumpanind îndelung hotarîrile pe care le ia. de obicei sub cpipul a d~i 'batrîni modest îmbra~ati. D. invidiosi pe cel mai mic pentru ca a omorît scorpia. încît daca dadea într-un fag. 366). fiind gata sa nasca.538). apoi omoara pe un: bogat care fura grîu de la doi saraci. p. Petru. p.' va pu. O seama de legende îl înfatiseaza pe D. pe care sa i le dea cînd va fii în stare sa smulga "un copaci din pamînt . 165 doua mere de aur... 1. D.

"ca de totpasul ce va pasi sa se faca în urma ei un galban".553-555). daruindu-i "o pusculita de vînat". si dascaI. Copilul unei fete~de împarat e botezat de D. adusa de el (ibid. p. omorîndu-i pe amîndoi (AT 590). o binecuvînteaza ca sa rasara în urma pasilor ei busuioc si Iamîita. iar cu tesaca cînd melita. Fata gaseste un _paduche.'itei e daruita de D. îi da la botez "o pusca s-o tesaca s-un cal.196-198). 1220). Si. D. p. 166 viteaz nascut de baba dintr-un bob de piper e botezat de D. Paul "ca de cîte ori va rîde. o boteaza "Floa- rea fina lui Dumnezeu". finul pleaca sa caute vaca si o gaseste împreuna cu o cireada. boul. omorîndu-si sotia necredincioasa împreuna cu amantul ei (52. iar cu sabia va rapune balaurul din fîntîna (AT 300). Merele se vor preface în doi boi ce îl vor învia. dar spune ca a gasit un margaritar sau un diamant. copila saracilor e daruita de D. p..934). în care era un bou nazdravan care va conduce cireada si va putea ara împaratului "o p. Fata nascuta în casa unde au gazdu. îsi va recapata sabia. iar pe fiica altei fete de împarat D. D. si cristelnita si toate cele trebuitoare la botez. îi iese în cale si îi boteaza copilul. sa ploaie. toate celea ha- bucea" (ibid. Baiatului conceput de fata împaratului dintr-o frunza din care cînta si nascut în polobocul dat pe apa. Peste cîtiva ani. Fata mosului cea cuminte plecata dupa foc (AT 480) ajunge la D.911). "Busuioc finul lui Dumnezeu". care "a iesit afara s-a amenintat si pe loc s-a facut si popa. l-a înviat cu apa de la muntii ce se bat în capete.hulub. iar Si. dar îi va fi furata de sotia necredincioasa (AT 318). sa se faca aur apa care se va atinge de ea". de Sf.932). sa i se faca doua flori la urechi" (ibid. Paul "ca de cîte ori va rîde. afara de unul care s-a îndragit de ~ama-sa.. p. Omul nu s-a putut abtine si vaca a disparut. Dupa aceea îl va gasi si pe sotul sau. daruindu-i o vaca. Cu pusca vîna. care o pune sa-i caute în cap. p. Petru îi daruieste "ca de cîte ori va plînge sa-i curga diamante din ochi". Un om sarac plecase în cautarea unui cumatru. Busuioc a omorît toti zmeii cu sabia mira- culoasa.. Omul primeste fa- ta împaratului de sotie si jumatate împaratia (ibid. boteaza o fetita. în aceeasi zi sa o samene si sa-i aduca colaci (AT 532*). Cînd D. Petru "ca de cîte ori va plînge. la botez "ca de cîte ori se va scalda.. iar ca dar i-a dat finului o sabie si doua mere".rie de arama". darul e adecvat starii ei. D. p. dar "sa nu cumva s-o sudui pan îi ajunge acasa". iar din par sa-i cada margaritare ori de .. Floarea fina lui D." iar de Sf. trandafiri sa-i curga din gura" (ibid. în alta varianta.

dîndu~iu:ri' ulqior . îl blestema pe hot sa-si schimbe sexul (60. Sora.704). p. Sarcini de Pierdere) la D. mi culege "floriI. explica toate. II. într-o varianta· a bas"". îl învata apoi' cum sa ia camasa: zînei celei mai mici ca'sa si-o ia de s~tie (AT 400) (52. iar D. invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465).p. se duce la D. indi- cînd remediul.162-163). în o seama de variante ale basmului Ar 465. facîndu-i "un palat unde toate lucrurile o serveau" (LXXXIII. sluga laiepele sale. D. si au cules flori. cel invidiat pentru sotia frumoasa e trimis în cele din urma sa-I aduca chiar pe D. baiatul e trimis '(v. o blestema ca sa vorbeasca fara rost si parul sa-i fie plin de paduchi (XV. fata îmbracata soldat (AT 514) e trimisa sa aduca "feredeu de la Dumnezeu si de la Sf. II. apoi rasplateste cu o pereche de boi nazdravani • pe solicitantul care a dat o vaca de pomana (5.22-25). III.. pentru totdeauna (81.peteste sora unor frati . sa-i aduca bitusa lui "sa ma culcu-n ie si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". D. a.Soare stergatoare".saraci care i-o:daw noaptea pe geam: Cumnatii o cauta apoi pe rînd. îl îndruma sa intre argat la cel mai bogat om din sat. ajunge la D. e înviata deD..402-4(5). arzîndu~i casa si prefacî~d ograda în imas pentru gîste (5.:··Uni om sarace tocmit de D.lipsea de acasa. întîlneste o seama de ciudatenii si calatorul e solicitat sa aduca raspuns. D. p. D.94~99). stat pejetullui D. cei doi mai mari sînt omorîti de calul dat de D. Cînd acesta pleaca în cautarea averii dis- parute. pentruca-au. p. p. Baiatul plecat în cautarea norocului (AT 460 B). care erau· sufletele copiilo)) botezati. fiindca i se prapadea sîmbria la sfîrsitul fiecarui an. p-o prapasta de coasta urîta . cu a: carui fata se va casatori (iOid. D. Mai tîrziu. Pe alt flacau. 167 \ cîte ori se va pieptana. Cel mai mic sade numai pe podele. p.1031~1033). care loveste cu toiagul într-o stînca. daf cînd se întoarce si observa lipsa. La cererea Henei Cosînzene. p.viitorul socru care îi da fiica în chip de sarpe (AT409).23-32).. p. D. ajuta pe baiatul destept al saracului. "pe mîne amiazazi sa sada cu dînsul1a masa" (79. îi apare în drum ca un batrîn "sezînd la tri oi. omorîta la uneltirile cumnatei invidioase. Cel ce se vede înselat în promisiuni. dar ea îl oca- raste pe D. sa-I pasca.. îl pedepseste pe boierul semet. Pe drum. Soldatul le fura pentru ca D.61). Fata babei pateste la fel. cînd gaseste paduchele.. si' e retinut de D. p.1165). mului AT 552. sa fie despa- gubit (AT 460 A). cu obitusa-n spate" si îi spune ca:i-a dus-o. care îl pune sa pazeasca cine se scalda noaptea în iazul de lînga ca- suta lui.

II. sa le dea o livada cu pomi. D. o turma de oi si o ci- reada de vaci. 367).primeste o doba care la comanda "dati. îi face dintr-o . p. apoi o masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. dar ajuta pe cel mai mic. 1252-1253). împietreste pe fratii mai mari care nu vor sa-i dea din merinde. 70-78). cel mic "o muiere cre- dincioasa". iar cel mic ". 515). IV. în loc de maciuca . Copilul e descoperit jucîndu-se cu doua mere de aur. dar el îl preface pe popa în cal si îl da unui tigan sa duca carbuni. o punga din care nu se mai termina banii. dar credincioasa" (5. prefacut cersetor. p. toate prefacute în muste si vîrîte într-un corn (52.Implineste dorintele celor pe care îi întîlneste în cale. dar cel mic îl trece în toiul noptii peste Dunare. dupa dorinta: celui mai mare o turma de oi. iar pe împaratul nas care nu voia sa-i lase în casa îl preface în stana de piatra (ibid. îl plateste cu o herghelie de cai. mijlociul bogatie mare. Oile fratelui mai mare sînt prefacute în ciori (60. prefacuti cersetori. o bîta ce bate la comanda. o sulita. cel mic o sotie "po- trivita. Contrar pro- misiunilor. apoi îi frige copilul din leagan (AT 750 D).1227--. Saracului ce îl primeste la botez. celui mijlociu 4 boi. rîvnita de tatal lor (81 a. mijlociul o turma mare de oi. apoi apa din pîrîul de mir din care s-au adapat.lingura de untura o multime de vite si dintr-o lingura de faina cucuruz ca sa le hraneasca. Sluga aduce smirna~' si tamîie din malul pascut de iepe. care îsi împarte turta cu el. p. în alte variante. dar nu omorîti" îi aduce toate r lucrurile schimbate de crîsmar (52. sa ia pasa- rea din rai care întinereste(AT'550). si sotul sau. p. Sa- racului caruia vîntul i-a suflat toata faina din ca:us (AT 563) îi da o moara care la comanda "moara macina" îi va da "faina cît îti va trebui". Cei trei frati saraci sînt daruiti de D.. Cei mai mari îl alunga pe D. p.44). î'n alta varianta.452-453). sau cel mare o femeie frumoasa.0 femeie într-un gînd cu mine" (52.477-479).-1229). p. cel mai mare si cel mijlociu nu dau nimic lui D. carti de joc cîstigatoare (XV. iar pe cel . mai rar o luIea care nu se mai sfîrseste. u'n berbec "ce scutura bani" si o maciuca cu care îsi recapata cele schimbate. p. sau cel mare sa fie popa. iar celui mic o luntre lînga Du- nare sa treaca oamenii si sa salveze pe cei înecati.. o turma de oi. p. // / 168 sa aduca apa de unde beau iepele si iarba de care vor paste. Soldatului demobilizat care se arata extrem de gen~ros cu D. îi da o seama de obiecte miraculoase (AT 330): un sac (turbinca) în care intra oricine la dorinta posesorului. fratii cer lui D.

. e pus sa samene oasele mielului mîncat care se prefac într-o turma de oi (60. împlineste de asemenea dorinta celor trei fete sarace: cea mare sa aiba un barbat cu "multa pîine". Drac). facîndu-1 sa crape (v. omul ramîne fara avere. p. raspunde la întrebari.480-487). pere de pe craca sa. D. nemultumita cu cea mai înalta situatie. Acestia primesc pe saraci la masa si D. facînd a treia gramada pentru hot (52. Intra porcar. sa-si recapete ochii scosi.. La trecerea Dunarii. I. Totusi femeia. cea mi~a îl gazduieste si-i da copilul fript sa se unga pe la ochi cu untura din el ca sa-si recapete vederea (Ar 750 B). schimba sc~isoarea. 169 mijlociu îl îndeamna sa-si vînda turma si sa arunce banii în copacul pe care îl va taia tiganul. p. 17). Cele doua fete îl alunga pe 'D. un lup un copil. p. Saracul ospitalier cere lui D. Fratele cel mai mic care i-a dat lui D.526). pleaca în lume.456). III. Cea mica un barbat "asa ca mine si într-un gînd cu mine". Cel mai mic îl gazduieste. p. apoi cu o casa.430-433). p. Fata cu mîinile taiate (AT 706) se vindeca de îndata ce D. alungat de copiii lui. dar nu primeste de la vecini nici paie sa le astearna. e rasplatit cu o mireasa buna.Copilul e gasit viu (52. iar gospodariile vecinilor ard (ibid. p. Decide ca fata harnica sa se casatoreasca . Bogatul care nu îl primeste la "praznic" pe D. e pedepsita. cu alta în care cerea sa fie casatorit cu fata lor (AT 930). îi arata "sa-si bage boantele în gîrla" (41.1251). p. D. 1254-1255. 3-9). p. Baba ajunsa împarateasa vrea sa fie "Dumnezeita" (AT 555). e prefacut în cal alb.374). dîndu-i sa coase o camasa în schimbul careia D. iar Dunarea al doilea copil. Baiatul care s-a aratat ospitalier. iar dupa 15 ani e ales împarat.: p. îsi regaseste copiii si nevasta si are o batrînete linistita (60. îl reface om pe tatal lor (52. PoPa). p. sau a patra pentru cel ce a mîncat prescura (81 a.429). Descopera pe popa lacom de bani care i-a furat din partea lui (AT 785). va obtine ochii de la impostoare (ibid. sa aiba la batrînete "trai mai linistit". înviindu-i în acelasi mod si copilul taiat (86..315). v. Cînd diavolul vine sa ceara copilul juruit.326-327). I. a doua un barbat cu vaci multe. sau i le lipeste el însusi cu scuipat. un turc îi ia nevasta. p. pentru ca împotriva ursitorilor nu se poate nimeni opune (60. iar pentru ospitalitate cu un sac de galbeni (81 a. trimisa sotiei de boier prin Aflatul ca sa-I omoare. p. (. III. p. dar vîntul turbat o arunca în fundul marii (LXXXIII. Dupa putin timp. E rasplatit cu doi boi.56-57). Fata orbita de sora ei vit~ega (Ar 510) e ajutata de D. D.

pentru ca "nu faci direptate nici tu". ba unu bogat putred alaturi de un biet sarac de n-are codru de pîine. D. îi da un miel care scutura numai aurdin'lîna (AT 563). caci m-a lasat pe lume sarac" . dar D. Dupa 3 zile de asteptare. se decide: "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc unde-oi da de Dumnezeu sa ma duc sa-I tai! Ce mai încoasi-ncolo 1" Cînd îl întîlneste pe D.ca hotu da Dumnezeu pa mine m-a rînduit asa da rau. p. îi da fluierul 'fermecat (AT 592) ni' care fate sa joace oile prin spini. nu se poate înlatura" (LXXXIII. unde saracul afla ca a fost sortit sa fure (LXV.22). D. Petru se plînge lui D.p. în opozitie cu moartea care face dreptate. apoi o masa ce se' umplea cu mîncari si bauturi (5. p. Alteori. Judecatorul îl trimite la împaratul care îl închide într-o chilie pîna va veni D. ci Ursoaica ta". da n-am ce da la copila'sii meicsa ma- nînce". de nedreptatea verdic- tului. renuntînd la despagubire (52. Via fratelui sarac e distrusa de grindina. marturisind ca ursitorile sînt mai tari. Revoltat. Un negiIstor îsi prapadeste toti banii.p. ba unu sanatos tun lînga altul slab sa-I sufli sa cada . 527-528). Uneori.. se arata sensibil la sacul de tamîie aprinsa de Ivan si. Puterea lui D. "Merg sa aflu pe Dumnezeu si sa-I omor. . Sf. apoi pe popa ce-l pîndea . p. se dezvinovateste. Apoi îl conduce la întîlnirea cu ursitoarele. pe cînd cea care crede ca o va termina cu sau fara ajutorul lui D. îsi înde- plineste dorinta. revolta împotriva nedreptatilor ia forme agresive. 1249). în timp ce a fratelui bogat ramîne neatinsa.. ramîne sa secere si a doua zi (ibid. p. D. uitati-va mi:-a luat si banii. în contrast cu fratele sau bogat.. II.15) . îi spune ca greseste: "Nu Dumnezeu este cel vinovat ca esti sarac." (86. 1250). D. prefacut mosneag... II. Oamenii saraci se arata apoi nemultumiti de discrepanta sociala pe care a instituit-o D. Saracul.345- 347). p. cu toata mirarea Sf.. Un sarac se întîlneste cu D. Lemnarul sarac îl refuza de a-i fi nas copilului.167).1248). Fata care zice ca va termina holda cu ajutorul lui D.. întrucît nu alege "pa cel mare din cel mic: dai la _unu ca la altu portiia" (5. Petru (52. În basmele-snoave despre PacaIa. iar acasa îi moare femeia. p. 170 'cu flacaul lenes' (AT 822). se duce la judecatorie "ca vreau sa pîrasc pe Dumnezeu. cu 12 copii pe care n-avea cu ce-i hrani. arata ca "ceea ce este sortit. îi spune ". de aceea cel sarac refuza sa dea struguri lui D. Ursitoarele se arata a fi' mai tari: ele ursesc ca baiatul nascut sa moara înecat cînd va fi mire. nu este însa absoluta. pentru ca "nu esti drept. negustorul pleaca. si femeia".

Bart- lett în 1920. Naratiunea sa a servit apoi celui de-al doiiea din serie care a procedat identic: a~itit-o de doua ori. adesea tnuLtimilenare. în 1931. ieste ca. 171 si pe preuteasa din polobocul din pod (52. la masa cu D. ' . Experimentul folcloric în domeniul povestilor a urmarit cu precadere problema stabilitatii lor în circuitul oral. p. Wesselski împreuna ~ cu G. 1. Jungbauer. Anderson în felul celui efectuat de Bartlett. Celui dintîi ins din serie i s-a: pus la dispozitie na- ratiunea pe care a citit-o de doua ori. Calator pe pamînt. Celor 38 el~ve li s-a dat ca tema în clasa sa scrie ce au retinut din basmul Dornroschen povestit la începutul orei. 3016). Independent de Bartlett a întreprins un experiment cu aceleasi intentii. 43). dar Bartlett a publicat foarte putine date despre experimentul sau (IX. El a ales cîteva naratiuni provenite de la popoa- tele extraeuropene pe care le-a supus memorizarii. Aceasta s-ar datora legii "autocorectarii" (v. Ciurica. A fost aleasa o clasa a scolii medii din Komotan cu eleve între 12-13 ani. Mai multe experimente a întreprins W. 3494).C. si pe spatii neobisnuit de Întinse. El nu se îndo-. Wesselski conchidea ca basmul se pastreaza numai cînd e fixat în scris. Legile . Din cele'38 eleve. numai 18 au redat toate partile principale ale basmului. încep fluc- tuatiile si alterarile.127-131). p. apoi dupa 15 minute a scris ceea ce a retinut în memorie. si ridica dreptul femeilor de a-si mai putea bate barbatii în acea 'zi (S. p.. crezînd ca al lui va fi visul cel mai frumos pentru a primi puiul fript (AT 1626) pe care Pacala l-a mîncat tocmai pentru ca l-a visat pe popa ghif- tuindu-se în rai (S. D. unor serii de englezi. apoi dupa un sfert de ora a scris forma înregistrata de memoria lui. 2. 1225-1226)~ Popa se viseaza în rai. Ideea calauzitoare a fost însa alta: stabilitatea "extraordinara" a naratiunilor populare de-a lungul existentei lor. 3. dar cu alte coordonate A. Experimentul a continuat astfel în serii de t cîte 9 si 20 de insi. dar devierile de amanunt au fost numeroase si neasteptate. e înduiosat de bataile primite de un barbat de la sotia lui de ziua femeilor. pîna la nerecunoastere (XCII. Cel dintîi care l-a utilizat a fost folcloristul englezF. Suma devierilor fata de textul initial ofera aspecte extrem de interesante. variantaliterara fiind aceea care impune mereu forma corecta împotriva devierilor si degradarilor pe care le aduc variantele orale. de îndata ce basmul e repovestit pe cale orala.

transmise succesiv prin 12 intermediari.CI) dupa ce au consemnat în scris forma memorizata de ei. în trei serii paralele. Wesselski si Anderson nu pot fi concludente. împartiti în 3 grupe egale (A. 107). Materialele au fost publicate în doua brosuri Ein volkskundliches Experiment (1951) si Eine mue Arbeit zur experimenteUen Volkskunde (1956). Apoi repovestirea s-a continuat în lant în chip similar .20-21.fiecare scriind ceea ce a retinut din versiunea precedenta. Au fost alesi 36 studenti.A2 pîna la A12 etc.Al> B . Cei alesi nu aveau un interes deosebit pentru naratiunile populare. Cel dintîi a fost organizat Împreuna cu praf.).care au procedat la fe}. în 1950. A fost aleasa numai o naratiune si supusa memorizarii unor elevi. împartasita pe cale orala. p. pe care apoi au fixat-o În scris dupa trei zile. Primilor din serii li s-a citit na- ratiunea numai o singura data. ca si la experimentele anterioare. "Rezultatul a fost exact asemanator cu cel al lui Bartlett. Se stie de multa vreme ca si în stra- turile populare sînt o multim~ de ascultatori care se desfata la . dar si versiunile a zecea de la toate seriile difereau Între ele pîna la ridicol" (IX. Pentru a verifica eficienta acestei "autocorectari". Materialele nu au fost Însa publicate si între timp s-au pierdut. Konstantin Ramul înainte de 1935. împartiti în opt serii paralele. Cercetatorii citati au ales elevi sau studenti la ~are în genere memoria vizuala este mult mai activa decît cea auditiva. p. Anderson con- chide ca "o naratiune populara în transmiterea orala daca e auzita o singura data de la un singur izvor într-adevar se dena- tureaza în cel mai scurt timp pîna la nerecunoastere" (ibid. S-au obtinut în total 36 variante. Îndeosebi pentru cele cu intriga complicata. C). Con- cluziile sînt aceleasi: naratiunea orala se deosebeste de prototip pe masura ce trece din gura în gura (5. Ele arata o mare îndepartare de varianta princeps. pîna la ultimii. el a efectuat mai multe experimente. caci nu oricine poate memoriza un basm. Primilor trei li s-a povestit o legenda scurta pe care acestia au repovestit-o urmatorilor din serie (A . expusa mai întîi în studiul monografic Kaiser und Abt (1923). si anume se deo- sebea a zecea versiune a fiecarei serii în chip neasteptat de textul princeps. Expe- rimentele întreprinse de Bartlett.Bl> C .Al . el a reînnoit experimentul cu studentii sai de la uni- vetsitatea din Kiel. adesea în forme de nerecunoscut. Versiunile acestora au fost citite apoi urmatorilor din serii . 172 ePice). B.44). întrucît au fost efectuate în conditii nefolclorice. . I.

2b3. p. au fost alesi povestitorii cei mai reputati din localitate. 173 auzirea unui basm. In acest scop. II. p. 405. a urmarit înregistrarea de doua ori . Am înregistrat astfel aceeasi poveste. în maniera fireasca de repro- ducere. p. 173). adica' de la povesti torul sursa si de la ~ei care b învatase de la cel dintîi.uneori de trei ori . Un al treilea experiment a avut tinta reliefarea diferentei dintre variantele povestite în ritm încetinit. p. II. p.534. Atît versiunile paralele publicate (5. fara ca sa-I poata memoriza pentru a-l po- vesti altora. lipsite de HuiduI artistic. 159. libera de orice stingherire.69. p. pentru a putea fi notate direct (nu stenografiate!) de culegator si cele debitate l' de acelasi povestitor la microfon.7). I. cît si la rotunjirea lui stilistica. care aveau o îndelungata experienta în ale povestitului. Printr-un alt experiment s-a urmarit detectarea variabilitatii pe· scara ori- zontala. am efectuat si cîteva experimente în vederea ~aceluiasi tel: conturarea limitelor stabilitatii povestilor orale. variabile fiind doar unele detalii de localizare la povestitorii urmatori. Spre ilustrare. Cîteva din ele au fost publicate în cîte doua versiuni paralele (5. II. 571. dar de la doi insi diferiti si totusi dependenti. 231. se vadesc neas- teptat de divergente. 544. mai cu seama cele din primul expe- riment.125. dovedesc o evidenta stabilitate a schemei epice.69. dar dupa un interval care a variat de la o luna pîna la 4 ani. III. de vioiciunea si exuberanta caracteristice naratiunii orale în gura povestitorilor talentati (XVI. I. Un prim experiment. repetarea contribuind atît la fixarea lui în memorie. cît si cele inedite dovedesc ca Iiaratiunea spusa în ritm încetinit este schematica. cu pauze. III. practicat pe scara mai larga. de la un povestitor la altul. p. 404. Versiunile paralele.340 si 355. au fost publicate numai doua na- ratiuni în versiunile lor paralele (5. p. inclusiv even- tualele adaosuri creatoare. adesea specializate la o singura subspecie (XCI. adesea cu omisiuni ale unor parti constitutive. p. 95). 4. departe de a fi similare.459-461). în culegerile de naratiuni popula re din anii 1950-1968. Abia cei înzestrati cu o buna memorie retin dintr-o singura ascultare basmul pe c~re sînt apoi în stare sa~1repoves- teasca de mai multe ori. 69 si 89). Experimentul ar fi trebuit întreprins într-un mediu folcloric cu insi dotati cu o buna memorie si cu vadit interes pentru o an~mita ~pecie narativa.pe documentul sonor a aceleiasi naratiuni de la acelasi povestitor. . caci si ia acestia preferintele.

e. e cutremur de pamînt. Alta legenda înfatiseaza marea ini- tiala pe care plutea corabia lui Dumnezeu. El l-a scobit apoi ca sa faca loc apelor (ibid. Nu se stie din ce s-a iscat un foc urias si Dumnezeu a scuipat sa-I sti~ga. p. 1. nu putea sa tina apa necesara. devenind pamîntul de azi. 26). Dupa aceea. p.. avînd vîslas pe îngerul Andrei. E conceputa felurit: creata de Dumnezeu sin- gur. Nu putea însa trai nici o vietuitoare. Din cenusa focului Dumnezeu face o turta pe care o pune pe apa. apa marilor provine din ploaia iscata ca sa stinga focul initial. 43). . scoate fier si face un plug la care prinde boii si ara împreuna cu Adam (LUI. de Dumnezeu cu ajutorul unor animale sau de Dumnezeu cu ajutorul diavolului. Saliva lui a devenit apa oce~n:elorsi marilor. p. Dumnezeu umbla prin vazduh cu o trasura de foc. Apoi Dumnezeu toarce tarîna si din ghemele obtinute face muntii si dealurile. Basm despre animale Facerea lumii. Din negrul de sub unghie face pe Adam. Cînd acesta scapa lopata si sare sa o caute. Dumnezeu crapa pamîntul. iar din 7 1 pietricele face pe Adam si din 5 pietricele pe Eva. Face apoi o broasca testoasa din ouale careia vor iesi toate soiurile de animale. apoi a latit-o si a lasat-o sa pluteasca pe apa. La început. pu- nîIid pe Andrei sa-I tina cu spatele. Apoi Dumnezeu mai face 4 pesti si pune pe· spinarea lor cîte o bucata de pamînt: cînd se misca acestia. pa- mîntul fiind neted. Dum- nezeu a facut pamîntul ca o minge.. iar din talpa si coasta lui pe Eva. 540-541). Apoi dintr-o bucata de sticla Dumnezeu face cerul si constelatiile. Dumnezeu rade mîl de pe aripa corabiei si face pamîntul. Dupa alta legenda. Dumnezeu da cu piciorul în pamînt si ies toate soiurile' de animal. O legenda olteneasca arata ca Dumnezeu a facut pamîntul din saliva scuipata în palma (LXI.F Fabula v. Stelele sînt scînteile ramase de la foc.

Din acest foc purtat de vînturi s-a nascut o femeie. 3. ariciul l-a sfatuit pe Dumnezeu sa faca dealuri si vai (ibid.. pamîntului în munti si vai (ibid. Dumnezeu a poruncit apelor sa se dea în laturi si pamîntul a iesit la suprafata (LXI.u a facut pamîntul întins. La început era un munte care atîrna în aer.vada daca este pamînt. cere sfatul arieiului care îi arata ca nu vor putea trai vietuitoarele din lipsa de apa. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". Fiindca nu sedea apa pe el. p. t Diavolul. p. p. Broasca a adus putin pamînt în gura.16-17). p. 39) sau napîrca (ibid. Pamîntul a iesit însa mai mare decît cerul (LXI~ p. Acesta observa ca pamîntul nu are stabilitate pe apa si îl trimite pe fratele cel prost sa se vîre sub pamînt si sa-I sustina de la mijlocul lui. Diavolul schiop a ramas el stapînitor pe cele trei sferturi ale pamîntului. _ . lui Dum- nezeu. v. ~ propus· ondularea. 31-38. în crearea lumii.' Ca sa încapa pamîntul sub cer. Dupa alte legende.. 24). nI-a poruncit Dumnezeu sa care apa cu gura si sa care tarna. fost facut de brQasca la porunca. 971..a pretins ca trei sferturi sa fie ale lui si cheama în ajutor pe fratele schiop. Pamîntul fl. 17S 2. Apoi se duce dupa niste r lanturi si îl fereca pe fratele sau ca sa tina pamîntul cu capul pîna la sfîrsitul lumii. dîndu-i un ghem sa-I masoare ca sa nu întreaca cerul. dar a cerut ca jumatate sa fie al lui. Dumnezeu numai pe un sfert (52. Ca rasplata.peniste beldii de urzica. Arici). Albina) sau tîncul pamîntului (ibid. Acesta din urma a scos lut din mare si a vrut sa faca pamîntul. dar nu s-a priceput si l-a chemat pe Dumnezeu. v.. p.. unul t schiop dar cuminte: celalalt prost. Broasca). 22-24. clatinat de vînt. albina a fost sfatuitoarea care a . neted ca în palma.38-42). p.a blagoslo- vit-o (52. însufletita de vîntul cel mai de sus. Dumnezeu si-a luat ariciul ajutor la urzirea pamîntului. p. J din vîrful lui iesind mereu foc. v. Femeia a mîncat doua bucati de fier din care a nascut doi diavoli. ridicînd munti si facînd gîrle si izvoare (52. Dumnezeu . acesta a suflat în turta de lut si pamîntul a început sa se lateasca. El scutura mereu ca sa rupa lanturile si atunci se cutremura pamîntul. Dumnezt. Dumnezeu îi porunceste sa reme- dieze lipsa si ariciul scurma pamîntul. 143-145). 43). spunîndu-i ca e mult pamînt în fu:pdul apelor. . Dumnezeu l-a avut colaborator pe diavol. Dumnezeu i~a poruncit broastei sa coboare în fundul marilor sa . p.

' Dracul a avut initiativa de a face "un petec de pamînt ca un scaun" ca sa aiba pe ce se odihni. Dumnezeu trimite pe diavol sa scoata nisip din fundul marii. Dumnezeu face o turta din molozul cules de pe talpile diavolului. iar Viermele în drac. p. ia ciocanul si loveste pamîntul. Dumnezeu a facut o piatra si a zis diavolului ca va fi a lui a treia parte din pamînt daca va ghici ce se afla în piatra. 'cerînd la nevoie ajutorul lui Dumnezeu. dar acesta l-a înghitit. Duni~ nezeu a trimis pe diavol sa aduca pamînt în numele sau. Se scufunda în mare. dia- volul vrea sa-I-înece ca sa ramîna el stapînul lumii.. dar în timp ce Dumnezeu dormea. v.upra. p. 22). iar pe spuma marii un fluture si un vierme. ajungînd atît de mare cît este astazi (LXI. 15. Diavolul izbuteste a treia oara cînd a vazut ca Dumnezeu face gheata deasupra apei. dar n-a putut ghici: era un vierme. p. Il împinge din pat si începe sa-I rostogolea:scaîn apa. invidios pe creatia lui Dumnezeu. facînd gauri. adunînd trei fire de nisip. ca sa fie a lui a treia parte din pamînt. dar totdeauna nisipul îi fugea din palma. dar pe masura ce îl rostogolea. Apoi se culca amîndoi. diavolul îl împingea mereu pe Dumnezeu ca sa-I înece. De atunci sînt ~ viermi în lume ca sa-i manînce pe oameni (52. Fluturele s-a prefacut în Dumnezeu. A treia oara. 881). dar abia a treia oara a izbutit cînd a cerut pamînt în numele lui Dumnezeu (ibid. 176 La început era numai apa si întuneric. abia a treia oara cînd zice "Doamne ajuta-mi" . Dumnezeu îl aduna cu un pai si face'o turta pe cate a latit-o cît un pat. 18). 11-14). Dracul. Dumnezeu l-a pus de l-a vomat si din acel pamînt a facut muntii (ibid. dar pamîntul se Iatea într-una si în acelasi timp crestea si pamîntul înghitit de 'diavol pîna 'era gata 'sa plesnea~ca. La mijlocul lui. Dumnezeu îl trimite pe drac în mare sa aduca o mîna de pamînt în numele sau. Dumnezeu trimite pe diavol în fundul marii sa scoata de acolo lut în nu- mele lui Dumnezeu ca sa urzeasca pamîntul. dar în numele sau. p. nu mai are nimic în mîna. c. unul ascuns sub limba.. Apoi dupa ce a facut o turta cît un pat si s-au culcat.p. Dracul a luat însa pamînt în numele lui. Diavolul ia însa tarîna în numele sau si cînd iese deas. din care au ramas dealurile si vaile de astazi (LXI. dar nu i-a ramas lut decît sub ungJ:lii.are apoi s-a latit cît pamîntul. Dumnezeu a facut o turta pe care a pus piciorul si turta a crescut cît pamîntul. lua pamînt în numele sau si al lui Dum- nezeu. Drac). pamîIftul se latea mereu.

Dupa ce a facut lumea. p. 5. dar nu l-a putut însufleti pîna ce Dumnezeu nu i-a suflat duh. vitele au fost facute din lut de diavol. Dumnezeu a cerut diavolului sa-I lase pe el sa-I urzeasca si a facut pamintul cum este astazi (ibid.din lut pe om si a suflat sa-i dea viata. Abia Dumnezeu l-a putut învia pe om "si de-atunci stapîneste dracu pa trupu ominesc". a facut un paienjenis pe care arunca tarina scoasa. p. p. Dumnezeu a poruncit tuturor vietuitoar. iar dupa moarte sa fie mîncat de viermi (2. Noaptea. dnd diavolul il impinge pe Dumnezeu in apa. cerin- du-i. Zapisul e pus de diavol într-un sip. 15-16). . p. De ciuda ca nu l-a putut îneca pe Dumnezeu. Adam a promis orice celui care le va' taia. sul? o piatra ce se afla în'apa (ibid.elor sa arunce pe primii nascuti peste locuintele lor. dar Dumnezeu le-a insufletit. dracu a facut . scotîndu-i partea dinauntru afara. Sluga fura zapisul dnd diavolul a fost prins sub gheata. dar degeaba. p. Dumnezeu face o turta pe care o lateste "in chip de spatar". trimi- tîndu-i boli. a primit avere de la drac dupa ce a iscalit o caramida cruda ca va fi al lui dupa moarte. de . De ciuda. pentru ca aceasta era curata. si ca sa nu cada.. sania. facut plugul. dar Dumnezeu . trimite pe Ilie (in alte variante pe Sîmpetru) sa-i fie sluga 9 ani diavolului ca sa-i fure zapisul.Sîntilie). p. Sîmpetru. v. ciubotele. Toate animalele l-au ascultat. Dumnezeu le face ferestre dupa ce dracul neputincios i le daruieste. Dracul a mai. vazind ca toti mortii se duc la iad. Dracul a taiat trei capete. Dracul a facut pe om din lut. 171 poate scoate nisip sub unghii. 8-9). dar fara ferestre. Cu sîngele acestui copil. 17-18). 4. numai femeia s-a împotrivit.. dracul l-a scuipat pe om si Dumnezeu l-a întors pe -dos. 541. De la o vreme. Diavolul face apoi cladiri. Eva a facut cu dracul un copil. iar celelalte patru au murit singure.. Cînd Adam a ve!lit pe pamînt.l-a învatat cum sa prinda boii (52. nascut cu 7 capete. Diavolul a scos pamint din apa. paienjenisul s-a rupt si pamintul a cazut iar in apa. pamintul se lateste in toate partile (LXI. dar fugarul e prins de picior la intrarea în rai (LUI. 270). Dracul a mai facut carul. suflul lui iesea "prin gaura fundului de la om". De ase- menea. dar Dumnezeu le-a facut utilizabile. ~ Adam a scris zapisul prin care dadea diavolului toate sufletele vinovate si nevinovate. in schimb omul mort.. Dumnezeu. 18).

si roabe multe. gît. Dar dupa ce Cain l-a ascuns pe AveI în pamînt si l-a acoperit cu buruieni sa nu se vada. Cîteodata. 250) . Un împarat "avea un baiat cu numele F. baiatul s-a îndragostit cu o roaba". împaratul Verde. 551 etc. care i-a cerut "ce n-ai acasa". 4-6). 550.) fara sa existe întotdeauna o corelatie între el si ispravile savîrsite. frumusetea. în timp ce puii celorlalte. întruchipînd tineretea. De obicei. Un pustnic îl creste si devine "Fat Frumos cu parul de aur". cerul era aproape de pamînt. intra argat la curtea împaratului si dobîndeste de sotie pe fiica cea mai mica (AT 314). 122-132). Dupa alte legende. deseori eroul avînd alte nume. tot ce era Întrînsul se vedea". acestia raspund ca i-a scapat "Un Fat-Frumos. el e copillepa- dat de fata unui împarat într-un sicriu dat pe apa. cum e astazi (66.F. fara sa izbu- teasca. 2. p.303. 157). apare singularizat. vitejia si buna- tatea. F. El e dat de catre tatal sau. p. Cu toate acestea. vietuitoare sînt în stare sa u. Uneori. 1). remarcîndu-se apoi în lupta cu oastea dusmana si în aducerea leacurilor de vedere pentru socrul sau (41. mama!" (4. 21). încît "dai cu mîna de el". p. Fiindca îl cearta maica-sa. cerul a fost murdarit de () femeie cu scutecele unui copil sau stergîndu-si mîna murdara de fata cerului si Dumnezeu l-a ridicat ca sa-I fereasca (LXII. varian- tele cunoscute nu arata o constanta onomastica. Ajutat de calul nazdravan.mble îndata dupa nastere (50 a. 1. dupa cum numel~ de F.. p. s-a extins si la pro- tagonistii altor basme (AT 400. Cînd Pe- tre Fiul oii omoara balaurul ce mînca puii pajurei. p. craiului zmeilor.t.301. I. p. de aceea se va numi "Fat Frumos .. rapunînd zmeii si balaurii si urmeaza pe tronul tarii dupa moartea împara- tului (basmele AT 300. chio- :dnd-o. Fat-Frumos. Nume generic dat eroului principal din basmele fantastice. 178 aceea J)umnezeua pedepsit-o sa-si tina copilul multi ani la. el pleaca la fata lui Rosiu împarat (AT 400) si basmul primeste o coloratura pur erotica (35. Un cioban a aruncat cu balega în fata lunii. El salveaza împaratiile de la calamitati. Dumnezeu a decis ca pamîntul "sa fie întunecat" (52.F. La începu. Dupa moartea împaratului. 132). Dumnezeu s-a suparat si a ridicat cerul sus. 6. p. nasterea lui este cea obisnuita. fiind înca nenascut. "Dintru-ntai. nemai avînd frati.314). pamîntul era straveziu ca stecla. F. 425.

F. dupa cum. El e nascut chiar de un bu«het de trandafir. la curtea zmeilor. sa fie cel mai mic dintre cei trei frati. 179 za logit". Ion nazdra- vanul de lut. însa nu stia nime pe fata pamîn- tului ca el este viteaz". în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului AT 301 B. el se va îndragosti de fata craiului lor cu care va fugi pe urma acasa (AT 313). O fe- meie stearpa îl naste pe "Fat Frumos cel ratacit" dintr-un mar procurat de la un vrajitor. casatorindu-se cu sora lui (41. p. 163). p. p. F. 1. p. parca era de cincisprezece si de ce crestea.F. p. Mai adesea nasterea lui e miraculoasa.F. se arata a fi conceput de împarateasa din îmbaierea în apa în care s-a fiert o buruiana. Un împarat are trei fii. 101-103). sfîrsind prin a se casatori cu fata cea mai mica (41. "Cînd era d-un an. cunoscut si sub alte nume (Tei Leganat. naste si servitoarea un baiat care îl va întova- rasi (AT 516).. iar iapa care a mîncat cojile. intra gradinar la un împarat (AT 314). scapînd de urma- ririle zmeului (60. dupa cea scapat-o si pe ea de cîinii ce îi sugeau sînul (5. cît crestea el într-o zi altul crestea . Se întîmpla rareori ca F. d-aia se facea mai frumos si mai dragalas" (41. F. 579). copil la întoarcerea sotului (81a. în yhip similar.F. este de asemenea miraculoasa: "era fru- mos si crestea ca din apa.' Rujanic voinic etc. este al treilea fiu al împaratului care alunga pasarile ce furau merele de aur. 3. fiul iepei.~ într-un an" (24. Frunza verde. El . lovita F. XV. Craiovisin. 134-141).. de- taliu adaugat numelui generic: F. apoi rapune scorpia si reda inima acestuia (AT 303). Cresterea lui F.F. p. Petre fiul oii. 274-294). p: 446-452). 30-42) . . îl scapa si pe acesta de porcul care îl sugea de nas. J .iara cînd fu de cinci.F. e nascut de împarateasa prin degustare din mreana de aur. la rugamintile repetate ale împaratesei amenintata cu expulzarea daca nu va avea 'll-'S. El poate avea origine animala. 1.F. 1. fiul oii.F. fiul vacii. La sfatul acestuia. F. 4. F. p.r se prinde frate de cruce cu Calonfir. împaratul florilor. naste { un mînz nazdravan. Busuioc fiul vacii. parca era de cinci. cel mai mic numindu-se "Petrea Fat Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii" care era "nazdravan si viteaz. 134-145). 1. omoara zmeii ce peteau pe fata împaratului Verde. 135). Apoi se casatoreste cu fiiea acestuia (AT 300 + 302 + 303 + 653 + 723). El rapune pe Mama Padurii care i-a 't ucis cei doi frati. Vrînd sa fure colivia cu împaratul pasarilor. silind-o mai întîi sa-i învie. scapîndu-1 de moarte (4. p. 1.

Cruta o vulpe. Ionita F. ea ajunge la sora lui F. dar o viziteaza numai noaptea. în alta varianta. p. Ileana Cosînzeana). 65-72). sotia fiindu-i rapita de zmeul ferecat în poloboc. apoi dupa-"Zîna Cra- iasa" (41. 5. vede un tîrg mare si frumos. a carui piele o arunca în foc sotia.. nazdravan se casatoreste cu fata unui negustor. lasat în padure cu sora. Ionica F. 30-45). . p. Dupa ce creste. la instigarile mamei vitrege.F. crutînd pe unul de care se va îndragosti sora lui..F. F. Mama ei o învata sa-I vada cu lumî- narea.F. dede peste o cheita în crestetul capului. Apoi se prinde frate de cruce cu Strîmba-lemne si. unde toti lucrau pentru copilul ce a:vea sa nasca". dar îl scapa cîinii. paste caii lînga un lac din care iese o zîna ce-l saruta în timpul somnului si îi lasa un inel sa o caute (34. p.F. cînd sa se uite prin lacat. F. coboara pe celalalt tarîm în urmarirea unui zmeu si e scos de pajura careia i-a salvat puii de la balaur (LIII. F. dede peste un lacat la buric si. ~au regasirea lui de catre' sotia care i-a ars pielea de animal sau l-a zarit la lumînare (AT 425). 327). un lup si un urs care îi daruiesc cîte un pui nazdravan. v. 531). fura pa- pucul zînei care fura mere din pomul miraculos si: ea îi cere s-o caute la "Neagra-cetate" cu calul tatalui lui. O readuce cu aju- torul calului nazdravan (LXXXIII. 384). omoara zmeii dintr-un castel.F. Graur nu este decît sarpele înfiat de doi batrîni. fiul unui vaduv este lasat· în padure împreuna cu sora lui. 180 e prins si trimis dupa "iapa cea sireapa". 248-250. Cu ajutorul celor trei obiecte miraculoase pentru care se certau trei draci (AT 518). dar arapul aduce în loc ochii unui catel. în ohip similar. p. O lua si. sfatuita de o baba (AT 425). p. F. Ionica F. unde urmeaza împacarea (41. fiul unui împarat. savîrseste o seama de ispravi temerare (AT 301 B. se va apara numai împotriva zmeului care s-a îndragostit de sora necredincioasa (AT 315) cu ajuto- rul cîinilor (86. Sfarma-piatra. el se trezeste si trimite sa fie omorîta. 284-285). I. "Pipaindu-l la cap. Mai tîrziu. F. p. I. îl regaseste la curtea unui zmeu. Zmeul în întelegere cu ea vrea sa-I omoare. 522-524). el ajunge la zîna.F. 315. devine numele de circumstanta al unor protagonisti care au numai vocatie erotica: redobîndirea sotiei-zînecare a disparut (AT 400). dar casatoria dureaza putin.F. îl picura cu lumî- narea. mai pipaind. p. de unde scapa fugind cu ajutorul obiectelor mira- culoase care devin obstacole (36.

Legenda pretinde ca constructorul ei Petru Bodor (1788-1894) ar fi fost osîndit la moarte si a avut drept ultima dorinta sa mai vada f. "Daca faci o fîntîna. care mai tîrziu s-a prefacut în apa (12. p. cei ce au cautat comorile. 181 Fîntîna. împreuna cu m-ecanismul sonor. pe cîmp dupa care s-a linistit (52. o curati . cu care prilej i-ar fi luat un surub si de atunci f. ai înca parte din izvorul acela pe ceea lume". Spre ziua în care are sa se deschida. 12-13). n-a mai :f cîntat (59 a.. Mai tîrziu. "cladita cam în anul 1810. 926). consemnata cu o juma- tate de veac mai tîrziu. ca sa curga miere din ea. 264). O varianta. Foltii - curgea mai de mult lap~tesi vin. barbatii un cocos. carI" cînta. p. prefacînd laptele în apa amara (50 a. . femeile o gaina. se numara printre binefacerile mari. p. Bolnavii o înconjurau de trei ori rostind ruga- . împaratul Cioana din sudul judetului Mehedinti a fost alungat de turci si-si-a aruncat toate averile "în fîntîna din mijlocul palatului". p. nu se mai întorcea"(52. F. puse într-un cos în jurul f. în 1836. cînta- toare. iar a doua zi pe la amiaza cînta muzici din fîntîna" (52. O femeie bolnava a facut o f. caci orice femeie se apropia de ea "se ducea în lume cu cofa cu tot. 264). în Bucovina se mentioneaza o f. Cum însa oamenii au început sa ne- gustoreasca acest dar.l ciuni... Daca pasarea murea. II. In Zarand. este mentionata o f. noaptea din fîntîna aceea cînta în fluiere fel de fel de cîntece frumoase. Dumnezeu a dispus -. 01' daca la alta fîntîna. din care puteau lua apa numai barbatii.F. era semn ca boala a trecut asupra ei· (50 a. Unele legende releva minunatia f. 105). . faci reparatie. care tot la cîte 6 ore cînta. a preschimbat mierea în lapte. miraculoasa. p. a fost distrusa de un vînt. 890).. Facerea unei f. 19-20). Pentru a rasplati pietatea calugarilor din manastirea de lînga acea f. iar cîntecul sau se auzia pîna departe în satele învecinate". Oamenii au vîndut si laptele si Dumnezeu s-a suparat. dar asa de buna cum nu se mai poate. Alta legenda releva existenta unei f. atunci pan la al noualea neam ai pomana. p. ce vin- deca epilepsia. 873). sustine ca din aceasta f. O legenda retateaza ca în apropierea Sa1istii (jud. apoi îi lasau în dar. n-au gasit decît niste banuti plini de namol (66. Sibiu) a existat o f. p. p. cu turn undeva în Ardeal "pe care boieriul o tine închisa si numai la zile mari se deschide ea singura si atunci da apa. în piata Tîrgu Muresului era faimoasa în secolul trecut "fîntîna cîntatoare" a lui Bodor.

366). 872). O f... de durere ca stigletul si-a smuls penele (ibid. f. ea afla "doaua pa. se schimba în sînge. f. p. a crescut mare si nu vrea sa se marite pîna nu i se va aduce. paharele îndata s-au suit în sus.. Exista si f. (ibid. Acea f. în basme. vreme de 12 ani "sa bea oamenii apa din mine. din curtea fetei printurnarea unui "sip" de apa din f.. de a se umfla si a îneca pe cei doi baieti." Dar fata lenesa a babei nu vrea sa o curete si la înapoiere. La înapoiere. într-o padure exista o f. o uscase el cu fierbinteala lui" (52. caci a fript pe zîna care l-a luat în mîna si focul creste atît de tare încît "abia a ramas în mijlocul lui o mica fîntînita . La întoarcere. deposedat de floare. fiindca au curatit-o. apa din f. are valente multiple. sa se raco- reasca si Dumnezeu mi-a ierta pacatul"~ (ibid. II. si "fîntîna ce lumineaza". p. lepadata de impostoare într-o cutie pe apa (AT 707). vede cele doua pahare de aur pline cu apa. în basmul cumula tiv AT 2022. îmbogatind pe cei care descopera f. "Cum s-au ridicat fata. de vin din care beau cei doi rataciti "s-o fo satui. se umple de banii pe care îi varsa mereu sotia ucisa pe nedrept. se vedea noaptea ca ziua de la ea". nu asculta îndemnul calului. de aceea el a fost mai tare. si n-o fo flamînzi" (5. Ea poate fi un mijloc de expiere a unor crime. 419).. I. Un flacau arunca pe rînd cei trei taleri cîstigati ca . "arunca o lumina ca de la soare. F. lS2 în basmele despre animale.hare de aur. pline de apa rece pe colacul fîntînii. 1. paharele sar în f. Da sa le prinda.aduce n~roc (XXXIII. însusirea miraculoasa se trans- mite în f. p. Fata cu parul de aur. 1 se împlineste dorinta în al treilea an si cu acesti critari ~umpara pisica ce-ive:. luminoasa (ibid. p. cu însusiri neobisnuite. Fata care si-a omorît mama zmeoaica pentru ca o urmarea fara încetare (AT 513 + 313) se preface în f. Ea au luat si au baut din ele si dupa aceea le-au pus în sîn si au plecat mai departe .. p. arsa de sete. e o femeie. 345). rasplateste pe fata harnica a mosului (AT 480) care o curata "de buruiene si de matreata". p. iar focul un voinic. p. între altele. paharele iarasi s-au lasat în fundul fîntînii si tot asa" (79. Baiatul arunca în f. p. 878). rugîndu-se ca acesta sa poata iesi iarasi. toata apa secase.. critarul cîstigat în fiecare an. 206-210). Cei doi baieti plecati dupa "floarea de la calu Calman" (AT 707) curata în drumul lor o f. 964-965). si cînd au dat ca sa le prinda. f. "da ti-erea draga lumea sa beai din ea". 1014-1015). "încît toata lumea bea apa cu mare placere din mine" (5. 457-458).. p. Carbunele stins s-a aratat si mai tare.

Dumnezeu îl da lui Petrea (PacaIa) ca rasplata pentru fUIllul de tamîie ajuns Rîna la cer. întrRo f. Aceasta nu e decît o zmeoaica. pus dupa usa. p. 283. 103). cu un bici si ea se cufunda cu 99 stînjeni în pamînt si tuturor le trece setea (81 a. se poate obtil)eCll ajutoruLielelor. Dupa o legenda. 53). Alexandru loveste f. 217).i abia a treia oara plutesc si fostul servitor se îmbogateste cu ei (81 a. înseamna ca e om de treaba.. p.ari pe care se coboara în ea si cu capac. "Atunci el o strîns odata calucu pintenii si cînd s-o facut calu o viteza. f. p. 464). 1225). s-o facut tat sînge" (5. p. F. f. nemaintîlnita la noi. în acest scop. F. v. APa). din care cel ce bea "se face rob lui pe viata" (LXXXIII. ar avea apa vie si apa moarta: în valea Iordanului ar fi "doua fîntîni cu apa vie si apa moarta" (41. o fo pe fîntîna. se. 79-80)'. Tovarasii nazdravani Fluier. poate fi si înveninata spre a provoca moartea celui care ar bea din- tr-însa. Unele f. V. . "a apucat un fluieras de-aur de pe masa de la Dumnezeu s-a venit de i l-a adus mîne-sa ca semn" (ibid. a fost în rai.a fostfacut de Dumnezeu în vremea cînd a. impostorul sileste pe HarapRAlb saRi ia locul (XV. p. fost cioban pe pamînt. p. în legendele despre Solomon se arata ca. p. F. Virtuozitatea la f.. p.al balaurului care nu da apa decît pentru o fiinta umana si sacrificiul se întinde pîna la fata împaratului (AT 300). Lumînarea stinsa de pe masa e solicitata de o baba (52. 477-478). TaIerii ramîn la fund.'331). cu sc. astupa gaurile f. într-o varianta nesigura se întîlneste f. metamorfozata pentru a-si razbuna în chipul acesta uciderea sotului ei. Apa. apoi se umple cU lapte de capra rosie:-Omul. în pielea goalaj îl duce la raspîntii. vulturului. ~e vadeste a ascunde chiar o' c~sa în care stau patru draci la o masa jucînd carti. Voinicul naz- dravan presimte stratagema si intervine 'prompt. s-o facut cruce cu palosu. p. 183 servitor într-o f.: daca vor pluti. La început. în Veza-Blaj se crede chiar ca datina udatului de Sîngeorz ar exista "de cînd pazea fîntîna un balaur cu 12 capete" caruia îi dadeau cîte o fata sa o manînce (97. p. tinînd mîinile la spate~ __ ~ !:J . El l-a pus sub lîna oii si l-au gasit ciobanii la vremea tunsului (58 a. unde îl îngroapa. 1056). ajuns la cer. v. FIamÎnzila v.. daca ramîn la fund. p. 969). I. este sediul obisnuit . I.cu ceata. "Si de atuncie fluierul pe pamînt" (52. nu are nici un pret.

780) creste o rachita -din care un baiat îsi face o trisca. apoi cel ce l-a pus vine acasa. p. Dracii joaca împrejurul lui pîna acasa. Cînd e trimis sa aduca closca de aur.muIt mi-a fost drag din mica copilarie" si îndata apar animalele nazdravane care îl salveaza (ibid. în unele basme.:sa-si puie un~ceaun în cap. cîntînd din f. 14. cum e paru si nasipu al marii. dar el începe a cînta: din f. Obilesti-Vrancea). care avea puterea sa-I cheme la nevoie.hiar sa nu stie cînta de loc. o oaste numeroasa care sa stea în ajutorul solicitatorului. baiatul îl roaga sa-I lase "sa mai cînt odata din fluierasu asta al meu . de aceea cînta- retul trebuie . p. 476). Din împara- teasa înecata în fîntîna (AT 403. Sf. roata pe lînga el. 183. fel da fel da animale din pustietati". trebuie îngro- pat în mijlocul drumului vreme de noua zile. p. Dumineca pentru a putea stra- bate la palatele Ilenei Cosînzenei (AT 400). primeste Ionica de la Sf. leii din rîul de lapte (83. Omul de flori eliberat de fiul împaratului (AT 502) îi daruieste acestuia un f. 517). 170-174). miraculos des- copera crima întîmplata la curtea împaratului. Ionica rupe flori si "toate lig. ca cînta". Vineri da lui Petru un fluieras. XII. "c. El e mostenit de la parinti. p. si apare omul de flori care îndeplineste sarcina: (42. se duce sa-I dezgroape tot în pielea goala si cu mîinile dinapoi si cînta din el întorcîndu-se acasa. altfel îl pocesc ielele (38 b. Un astfel de f. în luna e un cioban care ·avea un f. Dupa alta legenda.. în felul acesta. alaturi de sumanul ce facea nevazut . 249). F. p. 1. iar din trisca aruncata '(sau rupta) rasare împarateasa înecata (5. p. si bucium pentru ca fermecatoarele sa nu poata lua laptele de Ja vaci (LIII. Luna). v. Ea cînta cu "glas de om" si în felul acesta e descoperit o~orul. p.hibanele din padure" vin asupra lui. F.. "caci toata lumea va dormi". atît de mi- nunat. Cînd trece prin padurea de argint. adoarme si uriasul paznic. încît toate oile vecinilor se adunau la stîna lui (LXII. f. al carui sunet are puterea de a adormi orice vietate. Cînd voinicul-eînta din el "s-a facut un joc. suflînd în el. caci arunc cu bulgari si nici sa se uite în urma.Dupa trei saptamîni. în noaptea Mînecatoarei (ajunul Sîngeorzului) se cînta din f. baiatul zice din f. ca-I sfarma" (52.miraculos are puterea de a zamisli. si ele adorm (18. e un auxiliar pretios. sa-I foloseasca în împaratia zorilor. f. are puterea de a chema animalele re cunoscatoare în ajutor. Atacat de zmeu. p. 586-589). p. balaurii. 65-66). cu grija de a nu se uita î~apoi. F. 31-36).

p. El le zice din f. Aducerea f.vroit rosiesa-i taie mijlocul. într-o varianta ardeleana. p. Cu ajutorul unei garoafe' care ~e vestejeste sub perna. ea o calca si e invitata de un zmeu l~ casa lui. miraculos. reasca e descoperita cu fiul de ea ei. . Sarcini de pierzanie). Potrivit legendelor. toate jucau. si a sa se casato- fugit pe sub I talpa sa casei. I. zgîriindu-se si rupîndu-si hainele si barba. în basmele propriu-zise. se arata ca puterea zmeului se afla într-o "fluierita". a fost unica fiica a unei vaduve. 234-236). 868). trecînd . (LXXXIII. 21-22. v. Ara]:>Alb da peste "un furnicar mare . v. în alte variante. pîna ce mor toti din casa popii. p. dintr-un porc nazdravan. 87.Vai. ascunsa în mai multe animale. LXXXIII. La urma se întoarce cu turma ciobanului care a intrat în sac în locul lui "Du-Iu-Iu! Du-Iu-Iu! c-un fluier colo. 390). si "gîstele jucau.. popa începe sa joace. 277-278). S.avusese uspat cu o furnica. Cînd Pacala cînta din f. dad€m f din aripi" (28. p. Un astfel de -f. f. sa pasca oile cu interdictia de a vorbi -cu cineva.. p. epuizati de joc. ar proveni dar a izbutit din lacrimile Maiciinumai Dom. la început. joaca de asemenea pîna cînd cade din pod si moare. Plecînd cu oile la pascut.. apoi îl rupe ca sa-si faca altul. Tei Leganat cînta din f. Pacala zice din f. 3000)._Cîrlijie se preface "un prunc bubos" si. Pacala (Pepdea) are un f. jla nului cînd s-a' bocit pe 'mormînt (47. încît slabesc si încep sa moara. de la cateaua babei Cloanta e o încercare primejdioasa care nu poaJe fi savîrsita decît spalînd cateaua (LXII. III.p. 185 pe purtator si de punga ce se umplea de galbeni (AT 566. p. zmeoaica si obligata s-a prefacut f. îmbracata ca barbat. el le cînta mereu din f.e angajat de zmeul care i-a furat sora. lele). Popa se duce sa-I spioneze si se ascunde într-un maracinis. la auzul caruia orice fiinta e silita sa joace (AT 592). 422). îl ajuta pe eroul ce le cruta. pazitor la gîste. 252-253. în snoave. ielelor. marita o furnica. Preoteasa ce era în pod. De necaz. p. oile joaca si nu mai au vreme _sa pasca. i-l faca Zmeul aF.subtire. Trimisa. silind ielele prinse cu mîînile în crapatura copacului sa-i restituie ochii (5. da ce de putere de furnica! Aicea cum calc eu furnicele estea aicea atîtea sa le omor. din capatu satului" (5. Furnica. îl ajuta pe fiul cel mic al împaratului sa îndeplineasca sarcina de a aduce luntrea de aur de la rîpa îndepartata (ibid. f. Intrînd pastor la oile împaratului orbit de iele.

127). ies f. Deodata din furnicele celea s-au facut fel de fel de vite" (52.. p. . iar în alta varianta vor lua grîul din paiele snopilor (v. Ele vor alege macul din in. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii izbuteste sa intre în cetatea acesteia numai cu ajutorul unei babe. 274). Printre obiectele miraculoase cu care mama pasarii ranite rasplateste pe binefacator se întîlneste si o perna. Aceasta "se sui cu feciorul pe o furnica si furnica îi duse pe subt pamînt" pîna la Frumoasa Lumii (7. s-aprinzi aripa asta . O f. eu ain sa fiu la tine" (XV. p. si calul? Mai bine ma duc pe lînga ele".. 255).zice . Împara- tul furnicesc îi da o pana: "cînd ai sa gîndesti la mine. alearga dupa el si-i da o aripa: "cînd îi avea nevoie de"noi. Probelepe-:- tirii) pentru ca Nic-a cîmpului "ajuns pe mosia lu-mparatu furnicesc . 186 peste ele si eu. Cînd baiatul o' descoase.ca noi cu toate neamurile venim si-ti ajutam" (XV. de "s-a umplut poian'~. p. a prins a descarca malaiu cel maruntel". p. 194).

iar partile mîncate au efecte felurite: cine manînca pipota. în variantele tipului AT 567 ea se manifesta felurit: oua în fiecare zi cîte un ou. p. g. dar e mîncata cea dintîi. dar ea a zburat la minele din Rosia Montana. 165) sau o omoara "s-o facut zama s-o mîncat cu mosu" (5. gaseste bani în asternut. împotriva g. "gaina-cuina" fiind "hîd nume!" (5. De atunci nu s-ar mai afla aur. Uneori. ducînd tot aurul cu sine (v. 229). are un rol mai sters decît cocosul. ca viermii nu vrau sa manînce boii . e uneori nazdravana. 234). r G Gaina. g. Apare ca auxiliara în mai multe basme. 72). iar cine manînca inima devine nazdra- van (86. Yîlva). 290). p. p. Ea face figura mi- nora pe lînga cocosul nazdravan (AT 715 A) si cînd e trimisa de baba sa-i aduca bani. Vidrenii au vrut sa o prinda. (52 p.. cîntatul ei e de rau augur (LIII. va ajunge împarat (5. dar cine îi va mînca "rarunchii" (sau ficatul. ca ele au sa aleaga semintele" (18. 67). p. Ea se asociaza în calatorie (AT 20 si 27). Sotia plecata În cautarea barbatului în piele de animal _l. 355) sau: capul> împarat. în muntele Gaina din M. In basmele despre animale. 120). o ajuta pe Cenu- sareasa (AT 511 A) sa aleaga semintele de cînepa de cele de mac: viteaua nazdravana o învata: "cata în ureyhea mea stînga si scoate gaini cît lumea.. p." etc. 356). e solicitata "sa manînce viermii. sau cu zdrente. pipota> nazdravan. p. iar cine îi va mînca inima (sau capul). 1.J . va gasi În pat "o legatura de galbeni". de aur care facea oua de aur pe vîrful acestui munte. acea g. (41. e chemat uliul care pe data "s-o repezit la gaina" etc. p. p. 396). pipota). în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. Dar g. cine manînca ficatul ajunge împarat. II. 153).1. iar motii au încetat de a mai fi mineri (34. Baba îi rupe coada "si de atunci a ramas de sînt unele gaini berce" (86. p. ea scormoneste gunoiul si vine cu o para ruginita. îmbogatindu-si stapînul. inima> punga cu bani. Ea face chiar oua de diamant (41. 1. Apuseni ar fi existat o g. Dupa legende. 1. p..

433). încît s-a înnegrit si a devenit mic cît o gînganie. pîna ce a ajuns g. Argintarul curtii împaratesti primeste comanda de la fratele mijlociu sa-i faca pentru nunta . p. 304). Fiul împaratului intrat argat e pîrît de servitorii invidiosi ca s-ar fi laudat sa fure dosca de aur cu pui cu tot (42. Snoava Greier. îngînîndu-l gri-gri si a fost bles- temata sa se prefaca în gîndac urît care sa cînte tot timpul gri-gri (47. soarele "care pe atunci umbla pe pamînt". closca "cu puii ei cu totul de aur" (41. XIV. din oscioarele careia va face o scara pentru a intra pe deasupra în casa sotului (41. Miercuri locuieste într-o "casuta în- vîrtindu-se pe o laba de gaina" (52. Uneori Sf. l-a alungat mult. 528-530). 282). Fiind dusmanit de Alexandru împarat. Caravanet-Teleorman). p. 22-23). 519). p. p. p.. între altele (AT 328 + 302). Gerila v. Luna daruieste eroinei o simpla g. sa o lase sa doarma o noapte în patul lui (XV. p. iapa nazdravana a babei (AT 552 A) se preface în a treia noapte într-o "closca cu pui si te bagi dupa camenita" (5. O legenda povesteste ca a fost un fecior din cale afara de frumos si de harnic care stîrnise multa gelozie printre fetele de împarat. cari singuri sa umble" (LXXXIII. I. O closca cu pui de aur iese dintr-o cutie pe care eroul o gaseste pe drum (AT 590). p. Uneori. Dupa ce s-a nascut Isus. 517). 50. p. Alta legenda îl arata a fi fost o pasare frumoasa cu penele galbene. 54). în chip incidental. 54-55). Sf. p. pasarea îsi batea joc de scîncetele lui. 188 (AT 425) este daruita de una din zilele sfinte cu o closca cu puii de aur pe care o da stapînei lui. . Tovarasii nazdravani Gluma v. 194). A fost blestemat de arici sa umble cîntînd pe cîmp pentru ca l-a spionat împreuna cu albina (38 b. I. p. S-ar fi nascut din capatîna de cîine sau c.0 closca cu puii de aur. fripta. prietena cu Maica Domnului. II. Eroul pîrît de sluga invidioasa e trimis sa aduca.hiar din necuratenii (LUI. Diavolul îl ajuta sa vîre closca si puii în cutie dupa ce eroul a promis ca nu se va casatori niciodata (75.

ar fi facut armata la vînatori ("iegari") si ar fi ajuns chiar caporal. împaratul i-ar fi gratiat. Cînd a fost prins. 2.H Horea. Tradatorul s-a înspaimîntat. . La iesirea din Albac. pîna ce a venit armata mai multa. împaratul l-a sfatuit sa-si faca ei dreptate: "Cotati-va direptul". Dupa alta legenda. a avut prilejul sa expuna împaratului doleantele motilor cu privire la desfiintarea iobagiei. Si neferi- • . 1. au plecat doi oameni din Matisesti pîna la Viena cu cererea de gratiere. si Closca au fost legati cu mîinile de para- petul podului pîna au mîncat soldatii care îi escortau. dar ei au sosit cu o zi dupa tragerea pe roata. Fiind cu batalionul în Viena. îmbolnavindu-se cantorul. Dupa ce a fost prins. H. L-au tradat vecinii din familia Maties "doi veri de ai lui" în urma promisiunii ca vor primi atîta aur cît va trage H. 3.1-0 pus pe cîntar si atîtia bani le-o dat la nemesi cît o tras Horia". unde el a scrijelit niste însemnari pe grinda.. s-a refugiat în muntele Dragoiasa (sau Scorocet) la stîna ("baceagul") preotului din Albac. aducînd "biletul sa nu-l omoare". La prinderea lui. H. Mîncarea îi era adusa saptamînal de cantorul din Albac sau de sotia lui. a fost tinut 3 zile într-o casa din catunul Matisesti. Calatoria celor doi a durat sase saptamîni. "tot neamul lor o fost nefericit. numit apoi "Bradullui Horea". care apoi i-a tradat ascunzisul. Botul de sînge închegat a cazut si "s-a învîrtit ca un pristin de mai multe ori prin casa". l-a înlocuit un nepot de al lui H.. H. Unul din tradatori a cumpa- rat grîu si a facut pîine. s-a luptat cu soldatii ce l-au înconjurat. Dupa înabusirea revolutiei. H. Cînd a rupt primul coc scos din cup- tor. sau la un molid mare. 20 sau 40 de soldati. Dupa tragerea pe roata. "numa deasupra o fost de grîu si-n inima pînii o fost sînge". H. 4. "scrisorile" de gratiere ar fi sosit la timp "da n-o vrut stapînirea de atuncea sa le deie pe fata". pe cîntar. iar un batrîn i-a apostrofat: "Vai s-amar de voi! Ati vîndut sînge ne- vinovat 1"De atunci.

. "boierii s-au temut de pacate si au radicat boierescul. Deschizînd Iacatele. desi el"a fost slujit cu dreptate". Si i-o blastamat popii pîna-n ziua de astazi" (6. 3-32). 190 cit îi astazi. decît "jumatate". p. p. au dat la fiecare pamînt si a venit ca sa le plateasca munca baneste" (52. ar fi scos pe tarani din iobagie ("din boieresc") dupa ce "a deschis lacatele" încuiate în urma faptului ca nu i-au platit lui H. 534). 5. H.

a fost coleg cu viitorul împarat Frant Iosif. dar dupa ce a ajuns împarat. pusti cu cremene". ar fi studiat "la facultate la Viena". 1. nu s-a mai tinut de cuvînt de a-l face pe 1. a plecat de pe Gaina.Jos cu cîrligele! Ca iobagia de astazi nu mai este 1".. La facultate. goi" si "fara nici o plata". 1. Avram. le-o rupt dintii-n gura si i-o sîngerat" pe colegii care au vrut sa-I desc.1. a: stiut ca împaratul nu-i îndeplineste promisiunea si de aceea nu l-a asteptat la întîlnirea de pe muntele Gaina. Î Iancu. l-a ajutat pe Frant Iosif sa ajunga întîiul "pe facultate". deoarece înaintea lui mergea "pretutindenea o femeie cu furca în brîu. Iamurindu-1 "ca un prost si c-un nebun nu se pot întîlni laolalta decît numai asa". care e calau· . "învata sa faca armament. Acesta . 1.l-a rugat pe 1. tatal sau cedeaza. la insistentele sotiei. si-a instalat "niste arcuri" la cufarul cu armele facute care au )ovit peste ob~az.în timpul noptii. O dispune pe coasta "din sus de casa" si îl someaza. Locul acela "va fi Vadu 1\10- tilor".. întîlnind. a biruit totdeauna. vine cu armata de 800 oameni împotriva lui. unde"a învatat foarte bine "de-o fost întrecînd pe toata facuI· tatea" . la confluenta celor doua Ariesuri. lasînd "pe-o piatra scris c-un prost si c-un mincinos niciodata nu se pot întelege!". s-ar fi întors cu spatele catre împarat. Fiindca tatal sau era însta- rit si punea pe oameni sa-i munceasca mosia "desculti. pistoale.hida. le-a strigat: . 1. "crai la Ardeal". 2. îsi petrecea timpul cu perfectionarea armamentului. 3. 1. 1. sau împaratul a întîrziat anume ca 1. Ca sa nu afle ceilalti studenti ce lucreaza el noaptea. Prima lui actiune a fost sistarea muncilor iobagesti în Muntii Apuseni. 1. promitîndu-i ca "îi va da Ardealul sub stapînirea Iancului". La întîlnire. motii ce transportau lemne. 1. apoi pe valea Muresului. numire pastrata pîna astazi. 1. 1. "ca sa-I învete ca sa fie el primul si Iancu sa fie al doilea pe facultate". sa nu-l mai astepte. 1. îsi ia tot armamentul de la casa parinteasca si pleaca cu oastea spre Abrud.

a încercat sa puna seaua pe o vaca. generalul co- ma.. Nu 1-0 omorît. r s-a pref~cut ca atare "ca sa nu puie mîna pe el. Dupa pacificarea Ardealului. fara sa se fi atins cineva de ea. Mai tîrziu.. 1. 1. a capturat pe valea Ierii bogatiile unui grof-ungur. unde e scutit de orice primejdie.. sau în drum·-spre acest orasel. 1. calea buna. Printre actele savîrsite în timpul nebuniei se citeaza omorîrea unui cal. nebunia 1." Din aceasta expeditie. ceilalti pretendenti au fugit. "i-o-nvinovatit" pentru moartea lui. împreuna cu logod- nica acestuia.I.Eu-s hot 1 'Ii si tu esti mincinos! Ai mintit". "i-o pus o piatra-n cap si 1-0 omorît". La masa de la întîlnirea cu Frant Iosif "o socacita 1-0 otravit" dupa ce a gasit "o scrisoare acolo ~ub taier ca «Fra~- cisc Iosif o fost împarat si Iancu iara împarat»". ramînînd numai 1. fiindca trebuia "sa-I lasati sa steie de vorba cu mine". Ungurii . 5.ndant în:vins de 1. otravire. co- {uentînd "aiesta n-o venit aicea sa ne faca nici un bine". si pe el îl taia pe roata. unii au gasit din banii îngropati. care. "s-o pus-o cu oblîncu cela dinapoi dinainte". L-ar fi otravit "o jidovoaica din Cîmpeni'~pe care "ar fi platit-o ungurii doara fantazeasca de cap cumva". iar pojile "pe dupa cap la vaca". Dupa întoarcerea de la Cîmpeni. . a trimis fata la fostul sau coleg.. Dupa aceea.. c~ozis ca mai bine face el si se sacrifica el cum poate". 6. Ea trebuia sa revina celui care va ramînea lînga un'butoi cu praf de pusca pe care 1. Un batrîn "mîncat de necazuri".0 luat toporul si 1-0 bagat în cal". da 1-0 facut nebun". dupa pacificare. în luptele de la Fîntînele. si pe Closca si Crisan". ar fi adus acasa bani multi pe care i-ar fi îngropat "acolo unde-s morile la Incesti". iar un om din catunul Trifonesti "de trei ori o gasit bani acolo în casile Iancului". Cînd s-a vazut para aproape de butoi. motii ar fi prins pe Vasvâry si l-ar fi adus în Arada. în timpul luptelor. ca cum l o taiat pe Horia. 4. numa o zis ca-i nebun" zidndu~i lui Frant Iosif: . Aceasta arata lui 1. Dupa alte legende. 192 r zita de o capra neagra nevazuta. omorîndu-l pe loc. l-ar fi invitat dupa încheierea pacii "la un restaurant" unde "i-o pus în -mîncare un fel de matraguna de 1-0 otravit. a aprins o lumînare de ceara. Tatal sau avea "un cal porumb frumos s-acolo în Vidra în centru s-o dat jos de pe cal s-o bagat sebalu-n cal". s-a prefacut a fi nebun. fost coleg de scoala la Cluj. Dupa alta versiune. ar fi provenit din I . "Ca daca nu se facea nebun. 1. 1. "n-o fost nebun.

nu se lasa ademenita de lup. si-o omorît calul si vrea sa puie saua pe vaca". lup. baiatul nazdravan e nascut de o i. (XV. Cînd intra în casa.). p. naste un mînz nazdra- van prin gustarea unui aliment cu puteri germinative. Cînd i-a zarit. Apoi au vrut sa-I aresteze la tîrgul de Sîmedru din Cîmpeni. closca cu pui. îmbracat. capitanul de jandarmi îl vede pe 1. . 137). Chiar neschimbata. 1.. O i. 1. îi da lupului o lovitura de moarte (5. Ei se co~vi~g ca e neb'un si îl lasa în pace. se metamorfozeaza în timpul noptii ascunzîndu-se printre animalele speciei respective. 1. are puterea de a se ascunde în cele trei medii. "Iancu s-()o facut nebun ca sa nu-l prinda sa-I omoara" (6. fiind convins ca "de buna sama îi nebun". vulpe.. ma. Sarcina poate fi îndeplinita numai cu ajutorul animalelor recunosca- toare (lup. sau se ascunde numai ca i. corb. "de o suta si cinci de ani" care nu se mai putea tine pe picioare. "o sarit acolo-n vale.. O fe- meie pregateste o cafea din oscioarele unui peste pe care scria ca poate ajuta la procrearea copiilor si o da împaratesei. trimite sluga tatalui sau sa-i aduca în casa un prun smuls cu radacini. peste. se preface în pasare. p. Aratîndu-i ca pretul mînzului sta scris pe copita ei. 58-122). invitînd pe cei ce-l urmareau "veniti si va scalda ti. De atunci. îl invita la prune. nazdravana a babei trebuie pazita în trei nopti de voinicul venit sa primeasca drept simbrie un mînz nazdravan. vulpe etc. De obicei. 1.. I. în prima noapte. 58-60). p. apa. în a doua noapte "s-au ascuns tocmai în fundul norilor" iar în ultima noapte" tocmai în fundul marii în nisip" (79. "fata si iapa un mînz tot numai cu parul de aur" (5. iepure. s-o-nceput a se scalda". p. fiind. p. 260-261). dar ofiterul îl lasa în pace. pamînt. 103). nouri. La 11 luni. Iapa. i.193 care îl urmareau sa-I prinda se conving ca-i "nebun. p. i. Spa- Iatura ajunge la o i. 256). Uita-te. dupa fiecare noapte i. peste. ca asa apa buna de facut baie". ea se ascunde "în fundul muntilor unde nu strabatea nici pasa- rile cerului". în basme despre animale i. se întoarce . în unele variante ale basmului AT 301 B. hranita dintr-un jgheab pe care veneau "hîrmaturile" de la bucatarie. I. fara sa se scuture prunele. Deseori. a]j fi ramas vorba "Nu fi prost ca Iancu cînd o pus saua pe vaca ''" Alta data cînd au venit niste jandarmi sa-I aresteze la Vidra. oaie.ste- jar batrîn în mijlocul padurii" (34. culcat si mîncînd prune. 1.

fiul cel mai mic izbuteste sa le prinda (3. 69). 11 II I i. p. Ele stîrnesc un vînt dulce care adoarme pe. Fata îmbracata în flacau (AT 514) este trimisa în cele din urma sa aduca hergbelia cu i. 194 cu un mînz dupa ea. 160).. sa înconjoare dupa aceia cu iapa de trei ori satul . spre a seîmbaia în laptele lor. e o planta fictiva. se întîmpla la vorbirea blînda a fetei (86. Fat-Frumos. rau ma duc". îmblînzirea i. 1. p. Voi mergeti doi" (ibid. trifoiul cu 4 foi si mai ales cu feriga. Le poate mulge în urma unei ploi mari urmata de înghet. picioarele i. 269). de s-ar putea din el satura toti cei din sat" (34. 35-38)..Nu te duce tare. cînd ar ajunge în mijlocul satului. Era cunoscuta înca în antichitatea greco- romana. Cînd sa o scoata din grajd. Flacaul îi întelege spusele fiindca "stia mai multe limbi" si decide sa faca popas (51. Pe alocuri. 139-142).. prins cînd vroia sa fure pasarea maiastra. vorbesc între ele. întrucît "io tare greu' ma duc cu patru . I. I. paznic. Iarba fiarelor. ar fi luat nastere din picatura de sînge care a curs din buricul lui Christos' rastignit pe cruce (LUI. ' . 1. f. 435). dupa a doua si a treia noapte. p. iapa ar crepa si din locul acela ar izvorî un asa izvor. p. p. p.. Cel mai adesea. Fata izbuteste cu ajutorul calului ei nazdravan care îl învinge pe armasarul i. p.. 1 în basmul despre omul care stia limba animalelor (AT 670). e eliberat numai daca va putea aduce "iapa cea sireapa" de la împaratul ~ecin. 275). p. 25-26). apoi s-o sature cu jar. ea necheaza "de haui vazduhul si urla toata curtea si palaturile" (41. p. 28). ca i-o bala de sarpe pe mine si nu I ma poci misca. de unde s-a raspîndit în Europa (XIX a. cu însusiri miraculoase. i. ea are însusiri aparte care o individualizeaza . frate. Saracul orbit pentru mîncare (AT 613) afla noaptea de la o "vîja" remediul secetei dintr-un sat: "sa se suie pe iapa cea mai slaba din herghelia care-i lînga sat. uneori numarul lor creste la doi si trei mînji. Legendele populare o înfatiseaza felurit. Ajutat de un soricel. nazdravane. numita si iarba tîlharilor. ea e iden- tificata cu rîndunita. II. Dupa o legenda. Ogorul de aur al unui împarat este pustiit de 12 i. dar numai cei ce înteleg limba anima- lelor afla tainele lor. Alteori. precum si în Orientul apropiat.. spune calului cînd merg pe drum: .. fiind prinse în gheata (41. de a fata încalecata de sotia însarcinata probozeste calul cu stapînul sa meargii mai încet.

Marcu Viteazul etc. 60-62). picura sînge din ea. Comediantul a înteles imediat ca în sarcina cu fîn se afla i. 532). stralu- ceste numai noaptea ca soarele. adesea în vîrf cu o bobita rosie. De aceea. Are culoarea verde. De asemenea. (76. cade la fund. mai cu seama. 532). dar o fata cu o sarcina de fîn a vazut ca în locul busteanului e doar un pai lung de fîn. e de coloare galbie. Hotii si hai- ducii o posedau. Mai lesne e gasita cu ajutorul unor animale . coada si picioare. Se povesteste astfel despre Bujor si Jianu' (LUI. p. dar mai ales rosie. Tunsul. De obicei. iar pe mîna lasa de asemenea pete rosii. pe cînd celelalte "plutesc pe fata apei". 25-26). si a cumparat-o toata "cu un taler". ca . foarte inaccesibila. întelegi limba tuturor dobitoa- celor si pasarilor.prin stratagema cu închiderea puilor cu un lacat de fier: mama puilor pleaca sa aduca i. mica. florilor si orice stii . numai niste aripi din umere. Însusirea ei de capetenie e puterea de a "înmuia" fierul sau chiar de a-l face invulnerabil pe posesorul ei. Radacina n-are. despre. Unele povestiri- legende releva însusirea de a descuia noaptea fiarele cailor ori de a face coasa sa sara din toporiste "cu o mare putere" (XIX a. grangur .195 si o fac. f. 274).. Poate fi culeasa în anumite feluri si în momente sau zile deose- bite. acesta fiind unul din procedeele de a o cunoaste dintre alte plante. I se mai atribuie si însusirea de a detecta iluziile optice.f. Daca e aruncata în apa. foarte subtire. E veninoasa: omoara vitele care o manînca. de dai mîna c-un om bo- gat. o vîra sub piele în palma si în JeluI acesta deschid toate lacat ele si nu sînt atinsi de glont (LIII. ea "merge în contra apei" (LXVI. p. toate ti se des- chid în cale si esti nazdravan.' care ar fi ohiar o picatura de sînge. umbla. p. cei ce o folosesc. ca o lumînare aprinsa etc. un fir de par. ca aurul. iar peste zi e vesnic înrourata. "Ea are cap. 40). 23). daca e aruncata în apa curgatoare. cu care atinge lacatul ce se descuie pe data. Pintea. aurie sau argintie. p. i. De aceea.:in toti banii de la a~ela la t'ine" (52. Ar creste pe pia- tra. p. ca sa arate oamenilor ca fata a mintit. ciocanitoare. f. p. ziua piere sau intra în pamînt (LIII. 274). Ea ar creste acolo unde a fost foc multa vreme pe un loc. cînd rasare soarele. frunza n-are.. ca si omul si e vie. p. p. Pe piatra îsi lasa o tîra de radacina si merge mai departe" (52. Dupa alte povestiri. dihor.arici. Un comediant arata oamenilor cum un cocos tragea un bustean. .. p. . apoi. 273-274). hotul muscelean Fulga (XIX a. "Iarba ceea dac-o ai. daca pui o batista alba pe locul unde creste ramîn pete rosii.

i. iezme. f. f. 261). Umbla prin . prin Banat avînd fiecare un nume (Rudeana. Cosînzeana. (38 b. Trandafira. În basmele fantastice. rusd. doamne.. Ana. Dar sînt invizibile. Ogristeana. Puterea de a iluziona ar veni de la diavol (XCII. III. sau de dracul. 140. cautînd calul lui Alexandru Machedon. 543). al XIII-lea. p. Au aripi si zboara cu parul despletit. ele au baut apa si "îndata . voI."Fugiti. oameni. 304). se scalda prin izvoare si lacuri. miluite. puternice. dar pe alocuri pot fi foarte multe. Ruja. Bugiana. pe care nu-l vor gasi pîna la vremea de apoi cînd se vor duce îm- preuna cu el în rai (LXV. trei pîna ~a noua. pentru a-si învia puii si e deposedata de cîinii stapînului decapitat. frumoase. la marginea apelor sau la raspîntia drumurilor. p. Sandalina. p. dar pot sta si deasupra stresinilor. p. au si început sa se schimbe si sa zboane". Hîrtiesti-Arges). 196 fiind nebuna. Maidan-Caras). llele. f. Locuiesc în vazduh sau prin paduri. prin munti.95-96).). a iluzionat-o ca vine o apa mare. Îsi întind masa pe iarba verde si beau apa de prin fîntîni. au fost servitoarele lui Alexandru Mache- don. milos- :tive. 272. dînse. p. Iau si ei un fir. Sînt fi\nte carora le place îndeosebi cîntecul si jQttfl. în gura ce se ducea sa-si învie puii calcati de o roata. Todosia. maiestre. Cateii întîlnesc o broasca cu i. Numarul lor variaza de la doua. împaratesele vaz- duhului. Dupa legende. Ele zboara mereu. i. XVIII. Magdalina. dar ~colo planta antiiluzionista este trifoiul cu 4 foi (XIX. Ruxanda etc. Alteori. cete întregi. pun capul la loc. Incidentul se petrece cînd eroul e omorît de impostor (AT 300. Sînziana. îmbracate în matase sau vestminte albe. IX. încît ea a luat-o la fuga "ridicîndu-si poalele" si strigînd: . prefacîn'du-se în i. are însusirea de a învia din morti si de a lipi taietura capului. au fost facute nemuritoare. ursoaice. purtînd si coroane. ca ne înecam toti! " (38 b. Au o sumedenie de nume: zîne. sfinte. fecioare. 201-206). apoi asaza "firutul cel de iarba în taietura si Stan s-a sculat ca-din somn" (61. p.cu atestari înca din sec. zînioare. Tiranda. la rugamintile lor. Au fost trei fete orfane care. soimane. . vesnic <CÎntînd(LIII. numai noaptea putînd fi vazute de om.Der Hahnenbalken în colec- tia fratilor Grimm . Pascuta..lii. serpoctica duce firul de i. Legenda e raspîndita în Europa . 112). Sînt trimise de Dumnezeu sa pedepseasca pe cei rai. Cînd Ivantie împarat i-a dat trei vase cu apa ce întinerea.

-p. "Daca s-ar întîmpla ca sa le stie cineva cîntecul lor. Obisnuiesc sa ia cu ele lautari. îndeosebi pe fluierasii renumiti. Scorei-Brasov). îndeosebi noaptea. Flacaul a povestit însa cele întîmplate si a albit "ca zapada'" (38 b. Joaca "abia atingînd pa- mîntul". Gauri-Vrancea). 261). lasîndu-1 apoi schilodit sau smintit. ve> mîna" (58. p. sau le spune vorbe urîte. în genere. toaca. p. 201). Niste temei au ghilit pînza la Rusalii. îl pun numai sa cînte "tinîndu-l foarte bine". Se arata binevoitoare celor ce vor sa obtina un fluier fermecat (v. "îl poceste. mai ales la Rusalii (LIII. înpoienele din paduri. dupa cum iau pe sus pe cei ce lucreaza în zilele lor. 212-213). aduc furtuni cu grindina. p. seama~a cu niciuna de ale oamenilor (UII. p. precum si alte instrumente muzicale: cimpoi. alegînd pe cei mai iscusiti muzic~nti. trîmbite. 213). apai tot asa misti si cînd nu vrei". fara sa mai creasca iarba pe el. acela ar fi dus numaidecît de maiestre prin vazduh" (38 b. Obisnuiesc sa ia cu ele în joc pe cine întîlnesc. Jocul lor se desfasoara în anumite locuri. p. Sînt pociti si cei ce beau din lacuri si izvoare necunoscute. zicîndu-l pe violina în miezul noptii. au dus pe un flacau din Marasti. tobe. 211). 197 vazduh cîntînd si jucînd. Cine le aude. i. p. f. "mai cu seama unde sînt paltini". 244). încît "nu le întrece nimeni pe lume la joc". 81. 211). Îi interzic însa sa spuna unde a fost sau sa cînte cîntecul lor (LIII. "Auzalepe piept si clopotei la picioare" (LXV. Daca omul raspunde' cumv'a. pe cine face zgomot cînd joaca ele sau pe cine le aude cîntînd. si' el 'asa a-ncremenit cu mîna pe fluier". Fluier). Locul unde joaca ele ramîne ca pîrjolit. 299. altele au scuturat toalele în acea zi si s-a stîrnit un vînt mare care le-a zvîrlit pî~za si toalele tocm~i pe sîrmele de telefon (58. în vetrele de foc parasite. 433. pricinuiesc nenorociri: omoara vite. XI. la raspîntii. f. "Un cioban a auzit fluierînd din flui'er. Uneori umbla într-o caruta trasa de cai de foc. sau pe cîmpii sal11 mai cu seama pe la raspîntii (LIII. sau din vase descoperite noaptea din care au baut i. pe cîmpii. XVII. trebuie sa stea nemiscat. dupa cum cauta sa atraga ti~erii frumosi. Paralizeaza de asemenea pe cine întîlnesc. sau cresc anumite ciuperci (LIII. spunîndu-i sa nu le mai cînte cîntecul. Pe cel care îl iau cu ele. 236. Cînta nespus de frumos si melodiile lor nu . . aprind case.Vrancea si l-au vîrît cu picioarele într-o fîntîna. "Daca misti. p. îi strîmba gura. 207-211). 1. în jurul arborilor (nucilor) sau pe o "vîrtelnita cu trei mîini". sau pe cine trece prin locul unde manînca sau joaca ele.

în sîn sau la palarie "în zilele lor" pelin sau usturoi (LIII. 533-540).). mararul i. 282). voinicul îi fura aripile si fiindca se uita Înapoi. Tei Leganat se vîra sluga la împaratul orbit de i. oamenii poarta la brîu. în basme. noua Împarati o asculta". Alteori.a joace mai fru- mos si ea dispare "la curtile lui Filingat. lasÎndu-i un inel pe care era scris "Ileana Cosînzeana. se arata binevoitoare celor cazuti sub vreun blestem. zîna se casatoreste cu flacaul care e În stare sa se urce. 241-242). cea mai mica e silita sa vina dupa flacaul care i-a furat hainele În timp ce se scalda în lacul zînelor. Uneori.- 'menii pun cîte un cap de cal într-un par de care "ielele fug" (LXV. zîna fuge În tinuturile ei si voinicul ajunge la ea numai cu ajutorul celor trei obiecte fermecate luate prin paca- leala de la dracii ce se certau pentru împartirea lor (AT 518). si prin jocul calusarilor. Spre a se apara. Cei rapiti se mai pot apara prin mutenie desa- vîrsita. luîndu-si aripile furate. p. Un mosneag aflat acolo îl învata sa nu raspunda nimic si zînele îl aduc Înapoi (5. În locul unde au mas sînt foarte bune de leac împotriva pocitu- rilor pricinuite de ele. leusteanul i. pentru ca a lasat caprele în padurea lor. Baiatul prefacut în cerb poate rede- veni om numai dupa ce ajunge la Muntele de marmura_unde se scalda zînele si trece prin camasile lor (LXXXIII. Obiectele lasate de ele . pe copacul cu crestetul pîna în cer. 130-137). iar cînd jocul .. ele iau ochii celor care le încalca mosiile. 00. p. cristineasa. Tei Leganat cînta din fluier ca sa joace i.. în mod obisnuit. Se arata mai întîi copilului (5. 198 Dar schimba si copii. Cei nenorociti de i.. O regaseste. intrînd sluga la moara ei. sotul e momit sa-i restit~ie aripile ca . cu conditia ca soacra-sa sa nu se amestece În gospodaria ei unde "toate treburile se face singure". sînt dusmanoase oamenilor. Numai cea mai mica poate suporta însotirea cu omul. la fîntîna de marga- ritar" (33. Cum ea calca interdictia. 213-217). precum si o seama de buruieni (avrameasa. în multe variante ale basmului AT 400. p. zîna se Îndragosteste de voinicul ce doarme lînga lacul în care se scalda ea. leustean etc. De asemenea. zîna "îi arse o palma de-i scapara maselele". Mai adesea. p. zîna . Un fecior din Rodna Veche este furat de zîne si dus Într-o odaie în stînca. 263). 249-254). La o -nunta. În locuinta lor. III. Abia la cea mai mica are taria de a nu se uita înapoi si se casatoreste cu ea. p. din cosita flori Îi cînta. se vindeca prin des- cîntece de i. vîrÎndu-i inelul într-o pîine (34. p. p. "o casuta stînd În vazduh". i. Uneori. I.

ajung la gîrla de pacura aprinsa (AT 516). îl convinge sa nu fuga tare. 1. de unde sa strige "cucu" la sosi- rea i. In basme. crapa un cires ca sa-si faca alt fluier. apoi îl întrece (99. Cîine). dar unul îi sfatuieste: "îmi vedeti voi mie mustata asta? pe fuga mi-a albit!". Dupa ce coboara. p. Afin loveste de trei ori cerbul de aur care se preface iarasi în caruta cu doisprezece cai de foc (3.p. O iepu- roaica daruieste baiatului un iepuras nazdravan care sta mereu pe umarul stapînului si-i da sfahlri. 23. p. Într-un basm despre animale. silindu-le sa restituie inima lui Mogîrzea (41. p. îsi da seama ca sînt altii mai fricosi (AT 70) si decide "sa mai traiesc înca" (5. Epacalit de melc fiindca acesta s-a înteles înainte cu alt melc sa stea în celalalt capat al cîmpului d~ alergat. p.Satu Mare. Ca sa treaca acest obstacol. Pisica nazdravana (AT 545) . apoi îl sparge si. In tîrg. (4 a. 1. caci se scufunda pamîntul. Noua i. 252-253). Astfel le sileste sa vîre mîinile în crapatura unui copac. VII!. 362-363). 1. rupe fluierul ca sa-si faca altul cu ajutorul lor. 1. p. Baiatul care îi paste oile le cînta din fluier. 16). Broasca). strîngîn- du-le pîna îi cedeaza ochii împaratului (5. A fost pus de Dumnezeu cîrciumar si fiindca a baut vinul cu "mîndrele lui". Atunci se decid toti sa fuga (99. fiul bucataresei încaleca pe bustea- nul i. se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc si într-o clipa se înalta pîna la vîntul turbat si se pogorî la por- tile palatului doamnei Chiralina".. la îndemnul lor. se socoteste animalul cel mai fricos si vrea sa se înece. dar observînd ca broastele fug de el. 59). p. Dumbravita . p. v. 261. Se ia la întrecere cu bivolul si cînd e depasit de acesta. Iepure. vad un ogar si se hotarasc sa i se opuna toti.84). Dumnezeu a trimis ogarii sa-I gaseasca (12. e întîlnit. 1. 1. caruta se preface în bustean. fura inima lui Mogîrzea pe care o pastreaza într-o sticla.199 era mai încins. În drumul spre Chiralina. Cele trei i. La înapoiere. feciorul bucata- resei si al împaratului.405-433). AT 275). p. Se întrece cu melcul la fuga. v. Apoi busteanul e lovit din nou si se pre- face în cerb de aur în care e vîrît Dafin pentru a ajunge în odaia fetei. 134. ca auxiliar. prevenindu-l împotriva pericolelor (5. 271-272) . din mijlocul padurii împreuna cu Dafin "si dîndu-i pinteni de trei ori. Le prinde mîinile în crapatura. cu totul sporadic. a furat opincile oga- rului si de atunci e mereu urmarit de acesta (LXXIX.

722). adormit. nu bagase de seama ca. 1. I. pîna ce se vede comandînd slugilor. 1. III. dar cînd tipa. (LXXXIII. Na vede. se trezeste si fuge. cu piciorul rupt.509-510). se întîlneste si aceea de a-i aduce zmeoaicei "un iepure albastru gasit. 4919). trecuse în Valea Plîngerii" (41. el pretinde ca a prins un i. într-o rata. p. etc. Na greul pamîntului si Usorul Vîntului). . etc. din care a scos 45 kg grasime.. 51). (v. care recunosc de îndata "iepurele cel strin" (34. cel dintîi "a auzit iepurele" (41.255-256). numarîndu-se între cei trei sau patru cîini nazdravani. i. sal- vata de la monstru.ll). Vazînd un i. 290). punîndu-l sa se ia la întrecere cu ••nepotul". si un ogar de aur care sa alerge unul dupa altul (LXXXIII. sau în 3 gîndaci într-un cocos. 1. puterea zmeului se afla dispusa succesiv. 433). care nu putea de loc împusca iepurele" (42. Deseori. dar e învins de un i. rapune în lupta animalele mai tari (AT 511 A). p. p. (60. acesta într-un i. p. Fata mijlocie.548). p.. se lua dupa un iepure . lup si urs (N-aude. p. într-o cutiuta din inima ~nui i. pentru ca la urma sa spuna ca a fost o gluma (S. Eroul pacaleste pe diavol (sau pe zmeu). I. nici cu mustul crud în el" (41. Mai întîi. Argintarul curtii trebuie sa faca la nunta feciorului mai mare un i. p. 266).. Ea poate fi în 3 gîndaci. crutat de voinic. alergînd dupa iepure. Sa-I prinzi din miile de iepuri ce se afla în codru ala de padure. Pocitania de "om mic de ceara cu picioarele de secara sezînd calare pe un iepure sohiop" rapeste calul voinicului (LXXXIII. speriind ofiterii care "o prins a comandali în laturi si-ncolo si-ncolo din calea mîtii" (ibid. p. între altele si într-un i. momeste pe vînator pîna îl aduce într-un teritoriu strain. 200 gaseste o turma de i. între sarcinile extraordinare date eroului pentru a-l pierde. apare uneori în snoavele despre tiganul laudaros. p. îl ajuta mai tîrziu sa gaseasca iapa nazdravana a babei care se prefacuse în i. searatarecu- noscator voinicului care l-a crutat si îl ajuta împotriva zmeului. 417). 1. p. Boul nazdravan care fuge de acasa împreuna cu baiatul care îl iubea. . 285). adunînd toti i. flamînzi pe care îi duce la curtea împara- tului Verde. schiop (LXXXIII. alaturi de vulpe. (35. 80).:într-o zi. lntreceri la fuga).. p. i. daruieste voinicului o galeata de argint "În care se afla un iepure si un vînator (iagar). p. I. Cînd îi striga din vîrful copacului. Într-un i. îsi face planuri din ce în ce mai mari. Iepurele sa fie nici trecut de fript. sau în doua muste.

prefacînd-o în mreana. se sperie de miscarile acestuia si i. fiind stapîna lor. In ziua nuntii cu fratele ei. Dumnezeu a rapit-o din biserica si a aruncat-o în mare. mai poarta si alte nume: Ileana Simziana. Ea are de obicei origine miraculoasa. Mîndra Lumii. Margarita înalbita. scapa (S. 201 Cînd vrea sa prinda i. p. era sora lui. prins de Jigan e vîndut succesiv la trei insi (S. Ea ar fi si "stapîna vacilor frumoase si laptoase" si se arata numai la Sînziene (LIII. 5464). atipit. La observatia ca de ce n-a spus o suta. p. ~ I.LinaRuja- lina. Atributele frumusetii sînt maxime. Un vînator se lauda ca a împuscat 99 i. Fiindca soarele a vrut sa o caute si în mare. iar capul îi era de argint". în locuri inaccesibile. Trezindu-se. vînatorul raspunde cu demnitate ca pentru unul nu se face sa minta (S. în basme. nemaiîntîlnite. p. E îndrumat de cumnati pîna la moara I. 163-190). 4918). ca sa nu o mai vada soarele (86.C. Abrunta mîndra si frumoasa. Frumoasa Lumii. I. ia si da mirosul florilor. "din cosita floarea-i cînta.C. Ruja Rujulina. Dumnezeu a prefacut-o luna pe cer. Rora cea frumoasa. spre deosebire de Fat-Frumos. Craiasa zînelor. "cu ochii din soare. I. noua- mparatii asculta" iese din lac. p. epite- tele însotind de obicei numele sau ori de cîte ori revine în nara- tiune. Putinele legende o înfatiseaza a fi zîna cea mai frumoasa. sau s-a prefacut în luna (LIII. este tipul fecioarei idealizate. p. Ileana Rujuleana. care pleaca ->- ~ dintr-o familie terestra. s-a slutit sau s-a aruncat în mare. I. împaratul "saruta inelul si se jura ca nu se va odthni pîna nu va da de stapîna frumosului inel" (AT 400). cu trupul din mare si cu hainele de flori".C.207). 387) si locuieste la mari departari. unde vîra într-o pîine inelul prin care e recunoscut. Pe vremea cînd soarele era împarat. Tristi Copil este încarcerat de un împarat pentru ca a calcat interdictia de a pomeni pe Iniia . Zmeul din camera interzisa o fura si e reluata cu ajutorul calului nazdravan (59. "trup de femeie. Celemai multe legende o arata a fi sora soarelui care a cerut-o de sotie. neana Cosînzeana. Mangalina-mparateasa florilor etc. Ca sa scape de incest.. Zîna Dobrozîna. Floarea Florilor.413-417). Acelasi i. fiind facuta din roua de 12 zîne (81 a.207). 5672).C. I.C.C. Rozuna doamna florilor. rîvnita ca sotie de protagonisti sau de rivalii aces- tora.C. I. saruta pe tînarul împarat ador- mit si îi lasa inelul sa o caute. om cu capul de aur. frumusetea întruchipata.

îi ia inelul din deget si dispare. 202 Diniia. I. argint si aur si Abrunca se îndragosteste de el. p. dupa ceara lipita de ceafa (34. în palatul de pe cracile parului miraculos cu vîrful în cer. Florea nu se naste pîna ce mama-sa nu îi promite de sotie pe "Floarea Florilor. dar o gaseste cu ajutorul celor trei obiecte luate de la draci (AT 518) si sta lînga ea nevazut: era tocmai în ajunul nuntii cu un altul. e îndragita de cel ce îi zareste Shipul. Rudolf ajunge la o curte unde mîncarile si bauturile se servesc singure. dar la hora vine pe rînd în haine de arama.. Mîndra Lumii. II. Se tocmeste sluga. Dupa ce o elibereaza se casatoresc. I. sub pre- textul ca a gasit "cheia veche" (ibid. argint si aur si e recunoscut prin ceara lipita de par (86. Aceasta îl scapa. Viteazu-de-apa nu se naste pîna ce mama-sa nu-i promite de sotie pe "Abrunca mîndra si frumoasa din tara femeiasca.. Alteori. sora dracilor "si cînd a vazt-o asea frumoasa . care din cosita. iar cînd aude glasul unei nevazute. Cu aju- torul calului nazdravan ajunge în "tara femeiasca".384-399). consimte sa o ia de sotie (5..C.C. care era minunea florilor". în cele din urma.259-265). Cînd Rudolf calca porunca. la insistentele celorlalti.250-255).C. reziliaza. lbcuieste chiar în tarîmul aerian. p. Petru-Par- Frumos cere. I. "Cînd a vazut c:hipu feti alia . "pe Ileana Costînteana cu parul de aur". p. unde . o gaseste pe "Mangalina-mparateasa florilor". a cazut în genunchi" (5.. Dat în vileag prin ceara lipita de par si. I. dar fuge la "manastirea Calu Gastru într-un pai razema si-Iftr-un par spînzura". Cu ajutorul Sf.C. Vineri si Dumineca. copilul plînge înca în pîntecele mamei si nu tace decît dupa ce i se promite pe I. Florea o gaseste ajutat de caii naz- dravani si calauzit de un porumbel. "o minune de femeie".C. I. p. care din gura aur si margaritare-i curge". dar îi interzice sa-i pomeneasca numele. în chip similar. Cu ajutorul unei zmeoaice. 32- 39). gaseste într-o camera pe I. cînd si-a vint în fire: Asta e ursita mea". p.C. Fiul unui împarat intra în camera oprita.C. unde gaseste pe fundul lazii o fotogra- fie. Miercuri. a picat lesinat jos! La trei- patru ceasuri. Se angajeaza por- car si în cele din urma e recunoscut del. p. ajunge la muntele de sticla unde locuia I.322-338). de sotie. '189-205). Se duce succesiv la trei nunti cu caii de arama. floa- rea-i cînta. eroul trece apele pîna la moara Iniei Diniei si e dus la ea de omul ce venea calare pe un poloboc cu faina (94. care era prizoniera I unui zmeu.. unde sta- pînea Abrunca si e angajat grajdar. Cel mai adesea. dupa ce a crescut.C.

mosul vrea sa-I manînce singur si propune babei sa se ia la î..•. La raspunsul afirmativ.C. Mosul izbuteste sa taie cîteva lemne. I. apoi paduche în parul ei si îi obtine mîna (81. întruchipeaza fecioara razboinica. îi striga sa o ia de sotie. Petru se ascunde pe rînd în nori ca pasare.C. Margarita înalbita face cele cerute (pod de arama. p.C. 564). Dumineci (81 a. O cioara o sfatuieste sa înfunde gaurile cu h urna. dravana. 4820). .535). ea sa care apa cu ciurul. ca sa nu-i urmeze la tron. Apare de obicei în unele + variante ale basmului AT 103 D*. cu oasele lepadate într-o poiana. 536). biserici de ceara. stapîni- toare într-o tara femeiasca.C. . de care se îndragosteste nasul care vrea sa i-o ia (AT 465). 536). întrecere în cîntat: cine cînta cel mai lung cîntec (S.24-31). iar cei învinsi erau mîncati.~. se desfasoara între neamt si drac sau român si italian si . p. Ileana Simziana e ademenita în corabie de fata-flacau pe seama împaratului care este omorît în baie de narea de foc a armasarului (41. 203 porcarulo Kaseste dupa îndrumarile Sf. Probele petirii) . I. la sfatul calului. Dumnezeu la masa). cu care se casatoreste la sfîrsit (LUI.: purcelul va fi al acelui ce va termina mai repede munca: el sa taie lemne cu sapa.C. l\'Iargarita Inalbita sta ascunsa în piatra si la trecerea unui baiat. e uneori o fiinta maligna pe care numai fiul mai mic al împaratului. Ea poate fi petita numai de cel ce se poate ascunde de ea. cîstiga toate razboaiele. peste în mare si este descoperit. !. p. întrecere în (. cu aju- torul inelului nazdravan (LUI. I.). o rapeste pe I. I. dar acesta. p. iese o fata frumoasa fara perec)1e. avînd straji numai de femei.. e trimisa de un împarat sa-i aduca herghelia naz- .Uneori. în vreme ce baba încearca zadarnic sa aduca apa si pierde î. Calugarii o blestema sa devina barbat si urmeaza pe tronul împaratului omorît în baie de lapte fierbinte (ibid. dar soseste prea tîrziu cu apa. p. I. dupa ce creste. apoi vasul de botez (AT 514). întreceri. Fiul nazdravan al jitaritei e alungat de I. Alteori.C.130-132. Cu totul rar. o leaga de pari si o bate pîna îl accepta de sot (ibid.aratW apei cu ciurul. este petita pentru altii de cel cazut în subordi- nele unui puternic. Taind un purcel. v. t.între un mos si o baba. p.

între bivol si iepure: bivolul fuge mai repede. Racul se agata la pornire de coada vulpii fara ca sa-I simta si cînd vulpea întoarce la capat. ms. Se casatoreste cu fata împaratului cel care va sti mai mult decît ea. fiind purtat în spate d~ celalalt. p. cu Dumnezeu "care coase mai bine 1" Dracul lasa ata lunga care se încurca. bivolul se lasa la pas si e' întrecut de iepure (99. p. întrecere în fuga.43-44). 261. românul se ia la î. Multi feciori de împarat au cazut jos morti. Dum- bravita . Iepurele îl convinge ca se va scufunda pamîntul cu el de atîta greutate. 176). silind-o sa spuna "asta e o minciuna" (AT 852). racul se desprinde. 4820). 204 cîstiga cel dintîi. pîna ce fata nu mai putea rasufla. p. 41~42). are loc între iepure si doi melci (4 a. altul în vale si striga ca au sosit înainte. V. Acesta refuza mîna fetei si blestema ca tot orasul sa ramîna împietrit. Exista apoi î. 268. 87). în basme. în snoave (S. Fata unui împarat pe care nu o întrecuse nimeni nici la scoala. prefacut în t om strain.Satu Mare). o poate dansa. pe cînd Dumnezeu coase cu ata putina si îl întrece. Valea Mare . cu neamtul care e mai usor de picior ducîndu-l unul pe celalalt în spate. între cerb si 2 arici: care ajunge mai repede în deal. Dracul se ia la î. î. Baba se ia la î.Arad). cîntînd un cîntec lung. Numai diavolul. 1'. care va sti mai multe cîntece". cînd cineva se împunge cu acul "se zice ca vine Necuratul si-si razbuna pe noi 1" (38. Cei 2 arici stau unul în deal. Fie- care cînta. întrecere în joc. Uneori. De aceea. Româ- nul cîstiga. pîna ce se va ivi un om care sa-I' întreaca (81. apoi în vale. între rac si vulpe: care ajunge mai repede la tinta propusa (AT 275). Probele petirii. VIII. p. nu a putut fi întrecuta în replici decît . între cel care soseste mai repede cu apa apare Între Fugila si o baba (sau cei doi cai). între cine stie cîntece mal multe. ms. întrecere în cusut. p. Dracul cînta trei zile. în basmele despre ~animale se întîlneste î. î. dar baba îl întrece cu "doina si tot doina si doina a tinut-o vreo doua saptamîni" (52. Un împarat promite fata celui care va putea sa o întreaca la dans. e aruncat departe si striga apoi ca el a fost acolo înaintea sosirii ei (4 a. _ întreceri în minciuni. cu dracul la împartirea recoltei "ca aceluia sa ramîie malaiul. 15). Cerbul crapa de atîta fuga (76. 1'. fara ca ea sa oboseasca.

Arebsuiala vine în urma. spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita. de nu. eu îti voi lua carul cu boi cu tot". Cînd acesta afirma "ca pe deal îi mierea pîna-n jenunti. în minciuni se desfasoara la moara. "arebsuind" si pretinde ca a vazut Muresul I arzînd. 4904. careia îi creste un nuc în ceafa (AT 1960. îi promite' acestuia ca "a cui a fi minciuna mai lata. Albina). fiind în sicriu. împaratul se înfurie. prinsa la jug. 4897). III. sau înainte de nunta si se încheie cu ravasul care cade din coada iepurelui secerator (67. Un flacau cîstiga spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita si prinsa la jug. împaratul c~. în care la sfîrsit pretinde a-l fi vazut pe tatal împaratului cioban la oi. Satenii elibereaza pe Pacala si îl despagubesc cu o . v. 58-66). î. în alte variante. care se încheie cu gasirea tata- lui lui în fundul unui harbuz de unde abia îl scoate (99. într-un sat. Morarul vrea sa verifice. 3000-3011). Pacala pleaca r înainte.e sa i se spuna minciuna ~ea mai sfruntata. pacalind. 205 de Toaica porcarul. Debitarea minciunii maxime e legata de cîstigarea unui lucru de pret. Un om spune o poveste mincinoasa. fata izbuc- neste "Ba aici mintisi" si e silita sa-I ia de sot (101. p. primavara un mînz si toamna un tigan (S. II. p. v. Morarul cu barba rosie care si-o "caneste degraba . Dupa ce se prind tovarasi. da pe vale nici sa lingi cu limba". iar Tîndala vine în urma lui ca sa confirme (S. Deseori.. cu niste boia nea- gra" ca sa 'nu-l oc~leasca un' flacau. Flacaul r cîstiga. morarul cere celui venit "sa-mi spui unde-i fundul minciunii si eu îti voi da fata cu moara cu tot. p. 274- 276). Cea mai spectaculoasa întrecere în minciuni e desfasurata de Pacala si Tîndala. a aceluia sa fie burca". Punga gasita va fi a celui ce spune ca tatal sau avea o iapa care fata de doua ori pe an. Pacala pretinde ca a vazut pesti \ I fugind cu focul în spinare si e încarcerat. ala manînca turta". dar e ocarît de tatal flacaului (33. 1. Trasura în care se aflau 9 popi. se cununa cu mama-sa (99.. morarul promite o turta: "Cine-o spune un basm mai lung. p. amenintînd cu decapitarea pe necîstigatori. Flacaul cîstiga cu povestea mincinoasa ce începe cu sarcina data lui de tatal ". Probe de întelepciune) . + 9 protopopi si 9 boieri mari e cîstigata de vizitiu prin povestea mincinoasa despre pregatirile facute de elIa nunta tatalui sau care. 360). 302-304). p. 'Alteori. afirmînd ca aceasta e minciuna si omul cîstiga (S. 220).

Tîndala lamureste ca glontul a fost trimis tocmai cînd lupul se scarpina la ureche cu piciorul dinapoi. fiindca a vazut o moara cu 12 pietre în vîrful unei salcii (7. Unul afirma ca a vazut case acoperite cu carne. iarna a fost atît de calduroasa. încît satura 24 de oameni. 215). Ouale în satul sau sînt atît de mari. iar Tîndala confinna. Pacala pretinde a fi vazut o catea neagra coborîndu-se dintr-o salcie. fiindca si la ei exista unul atît de înalt încît. 3000). Tîndala confirma. celalalt ca în tara sîrbeasca exista covrigi cît roata carului (S. încît gainilor le-au dat gheata ca sa nu faca ouale fierte (S. Pacala spune ca a vazut 12 oameni taind o varza. celalalt ca a vazut garduri din cîrnati împletiti (S. întrucît a vazut moara lui Sf. încît daca e tras la Pasti. spunînd ca exista si o caldare cît turnul bisericii. încît chiar focul îngheta în soba si trebuia spart cu securea. Exista si î. intrîndu-i glontul prin laba dinapoi si iesindu-i prin ureche. încît preotul abia într-un 't an poate trece cu cadelnita pe la icoane. 4910). încît ia crucea din vîrful turnului bisericii. Petru macinînd faina pentru colacii de pomana (S. Arebsuiala confirma ca a vazut o turma de oi "marginenesti" adapostita la umbra unei verze si cîstiga înca o feldera de bani. ca de abia le întorc 12 insi cu rangile. fara sa se auda unul pe altul. unul pretinde ca la ei iarna a fost atît de friguroasa. 4902 A). La o întrecere. abia dupa 3 zile i-ajunge guturaiulla cap (S. în alt sat. iar Arebsuiala confirma. se aude pîna la Craciun (S. 206 feldera de bani. Pacala afirma ca varza la ei e atît de mare. iar Tîndala confirma. celalalt raspunde ca în satul sau. Pacala afirma ca a vazut un ou de rata cît un bou. Unul afirma ca la ei în sat s-ar afla un om atît de înalt. 4907). Pacala se lauda ca a împuscat un lup. celalalt întareste. ar ciuguli toate stelele (S. 4906). Celalalt întareste: a vazut o foaie de varza care îl ascundea în întregime. cînd raceste. rusul se lauda ca la ei clopotul e atît de mare. Mai departe. 4913). gainile fiind atît de mari încît daca n-ar fi priponite. . Unul pretinde ca în tara turceasca albinele au coarne mari ca ale boilor. 3011). încît adaposteste turmele de la 12 sate si e taiata cu securile de 12 insi. celalalt nu se mira. numai din placerea de a minti. sau a vazut gaoace de ou în care întapeau 12 banite de grîu. aiba de faina. Un grec pretinde ca în satul sau biserica e atît de mare. p. Pacala minte ca Dum- nezeu ar fi murit. Pacala pretinde ca în satul sau un pui e asa de mare. existînd o jumatate de gaoace de ou în care încapeau 96 banite de grîu.

în minciuni între vînatorii care pretind ca spun adevarul. vînatorul se înfurie. Unul afirma ca era pe punctul de a fi sfîsiat de un leu. Acesta cîstiga. dar fratele cel mai mic . 1. Cînd servitorul îl trage de mîneca pentru a nu exa- gera. 4922). trînteste una la zmau în frunte. Un vînator afirma ca a împuscat în 3 zile 99 iepuri. cu o spuza de copii. eroul se întrece cu un leu. rareori pe diavol care apar- tine unui strat mai nou.voinicul manînca douasprezece. . prin arta de a masca aparentele slabiciunii umane. la trînta si decapitare. în mîncat se desfasoara si între zmeu si adversarul sau. Eroul are adversar pe zmeu. Se scoala Mazaran iara-n picioare sî apuca altu piciorag da bou. p. 303). El învinge prin viclenie.voi- -t nicul patruzeci si opt. p. care face paauc! la Mazaran în frunte: nici n-o miscat capu-nt-o lature. Atunci zmau face-nt-o lature cu capu" (5. se desfasoara progresiv. mai rar cioban (ungurean). La aromâni. simulînd ca a mîncat tot. Alteori.îl învinge. neexistînd lei în padurile noastre. întrecere a în mîncat apare de obicei între zmeul care a rapit pe sora eroului si acesta. 98). întrecerile în puteri alcatuiesc capitolul principal al basme- lor din subspecia celor despre dracul (zmeul) prost (AT 1000- 1 1199). Cei doi frati mai mari sînt învinsi si omorîti. el e aratat a fi tigan din aceeasi categoile sociala. 207 Mai cunoscute sînt î. adesea silit de saracie sa intre sluga chiar la dracu. 473). celalalt îl contrazice. nu o suta. 4899). de la întîiul la al treilea zmeu: pîna ce manînca acesta carnea de pe un cio- lan. fiindca nu vrea sa lase vulpea (pasa- rea) fara coada (S. "Tocmai de aceea mai traiesc" raspunde primul (S. p. al treilea zmeu zece ciolane . 1. "le o data zmau un piciorag da bou s-îl trage pîn gura: haPl. învoiala este ca acel care manînca mai mult sa dea cu ciolanele în capul adversarului. al doilea zmeu trei ciolane - voinicul douazeci si patru. venit sa o elibereze. Alteori.4918). "Si cînd i-o zvîrlit un ciolan în frunte la zmau. prraf 1-0 facut sî pi-acela zmau!" (5.pe alocuri Piparus Patru (nascut din bobul de piper înghitit) . î. lovirea cu oasele în cap nu edecisiva si e continuata de î. fiindca nu e de demnitatea lui sa minta pentru un iepure (S. î. gata. tigan sau cioban (AT 1088). caci puterea zmeului (diavolului) este de dimensiuni suprana- turale. Contrastul este desavîrsit: eroul ede obicei un om peste masura de sarac. dar vîrînd proviziile într-un sac (XV.

7. Adversarul îl arunca atît de sus. renunta si duce singur copacul întreg. uneori pîna la 3 zile. iepurele (AT 1072). 98). Eroul pretexteaza ca vrea sa-I arunce fratelui sau din luna care ar avea mare nevoie de asa ceva. 208 î. Eroul a sapat mai înainte o groapa în care a turnat zer . adversarul renunta. Cea mai raspîndita este î. . dar fara sa cada nici o picatura de apa (AT 1060). p. el simuleaza ca vrea sa sape de jur' împrejurul fîn- tînii pentru a o duce toata o singura data (AT 1045). Zmeul (dracul) strînge piatra cu atîta putere. încît revine dupa cîteva zile. în a cara apa de la fîntîna în piei de bivol. dar cu o frecventa scazuta la noi (XV. eroul arunca o pasare care nu se mai întoarce. dar mai rar este întîlnita cea de a scoate apa din pamînt. sînt esalonate de la puterea fizica. sau ascunde piatra în traista. îmbinata cu î. 2. încît revine pe pamînt cu întîrziere mare. variante este înfa tisa . 5. Zmeul (diavolul) se înspaimînta. în mai putine. 1. Ca sa se eschiveze. I. Destul de raspîndita este î. adesea si pe erou deasupra pe lemn (AT 1046). în a arunca o piatra (AT 1062). prin stoarcere. ta î. Zmeul (dracul) o arunca atît de sus. pretextînd ca vrea sa care toata padurea pentru a evita drumurile zilnice. cu fiul (sau fratele) sau. Zmeul (diavolul) înspaimîntat renunta la sarcina impusa. 4. Cam tot atît de frecventa e î. ' 6. Jntreceri în fuga). pe care eroul de abia le duce goale. din care. pîna la puterea cuvîntului (blestemul). simulînd ca a aruncat-o.nu e atestata în catalogul international Aarne-Thompson.sau a asezat o calqare cu zer . în a duce un copac din padure pentru lemne de foc: eroul înconjura padurea cu o frîn- ghie. 'înrudita cu cea precedenta e î. încît se preface în praf. izbindu-l doar cu piciorul. în a stoarce apa din piatra. Cu frecventa mijlocie apare î. în azvîrlirea buzduganului (mai rar a barosului) (AT 1063). . . Atunci. pe care zmeul (diavolul) nu-l poate ajunge (v. curge zer. 3. A. unita cu îndemînare.la noi în cinci varian- te . în a scoate apa din piatra prin stoarcere puternica: eroul are la îndemîna cas.peste care a asezat cu grija o glie de pamînt. în fuga: eroul îl pune pe adversar la î. oferindu-se sa duca singur burduful din piele plin cu apa.

eroul îl bate pe zmeu. 12. XIX. în timp ce facaletul eroului nimereste la sigur. încît zmeul se declara învins dupa prima. O forma înrudita cu precedenta este î. Adesea î. 158). apoi îl loveste peste cap cu o prajina (AT 1084). schimbînd armele. în cadere. Zmeul se înfricoseaza si se declara. 9.. Zmeul (dracul) "t tipa (suiera) atît de tare. pentru ca eroul sa poata culege fructele. t. 32). învins. p.. . încît îi ies ochii din cap si i se taie rasuflarea. Zmeul (diavolul) este trîntit de urs.< tional. p. Prin aceeasi stratagema. încît "se cutremura pamîntul". în putine variante e atesta ta î. p. îi vine rîndul acestuia. raspunde "ia caut si eu peste care nour sa te asvîr1" (79. Asemanatoare este î. eroul îl poate croi cu prajina. întrecerea sta în a sari peste vîrful copacului. 1. în a pocni din bici. în trînta voiniceasca (fara înlocui- tor AT 1070). 182). cu totul rara la noi si nea testata în catalogul international. în strigat e relativ frecventa. sau. în a prinde iepuri e înfatisata mai neclar si în putine: variante. la fuga e îmbinata cu un obstacol: cine poate alerga mai iute ducînd un cal în spinare (AT 1082).la trînta este de asemenea cîstigata prin siretlicul eroului care pune pe adversar sa se lupte cu tatal (mosul sau stramosul). Dupa ce zmeul apleaca de vîrf un pom (par. încît "pica tiglele" de pe casa. dar e smuls si proiectat peste creste- tul lui. 13. în ba taie cu armele pro- prii (AT 1083). nimereste peste un iepure adormit si arata zmeului ca a sarit anume sa-I prinda (AT 1051: în tipul interna- <. fiindca în casa prajina zmeului e prea lunga si se izbeste de pereti. dar eroul pretinde ca-I va asurzi si-l convinge sa se lase legat la ochi. dar la întrebarea acestuia de ce a "boldit asa ochii". sa tina de vîrful pomului. dar acesta îl plezneste cu biciul peste ochi. 11. ursul (AT 1071). Zmeul îl strînge atît de tare. "~ 14. iar "tiganul pica j os la pamînt". în vreme ce zmeul nu-l ajunge cu facaletul. cires). lovitura (75. t. Eroul se lauda ca el îl poate duce între picioare si în timp mult mai scurt: îl încaleca si îl alearga. iar afara. Versiunea româneasca mai este atestata incidental în sud-estul Europei. î. dar amanuntele difera pe alocuri (în loc de strigat apare suieratul). Zmeul trazneste atît de tare din bici. 209 8. 10.

177).rul de funie (eroul îl aduce ca- lare. p. a) A da scîntei din unghii: eroul izbeste amnarul de cremene. AT 1187). .. I. pîna ce acesta se declara învins (52. zmeul îsi cioc- neste zadarnic unghiile degetelor (88. Uneori. XIX. confer AT 1153). o varianta). Tiganul si zmeii). 210 15. f) sa duca o piatra de moara ca fiind o margea (o varianta. AT 1140). AT 1146). apare în doua variante diferit formulata. este rezolvata de erou: tencuieste peretii ca sa nu crape de suflul dat de el sau încearca tavanul daca poate rezista unui astfel de soc teribil. desi e întîlnita cu totul sporadic. XV. zmeul e ucis prin "calire": eroul îl baga în apa clocotita ca sa . 98). 17. în blesteme apare ca încununarea celorlalte. detaliulapare în majoritatea covîrsitoare a variantelor). 160). e)sa scoata balegarul din grajd (o varianta: eroul taie peretele si-l arunca).apoi la tigani. 19. î. unde calul cîstiga. confirmata si de unicitatea variantelor. Intrecerea3n a scoate scîntei 10- vind piatra cu piciorul apare si în basmul animalier AT 118.atît de tare "de-i pocneste lui Danila un ochi din cap". 97). î. p. neatestata în catalogul international. 16. tiganul ia "un taciune de foc si cînd rpi-l trage prin dinti. 87-88). varsa si el scîntei ca zmeul" (92. în întepat: baba are un tapoi cu un corn rupt. 18. 20. în a scoate scîntei. cu care se bat prin gard. (XV.p. cu doua coarne. p. Eroul recurge la ajutorul pieptenilor de daracit lîna cu care e fugarit dracul (24. Dracul nu izbuteste sa ajunga cu tapoiul la baba prin gard. Î. p. c) sa traiasca atît cît arde lumînare a (o varianta. Zmeul (diavolul) e alungat prin strigatul copiilor eroului. Zmeul si eroul se mai întrec: a) în a duce fiecare cît poate (o varianta. neîntîlnita în c~talogul internatio- nal. în timp ce-si ascut cutitele: "as mînca carne de zmeu" (AT 1149. b) sa doarma cu ochii deschisi (o varianta. Mai sînt mentionate unele î. p. b) zmeul scrîsneste din dinti de necaz de "a lasat scîntei de foc". în timp ce ursul îsi raneste unghiile si prinde frica de cal (102. în a da vînturi. în vreme ce diavolul are unul întreg. I. î. d) sa aduca maga. în vreme ce baba "Îl sparge de tot". atît la noi cît si la alte popoare (AT ~1094: la rusi si unguri. Adversarul se declara învins. p. dar autenticitatea unora e dubioasa. 78). Diavolul blestema . 37.

211 fie prin aceasta calire tot atît de tare ca si el (AT 1134. dar uneori ea e precedata de lupta în sabii .care nu sînt decisive. s-o pus carnea sâ hiarbâ" (5. prin cufundari alternative pîna ). Uneori. în trei variante) sau e alungat de blestemele însotite de lovituri de piepteni (XV. dar cel mai mic învinge pe zmeu si îl decapiteaza. dar cel mic "cînd o trîntit zîmbru gios. apoi peste calul lui. Cei doi frati mai mari sînt învinsi. s-o farmat ciilllgu. capul anume ramînînd afara pentru a fi retezat cu palosul. zi de vara pîna-n seara sau de la miezul noptii pîna-n { prînzul mare. dar nu se pot stinge sau topi (23. Urmeaza transformarea lor în doua flacari care se izbesc cu violenta. de fier si de lemn. B. s-o facut foc. Cei care se vor prinde frati de cruce cu eroul sînt gratiati în aceasta postura. în puteri este sfarîmarea în aschii a unui ciung (copac) cu pumnul si jupuirea zimbrului cu unghia pentru a fi bagat la fiert. 97). 1.a glezne. 131). 300). întrucît li se frîng a~mele. trînta voiniceasca. în unele basme. 2. e nevoie de ciocniri supli- mentare în formele metamorfozate ale celor doi protagonisti.. daca se declara învinsi. 1-0 jupchit cu unghia. ciocnindu-se cu violenta. el dovedindu-se tot atît de tare ca si eroul basmului. Lupta este apriga. de otel si de plumb (de otel si de arama) care se rostogolesc de pe doua povîrnisuri. p. la ge- nunchi. Pentru a fi învins. p. Turna- rea apei pentru întremarea puterilor eroului se întîmpla în unele basme chiar direct. fara a se putea învinge. în puteri este lupta dintre zmeul rapitor (al surorilor eroului. p. Cer ajutorul unui corb care toarna o picatura de apa calda pe fla- cara-zmeu si o picatura de apa rece pe erou.si c. eroul îl apuca pe adversar de par pentru a nu intra cu totul în pamînt. Eroul se mai face para de foc. racorindu-1 si sporindu-i puterile pentru a-l putea rapune pe adversar. O forma rara de î. al constelatiilor sau al ochilor parintilor} " si salvatorii nazdravani plecati sa le readuca.hiarîn suliti . iar zmeul sloi de gheata. ei se prefac în doua roti. la brîu si la gît. peste c-hipullui de om. s-o trîntit un pumn la ciung. . O forma a î. fara ca sa se poata învinge unul pe celalalt. Lupta cu zmeul cel mai mic nu se înyheie întotdeauna prin cufundarea pîna la gît. Fratii cei mari nu pot realiza nici una din probe. Eroii prefera ~ "lupta dreapta". 3. I.

p. sa gaseasca pe ma-sa acasa vaca neagra" (86. 318). în vreme ce românul simuleaza ca e batut de cineva si striga ca oaia a fost furata de celalalt. . dar fara efect. Tiganul fuge. 5369). 212 întrecere în speriat. ramînînd românului oaia (S. tntreceri în tors. Fetele cînd decid sa se întreaca la torsul unui caier de lîna: "care nu l-a ispravi. Tiganul face multa larma. Un român si un tigan fura o oaie si decid sa o manînce acela care nu va putea fi speriat de celalalt.

apoi . pretutindeni la noi.- Joimarita v. p. La început. pentru ca în 1892/93 sa admita sinonimia "legende sau traditiuni populare (cuvinte din batrîni)". de provenienta culta. alaturi de 1. P. Basm (1893). El a evoluat apoi în latina medievala la. extinsa si la subspeciile ei. Specia e denumita popular. Marian. denumind viata scrisa a unui sfînt. fictiva. sub forma de neutru plural. El a fost faurit de hagiograful Iacobus de Vora- gine în secolul al XIII-lea. legenda-ae. adica cele cu profil etiologic (XXXV. nu fara sovaieli în delimi- tarea sensului. Poveste). Aceeasi neprecizie se vede si la V. forma de feminin singular. el adopta termenul tradi- tiune pentru întreaga specie. adevarata. cuprindea basme nuvelistice si basme legen- dare. în studiul sau. P. Traditiuni poporale române (1878).istorice. termenul a capatat înte- lesul de naratiune neadevarata. J. "the why" . El nu s-a impus însa nici la noi. faurit dupa modelele europene "le pourquoi". desemna partea din biografia unui sfînt care trebuia citita în ziua comemorativa. B. Legende sau basmele românilor. întrucît. FI. Termenul legenda. Hasdeu încearca cel dintîi precizarea terminologiei. Hasdeu introduce termenul deceu. Tovarasii nazdravani Legenda. în acest sens a început sa fie adaptat si la noi. Mai tîrziu. începînd din 1872. de ex. în opozitie cu cea istorica. Zilele rele Latila v. istorice cu caracter local. A ramas în uzanta doar cel de traditii populare de- numind 1. L . asa cum a fost folosit mai întîi de S. Ispirescu îsi intitula colectia. 1. nici în celelalte tari europene. a fost adoptat treptat în secolul trecut. în 1867. "das Warum". poveste (v. 2645). A. pentru a denumi naratiunile menite "a da soluti- :~ unea unei probleme". Ure- ~ che care îsi intitula o colectie Legende române (1891). legendum.

aratînd ispravile zeilor si originea tuturor fiintelor si lucrurilor. Indeosebi Istoriile lui Herodot abunda în nara- tiuni legendare. sistematizînd miturile transmise de traditie. L. s-a produs si alunecarea de sens a termenului grec mythos de la relatare veridica la cel de naratiune fictiva. în chip cu- rent. moderni- zarilor. popoarelor antice. 214 în editia a doua. etiologice despre cosmos si zeii ocîrmuitori s-au bu- curat de atentie de la începuturile culturii. p. atît în literatura indiana.hranit cultura europeana de la Renastere încoace. prezentînd genea- logiile zeilor ca o serie succesiva. apoi la rivalitatile dintre ei. nu redau forma primara. dat fiind caracterul lor sacru. uneori contrazicîndu-se între ele. prefacerile au fost mai substan- tiale. cum se împleteau ele atît de strîns . autentica a miturilor. incompatibile cu o mentalitate mai evoluata (XXX). plasmuita (XXVII. Traditii poporane române din Bucovina (1895). cît mai ales greaca. Reactualizarea rituala e însusirea lui distinctiva. introduce un principiu rational. ebraica. unii cercetatori îi 'dau unînteles mult mai restrîns de istorie sacra despre actiunile fiintelor' supranaturale. s-a încetatenit folosirea termenului mit pentru a denumi toate naratiunile despre lumea anterioara celei de azi. O subspecie a 1. în consecinta. de obicei creatia acestora (LXXXVI. în folcloristica. In felul acesta. 15-20). care devin prin aceasta model permanent pentru om si sînt reproduse. p. sacre arhaice. prin mituri se înteleg 1. Ulterior. 9). caci au fost supuse ajustarilor. Cercetatorii au surprins chiar în Vechiul Testament straturi diferite. Cu toate acestea. în Grecia.". Felul cum le-a sur- prins istoricul grec arata cît de imprecisa era limita între rela- tarile veridice si cele fictive. relatari adevarate. care relateaza ispravile zeilor si eroilor semizei cu privire la facerea lumii. rod al "ratio- nalizarii" 1. largita. odata cu primele scrieri istorice. alegorismul lor fiind dezvoltat mai cu seama de stoici. întîile consemnari. scriitorii greci cautau în inituri felurite semnificatii ascllnse. Cuyîntul a fost larg întrebuintat. 181- 190). cu sensuri adesea total diferite. greco-Iatine demitizate s-a . istorice au fost de asem~eneaconsemnate de timpuriu. suma lor alcatuind mitologia cu care ne-a obisnuit literatura antica. se mai numeste mit. L. Din aceste 1. numai în intervalele de timp sacre (XXVII. începînd cu Hesiod care. în vremea din urma. 2. prilejuind acel avînt cultu- ral care va deschide o noua etapa în istoria omenirii. încît el poate fi socotit nu numai "parintele istoriei". p. ci si "parintele colectiilor de 1.

Marian a publ. se întîlnesc cîteva 1. Din lumea asiro-babiloniana s-au pastrat mai putine naratiuni legendare. III I Pamîntul. . Comorile româneasca (1916). cea mai de seama r- fiind 1. .. apoi cele religioase (Legendele Maicii Domnului. Cercetarea). (1913). cele mai multe etiologice. etiologice în volumele Povestea lumii de demult. 1895) cu intentia vadita de a alcatui oîStorie "populara" din documente folclo- rice. Marian. Colectiile sistematice încep destU:Ide tîrziu în secolul trecut.-:. ceea ce e total ficttv). istorice prin scrierile cronicarilor (v. Diavolul învrajbitor al lumii. între cele 444 1. credinteksi obiceiurile românilor. vor fi date la iveala de S. Cîtitorul folclorist întîlneste la tot pasul mo- tive . FI. potopului care este si cea mai veGhe versiune a tipului cunoscut din Biblie. din colectia aces- tuia. despre pasari (9rnitologia poporana romtina. O seama de 1. româ- nesti.icat apoi 1. Sarbatorile de vara la români (1910). aiVazduhul. Sarbatorile la români (1898-1901). Totusi o seama de 1. Cele mai importante colectii de 1. Siebenbiirgische Sagen (1857). insecte (Insectele îiî limba. (916). sînt cunoscute si în reper- toriul românesc.si episoade cunoscute din repertoriul folcloric.. în colectia fratilor Schott (1845).. fiind incluse si 26 1. unde se repeta aidoma unor clisee. 1883). cele mai multe germane.. sînt inserate în volumele despre ciclul calendaristic. dar fara discernamîntul critic necesar (din colectia lui ar rezulta ca amintirea dacilor s-a pastrat necontenit în memoria ~ populara. cele mai multe variante fiind ext. Exemplul lui este urmat de T. fiind presarate prin cele trei volume despre ciclul calendaristic. La noi.rase din publicatii. El începe cu publicarea repertoril~lui bucovinean de 1. Ion Neculce dînd la iveala întîia colectie de atari naratiuni în fruntea cronicii sale.. El a dat cea mai întinsa colectie de 1. alte 1. Miiller. Timid apar 1. 215 tocmai pentru ca erau socotite toate veridice. Dusmani ('1924). 1903). Pamfile care este mai mult ordona tor al 1.. sporite la editia a doua din 1885 la 42 variante în sectia Walachischer S agenkreis. Traditii poporane rpmâne (1878. îndeosebi cele istorice si cele referitoare la unele cetati. îndeosebi în scrierile sale cu profil monografie. Sarbatorile . revelatoare de fapte autentice. Mai multe variante românesti vor apare în colectia lui FI. IIMitologie omului (1'916).prieteni si (1915). consemnate de la sasi si magpiari. aratate de Herodot a se fi întîmplat în cutare parte a lumii antice. între cele 43 naratiuni fiind si 11 1. 1904). (1914). Cerul si podoabele lui. istorice.

6 seama de 1. cu telul de a explica obîrsia unui fenomen sau de a înfatisa însusirile si modul de comportare ale unei fiinte. Radulescu Co- din. apoi prin volumele sale de povesti. ar fi niste plasmuiri fanteziste. credinta în veracitatea celor relata te a facut de prisos orice verificare si experiment. presupuse a fi morminte ale unor înaintasi imaginari. dînd la lumina sîmburele de adevar de la care a pornit 1. au intrat în joc imaginatia si. menite sa satisfaca o curiozitate naiva. Mai modest se arata volumul Alexandru Ion 1.gende. s-au dovedit a fi într-adevar osuare uriase. Cercetarile au corectat de multa vreme atare asertiune. S-ar deduce de aci ca 1. iar împreuna cu L. fara nici un substrat real. aceea de a oferi cheia tuturor tainelor din natura înconjuratoare. dorinta de a gasi cauza care a generat cutare fapt sau de a comenta de ce cutare personaj s-a compor- tat ca atare. alaturi de basme si snoave. îndeosebi în Firisoare de aur (1911).. traditii si amintiri istorice (1910) si Din trecutul nostru. Cu mai mult scepticism a fost privita 1. avînd poate alta desfasurare decît cea relatata. iar. este curiozitatea popu- lara din toate timpurile. în Muntenia. Danilescu . traditii si amintiri istorice. L. aproape toate cu profil istoric: Le. despre descalecarea lui Negru Voda ca sa întemeieze . Kirileanu a adunat în St~jan Voda cel mare si' sjînt (1924) toate 1. 3. Mobilulcare a generat 1. despre movile. imaginile au tinut locul conceptelor. mai putin jertfa rituala care nu e totusi neverosimila. cel mai adesea alca- tuita dintr-un singur episod. S. Intentia care a prezidat la alcatuirea ei e pur didactica. L.. Popescu-Vînatori a grupat în volumul Cuza-Voda (1909) naratiunile care circulau la începutul veacului despre întemeietorul României moderne. în care totul e supus masuratorilor si experimentului. referi- toare la marele voievod. Creatorul lor s-a situat pe o pozitie "stiintifica" din punctul de vedere popular care s-a calauzit dupa alte co- ordonate decît cele ale logicii stiintifice. cea mai de seama colectie de 1. e alcatuita de C. T. Cele cu caracter etiologie se afla presarate prin volumele sale de povesti. despre întemeierea Moldovei prin Dragos Voda pornit în urmarirea unui zimbru a fost confirmata istoriceste. Cuza în traditia populara (1909). Mrejeriu si Gh. în locul acestora. întocmit de P. 216 de toamna-si postul Craciunului (1914). locuri ul'lde au fost îngropati cei cazuti în lupte de ampla desfasurare. Legende. este o naratiune scurta în proza. pure fictiuni. publicate si trimise de cîtiva cores- pondenti.sistemul magic de asociere.

alaturi de manastire. O piatra de marime neobisnuita care se afla stinghera undeva pe un ses nu poate fi atribuita decît diavolului sau altor fapturi similare care au rupt-o din munte ca sa arunce cu ea dupa cineva etc. Importanta statala a constructiilor ar fi facut necesara o jertfa pentru a asigura dainuirea lor. au fost verificate stiintificeste. pretinde ca pajurele au fost copiii unei vaduve sarace care. dar avînd alte cauze decît cele atribui te de 1. conformatia lui deosebita avîndu-si o cauza precisa în trecutul îndepartat. faurite de imaginatia populara în concordanta cu cliseele din sistemul de gîndire arhaica. balada despre zidirea manastirii Argesului n-ar fi decît un ecou al întemeierii cetatii de scaun pe Arges.•• popular care crede în existenta atîtor fiinte fantastice si într-un sistem simpatetic al fenomenelor. consemnate în textele religioase. 217 Muntenia. iar de aci pîna la a stabili un nex cauzal n-a fost decît un pas. Dupa trecerea acestui intervaJ. despre potop. cum ar fi 1. ciudateniile din lumea înconju- ratoare. dimpotriva banalul. în vremea din urma. cotidianul nu trezesc nici un ecou. chiar daca aceasta n-a fost sotia mesterului. O atare 1. mîncau aluatul de pe lopata cu care vîra pîinea în cuptor (v. 150-250 ani (cam 5-6 ge- neratii). retezat parca de un instrument urias de taiere: în fapt. Memoria populara are în genere limite mici. în genere. aratîndu-se ca fenomenul s-a petrecut într-adevar. retezîndu-l ca pe un colt de mamaliga . Creatorul 1. Chiar unele din cele care pareau mai improbabile. Exista însa si 1. caci timbrullui ascutit se aseamana cu cel al copiilor. . cu "case bune". Unele pornesc de la numele popular al aspectului dat. Explicatiile sînt oferite de orizontul "stiintific" al creatorului -'7•. în ~cest fel. a pornit de la tipatul pajurei. arata ca au atîtat curiozitatea populara aspectele neobisnuite. versificata. Pajura). în care fabulatia nu oglindeste nici un fel de fapt real în afara de stadiul actual al aspectului reflectat pe care încearca sa-I explice. dar îri vremea din urma cîtiva istorici s-au aratat înclinati a-i acorda o baza reala. Lectura 1.. asa s-a si întîmplat. Muntii Retezat poarta acest nume dupa vîrful lor trunchiat. cum pretinde 1.. ele putîndu-se înduri prin simplu contact sau prin imitare. hamesiti de foame. faptul petrecut începe sa se estompeze în amintirea populara si concomitent i se altoiesc atribute si proportii miraculoase. caci odata un urias a aruncat dupa altul cu fierul plugului care a nimerit tocmai în vîrful muntelui. faptele care au precedat cutare fe- nomen de astazi s-au soldat cu un cataclism sau cu o nenorocire.

De aceea. fiind "dresi" înca de mici de o baba stiutoare ca sa poata fi raniti numai în cutare chip. In 1. în 1. modalitatile de vulnerare variind regional. nu sînt povestite în sir. dar ilustrative pentru acestea. Cele referitoare la personalitatile mari pun în lumina însusirile neobisnuite prin care s-au impus atentiei populare. 1. Tensiunea creste pe masura ce e atîtata si curiozitatea de a sti cele ce se întîmpla în împrejurarile inedite care au dus la stadiul actual al fenome- nului. Catastrofa finala e asteptata de ascultatori cu sufletul la gura. etiologice si e cauzata de ciocnirea dintre cele doua lumi. ci izolat.". îmbinarea neobis- nuita acelor doua lumi. Astfel. prinsi de tacerea grava care pregateste si mai mult sufletele în a se lasa impresionate de cele întîmplate. ca un fapt izolat care nu se va mai repeta în viitor. mereu ascendenta pîna la ivirea catastrofei. el e victima unor împrejurari nefaste. Tensiunea interna carac- terizeaza mai cu seama 1. Si aici apar cliseele.. 1. trecerea de la un tarîm la celalalt se face prin fortarea ordinei existente. tarîmul nostru si tarîmul celalalt din care descinde demiurgul sau alta fiinta fantastica. Daca basmul e dramatic. e adus în atentia ascultatorilorprin cine stie ce asocieri. Eroul din 1. Chiar de la începutul ei se simte ca pulseaza în ea o drama care creeaza. faptele putînd fi deopotriva reale sau inventate. indicînd un sens opus .. prin încalcarea legilor fi-:- resti. este în genere pasiv. fara nici o zguduire. interferenta între cele doua tarîmuri se întîmpla în chip excep- tional.. a unor încalcari care s-au încheiat cu cutare dezastru. haiducii erau vic- toriosi pentru ca erau invulnerabili. sau fata de care trebuiesc respectate indicatiile care ar împiedica repetarea lui. e de obicei tragica. care nu poate prevesti decît calamitati. imaginile sablon care se aplica categoriei respective. Finalul tragic se încheie cu anuntul caracteristic: "de atunci . ca basmele si snoavele. e strabatuta de o unda tragica. atunci cînd faptul comentat de 1. patrunderea omului în cealalta lume sau ivirea fiintelor supra si subpamîntene printre oameni înseamna ceva neobisnuit. o continua încordare printre ascultatori. 218 instituind o noua continuitate seriala. ei aplicau potcoavele invers. ca si feluritele metamorfozari ale eroului. 1. Spre deosebire de basm. Ca sa nu poata fi urmariti. în opozitie cu eroul basmului care porneste la actiune detinînd mereu initiativa si asociindu-si dupa ~evoie fel -de fel de obiecte miraculoase si fiinte fantastice. De aceea. se desfasoara în ~hip familiar.. unde trecerea dintr-o lume într-alta. în chip curent.

Atari 1. pelegrini si mai cu seama razboinici care debitau cu placere ceea ce stiau din patria lor si banuiau a trezi interes. cunos- cute pe arii întinse. p. ~ faptul putînd fi inventat în chip independent în mai multe locuri. au avut mereu succes. Prin nazuinta ei de a explica aspectele ciudate sau memorabile din lumea în- conjuratoare. de razboaie sau de rascoale.hip~imilar povesteste si o 1. Iancu). La noi. tatal lui Ioan Corvin. suferind în noile spatii umane usoare adaptari. cu care sa se înfa tiseze mai tîrziu la curtea lui. migratorii a confirmat ca numai 1. 219 celui real etc. la instigarea unora veniti în goana pe niste cai albi. Pare probabila o iradiere a acestei 1. bine închegate. Ca sa prinda radacini.9 tori. Marile capetenii. 15. suprana- tional. se poves- teste ca regele Sigismund. p. solid construi te. Mai grea devine rezolvarea genezei pe plan mai larg. iar taranii pornesc în 1907 la atacul conacelor. întrucît si parintii lui Ioan Corvinul erau originari din Muntenia. încît asemanarea nu poate fi atribuita unui împrumut. se întîlnesc si cîteva 1. fiind calauzite de o fiinta nevazuta care îi ferea de primejdii (v. migratorii se presupune ca au depasit prin circulatie cadrul tinutului de bastina. În opozitie cu acestea. care contin si o . în o seama de cazuri. ci unei poligeneze. 288-289). I. cît mai cu seama prin urzeala plina de atractie a naratiunii. ~unteana despre Mihai Viteazul cum tatal nelegitim a lasat un inel pentru a-si identifica mai tîrziu fiul. cel mai adesea restrînse la numele eroului principal. legata de un anumit tinut sau chiar localitate. 1. naratiunea trebuia sa impresioneze atît prin ineditul faptului. la popoare care n-au avut în trecutul îndepartat nici un fel de relatii. însa au circulat pe întinderi mari. iar Iorga a aratat ca o l. cît si la unii indieni din America de Nord. 106). vehiculate de negus- . Rascoalele populare s-au putut desfasura în atari proportii datorita si aureolei mitice: Crisan strînge cetele de iobagi aratîndu-Ie crucea pe care ar fi daruit-o împaratul lui Horea. asemana- toare despre recunoasterea prin inel se gaseste si în legatura cu întemeierea Tarii Românesti (5. posibila pe o anumita treapta de evolutie a duce la rezolvari similare. a lasat mamei acestuia un inel de recunoastere. generat în chip similar de acelasi ansamblu de conceptii. În <. e locala. Unele 1. resortul e de natura poligenetica. la mai multe popoare. Fat:erea lumii din lutul scos din fundul apelor se întîlneste atît în cosmogoniapopulara de la noi (si din sud-estul european). din sudul Carpatilor spre Transilvania. A. Studiul sumar al unor 1. aidoma unor "îngeri" (XX.

Germania. Se poate banui ca în chip similar s-au pastrat de-a lungul veacurilor si multe din celelalte 1. Atestata istori- ceste printre cele dintîi marturii culturale ale trecutului îndepar- tat. unele cu caracter pur local. Cînd începe Herodot sa le colporteze în bazinul oriental al Mediteranei. pentru a fi culeasa si la noi de P. citata de Hasdeu în argu- . localizata la regele franc Guntram. odata cu primele întrebari ale omului despre cosmos si natura înconjuratoare. pierzîndu-si aureola de cheie explicativa a fenomenelor. despre sufletul celui adormit care paraseste corpul în forma de animal (soarece. Ea e întotdeauna veridica. L. lor care le comentau nasterea si atributiile. extirparea din memorie. (v. dezvaluitoare de adevar. ea a luat nastere înca în preistorie. Atari nara- tiuni au fost consemnate de preoti pentru a li se pastra mai nealterat caracterul sacru.. 1. Le- gile ePice). a avut o functie cultica în ceremo- nialurile de venerare a zeitatilor si a altor f~rte naturale si supra- naturale. 226 învatatura ce se potriveste în orice loc. de fapte ce s-au petrecut cîndva.. porumbel) si intra într-un munte unde da peste o comoara pe care o dezgroapa cînd se trezeste. decade de pe soclul ei. poves- tita înca de Plutarh în primul secol al erei noastre. Multa vreme. cu toate ca nu au fost înregistra te de documentele literare ale vremii. Scandinavia). precum si unele întîmplari memorabile din viata colectiva. diferitelor popoare erau deja închegate. Se poate închipui ca si triburile abia diferentiate si-au povestit în naratiuni scurte ispravile de seama ale stramosului comun. specia mixta indicînd o faza de tranzitie. mai ales prin negus- torii corabieri din aceasta parte a lumii. Un capitol de seama al acestui ceremonial era alcatuit din relatarea ispravilor zeului sau eroului venerat. 1. L pare a fi printre cele mai vechi specii. Ispirescu în varianta Sufletul. daca. 1. Decaderea poate aduce cu sine uitarea. Zeii imagi- nati mai tîrziu si-au avut 1. se pot împamînteni oriunde. De îndata ce nu i se mai acorda crezare. s-a pastrat în numeroase variante în Europa nordica (Anglia. sînt crezute a se fi întîmplat aevea într-un trecut nedefinit. Caci 1. Moartea zeului Pan. al VIII-lea. a fost consemnata de Paulus Diaconus în sec. fara rezerve. sau prefacerea naratiunii spre a se încadra· în alta specie. 4. Persistenta unora îndreptateste atari supozitii. potrivit nivelului ascultatorilor. pretinde a fi crezuta întocmai. de obicei în basm legendar sau în snoava. putînd circula la distante mari. prin însasi constructia ei explicativa.

dar cel mai adesea în tovarasia lui Dumnezeu.sau slav Perun. apoi forma de relief mai însemnata trebuie sa-si aiba 1. contamina~ea fiind usurata de simili- tudinea situatiei celor doua mame îndurerate dupa fiul rastig- nit sau fiica rapita de stapînul subpamîntean Hades. are o vîrsta apreciabila. sub acest aspect. p. cunoscuta la noi din prelucrarea lui A. 50). încît au izgonit aproape total faptele atribuite lui de Biblie. Cercetatorii sînt unanimi în a recunoaste ca el a preluat atributele lui Ju- piter tonans si ale corespondentului . Sîntilie). avînd numeroase variante în Europa si India (AT 840 A). despre înteleptul Ahicar. Ilie în traditia populara. Numarul real trebuie sa fie mult mai mare. De . Sîmpetru). dupa unii fiind de provenienta semitica (XLI. credinta despre sufletul încarnat în soarece sau porumbel fiind general raspîndita. Dumnezeu si Sf. cosmogonice ale popoarelor salbatice. calatori pe pamînt pentru a interveni în soarta oamenilor. O seama de trasaturi ale zeitei Demeter au fost acumu- late de Maica Domnului. dat fiind ca fiecare sat. el a preluat atributele lui Poseidon-N eptun (v. ariciul) singure. au suferit adaptari pentru a fi în concordanta cu noile credinte si obiceiuri. raspîndita în Europa si Asia rasariteana. încît par de-a dreptul mosteniri din primele veacuri ale epocii preistorice. Tot atît de spectaculoase sînt prefacerile suferite de Sf. Facerea lumii este înohipuita de unele 1. Acestea sînt atît de puternice. Pann. Sf. Unele 1. Petru. traco-daca (v. au înlocuit în 1. O viziune similara mai poate fi întîlnita numai în 1. mai veohi pe Jupiter si Mercur. Nico- laeapare în 1. are o întindere neasteptat de mare. probabil o mosteni- re autohtona. Sînnicoara). cu privire la origine sau la explicarea numelui. p. în transmiterea lor de la o epoca la alta. a fi opera unor animale (broasca. populare si ca patron al corabierilor. Hans Nau- mann îi explica marea raspîndire prin poligeneza. dupa altii elina (LXVII a. 5. cuprinzînd vreo 5000 tipuri dezvalui te pîna acuma în publicatii. Archirie si Anadam si din cîteva va- riante populare despre Tara fara batrîni. L. zeul suprem care stapînea cerul cu traznetele si diriguia ploile (v. în care demiurgul este de obicei animalul totemic. Mai neclara este originea celei- lalte importante functii a lui Sîmpetru de patron al lupilor care se hranesc numai din ceea ce le daruieste el. 1. Repertoriul românesc de 1. au o vechime atît de mare. 102). el fiind cel -care asigura bunul mers al navelor prin furtuni si alte calamitati :si s-a aratat ca.221 mentarea teoriei sale despre originea onirica a basmului.

Colaborarea dintre Dumnezeu si diavol este inegala. dar cu o seama de adaosuri popula re care dau cu totul alta înfatisare versiunii sumbre din Biblie (v. proverbul si cîntecul propriu-zis care se apropie cel mai mult de bogatia 1. nocive sînt aratate a fi opera diavolului. broasca si ariciul. Cele patru subspecii ale ei vadesc marea diversitate tematica (v. apoi geneza si caracteristicile diferit~lor localitati. apartin însa stratului mai nou. . Practic. In cele despre facerea lumii se disting bine doua straturi care au început sa se amalgameze (v. însisi astrii fiind conceputi ca fiinte animate de pasiuni si gînduri. Invatatura lui Bogomil a precizat numele celor doi demiurgi si a pus în circulatie o seama de elemente noi. animarea vin de la Dumnezeu. poate face obiectul unui comen- tariu. Stratul mai arhaic pune facerea lumii pe seama unor animale. cît de scurta. Ea oglindeste întreg universul. forme de relief si altor elemente geografice. plantele. Facerea lumii). materiala. pe cînd Dum- nezeu a creat aspectele bune si frumoase. 222 altfel. Sfîrsitul lumii). vietui- toarele). S-a aratat ca atare conceptie dualista a fost larg raspîndita prin bogomilism. etiologice explica facerea lumii (cosmosul. Clasifi- care). de la elementele cosmice pîna la ultimele fiinte si nenumaratele forme de relief. Viziunea antropo- morfa domina cu putere. precrestina. feluritele aspecte ale creatiei fiind rodul unei colaborari strînse dintre Dumnezeu si diavol. par- tile rele. din vremea expansiunii persane. Sfîrsitul lumii este imaginat în cadrul viziunii apocaJip- tice. fara a se putea delimita azi cît provine de la propovaduitorii sectei si cît este creat de imaginatia populara în cadrul acestui sistem dualist. Nici o specie folclorica nu are o cuprindere tematica atît de întinsa. Numarul tipurilor excesiv de mare în comparatie cu al celorlalte specii narative se explica în primul rînd prin largimea tematica a 1. alaturi de ceea ce a ima- ginat omul în lumea numenala. cu care colaboreaza demiurgul. acesta avînd uneori un rol secundar. el reprezentînd un potential superior. dar se poate banui ca în memoria populara ea are o vechime !TIultmai mare. depasind prin sfera numenalului ghicitoarea. care se comporta în cariera lor cereasca aidoma unor drumeti ce bat cu regularitate acelasi drum. L. orice aspect al lumii vizibile. Cele mai multe 1. 1. Alteori. locale alcatuiesc grosul repertoriului semnalat pma acuma. cel din urma creînd numai partea peri- sabila. în vreme ce sufletul. pentru a fi încrustat într-o 1.

poieni. orase. 1. coline. de morti (strigori si stafii). drumuri. rîpe. Stefan cel Mare domina de departe celelalte figuri istorice. umoristice se întretes cu cele serioase care îl înfatiseaza ca paznic al raiului si patron allupiloL Ultima subspecie. strîmtori. aeriene. vrajitoare si solomonari si de alte fiinte fantastice (ba- lauri. pietre. îndeo- sebicea a cartilor populare. lipsita de nedreptatile actuale. dar mai cu . de noapte si de zi). insule. uriasi) si plante miraculoase (iarba fiarelor). aproape total umbrite de el. El este desCalecatorul tarii si ctitor a numeroase cetati. mare). ce explica originea (si numele) elemen- telorgeografice: ape (fîntîni. sate. viroage. confirmînd observati a ca memoria populara pastreaza mai îndelung numai ceea ce' îi este sugerat de urmele materiale (constructii. în Moldova. figura centrala a hagiografiei populare. 1. precum si de comori. rîuri.da). dealuri. apoi de celelalte fiinte fantastice din natura (din apa. mitologice se ocupa de fiintele care prezideaza soarta omului. de padure. vai. ilustreaza aspecte din viata cîrmuitorilor tarii si a altor personalitati care au impresionat masele populare (capetenii de rascoale. pesteri. pitici.223 estompîndu-i teribilitatea si încadrînd-o în aspiratiile populare spre o lume mai buna. istorice. El a ramas atît de viu în memoria populara prin biruintele sale stralucite împotriva cotropitorilor turci si tatari. au de asemenea o ramificatie stufoasa de la figurile biblice pîna la multimea sfintilor si a sarbatorilor de peste an. despre care circula o multime de 1. A treia subspecie. adesea în dezacord cu doctrina crestina. munti. în grupa onomastica. dar se gasesc si multe aspecte apocrife. N egru. haiduci). biserici si sate (v. platouri. însemnat prin numeroasele sale ctitorii. A doua subspecie. paduri. Memoria popu- lara a retinut putine figuri de domnitori. Influenta livresca e puternica. religioase. poduri. vîrcolaci si pricolici. lacuri. ulite. în care aspectele burlesti. diavol. santuri.V o. munti. Cea mai populara figura în Muntenia este Negru-Voda. comenteaza numele de familie sau poreclele. coaste. o seama de 1. inventate de imaginatia populara. unele atribuite fictiv. Cele mai multe se refera la Sf. piscuri de munti si caldari muntoase. Petru (v: Sîme'etru). mine. de obicei una de fie- care provincie istorica. Stocul cel mare e alcatuit din 1. detalii toponimice). 1. care i-au întretinut mereu amintirea.

Elementul nar~tiv este 'firav. ca o enuntare generala. basmul despre animale si snoava. atitudinea ostila a fiintelor nega- tive fiind aratata în chip generic. Stefan (el Mare). Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur personaj pentru a-i indica însusirile specifice si modul de com- portare în aspectele lui batato~re la oc. A . au dus la comprimarea partii expozitive a 1. Cuza' Voda). în Transilvania. moldoveneasca relateaza doar: "Albinele sunt facute din lacrimile Maicei Domnului. Cu prilejul jhramurilor numeroaselor manastiri si biserici zidite de el. cu actiunile personajelor legendare reduse la epitete (LXXXIX. Albina). Scurtarea la o expunere simpla. apoi pentru soarta lui de martir al cauzei românesti (v. rezu- mativa. Cu- prinsul poate fi schematizat. figura lui era mereu evocata. 21-23). L. Iancu). act pus pe seama lui. redus la enumerarea unor atri- bute. fara suisuri si coborîsuri.. se arata tot atît de simpla ca si cea a celor- lalte specii narative scurte. o 1. cel mai viu în amintirea populara a rama~ Avram Iancu. Alexandru Ioan Cuza s-a aratat a fi cea mai populara figura. în cîteva propozitiuni scurte. Astfel. simpati- zat îndeosebi pentru desfiintarea iobagiei. 224 seama prin numeroasele constructii ramase de la el (v. S-a aratat ca graba unor culegatori îmbi- nata cu neîndemînarea în a anyheta informatorul. Co~pozitia se desfa- soara liniar. se întîmpla si atunci cînd povestitorul popular a uitat motivarea faptului care a dus la forma actuala sau chiar la însasi geneza lui. lipseste si conflictul. p. despre Matei Corvin. în vremea mai noua.· ca o simpla însailare descriptiva. asa cum se poate vedea în atîtea culegeri sub titlul de cre- dinte sau superstitii. 6. aratînd cum în cele din urma acestia au izbutit sa-I detroneze si chiar sa-I otraveasca (\r.hi. Lipsind al doilea per- sonaj.' Compozitia 1. cînd plîngea dupa Domnul Christos" (v. adesea redus la indi- carea modului specific de a se manifesta. Aici circula si cîteva 1. fara sa mai arate ce anume a provocat acest salt de la lacrima la o fiinta . populare insista asupra conflictului lui cu boierii care nu vroiau sa renunte la privilegiile lor feudale. datorita în primul rînd actului din 1864 prin care au fost împro- prietariti clacasii. încît ele fac parte din stocul comun în care e greu de determinat con- tributia fiecaruia . întarind printre moldoveni faima lui de mare domnitor. dar acestea sînt cunoscute si de popoarele conlocuitoare.

nodul crucial al actiunii din 1. ce se încadreaza în acest tip compozitional au o forma pur expozitiva. nr. insistîndu-se pe larg asupra actiunii.Cele mai multe 1. nelinis- tea celui care a auzit-o în contrast cu ve~elia celorlalti 19 vîna- tori care se întremeaza cu "palinca". alunga ploaia. melita. se încadreaza în al doilea tip compozitional. p. scena care preceda momentul critic este mai dezvoltata. e precipitata: "Si cum. Ceilalti nu cred si dupa ce împusca mistretul.863). Al treilea tip compozitional cuprinde trei secvente. si cade tocmai cu partea stînga pe coltii porcului si sa baga coltu-n vînatoriu s-acole moare pe porc deasupra. cade.. îmbatarea lui c~ sa spuna de ce este abatut. ameninta încoace si încolo. Cele mai multe 1. pe cînd cea de a doua care urmeaza dupa acest moment spre a-i arata consecintele.ca altfel s-ar omorî. ni tai}). adesea redusa la o propo- zitiune. A doua secventa. "Strigoii au doua inimi. cea . alca- tuit din doua scene sau secvente. Cele care relateaza un caz particular sînt construi te dupa ace- lasi tipar compozitional: "Odata.. De obicei. Niciodata sa nu lasi afara lo- pata. cu functie descriptiva. nici usturoi si au coada.. convorbirea celor doua fiinte misterioase. iese pe cahla la miezul noptii si se duc calare pe cociorva de se bat cu melitele în loc de sabii. Acestea sînt separate prin momentul critic. un vînator aude glasul unei fiinte care prevesteste moartea celui mai destoinic din cei 20 de ortaci. som- nul noaptea. contactul cu lumea numenala sau încalcarea interdictiei care atrage dupa sine catastrofa. S-atunci s-or dat ei sama ca ce-or auzit atunci noaptea o fost adevarat" (5. dar cade în coltii mistretului si moare pe loc.225 vie si atît de simpatica. cel mai bun vînator se urca ostentativ pe el pentru a demonstra ca avertismentul s-a dovedit o minciuna. Aceea era strigoaica. caci a fost luat bani" (ibid. iar din gura tot zic: «Tai. Cît traiesc. ni tai. merg noaptea la luna noua la hotar. La o vînatoare de mistreti. Se fac din al 7-lea copil. apoi vînarea porcului salbatec si urcarea pe el a primului vînator. ca pe acelea se încaleca si se duc" (52. tai.246- 247). în secventa anterioara e relatata' o actiune ampla: strîngerea vînatorilor pe Valea ladului. Ea spunea ca a trebuit sa faca asa. p. p. ce face el.. care enunta catas- trofa. Au luat si au dus-o la cantaIarie s-au închis-o. Ei nu manînca nici ceapa.860). niste oameni din Mihalcea au mers în padure dupa lemne si au vazut într-un copac o femeie îmbracata pîna la brîu în ros si cu un steag [.] în mîna. este mai scurta. unde sunt de-arîndul7 feciori sau 7 fete.

. de fineteaobser. Mintea naiva care a explorat universul cu ochi de poet le-a Încarcat cu imagini pline de putere expresiva. sufletele lor prefacîndu-se în doi luceferi (5. constituie documente de niveluri culturale ale poporului din diferite perioade de timp. povesti- torul tinînd sa redea cît mai explicit întîmplarile care au dus la acel deznodamînt.. impresio- neaza si prin universul lor poetic. 232-234). au o dezvoltare mult mai mare. Formulele în genere lipsesc. 27). III. Dar 1. cu deosebirea ca la sfîrsit. . este prefacut de Dumnezeu în soare pe cer "blestemat . Faptul caracterizeaza mai cu seama 1. fiind o îmbinare ingenioasa a acestora. în: partea finala se arata cum omul lucra în interiorul muntelui. Sub acest aspect. L. este mai simpla decît a basmului si a snoavei. p. crezînd ca i-a necinstit sotia. concentrata asup~a miezului ~i tragic sau specta~ulos. cînd specia este în vadit declin. Aproape toate 1. 7. despre originea soarelui si lunii nu e decît basmul despre copiii cu parul de aur (AT 707). mort de durere. naratiunea desfasurîndu-se cu intentie didactica. fratele casatorit îl omoara pe cel necasatorit. ca si alte categorii de exprimari cristalizate. iar ultima consecintele. p. Urmeaza o viata de huzur vreme de doua sute de ani pîna la termenul contractului. Un sarac ce traieste numai în munte la vite rîvneste sa duca o viata mai buna: Atunci apare diavolul cu care face cunoscutul contract: în schimbul sufletului. soarta finala a victimei. Alaturi de acuitatea neobisnuita a omului simplu de a patrunde în tainele lumii înconjuratoare. dar la sfîrsit. cu excep- tia finalului care arata deznodamînt tragic. îmboldit de biciul diavolului (5. în luna "pe pînza cerului". iar cînd se convinge de nevinovatia lui. iar tatal lor. p. 365). în urma procesului firesc de culturalizare care a aratat netemeinicia atîtor etiologii si caracterul fictiv al personajelor fantastice. O seama de 1. care relateaza descinderi pe tarîmul celalalt sau rapiri ale omului de catre fiinte fantastice sînt alcatuite dupa acest tipar compozitional. celor doi luce- feri se desfasoara întocmai ca basmele AT 566. 567. a doua întîmplarile la care e supusa victima umana intrata în imperiul fiintelor fantastice. mama copiilor este prefacuta de impostoarea care era si vrajitoare vestita. din ultima vreme.. urmînd tiparul compozitional al basmului fantastic. 1. sa nu-si vada niciodata nevasta si copiii" (55. va avea parte pe aceasta lume de toate placerile. 226 dintîi aratînd antecedentele întîlnirii cu lumea numenala. se arunca si el în mare. II.. Forma 1. O 1.

unelte etc. cel mai adesea ca simple tatonari sau deductii din conspectarea unui materiai limitat. La noi. închid în sine o întreaga lume poetîca. il care actioneaza impulsul de contopire si cel al creatiei prin analogie. formele stranii ale peisa- jului. publicate însa postum (1914). de la licarirea misterioasa a astrelor. 1. prin experienta istorica. mai stau marturie de adînca lui sensibilitate în fata fenomenelor naturii. Schema lor ar fi urma toarea: r.hologiei umane. (1845).e.detectîndu-se în ele ecouri ale mitologiei romane. Cel care a introdus notiunea de 1. apoi A. alaturi de o seama de întîmplari si trasaturi care evocau lumea medievala. Epica populara a stîrnit mai mult interes printre cercetatori decît celelalte genuri folclorice. pîna la contri- butia personalitatii interpretului popular. A. Ea continea numeroase vestigii mitologice din primele veacuri ale indo- europenilor.e. Moe a stabilit urmatoarele 1. 3) Dezvoltarea sub influenta unor criterii culturale modi- ficate si sub conditii istorice. fragilitatea florilor cu variatele lor miresme pîna la decrepitudinea zidurilor ce se naruie. strigatele animalelor. dar care dis- pare dinaintea masuratorilor si formulelor instituite de stiinta.). L. 2) Dezvoltarea sub influenta altor elemente si eicluri narative. descoperirea naratiunilor populare s-a petrecut sub aceeasi egida. personaje. L. captusite de muschi si înduiosarea pentru faptele mari ale trecutului din care n-Ct mai ramas decît zgura amintirilor. Factori psihologici generali.e. Factori psihologiei indi- . puternic umani- zata care captiveaza sufletul aplecat spre poezie. în opozitie cu factorii 1 si 2 actioneaza impulsul compunerii si cel al descompunerii. II. în care actioneaza impul- sul de adaptare si cel de retopire. 1) Dezvoltarea moti- velor materialului epic. pornind de la unele observatii ale folcloristului norvegian Moltke Moe. fie în continut prin rationalizare sau prefacere spre înnoire sau parodiere. în care actioneaza impulsul de a da aces- tui material o forma plastica si impulsul de a-i da o desfasu- rare. deosebit de scumpa romanticilor. O lume vie.227 vam. din cursurile sale de folclor. în mai mica masura Alecsandri în notele despre balade. Legile epice. începînd cu primii culegatori: fratii Schott. schimbate fie în exterior (scenerie. III. Factori isto- riei.. cîntecul si colo- ritul pasarilor. au fost elaborate mai tîrziu. în cercetarea bas- mului a fost folcloristul danez 'AxeI Olrik în 1908. pornind de la datele elementare ale psi. 1. Marienescu etc. murmurul apelor.

567). 3) compunerea prin analogie. 2) opusa acesteia este amplificarea naratiunii prin elemente care initial nu-i aparti- neau. p.. concorda in cea mai mare parte cu cele ale lui Moe. ci si i~f1uentei ideilor domi- nante. 2. Aceasta poate merge pîna la contopirea unor basme diferite sau pîna la multiplicarea personajelor. dînd nastere la puzderia de variante (XXXIII. 8) transpu- nerea actiunii la persoana I (egomorfism). de la un popo. p. Legile deduse de Aarne din c~rcetarile sale monografice asupra unor tipuri de basme. apar acele motive oarbe. profesie. filozofice. mai empiric. Geneza acestora e fixata în "epoca gîndirii mitice". Berendsohn precizeaza sensul mai larg al unor formulari din aceasta schema. resturi lipsite de înteles din straturile mai vechi. fara sa se"acopere total. 10) aclimafizarea în urma raspîrrdirii in alte teritorii si 11) modernizarea trasa turilor arhaice(I. Factori personali la interpreti si auditoriu (memo- ria. la altul. 5) alipirea unor elemente straine prin schimbare. 6) antropomorfizarea unor elemente si motive animaliere si invers (zoomorfizarEa).23-39). La factorii personalitatii trebuie adaugati si altii: stare materiala. spre istoria motivelor si elementelor componente. mentalitate. Prin conditii istorice se întelege si raspîndirea teritoriala. sex (ibid. iar la' procesul de adaptare si retopire e activ si cercul auditorilor. Moe s-a straduit sa codi- fice legile dupa care se preface materialul epic. vîrsta. Datorita prefacerilor naratiunilor. uneori prin contrast. ceea ce a gasit în genere aprobare printre cercetatori. modul de interpretare etc. 9) prefacerea în urma schimbarii unui element component. formula te. I.. 4) specializarea unei caracteristici generale §i invers.). 7) demonizarea unor ispravi animaliere si invers. Antti Aarne a precizat ca schimbarile din basme se pro- duc potrivit "anumitor legi ale gîndirii si fanteziei". p. impulsul analogiei duce la aso- cierea motivelor asemanatoare.566). religioase. Aarne exagereaza factorul uitare si t rece cu vederea talentul transmita torului folcloric care are . 228 viduali: 4. SCjhimbarile în continut nu se datoreaza :humai rationalizarii si parodierii. talentul. iar separarea lor din compu- nerile anterioare e datorata impulsului de descompunere. Schema elaborata de Moe este orientata spre conspectarea materialului epic în sine. W. La dezvoltarea materialului epic (1) se întelege si aspectul opus al scurtarilor si omiterilor. care ar fi urmatoarele: 1) uitarea unui element. îndeosebi pîna la trei.

3. legea' orînduirii progresive a basoreliefurilor. apoi înlocuirea notiunilor abstracte prin concrete s. numarul facînd parte din cele cu valenta sacra. ci si constructia epica. legea repetarii (gradata sau simpla).e. prevenirea. Totusi încercarea lui Olrik s-a dovedit plina de urmari în cercetarea stilului folcloric: ele au deschis noi orizonturi în determinarea caracteristicilor stilistice ale speciilor si prin aceasta au contribuit la o mai evidenta delimitare a lor. asupra structurii naratiunilor populare îsi are punctul de plecare în observatiile lui Olrik. L. 9. Unele legi se aplica numai basmului. interdictia.a. încarcate de eficienta numenala. în buna masura si de cel al snoavelor.si epicii culte. dovedind ca aceasta nu e numai de continut. în propul- sarea actiunii mai intra în joc si alti factori (profetirea.568-571). soarta). I. legea echilibrului. legea concentrarii asupra unui personaj principal. 8. p. Acestea ar fi: 1. îndeosebi al celor etiologice. aspect neglijat de cercetatorii scolii finlandeze (istorico-geografice). porunca. leg~a tra~spu- nerii în actiune (unitatea obtinîndu-se prin legatura cauza- efect). "reguli de compozitie". legea ierarhizarii (personajele se disting dupa carac- ter.cu unele exceptii . stabilite de Olrik au stîrnit îndoieli si opozitii. 4. legea logicii cu tra- saturi specifice (totdeauna orientata asupra actiunii). ci si stilistica: Atari caracteristici au îngaduit apoi o detectare mult mai sigura a amestecului livresc în colectiile cu variante dubioase (XXXIII. 12. a actiunilor principale în chip plastic. legea actiunii tripartite. legea dualitatii scenice (în acelasi timp nu actioneaza decît doua personaje). Cercetarea contemporana asupra m'ecanismu- lui compozitional. 7.229 un rol substantial în configurarea variantelor. 6. legea contrastului (a personajului princi- pal cu cele secundare). legea unitatii actiunii si 13. 3. Desi au fost codificate ca proprii naratiunilor pop~lare. AxeI Olrik paseste mai departe. Preluarea de trei ori a actiunii îsi are obîr- sia în practicile cultice. chiar daca ele nu au în întregime valabilitatea unor "legi" si sînt adesea prea generalepentru a caracteriza cu pregnanta specificul popular. 5. Legea începerii si terminarii. legea gemenilor (slab si stersi ca personaje secundare). . 2. sau "formule de constru~- tie". de aceea îsi numeste 1. 10.). avînd în vedere nu numai materialul epic ca atare. el~ se p~t aplica totusi . începutul si sfîrsitul basmelQr difera de cel al legendelor. 11.e.

Benigni a pasit pe un teren mai sigur cînd a încercat sa determine regulile de modificare ale realitatii istorice în le- gende. p. legendele se încadreaza în noile conditii).riantele. sim- plitatea lor îmbia de la sine catre formularea unor principii care în cele din urma au o valabilitate mult peste sfera legende- lor. 3. la rîndul ei de trei categorii: a) megalosia cantitativa (sau propriu-zisa). care determina formarea legendelor populare: dar cu mai putin succes. generale. 2. Benigni se bazeaza pe resorturile psihologice ale omului din popor. 230 B. deduse din studiul legendelor popoarelor primitive de catre Raoul Rosieres: 1) legea originilor (pe aceeasi treapta de evolutie. iar legea convergentei si . Acestea ar fi: 1) megalosia. fie toate în acelasi timp pentru elemente diferite. adesea de o generalitate excesiva. adesea ducînd la rivali- tati brutale între satele unui tinut. Rosieres (LXXXVIII. 2) legea individualizarii si a desindividualizarii. Aceste legi actio- neaza fie separat. Arnold van Gennep a stabilit în maniera contrastanta urmatoarele legi prin care iau nastere legendele populare': 1) legea localizarii si. 3) legea temporarii si a destemporarii si 4) legea convergentei si a disocierii temelor. Asa' se dovedesc a fi în parte 1. abia a doua caracterizeaza îndeaproape naratiunea popu- lara cu profil legendar.277-294). neretusate de autor. Scurtimea. b) megalosia dramatizanta si c) megalosia simbolista (un per- sonaj devine simbolul unei calitati si acumuleaza toate ispra- vile care îl ilustreaza).a deslocalizarii. prin care ciocni- rile dintre grupuri mici sînt transpuse sub forma unor razboaie mari purtate de popoare vestite sau cpiar de întreaga omenire. 2) legea transpunerilor (faptele unui erou sînt puse pe seama altuia mai simpatizat de masele popu- Iare) si 3) legea adaptarilor (prin circulatie în alte tinuturi. cu acelasi fel de gîndire. potrivindu-se tuturor faptelor de cultura popu- lara. Cea dintîi depaseste totusi sfera legendelor: localizarea caracterizeaza pe alocuri si unele snoave despre prosti. împrejurarea explica numarul impresionant de mare al combinarilor pe care îl atesta v'l. Legile lui M. întîia si a treia sînt prea generale. prin aceasta lipsita de eficienta stiintifica.e.e. 1. se pot naste legende simi- lare în mod independent) . S-a încercat si codificarea 1. transpunerea în trecutul mult mai îndepartat al unui fapt si 3) traumatosia. explicarea prin minuni a faptelor neobisnuite. Ele includ pe cele stabilite de R. M. 2) archeosia.

la propu- nerea diavolului. în monografia sa Kaiser ~tnd Abt (1923). p.l cîtorva insi. dar aceasta se petrece la povestitorii rutinati. care spun de mai multe ori de-a lungul anilor aceeasi poveste: . de un personaj important prin aureola adaugata de imaginatia populara. a fost izbit de "stabilitatea extraordi- nara" a povestilor orale si a explicat aceasta prin doua împre- jurari: a) "fiecare povestitor a auzit povestea respectiva de la antecesorii sai de regula nu o singura data. ci de la un sir întreg qe mai multe persoane si anume în versiuni diferite" (IX. Marturisirile povestitorilor anohetati verifica pe deplin aceasta constatare. ilustrata si de experimentele de pîna acuma (XCI. Doar individualizarea si localizarea înt. 20-22) . care retin povestea.abia aceste repetari continue înlatura fluctuatiile si conserva schema narativa în tiparele ei firesti. E ridicata pe cer de 7 draci. fiind rece. 1. ca-"sa vada.care e rara la basme. Exista o "autocorectare". 459-461). dintr-o sin•.auzirea de la mai multe persoane . 1. îndeosebi snoavele. partial si snoavei. prin legea autocorectarii (Selbstberichtigung). Anderson. eventual de la acelasi de mai multe ori. în proza sau cîntata. Datele pe care s-a sprijinit au fost prea putine. C. p. Anderson a avut în vedere numai naratiunile mai scurte. In urma acestor împre'- jurari. Povestit. S-:au încercat precizari si în mecanismul transmiterii naratiunilor pe cale orala. încît la acestea se poate presupune ca un povestitor le-a auzit de la mai multi insi.precadere legata de un anumit loc sau timp.în proza sau versificata . Memorizarea a cîte doua versiuni ale aceleiasi naratiuni nu se întîmpla decît exceptional (5. W. care circula mai des si sînt povestite de mai multi. de aceea el însusi conchide ca "e ceva mai greu de a dovedi" a doua împrejurare . Dupa o legenda a fost facuta de Dumnezeu. 22). Cercetarile noas- tre au confirmat constatarea mai veche ca transmiterea nara- tiunilor lungi e apanaju. Luna.231 disocierii se potriveste tot atît de bine basmului propriu-zis.. ci de mai multe ori" si b) povestitorul a auzit o poveste "de obicei nu de la o singura persoana.r-o anumita epoca definesc specificul legendei . gura ascultare. readusa la tiparul ei.ca o specie cu . V. din cremenea si argintul aduse de acesta. dotati cu o memorie neo- bisnuita. . "Dumnezeu a scaparat si-a facut luna-un om". oamenii si noaptea". p. versiunea e mereu corectata. Experiment.

(LXII. portile si totul era de argint" (ibid. 122). doi frati s-au înjunghiat· si din sîngele lor a fost facuta l. Ea a fost petita de fratele ei. unde traia iarasi în bine. Cînd caI- darea se va umple. Soarele a fost pedepsit sa lumineze numai ziua. L.1. e socotita femeie. Cel mai adesea. noua "e asteptata ca un semn de mare bucurie pentru sanatate si succes în afaceri" (LUI. p. apoi o blestema sa se faca . 146). Unii i se închina cînd rasare. p. 614). Ca pedeapsa pentru omor. LIII. "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". sa luminez. Cei doi frati din l. . celalalt sarac si acesta afuratfîn-dela . a fost fata unui pescar sarac. l. 1. Sjîrsitullumii.. Fratele ei a gasit-o "la miaza-zi. Dum- nezeu le-a pus chipurile în l. 88)..cu aripi ele piatra scumpa (52. (52. Cel bogat l-a omorît cu tapoiul. întrucît Dumnezeu nu va mai da ploaie din cauza unei atari nelegiuiri. sora cu soarele. p. stau doi frati (în unele variante Cain si Abel). 105-106).. p.e numai noaptea. pentru ca -din cauza ei a murit mama lui (LXII. p. Casatoria incestuoasa a fost împiedicata de arici care a strîns mormane de pulbere la curtea soarelui ca sa fie hrana -cailor. 121-128).20-22). ar fi doi mocani cu o mioara între ei care presimte omorul si-l previne pe fratele mai mic. au origini felurite . fiind mai mica. i se atribuie aventuri erotice. p. a zburat de s-a facut luna pe cer" (ibid. provine din ochiul primei femei care a nascut pe cei doi draci. Dumnezeu a împiedicat incestul. Dupa alta varianta. p. 121).. soarele (v. întunecînd-o si facînd-o mai urîta" (66. trei picuri vor cadea pe pamînt si acesta se va aprinde (v. L. noua. p. petita de un pestecare-i da în schimb noroc la pescuit. 1.619). Cea mai raspîndita legenda arata ca în l. Pestele sot nu era decît soarele :îmbra- cat în piele de peste care o alunga. _A furat fata mijlocie a unui om si a dus-o la curtile sale. E socotita sfînta. Dumnezeu "a mîn- jit-o pe unele locuri. p. iar ziua "sa-i fie rusine de fata soarelui" (LUI. Soarele s-a razgîndit (LXU. 107). Petele din l.. .27-28). p. e femeie. e barbat si soarele femeie" (52. tinîndu-i la nas o caldarusa în care îi curge sîngele.1. p. Ca sa nu mai fie rîvnita de fratele ei. iar 1.. dracul cel schiop îi scoate ochiul stîng care "a început a creste pîna ce nu l-a mai putut tinea si dîndu-i drumul. soarele. îndepar- tîndu-i sa nu se întîlneasca. Pe cînd dormea. 155). mai cu seama la eclipse si la 1. ca si soarele. De aceea.cel dintîi pentru a da la vite. / 232 . Cel mic a omorît pe cel mai mare si acum îl poarta în spinare. p. Soare).: Unul era bogat. Dupa altalegenda.

acesta la fratele sau soarele care îl duce calare la Dumnezeu sa-I invite la balul împaratului (ibid. dar Dumnezeu a intervenit. Petru Cenusotca \ . ajunge la soacI"a-sa1. L. 401. p. 233 Alta legenda arata ca un frate a vrut sa-I manînce pe celalalt. Ca sa-I scape de intrigi.. "Si de atunci si pîna astazi.. si vîntul si-au disputat în fata lui Dumnezeu întîietatea. îi e data de Dumnezeu. Soare) . I. suparat pe cioban. Dum- nezeu-I-a ridicat în 1. p. protagonistul dobîn- deste ca sotie pe fata 1.165). p. Cînd afla. (ibid. apoi cei mai mici îl omoara pe fratele mai mare si "stau si azi în luna c-un ciubar plin cu sînge sub cel mort" (ibid. îndrumeaza protagonistii plecati în cautarea unor fiinte sau obiecte de pret. ' În cîteva variante ale basmului AT 465. 618). v. p. p. Sarcini de pierzanie). La eclipsa. p.619). Un pescar se însoara cu fata 1. (v. ar proveni din razbunarea soarelui pentru ca 1. p. "Luna zicea ca ea e mai mare". El fura aripile celei mai mici cînd vine la scaldat. Sotia plecata în cautarea sotului caruia i-a' ars pielea de porc (AT 425) trece întîi pe la muma 1. Ginerele 1.. 1. p. 1.. unde bate soarele. Petele din 1.. e mîncata de sufletele oamenilor adormiti (12. E îndrumat de barbatul care purta vînturile la cel ce purta 1.. Fata 1.l033-1035). Trimis de boierul gelos la tatal lui pe cealalta lume. soarele trimite în toata luna racii si pestii marilor de manînca pe sora-sa" (LXII.5t-52)... Trei frati dau fiecare malai unei vaduve ca sa se culce cu ei. gerul si bru~a (ibid. s-ar afla un cioban invidiat de ceilalti ciobani pentru fluierul lui fermecat care atragea toate oile. a pllS petele din~1. 620). p.967-968) . ude de ploaie. (i-a degerat hrisca)si vîntul (i-a uscat grîul) (52.. îl~trimite la 1. 62). soarele. (LXII.. 528). . oprindu-l si punîndu-i în 1.. îl îndrumeaza la ger. ~ -. Dumnezeu. apoi e trimis la Dumnezeu. fiindca nu i-a uscat opincile si obielele. "Un cioban a înjurat caldura si lumina lunii. bate nevoia. Ajunge la soacra-sa cu basmaua miraculoasa data de sotie. 280).. p. p. ca o razbunare pentru nesocotinta lui" (LIII. 122). azvîrlit acolo de Dumnezeu pentru ca le-a aratat drumul numai cu piciorul (81 a. încep cearta. 93-96). p. apoi pe la soare (4-LI.. p. În unele variante ale basmului-legenda AT 298. În 1. În 1. dar soarele arata ca lumina ei paleste pe lînga a lui (52. iar acesta îl trimite la soare (LXXXIII. Voinicul casatorit cu Frumoasa Lumii (AT 465) e trimis în cele din urma dupa oul de aur. ar fi un cioban lenes. L. Boierul vroind sa i-o ia. n-a vrut sa-I ia de sot. apoi gerul.

Petru l-a blestemat sa nu se sature niciodata si sa nu manînce fara învoi- rea lui. Aceasta îl trimite la o cetate. O data. s-o dat drumu la luna" (5. Soare). schiop sa-I manînce. învatîndu-1 sa ve- gheze trei nopti ca sa poata obtine mîna fetei negre (34. a mîncat o magarita cu mînzul si de atunci Sf. p. e luat de acesta chiar din mijlocul tovarasilor lui în timp ce dormeau (LUI. apoi îl momeste sa sara peste un foc care îi arde coada (AT 2 C). iar pe preoteasa bivolita. din musuroaie" (92. p. îl face sa-si vîre coada în lac dupa pesti unde si-o rupe (AT 2). care vine si-l trage de picior (25. îl daruieste lui Dumnezeu care îi da viata si îl asmuta împotriva diavolului pe care l-a mîncat (99. schiop. un 1. Dupa o legenda. p. prinde vulpea de picioare. - în basmele despre animale. aceasta îl face sa creada . Petru a fi ~încat de un'1. Sîmpetru). are cearcan "de vînt" si Dumnezeu îl face bivol. de argint. Un preot raspunde lui Dumnezeu ca 1. fiind mereu pacalit de aceasta..l08). p. 234 pleaca în lume sa-si gaseasca nevasta.încati de 1.546).147). Sf. si ei nu au voie sa manînce decît ceea ce le da el (v. 243-245). Un batrîn îl îndrumeaza spre Sfînta L. III. Dumnezeu l-a dat unui 1. Un cioban s-a urcat într-un copac si a urlat ca 1. -- ILungila v.214). mort îl loveste în frunte si îl omoara. cearcan si primeste bivolii sa lucreze cu ei 9 ani. dar a treia oara un os al 1. împreuna cu soarele si celelalte constelatii (v. p. iar cînd l. I. El însa a mîncat "iapa si cîrlana" si a fost blestemat sa nu mai fie satul pîna nu va '"mînca pa~înt scos de cîrtita. Nici oamenii sortiti a fi ~.p.19). Petru este ocîrmuitorul1. cSluga popii raspunde ca numai Dumnezeu "stie" de ce are 1. dar nu l-a putut însufleti. apare deseori în tovarasia vulpii.66-67). De obicei. Uneori. p. Ciobanul. a fost facut de diavol "dintr-un bot de lut". destinat de Sf. îi pune alta coada de fuior. cînd vor redeveni popa si preoteasa (LXII. Dragan Cenusa se lupta cu zmeul eli calul de argint "de la miezu noptî pîna-n prînzu mare si 1-0 omorît cu tat cu cal. ea eliberata in lupta de la al doilea pod. Un astfel de om a scapat de doua ori. Dumnezeu i-a rînduit sa manînce "o lighioana de o oca si juma- tate". nu pot scapa. Tovarasi nazdravani Lup. te rapita de zmei.

daca îl cruta. cîinii îi aud guitatul si îl alunga pe 1. îi promite trei capre. 1. un calugar îi rupe coada (41. dar fiindca spune ca nu-l vede. dar aduce doi cîini care omoara 1. 4 a.. AT 122 C).30-31). iar 1. fuge. prinde un purcel la stîna si vrea sa-I manînce. (4 a. Purcelul cere mai întîi sa-I strînga de urechi. Animalele din casa babei (soarecele. 225.13-15). p. Arici). Totusi. Dumbraveni-Suceava.235 ca trage de radacini (AT 5. V'uZpe). dar tre_buiesa-i citeasca pretul lui. ursul îl ridica mai sus. I. p. PIacîndu-i un mînz. Cînd împarte cerbul mort cu ariciul. p. p. 149). iar cocosul îl ameninta cu ciocanul (ibid. prefera libertatea (v. 261. facîndu-1 sa cada în groapa cu foc (sau vîrîndu-l în cuptor si silindu-l sa vomite iezii). Ajuta cîinele îmbatrînit sa-~i recapete încrederea stapînului (AT 101). p. întreaba iapa daca nu e de vînzare. batrîna se baricadeaza în casa si 1. . care povesteste înfricosat cum cenusa (explozia oului) l-a orbit. I. În absenta caprei (sau a oii). O batrîna surprinsa de 1. preia initiativa si o manînca (5. Purce- luI lasa 1. vine sa i le dea. Purcelul se suie într-un copac si cînd vin ceilalti 1. Contractul cu drepturile fiecarui animal a fost dat de Dumnezeu 1.Satu Mare).. 122). l-a dat cîinelui care l-a dat pisicii (v. 137).. 141-142). în vizuina cu un bolovan de neclintit (XV. este ridicat în brate de urs ca sa zareasca în padure calul ce a dat scîntei din piatra.. dar dupa ce sta o zi în lant. dar e înselat de cîine. In basmul AT 118. rostind ea mai întîi "lup-Iupeste. momindu-l ca ar fi bun vornic la sat. Dupa ce îl ciomagesc oamenii. p. acesta îl pune sa jure ca a fost împar~ tire dreapta. cocosul si oul) îl alunga pe 1. scris pe potcoava si îl omoara lovindu-l (5.24).hîd nume". E pacalit de magar cînd vrea sa-I manînce. Dumbravita . v. II. I.(81 a. 42-43. ca sa scape de el. L. L. sa se razbune. Omul pe care vrea sa-I manînce. alearga mereu dupa cîine (ibid. p. 493).87-89). îi sperie cu apa cloco- tita (AT 136. sa intre în casuta din padure ca sa nu înghete. soarecele striga ca-I tine. cînd vulpea vrea sa-I manînce. strîngîndu-l pîna îl omoara: "tu numai l-ai vazut si ai murit. Il invidiaza pe acesta. Capra (oaia) se razbuna. Pisica) si de atunci 1. racul. Apoi îl opareste cu apa fierbinte si 1. Cînd 1.ete a doua zi. p. v. pleaca flamînd (LXXIX. vînatorul îl astup~ pe 1. . Uneori. tapul din apa (racul) i-a vîrît coarnele în nas. Iapa încuviinteaza. intra în casuta si manînca iezii (AT 123). Cîine). purie laba într-o cursa (76. 1. p. îi promite ca-i va aduce gP. p. d~apoi daca îl pazeai ca mine?" (102.

se preface în chipul acesteia si fuge ca mireasa de lînga împarat. ajuta pe o femeie sa nasca în padure. p. cu conditia sa nu se însoare. care haituiesc iapa: din munti pîna o prinde voinicul (79.57-59). Voinicul plecat sa pazeasca trei nopti iapa babei Relea gaseste în drum un 1. Zmeul prefacut în 1. 189). Baiatul plecat la vînat . p. p. L. 1. L. Cînd vine l. II. iar coada într-o numeroasa suita si îl rascumpara. aruncînd obiectele care se prefac în obstacole (LXXXIII. chemat în ajutor. p. iar cînd voinicul e omorît de fratii invidiosi.. cu ajutorul cîinilor Nea-aude. Cîine). intra servitor la mama 1. rapeste pe Zîna Craiasa. I. lasîndu-l în viata sau legîndu-i rana. de la arat pîna:la coptul în cuptor "si o lecuta am crapat. 1.. în cîteva basme fantastice. voinicul plecat în cautarea hotului merelor. Ca sa scape. p. 194-195).. se vindeca. 1.0 zme- oaica" . La întoarcere. 1. unde scapa de 1. aduna toti 1. se arata recunoscator celui care l-a crutat. I. Nea- vede si Nea-greul-pamîntului (52. în a doua noapte. Cînd baiatul e prins furînd colivia. se preface într-o luntre plina de marfuri atraga- toare. v. p. în continuare. . pacalirrd pe al doilea împarat (41. crapa si tu! Atunci si lupul a crapat" (ibid. se preface într-un domn mare. 155). 1. apare si ca auxiliar al omului.67). 1. vrea sa-I omoare. reapare si-l învie (81. cu capul de otel. Copilul scapa de el împreuna Cu fratii. "stricat la un picior". p. nazdravan. îi leaga piciorul si 1. • este solicitat sa manînce capra si amenintat cu pusca (5. voinicul intra servitor la mama 1. întîlneste "un lup groaznic de mare si cu fruntea de arama". Apoi 1. altfel 1. p. adversar al eroului. îl va mînca. se preface în "iapa cea sireapa" . L. 1. îl însoteste în întreprinderea de a aduce pe zîna de aur a marii care fura merele din copacul împaratului (AT550). Acesta îi destainuie ca· hotul e împaratul pasarilor.355-356). dar baiatul e scapat de cei trei cîini ai sai (5. Cînd eroul nu izbuteste sa fure "iapa cea sireapa". 195-204). dar e învins de acesta (ibid. 386-394.. în alta varianta. Baiatul care nu poate strînge vitele iesite din furnicile din perna daruita e ajutat de un 1. sa fie a lui.~ pîinile de pe masa încep sa spuna povestea lor. Flacaul sortit sa fie mîncat de 1. cu conditia ca daca copilul va fi fata. Dupa ce manînca calul voinicului. e actant principal. Diavolul se preface în 10 ca sa rapuna boul naz- dravan (AT 511 A).722). 236 în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. p. Cînd baiatul plecat ca sa evite uciderea parintilor ajunge în Tara Lupului. e lasat de acesta pîna în noaptea nuntii.

237

cruta lupoaica, aceasta-i daruieste un pui sa-i fie catel. Cînd
zmeul vrea sa-I manînce,!. alearga cu celelalte animale si sfîr-
teca zmeul prefacut în bustean (41, I, p. 288-291). Sora îndra-
gostita de zmeu (AT 315) îl trimite pe frate sa-i aduca lapte
de lupoaica sa-i fie de leac, el primeste un pui pentru ca le-a
cîntat mirmnatdin fluier. Cu celelalte animale (vulpe, urs), 1.
omoara zmeul, mai tîrziu e trimis la nunta fetei salvata de la
balaur (AT 300). De bucurie,!. "a sarit... sapte garduri, neica,
parca nici nu atingea". Fata "îl pune la masa, îl pupa, manînca
cu el dîmpreuna, cît mînca un lup: un bou, un bou si jumate
si doi! Flamînd" (5, I, p.190-191).Fata ceahamica a mosnea-
gului lasata singura la moara (AT 480), gazduieste "lupu tavalit
si plin de glod" pe care îl spala si îl piaptana. A doua zi, trage
caruta încarcata cu bogatii, împreuna cu iepurele, vulpea si
ursul, pîna aproape de casa fetei (52, p.211-212). L. alearga si
dupa diavol sa-I manînce si e scapat de un pescar pe care îl
rasplateste cu un sac de bani (5, I, p.340-342). MamaPadurii
îsi preface un fir de par din capul ei într-un "lup cu capul de
fier" ca sa omoare voinicul, dar acesta e aparat de mioara
nazdravana (52, p.1193).
Uneori, puterile zmeului se afla într-un 1. din padure: în
1. e un prepelicar, în acesta o prepelita, în ea o cutie cu 3 gîn-
daci (LXXXIII, p.674). Cînd manînca boul de la carul lui Pacala
(Pepelea, Ianos), e înjugat de acesta în locul boului, alaturi
de urs, fiind îndemnati la mers: "Ho, Lupila, hait, Ursîla..."
(5, III, p.18-20). Baiatul ascuns în butoi îi prinde coada si e
tras de 1. pîna sar doagele butoiului (AT 1875; LXXIX, p.81).
în snoave, Pacala prinde 1. care i-a mîncat oaia si îl vîra
într-un sac. Se duce apoi la un gospodar si pretinde ca ar avea
un berbec cu lîna de aur si cere bani multi ca sa-I lase sa-i mîr-
l.
leasca oile. Lasat între oi, 1: le omoara, apoi'fuge (5,III, p.61-63).
Un viorist vede un 1. si se ascunde într-o groapa. L. vine pîna
la groapa, el îi cînta, apoi 1. pleaca (52, p.651, S.5811). Omul
care avea o capra, o varza si un 1. nu stia cum sa le treaca pe
puntea pe care putea duce numai cîte una, fara sa se manînce
în absenta lui (Ar 1579). Trece întîi capra, apoi 1., dar readuce
capm, trece varza; apoi revine dupa capra (S. 5729). Românul
convinge pe un tigan sa fure-un berbec de la stîna, dar acesta,u
cînd aude de 1., tipa atît de tare, încît trezeste ciobanii care îl
iau la bataie (S. 5803). Tiganul ce se întoarce de la tîrg cu
urciorul în spate, se sperie de suieratura vîntului în buza urcio-

238

rului. 5e împiedica si cade, iar urciorul îi vine peste cap : el
crede ca l-au încoltit 1. (5. 5807). Cînd vede un tufis, crede ca
e 1. si se arunca asupra lui, iar zgîrieturile le crede a fi facute
de 1. (5. 5808). Muzicantul ce se întoarce de la nunta, se întîl-
neste cu un 1. caruia îi arunca toate proviziile. Cînd crede ca
vrea sa-I manînce si pe el, cînta din vioara si 1. fuge (5. 5809).
Altul cade într-o groapa unde era un 1.El cînta mereu la vioara,
iar 1.urla pîna a doua zi cînd e salvat de un padurar (5.5809 A).
Un tigan face o groapa cursa în padure în care cade un 1.Vrînd
sa-I omoare, cade si el în groapa, unde implora 1. sa-I creada ca
a venit sa-I salveze (5. 5810). Un tigan spune ca a vazut sapte
1., apoi le scade mereu numarul (5. 5813). Evreul întîlneste
un 1.si întinde bastonulca si cum ar fi pusca. Un vînator doboara
1., d~r evreul observa ca are de 20 de ani bastonul si n-a
stiut ca e încarcat (5. 5816). Un taran e înconjurat de 1: si da
pusca sotiei sa traga în ei cu curaj, caci el a fost pîna acum destul
de curajos (5. 5818). Un 1. vrea sa bea apa din fîntîna, dar
sluga popii îl arunca în apa. E scos de un urs (5. 3000, XVIIa).
Tiganul care vrea sa fure o oaie, prinde în brate un 1. pe care
îl socoteste oaie cu coada groasa (5. 5435).

M

Maica Domnului. O legenda o arata a fi nascuta din "durere
de inima", întrucît mama ei avea 7 ani, iar tatal 77 ani. Dupa
alta legenda, a fost conceputa din mirosirea si sarutarea un>i
frunze de par. M.D. l-ar fi conceput pe Isus sarutînd o iconita
gasita într-o fîntîna. Nasterea lui Isus s-a întîmplat în grajdul
lui Craciun care a taiat din cot mîinile sotiei lui; Craciuneasa,
pentru ca a mosit-o. M.D. i-a vindecat îndata mîinile si a bles-
temat caii care tropaiau si rontai au sa se sature numai 'la Ispas,
binecuvîntînd boii care au stat linistiti, încalzind-o cu aburul
lor (48, p.6-57). Isus a fost concepu't ~irosind o lamîie. M.D. a
binecuvîntat animalele din grajdul în care a nascut pentru ca au
încalzit-o si hranit-o: oile, porcii si vacile, iar caii au fost bles-
temati fii~dca au mîncat tot fîn~l în care ascunsese pe Isus
(52, p.39-40). M.D. a blestemat paianjenul care a întrecut-o
în a toarce firul mai subtire (LVIII, p.8-9). Buruiana "palma
Maicii Domnului" care vindeca boala grabnica afost cunoscuta
si folosita mai întîi de M.D., de aceea i-a ramas acest nume. Na-
~alnicul, un fecior agresiv, a fost blestemat de M.D. sa se prefaca
~n buruiana folosita în farmecele de dragoste (ibid., p.28-29).
Inainte de nasterea lui Isus, copiii nu erau scaldati si le era
corpul numai rana. Dupa ce a scaldat M.D. pe Isus, au vîrît si
celelalte femei copiii în scalda si s-au vindecat imediat (52,
p.325). Broatecul a luat nastere din inelul din capatvl brîului
,~ pe care l-a pierdut M.D. (ibid., p.97l). Albinele au luat nastere
din lacrimile M.D. cînd plîngea dupa Isus (LIII, p.302; v. Al-
bina). Cautîndu-l pe Isus, a binecuvîntat rîndunicile care i-au
adus vestea ca va învia, dar a blestemat lemn~rul pentru ca
i-a facut o cruce grea si fierarul pentru ca a facut cuiele mari
{LVIII, p.l0-i2). A binecuvîntat de asemeni ciocîrlanul S9hiop
care l-a vazut pe Isus rastignit si a fost lovit cu o piatra, precum
si broasca ce l-a vazut rastignit, ca apaîn care va sta ea sa fie
curata, iar la moarte sa se usuce numai (48, p.154-l55; v.
Broasca). Manastirea Gorovei a fost facuta acolo unde s-a

240

aratat M.D. unei copile schioape, blagoslovind pîrîul de alaturi
ca sa fie apa tamaduitoare (52, p.926-927). Curcubeul este
brîul M.D. pe care ea i l-a întins în fata mormîntului apostolului
Toma care nu credea. "Si de atunci Brîul Maicii Domnului,
care l-a aratat lui Toma, se arata si acum pe cer ca un curcubeu"
(48, p.307). Luna ar fi M.D., sotia lui Dumnezeu, care e cerul.
Dupa alte legende, M.D. e pamîntul si a intervenit mereu pe
lînga Dumnezeu care vrea sa prapadeasca lumea: ,,~Rabda,
rabda, zice ea, pe mine vezi cum ma taie si ma calca si eu rabd;
lasa-i sa mai traiasca" (52, p.1239). Cînd 'soarele a v;ut sa izgo-
neasca vîntul din lume, M.D. a intervenit, aratînd foloasele
vîntului (ibid., p.401). -
în basme, M.D. apare sporadic, totdeauna ajutînd eroinelor
sa iasa din impas. Detine rol preponderent în versiunea bana-
teana a basmului AT 710. Fata lemnarului sarac, juruita dia-
volului, este salvata de M.D. care o duce acasa, interzicîndu-i
sa descuie o camera. Fata calca interdictia si zareste pe M.D.
vindecînd ranile lui Isus si este dusa înapoi în padure, muta.
O întîlneste fiul unui împarat care o ia de sotie. Cînd naste primul
copil, M.D. vine si i-l ia, apoi pe al doilea. Sotia e condamnata
a fi zidita de vie. M.D. îi aduce înapoi cei doi copii, redîndu-i
vorbirea (81, p.13-18). într-o varianta a basmului AT 710+
480, fata saraca e luata servitoare deM.D. ca sa-i grijeasca
animalele: o mîta, un catel si un miel, cu interdictia de a se
uita în alte 6 odai ale ei. Fata calca oprelistea, vede într-o
odaie soldati morti, pe împaratul dintîi al lumii, sotia si copiii
lui si îi apar pete pe toate degetele. Surprinsa de M.D. cu pete
pe degete, a negat calcarea poruncii si a fost alungata dupa ce
i-a "platit ce a fost al ei". A doua fata nu se uita în camerele
interzise, dar se abate pe un drum oprit, unde zareste un flacau
de care se îndragosteste. Pusa la proba de M.D., de-abia poate sa
ridice tablaua si, e concediata. A treia fata nu calca nici o inter-
dictie, animalele spun ca le-a îngrijit bine si o trimite dupa cele
doua fete. Primei fete îi da o lada din care ies serpi si sopîrle,
fetei a doua îi da altaJada, jumatate cu aur si argint, jumatate
cu serpi si broaste mai mici si fata s-a maritat. Fetei a treia îi
da o lada miraculoasa care la popasuri se umplea cu mîncari
sau se prefacea în palat si o ia de sotie împaratul (52, p.743-
749). într-o varianta banateana a basmului AT 709, M.D. reda
vederile fiicei orbita de mama vitrega geloasa (oglinda fermecata

241

îi spusese ca aceasta e mai frumoasa decît ea), conducînd-o la
o fîntîna ca sa se spele cu apa tamaduitoare (81, p.34-37).
Uneori, ea da sfaturi fratelui de cruce cum sa prefaca stana
de piatra în om (AT 516), stropind-o cu sînge luat de la cei doi
copii gemeni (99, IV, p.352). într-o varianta a basmului AT
407, sotia cu copilul în brate urmarita de strigoi în biserica se
preface în icoana M.D. cu fiul în brate în altar. "De atunci se
afla în toate bisericile chipul Maicii Domnului cu pruncul în
brate" (81a, p.436); v. Legenda.
Mama (Muma) Padurii. Se mai numeste Stima padurii, Vîlva
cadrului, Musa (LUI, p. 197) sau Surata ·din padure (LXV,
p.212). în legende, are înfatisare respingatoare, închipuita ca
o femeie, adesea cît o casa sau o claie de fîn, ori cît copacii cei
mari din padure. Trupul e uscat si gîrbov, acoperit cu par;
picioarele ca de bou, dar foarte lungi, capul cît banita, cu parul
pîna în calcîie. Ochii de asemenea sînt mari, cît o sita sau cît
o strachina, dintii de o palma sau chiar mai mari; se culca pe-o
ureche si cu alta se acopera. E îmbracata în muschi sau în haine
de flori' si frunze de copaci. Se poate preface 'în alte animale
sau obiecte: bivolita, iepure, cal, vaca, cîine, gîsca sau claie
de fîn. De asemenea, se poate face oricît de mare sau de mica
doreste sa fie. Pe alocuri, M.P. e cel mai gros copac din padure,
sau o tufa sau vreo planta cu trunc,hiul sau radacina în forma
de om (LUI, p.198-199), sau chiar un "copac cracuros". Poate
fi jumatate om, jumatate lemn sau jumatate barbat, jumatate
femeie (LXV, p.212). Locuieste în paduri, fiind stapîna lor.
E mai mare si peste fiarele din padure, inclusiv serpii,
broastele (LUI, p.199); "daca musca pe cineva serpele, nu-l
primeste înapoi" (52, p.867). Umbla prin paduri, de obicei
noaptea, ziua stînd aScunsa, cînd de umbletul ei vuieste padurea.
în genere, se arata trista si posomorîta, adesea plîngînd, mai
ales cînd se taie copacii. Se crede ca face rau oamenilor pe care
îi înttlneste: îi rataceste prin padure sau îi alunga, se atîrna
de car încît nu-l mai pot duce boii, îi omoara chiar, iar cine îi
raspunde, amuteste pe loc; Mai "Cuseama pe copiii mici îisperie
cînd dorm, le ia somnul sau chiar îi poceste (LUI, p.199-200).
Se mai crede ca ar lua chiar copiii oamenilor si ar lasa în loc
"copii de ai ei, plîngaciosi si urîti". Ca sa preîntîmpine aceasta,
prin Transilvania mamele, silite sa plece de lînga copii, lasa
de paza matura si foarfecele, iar prin Bucovina clestele, vatraiul

242

sirnatura (LXV, p. 223). Un om taia lemne în padure si e prevenit
de mamaliga pusa la fript sa fuga, ca se apropie M.P. La întrebarea
acesteia cine a tipat, mamaliga raspunde ca ea, pentru ca s-a
ars pe foc (52, p.181-182). Un cioban din Bucovina a vazut-o
Într-o noapte venind spre el suierînd "asa ... de frumos, ca nu
era om pe fata pamîntului sa suiere asa ... Era o femeie minunat
de frumoasa: cu parul despl~tit... d~r unghiile la mîni si la
picioare erau ca la lup ... Dar cînd s-a învîrtit cu spatele, nu mai
era femeie frumoasa, ci o cioata învelita în scoarta". A trecut
pe lînga o fata care spala camasi si a amutit dupa trecerea ei.
Un vînator vrea sa o împuste, dar pusca nu se descarca si atunci
scoate crucea din sîn. La vazul ei, M.P. a început sa plînga
în hohote "stergîndu-si lacrimile cu parul despletit", fiindca
se îndragostise de el, dar. crucea a înspaimîntat-o (LXV,
p. 214-222). Se apropie noaptea de oamenii ce stau la foc cu
pretextul "valeu, tare mi-i frig" si dispare numai la semnul
crucii. Cu precadere momeste fetele sa vie la bordeiul ei la tors .
.o fata e prevenita de un soarece sa fuga pentru ca M.P. s-a suit
în pod sa-si ascuta dintii. Ajunsa acasa, încuie usa si rastoarna
toate lucrurile ca sa nu poata deschide usa (ibid., p. 216-217).
Surata din padure momeste alta fata sa vina cu furca la ea.
Cînd e prevenita de soarece sa fuga, M.P. o urmareste, fata arunca
peria' ce se preface în padure mare. M.P. roade padurea, fata
arunca gresia care se preface în stînca. -M.P. o roade, dar cînd
ajunge acasa, cînta cocosii si ea e silita sa se întoarca (92, p. -2:
36-37). M.P. a avut un razboi cu împaratul Piscan Florea
si i-a rapit nevasta, apoi l-a blestemat sa se prefaca în grangur
(99, III, p.366). Prin Banat, se arata ca, dimpotriva, M.P. e
prietenoasa cu copiii,' ajutîndu-i cînd se ratacesc prin padure,
sau cînd se afla în vreun impas (80, p. 297)..
. în basme, lVI.P. e un personaj malefic. Apare obisnuit la po-
pasul voinicului în codru. Siminoc plecat în cautarea fr~telui
de cruce, Busuioc (AT303), se întîlneste cu M.P. pe care vrea
s~oprinda. Ea se urca în copac, apoi coboara la foc, vaitîndu-se:
,,- Aoleo, cum mi-e de frig... îmi clantanesc dintii". Fiindu-i
frica de cîini, arunca "o vita din cosita" ca sa lege cîinii, dar
Sirhinoc o zvîrle în foc si astfel cîinii o pot prinde (41, I, p.329-
330).' în multe variante, M.P. este stapîna iepei nazdravane
la .care se slugareste anul de trei zile pentru mînzul cu mai
multe inimi. Feciorul de împarat obtine mînzul cu 9 inimi, dupa
te pazeste iapa M.P. trei nopti cu ajutorul animalelor recunos-

243

catoare (LXXXIII, p.345). Într-o varianta a basmului AT 333,
M.P. gazduieste fetita ratacita, dar de îndata ce intra în bordei,
se schimba: ochii cît strachina, picioarele lungi, dintii cît secerea
si o gura cît banita: ,,- Mari, maica, ca multe am mai mîncat
ca tine". M.P. o manînca pe fata, Iasîndu-i numai capul în fe-
reastra (LXV, p. 215-216). Mama vitrega trimite pe fata
sotului sa teasa noaptea la o argea ca sa o manînce M.P.
Fata ia cu sine si cocosul. De cîte ori vrea sa o manînce M.P.,
fata îi spune pov~stea etnepii, apoi o ghicitoa.re, pîna cînd cînta
cocosul care o alunga. Tatal fetei sileste pe vitrega sa-si trimita
si fiica ei care e mîncata d~ M.P., punîndu-i "matele pe usa
argelei" (67, p.314-317). Imparatul marturiseste lui Fat-
Frumos din lacrima ca se teme de M.P. pe care n-a putut-o în-
vinge, fiind silit sa-i dea tot al zecelea copil al supusilor lui.
Fat-Frumos o închide Într-o piua de piatra, dar M.P. fuge cu
toata stînca. La sfatul fetei, Fat-Frumos schimba locul butilor
cu ap~ si cu putere si izbuteste sa o vîre în pamînt (32, p.319-
320). Intr-o varianta a basmului AT 425, M.P. vrajeste pe sotul
în piele de sarpe dupa ce a plecat de la sotie si îl preface în
servitorul ei. Camasa fermecata de Sf. Miercuri o apara pe sotia
ajunsa la el sa nu-i suga sîngele M.P. (LXXXIII, p.251-252).
într-o varianta a basmului Ar 1137, M.P. vrea sa manînce
pe cei doi frati, dar cel mai mic îi sparge ochiul cu un glont.
-t. Apoi scapa toti trei ascunzîndu-se în trei piei de berbece (82,
p. 151-153). In alta varianta, fratii mai mari sînt mîncati
de M.P., scapa numai cel mic într-o piele de oaie dupa ce a
orbit-o (52, p.1l92-1193).
în chip sporadic, M.P. se arata binevoitoare protagonistilor
din basme. Un baiat se vîra în bernevecii ei în timp ce M.P.
dormea. Cînd îl gaseste, baiatul spune ca s-a nascut din vîntul
ei. M.P. îl învata cum sa prinda una din zînele ce se scaldau
în lac (AT 400) cu care se va casatori (52, p.705). Baet Sarac
o ajuta pe M.P., dîndu-i sa guste din azima de merinde, "Dupa
ce îmbuca de trei ori, ea se simti om ca toti oamenii,. cu inima
dreapta si cu sufletul milos". Apoi îi destainuieste ca sora lui
e dusa pe celalalt tarîm si îl învata cum sa obtina calul nazdravan
de la faimoasa baba (83, II, p. 39-40).
în snoave, faima rea a M.P. e folosita pentru a motiva lenea
femeiloL O nevasta lenesapretexteaza ca n-a tors mai mult,
neavînd rîschitor, iar cînd barbatul se duce în padure sa-i faca
unul,ea se ascunde ca M.P. si striga: "Cine face raschitoare

244

niuierea-i moare". Omul renunta la rîschitor. Mama unei neveste
nemultumi te de sotul ei mai batrîn se ascunde în padure ca
M.P. si spune sotului trimis sa asculte ce îl va sfatui M.P. sa-si
îndrageasca nev~sta (52 a, p. 60-62). '
Martolea v. Zile rele

Magar. Dupa o legenda la început a fost un mînz însotind
un cal. Trecînd Dumnezeu pe lînga ei, le-a poruncit sa-i faca
loc. Calul a auzit si s-a ferit, dar mînzul nu. Cînd e certat, se
dezvinovateste ca n-a auzit si Dumnezeu l-a blestemat ca sa-i
creasca u;ec'hile lungi sa auda mai bine. Iar fiindca rînji cînd
simti urechile baIabanindu-i-se, fu blestemat ca sa ramîna de
. rîsui copiilor si sa se hraneasca numai cu ciulini si scaieti (4 a,
298, Banesti-Dîmbovita). O femeie a facut pîinea duminica
seara ca s-o trimita luni la cosasi ; Dumnezeu n-a lasat-o, ea
l-a blestemat, dar îndata s-a fac~t "asina" (92, p. 67).
în basmele animaliere, la nunta animalelor, ID. e poftit ultimul
si el banuieste ca l-au-invitat pentru ca "ori n-au apa, ori n-au
lemne". într-adevar, cum îl zareste tapul-mire, îl trimite dupa
" o sarcina de lemne si o saca de apa" (18, p. 60). Cînd e ame-
nintat de lup ca vrea sa-I manînce, ID. îl convinge ca oamenii
vor sa-I aleaga vornicul satului. La marginea satului, ID. îl ia
ln spate, dar lupul fuge cînd sar oamenii la el (4 a, 255, Dum-
braveni ~ Suceava; v. LuP). între animalele asociate care se
opresc în bordeiul din padure (AT 130) este si ID. Cînd începe .(
eocosul sa cînte, ID. cere sa-i dea voie sa zbiere si el. "Cînd
a zbierat magarul o data, a rasunat padurea. Cît ai clipi din
ochi, un .lup fu aci" (92, p.21-22) ... \
în unele variante ale basmului AT 563, Dumnezeu daruieste
saracului un ID. care, la comanda "magar, baliga-te", facea aur
(32, p.349). Fratele cel mai mic caruia fata împaratului îi ia
prin viclesug punga generatoare de bani (AT 566), da peste un
smochin din care gustînd, "se pomeni deodata magar". Mai
tîrziu, dupa ce manînca niste roscove, "vazu ca încet, încet,
se schimba si se facu iara oin" (4i, I, p.240). Prefacerea în ID.
se întîmpladsidupa ce baiatUl a mîncat struguri negri (7, p. 75).
Sotia necredincioasa care rapeste de la sotul ei obiectul mira-
culos (bici, pana etc.) si îl preface în animal (cîine, pupaza, pi-
sica; AT 449), este pedepsita în cele din urma, împreuna cu
ibovnicii ei. Dupa ce sotul redevine om, se întoarce acasa si

245

rapeste biciul fermecat. Cînd sotia vrea sa-I alunge, el ,;plt'Zni
si ameninta asupra ei, care se facu o magarita; mai plezni si
asupra ibovnicilor ei si facu din popa un catîr, din pîrcalab
un magar si din tîrcovnic o vaca" (41, 1, p. 495). Uneori, m.
se vadeste un auxiliar de pret. Fata popii fugitade. t~taI
incestuos (AT 706 C), e urmarita de acesta si îi omoara copiii.
Sotul ei o osîndeste sa i se scoata ochii si sa fie pusa pt UI)
m. fara ochi. în padure, m. o învata "sa-mi spargi burta,_sa~mi
scoti maruntaiele si sa le arunci, s-apoi sa te,culci în cosul,meu".
Face întocmai si fata se pomeneste ca vede, avînd copiii alaturi
si locuind "în niste case de s-au fost învîrtind dupa soare"
(86, p.127-128).' ..
în sftOave, m. serveste drept etalon al prostiei. De aceea, cei
care întreaba în bataie de joc pe un om daca el este prost
sau m., el raspunde ca se afla între cei doi (S. 5606), sau înva-
tatorul e cel mai mare peste copiii m. (S. 5606 A). M. zbiara
în ulita fiindca si-a vazut fratii: niste studenti (S.5606 B).
Cînd doi se întîlnesc pe o punte, fiecare spune ca evita sa
se întîlneasca cu vreun m. (S.5642). Negustorul (sau farmacistul)
afirma în derîdere ca vinde capete de m., cel ce-a primit expli-
catia constata ca a mai ramas numai unul nevîndut (S.5643).
Cînd copiii saluta pe omul cu m.: "buna ziua, tata magarilor",
acesta raspunde "buna ziua, copiii mei" (S.5644). Cel luat în
rîs pentru ureyhile mari afirma ca ale lui sînt cam mari pentru
om, dar ale celuilalt sînt prea mici pentru un m. (S.5645). O
femeie vrea sa-si cumpere un m., dar alta femeie o sfatuieste
r sa-si ia un barbat, "ca magarul trebuie sa-I duci de nas ... bar-
batu sa duce singur" (12, !, p.210). Morarul si fiul sau sînt
luati în rîs de trecatori cînd merg pe jos, cînd încaleca amîndoi
-.
m. si cînd îl caIaresc pe rînd (S. 4640).
Mar. într-o legenda pamîntul se reazema pe marul rosu, care
la rîndul lui sta pe un peste. De sub marul rosu izvorasc
toate apele_pamîntului, "se împrastie pe lume si iar înapoi
acolo unde se întorc. Marea aceea unde-i marul se cheama
Marea neagra" (52, p.1002).
în basme, voinicul e prefacut temporar în m. într-o varianta
a tipului AT 425, Sf. Dumineca rasplateste sotia plecata
dupa sot pentru serviciile ei cu un m.: "acela era ficiorul"
Sf. Dumineci. Cînd îl scapa din sîn, m. o calauzeste pîna Ia
locuinta sotului ei (52, p.447-448). Pentrp a pedepsi pe impostor

1. II. (81 a.p. Petru daruiesc finului lor "o sabie si doua mere". Mai departe. din care gusta doua m. Deseori. Pentru a razbuna moartea sotului.193).109). M. Cei doi copii gasesc întîi pere cazute sub un par de padure. mosul manînca din greseala partea babei si pe data naste "un puisor de copilita" (59.77). p. p. II. Din inima copiilor îngropati "crescura în curte doi meri. una pentru el. p.656). 54).: "nu trec zece minute. p. Dar Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu: s-o facut tot sînge" (5. fer- mecat (LXXXIII. p. m.. (LXXXIII. de lucea ca ziua. alternîndu-si atributiile cu perele miraculoase. p. 358). zmeoaica se preface în m. "Pe cînd le-a gatat de mîncat.: "din baligarul unde fusesera îngropati copiii. doi meri" au rasarit. cum îi cresc doua coarne ca la boii cei unguresti de mari si de rasucite" (60. "Coaja acestor meri era suflata cu aur. p. adeca cum le manînca. 1. Unele pot genera coarne celui care le manînca (AT 566). iar cînd acesta e taiat. cealalta pentru baba. poate reda vederile. are proprietati curative. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure"..e sa-i arate acest m. dau de un m. Pe drum. noi tot crapam". dar numai zînele îl cunosc. Fata pe patul de moarte petita de trei frati e vindecata de cel mai mic cu o felioara din m. se preface bolnava si pretinde . din coaja lor se nasc doi ratoi care se prefac în eroul razbunator (35. în timp ~e baiatul creste. au însusirea contrarie de a face sa cada coarnele. p. din picurii de sînge "rasari doi meri de aur". Cînd sînt taiati. si naste un fiu ca al împaratesei care a mîncat m. Noi pîna nu mîncam un mar din marul cela. mama (sau sora) necredincioasa (AT 315. au însusiri miraculoase.. Uneori. cînd noaptea era întuneric bezna" (41. p.553). Servitoarea manînca si ea cojile m. manînca doua. primeste de la un pustnic doua 1-umatati de m.281). Mosneagul plecat în lume pentru a gasi leac de faceri. otravitor în calea eroului: "Uita-te colo ce mar mîndru si frumos.217). din copiii îngropati de servitoarea geloasa (AT 707) rasar doi m.777). sotiile pot concepe copii. Toderas "da de un mar mare cu niste mere rosii ca focul si ca pumnul de mari. m. în alte variante. se transforma în doi boi care îl vor învia (AT 300) cu cipa vie si apa moarta (52. atare m.·Baiatul care le fura hainele (AT 400) o sileste pe cea mai mar. Alteori. care ave?-u ramuri de aur si purtau mere de aur" (81. Un anumit m. le-a picat coarnele!" (5. Dumnezeu si Sf. 50). Prin degustare de m. 246 (AT 300) eroul se preface succesiv în cal. 590) îndragostita de un zmeu. p.

Ispasirea pacatelor comise de tîlhari poate fi atinsa numai prin udarea unei crengi de m. p. pomul care cînta si fîntîna care lumineaza". Uneori. iar sora îi da un m. de aur sa-I calauzeasca în continuare pîna la curtea balaurilor care aveau "nu stiu ce". 247 sa i se aduca m. Mama aparent bolnava)si trimite fiul a treia oara "sa-i aduca mar din marul rQsu care era în mijlocul padurii . Fratele cel mare pleaca sa-i aduca sorei "pasarea care cînta. are însusirea de a învia pe cel omorît. p. pe Harap Alb din varianta lui Creanga.. Atunci îi dete sa manînce un mar de care adusese el si îi veni grai" (41. poate calauzi pe erou cînd trebuie sa mearga la mari depar- tari. fiindca are crengile "taioase si se tot misca neîncetat". de aur care facea "mai voinic" pe cel care îl mînca (LXXXIII. afara de trei (uneori doua) din vîrf. sa stii ca si D-zeu te va ierta" (52. 473). voinicul drept în împaratului picioare" Rosu (79.. p. pîna va creste si va rodi m. . a~ luat smiceaua aceea de mar-dulumar si lovind cu ea încetisor de vreo cîteva ori trupul." (41. îl învie. reda graiul. (AT 756).: "Ia acesti trei taciuni si-i îngroapa cu vîrful în sus. de leac. M.1014). Aceasta îi da un m. cînd m. Si acestea îi dau cîte un m. prin plesnirea biciului miraculos. "dara surd si mut.110). Cel mai adesea. La sfatul Ilenei Cosînzenei. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. Zîna reface pe erou din bucatele. de aur: "el îti. te du la surorile mele". pe chip 32).. unde "marul i-a facut drum de aur peste apa si el s-a gasit de cea parte la curtea balaurilor" (52. învierea se face prin stropirea cu apa vie. va face drum si . De obicei. In loc au' sarit învie similar Petreafata.(41. se odihnea si cu ea va fi înviat dupa ce va fi decapitat de zmeu: ". tîlharul trebuie sa sadeasca carbuni de m. p. p. care se facu un'mar frumos de aur". dar cînd marturiseste ca si-a ucis parintii (si sora) cad si acelea. I. El este trimis de mama chiar în rai dupa m. Fat-Frumos "plesni de patru parti ale curtilor cu un bici.673). "sa-I arunce si sa mearga pe urma lui" (ibid. ce era dupa usa în cui.. palatele zmeilor omorîti sînt prefacute în cîte un m. p. I. cad toate m. Mama necredincioasa si-:atrimis fiul dupa o ramura "dintr-un mar-dulumar". dar m...1229). Ramura de m. Eroul e trimis de boierul tinut ului sa-i aduca "nu stiu ce" pentru a-i putea lua sotia frumoasa (Ar 465). eroul ia ramura la amiazi. Spunînd pe cine a omorît. p.662).

."atunci marul pica jos. marul tup înca si mai sus în mar. Uneori. p. Apar frecvent în legende si în basmele fantastice. uscati care îl rasplatesc cu ID. p. fata îlloveste "tot pe cheleS" (35. în unele basme. fie pentru a explica fenomene naturale. de aur din care i se fura în timpul noptii de catre niste zîne. un "pom" creste în curtea împaratului pîna în cer. dar fata nu loveste pe niciunul.: si cînd trecu. se urca în ID. dar la întoarcere. acela va fi tatal copilului" (52. într-o sumedenie de cazuri.p.identitate.955-956) . Cea mai mica este prinsa.. "au dat de un mar spinos si necuratat" care o roaga . ireversibile. Fata babei refuza: sa-I curete. fata-l lovi cu marul". Exista m.. draguta. 248 1.o singura data. p. Fata se coboara si cînd da sa le apuce. razbita de foame si sete. da. împaratul crede ca e o greseala si or- dona sa se repete defilarea petitorilor.Ia desfasurarii conflictelor. ca ti-oi prinde si eu vrun bine odata". definitive. prefacute în pasari. Uneori. Metamorfoze. Scena s-a repetat pîna cînd fata babei "au purces zbihuita asa mai departe" (79..iUo tempore.531). data de el la plecare. în drumul ei. p. Fata babei repede dupa dinsele pe mar. împaratul are un ID. a . Fata împaratului îsi alege sotul lovindu-l cu un ID. dar marul iarasi s. Fata mosului alungata de vitrega (AT 480). (LUI.: "la care s-a duce de-a dura marul. A. care s-a petrecut ca urmare.166). Trec toti fiii de împarat si de boier. Voinicul plecat în urmarirea fecioarei razboinice (cf AT 468) îngrijeste în drumul sau niste ID.. care au avut loc·. sa culeaga doua ID. în siragul de petitori care i se perinda. singur detecteaza pe tatal copilului. cutare fenomen e pus pe seama unei schimbari de . Abia la urma e adus si . 533). ID.~rgatul cel che1es. p. care caracterizeaza legenda propriu- zisa. de crengile iestea spinoase si uscate.535). "sa-I uzi cu gura si cînd voi mînca eu din marul lui. Sotia care a calcat c'onsemnul e blestemata de sotul ei în piele de urs (Ar 425) sa nu poata naste pîna nu va sadi ramura de ID..Curates- te-ma.-audat jos". p. atunci îi naste pruncul" (52. gaseste în ID.·voinicului un ID. împaratul promite ca-i va da fata si jumatate din împaratie aceluia care îi va aduce din acest pom un ID... împaratul da fiicei sale un ID.21O). apoi argatii curtii. o gutuie si o para (ibid. dar cînd fuge..1. "doua mere de aur" pe care le ia cu sine. La înapoiere. de aur ca semn de recunoastere (LUI. fie pentru a da o rezol- vare plauzibi. dar de fiecare data.51).961). p.

Pedepse). de durata limitata. p. mama ei se preface în vaca. e prefacuta în pupaza. M. definitiva se . v.318). p. Cazarchina a fost prefacuta . Cuc). Femeia rea care si-a îndemnat barbatul sa traga cu pusca în Dumnezeu. Ca un fel de pedeapsa pentru fata care n-a putut termina caierul de tors. în basme. e prefacut de Dumnezeu în-cal pentru ca a ajuns nemilos cu cei saraci si e daruit unui tigan sa transporte carbuni (5. v.249 unui blestem.298). p. 'si "sa. bles- temata sa se prefaca în pasare care sa-si faca cuibul prin podurile expuse la fum (81.542. p. Flacaul ajuns popa. este caracteristica basmelor fantastice. se roaga lui Dumnezeu sa o faca "o turturica" si de atunci ea cînta la amiazi cînd se mulg oile "tur-tur-tur" (22. Ea e consecinta unei pedepse saua unei razbunari . (ibid. a fost prefacuta în cîrtita care nu se arata niciodata la soare de frica lui (22. amîndoi au fost transformati în soare si luna pe cer si orînduiti sa· nu se întîlneasca niciodata (ibid. iar ouale "sa le cloceasca alte pasari". fuge si tocmai dnd erau sa o prinda soldatii. Pentru ca un frate a vrut sa ia de sotie pe sora-sa.si celâ.87). -iar sotul ei în cuc (LXXXIII.60-61).întîlneste numai ca pedeapsa. Ileana Cosînzeana. 1.847). sotia necredincioasa care si-a prefacut sotul în cîine. B. Luna). e prefacuta de D~enezeu în stana de piatra în muntii Almajului. provizorie..tins de ea scapa numai daca un i4bavitor îndeplineste clauzele blestemului. p. m. . Baba care îsi maltrata nora trimitînd-o în timpul iernii sa-i aduca flori si sa spele lîna neagra pîna va deveni alba. Soare. "sa gasea'sca pe ma-sa acasa 'vaca neagra" (86. p. p. e prefacut de acesta în urs (LUI. p. "ea s-a prefacut într-un izvor" (26. Urs). p. p. sa nu-si mai întîlneasca niciodata fratele. v. II. II. îndragostita de un cioban pe care l-a omorît tatal ei. Fata de împarat. Baba Dochia). 2. va strigati unul pe altul". v. Omul care s-a îmbracat în cojoc ca sa-I sperie pe Dum- nezeu. pA).289-292. Astfel. M.483. are loc si în urina rugamintii celui care ajunge victima altuia si nu mai gaseste alt mijloc de scapare. Fata frumoasa dusa la tatari în haremul unui pasa.12.8-9).547. p. Baba nesatioasa care vrea în cele din urma sa fie "Dumnezeita" (AT 555). cu un izvor la picioarele ei (81.. v. Rîndunica a fost o fata neascultatoare si clevetitoare. fiindca asa a fost învoiala în sezatoare: cine nu termina caierul. e transfo~ata împreuna cu ibo~nicul ei în doi 'boi pusi la car ca sa lucreze pe seama tuturor (5.. Feciorul cel mare al unui împa- rat a fost blestemat de tatal sau sa se prefaca în cuc.

ill. 250 din gelozie într-un monstru. caci "acum cine stie cît voi mai avea sa port acea~ta scîrboasa piele de dobito'c" (41. Pentru ca Ionica a scapat-o de blestem. 1. Ele. îl calca fara sa stie. blestema pe rînd pe cine le va divulga . Cel mai adesea.171-172). unui obiect miraculos. p.. pisici. ill. Sotul blestemat sa stea ziua în piele de porc rabda pîna ce "ma'i aveam trei zile si scapam de spurcatele astea de vraji". Copiii flamînzi lasati în padure manînca pere. prelungindu-l. provizorie e consecinta calcarii unei interdictii. De obicei. cai. Puterea de metamorfozare e într-atîta legata de aceasta pana. Uneori. e provocata cu ajutorul. cum se poate vedea în unele variante ale basmului AT 425. cînd sotia îi arde pielea si îi reîn- noieste ohinul. oameni.51). niei ziua. Dar dupa ce manînca mere. apropiat victimei.91). sora îsi previne pe rînd fratele însetat: sa nu bea apa din urma de urs "ca te faci urs si ma mînei". p. Tuliman e prefacut succesiv în stana de piatra si redevine om dupa ce e stropit cu sîngele celor doi gemeni si în felul acesta el se va face "mult mai voinic si mai frumos de cum a fost" (99. se întîmpla pe neastep- tate. se întîmpla dupa o degustare. fratele nu se mai poate abtine si bea din urma de cerb. II. ill. impusa ca razbunare are un termen pe care cineva. s-au schimbat într-un pui de cerb foarte frumos" (7. de aceea.. Iara noua ani de zile. p. atare ill.211). Pana daruita de împaratul vulturilor îl pre- face pe sotul înselat în cîine si nu poate redeveni om decît numai cînd va ajunge el în posesia ei. Cîteodata. ci numai în pisica care "s-ajunga sa puna mîna pe pana" (5. '"Cît ce-o beut-o .348-354). Tuliman aude cele trei femei prevestind pe rînd cum fiul împaratului si tînara sotie vor fi otraviti de împarateasa sau vor fi omorîti de un sarpe (AT 516). ea îl slu- jeste "ca roaba" 9 ani (5... le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". a doua oara "sa se împetreasca pîna la subtiori" si a treia oara "sa se-mpetreasca pîna-n crestet". ce mi-o iesi înainte .. "Pa cînd le-a gatat de mîncat.vorba si sfatul. M. niei noaptea. efectele sînt cunoscute dinainte. p. Uneori. apoi sa nu bea niei din urma de lup. p. II. IV. 2.. încît însusi împaratul vul- turilor care i-a daruit-o nu-l mai poate preface în om. pe data le cad .. pîn n-o pacatui un om cu mine încît sa nu-l simt eu. sa se împetreasca pîna-n genunchi". "Eu am fost fermecata de-o fer- mecatoare dîn cauza ca am fost prea frumoasa si ro-a fermecat în halu care ma vezi: sa mînc cîini. dar a treia oara. 3. nu mai am somn".

apoi în animale salbatice. adesea în <. se întîmpla printr-o întreita autorasturnare. în basmele fantastice. 251. porc. Cele mai nume- roase si mai variate autometamorfoze se vad la draci care se pot pr~face dupa voie în cîine. v. 2. lup.358). e mai frecventa si mult mai adînca. Autometamorfoza. 251). 1. aducînd în scena tran~formari spectaculoas~. Gama acestora e nespus de variata. 176). recîs- tigîndu-Ie (5. C. Basmul AT 325 e un lant de atari autometamorfoze. atît în legende. Abia la plecare." Baiatul se preface întîi într-un catel de aur pe care îl cumpara un boier. Cu ajutorul acestor fructe se vor razbuna pe fata împaratului care le-a luat obiectele miraculoase. capra. desi el are înfatisare de animal minuscul: soarece. pisica.:hipuliubitului. p. dar mai cu seama în om. sau tot feliu de lucruri. de a putea lovi vrasmasul cu mai multa eficienta. Cînd se preface în cal de aur. prefacerea prin propria putere sau vointa. sau paianjen. de "fiinta frumoasa". pisica neagra. deget. p. foc. redevine iar "para '. Strigoi).r de foc si scîntei" (ibid. sau dimpotriva.. atragatoare. iepure. 191-192. dupa ce se dezbraca si se da de 3 ori peste cap. Zburatorul cînd intra în casele cu fete. autometamorfoza e cel mai comod procedeu de a scapa de urmaririle cuiva. de la care fuge apoi. Spiridusul se preface de obicei în monede sau scule si în felul acesta poate fi vîndut. sau vultur. (LIII. M. 251 coarnele (AT 566). cît si în basmele fantastice. 239). sau musca. Elevii au învatat "cum sa ne facem tot feliu de jigaranii salbatice. adica prin darea de trei ori "de-a curu-n cap" (LIII. Zburator). copUas foarte mic etc. roata etc. bou. ia înfatisare de om. p. în chip similar. iar conflictul fiind de fapt o întrecere în prefaceri. v.) sau copaci (v. uneori dupa ce mai întîi îsi bea urina. Priculiciul e un om care se poate preface în cîine sau ogar. mai rar în alte animale. p. dîndu-se de trei ori "de-a curu-n cap" (ibid. musca. p... II. abur. Toate acestea numai pentru a face rau oamenilor. eroul învatînd toate pro- cedeele la însasi scoala diavolului. îndeosebi în musca. Drac). fum. bivol. de la simplu copil pîna la boier "cu tilindru". p.sau chiar obiecte .pentru a atrage victimele. strigoii se prefac în timpul noptii în cîini. fluture. apoi în alte lucruri inerte (piatra. cal.. unele fiinte fantastice cu însusiri malefice au aceasta însusire de capetenie de a se preface temporar în felu- rite fiinte . e cumparat numai de diavol în chip .· în legende. Autometamorfoza se petrece numai noaptea (ibid.

Sotiile zmeilor ucisi se prefac într-un mar "mîndru si frumos" apoi într-o fîntîna. diavollJl în vultur care îI urmareste. caruia "îi stearsa o palma zdravana în :vazul tuturor oaspetilor".sepre- face în cal pe care îl cumpara amantul ei. Ea îl descopera dupa ochi si îi cere decapitarea. baiatul se preface în inel. -iar cînd . 37-41). peste. apoi în boabe de porumb. Urma galbena. A doua oara. manastire si calugar batrîn. Autometamorfoza tinteste pedepsirea adversarului. iar dracii "altu plînge. Ca sa scape. 1. 216. 1. 247). ucenicul iesind astfel învingator (5. apoi în lac si ratoi (60. Diavolul se preface cocos ca sa le manînce. dar 3 boabe se transforma în vulpea care omoara cocosul. La nunta lor. apoi în pieptene si pa- dure. pe cînd diavolul se preface în peste mare care alearga dupa pestisor. calul se preface în po- rumbel. în alte variante. altu giuca" (5. p. rînd în biserica si calugar. iar la plata. p. s-a facut un purice" si s-a ascuns în poala fetei acestuia (ibid. 1. linte. sau în turma de oi si pacurar. mai adesea omorîrea lui. 167- 169). sau în h9lda si paznic. 252 de "boier c-o burta mare". Fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac pe. "o dat' s-a dat peste cap. ca sa scape de razbunarea lui Stati-cot. Tei-Leganat. V.. p. baiatul prefacîndu-se în taur. p. iar la urma în lac si ratoi (86. porumb. inel în degetul fetei.. apoi Jn calugar ca sa spovedeasca fata împaratului care îl avea pe voinic în inelul de pe <:legetsi cocos ca sa manînce lintea (7. 217). apoi în cal. diavolul revine ca muzicant sef de taraf. seria autometamorfozelor e diferita întrucîtva. p. Apoi în urmarirea lui O~u cît schipo~. p. fara ca sa fie totusi obligatorie. Urma galbena se preface în porumbel care izbuteste sa puna mîna pe palosul mir. altu rîde. 233). Dragan Cenusa "s-o dat peste cap s-o facut un soarec" care intra la zmeoaica si fura "raclita" cu ochii tatalui sau. . om. 21-22). Ca sa-i pedepseasca pe fratii perfizi (AT 301). 38-40). s-o facut un baiet de tîgan c-o scripa". unde porumbelul redevine om. manastire putreda si calugar batrîn. Zorila se duce calare la nunta lui Sarila. pîna în odaia unei fete de împarat. p. p. din care curge însa sînge de îndata ce Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu" asupra lor (ibid. tradat de sotia necredincioasa (AT 318). din nou s-a dat "peste cap. 497-594).aculos cu care va pedepsi pe cei doi (60. în final în doua rate pe un lac (5 a. p. Prefacerea se întîmpla prin simpla dare peste cap. 70-71).

busteanul "se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc" si dupa trecerea rîului. mat ele scapate pe rîu se transforma iarasi în doi copii cu parul de aur . iar cala- retul într-un ciobanas" (7. 187-191).253 acestia vor sa-I prinda. se facu un buzdugan cu totul si cu totul de otel" care se izbeste de diavolul prefacutîn stînca (41. cutea devenind munte. Cal). Autometamorfoza e practicata de unele animale. Oglinda). 118-119). 1. calul se "facu tarîna. Palatele zmeilor care au rapit fetele pot fi facute într-un mar sau într-o nuca si aduse pe lumea alba unde redevin ce au fost. 374). 39-40). Peria se preface în padure deasa. Si fiindca diavolul i-a furat palosul. "calul se pFefacu într-o oaie neagra. Prefacu ti în scînduri si arsi în foc. p. p. 3. î.cu crengile de aur. tesala se preface în stînca de fier. iar suvita din parul fetei fugare "un codru înalt pîna-n vinetia ceriului" (7. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap. pieptenele prefacîndu-se în apa mare (86. unele obiecte se prefac în obstacole me- nite sa zadarniceasca urmarirea fugarilor. Copiii cu parul de aur (AT 707)' Ingropati de impostoare se transforma în brazi (meri sau nuci) . 185-186). Uneori. "ca n-aveai unde zvîrli un vîrf de ac 1". rigurozitatea rituala e pastrata întocmai. p. iar sapunul într-un "lac de apa mare" (5 a. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel" si se aseza în fata caselor zmeilor. iar calaretul un copilas jucîndu-se" cu tarîna. Afin plecat la Doamna Chiralina ajunge la rîul de foc pe care îl trece pe busteanul ielelbr din mijlocul padurii. Oglinda aruncata se preface în "munte rîpos" (v. Dupa ce sînt taiati. p. iar cînd e urmarit. protagonistul dîndu-se de trei ori peste cap. Apoi Afin loveste" busteanul de trei ori si se facu un cerb de aur frumos" în care se vîra Dafin pentru a intra în odaia fetei împaratului (32 a. Dupa ce încaleca pe el si îi da pinteni de trei ori. în fuga magica din casa demonului (zmeului).nvatat de Faurul pamîntului. Apoi îl palmuieste pe Mezila. scînteih~se prefac în miei sau pasari. naframa "tau de lapte". Cele mai multe schimbari le realizeaza calul pentru a-si servi stapînul (v. apoi chiar de obiecte. 415-416). de obicei pxin pocnirea dintr-un bici. p. Exista o autometamorfoza mai adînca. apoi "se dete iarasi de trei ori peste cap si se facu o musca si intra în camara zmeilor" ca sa poata spiona. posibila în urma omorîrii prin îngropare 'sau' ardere. "caruta se prefacu iar în bustean". 4. p. Corespondenta dintre obiecte si metamor- fozele lor nu e totdeauna constanta.

Cînd' impostoar~a arunca trisca la pa- mînt. In variantele baslllUlui AT 510. S-a numit "geografica-istorica" pentru ca variantele se afla raspîndi te pe spatiul uman. din solzul aruncat pe geam creste un nuc cu nuci de aur. Pus pe foc. care sînt si cele mai numeroase. din împarateasa îngropata de impostoare în fîntîna creste o rachita. apoi sa le stropeasca cu apa. Fata blestemata de tatal ei sa se prefaca în pisica. p. În fapt. Îm- parateasa aruncata în fîntîna se preface în peste de aur. A doua zi. unde cercetarea comparata urmarea studi-erea prototipului sau arhetipului. 91). apoi sa ia cheia din gura scroafei. 1. Taiat de impostoare. 254 care îsi spun povestea la curtea tatalui lor (5. p. ea se da peste cap si redevine sotia mai frumoasa pe care nu o mai recunoaste împaratul (5. de nu te puteai uita la dînsul" care îi multumeste pentru ca l-a facut "din batrîn-tînar" (52. o surcica edusa~de o baba si se preface în fata care a fost (ibid. sa-i ia ciolanele si sa le presare cu buruienile aduse din cîmpul cu florile. adesea neatestat în textele scrise. Sugestii fructuoase au venit si din domeniul lingvisticii. 459). el are si o vechime ce trebuie determinata macar cu aproximatia unei epoci istorice. 1 se mai spune "finlandeza" fiindca au fost mai întîi cunoscute monografiile cercetatorilor finlandezi. Din foc într-adevar iesi o scroafa cu cheia în gura. p. caci specificul materia- lului folcloric ducea de la sine la acest mod de -studiere. la mai multe popoare si con- spectarea lor s-a dovedit mai clara atunci cînd e urmarita în contiguitate teritoriala. p. 586-589). 8-10). ca-si radica genele cu cîrja" cere baiatului care i-a putut paste cele trei oi (AT 788) sa-I arunce în foc. apoi a ramificatii lor arbo- rescente la familia de popoare pîna la ultimele mladite dialec- . voinicul o bate pîna lasa cheia jos..1. 1235). Fratele ei îsi face o trisca dintr-o ramura care îsi 'povesteste patania. Metoda geografica-istorica (sau finlandeza) urmareste deter- minarea originii si raspîndirii unei povesti prin studierea exhaus- tiva a elementelor sale componente. cere binefaca- torului ei sa o taie în bucati si sa o arda cu un stînjen de lemne. Sihastrul "asa de batrîn. fiind un material cultural. p. în locul unde a lasat ciolanele. metoda a fost prac- ticata independent în mai multe locuri. Cînd deschide usa palatului cu cheia. II. baiatul "vede un domnisor tînar si frumos. îi sta înainte fata ce fusese blestemata sa fie pisica (7.

Cel mai sîrguin- cios a fost Antti Aarne. printre întîile monografii se numara Povestea numerelor (1879) a lui B.hotare care au pornit numai de la investigatiile finlandeze publicate în limba germana. monografiile lui Hasdeu si Kolmacevski au ramas necunos- cute cercetatorilor de peste. Metoda geografica. 2. Hasdeu. dar nu îsi fundeaza aser- tiunea pe vreo demonstratie dedusa din analiza elementelor componente (XXXIV. Kolmacesvki studiul sau despre eposul anima- lier în Europa apuseana si la slavi (Jivotnîi epos na zapade i u slavian. cercetatorul trebuie sa fie edificat daca situatia provine din lipsa de culegeri sau din starea de fapt a repertoriului respectiv. Cronologic. în monografiile despre basmele despre animale Bar (Wolf) und Fuchs (1887. balada. Hasdeu omite cercetarea tipurilor diferite- cîntec de stea.· trebuie sa se tina seama de diferenta dintre repertoriul subiectiv . începînd cu cele ale lui J ulius Krohn. În genere. adica exis- tent macar în vreme~ cînd s-au facu't culegerile. 1882) în care a urmarit problematica în chip foarte asemanator cu Julius Krohn. În comparatie cu cealalta monografie a sa. basm . publicate sau manuscrise. Acest tel este atins prin respectarea cîtorva norme metodologice: a) Cunoasterea tuturor variantelor. P. p. metoda a fost aplicata de fiul sau. Fiind scrise în limbi putin cunos- cute. daca anumite tari sau teritorii mai întinse nu poseda variante. aceasta e abia o schita monografica. Kaarle KrQhn.si cel obiectiv.255 tale.în care apare acest episod final care l-ar fi ajutat în elucidarea vechimii tipului religios A si a celui laic R El afirma ca tipul religios ar deriva din basmul (tip B) cu întrebari si raspunsuri. 567-608).-istorica tinteste stabilirea formei pri- me . În chip independent a elaborat si L. În domeniul basmului.prototipul sau athetipul . autorul celor mai numeroase monografii. Acesta a stabilit metodologia cercetarii monografice în coordonatele ei geografico-istorice în studiile sale despre Kalevala din anii 1883-1885. apoi a locului si a timpului cînd a fost creat.adica cel consemnat în publicatii sau aphive . în tradu- cere germana 1889) si Mann und Fuchs (1891). în evaluarea ariei de raspîndire. socotit fondatorul scolii (si metodei) finlandeze. Balada "Cucul si turturica". Deosebit de vatamatoare concluziilor s-a dovedit negarea existentei unui element component sau a unui tip cînd ele totusi circulau la . fiind marginita doar la episodul cu întrebarile si raspunsurile. a formelor locale si a cailor de raspîndire succesiva.a basm ului din care provin toate variantele cunoscute.

c) cea atestata în cele mai vechi documente. h) patria . c) variaritele literare. O monografie de poveste are în genere urmatoarele capitale: a) formularea si delimitarea temei. variantele vor fi orînduite pe contin~nte si familii de popoare.1tinutului si din dimensiunea si -forma ariei de raspîndire.folclorice. f) care nu poate fi împrumutata din alt tip.derivata din cea dintîi. d) variantele orale. se diferentiaza mai mult: distanta în spatiu si timp este întrucîtva propor- tionala cu marimea sc.himbarilor ce le sufera variantele. stabilirea textului prototip. ele sînt disecate în partile lor componente: episoade. f) împartirea în episoade. motive si elemente. d) cea prezenta în . e) consideratii genera1e asupra variantelor ca vechime si raspîndire. urmata de cifra care indica nuparu1 de ordine în repertoriul national stabilit de cercetator. Intrucît variantele difera între ele: adesea cu stufozitatigreu de memorizat. motive (sau momente). în genere. înseamna ca prima forma este cea veche.rariantele cele mai rotunji te. asezate în ordine teritoriala. g) din care pot fi deduse toate celelalte forme locale . Orînduirea acestora în coloane orizontalecu indicarea prezentei (eventual a formei specia1e)". Pentru usurarea acestei examinari. cercetatorul tine seama de cîteva criterii deduse din specificul productiilor. orînduite cronologic (tiparite sau manu- scrise). forma prima a acesteia fiind alcatuita din Suma formelor prime ale elementelor componente. Vechimea aproxi- mativa se deduce din analiza cO. se trece la reconsti~ tuirea naratiunii în totalitatea ei. iar cealalta mai noua. Forma primara e în genere a) cea cu cel mai mare numar de variante. h) aria laterala conserva forma mai veche: daca o forma se afla raspîndita pe o arie larga. elemente. acolo unde acestea exista. e) care pare cea mai naturala si mai logica. -iar alta pe o arie mai mica în interiorul celei dintîi. Dupa stabilirea formelor prime ale elementelor. b) cea cu aria cea mai întinsa.pop~are în coloanele verticale da putinta studierii lor amanuntite. In eva- luarea lor. cu siglele efi' espunzatoare etc. 256 poporul respectiv. se concede ca cu cît variantele se îndepar- teaza în spatiu si cu cît se scurge timpul.. corob~rata cu î~tîile atestari docu- mentare (literatura antica sau medievala). g). pe cît posibil în contiguitate geografica. Fiecare varianta primeste o sigla.lafeluritele. alcatuita din initia1a familiei lingvistice (sau a continentului) si el poporului. b) Studierea varîantelor trebuie coroborata în permanenta cu raspîndirea teritoriala si cu vechimea istorica. b) istoricul cercetarii ei.

509). dimpotriva. 16-167. alaturi de crearea unor productii folclorice pornind de la structura unor visuri sau halucinatii. p. plasmuirea noilor opere folclorice avînd. decît unde si cînd s-a nascut produsul folcloric cercetat. Krohn enumera în continuare cîteva modalitati genetice: crearea prin prefacerea sau contopirea productiilor folclorice existente în repertoriul curent. multumindu-se cu stabilirea formei acestuia si a loc-uluisi timpului cînd a fost creat. Materialul international e însusit de fiecare popor potrivit nivelului sau cultural si talentului. XXXIII. cu locul si timpul de geneza. Adeptii scolii finlandeze lasa explicarea fenomenelor care au generat o naratiune populara pe seama celorlalti specialisti (mitologi. psihologi etc. plina de imagini poetice. 39-78. p. are model permanent vorbirea zilnica a poporului. oglindind conditiile istorice. K. p. II. trecerea: dintr-o specie în alta. p. la baza unele credinte populare care cu vremea ajung depasite si dispar din reprezentarile curente. Ex- primarea metaforica din unele productii folclorice. Alte opere folclorice au sorginte realista. i) epoca în care a fost creat prototipul. îndeosebi din proverbe. v. Ultimul capitol a fost înteles felurit de cori- feii scolii finlandeze. II. dainuind doar în tesatura produsului folcloric. subliniind ca abia dupa stabilirea formei prototipului. opineaza ca metoda geografica-istorica refuza cercetarea originii elementelor din care a fost construit arhetipul. fiindca si folcloristul e dator sa urma- reasca fenomenele 'pîna la obîrsia lor: numai cunoasterea adîn- cita si globala poate genera perspectiva necesara pentru a între- vedea legaturile genetice din filiera atît de complicata a bunurilor culturale (1.· Mai importanta este întrebarea cum. Anderson.257 prototipului. m) influenta variantelor li"' vresti asupra celor orale. p. XLII. Atare separare a cercetarii e arbitrara si nestiintifica. 152-164). conceptia sau practica populara cu ansamblul ei de credinte. dîndu-i pecetea caracteristica pe care cercetatorul o determina prin studierea comparativa a variantelor de la celelalte popoare (XLII. 56). cu schitarea istoriei basmului analizat. caile de ras- pîndire.) (XXXIII. cum ar fi în primul rînd o seama de legende si cîntecele eroice. l) con- taminarile cu alte elemente epice. W. n) concluzii. 508-522). p. j) varian- tele locale (geneza si raspîndire) . "începe propriu-zis cercetarea basmului" (1. . Krohn preconiza stabilirea substra- tului care a generat naratiunea. k) caile de raspîndire.

Anderson. Exemplul cercetatorilor finlandezi a fost urmat în scurta vreme de altii si au fost date la iveala un numar impresionant de monografii ale unor naratiuni populare (v. Die Marchen von Klugen Ratse- lasern (1928) a lui J. Acestea trebuie sa provina din toate tinuturile care formeaza în sine o unitate culturala si sa reprezinte toate subtipurile în care s-a ramificat tipul ancestral. O monografie care opereaza cu variante sub numarul limita e destinata de la început a ramîne incompleta. Cercetarea). Exista însa un numar minim de variante. Totusi rezultatele nu rascumpara imensul efort. a. Pun- tea dintre India si Europa a ramas înca necunoscuta datorita lipsei de colectii de povesti din unele tari arabe din Orientul apropiat (Siria. care pot oferi cheia explicativa si pe care trebuie sa le cunoasca cercetatorul monografist. Munca depusa a atins proportii ne- banuite. greu de precizat fiindca variaza în functie de vechimea si complexitatea naratiunii. îndeosebi din cele care au constituit o veriga intermediara în procesul de circulatie. cu fluxul si refluxul lor. cercetatorii cheltuind zeci de ani cu migala variantelor ce trebuiau traduse din atîtea limbi. pentru ca numai în acest fel se pot întrevedea caile de împrumut si de transmisie. Cer- cetatorii au semnalat mereu marele inconvenient provenit din lipsa materialelor din unele tari. O prima cauza a fost penuria materialului folcloric: trebuia mai întîi ca toate tarile în care circula basmele propriu-zise sa dea la iveala repertoriul national din toate tinuturile ~heie. pentru ca investigatiile monografice nu au raspuns multumi tor marilor întrebari pe care le pusesera corifeii scolii finlandeze. precum si parcelarea în unitati cu un anumit profil epic care vehiculeaza interpretari felurite. De asemenea. Situatia ideala a consemnarii tuturor varian- telor de la toti informatorii care le povestesc nu va fi realizata niciodata si ea nici nu e necesara pentru elucid~rea problemelor legate de geneza si raspîndire. apoi disecate în elementele componente si analiza te comparativ pe un registru cu sute de claviaturi. sînt monografiile Kaiser und Abt (1923) a lui W. Irac) si mai cu seama din Persia. Swahn. atît prin numarul mare de variante comparate. 258 3. cît si prin minutiozitatea analizei. repertoriul unor popoare europene e cunoscut în proportii cu totul insuficiente. cu conclu- . Cele mai de seama. de Vries si The tale of Cupid and Psyche (1955) a lui J. uneori destul de amalgamat.

deci la prototipul variantelor autentice. mai întîi ca snoava e cunoscuta în toate provinciile românesti. An- derson despre femeia necredincioasa (Der Schwank vom alten Hildebrand. întrucît aceasta a putut fi precedata de alte forme posibile. Turcia). dupa cum a ramas pro- blematica reconstituirea formei primare a celor mai simple. Aceasta a dovedit. încît ipoteza filiatiei ucrainieni-români-sîrbi e supusa revizuirii. 182--222). dupa cel german (80 variante). de asemenea. prefacerile si amalgamarile putîndu-se desfasura fara sa lase urme. De aceea. încercarea de a ajunge la re- constituirea prototipului s-a dovedit. dar între timp. 405). prin Germania. Nimic nu-l îndreptateste sa-I considere pe acesta drept forma prima. oricîta prudenta si-ar acumula cercetatorul. în folclor procedeul nu _poate avea aceeasi consistenta. Anderson nu cunos- cuse nici variantele tarilor din vecinatatea noastra (Ungaria. ceea ce l-a dus la concluzia eronata ca snoava ar circula ~umai în Transilvania. Reconstituirile au mai pacatuit si în urma criteriului. iluzorie la naratiunile complexe. care între timp au disparut fara putinta de a le detecta. repertoriul românesc fiind al doilea ca marime. în conformi- tate cu ceea ce atesta particularitatile variantelor maghiare în raport cu cele c~he si germane. Daca în lingvistica rigurozi- tatea legilor fonetice a permis atari reconstituiri plauzibile cari pot explica filiatiile din marele truncbi indo-european. ceea ce . tarile slave. Un exemplu elocvent îl ofera monografia lui W. p. rau înteles si aplicat. 1931). p. Ion lVIuslea a putut ajunge la 43 variante românesti ale snoavei (LII. întîia creatie a plasmui- torului folcloric în istoria tipului. iar din Ucrai- na la români si de aici la sîrbi este mult mai verosimila în urma întregirii lant~lui de variante românesti. ca forma prima trebuie sa fi fost cea mai "naturala si mai logica". el a cunoscut abia doua variante românesti. pluriepisodice.259 zii alaturi de realitatea folclorica. Bulgaria. Procedînd la o ancheta asupra tipului cu ajutorul corespondentilor. cercetatorul poate merge îndarat pe calea reconstituirilor numai pîna la varianta din care provin cele cunoscute. între cele 188 variante. în al doilea rînd ca circulatia snoavei din Franta. alcatuite dintr-un singur episod. au iesit la iveala si cîteva variante maghiare si turcesti indicate de Thompson în ultima editie a catalogului tipologic (LXXXVII. tara de origine dupa parerea lui Anderson.

S-a crezut apoi de catre initiatorii metodei ca dupa ce vor fi studiate mono- grafic tipurile principale. abia o parte fiind plasmuiri anume pentru osatura cutarui basm. 159-180). . ca fiecare element narativ a apartinut initial numai unei naratiuni. Mono- grafiile întreprinse nu au putut aduce însa nici o lumina. creatorul popular a putut lua aceste elemente din reprezenta- rile curente (credinte. în care si o seama de elemente socotite "veridice" de mentalitatea arhaica au sufe- rit transformari spre neobisnuit si contrastant. cu atît . deci de la legenda sau po- vestire la basmul complex si plin de minuni. legende). cercetatorii vad ascensiunea de la simplu la com- plicat. va putea fi lamurita problema. Ultimele cercetari. în genere. cu prefa- cerile inerente circulatiei. nu ofera viziunea întregului ca unitate si a iesit la iveala necesitatea de a porni de la fenomenul viu. sau din relatarile mai simple (povestiri. 260 presupune ca primii izvoditori au avut acelasi orizont si aceleasi înclinatii creatoare ca cei contemporani (uneori ca si folcloristul care a judecat faptele dupa ceea ce i se parea lui mai "logic". de la cotidian la neobisnuit.eu în a trece zidul spiritualitatii arhaice. fiindca o suma de fapte individuale. S-a constatat ca nu corespunde realitatii nici ipoteza corifeilor finlandezi. oricît ar fi ea de mare. pentru a-i studia legile de transmitere orala. în fapt. au adus contri- butii substantiale la cunoasterea basmului popular. poate servi ca punct de ple- care în atari elucidari· si cu cît cunostintele în acest do- meniu au sporit. a originii basmului ca specie folclorica. aratînd care este calea fructuoasa a viitoarelor studii monografice despre povestea populara (XVI.haica. iar cu celalalt în lumea ar. atît de controversata. p. Numai o intensa familiarizare cu gîndirea preistorica si cu cea populara. conceptii despre lumea înconjuratoare). potri- vit stadiilor în care se esaloneaza. de aici poslbilitatea de a fi detec- tat unde a fost împrumutat din naratiunea originara. în conformitate cu rationalismul modern). ancorate cu un <. de la basmul din realitatea fol- clorica. asa cum e atestata la primitivi si în preistorie. 130-142.-a vazut cît e d~ g. fiind plasmuit anume pentru contextul respectiv.:apatîn realitatea folclorica. Atare cercetare trebuie îmbinata cu sondarea bazei etnologice si istorice care a generat specia si elementele componente.

Zorila ar fi un bou care poarta soarele. . Ei sînt de obicei barbati. Au înfatisarea unor oameni obisnuiti sau mari si puternici care se pot face nevazuti. Legenda Motan v. sau "doi tauri frumosi care se gonesc unul pe altul. uneori chiar "îi bat. Miezila si Zorila sînt cunoscuti si sub alte nume: De-eu-seara (De-eu-vreme). 224). cînd întîlnesc vreun om. sau "un fel de boi mari si puternici care se lupta amîndoi". îi sar în spinare. Noptila) si Zori-de-zi. 237). pe alocuri însa femei. p. Ei au fost trei frati care s-au batut de la o camasa facuta de mama lor si cerul i:a despartit pe vecie (LUI. Ei calatoresc mereu de la rasarit spre apus. în timp ce Murgila e sotul lui "care face calea opusa si ajuta soarelui sa coboare pe tarîmul celalalt". Legendele îi înfatiseaza felurit. dar în alte parti se afirma ca "Zorila si Murgila veniau si furau fetele in zori si-n amurg" (LUI. 542). Miezila si Zorila sînt trei luceferi care lumineaza. Murgila Mit v. învingînd totdeauna Zorila. îi omoara. gigantici. p. cel dintîi seara. Zorila si Murgila se mai numesc cei doi boi care arunca soarele cu coarnele lor de la apus la rasarit. Pot fi vazuti ca oameni mari si urîti sau momîi felurite. Murgila are puterea de a face noaptea mai lunga. Serila. fiinte supranaturale sau <fhiar zmei (ibid. Murgila. Ei au putere numai pîna lacîntatul cocosilor. Miazanoapte (Miez-de-noapte. Zo- rila e boul baltat care "caIatoreste de la apus spre rasarit si ajuta soarelui sa urce pe tarîmul nostru". Cel ce merge foarte repede îi poate ajunge si îl poate vedea pe Miezila "ca o bute hornonaind. Miezila si Zorila sînt încpipuiti ca cei trei purtatori ai conacelor de noapte. Ei mai sînt închipuiti ca fiinte silvestre cu înfatisari urîte care sperie pe oameni. Pisica Murgila (Serila). al' doilea la miezul noptii si ultimul în zori. hordo. care cînta 'noaptea prin paduri.. îl dau jos si încep a rîde. iar Zorila de a lungi ziua. 223). p. 223-224)~ Mai frecyent. p. p. oameni sau animale "mari ca niste clai".261 Miezila v. hordo. îi manînca". înaintea omului" (LXV. îndeosebi Murgila si Zorila sînt aratati ca "niste fla~ai mari. fara a se putea ajunge" (LUI. pe cînd Murgila un bou care "duce luna". altceva nu-i fac".

Ei vin pe rînd la mama lor. prindea capra din fuga cea mai mare. Petrea Fat-Frumos. Miez-de-noapte si De- catra-ziua. Calin-Nebunul pleaca spre zarea de foc din departare si leaga pe rînd pe De-cu-sara. Murgila. îi dezleaga pe cei trei (60. Miezu-noptii si Zori-de-ziua "ca lui i-era frica sa nu se faca ziua". plecat în cautare de foc. p. l-am facut praf!" Cei trei izbutesc sa scoata fata de la diavol fara sa-i simta si Da-cu-sara o ia de sotie. p. îi leaga de cîte un copac. vînatorul codrului pleaca sa aduca foc din muntele de- partat si e oprit pe rînd de De-cu-sara. o jîpuia. Crîncu. 262 în basmele fantastice. aratîndu-Ie ca sînt frati si ca trebuie sa aduca fata împaratului. Ei mai apar si ca trei frati îndemînatici. aud!" ZoriIa-zori-de-zi era ochitor neîntrecut: "eu cîn trag cu arma. dar Petrea Fat Frumos se duce pîna la vîlva taia zarita din vîrful copacului si se întoarce cu foc. da fiecaruia cîte "o bucat' de carne s-o bucat' de turta". fara alta motivare decît "azi nu poti". dacînd eu. iar De-cu- sara "era mai mult mort de cînd era legat" (32. al doilea "ca-m rag oile în strunga si mieii pin stîna". Miezila si Zorila apar în rolul lor de a purta cele trei etape ale noptii si protagonistul bas- mului îi leaga pentru a lungi noaptea. pe rînd pe MieziIa-miez-de- noapte si pe Zorila-zori-de-ziua carora le cere foc si fiindca nu au. 42-43). si cînd oi trage cu arma. Miez-da-noapte e tot în tacere. întrucît el a prins-o cazînd din vazduh (5. se iau la bataie. asteptînd sa i se termine camasa începuta. nu mai misca niminea. singurii în stare sa readuca fata furata de diavol sau zmeu. fara sa se întîl- ~easca unul cu altul. încît fieca~e adoarme pe rîn'd. mama lor le gateste o camasa din pînza uitata si le da sa manînce mîncare uitata. o mulgea încît nu simtea. 330-333). apoi cînd se întoarce cu un taciune. în chip simi- lar. La înapoiere. I. II. pîna ce mama lor îi împaca. Cînd se trezesc la ziua. daca e o lacusta pa toarta cerului. dezlegînd pe Miezila si Zorila (5. 410-419). 302 si 303. dezlegîndu-i. p. Miez-de-noapte avea un auz neobisnuit: "daca pui urechea la pamînt. umplea burdufu si-i dadea drumu tot vie". Cînd împaratul anunta ca i s-a furat fata. p. aud ce este si su pamînt. Crîncu îi leaga pe rînd. III. si pa pamînt. Da-cu-sara era alerga- tor neîntrecut: "cînd fugea. . mai cu seama în unele variante ale tipurilor 300. Cel dintîi se vaita "ca rag vacile pin ocoale si ghitaii pin strunga". cerînd "ceva sa manînc si eu sa ma duc sa-m vaz de serviciu meu". întîlneste. 278-282).

Iata de ce sînt asa de înholbata" (47. ramînînd urmasul împaratului (79. Ele prefera satele de munte. LXXIX.2~ ~ Prin extensiune. p. e pedepsita. iar ciuveiele (berbinti. e scos de un corb si devine mostenitorul tronului. Miezila la miezul noptii si Zorila dimineata (acesta p. unde femeile "nu spala blidele cu zilele. 'Miezila si Zorila îndeplinesc atri- butiile altor personaje. dar ea scapa si ei se palmuiesc. 288 *). p. Se multumeste sa-si alunge fratii (86. alungîndu-i pe cei doi frati tradatori (3. laudarosenia m. pe cînd "la tîrg nu-i de noi de trei. Murgila. Fiindca numai Zorila era nazdravan. Miezila si Zarila sînt trei frati cate îndeplinesc rolurile lui Strîmba-Lem- ne. patru ori pe zi te dau afara din casa" (ibid. Sfarma-Piatra si a eroului principal din celelalte variante. în alta varianta. Laudîndu-se catre un tîntar ca face oamenii sa se palmuiasca. ci mai de graba de plîns" (47. Miezila si Zorila sînt trimisi de împarat sa-i aduca ch~ia raiului si lumin~ soarelui. iar cel ~are izbîndeste. p. III. într-o varianta moldoveneasca a basmului Ar 301 B. dovedind ca bîzîie "nu de rîs. pîna ce mi se umfla ochii. p. 374). e zdrobita de om. galeti s. dar el e lasat acolo. 49-63). 99-107). p. 372.) nu le spala cu saptamînile din casa nu te scot niciodata". 371). fiind parasit de De-cu-seara si Miez-de-noapte. SariIa. însotit de Miezila cu conditia "sa nu-l puie la nimica greu". revine cu fetele care sînt scoase cu "leaganul" de ceilalti frati. elibereaza· pe rînd stelele. acestia dau cu palma s-o omoare. va primi fata lui de s~tie. Ei pleaca în cautarea celor trei fete ale împaratului. pleaca el. care pleaca sa readuca constelatiile furate. Sarila coboara pe tarîmul celalalt. în basmele despre animale.. Zorila înfrînge pe zmei si revine cu cheia raiului si lumina soare- lui. se arata ca m. 67-81). ar avea ochii holbati de prea mult rîs: se pune pe obrazul oamenilor. . E scos de o pajura careia i-a salvat puii de la balaur si îsi gaseste fiul porcar iar sotia gainareasa.umit si Aripa-frumoasa). în unele legende-snoava. în alta varianta. budeie. Aripa-frumoasa se lupta pe rînd cu zmeii la pod. 72-77). omoara zmeii si elibereaza cele trei fete ale împaratului. "Rîd de ma prapadesc.a. Zorila coboara dupa fetele furate pe tarîmul de jos. Musca. Ei sînt trei frati. cei trei frati. furate de zmei. p. SariIa. omoara zmeii. p. Serila nascut seara. luna si soarele si cei trei frati primesc de sotii fetele împaratului (60.

apare întîmplator si în ul}e~me / 264 propriu-zise. uneori e invocata drept marturie a pseudoveracitatii: "De cînd se scria musca pe perete . "S-a dat Michiduta de trei ori peste cap si s-a facut muscu- lita". Puterile zmeului se afla cu totul rar în doua m. pentru a iesi din încurca- . 62). (AT 302). la sfatul ciocîr- lanului pe care încaleca (85. 387). 80). m. p. III. Cu totul spo- radic.. (AT 700) . o turma de oi si o cireada de vaci în m. 547). "si se baga pe gaura de la încuietoare si începu a zbura . Ca sa spioneze zmeoaica ai carei fii i-a ucis în lupta. p. adapostindu-se dupa o ciuperca. Eroul mic cît bobul .Degetel etc. Dragi nurorilor mele! prindeti musca aceea. pe care le vîra într-un corn si îl da drept simbrie servitorului care i-a pascut 9 iepe (52. LXXXIII. (60. 31. p. Pentru ca eroul sa poata ajunge în împaratia Arapus- chii. p. Apoi intra în gîtul unul lup pe care îl tortureaza. în formulele initiale. M. p.se preface în m. eroul se preface m.tura. se preface m. III. asezîndu-i-se pe nas (LXXXIII. de unde sperie o ceata de hoti. p.mincinos cine nu crede" (41... I. 1228).Mai . joaca rolul albinei de a-l ajuta pe erou sa ghiceasca fata cea mai mica a zmeului dintre cele trei.. 499. p. acestea locuind într-o rata etc. dîndu-se de trei ori peste cap. p. v. Dum- nezeu preface o hergihelie de cai. Pitic). caci ea v-a omorît barbatii vostri si feciorii mei" (60. .744. 51). de unde ia toti sacii cu bani (18. . în casa unui popa zgîrcit.

dar N. stînca numindu-se de atunci Piscul . de atunci. N. avînd caii potcoviti "cu potcoavele d-andaratele" si-i alunga. crezînd ca e o cetate în fata lor. p. Fiindca Dîmbovita avea apele mari. spargînd pieile si au pierit înecati toti. Totusi. N.-53). Cere simbrie numai un mînz "flotocos si alb ca oaia" care avea aripi ascunse în par. Cu acestia ataca din nou pe tatari. nu poate rezista repetatelor atacuri ale acestora si intra sluga la un crai de peste munti ca sa-i pazeasca herghelia de iepe. Gemenea. N. Tatarii au gasit ascunzisul ei si doamna s-a aruncat în Dîmbovita.' . înfatisat de legende dreptîntemeietorul Tarii Românesti. La un nou atac.p. construieste un dig pu- ternic din piei de bivol prin care a "oprit toata apa Dîmbovitei". 59-63). 67-80).. a întins peste ea un pod de piei de bivol si s-a adapostit cu oastea la Cetatuia (66. . alungîndu-i peste granita (65. 3. Uneori. Se stabileste la Cîmpulung si nu se mai întoarce la Fagaras. p.V. La tîrgul de Sîntilie din Cîmpulung organizeaza masacrul tatarilor veniti ca de obicei dupa prada (66.V. în timFml noptii. iar el a trecut muntii.V. precum si haiducii închisi în te~nite. p.. N.V. tatarii au fost alungati de oastea lui N. 2. 1. iar N. înecîndu-i pe toti (ibid. Din cetatile Jidova si Gradiste. Alta data. Silit de multimea tatarilor sa fuga.V. N.V. Titarii. 'Tatarii navali- tori si-au pus tabara chiar în albia secata. 50-'-51). . a ridicat st~vilarele.N Negru Voda. Simtind alta data ca tatarii înainteaza pe cursul Dîmbovitei. A purtat multe razboaie ctl tatarii. a construit un zid prin care a barat Dîmbovita la Cetateni. se înalta în aer cu calul nazdravan si readuce oastea asupra lor. si-a ascuns sotia dupa o stînca pe malul Dîmbovitei. au atacat digul. tatarii erau sa-I prinda. folosind formule de recunoastere. iar peste lac a întins un pod de piei de bivolla casele sotiei din Malu Doamnei. a trebuit sa fuga dinaintea tatarilor în ceta- tea Cetatuia. A venit din tara Fagarasului peste munti cu o ceata de voinici sa alunge tatarii.V. gemînd lînga satul numit.. 48.V.

Ea îsi avea locuinta în muntele Doamnele. cetatea din Rucar etc. N. s<. manastirea Tataresti de pe Teleorman (66. p. a fugit spre Banat si a poposit în Obîrsia-Closani. 7. p. iar la întoarcere i-a taiat.p. Ca sa populeze tara dupa ce a alungat pe tatari. p. dincoace de brazda Moldovei. 66-67) . 64-82). 47-48). punînd tunurile în bataie înainte de a fi terminata (66. în toponimiaregiuniiArges-Dîmbovitase întîlnesc mai multe denumiri cu N. (68.V. 232). 55-56). p. 60). p. biserica din Dragoslavele.V. 5. 238-239). i se atribuie o sumedenie de întemeieri de sate prin danii: Botesti. ca rasplata. Acolo a taiat pe paharnicul care îl radea fiindca i-a cerut sîmbria tocmai în pribegie. p.hitulsi palatul din Cetateni. N. N. 6. scotîndu-Ie boabele din gusi pentru a le semana (65. p. p. Lui N. p. Dobresti. 77-78). Aflînd de întoarcerea lui.V. XIX-41). manastirea Vieras. 51. 63). Multe legende povestesc chinurile si moartea tragica a sotiei lui N.. N. (66. numit de atunci Va- lea Doamnei. p. S-a înecat în vreme ce se scalda cu voia lui N. Zgriptestî. iar din Coltul Doamnei deasupra acelei vai s-a aruncat cînd i s-a parut ca sotul ei a fost omorît de tatari (ibid. a adus porumbul din Tara Ungureasca printr-o stratagema: s-a dus acolo cu o suta de curcani pe care i-a îndo- pat cu porumb. 266 Doamnei (ibid. zidita de sotia lui. N. 54-55). Furesti. 51). cetatea di~ Dragoslavele. Negresti. Cînd au venit moldo- venii cu oastea sa le elibereze. ca sa vie femei din Moldova". 31). voinicii s-au repezit si si-au luat neveste moldovence. 56-60. cetatuia din Schitu-G~lesti (65. femeile n-au mai vrut sa plece de la sotii lor (65. Alta data. 67-85). 65. ea a fugit pe un afluent al Dîmbovitei. Ea a construit O biserica "de legea ei" în absenta lui N. p.V.V. ea fuge si se îneaca în Rîul Doamnei în dreptul satului numit de atunci Domnesti (99. biserica din Corbi. în Domnesti si-a facut conac în trecerile sale de la Cîmpulung la Curtea de Arges (66. . Tiganesti. a facut un tîrg "de scule femeiesti. p.. apoi manastirea Negru Voda si cetatea din Cîmpulung. p.V.V. (68. Priboieni. Mai numeroase sînt constructiile ce i se atribuie: cetatea si palatul de la Cetatuia. a ordonat distrugerea bisericii Sîn-Nicoara. 4. de un'de vorbea cu sotul din cetate' "prin ajutorul buciumului" (ibid. Un om l-a trecut în spate "legat la oichi" peste apele Cernei si.. VI..V.V. Ca sa nu fie prinsa de tatari.V. p. în toiul tîrgului. i-a dat hrisov de stapînire asupra satului (39.

p. "a pus oale cu bani si peste ele a tencuit. a avut frate pe Mircea Ciobanasul. ca sa nu se cunoasca". N. dispune sa ia o parte din turma. în cuta din cetatea lui N. Dar locul unde sînt ascunse "nimeni nu-l poate sti" (65. "sunt ascunse comorile lui Negru Voda: felurite odoare. ascunse înca în pamînt. acestia se revolta si Mircea îi decapiteaza. ar fi ramas multe comori. în pestera din ceta- tea lui N. . p. pietre scumpe. dar Mircea îi arata dovezile de frate si e gratiat (65. iar doua sa le dea stapînilor. mai multe care de bani".V.V. iar în clopotnita din Schitu din Cetate "au fost comori". N.V.V. De asemenea.V. vrea sa-I spînzure. 83-84). fara sa-I cunoasca. 69-74). Cînd N. De la N.267 8. 9.V.

Peste noua luni. o. 128-130). Cel mai mic scapa dupa sfaturile o. acesta cere sa-i învie si fratii de cruce. a baiatului într-una nazdravana. ramîne în urma de turma. Il învie întîi pe Petru. p. p. dar a cerut în schimb de la Dumnezeu ca atunci cînd va lovi ciobanul cu piciorul. cerîndu-Ie sa deschida numai la vorbele ei (86. vroia la început sa dea o vadra de' lapte. apoi moare (4. Un om sarac pleaca în lume cu o o. p. îi învie si pe ei. O. Naste un copil nazdravan. naste un baiat nazdravan. Fiutu Oii (60. p. singura le pastea. care nu i-a fatat sapte ani. vede "batista picata cu sînge" si pleaca în cautarea lor.o Oaie. Petre (Ar 301 B). e nazdravana si închide usa bordeiului în care se afla cele doua miele. La sfatul ei. singura facea brînza. 88). Cîteva variante ale tipului AT 123 au ca protagonista o. Ea are "trei fete (oite)" care deschideau usa numai la vorbele ei (35. p. p. . el o înjura si ea devine însarcinata. Un om lasa în padure o. oaie si îi dete cu piciorul. se prinde frate de cruce cu vulpea si cu lupul. Ducîn- du-se la biserica. rîde de diavolul ce întindea pielea cu dintii ca sa poata scrie pacatele oamenilor si devine si el pacatos. seamana pe lunca oasele mielului mîncat si acestea se prefac într-o turma mare. Cînd lupul vrea sa o manînce.la strunga. p. unde ramîne prins (12. Cînd ajunge cu turma la Mama Padurii. 1174). în basmele despre animale. o o. el sedea numai ca un sfînt" (52. o. apare sporadic. Fiindca lauda toate lunile (Ar 503). devine nazdravana si e înconju- rata de o turma mare de o. pe care ea "le mulgea. nazdravana nu mai vrea sa vîre o. 532-533). 1. Dumnezeu si Sf. Dumnezeu nu s-a învoit. lasînd ciobanul sa fie mai mare _peste ele (52. desi stia ca atunci ea va muri. Petru prefac unicao.366- 367). o. cu laba într-o des. aceasta frige pe cei doi frati mai mari (AT 1137). dimpreuna cu Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. r picatura. vulpea îl obliga sa jure. o. acesta sa moara. oaia ramase îndata grea". III. O. O. Dupa o legenda. 56-60). 1192). în basme. Uneori. Ciobanul îi zice "bîr. q. Zmeii îl omoara.

decapitate care se prinde la loc si o. p. în unele variante ale basmului AT 563. 481). Unul din fratii saraci doreste sa aiba o turma de o. tigaie. O. le aduna si contribuie la învierea lui (5. Ciobanul ramîne cu bîta în mîna si cu buzele umflate" (60. ascunzîndu-se în piele de berbec. fiindca saruta capul o. II. Cel mai mic scapa vîrîn- du-se în pielea unui berbec (5. 74). sihastrul îl daruieste pe baiat cu cornul din care vor iesi cirezi de vite (ibid. 1232-1235). Dumne- zeu si Si. ramîn prinsi de el (AT 571). 502-506).269 nazdravane. p. 198-207). se lupta cu el si omul se întoarce teafar cu turma (ibid. o pierde la un popas. Pentru ca fratele mai mic a ridicat în brate o. berbecel' . din copilul ars sare o scînteie în tarîte si o. 1162-1163). I. în alta varianta. Copilul fugit cu sora-sa în padure de tatal canibal bea apa dintr-o urma de berbec si se preface în berbec. Temporar. Un baiat izbuteste sa pasca cele trei o. 1193). p. Dar fiindca ciobanul nu este ospitalier cu bine- facatorii lui. scoate numai aur din el. apoi îndepli- neste sarcinile grele primite de stapîn (v. apoi revine la sihastru. Baiatul care a slujit un an de zile pe o mîna de orz. IV. Dupa ce sora-sa este înecata de o servitoare care îi ia locul. afla "o turma mare de oi si numa a lui îs oile" (5.. p. o. actantii din basm sînt metamorfozati în miei sau berbeci. cu lîna de aur (AT 1137).346). II. Fiindca un berbec îi omoara cocosul. p. din lîna lui numai aur" (5. Petru calatori îi îndeplinesc dorinta. berbecul îi ducea copilul în coarne ca sa-I alapteze (52. îl duce în lume. iar cînd Mama Padurii face un lup de fier din firul ei de par. p. scuturînd din ureche "o masa si i-o dat de baut si de mîncat la stapînu-su". 37-40). caci mergînd la locul indicat. "oile sbrr! se fac cioare si se înalta în vazduh . o. Pentru ca i-a pascut o. p. (AT 750 D). 1023-1024). p. Dumnezeu darui este omului sarac un miel care la comanda "scutura-te.. p. Drept re- cunostinta.... o.. se desfac toti cei lipiti de berbec (52.. învie. nazdravana îsi hraneste stapînul. fiind ciugulita de un cocos. baiatul pleaca cu berbecele. aceasta îl ajuta sa aduca Iarba si apa de pe lumea cealalta si e rasplatit de stapînul lor cu cornul abundentei (84. II. p. Cînd stapînul este taiat în bucati. Probele petirii). Dracul (zmeul) momeste copiii la curtile lui ca sa le dea în schimb pe turma lor niste o. împreuna cu celelalte animale nazdravane rapune balaurul din fîntîna (AT 300). Abia cînd rîde fata împaratului care nu mai rîsese pîna atunci. dar toti cîti îi ating lîna. . ale unui sihastru.

nici sub soare 1" Dupa ce e crutata de calau si primita de zmei ca sora lor. mama vitrega are o o. rasar din ei "doi brazi de aur". . 3000). v. Ochila v. Cînd o. Baiatul . si le asaza alternativ cu spinarea deasupra si dedesubt (S. 709). 84-85). ' . 5839). 517). care o manînca a fatat "un berbecut si o mieluta cu lîn~le de aur". pe care i~o daruise o zîna la nastere (81. pe care o duce de coada. a nascut un miel cu lîna de aur. IV. Vitrega afla de la o. care îi arata pe cea mai frumoasa femeie (AT 403. Popa. p. De la ea. În snoave Pacala cioban la o. Un mat al mielului se preface în copil (ibid. Dascalul îl duce pe preot cu sila la biserica si îl arunca jos. 270 care le-a mîncat. ca fata persecutata a scapat de la moarte si are un copil. 72-73). Dupa ce au fost îngropati. Doi hoti vor sa fure tapul popii si banii din biserica. Un român îi spune ca daca o va chinui. p. are puterea ·de a chema patru zmei care îl slujesc pe stapînul ei. p. 5860). Ca sa faca stapînului o carare cu o calcatura moale si una tare. Pacala le taie si le arunca peste zid. împarateasa afla ca N aranza "seaman pe lume n-are . Acestia sînt taiati. Copiii cu parul de aur în peripetiile lor (AT 707) sufera si metamorfozarea în miei. cu puteri miraculoase se întîlneste în cîteva basme fantastice. vazute sau nevazute. 1024). iar acestea arse. o. Probele petirii). fuge (S. . Cel mai adesea. o. începe sa behaie de durere. Cîine Oglinda. Hotul. Ea poate arata unde se ascunde petitorul (AT 329. Doua scîntei sar în faina si o.nici sub luna. le cînta din fluierul fermecat încît joaca tot timpul în loc sa pasca. Tovarasii nazdravani Ogar v. La instigarea impostoarei. Pacala taie o. Uneori. oaia îl va bea. Fata împaratului poseda o o. p. îngrozit. îi ordona sa-I jupoaie. tiganul crede ca vrea sa-I bea si o omoara cu ciocanul (S. O. p.. 108-114). brazii sînt taiati si prefacuti în scîn- duri. o preface în pasare (42. îi da împaratesei acelasi raspuns (89. Cînd e trimis sa le pasca în interiorul unui loc îngradit cu zid. în care putea vedea cele mai îndepartate lucruri si fiinte.. dar din do~a' bucatele de mate scapate pe apa se nasc iarasi "un baietas si o fetita cu parul de aur" (99. . crezînd ca e complicele cuber- becul. Tiganul a primit de la nas o o.

Cînd arunca o.271 a primit-o de la nasul sau Hai-Hai din fîntîna (AT 325). unul avea o o. "s-a facut apoi soarele p~ cer" (52! p. sporadic. p. Balaurul intrat în tînara sotie (AT 507) a lasat în ea trei o. aceasta se preface în- tr-un "munte rîpos" (LXXXIII. o. pe vatra. fratele este momit de soacra asasina (AT 707) sa aduca. nazdravan era închis într-o lada. de aur. pornite în calatorie (AT 130 si 210). e în stare sa ia toata puterea voinicului. în unele variante. se uita la nevoie în ea si cei patru zmei apar dintr-odata pentru a-i îndeplini orice dorinta (18. "ce arata pe cine doreai" (41. apare ca personaj principal.991). orbindu-l cu cenusa (5.73). Dar o. un piep- tene si o o. I. doar "îti arata o oglinda si-ti ia puterile si frumsetea" (60. puterile zmeului (AT 302) se afla în o. un o. ' în basmele despre animale.n. Saves primeste pentru o. Cînd eroina trînteste unul de pamînt. contine blestemul care a prefacut orasul întreg într-o moara. între altele.356). lupul sare pe fereastra si se apropie de el. l-a scos din lada si o. p. o.. si o. în basme. 40-43). era necunoscuta si oamenii "ca sa se oglindeasca aveau în casa cîte-un ciubar plin cu apa". la miei (ibid. Un om care-i stia însusirile. 77). p.420). într-un basm aromâ. Aripa-frumoasa afla ca este un "viteaz mai mare" ca el. Ou. 148). Alta o. alaturi de alte animale. Cînd înnopteaza în casa straina. p. Saves ajunge într-o tara unde o. I. iar la venirea proprietarului.20). din care s-ar fi nascut balauri. se asaza pe vatra focului. o. se poate transforma în obstacol. Piticul frate de cruce le scoate. într-o Iadita de sub prag "se afla trei oua. (v. Puteri). în alt basm aromân. I. p. împaratul îl trimite pe protago- . Acele oua sînt puterile mele" (3. Eroul spinteca boul nazdravan. Dupa o legenda. înapoia lor. p. p.nist sa-i aduca o. 522).141). cu care îsi încarcase corabia tot atît aur de la împaratul acelei tari (33. Uneori. p. III. fugarii fura din casa zmeului un urcior. p. salvînd cei doi soti (86. "Pe locul cela s-a facut tîrg asa de frumos si o împaratie mare" (52. Dintre cei trei frati care petesc pe fata împaratului. Pentru a-i lua sotia frumoasa. p. o. 411). 140). sare din lada în capul împara- . unde a fugit sotia în piele de broasca (AT 402). Baba coace o. explodeaza. p. dispare blestemul. o. apoi rata si ia cele doua o. explodeaza si e socotit de acesta detunatura de tun (5.

Finul refuza o. Unui flacau îi vine norocul printr-un o. Voinicul plecat dupa Ileana Cosînzeana primeste un o. 280). Gaina). scroafa. p. de aur "cînd îl. Batrînul daruieste voinicului un o. luat de la niste copii care se certau pentru el. I. deoarece aflase ca tatal baiatului era fratele lui si suma reprezenta partea lui de mos- tenire (82. babei. copacul. Iepurele nazdravan învata pe stapînul lui sa arunce în sus o. primit ca dar de la nas. 272 tului.419). Se îmbogateste succesiv. p. p.p. fermecat din porumb preface zmeoaica în femeie obisnuita (52. gasit. vite pe car~ le da apoi ca dar finulul la nunta acestuia (52. 95-98). Acesta îl duce înapoi si-l pune sub closca. "Cînd 1-0 aruncat. _ în povestea cumulativa AT 2022 B. între degete. Gaina nazdravana oua în fiecare zi si o. de argint..992). clocit de el (52. sta- pîne Constantine?" (5. p. din puica iesita ~gonisind porci.426-427). soarecele sparge o. p. . Un boier ofera o suma enorma pentru el.. ~i. tiganul cloceste unbostan despre care i s-a spus ca ar fi o. p. Aceasta începe sa-I boceasca si i se asociaza la bocit pe rînd poarta. bostanul se rostogoleste pe coasta si stîrneste un iepure dintr-o tufa: tiganul crede ca a fost mînzul iesit din o. învîrtea . p. stigletul si fîntîna (52. în care se afla un cal nazdravan si haine (7. în snoave. p. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. 429). îi sta gata calul însauat. scumpe sau de diamant (AT 567 v. Ridicîndu-se de pe el. 411). gata cu - palosul si hainele de aur" (7.140). o vinit tri oameni de fier: Ce-i. 139). de cal. O. apoi un o.

p. cutea si pieptenele ce se fac codru. 154). se înduioseaza si-i binecuvînta sa tra- iasca în pace (52. Aceasta le urmareste. Hamesiti de foame. p. La urma. p~ îi urmareste. Se împrieteneste cu fata p~ cu care apoi fuge (7. Initial au fost copiii unei vaduve. Scapate de urmarire. 444-445). p. vulturul îsi îneaca cei doi pui cînd îi promit ca ei îl vor trece peste apa cînd va fi batrîn (AT 244 C*). dîndu-i sarcini grele (v. P. Ei adulmeca înaintea lupului care n-ar avea Ihiros~ împartindu-si apoi prada (52. . reîntinerind (LIII.293). p. 144). uriasa are copii cu un zmeu. iar mama lor i-a blestemat sa se prefaca în p. P. Apoi amîndoua fug de la curtile p. stînca si apa. O p. p. la urma un copil cu un pamîntean pe care îl iubea mai mult decît pe ceilalti.. Ea izbuteste sa rapeasca fete si sa le duca la mari departari.443). aducînd cu ei turbarea pe pamînt (ibid. p.320). p. Îl trece peste apa numai pe al treilea care nu promite. O p. "pe muntii cei mai înalti" (44. cînd ajunge la 30 de ani.443). are o fata care se împrie- teneste cu o fata fugita de fratele sau ce vroia s-o ia de nevasta. dar ei arunca peria. Vulturii singuri se pot ridica pîna la vîntul turbat. O p. mîncau aluatul de pe lopata. fiindca CI. care însa îi doboara. f~ga- rele arunca cutea. se duce si se scalda în Iordan. Sarcini de pierzanie). Cînd acesta se însoara. II. Dupa legende. La curtile p. e pasarea puternica din basmele fantastice. izbutit sa fure crucea de la "fîntîna lui Iordan". fata. 113-123). p. se aciueaza o' fata fugita de frafele incestuos. I.p Pajura. pe care ea- le îndeplineste cu ajutorul sotului. peria si naframa. într-un basm despre animale. îi persecuta sotia. sa se dea în vileag: "eu aicea fac fete frumoase si feciori frumosi" (5.-p. din slujba unei babe fura o fata de împarat pe care o va elibera eroul care o sileste pe p. fug amîndoi. ea nu mai îmbatrîneste niciodata. "ca si eu voi avea copiii mei" (52..

552). p. 87). La fiecare întoarcere a capului.128) etc. apoi se îneaca si ea. îl duce în împaratia lui unde îi da "nuca seaca dintre capatîie". în vultur se afla ascunse puterile zmeului (AT 302). sau un inel care îi îndeplineste orice dorinta (5. daruindu-i un mînz nazdravan "de la iapa babei de la Breaza" (42. vulturul îl duce pe Trifon habauculla tatal serpilor. Vilis viteazul îl învinge cu usurinta (81.scoata carul (LXXXII. Cel mai adesea. 969). p. P. II. la locia(79. p. într-o varianta a basmului AT 325. 152). unde o creste alaturea de puii lui. p.21-30). p. Un vultur rapeste o fetita . sfatuindu-1 sa ceara "margeaua de dupa masea" care de ase- menea îi îndeplinea orice dorinta (60. p. în mai multe basme. 194). mai rasplateste pe erou pentru uciderea balaurului ce-Î mînca puii. de aur (52. cirezi de vite (85. p. printre animalele-cumnati (AT 552) se întîlneste si vulturul care îi arata unde se afla nevasta furata de zmeu (60. p. diavolul se preface si în vultur <ca sa poata urmari pe fostul ucenic prefacut în porumbel (LXXXIII. Drept rasplata. p. 3-4). Eroul omoara balau- rul care îi mînca întotdeauna puii si drept rasplata. Uneori. Trei vulturi previn pe tovarasul mirelui de nenorocirile ce îl asteapta (AT 516. Uneori. p. p. 18 burdu- furi cu apa si 30 berbeci (61. 140). Rareori. p. Sileste pe un om sa-I duca acasa si sa-I hraneasca. Din ele . 224). 490). Fiindca i-a dat de mîn- care un bou. dupa ce i-a pregatit o merinde fabuloasa: 12 care de carne si 12 cuptoare de pîine (79. scoate de pe tarîmul de jos eroul lasat acolo de ortacii infideli (AT 301 B). 703). Aproape de iesire. Un vultur urias ramîne singurul supravietuitor dintr-un razboi cumplit al animalelor (AT 537). 378). 1. la dorinta.sau si din pulpe si de la subtiori . In vomita bucatura chip similar ultima îl duce si eroul si-o pe Solomon lipeste la cer. se termina proviziile si eroul îsi taie o bucata din talpile picioarelor . 45-46). 12. p. din care pot iesi.fluier 87). arunca în fîntîna pe cealalta. eroul îi da cîte o daraba de carne sau pîine. III. p. sau ca sa se poata coborî prin turnul înalt care a crescut în jurul copilului promis lui ("nestiutul" de acasa) pentru ca i-a ajutat tatalui s3. . ~. în alt basm. 81). p.cresc doi paltini (LXXXIII. pîna ce devine mare si e petita de fiul unui împarat (59. de unde un p. mîncîndu-i toate vitele.si de ·c atunci ar fi ramas corpul omenesc cu atari adîncituri. p. vulturul apare ca auxiliar de seama al eroului. îl scoate pe tarîmul de sus. el hraneste un copil lepadat într-un pom pîna devine flacau (LXXXIII.ce plîngea si o duce în cuibul sau. 274 p. p. II.

ajutata de vulpe. întruchipeaza istetimea populara: omul inteligent. cu inima deschisa si în acelasi timp abil sa faca fata situatiilor critice. p.82). asa cum le consemneaza culegerile de snoave. P. mai rar Ivan în Moldova. El vinde vaca unui copac pe care îl taie si gaseste la radacina lui o comoara din care ia numai pretul vacii. Uneori. O p. împart galbenii cu . cunoscut si sub alte nume: Pepelea. II. Vulturul rasplateste pe erou cu o pana miraculoasa care îi îndeplineste orice dorinta (AT 449). duc faina. a caror înlan- tuire are o slaba intentie biografica. apoi spioneaza din zbor manevrele armatei ce vrea sa elibereze fata si o ataca cu bolo- vani (5. prefacîndu-1 în mît (5. Apoi se înaltau în sus si duceau faina la palaturile Ilenei" (59~ p. El partineste pe cei asupriti. ' Pacala. La moara Ilenei Cosînzenei p. ea o rapeste iarasi în zbor. (5.221-229). 14). vine mereu sa manînce pe un flacau. iar cînd aceasta e readusa la curtea tatalui. singura mostenire a celor trei frati. tot vulturul îl sfatuieste cum sa o recapete. ajutîndu-i sa scape de oprimari sau razbunîndu-i fara crutare. La urma.956). lup si urs. 1143). 212). p. în Transilvania. II. "veneau de la curtile Ilenei. Cînd macinisul era gata. Iana:. Aci li se punea la fiecare pe spate cîte patru saci plini cu faina. vulturul ajuta Cenusereasa sa aleaga sacul de bob (79. deoarece ele pot circula si independent. Doar episodul cu împartirea mostenirii parintesti ocupa locul prim în însiruirea naratiunilor. e omorîta cu o buruiana (52. Erou predilect al snoavelor românesti. în jurul lui P. s-au ciclizat o seama de episoade. Cînd sotia necredincioasa i-o da ibovnicului care îl preface în cîine. vulturul schiop e calauza sotiei care îsi cauta sotul (AT 425) pîna la curtile acestuia (52. O p. 3000) începe de obicei cu împartirea unei vaci. p.' la acela va ramînea. dar e învinsa de o paunita. face doar un umbrar de frunze si vaca e atrasa de acestea. 172). Incidental. Fratii revin si duc comoara. p. Cei doi frati îsi fac grajduri de bîrne.275 Un vultur rapeste pe rînd copiii împaratesei pe care-i ducea la vizuina lui (82. P. El e cores- pondentul în snoave al lui Fat-Frumos din basmele fantastice. desi pe alocuri e înlocuit cu cel despre cei trei frati orfani în cautarea unui stapîn. 1. Decid sa construiasca cîte un grajd si' în care va intra vaca. p. rapeste fata unui împarat pentru stapînul ei. Ciclul P. p. tot la doua saptamîni opt pajure uriase si se lasau din zbor la moara din prapastii.

învinuiti ca i-au schimbat grîul cu cenusa.arate voioase. iace instructie cu porcii. sau jupoaie vitele si le întinde pieile. apoi lipeste ia loc coaja. luînd cu sine rîsnita sau usa casei. Preo- teasa joaca si ea în pod pîna cade si moare. Popa îl lasa sa faca ce face vecinul. le scobeste miezul.el. dar sa le aduca întregi: P. P. unde e proptit în bîte. intra servitor la un bogat ca sa-i pazeasca caprele. scapa rîsnita (usa). cei de jos fug speriati. rupîndu-si barba si hainele. ia sacul de tamîie pe care îl aprinde dupa ye se desparte de frati.. apoi da cu o bîta în capul preotesei. spunînd ca :se numeste "Singur eu" si scapa de razbunarea celorlalti care. P. îi prinde la jug si aduce cu ei carul. crezînd ca l-a omorît el. e trimis apoi la moara dracilor cu saci -de cenusa sa-i aduca faina. parînd ca vor sa rîda. P. la poalele caruia vin niste hoti sau negustori. el omoara dusmanii. el le taie si le arunca peste zid. încît joaca mereu. apoi cu caprele popii. la ale carui sunete joaca atît oamenii. P. Apoi intra sluga la un popa care. lasînd bogatiile sau prada pe care le iau cei trei frati. Noaptea -o petrec într-un copac din padure. P. Popa mîngîindu-l. 276 banita împrumutata de la popa. P. apoi îl anina în pomul vecinului. Niste vînatori de rate îl împusca si popa cade în apa. . Acesta îi spioneaza de la fe- reastra si P. le taie parte din buza. Trimis -cu oile sa le pasca "peste zid". Ca sa . Vecinul crede ca l-a omorît el si îl pune pe popa în caruta unui pescar (AT 1537). P. taie oile (sau caprele) si le asaza alternativ cu :spinarea în sus sau dedesupt. 'Cei trei frati fug. Popa îl trimite în padure dupa lemne. Trimis apoi la razboi. batjocoreste pe cei doi frati ai lui P. îl omoara. E trimis la dmp cu o pîine si un cas din care sa manînce. sau le cînta din fluier. . un lup si un urs îi ma- nînca boii. îi dau faina în loc. îl asaza pe o scîndura sa plu- teasca. În alte variante. orbeste pe un drac. P. Acesta îl arunca jos si. sluga pierzînd si sîmbria. lovindu-i cu calul popii care moare din izbituri si e adus în spate acasa.celui care se va supara. P. îi înlatura o bîta si calul mort cade pe . rupîndu-i un picior. Se apuca si elIa joc. în unele variante. P. cît si animalele (AT 592). Popa care îl pîndea dintr-un maracine. cum cerea stapînul. el descopera casa :spargînd tiglele. Acesta îl pune sa-i faca un pod de la biserica pîna acasa cu o calcatura moale :si una tare. de unde e doborît cu o lovitura. omorînd-o. Dumnezeu îl rasplateste cu un fluier sau cimpoi miraculos. facînd învoiala ·cu ei ca sa i se taie nasul (sau trei fîsii de piele pe spinare) .

întîlnind o nunta. dupa ce mai întîi P. dar sînt batuti. îi da zece mii galbeni.. iar el se substituie miresei si noaptea fuge. a cîstigat o vaca în locul celei de lemn. i-o omoara. în apa. Ca sa se razbuJ?-e. dar sînt batuti si decid sa-I arunce pe P. El o duce în caruta proptita ca vie pîna la: oras sa-i dea în judecata. con- flictul cu satenii a izbucnit de la vaca de lemn a lui P. Crezînd ca a om'orît-o. Apoi îsi ia a doua sotie. un boier îi palmuieste sotia. satenii i-O' taie. invi- diosi. dar îsi omoara copilul în scalda. popa se supara si P. Cînd afla aceasta. acesta schimba locul cu vaca- rul. în care sa nu lipseasca patrunjel si marar. în drum. Taranii pleaca si ei cu excremente la tîrg. care cade jos. în alte variante. îsi omoara si ei nevestele si le duc la oras. fiindca nu fereste. popa crede ca îl arunca în apa. dar P. îl umple cu muschi alb. arunca tot gunoiul în apa_ Ca sa scape de el. ca mai sus. Cum acesta s-a culcat lînga un tau. e aratat uneori casatorit. e trimis sa împrastie gunoiul din car acolo unde se va opri cîinele. P. Oamenii din sat. el omoara preoteasa urcata în pom sa cînte ca cucul. întrucît angajarea lui expira la "cîntatul cucului". el pleaca cu pielea în lume si o vinde ca buna ghicitoare (AT 1535). apoi se razbuna pe P. P. îi sperie . satenii îsi taie vitele. momeste pe un CIO- ban sa-i ia locul. Noaptea. se preface mort ca sa vada ce zice lumea (sau ca sa scape de Tîndala cu care trebuia sa mparta banii). îi taie nasul (sau trei fîsii de pe spinare). Primeste apoi ordin sa "curete" copilul în fasa. în cele din urma. se arunca toti în apa ca sa adune si ei vite. dar P. Taranii. Vazîndu-1 cu atîti bani. o vaduva bogata. popa se decide sa fuga. Cînd îl vad pe alta ulita cu o turma de oi (sau ciurda de vaci). iar la popas pretex- teaza ca i s-au furat banii împaratesti si boierul îl despagu- beste. i-a facut o seama de lucruri pe dos (v. P. se vîra în sacul. apoi. satenii îl vîra într-un sac sa-I înece. legînd în locul lui un tap. Plecat cu sacul popii. P. e pus sa gateasca mîncarea.277 P. dar P. P. aflînd de atare bogatie. cu cartile. în alte variante. îl duce în butoaie. mai jos). vin niste hoti în biserica. el îi scoate maruntaiele si îl atîrna într-un par sa se usuce. spargîndu-i un buboi din cap si sotia îl alunga. Noaptea la popas. a schimbat locul cu fiul (sau sotia) popii. îi face pe nuntasi sa plece dupa lîna. umplîndu-i curtea (sau casa) de gunoi (sau excremente) pe care P. P. pe care au ars-o. el taie cei doi cîini cu acest nume si îi vîra în supa. P. mintindu-l ca el n"a vrut sa fie primar.

P. Intra servitori la un popa. 3002). Da creditorului numai 2 galbeni si hotii ~uzindu-l vorbind. P. vinde din grîul îmblatit pentru pîine si slanina. unul sa pasca vaca. Dascalul -crede ca culege bolovani sa-I loveasca si o ia la fuga. exasperat. P. bogatul. fuge cu banii în padure. cred ca au înviat mortii si fug mai d~part'e.si se preface mort împreuna cu popa. unge toate partile carutei cu unsoare. lasînd sotiei sa spuna ca a murit. în cele . popa pleaca spre el cu toporul si culege placintele (sarmalele) de pe carare. Vaca alerga mult si balega imens. cu care se pacaleste reciproc. altul sa curete grajdul.din urma. minte pe popa . Sluga la un taran.doar un cui. se declara vinovati si cer iertare popii. dar ei se pacalesc.ca dascalul ar avea nevoie de topor. P. Din nou P. Apoi spune dascalului ca popa stie de relatiile nepermise cu preo- teasa si îl avertizeaza sa fuga. Tîndala îl atrage prefacîndu-se ca duce un car cu bani. îndragostit de fata unui bogat care nu vrea sa i-o dea. în unele va- riante. Apoi învata o femeie sa vînda miere drept otrava . Solicitat sa pacaleasca. apoi leaga roata de gîtul calului pîna ce cade mort (81 a. 3007). Cînd aude ibovnicul urlînd ca lupul. O seama de ispravi sînt savîrsite de P. La înapoiere. le dejoaca întîlnirile. popa îl ia la bataie. Apoi fura banii popii si fug. sluga la popa pîna vor urla lupii în vatra (S. fuge cu banii si se ascunde acasa într-o groapa. schimbînd locurile. 278 si îi ramîn lui banii. înte- pîndu-l cu aracii pe care îi arunca în pod sau oparindu-1 în -cada cu lîna. îi vinde casa. iese si în cele din urma împart banii. P. pretinde ca si-a uitat "instrumentele" acasa si cere calul cu care nu se mai întoarce (sau caruta popii cu doi cai. P. 599-600). ia cuiul de la roata carutei. în tovarasia lui Tîn- dala (S. 3017). apoi se întovara- :sesc sa pacaleasca pe altii. Alteori. banii sînt . într-o seama de variante. Pe drum. pîndeste sosirea ibovnicului si sub pretexte vine acasa. Tîndala imita mugetul unui taur deasupra gropii si P. Uneori. 3001). el leaga boul cu un stergar si preoteasa crede ca e ibov- nicul ei. Unele variante îl arata pe P. se pacalesc schimbînd sacii în care ar fi lîna si nuci (în realitate muschi si nuci padurete). p. insista sa duca restul de placinte (sau sarmale) dascalului care era tot la plug si mereu arunca cîte una. P. în cele din urma. îi da fata (S. Pacalesc pe o femeie sa puna stevie din care ar creste o varza uriasa. pastrîndu-si . Iasîndu-1 sa tina cu umarul povîr- nisul dealului sa nu se rastoarne) (S. Preoteasa devenind ibovnica prima- rului (sau a dascalului).

scornind altele similare (v. p. Alteori. Uneori. Alteori. într-o seama de variante ale snoavei AT 1300 C. pîine si vin. cel mai adesea cu caciula care ar plati singura (AT 1539). v.3006). ia locul prostului care face schimbul dezavantajos (AT 1415): boii pe o caruta. sau cu vioara care ar învia morti. Cel înselat se razbuna. pune caii mai mici înaintea carutei. iar cei mari în spa- tele ei (S. 3003)~ sau fura sacii de grîu. fierul de plug îl pune în caciula. Prin extensiune. ogarul îl taie felii si îl pune în traista. în alta varianta. clo- ceste ouale în locul clostii. precizeaza ca faptul s-a întîmplat cînd a plouat carne fripta~ pîine si vin si judecatorii constata ca spune minciuni (811a. apare în locul hotului iscusit care fura de la un boier boii din jug. opareste copilul si closca. este cel care deschide ochii sotului trimis dupa spuma de pe mare ca sotia sta cu ibovnicul (S. calul si inelul nevestei (S. 279 storsi de la oameni prin debitarea unor minciuni pe care al doilea le verifica.3014). La judecata. . S. iar securea pe o cute (S. mai apare în variantele altor tipuri. Sotie). într-o varianta a snoavei AT 1381. 3016). P. pune cateii Patrunjel si Morcov în supa (49. P. 3004). spunînd ca vaca ar fi capra si o cumpara cu atare pret. P. P. P. 3008). înseala pe un om (sau pe o femeie). sau al celui care pretindea ca a venit de pe cealalta lume (AT 1540) si stoarce de la vaduva haine si bani pentru sotul ei (S. nu numai osiile. 3465. ureaza pe dos. ajutat de Tîndala (S. Sotia lui pune afara carne fripta. 3009). P. îsi pîraste sotia ca a luat mai mult de 20 galbeni din comoara gasita la radacina copacului caruia el i-a vîndut vaca. Intrecere în min- ciuni). acul de: cusut în carul cu fîn. el e înfatisat ca prostul care întelege ad litteram sfatul sotiei sau stapînului: unge cu grasime toata caruta. pe care le vinde cu pret ridicat (S. P.3000/136). slanina o tine legata de o ata. La tîrg~ împreuna cu Tîndala (uneori cu Amageala). începînd cu "doua masuri". spunînd ca provin din ploaie. cît i-a spus sotia cînd l-a trimis la moara (S. p. 670-671). 3013)_ în unele variante. pretinde ca i-a vazut pe popa si diac în rai mîncînd si de aceea a mîncat puiul din • traista (AT 1626) care trebuia sa revina celui ce va avea visul cel mai frumos (S. 5-7). aceasta pe o secure. ori al celui care crede ca va muri la a treia oprire a iepii si cumpara de la un birjar biciul învietor din morti (AT 1313.

condamna pe cel cu moara de vînt sa despagubeasca femeia careia vîntul i-a împrastiat faina întîrg (S. Dupa ce manînca la restaurant.3023). dar la casa de bilete nu vrea sa stea de vorba ca sa precizeze pîna unde 'caIatoreste (S. 3832). 3062).e crescut de o matusa în pilde. Unuia îi spune ca si-a facut cei trei fii: jupuitor (medic). 3085). sarac. 3026). II. ca sa arate ca din oua fierte nu pot iesi pui. P. avocat declara în tribunal ca a semanat grîu fiert. CompliIl). le pune în aplicare în profitul lui (S. unde similitudinea istetimii protagonistului a putut genera contaminarea. 3041). a trecut si în repertoriul clasei cultivate.hemat la judecata. îi învinge în î~tre- cerea de a se bate (cu facaletul si cu prajina). 3030). 3064). C. P. Copil fiind. Sporadic. iar dimineata pretinde ca totul a fost vis (S.tru .cersetorul cu mîna întinsa pentru ca a practicat aceasta vreme de 40 de ani (S. stoarce un butoi de bani de la cei trei zmei ca sa nu le duca lacul. apare si în cîteva basm~. 3025): Cînd e sfatuit de stapîn sa nu faca lucru- rile pe jumatate si e trimis dupa doctor. 3020). explica: pen. în unele variante despre întrecerile în puteri cu zmeul (AT 1045- 1149). Cînd are oaspeti si afla ca ar dori la urma () cafea. P. sare speriat ca a devenit dezertor. sînt înfricati de copiii lui P.ea nota de plata a fost foarte sarata (S. se justifica la comisariat ca cer- seste fiindca focul i-a ars gospodaria (S. el îi trimite sa o bea acasa (S. ca yor "carne de zmeu". 3069). 3029). splrgator (avocat) -7icersetor (popa) (S: 3018). nu lasa femeia sa tipe de rusine ca e atît de sarac (S. 280 P. el avînd permisie doar de o zi (S.' Apoi P. spune ca acesta e semn de moarte apropiata si obtine imediat banii solicitati (S. soldat se duce la teatru unde adoarme si se trezeste tocmai cînd actorul declama ca e acolo de 5 zile. raspunde în doi peri (S. P. iar cînd e calcat de hotii care nu gasesc nimic. manînca noaptea gîsca fripta de unde cantoneaza. Cînd zmeii vreau sa-si ia banii. P. Cînd Tindala se face ca nu-l cunoaste.enteaza . Pacaleste pe brudarul cu barca sa-I treaca pentru un sfat aducator de cîstig: sa nu se mai lase înselat la fel (S. La doctor cere oche- lari negri ca sa poata jeli (S. el anunta si pe popa si pe dricar (S.cînd umbla cu discul si culege toti banii în caciula (S. 3038). 3063). 3070). P. în biserica îl arde cu lumînare a pe fat . P. sotia simte o mare sete si P. 30+4). Ca soldat. 3024. 3019). cum pretinde acuzatorul (S. P. în fuga (cu iepu- . o seama de nara- tiuni despre el fiind de evidenta origine culta.iar cînd ia locul judecatorului.

ursul) si în aruncarea tinichelelor (fratii lui P. Ca o ciudatenie trebuie semnalata si substituirea lui P. în legende. Fiind închis 'într-un butoi. Pasarila-hais-Iungila v. 263). fara sa se mai întîlneasca sau sa se vada unul cu celalalt (v. Soarele si sora-sa. 281 rele "fratele mai mic al lui Pacala"). el îi taie cu toporul (67. forma de pedepsire cea mai uzitata este meta- morfozarea definitiva.. P. 1. . Soare).. si "0 . pentru ca la o fîntîna sa-I sileasca sa schimbe rolurile "sa merg eu în locu . cîrtita provine din . Personajele negative sînt pedepsite felurit. Popa lacom de bani s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe un sarac ce gasise o comoara si sa i~o ia. Lupul. asteapta .dar a fost prefacut în bivol. prefacerea vinovatului într-un animal sau obiect. e prefacuta îhtr-o stînca. Nic-a' Cîmpului plecat spre nasul . este întîlnit de P. dupa cum se poate vedea în diferite locuri din muntii nostri (v. pentru ca au vrut sa se casato- reasca. trimitînd-o sa spele lîna neagra pîna se va pre- face în lîna alba sau sa-i aduca fragi în timpul iernii.. po250).feciorul popii îngropat de acesta (vo PoPa). io sa ti le dau ) p-a mele" (XV.pe nori tinichea "sa înveleasca luna"). Hotul care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. care se angajeaza ca argat. Cuc).3000j143). 192-195).sau. De asemenea. eliberîndu-l astfel pe P.realist al speciei narative . au fost prefacuti în doi astri calatori vesnici. p. speriat. Iar cînd zmeii se urca totusi în podul casei lui. în grupa basmelor cu minciuni. în rolul spînului di~ basmul AT 531. devine protagonistul tipu- lui AT 1875 dintr-o varianta probabil olteneasca. Tovarasii nazdravani Pedepse. p. î~ lupta (cu "unchiul" lui P. prinde coada lupului care si:"abagat-o în el. Baba Dochia pentru ca si-:a maltratat nora. Rîndunica a fQst fata de om bogat care a vrut sa fie sotia unui boier si pentru ca . Baba Dochia)o Omul de pe Bucegi ar fi un cio- ban ratacit care a înjurat cumplit pe Dumnezeu ca nu mai gasea drumul si pe data a fost prefacut în stînca ce se vede si astazi (50 a. tau la nanasî-to " sî sâ-n da mia hainile tale o. a fost blestemat de acesta sa se prefaca în pasare care "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s:o afla" (v. fuge pîna se sparge butoiul. dupa gravitatea faptei si în concordanta cu profilul fantastic sau .. (S.

547). în contrast cu castelele din Hunedoara si Deva zidite de surorile ei "daca" le va ajuta Dumnezeu (26. Cea mai frecventa este omorîrea adversarului. II. Albina a fost la început alba. p. semn.. p. Pedepsirea poate fi redusa la instituirea unei metehne per- manente sau la expunerea permanenta a faptasului. Forma cea mai drastica este decapitarea. 342).. Spoliatorii saracilor sînt pedepsiti în acest fel: bautura de la sarac "se face sînge pe ceea lume si omul acela bea sînge". Ivirea sîngelui este de asemenea semn de pedepsire. îmi voi face un castel de aur". Tra- datorii care l-au vîndut pe Horea. a lovit-o cu biciul peste mijloc: de atunci s-a înnegrit si s-a sub- tiat peste mijloc (80. abia dupa aceea sa poata umbla în picioare (94. 1. ca sa fie mereu pilda negativa. de la luarea vietii pîna la ispasirea cu lacrimi.p. dar fiindca s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (sau fiindca nu s-a întors la corabia lui Noe) a fost blestemat sa devina negru (v. însa femeia l-a prins pe al ei în poala. au aflat în pîinea scoasa din cuptor o bucata de sînge închegat. 282 a tradat argatului acestuia secretul scurtei cii sale. pedepsele sînt mai variate. p. Mama Padurii care a omorît pe fratele . Un hutan care a împuscat anafura ca sa aiba noroc la vînat. Sf. dar de cînd trupul lui Avel a fost acoperit cu buruieni. Dumineca a mustrat fe- meia care a facut pîine în ziua ei. Horeci). La început. în basme. a fost prefa- cuta în rîndunica.. pamîntul era transparent. "tot ce era întrînsul se vedea". Dumnezeu a decis sa devina întunecat (52. p. 265).5. a vazut cum a curs sînge din ea (ibid. urmata de arderea cadavrului si împrastierea cenusei. p. Corb). 121). încît atunci cînd a rupt din pîine. deoarece la început Dumnezeu a zvîrlit puii peste casa ca sa cada în picioare de ceea parte. tinîndu-i caldarusa la nas ca sa-i curga sîngele în ea (LIII. castelul ei de pe dealul Huroi a ramas neterminat..283). numai darîmaturi. gulerata cu rosu (L1II. p. 903). v. dar pentru ca diavolul a observat ca îl spioneaza. p. a curs sînge (52. p. Fiindca o zîna a pretins ca ea "si fara aju- torullui Dumnezeu . 55-56). Corbul a fost la început alb.Fratele mai mare care a ucis pe cel mai mic a fost pus în luna safie vazut cum îl poarta în spate. 254). ca au "vîndut sînge nevinovat" (6. întrucît cel sarac "poate n-a avut de sare în casa la copii si lui i-a dat" (ibid. exceptînd copilul. 157). Puii tutu- ror animalelor umbla pe picioare din ziua întîia. p. Atunci Dumnezeu a blestemat-o ca doi ani sa-si poarte puiul în brate.

I. arunca si-o nuca. în chip similar. 128-129). pentru a fi pedepsiti fratii de cruce tradatori. încît "ici pica un os. ca sa cada alternativ. p. iar restul "ars în foc s-o suflat în vînt" (5. 283). 204). p. Dupa ce Ion nazdravanul din lut este scos de pajura de pe tarîmul de jos si ajunge la curtea împaratului cu fetele dezrobite. Uneori. Surorile invidioase (AT 707) sînt pedepsite în chip similar: "le-a legat. acesta îl duce la cumnatul sau care îl învie cu apa vie si apa moarta. p. apoi îl pune în desagi pe cal. îndeosebi în variantele basmului AT 301.. 75). p. Ca sa nu moara dintr-o- data. 501). Tot sporadiea este rostogolirea adversarului în buto- iul prevazut cu cuie. p. si le dete drumul sa se duca în lume. Seîntîlneste~ai rar chiar ruperea celui vinovat de catre cai. 458). 64). 569-570). s-o pedepseasca-n asa fel încît a vrut sa-I pedepseasca ea pe el" (5. Sotia tradatoare este ciopîrtita "cîte-o bucatica. împreuna cu un sac de nuci. ucigasul Zavod- Crai îi cere sa procedeze la fel: "Sa ma tai tot bucatele. le-a tocat. cadea 'sibucatica" (41. unde cadea bucatica. I. 475). II. el cheama pe Strîmba-lemne. Mama tradatoare care si-a orbit copilul (AT 590) este zidita într-o "camara fara nici o rasufla- toare" (41. colea o vîna". Fratii invidiosi care au rapit pasarea miraculoasa si au vrut sa-si piarda fratele nazdravan (AT 550) sînt condamnati de tatal lor la spînzuratoare (81. pedeapsa capi- tala consta în farîmitarea prin alergarea cailor. I. bucatile sînt vîrîte în sac împreuna cu nucile. II. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii este tradat de o servitoare si Zavod-Crai îl taie bucati. 194). Impostoarea (AT 707) este legata "de coadele cailor. Fierberea în cazan este de asemeni aplicata im- postorului care e aruncat în lapte clocotit (LXXXIII. Dar voinicul a gaurit desagii. p. Zidirea vinovatului e întîlnita cu totul sporadic. 166). fiind si ei pîrîti ca ar rezista pe claia aprinsa care însa "i-a ars pe toti" (5. si unde cadea nuca. De obicei. intrigantii de la curte cad în propria cursa. I. cel care a pretins ca a omorît balaurul e vîrît într-un butoi plin cu cuie si rostogolit din vîrful unui munte (ibid. p. Alteori. p. p. taierea este treptata. sa ma bagi în desagi si sa ma urci pe calul meu si sa-i zici Poarta-1 mort « pe unde l-ai purtat viu»".283 de cruce este data la cîini. le-a ars si le-a suflat în vînt" (5. Recapatîndu-si sabia miraculoasa. p. împrastiindu-1 "peste tot locul" (7. p. Impostoarea sotie este legata (AT 403) în cozile celor patru cai neînvatati sa fie sfîsiata în bucati (81. în administrarea pedepsei capitale apare si legea ordaliilor. însotita de zvîr- lirea unei nuci. Sfarma-piatra .

433). pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. sa-I cresteze sabia care sta în cui». 495). în care si-a ispasit vina. apoi s-a îndreptat în jos ca ful- gerul de iute si cînd fu jos. Astfel. numa atîta ca nu picau jos" (28. PoPa). coapte. inofensive. 92). prefacerea 1n animale este defini- tiva. 1229- 1230). prefacerea vinovatului în animal este temporara. 1. 313). popa îmbuibat de grîu si plecat în cautarea mamei grîului este transfor- mat în bivol. iar ibovnicii ei.Pe cine nu va fi drept din amîndoi. iar "mîncare numa o data pe zî sa le dati" (5. gunoi. 1. Sotia crede ca cumnatul e sotul ei (AT 303) si el se vede silit sa ceara ajutorul sabiei: . Asa pateste sotia necredincioasa cu amantul ei (AT 449) care sînt prefacuti în vaca si bou prinsi la car si dati oamenilor din sat sa duca piatra. PoPa). lemne. Popa care este nemilos cu cei saraci. Alt popa mincinos e prefacut bivol timp de 9 ani (v. sotia e prefacuta magarita. Tîlharul care "între altele omorîsepe ta taI sau. D~pa caderea ultimului' "si el s-a prefacut în prav" (52.mai usoare.« . Legea ordaliilor ia si forme . O formii de ispasire a faradelegilor multe este udarea unui bat de lemn sau a unui taciune pîna ce va înverzi. p. pîrcalabul în magar si tîrcovnicul în vaca (41.. galbene.. sa nu le taie. p. Varsarea lacrimilor din abundenta este pedeapsa acordata de obicei sorei si mamei ne- . Dupa atîta cazna cu udarea batului. este prefacut în cal si dat unui fierar sa-si poarte. II. pe ma-sa si pe' sora-sa" este sfatuit sa ia trei taciuni de mar "si-i îngroapa cu vîrful în sus. va creste si va odrasli fructe. jeruntî la el". p. dar dupa un an redevine om. 329). p. popa în catîr. Uneori. În alta varianta. ciors! odata taie trei capete de urias! Apoi îl lua Ion în mîna" (61. Cîteodata. p. de stelele-i facura loc. Metamorfozarea în animale apare si în unele basme pentru a pedepsi vinovatii. dar batul se pre- facuse în mar "încarcat da padure ata mîndre. p. p. 131). 284 si Scutura-muntii afara din palat si arunca palosul în sus\"dar asa l-a aruncat. Si îndata sabia sarisi cresta pe fata la deget. Servitorul care si-a tradat stapînul e prefacut în ogar (ibid. lui Man-talhar îi "era roasa coatele la el da sînge. acesta redevenind om dupa un rastimp de la un an pîna la 9 ani. si atunci crezu si ea" (41. Taciunii se prefac în mar cu mere peste doi ani si tîlharul a început sa însire numele celor ucisi si de fiecare nume cadea cîte un mar. sa stii ca si Dumnezeu te va ierta". carbunii cu el (v. si palosul s-a dus tot în sus un scopot bun.

. O forma înru- dita este expunerea la muste dupa ce corpul a fost cufundat în miere. îndeosebi în unele snoave obscene despre sotia necredincioasa. în snoava. în tre formele de pedepsire usoara se semnaleaza deposedarea spoliatorului de catre cel împilat.. Popa. Boierul îsi da carUl încarcat cu grîu si cei patru boi omului sarac care si-a dat vaca pe o pipa. 'Cea ma:i des întîlnita este bataia. . Sotie). trestiile se cutremura si. potrivit cadrului realist în care se desfasoara actiunea. pentru ca nu l-a certat sotia pentru atare sciJ. Cînd se întoarce dupa 9 ani. ar fi murit si nu putea. 1221). p. Spre rasarit se afla p. se cutremura si pamîntul nostru" (37. încît' "n-o avut 'cina de o sara" (5.. De necaz. 69). Pacala. cei patru stîlpi ai pamîntului stau pe patru p. nu lipsesc nici mutilarile. p. mari "si pestii stau pe patru trestii si mai mari . boierul "odata o picat în vatra. Boierul hapsîn care vrea sa ia de la argatul sau boii nazdravani (AT 532*) este scos afara "din curtile lui s-îl tîpa în strada". cînd dau pestii din coada. "casa era plina de la- crimi.141). cînd I-ai umplea de lacrimi. p. r.. 514-515). e închisa de acesta într-o odaie "si am sa pun un ciubar. 285 credincioase (AT 315. Dupa legende. si-a legat-o frumos si-a Iasat-o-n pomu asta" (5. ca n-o iertase el" (52. PoPa). III. atunci t-oi da drumul". "cînd pestele clatina din coada. Pe 'P alo~uri. Pamîntul e asezat pe patru p. Mama îndragostita de zmeul cu care au planuit uciderea fiului. care era mai înalt.590). atunci si pamîntul se cutremura" (52. vinovatul este cîteodata omorît (v. în alta varianta. p. 25). 913). Ele sînt cele curente în viata de toate zilele. Tipica snoavei este pacalirea agresorului. (LXVII. p. Peste. ridiculizarea lui pentru a trezi rîsete cît mai zgo- motoase (v. Dupa alte legende. numit în- cepator "pentru ca el începe toate celea ce au sa le faca ceialalti partasi ai sai". p. Sora îndragostita de zmeul cu care a vrut sa-si omoare fratele. 176). numai capul i se vedea si ea era ca o umbra. s-o murit" (ibid.imb. cu dînsele. pedepsele sînt mai yariate. p. II. acol6. p. o ametit. mama necredincioasa e închisa "dîndu-i o sarcina de fîn sa manînce si 3 cazi sa le umple cu lacrimi" (ibid.i el' o fo boier 1" Fostul boier a saracit într-atîta. De asemenea. pamîntul se reazema pe patru stîlpi care stau pe un p. cel dinspre apus se numeste Ascultator "pentru- .. fostul argat luîndu-i locul ca "mostenitoriu. s-o picat în vatra. 105). e prinsa de acesta si judecata sumar: "a bagat-o-ntr-un butoi cu miere si-a suit-o-ntr-un pom.

El aduce grindeea acasa si dupa un an de zile. Din multimea de petitori. Dupa ce învinge petitorii refuzati. P. p. Ca sa rasplateasca pe co- pilul care l-a aruncat în apa din undita tatalui sau. vede pericolul de departe (AT 253). în basmele despre animale. ca pe pamînt". dar nu vede plasa întinsa si cade în ea (LXXIX. din cînd în cînd îsi schimba locul" (LXVII. e întîlnit foarte rar. animale de margaritar si curte de diamant. Cînd acesti p. 141-149). p. p. 26). al patrulea e Somnorosul "pentru ca toata ziua doar- me dus. Ea rasplateste cu aur pe batrînul care o)Fanea cu mamaliga si o apara de copii. sotia prefacuta din p. "începa- torul si Somnorosul sufla pe cîte-o nare foc.). Basmul nu e atestat în catalogul AT. conduce luna si stelele". lasa acolo pe fiul lor mostenitor. p.retrage cu sotia în fundul marilor la împaratia parintilor ei. II. p. Grindeea e personaj principal în basmul cu acelasi nume. 1003). iar pe cealalta gp.. pe cînd stiuca are ochi mari. Dar omul a învatat sa-I prinda si de aceea îl si frige (99. p. III. apoi cu margaritare si diamant. în alta varianta. 366). p. Sarcini): sa faca loc ses din doua dealuri si sa-i aduca pîine din grîul copt. desi are ochi mici. p. sa-i faca curte de diamant . alege pe feciorul unei vaduve. flacaul se . în navoduri si cheama chiar pe împarat cu toata oastea la nunta lor. trezindu-se. are sapte aripi de la începutul lumii.. iar ei se întorc pe pamînt (5. Împaratul accepta daca îndeplineste trei sarcini (v. El a cerut lui Dumnezeu: "da-mi sapte aripi si daca ma va prinde cineva. p. în mare se afla un p.îi aduce sotului cantitati uriase de p.250). spre miazazi se afla Aratatorul "pentru ca el conduce soarele si-i arata calea încotro sa mearga". aceasta se preface în fata care îi face gradina de aur. Acela îl alunga pe diavol în mare si din lupta lor se nasc valurile (52. De atuncea s-a aplecat pamîntul într-o parte si a navalit apa pe el (50 a. apoi sa peteasca fata îmr:aratului din care iesea noaptea un balaur (AT 507 B) si sa ramîna urmasulla tron (86. pe pamînt e seceta. urias "pe care cresc buruiene. încearca zadarnic sa-I convinga pe porc sa intre în apa sa se scalde. beau prea multa apa. 26). ca urmare porcul "ramîne un porc" (ibid. dar unul a fost înecat la potop. aducînd zadufurile sau frigurile cele mari. P. pamîntul s-a rezemat pe patru p. La început. acela sa ma puie de viu cu ochii pe foc". 286 ca el primeste sfaturile începatorului". se preface într-un om pitic care îl ajuta pe baiat sa gaseasca pietrele scumpe varsate de un balaur. 34-50).eata. iara noaptea. Somnul.

Ea îl ajuta pe sotul ei (60. p. U. soarele s-a camuflat în p. Cele doua sarcini le îndeplineste sotia cu ajutorul diavolului. se numara printre putinele substan te care au putere de germinatie. apoi de argint si de aur. croindu-si palate (52. 42-52). Baba lui face o cafea din acea faina. Copilul unui pescar prinde în Dunare o singura mreana care era zîna apelor si aceasta se preface în fata ca sa nu fie spintecata. p. imparatul p. Metamorfozarea temporara a omului în p. Din solzul zvîrlit pe fereastra de o servitoare rasare un nuc sub fereastra împaratului. P. e înfatisat ca auxiliar fidel al binefacatorului sau. Flacaul lenes elibereaza un pestisor prins care îi face muncile dorite: cofele cu apa se duc singure. Fata înecata de impostoare (AT 408) se preface în doi p. el e declarat tatal copilului. lemnele din padure vin singure. dar o surcica scapata se preface noaptea în fata înecata (5. 383). 281). îl ajuta pe Solomon sa co- boare în fundul marii. p. V. injura fata împaratu- lui care rîdea de el sa ramîna însarcinata (AT 675). Si io astrîng toti pestii de pe mare s-o pitig si musai sa iasa-afara. da împaratesei sa guste. p. P. iar pe Dumnezeu îl aduce sotul ajutat de cumnata-sa rata si de calul cumnat (52. flacaul iese cu ajutorul p. i facut un peste. cu pomi si pasari de' aur pîna la curtea împaratului socru (5. Pusi într-un poloboc. 969). XV. p. ca n-o mai gasesti în veacu veacului. Prinsi si dusi fostului ei sot. e rara. p. Foarte des. Baiatul ucenic al diavolului (AT 325) ca sa scape de urma- ririle acestuia se preface în p. Un pescar batrîn prinde o mreana de aur pe capul careia scria ca faina din oasele ei e buna pentru conceput copii.: fostul ucenic devine plevusca (porcusor) iar diavolul p. "Haida cu mine. pietre scumpe" (52. II. Fiindca a gustat si servitoarea. care este iarasi taiat si ars. p.. p.287 si sa aduca pe Dumnezeu la nunta (v. II. adu- cînd de acolo "margaritare. îi faGe chiar pod de arama. Seniorul locului se îndragosteste de ea si îi da sotului ei sarcini extraordinare (AT 465) ca sa-i ia zîna. 960-962). p. P. Cînd se gîndeste la el. AT 465). (în realitate. Si-i pune frîu-n cap si pleaca înapoi de unde-ai venit" (5. 51). mai mare (81. Cu ajutorul marului. cum fusese blestemat de maica-sa. impostoarea îi arde. 144). de aur.. ajutator apare si-l duce cu el. iar resturile au fost înghitite de o iapa de "o suta . 1 bagata pe fundu marii. AT 425. el îl ajuta pe erou la pazirea iepei nazdravane care de obicei în a treia noapte se preface în p. p. sotul apare metamorfozat în p. 662-665). Cu totul sporadic. 8-11).

p. Cine va prinde pestele cela . Dupa ani de zile. 1. Un p. în unele basme. 239). 87). înghit obiectele pretioase care cad în apa. (99. II. Acestia se pun sa-I caute si-l gasesc îndata (LXXXIII.. Preotul care nu poate absolvi de pacate pe cel ce a pacatuit cu mama lui si a omorît 99 de popi. Alteori. unic: "este un peste în marea asta. Norocul ia uneori înfatisarea p. p. vede o femeie lînga el care îl îndrumeaza sa dea peste norocul lui (52. Fata îmbracata în baiat (Ar 514) este ademenita în cele din urma pe o corabie-de zmeul rapitor. cumparat din piata (5. iar capul este dat unui cal care face doi mînji de aur si coada unui cîine care naste doi cîini de aur (81 a. dar uneori le arunca ei la cererea protagonistilor. La un pîrîu. 288 si cinci ani".II. dar fata se preface rîndunica (44. îi va omorî pe toti. Acestia . p.. p. VI. p. 383). Prinde o mreana în care afla o "covatea mica de piefre". La sculare. Dispe- rata. va face un copil din ficatul cela" (ibid. Acestea pot fi recupe- rate prin prinderea si spintecarea lor. ea arunca inelul în apa. Zmeul îl afla într-un p. dar cînd vrea sa-I manînce. 640). intra sluga la un pescar. eroul este nascut din gustarea numai a ficatului unui atare p. 547). Ramas sarac. p. O mreana are în pîntecele ei o covatica miraculoasa. neputînd agonisi nimic. nasc toate trei fiinte' nazdravane: doi baieti "cu parul de aur" si un mînz nazdrav~n "tot numai cu par d~ aur" (5. Fratele cel mai mic care mîncase inima gainii nazdravane si gasea în fiecare dimineata o punga cu galbeni (Ar 567). acesta e îngEitit de un p. p. I. iar cîinele o afla si o duce stapînului (74. promitînd ca va vorbi cu zmeul dnd va gasi inelul. pisica pierde margeaua. p. p. 260-261). mare are în pîntece doi copii cu parul de aur. prinde un p. 32).. 441-443). dih mare ca daca nu-i gasesc inelul scapat de ea.. Fratele cel mic plecat în cau- tarea nevestei "vede niste solzi de la un peste pe jos".. Solzii de p. pleaca în cautarea norocului. aruncîndu-se dupa un p. servitoarea gaseste cheia într-un p. Pisica ameninta toti p. 673). e constrîns de maiastra ostrovului sa vomite obiectul miraculos.. Cîinele si pisica readuc inelul (sau margea- ua) miraculos dat de sotia necredincioasa amantului ei (Ar 560). p. cîinele scapa inelul în apa. care ori de cîte ori o ducea la gura. La înapoiere. spune "ca e norocul lui". "era plina de galbeni" (41. Baiatul îl tine în traista si se culca. arunca în apa cheia bisericii în care a încuiat pe pacatos (AT 674+756 C). Alteori. Un baiat sarac. p. au puterimiraculoase. Pisica umbla prin navoadele unor pescari si gaseste inelul în basica unui p. 334). p.

126-128). care fug speriate de motan (5. p.. p. 110). cerîndu-i sa-i lase "cît sa fie pentru mîta si cîne". 289 îi vorbesc si îl sfatuiesc: "Ia un solz de acestia si-l pune ·sub limba si te vei preface în ce poftesti" (ibid. p. p. p. 279). Ea doreste ca sa moara (sau sa orbeasca) toti ai casei ca sa le poata lua mîncarea din mîna (LUI. Se casa- toresc si se duc în vizita la animalele puternice: leul. e facuta Eva. iar motanul lui "era si el strigoi. s-a nascut din manusa (sau cîrpa) . lupul si ursul. p. e prins de o p. Iar satana iesi din mîta numai scîntei prin perii ei. a zburat în pom (52. Un strigoi pleca noaptea la hotar unde se întîlnea cu ceilalti si juca. Vrabioiul s-a îmbatat din rachiul facut de el si a cazut în noroi. el cînta din scripca acolo". "Mîta prinse soa- recele si-l mînca. Copiii îi leaga sapte bricege de gît si el fuge în padure unde' Serecomanda vulpii ca ar fi "împaratul mîtîlor cu sapte palose la grumaz". Ficatul prajit al unui p. Animalele padurii cînd îl vad dînd din coada cred ca "tot învîrteste un iata- gan si-ntr-o parte. Porumbul avea odinioara stiuletele înalt cît paiul. Dupa ce s-a spalat. De atunci e stiuletele mic (52. 1191). în basmele despre animale. ' . pe care a aruncat-o Dumnezeu· (sau Noe) ca sa astupe gaura facuta în corabie de soarecele adus de diavol. lasa scîntei" (64. motanul e strigoi ca si stapînul sau. Din coada p. 542).: ~ "Lasa~ma . I. în viclenia ei. p. p. dar coada s-a rupt si p. dar o femeie "a facut batjocura de pîne" si Dumnezeu a vrut sa-i ia tot rodul: A intervenit Maica Domnului care-a prins cu mîna stiuletele. iar motanul sare si-i scoate ochii. Si de atunci mîta prinde so~reci si-i manînca. Dupa o legenda. 469). p. p. manînca cu ochii închisi. 865). Mîta a vrut sa-I manînce. iar cînd o freci pe spate. dar vrabioiul cere sa-I lase sa se spele. p. cum s-a întîmplat cu alti 7 prede- cesori la aceeasi fata (81 a. si-ntr-alta si parca ar spune ca vrea sa ne taie mai repede" (33. Vrabioiul care s-a îmbatat ·cel dintîi din rachiul facut de diavol într-o urma de vita. p. motanul se dovedeste un mare viteaz dupa ce se casatoreste cu vulpea (AT 103). Iasîndu-1 orb pentru ca l-a divulgat (52. încît el a fost silit sa faca pe Eva din aceasta coada (ibid. ca pe lumea cealalta sa poata jura ca stapînul nu i-a dat de mîncare. Uneori. Pisica. Dumnezeu a prins-o de coada. 166). Ea a furat coasta lui Adam. 914). a scapat. Strigoiul îl de- nunta nevestei. urias mîncat de mire si mireasa apara pe mire de a muri în noaptea nuntii.. 682-683).

600-601). sare peste foc si-i cade hîrtia de sub coada tocmai în foc. II. v. Apoi zboara pe gard si scapa (ibid. da cîrciumarului sa bea rachiu rosu si el se preface în motan. cîrciumarul se întoarce acasa. punînd stapînire pe curtile lor (5. fugind în . 186). zapisul a fost în pastrarea lupului. P. p. se ascunde dupa soba si. p. Dusmania de ni. I. "toarta de aur din degetul cel mic" al lui care îi îndeplinea orice dorinta (AT 560.p. De atunci. O data. Cîine). Leul se convinge ca omul e cel mai tare (AT 157. ea îi trage o palma si pleaca în lume. p. Aceasta îi cere numai ca .p. care a pierdut "zapisul" animalelor în care acestea îsi aveau înscrise prerogativele lor. 263-273). Initial. P. P. redevine iar p. Jlînvata apoi sa ceara de la stapînul p. urmareste mereu un soarece. apoi îl trimite sa peteasca fata împaratuluL Ea face peste noapte podul de cristal cerut de împarat. Rareori. Facîndu':î-se dor de copii. 149). unde' de~in amîndoi oameni si se iubesc. uita toata învatatura de îndata ce zareste un soarece dupa care se repede (79. 133. P.îi raspunde "O-arrs! O-arrs! face s-o mutra urîta" (5. Cînd e învinsa de soareci. are rol de capetenie în cunoscutul basm Motanul încaltat (AT 545). 247). Se plînge leului ca a ramas asa mica fiindca o bat copiii în casa. P. II.. se afla printre animalele alungate de stapîni care se asociaza în calatorie (AT 210). Soarece). 306). e recunoscut de copii si atunci femeia p. p. provine din neglijenta p. îl duce cu sine în padure. iar p. amîndoi închisi într-o galetusa de aur (42.P. p. 290 sa dorm mai întîi ca sînt beat". fugarita de baieti. 396). O p. îsi bate joc de cîinele care îngheata afara fiindca i-a fost lene sa-si faca un bordei (41. pactizeaza cu acestia (v. prinde de pe apa toate pîinile pe care le arunca un baiat. 1-6-18). p. I. 510). 12. arzînd cu totul (AT 200).oarte dintre cîine si p. p.padure (81 a. cîinele o latra mereu: "Contratu-contratu! Contratu-contratu". pentru ca ea locuia în casa si putea sa-I pastreze mai bine. P. apoi arde în paie uriasii (sau zmeii). Motanul dresat sa tina lumînarea la masa si sa nu se atinga de bucatele de pe masa. v. Manînca soarecele de cîmp careîl crede împarat (AT 112. 51 a. Îsi capatuieste stapînul petind fata împaratului si silind vacarii sa spuna ca toate cirezile sînt ale stapînului ei. p. cînd lupul îsi vîra acolo capul. apoi a trecut la cîine si pe urma la p.. Mai tîrziu. Soarece). p. p. îl zgîrîie (18. ia cu sine un copil din flori aruncat si îl creste. Cenusotca intra servitor la o p. ba- iatul capatuit vrea s-o alunge.

(S. Dupa anul de trei zile. (52. nazdravana care îl anunta la întoarcerea de la vînat ca pe nevasta-sa "au furat-o barbatul ei de mai nainte" si îi spune ca are chiar timp sa astepte pîna se va coace "malaiu maruntel" sa faca pasat din el si sa-I manînce cu lapte si tot îi va ajunge cu calul lui ((79. II. 75- 77). p. II. printre animalele sfintei la care intra servitoare fata cea harnica a mosului (AT 480) se afla si o p.ra (93. îl readuce stapînului. Uneori. p. era necunoscuta pîna atunci. Zmeul are o p. 147). AT 1562 A). iar în al treilea an o arde în foc si ea redevine fata de împarat (7. 744). 3748). Dupa ce i se fura obiectul miraculos (în alte variante un inel sau o margea). apare incidental. pentru a izbîndi. protagonistul se preface în p. apa udeala etc. Cînd p. în al doilea an. dar cînd p. dar cînd acestia pun un cas pe masa. stapînul nu mai întelege numele date de el si ramîne în paguba (41.. rea de care Vilis Viteazul (AT 302) nu se teme totusi (80. p. însceneaza gasirea acului. 55). S. Mîta nazdravana ajuta pe fata mosului persecutata de vitrega sa scape de Marti-sara pentru ca i-a dat mîncare. Ca rasplata pentru ospitalitate. Fata chioara ca sa nu se dea de gol în fata petitorilor. o lasa sa fie omorîta de Marti-s'l. în alte snoave. p. Sfînta Miercuri si Vineri sînt pazite de cîte o p. (33. Uneori. iar împaratul îi da o corabie de galbeni pentru p. 4685. 519).291 în fiecare dimineata "sa tai trei nuiele din padure si sa ma bati mereu pîna voi sari pe usa. p. e numita: Prinde-tot.. p. ajutata de cîine. îi omoara cele trei fete. p. 186- 190). intra în palatul acesteia pe cos prefacut în p. 160-163). 71- 12). p. dar pe fata babei care nu-i da mîncare si o alunga. voinicul care a omorît zmeii se preface în motan "tare frumos si s-o bagat pe fereastra în casa" (12. se urca pe masa. facînd pe hot sa stranute (dîndu-i pe la nas coada îmbibata cu ardei) si sa-I arunce astfel din nas (51 a. ea îl loveste crezînd ca e o p. p. e rasplatit de p. Ea e numita hîrîitoare de pedantul pentru care focul e mîngîiere.duce cu coada focul în arie. calca . Soarecii si sobolanii sînt pustiiti în tara unde p. ia razele soarelui si fuge (81 a. în snoave. eroul lasa "o turma de mîti". cu un cal nazdravan. Atunci sa-mi deschizi usa sa ies". 88-91). Ca sa spioneze sfatul zme- oaicelor. zgîrîietoare etc. p. p. în alte variante. fetele petite sînt fonfaite si parintii le interzic sa vorbeasca de fata cu petitorii. p. e rasplatit cu haine de aur. p. Piparus-Par-Frumos plecat sa aduca razele soarelui de la Zîna Dobrozîna. 66). aria procopseala. (AT 1456.

caci aceste batai vin de la oamenii micuti si anunta moartea barbatului ei" (50 a. Statu-Palma-Barba-Cot). Ghemis. om~l crede ca l-au întepat purecii. p.se adaposteste sub o ciuperca si e înghitit de o vaca. vaca e vînduta unui macelar si el e lepadat cU:matele pe care le înghite un lup. Neghinita. p. p. 50-52). unde e asezat într-o firida sa fie vazut (66. p. 525): Neghi- hîta e de-abia cît o neghina. Striga din lup. P. iar din urechea oii o conduce la ascunzisul tîlharilor. Un român ajunge într-un sat de p. "oameni micuti".Au existat înainte vreme si oameni p. e rautaciosul Barba-Cot (v. pe care îl vinde la un han. Alt Neg)J.' apoi îi aduce o ~losca de vin si o pîine. 251). p:-33-34). Nuculita. 1. Cel mai mare era cît o donita. dar mai are doi frati. pe-care sa le puna la plug. care poarta numiri diferite: Nan din Gavan. 'avînd lampi si tJmacoape în mîini. se scoala si plînge.inita e'mai mic decît ghemuI si e zamislit de ureche'a femeii ce-si dorea un copil. fiindca nu are boi (S. Pitic tîntariul. Sfre<ielus. ia un p. apar sporadic în folclorul românesc. Prichiduta se ascunde în urechea boului de unde îl îndeamna la plug. de unde le fura toate bogatiile. altul de o palma: Tatal îi omoara pe cei mai mari. 428-434). . Petru Piparus etc. cel mai cunoscut p. Sdîrca. apoi de un lup pe care îl sperie (49. cred ca e un deal si încep sa-I sape. Nan din Gavan e cît o s~ioapa. Pitic. între ei se cearta si se bat în lupte violente. 292 interdictia (S. Tatal îl vinde pentru bani si ajunge la împarat -sa-i . ajutat de tatal sit!- (86. iar Nan se întoarce la parinti (41. 3725). si se culca. Caleasca cu caii lor o ia în mîna. ce veneau cu corabiile. Un român pacaleste pe un evreu sub pre- textul ca vrea sa cumpere de la el niste p. 5586). Michiduta. Ii cer sa-i ajute în raz- boiul cu alti p. furate de la hangiu si brutar. E înghitit si el de o vaca. E de asemeni cunoscut p. '" în basme. se adaposteste sub o frunza de tei.clarN eghinita scapa ascuns dupa matura. P. Românulle sfarîma cora- ___ biile la maL-La plecare. Cu baiesii sînt însa extrem de prietenosi. neagra. Legendele aproape nu-i cUnosc. care aveau barbi lungi si erau îmbracati tocmai ca baiesii în haine de lîna. "Cînd sotia minerului aude la miezul noptii trei batai în usa. din basmul AT 700.care o mulgea. acesta se sperie si fuge pîna crapa.. Lucrau' si ei la mine.La minerii din Muntii Apuseni au fost semnalati niste p. unul de un cot. Prichiduta. Cînd paste boii. Batjocorind femeia .

Apoi pazesc împreuna fata împaratului care mînca pe toti logodnicii si noaptea p. I. Michiduta îi pune sa se lupte cu "bunelul meu" ursul (Ar 1071) si recapata fata împaratului (18. îi marturiseste ca el e împaratul pestilor pe care baiatul l-a eliberat din plasa (86. La urma. p. 181). într-o singura varianta cilteana. Lupul se da unei vulpi sa-I caute în gîtlej. pe carele împartecu:ba-: iatul. Pitic tîntariul e mare cît un cot si se.293 fie sfetnic pentru ca ghicea gîndurile oamenilor. ascunde caii popii si se preface a ghici unde sînt ascunsi. p. taie balaurul iesit din fata. se culca sub o ciuperca si sperie niste hoti. e pedepsita ca la fiecare vorba sa-i cada din gura o broas- ca (XV. îl ajuta pe batrîn la plug. 31-38). 180- 181).lcestia la trînta. Sdîrca fura pe rînd de la un sas pîinea cu covata. hraneste cu tîntari. p. U~ p. slanina si butoiul cu vin pe seama celor 12 hoti care rîdeau de micimea lui. tipa ca nu el a furat. el îi sperie. e înghitit de un lup si de pe limba lui sare lînga niste hoti. Constantin îi omoara puterile din balaur. apoi omoara pe mama zmeilor (15. o rasplatesc cu darul de a~icadea din gura la fiecare vorba un galben. împaratul Piricot este mare cît "un copil de patru ani" si are o fata pe care o tine închisa. Cînd tipa în urechea împaratului. 60). P. Fiind musca... 141-148). 597- 598). intra în casa unui popa zgîrcit de la care ia bani. Mai întîi. 440- 446). Apoi se duce sa scape fata unui împarat fugita la diavoli. La urma. p. Petru Piparu:s e mic cît un bob de mazare. luîndu-le comoara (94 a. P. 49-52).-p. se întîlneste si în alte basme. Ajuta apoi pe hoti sa fure oi si ramîne sa fie si el hot (ibid. E înghitit de un lup pe care îl sperie. . polobocul cu vin. p. ci hotii si sasul îi prinde pe toti (81 a. 96~98). dar se poate face cît o musca. elibereaza fata si un petitor si îl omoara (5. e înecat în fîntîna (LXXXIII. Prichinduta nascut din farmece se ascunde în urechea boilor pe care îi fura niste hoti. Se poate prefa<::eîn tîntar. Fata mosului cea cuminte slujeste. precum si pe petitorii care vin. Ajunsi la ascunzatoarea lor. mînînd boii din urechea lor.hiivulpii. unor p. Se ia cu . se face frate de cruce cu un baiat alungat de acasa. Michiduta e un baiat obisnuit. p. p. Michiduta scoate oc. pe cînd fata babei care le mînca aproape toate fragile. slujba ei constînd doar în a le aduna fragi (AT 480). ramînîndu-i oaia si. ia pietrele scumpevo- mate de un balaur în vîrful unui copac. îi sperie si le ia comorile. I. p.

p. Dumnezeu si Sf. lacom de pamînt si-a îngropat fiul în tarina vecinului ca sa spuna ca e pamîntul p. 480- 483). p. p. Lacomia e trasatura sa dominanta în o seama de basme. fel da fel da bauturi. II. lacom de bani care s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe saracul ce gasise un sac de bani si sa i-l cedeze lui. Apare în naratiunile populare. p. Alt p. popii îi zice tap" (99. 89). un p. au redevenit oameni (52. schimba ber- becele care se scutura aur. dar cînd a venit Dumnezeu cersetor sa-i dea ceva. dar dupa 9 ani redevine p. 254-255). Cu slugile se arata nemilos. p. apoi masa care se deschidea "cu fel da fel da mîncaruri. apoi redevin oameni (77. 346-347). în basmul AT 785.ca din vita în vita toti urmasii tai. Dumnezeu l-a blestemat . "foarte nasalnic si hapsîn" nu se împaca cu nici. pedeapsa e temporara. Dupa un an. IT. sa se sature atunci cînd se va satura ~alul d~iarba" (52. în alta varianta. Bivolul pro- vine dintr-un p.. e prefacut bivol pentru ca a "mintit ca are luna cearcal} de vînt". dar cînd a deschis groapa. marturiseste ca el a furat trei crengute . un p. Dumnezeu se preface dascaI si p. Un p.. 410). p. Sînt dati fatului sa lucreze cu ei la saraci un an. un dasca1. s-a îmbracat cu o piele de tap. 1. ramînîng. Un p. fel da fel da banet" ca sa se îmbogateasca si mai mult. Feciorul unui sarac a cerut sa fie p. p.atunci cînd Dumnezeu destineaza a: treia gramada de bani celui ce le-a furat. n-a mai putut lepada pielea de bivol (52. ca sa poata fura.. nu o mai poate dezbraca (81 a. "De atunci. pe care n-a mai putut-o dezbraca. Dumnezeu l-a' prefacut cal si l-a dat unui tigan sa care carbuni (5. 3-6). p.. în unele variante ale basmului 563.. acesta se prefacuse în cîrtita. p. p. angajeaza doua slugi la vaca pe care o are. nasul p. 1254-1255). p. 66-67).46-47). Petru prefac doi preoti în bivoli pentru ca se saturasera de grîu si plecasera sa caute mama grîului. dar dupa un timp. Un p. p.. dîndu-i unui om sa care greutati cu ei si sa-i hraneasca numai cu paie de grîu. p. de atunci mereu sub pamînt (LXXIX. 1253). se îmbraca în piele de capra. Finul le obtine la urma cu "bîtulita" care batea la comanda (ibid. pentru ca "tare urîsera biserica" si în sarbatori mergeau la tîrg. 294 Popa. l-a alungat din ograda. II. (LXII. Ajuns cu banii acasa. Cel care curata grajdul primea . cu putine exceptii. si un diac sînt prefacuti bivoli. ca personaj negativ. într-o varianta a basmului AT 301 B. ca sa-I sperie pe saracul ce gasise comoara. Legendele reliefeaza lacomia p. Alteori.

p. apoi îi vîra cutitul cu sînge sub perna ca sa fie alungata de sotul ei (86. p. 537).295 de la p. p. un p. P. zicîndu-i sa dea mai repede ca se face sara si nu-i grajdu curatat" (12. apoi ea fuge. "la hiiecare lopata da gunoi. are o suta de fete pe care le da celui ce are o suta de feciori. în sac sub pretextul ca-I duce la rai. p.hi. 265-266). Într-o varianta a basmului AT 510 B.Pasti prin boabele de cucuruz puse în buzunar. E agatat cu sacul într-un pom. III. necuviincios e prefacut de Dumnezeu încal si dat unor saraci care îi scot un oc. p. în cele religioase. p. de argint si de aur. îi ucide copilasii. 123-127). tatal incestuos e p. în variantele basmului AT 706. 703). Adesea. În unele variante ale basmului AT 303 A. pe care p. p. p. libidinos nu se poate retine nici în fata animalelor (v.). P. unde e batut de argatullui care îl recunoaste dupa tipete si îl elibereaza (79. Ucenicul îsi previne tatal sa nu-i dea si frîul. cu un cumul de defecte si sIabic!uni. fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac în manastire (fata) si în p. Urs). Dupa ce fata se casatoreste cu un împarat. Acesta îl pedepseste pe p. dupa ce a umplut biserica de raci cu lumînari aprinse pe spate. (LUI. cîte-o palma. fiind "bogat". cu barba rosie pentru a cumpara în tîrg pe ucenicul sau prefacut în cal (AT 325). Fata fuge si se îmbraca în lemn ca sa scape de urmarirea tatalui. p. depasind prin varietate majoritatea altor personaje negahve. incestuos le face îndata. II. Snoavele îl înfatiseaza pe p.. e gasit pascînd "doi tapi si doua capre" în ziua de Pasti (36. p. sa ramîna cioban în locul lui (81 a. are rol secundar. îsi recruteaza o armata de maimute cu care revine acasa si-l omoara pe p~ (5. incestuos: De obicei. Mai des apare p. îsi pierde sirul si spune credinciosilor ca în acel an nu vor fi Pasti (5. Diavolul se preface în p. P.3866). iar cînd preoteasa mai adauga un pumn. din care arunca în fiecare zi cîte una. dar uneori fata se preface în "popa batrîn" (LXXXIII. 537-538). acesta uita si p. 145-147). de arama. redevine p. Unele snoave releva ignoranta p. 36). p. Basmul AT 822 îl înfatiseaza ca ignorant si mi cioban sau un servitoF raspunde în locul lui la cele trei întrebari ale împaratului. Hotul iscusit vîra pe p. crezînd ca-i place sa le rontaie. Masoara astfel intervalul pîna 13.Peste un an. 369) . În alte ipostaze. are putere asupra lui (LXXIX... . 84). (baiatul). fata cere întîi trei costume.

desi l-a batut mai mult (5. se iau la cearta care sa-I serveasca (5. prostia e funciara. 3869). alearga dupa proto:gop cîntînd glasul cerut si îsi reia vaca (5. 3296). dar omoara pe . (5.. promite jumatate din vitele ce le are psalmodiind si protopopul convinge pe oameni ca a auzit cea mai frumoasa evanghelie (5. 3250). se trînteste pe spate si bate cu picioarele ridicate sa-i cada jarul. toti parasesc biserica. Cînd un cioban are nevoie sa i se citeasca o slujba. inclusiv fatul care îl anunta unde i-a lasat cheia (S. una mare pentru pisica. el face numai ju. cu barba rosie e temut pentru rautatea si lacomia lui. 4062 A). Chiar p~o- topopul nu e servit în farfurii la masa p. de a-si exploata supusii.. cîntîndu-i doar: "Cît îi de la picioare pîna la cap. p. La inspectia protopopului. Multe snoave reliefeaza înclinarea p. Cînd oamenii îl reclama proto- popului. fratele lui Pacala îl ocoleste. cei doi p. atîta-i si de la cap pîna la picioare si cît e de la cap pîna la picioare. dar episcopul îl sfatuiestesa foloseasca o pipa cu coada mai lunga (5. 1258). psalmodiind mereu (5. matate de slujba (5. De aceea.omul care s-a prefacut mort ca sa-i spioneze ignoranta (52. 41)78). 4062). 3234). subprefectul etc. desi preoteasa îi arata ca si puiul poate intra pe cea mare (5. Îsi tine luleaua pe masa altarului (S~4066). îndeosebi servitorii. Un taran pre- tinde ca iapa lui e mai cuminte decît p. Cînd predica e prea lunga. atîta-i si de la picioare pîna la cap".Nu mai citeste evanghelia cu SI. 4063). prohodea mortul singur în biserica. de vreme ce face în pod doua gauri. raspunde ca e stîngaci (5. care nu stia carte. O seama de snoave arata consecintele unor atari deficiente: p. ca dupa moarte va fi tot în biserica (5. alta mica pentru puiul ei. nu mai are autoritate.. 3868). 4070). zeflemisit etc. nu mai stie cum sa se descurce (5. În biseric~. e neascultat.tine cartea pe dos... acestea fiind destinate oaspetilor de seama: primarul. 3239). "ca esti cu barba rosie . Cel ocarît ca nu merge la biserica raspunde p. Stefan fiindca satenii o stiu din anul precedent (S. p.4067). dar cînd eineva îi atrage atentia. se înfurie si se retine de la cuvinte obscene (5. pe cînd pe p. p. nu stie glasul al 7-lea si îi da vaca pentru a nu fi despopit. La unii. Cînd paracliserul e beat. 4982). întrucît prin bataie a dezvatat-o de narav. aviditatea de pamînt si lacomia în toate. P. iar cînd O pica- tura de ceara astupa un cuvînt.4068). Cînd îi cade un jar din cadelnita în cizma. dar cînd preoteasa în- cepe a se boci dupa vaca tocmai pe glasul al 7-lea. îndeosebi p. Cînd diacul îi scoate semnul din evan- ghelie.3241). nu l-a putut dezbara de ne- vasta-sa.

p. ras- punde ca atunci cînd vine necazul pe om. cere sa i-o plateasca pe loc. 4987).!97 si tata mi-o spus. dar la cererea acestuia de a merge mai încet. Cîteva snoave prezinta pe un p. spune solicitantului ca înmor- mîntarea dupa legea veche e fara slujba si costa numai 4 lei.. 3328).aca vor muri de foame 9 sate din jurul lui (5. cel care arata bani multi episcopului (5. 16). asuda toata ziua (5. La pomeni. dar acesta raspunde ca nu orice gloaba e buna de p. Cînd diacul îi spune ca vaca a lovit-o cu cornul pe vaca lui. sa nu dau peste bucluc" (33. 3133). dar dupa legea noua se face slujba si se trag clopotele. 3236). Cînd sparg urciorul. dar costa 100 lei (5. Ia un sac de colaci de la pomeni pe care îi da diacului sa-i duca. la judecator (5. explicînd ca a fost sfintit sa aiba "gura de lup si burta de cal" (5. nu consimte sa asiste la împartirea galbenilor celor 3 frati într-un ulcior decît daca cei ce vor cadea pe patrafir sa-i ramîna lui. 3000. 4975). 5041). Un p. manînca pe rînd de18 ori.. daca nu s-au facut p. p. apoi îi angajeaza ser- vitori cu conditia ca cel ce se va supara. se duce sa-i spioneze la geam. p.4990). sa ma feresc de asa oameni. E nemultumit cînd sînt colacii mici. nu se ridica de la masa (S.p. dar cînd un om i-aduce unul care nu încape pe usa bisericii. hot.4977). are lucratori si se roaga lui Dumnezeu sa lungeasca ziua. P. p. Diacul din altar raspunde sa se îmbrace la cîmp în doua cojoace. lacomi se iau la întrecere: în ajun care va fugi mai repede. P. îi înfometeaza ca sa se supere si sa-i mutileze. ia cu puterea jumatate din averea unui taran care e trimis pentru dreptate la primar. e murdarit de excrementele ce curg (5. 4984). 3237). la subprefect. învinuieste p~cei care au facut\biserica asa mica (5. Un p. E facut p. p. 4989. v. El a acumulat atîtea bogatii. Unul din ei cade si e întrecut de celalalt (5. va primi colacul cel mai mare. pîna ce îi va raz- buna Pacala (S.. PacaIa). (5. Ca sa ia mai multi bani.4974). urmînd sa spuna apoi . nu mai e nimic de facut (5. 4981). dar cînd întelege ca vaca lui a fost aceea care a facut dauna. Recomanda vizitiului sa bata caii s-o ia la trap. Cel ce înmormîn- teaza într-un an numai saraci se plînge de napasta ce l-a lovit (5. Cînd aude ca fratii lui Pacala masoara banii cu banita. se va alege fara simbrie si cu nasul taiat (sau trei fasii de piele taiate pe spinare). Da putina mîncare servitorului. Se asociaza cu diacul sa fure candela de aur pe care sa o vînda.4979). îl consoleaza ca se va ruga lui Dumnezeu sa-I ajute: A doua zi. chiar daca satul rîde pe seama lui (5. încît poate supravietui chiar d.. Doi p. Cînd nu i se da friptura. 5040).

Împreuna cu diacul manînca smîntîna tiganului pusa spre siguranta în biserica. pusa înadins. v. :S:otul marturiseste în biserica ca toti copiii cu parul rosu sînt facuti cu p. unde barbatul îl elibereaza pe p. Cînd hotul îl mituieste. 3505). e pus de barbat sa rîsneasca pîna la ziua (S. Mai frecvente sînt relatarile despre escapadele erotice ale p. iar cînd dascalulîl ameninta ca îl va denunta. 5404). care cade din sacul diacului (S.-3470 C) sau mai întîlneste în ascunzatoare alti doi p. se întîlneste pe cîmp în ace~ lasi loc cu diacul (S. 1256). 3470). luînd si dalta înrosita. Cînd merge cu botezul. 3430). Iasîndu-1 descult (S. e infidel (S. p. Sînnicoara). P. iar cînd vine gol acasa. p. care se descopera dupa ce aude marturisirea ca din vina ei p. aceasta se preface a nu-l recunoaste si trebuie sa stea în cocina pîna la ziua (S. 1258-1259). aceasta pune în locul ei pe preuteasa.5343). 3465). preoteasa îi fura hainele. Trimite pe diac calare sa fure un miel. 5392). 3479).se preface g~icitor (AT 1641) dup~ ce primeste jumatate din boul furat de dascaI (52. Cei doi fug cu cizmele. 1259). îl împaca promitîndu-i doi boi din cei patru (52. Nicolaie si a Maicii Domnului ca sa creada ca acestia i-au furat-o (S. se ascunde în cocina. Lasa însarcinata pe fata vaduvei cu care s-a casatorit. si pe diac pentru o mare suma de bani cu care femeia îsi cumpara haine frumoase (S. (S. oferindu-i cele 10 ruble daca se descalta. care la urma e de acord sa fie si ea luata de p. Momit de o nevasta. Alteori. dar acesta e prins de pagubas care îi ia si calul p. enumera averea mortului din care acesta i-ar fi testat jumatate. încÎt "pîna în sara a fost plina ograda p~pii de copii" (52. cu care va pieri împreuna (S. Împreuna cu diacul si fatul e momit la o nevasta. apoi ung icoanele Sf. p. se îndragosteste de cumatra lui. p. Reproseaza amantei ca nu l-a vizitat. p. 298 ca hotii au devastat biserica (S. 5436). unde încearca sa linisteasca porcii (S. La o întîlnire cu o fata. (S. 5432). sau sare pe fereastra si cade peste diavolul care l-a adus pe barbat foi (S. 3471). . spre disperarea vaduvei. Se lasa'momit de ceidoi cazaci care au pariat ca p.. are 6 degete la un picior. fura ce-i cade în mîna. 3432). care i-l fura pe al lui si dupa iesirea din biserica se da de gol (S. 5441. La o înmormîntare. Surprins la o nevasta. p. e vîrît într-un butoi cu smoala cu care barbatul femeii pleaca ca sa arate oamenilor pe dracul pentru bani (S. 3428). Cînd e surprins noaptea la amanta. 3466). 3469). apoi spune ca aceasta o priveste numai pe ea (S. Un p. fura topoarele de la sateni.

182-197). p. Fata ce a ajutat la desfacerea farmecului flacaului prefacut în sarpe se opreste cu acesta la un nuc în vîrful caruia stateau doi p. p. 292). p. pita de diavolul ce se preface în sarpe (AT 653) anunta parintii despre soarta ei printr-un p. În legende. ajuta pe erou(AT 513 C) sa aduca o craca de la pomul din mij- locul raiului. p. 464-465). 11-12). I. fiindca p. pe care îl luase cu sine (5.. Petru îi spune ca în zadar îl cauta acolo. pentru ca diavo- lul nu se poate preface în porumbel (LIII. puterile zmeului (AT 302) se afla în trei p. fiica împaratului ra. îi va smulge si lui aceeasi parte din corp. El e trimis ca mesager la parintii fetei sa-i înstiinteze ca ea traia la di(ivol (LXXXI lI. protopopul.- 407). se prefac iar p. Uneori.p. "Acestia sunt dragostele noastre. p. a sacului de mazare (79.p. Împaratul p. l. 213). a mea s-a ta. 406. Floarea Florilor (86. Trei p. 44-45). 768). 481). o consoleaza ca dedesubtul lui sta . 253). În ajunul Bobotezii. iar mai jos ceilalti ierarhi (S. II. într-uIt palat în care soseste la urma si sotia eroului. avertizeaza pe fratele mirelui (AT 516tca mireasa sa nu calc~. II. P. încît chiar în timpul slujbei trimite pe servitor la cîrciumar. 675).mai apare în bas. si-si ~au zborul (86. nu cuteaza sa se tina de cuvtnt (S. e aratat a fi betiv. fiindca popii nu intra în rai. p. Porumbel. Un p. 4071). îl cauta la rai. Preoteasa care nu s-a recasatorit si moare curînd. p. p. p.mul despre ghicirea pielii cu care se îmbracase fata împaratului (AT 621). În basme. se dau peste cap si devin "unsprezece tineri frumosi si chipesi". Are picioarele rosii din cauza ca s-a asezat pe hoitul pe care îl mînca corbul Jri- mis de Noe sa vada daca au scazut apele potopului (18. . el e o pasare venerata. iar dupa ce manînca. p. Fratii lui Bucatica (AT 425) locuiau prefacuti în p. 299 Mai rar. p. p. dar p. calauzeste pe erou pîna la iubita -lui îndepartata. ameninta pe dascal ca daca va fura si va mînca un porc fript. îl va gasi numai la iad.. dar i-aduce raspunsul ca "David" nu-i mai da pe datorie (S.pe pamînt (41. 448). De asemenea. p.:. dar Sf. 3111). daruindu-i în schimb cele 100 corabii cu graunte (41. (AT 510) care o . simbolizeaza uneori dragostea aprinsa. Din oasele mamei'Cenuseresei se nas~ p.ajuta pe fata la alegerea macului(44. dupa toate cîte le-am rabdat s-au facut hulubi si acuma se saruta si stau în vîrf" (52. Îl afla cufundat pîna în gît într-o mocirla. dupa cum s-au înteles pe patul mortii. Ca auxiliar. Dascalul vîra degetul pe anusul por- cului si scobeste mereu mîncînd. 3130). ce stau într-un mistret (LXXXIII.

p. deci basmul despre animale..Sotul care a fost initial în piele de porc (AT 425) se preface în p. p.. V. se observa o tendinta de nivelare a celor doi termeni si la povestitorii munteni pîna la a deveni sinonimi: "basme. a capatat sensul de "naratiune în genere. 55). v. Pentru a scapa de cîinii nazdravani. 60). p. la slovaci povest si la polonezi powiesc se folosesc si cu sensul de basm. ceea ce se întîmpla. în timp ce basmul denumea specia mai lunga. Probe). de origine slava. p. Zîna fugita de la sotul ei care i-a fura t hainele (AT 400) se preface în porumbita alaturi de cele doua surori: "de vei cunoaste care-i a ta.. cu muiere vei fi" (60. se întelegeau numai naratiunile scurte. v. Cînd sotia necredincioasa da amantului ei veriga miraculoasa (AT 560). la urma redevenind un flacau care omoara vitrega (52. un hulub" care îsi spune în cîntec patania. p. niciodata basm" (XXXV.. p. basmul propriu-zis. feciorul peti tor se arunca. I. p. la cehi povest. dupa care se catara zmeul. adica naratiune neveridica. IV. în acceptiunea lui din ·-Munteniau si- . . 1052). Din oasele baiatului taiat de vitrega (AT 720) "la sapte ani s-a facut . trecînd astfel întîia proba (5. 1-2. de la al 99-lea etaj.. Poveste. "povestea cu bazmu e tot una" (5. eroul tradat de sotie (AT 318) se preface de obicei în rata. alaturi de celelalte sinonime ale acestui termen (XIX.p. au încercat sa introduca în folcloristica termenul p. El se da peste cap. apoi în p. p. 109). divulgînd crima. legenda si snoava. Termenul p. Basm). eroul se preface p. basna. chiar o rela- tiune curat istorica. eroul se metamorfozeaza în p. legenda si snoava. mai tîrziu alti cercetatori. Hasdeu. 71).V.Ca-sa-'si dovedeasca iubirea adînca pentru fata nazdravana provenita dintr-o grindee. avea în paleoslava acelasi înteles ca si cuvîn- tul basn. basmul propriu-zis. rascumparat de un copil îl ajuta mai tîrziu pe acesta. pentru a se feri de urma- ritori sau pentru a se putea razbuna. uneori roman. La popoarele slave. P. 136).-la' cererea ei. tot una e".43.Uneori. si astfel patrunde în casa lui Florea Floritu (28. redevine om si îsi reia sabia cu care îl ucide pe zmeu (60. dorind sa se prefaca în p. el pleaca în zbor pîna unde descopera pala- tul sotiei fugite (7. 2-77). Ca sa poata pune mîna pe sabia fermecata. în vremea din urma. I. povesti. 2600). Termen generic popular care denumeste toate speciile narative în proza provenite din traditie: basmul despre animale. II. "ca sa nu se lipeasca farmecele de el" (41. p. p. fictiva.. Numai la sloveni povest. Doar în Oltenia si Muntenia prin p. 53.

pcitila (Maramures). VI). Pornind de la constatarea ca folclorul oglin- destesi viata contemporana. cea mai raspîn- dita fiind cea de întîmplare. Se poate ca prin arhivele cu materiale juridice sa se afle multe p.a. el da la iveala. consemnate ca depuneri de marturii ale împricinatilor sau martorilor. trebuie sa fie tot atît de veche ca si omul iesit din faza primitiva. pareri asupra unor lucruri care-i privesc. Termenul p. Din povestirile lui Ilie Pietrarul (în Povestea vorbei. fie "povestea vorbei" . de la noi au fost stenografiate de fratii Artur si Raul Stavri. 2601). "martu- risiri de ale taranilor despre traiul lor. prea 'de departe. fie anecdota. p. nu numai asa cum îl rasfrîng. cînd a simtit nevoia de a împa. e livresc. Cel care va introduce specia în sfera investigatiilor. Specia a ramas însa în afara investigatiilor folclorice pîna catre sfîrsitul secolului trecut. va fi Ovid Densusianu. istorice.va avea numat interes linguistic" (12. Denumirea populara e diversa. P. asa ca colec- tiunea nu . 1. Primele p. 1. Regional se mai numeste patima. în cari nu ne întîmpina nemic miraculos sau supranatural". 1896-1897).al taranului. amintiri istorice s. adica "cu întelesul de orice fel de naratiune. Multe din textele care se dau în acest volum pot fi socotite ca docu- mente ." care vor "putea folosi si celor care voiesc sa cunoasca mai de aproape viata. relatari despre pataniile povestitorilor în viata.301 Oltenia. fiind cel mai potrivit pentru a indica naratiunile contemporane. în masura în care scriitorlJllorle-a redat cu oare- care fidelitate. patîma (Transilvania sudica). în opo- zitie cu povestire. iar pe de alta parte faptul ca în terminologia populara din toate provin- ciile. în opozitie cu basmul în care "supranaturalul constituie un element esential" (XXXV. prin care povestitorii populari îsi comunica întîmplarile mai de seama din viata lor. patanie (Mol- dova si Muntenia). exceptînd pentru trecut Muntenia si Oltenia. el va sublinia din nou importanta speciei. în parte. a dus la întrebuintarea lui în acest sens. p. cel dintîi. Nevoia de a folosi o den. fie legenda. din cele 4 naratiuni povestite de acesta una fiindp.tasi si se~enilor sai unele fapte memora bile la care a fost partas. care denumeste numai narati unile contempora- ne. aratînd . chipul de a gîndi si simti.. fie snoava. colectiunile obis~uite de folclor.umire pentru toate speciile narative în proza transmise din traditia orala.. Peste 3 ani. tocmai p. 2. culturale si. Povestire. si prea vag'.sufletesti. e nu- mele lor generic.

cu fond superstitios. Acestea se aseamana cel mai mult cu legendele. III. De aceea.. cu bucuriile sau durerile provocate de aceasta. 3. p. iar p. 1909). P. fragmente din realitatea înconjuratoare. traieste numai atîta vreme cît e crezuta a fi total veridica. ea se abate pe alocuri de la acest canon. Cu toate acestea. ea nu mai trezeste nici un interes printre ascultatori.singurele în care se poate vedea mai bine spontaneitatea lui sufleteasca" (Fol- clorul. investigatiile sînt departe de a fi exhaus. repre- zentînd o infima cîtime din totalitatea lor. P. dar la multe din cele cuprinse în volumele din 1906-1908 frumusetea literara depaseste cu mult pe cea dintîi. ca si legenda. în colectivitatile de grad arhaic. cu nelinistile si aspiratiile prezente din totdeauna în . P.: tive. Dar. Specia ar putea fi cunoscuta mai adînc în resorturile ei prin înregistrari sau steno- grafieri continui de cei care asista la prilejurile de povestit. a fost generata de nevoia elementara pe care a simtit-o omul înca din cele mai vechi timpuri de a comunica altora pro- pria lui experienta. ca si aceasta. Aceasta libertate nu e fara limite. sînt socotite tot atît de veridice si p. este o naratiune' conte~porana. de îndata ce suscita îndoieli. în cadrul Institutului de folclor au fost culese p. sînt aproximativ aceleasi ca si la legende. relatari despre întîlnirile cu unele forte numenale. prin înregistrare pe documentul sonor din care abia un numar restrîns au fost publicate în antologia din 1966 (5. neîntîmplate. p. Dupa 1949. altfel risca sa fie considerat de auditoriu drept un mincinos.· Limitele veridicului la p. Ea se aseamana cu legenda prin intentia ei de a dezvalui adevarul. cuprinzînd relatarea întîmplarilor din viata povestitorului. povestitorul trebuind sa înfatiseze cele plasmui te de el în culori verosimile. sau la care el a fost macar martor. în culegerile lor de texte dia- lectale pentru a servi în primul rînd ca documente de limba. Elevii sai vor publica numeroase p. potrivit nivelului cultural -al colectivitatii respective.Cum trebuie înteles. 279- 317). lui ca nefondata. Densusianu releva valoarea documentara a p. 302 a fi cu precadere pretioase "povestirile libere . povestitorul avînd libertatea de a mai exagera unele aspecte sau chiar de a adauga fapte inventate. notate de Densusianu si elevii sai. d~osebirea constînd în împrejurarea ca povestitorul este acela care pretinde a fi intrat în legatura cu fiintele fantastice etc. apoi cele înregistrate mecanic în vremea noastra fiind provocate de cUlegatori... împreuna cu comentariile si reactiile ascultatorilor.

ori de cît~ori se semnalaun auditoriu nou. La cîtiva. repetînd p. de descatusare a sufletului prin dezvaluirea celor întîmplate.. suscita un interes mai viu. Cele doua m~biluri au actionat probabil întotdeauna. Asa se explica locul covîrsitor pe care l-au luat printre povestitorii din Transilvania si Moldova nordica p. stingîndu-se odata ~u creatorii ei. a impresionat din cale afara sufletul popular. au trecut în repertoriul colectivitatii. sau cu disparitia ei din memoria lor. Cele trai te s-au înscri. p. Fostii soldati povesteau aproape invariabil scene. 1. 1 4. despre primul razboi mondial. 29-. înconditiik aspre ale traiului militar. are o ~xistenta efemera. de a oferi semenilor sai o învatatura cîstigata cu pretul acelei experiente relatate. povestitorii debiteaza în întîlnirile lor cu precadere întîmplari iesite din comun. celerelatate au fost .vremea au trecut în patrimoniul colectivitatii. 303 viata lui.-30). p. cu atît p. cu. Unii dintre cei care s-au specializat numai în p. se arata tot atît de variata ca si experienta povestitorilor care îi dau viata. ~ îndeosebi a basmului si a snoavei: la început. avînd mereu spectacolul atîtor orori si mutilari. ilariante. Tematica p. pîna acuma investigatiile folclorice nu au putut semnala atari cazuri. raritati pe care nu le ofera viata de toate zilele. care. moralizatoare. "si la urma o ajuns poveste" (5. I. dat fiind ca investigarea speciei e cu totul recenta si înca nu pe toata întinderea registrului ei. chiar daca cercul faimei nu poate depasi granitele unei colectivitati. s-au lasat calauziti numai de întîiul mobil.. De aceea. a putut fi surprins în subsidiar si orgoliul de a fi actant de seama în împrejurari atît de memorabile. Se poate banui ca unele p. modificîndu-se pentru a deveni legende sau snoave.s ca o obsesie de care puteau scapa numai prin povestirea ei unui cerc cît mai larg.petrecute" de cineva. Fiind o creatie contemporana. apoi una didactica. alegînd în consecinta numai temele care pot înveseli pe ascultatori. ele fiind surprinse si la poves- titorii contemporani ca avînd aproximativ aceeasi pondere. Daca supozitia poate fi acceptata teoretic. "distrarea" acestora. ma. vedetismul colcaind în germen si printre talentele rustice..i "memorabil". Vremea pe- trecuta mai bine de patru ani prin transee. . Specia a avut deopotriva o functie de catharsis. S-a observat totusi ca rezonanta ei e oarecum invers proportionala cu banalitatea întîmplarii re- latate: cu cît faptul este mai neobisnuit. Creatorii populari anchetati concep chiar în acest mod geneza speciilor epice traditionale. pentru a-i face sa se despovareze de apasarea grijilor cotidiene. au fost deci p..

nu erau stingheri te. mai ales cînd povestitorul nu para- sise satul pentru a cauta de lucru. încît par a fi elaborari cizelate de rînduri de oameni. 304 . I-II). Au fost surprinse însa si p. care aducea o experienta noua. Multe au ca atare· numai o valoare documentara. atît de diferita de cea rurala. toriu. dupa ce acesta era cules si asezat în co- sare. Din viata de toate zilele. Ea e pe deplin tributara talentului povestitorului care îi da viata. Predilectia pentru faptul iesit din comun se vede si la cei mai tineri care n-au participat la acest razboi si care povesteau totusi amintiri din viata de cazarma. Acestea captiveaza de la început prin improvizatia spumoasa. cum se întîmpla uneori la snoave si legende. Pove~tit."la ghijat de porumb.toamna. Multe p~deosebit de fr'umoase se pot citi în culegerea anto- logica condusa de O. dar sucu- lente.însailate cu maiestrie. în case sau în suri. In cazuri extreme. se strîngeau ai casei împreuna cu o seama de vecini. de martu.' e mai putin artistica decît a speciilor traditionale. adevarate opere literare._ narelor. A. In cadrul familiei. acesta poate fi redus la o persoal}a ascultatoare. amestecul umorului cu autoironizarea si o seama de cuvinte rare. încît unii povestitori au abandonat repertoriul tradi- tional de basme pentru a povesti cu precadere întîm. îndelung revi- zuite. mai ales acelea care în ochii lor luau proportiile unor adevar ati monstri. lipsind aici cizelarea colectiva care se materializeaza în unele formulari cristalizate si în dialoguri spumoase. povestitorii aleg cu precadere pataniile lor izbitoare: întîlnirile cu animalele salbatice de prada. la disfacat de papusoi". din razboi si din spatele frontului. P. la luminalampilor sau a feli. dupa unele denumiri regionale . Densusianu (12. . Seara. 5. Ponderea lor a fost atît de mare. verva care pare fara sfîrsit. 1. Se povestea cel mai mult la desfacutul porumbului. Forma p. dimpotriva stimulate. . din pacate prea putin luate în seama de cei porniti în cautarea frumosului folcloric. se spun si basme unui copil de catre o per-' soana matura. cu formulari atît de -Închegate si de incisive. nu de un singur ins. prin specificul lor. reliefînd curajul cu care au fost înfrunta te.ii ale psihologiei populare si a anumitor stari dintr-o perioada data. de obicei bunicii.plari de pe front si din captivitatea îndelungata ca prizonieri de razboi. Fenomen cultural ce presupune prezenta unui audi-. se desfasura cu precadere în toiul unor munci care.

Mediul militar din fosta Austro-Ungarie a.30S lînga gramada depapusoi. p. Unele basme . dar si hazlii. înlesnit si împrumutarea unor formule de verificare a atentiei ascultatorilor (v. Se spun povesti în sezatorile de tors. 17). în grup restrîns.ult. cu tutun sau bautura. "pe la oi. care anuleaza nota funebra a prilej ului. 1. Timpul petrecut în închisori a favorizat de asemenea desfasu- . . sub forma de ajutor reciproc sau prin plata. mai ales în serile lungi de iarna.1.Dupa sfîrsitul zilei de munca. stînjenarii se arata cu totul dispusi. ma sile pacurarii sa spun". sub însasi supravegherea gradatilor. la piua. Pentru-ca munca sa decurga mai cu spor si sa fie alungat somnul. "vara cînd mulgi oile. iar în lagarele de prizonieri sau în armatele multinationale chiar între repertoriile unor popoare diferite. cînd eram copil mic. mai cu seama pe jos. se spun multe povesti în timpul priveghiului funebru.Ivan Turbinca (AT 330). Sara nu pre. Gazda casei se îngrijea de obicei ca sa aiba printre lucratori si un povestitor iscusit care sa fie ascultat cu placere.m. pîna în2ilele noastre. api spui cîte-o poveste pîna mulgi stîna tata. se desfasoara apoi în clipele de ragaz: la moara. poves- titorii prezenti îsi depanau pe rînd din repertoriu (5. Ciobanii po- vestesc cu asiduitate la stîna. Basm). Cînd se nimerea între ei vreunul cu un repertoriu mai bogat. sa ascult-e narati uni de toate categoriile. S-a povestit mult în cazarmi si canto- namente. Grupurile fiind alcatuite cu precadere din tineret. exterioare satului sînt de asemeni nume- roase. caci si copilul doritor de povesti era consolat: "asteapta pîna la desfacutul cucuruzului" (81a. era chiar stimulat la p. 305). pro-' vocatoare -de rîsete zgomotoase. indicata numai de prezenta mortului (5. Ocaziile de p. alterna cu cîntatul si cu dansul. în cabanele lucratorilor forestieri. În Bihor. Pe valea Hîrtibaciului (Transilvania sudica). p. aceasta era ocazia prin- cipala de p. caci munca se desfasura de obicei în grupuri.poarta pecetea vizibila a vietii de soldat si par a fi create în lumea cazarmilor. 2. seara se desfasurau uneori adevarate întreceri de p. ca-i noaptea mica vara". În dormitor. Se povesteste. se povesteste si la sapa porumbului. executat de flacai si fete la sunetele unui fluier. p. ca o descatusare de viata posaca si grea. Trei capre albe (AT 561) etc. p.. Întîlnirile de sub arme au prilejuit un schimb intens de repertoriu. Prin Oas.. sau chiar în calatorie. organizate mai cu seama în timpul iernii. P. în asteptarea rîndului. 16- 17). Aici sînt preferate povestile lungi. adesea la doi insi.

era rechemata la mulsul oilor la stîna. 'V.. încît unii povestitori au memorizat <cu·acest prilej cea mai întinsa parte a repertoriului lor. 4. p. B. prin spuma .ntile si nereceptivitatea acesteia la maturitate. în atare prilej.spitale. ·dar uneori si dupa alte criterii..în clipele de ragaz. 17-18) .. 306 rarea p. Legendele :sînt povestite atunci cînd discutia din grup aluneca asupra unui aspect ce este comentat. "Da acu . somnul recuperator. poves- titorul constata similitudinea ("Tu esti (sau faci) ca ala care" . Astfel.. tot sfîntu are o poveste .usurare. Asocierile dintJe cazurile particulare ·din viata cotidiana si cele tipizate în snoave se fac dupa continut. numai în familie ·e în genere un semn de declin.. la nevoie. . p. 3.. în -chip sporadic.cel tipizat în snoava pe care o poves- teste spre ilustrare. similare legilor contaminarii ·din folclor.aduce .uneori si parintii.J J <Celedintîi se spun si atunci cînd cineva se afla într-o situatie :similara cu cea satirizata de naratiune. 'Cînd copiii sînt bolnavi. snoava despre spuma de mare (AT 1360 C. unele basme fiind transmise în timpul convalescentei printre ·cei mai interesati (ibid. e folosit ca un prilej de a le . prin . Legendele care povestesc urmarile nefasteale unei încalcari sînt spuse cu scop preventiv atunci ·cînd se semnaleaza unii necunoscatori ai obiceiului (ibid.7). Povestile sînt memorate cu precadere în copilarie si adolescenta. obisnuiesc sa spuna povesti celor mici ca sa-i adoarma mai repede sau sa stea cuminti. ca si la oamenii din sat le mai face lumea cîte-o poveste-asa . bunicii. s-apai cînd vorbim. Un povestitor fagarasan arata ca îsi aminteste poves- tile "numa asa cînd vine cîti-un sfînt. p.. sau numai o aminteste cînd e convins ca 'interlocutorul o cunoaste. p.. :si tot omu.. cea despre popa care a furat barda înfierbîntata de scoaterea unui taciune etc. Sotie). 18-19).care se ridica deasupra laptelui.) ·dintre cazul individual si . caci repertoriul este alimentat aproape numai de colectiile de povesti (ibid. sau explicat de vreuna din cele . mi-aduc aminte" (14 a. este mai restrîns. Cer- ·cetarile mai noi au scos la iveala si existenta p. Anche- tarea provenientei povestilor culese în ultima vreme atesta cum majoritateacovîrsitoare au fost învatate în copilarie. întrucît si copiii iau parte la întrunirile celor maturi ca sa asculte povesti. cînd memoria este neobisnuit de receptiva.. p. . în cadrul familiei.. Unii poyestitoriau subliniat contrastul dintre facilitatea memoriei infa.. P. 1. 18). Snoavele si legendele sînt povestite si în unele cazuri speciale. p.cunoscute printre cei prezenti.

307

sa-mi spuie altu cît mi-ar spune ... nu mai intra în cap daloc".
Cel mai adesea, povestea era retinuta în memorie dupa o singura
ascultaTe, oricît ar fi fost de lunga si stufoasa. Toate martu-
risirile pbvestitorilor anchetati concorda asupra învatarii dintr-o,
singura ascultare, fiind vorba în genere de insi talentati, cu
predispozitie vizibila pentru productiile narative. "îmi spunea.
bunicu meu si nu-mi luam capu da lînga el pîna mi-o spunea"
si dimineata o stiam, daca-i capu bun". Dupa unii povestitori
talentati, audierea repetata a aceleiasi naratiuni ar produce
numai confuzii, probabil din cauza diferentelor aduse de dispo-
zitia improvizatorica: "dac-ascult de doua ori, numa te calma-
ceste de cap". Anchetele au pus în lumina contrastul între
usurinta de a memoriza din auzite si greutatea de a învata o
povest~ prin lectura. Un cititor asiduu' de povesti si carti pop~lare'
constata ca învatase o poveste "o data ni.1mada~-am auzit-o,
dac-am fost tînar. O ramas tiparite daca le-am prins. Aste din.
carti purure citesc, da nu mi-aduc aminte". Un alt povestitor
matur formula mai sugestiv "dîn carte am învatat, da nu le-am
prins", iar altul tînar facea urmatoarea paralela între cele doua
modalitati de memorizare: "dac-o citeam de doua ori, o spu-
neam la perfectie, da dac-o ascult 'o data, o prindeam, da la.
citit nu", Pastrarea în memorie este apoi usurata de povestirea
naratiunilor la feluritele prilejuri, prin repetare lasînd urme-
mai incisive în memorie. în felul acesta, povestitorul îsi fixeaza
"b- mai bine unele formule specifice naratiunii, mai cu seama pe
cele create de el, împreuna cu o seama de termeni mai expresivi"
alesi dupa dibuiri repetate. Marturisirile unor povestitori sînt
elocvente: ,,10 stii de ce nu le-am uitat? Ca baietii sara la
stîna ma punea' sa le spun, eu le-am repetat mere~"Jn felul
acesta, procesul de' slefuire actioneaza si pe plan individual.
atunci cînd povestitorul este talentat, în echilibru cu celalalt
proces de variere care tinde sa reînnoiasca naratiunea prin o·
seama de aspecte luate din contemporaneitate sau din repertoriul
traditional (5, 1, p. 20-23, 107; v. Legile ePice).
2. Memorizarea povestilor este uneori selectiva, dar la cei
1 mai multi se manifesta fara preferinte. Acestia din urma retin
cam tot atîtea basme cît si snoave. Cei deosebit de talentati
au avut însa o receptare seiectiva. Gh. Zlotar (Fundu Moldovei
- Suceava) si 1. Duroi (Bughea de Sus - Arges) au învatat
numai basme propriu-zise, cel dintîi fiind însusi creator a 4
basme noi (cu unele motive traditionale), dar nu au retinut

308

nicio snoava, cel de al doilea motivînd aceasta "ca mi-e rusine
de lume". Dimpotriva, Gh. Radoias (Batrîni-Prahova) învatase
peste 100 de snoave, dar nici un basm fantastic (în repertoriu
avea doar doua basme nuvelistice), mirîndu-se el însusi de
aceasta stare: "nu stiu cum s-a facut ca n-am putut sa prinz
niciuna", nici în copilarie, întrucît "daca le-as fi stiut atunci,
le-as sti s-acuma". Capacitatea de memorizare variaza dupa
dotarea povestitorului. Gh. Zlotar si 1. Duroi cunosteau fiecare
cîte 40 basme fantastice, lungi, pe alocuri neasteptat de com-
plicate, care ar alcatui cîte un volum masiv. De la P. Put din
Desesti-Maramures s-au putut imprima în 1961, 85 naratiuni,
basme si snoave cam în aceeasi proportie numerica, povestite
cînd informatorul avea 77 de ani. Repertoriul cel mai întins l-ar
fi avut Sînziana Ilona din Bosorod-Hunedoara care stiuse 117
povesti, basme si snoave, din' care n-a mai putut povesti în
1951 decît 62, restul fusese uitat (ibid., p.23). Se poate admite
ca au existat povestitori cu repertorii mai întinse, printre- cei
cu o memorie exceptionala, cum au fost unii cîntareti ca Petrea
Cretu Solcanu, Iautarul Brailei, de la care G. Dem. Teodorescu
'a notat 15000 versuri, sau unii guslari sîrbi care stiau cîte 90
balade alcatuite din 80000 versuri. În Irlanda, prof. Duilearga
a mai întîlnit un povestitor de la care a cules aproximativ 200
naratiuni felurite (basme, legende, snoave) cînd acesta avea
70 de ani (XCI, p. 280-281, 460).
C. 1. Urme ale functiei cultice, rituale a p. s-au mai pastrat
la noi numai în nordul Moldovei si Transilvaniei pîna pe la
începutul secolului nostru. Se credea ca p. în anume conditii
aduce cu sine nasterea unei oi nazdravane. Astfel, daca ciobanul
putea spune în fiecare seara o poveste diferita de cînd se dau
berbecii la turma si pîna la fatarea primului miel, "atunci a
face oaia un miel nazdravan - spune batrînii - sa poata sti
tat ce-ai sa pati", în Maramures fiind vorba de "o oaie oachesa"
care poate fata mielul nazdravan. Repertoriul ciobanului se
cuvine a fi destul de întins, aproximativ 100 de naratiuni fe-
lurite. Pe la sfîrsitul secolului trecut, e semnalata în Mara-
mures cu aceasta functie numai Povestea Maicii Precista (cau-
tarea lui Isus). Spusa ,de pacurar "în toata seara si dimineata
de cînd se mîrlesc oile si pîna ce fata, între mielusei va avea
unul nazdravan, care va umbla tot în fruntea oilor" si îi va
spune "cîte primejdii vor trece în acel an preste oi si alte lucruri

309

mariÎÎ mai spune, dar numai la cîntatori în noaptea de Craciun
si în noaptea de Pasti cînd e deschis cerul. Asemenea va avea
si acea muiere fiu nazdravan care va zice povestea aceasta cu
toata inima, ca sa fie primita" (48,p. 282). Mai vieafost functia
apotropaica a povestilor, care, spuse seara, puteau îndeparta
fiintele numenale de a se apropia de acea casa. "Era-un obiceri,
~ pe cînd eram eu baiet, c~ozîs ase, ca sa spui trei'p'ovesti, c-apai
ele se prind de mîna si se-mvîrt roata-mprejuru Urlii aceleia
unde esti si nu s-aprochie lucru cel rau acolo, poti dorni. Ase
crede. Unu spunea trei povesti, fiecare-nt-o sara, cu rîndu"
(5, I, p. 16). Dupa o atestare mai veche, naratiuniletrebuie sa
fiemailungi.adica basme fantastice care ar fi eficiente mai cu
seama împotriva diavolului. "De aceea zice ca e tare bine sa
spui povesti în<;heiate, lungi, sara, ca e ca si cum ai spune o
rugaciune. Dumnezeu cu povestea ceea înconjoara casa de 3 ori
si nu se poate apropia nici o necuratenie" (52, p. 1204). Se credea
astfel ca "unde se spun povesti în casa, acolo e Dumnezeu.
Ori sa platesti un sa1ind::l;.,rila biserica, ori sa spui o poveste,
e tot una" (ibid., p. 1241). In tinutul Suceava-Botosani, se credea
ca cele 3 povesti se fac "trei pari de foc si apara casa, de nu
se poate nimene apropie de ea. De aceea... ti-i pomana daca te
duci la un om pe noapte si spui povesti" (94",p. 18-19). Sau
se prefacîntr-o "roata de foc" care "era straja" împrejurul casei,
încît diavolul nu se mai poate apropia de ea (52, p.337). Pe
alocuri în Bucovina se credea ca e suficienta o singura poveste.
"Cu o poveste bine spusa si frumos încheiata se înconjura casa
de 3 ori, ca o pavaza, de nu poate nici un rau strabate". De
aceea, "celui ce spune povesti îi iarta Dumnezeu pacatele"
(LV, II, p. 149). Prin Maramures, functia apotropaicaa disparut
mai de mult, deoare~e vîrstnicii anchetati îsi mai aminteau
vag: "spune ca daca spui povesti, nu s-apropie nimic de tine:
Fata Padurii, sa spune" (5, I, p. 16). S-a semnalat o singura
interdictie cu privire la p.: sa nu se spuna povesti ziua "caci
i se rupe camesa" povestitorului, fara sa poata fi elucidata
legatura dintre ele (LV, II, p. 149).
2. în zilele noastre, p. are mai cu seama rostul de a ajuta
desfasurarea muncii. Alungînd oboseala si somnul, cei adunati
pot lucra mai bine, sau veghea, de aceea se spun povesti "sa
nu le fie somn cît stau, si care lucra-n casa, sa poata lucra,
de torc femeile". în Maramures,, se foloseste , chiar o formula

310

anume pentru alungarea somnului: "Ciont si vasalie! Sî nimic
sa nu mai fie! - strigi cînd vezi ca adoarme omu, si odata
sa trezeste" (5, 1, p. 14).
3. Concomitent, p, are rolul important de a descatusa sufle-
tele, prin atmosfera de voiosie si ilaritate pe care o creeaza.
Catharsisul naratiunilor a fost relevat de o seama de poves-
titori: ,,0 dasfacere de inima asa, mai uiti da ale rele, mai
rîzi cu tovarasu care te nimeresti", "ca m~i rîde omu de hale
nacazuri"; "ca omu sa mai desteapta, i place si daca-i amarît
mai uita si. el. Chiar si cum, daca-l doare - daca nu-l doare
rau - mai uita, ca n-aude vorbe rele, îi_mai usor". ° povesti-
toare din Hateg preciza mai plastic: "Cînd ne cura sudorile pa
fata, mai uitam si de osteneala si de foame" (ibid. p. 19-20).
"stii ca omu si daca are v-o durere, minten îl faci de rîde"
(Ha, p. 11).
4. P. are si o pronuntata functie didactica si moralizatoare.
N aratiunile expun o experienta de viata îndelung acumulata,
oferind ascultatorilor o initiere si o lectie de comportare. Unele
dezvaluie misterele lumii înconjuratoare, fiind bine venite
celor care "nu e introdusi în lume, se mai gîndeste si el cum
era odata". Povestile sînt spuse "ca pentru idee de oameni
prapaditi ca acestia sa nu mai urmeze lucrurile rele". Ca atare,
se povesteste "pintru traiu vietii: cel ce nu-mvata din poveste,
nu-mvata nici din cea ce vede cu ochii". Ele ajuta îndeosebi
pe copii nu numai sa descifreze tainele vietii, ci si pe cele ale
paginilor tipari te. Caci "copiii care sînt mai destepti trage
esentialul: - daca mergi p-o cale buna, ai gasit bine, dac-ai
facut rau - cautam un fel de educatie, si copilu, cetind o po-
veste, sa-nvata sa citeasca mai bine" ... (5, 1, p. 20, 107).
Probe

Probele baiat-fata. Se întîlnesc în basmul AT 514, cînd fata
travestita în baiat e banuita a fi femeie. Leoaica supune fata
prefacuta în Ionica Fat-Frumos la trei încercari. în prima noapte,
"o sa va astern la amîndoi în gradina pe doua steble de flori.
La sculare, daca florile vor fi vestede, sa stii ca e fata, d-or fi
vesele, e baiat". Calul.o învata c~ spre ziua sa se dea de-o parte
ca sa cada roua pe flori sa nu se ofileasca. A doua oara, o
duce la un tîrg "numai cu lucruri femeiesti", dar la sfatul
calului, Ionica se arata interesat de "postavuri, arcuri si sageti

311

de otel, palose si sulite taioase ..." A treia oara, leoaica face un
iaz cu apa din fîntîna ca sa se scalde, dar calul soarbe apa si
leul ramîne în namol, încît Ionica nu se mai poateîmbaia (89,.
p.140-141). Fata schimba buchetul de flori cu al voinicului,
derutînd pe mama acestuia, iar cînd e plimbata printre flori,.
se arata interesata de cai. A treia oara, în camara cu armele~
fata alege "o sabie cam ruginita, dara cu fierul ce se încovoia
de se facea covrig" (41, I, p. 21-22). Alte probe de ghicire a
sexului: a) sarirea unui pîrleaz, pe care fata îl sare "sprinten ca
un voinic"; b) ducerea la vie, unde fata nu culege cu lacomie, ci
cere sa fie spalati strugurii si adusi pe o tipsie; c) ducerea în
padure, unde e întrebata de ce e bun- copacul, fata raspunde
ca e bun de facut care, nu de fuse cum se astepta zmeoaica
(LXXXIII, p. 531-535). în vie, comportarea poate fi alta: "de
va lua strugurii cei de pe jos, va fi femeie, de va lua de pe sus,
barbat". Fata e prevenita de cateaua nazdravana si se com-
porta ca baiat. Proba urmatoare, 'sa stea pe iarba, "si de va'fi
iarba tologita sub ea, e fata" e trecuta de asemenea cu ajutorul
catelei care "a îndreptat în SliS iarba si el n-a putut cunoaste"
(52, p. 680). Busuiocul vîrît sub perna fetei devine dimineata
mai uscat decît cel de sub perna feciorului de împarat (56, p. 202).
Proba curajului. Are loc în cîteva basme, îndata dupa ple-
carea protagonistului, de obicei în basmele AT 514 si 531.
1. împaratul Alb hotaraste sa dea împaratia celui care a
"îmblat, vazut si patit cîte dînsul". Fiul sau cel mai mare se
decide sa îndeplineasca el aceasta cerinta si pleaca încadrat de
doua companii de soldati,,, una înainte, alta înapoi si el în mij-
loc". Tatal lui se preface balaur la podul de arama si, de frica,
toti se întorc. Fiul mai mic, Constantin, la sfatul unei babe,
pl~aca cu hainele si armele si calul "din holtie" ale tatalui
sau si la podul de ~ur vrea sa 'taie balaurul, dar acesta îl opreste
"ca io-s taica-to" (7, p. 2-8). în alte variante, tatal se îmbraca
în piele de urs (XV, p. 66) sau se preface "o mamuiata", îmbra-
cîndu-se doar "cu un cojoc pacuraresc" de care se sperie fiii
cei mai mari (ibid., p. 266-267).
Alteori, tatal se preface "capatîna de cal mort" care striga
la apropierea fiului mai mare "manînc cap de om", saltîndu-se
în sus. Dar cel mai mic pleaca cu calul nazdravan si armele
din tinerete ale tatalui. Acesta ameninta capatîna de cal care
;,se facu nevazuta". A doua oara, tatal se preface în "nor- ,al-

312

bastru care venea spre el întocmai ca si cînd ar fi vrut sa-I
înghita" j dar la amenintarea fiului dispare si se arata ca om,
convins ca fiul lui va birui zmeii (4, p. 119-121).
2. Proba se desfasoara cu mai mult temei cînd cel plecat
e fata travestita în baiat (AT 514). Fiindca împaratul nu are
feciori, cele trei fete se decid pe rînd sa mearga "la Rosu-mparat,
ca sa-i slujeasca". Tatal lor se îmbraca "într-o piele de urs"
si le atine calea la podul de arama, cele doua mai mari se
sperie si se întorc la· curte, dar fata cea mai mica, sfatuita
de o baba sa îmbrace hainele de mire ale tatalui si sa-i ia sabia
si calul lui de mire, izbuteste. La podul de arama, 'tatal prefacut
urs se da înapoi intrînd "sub pod". La -podul de argint, tatal
se preface în lup care se ascunde iar "su pod" cînd vrea fata
sa-i taie capul. La podul de aur, tatal se presphimba în "balaur
cunoo capete" si se da pe fata, lepadînd "pielea de sarpe",.
convins ca ea va izbîndi (5, II, p. 158-161) ..
/
Probe de întelepciune. Se întîlnesc cu precadere în basmele
nuvelistice AT 875, 877, 922.
1. Fata îsi dezvaluie întelepciunea_ prin îndeplinirea unor
sarcini aparent imposibil de rezolvat. Imparatul (boierul, jude-
catorul) cere fetei istete sa vina la curtea lui în feluri contras-
tante: "nici calare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe alaturi
de drum, nici îmbracata, nici dezbracata, nici cu vînat, nici

calare pe un magar, atingî~d cu picioarele de 'pamînt, pe santul
fara vînat,îmbracata
drumului, nici cu camase, nici iar
într-o plasa, faradedesubt
camase". Fata senumai
o camasa duce 1
croita, cu doi iepuri alaturi care fug de cîinii împaratului (86,
p.l05-700). în alte variante, darul e formulat felurit:· "sa-i
aduca în mîna trei minciuni si o nimica" si fata duce într-o oala
trei vrabii care zboara înaintea împarat~lui (LXXXIII, p.928)
sau "nici cu cinste nici fara cinste" si fata aduce o vrabie prinsa
între doua blide care zboara cînd împaratul cauta cinstea (60,
IV, p. 29-30). Fata calareste uneori pe un tap sau cîine. Fata is-
teata îsi ajuta tatal sa aduca dobînda ceruta de boier pentru
împrumutul dat" trei sute de cascavale si trei sute de pastra-
mioare". Ea aduna în pripa o turma de 150 oi si 150 berbeci
de la care poate strînge cele cerute (67, p. 56-57). Fata isteata
învata si pe argatul trimis de boier sa-i vînda 100 berbeci cu
o suta de lei într-o jumatate de an si sa-i aduca pe deasupra alti
100 berbeci: sa vînda lîna lor cu 100 lei, apoi berbecii cu 100 lei

313

si la toamna sa cumpere 100 cîrlani cu 100 lei pentru a-i duce
stapînului (79, p. _216-217). în unele variante, istetimea fetei
este verificata_ prin probe suplimentare. Boierul îi mai cere:
a) din tortul de pe un fus sa-i faca un rînd de haine si sa-i
îmbrace toata curtea. Fata îi trimite fusul sa-i faca din el in-
strumentele necesare tesutului (vatale, stative, suveica, tevI).
Boierul doar simuleaza facerea lor, înscriind niste crestaturi pe
fus, iar fata face de asemenea niste haine din pînza foarte rara;
b) sa cloceasca oua fierte si sa-i aduca pui. Fata seamana sa-
mînta fiarta si arata imposibilitatea. c) Sa faca ciorba si friptura
din piatra (sau sa jupoaie piatra si sa-i aduca pielea uscata).
Fata cere sa-i înjunghie piatra. d) Sa-i peticeasca o oala. Fata
cere sa i-o întoarca pe dos, fiindca petecele se pun pe dos. e) Sa
scoata toata apa dintr-un lac. Fata îi trimite cîlti cq care sa
astupe rîurile care se varsau în lac (5, II, p. 528-533).
2. Istetimea e verificata mai cu seama prin întrebari, unele
din ele mostre tipice de sofisticare. Variantele enumera cîte
trei, rareori patru întrebari, a caror suma e urmatoarea: a) Ce
e mai gras; b) mai iute; c) mai bun; d) mai dulce; e) mai
moale; f) ce zboara fara aripi; g) ce manînca, fuge si fura ca
lupul; h) ce se aude departe; i) ce e scump si rar; j) ce e
mai tare; k) ce e mai frumos; 1) cît e de la cer la pamînt;
m) ce înseamna patru tin pe opt, dar opt nu pot tine pe patru.
Bogatul da urmatoarele raspunsuri gresite, care scot însa la
lumina avutia lui si orgoliul sau nemasurat: a) porcul (berbecii
sau boii) lui; b) armasarul (sau calul) lui, fulgerul, iepurele;
c) judecata boierului; d) mierea (dulceturile) lui; e) patul cu
perne (dricalele, puful) ; f) piatra; i) banul; j) taurul lui ; k) apa
din fîntîna lui. Fata saracului da raspunsurile corecte: a) pa-
mîntul; b) gîndul (sau soarele, iepurele, vîntul); c) Dumnezeu;
d) pamîntul (sau somnul, graiul omenesc, laptele mamei);
e) palma la capatîi; f) zapada; g) omul între 20-30 ani; h) tu-
netul si minciuna; i) tineretea; j) furnica; k) soarele; 1) cît e
de la pamînt la cer; m) patru luni de vara în care rodesc toate
bunatatile si opt luni neproductive din restul anului.
3. Fata isteata da petitorilor cîteva raspunsuri pe care acestia
nu le pot descifra (AT 877). Tatal e plecat "sa schimbe numele
la graunte" si la întoarcere, daca vine de-a dreptul, zaboveste,
daca ocoleste, vine mai degraba (a plecat cu grîul la moara,
drumul de-a dreptul trece pe la crîsma unde tatal are obiceiul
sa se opreasca). Mama face din doua babe o nevasta ("din doua

314

camasi vechi una noua"). Fratele vîneaza iepuri, "pe cei îm-
puscati acolo îi lasa, da pe cari îi scapa, îi aduce acasa" (prinde
pureci) (50, p. 81-83). în alte variante, se mai arata sora care
,;plînge în camara rîsul cel de asta vara" (a ramas însarcinata).
Ea a fost gasita "negrijita" fiindca are "casa fara urechi" (fara
cîine), iar tatal întîrzie daca vine de-a dreptul, fiindca trebuie
"sa desgradeasca si sa îngradeasca", apoi sa se apere si de cîini,
dar pe ocolite vine "pe drum batut si nempiedecat". Lasfîrsit,
peti torii se recomanda: Gîrla, Loza si Boz, la care fata arata
ca sînt cunoscuJi si de ea si de tatal ei, întrucît "în gîrla te
pui, de loza de tii si cu bozulîti stergi dosul" (79, p. 220-221).
4. Istetimea porcarului (ciobanului, taranului) se reliefeaza
mai puternic prin contrastul cu mintea redusa a sfetnicilor
împaratesti sau a popii care nu pot raspunde la întrebarile împa-
ratului (AT 922). întrebarile sînt felurite, mai frecvente fiind
urmatoarele: a) Cît pretuieste împaratul; b) în cît timp poate
fi înconjurata lumea; c) care-i gîndul în care sînt gresit.· Popa
nu stie sa raspunda, dar ciobanul (porcarul) le dezleaga pe rînd:
a) 29 lei (Isus a fost cumparat cu 30 lei); b) în 24 ceasuri ca
soarele; c) ca vorbeste cu popa Onofrei, în realitate cu porcarul
Gloanta (sau popa Ion din Porcesti, dar porcarul Ghelasie
din Trifesti) (90, p. 144-153). Mai rar, împaratul întreaba pe
calugari: a) Cîte stele sînt pe cer; b) în cît timp înconjoara un
om Moldova; c) "încotro sta Dumnezeu cu fata si ce face în
ceasul acela Dumnezeu?" Ciobanul raspunde: a) stele pe cer
cît par pe magarul lui ; b) într-o zi si o noapte calare pe un cal
bun; c) Dumnezeu sta cu fata "în toate partile" si "la masa
întinsa, cu faclii aprinse" si doreste "ca sa fiu eu pe un ceas,
în scaunul acesta împarat". Si ciobanul decapiteaza pe împarat,
luîndu-i locul (52, p. 677-679). Cojocarul divulga generalilor
pentru bani tîlcul conversatiei cu împaratul: a) sase tin pe trei =
sase luni de vara tin pe cele trei de iarna; b) soarele e. tot sub
fereastra = copilul sau e de zece ani (15, 1, p. 111). Alteori;
întrebarile pe care trebuie sa le dezlege ministrii împaratului
se refera la starea precara a taranului: a) "Departe-i departele?"
- "Pîna-ntre coarnele boilor" ( = vede numai pîna la coarnele
boilor); b) "Tîrziu-te-ai sculat" - "I-a saptea oara" (= tine
pe a saptea nevasta, murindu-i celelalte sase sotii); c) daca
poate mulge trei berbeci - Daca e "strungasu bun"(= daca
poate stoarce bani de pe cei trei sfetnici ai împaratului) (5, II,
p. 554-557). împaratului care ara cu un plug'de aur mQsneagul

315

îi raspunde ca acesta "de n-a ploua în luna lui mai, nu-i
vrednic nici o coaja de malai". în consecinta, împaratul vinde.
plugul de aur si cumpara o moara lînga curtea sa (60, IV, p. 28-
29). împaratul mai întreaba cîte plante sînt în lume = cîte
radacini (81a, p. 537).
5. Dracul pune 7 pîna la 10 întrebari cu intentia de a nu
. putea fi dezlegate, pentru ca sa-si poata lua copilul juruit. La
întrebari raspunde Dumnezeu ce poposise în gazda. Ce este
Unu? - fîntîna sau luna. Doi? - Doi ochi. Trei? - Casa cu
trei fete (sau casa cu trei ferestre, sau" trei picioare în prilostire"
sau "carul nu poate merge cu trei roate"). Patru? - Carul cu
patru roate. Cinci? - Mîna cu cinci degete. Sase? - Fluierul
cu sase gauri (sau plugul cu sase boi). Sapte? .:...-"Unde-s sapte
frati sa nu te amesteci în trebile lor" (sau casa cu sapte fete,
sezatoare deplina). Opt? - Plugul cu opt boi (casa cu opt
feciori e puternica). Noua? - Casa cu noua fete ramîne nema-
turata. Zece? - "Iuda sa crape în zece", dupa care diavolul
plesneste de necaz (LXXXIII, p. 357-358; 95, p.33-36). în
unele variante, raspunsurile la cele 12 întrebari sînt teologale,
scoase din doctrina crestina (XXXIV, p. 567-569; 52, p. 83-85).
Sau: unu = în sat sînt mai multi oameni de unu si în padure
mai multe lemne de unu; opt = ~mul cu opt feciori' nu se teme
a fi batut; noua = cu noua purici a vrut diavolul sa-I însele
pe acel gospodar (81a, p. 684-685).
'1"

Probele petirii. în basme, sînt frecvente încercarile la care
sînt supusi petitorii pentru a-si dovedi vrednicia, adeseori cu
gîndul ascuns de a fi refuzati, de aci si dimensiunile extraordinare
ale sarcinilor. Aceasta se întîmpla atunci cînd viitorul mire
provine din rîndurile de jos sau e un om în forma animala
(AT 425). -
1. Mai des întîlnita e facerea unui pod în timpul unei nopti.
Uneori,Rodul se cere a fi împodobit cu pomi de aur si pasari
de aur. împaratul cere baiatului posesor al inelului miraculos
(AT 560) sa-i faca "de la voi de la bordei si pîna la mine la
palat un pod -de aur cu doua rînduri demeri pe o parte si cu
doua pe alta parte si la mine la scara un mar cu mere de aur
si oclota cu 14 pui de aur sa se plimbe de la noi pîna la voi,
iar la' voi în loculbordeiului o casa de sticla sa se întoarca
dupe soare. Toate astea sa le faca mîine în zori de zi, iar de unde
nu, unde îi sta capu, îi va sta si picioarele". Baiatul le exec1,1ta

Strîgau tot ca crapa di caldura. o lins cu limba pe gios. p. care sa se mute dupa soare si înlocuI alor doua poduri de arama si de argint. s-o doaga în ista capat di lumi 1" Si fiindca nu s-au saturat. ard cu tatu 1" Solicitat de Dragan Cenusa. A doua oara. c-o sarit o doaga-n cela capat di lume. o-nghitît cu vagon. "Cînd s-o dat Foamitea. Gerila trage "cu narea cea di ger. palat cu o cismea de aur.52-53). "cam di 20 di kilometari de lunga: cara cu pîni. alta sa îmboboceasca. bihulita. iar podul sa lege palatulîmparatesc cu casele mosului ce luase sarpele de suflet". si nu mai pot. sa se bata în capete. Ci s-o furnicat înti ca li-i cald.unul tot ca ele.188). a doile ca crapa di frig! Re! li-o facut cum o foz mai bini di stat di giucat în cart!" Apoi împaratul le ofera o masa.cu ajutorul inelului (51 a. Fo- mila si Setila executa pe data.. Dupa aceea.358-359f. ca prinde-a rosî casa. vagoane cu pîni. si în capul podului sa fie doi tapi tot de argint sa se bata în capete". sosea de arama si de argint. el vrea "un pod de arama si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. In alta varianta. ca m-ati saracit cu tatul" - Împaratul cere apoi sa se ia un ciur plin de apa "sa-I poarte împregiuru ··lumii··plin. 182). îm~ para tul solicita a treia -oara "o pereohe de case în vazduh. Mai întîi. dar safie de aur'Asi în loc de berbeci si de tapi sa fie taur:i" (86. cu boi.. p. p. p. împaratul cere viito- rului ginere construirea a trei poduri în trei nopti succesive. Mai spectaculoase se înfatiseaza probele extraordinare sa- vîrsite de petitor cu ajutorul tovarasilor nazdravani.V-a mai da Dumnezau.plin". împaratul mai cere "pe d-asupra alorlalte doua poduri. îi cere "un pod de argint si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. Grupul petitorilor e vîrît într-o odaie de arama care este înrosita cu ajutorul a 38 de focuri atîtate cu foiul. alta sa îmboboceasca si în capul podului sa fie doi berbeci tot de aur. se-duc la împaratul: . 2. cu cara. sî sâ -mi-Iaducâ înapoi iara.Mai da-ne. cu tatuli! În tri ceasuri. ca-i mare si puternic. vite taiete sî buti di vin". Adesea. sa faca unul de aur" (ibid. gradina cu grajduri si trasuri de aur (XV. Setila-asa di strasnic o supt poloboacili cu vin. Varia-n- tele mai ofera si alte obiecte sau constructii: o manastire de ceara (sau o bi~erica de matostat cu o suta de popi). cu pîni. o pus ghiata di doi stînjîni pi casâ. Sar- .. înaltate-mparate! . boi. "Iaca pe la miezu noptii. palat. curte si vale de aur sau de argint. cu ci-o fost.

nici nimica" si petitorii se întorc cu fata (5. nici de dracu. 165-166). baba îl întrece pîna ce Ochila prinde de veste si solicita ajutorul lui Pusca-tîntari. p. In prima noapte."c-on tren tat de aur"si îl nimicesc: Foamea da cu maiul :. împaratul se opune în cele din urnla si .at cu haina (61. în alta varianta. apoi iesi.. Proba înrudita cu aceasta este aducerea unei cofe de apa în întrecere cu baba împa- ratului. în ultima noapte. împaratul mai cere lui Tugulea sa faca "sa nasca într-o noapte 50 de femei sterpe 1" Proba este îndeplinita cu ajutorul vrajitorului care "intrînd în camarile femeilor. unde baba c. nu fara a-i aplica babei un picior. 294~295). Lungila . împaratul îi mai cere sa paz~asca în trei nopti iapa nazdravana a unei babe din tara lui. e prinsa cu ajutorul lui Setila: acesta bea toata apa si mreana ramîne pe uscat. ascunzîn- du-se dupa soare. Vede-tot îl descopera. iapa se preface mreana si .-Ia-ntinde tu mîna-aia lunga de vezi". nici de casi.. p. petitorul face.hiar suia treptele" pe care o îmbrînceste si _imediat soseste la împa:I. sî nu s-alege nimic.cu "o baba vrajitoare". iapa se preface stea pe cer _de unde e culeasa de Lungila. în cele din urma. 278-279). dar fata zboara din nou. p. Cînd dracul se opune sa cedeze fata împaratului pe care o furase între timp. 317 cina este executata întocmai de catre Vînt. "atîta fu de sus" (XV. pîna la casa diavolului.0 cale ferata de aur". în felul acesta. 1. Acesta trage cu o sageata de "i-o sarit ciolanu cel di zmau di su cap" si Vîntul cîstiga întrecerea.. cînd fata petita se ascunde dupa luna.de 99 de maji" si face un' "sas din dealuala". la cererea împaratului... p. p. Lungila de-abia o ajunge cU mîna. Una dupa alta ele nascura pîna dimineata" (41. p.oprinde si o aduce pe pamînt. iapa se preface iar peste în fîntîna care e secatuita de Setila si iapa e prinsa (XV. 224-228). în întrecere. bomboni la fiecare cîte ceva din gura. iar "Se~ lea sloboade-o vale mare' cît un Muras. împaratul cere sa-i -aduca "haina de mireasa" a fetei cate se afla într-un oras din alta împaratie. si pe fiecare le lovi usor cu toiagul pe spinare. Pleaca Vîntul cu baba care pe drum îl momeste sa-i caute în cap si îl adoarme pe un "ciolan di zmau".. s-îi ie. în noaptea a doua. încît "o sarit baba di tri stînjîni în sus" (5.1. 70). e zarita de Ochila care solicita interventia lui Lungila: . se duc toti. 1. 352-353). Vasilica trimite pe Strepedele pamîntului care e adormit de baba la o fîntîna. iar Stînginul pamîntului "îndata l-a stînginit de cîteva ori de a sarit ca un purece de zdravan si raita baiete! Cît ai bate în palmi fu la cusutoarea.

252-253). p. 283-292). Ionel trebuie sa aduca împaratului "niste pietre nestimate" de la cerbul din pa- dure (94 a. iar cel cu ochii mari "se uita catre catane cu ochii lui cei mari ca rotile de tileaga de plug. Calul îl duce la baba pe care o miluise la plecarea de acasa si ea îl sfatuieste cum sa se . care i-a gasit inelul". Imparatul Verde da de stire "ca cine va putea aduce trei lemne mari din padure deodata va primi jumatate din împaratie si fata împaratului" (42.gauri într-un copac în care intra cele 24 de capete ale balauru- . apoi o salba încuiata într-o lada. Nic-a Cîmpului e trimis de împarat sa-i aduca "verdeturi de la gradina cu zînele". baiatul face 24 de .cu 24 de capete. Împaratul a aruncat inelul fetei în mare si cere petitorului sa-I Kaseasca. 157). Arap Alb trebuie sa aduca "apa vie de uni sa bat muntî-n capete". Cu ajutorul penelor de corb. fugira cu totii-n spatele Largului". 3. Petitorul cere ragaz 3 zile. împaratul îi cere sa-i aduca "marul cel de viata lunga". Îndeplinirea lor se face cu ajutorul animalelor recunoscatoare si mai cu seama a calului nazdravan. Împaratul se vede constrîns sa-i 'dea fata (77. p. el "s-o luat ve. 318 pune armata în linie de lupta. In a treia zi. 24). p. tatal fetei mai cere sa i se aduca lemne dintr-o padure în care stapînea un balaur . Tov. 850-851)./scunda de privirea lui ucigatoare.deturi da care i-o trabuit lui. Îm- paratul Verde mai cere petitorului sa fure salba împaratesei si inelul împaratului. îsi face un bici din 12 piei de bivol cu care loveste pe rînd zînele si fiecare "au stat un ceas moarta" în care timp. nazdravani). 13-'14. iar împaratul i-a ~dat fata si l-a pus pe ginerile sau împarat" (52" p. Probele constau uneori în aducerea unor lucruri de pret. Singur acesta izbuteste sa ia apa vie "pintra bataia" muntilor si calul lui Arap Alb îl convinge sa i-o dea lui (XV. dar calul lui pleaca singur împreuna cu calul împaratului. v.' În cele din ur~a. p. baiatul cheama corbii care "i-au adus marul de i l-a dat împaratului. cu celalalt pe alt deal". p. de frica lui tremurau ca trestia de vînt. dar Arap Alb e trimis chiar dupa pielea zmeului plina de pietre pretioase. Largul s-a asezat "cu spatele catra armata împaratului". 515). iar la urma sa arunce înapoi buzduganul zvîrlit de împaratul Rosu ca sa~l omoare (14 a. Sfatuit de o baba de la curte. catanele vazîndu-l. p. În alta varianta. da care i-o placut" (XV."A scos solzul si a venit pestele. Sfatuit de balaur. în care timp Lungul îsi face un bici "din 100 de cara de fuioare" si se asaza în fata armatei împaratului "cu un picior pe un deal.

încît "nu le-au ajuns sa ieie cîte-on hir da grîu da pa spic . împaratul Rosu cere petitorului sa prefaca un munte în ses. una la o parte.ltda unde. p. p. ei trebuie sa aleaga: pasatul de cenusa. ca n-a aVl. 507). 11). Cel mai adesea. sa scoata padurea si sa planteze vie. 68). dar· atît de mici. macul de in sau nisip (XV. "încît fiescare sa fie într-o coaja da nuca incheiat". fiind bogat. sau balaurul însusi din padure. Dupa alesul grîului. Petitorii mai sînt pusi sa realizeze unele performante care reclama mare îndemînare. probe1e cultivarii sînt esalonate în trei nopti succesive. dupa care obtine fata (42. împara- tul "sarpesc" cere lui Nic-a Cîmpului ca cele trei girezi de grîu "mîne dimineata sa hie treierate. fiecare pusa la locu lor si sa-m faci pitarie-m poarta sa-m dai pîne calda sa manînc". grîul de mei. soarecilor si corbilor recunosca- tori care vin în numar atît de mare. p. Sî jireada a ramas tat intreaga cum era cladita". p. voinicul trebuie sa prefaca ses alt munte pe care sa-I cultive cu grîu. una la alta parte. Sarcini de pierzanie).. dimineata sa-i aduca împaratului pîine calda. De asemenea. argint si aUr. erapine calda sa manînce" (XV. Totusi fata fuge si se ascunde într-o haina de lemn (5. iar dimineata sa-I serveasca cu vin fiert. El îndepli- neste proba cu ajutorul furnicilor. 146). iar în ul- tima noapte sa-i faca un palat "atîrnat de un fir de par de toarta cerului". Aceasta le cheama pe celelalte "s-atîtea furnici ar venit. sau o scroafa puternica ce ameninta împa- ratia (XV.319 lui ca sa-I soarba pe el si ramîn tintuite acolo pentru a putea fi taiate apoi cu sabia (94. da sa CocE~ pîne. Sarcina este îndeplinita cu ajutorul fur- nicii recunoscatoare. împaratul incestuos trebuie . mei si ovaz "di tute vipturle" care trebuiesc alese "pîna mîne dimineata" (56. 56). porumb. De obicei. Atari probe sînt mai frecvente în basmele în care se urmareste pierderea protagonistului (v. în alta varianta.. II. p. 280). le-a lasat acolo si ele S-Q dus în treaba lor" (XV. în prima noapte. p. 257). p. "împaratu albinesc i-a facut pitaria-n poarta. 4. p. sau mai multe soiuri amestecate: grîu. Fatapetitade tatal sau cere -camasi extraordinare pentru a evita incestul. Arap Alb aprinde "aripa de furnica si vine-o furnica". Dimineata cînd s-a sculat. ca n-or avut tate sa ieie cîte-o boamba. sa-I aleaga! S-or facut doua gramaz. îi poate face fiicei sale hei haine de arama. Popa. 68). petitorului i se mai cere sa aduca trandafiri din gradina sarpelui. în a doua noapte.

Fiica ~nu poate ghici si e data de sotie baiatului (86. p. 81-86). luai de acesta ca "cocis". III. ca sa afle raspunsul. Dintr-o întîm- plare întrucîtva similara este dedusa o ghicitoare cu care un cioban a cîstigat mîna fetei împaratului. 68). ciuciulite una ca alta" si cere spînului "sa-mi alegi care-i fata me sî care-i slujnica".. p. La ghicirea .:. Mai des întîlnita este ghicirea fetei petite dintre similarele ei. încît el a putut ghici ca are soirele în piept si luna cu stelele pe spate (99. 547). In drum. Mama lui i-a dat un colac ~travit din care a murit cateaua ce-l însotea. de aur si de diamant. 139-141). luna în spate si doi luceferi în cei doi umeri" (41.294). 5. dar uneltirile ei si ale împaratesei sînt date la lumina si petirea anulata (63 a. adica "Un mort a omorît doi si doi a omorît doispre- zece". îi va obtine si mîna. p. p. Un cioban care o vede scaldîndu-se într-un rîu. '31-32). p. p. apoi au murit vulturii si cei 12 hoti care au mîncat din cal. Semnele fetei sînt tradate de un peste miraculos: soarele pe piept. Mai adesea. îi poate spune împaratului "fata mariilor voastre are soarele în piept. Cel mai adesea. Un om bogat promite fata celui care va ghici ca scurteica ei e facuta din pielea paduchelui crescut pe capul lui. Fata divulga taina unui argat ca acesta sa o spuna boierului. p.. Arap Alb descopera pe fiica împaratului cu ajutorul craiesei albinelor care se asaza pe fruntea ei (XV. Împaratul Verde îsi gateste fiica si servitoarea amîndoua într-un "port. fata e momitade porcarul împaratului sa-si ridice rochia pîna la genunchi. 213). Împaratul Galben îsi da fata numai aceluia care poate spune fiicei sale "o ghicitoare fara sa o ghiceasca ea". Bas- mul nuvelistic AT 850 înfatiseaza fata de împarat cu insemne astrale pe ea si numai cine i le va putea ghici. apoi pîna la brîu si pîna la gît. dar el o peteste pentru sine (LUI. iar la urma una din piele de paduche. p. p. 550). III.caFe seamana leit. apoi trei corbi. 202-203). 19-20) . îmblanita cu piei de purece (81. luna în spate. 320 sa-i aduca fiicei sale o haina de argint. fata încearca sa momeasca pe fra- tele de cruce al fiului de împarat. petitorul trebuie sa aleaga fata dintre surorile ei cu . p. Un baiat preface în g]1icitoareîntîmplarea lui: tatal i-a otravit calul ca sa-I lase pe drum. O seama de probe pun la încercare istetimea petitorului. 1.. a gasit si o vaca moarta cu vitelul fatat de jumatate pe care l-a mîn~at ciobanul (99. rareori dintr-o papusa de lemn care îi seamana în chip izbitor (ibid. stelele în ochi si spicele de grîu pe coaste (8ia. 293-. In alta varianta.

Oglinda).321 miresei ajuta. Mai întîi. p. în forma de muste. 12-13). b) la doua bete nivelate la strung care este capatul dinspre tulpina (la sfatul calului. dar fata lui Ver- des împarat îl zareste cu ocheanul si îl cheama. V. 1. fiind mai dens. în chip sporadic. dar de fiecare data e gasita de Lungul (77. pestele recunoscator îl duce în fundul marii. Zîna fugita de Parsion poate fi obti- nuta de acesta numai daca o poate ghici din cele trei porumbite. a doua oara dupa luna. Aleodor e prefacut de pestele recunosca- tor în cosacel pe fundul marii. iar cel de catre vîrf ramîne deasupra). petitorul trebuind sa se ascunda. unde iarasi este zarit de fata. cele trei zile sfinte. Numai porcarul împaratului izbuteste. taunele recunoscator îl preface într-o "lindina si-l ascunde chiar în coada fetei". p. p. apoi în pui de corb. adica "îi strîns cu grebla sî cu furca dl pin sat") (v. peti- torul trebuie sa mai rezolve si alte întrebari: a) ce fel de vin bea împaratul (amestecat cu sînge curs din nasul unui lucrator cînd îl baga în butoi). e dus de vulturul recunoscator sub aripa deasupra unui nor întunecat. Sotie: XV. Se întîlnesc în variantele bas- mului AT 329 probe inverse. Parsion se ajuta numai de privirea lui agera si porumbita redevine nevasta ca înainte de fuga (60. le baga în butoiul cu apa si capatul de la tulpina se asaza în jos. eroul trebuie sa-si dovedeasca puterea în anumite împrejurari pentru a se vedea daca va putea face fata sarcinilor viitoare. p.p. 1. Vineri si Luni (52.42-44). Fata împaratului va accepta de sot pe cel care se va putea ascunde fara sa fie gasit de ea cu ajutorul oglinzii miraculoase (v. p. unde nu mai poate fi vazut cu ocheanul si fata se da biruita (41. în prima noapte. 286-289). Miercuri. 84-90). Cu totul sporadic se întîlnesc si probele de ascundere. fata se ascunde la tarmul marii. fata se ascunde de mai multe ori. A treia oara. Aceasta se întîmpla uneori cînd voinicul atinge pragul barbatiei. c) din ce neam se trage împaratul Rosu (copil din flori în absenta tatalui plecat la raz- boi. 196). în unele episoade cu tovarasii nazdravani. petitorul cîstigîn- du-i mîna (81. dar e zarit si chemat de fata. iar împaratul cere petitorului sa-i pazeasca "fata mea într-o noapte sa nu o fure". Probele puterii. 60). Apoi uriasul din padure îl preface în tran'dafir pe care îl pune în parul fetei si ea nu-l mai poate zari. Voinic-de-codru a primit de la nasul sau o sabie si . 6. a doua oara. în basme.

Craiovisin. Toti cei o suta au putut consuma doar "un piciorag tat si o jumata da pita si doara tri litre de vin". slia! Gata! l-arunca ciontu colo.la vîrsta de un an. "le cîte-un picior da bou. Ei se sperie de el si iara~i îsi continua dru- mul. 'Fratele lor mai mic.. l. da noaza si noa da ori o fo mai tare decît ~um o fost". 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. Mazaran Vasalica izbuteste sa îndeplineasca probele. l. o si picat calu-n stava s-o murit:' crepat inimile-n el. ei continua drumul si un cioban îi supune la 'a doua proba: sa manînce 99 berbeci f~ipti. p. Altu pa dîncoace. Cîte-o pita o ba. cu radacini cu tatu" . Cei o suta de frati plecati în cautarea surorilor lor rapite de diavol. cei trei frati plecati sa-si elibereze surorile furate de zmei sînt pusi la încercare de mosneagul de la herghelia de cai. cîte-o bute a turnatu-n el". p. Dupa ce termina. ce un stavar îi supune ia a treia proba: sa încalece un armasar de 99 ani cu 9 inimi "si sa învîrteasca da tri ori lumea roata"."cînd o fo de-o zi. Acesta îi da primului un fuior sa-I ia în mîna "si io am sâ-l aprind di capat: daca-i hi în stare sî-i fugi roata sî-i încungiura herghelia as de cai de tri ori cu fuioru.gat o data. p. atunci pos sa meri dupa surorile . 2." . ei continua drumul pîna. întrucît "aia numa-o bucatura o fost". 463-471). Baiatul îi scoate.. dar sînt toti omorîti de rapitorul ~urorilbr. mai cere. El va izbuti sa-si 'elibereze cele 100 de surori si cei 100 de frati (5. de mama-sa sa scoata un copac din pamînt "numa cu mîinile si sa-I întorci cu radacina-n sus si cu vîrfu-n pamînt". fiul vacii e trimis. sînt opriti de un ciurdar care îi înstiinteaza ca numai atunci pot izbîndi cînd vor putea mînca 99 boi fripti. Si de data aceasta nu consuma mai mult si cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. "o zmuls oarece catu- ra-o fost din pamînt. 368). Dupa aceea. 322 a pusca miraculoase care sa-i fie date numai atunci cînd va fi în stare "sa zmulga-un copaci din pamînt cu radacini cu tat". dar nu-l poate întoarce' si mama-sa îl mai alapteaza 6 luni. Maza- ran a luat inimile si le-o mîncat tate. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. la 6 luni. 370). Cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. a fa ca altu de n'oua. protagonistul basmului e pus la încercare dupa ce a pornit la greaua sarcina ce si-a asumat-o. Alteori. La fel trece si proba a doua la turma de oi. izbuteste sa-I întoarca cu radacinile în sus (12. Întrucît cresterea lui e miraculoasa . În chip simi- lar. l. iar la urma încaleca armasarul cu care ocoleste "da tri ori lumea roata cu el. încît mama-sa îi da armele primite de la nas (5.

p. pentru a se ascunde de Stati-Cot (AT 301 B).. Fratele mai mare si mijlociul abia fug jumatate din drum "si la giumatati s-o aprins fuioru s-o ars tat" si sînt sfatuiti sa se Întoarca. Purice.stare sa nu ai" . în basm. ti pot întoarci înapoi".elia cu cai. îndragostindu-se de fiica acestuia. proba se desfasoara sub forma unei lupte. în basmele despre animale. 406). de toti pomii. foarte rar. pe atîta de amarît si de negru sa fii . Dupa alta legenda. a cerut lui Noe cîte un om pe zi. Cîrlijie plecat dupa surorile date noaptea la geam unui necunOscuf (AT 552). p. 371) deoarece "toata noaptea ridic ca robul la butuci si la bolovani si-i duc peste oameni ca sa le fac drum mare pe spinare" (99. ghebos" (47. Cel mai mic. p. vrea sa strabata pîna la Florea Floritu care a "strîgat la rasarit si s-o-auzit la scapatat". NeascultÎnd porunca lui Dumnezeu de a se muta de lînga satenii lui. 413). s"'afacut p. p. Diavolul sfredelise corabia si numai napîrca izbutise sa astupe gaurile cu coada ei. Cîrlijie învinge în lupta dreapta pe zmeu cumnati care îl îndrumeaza.323 tale sî daca nu. se trîntea de toate ulucile. la sfatul ei Tei leganat "s-a dat peste cap. 222).: "Pe cît ai fost de frumos si de zdravan. dar cumnatii îl opresc pe rînd pentru a-si "masura puterile". De atunci. (47. redevine om. Busuioc Verde. eroul se preface în p. din fuga care-o fugit el. Peste noapte. p. ar fi luat nastere din cenusa de napîrca pe care a ars-o Noe.. sa dea de el". Drept rasplata. 273-277). sug oamenii "ca împlinire a fagaduintei lui Noe" (47.V. izbuteste sa treaca proba cu succes: începe sa alerge cu fuiorul aprins "sî cînd o-ncungiurat de tri ori hergp. el ar fi fost un om "puternic si neîntrecut în frumusete" care" tot sare si joaca de dimineata pîna seara si de seara pîna dimineata". al treilea zmeu daruindu-i un cal nazdravan si astfel ajunge la Florea Floritu pe care îl scapa de Mama Ciumii (28. taie capul lui Sta- ti-Cot. 297-300). p. dar ei continua drumul si sînt omorîti de zmeu.. p. p.rii ei". o-nghetat tat caii pi loc. Uneori. apoi se preface iar în p. Dupa ce . Dupa o legenda. dar acesta a aruncat-o În foc. S-a bagat la fata în fL. a fost blestemat sa se faca p. îsi rîde de ochii holbati ai mustei si îi explica acesteia ca e atît de "îmbulzit. 3. ascunzîndu-se în acelasi loc pentru a scapa de urmarirea capului. "îl cata capu pe Tei Leganat. s-o-nghetat SÎ fuioru în mîna la dînsu 1" El izbuteste sa-si elibereze surorile (ibid.

. el reactioneaza violent. prilej de a-l încerca pe zmeu cît de mult o iubeste. în realitate. cel mai mare. De multe ori. 1. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti" (41.Ca un purice a plesni". Ca sa-I convinga ca ea îl iubeste într-ade- var. Mai întîi. pe urma m-oi duce la cea de dupa dînsa si tot asa la toate" (52. Zmeul pretinde ca p. care le are undeva în afara si eroul îl poate învinge numai dupa ce afla sediul acestora (AT 302). spunînd ca p. apoi în stîlpul portii.. 247). p.. 328). reti~ nute însa de eroul prefacut "pasare la dînsa-n sîn" (ibid. lui s-ar afla în unele lucruri din casa sau din curte. El îl ajuta la alegerea fetelor dupa vîrsta: "am sa ma bag în sîn. 1. apoi în matura (79. zmeul da cu batista pe la nasul femeii si aceasta uita cele spuse. sa pui mîna pe dînsa tu.1. alaturi de alti tovarasi nazdravani (AT 513). aceasta într-un broscoi. lui ar fi în matura. Zmeul minte de doua ori.oarecapul lui Stati-Cot. Uneori. Stratagem'a sta de obicei în a simula vreo boala. zugraveste matura si o mîngîie. A. p. iar acesta într-o "poarca" ce . 877). sau asaza toate averile din casa pe stîlp sau pe dranita. i-ar fi în' "vatrariu". adversarul zmeu este de neînvins din cauza p. p. marturiseste ca p. tului. Alteori. în alt basm.. 63-64). 1. p. 4. 312).. lui "îs în stîlpu portii". 5). p. eroul se preface iar om (5. 515). p. pentru a putea fura camasa zmeu- lui (AT 328): îl înteapa pe acesta pîna leapada camasa la usa (42. extraordinat"a.. Alteori. p. Secretul e tradat de sotia zmeului care doreste sa fie si ea eliberata din aceasta cas~icie fortata. întîi la cea mai mare si pe care îi vedea-o scarpinîndu-se. eroul sau adversarii lui au adesea o p. încît la întoarcere "zmau o crezut ca arde curtea lui" (ibid. p. el e invocat drept marturie a timpilor fabulosi: ". 8). El se preface de asemeni în p. dînd o palma femeii curioase. 328). zmeului se afla în niste gargauni care stau într-o prepelita. e un auxiliar al eroului în petirea fetei împara. eroul se ascunde de "strîga cea mare a cetatii" prefacîndu-se în p. 271). si vîrîndu-se în gura calului "într-o masea bortoasa".. în basmul popular. p. zugraveste stîlpul si îl încu- nuneaza cu un lant (ibid. tn formulele initiale ale basmelor~ p. Puteri. p. p. confirma inexistenta minciunii: "Ca nu vi-s dator a minti . apoi îi destainuie ca p.pl. iar a doua oara ca ar fi "în dranita casî" (5. unde striga nu-l mai cauta de frica (7. P.

dintr-un iepure. Uneori.56) do- minînd cele care arata p. p. 1. p. 992). n-a mai fost zmeoaica" (52. în balaur fiind 24 de gargauni a caror gîtuire provoaca moartea zmeului (ibid. 479-480). p.325 sade ascunsa într-un helesteu si care poate fi invinsa numai dupa ce Petrea Fat-Frumos primeste de la fata popii "o prescur'a s-un paharut de vin" (5. P. într-un porc nazdra- van din ostrovul din mijlocul marii (LXXXIII.'ai intermediara poate fi privita existenta p. "într-o laco- viste de lapte dulce" (41. într-o lada dintr-un fag mare. Ele stau "în cei trei dinti pe care îi mai are" zmeoaka. într-o rata. într-un berbec. în care p.. 81) sau într-un paltin "mare si înalt" dintr-un ostrov (79. 170).viermi dintr-o prepelita. p. Incidental. p. Uneori. 20) sau în ouale unei rate de la o zmeoaka (42. 64-65). p. p. într-o pasare sau insecta. 1.). 80). p. Ele mai pot fi în trei gîndaci ce stau într-un cocos.. p. p. într-un "bongar". zmeului se mai afla în balau- rul din lacul de lapte acru. Oul se afla succesiv într-un hulub. p. gîndaci:> bongari etc. Viermii ar constitui în schimb o forma intermediara între ou si insecta. Cînd gusta din acest ou. 1. acesta într-un iepure. p. 513). 223-224). sau în 24 "bum- busori ros" ce se afla într-un "gargaun strasnk mare" dintr-un helesteu (ibid. p. ele se afla si în obiecte: într-o "fluierita" dintr-o albina. zmeoaica broasca e dezlegata de farmec "s-a facut frumoasa si buna. într-un urs dintr-o pestera (60. p. într-un bou. sau în trei gîndaci dintr-o prepelita închisa într-o cutie de plumb din vîrful unui munte (41. . 519). 52). în trei . Ca o fOT1!J:'l. ci departe într-un paltin (79. 64). caracterizata prin localizarea p. într-un zmeu "îi frati-meu" dintr-un tau "în margina lumii" (5. se afla numai într-un vultur din lacul de lapte (81. se afla într-un ou (LXXXI. p. p. într-un porc. 2. p. dintr-o scroafa. 313). într-un iepure. zmeului stau în doua muste într-o rata. p. într-un iepure. p. acesta într-un porc din lacul de lapte dulce (35. decît ca aceasta nu se afla în zmeu. 290). Variantele româ- nesti alcatuiesc puntea de legatura între versiunea asiatica. cei trei viermi putînd fi într-o "cutiuta" dintr-o prepelita ce se afla în mistretul din ostrovul cel mare (82. si între cea europeana. dintr-o scroafa (ibid. 329). 271). p. sau în doi gîndaci dintr-un chitcan. P. în inima zmeului. zmeului în oua: în trei oua dintr-o Iadita de sub pragul casei (3. zmeului rezida în viermi: 12 viermi în 12 oua. Alteori. zmeului în insecte (gargauni. sînt situate într-o parte a corpului.Unele variante din Transilvania si Moldova nordica 10calizeaza p. p.. 1. III. 422).

Cu ajutorul ei.. atunci "si Busuioc Verde o-nviet". 3'26 De aceea. Piparus Petru si Florea înflo- ritul beau ei "leacurile" si îl rapun pe Ciuta nevazuta (60.. 3. p. mai pot fi situate în apa si în unele alimente. e ascunsa la adîncimi mari. îsi arunca amîndoi palo- sele în sus. iar de leacurile acelea atîta se înta- reste. P. Ara- pusca ramîne fara palosul nazdravan "femeie ca toate femeile. P. eroului se afla ascunse în sabia miraculoasa. sabia cu p. Petru ca nasi. pentru ca îndata ce "intra în casa. p. p. 199). sabia nazdravana este daruita de Dumnezeu si Sf. cu intrarea îngropata. Chiparus poate pedepsi sotia tradatoare si uci- gasul numai recapatîndu-si sabia prin metamorfozare (AT 318). în acelasi timp stapînul lui "o murit pi pat". "A d-a suta e dasupra.da la plecare sa bea dintr-o sticla. p. Sabia lucreaza la comanda simpla: "Palusalu meu! Iesi afara si zboara-i capu lui si fa-I tot bucatele" (5. Zmeul cel mai mic se cufunda în mare si-l scoate. V. Uneori. p. nasii daruiesc finului si o pusca: Voinic de codru primeste la botez "o pusca s-o coarda" pe care sa i le dea parintii cînd va fi "stapîn sa zmulga-un copaci din pamînt". 4. îi trazneste una . Uneori. vindeca piciorul unui leu care îl raspla- . 37). IV. II. I. mai întîi se baga dupa cuptor si de-acolo ia o ulcica cu leacuri si toata o bea. 368-377). Pentru aceasta... în trei zile succesive "cînd vine zmeoaica si-l saruta . iar dupa ce bea si dintr-o damigeana. în palatul subteran. 307-309). de-i sare un dinte" (67. de-ar' bate si zece ca voi". Mosneagul care l-a crescut pe baiatul juruit diavolului îi . 553-555). baiatul crede ca "de-ar avea muntili asta o toarta. De obicei... 37). din surcica de par devenind om (52. Ciuta nevazuta n-a fost învins niciodata. p. I. 139). Lupta se poate desfasura numai între palose. Chiparus bun viteaz omoara balaurul din fîntî~a (AT 300).. dupa care se simte "de tri ori mai tare". Cu ajutorul sabiei decapiteaza toti zmeii din acea tara (5. dar impostorul îi fura sabia în timp ce dormea si îl taie în bucati. îndeosebi în basmul AT 302 B. 300). Pescarus . p. da alta nu!" (5. dar cu el în mîna prapadeste lumea de o vrea" (86. scrie Ciuda-da-Obila Numa . "A iesit de zece ori mai puternic palosul lui Tuliman decît al feciorului" (99. Cînd palosul lui Busuioc Verde este arun- cat de baba în mare si se înfige "cu manunchile drept pîna-n pamînt". cu palosu « 1» meupoa sa-mi ia sufletu. se afla 99 sabii. Tuliman se întîl- neste cu feciorul de împarat si vor sa decida "care din noi poate fi stapîn si care sluga".. p. eu l-as învîrti cu vîrvu în gios 1" Mai departe.

370-374). I. po 321-324)0 Petru gaseste la Zîna Zorilor "pe masa un colac alb si moale. voinicul ia si o maciuca ce batea la comanda. Uneori. Petre. o punga si o lulea aprinsa care nu se mai termina niciodata si carti de joc mereu cîstigatoare (XV. în recuzita basmelor fantastice se întîlnesc si alte obiecte cu însusiri miraculoase care îl ajuta pe erou în luptele cu adver- sarii si în cîstigarea sotiei furate. po 139)0 Unele variante mai aduc alte obiecte cu atari însusiri: un covor pe care "punea cît de multa greutate si daca îl ridica dupe pamînt de o palma. eroul primeste de la Dumnezeu si Sf. neînvoindu-se la împartirea lor (Ar 518): scufia (caciula) ce face nevazut pe pur- tator. sau cu pietricica de sub limba e dobîndita sabia ce decapita.chiar pe SI. în variantele basmului Ar 330. apoi un baston cu care "învia mortul de 7 ani. iar cu moara de piper o nuia ce omora (ibid. sau o frunza (52. po 1067)0 Sporadic apare "o punga în care gasea orice-i trebuia: o camasa prin care nimeni nu putea trece si un pistol. 379- . po 22)0 în locul caciulii (paIariei) care face nevazut. II. Mai cunoscute sînt cele trei obiecte pentru care se certau cei trei draci. Petru si îngerii din rai . po 40-44)0 Bastonul (cîrja) care bate la comanda apare si în variantele basmului AT 563. eroul cîstiga mai multe obiecte miraculoase cu ajutorul unuia singur (AT 569). po 150-151).apoi un bat care bate la comanda. po520). framîntat cu lapte de caprioara 000Acesta era colacul puterii" (83. în alte variante. Cu "mariscuta de la capatîiu patului" primita ca rasplata. I.327 teste dîndu-i sa înghita trei peri din coama lui si sa înghita balele. biciul (bastonul) care petrifica si papucii care trec peste orice obstacol. magarul) care se balega bani si masa ce se umplea singura de mîncari si bauturi. o turbinca (un sac sau o taba- chera) în care putea detine pe oricine . dar el îi petrifica pe toti cu biciul (33.. daca îl punea încrucis pe mormînt" (35. iar cu aceasta cetera care învia din morti (5. pe care întorcîndu-l de trei ori în jurul capului nici o meteahna nu-l putea lovi" (41. po 42)0 Bo1. pentru bunatatea lui. I. se înalta sus si se ducea ori încotro vrea". saracul ia bota care batea singura. dupa care îi "pare ca nu-i nimeni mai tare pe lumea asta!" si se poate lua la lupta cu zmeul (5. p. se întîlneste mantaua cu aceleasi atribute (81. p. Ionica îi trimite pe cei trei draci pe cîte un munte ca sa le dea primului venit. cu ajutorul ei saracul recapatîndu-si de la popa (sau cîrciumar) celelalte doua daruri miraculoase: calul (berbecul. cu "buriasul" (butoiasul).

Vioara). Cu ele. ~ceasta îi da lui Petru un Iampas pe care îndata ce îl aprinde. . p. II. piatra) care îndeplineste orice dorinta. apare numai o capra. Alteori. voinicul îsi cladeste un palat fara pereche. Cînd nu aprinde toate cele trei "lumini". Fluier. 70--71. O multime de soldati pot iesi din cornul primit de To- deras (AT 566) daca se sufla la un capat. v. ci numai una. p. Variantele basmului AT 560 dau la iveala un inel (sau o margea. 327-338). stapîne?" Ele executa orice însar- cinare. p. II. Pentru ca a slujit o baba. iar daca se sufla pe celalalt capat "se vor face catanele nevazute" (60. 1180). lampa executa dorinta eroului (Ar 561) fara intermediari (52. apar trei capre: "Ce ti-i voia. 328 380). nazdravana (5.

facîndu-si cuib pe capetele lor. e pasare din nea_mulbroastelor. vulpea o cheama aproape sa-i admire frumu- setea. Metamorfoze). Vrînd sa scape de el. De multe ori. 420). Uneori. într-un basm despre animale. dar ea nu se lasa momita si invita pe vulpe sa se apropie. joaca un rol secundar. oua de aur si de argint. r. Deseori. p. 703. Sotia împaratului înecata de servitoarea geloasa care îi ia locul. eroii apar vremelnic transfor- mati în r.. 1017). I. în basmele propriu-zise. Eroul ucis de împaratul ce i-a luat sotia tradatoare (AT 318) se preface în cele din urma în r. r. ca sa scape de urmarirea zmeoaicei. a fost la început o fata orfana. Ca sa alapteze copilul. p.. se prefac în r. ouîndu-i în fiecare dimineata un ou de aur.. II. p. 41. cu penele de aur redevine femeie. înoata pe apa. nu se lasa pacalita de vulpe. ea îi momeste în fundul apei unde îi tintuieste. Mama alungata pe rînd de cei trei fii ai ei e ajutata de o r. fata a fugit. (AT 403). 25-27). redevin oameni si se casatoresc. sa-i elibe- reze fiii (62. 1023). Cînd este prinsa de împarat. iar seara un ou de argint. se ivesc broaste (LIII. p. 707) este înecata de servitoarea geloasa si se preface în r. Mama lor renunta la ouale ei de aur si argint. p. cerînd r. Dumnezeu a • prefacut-o în r. dar vazînd ca e zadarnica fuga. apoi iar intra în iaz prefacuta Imparateasaîn care r. ratoiul calca interdictia de a se uita la baba-zmeoaica si aceasta îi ia ochii pe care îi readuce însa fata. se preface în r. v. Dupa alta legenda. Flacaul si fata fugari de la casa zmeului (AT 313. Dupa ce scapa de zmeoaica. Dupa o legenda. R. i se scoate boldul din cap si redevine femeie (ibid. (44. caCI unde pica sînge de r. si ratoi care fug pe tarm. Aceasta intra în mîl si se îneaca (52. a implorat ajutor. "s-au . si ratoi umblînd pe un lac. pîna nastela trei demascarea impostoarei copii cu parul de aur (AT p.R Rata. 1025). 290). numai flacaul fugar se preface în r. p. (sau ratoi). Cei trei fii cer si ei de la r. p. 385). pe cînd fata devine lac (LXXXIII. r. S-a îndragostit de ea capetenia unei bande de hoti.. (52. r.

Intr-o varianta asnoavei despre hotul iscusit. dar în acest timp omul îi ia hainele si dispare (52. r. de ipsos. care ar putea ghici unde sînt ascunse mîncarile destinate ibovnicului.?l metamorfozat în cal cînd e dus la junghiere (41. se povesteste ca un om legase o punga goala de gîtul unei r. provine din spuma de pe ero. ' . s-au facut Minea la loc. de aur. 1158). feciorul prinde or. p._înghi-t€--in€lulunei cucoane si se plînge ca îi este . p. apoi iepurele si r. Aripa-frumoasa spin- teca ursul. 1026). aceasta în alt animal etc. III.. Le da fetei împaratului pe trei fire~de par care chemau calul nazdravan (ibid. puterile ascunse ale zmeului (Ar 3(2) se afla în r. I. teafar si sana- tos". p. Aceasta intrase în apa si fiul unui împarat se ofera sa o prinda el. p. Sotia-sarpe careia barbatul i-a ars pielea. O vinde sotului cu un pret bun (52. în alta varianta.. în care erau doua muste (60. 80). 330 dat de trei ori peste cap. 521). 1025~ 1026). într-o varianta despre sotia necredincioasa (S. O r.tare greu". blestemîndu-l ca atunci sa se mai întîlneasca amîndoi cînd cele doua r. (sau ratoi). p. 850). Se dezbraca si intra în apa. 1040). p. p. p. care pune mîna pe sabia nazdravana si se razbuna (86. Un argat arunca sîmbria de trei galbeni într-un iaz din care ies trei r. 365-366). pleaca în lume si face doua r. vor oua _~_ (52. Bucatarul care stia limba animalelor o taie si îi scoate inelul (52. In unele variante. 3458).

c) sa-i prinda iepurele albastru din padure si sa i-l aduca gatit. apar fara ordine distincta în basmele AT 313. 1. 725 . Unele s. 76-77). ajutat de iubita lui. S Sarcini de pierzanie. însarcinarile cu aJ'utorul fetei Ghesperitei . diavoli) sau de împaratii rivali niste sarcini anume imposibile Rentru a putea fi omorîti sau deposedati de sotie sau împaratie. sotie sau rudele acestora) cu puteri mira- culoase. sa treiere un lan de grîu si sa-i aduca colaci pe cînd vine ea. iubita. Soarele o ajuta (LXII. mama soarelui. zmei. p. Ghesperita da Piciului: a) un cîmp sa fie arat într-o noapte. sa-mi pui but asi de vita. în basmele fantastice-îndeosebi în tipu- rile AT 313. care areun bici miraculos ce strînge dracii "ca frunza si ca iarba de multi" (41. p. dar: iepurele "sa fie nici trecut de fript. care vrea sa o manînce. 465. cu care se va casatori. iar dimineata "cînd m-oi scula. semanat cu grîu. ca-i calci si vinul sa fie pus în butile pe care le vei face tot pîna mîine". b) sa-i aduca fluierul de la cateaua cu dintii de fier. trei mere de aur si o lampa. p. sa-i culegi. în timp ce în varian- tele basmului AT 313 aceasta nu poate fi îndeplinita si prota- gonistul scapa de obicei prin fuga magica. sa faca struguri. sa se prinda. 1. La sfatul glasu- lui din inelul fermecat. îndepli- nirea lor se va face întotdeauna cu ajutorul supranatural al unor fiinte (iubit. 590. sa-mi dai pîine calda sa manînc". Fat-Frumos retine lampa cu care va scapa de diavol (53. nici cu mustul crud în el".s. . Piciul sa- vîrseste . b) "sa-mi faci pe coasta aia ce se vede colo o vie. soarele îmbracat în piele de peste (AT 425). îi da porunci: a) sa secere. 415-418). exceptînd-o pe cea de a treia care în variantele tipului AT 465 e întotdeauna fatala stapînitorului. Leder capata de la diavol trei poruncI: . cade în stapînirea babei Cloanta. Fat-Frumos este trimis de diavol la zmeii din castelul de sub pamînt sa le fure o sabie taioasa. 21-22). 650. Sotia care îsi cauta sotul. 465.protagonistilor le sînt date de catre cei care îi persecuta (stapînii lor. 502. Ca sa aiba pretext.

în unele variante. dar aducerea iepurelui este imposibila si cei doi fug (99. c) diavolul se va preface în cal de învatat la calarie. care cheama cu biciul miraculos numarul nesfîrsit de draci ce se apuca de lucru. 332 a) pîna dimineata "în locul muntelui sa fie un cîmp întins si lan de grîu. cari sa înmugureasca. IV. baut. În chip similar. Neputînd-o îndeplini. care îl previne ca parintii ei s-au prefacut în cal si iapa. a treia fiind facerea unei mori care "sa umble fara apa si sa macine fara a baga bu- . Miriuta face holda si podul cu ajutorul fetei diavolului. nu o mai potîndeplini si Leder si Ladunca fug de la diavol (99. între doua gradini cu copaci "înfloriti pe cari sa cînte tot felul de pasari. coaja copacilor sa fie ca aurul si floarea toata ca argintul" si cu doua fîntîni cu "ghizdelele si cupele de aur". si animala peste animala. si pasare peste pasare. Primele doua sînt îndeplinite cu sfatul fiicei lor. sînt împlinite. Rareori. Mei Ion si Lodinta fug (5 a. Ladunca. p. e încercata de ea cu cornul miraculos. celelalte doua s. Lodinta. la sunetul caruia se strînge o turma de animale care fac o piramida: "s-o urcat animala peste animala. sa fie masini care sa treiere. si sa-i aduca "un cos cu poame". O parte din grîu sa înfloreasca. nu le mai poate'înde- plini: b) un rîu cu miros de vin si gust de rachiu care. Primele trei s. c) sa astearna peste ograda nisip de 7_ stînjeni. sa dea vapai din gura. p. nu pot fi îndeplinite.: a) sa-I învete la calarie pe zmeul prefacut într-un "costrus de trei ani" . 234-240). p. a treia s. Daca Suta Ion poate face vie cu struguri copti pe un munte acoperit de brazi cu ajutorul Zorinei. doua s. c) "sa-mi aduci o bucatica de nor. p. Mei Ion primeste de la zmeoaica trei S. ca mie-mi trebuie numaidecît de-o vraja". d) acele din "cele trei cosere" de la poarta care parte "n-au vîrf si parte n-au urechi" pîna dimineata" toate sa fie întregi". care sa în- floreasca". 16-43). Suta Ion si Zorina fug (49. În afara de cultivarea grîului în muntii cu paduri si de aducerea iepurelui "de pe cealalta lume". o parte sa rodeasca. cele trei s. Miriuta mai trebuie sa faca peste o apa "un pod de aur cu ostrete înalte". si cînd o fost aproape-aproape. fiica zmeului. care e batut de Leder cu lo- pata si buzduganul. dar cît o muche de cutit. a patra s. b) iazul din fundul rîpei "pîna mîne dimineata sa fie secat si în locul lui sa faci o gradina cu fel de fel de pomi cari sa rodeasca. n-o putut". b) sa-nvete de asemenea pe zmeoaica prefacuta în iapa. sînt îndeplinite cu ajutorul si sfatul fiicei diavolului. V. iar tu sa vii la mine cu un snop de spice si cu o pîine calda". 33-36). 42-45). s-o naruit jos.

Multimea variantelor prezinta alte s. craiul serpilor. p. II. dezgroparea luntrisoarei de aur de la rîpa îndepartata (LXXXIII. dara fiecare feliu de pîne deosebi" (79. p. p. 832). El trebuie sa faca gradina cu pomi dintr-un deal. 390). 158-160).de obicei cea mai grea . Dar cea 'de a treia s'o . curat si sa mi le faci vravuri. facerea unui "lac cu lapte dulce. aducerea inelului mamei împa- ratului de pe lumea cealalta (49. 126-127). Ion este trimis a doua oara "pi lumea neagra" ca sa aduca "da la baba ce re cheptinile si tersala" cu care sa-si pieptene si sa-si tesale calul (ibid. periculoase: aducerea pieptenului de aur de la moara împaratului Galben. "scaunele se fac bucati" si ofera boierului sa ma- nînce si el "crita" si otel.îi va fi fatala celui invidios. "ci sa-mi alegi dintr-însele numai firul pînilor nenvascut. exceptînd pe cea de a tre