STUDENT:POROJAN(NAE)GHE.ALINA SANDA SPECIALIZARE;P.P.P.

ANUL DE STUDIU:1 SERIA:3 NUMELE DISCIPLINEI:EDUCATIA TIMPURIE PROFESOR:PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR ECATERINA VRASMAS

Educatia este un fenomen extrem de complex ce poate fi studiat din numeroase perspective,fiecare dintre acestea dezvaluindu-i noi sensuri si intelesuri. Scopul educatiei este de a socializa individul biologic prin construirea fiintei sale sociale care sa se suprapuna celei individuale(E.Durkheim,1980). Educatia timpurie ,ca prima treapta de pregatire pentru educatia formala,reprezinta totalitatea experientelor individual realizate si social existente sau organizate de care beneficiaza copilul in primii ani de viata cu rol de a proteja,creste si dezvolta fiinta umana prin inzestrarea cu capacitate si achizitii fizice,psihice,culturale specifice care sa-i ofere identitate si demnitate proprie.Ceea ce invata copiii in primii ani reprezinta mai mult de jumatate decat vor invata tot restul vietii.
1

Meyer.In decursul jocului copilul actioneaza asupra obiectelor din jur. Copiii sunt viitorul . au o influenta puternica si de durata asupra copilului.psihica.dobandeste incredere in 2 .Jocul . Jocul si procesul de crestere sunt strans legate intre ele.copilul mic are mai multe ocazii de a se juca liber.protectie si pentru a ne ingriji sa ii fie asigurata dezvoltarea de la nastere la 8 ani.Prin copii umanitatea si transmite valorile cum ar f:traiul impreuna cu armonie si apreciand si protejand mediul .dar totodata este dificila deoarece mijloacele de educare trebuie sa fie in raport cu varsta micutului.ori religioase.antrenant si usor asimilabil de catre copil.o activitate care ii reuneste pe copii si in acelasi timp ii reprezinta.nelipsit al copilului reprezinta pentru perioada prescolara o forma de manifestare fara bariere geografice.Ilfeld.afectivemotionala. Se cunoaste faptul ca alegerile facute in copilaria timpurie si actiuni intreprinse de parinti si de societate .toate acestea joaca un rol important in educatia timpurie. (Evans.cunoaste realitatea.2000).incep sa se evidentieze in anii prescolari si pot fi promovate prin programe de copilarie timpurie.atat acasa cat si in institutiile de educatie.insa treptat joaca libera a copilului este inlocuita cu activitati structurate. In gradinita jocul este activitatea de baza si se regaseste in toate ariile de activitate realizand procesul de invatare intrun mod atractiv. ei perpetueaza valorile culturale.prieten. Educatia timpurie este foarte importanta putand fi tradusa cu “cei sapte ani de acasa”.isi satisface nevoia de miscare.aptitudini si stare de sanatate fizica.Astfel . investitia in copii la varste cat mai fragede va conduce pe termen lung la dezvoltarea sociala si la realizarea sustinuta a drepturilor copiiilor.Educatia timpurie include toate formele de sprijin sau suport necesare copilului foarte mic pentru a-si realiza dreptul la supravietuire.

Timpul petrecut intr-o singura activitate poate fi foarte scurt.In acest fel .iar daca isi aleg activitatea pot forma grupe de 2-3 copii.se organizeaza frecvent in joc in paralel.de a o reflecta. Eduard Claparede in “Psihologia copilului si pedagogia experimentala”(1975) enumera opt teorii care au fost enuntate pentru a explica esenta si cauzalitatea care stau la baza jocului copilului: -1)Teoria recrearii sau a odihnei(Schaller.invata foarte mult din contactul cald si personal cu adultii.cum ar fi animalele. Cei intre 2 si 3 ani au o intelegere limitata a notiunii de timp.copilul isi asuma rolul de adult. Copilul mic se joaca repede cu ceea ce il intereseaza in acel moment.jocul este social prin natura lui.Prin aceasta activitate copilul isi satisface nevoile prezente si se pregateste de viitor.jucariile .Dobandesc foarte multe cunostinte prin subiecte in legatura cu viata lor.Si ei sunt preocupati de descoperire.nu se impaca cu activitati lungi si planificate.Prefera joaca cu colegii.dar sunt mai independenti.isi imbogateste cunostintele.manifestandu-si dorinta de a participa la viata si activitatea celor din jur.Jocul intro activitate poate fi foarte iute.Lazarus) potrivit careia functia jocului ar fi aceea de a relaxasi detensiona atat corpul cat si spiritul . Cateva minute pot sa li se para lungi.reprezinta pentru copil sensul jocului.Insasi posibilitatea de a-si imagina realitatea.reproducand activitatea si raporturile lui cu ceilalti oameni.insa se pot juca si singuti fara adulti.apa .propriileforte.Ei se joaca cu ceea ce ii intereseaza pe moment.cei mai multi dintre ei invata cel mai bine din activitati de rutina sau din cele pe care le aleg singuri.Activitatile de grup trebuie sa fie limitate.Copiii de peste 2 ani sunt asemanatori dar si diferiti de copiii mici.Cel mai bine este sa faca activitati in ritmul lui. 3 .joaca lor este mai organizata si poate dura mai mult.

Spencer)conform careia.Lange)potrivit careia jocul ar fi un inlocuitor al realitatii care ar procura copilului ocaziile pe care nu le gaseste in realitate.-2)Teoria surplusului de energie (Schiller. Prin excelenta .dar cand intervine jocul se inchide.Carr)se bazeaza pe ideea potrivit careia jocul intretine si improspateaza deprinderile nou dobandite. Pentru ca varsta timpurie este cea mai importanta perioada pentru dezvoltarea personalitatii copilului. -5)Teoria jocului ca stimulent al cresterii(H.in dezvoltarea 4 .un stimul important in cultivarea receptivitatii si sensibilitatii a mobilitatii si flexibilitatii psihice.poate sa dezvolte liber.Gross)sustine existenta a multiple tipuri de jocuri intrecere.e plin de promisiuni si surprize.Jocul este formativ si informativ si indeplineste functia de socializare.Carr) dupa care functia jocului ar fi aceea de a ne purifica din cand in cand de trebuintele antisociale cu care venim pe lume si de a le canaliza spre compotramente acceptate. -4)Teoria exercitiului pregatitor(K.Carr)in special pentru sistemul nervos.si perioada de la nastere pana la intrarea in scoala cere stimulare.devenite inutile .surplusul de energie acumulat de copil se descarca prin joc. -8)Teoria cathartica(H. -3)Teoria atavismului(Hall) care sustine ca jocul este un exercitiu necesar disparitiei tuturor functiilor rudimentare .vanatoare . -7)Teoria intregirii(K. -6)Teoria exercitiului complementar (H. In conceptia lui Jean Piaget expusa in lucrarea “Psihologia copilului”(1976) jocul are functia de a realiza adaptarea copilului in realitate.etc si defineste functia jocului ca un exercitiu pregatitor pentru viata adevarata.jocul constituie cadrul specific unui antrenament al spontaneitatii si al libertatii de expresie.

Parteneriatele implementeaza un sistem de educatie timpurie. oferă.dobandirea unor cunostinte despre relatia om-mediu.In cadrul acestor parteneriate se pot parcurge urmatoarele continuturi:transmiterea unor informatii despre ecologie. în special cele legate de agricultură.ingrijirea si educarea copilului. De asemenea.Cercetarii si Inovarii si alte institutii (incluzand familia care este o institutie in vederea asigurarii coordonarii tuturor masurilor privind drepturile. vizează dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare pentru părinţi. care este conservat îndeosebi în zonele rurale. pe când în zonele rurale natura ocupaţiilor. formarea trebuie să garanteze faptul că părinţii vor 5 . Părinţii sunt încurajaţi să ia parte la planificarea şi derularea programelor educative pentru copiii de vârste mici.respectiv scoala si familie.comunitate ori institutii care au rol in cresterea . părinţilor ca parteneri în educaţie. copii şi bunici). este în favoarea educării copilului în familie în această perioadă a vârstelor mici. ceea ce implică o responsabilizare şi o eficienţă sporită. în special cele încheiate în cadrul unităţilor educaţionale în care activăm ca şi cadre didactice.cultivarea unor atitudini de investigare. mai mult timp părinţilor pentru supravegherea copilului în familie.etc.protectia si dezvoltarea viitoare a copilului.În zonele urbane nivelul de ocupare a populaţiei a crescut.educarea unor comportamente si conduite civilizate.imbogatirea vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii. modelul familiei lărgite (părinţi. aparent.optima a copilului este necesar parteneriatul educational incheiat intre gradinita. părinţii nu au suficient timp să-şi supravegheze copilul în familie.un proces complex si indelungat care cere o colaborare stransa si continua si o comunicare intre Ministerul Educatiei.cercetare. O resursa si un sprijin permanent în educarea si dezvoltarea copiilor o constituie implicarea familiei. Parteneriatele încheiate cu familia. De asemenea. inclusiv formare pentru creşterea implicării taţilor.

a parlamentarilor. Datorita acestor parteneriate se stabilesc relatii mai apropiate si mai deschise intre educatoare si parinti . ai liderilor şi ai membrilor comunităţilor.familiilor. Parteneriatele cu instituţii care pot contribui în mod deosebit la dezvoltarea copilului de vârstă timpurie pot include implicarea directă (pe lângă familie) a autorităţilor locale.accesul parintilor . spirituali. părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii. abilitatea manuală.parteneriatele incheiate cu familia fiind menite sa sprijine educatia copiilor de varsta timpurie.şcoală – familie. 6 . respectiv şcoala ocupă un loc central în comunitate. precum şi la probleme de orice gen atunci când îşi cresc copiii.Grădiniţa. învăţarea unor deprinderi şi cadre-didactice. creşterea gradului de implicare a părinţilor în toate activităţile şcolare şi extraşcolare. culturali.Prin urmare. pot înţelege mai bine rolul lor educativ. cum ar fi: muzica. modul lor de manifestare în viaţa de grup. formarea unor deprinderi de colaborare. a sectorului privat şi a agenţilor economici.al persoanelor care au in ingrijire copii si al copiilor insisi la o gama completa de informatii si servicii este o prioritate. desfăşurarea unor activităţi didactice cu teme istorice şi creştine etc.pot colabora mai usor in luarea unor decizii importante pentru gradinita. antrenarea fizică şi dezvoltarea amplă a abilităţilor copiilor prin diferite activităţi. cunoaşterea de către părinţi a posibilităţilor şi nevoilor psiho-fizice ale copiilor.Acest gen de parteneriate vizează stimularea mentală. schimbarea mentalităţii neadecvate a unor părinţi faţă de grădiniţă / şcoală.deveni mai sensibili la problemele sociale şi psihologice.cunoscandu-ae mai bine intre ei. Astfel. a conducătorilor religioşi.tutorilor.Printre obiectivele pe care tind să le atingă acest gen de parteneriate în dezvoltarea copilului de vârstă timpurie amintim: înlăturarea factorilor perturbatori în cadrul comunicării grădiniţă .iar parintii. a organizaţiilor neguvernamentale.

se pot realiza vizite. convorbiri tematice. O altă dimensiune a educaţiei pentru societate o reprezintă educaţia religioasă a cărei calitate poate fi îmbunătăţită prin parteneriate cu reprezentanţi ai Bisericii. conştientizarea importanţei educaţiei pentru sănătate. cunosc modul de funcţionare a instituţiilor democratice. având ca scopuri promovarea şi valorizarea diversităţii şi egalităţii în drepturi. prin încheierea de parteneriate cu acestea. 7 . justiţie. la viaţa comunităţii. Astfel.Proiectele de parteneriat educaţional cu Comunitatea Locală . procesul educaţional început în grădiniţă se extinde şi asupra comunităţii.Primărie. să fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui. Un rol important în dezvoltarea copilului de vârstă timpurie îl au ONG-urile. să-şi dezvolte spiritul de iniţiativă. Copilul are posibilitatea să recunoască problemele acesteia. este nevoie de participarea la activităţi extracurriculare.Încheierea unui parteneriat între grădiniţă / şcoală şi comunitate înseamnă participarea activă a copilului în mediul şcolii şi al comunităţii. solidaritate. promovarea comportamentelor sănătoase şi prevenirea comportamentelor cu risc (campanii antidrog. Poliţia) în rezolvarea unor probleme. împotriva fumatului etc) . Poliţie – au ca argument educaţia preşcolarilor pentru cetăţenie democratică în vederea formării unor cetăţeni activi si responsabili. cântece. Prin acţiunile desfăşurate în acest sens copiii îşi însuşesc concepte cheie – libertate. egalitate.Rolul este de a crea viitori cetăţeni iar acest lucru nu este suficient a se învăţa doar în cadrul activităţilor de educaţie pentru societate. îşi formează deprinderi de a-şi proteja propria persoană şi pe ceilalţi. De aceea. să caute să rezolve probleme. sunt puşi în diferite situaţii de a respecta pe cei de lângă ei. Beneficiile participării elevilor la viaţa comunităţii se reflectă în dezvoltarea capacităţii de cooperare cu autorităţile locale (ex. Astfel. promovarea şi respectarea personalităţii şi a drepturilor copilului.

IN 1998.P. ci să deştepte. 2 -TOMSA GH. trebuinţa de a învăţa toată viaţa. Rolul educatoarei este extrem de mare în acest sens. a asistenţilor sociali şi a altor categorii de personal de îngrijire care.” (Ioan Slavici) Bibliografie: .Fiecare copil este unic.1 SOVAR. este una dintre componentele psihopedagogice esenţiale în atingerea scopului propus. iar educaţia trebuie să ţină cont de particularităţile individuale ale fiecărui copil. trebuie să colaboreze cu părinţii în domeniul educaţiei şi îngrijirii copilului. De aceea. Ea începe din primele momente ale vieţii şi se încheie odată cu ea. formarea continuă a cadrelor didactice. prin activitatea lor. excursii care au ca obiectiv turistic mănăstiri.Într-o accepţiune generală. Educaţia este contiună.-EDUCATIA TIMPURIE ACOPIILOR DE LA 0 LA 6 ANI-MINISTERUL EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI SI REPREZENTANTA UNICEF IN ROMANIA. educaţia este procesul (acţiunea) prin care se realizează formarea şi dezvoltarea personalităţii umane.colinde.D.1987 SCHOPU-PSIHOLOGIA COPILULUI- 8 . pentru că grădiniţa este locul unde are loc procesul de dezvoltare a personalităţii ca parte componentă a educaţiei timpurii. cultivând destoiniciile intelectuale în mintea copilului.-PSIHOPEDAGOGIA PRESCOLARA SI SCOLARA-BUCURESTI 2005 3 VRASMASU ECATERINA-EDUCATIE TIMPURIE A COPIILOR –EDITURA POLIROM 2002 4 URSULA E.Educatoarea este persoana care trebuie să ofere ocazii de dezvoltare fiecărui copil în parte.„Menirea firească a şcolii nu este să dea învăţătură.R.

CHISINAU 2000. 9 . –PARTENERIATUL PAS CU PAS .EDITURA FUNDATIA INTERNATIONALA PENTRU SISTEME ELECTORALE. MUMIJIEV G.5 MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI –‘ NOI REPERE ALE EDUCATIEI TIMPURII IN GRADINITA” 6 MAMALIGA M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful