P. 1
Electrotehnica_si_electronica

Electrotehnica_si_electronica

|Views: 473|Likes:
Published by inczea

More info:

Published by: inczea on Nov 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2014

pdf

text

original

Manual p,entru· ,c.oli de ffi1!

iftlri j

dr, ing. ANCA POPESCU

conf. dr. ing. STELIAN POPESCU

Electrotehnica si electronica

-

Manual pentru scoll de malstrl

EDITURA DIDACTIC-A. ~I PEDAGOGICA - BUCURE?TI, 1979

C.-\PiTOLCL 1

ELECTROSTATICA

A. ELECTRIZAREA CORPURILOR

Corpurile materiale sint, in mod normal, neutre din punct de vedere electric, adica sarcinile elect rice negative (electronii) dintr-un anumit corp sint egale (compenseaza) cu cele pozitive (protoni, pozitroni etc.) din acelasi corp.

Prin anumite procedee, unele materiale se electrizeaza, adica se incarca, cu 0 anumita sarcina electrica.

1. ELECTRIZAREA PRIN FRECARE

S-a observat ca., frecind un baston de sticla cu 0 bucata de postav, electronii tree de pe bastonul de sticla pe postav. Asadar , prin frecare postavul ca.patind electroni in plus s-a incarcat cu sarcina negativa (electrizare negativa), in timp ce bastonul de sticla pierzind electroni s-a incarcat cu sarcina pozitiva.

Aceeasi exper ienta, repetata insa cu un baston de chihlimbar, arata ca de data aceasta postavul se incarca cu sarcina pozitiva, iar bastonul de chihlim bar cu sarcina negativa.

Fenomenele care au loc in cazul corpurilor imobile pur tatoare de sarcini electrice si la care sarcinile respective Eli variaza in timp, sint studiate in acea parte a electrotehnicii numita electrostatics:

Un element de baza in studierea fenomenlor electrostatice il constituie pendulul electrostatic (fig. 1.1) format dintr-o bobita usoara B (de exemplu din maduva de soc) suspendata de un suport 5 printr-un fir de matase M.

Experienta arata ca corpurile incarcate cu sarcini electrice de acelasi fel se resping (fig. 1.2, a), iar cele incarcate cu sarcini de semne diferite se atrag (fig. 1.2, b), lucru pus in evidenta cu ajutorul unor perechi de pendule electrosta tice.

2. ELECTRIZAREA PRIN' CONTACT

Un corp electriza t, de exemplu un baston de sticla 5 (fig. 1.3, a) electrizat pozitiv prin frecare atingind un pendul neutru P ii transmite acestuia prin contact direct 0 parte din sarcina sa pozitiva astfel ca in final pendulul respectiv este respins (fig. 1.3, b). Acelasi lucru este valabil si pentru corpurile electriza te neg a ti v.

3

3. ELECTRIZAREA PRIN INFLUENTA.

A propiind un corp electriza t, de exernplu acelasi baston de sticla S '(fig. 1.4, a), de un pendul neutru P, acesta este electrizat prin influenta (de la distanta) cu 0 sarcina nega.tiva, a dica, 'in general, cu 0 sarcina de semn contrar si ca urrnare pendulul va fi atras.

Dbservntie. De Ia pt, prin inflnenta. in peud ulul neu tru P sarci ni le s int polaiizut e ~i ariume (fig. 1.4, b) ~al"<.:~'!;~e negative s int at rase ()t I1L"L.!. a.proape de basto nul de st icla, iar cele pozit ive

Fig. I. 1. Pe.idulul electrostatic.

Fig. 1.2. Interactiu nea sarcinilor electrice:

a - resptngere : b - ntragere.

o

I

I

I I

i

~

o

D: , I

()

~

s

o

s

Q-iS£Hf.j

b

Fig. l.3. Electrizarea pr in

COll tact:

Fig. 1.1. Electrizarea prin inf luen tji :

a - elcctrtz are : b - polarizarea sarcinilor ,

a. - atlngere : b - respingor e.

4

sint respinse in zo na m i i indcp.irtata. In acosta situat ie fo rta de at ract ie F, darorata sarciuilor de semne contrare este mai mare decit Iorta de respingere F2 datorara sarciuilor de acelasi sem n.

Sarcina electrica este 0 marime fizica ce se mascara cu 0 unitate (de masura) care in sistemul international de unitati SI se numeste coulomb ~i se noteaza cu C. Coulombul a iost ales in mod arbitrar egal cu sarcina elect rica a 6,24 . 1018 electroni luata ell semnul minus; altfel spus, sarcina electrica qe a unui electron este:

qe = - 1,601 . 10-19 C.

(1.1 )

Corpurile ma teriale se comports diferit la deplasarea sarcinilor in interiorul lor. Sub acest aspect se deosebesc rna terialele : conductoare, izoiatcare (dielectrici ) ~i semiconducioare.

• Conductoarele con tin in structura lor electroni liberi (..gaz electronic") care se pot deplasa liber in interiorul materialului putind da nastere unui curent de electroni (curentul electric). Ma terialele conduca toare sin t in special

metalele (Cu, AI, Ag, Fe etc.) si electrolitii. .

, • Izolatoarele (dielectricii), Nu permit deplasarea electronilor in interiorul lor, adica le izoleaza. Ma terialele izolan te sin t: sticla, portelanul, marmura, hirtia, lemnul, uleiul mineral, cauciucul, masele plastice, matasea, aerul etc .

• Semiconductoarele. Sint rnateriale care permit deplasarea sarcinilor electrice in conditii speciale, ele constit uind baza elernen telor electronice serniconductoare - diode, tranz.istoare, tiristoare etc. (v. cap. 10, paragraful B si figurile 10.1 ... 10.3).

B. LEGEA LeI COULOMB

Se considera doua corpuri de dirnensiuni mici, neglijabile in rapor t cu distanta intre ele, incarcate CLl anumite sarcini electrice. Sarcinile unor asemenea corpuri se numesc sarcini punctiforme. Legea lui Coulomb (citeste Culornb), stabilita experimental. ara ta ca : dcnui cor-pari p unciiforme incdrcaie cu sarcinile elecirice q1 si qz s{ nsping sau se atrag cu 0 [oriii F a carei nuirime este proporiionaii; ell sarcinile ql ~i qz ~i imiers proportionala cu pritraiul disianiei r dintre celc doiui sarcini (fig. 1.5):

F = q]q2 , 4rrE1,2

( 1.2}

in care E: este 0 marirne carac teristica denumita permitiuiiate sau constanta dielectricd a mediului in care se afla cele doua corpuri.

In sistemul international de unitati (SI) permitivitatea vidului, practic egala cu cea a aerului, este :

1 [F J*

Z = E:(l = 4rr' 9. 109 m •

F

• - = farad pe metru, farad ul Ii ind 0 unitate de masura pentru

ill

D' . I 1 F 1 C2 [COnlOmh la pat rat ]

lmenSlona , = -- •

. N . m l\ ewton X rnetru

capacitate (vezi par. F).

5

sau: forta de interactiune dintre doua sar~ini de 1 C (q1= q2 = 1 C) aseza te in vid la distanta de 1 m (;= 1 m) este de 9 . 109' N.

In cazul in care mediul in care se manifests fortele de interactiune intre sarcinile el~ctrice nu este ~idul sa.u aerul ci un altul (mediu dielectric) (de exemplu: petrol, mica, parafina etc.) legea lui Coulomb ramine valabila cu observatia ca permitivitatea dielectrica c: are alta valoare, de obicei mai mare decit c:o.

Raportul c:/zo se numeste permitivitate dielectrics relatiiui ~i se noFig. 1,5, Interactiu nea cariti tat iva a corpur ilor teaza E:r: electrizat e:

a - ambele poz it ive ; b - ambele negative : c - de semne difcrite.

Inlocuind relatia (1.3) in (1.2) rezulta pentru vid (aer):

Fo = ~ 109q,Q2 [NJ (1.4)

y2

( 1.5)

Observatie. Permitivitatea dielectrica relativa este un nurnar n,ra dimensiuni.

Rezulta ca in cazul unui mediu dielectric oarecare legea lui Coulomb se scrie:

(1.6)

Observatie , Scm nul Iortei F estc pozitiv (de respingere) dacd cele doua sarcini au acelasi .scmn (fig. 1,5, a si b) si negativ (de atragere) dad, acestea au sern ne cont rar i i (fig. 1.5, c).

C. CIMPUL ELECTRIC

Considerind 0 sarcina elect rica punctiform a ql (fig. 1.6) in jurul acesteia .se pot manifesta forte de interactiune in orice directie cu orice alta sarcina q2. q3 ... Q71' Se spune ca sarcina punctiforma q1 da nastere in jurul sau unui cimp electric capabil de a produce forte de atragere sau respingere a altor sarcini. Cimpul electric E1 produs de sarcina elect rica q1 este definit ca raportul dintre forta F12 care se manifesta asupra unei sarcini oarecare q2 ~i valoarea acestei sarcini:

( 1.7)

Pentru sarcinile punctiforme, liniile de for ta ale cimpului electric si~t radiale fiind indreptate fie spre exterior in cazul cimpului electric produs de 0 sarcina pozitiva q1 (fig. 1.7, a) - sensul de respingere a unei sarcini pozitive q2 - fie spre interior in cazul cimpului electric produs de 0 sarcina

negativa q1 (fig. 1.7, b) - sensul de atragere a unei sarcini pozitive q2'

Observatie. Similar se poate '!O~"~',i despre cimpul electric produs de oricare sarcina fara a avea 0 a numira preferinta.

Astfel referindu-ne la exemplul precedent pu tern vorbi ~l de cimpul electric al sarcinii qz determina t cu aceeasi r elatie (L 7):

Deoarece conform legii lui Coulomb (relatia 1.2) avem :

r ezul ta

E1=F,2=_q_,_. (1.8)

q2 4ITEy2

/ / I

Fig.

1.6. Producerea cimpului electric.

Evid L F F lJt(Jr:

VI enL: 21 = . 12 = .--"_

47!Er2

astfel c;\_ se obtine un rezulta t similar:

( 1.10)

In cazul cimpului electric produs de mai mul te sarcini electrice punctiforme, cimp care se manifest? intr-o forma combinata prin forte de in teractiune cu alte sarcini electrice, liniile de for ta prezinta forme mai complicate. Astfel, de exemplu. liniile de forp ale cimpului produs de doua sarcini punctiforme pozitive (negative) prez inta aspectul din figura 1.7, c, iar eel produs de 0 sarcina pozitiva ~i alta negativa, prezinta aspectul din figura 1.7, d.

In sfirsit. in unele cazuri, liniile de for ta ale cimpului electric sint paralele (fig. 1.8) caz in care el se nurneste uniform sau omogen. Un asemenea cimp omogen este produs fie de 0 sarcina punctiforrna foarte indeparta ta. fie de o arma tura plata suficien t de la ta (vezi paragraful F - fig. 1.11).

a

b

Fig. 1.7. Liniile de fort.i ale cirnpului electric prod us de sareini elect rice:

a - pozitivfi ; b - negativa ; c - dou(t sarcinl poz inve ; d - sarcini de scmne diferlt e.

D. INDUCTIA ~I FLUXUL ELECTRIC. TEOREMA t.rn GACSS

1. INDUqIA ELECTRICA

In unele cazuri este mai comod sa se utilizeze 0 marime noua - inductia electrica D definita de expresia:

D = EE.

(1.11)

Din (1.8) ~i (1.11) se obtine :

n, =zEl =.3_~ = .si.. [_£]

411"01'2 4m2 I' m2 ,

(1.12)

Rezulta deci ca In cazul unui dielectric omogen valoarea inductiei electrice nu depinde de permitivitatea dielectrica a mediului.

Observatie. Din relat ia (1. 12) se constat a cil nnitatea de mil,urr. a iuducriei este [ ~2 ]

,-coulomb pe rnctru p{ltrat.

111 legatura cu numeroase marrmi vectoriale care formeaza cimpuri de vectori 0 notiurie utilizata frecvent este aceea de flux. De obicei fluxul unui cimp de vectori poate fi definit ca iotalitaiea liniiloy de fOYNt cuprinse inty-un coniur inchis sau care strdba: 0 suprafafa oarecare bine definita. De cxemplu intr-o conducta de lichid (de fluid) de sectiune 5 fiecare particula lichida are o viteza v paralela cu axa conductei

Fig. 1.8. Fru xul electric prin su prafe te plane:

deci vectorul viteza forrneaza in acest

caz un cimp de viteze. Fluxul vectorului v care strabate sectiunea S reprezinta produsul Q din tre vectorul viteza ~l sectiune :

2. FLUXUL ELECTRIC

Q = vS.

I 0

IjI~D·S COSIX. I

a

a - rectangular: b - oblic.

b

(1.13)

Dupa cum se stie acest produs nu reprezinta altceva decit debitul de fluid Q (fluxul):

1n mod analog dad se considera un cimp electric omogen de indue tie D si 0 suprafata plana 5 oarecare, perpendiculara pe liniile de forta (fig. 1.8, a), fluxul electric if! este defini t de rela tia :

y=DS.

( 1.14)

Dad. liniile de forta ale cimpului D fac cu normala N la suprafata 5 un unghi oarecare ex (fig. 1.8, b) atunci expresia fluxului devine:

y = DS . cos «.

( 1.15)

Fluxul electric y mai poate Ii definit ~i prin mtmarul total N de linii de forfa uniiare ce sirdbat 0 anumitii suprafafa.

2. TEOREMA LUI GAUSS

Daca se considera 0 suprafata inchisa oarecare 5, de pilda 0 sfera (fig. 1.9, a) situata in tr-un cimp electric se constata ca nurnarul de linii de forta N; care intra in suprafata 5 (sfer a) este acelasi cu numarul de linii de forta N. care ies din suprafa ta respec tiva,

sau

Yi = Ye

(1.16)

(1.17)

adica fluxul electric de intrare Yi in suprafata respec tiva este egal cu fluxul electric de iesire Yeo

9

r

Rela tia (1.17) se mai poa te scrie punind in evident a fluxul total cfit prin supra fa ta considera ta

(1.18)

si se enunta astfel :

, Daoi in' interiorul unei supra/ele S situate itttr-un cimp electric nu se gdsesc sarcini electrice, [luxul electric total cfit pritt acea suPra/aja este nul.

Fie 0 sarcina electric a q situata intr-un punct ~i 0 sfera de razar cu centrul in acel punct (fig. 1.9, b).

In orice punct al suprafetei, inductia electrica Dare valoarea:

(1.19)

este deci constanta, iar vectorul inductiei este perpendicular pe suprafata sferei.

In acest caz particular fluxul electric cfi produs de sarcina q prin suprafat a 5 a sferei (S = 4 r.r2) se poate calcula cu relatia (1.14),

( 1.20)

Se constata deci ca fluxul electric ce strabate 0 suprafa ta inchisa in care se gase~te 0 sarcina elect rica q este numeric egal cu sarcina respectiva.

Observat ie. Fluxul electric nu depinde de raza r ~i deci nici de forma supra Ie tei C3.'e i nchide sarcina q,

In sfirsit daca 0 suprafata oarecare S (fig. 1.9, c) inchide mai rnulte sarcini electrice ql, q2, q:l ... fluxul electric total care strabate acea suprafata va fi, conform relatiei (1.20), definit de expresia:

~ = ql + q2 + qa + ... = Lq. (1.21)

Aceastji relatie este cunoscuta sub denumirea de ieorema lui Gauss. Observatie. Din rola tia (1.20) sc co nstata ca uni ta tea de masurf, a fluxului este [C]coulom bu l.

a

'f;+q,+q2-q3~'[q I· c

Fig. 1.9. Fluxul electric printr-o suprafata inchisa (sfera}:

a - Uin'i sarclni electrice; b - ell 0 sarcina electrica ; c - ell mal mult e sarclnl.

10

E. POTENTIAL $1 DIFERENTA DE POTENTIAL

1. POTENTIAL ELECTRIC

Deoarece in mod practic este mai greu de pus in evidenta sarcinile electrice, cimpul electric se defineste de obicei cu ajutorul unei noi marimi numita potenjial electric V ~i defini t de rela tia

1 q

V=-- + Va

4Ti:E: r

(1. 22)

in care: q este sarcina electrica :

r distanta pina la punctul in care se deterrnina potentialul electric;

Va - 0 constanta numit potential de referinta *.

Observatic. Dac.i se considera potcnt ialul punctelor situate Ioar te depar te, teoretic la infinit iata de sarcina q (r = 00) din relat ia (1.22) se obti ne V = Vo deci 170 se mai numcst e si polel1{ialul punctelol' de la infinit.

Considerind 0 sarcina q (fig. 1.10, a) ~i doua puncte PI si P2 situate la distanta 1'1 si respectiv 1'2 fata de aceasta sarcina conform relatiei (1.22) se pot scrie potentialele VI ~i V2 ale punctelor respective datora te sarcinii q.

(1. 23)

:;;1

(1.24)

1$ ~

_- I

I

I PJ

p:::, ,

q_ + Vn~Pn

a

b

Fig. L 10. Definirea potentialelor (tensiunilor) electrice: a - eli doua puncte; b - ell mai mul te punctc,

* Potentialele sint analoage cu inaltimile (presiunile) care se definesc in raport cu un nivel (presiu ne) de refer inta. Spunem de exemplu ca mun t ii Bucegi au inalt imea de cca 2 500 m insa in raport cu nivelul marii luat ca nivel de ref'erinta, altfel aceiasi munti au inaltimea de circa 1 500 m fata de orasul Predeal.

11

2. DIFERENTA DE POTENTIAL

Diferenta ~ V = VI - V2 poarta numele de d-iferellfa de potenf'ial intre cele doua punc te ~i se deduce anali tic din expresia:

( l,25)

Diferenta de potential intre doua puncte care se mai numeste si tensiune eleciricd (U) precum ~i potentialul electric se mascara in volti (V):

~v = U[V].

Sa presupunem ca intr-un cimp electric exista 0 serie de puncte h, Pz, P3'" Pn (fig. 1.10, b) de potentiale VI, V2, Va ... Vn astfel ca tensiunile intre punctele succesive sint:

Se observa ca insurntnd tensiunile respective se obtine :

Ul2 + U23 + ... +U(n-l)n = VI - V2 + V2 - V3 + ... + Vn-1 - V7I =

( l,26)

Observatie. Valorile potcntialelor intermediare s-au anulat, reci proc r[l1111111n(\ numai ditercnta de potential intre P: si Pn·

Se poate conchide deci ca: tensiunea intre doua puncte oarecare este data de suma tensiunilor intre punctele intermediare independent de traseul (pozitia) pe care se afla aceste puncte h, h, fa ... Pn sau P; l)~, P~ ... p~.

Observatie, Spre deosebire de potential care es t e defi ni t arbi trar, In raport cu u n pot eu r iul de referinta Yo, diferenta de pot ent ial are 0 valcare hine def'ini ta *, i ndependcn ta cle 1'0'

Reluind exemplul din figura 1.10 ~i relatia (1.25) se va considera ca acele doua puncte PI ~i P2 sint atit de apropiate incH rl ::::::r2:::::: r iar diferenta ~r = Yl - Y2 este foarte mica in raport cu Y. In aceasta situatie cu notatiile adoptate relatia (1.25) devine

I ~,. ~V=--q-

"111:£ 1'2

sau, deoarece conform cu (1.8)

1 I

-q-=E

411:£ 1'2

(1.27)

rezul tii :

~v = - E~Y.

(1.28)

* Continuind analogia cu iualjimile (presiunile) se poate rem area de exemplu dl. d ilerenta de nivel intre"Cota 1500" si "Cota 1400" este de 100 metri independent de nivelul de referintiJ.nivelul marii, nivelul orasului Sinaia etc.

12

Din aceasta relatie se obtine 0 noua forma de definire a intensitatii cim-

pului electric E:' ,

(1.29)

adica : intensiiaiea cim-pului electric E reprezinta uariatia potentialelor in raport cu oariatia distantei intre punctele considerate.

Considerind flr = 1 se obtine E = - ti V, adica intensitatea cimpului electric este numeric egala cu diferenta de potential pe unitatea de lungime.

Dupa cum se stie, variatia unei marimi V in raport cu 0 alta marime r este data de derivata marimii V in rapor t cu r deci: matematic intensitatea cimpului electric se poate exprima astfel :

dV E=--. dr

(1.30)

adica : intensitatea cimpului electric reprezinui derivata (cu semn schimbat ] a potenfialului in pultctul considerai,

In adevar, din expresia (1.22)

1 1

V =--q- +

4r.E r

Tf

~- 0,

pnn derivare in raport cu r rezulta :

dV 1 1

-=-q-=-E.

dr 4r.E r2

(1.31 )

(1.32)

Unitatea de masura a cimpului electric este: volt pe metru [J:] .

F. CONDENSATOARE ELECTRICE

Doua armaturi conductoare Al si A2 (fig. 1.11) incarcate cu sarcini electrice egale si de semn contrar ± Q, separate intre ele printr-un strat izolator (dielectric), formeaza un condensator electric. Notind cu Q valoarea absoluta a sarcinilor celor doua armaturi si cu VI si V 2 potentialele acestora, diferenta d~ potential fl V (tensiunea U) aplicata condensatorului va fi:

fl V = U = VI - V2• (1.33)

Raportul dintre sarcina Q a armaturilor ~1 tensiunea U aplicata se numeste capacitatea C a condensatorului:

1. DEFINIREA CONDENSATOARELOR

(1.34)

Unitatea de masura pentru capacitate este faradul ~i se noteaza cu F. Din relatia (1.34) se observa ca :

IF = _!_£ •

IV

+

u

-------1

Fig. 1.11. Condensator electric.

13

Rezulta ca faradul poate fi definit ca fiind capacitatea unui condensator care se incarca cu 0 sarcina electrica de 1 coulomb atunci cind este supus unei tensiuni de 1 volt.

Observatic. Practic faradul este 0 u ni tate de mi,sura foarte mare in raport ell capacitatile eondensatoarelor uzuale astfel ca in mod eurent se folosesc submu ltipli i faradului : mierofaradul (I[1.F = 10-6 F); nanofaradul (I nF = 10-9 F) si picofa.radul (I pF = 10-12 F).

tn industrie se construiesc si se utilizeaza 0 serie de condensatoare de diverse forme: plane, cilindrice' etc. folosind pentru arrnaturi foite subtiri sau placi de aluminiu, iar ca dielectric: aerul, hirtia, materialele plastice - de exemplu styroflex - etc.

Revenind la figura l.11 se poate constata ca cimpul electric E dintre armaturi este un dmp omogen a carui intensitate se deduce din relatia :

E = !!._ [~]

d 111

(1.35)

in care d este distanta dintre cele doua arrnaturi.

2. LEGAREA CONDENSATOARELOR

• Legarea in serie. Mai multe condensatoare de capacitate C1, C2, C3 .. , C" sint legate in serie atunci cind ele sint conectate ca in figura 1.12, a.

Sub influenta cimpului electric produs intre arrnaturile condensatoarelor de catre tensiunea U fiecare condensator se incarca cu aceeasi sarcina electrica Q. tn adevar, de pilda pe condensatorul de capacitate C~ apare sarcina + Q si - Q. Fe arrnatura condensatorului C2 legata de armatura - Q a condensatorului C1 apare datorita electrizarii prin influenta sarcina + Q si a~a mai departe. Altfel spus, fiecare conductor de legatura dintre conden-

satoare era anterior neutru din punet de vedere electric iar acurn, prin electrizare, sarcinile - Q ~i + Q polarizate sint, evident, egale.

Cunoscind sarcina Q, aceeasi pe toate condensatoarele se pot deduce tensiunile la bornele fiecaruia.:

Uf i VI 1 UL1 t, If_---.J,

Ii: I ;

T ~a -01 .. 0 -OitQ -(j I ~O -(j -

~l-t-U·:·~-'lf-'-t--r~

c/ c, 0········ .. c~ !

~ u ~

1 I I 1 1

_.te._+_+_ ..... +_

C"i", lj en

I u.U,-J-Uz-rUJ+······+u"

a

/J./J/.u2•··· ···.un

Fig. 1.12. Legarea condensatoarelor: a - serie : b - paralel.

14

U - Q.

2 - C ' 2

U3 = .9_ ; ... U; = .9_ .

C3 C"

Conform relatiei (l.26) tensiunea aplicata este egala cu suma tensiunilor U1, U2, U3 ...

(1.36)

sau

Q Q Q Q (1 1 1

U=-+-+-+ ... +-=Q -+-+-+

c, c, C3 c, c, c, c,

... + _!_).

Cn

(1. 37)

Un condensator echivalent de capacitate C este caracterizat prin aceea ca supus aceleiasi tensiuni U se va incarca cu aceeasi sarcina Q:

U= g_.

C

Din compararea expresiilor (1.37) si (1.38) rezulta di capacitatea echivalen ta C a celor n condensa to are legate in serie va fi:

(1.38)

1 1 I 1 1

-=-+-+-+ ... +-.

C c, c, C3 c;

( 1.39)

In concluzie: ualoarea inversii a capacitajii echivalente este egala cu suma ualorilor inverse ale capacitatilor partiale.

Aplicatia 1.1. Trei conde nsatoare avi nd capacit.at ile cl = 40 [IF; Cz = 200 [IF si C3 =

50 [IF sint legate in serie ~i supuse unei tensiuni U = 100 V. Se cere:

I. Capacitatea echivalenra a condensatoarelor?

2. Sarcina Q cu care se incarca fiecare condensator?

J. Tensiunile UI' U2 .)i Ua de la bornele fieciirui condensator? RdspU,1S. 1. Capacitatea echivalenta se o bt ine din relat ia (1.39)

C

1

~O . lO-6 + 200 . 10-6 + 50· 10-6

20 . 10-6

de nnde rezultn :

C = 20 . 10-6 F = 20 [IF.

2. Sarcina Q se obt iuc dill e xpresia (1.37)

Q = CU = 20· 10-6 F X 100 V = 2· 10-3 C = 2 me.

3. Tensiun ile f iecarui conclensator sint :

Q 2 . 10-3 r ,

Ul = - = ---- = 50 v .

Cl ~O . 10-6

o 2 . 10-3

U-~- 1OV;

2 - C 2 - 200 . 10-6

o 2· 10-3

LTl = --"'--- = = ~O V.

C3 50 . 10-6

Observatia 1. Capacitatea echivalcn ta C(20 [IF) es te mai mica decit cea mai mid, dintre capacitati (el = ~O [1.F).

Observatia 2. Cclei mai mar; capacit at i (C2 = 200 [IF) ii corespu nde cea mai mid, tensiune la borne (U 2 = 10 V) si invers.

• Legarea in paralel. Mai m ulte condensa toare de ca paci ta te C 1. C 2, C3 •.. Cn sint legate in paralel atunci cind sint conectate ca in figura 1.12, h.

Sub influenta cimpului electric produs de tensiunea comuna U - aceeasi pentru toate condensatoarele - acestea se incarca cu sarcinile electrice Ql, Q2, Q3'" Q n diferi tc pen tru fiecare condensa tor.

Q1 = UC1; Q2 = UC2; Q3 = UC3; ... Qu = UCn. (1.40)

15

Sarcina totala acumulata de toate condensatoarele va fi:

Q = Ql + Q2 + Q3 + ... +Qn = UC1 + UCz + UCa + ... + UC"

sau

(1.41)

(1.42)

Rezulta deci, ca capacitatea echivalenta C a celor n condensatoare legate in paralel este:

(1.43)

Aplicatia 1.2. Condensatoarele din exemplul precedent (Cl = 10 p.F; C2 = 200 fLF si

C3 = 50 fLF) sin t legate ill paralel ~i su puse acele iasi teusiu ni V = 100 V. Se cere:

1. Capacitatea echivalenta?

2. Sarcina elect rica a fiecarui condensator si sarcina totala Q?

3. Tensiu nile la bornele [iec.irui condensator P

Rdspuns.

1. Capaci tat ea echivalenta - relat ia (1.13) - este

C = Cl + C2 + C3 = 40 + 200 + 50 = 290 fLY.

2. Sarcinile elect rice ale fiecarui condensa tor - relat ia (lAO) - s int :

QI = VCI = 100·40· 10-6 = 4· IO-3C = 4 mC

Q2 = VC2 = 100·200· 10-6 = 20· 10-3C = 20 me Q3 = VC3 = 100·50· ]0-6 = 50· 1O-3C = 5 mC

Iar sarcina totala acurnulata - relatia (1,41) - este:

Q = QI + Q2 + Q3 = 4 + 20 + 5 = 29 mC.

3. Tensiunile Ia bornele condensatoarelor sint:

VI = V2 = Va = V = 100 V .

• Legarea mixta reprezinta 0 combinatie de legare serie si paralel, Calculul marimilor care ne intereseaza se efectueaza separat pentru fiecare conexiune in parte conform rela tiilor de mai sus.

Aplicatia 1.3. Sase coridensatoare CI, C2 ... C6 sint legate in conexiune mixta ca in figura 1.13, a, fiind alimentate cu tensiunea V = 500 V.

Sa se determine aceiasi parametri ca si in aplicati ile precedente.

Ri'ispuns. Se dcterrnina cu aju torul relat iei (1.39) capacitatea echivalenta C7 a celor trei condensatoare (CI, C2, Ca) legate In serie:

1 1 I 1 1 1

C = C + C + C = 200· 10-6 + 250 . 10-6 + I 000 . 10-6

7 I 2 3

100 . 10-6

deci:

C7 = 100· 10-6 F = 100 fLF.

Condensatorul echivalent C7 constituie impreuna cu C, si C" 0 conexiune echivalenta paralela (fig. 1.13, b) deci conform cu relatia (1.43) se obtinc:

Ca = C7 + C, + C, = 100 + 50 + 250 = 400 fLF.

16

C8=4IJ!J_;;F &6</00)1

~f------'---lf------9

i /18 = fOO V (J5 = 4ilIJ:/

4--------~ __ ~----~

U= /18' 0;. = SOC' V

c

Cg = 80pF

~I 9

I !

Jl_u=5IJ~_~

d

Fig. 1.13. Exemplu de legare m ix ta a condensatoarelor: a - schema ini1iaJ~; b , c, d - scheme echivalent e .

Astfel schema s-a redus de fapt (fig. 1. 13, .;) la. douii condensatoare C8 (echivalent) '7i C. (real) legate In serie. Rezult a capacitat ea totala a schemci (fig. 1. 13, dv :

deci

I I I I I

- = - + - = --- + -_._=--c, Cs C6 400 . 10-6 100· 10-6 80· 10-·

Cg = 80· 10-6 F = 80 iJ.F.

Aplicind tensiunea U = 500 Y rezul ta ca sarcina ccmuna pe Cs ~i C. va fi:

ReLUlta tensiunile pe c, 5i C.:

Qs = Q6 = Qa = uea = 500·80· 10-6 = 40 me.

Q9 40· 10-3

'[.Is =

Cs 400 . 10-6

U. = Qa = 40· 10-3 = 400 V.

C6 100· 10-6

100 V;

Observatie, Se ver ifica : U = Us + U. = 100 + 400 = 500 V.

Avind tensiunea Us care reprezinta de fapt tensiunea comu na a capacitatilor C7:(echi'/aJent1i), C~ ~i C,. se deduc sarcinile pa.rt iale :

Q7 = USC7 = 100· 100· 10-6 = 10· 1O-3C = 10 mC; Q3 = USC3 = 100·50· 10-6 = 5 mC;

Q4 = USC4 = 100.250.10-6 = 25 mC.

Observatie, Se verifica: Qs = Q, + Q3 + Q, = 10 + 5 + 25 = 40 me.

2 _ Electrotehnica _ c. 162

17

Sarcina cornuna condensatoarelor de capacitate C1• C2 si C3 fi ind Q,= 10 mf', rezulra repartitia tensiunii U 8 = U, = 100 V pe cele trei condensatoare inseriate:

r r _ Q, _ 10· 10-3

u1 - - = 50 V.

C1 200 . 10-6

U. = Q, = 10· 10-3 = 40 Y.

- C2 250· 10-6

Q, 10· 10-3

Ua = - = - = 10 Y.

c, 1 000 . 10-6

Observatie, Se verifica ; U, = U1 + U2 + Ua = 50 + 40 +- 10 = 100 V.

G. POLARIZAREA DIELECTRICILOR. RIGIDITATEA DIELECTRICA

A. POLARIZAREA DIELECTRICILOR

In absenta cimpurilor electrice atomii sau moleculele corpurilor sint neutre din punct de vedere electric.

Aceasta insernneaza d. sarcinile negatice ale electronilor compenseaza sarcinile pozitive ale nucleului atomic (fig. 1.14, a).

Desi materialele dielectrice (izolatoare) nu conduc curentul electric totusi atornii acestora sufera anumite transformari sub influenta cimpului electric.

In adevar, considerind un atom plasat in tr-un cimp electric E (fig. 1.14, b) se constat a d., conform celor aratate in paragraful C, nucleul atomului fiind pozitiv este supus unei forte coulombiene in directia cimpului electric E, iar electronii sint supusi unor forte de sens opus. Acest fenomen reprezinta polarizarea a tomilor din materialul dielectric.

Ca urmare atomul sc comporta ca ~i cum ar fi format din doua sarcini egale + q si - q de semn contrar situate la 0 mica distanta intre ele; atomul este astfel polarizat. Fenomenul descris poarta numele de polarizarea d ieleciricilor.

2. RIGIDITATEA DIELECTRICILOR

Daca polarizarea dielectricilor devine prea mare datorita unui cimp electric prea intens materialele izolante devin conductoare, in dielectric apare 0 deplasare de electroni deci un curent electric care incalzeste (arde) dielectricul respectiv (fig. 1.15).

a

Fig. 1.14. Polarizarea clielcctr icilor : a - in lipsa cimpului electric; b - in prez enj a cimpului electric

18

["

-r

W= F·dr

< p, I

Fig. 1.15. Strapungerea dielectricilor.

Fig. 1.16. Energia cimpului electric.

Acest fenomen cunoscut sub numele de strapungerea izolaiorului este ireversibil in sensul ca izola torul odata strapuns nu-si mai recapa ta proprieta tile izolan te.

'Intensitatea maxima a cimpului Es care poate fi supor ta ta de dielectric fara a se produce strapungerea se numeste rigiditate dielectricd si ea variaza de la un izolan t la altul. Rigidi ta tea dielectrica se mascara. ca si cimpul,

in [~~J - unita.te SI - sau, uzual, cu ajutorul unui multiplu: k~ •

m cm

H. ENERGIA cIMPULUI ELECTRIC

1. DEFINIREA ENERGIEI ELECTRICE

Sa presupunem 0 sarcina electrica de proba Q situata in cimpul electric produs de 0 alta sarcina q (fig. 1.16). Adrnitind ca cele doua sarcini au polaritati identice rezulta ca in conformitate cu relatia (1.2) asupra sarcinii Q se va manifesta 0 forta de respmgere:

1 qQ F=---. 4rre y2

( 1.44)

Deplasarea sarcinii Q datorata for tei F pe 0 distanta infinit mica dr inseamna producerea unui lucru mecanic infinit mic d wi egal cu for ta F inmultita cu deplasarea dr:

dW = Fdr sau, inlocuind (1.44) in (1.45) se obtine

dW = _1_. qQ dr. 4n:e: ",2

(1.45)

( 1.46)

19

Lucrul mecanic (energia) total la deplasarea sarcinii Q din punc tul Pl in pz (fig. 1.16) se obtine prin insumarea lucrurilor mecanice elementare adica prin integrarea lui dW, in raport cu variabila r - integrarea intre punctul PI (distanta rl) ~i pz (distanta rz)

(1.47)

TIl", di' 1 [ 1 ir,] 1 [ 1 1 ]

H = -- qQ \ -; = - qQ - - i = - qQ - - - .

1~$ .,:rl r- 4r::e r i'l 4TC's Y1 Y2

( 1.48)

Deoarece in conformita te cu (1.22) expresia po tentialului electric cimp produs de sarcina q la distanta r este :

L' 1 1 V

v =-q-+ 0

~rrs r

intr-un

rezulta ca rela tia (1.48) mai poa te fi pusii sub forma

W = [ __ I q2 __ 1_q 2]Q = (VI- Vz) Q = UIZQ.

4rrs Y1 4rrs r2

(1. 49)

In conc1uzie se poate spune ca lucrul mecanic sau energia cimpului electric prod us de 0 sarcina Q intre doua puncte PI ~i P2 este data de diferenta de potential (tensiunea U12) intre cele doua punc te inmultita cu sarcina Q.

Observarie. Din rela.tia (1.49i se co nsrnra ca, deoarece 1\ > V2, diferen ta V1 - V2 es t e pozitivu deci energia W est e pozi tiva, ceea ce insearnrra ca a-rem de-a face cu un lucru mecanic prod us de sarci na t]. Daca lucrul mecanie se electueaza impotriva Iortei eoulombiene F energia iV rezulta negativa. deci este absorbi ta de car re sarcina Q.

Tinind seam a de faptul ca in sisternul international de unitati _ SI - energia se mascara in jouli (J) din relatia (1.49) rezulta ca.:

1 J = 1 Vx 1 C,

de unde se obtine 0 noua definire a voltului:

1v=_!l.

Ie

2, PRODUCEREA ENERGlEI ELECTRICE

Industrial, separarea sarcinilor electrice necesara producerii diferen telor de potential sau a tensiunilor electrice se face cu ajutorul unor clemente speciale numite surse electrice 5 (fig. 1.17, a),

w

b

Fig. I, 17. Su rsa de producere a energiei elect rice :

a - producerea energtel electrice; b - aimboiu I electric al u nei surse.

a

20

o sur sa electrica primeste din afara 0 energie Hi care asigura producerea energiei electrice la 0 tensiune U.

In functie de natura sursei de energie absorbita (mecanica, chimica, termica etc.) sursele de energie electrica pot fi: masinile electrice rotative, elementele galvanice - acumulatoarele -, terrnoelementele etc.

Simbolul unci surse elec trice este prezentat in figura 1.17, b.

REZUMAT

• Prin Ireca re, atingere sa.u infln entu ccrpurile pot fi elect riz a te, adica incarcat e Cll sarciui electrice pozi t iv e sau negative.

• Cor purile inc.irca te cu sarci ni de a celasi Iel se rcsping, iar cele cu sarcini e1e sern ne corit rar ii se at rag.

• Legea lui Coulomb s t abi lest e canr it at iv va lo r il e iorf elc r e1e in teractiune int rc sarciui elect rice.

• Ciru pul electric r eprczin t a ru por tul d iu r rc Ior ta cou lomliiana ~i sarcina asupra careia se ruauifes ta aceasta for ta.

• l nduct ia, f l u xul ~i po tcn tialul electric sinr mar imi ce definesc cim pu l electric.

• Teorerna lui Gauss stabilest e ca Iluxu l electric ce st ru l-ate 0 suprafa ta inchisa

(afercuta u nu i velum) este nunier ic ega} eu su ma sarcin ilcr electrice cout inute in inte-

r iorul supra.Ictei respect iv e.

Cit Tensiu nea electr ica repr czirrta dif crcu ta de potential intre doua puncte ale cinipului electric ~i IlU d epinde de t.raiectul pa.r cur s in r rc cele doua puncte.

• Condensatoarele elect rice sint elemenr e ca.pabile de a inrnagaz ina sarcini electrice pe doua ar rua.turi conductoare separate de u n e1ielectric (izolant).

• St rapu ngerea unui izolant se datoreste pola rizar ii dielect rici lor "i reprezin ta u n proces ireversihil caracterizat pr i n t r-o dcplasa re de electroni (cu rent electric).

VERIFICAREA CUNO~TINTELOR

I. Sensul Ior tei co ul om biene depinde de: a. - valoarea perm itivi trit i i dielectrice? b - polaritatea sarcinilor?

c - semnul di ierentei de potential?

2. Care din mii ri mi le electrostatice au 0 valcare cc IHi depi r de de ra tu ra mcdiului ; a - ciinpul electric?

b - inductia elcct r ica ?

c - pot ent ialul electric?

3. Flux ul electric produs de una sau ma i m ul t e sarcini elect rice e1epir.de e1e: a. - forma suprafet e i care inch ide sarcina (sarcinile) eject rica?

b - rnar iniea su p rafe tei , idem?

c - sum a sarcinilor inchise ele suprafa.ta respectiva?

4. Tensiu nea elect rica este 0 Iu nct ie de:

a - cimpul electric int re doua puncte? b - pot ent ialul de refer irita ?

c - t raseul parcurs in tre doua pu ncte?

.:s. {J., co ndensator de 0 capacitate m ai mare se poate o b ti ne prin legarea: a - In serie?

b - In paralel ? C ~ mix ta?

.() .. Av ind u n nurnrir dar de condcnsatoare cel rnai mic cirnp electric pe Iiccarc condensator se poate obt i ne prin legarc:

a - in serie?

b - in paralel ? c - mi xta ?

7. Rig iditatea dielectricilor rcprcz int a capabi litat ea u nui izoiator de a rezista la: a - 0 sarcina electric a mare?

b - u n flux electric mare?

c - u n cimp electric mare)

fl. Lucrul mecanic (energ ia) de deplasare a. u nei sarci ni int r-u n cimp electric este propor tionala cu:

a - distauta parcursa de sarcina? b - pot ent ialul de referintr, ales?

c - difercn ta de potential int re pu nct ul initial ~i final?

CURENTUL CONTINUU

A. CURENTUL ELECTRIC CO;\"TINUU. EFECTELE SALE

1. CURENTUL CONTIN'UU

Dupa cum s-a aratat in capitolul precedent un material izolant ~- dielectric - supus unei tensiuni (cimp electric) continue nu este strabatut de curent electric * da torita faptului d_ dielectricul nu contine electroni liberi. Curentul electric poate circula in mod normal numai prin conductoare datorita existentei electronilor liberi din structura acestor materiale. Considerind 0 bucatarle conductor it - B (fig. 2.1) intre capetele caruia se aplica 0 difer enta de potential U = VA - VB se constat a ca electronii (sarcinile negative) se vor deplasa de la punctul B cu potential mai scazut spre punctul A cu potential mai ridicat sub forma unui curent de electroni I". Acelasi curent circula prin sursa 5 de la borna plus (+) - sarcini pozitive - spre borna minus (-) - sarcini negative.

Deplasarea sarcinilor electrice prin conductoare forrneaza cureniul electric.

Deoarece deplasarea se face in mod continuu - permanent - in acelasi sens, acesta s-a numit cureni electric continuu,

S-a convenit in mod arbitrar sa se considers sensul pozitiv de circulatie al (;_uren tului electric sensul in vers deplasar ii sarcinilor nega ti ve.

In consecinta curentul electric I circula prin conductoare (fig. 2.1) de la borna plus (+) - potentialul mai ridicat - spre borna minus (-)potential mai scazut, - iar prin sursa circula de la minus spre plus.

Curen tul elec tric este caractcriza t prin intensi ta tea sa I care reprezin trl rapor tul dintre cantitatea de electricitate Q ~i timpul t in care aceasta trece prin conductorul considera t:

(2.1 )

Observatie. Intensitatea curentului este numeric egala cu cantitatea de elcctr icitat e ~ expri-, mat a in coulombi (C) ~ care trece prin conductor intr-o secunda (s).

• Se excep teaz a str,tpungerea diclectr icului care reprezinta un fenomen ano rrnal si ireversibil (de dist rugere).

23·

I

"""" -_-_-_-_-_-_-I, I Ud'A - Val

E>--- 0-- 0~

0- 0---- 0-- 0-- \ J

Pentru 0 cantitate de electric itate infinit mica dQ ce strabate conductorul intr-un timp infinit mic dt relatia (2.1) se poate exprima astfel :

A

J = elQ. ell

(2.2)

t I, S __!e_ )

~'---------------~l~~~-~----~

Este evident ca, deoarece numarul de electroni - sarcina Q - care trece prin conductor este acelasi in orice sectiune a conductorului rezulta ca intensita tea curentului electric este aceeasi in toate punctele conductorului.

Din relatia (2,1) se constata ca in tensitatea curentului electric se masoara in coulombi pe secunda [Cis] unitate care in sistemul international de uniUti SI a primit numele de amper-- simbol A -

Fig. 2.1. Cureutul electric Iu t r-u n co nductr.r.

1A= l_£.

(2.3) .

Raportul J intre intcnsitatea J(A) a curentului si sectiunea S(m2) a conduc torului se numeste densitate de curent :

J = !_ [2].

S m2

(2.4)

In sisternul S1 densitatea de curent se masoara in amperi pe metru patrat [A/m2J sau, in mod frecvent, printr-un submultiplu al acestei unitati : amper pe milimetru patrat [A/mm2J.

Se constata ca:

1 ~= __ l_A_ = 106 ~.

mrn- (10-3 m)" m"

2, EFECTUL CURENTULUI ELECTRIC

Trecerea curentului electric printr-un conductor poate fi pusa in evidenta printr-o serie de efecte - fenomene:

• Efectul termic. Conductoarele parcurse de curent electric se incalzesc producind 0 cantitate de caldura K in mediul inconjurator (fig. 2.2, a);

• Efectul lurninos. Cind densitatea de curent este foar te mare incalzirea este a tit de puternica inci] conductorul ajunge la incandescenta (fig. 2.2, b) ca de exemplu filamentul F al Iampii electrice L care ernite fluxulluminos ¢ ;

• Efectul chirnie. Daca curentul electric tra verseaza 0 solutie de apa cu acid sulfuric (fig. 2.2, c) apa se descornpune in elementele sale - oxigen (0)

24

a

i(

\ \ J j J

\ \ . , ;, 1//1

\)c/ //227/2///<221

I

I

I/~/

/<):

fY ~S

d

Fig. 2.2. Efectele cu reur ul ui electric:

a - termic; b - Iurninos : c - chimic; d - magnet!c.

la borna minus ~i hidrogen (H) Ia borna plus. Trebuie mentionat ca in solutiile chimice curentul electric se datoreste nu numai dcplasarii electronilor , ca la metale, ci si deplasiirii (in sensu I pozitiv) ionilor pozitivi H-).

Dater ita acestei diferentc metalele se numesc conducioare de speta intii,

iar solu bile chimice (electroli tii) conductoare de speJa a doua. '

• Ef'ectul magnetic. Dad. se apropie un ac magnetic al unei busole de un conductor parcurs de curent electric, acesta nu mai arata nordul ci se plaseaza perpendicular pe directia conductorului, ceea ce dovedeste ca curentul electric produce un cimp magnetic (v. cap. 3).

B. LEGEA LUI OHM. REZISTENTELE ELECTRICE

1. LEGEA LUI OHM *

Experimental s-a stabilit ca curentul electric I dintr-un conductor este direct proportional eu tensiunea U aplicata :

I=GU

(2.4)

in care G este un factor de propor tionalitats numit conductantd eleciricd, In mod obisnuit se foloseste 0 marime inversa conductantci numita

rezistenid eleetri~a R: '

1 1

R = -sauG =-,

G R

* (Citeste "om").

25

astfel ca, rela [ia (2.4) se sene de obicei sub forma:

U

I = -. (2.5)

R

rela tie cunoscuta sub numele de legea lui Ohm.

In tensi ta tea curen tului electric I reprezin ta raportul din tre tensiunea electrica U si rezistenta R a conductorului.

Din rela ti~ (2.5) se obtine 0 alta forma pentru legea lui Ohm:

R = ". [~]. (2.6)

I A

Rezistenta unui conductor intr e doua puncte este data de raportul dintre tensiunea U intre cele doua puncte ~i intensita tea I a curentului prin conductor.

Rezistenta electrica se mascara in volti pe amperi [VIA]. Aceasta unitate de rnasura se numeste ohm (simbol .oJ,

l.Q=l~.

A

In sfirsit, rela tia (2.5) se mai poate scrie U=RI,

(2.7)

(2.8)

deci legea lui Ohm se poa te enun ta si in alta forma:

Un curent electric de intensitate Ice straba te r ezistenta electrica R produce la bornele sale 0 diferenta de potential (tensiune) U egala cu produsul RI.

Diferenta de potential produsa de trecerea curentului printr-o rezistenta se numeste ~i cddere de iensiune sau pierdere de tensiune.

2. REZISTENTE ELECTRICE

Pentru un conductor de forma cilindrica de lungime I si sectiune S rezistenta R este propor tionala cu lungimea I a conductorului s'i invers proportio-

nali cu suprafa ta (~ectiunea) s: ,. ,

I

R = p - [,OJ, S

(2.9)

in care:

peste un factor de proportionalitate denumit rezistioit aie. Rezistivitatea este 0 miir irne specifica fiecarui material conductor. rela tia (2.9) se obtine valoarea rezistivi ta tii:

Din

R'[O'm2]

F' = ___:::_ --- sau [.0 m].

I m

(2,10)

Pentru conductoarele uzuale rezistenta R se exprirna in [,OJ, lungimea I in [m], sectiunea S in [rnm"], iar rezistivitatea p in [o:m2l

Cu cit rezistivita tea este numeric mai mica, cu atit materialul este mal bun conducator (tabelul 2.1).

26

Ma teri a l

Argint

Cupru

Aluminiu

Fier

Constantan

Mangariin

Tabelul 2.1.

Rez istivi t at ea (La 20°C) p[O mmarm]

Coeficient de temperatura " [I/,CJ

I Cromnichel

--------------------------------------------------------------

0,0164 = ~ 61

3,5· 10-3

r n tabelul 2.1 rezistivitatea a fost indicata a tit sub forma zecimala cit ~i sub forma fractionara care este mai sugestiva, In adevar din relatia (2.10) se observa ca pentru un conductor de sectiune S = 1 mm" ~i rezisten ta R = 1 n nurnitorul din frac tia care exprima rezistivitatea reprezinta lungimea conductorului exprirnata in metri. De exernplu:

1 n (conductor 1 mm'') = 57 m conductor Cu = 34 m conductor Al etc.

1 0,0176=- 57

4 . 10-3

Observatia 1. Datori ta costului relat iv scazut si rezis tivi tat ii mici conductoarele din cupru ~i alumi niu sint folosite in mod frecvent in Electrotchnica.

Observatia 2. Co nductoarele reali zate dill aliajele deuu m i te: constantan, mo nganin si cromnichel au rez ist ivi tat i foarte mari :

1 n (conductor 1 mm-) = 2 m conductor constantan = 2,4 m conductor manganin = = 0,83 m conductor cromnichel.

0,029 =

4,1 . 10-3

Aceste materiale si nt folosite in realizarea indus tr iala a rezisten telor electrice pentru fiare de calcat, resour i etc.

34

1 7

2

0,006 . 10-3

Daca in locul rezistentei R se foloseste conductanta G, legea lui Ohm se scrie - v. relatia (2.4) _:_

deci

6· 10-3

0,13 =

0,5 =

0,005' 10-3

0,42 =

2,4

0,8.1

0,8 . 10-3

1,2 =

I=GU,

G =!_ r ~.J'

u Lv

(2.4)

27

Conductanta se mascara in

[~~J= ~ = Q-l = mho.

Unitatea de masura Q-l se numeste mho * (citeste "m~") sau siemens (citeste "simens").

Valoarea inversa a rezistivitatii P se numeste conduciiniiate y ~l se mascara in [-_I11_J sau [l11hO' m J:

n mm- . 1111112

I

Y= -.

p

Rela tia (2.9) se mal poa te scrie deci:

R=__!_. yS

(2.11 )

(2.12)

S-a consta ta t experimental ca rezistivita tea rna terialelor conductoare variaza cu tempera tura (creste cu temperatura) dupa 0 rela tie de forma:

Pe = Po [1 +- IX (8 - 80)],

(2.13)

in care:

pe este rezistivita tea la 0 temperatura oarecare 8 (0C);

Po rezistivi ta tea data la 0 temperatura cunoscuta 80 (de obicei eo = 20°C);

IX coeficientul de temperatura al rezistivitatii.

Inmultind arnbii membri ai relatiei (2.13) cu raportul ± se obtinc:

(2.14)

in care Ro este rezistenta conductoru1ui la temperatura e, iar Ro rezisten ta da ta la temperatura cunoscu ta Go.

Din tabelul 2.1 se observa C2. ma.terialele fo1osite in confectionarea reZISten telor electrice au coeficientul IX foar te mic, deci ele nu-si \:ariaza practic rezi'stivitatea cu temperatura.

Aplicatia 2.1. Care este intensitatea curcnr ulu i absorbit de 0 rez is t enta de constantan avind 1= 20 111. S = 2,5 nl1112 si fiind supusii. la 0 tensiunc U = 12 \.-?

Rds puns :

Conform cu rela.t ia (2,9) si tabelul 2.1 rczistcnta este:

I 1 20

R = 0 - = - . - = 4n

's 2 2,5

iar din relat ia (2.5) rezultii.:

U 12

1= -- =- = JA.

R 4

• Fiind 0 u uita.te "inversa" pentru ohm [l/nJ se ci test e ca termenul ohm insa invers : mho.

28

Aplicat ia 2.2. Sa se determine caderea de tensiune U pe Ull conductor din aluminiu avind 1= 680 m, S = 10 mni? ~i care este s tr aba tut de un cure nt 1 = ~O .s.?

Rdsonns. Ca si in cazul precedent avem :

I 1 G80

R=?S=Ji'W=W

iar din rela tia (2.S) se o bti ne:

U = RI = 2· 40 = 80 Y.

Apticat in 2.3. Ce lu nvime t rcbuie sa aiba 0 rez ist.-n ta R = 40n diet s irrnit de constantan ell sectiunea .S = 1;5 rum- ?

RdsP'.!;L" Din re iat ia (=.0) se deduce:

I=RS =~= 150m.

:=> 0,4

Aplicaj ia 204. Curenrnl debita t de 0 masina electr ica e=te I, = 5.\ la te nsiu nca U, = 200V; dupii UIl t im p de :',ll1ct:ollitre, d atori ta incalzir ii bobinaj n lu i deci dater ita mririri i rezistcntci curentul a sca z u t Ia "/GloC'trea I'2 = 4A, dcsi te nsi unea a r[J.l1":8.S r.es c hirr batfi . Sa se calculeze temperatura El2 la care it aju ns bobinajul dupa Junct ionare, ~tiitld c:i temperatura i:1itiala est e 81 = 20cC) iar iufa.:;;lHarca «st e co nf'ectiona tri din cuprl1.

RrJ..spu/l.s. Din legE'Zl lui 011111 se deduce:

200

RJ = - = 40n;

5

200 _

R2 = - = JOQ. 4

Din relat ia (2.14) se poat e scr ie succesiv :

Rz = FI, [1 + et(El2 - Elel]; Rz = Rt + Rt!XEl2 - RJetElt:

de u nde rez u l ta in Iina.l

R,rxfJ2 = R2 - Rt + RtrxEl" (!Xc" = 4 . 10-3 we - ta belul 2.1 - )

l!! - R, .i. 0 _ 50 - 40

8z = I l - ----- + 20 = 82)5°C.

R,rx 40.4.10-3

3. REZISTOARE FIXE ~I REGLABILE

Rezistentele pentru o btinerea unor efecte elect rice se realizeaza sub forma unor elemente fizice numite rezisioare. Ele se confectioneaza in diverse variante construc tive.

• Rezistoare fixe. Se realizeaza sub anumite valori fixe ale rez.istentei electrice, cum ar fi de exemplu rezistoarele pentru fiare de calcat (R = 44 b) sau cele chimice folosite In radiofonie [R* = 100 !2, 500 Q ... 1 k!2, ... 8,2 k!2 ... 2,2 1\11n

• Rezistoare reglabile sau reostate. Isi pot modifica rezistenta dupa dorinta cu ajutorul unor manete, roti de manevra, butoanc etc. Se realizeaza in doua varian te: CIt plotur! sau cu cursor.

Reosta tele cu ploturi permit varia tia discontinua (in trepte) a rezisten tei (fig. 2.3, a), iar cele cu cursor (fig. 2.3, b) asigura variatia continua a rezistentei.

29

a

Fig. 2 .. 3. Rez istoare reglabile:

a - rcostat ell ploturi : b - reostat ell cursor; C - potentlometru tip radio; d - simboluri.

In categoria r ezistoarelor reglabile se incadreaza si potentiometrele folosite in circuitele electronice (fig. 2.3, c). tn figura 2.3, d sin t prezentate unele simboluri folosite pentru rezistoare.

Atentie l Rezistorul este elementul Iizic care este caracrerizat de 0 serie de paramet ri ca :

Iu ngirnc, lat.ime, culoare, rnasa ~i bineinteles rezistenta.

C. ENERGIE $1 PUTERE ELECTRICA. LEGEA JOULE-LENZ

1. ENERGIA ELECTRICA. LEGEA JOULE-LENZ

Daca un rezistor avind 0 rezistenta R este parcurs de curentul J, r ezistorul degaja permanent caldura care partial este acumulata in masa sa, ridicindu-i temperatura, ~i partial este cedata mediului ambiant. Experimental s-a demonstrat ca energia curentului electric, pe scurt energia electrica W, este propor tionala cu rezistenta R(Q), cu patratul intensitatii J(A) ~i cu timpul t(s) cit dureaza trecerea curen tului electric:

W-=R[2tU] (2.15)

Unitatea de masura pcntru energie In sistemul SI este joule-ul [JJ. Energia respectiva se transform a integral In caldura, relatia (2.15) definind in acest caz legea Joule-Lenz.

Energia electrica W sau caldura Q calculata cu relatia (2.15) se poate exprima ~i in calorii (cal) tinind seama de faptul ca :

1 cal = 4,18 J sau 1 J = 0,24 cal.

30

Rezulta deci:

Q = 0,24 RJ2t [cal].

(2.16)

Daca se tine seama de faptul ca RI = U rela.tia (2.15) se mai poate exprima ~l sub urrna toarele forme:

W = (RI) It = UIt

(2.17)

sau:

( U)2 U2

W = R - t = _- t,

R R

(2.18)

2. PUTEREA ELECTRICA

Dupa cum se stie, energia produsa sau transforrnata in unitatea de timp reprezinta puterea * P:

P = w [~1.

t S j

(2.19)

Rezulta ca puterea electrica se obtine" din r elatiile (2.15), (2.17) sau (2.18) prin impar tirea cu timpul t:

P = w = R [2t = RI2

t t

(2.20)

sau:

P= UI

(2.21 )

sau

(2.22)

Unitatea de masura a puterii electrice r ezulta din (2.19) ca fiind joule pe secunda U!s] care In sistemul SI se numeste watt (W)

1W=11.

In acelasi tirnp din r elatia (2.21) se ob tinc 1 W = 1 VA,

adica puterea de un watt este puterea corespunzatoare unui curent de un amper la 0 diferenta de potential de un volt.

In practica, pentru rnasurarea puterii se folosesc frecvent multiplii wattului: kilowatt (kW) ~i megawatt (I\IW).

Similar, pentru masurarea energiei se Ioloseste in afara de joule (wattsecunda) un multiplu al acestuia: kilowa ttora (kWh)

1 kvVh = 1 000 W X 3600 s '= 3,6 . lOr; J.

• Daca energ ia var iaz a In tirnp, astfel incit III t impul 6.t euergia va r iaza eu c. H', rezulti1

tV, P 6. IV 'v' 1 • Ii n i 1 v P dW

pu erea corespu)lzi:t(oare = --, sau uaca t impu: estc IIi. in it rruc, rezu ta =

c.t &

Din accast ii rela.t ie se pOet te deduce ~i ex presia crierg iei TV atunci cind pH ter ea P variaza in timp: W = fPdt.

31

3. RANDAMENT

In utilizarea energiei electrice din intreaga putere P, absorbita de la 0 sursa de energie, 0 parte din putere, tl.p, se pierde prin efect Joule-Lenz (caldura) in conductoarele de legatura precum si in alte elemente ale instala tiei astfel ca., practic, se foloseste numai 0 parte din putere nurnita putere utili P,,:

(2.23)

Raportul dintre puterea utila P; ~i puterea totala P, absorbita se nurneste

randameniul ins tala tiei electrice ~i se no teaza de 0 bicei eel 'r; (" ita ") :

(2.24)

Tinind seama ~l de relatia (2.23) randarncntul mal poate fi expr imat ~i astf~l :

sau

D

" u 'r:=~---.

i P" +!J.p

Daca se are in vedere 0 anumita perioada de timp t in care se considera functionarea unei anumite instalatii electrice, prin inrriultirea puterilor din expresiile (2.24), (2.25) si (2.26) cu timpul t se obtin energiile corespunzatoare ; - energia totala : VV, = P tt ;

- energia utila : TV" = Put;

- pierderea de energie: tl. W = tl. pt.

In acest caz randamentul Y) mai poa te fi exprima t ~i sub urrnatoar ele forme:

(2.26)

Wu wt-!J.w Wu

.r:----~--

i-HOt - Wt Wu+!J.W

(2.27)

Observatie. Din relat ii!e (2.23) ... (2.27) se constata dl. randamcntnl csi e intotdeauna subuni tar ("I) < I).

Aphcatia 2.5. S.l se calculeze energia electric.i (kWh) absor bi ta de 0 rezi sren ta R = 60 f.l parcursa de Ull cureut I = 10 A in t im pul t = 10 min.

Riispuns:

t = 10 min = 600 s.

Conform ell relatia (2. J 5) :

W = R[2t = 60· 102• 600 = 3600 000 J = I k'Wh.

Aplicatia 2.6. srI se calculeze echivaleritnl caloric al n nui kilowa ttora. Raspuns:

I kWh = 3,6' 106 ] I J = 0,24 cal

deci:

I k Wh = 3,6 . 106• 0,24 = 864 000 cal = 864 kcal.

32

Aplicatia 2.7. Un cuptor electric avind 0 reziste nta R = 3 n este ahrr.er.tar la tensiunea.

U = 120 Y.

Se cere:

puterea absorbita de cuptor;

2 energia consumata in 40 min de Iunct ionarc :

3 energia utila daca in t irnpul de 40 min un bloc de ctel eu masa Hi = 19 kg este Indilzit de la temperatura 11 = lye la temperatura 12 = 1200°C, cii.ldura specifica a otelului fiind c = 0, II kcal/kgOC;

4 - randarncnt ul cuptorului.

R(lspuns.

I. Pu terea absorbit a P:

['2 120"

P = ...:._ = -- = '1 sao W = 4,8 kW.

R 3

2. Energia absorbita W:

rv = PI = 4800· 40 . 60 = 11520000 ].

W = ~_520 000 = 32 kW h*.

3,6 . 10" '

3. Energia ur ila It' u pentru incalzirea blocul ui de o tel este :

. kcal ~. .

Iii" ~~ mc(t2 - I)) = 19 kg '0,11 --' 118SOC =.:- 480 kcar. kgoC

Conform rezult at ului din aplicatia prccedenta se poate scr ie:

2480 kca1

It'" = = 2,87 kWh.

861 kcaljkWh

4. Randamentul cup torului este:

}F"

'1J =-- =

W

2,87 kWh

---- = 0,9 = 90%. :,,2 k\\'h

D. RETELE DE CURENT CONTINUU

I. CIRCUIT '(NCHIS. TENSIUNE ELECTROMOTOARE

In capitolul precedent s-au studiat tr ecerea curentului electric printr-un conductor ~i fenomenele legate de acesta. In realitate curentul electric poate circula numai intr-un circuit inchis (fig. 2.4) care sa cuprinda cel putin 0 sursa de energie 5 si eel putin un conductor care sa inchida circuitul parcurs de curent.

Sursa produce la bornele sale A si B 0 tensiune E care cia nastere in conductorul de rezistenta R unui curent electric de intensitate I, in confor-

mitate cu legea lui Ohm [1 = ~] .

.. Se purea obser'va mai sim plu eli: 40 min = ~ ore = ~ ore, deei ]V = p. t = 'l,/lkW X

60 3

2

X - ore = 3,2 k Wh ,

3

3 - Electrorehnica - c. 162

33

Fig. 2.4. Circuit electric inchis.

La rindul sau curentul electric strabatind anumite portiuni din conductor (circuit) da nastere in diversele puncte ale circuitului la diverse poten tiale electrice.

In adevar, considerind ca tensiunea la bornele sursei este :

(2.28)

(VA ~i V n fiind poten tialele bornelor de-l-respectiv de- ale sursei 5) caderea de tensiune pe portiunea

A - C (fig. 2.4) este data de relatia :

AUAC = VA - Vc = RAc]

(2.29)

in care s-a notat cu RAC rezistenta conductorului intre punctele A ~i C. In consecinta, pctentialul unui punct oarecare C de-a lungul circuitului va fi:

Vc = VA - RAc] (2.30)

Daca punctul C se deplaseaza in sensul curentului, de exemplu in C', poten tialul uoului punc t C' va fi:

(2.31 ) (2.32) (2.33)

In concluzie se poate constata ca potentialele punctelor de-a lungul circuitului variaza liniar * scazind continuu pina la atingerea potentialului V n (borna minus).

Graficul functiei Vc = f (RAe) in care punctul Care 0 pozitie variabilii este prezentat in figura 2.S.

Se constata ca sursa 5 produce diferenta de potential (tensiunea) E =

= V A - V fl' - ridica potentialul de la VB la V A - care compenseaza apoi scaderea potentialului - caderea de tensiune - de-a lungul circuitului.

Tensiunea E a sursei se numeste tensiune electromotoare (rnisca electronii) si se mascara, bineinteles, tot

in volti (V). '

;;;(' In figura 2.4 a fost prezentata

cea mai simpla forma de retea electrica de curent continuu.

Deoarece:

rezulta ca

,iii

A

8

Fig. 2.5. Variatia potentialelor intr-o rezistenta.

y = Yo - K«

* Daca in relatia (2,30) se no teaza V C = Y; V A = Yo; [ = K si RAc = x, aceasta relajie

devine:

ecuatie care repzelinta in planul y = fix) 0 dreapra avind panta egan cu - J(, iar ordonata la origine egal{L cu )'0'

34

2. STRUCTURA RETELELOR ELECT RICE

in general 0 retea electrica de curent eontinuu reprezinta un ansamblu de rezistoare de rezistente Rl> R2 ... RB si de surse avind tensiunile electromotoare E1, E2 ... E6 legate intre ele in diverse moduri (exernplu fig. 2.6).

Intr-o asemenea retea se disting noduri si laiuri :

- se numeste nod punctul in care se intilnesc eel putin trei eond uctoare (in figura 2.6 se disting nodurile nl> nz ... ni) ;

- se numeste latura un ansamblu de elemente - surse ~i rezistoarelega te in serie intre doua noduri (in fig. 2.6 se disting la turile II, 12", 112),

De exemplu latura II contine inseriate sursa cu tensiunea E1 si rezistoarele de rezistenta Rl ~i R2 s.a.m.d.

Tensiunile electromotoare dau nastere in retea la 0 sene de curenti electrici II, 12 ... 112 care strabat laturile retelei in diverse moduri si pe baza unor legi bine preciza teo

Atentie ! in to ate punctele unei lai uri intensiiatea curentul ui est e acceasi,

Obscrvatie, Rezistoarele prevazute in retea reprczinta in general consumatori de energie desi u nele dintre ele constituie receptoare de energie, care produc Iucru util - (de exemplu ; .. lampi, motoare, resouri etc.) iar altele prod uc numai pierdere de putere (de exemplu : conduc-· toare de Jegatura, reostate de reglare - modificare - a cu rentului etc.).

o retea care nu contine surse electromotoare se numeste reiea pasiva, adica luata separat nu este strabatuta de curenti electrici. Din aceasta cauza rezistoarele+ se numesc elemente pasive.

Corespunzator, cind exist a surse care activeaz a circulatia curentului electric retelele se numesc active.

Procedeele tehnice de determinate ale curentilor ce circula prin diverselelaturi ale unei retele electrice date se numesc meiode de rezolvarc a retelelor.:

I.,

I, f;,;' ~3+

I [:+----rl~

10

fl6""----i:=:::r----If----c:=:::::r--:::.._-,.

Ii'"

112

Fig. 2.0. Rerea electrica generala.

* Ca ~i "He clemente ce se -rot int ilni in rctclcle de curent alternat i'l (botiinc, condensatoare erc.).

35·

E. TEOREMELE LUI KIRCHHOFF

I,

~

Pentru rezolvarea retelelor electrice complexe se folosesc, pe li~ga legea lui Ohm, si teoremele (legile) lui Kirchhoff (citeste "Kirhof").

1. TEOREMA I A LUI KIRCHHOFF

Fig. 2.7. N()du! nrl~: revele electrice. Considerind un nod n al unei rctele com-

plexe oarecare (fig. 2.7 in care se 'in tilnesc un numar oarecare de laturi - de exemplu cinci - se demonstreaza prima teorema a lui Kirchhoff si anume ca suma curentilor care intra in nod (II + 12 + 14) este egaHl. cu suma curentilor care ies din nod (13 + I,,).

(2.34)

o asemenea constatare ne apare logica tinind seama de principiul conservarii sarcinilor electrice in nodul considera t, adica: can ti ta tea de electricitate (numarul de electroni 11 dt + 12 dz + 14 dt care intra in nod in timpul dt este egal ell cantitatea de electricita te 13 dt + 15 dz care iese din nod in acelasi timp:

(2.35)

Relatia !2.34) mal poate fi pusa si sub forma:

11 + 12 + (-13) + 11 + (-15) = o.

(2.36)

Sub aceasta forma, convenind sa se considere pozitivi curentii care intra in nod ~i negativi curentii care ies din nod, teorema I a lui Kirchhoff se poa te enunta astfel: suma aigebricd a curen/ilor care intra intr-wn nod at unei reiele elecirice esie egala C1i zero:

"LJ = O.

(2.37)

2. TEOREMA A II-A A LUI KIRCHHOFF

Pentru a putea enunta aceasta teorema sint necesare unele precizari ~l conven tii ce trebuie a vute in vedere;

• 0 succesiune de la turi ale unei retele complexe care for meaza un cireui t ce se inchide - ajunge in punctul di~ care aL plecat - se numeste circuit £nchis, ochi sau budd a retelei, De exernplu, circuitul A-B-C-D ... A (fig. 2.8) constituie un circuit inchis .

• Sa presupunem c3. in circuitul din figura 2.8 curentii Ir. 12, 13 ~i 14 din cele patru laturi ale circuitului inchis considerat au sensurile de circulatie din figura, si ca se admire un anumit sens (arbitrar) de parcurgere al acestui circuit (sensul trigonometric poz itiv) adicil A- B - C - D - E - F - G-+ H -+ A.

36

Se stabilesc conventii :

urma toare1e

• Dad sensul de parcurgere alcircuitului coincide cu sensul de debitare al sursei (trece prin sur sa de la minus spre plus) a tunci sursa se considera genera toare si i se a tribuie semnul + (in figura 2.8 avem + El ~i + E4), iar daca situatia este inversa sursa se eonsidera receptoare 5,i i se a tribuie semnul - (in figura 2.8 avem -E2 si -E3)'

• Daca sensul de parcurgere a circuitului coincide cu sensul curentului in la tura respec tiva, caderea de tensiune RI pe rezisten ta este considera ta pozitiva atribuindu-i-se deci semnul + (in figura 2.8 avem +R1I1, + R2Ja si +R313) iar daca situatia este inversa caderea de tensiune este considerata negativa, atribu indu-i-se deci semnul - (in figura 2.8 avern -R414)'

Adoptind aceste conventii, teorerna a II-a a lui Kirchhoff se enunta astfel: in tr-un eire ui t electric inchis sum a alge brica a tensiunilor elec tromotoare este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune.

Pentru exemplul din figura 2.8 ~i conform celor stabilite se poa te serie:

Fig. L.R. Circuit inchis (bucl.i) "I unci retele.

sau intr-o forma generala:

(2.38)

'LE = I. RI.

(2.39),

Pentru demonstrarea acestei teoreme se va nota cu VA' VB' V C ... V H' potentialele punctelor+ A, B, C ... H din circuitul inchis din figura 2.8 5,i pe baza celor cunoscute se vor scrie succesiv urrna toarele ecuatii:

V-t - VB = - (VB - VA) = - El VB - Vc = RIll

Vc-Vn=R212 Vn-VF=Ez VE-VF=E3 VF - VG = R313

(2.40h (2.40h (2.40h (2.40)4 (2.40)s (2.40}s. (2.40h (2.40)s

VG - VIi = - (VB - Vc) = - E4 VIi - VA = -( V A - VIi) = - R4h

* Atenrie ! Numai pu nctele A, C, E ~i G sint noduri.

37

Adunind cele opt relatii membru cu membru se observa ca suma termenilor din membrul in tii este nula (VA - VB + VB - Vc + Vc - Vn ... - VA = = 0) deci si suma termenilor din membrul doi este de asemenea nula:

sau:

astfel ca teorerna a II-a lui Kirchhoff este dernonstrata - S-d obtinut relatia (2.38).

F. SURSE ~I RECEPTOARE. METODE DE CONECTARE

1. SURSE ELECTRICE

In paragrafele precedente s-a aratat ca 0 sursa producatoare de curent continuu (generator de curent continuu - dinam, v. cap. 6 - sau baterie de acumulatoare) este caracteriza ta printr-o tensiune electromotoare E. Aceasta tensiune poate fi masurata la bornele sursei numai dad aceasta functioneaza in gol (nu debiteaza curent). La functionarea in sarcina, datorita unei rezistente interne r a sursei, tensiunea U la borne este mai mica decit tensiunea electromotoare E datorita unei caderi de tensiune interne f1U. In adevar , in aceasta situa tie (fig. 2.9) curentul debitat de sursa conform legii lui Ohm este:

I=_E_ R+r

(2.41~

de unde rezulta tensiunea U la borne *:

E ER

U = E - r1 = E - r--=--·

R+r R+1'

(2.42)

Tinind seama de relatia (2.41) se obtine in definitiv:

U=R1.

(2.43)

!

Observatie. Din relatia (2.42) se observe. dt pen t ru I = = O~ U = E.

Ii

I

4-- {j -i

I _J-I~

+1 - [

Dupa cum s-a mai aratat sursele electrice de producere a curentului continuu se realizeaza fie sub forma unor masini electrice rotative - dinam - care produc curentul electric la diverse tensiuni (de la citiva volti pina la citeva sute de volti) fie sub forma unor pile sau acumulatoare care contin energia electrica acumulata sub 0 forma chimica,

Fig. 2.9. Sursa cu rezisrenta in ternji.

* Conform co nventiilor stabilite in paragraful precedent.

38

2. RANDAMENTUL SURSELOR ELECTRICE

Relatia (2.42) mai poate fi scrisa sub forma E = U + ri, Inmultind aceasta relatie cu 1 se obtine :

EI = UI + rJ2.

(2.44)

(2.45)

Aceasta expresie reprezinta bilantul puterilor electrice care intervin, in tr-o asemenea situatie:

EI = P, este puterea debitata de sursa :
UI = Pu - puterea debitata in circuitul exterior;
1']2 = .1P - puterea pierduta in rezistenta interna. Observatie. Pierderea de putere 6,P se transforma in ciildu ra, mot iv pen,n.; care in Iunctionarc sur sa Sf: incalzeste.

Din rela tia (2.4S) se poate deduce randa mentul sursei elec trice :

Pu UJ F

'f)=--=-=-' (2.46),

P" EJ E

3, PILE ~I ACCMULATOARE ELECTRICE

a. Tensiunea electromotoare electrolitica

Dad. se cufunda un electrod metalic in tr-un electrolit se constata ca intre electrod si electrolit apare 0 diferenta de potential care depinde de natura electrodului, a electrolitului ~i de concentratia In ioni a electrolitului. Aceasta diferenta de potential numita diferenjii de potential eleciroliticd se explica prin faptul ca, fie ca ionii pozitivi ai electrolitului tree in electrodul de metal, acesta devenind pozitiv fata de electrolit, fie invers, caz In care metalul devine negativ fata de electrolit.

In tabelul 2.2 sint indicate diferentele de potential electrolitice e ale unor metale.

Tabelul 2.2

Po tasi u (J<) Sodiu (Na) Zinc (Zn) Fier (Fe) Cadmiu (Cd)

c[V] , )retalul
I!
I
il
- 2,92 Ii Plumb (Pb)
i
- 2,71 Hiclrogcn (H)
- 0,76 Cupru (Cu)
-,0,43 Arg int (Ag)
- 0,40 Mercu r (Hg) - 0,12

o

+ 0,34 + 0,8 + 0,86

~letal\ll

39

Dad. intr-un electrolit C (fig. 2.10) se introduc doi electrozi metalici diferiti A si B avind difer enta de potential electrolidc eA ~i eB, intre cei doi electrozi apare 0 diferenta de potential:

I t',. > t!B

+ eA -, i's ',--_ ....

....--t------h

Ca urmare, legind intre ei cei doi elec trozi ia nastere un curent electric care circula in exterior de la electrodul cu potential mai ridicat (pozi tiv) spre eel cu potential mai cobor it (ne-

Fig. 2.10. Element galvanic. gativ). S-a creat astfel 0 sursa de energie electr ica

care transforrna energia chimica in energie electrica. Aceste surse se nurnesc elernente galvanice ~i se impart in doua mari ca tegorii: pile elecirice ~i acumulatoare.

Diferenta de porential eAn se nurneste iensiune eleciromoioare electrolitica. De exemplu tensiunea elec tromo toare a unui element galvanic icc vind electrozi din cupru (eA = -1- 0,43 V) ~i zinc (en = - 0,76 V) va avea tensiunea electromo toare :

(2.4 7)

eAll = eA - eB = + 0,34 - (-0,76) = 1,1 V.

Ohservatie, Dad. cei doi electrozi s int realizati din acelasi material tensiunea electromot03.re electroliticil. este nula dcoarece diferen tele de potential par tiale smt egale ~i opuse.

b. Pile elect rice

Sint elemente galvanice 1a care in urma fenomenelor de electroliza oroduse de curentul debitat electrozii si electrolitul se uzeaza complet si~ ca atare, aceste elemente nu pot fi refolosite. Dintre numeroasele tipuri de pile elect rice se mentioneaza cele umede ca, de exemplu, elementul Volta cu electrozi din zinc ~i cupru (eAB = 1,1 V) cufundati intr-o solutie de acid sulfuric precum si cele uscate realizate sub forma unui pahar de zinc in care se introduce un electrod de carbune intr-o solutie de amoniac NH4Cl (e,w == 1,5 V). Pile le uscate sc intilnesc in comert sub denumirea de baterii de lanterna avind 1,5 V, 4,5 V (trei baterii legate in serie), 9 V etc. si sint fabricate in tara noastra la intreprinderea EL-BA (Electrobana t) - Timisoara,

c. Acumulatoare electrice

Sint clemente galvanice r eversibile, adica Ia care fenomenele chimice care au loc in timpul debitarii curen tului (dcscarcarea acumulatorului) se produc in sens invers atunci cind prin element trece '1U curent de sens contrar curentului de descarcare (incarcarea acumulatorului). Acumulatoarele sint de doua tipuri principale : acide si alcaline.

Acumulatoarele acide au electroz ii din plumb si r espec tiv oxid de plumb, iar ca electrolit folosesc solutie de acid sulfuric. Tensiunea electromotoare a unui element este de 2 .. ,2,2 V, minima fiind de 1.85 V. Descarcarea sub

40

aceasta Iimita nu este admisa deoarece elementul se strica (se sulfateaza). In regim de incarcare tensiunea pe element creste la 2,6-2,7 V producindu-se la sfirsitul incarcarii 0 dega jare de bule de hidrogen : se spune ca acumulatorul "fierbe".

Acumulatoarele se construiesc sub forma unor baterii formate din 3, 6, 12 ... elemente avind astfel tensiuni nominale de 6, 12, 24, ... volti.

De regula generala acumulatoarele sint folosite in tampon cu '0 sursa de curent continuu - dinam sau redresor - ca de exemplu pe autovehicule : in acest caz la pornire se absoarbe din baterie energia electrica necesara pornirii. iar in functionare, alimentarea se face din dinam incarcindu-se concomitent ~i bateria de acumulatoare.

Acumulatoarele alcaline au electroz.i din fier si nichel, iar ca electrolit se foloseste hidratul de potasiu (KOH). Aceste tipuri de acumulatoare sint mai robuste ~i mai u~oare pentru aceeasi capacitate, fiind in schimb mai scumpe.

Capacitatea unui acumulator se mascara ill amper-ora (Ah) care reprezinta produsul intre curentul debitat si timpul in care acest curent poate fi debitat. Se considera ca curent nominal In al unei baterii curentul corespunza tor unei functionari de 10 ore.

De exemplu, 0 baterie tip auto de Un = 12 V are capacitatea C = 60 Ah, ceea ce corespunde unui curent nominal In = 6 A. Aceasta inseamna ca in functionare norrnala (norninala) 0 asemenea ba terie poate debita 0 putere P; = Un1n = 12x6 = 72 W timp de 10 ore.

Observatie. Pentru u n timp foarte scu rt (2-3 s) 0 baterie poate debita curen] i de 8-10 ori In. In tara noastra se fabrica acumulatoare acide la Intreprinderea Acurnulatorul - Bucu rest i.

4. RECEPTOARE

Sarcinile (receptoarele) exterioare al circuitelor de curent continuu sint in principal rezistoarele care, dupa cum s-a aratat, fiind caracterizate printr-o rezistenta R produc:

- caderea de tensiune tlU = RI,

- pierderea de putere tlP = RJ2,

in care I este curentul ce strabate rezistorul respectiv. In subsidiar, tot ca receptoare de curent continuu sint considerate ~i sursele strabatute de curent in sens invers sensului lor de debitare, adica, de cxemplu, bateriile de acumula toare functionind in regim de incarcare.

5. LEGAREA REZISTOARELOR

a. Legarea in serie

Considerind pe 0 la tura a unei retele complexe mai multe rezistoare a vind rezistentele Rv Rz, R3 ... Rn legate in serie (fig. 2.11, a) ele vor fi strabatute de acelasi curent I. Acest curent va produce in rezistoare caderile de tensiune :

(2.48)

41

~m ~1- /Ill

R, R2 1····················1 li'll

I ------- . B

--~-I !

. /I ~

.ic.: Ii',

• 0

A

b

Fig. 2. II. Legarca rezistoarelor: a - in serie ; b - in paralel,

Suma acestor caderi de tensiune este egala cu tensiunea totala U aplicata grupului de rezistoare:

C = U1 + U2 + ... + Un = RII + R2I + ... +R,J = = (Rl + R2 + ... + Rn)I.

(2.49)

Conform legii lui Ohm rezistenta echivalenta R, este egala cu raportul dintre l" ~i I. Astfel din relatia (2.49) rezulta:

R-U-R;R I +R

e - _ - 1 T 2 T ..• n'

I

(2.50)

Rezistenta echivalenta R, a mai multor rezistoare legate in serie avind rezistentele R1, R2 ... Rn este egala cu suma rezistentelor respective,

In cazul a n rezistente identice R legate in serie rezistenta echivalenta este:

R, = nR,

(2.51 )

Atentie ! Rezistenta echivalenta este mai mare declt cea rna i mare rczistenta part iala.

b. Legarea in paralel

Considerind mai multe rezistoare avind rezistentele R1, R2 ... R; legate in paralel (fig. 2.11, b) acestea, fiind supuse tensiunii comune U, vor fi parcurse de curentii 11, 12", In definiti de legea lui Ohm:

U I - _'

1 - R ' 1

U

'" In = -.

Hn

(2.52)

Conform primei teoreme a lui Kirchhoff curentul total I absorbit de cele 12 rezistcnte va fi egal cu suma curen tiler ce straba t fezistentele respective

(2.53)

42

Observatie. Aceasta relat ie este valabila si in nodul A ~i in nodul B al retelei.

Inlocuind in (2.53) valorile curentilor din rela tiile (2.52) se obtine :

I = ~ + U + .. , + !::_ = U (~ + ___.!_ + ... + ~) = U ~

u, R2 n; s, R2 n; R.

(2.54)

de unde, prin identificare, se obtine :

(2.55)

Valoarea inversa a rezistentei echivalente R, a mai multor rezistoare legate in paralel si avind rezisten tele R1, R2 ... R; este egala cu suma valorilor inverse ale rezistentelor respective.

In cazul a n rezistente identice R legate in paralel, rezistenta echivalenta R, va fi data de expresia:

n.

-=-

san

R Re=-· n.

Atentie l Rezisten ta echivalerita este mai mica dee1t eea rnai mica. rezisreuta part.iala.

c. Legarea mixta

Este o legare combinata serie-paralel. Pentru determinarea rezistentei echi valen te R. se determina valoarea rezisten telor ec hi valen te ale fiecarui grup de rezistente paralele - conform relatiei (2.55) obtinindu-se un numiir oarecare de rezistente (reale ~i echivalente) care sint legate in serie, adica se aduna - conform relatiei (2.50) s.a.m.d.

Aplieajia 2.8. Sa se calculeze rezistenta echivalerrta a schem ei de rezistoare din iigura 2.1.2, ({.

Raspw,s.

- Se calculeazii rez isterrta echivalen ta R6 a rezisteutei R2 = 20n in paralel ell R3 = JOn

- conform relatiei (2.55):

- S-a o bti nu t schema echivalerita din figura 2.12., b 1n car," RI este legat In serie cu Ra, astfe! eil In eonformitate eu relat ia (2.50) rezultri:

R7 = Rl + Ra = 28 + 12 = 40 n.

Se observa eil. (fig. 2.12, c) R7 este legat in paralel ell R'I' astfel ca rez is ten ta ech ivalenta Ra este:

1n sfirsit Ra este legata in serie ell R5 (fig. 2.12, cl\ astfel ea rezulta in final rez isten+a echivalerita totala:

Re = Ra + Ro = 24 + 11 = J5 Q.

43

o

!if = 28n

a

,Fig. 2.12. Legarea mixta a rezistoarelor - aplicarie: a - schema Ini tial a ; b, c, d - scheme ecbivalent e.

6. LEGAREA SVRSELOR ELECTRICE

o , Legarea in serie

"'" cazul In care se doresc tensiuni mai mari, sursele se leaga in serie (Jig. 2.13, a). Sursa echivalenta astfel obtinuta va avea:

- tensiunea echivalenta E; egala cu suma tensiunilor par tiale E1, E2 ... En:

(2.56)

- rezistenta interna echivalenta 1'e egala cu suma rezistentelor interne pa:qiale Yl, rz··. rll:

(2.57)

.0e obicei se leaga in serie n acumula toare identice de tensiune electromotoare E ~i capacitate C 9i se obtine 0 baterie cu tensiunea E. = nE si r ezistenta intern a re = nr insa de aceeasi capacitate C, intrucit curentul nominal ramine neschimba t.

44

11£

a

rl-E-e---Ef-+~[-2-+-"-'-"'-+--:[:-/)"

A

B

E E E

r~f:t--------=-I~

/ E E E

/ ~rr------ ---=i~ I

A%" /7fB ~ mE

f\--~.---~~-------;,J) I ;1.'

! '-.::e -Ir-±--n-- ~f2:-l !

[,

"

r-

~,--------c~e------~

b

c

Fig. 2.13. Legarea surselor eleetriee: a - tn serie : b - in paralel : e - mtxt a .

De exemplu, conectind in serie 10 acumulatoare de 12 V si 60 Ah se obtine o ba terie de 120 V ~i 60 Ah.

Atentie! Desi eurentul nominal al bateriei a rarnas acelasi eu aeela al unui singur acu malato r (! n = 6 A) in schimb, datorita cresteri i tensiunii, put erea norninala a ereseut de 10 o r i.

(P" = ErJn = 120x 6 = nOW).

b. Legarea in paralel

Dad sint necesari curenti mai mari. acumula toarele se leaga in paralel (fig. 2. 13 , b).

Observatie. Dad la legarea in serie se pot folosi surse de tensiuni diferite, la legarea in parale este obligatorie folosirea acumulatoarelor cu aceeasi tensiune eleetromotoare - de preferin ta identiee.

Legind in paralel m. acumulatoare identice de tensiune E ~i capacitate C se obtine 0 baterie cu aceeasi tensinne E6 = E insa cu 0 capacitate de mort

mai mare (C, = mC) si 0 rezistenta interna (r. =!_) de m ori mai mica.

til

De exemplu, conectind in paralel 10 acumnla toare de 12 V si An se obtine o baterie de 12 V si 600 Ah.

Atentie l Desi tensiunea nominata a bateriei a ramas aceeasi (En = 12 V) in schirnb, da+oritd cresterii curentului, puterea nominata a crescut de 10 ori (Pn = En! n = 12 X 60 = 720 W).

Asadar, puterea ce 0 poate [urniea baieria nu depinde de modui de conectare at acumulatoarelor.

45

c. Legarea mixta

Reprezinta 0 legare combinata serie-paralel. Considerind ca se leaga mai multe acumulatoare identice de tensiune electromotoare E, capacitate C, curent nominal I, putere P si rezistenta interna r intr-un montaj mixt cuprinzind m. ramuri in paralel, fiecare avind cite n acumulatoare legate in serie, (fig. 2.13, c) se obtine 0 baterie echivalenta cu urmatoarele caracteristici:

- tensiunea electromotoare echivalenta:

E, = 17E;

(2.58)

- capacitatea echivalenta ;

(2.59)

- rezistenta echivalenta:

12

1'e = -1'; m

(2.60)

- numarul de acumulatoare :

a = mat ; - curentul nominal echivalent:

I, = 1111; - puterea nominal a echivalenta:

P, = mn. P.

(2.61 )

(2.62)

(2.63)

G. CALCULUL RETELELOR DE CURENT CONTINUU

Pentru calculul retelelor de curent continuu se pot folosi mai multe metode de rezolvare aplicindu-se cea care se considera cea mai comoda pentru 0 retea data. In cele ce urmeaza se vor prezenta citeva metode de calcul dintre cele mai uzuale.

Se precizeaza faptul ca in principiu a rezolva 0 retea inseamna a determina curentii in diversele laturi eventual caderile de tensiune intre anumite puncte ale' retelei dindu-se sursele (tensiunile E1, E2 ... ) si consumatorii (rezistentele R.1, Rz ... ).

I. METODA TEOREMELOR LUI KIRCHHOFF

Considerind 0 retea electrica oarecare, in aceasta retea exista n noduri ~l 1 laturi.

Deoarece fiecare latura este parcursa de cite un curent inseamna ca in retea vor exista 1 curenti, deci sint necesare 1 ecuatii cu 1 (curenti) necunoscute.

, In acest scop se procedeaza astfel: . ,

- Se noteaza cu Iv 12." II curentii in laturi.

Atentie l Dcoarece nu se en nose sensu rile acestor curenti, initial aceste scnsu ri se aleg arbitrar. - Se scrie teorema I a lui Kirchhoff pentru 17 - 1 noduri, deci se obtin

n-l ecuatii intre curenti, aceste ecuatii - fiind de forma:

, , ,

'£.1 = 0 (n - 1 ecuatii),

(2.64)

46

- Se aleg in retea l - n + 1 circuite inchise independente in care se scrie teorema a II-a a lui Kirchhoff, deci se obtin l - n + 1 ecuatii intre

curenti, tensiuni electromotoare si rezistente, de' forma: '

'i.E = 'i.RI (l - n + 1 ecuatii). - Numarul total de ecuatii din (2.64) si (2.65) rezulta :

n - 1 + l - n + 1 = l ecuatii,

adica un numar de ecuatii egal cu numarul de curenti necunoscuti,

- Prin rezolvarea sistemelor de ecuatii (2.64) si (2.65) se dedue' curentii t; 12", II'

- Curentii rezultati din calcul cu sernnul + (pozitiv) au sensul stabilit initial, iar c~i cu sern'nul - (minus) au sensul invers celui stabilit initial.

(2.65)

Aplicatla 2.9. Sa se determine curentii din reteaua din figura 2.14 cunoscind : E: = 48 Y; E2 = 19 V; R; = 20.; R2 = 30.; R3 = 40.. Sa se intocmeasca bilantul energetic.

Rdspuns. Deoarece reteaua are n = 2 noduri (A si B) si 1 = 3 laturi se vor scrie n - I = I ecuatia din teorema I a lui Kirchhoff si I - n. + 1 = 2 ecuatii din teorema a II-a a lui Kirchhoff.

Astfel, se va scrie teorema I pentru nodul A ~i teoremaII pentru circui tele inchise BeAR lIi BDAB parcurse in sensul indicat de li tere, curentii II' 12 si Is avind sensu rile arbitrare indicate punctat in figura 2.14.

Se obtine astfel u II sistem de trei ecuat ii independente cu trei necunoscu tc:

11 + 12 - 13 = 0; R1I1 + RaI3 = EI; + RJa + RzI2 = E2·

Sau inlocuind cu valorile nurnerice rezulta :

11 + 12 - 13 = 0; 2I1 + 4Ia = 48; 4Ia + 312 = 19.

(2.66)[ (2.66) (2.66)

Rezolvind acesr ,,;stem de ecuatii printr-una din metodele cu noscute diu algebr; se o ot iue :

Ob servaj le. Cu re n t i i II ~i IJ au serisurtle indicate in iigttra 2.14, in timp ce 12 are s er.s coatrar , adica sursa E2 absoarbe curent.

- Pentru iutocrnirea bilaritului energetic se tine seama d, nuniai sursa de tensiu ne El dcbiteaz a puterea Pd:

Pd = EIIl = 48x 10 = 480 ,",V,

iar cousurnatori i sint Rio R2• R, si E2, deci consurnate slnt succesiv:

pu teri!e

PCl = Rllf = 2· 102 = 200 W; PC2 = R2I~ = 3· (- 3)3 = 27 w PC3 = R315 = 4· 72 = 196 W; PC'I = E212 = 19·3 = 57 W.

Pc = PCI + Pcz + Pes + PC4 = 480 W Rezulta d, bilaurul energetic se verif'ica : Pa = Pc = 480 W.

I

I

'--_-c::Rf===2:::JD--.-C-.'-jc ; r=-J , E; = 19y'

-4-------

1;----

Fig. 2.14. Rezolv area t;;:et rerele electrice prin metoda teorernelor lui Kirchhoff (aplicatia 2.9).

47

R=2.HI. ~------------~~~----~

-------- I

Fig. 2.15. Rezolvarea unei retele electrice pri n metoda tensin nilor int re noduri (aplicatia 2.10).

Sf' obtin patru ecuatii distincte:

2. METODA TENSIUNILOR rnTRE NODURI

Aceasta metoda este indica ta in cazul retelelor cu numar mic de noduri si multe elemente in paralel; in speta este foarte buna in cazul retelelor avind doua noduri ca, de exemplu: cea din figura 2.15.

S-a presupus existenta a trei surse de tensiuni electrornotoare El, E2, Ea si rezistente interioare rl, rz, ra, sarcina exterioara fiind rezistenta R. Deterrninarea curentilor II. 12, si i, se bazeaza pe determinarea prealabila a tensiunii U intre nodurile A si B.

F olosind 'rela tiile :

U = E1 - rsl i = E2 - 1'212 =

= Ea - rsl« = RI (2.67)

I _ E, - U. 1 - -----.,

1'1

r 2

1= !!_

R

la care se mai adauga rela tia :

II + 1z + 13 = I. lnlocuind relatiile (2.68) in (2.69) se obtine :

E, - U + E2 - U + Es - V

T

.L3 =

Es - U

(2.68)

(2.69)

U

(2.70)

I'S

== -,

R

relatie care mal poate fi pusa sub forma

U ( 1 + 1 . ; I I ) _ E, ...L E2 + E3

- --j--,- _- I

1', 1'2 "3 R r1 "2 Ys

~l Gin care se obtine dupa dteva transformari simple * valoarea

(2.71 )

tensiunii U:

(2.72)

"1"2rS + rlYaR + r"'2R + 1'2rsR

Inlocuind valoarea obtinuta a tensiunii U in rela tiile (2.68) se b definitiv valorile curentilor necunoscuti II, 12, Ia si I.

Apl icatia 2.10. Sa se rezolve reteaua din figura 2.15 folosind metoda tensiunii intre noduri, Rds pwns . Se va aplica direct relatia (2.71) inlocuind valorile nurner ice din figura 2.15,

determina

( ill 1) 48 40 32

U -+-+-+- =-+--+-

1 0,5 0,8 2,4 1 0,5 0,8

U(1 + 2 + 1,25 + 0,4J66) = 48 + 80 + 40

U· 4,666 = 168 =:> U = ~ = 36 V.

1,666

• Uneori, in cazul unui nurnar mai mare de ramuri in paralel este mai comod s1\ se determim rensiunea U direct din relatia (2,71).

48

lnlocuind L: = 36 V in relat iile (2.68) se obtine :

12 A;

T 10 - 36 .

".=. __ =8A,

- 0,5

32 - 36

I3 = --- = - 5 A; 0,8

36

1=- = 15 A. 24

Observatis 1. Curentul Is este negativ (- 5 A), deci SlHE,,, de t e nsiune E3 esre un receptcr de energie.

Observatia 2. Rezultatele obtinute veritica rela.tia (2.69).

12 + 8 - 5 = 15 A

deci putcrn fi siguri eli se verified ~i bilantul energetic.

:< METODA SUPRAPUNERII EFECTELOR (SUPERPOZITIEn

Metoda respect iva se aplica in retelele in care exista simultan mai multe tensiuni electromotoare E 1, E2 .. , En. Fie I K curentul prod us de aceste tensiuni electromotoare in latura K. Pentru deterrninarea acestui curent se considera succesiv J1, retele avind numai una din tensiunile E 1, E2 ... En' celelalte fiind nule:

1) El c:,. E2 = Es = ... E" = 0 se deduce t-;
,.
2) E2 si E, = E3 = ... E" = 0 se deduce IK,;
3) Ea 51 E, = Ez = ... En = 0 se deduce IK,; Curentul IK din latura K in cazul existentei simultane a tensiunilor electromotoare E1, Ez ... En se obtine prin suprapunerea efectelor curentilor partiali:

IK = Ix, + l x, + ... + IK".

Metoda se aplica in cazul unor retele complexe, ins2- este ioarte laborioasa.

'I. METODA TRANSFIGURARIT

Se foloseste in cazul existentei unui numar mare de la turi pasive (continind numai rezistoare) unele dintre de conectate in grupuri de cite trei rezistoare care pot fi lega te :

- dupa laturile unui triunghi RI, Rz ~i R3 (conexiune triunghi), virfurile triunghiului fiind trei noduri A, B, C ale unei retele (fig. 2.16, a);

- dupa 0 stea, RA, RB si Rc (conexiune stea), virfurile stelei fiind de asemenea trei noduri A, B, C ale unei retele (fig. 2.16, b). Deoarece, In unele

4 - Electrotehnica - c. 162

49

Fig. 2. 16. Transfigurarea retelei : a - trfung hi ; b - stea.

cazuri, rezolvarea retelei este mai simpla cind cele trei rezistoare sint legate in stea, iar in alte cazuri, cind ele sint legate in triunghi, se foloseste 0 metoda de transfigurare a triunghiului intr-o stea echivalenta respectiv transfigurarea stelei intr-un triunghi echivalent.

Astfel, daca se cunosc rezistentele R1, R2 si R3 ale triunghiului, rezistentele R A' R B ~i Ro ale stelei echi valen te sin t date de rela tiile :

(2.73)

Invers, daca se cunosc rezistentele RA, RB si Re se obtin :

R = R + R + _RA .~ •

1 A e RB'

R - R + R ' R .. i : RB, 2 - A B -, --;;,--,

.. ,c

(2.74)

Apllcatia 2.11. Sl se rezolve rctea ua din figura 2.17 avind pararnerri i din fig·jra.

Rds puns. Reteaua a-rind einei laturi si trei noduri ar Ii necesar, de exemplu, perrtru rezolvarea prin m eto.l a teore.nelor lui Kirchhoff, sl se scrie cinei ecuat ii. Din figura 2.17, a se observa cl r existentele R., R I ~i R; coustituie Ia turile u nui triunghi (fig. 2.17, b). deci poa te fi inlocuit en 0 stea avind rezistentele RA, RB ;,i Re.

2·5

10;

5·3 10

1,5 Q.

50

Reteaua asrfel obt inut a (fig. 2.17, c) se rezolva mai simplu printr-o metoda cu noscu ta, de exemplu metoda teorernelor lui Kirchhoff, pe baza carora se scrie:

s, = (R, + RB) II -+- RAIA; E2 = (R2 + Rc) 12 + RAIA

sa u inlocuind valor ile nu.ncricc rezulta :

1)+12-1A=0;

28 = (6 + 0,6) I) -+- IA; 115= (10+ 1,5)I2+IA-

Prin rezolvarea color trei ecua.ti i se obt ine:

1)=2,5A; 12+9A; IA=II,5A.

Din f igura 2.17, " se deudce:

UAB = RAIA + RBI) =

I . 11,5 + 0,6 '2,5 = 13 v , UBC = - RBI) + RcI2 =

- 0,6· 2,5 + 1,5' 9 = 12 V.

FAC = RAIA + RcI2 =

= 1· U,S + 1,5'9 = 25 V.

Revenind la reteaua ini~iala (fig. 2.17, <1) se traseaza curenti i reali in ramuri :

]) = 2,5 A; 12 = 9 A;

U AB l~~

]3 --=-=6,5A;

R~ l

a

c

if-'2.~

-.~ -

! iii

d

Fig. 2.17. Rezolvarea unei retele elect rice pri n metoda transtigurar ii:

a - schema initialfi; b, c, d - scheme cchival ente.

In afara metodelor de rezolvare a retelelor descrise mai sus care sint cele mai uzuale ~i mai comode, mai exista '~i alte metode, ca de pilda metoda generatorului echivalent etc. care prezinta in special valoare teoretica

REZUMAT

• Deplasz .. Tea ;:; mod continuu a sarcinilor elec t rice prin conductoare forrrieazii curentul electric continun .

• Trecerea curentului electric printr-un conductor poate fi pusa in evidenta prin efectele sale: termic, lumi nos, chimic si magnetic.

51

• Legea lui Ohm st abileste ca ia un conductor de rezistenta R parsers de curentul I avlnd Ia capete tensiunea U exist a urrnatoarele relatii intre parametri:

U = RI;

1= U R'

U

R= -.

I

• Legea Joule-Lenz arata ca energia W a curentului electric este proport ioria la cu rezisterua R(Q), cu patratul curentului I(A) si cu t impul I(s);

n = PI"! [JJ,

• Pu terea elect rica reprez inta euerg ia produsa sau transforma+a !_t~ 1..:r-jtatea de

timp

U2

P = R12 = U [ = - [W].

R

• Retelele electrice de cureut corrtinuu sint formate din surse ~: receptoare (rezistoare) ; structural, retelele electrice Slut constituite din noduri (punctuate in care se intilnesc eel pu tin trei conductoare) si lat u ri (ansambln de surse si rezistoare legate in serie intre doua noduri).

• Teorem ele lui Kirchhoff aplicare retelelor electrice de curent cont inuu s tabilesc: -- Teorema I. Suma algebricii a curentiior dintr-u n nod este nula (~l = 0).

- Tea"ema I I. Intr-un circuit electric inchis surna algebrica a tensiunilor electro-

motoare este egala cu surna alg ebrica a caderilor de tensiune.

• Sursele ;electrice ca si rezistoareie pot fi legate in co nexiunile: serie, paralel si mixta.

• Calculul retelelor de curent continuu const a in deterrn inarea c:.or,~!l!;ilor in la turi cind se cu nosc celelalte clemente ale retelei.

VERIFICAREA CUNO~TINrELOR

1. Curentul electric prin iu terioru! unci surse poate circula :

a - de la plus spre minus? b - de la minus spre plus? c - in ambele sensuri?

2. Legea lui Ohm stabileste Gil, intensitatea cureritului electric prin CO"d'lc:03.r~ din materiale diferite insa de aceeasi rezisten ta este d iteri ta in fu nct ie de:

a - valoarea rezis tivi ta.ti i ma+crialulul ? b - vaioarea tensiuuii aplicate?

c - sectiunea conductorului?

3. Cantitatile de caldura produse la trecerea aceluiasi curent prm co nductoare din materiale diierite de aceleasi luug imi si sectiuni sint diferite de la u n material la aI~,ul iiind:

a - direct proportionale cu conductivitatea electrica? b - invers proporticnale cu co nduct ivi tatea electrica.? c - i nvers proportionale eu rezistivitatea?

52

4. Puterea absorbita de un rezistor la borriele d,ruia se menrir.e tensiunea consranta va. creste at unci dnd:

a - rezistenta sa. v a scadea P b - rezistenta sa va creste ?

c - coriductivitatea sa va scadea P

5. Tensiunea la bornele u nui acurnulator :

a - crest e cu cresterea rezistentei interne? b - scade en crest erea rezistentci interne?

c - este independenta de rezisterita interna P

f. Cea rna; sirnpla retea elect rica are:

a - z ero nod uri ? b - un nod?

c - doua noduri.

In scrierea pr imei teorenie a lui Kirchhoff ne nt n: re zolvarea unci re,elr: electrice se considera:

a - sensuriie reale ale curent ilor in nodur i ?

b - sensur i arbitrate ale curerrtilor in noduri?

c - :::a tori curentii dintr-un nod au se ns ur i pozirive?

S. In scr ierea celei de a doua teoreme a lui Kirchhoff pentru rezolvarea unei re rele electrice se consideri:i:

fi. ~ acelasi SEllS trigonometric de parcurgere pemru toate circuitele inchise ?

b - di sensu] de parcurgere al unui circuit incriis est e eel corespunzator sursei de tensiu neeea mai mare r

c - sensur i arbitrarc de pareurgere a circnit elor inchise P

CAPITOLUL 3

ELECTROMAGNETISM

A. FENOWIENE MAGNETICE $1 ELECTROMAGNETICE

1. FENOMENE MAGNETICE

Sint cunoscute proprietatile unor bucati de metal (magneti permanenti) realizate pe cale naturala sau artificiala de a atrage obiecte de otel sau de a orienta in diverse moduri acul unei busole, Se spune ca acesti magneti permanenti poseda un cimp magnetic * care actioneaza prin forte de-a lungul unor

, linii de forta ce pornesc de la un capat al magnetului (polul nord - N - ) si se inchid la celalalt

) capat al sau (polul sud - 5 - ) (fig. 3.1).

Traseul aces tor linii de forta

poa.te fi pus in evidenta de exemplu prin plimbarea unui ac magnetic - busola - in jurul magnetului, acesta plasindu-se intotdeauna in lungul liniilor de forta magnetice, polul nord al acului Fig. 3.1. Cirnpul magnetic al unui magnet permanent. indicind sensul cimpului.

Observatie. Polul N al acului este orientat spre polul S al ruag netului si invers.

2. FENOMENE ELECTROMAGNETICE

Experimental s-a constatat ca si curentii electrici creeaza in jurul lor cimpuri magnetice a carer prezenta este pusa in evidenta, de exemplu, cu ajutorul acului magnetic care indica traseul si sensul liniilor de forta.

Astfel, liniile de forta ale cimpului magnetic produse de un curent I intr-un conductor rectiliniu (fig. 3.2, a) sint circulare si concentrice fata de conductor. In ceea ce priveste sensul liniilor de foria ale cimpului magnetic,

* De fapt este verba despre un c1mp de forte magnetice.

54

Tz bllr;hiil (Iirbll,son)

Fig. 3.2. Cimpul electromagnetic produs de: a -- u n conductor linear; b - 0 spirt ; c - un solenoid.

acesta se deterrnina cu regula burghiului * care ara ta ca : liniile magnetice de forta au sensul de rotire al unui burghiu care inainteaza in sensul de deplasare al curentului (fig. 3.2, a). In cazul unei spire conductoare parcursa de un curent I liniile de forta ale cimpului magnetic au aspectul (din figura 3.2, b.

Sensul liniilor de forta ale cimpului magnetic se deterrnina cu aceeasi regula a burghiului care in acest caz este mai comod sa fie aplicata sub urmatoarea forma: liniile de forta magnetice se deplaseaza in sensu 1 de inain tare al burghiului a tunci cind curentul circula in sensul de rotire al burghiului (fig. 3.2, b).

Observatia 1. in ambele forrnulari legea burghiului este aceeasi. In adevar daca se considera u n element fix din conductor (fig. 3.2, b) in punct ul in care acesta inteapa pla nu l imag inar P se poate observa cil. legea burghiului poate fi aplica t a ~i in prima Iorrnulare.

Observatia 2. Lini ile de forta au fost trasate nurna i in planul imaginal' P perrer:dicl1lar pe planul spirei (fig. 3.2, b). In rcal i t at c ele exista in mcd uniform in intrEg EFe: tiul din jurul spirei, aspect ul lor - spectrul magnetic - fiind acelasi in oricare alt plan perpei.diculur pe pla nul spirei (planul P rotit in jurul axei A de simetrie a spirei),

In sfirsit, daca se considera 0 bobina (solenoid) parcursa de un curent 1 spectrul magnetic al liniilor de forta va fi acela din figura 3.2, c, lucru care

* sau a surubului normal, cu filet, pe dreapta.

55

ne apare logic tinind seama de faptul ca 0 bobina nu reprezinta altceva decit un numar de spire inseriate la care se aplica aceleasi reguli ca mai inainte.

Se constata ca spectrul magnetic al unui solenoid (fig. 3.2, c) este practic identic cu al unui magnet permanent care ar ocupa spatiul din interiorul bobinei. Prin identificarea fenomenelor se poate vorbi in acest caz si de un pol nord (N) respectiv de un pol sud (5) al bobinei.

Din cele arata te mai sus rezulta ca, in afara cimpului electric care se manifesta in conductoare (sensul lui fiind acelasi cu eel al curentului electric) intotdeauna este prezent ~i un crmp magnetic (ale carui linii de forta sint perpendiculare pe cele ale cimpului electric) dependent de eel electric ~l cu care constituie In ansamblu cimpul electromagnetic.

B. INDTJCTIA IvIAGNETICA $1 INTENSITATEA CIMPULUI MAGNETIC

r. INDUqIA MAGNETICA

Cimpul magnetic se poate caracteriza in fiecare punct al sau printr-o marime vectoriala B numita inductie magnetica. Aceasta marime depinde de valoarea curen tului care a produs cimpul magnetic ~i in sistemul de unitati SI se mascara intr-o unitate numita tesla " (T). De exemplu, pentru un solenoid care se inchide sub forma de inel - tor - (fig. 3.3) ~i care este parcurs de curentul I, valoarea inductiei magnetice B in interiorul bobinei inelare este:

H T

B = flo - - [TJ

1

(3.1)

numarul de spire ale solenoidului;

lungimea medie a torului (l = 2itr -- r fiind raza torului) : permeabilitatea magnetica a vidului, practic egala cu a aerului, in care se gasesc liniile de forta.

De fapt, intr-un caz general factorul fL (citeste "miu") reprezinta 0 manme specifica fiecarui mediu material strabatut de liniile de forta ale crmpului magnetic (asernanatoare permitivitatii dielectrice e a materialelor izolante in cimp electric-

v. cap. I).

Permeabilitatea magnetica a vidului are 0 valoare constanta :

in care: n este I

flo -

Fig. 3.3. Inductia magnetica intr-un tor.

* Dupa nurnele fizicianului Nicola Tcsla.

56

rT· ill] flo = 4 7t 10-7 l A .

Dad in in teriorul aceleiasi bobine - torului - se afla alt material, de exemplu otel (un inel de otel se numeste si miez feromagnetic), valoarea inductiei se modifica desi curentul I a dimas acelasi :

B=u!!.I

, . '

,

(3.2)

ceea ce dovedeste ca permeabilita tea magneticii fJ. este diferita pentru diferite materiale.

Raportul dintre permeabilitatea magnetica fL a unui mediu material oarecare ~i perrueabilita tea magnetics fJ-o a vidului se numeste permeabiliiate magneticii relatirti fJ-n adica :

fJ-r=£' fLo

(3.3)

2. lNTENSITATEA Cli\1PULUI MAGNETIC

Dad pen tru un mediu magnetic omogen dintr-un cimp magnetic se raperteaza valoarea inductiei magnetice la valoarea perrneabilitatii magnetice se obtine 0 marirne vectoriala H, in faza * ell E, numit a intensitatea cimpului magnetic.

Tn cazul bobinei toroidale se obtine

IT - B - 11 - [ • \ ]

1----1 --.

fL I m

(3.4)

Observatia 1. Spre deosebire de induct ia mag netica B intensitatea cimpului nu depinde de r.at uru med iului material.

mag netic H

Observatia 2. Uni tatea de masura pentru iutensi ta tea cirupului magnetic esre [Aim] san - din rela.tia (3.4) - observind ca ti este nurnarul total de spire al bobinei ('1-1 este 1111 nurnar nir{l dirriensiuni) se poate spune ca H po ate fi exprimat in amperspire pe metru (de lu ng imet.

Din rela tia (3.4') se deduce:

B= f1.H

(3.5)

relatie care este valabila pentru orice circuit magnetic. Prin circuit magnetic se intelege orice circuit inchis strabatut de liniile de forta magnetice.

C. FORTE ELECTROMAGNETICE $1 ELECTRODINAMICE.

FLUX l\IAGNETIC

1. FORTE ELECTROMAGNETICE

Dad intr-un cimp magnetic ** se introduce un conductor par-curs de curent, acesta va fi supus unei forte mecanice numita forfa eleciromagneticd, Directia de actionare a acestei forte este perpendiculara pe planul constituit din vectorul indue tie magnetica B ~i de directia curentului I.

I

" in acelasi sens.

~* prod us de u n magnet permanent san de u n curent electric (electromagnet).

57

Daca directia curentului din conductorul de lungime l este perpendiculara pe directia Iiniilor de forta magnetice, forta electromagnetica F este data de relatia (fig. 3.4, a):

F = Bll [NJ.

(3.6)

In figura 3.4, a se prezinta si sensul fortei F. Se presupune di vectorul inductie magnetica Beste orizontal si orientat de la dreapta la stinga, iar curentul I este oblic pe planul hirtiei avind sensu 1 spre spatele htrtiei (crucea 0).

Atentie l Iridicatia ® arata ca un vector venind de deasupra hirtiei inteapa planul acesteia - simbolul cozii unei saget! care intra in hirtie. Lndicat ia 0 arata ca un vector venind de sub h irtie inteapa planul acesteia - sirnbolul virfului unei sageti care iese din hirtie.

Pen tru deterrninarea sensului for tei electromagnetice se pot folosi urmaroarele rrietode:

• Regula miinii stingi: )Hna stinga avind degetul mare departat la 90° si in acelasi plan cu celelalte degete (fig. 3.4, b), se asaza astfel ca vectorul B sa intepe palma, iar curentul I sa circule in sensul degetului aratator. in acest caz degetul mare indica sensul for tei F .

• Regula indesirii liniilor de forta: Reluind schematic figura 3.4, a se traseaza conform legii burghiului liniile de forta ale dmpului magnetic de inductie B' produs de curentuJ I (fig. 3.4, c). Ca efect (fig. 3.4, d) in par tea superioara a conductorului inductia B' are acelasi sens cu B, deci liniile de :forVi se indesesc, iar in par tea inferioara inductia B' are sens contrar induetiei B, deci inductia totala scade. Se observa ca sensul fortei F este astfel

,------,

I F=c·j·l I

Fig. 3.4. Forte electro-

magnetice:

a - conductor parcurs de cu rent in cirnp magnetic; li - regula mfinii sUllgi; c - insumarea inductnlor Ja u n conductor tn drop mag .. netic ; d - sensu I fortei elec-

t ro magnetice ,

a

B

I

.Bf8' B'

1@?t +1-~h

~--" T~'

."~

5-8'/

b

c

58

orientat ca si cum liniile de forta ale cimpului rezultat ar fi elastice impingind conductorul de sus in jos, deci sensul fortei F este dinspre cimpul de inductie mai mare (B + B') spre eel de inductie mai mica (B - B').

2. FORTE ELECTROMAGNETICE

Daca se considera doua conductoare C1 ~i C2 (fig. 3.5, a) plasate in aer si parcurse de curentii II si 12, ele vor fi supuse unei forte F de atragere sau de respingere care se calculeaza cu rela tia :

F- l.Loi II

- -- 1 2,

2 tt d

(3.7)

in care: l este lungimea de paralelism intre conductoare; d - distanta intre conductoare.

Aceste tipuri de forte se numesc forte electrodinamice ~i ele au sensul de respingere dintre conductoare daca curentii au sensuri contrare (fig. 3.5, a) si au sensul de atragere dad cei doi curenti au acelasi sens (fig. 3.5, b). Pentr u a demonstra acest lucru se va considera situatia din figura 3.5, a insa conductoarele vazute de sus (fig. 3.5, c). In acest caz, se observa ca liniile de for ta ale cimpurilor magnetice au sensurile din figura, deci in axa conductoarelor se vor afla vectorii Bl produs de curentul II (conform regulii burghiului)

C, C2
1~ I2 t
I
f I t:
, {I Fig . .1.5. Forte electrodinarnice:

a - de respingere; b -- de atr aut ie ; c ~ determinarea scnsului de respingere; d - forte in bucle parcurse de curent.

59

si Bz produs de h Se constata ca for tele electrodinarnice F sint de respingere in conformitate cu:

- regula miinii stingi;

- faptul ca liniile cimpului magnetic se indesesc intre conductoare.

In cazul unei bucle inchise - spire - (fig. 3,5, d) parcurse de acelasi curent, I, curentul avind in ramurile elementare paralele sensuri opuse rezulta un efect de respingere, intre elementele aceleiasi bucle. Ca urmare, se spune despre 0 bucla parcursa de un curent electric ca ea tinde sa se mareasca (extinda) la maximum.

Observatie. Fortele electrodinarnice nu sint altceva decit forte electromagnetice la care 5<: cunoaste curentul, de exemplu II care a produs cirnpul de inductie B] in care este situat conductorul parcurs de un alt curent, de exernplu 12,

In adevar, rela tia (3.7) se poa te scrie astfel :

F = fL<>1] lIz = B1lIz. (3.8)

2. rut

Prin identificarea relatiei (3.8) cu (3.6) se poa te obtine valoarea indueiiei Bl a unui cimp produs de un conductor liniar parcurs de un curent II Ia distanta d de conductor:

B, = 1-'-./1, (3.9)

2 tid

j. FLUX MAGNETIC

Considerind 0 suprafata S :: contur inch is) perpendicular a pe directia liniilor de forta a unui cimp magnetic de inductie B (fig. 3.6, a) se defineste [luxul de induciie magneticd cD (pe scur t fluxul magnetic <D) produsul:

cD = BS.

(3.10)

Unitatea de masura a fluxului magnetic este weber-ul (Wb). [1 Wb = = 1 T X m2). Din aceasta cauza unita tea de masura a inductiei magnetice itesla) mai este definita uneori ca fiind Weber-ul pe metru patrat [1 T=Wbjm2J.

. In cazul in care liniile magnetice

N ale unui cimp de inductie magne-

! tid B fac un unghi Cf. cu normal a N

: : II : : i : Vi II la planul conturului (fig. 3.6, b) de

! ~h+!--~ II i suprafata S valoarea fluxului magnetic

~Ili I'HJs respectiv este data de r elatia :

i LlJ;:tiiil i <P = BS cos 0:. (3.11)

j; tf; Illl ; IB In sfirsit. dad se considera numai

,/' -qi~~! 0 spira dcsectiune S avind in interior

b un cimp magnetic de indue tie B (pro-

dus de curentul Ice 0 strabate) fluxul magnetic al unei spire va fi:

<1>= BS

Fig, 3.6, Flux magnetic:

a - Fin suprafej e perpendiculare pe clmp ; b - prin suprafeje obl ice.

60

(3.12)

iar dad se considera similar 0 bobina cilindrica sau toroidal a avind n spire. a tunci fluxul total ce strabare bobina va fi :

'J = nBS = 1t$.

D. CIRCUITE MAG?-iETICE

1. ~'lATEIUALE MAGNETICE

(3.13 }

Diversele ma teriale se cornporta In mod diferit in cim pur i magnet ice in sensul ca ele prezinta (la aceleasi dimensiuni geometrice) perrneabilitati magnetice diferi te *'.

Se considera un circuit magnetic oarecare sub influenta unui cimp magnetic H, de exemplu un solenoid toroidal de lungime medie l(l = 2r.r; r = = raza torului) avind un numar n de spire parcurse de curentul I (fig. 3.7, a) -

-H= !!!__.

Dupa cum s-a ararat. dad. circuitul magnetic este plasat in vid ("mediul magnetic" al torului este vidul), In acest caz inductia rnagnetica Bo a cimpului va fi :

Bo = VoH.

• Materiale paramagnetice. In cazul In care mediul este format din anumite materiale, de exemplu aer sau unele metale Ifig. 3.7. b) inductia magnetica creste cu 0 inductie suplimentara B', fata de inductia in vid, desi cimpnl H a dimas neschimba t:

B 1 = Bo + B I = '!QR + B'.

I! 'I: (,
17 A j n Ai
111 i I I II i I
! )1'7£ I . I '1 I )1,;1 I it
0 b o 6
a b c

Fig. 3.7. Materiale maguetice :

a - viti; b - paramagnetice; c -_ diamagnetice.

* DlIp,i cum in cimp electric materialele diferite prezinta rezisrentc diferit e (la aceleasi dimensiuni geometrice), dec; conductivitati elec trice difcrite.

61

Ca urmare permeabilitatea magnetica absoluta fll va avea valoarea:

_ B] _ B'

fll - -_ lLo+ - > 11.0'

H 0 H

Din relatia (3.14) se deduce permeabilitatea magnetica relativa flr1:

iJ., B' B!

flr1 = - = 1 + ~ = 1 + - > I. (3.15)

iJ.u iJ.uH Bo

(3.14)

Materialele la care perrneabilitatea magnetica relativa este supraunitara se numesc materiale paramagnet ice. De exemplu aerul are fl = 1,000003, deci permeabilitatea aerului se considera practic egala cu cea a vidului .

• Materiale diamagnetice. La alte tipuri de materiale ca, de exemplu, cuprul inductia magnetica scade u~or cu 0 indue tie suplimentara B" fata de induc tia in vid, desi cimpul H a ramas neschimbat (fig. 3.7, c):

Bz = Bo - B" = floE - B". (3.16)

Perrneabilitatea magnetica absoluta a acestor tipuri de materiale va a yea valoarea

B B!

lL2 = _2 = ~LO -- - < fLo,

o H . H

(3.17)

Similar, se deduce:

IJ" E"

flr2 = b = 1 - ~- = 1 - -~ < I.

iJ.o iJ.oH Eo

Materialele la care permeabilitatea magnetica relativa este subunitara se numesc materiale diamagnetice. De exemplu, cuprul are fLr = 0,999995 .

• Materiale feromagnetice. 0 grupa speciala de materiale paramagnetice o constituie cele feromagnetice, la care permeabilitatea magnetica relativa nu numai ca este supraunitara dar are valori foarte mari (fig. 3.7, b). De exemplu flr = 500 ... 5 000.

Din aceasta categorie de ma teriale fac parte in principal compusii Iierului - fonta, otelul - si nichelul precum si unele aliaje ale acestora.

(3.18)

Observarle. In calculele tehnice pent ru toate materialele, cu excepi ia celor Ieromaguetice, se considera lJ.r = 1.

2. MAGNETIZAREA MATERIALELOR FEROMAGNETICE

Permeabilitatea magnetica a materialelor feromagnetice nu estc constanta, ci variaza in functie de cimpul magnetic. Considerind torul din exemplul precedent realizat din material feromagnetic, de exemplu otel avind bobina alimentata cu un curent avind succesiv valorile 11, 12, 13 .. , (II < 12 < 13) se obtine curba B = f(H) din figura 3.8, care poate fi considerata ca avind trei zone:

- Zona 0 - X este 0 portiune liniara cu panta relativ mare*, zona in care inductia Beste propor tionala cu cimpul H, deci fl este constant si relativ mare : este zona in care se spune ca miezul magnetic functioneaza nesaturat :

* Panta curbei reprez.im a chia r permeabiJitatea ruagnetica iJ..

62

Daca magnetizarea miezului de otel se face prin variatia continua a curentului I de la 0 -+ 1max -+ 0 -+ - 1max -+ 0 dmpul magnetic H va prezenta 0 variatie similara 0 -+ H max -+ 0 -+ - H max -+ 0 insa inductia B va a yea valori diferite dupa cum 'dmpul H este in crestere sau in scadere (fig. 3.10).

S-a obtinut astfel 0 curba de magnetizare inchisa numita ciclu de hisierezis,

Denumirea A de "histerezis" vine din limba greaca ~l insemneaza "raminere in urma". In adevar, din figura 3.10 se observa de exemplu ca in punctul 2 desi curentul I (cimpul H) a revenit la zero totusi inductia mai are 0 valoare pozitiva B = B; numita inductie remanent a ; de asemenea in punctul 5 desi H = 0 totusi B = - Br• Similar, in punctul 3 (respectiv 6) pentru a putea produce 0 inductie magnetica nula venind dinspre inductii remanente pozitive (respectiv negative) este necesar un cimp - He (punctul 3) respectiv + He (punctul 6) numit cimp coercitio, In timpul unui cic1u de histerezis materialul absoarbe din dmpul magnetic 0 cantitate de enrgie * care Se transforrna in caldura si care constituie pierderile prin hisierezis. Acest lucru apare cu pregnanta in curentul alternativ unde curentul i~i schimba sensul de SO de ori pe secunda (v. cap. 4).

- Zona X - Y este por tiunea in care fierul incepe sa se satureze, deci permeabilitatea magnetica scade; zona este numita cotul curbei de magnetizare ;

- Zona Y - Z este 0 portiune liniar a cu panta relativ mica, iar fJ. are 0 valoare aproximativ constanta care tinde spre fJ.o (deci fJ.,.:::::; 1); aceasta este zona saturata a curbei de magnetizare.

Pe aceeasi diagrama s-a trasa t si curba fJ.,. ='f(H) dedusa din curb'a B = f(H).

In figura 3.9 se prezinta curba B = f(H) pentru un anumit tip de otel electrotehnic folosit Ia constructia ma-

sinilor ~i a para telor electrice. '

Obscrvatie, In apropierea originii (fig. 3.8) curba de mag netizare prez i nta un cot relativ mic, ceca ce Lace ca [ir ~a nu aiba va.loarea maxima !l.r max incepind chiar de la valori Ioar te mici ale ciuipnhii H,

,- -.- - -.1J,·,r

c.

H

Fi;. 3.8.

Caracteristicile B = f(H) si flo = f(H).

Fig.

3,9. Curba de rnagnetizare a orelului electrotehnic.

* Energia este neccsara invingerii frecarilor prod use ill timpul orientari i u nor curenri maleculari din interiorul materialului.

63

Fig. 3.10. CieLl histerezis.

Pierderile prin histerezis sint propor tionale cu suprafa ta ciclului de histerezis si, bineinteles, ell cantitatea de material feromagnetic.

Din aceasta cauza in industrie pentru un anumit tip de otel electrotehnic ~I pentru 0 anumita frecventa (de exemplu f = SO Hz) ~ men tioneaza pierderile specific~ [W jkg] prin fenomenul de histerezis,

Prin realizarea unor table (tole) din tr-un otel special numit otel electro tehnic obtinut prin adaos de siliciu (4-5% Si) in fier se asigura 0 curba de magnetizare cu perrneabilita te mag-

netica mare precum si un ciclu de histerezis cu 0 suprafata relativ redusa,

Prin folosirea un or oteluri speciale cu induc tii rernanente mari ~i cimpuri coercitive mari se realizeaza magneti permanenti, care deci i~i pastreaza proprietatile magnetice si in lipsa cimpului de indue tie H produs de curentii electrici,

3. LEGEA CIRCUITULUI MAGNETIC

Se considera un tor de otel (fig. 3.11) de lungime medie l(l = = 2~r; r fiind raza medie a torului) avind 0 bobina constituita din n spire ~l strabatuta de curentul f.

Tinind seam a de relatiile (3.2) ~i (3.10) se poate scrie expresia fluxului magnetic 11> ee strabate torul:

Expresia:

(3.19)

fl·S

(f. = iiI

(3.20)

se numeste tensiunc magnetomotoare sau solenatiqi poatefi exprimata In arnperspire.

Expresia:

,

(/2 = __:_ f,LS

(3.21 )

F·ig. 3.11. Legea ci rcui tu lui ruag ner ic

la un tor omogen. se numeste reluctania circuitului magnetic.

Ca urmare tinind searna de expresiile (3.20) si (3.21) fluxul magnetic (rela tia 3.19) poa te fi exprima t in tr-o forma mai simpla astfel:

(3.22)

rela tie care defineste legea eireuitului magnetic.

Se poate constata 0 analogie intre rela tia (3.22) ~l relatia care defineste legea lui Ohm:

1= E .

R

(3.23)

In adevar relatia (3.22) poate fi considerata ca analoaga legii lui Ohm aplica ta unui circuit magnetic putind face 0 analogie si intre marimile componente:

I = curent electric --+ <D = flux (curent) magnetic;

E = tensiune electromotoare --+ gr = tensiune magnetomotoare;

R = rezistenta electrica [R = _1_] --+ JJt = reluctanta magnetic a [JJt = _!__].

, y - S ' !J.s •

y = conductivita tea electrica ~ fL = permeabilita tea magnetica,

Dupa cum se va vedea, analogia intre marimile electrice si magnetice poate fi extinsa cu obsorvatia ca in timp ce conductivita tea y este in principiu constanta, permeabilitatea magnetica f.1. se modifica cu tensiunea magnetomotoare, ceea ce ne deterrnina sa spunem ca circuitele magnetice sint neli neare.

Din relatia (3.4) si (3.20) se poate observa ca intensitatea cimpului magnetic II nu reprez inta altceva decit tensiunea magnetomotoare pe unitatea de 1 ungime a circui tul ui magnetic,

Sa presupunem ca torul de otel este intrerupt (taiat) pe 0 lungime la (fig. 3.12) astfel ca lungimea circuitului in fier ramine l,(fa + l , = l = 2m). Portiunea de aer din circuitul magnetic se numeste intrefier.

In acest caz relucta nta circuitului magnetic ("rezi~tenta" magnetica) se modifies in trucit fluxul magnetic trebuie sa straba ta si 0 portiune de aer care are permeabilitatea magnetica mult mai mica. Legea circuitului magnetic se serie in aceasta si tua tie:

ill' nl

<ll = ---- ---

tA, + a\,a

i, la

-+-

fLS i.LI)''l

(3.25)

Trecind la 0 forrnulare generala, daca se presupune ca de-a lungul unui circuit magnetic oarecare exista diverse portiuni cu

5 - Electrotehnica - c. 162

(3.24)

: I I 1

o

Fig. 3.12. Legea circuitului magnetic la un tor cu intrefier.

65

lungimile 11, 12 ••• In' sectiunile 51, 52'" Sn si per~eabilitatile magnetice 11.1, [1.z··. [1.,. legea circuitului magnetic se poa te scne:

n[

(3.26)

Observatie. Rcluctn.urele mag net ice se inseriaza (insurneaz a aritmetic) intocmai ca rezistentcle ohm ice legate in serie.

1. LEGEA CURENTULUI lOTAL

Relatia (3.26) mai poate fi scrisa sub torma :

(3.27)

Dar conform cu (3.10) rapor tul intre fluxul cp ~l sectiunea 5K r eprezintji inductia B K in acea portiune

11

Er( = - . (3.28)

- SK

De asemenea, conform cu (3.5) raportul intre inductia B[( si perrneabilitatea fJ.[( reprezinta cimpul magnetic in acea portiun~:

(3.29)

1nlocuind relatia (3.29) In (3.27) rezulta :

(3.30)

rela tie care defineste legea curentulu; total.

In sftrsit daca pe un miez magnetic exista mai multe bobine AI, Az ... An avind nl, n2'" nm spire fiecare ~i strabatute de curenti II, 12", 1m, tensiunea magnetomotoare total a 8F va fi data de suma solenatiilor par tiale luate cu semnul lor,

(3.31)

Luind una dintre solenatii ca referinta - de exemplu nl1l - se va adopta semnul plus (+) sau minus (-) daca, conform legii burghiului, cimpul produs de solenatia considerata are acelasi sens, r espectiv sens contrar fata de solenatia de r eferinta,

Aplica(ia 3.1 Sa se caIculeze Ilu xul magnetic <P prin rn iezul magnetic din figura 3.13 parametrii fiind eei ind icati in figUf{t si presupunind eil. rniezul de fier este nesaturat; se va admite permcabilitatca mag netica relativa a Iier ul ui I-tr = 650 .

. 66

I

{

I I I

12 e- 22 em --_/

S2=!Ocm2

Fig. 3.13. Calculul circui+ului magnetic (aplicatia 3.1).

Rds ptins.

Permeabili tatea ruag netica a fierului va fi:

u = 11. U. = 650 . 4n:' 10-7 = 0 82. 10-3 [ Wb ] •

• I r. 0 '

A'm

- Relucra n tele magnetice ale celor trei trorisoane var fi:

1 5· 10-2 [ A ]

S1-1 ~c __ I - = = 86 000 - •

11. . 5) 0,82' 10-3.7. 10-4 Wb '

1 22 . 10-2 [ A ]

S1-2 = __ 2 - = = 268 000 - •

11. . 52 0,82· 10-3• 10-~ Wb '

13 0,2' 10-2 [ :A ]

S1-3 = -- _ ------ = 1580000 -- .

11.0 • 52 4n: . 10-7. 10-3 Wb

Reluctarita tat ala a circuitului va fi:

[A]

~ = &t1 + JJt2 + .l1lJ = 1931 000 -- .

\Vb

Observat ic. Desi intrefierul este relativ mic in raport cu restul circnitului (13 = 2mm) totus i reluctarita in aer este mult mai mare decit cea in Iier c1eaarece ~(o ..::;:: 11..

- Tensiunea magnetomotoare totala 'va fi:

- Fluxul magnetic in circuit este:

~ 1750

<f> = ._ = ---- = 0,906· 1O-3[Wb].

S1- 1934 . 103

67

E. INDUCTIA ELECTROMAGNETIC~

1. FENOMENE DE INDUC'fIE ELECTROMAGNETIC\.

Se considera 0 bobina B (fig. 3.14, a) a vind legat la bornele sale un am permetru A si un magnet permanent plasat coaxial cu bobina. Ampermetrul se afla pe pozitia zero.

Se introduce brusc magnetul in interiorul bobinei (fig. 3.14, b), ceea ce are ca efect devierea intr-un anumit sens (de exemplu +-) a ampermetrului A.

Magnetul fiind lasat in pozitia introdusa (fig. 3.14. c) amperrnetrul indica de asemenea zero.

La extragerea brusca a magnetului din interiorul bobinei (fig. 3.14, d) ampe rmetrul deviaza din nou, Insa de data aceasta in seas contrar, dupa care magnetul permanent revenind la pozitia initiala (fig. 3.14,. a), acul ampermetru lui revine din nou pe zero.

In locul cimpului magnetic produs de magnetul permanent se poate folosi pentru realizarea acelorasi experiente 0 alta bobina parcursa de curent contin uu - electromagnet.

Ace asta experienta ne perrnite sa tragem urrnatoarea concluzie: intr-o bobina ia nastere 0 tensiune electromotoare (curent) atunci cind fluxul magnetic prin spirele sale variaza. Acest fenomen poarta numele de induciie elecirom agneticd. T ensi unea electromotoare care ia nastere prin fenomenul de ind uctie electromagnetica se numeste iensiune electromotoare de induciie iar cu rentul produs In bobina se numeste cureni de induct/e.

Aceeasi experienta ne permite sa rnai ccnstatarn ca tensiunea electromotoare de indue tie are un anumit sens atunci cind fluxul magnetic creste (la introducreea magnetului - fig. 3.14, b -) si sens coritrar dud fluxul magnetic scade (Ia scoaterea magnetului - fig. 3.14, d -).

Repetlnd experienta de mai sus, insa deplasind magrietul cu viteze din ce in ce mai mari, se constata ca devia tia arnpermetrului, deci tensiunea

a

b

c

d

Fig. 3.14. Lnductia electromag netica intr-o bobina:

a - ell maunet ul In exterior; b - la Inrroducerea magnet ul'ui ; c - eu magnetul in interiorul

1:1 bobinei; tl _ Ia scoa tere a magnetului,

68

electromotoare indusa, cresc proportional cu vitezele respective, de asernenea , la aceeasi viteza de deplasare a magnetului, tensiunile electromotoare induse cresc proportional cu numar ul de spire al bobinei folosite.

2. LEGEA INDUqIEI ELECTROMAGNETICE

Pe baza experientei de mai sus s-a dedus cantitativ valoarea tensiunii electromotoare E indusa intr-o bobina avind n spire:

~cI> E==-'H-, ~I

(3.32)

in care:

Ll<l> reprezinta variatia fluxului magnetic produs in intervalul de timp Llt.

Observatie. Raportul ~<!> reprczinta chiar ,,'Iiteza de variat ie" a fluxului mag netic ~. ~t

Trecind la var iatii infinit mici ale fluxului (d<D) si ale timpului (dt) relatia (3.32) se poate exprima astfel :

det> E = - JI-

dt

si defineste legca inductiei electromagnetice.

Tensiunea electromotoare de indue tie iritr-o bobina (spira) este proportionala cu nurnarul de spire si cu viteza de varia tie a fluxului magnetic *

prin bobina respectiva. .

Pentru a se dernonstra sensul fizic al semnului minus din expresia (3.33) se va recurge la urrnatoarea exper ienta (fig. 3.15, a):

Pe un rniez magnetic :11 se plaseaza 0 bobina "inductoarc" A 1 careia i se poate aplica un curent 11 prin inchiderea contactului K ~i 0 bo bina Aa in care se induce 0 tensiune electrornotoare, deci care generaza cure ntul 12• La inchiderea contactului K curentul II crescind de la valoarea zero la 0 valoare II max produce fluxul lTlagnEt~c <1:\ (fluxul inductor) care are sensul

(]

(3.33)

Fig. 3.15. Determiriarea legii lui Lenz:

a - la stabilirea curentului; b - la intreruperea curentului.

• Sau : ... variatia fluxului magnetic in u ni+atea de timp.

de crestere +~(I>l (conform legii burghiului - v. cap. 2). Curentul 12 prc-

I E~- ~; :- 8~:X I dus de tensiunea electromotoare indusa . . are sensul de circula tie astfel ca fluxul

magnetic - <ll2 (fluxul indus) precum si sensul de crestere al acestuia - ~<ll2 (determinat de 'asemenea conform legii burghiului) are sensul opus (- "minus") fluxului inductor.

La deschiderea con tactului K curen tul 11 scade de la valoarea maxima 11max la zero (fig. 3.15, b) iar fluxul $] scade, sensul sau de varia tie fiind - ~(I>l: ca urmare, curen tul 12 deterrnina t de tensiunea electromotoare indusa produce 0 varia tie + ~<ll2 de ascmenea de sens opus varia tiei fluxuFig. 3.16. Legea induct iei electromagnetice lui inductor.

aplicata Ia un conductor rect i lin iu. Acest fenomen reprezin ta legea lui

Lenz, care mai poate fi enun ta ta ~i astfel: efectul iinde sa se opuncl cauzei care l-a produs.

o forma par ticulara a fenomenului de inductie are loc la deplasarea cu viteza v a unui conductor de lungime 1 perpendicular pe liniile de fort a ale unui cimp de inductie B (fig. 3.16).

Considerind crt in timpul ~t conductorul efectueazii 0 deplasare ~x aceasta corespunde unei suprafete ~S de linii de forta :

E=-8.f.v

~s = l~x

(3.34)

sau unui flux magnetic total:

~(I> = B ~S = Blts».

(3.35)

Tensiunea electromotoare indusa in conductor se obtine inlocuind relatia (3.35) ~i (3.32):

E _ acI> _ Bt S»

_-- __ ---

at at

(3.36)

at'

~l deoarece - = v rezulta in defini tiv at

Dad vectorul v -- viteza de deplasare a conductorului - face un unghi C( cu directia vectorului indue tie B, tensiunea electromotoare de inductie se exprima sub forma sa generala

E = - Blv sin c(. (3.38)

Sensul tensiunii electromotoare induse in conductor, V deci sensul de circulatie al unui curent 1 produs, dad

F· 3 17 R I conductorul ar fi inch is se obtine eu regula miinii drepte

19. .,. egu a

mlinii drepte. (fig. 3.17) ~i anume: tinind mina dreapta cu palma

E = -- Blv.

(3.37)

70

in tinsa ~i degetul mare indeparta t la 90° astfel ca liniile de forta ale cimpului de indue tie B sa intepe palma, iar conductorul sa se deplaseze in directia indicata de degetul mare, curentul indus, deci tensiunea indusa, va avea sensul indica t de celelalte degete .

. '. INDUCTANTA PROPRIE

Dupa cum s-a ar ata t 0 bobina cu It spire pare ursa de un curent I da nastere unui cimp magnetic H, unei inductii B sau unui flux total y = nQJ care sin t proportionale cu curen tul I:

y = n<D = LI.

(3.39)

Factorul de proportionalitate L se nurneste inducianta proprie sau simplu, inducianta" bobinei si reprezinta r aportul dintre fluxul total ~i curentul care l-a prod us:

n'~ L=-· 1

Considerind 0 bobina cu circuit magnetic inchis, de exemplu un tor, fluxul magnetic <D produs de curentul I care parcurge cele n spire va fi conform relatiei (3.19).

(3.40)

<D = nl , &l

&l fiind reluctant a circuitului magnetic.

Inlocuind rel~ tia (3.41) In (3.40) se obtine :

(3.41 )

'd n I 112 n2

L=-,-=-=-S· u .

j ~ CJ1 1 '

(3.42)

Observatie, l nductan ta L esr e r onst anr a daca permeabili tat ea mag nct ica cst e constanr a, ceca ce corespunde materialelor nei",rOll,agllctice precum si celor ieromagnetice Iu nct io nind in regim nesaturat.

Unitatea de masura a inductantei este henry-ul (simbol H), care are dimensiunea Q . s.

j H = 1 Q. s.

4, INDUCTANTA MUTVALA

Se consider a doua bobine Al ~i A2 (fig. 3.18) cuplate inductiv, adica eu circuit magnetic comun avind un nurnar de it1 respectiv n2 spire si parcurse de curentii II ~i respectiv h

Fluxurile magnetice produse, <1\ ~i respectiv <D2, vor circula astfel:

- Fluxul <D1 str aba tind cele it1 spire ale bobinei Al va da nastere unui flux propriu total

(3.43)

* Uneori mai este numi t si autcin d uct antd san ind.u ct ivit at e,

71

- 0 parte din fluxul (I\ inchizindu-se prin aer sub forma unui flux de scapari .0.<1>1 rezulta ca numai 0 parte din fluxul ¢1 si anume

(012 =--= ¢1 - .0.(01 = KIQV (3.44)

va strabate bobina A2• Fluxul cD12 prin bobina A2 va cia nastere unui flux total:

Y12 = 1~2<1>12 = n2KlcDl' (3.45)

Observat ie. 1<1 este un factor su bu nitar i«, < 1).

- Similar, fluxul <1>2 strabatind cele 112 spire ale bobinei proprii va da nastere fluxului propriu total

Fig. 3.18. Determinarea ind ucta ntei mu tuale. iJ;22 = 112(02 = L2I l' (3.46)

- 0 parte din fluxul cD2 inchizindu-se prin aer sub forma fluxului de seapari Ll<P~ rezulta ca numai 0 parte din fluxul ¢2 si anume

(021 = ¢2 - LlcD2 = K2cD2 (3.47)

I,

. _______

va strabate bobina AI. astfel ca fluxul total prod us in bobina Al va fi

(3.48)

Tinind searna ~i de relatia (3.43) expresia (3.45) se mai poate scrie si astfel:

(3.49)

In care coeficientul de proportionalitate NI12 definit de relatia :

M - <Ji12 - "2 K L

12 - - _- 1 1

I, "[

(3.50)

se numeste inducianta mutuald. in tre bobinele A 1 ~i A2• tn mod similar relatia (3.48) se poate scrie:

hI = M21I2

(3.51 )

inductanta mutuala M21 intre bobinele A2 si Al fiind data de relatia :

(3.52)

Tnductanta mutuala ca si cea proprie se mascara in henry (H). Se demonstreaza ca :

11112 = 11121 = 1\1[.

Din relatiile (3.50) ~i (3.52) se poate scrie:

M2 = <Ji12 <Ji21 = KIK~lL2'

It 12

72

(3.53)

(3.54)

Rezulta ca inductanta mutuala M intre doua bobine avind inductantele proprii L, si L2 va fi d~ta de relatia :

M = .jK1K2 .jL1L2 = K.jL1Lz

(3.55)

In care factorul K = /klK2 < 1 se numeste coeficient de cuplaj intre bobine.

Daca fluxurile de scapari AWl si AW2 sint nule rez ulta ca:

K, = K2 = 1 = K = 1

deci, inductanta mutuala capata forma:

M = .jL1Lz.

(3.56)

5. TENSIUNE ELECTROMOTOARE DE AUTOINDUqIE

Daca un circuit electric cuprinde 0 bobina cu inductanta L parcursa de un curent variabil i, fluxul total prod us de curentul i este de asemenea variabil

tj; = ncP = Li.

(3.57)

Conform legii inductiei variatia fluxului tj; va induce si in propria bobina o tensiune electromotoare eL data de rela tia :

eltjJ eli

e = - .~ = - L - . (3.58)

L dt dt

Aceasta tensiune electrornotoare produsa de varia tia curen tului propriu al bobinei se nurneste tensiune eleciromotoare de auioinduciie.

Tensiunea electrornotoare de autoinductie este - conform legii lui Lenz - de sens contrar tensiunii aplicate bobinei respective.

F. ENERGIA CIMPULUI MAGNETIC

o bob ina avind rezistenta ohmica R si induct ant a L este alimentata de la 0 sursa cu tensiunea electromotoare E. In conformitate cu cele aratate in paragraful precedent si cu teorema a II-a a lui Kirchhoff se va scrie:

E - eL = E - L ~ = Ri dt

(3.59)

sau

E R· L di

= 2 + -.

elt

Inmultind aceasta relatie cu i . dt se obtine :

Ei dt = Ri2cit + Li di.

Integrind in intervalul de tim pO-to. rezulta :

~~ Eicit = ~~ Ri2 cit + ~~ Li di.

(3.60)

(3.61)

(3.62)

73

Termenul:

HI. = ~:. Ei dt = Eito reprezinta energia debitata de sursa, iar termenul

WR = ~~ Ri2 dt = Ri2to reprezinta energia consumata pe rezistenta R (si care se transforms 'in caldura) in intervalul de timp considerat (O-to).

Considerind ca in acelasi interval de timp curentul i a variat de la 0 la I (t = 0 ~ i = 0; t = to ~ i = I) eel de al treilea termen al relatiei (3.62)

(3.63)

(3.64)

~', . . ~1 [iZ] iZ II LIZ L~ d~ = Ld - = L - I =-

o 0 2 2 10 2

(3.65)

reprezinta energia cimpului magnetic:

LIZ

W =-.

m 2

(3.66)

La cresterea curentului energia acumula ta in cimpul magnetic cre~t~, aceasta fiind absorbita de la cimpul electric si invers, la scaderea curen tului, cimpul magnetic cedeaza energie cimpului electric.

Relatia (3.62) reprezinta asadar ecuatia de bilant energetic al unei bobine avind rezistenta ohmica R si inductanta L 9i fiind alimen tata de la 0 sursa de tensiune E.

REZUMAT

• Ca ~i mag neti i perrnanent i curent ii electrici prin co nductoare produc cimpur i magnetice in rnediul inconjurator , aces tea constituind impreu na cu cim pll I electric care a generat acesti curen ti cimpuri electromagnetice.

• Cimpul magnetic este caract erizat prin intensitate (H), marime care depinde de curentul care l-a prod us si prin indue tie rnag netica (B) care depinde de mecliul mag-

netic strabil.tut.

• Cimpul magnetic exerci ta asupra conduc toarelor parcurse de cu re nt forte mecariice numite forte electromaguet ice, dupa cum conductoarele parcurse de curcnt excrcita int re ele forte electrodinamice de atragere san de respingere,

• Tctalitatea liniilor de forra ale u nui cimp de i nduct ie B printr-o suprafata S' coris ti tuie un flux magnetic <II (<l> = BS).

• FluxuI magnetic total <jJ printr-o bobi na avind n spire rcprcz i nta produsul In tre fluxul <l> ce strabate acea bob ina si nurnfirul It de spire (<jJ = n<l».

• Diutre materialele magnet ice in pract ica in tereseaz a in special cele feromagnetice care posed a permeabilitati magnetice fL Ioartc mar i,

• Circuitele magnetice se calculeaz a folosind legea circuit ului magnetic si legea curentului total.

• Inductia electromag netica reprezi nta fenomenul de prcducerc (.,inducere") a u nor tensiuni electrornotoare in bobine (co nductoare) fixe parcurse de cimpuri magnetice var iabile sau in conductoare ce se deplaseaza in cimpu ri magnetice invar iabile.

'---~-------------------------------

VERIFICAREA CUNO~TINTELOR

1. Cirnpurile magnetice pot fi prod use : a - nu ma i de magneti i perrnanent i? b - nurnai de electromaguet i ?

c - de mag neti perrnanen ti sl electromag nej i?

2. Intensitatea cirnpului magnetic H var iaza in raport cu lungimea l a circuitului magnetic: a - direct proportional?

b - i nvers proportional?

c - independent?

.3. l nductia mag net ica B var iaz a In raport cu permeabilitatea rriiezu lu i magnetic: a -- direct proportional?

b - i nvers proportional?

c -- independent?

--I. Fluxul magnetic <.)i s trtibat.ind u n circuit magnetic cu sect iu ni din ce in ce mai mari: a - 15i spo reste valoarca?

b - i~i micso reaz a valoarea ? c - i~i past reaz a valcarea ?

5. Pentru 0 bobina cu ci rcui tul feromagnetic definit, f luxul maxim corespu nde: (l - miezului magnetic saturat?

b - miezului magnetic nesaturat?

c - fu nct ioniir i i In [urul originii curbei B = f(H)?

,6. Pierderile In fier datorate fenomenului de histerezis sint proportionate cu : a - inductia rerna ne ntii P

b - cirnpul coercitiv ?

C - suprafa ta ciclulu i de histerezis P

7. Tensiunea electrorno toare indusii intr-o hobina A2 este proport.ionala cu: a - nurnarul de spire ", al bobinei Al inductoare?

b -- numarul de spire 112 al bobinei A2 in care se ind uce ? c - produsul ",Jl.2 al nurnerelor de spire?

.:8. Pentru 0 bobina data avind rezistenta R, inducta nta L si fiind alirnentata Cll tensiunea E curentul in circuit va fi minim clnd:

a - viteza de variatie a curentului va fi maxima?

b - viteza de varia tie a cnrentului ora fi minima? .C - cu rent ul este cont i nuu ?

CAPITOLUL 4

CURENTUL ALTERNATIV

A. CURENTUL ALTERNATIV IVIONOFAZAT

J. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

Principial, curentul electric se produce pe baza fenomenului inductiei electromagnetice. Intr-o spira ce se roteste si taie liniile cimpului magnetic produs de doi poli magnetici, N si 5 (fig. 4.1) ia nastere 0 tensiune electromotoare de indue tie.

Pentru intelegerea fenomenului se va considera axa 1 - 1', numita axa polilor, si axa 0 - 0' (perpendiculara pe axa polilor), numita axa neuird, si se va nota cu 'P unghiul pe care spira 11 face la un moment dat cu axa neutra.

;..

I

f-vJ..o .... an ......... ~

l-'t.L+~&w+\J..j..rxJlx -».: JZ:..

A;to l7-?t.llro

v= ij s,iul'

0'

I

~ r j 11

I/J

It'

Fig. 4. J. Principiul producerii curentului Fig. 4.2. Determinarea vitezei de taiere a liniilor

alternativ. cimpului magnetic.

Tensiunea electromotoare el, indus a intr-un conductor de lungime l care taie cu viteza v liniile de forta ale cimpului de inductie magnetica Beste (v. rela tia 3.37):

el = Blv.

(4.1 )

Se observa ca viteza cu care conductorul taie liniile cimpului nu este constanta, ci depinde de unghiul 9.

Astfel (fig. 4.2):

- cind spira se afla pe axa polilor (1 - l ' liniile sin t taia te perpendicular ~i viteza cu care ele sint intersectate are 0 valoare maxima:

v = vo;

-- cind spira se afla pe axa neutra (0 - 0') liniile nu sint taiate (spira se deplaseaza in lungul liniei) si deci viteza este nula :

v = 0;

- cind spira face un unghi oarecare 9 fara de axa neutra, viteza de taiere a liniilor cimpului magnetic va fi

v=vosin cpo

(4.2)

Ca urmare, inlocuind rela ria (4.2) in (4.1) se va obtine valoarea tensiunii el indusa in conductor in cazul general:

el = Blvo sin cpo

(4.3)

Sensul tensiunii induse va fi dat de regula miinii drepte, adica va avea sensul din figura 4.1.

o spira este constituita din doua conductoare dintre care unul taie liniile cimpului intr-un sens astfel ca tensiunea indusa are 0 anumita valoare !7i anume sens, iar celalalt taie liniile in sens contrar, deci tensiunea indusa are aceeasi valoare insa sensul contrar, Deoarece insa ~i pozitia celui de-al doilea conductor este inversata, tensiunea electromotoare indusa intr-o spira este data de sum a celor dona tensiuni egale induse in cele dona conductoare:

&i (4.4)

In cazul in care in locul unei spire se foloseste 0 bobina cu n spire, tensiunea indusa care valoarea :

e = 2nBlvosin <'p

(4.5)

sau

e = Ema," sin wt,

(4.6)

in care s-a nota t:

Emax = 2nBlvo;

cp = (,)t (w - viteza unghiulara a bobinei, iar t = timpul).

S-a obtinut astfel 0 tensiune alt ernativa sinusoidala (fig. 4.3) care este culeasa pe inelele A 9i B prin periile Pl ~i P2 (fig. 4.1) si poate alimenta un consumator - de exemplu lampa L. Aceasta este forma cea mai simpla de producere a curentului alternativ monofazat, iar elementul descris constituie un generator de curent alternativ monofazat.

77

I T= If! (f!E'rioodo) I

I' ~ + (!r!'cvel1/o)

o

-[. ---------

mo» I

Fenomenul prezentat este reversibil in sensul ca, aplicind prin periile PI si P2 o tensiune altemativa sinusoidala, spira (bobina) descrie 0 miscare de rotatiedeci este capabila sa produca un lucru mecanic. S-a obtinut astfel un motor de curent alternativ.

Nota. Parte a Iormata din polii magnetici N si S constituie siator ul (care sta) sau inductorul (care induce cim p) masini i electrice (generator sau motor). iar spira (bobina) constituie rotorul (care se roteste) san i nd u su! (in care se induce tensiunea) masinii respective.

2. M.ARIMI CARACTERISTICE ALE CURENTULUI ALTERNATIV

Fig. 4.3. Diagrama tensiunii alternative Revenind la expresia tensiunii electro-

sinusoidale. motoare deduse mai sus (e=Ema., sin mill ent)

se pot defini unele marimi caracteristice. • Perioada. Dad spira face 0 rota tie completa (27t) in timpul T, rezulta valoarea vitezei unghiulare:

211:

en = - = 27tf. (4.7)

T

Marimea T se numeste perioadii si reprezinta, dupa cum s-a aratat, timpul (exprimat in secunde), in care spira efectueaza 0 rotatie completa, adica timpul dupa care tensiunea alternativa capata aceeasi valoare si acelasi sens de crestere,

De exemplu, pentru: t = T; t = 2T; t = 3T ... , expresia sin ent capata valorile: sin enT = sin 27t = 1, sin2ent = sin 47t = 1; sin 3enT = sin 67t = 1..., adica tensiunea electromotoare capata valoarea maxima (e = Emax).

• Frecventa, Marimea j (! = ~,) se numeste jrecvenfii si reprezinta numarul de perioade cuprinse intr-o secunda. Frecventa se mascara in perioade pe secunda sau heri; (Hz). Frecventa curentului alternativ industrial din tara noastra, ca dealtfe1 din toa ta Europa *, este de 50 Hz.

• Valoarea eficace. Din figura 4. 3 si din rela tia e = E max sin ent se 0 bserva ca 0 tensiune alternativa monofazata i~i schimba sensul de 100 de ori pe

d~ ( 2 or i 50 periOade) t ind tf 1

secun a X . recm as ei:

perioada secunda

- de 100 de ori prin zero (e = O};

- de 50 de ori prin valoarea maxima (e = Emax);

- de 50 de ori prin valoarea minima (e = - Em4x)'

Masurind cu ajutorul unui voltmetru 0 asemenea tensiune alternativa, acul acestuia nu va urmari insa aceste variatii, ci va indica 0 anumita valoare fixa E.

* In S.U.A. si in unele tihi dependente economic de aceasta tara, Irecventa curentului alternativ industrial este de 60 Hz.

78

Aceasta valoare a tensiunii este numita valoare eficace sau ualoare efectiva. Se consta ta ca :

E _ Emax _ Emax

- ~2-1.41·

Tensiunea alternativa sinusoidala mai poate fi exprimata, prin urmare, astfel:

e = liE sin osi,

Aceasta inseamna ca, de exemplu, daca voltmetrul indica E = 100 V, valoarea maxima (de virf) a tensiunii in circuit este Emax = li' 100 = 141 V.

Atentie I In practica curcnt a nn se lucreaz a ell valori maxime ci, de obicei, nurnai cu valori ef icace.

Sensul fizic al notiunii de valoare eficace a tensiunii (curentului) alternativ rezulta din efectul termic pe care 0 marime electrica alternativa sinusoidala n are asupra consumatorilor rezistivi.

In adevar, s-a demonstrat teoretic ~i practic ca puterea elec trica disipata pe 0 rezistenta R este aceeasi fie ca se foloseste 0 tensiune continua de valoare E, fie ca se foloseste 0 tensiune alternativa sinusoidala de valoare

maxima Emax = li E.

J. REPREZENTAREA VECTORIALA A MARIMILOR SINUSOID ALE

Rezolvarea retelelor de curent alternativ se poate face comod folosind reprezen tarea vectoriala a marimilor alternative sinusoidale. In acest scop se considera 0 marime alternativa sinudoidala exprimata intr-o forma generala:

a = Amax sin ((,jt + cp)

(4.8)

care poate fi reprezcntata cu ajutorul constructiei din figura 4.4. Fata de 0 axa Ox denumita axa timpului se construieste vectorul OM de modul (rnarime) Amax si de argument - unghi - ((,jt + cp).

Deoarece argumentul vectorului este FAmax6/i1(llif+9' I !/

o functie de timp (t) rezulta ca OM .

este un vector invirtitor care se roteste cu viteza unghiulara co in sens trigonometric pozitiv.

Din figura 4.4 se observa ca proiectia vectorului OM pe axa Oy perpendiculara pe Ox este:

OA = Amax sin (c,jt + cp) = a.

I I I

x

/ /

/// ~~

--~

Ca urmare, se poate considera ca vectorul OM r eprezinta conventional marirnea alternativa a.

Fig. 4.4. Reprezentarea unei marirni sinusoidale pri ntr-un vector lnvlrtitor.

79

De obicei, in cazul marimilor electrice reprezentarea vectoriala a manmilor alt ern a tive sinusoidale se face in urma toarele conditii:

- modulul se considera in valoare eficace adica A = A max/.J2:;

- argumeniul se considera la mom entul t = 0, deci unghiul vectorului fata de axa timpului se ia egal cu faza ({J.

In acest caz reprezentarea grafica a marimilor electrice alterna ti ve sinusoidale se simplifica considerabil. InFig. 4.5. Pozi tia relativa a marirnilor sasi exprimarea acestor marimi se

fazoriale. simplifica foarte multo De exemplu, se poate folosi notatia simbolica :

UI = 220 130~_ (citeste: 220 V, argument 30°).

Deoarece marimile electrice alternative reprezentate sub forma de vectori se deosebesc totusi de vectorii cunoscuti din fizica (forte, viteze etc.) ele poarta denumirea speciala de [azori si se noteaza printr-o linie plasata dedesubt (de exemplu: fazorul tensiune U, fazorul curent I etc.), nu deasupra ca la vectorii propriu-zis (de exernplu : vectorul for ta F etc.).

In figura 4.5 sint reprezentate ca exemplu urmatoarele marimi fazoriale:

U1 10°; U2 1180°; Is I-30°; 14 I-90°; Is /90°.; 16 145° si 17 145°.

In legatura cu acest exemplu se definesc urrnatoarele pozitii relative ale fazorilor:

- fazorul al carui argument este nul este considerat ca origiue de jazii (exemplu U1);

- doi fazori avind aceeasi faza (exemplu 16 si 17) se numesc in [azd :

- doi fazori avind faze opuse adica diferenta de faza .1<p = <PI - <pz = 1800

(exernplu U 1 si U 2 sau 14 si Is) se numesc fn opozifie de jaza;

- un fazor situat in sens trigonometric pozitiv faFt de alt fazor se numeste defazat fnainte fata de eel de al doilea (de exemplu 16 este defazat inainte fa ta de U 1) respectiv eel de al doilea este defazat in urma fa ta de primul (de exemplu 13 este defaza t in urma fa ta de U 1) ;

- doi fazori defazati cu 90° se numesc in cuadraiurii (de exemplu 14 este in cuadratura si in urma lui U I etc.).

!I

3. ADUNAREA ~I SCADEREA MAR1M1L'OR ALTERNATlVE SINUSOlDALE

• Adunarea. Se considera doi curen ti alternativi de aceeasi pulsatie co :

il = II Sill (wt + <PI) i2 = 12 Sill (wt + <P2)

(4.9) (4.10)

a carer reprezentare fazoriala (II I<pI si 12 1<p2) este data in figura 4.6, a.

Fazorul suma 10 l<Po se obtine prin insumarea vectoriala a celor doi curenti.

80

:l--

i 1--- 12-------

, i 1,

I 9}

i, ~ l,sln ("'/, '1',) i,_, ~ I, sirl ("'/, 'I,)

II

a

I !O~!f'!21 o

Fig. 4.6. Operarii ell miirimi fazoriale:

a - reprezentarea a dol f azori ; b - suma fazor ilor ; C - ciferen ta fazorilor.

Deoarece - dupa cum se stie din calculul vectorial, - proiectia pe 0 dreapta oarecare a rezultantei este egala cu suma proiectiilor vectorilor componenti, pentru a calcula modulul ~i argumentul curentului 10 se procedeaz a astfel:

Se proiecteaza fazorii II, 12 ~i 10 pe axa ordonatelor si a absciselor si se scrie succesiv (fig. 4.6, b):

10 sin 90 = II sin CPl + 12 sin CP2 10 cos 90 = II cos CPl + 12 cos CP2'

(4.11 ! (4.12)

Ridicind la patra t ambele relatii ~i insumind membru cu membru se obtine

12 • 2 12• 2 (I' + I' ) Z (I' I') 2

o sm CPo + 0 cos 90 = 1 sm CPI 2 sm cpz + 1 cos CPl + 2 cos cpz .

Efectuind operatiile si tinind seama de faptul ca sinz cP + cos" 9 = 1 se obtine :

~i deoarece:

sin 91 sin 92 + cos CPI cos Cjlz = cos (CPl - qJz) rezulta expresia modulului (valorii) curentului suma :

(4.13)

Revenind la relatiile (4.11) si (4.12) ~i impartindu-le membru cu membru se obtine :

(4.14)

Deci, argumen tul curen tului sum a va fi:

( 4.15)

6 - Electrotehnica - c. 162

81

• Scaderea, Pentru a determina diferenta io = il - i2 a doua marimi alternative sinusoidale se scrie:

io = il + (-i2)'

adica se efectueaza operatia de adunare a fazorului II cu fazorulI2 luat in opozitie de faza (-12) - (fig. 4.6, c).

In mod similar se obtine :

r t I, sin CP, .- I2 sin tp2

CPo = arc g -_. .

I, cos CPt - I2 cos 'P2

(4.16) (4.17)

B. CIRCUITE DE CURE NT ALTERNATIV lVIONOFAZAT

1. STRUCTURA CIRCUITELOR DE CURENT ALTERNATIV

Spre deosebire de circuitele de curent continuu, in curent alternativ pe linga rezistoare (rezisten te R) se intilnesc si alte elemente pasive si anume: bobine (inductante L) ~i condensatoare (capacitati C).

Dupa cum se va vedea, cele trei tip uri de elemente R, L ~i C se comporta in mod diferit in circui tele de curent alternativ.

2. CIRCUIT CU REZISTENTA R

Considerind 0 sursa de tensiune alternativa e = /f E sin wt

( 4.18)

care alimenteaza 0 rezistenta R (fig. 4.7, a), expresia curentului alternativ care strabate circuitul va fi (conform legii lui Ohm):

. e \(2-E. ;-21 .

Z = - =. - SIn wt = \ SIn wt.

R R

Se constata urmatoarele (fig. 4.7, b):

- curentul obtinut este tot alternativ sinusoidal, valoarea sa eficace (indicata de un ~mpermetru) fiind:

E 1=-· R'

(4.20)

- curentul I este in faza cu tensiu nea E, deoarece i ~i e se anuleaza (tree prin ~ero) 9i. au maximele in acelasi moment, fapt care rezu lta ~i din diagrama fazoriala (fig. 4.7, c).

Cele aratate mai sus sint valabile si daca se c onsidera ca un curent,

i = /fl sin wt

(4.21)

pare urge 0 rezistenta R.

82

e=V2Esifl(i)f i = Y21 Slflwt

E

I=_!_ /?

a

e.i

b

Fig. 4.7. Circuit cu rezistenta:

- schema elcctrica ; b -- diagrama tensiunii si curentului ; c - r epr ezent arr fazonala. '

E

o

a carei valoare eficace este :

e = ./2 RI sin wt = ,/2 E sin wt

E = RI

3. CIRCUIT CU INDUCTANTA. L

Considerindu-se aceea~l sursa de tensiune alter nativa

e = ./2 E sin (.)t

. - E

1 = ./2 -- cos wt = ,j2I cos osi, wL

c

In aceasta situatie, la bornele rezistentei se obtine 0 cadere de tensiune

~l care este in faza cu curentul I.

(4.22)

aplicata unei bobine avind inductanta L (fig. 4.8, a), se constata ca ia nastere un curent alternativ:

(4.23)

83

Se observa urmatoarele (fig. 4.8, b):

- curentul obtinut este tot alternativ sinusoidal, valoarea sa efieace fiind:

1= ___5_ = ~ (4.24)

wL XL

in care manmea XL = CJ)L poarta numele de reacianid inductiva si, ca ~i rezistenta, se mascara in ohmi;

- curentul i mai poate fi exprima t ~i sub forma:

i = /21 cos CJ)t = VU sin (0)t - ~)

si este deci in cuadratura ~i defazat in urrna fata de tensiun ea E cu un unghi 'P (fig. 4.8, c):

T: 900

'PL = - - = - .

2

Cele de mai sus sint valabile ~i in cazul in care un curent: i = ~2I sin CJ)t

parcurge inductanta L.

E' ~ ViE sill wt

. ·r.::Z1 . / I :tr) t= YL', SIIl(W "2

B,i f-

E I!'---'-~--

max /' .

/ y-t'= E,'TlCX SI(lwt

Nt (rp)

. 1 . (I ]I)'

__.- t» ITI{/X sm ,W f "2

2:tr

. E E

I=-·=-=EwC

Xc 1

wC

a

1=~

wL

'PL =-90·

o

E

Fig, 4.8. Circuit cu inductanta:

a - schema electrica : b - diagrama tensiunf :?i curentului ; c - reprezentarea fazortala.

I

84

c

In aceasta situa tie la bornele inductantei se obtine caderea de tensiune :

e = liwLI sin (wi + ~) a carei valoare eficace este :

(4.25)

E = wII = XLI

(4.26)

~l care este defazata inainte de curentul I cu unghiul CPL = ~ = + 90°. 2

~. CIRCUIT cu CAPACITATE C Considerind din nou aceeasi sursa de tensiune alterna tiva :

e = ,/2E sin (vt

aplicata unei capacitati C (fig. 4.9, a), se consta ta ca in circuit ia nastere un curent alternativ :

- E -

t = - '12 - cos (ut = - ,/21 cos cot, 1

wC

(4.27)

e.: 1

E ---

max

o

-Ia'{JX

Fig. "1.9. Circuit cu capacitate:

a - schema electrica ; b - diagrama t ensiunil fi cur entul ; c - reprezent are fazoriaH'i.

J= Ewe I iflc = (JO"

r

c

85

Se observa ca (fig. 4.9, b):

- curentul obtinut este tot alternativ sinusoidal, avind valoarea eficace

I=~=~,

1 Xc

wC

( 4.28)

in care marimea Xc este reacianta capacitiva si se mascara tot in ohmi : - curentul i mai poate fi exprirnat sub forma:

i = - 1M cos wt = If! sin ( wt + ~ )

( 4.29)

~i este deci in cuadratura si defazat inain te fat{l de tensiunea E cu un unghi CPc (fig. 4.9, c):

'7c = 2::. = + 90°. 2

Cele de mai sus sint valabile si in cazul in care un curent

i = /'iI sin wt

strabate capacitatea C.

In aceasta situa tie, la bornele capacitatii se obtine 0 cadere de tensiune:

e = ../2_I_ sin (wt - 2::.),

wC 2

a carei valoa re eficace este

~i care este defazata in urma fat a de curentul leu unghiul CPc = - ~ = - 90°.

5. CIRCUIT R, L, C SERlE

In cazul general (fig. 4.10, a), prin aplicarea unei tensiuni alternative de valoare eficace E in circuitul respectiv se obtine un curent de asemenea alterna.tiv, avind (fig. 4.10, b):

- valoarea eficace:

1=

E

E z'

(4.30)

- defazajul cp dat de expresia (fig. 4.10, c): 1

wL--

we

tgrp= --R

XL - Xc

=_o

R

X

(-4.31 )

R

86

e" & sin wI ; i= -I2isin ({j)t-<fJ)

R L C

r-Tfc===~--~~~+-~~

---1 ~1

///1 (JL

l',i

1 = _!__ = £ --:r::=;;=E;===.=:-;

Z VR2a2 V/?2r(wL-f/wc)2

a

!?= Emox SifJ(ut

wL-L tl! (jJ = _/?--::-6J_C_

b

0: o_j_ we

i If"YR+YL31

c

Fig. 4.10. Circuit R, L, C

serie:

Q - schema electrica : lJ - diagr ama tenstu nii ~i curentului; c - r-epr ez.en ta rea fazoriala.

Marirnea Z se numeste im pedania circuitului ~i este data de expresia ;

Prin X = XL - Xc s-a notat reactanta totala a circuitului. Impedanta Z (ca si R si X) se mascara In ohmi.

Legea lui Ohm (E = R1) este valabila si In curent alterna tiv, ins a sub forma:

E = ZI (4.32)

in expresia impedantei Z intervenind pe lInga rezistenta, ~1 reacta nta totala a circuitului.

6. REZONAt'lTA SERlE

Se considers un circuit serie ca eel din figura 4.10 avind eel trei parametri R, L ~i C de valori fixe.

87

Tinind seama de expr~sla pulsa tiei [rela tia (4. 7)J reactantele inductiva ;;i capacitiva se pot expnma astfel:

XL = (J)L = 27tfL

1 I

Xc=-=---'

(oG 2·rrjG

Presupunind ca tensiunea sursei de alimentare E se men tine constan ta 'insa frecventa f variaza continuu, se constata ca cele doua reactants variaza direct proportional (XL)' respectiv invers proportional (Xc) cu frecventa, Reprezentind pe aceeasi diagram a (fig. 4.11) functiile XL = flU) si Xc = h(J) se observa ca acestea reprezinta 0 dreapta trecind prin origine respectiv 0 hiperbola echila terala,

( 4.33)

(4.34)

Observatie, Cind Irecventa este nula * (f = 0), XL = 0 - nu exista tensiune electromotoare de autoinductie - si Xc = 00 - circuitul este intrerupt iar clnd j -+ 00, XL -+ 00 - circuit intrerupt - si Xc = 0 - capacitatea este in scurtcircuit.

Din figura 4.11 se constata ca exist a 0 si ngura frecventa fo pentru care:

( 4.35)

de unde rezulta :

1

fo = -----=.

2rr.j LG

Din relatia (4.30) rezulta ca In acest caz deoarece XL - Xc = 0, valoarea curen tului devine:

(4.36)

E E

I = .j R2 = Ii = I max'

Curentul a capatat 0 valoare jnaxima ca si cum in circuit ar fi ramas numai rezistenta R, cele doua react ante a nulindu-se reciproc.

(4.37)

<ji COjlOCI//V

t

9=(}

Fig. 1.11. Varia-ria reactantelor si a curentului in fu nctie de f recventa,

=Sursa devine de curent continua (f = 0).

88

Din r elatia (4.31) asemenea ea In aceasta faza j ul <p devine:

r ezulta de situatie de-

1?~55n L:: f/JfJlfI t~,jOJlF
ry---{' II
i +-7
~- lIR 0. lI, O~<p = 0 (4.38)

/J=220V~' '--------0 t"= 50Hz o-------------.

adica eurentul este in faza eu tensinnea.

Acest fenomen, caracteriza t zonanta serie a eireuitului R, L, tului. '

In figura 4.11 s-a trasa t ~l functia I = h(J) ealcula ta pe baza rela tiei (4.30).

Fig, 4.12, Exemplu de circuit: R, L, C serie (aplicatia 4, I),

de relatiile (4.35) ... (4.38), se nurneste reC, iar fo este [recuenia de rezonania a circui-

Observa] Ii.

- Pentru F = 0 ~ Xc = 00 ~ I = O.

- Pentru f = 00 =;. XL = 00 =;. I = 0,

- Peritru f = fo ~ XL - Xc = 0 =;. I = lm"x'

Aplicatia 4.1. 51 se rezolve circuitul R, L, C serie av ind parametrii din figura 4.12, frecventa norninala a retelei fiind 50 Hz. Se va calcula ~i Irecventa de rezonanta a circui tului , Raspmrs, Se calculeaza succesiv :

- pulsa tia :

w = 2IT} = 2:-: ' 50 = 314 . S-I

- reactan ta i nductiva:

XL = «cl: = 314· 320 . 10-.3 = 100 ()

- reactanta capaci tiva :

Xc> _1_ = 1 __ = 64 ()

wC 314.50.10-6

- impedanta circuitului:

Z = ..jR2 + (XL - Xcf = ..j552 + (100 - 64)2 = 66 n,

Observatie. Irnpedanta totala este mai mica decit reactanta inductiva care este 'parte cons ti tutiva a irnpedautei (Z < X,J.

- Curentul In circuit este:

1= !!_ __ 220

= 3,34 A.

Z 66

- Faza curentului este:

XL'- Xc 36

tg ql = - = - = 0,65 ~ ql = 33° inductiv.

R 55

- Caderile de tensiune pe fiecare element vor fi:

UR = RI = 55· 3,34 = 184 V;

U L = X I} = 100· 3,34 = 334 V; Uc = XcI = 64 . 3,34 = 214 V.

Observatie, Caderea de tensiune pe un element (UL = 334 V) este rnai mare decit tensiunea sursei (U = 220 V).

89

tic U~22tlV
-------- U'u"'o = 22tlV /O"IIA
a
'1'0 ~[J0
(J E-,?,.Jt,.A
tI;,:!8~V
~t("2/9V 17 tleo -sea« b Fig. 4.13. Reprezentarea fazor iala a tensiunilor [aplicatia 4.1): a - pentru frecventa de 50 Hz; b - pentru frecven ta de rezonanta (40 Hz).

Cu ajutorul valorilor obtinute mai sus se trascaz a diagrama Iazor iala din figura 4.13, a. - Frecventa de rezonanta a circuitului este:

I

10 = --= = = 40 Hz

21t.JLC 2rr.J320· 10 3·50· to 6

- Curentul la rezonanta este:

U 220

10 = - _ = 4 A

R 55

- React antele la rezonan+a 'lor fi:

X Lo = (,)oL = 2 . 1t • 40 . 320 . 10-3 = 80 Q

I

Xco = -~ = = 80 Q = X T.

woC 2" . 40 . 40 . 50 . 10-6

- Caderile de tensiune Ia rezoriant a VOl' fi:

U Ro = RIo = 55 X 4 = 220 V

UCo = Xco10 = 80 x 4 = 320 V.

Cu ajut orul vaJorilor obt inut e se t raseaza diagrama Iazor ialri din figuru 4.1.3, b.

7. CIRCUIT R, L, C P ARALEL

In cazul in care cele trei elemente pasive R, L ~i C sin t legate in derivatie (fig. 4.14, a) prin aplicarea unei tensiuni alternative de valoarea eficace E fiecare element absoarbe curentul (fig. 4.14, b):

E IR=-' R '

E E

I -----.

L - XL - wL •

90

---L L
.c: C
.I
-
rv e,i

. ''''2 T r.: :tr_) lC' rc ·'C 5117 (t1.h·;' 2/

E V/f~f ,

I=-,E ,~+ -'--Cw)2

Z 1f2 Leo /

a

..1 . f.' I

. t = ,';7c'X Sill ( 1<1, -)Ii;

wi

_J__ - Cw Lw

1 If

b

c

Fig. 4.14. Circuit R, I., C derivat ie :

a - schema elecu-Ica , b - di ag r a ma te n siu n il 9i cu renjf lor ; C - rcprc zcn tarc a ta aortal a.

Din diagrama fazoriala (fig. 4.14, c) se constata ca curentul j debitat de sursa va fi da t de suma fazoriala a celor trei curen ti :

(4.39)

91

Rezulta pentru curentul total: - valoarea eficace

VI (1 )2 F

I = E - + - - Cw =-

R2 Lw Z

( 4.40)

- defazajul rp, dat de expresia (fig. 4.14, c) 1

--Cw

~L~w = R (L~L - .~J'

tg ? =

(4.41 )

R

I mpedanta circuitului rez ulta din expresia (4.40)

(4.42)

8. REZONANTA PARALELA

Din reia na (4.40) se observa ca si in cazul circuitului R, L, C paralel se obtine fenomenul de rezonanta (rezonanta paralela) daca:

1 1

- - C w = 0 = w = wo = ---;--=:

Lw ~LC

Fr ecventa de rezonanta este data de aceeasi expresie ca si in cazul rezonan tei sene:

1 ('on = 2 . T: • fo = ---;-_= :

. .jLC·

/0= I

2 .7t . .J LC

(4.43)

Deoarece in acest caz

valoarea eficace a curentului este maxima

XL Xc

~l strabate nUlTIcH r ezistenta R,

R

1= E = Imax

iar faza sa devine (relatia 4.41):

tg 'P = 0 = cP = 0

Ceilalti doi curenti sint egali si in opozitie de faza IL = __!!__ = E . co . C = Ie

wL

Fig. 4.15. Diagrams [azoriala la rezonanta paralela.

Diagrama fazoriala in cazul r ezonantei paralele este prezentata in figura 4.15.

92

9. LEGEA LUI OHM ~I TEOREMELE LUI KIRCHHOFF iN CURENT ALTERNATIV

Din cele ara tate mai sus a rezultat ca legile folosite in curent continuu sint valabile si in cureritul alternativ cu observatia ca marirnile intervin

fazorial. '

• Legea lui Ohm:

I = ~; sau U = 1l; sau

• Teorema I a lui Kirchhoff:

'LI = o.

ir Z=~· I

(4,43)

Suma fazoriala a curentilor care intra intr-un nod al retelei este

(v, relatia 4.39). '

• Teorema a II-a a lui Kirchhoff:

'2:.E = '2:.ZI.

(4.44)

Intr-un circuit inchis al unei r etele suma fazoriala a tensiunilor electromotoare este egala cu sum a fazoriaia a caderilor de tensiune.

C. CCRE?\TCL ALTERNATIV TRIFAZAT

1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV TRIFAZAT

Reluind experienta din figura 4.1, insa folosind in loc de 0 spira (bobina) care se roteste in cimpul magnetic, un nurnar de trei spire decalate in spa tiu

la unghiuri egale (2; = 120°) (fig. 4.16) se vor obtine trei tensiuni mono-

fazate e1, e2, e3 egale ca valori maxime (Emax = E1max = E2max = E3max) ~i deci egale ca valori eficace (E = E1 = E2 = E3), insa defaza te c u unghiuri.

Zrr cp=-:-:

.)

e1 = .tiE· sin (Ut,

- ( ?rr )

e2 = "j2E sin (ut - -3 '

- . ( 4rr)

e3 = -/2E sm (Ut - -3 .

( 4.45)

Un asemenea sistem poar ta numele de sistem irifazat de tensiuni , iar masina electrica ee-l produce se nurneste generator trijazat,

in figura 4.17 este prezentata diagrama fazoriala a sisternului trifazat de tensiuni.

Cele trei spire (bobinaje) pot alimenta teoretic trei impedante de sarcina Zl, Z2 ~i Z3 prin trei circuite independente (fig. 4.18).

93

HI/xI/I r

N

t'i"V2E s.!I(wt- ~J[)

s

Fluw/ I}

Fig. ~. 16. Principiul producerii cureritului alternat iv trifazat.

Fig. ~.17. Diagrama Iazoriala la u n sistem trifazat.

~"IE _J_ I"~

_1,

r!~2~

--It

-- --13

Fig. 4.18. Sistem trifazat aliment ind trei sarcini monofazate (schema teoretica).

Practic, in scopul reducerii numarului de conductoare, cele trei bobinaje (generatoare) precum si cele trei impedan te (consumatoare) sint legate in diverse mod uri, anumite conexiuni.

:I. CONEXIUNEA IN STEA CU FIR NEUT&U

Bobinajele (Infasurarile) generatorului sau impedantele de sarcina (de exemplu fazele unui motor) se leaga ca in figura 4.19, numita legare sau conexiune in stea. Punctul comun al celor trei bobinaje ale generatorului (nota t cu 0G) precum ~i al celor trei impedante de sarcina (Os) se numeste punc! neutr« sau nul, iar conductorul de legatura intre cele doua puncte neutre se numeste conductor neutru sau de nul. Celelalte trei conductoare se numesc conductoare active sau faze ~i se noteaza, de ob icei, cu R, 5 si T .

.. _ Tensiunea fiecarei faze, miisurata intre conductorul de faza si nul, se numeste tensiune pe fazii (ERO = Eso = ETo = Eo). iar tensiunea intre conductoarele active se numeste iensiunea tntre faze (URS = UST = UTR).

94

URS
UTR
T £So ERO S
" Faro S"
-Is
J1 {"1l11l T" UST --IT R

"FOIO R"

R

Fig. 4.19. Co nexiune in stea ell fir ne u t ru .

Din diagrama fazoriala (fig. 4.20) se constata de pilda ca :

U RS = liRO - Eso sau, exprimind in modul:

r;

Uli, = 2Eo . cos 30° = 2Eo 'II; = ..}3Eo.

Tensiunea intre faze este asadar de /30ri mai

mare decit eea pe faza : '

U = ..}3E.

(4.46)

Y'?S '" £~o -f,o f£-r "[so-frJ

Fig. 4.20. Diagrama Iazor iala a t ensiunilor intre faze.

De exernplu, tensiunea de alirnentare a Iocuin telor este de obieei E = 220 V fiind distribuita de la 0 faza si nul (tensiunea pe faza) a unui sistem trifazat eu conexiune in stea eu fir neutru avind U = 380 V tensiune intre faze

(380 = ..}3 ·220).

3. CONEXIUNEA TN STEA FARA FIR NEUTRU

Aceasta conexiune este asemanatoare eelei preeedente, eu observatia ca find neutru Iipseste (fig. 4.21).

R

" F{]zoR"

JJ F(Jl{] T"

» F{]l'oS')'

----IS

----1 .... 1,

Fig, 4,2 L Conexiunea in st ea f".ra fir ueut ru.

R

T

95

4. CONEXIUNEA IN TRIUNGHI

Se realizeaza ca in figura 4.22 infasurarile fiind legate doua cite doua intre ele. Se constata ca in acest caz tensiunea pe 0 faza (infa~urare) este aceeasi cu tensiunea intre faze (E = U).

IT Fig. 4.22. Conexiune in triu ng hi,

Atentie l Coriexiunile la generator si consurnator pot fi diferite adica, de exernplu, generatorul poate f i conectat in stea iar co nsumatorul (motorul) in tri u nghi,

D. PUTEREA iN CURENT ALTERNATIV

1. INTRODUCERE

Spre deosebire de curentul continuu unde puterea electrica reprezinta produsul intre tensiune si curent (P = UI) in curent alternativ trebuie sa se tina searna de faptul ca tensiunea nu este in tctdeauna in faza cu curentul existind de obicei un unghi de faza rp.

Considerind de exemplu un circuit R, L serie alimentat de tensiunea U (fig. 4.23, a) curentul I strabatind circuitul respectiv va provoca:

- 0 cadere de tensiune pe rezistenta R care va fi in fazji cu curentul I

U R = RI; O?R = 0;

(4.47)

- 0 cadere de tensiune pe inductanta L care va fi defazata inain tea curentului I cu unghiul ~

2

UL = co) • LI; rpL = ~ .

(4.48)

Din diagram a fazoriala (fig. 4.23, b) se constata ca. conform teoremei a II-a a lui Kirchhoff (rela tia 4.4 4) se poa te scrie:

U=UR+!l..L;

96

R L

I~~

I --1 I

~u~o-_I

a

;1 XL

/ f

. I

<. i

/', r Ii I 1

/_-~ .. - -----

Fig. -1.23. Puterea JI1 curent a lternativ :

(i - schema electrica ; b - t riunghi ul t.ensiunilor ; c - triunghiu impeda n t ei ; d - triungbiu l pu t erilor ,

sa u, in module:

U ~= .JlIh -+- U~ = ..jJ?2J2 + (u2L2J2 = J..j R2 +- (02p = IZ

(4.49)

Rezulta conform ~l cu rela tiile (4.30) ~i (4.31):

1= u .

y'J[2 + (u2L2'

wL tg'(!)=-'

, R

(4.50)

Triunghiul din figura 4.23, b avind laturile U R' UL ~l U se numeste triunghiul tensiunilor.

Impartind marirnile care constituie laturile acestui triunghi cu curentul I se obtine un triunghi avind laturile R, XL ~i Z (fig. 4.23, c) care se nurneste triunghiul impedantelor *.

2. PUTEREA YN CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT

Cu aceste notiuni preliminare se va trece la definirea mai multor feluri de puteri in curent alternativ.

e Puterea activa P reprezin ta produsul din tre curen tul I ~i componen ta U R a tensiunii U in faza cu curentul.

(4.51 )

sau, deoarece UR = U cos o (fig. 4.23, b), rela tia (4.5]) devine

P = UI cos cp

(4.52)

.. Acelasi lucru se poate obtino clin relatia (4.49) seriincl cil Z = ..j liz + ),1 sau 2" = RZ + + X}, ceea ee doved este ca Z, R si .">i.'L reprez inta latu rile u nui rriu ngh i clreptunghic avlnd i potenuza egan ell Z.

7 - Electrotehnica - c. 162

97

Expresia (4.52) defineste puterea activa in curent alternativ monofaza t ~i ea se mascara in 'N (watt).

Considerind rela tiile (4.47) si (4.51) se pot obtine ~i alte expresii pentru puterea activa:

P = RI I = RJ2 = V'll .

R

(4.53)

Observatie. Pu terea act ivii mai poatc fi def ini ta si ca prod nsul din tree tensiunea U ~i componerita IRa cu rcn t ulu i I in [az{l cu t ensiu nea. Bineinteles efl 1 R = 1 cos'P fapt care conduce la acelasi rezultat:

P = [fIR = VI cos cp.

Din motivele arata te mai sus UR se numeste com ponenta actioii a iensiunii dupa cum In se numeste com ponenta activa a cureniului .

• Puterea reactiva Q reprezin ta produsul din tre curen tul I ~l componenta Uro a tensiunii U in cuadratura cu curentul:

Q= UJ

sau, deoarece UL = U sin cp (fig. 4.23, b) rnlatia (4.54) devine:

Q = U I sin 9

(4.54)

(4.55)

Aceasta reprezinta puterea r eactiva in curent alternativ monofazat ~l ea 5e mascara in var * (volt-amper-reactiv).

Similar, puterea react iva mai poate fi exprimatii ~l astfel:

(4.56)

De asemenea puterea reactiva mai poate fi definita ca produsul clintre tensiunea U ~i componenta IL a curentului I in cuadratura cu tensiunea. Componenta reactiva IL a curentului (IL = I sin cp) conduce la acelasi rezultat (relatia 4.55).

Daca circuitul este prevazut ~i cu capacitate (R, L, C) reac tanta are forma generala:

( 4.57)

ceea ce insemneaza dL expresia generala a puterii reactive este:

(4.58)

Se poate vorbi deci despre:

- puterea reac tiva inductiva Q L = Xr,J2 ;

- puterea reactiva capacitiva Qc = Xcf2·

Observat ie , Ca ~i rcact an tclc, putcrilc reac t ivo i nduct iva ~i capacitivri au in totrleauna SCIIll'2 contrar ii, deci pu terea reactiva tot alil rcprczi n t a difcre nta celor doua pu t er i.

* Mentioriam ca dc nu m irea de VAR a Iost adopt at a de C.E.I. (Comitetul Electrotehnic International) in anu l 1930 pe baz a propunerii u nui savant roman - acado prof. C. Bud ca uu (+ 1(58).

98

• Puterea aparenta 5 reprezinta produsul dintre tensiunea U ~i curentul I

5 = [,~ . I

(4.59)

similar, puterea aparenta mai poate fi exprimata ~j astfel :

~ _ ZI2 _ [J" :::, - ~ -

z

si se masoarii in \-_.\_ (volt-amper]. Din rela tiile (4.52), (4.55), ~i (4.59) sc constatz, cZl

(4.60)

lucru care se observa ~i din figura 4.23, d numit triunghiul puterilor obtin ut din triunghiul tensiunilor prin inrnultirea valorilor fiecarei laturi cu curentul I.

3. Pl'TEREA iN SISTEMUL TRIFAZAT

Considerrnd un sistem trifazat - generator sau consumator - avind tensiunile pe faza E1, E2 si E3 curentii II, 12 ~i 13 respectiv fazele q:>1, Cjlz ~i 93, pu terile to tale vor fi date de suma pu terilor celor trei faze. Astfel:

• Puterea activa:

(4.61 )

In cazul unui sistem sirnetric (El = Ez = E3 = E, II = 12 = 13 = I ~1 Yl = Yi = 73 = ?) expresia puterii active este :

P = 3 . E . I cos 9

(4.62)

~i deoarece tensiunea intre faze U este: U = -J3 E se obtine forma generaHi a pu terii in sistem ul trifaza t

p = -J3· U . I cos Cjl

(4.63)

care este valabila independent de modul de conectare - stea, in triunghi - al generatorului (putere produsa) sau 8.1 consumatorului (putere consumata). ~ Puterea reactiva:

Q = E1I2 sin Cjl1 + EzI2 sin <pz + E3I3 sin 73 In cazul unui sistem simetric puterea reac tiva este:

( 4.64)

Q = 3 E1 sin r.p

(4.65)

sau, similar ca mal sus:

Q = IS U I sin Cjl

(4.66)

• Puterea aparenta:

(4.67)

99

In cazul unui sistem simetric puterea aparen ta devine:

5 = 3 EI = /3 UI

(4.68)

Observati e. !:)i in cazul sis temului trifazat este vala hil.i rclat ia 52 = p2 + C?

4. IlVIBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTSRE

Termenul COS tfl din expresia pu ter ii active (4.52) se numeste factor de putere; el reprezinta un numar subunitar cu care trebuie inmultita puterea aparenta S pentru a ottine pe cea activa:

P = UI COS? = S cos tfl.

(4.68)

Deoarece, circulind prin conductoare ~i cabluri ca.tre consuma tor curen tul I produce pierderi de putere (RI2) ~i caderi de tensiune (RI) insemneaza ca in indus hie este necesar ca, pentru 0 anumita putere absorbita P si la 0 tensiune data U sa realiziim un curent absorbit minim, respectiv un factor de putere maxim (cos tflma.,. = 1 => tfl = 0).

De obicei, in industria, datorita existcntei motoarelor clectrice (induetante), factorul de putere este subunitar (cos ?~O,5 -:-- 0,8) unghiul 9 fiind negativ (l in urma lui U).

Problema sporirii acestui factor la valori apropiate de 1 (de exemplu se impune cos tfl > 0,92) se numeste imbunatajirea [aciorului de putere. Imbunatatirca tactorului de putere se realizeaza in intreprinderi in special prin condensa toare statice care pr in capacita tea lor "compenseazii" inductan tcle rnotoarelor electrice (v. relatia 4.58).

;\ ... plicatia 4.2. C;l consumator industrial trifazat sime tric alime n tat Ia tensiu nca L- =; o,J k V (fig. 4.24, a) absorube u n curent [I) = 363 A la u n unghi cle [aza <PI) = - 60°.

Se cere:

a.) dctermina.rca paramct rilor schernei;

b) 1mbnnrrU\.tirea Iac tor ul o i de putere la valoarea cos S"I = 0,87.

Rds puns,

a) Tcnsiunea pe faz{l a co nsumatorului:

E = .£ = ~JOO = 3 630 V

. ./3 .)3

Impedan ta ochiva.len ta pe fad:
E 3630 10 Q
Zo =
10 36.1
Rezisten ta echivalenta pe faza.: Ro = Zo cos 'Po = 10· 0,5 = j Q

Reactanta i nductiva pe Iazii.:

XLo = Zo Sillipo = 10·0.87 = 8.7 Q

Diagrama hwrialii. este prcz cuta ta in figura 4.24. b.

100

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->