GESTIONAREA IMAGINII PUBLICE ORGANIZATIONALE

reputa ia de care se bucur organiza ia. într-o form sintetic . personalit ii i a filosofiei vie ii sale organiza ionale. metafora notoriet ii. ea se formeaz i prin satisfac ia ob inut de publicul extern al organiza iei în arena folosirii produselor i serviciilor oferite de c tre aceasta. prin semnifica ia sensurilor sale. Procesul de formare al imaginii organiza iilor este unul îndelungat i într-o continu evolu ie. În acela i timp. Evaluarea riguroas a imaginii organiza iei presupune necesitatea opera ionaliz rii conceptului de imagine.Imaginea public a organiza iei transmite. în acela i timp. precum i a celor ob inute cu ajutorul reclamei i a publicit ii. imaginea organiza ional transmite. i un bun public. Rezultatul informa iilor difuzate prin canalele mediatice. . în comunitatea unde este integrat i în cadrul c reia func ioneaz . rela iile pe care le are cu puterea i comunitatea local duc la formarea imaginii organiza iei. Fiind un bun organiza ional dar.

personalitatea i/sau propria identitate. SIMBOLURI. reputa ia. . la nivelul indivizilor. ci se manifest mai degrab . a reprezent rilor formate în mentalul lor. un Aceast latur a imagologiei organiza ionale (ANSAMBLUL DE SEMNE. Imaginea are prin excelen caracter subiectiv i psihologic. imaginea organiza ional se alatur imaginii corporative sau institu ionale pe care i-o construie te firma. c tre public. IMAGINI) nu se afl la nivelul firmei. în calitate de consumatori ai produselor/serviciilor organiza iei.Imaginea public a organiza iei este rezultatul func iunii de comunicare i PR prin care organiza ia î i transmite. Chiar dac se afl în aria de activitate a rela iilor publice.

SIMBOLURI EMBLEME IMAGINEA ORGANIZA IEI SIGLE REPREZENT RI ABSTRACTE PRODUSE AUDIOVIZUALE . pentru a dobândi o serie de sensuri.Procesul de formare a imaginii se bazeaz pe comunicare. dou aspecte esen iale pentru firm : impactul vizibilit ii sale la nivelul pie elor i în mediul de afaceri. Construirea imaginii organiza ionale se identific pe baza a o serie de strategii ce vor pune în valoare. asigurarea i consolidarea credibilit ii sale în ochii publicurilor. Pentru a trezi interesul publicului imaginea organiza iei trebuie s aib suficient for emo ional .

Management tradi ional Management modern. Astfel. din imagine public . o firm î i câ tig un grup de clien i i. îi fidelizeaz . prin promovarea i vânzarea propriilor pruduse.Numai în m sura în care. firma ajunge la o identitate public . putem spune c imaginea sa public a avut de câ tigat. ulterior. sinergic Mesaj codificat c tre public Vector de comunicare Firma Identitate organiza ional Comunicare corporativ Responsa ilitate social corporativ Comportament organiza ional Imagine institu ional Responsabilitate institu ional Identitate institu ional   Mesaj decodificat de public Imagine corporativ Imagine firm R spuns public Comunicare institu ional . prin produsul/serviciul promovat.

inima produsului si progresul tehnologic si oportunitatile nelimitate ale viitorului. semnifica abundenta. iar cercul marginit de o sageata este semnul conventional pentru fier ² bogatia cea mai cunoscuta a Suediei. y Volvo inseamna "eu y In japoneza.TOYOTA VOLVO y Sigla Toyota contine trei elipse care reprezinta inima clientului. la randul lor simboluri pentru fier. cei binecuvantati cu o abundenta de orez sunt binecuvantati cu multa bogatie. ÅToyoµ merg" in latina. In unele culturi asiatice. y Cercul si sageata . reprezinta scutul si sageata lui Marte. iar "ta" inseamna orez.

în cadrul firmelor. . Astfel. apare o inversare a celor trei niveluri ce alc tuiesc structura organizatoric a unei firme. schimb ri structurale multiple.Situarea pe primul plan a imaginii publice a organiza iei a determinat.

un mod inedit de comunicare a organiza iei cu publicul. prin abordarea sa. sigle. coloristic . Este vorba de percep ia constructiv a publicului fa de evolu ia organiza iei i imaginea sa.int . pune în valoare dinamica organiza ional i eviden iaz importan a componentelor ce sus in limbajul organiza ional (semne grafice. Piaget identific . design) transmis c tre diferitele categorii de publicuri. .Abordari teoretice ale constructiei imaginii organizationale Abordarea constructivist a lui Jean Piaget.

Astfel are loc raportarea implica iilor sociale pe care le genereaz o anumit manifestare a organiza iei. explicitat în cadrul culturii organiza ionale. pune în valoare imaginea organiza ional ca rezultant a leg turilor ce se stabilesc între sistemele de norme i valori societale i sistemul de valori de la nivelul organiza iei. sociologice psihologice existente în comunitatea din care face parte.Abordarea teoretic . Ea decurge din abordarea constructivist îns . . în acel moment. reprezint un alt punct de vedere inedit privind construc ia imaginii organiza ionale i importan a acesteia. sus inut de Serge Moscovici i Jean Claude Abric. la valorile culturale.

Astfel. Deci. . în calitatea lor de consumatori poten iali. imaginea organiza iei poate avea câ tig sau nu.Abordarea fenomenologic în discu ie un alt aspect. în func ie de atitudinea diferitelor categorii de publicuri. c rora li se adreseaz organiza ia i din perspectiva atitudinii manifestate de proprii angaja i. se realizeaz o interac iunea comunica ional între mesajele emise de organiza ie i manifest rile publicului intern i extern al acesteia. a lui Edmund Husserl aduce Este surprins imaginea organiza ional din perspectiva experien elor personale ale indivizilor.

Imaginea organizationala din perspectiva ´paradigmei procesual-organiceµ INTERPRETORI FIGURATIVI INTERPRETORI VERBALI INTERPRETORI ARMONICI .

strategia de construire a imaginii organiza iei are ca rezultat formarea imaginilor de identitate organiza ional . Cu ajutorul lor se dezvolt ceea ce numim. comunicare cinematografic . . comunicare televizual .Interpretorii figurativi stau la baza form rii imaginii organiza iei. cuprind ansamblul semnelor lingvistice i auditive prin intermediul c rora se transmit o serie de mesaje privind imaginea public a organiza iei. specifice i distincte. în forme plastice audiovizuale i scrise. rezulta i din îmbinarea celor dou categorii anterior eviden iate i care stau la baza dezvolt rii produselor audiovizuale i scrise. prin intermediul vectorilor de comunicare. Concluzii: Prin urmare. Numai în aceste condi ii imaginea public a organiza iei se transform în identitate public . comunit ii umane c reia i se raporteaz în acel moment. Interpretorii verbali. Interpretorii armonici. Identitatea public a organiza iei este transmis .

Astfel. . Imaginea de marc va caracteriza îndeosebi organiza iile cu scop economic. aceasta din urm poate fi identificat mult mai u or de c tre plaja de clien i. m rcile/brand-urile prin care î i prezint produsele i serviciile. credibilitatea. printr-o simpl imagine public . organiza ia î i constrie te o imagine de marc . Corelând marca produsului promovat cu imaginea firmei.Imaginea organizationala din perspectiva gestionarii sale prin optiuni strategice Prestigiul organiza ional depinde de crearea unor clase de imagini având la baz atributele definitorii ale organiza iei: solvabilitatea ei. Ea reprezint o caracterizare sintetic a imaginii companiei. onestitatea i competen a.

Ea garanteaz notorietatea organiza iei i calitatea produselor/serviciilor. Imaginea public unei organiza ii este cu atât mai important cu cât aceast organiza ie este mai mare i are un grad de responsabilitate social mai mare.Sensurile imaginii organizationale Imaginea de marc (materiala) este: un simbol. un termen. o combina ie grafic . un desen. Imaginea simbolic vizeaz discursul organiza iei c tre publicul int prin clipurile sale promo ionale i/sau prin implicarea organiza iei în rezolvarea de probleme sociale sau în campanii umanitare (Tide. destinat s ajute la o identificare u oar a organiza iei sau a bunurilor acesteia. o etichet . un nume. Imaginea public este stabilit prin politica de PR i trebuie s con in dou componente: imaginea material i imaginea simbolic . Orange. Benetton împotriva discrimin rii rasiale).

potrivit modului în care aceasta este perceput la nivelul business-ului modern. Ea ine de segmentele ce alc tuiesc structura imaginii organiza iei.Imaginea organiza ional este multidimensional . Imaginea global a organiza iei Imaginea public organiza ional Imagine economic (comercial ) Imagine social Imaginea organiza ional Imagine institu ional Imagine financiar Imagine tehnologic .

I.I.O.P. ‡Imaginea document a institu iilor statului i a partidelor parlamentare = I.E.I.P. sectorul guvernamental i non-guvernamental.O.D.O. + I. ‡Imaginea mediatic = I. ‡Imaginea popula iei = I. ‡Aprecierile publicului intern = I. ‡Imaginea liderilor de opinie = I. .M.P. mass-media. + I. + I. public intern.P.int apare ca o necesitate.G.I. ‡Evaluarea global a imaginii organiza iei = E.D. iar evaluarea sub aspect global a acestui fenomen se efectuaz de c tre speciali tii în comunicare i PR. + I. lideri de opinie. E.P. + I.Analiza coeren ei i a semnifica iilor imagologice a organiza iei asupra publicului. Prin intermediul acestei analize se va putea eviden ia nivelul de încredere ob inut de c tre organiza ie în rândul diferitelor categorii de public: indivizi.G.P. = I.O.E. ‡Imaginea organiza iilor extraparlamentare i apolitice = I.M.

prin intermediul unei solutii transante. identificarea evenimentelor din trecutul firmei ce pot avea legatura intre ele si care ar putea fi la baza evenimentelor prezente din organizatie. declansarea crizei ² se modifica echilibrul relatiilor de putere intre ´polul dominantµ (organizatia) si ´polul dominatµ (publicul intern si/sau extern). s-a reusit iesirea din criza.ANALIZA CRIZELOR DE IMAGINE Implica modelarea si/sau gestionarea imaginii organizatiei. conflicte sau crize. pe cat posibil. pentru imaginea organizatiei. cu influenta negativa. criza propriu-zisa ² deteriorarea puternica a imaginii organizationale cu repercursiuni asupra promovarii produselor sale si a gradului de incredere a publicului. caracterul benefic sau nu al crizei . Identificarea si analiza fazelor crizei de imagine: perioada premergatoare crizei ² analiza evenimentelor semnificative.. a modificarilor ce au intervenit. a impactului negativ generat de manifestarea a o serie de riscuri. este importanta deoarece are loc un proces de evaluare a gradului de deteriorare a imaginii org. perioada post-criza ² apare dupa ce. in sensul reducerii. descrierea lor din perspectiva imagologica.

clientii. mesajului. angajatii. timpului si canalelor de distributie necesare pentru comunicarea eficienta cu: presa. Comunicarea in situatii de criza trebuie sa se focalizeze pe facilitarea dezamorsarii crizei prin: comunicarea cu diferitele categorii de public pentru gestionarea perceptiei si asteptarilor publicului. . pentru a obtine intelegerea si sprijinul de care are nevoie organizatia in aceste momente dificile. pentru a incetini si/sau stopa deteriorarea propriei imagini. consumatorii si factorii de decizie.Comunicarea in situatii de criza ² parte componenta a procesului de management al crizei. cuprinde o serie de actiuni concrete de gestionare a strategiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful