P. 1
Gestionarea Imaginii Publice Organization Ale

Gestionarea Imaginii Publice Organization Ale

|Views: 5|Likes:
Published by violeta1986

More info:

Published by: violeta1986 on Nov 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/25/2014

pdf

text

original

GESTIONAREA IMAGINII PUBLICE ORGANIZATIONALE

Imaginea public a organiza iei transmite. . prin semnifica ia sensurilor sale. imaginea organiza ional transmite. personalit ii i a filosofiei vie ii sale organiza ionale. ea se formeaz i prin satisfac ia ob inut de publicul extern al organiza iei în arena folosirii produselor i serviciilor oferite de c tre aceasta. Procesul de formare al imaginii organiza iilor este unul îndelungat i într-o continu evolu ie. În acela i timp. în comunitatea unde este integrat i în cadrul c reia func ioneaz . Evaluarea riguroas a imaginii organiza iei presupune necesitatea opera ionaliz rii conceptului de imagine. reputa ia de care se bucur organiza ia. Rezultatul informa iilor difuzate prin canalele mediatice. metafora notoriet ii. în acela i timp. într-o form sintetic . rela iile pe care le are cu puterea i comunitatea local duc la formarea imaginii organiza iei. precum i a celor ob inute cu ajutorul reclamei i a publicit ii. i un bun public. Fiind un bun organiza ional dar.

c tre public. . la nivelul indivizilor. IMAGINI) nu se afl la nivelul firmei. ci se manifest mai degrab . personalitatea i/sau propria identitate. a reprezent rilor formate în mentalul lor. Chiar dac se afl în aria de activitate a rela iilor publice. imaginea organiza ional se alatur imaginii corporative sau institu ionale pe care i-o construie te firma. reputa ia. un Aceast latur a imagologiei organiza ionale (ANSAMBLUL DE SEMNE. SIMBOLURI. în calitate de consumatori ai produselor/serviciilor organiza iei.Imaginea public a organiza iei este rezultatul func iunii de comunicare i PR prin care organiza ia î i transmite. Imaginea are prin excelen caracter subiectiv i psihologic.

pentru a dobândi o serie de sensuri. Construirea imaginii organiza ionale se identific pe baza a o serie de strategii ce vor pune în valoare. Pentru a trezi interesul publicului imaginea organiza iei trebuie s aib suficient for emo ional . SIMBOLURI EMBLEME IMAGINEA ORGANIZA IEI SIGLE REPREZENT RI ABSTRACTE PRODUSE AUDIOVIZUALE . asigurarea i consolidarea credibilit ii sale în ochii publicurilor. dou aspecte esen iale pentru firm : impactul vizibilit ii sale la nivelul pie elor i în mediul de afaceri.Procesul de formare a imaginii se bazeaz pe comunicare.

prin produsul/serviciul promovat. sinergic Mesaj codificat c tre public Vector de comunicare Firma Identitate organiza ional Comunicare corporativ Responsa ilitate social corporativ Comportament organiza ional Imagine institu ional Responsabilitate institu ional Identitate institu ional   Mesaj decodificat de public Imagine corporativ Imagine firm R spuns public Comunicare institu ional . prin promovarea i vânzarea propriilor pruduse. îi fidelizeaz . din imagine public . Management tradi ional Management modern. putem spune c imaginea sa public a avut de câ tigat. ulterior. firma ajunge la o identitate public .Numai în m sura în care. Astfel. o firm î i câ tig un grup de clien i i.

iar cercul marginit de o sageata este semnul conventional pentru fier ² bogatia cea mai cunoscuta a Suediei. ÅToyoµ merg" in latina. la randul lor simboluri pentru fier. semnifica abundenta. In unele culturi asiatice.TOYOTA VOLVO y Sigla Toyota contine trei elipse care reprezinta inima clientului. y Cercul si sageata . inima produsului si progresul tehnologic si oportunitatile nelimitate ale viitorului. y Volvo inseamna "eu y In japoneza. iar "ta" inseamna orez. reprezinta scutul si sageata lui Marte. cei binecuvantati cu o abundenta de orez sunt binecuvantati cu multa bogatie.

în cadrul firmelor. . schimb ri structurale multiple. apare o inversare a celor trei niveluri ce alc tuiesc structura organizatoric a unei firme.Situarea pe primul plan a imaginii publice a organiza iei a determinat. Astfel.

Piaget identific .int .Abordari teoretice ale constructiei imaginii organizationale Abordarea constructivist a lui Jean Piaget. design) transmis c tre diferitele categorii de publicuri. prin abordarea sa. Este vorba de percep ia constructiv a publicului fa de evolu ia organiza iei i imaginea sa. . coloristic . un mod inedit de comunicare a organiza iei cu publicul. sigle. pune în valoare dinamica organiza ional i eviden iaz importan a componentelor ce sus in limbajul organiza ional (semne grafice.

Astfel are loc raportarea implica iilor sociale pe care le genereaz o anumit manifestare a organiza iei. Ea decurge din abordarea constructivist îns . explicitat în cadrul culturii organiza ionale. sociologice psihologice existente în comunitatea din care face parte. pune în valoare imaginea organiza ional ca rezultant a leg turilor ce se stabilesc între sistemele de norme i valori societale i sistemul de valori de la nivelul organiza iei. la valorile culturale. reprezint un alt punct de vedere inedit privind construc ia imaginii organiza ionale i importan a acesteia.Abordarea teoretic . sus inut de Serge Moscovici i Jean Claude Abric. . în acel moment.

în func ie de atitudinea diferitelor categorii de publicuri. imaginea organiza iei poate avea câ tig sau nu. . Astfel.Abordarea fenomenologic în discu ie un alt aspect. c rora li se adreseaz organiza ia i din perspectiva atitudinii manifestate de proprii angaja i. se realizeaz o interac iunea comunica ional între mesajele emise de organiza ie i manifest rile publicului intern i extern al acesteia. în calitatea lor de consumatori poten iali. a lui Edmund Husserl aduce Este surprins imaginea organiza ional din perspectiva experien elor personale ale indivizilor. Deci.

Imaginea organizationala din perspectiva ´paradigmei procesual-organiceµ INTERPRETORI FIGURATIVI INTERPRETORI VERBALI INTERPRETORI ARMONICI .

comunicare cinematografic . comunit ii umane c reia i se raporteaz în acel moment. rezulta i din îmbinarea celor dou categorii anterior eviden iate i care stau la baza dezvolt rii produselor audiovizuale i scrise. comunicare televizual . Interpretorii verbali. Numai în aceste condi ii imaginea public a organiza iei se transform în identitate public . Concluzii: Prin urmare. în forme plastice audiovizuale i scrise. specifice i distincte. Cu ajutorul lor se dezvolt ceea ce numim. prin intermediul vectorilor de comunicare. Identitatea public a organiza iei este transmis . Interpretorii armonici. cuprind ansamblul semnelor lingvistice i auditive prin intermediul c rora se transmit o serie de mesaje privind imaginea public a organiza iei.Interpretorii figurativi stau la baza form rii imaginii organiza iei. strategia de construire a imaginii organiza iei are ca rezultat formarea imaginilor de identitate organiza ional . .

. organiza ia î i constrie te o imagine de marc .Imaginea organizationala din perspectiva gestionarii sale prin optiuni strategice Prestigiul organiza ional depinde de crearea unor clase de imagini având la baz atributele definitorii ale organiza iei: solvabilitatea ei. printr-o simpl imagine public . Astfel. Imaginea de marc va caracteriza îndeosebi organiza iile cu scop economic. onestitatea i competen a. m rcile/brand-urile prin care î i prezint produsele i serviciile. Corelând marca produsului promovat cu imaginea firmei. credibilitatea. Ea reprezint o caracterizare sintetic a imaginii companiei. aceasta din urm poate fi identificat mult mai u or de c tre plaja de clien i.

o etichet . Orange. un desen. Imaginea simbolic vizeaz discursul organiza iei c tre publicul int prin clipurile sale promo ionale i/sau prin implicarea organiza iei în rezolvarea de probleme sociale sau în campanii umanitare (Tide. o combina ie grafic . Ea garanteaz notorietatea organiza iei i calitatea produselor/serviciilor. Benetton împotriva discrimin rii rasiale). un nume. un termen. Imaginea public unei organiza ii este cu atât mai important cu cât aceast organiza ie este mai mare i are un grad de responsabilitate social mai mare. Imaginea public este stabilit prin politica de PR i trebuie s con in dou componente: imaginea material i imaginea simbolic . destinat s ajute la o identificare u oar a organiza iei sau a bunurilor acesteia.Sensurile imaginii organizationale Imaginea de marc (materiala) este: un simbol.

potrivit modului în care aceasta este perceput la nivelul business-ului modern.Imaginea organiza ional este multidimensional . Imaginea global a organiza iei Imaginea public organiza ional Imagine economic (comercial ) Imagine social Imaginea organiza ional Imagine institu ional Imagine financiar Imagine tehnologic . Ea ine de segmentele ce alc tuiesc structura imaginii organiza iei.

‡Imaginea organiza iilor extraparlamentare i apolitice = I.O.P.I.M.D. + I.Analiza coeren ei i a semnifica iilor imagologice a organiza iei asupra publicului.G.P. E.I.int apare ca o necesitate.E. iar evaluarea sub aspect global a acestui fenomen se efectuaz de c tre speciali tii în comunicare i PR. ‡Imaginea liderilor de opinie = I. + I.I. ‡Imaginea popula iei = I. lideri de opinie. = I.P. + I.O.M.I.G.P. ‡Imaginea mediatic = I. . mass-media. + I.O.P. Prin intermediul acestei analize se va putea eviden ia nivelul de încredere ob inut de c tre organiza ie în rândul diferitelor categorii de public: indivizi. public intern. sectorul guvernamental i non-guvernamental. + I. ‡Aprecierile publicului intern = I. ‡Evaluarea global a imaginii organiza iei = E.E.O.D. ‡Imaginea document a institu iilor statului i a partidelor parlamentare = I.P.

prin intermediul unei solutii transante. este importanta deoarece are loc un proces de evaluare a gradului de deteriorare a imaginii org. pe cat posibil.. a modificarilor ce au intervenit. perioada post-criza ² apare dupa ce.ANALIZA CRIZELOR DE IMAGINE Implica modelarea si/sau gestionarea imaginii organizatiei. conflicte sau crize. declansarea crizei ² se modifica echilibrul relatiilor de putere intre ´polul dominantµ (organizatia) si ´polul dominatµ (publicul intern si/sau extern). cu influenta negativa. a impactului negativ generat de manifestarea a o serie de riscuri. in sensul reducerii. caracterul benefic sau nu al crizei . identificarea evenimentelor din trecutul firmei ce pot avea legatura intre ele si care ar putea fi la baza evenimentelor prezente din organizatie. pentru imaginea organizatiei. descrierea lor din perspectiva imagologica. criza propriu-zisa ² deteriorarea puternica a imaginii organizationale cu repercursiuni asupra promovarii produselor sale si a gradului de incredere a publicului. Identificarea si analiza fazelor crizei de imagine: perioada premergatoare crizei ² analiza evenimentelor semnificative. s-a reusit iesirea din criza.

consumatorii si factorii de decizie. cuprinde o serie de actiuni concrete de gestionare a strategiei.Comunicarea in situatii de criza ² parte componenta a procesului de management al crizei. Comunicarea in situatii de criza trebuie sa se focalizeze pe facilitarea dezamorsarii crizei prin: comunicarea cu diferitele categorii de public pentru gestionarea perceptiei si asteptarilor publicului. . clientii. timpului si canalelor de distributie necesare pentru comunicarea eficienta cu: presa. mesajului. pentru a obtine intelegerea si sprijinul de care are nevoie organizatia in aceste momente dificile. angajatii. pentru a incetini si/sau stopa deteriorarea propriei imagini.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->