P. 1
limba latina

limba latina

|Views: 67|Likes:
Published by cadouaflori

More info:

Published by: cadouaflori on Nov 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/20/2012

pdf

text

original

Sections

  • I. Substantivul latin
  • II. Adjectivul limbii latine
  • III. Verbul limbii latine
  • IV. Pronumele latin
  • V. Numeralul latin
  • VI. Prepozitia limbii latine
  • VII. Conjunctia
  • VIII. Adverbul limbii latine
  • IX. Interjectia limbii latine

1.

GRAMATICA
I. Substantivul latin
In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es).

Declinarea I

Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva);

plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. (silvae); agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. (agricola), V. - (agricola); plural: N. -(agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. (agricolis), V. - (agricolae); (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel, nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi, dupa regula, gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).

Declinarea II

Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). Sunt si substantive de genul feminin, care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine, doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant, inclusiv humus, humi s.f. (= pamant)) sau nume de tari. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er), care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular, care este comuna fiecarui gen.

Terminatiile:
Masculinul si femininul: singular: N. - (us sau er), G. - (i), D. - (o), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (e sau er); plural: N. - (i), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (os), Abl. - (is), V. - (i);

Neutrul: singular: N. - (um), G. - (i), D. - (O), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (um); plural: N. - (a), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (a), Abl. - (is), V. - (a); Obs.: La genul neutru totdeauna nominativul, acuzativul si vocativul sunt identice, in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). Paradigme: hortus, horti s.m. (= gradina) singular: N. - (hortus), G. - (horti), D. - (horto), Ac. - (hortum), V. - (horte), Abl. (horto); plural: N. - (horti), G. - (hortorum), D. - (hortis), Ac. - (hortos), V. - (horti), Abl. (hortis). simulacrum, simulacri s.n. (= statuie) singular: N. - (simulacrum), G. - (simulacri), D. - (simulacro), Ac. - (simulacrum), V. (simulacrum), Abl. - (simulacro); plural: N. - (simulacra), G. - (simulacrorum), D. - (simulacris), Ac. - (simulacra), V. (simulacra), Abl. - (simulacris). Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e), ci identic cu nominativul: Agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. Substantivele care au tema terminata in (i), fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular, de exemplu: vir (= barbat), triumvir, decemvir, levir (= cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in (us), sunt masculine.

Declinarea III

Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului, care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la

nominativ fata de genitiv; de exemplu: carmen, carminis; civitas, civitatis etc.. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv; de exemplu: avis, avis; mare maris etc.. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri; din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: - daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis), acesta este de gen neutru (carmen, carminis; agmen, agminis). - daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv, atunci acela este tot de gen neutru (pondus, ponderis; tempus, temporis). - daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis), de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio, orationis). - daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv, acesta este de genul feminin (civitas, civitatis). - daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e), iar la genitiv terminatia (is), acesta este de genul neutru - (mare maris). Terminatiile: Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. - (...), G. - (is), D. - (i), Ac. - (em), Abl. - (e), V. - ca la nominativ; plural: N. - (es), G. - (um), D. - (ibus), Ac. - (es), Abl. - (ibus), V. - (es); La aceleasi genuri, diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural, cele parisilabice au terminatia (ium). Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ, acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma, una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele, la singular nominativul, acuzativul si vocativul sunt la fel, nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ), iar la plural terminatia la nominativ, acuzativ si vocativ este (a). La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia), bineinteles nominativul, acuzativul si vocativul. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i), nu in (e) ca toate celelalte. Exceptii: Sunt substantive care, desi au forma imparisilabica, se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ, precum (mons, montis; pons, pontis), se comporta precum cele parisilabice, adica fac genitivul plural in (ium), nu in (um). Substantivele care au forma parisilabica, dar au tema terminata in (tr), se comporta precum cele imparisilabice, adica fac genitivul plural in (um) - (mater, matris; pater, patris). Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic, forma identica la nominativ si genitiv, dar fac genitivul plural in (um) - panis panis (= paine) face genitivul plural panum; canis canis (= caine) face genitivul plural canum.

Declinarea IV

Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular, iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). Sunt si substantive de genul feminin, (au la nominativ terminatia (us)), cele care denumesc gradele de rudenie (socrus, socrus; norus, norus etc..). Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. - (us), G. - (us), D. - (ui), Ac. - (um), Abl. - (u), V. - (us); plural: N. - (us), G. - (uum), D. - (ibus), Ac. - (us), Abl. - (ibus), V. - (us); La genul neutru, formele sunt identice pentru cazurile nominativ, acuzativ si vocativ: pentru singular (u), iar pentru plural (ua). Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus, arcus, lacus (dar si, rar, lacibus), quercus, specus, artus (dar si artibus), partus, tribus. Declinarea V

Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei), la nominativ terminatia fiind (es). Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin, totusi sunt substantive care au genul masculin: (res, rei si dies diei - acesta din urma cand nu are sens de data fixa). Terminatiile: singular: N. - (es), G. - (ei), D. - (ei), Ac. - (em), Abl. - (e), V. - (es); plural: N. - (es), G. - (erum), D. - (ebus), Ac. - (es), Abl. - (ebus), V. - (es). De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I. De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a.

masculine fiind cele care exprima nume de barbati. genu) sunt de genul neutru. carminis. agricola.u" (ex. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ". temporis) sau cele de forma ". Cele terminate la nominativ in ".: Numa. .oris" (ex.minis" (ex.Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine.us" care sunt neutre: virus (= otrava).: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex.: Aegyptus) sunt feminine.: nurus. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa).io. cu exceptia lui res. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ". .ionis" (ex. orationis). Sunt trei substantive terminate in ". .: carmen. agminis).eris / . de asemenea cele de forma ". pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). tempus.um" sunt intotdeauna neutre. . Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile.us" sau ".: mare. Cele terminate in ". cateva putandu-se determina in functie de terminatii. . indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. maris). socrus).us. Declinarea a V-a Sunt feminine. .e. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex.us" sunt cele mai multe masculine.: civitas. Feminine sunt cele de forma ". Sunt neutre cele care au forma ".men. civitatis) sau cele de forma ".: oratio.: cornu.: pondus. ponderis. Daca substantivul exprima nume de arbori (ex.as. rei si dies.er" sunt in general masculine.atis" (ex. agmen.is" (ex.

(claro poetae). aceasta forma este terminata in (a). asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin.(clari poetae). plural: N. V. magnum = mare: . dupa cum observam.II. D.(clarum poetam). bona. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . . (claros poetas).(clare poeta). cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. .(clarorum poetarum). . magna. . . . Exemplu: Luam substantivul poeta. Adjectivul limbii latine In limba latina. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). . fiindca se acorda: • • singular: N. Abl.(claro poeta). civitatis = cetate si adjectivul magnus. substantivul este de genul masculin. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). tema pe care o obtinem. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina. adjectivul se clasifica in doua categorii: adjective de categoria I si adjective de categoria a II-a. . Ac. Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. folosind terminatiile declinarii I de la substantiv.(clarus poeta). clarum = renumit (adjectiv de categoria I). Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. poetae (declinarea I.(clari poetae). luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. buna. . fericita. D. beatum = fericit.(claris poetis). deci. clara. Ac.se acorda cu el. indepartand terminatia (us) de la prima forma. pe care le adaugam la tema adjectivului. luam a doua forma a adjectivului. De exemplu: beatus.(clari poetae). Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. . G. Bonus. De exemplu luam substantivul feminin civitas. . bonum = bun. Dupa cum observati. Abl. V. adica chiar nominativul declinarii I.(claris poetis). beata. G. Astfel. gen masculin) si ajdectivul clarus. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin.

. plural: N. De exemplu sa declinam substantivul (vita. indiferent de gen. . breve): fiind un substantiv neutru. . Masculinul si femininul. De exemplu (brevis. . Ac. Abl. G.(brevis vitae). D. prima reprezentand masculinul si femininul.(magnae civitates).) fiind necesara pentru a stabili tema.(breve carmen). .(magnas civitates). ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. . . . (magnam civitatem).(brevibus carminibus). G. . .(magnis civitatibus). . Ac. acuzativul si vocativul. de asemenea. pentru adjectiv vom folosi forma a doua (breve): singular: N. . Ac.(brevis vita). cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i).(brevi carmini). . V. Abl.(magna civitate). . D. G. carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. Ac. breve = scurt). . indiferent de gen. .(brevium vitarum).(brevis carminis). plural: N. vita. V. . iar a doua. la ablativ singular este folosita tot terminatia (i).(magnis civitatibus). D. D. Abl. G.(brevem vitam).(magnarum civitatum). Acum vom lua un substantiv de genul neutru . Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii.(brevibus carminibus). anume N. La genul neutru se procedeaza analog.(breve carmen).(magnae civitatis). G. . Prima terminatie este (is). plural: N. Acestea se enunta tot cu doua forme.(brevibus vitis).. neutrul. breve = scurt): dupa cum vedem. . . fiind identice.(magnae civitati). D.(brevi vita). iar la a doua forma terminatia este (e). vitae este un substantiv de genul feminin. Abl. .Brevibus vitis).(brevi vitae).(carmen. . D.(breves vitas).(breves vitae). Ac. se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. adica cu terminatia (e).(brevia carmina). V.(brevia carmina).(brevi carmine). Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. .• • singular: N.(magnae civitates). V. forma a doua (G. .(brevia carmina). Mai exista adjective cu o singura terminatie. doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru.(brevium carminum). . . V. . V. Abl. Abl. la singular nominativul. . .(brevis vita). vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. .(magna civitas). .(breve carmen). iar la plural cu (ia).(breves vitae). . la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor . si G. singular: N. Ac. . .(magna civitas). G. . adica ce apartine de prima forma.

sg. (ior) are valoare de sufix. . .(formosiores planities). iar a doua pentru neutru. . Abl. breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. . . . carminis) cu adjectivul (brevis. . .(formosiore planitie). indiferent de gen. breve) este (brevior. .(formosiorem planitiem). .(felicem). . Ac. Ac. Masculin/feminin singular: N. formosa.(felicis).(formosiores planities). plural: N.(felicia).(formosiores planities). . Ac.(brevius carmen). Neutru plural: N. indiferent de categoria adjectivului.(felici). . . Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. .(felix). D. . abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). V. formosum = frumos) la comparativ (formosior. Ac. .(felix). Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. comparativ si superlativ. (felicibus).(breviori carmini). G. G.(felicium). D. Masculin/feminin plural: N.(formosior planities). . dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. D.(brevius carmen). Neutru singular: N.(felici). V. . . D.(felici). Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. (felix). . .(felicia). Ac. . . Abl. G.(felici). .(felicis). . (formosioribus planitiebus). mai renumita). Abl. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. Abl.(formosiori planitiei). V. D. acuzativ si vocativ.(formosioribus planitiebus). clarum) este (clarior. . . brevius = mai scurt. G. G. .(formosiorum planitierum). mai scurta). D. planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus.(felices).(felix).(felicium). Abl. Pe parcursul declinarii comparativului.(formosioris planitiei). . in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica.(felicia). cu observatia ca Abl.(brevioris carminis). . Gradul pozitiv este forma de baza. cea din dictionar. G. D. . .(felices). are terminatia (i). G. V. V. .parisilabice. . Ac.(felicibus). . si anume la cazurile nominativ. . . clarius = mai renumit.(felices). . Abl. V. Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. De exemplu declinam substantivul (planities.(breviore carmine). in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv.(formosior planities). Ac. Comparativul adjectivului (clarus. .(felix). Abl.(felicibus).(felicibus). V. formosius): singular: N. Spre deosebire de limba romana.(brevius carmen). clara.

(breviora carmina). aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". adanca). profundissimum): singular: N. breve) are superlativul (brevissimus. se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. brevissima. . iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. Spre exemplu. . .(brevioribus carminibus). .(profundissima stagna). . Vom declina acum substantivul stagnum.(profundissimum stagnum). adjectivul (brevis. Asadar. ci magis egredius/a/um.(profundissimum stagnum). D. pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. .(profundissima stagna).(profundissima stagna). atunci cand tema adjectivului se termina in (r).(breviorum carminum). brevissimum = cel mai scurt. . . um la superlativ este perlucidus. . profundum = adanc. Abl. egregia. Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. Ac. a. . magna.(profundissimo stagno). Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. a. pulchra. scurta).de exemplu adjectivul (pulcher. stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. (profundissimo stagno).(profundissimorum stagnorum). Iar daca adjectivul are tema terminata in (l).(profundissimis stagnis). um. la superlativ (profundissimus. D.(breviora carmina). Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. pulchrrima. superlativ = . V.(profundissimi stagni). .(breviora carmina).plural: N. va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). . G. Abl. format din tema adjectivului. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. scurta sau foarte scurt.(profundissimum stagnum). D. comparativ = maior. G. Abl. . G. profundissima. profunda. V. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ. un adjectiv precum egregius. Ac. (profundissimis stagnis). plural: N. ca in exemplul: lucidus. egregium nu va face comparativul egrediior. . maius. magnum. NOTE: La superlativ. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). V. Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. Ac. . . De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ.(brevioribus carminibus).

superlativ = pessimus. legere. multae. lego. maximum. plurrimae. manere. rea: pozitiv = malus. plurrima. mala. dar in acest caz nu este accentuata. melius. malum. Mic. de exemplu: lego legere legi lectum. audire) . comparativ = peior. mica: pozitiv = parvus. parvum. comparativ = melior. optima. superlativ = optimus. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. pessima. optimum. respectiv. bonum. Bun. comparativ = minor. Multi. timpuri si persoane. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. comparativ = plures. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . maneo. III. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. plura. a patra forma reprezinta supinul. respectiv. multa. de exemplu: maneo manere mansi mantum.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i).de aici formam tema perfectului. conjugam anumite moduri si timpuri. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. . a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. superlativ = plurrimi. de la care se formeaza tema supinului. parva. buna: pozitiv = bonus. multe: pozitiv = multi. audio). pessimum. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. de exemplu: audio audire audivi auditum.maximus. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). minimum. la care adaugand anumite terminatii. bona. Rau. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. minus. superlativ = minimus. minima. maxima. peius.

eu. (ris). (s). ea este laudat. Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. (ntur): Laudor (eu sunt laudat). laudata). Prezentul indicativ se formeaza. laudatur (el. adaugand terminatiile (o). el etc. -. laudat [el. mane. legimus. el reiesind din terminatie. atunci cand enuntam un verb. Dupa cum s-a vazut. Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. legunt. laudas [tu lauzi].Indicativul verbului latin In general. laudatis [voi laudati]. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). indicativul limbii latine se foloseste ca si cel al limbii romane. cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. obtinem: Laudo [eu laud]. in general. laudaris (tu esti laudat). laudamini (voi sunteti laudati). pentru a putea forma indicativul (si nu numai). Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. legitis. lego. legis. laudamus [noi laudam]. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. laudantur (ei. II si Iv. Diateza pasiva se formeaza. ea lauda]. legit. (mur). (t). ele sunt . ele lauda]. (tis) si (nt). (tur). laudamur (noi suntem laudati). audi. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. respectiv. ca si cel roman. (mini). de obicei. Tema prezentului se formeaza. leg. "s" sau "t". acestea sunt: "i" inainte de "m". In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. (mus). acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. maneo. astfel: lauda. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". Nota: In limba latina. se folosesc vocalele de legatura. tu. la tema prezentului. laudant [ei. audio). nu se foloseste pronumele personal . indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I.

Diateza pasiva se formeaza analog. Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). laudata). Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. leguntur. (nt). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. adaugand la tema prezentului sufixul (ba). se pune in fata lui (ba) vocala "e". (mus). il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. laudabatis (voi laudati). Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. ele erau laudati. La diateza activa. ele citeau). legitur. ea era laudat. laudabamini (voi erati laudati). (tis). laudabaris (tu erai laudat). ea lauda). audiebant (ei. (t). conficere): Conficiebam. Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). laudabat (el. legeris. laudabatur (el. laudabamur (noi eram laudati). Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. conficiebant. . legebant (ei. (s). laudabant (ei. legimur. conficiebas. ca si cel romanesc. laudate). laudabas (tu laudai). laudabamus (noi laudam).laudati. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). ele auzeau). imperfectul se formeaza. Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. laudabantur (ei. de obicei. laudate). ele laudau). legimini.

laudaverant (ei. laudata. indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). es (tu esti).Acesta se formeaza. Participiul isi schimba genul in functie de subiect. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). sumus (noi suntem). legi (leg). laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). in latina se foloseste prezentul verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. (istis). Tema perfectului se stabileste. care se comporta ca un adjectiv de categoria I). laudaveramus (noi laudaseram). nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). ele laudasera). ea este). sunt. . mansi (mans). fui". Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. esse. ea laudase). Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). ele sunt). Dupa cum se poate observa. La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). ele au laudat). De observat ca. (erat). adaugand terminatiile (eram). laudaveras (tu laudasesi). De exemplu. laudaverat (el. respectiv. laudata + sumus. (it). sunt (ei. (eratis). es. (erunt sau ere). laudatae. spre deosebire de limba romana. audivi (audiv). pornind de la tema perfectului. Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). laudavimus (noi am laudat). est (el. (imus). Acesta se formeaza de la tema perfectului. Laudati. laudavistis (voi ati laudat). estis (voi sunteti). (erant). ea a laudat). (eras). Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. (isti). laudaverunt sau laudavere (ei. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. est. estis. (Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. laudaveratis (voi laudaserati). laudatum + sum. Astfel. laudavit (el. (eramus). laudavisti (tu ai laudat).

viitorul I se formeaza. bunt. leget (va citi). legetur. erat. laudabis (vei lauda). eris. se va folosi imperfectul verbului (sum. legemur. emini. emur. legetis (veti citi). La diateza activa. manebitur. maneberis. ent. laudati. laudabit (va lauda). De exemplu: laudatus. buntur pentru conjugarea I si a IIa. bitur. emus. eratis. manebimini. verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. etis. De exemplu. manebimur. bimini. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). erant. bimur. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. leges (vei citi). entur. laudatae. legeris. et. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. manebuntur. bimus. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. bit. laudabunt (vor lauda). pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. bis. legemus (vom citi). laudata. laudatum + eram. legentur. laudabitis (veti lauda). eras. legemini. fui). beris. etur. Acesta se formeaza. laudata + eramus. laudabimus (vom lauda). es.Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. bitis. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). . legent (vor citi). Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. adaugand la tema prezentului terminatiile: am. esse.

laudaverit (va fi laudat). erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. laudet (sa laude). in functie de conjugarea verbului. adaugand terminatiile em. laudaveris (vei fi laudat). laudes (sa lauzi). Pentru conjugarea I. totusi. laudent (sa laude). Conjunctivul prezent Conjunctivul prezent al limbii latine se formeaza de la tema prezentului. emus. vei fi fost laudat/laudata etc. eritis. etis.Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. conjunctivul prezent se formeaza. ent la tema prezentului. laudetis (sa laudati). laudaverunt (vor fi laudat). eris. numai ca vocala -a. laudaveritis (veti fi laudat). de cele mai multe ori. laudemus (sa laudam). Conjunctivul verbului latin Conjunctivul limbii latine poate avea multe functii in limba. adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. el arata o actiune nesigura si. et. es.si ramane numai -e-. . De exemplu pentru verbul laudare: laudem (sa laud).). laudaverimus (vom fi laudat).care apare in finalul temei conjugarii I se contopeste cu vocala -e. erit. erimus. De exemplu la anumite forme tine locul conditionalului romanesc. De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). la diateza activa. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. este predicatul propozitiilor subordonate in fraza.

adaugand terminatiile (m). laudareris. . (mus). (tis). legerimus. etur. (t). In cazul conjugarii I se folosesc terminatiile er. laudaretur. laudares . legerint. (eritis). laudaretis . (nt) la forma de infinitiv prezent activ (forma a doua din dictionar . Exemplu: laudarem . amur. at. maneant (sa ramana). laudaremur. adaugand la tema prezentului terminatiile: ar. (erit). adaugand la tema prezentului terminatiile: am. maneatis (sa ramaneti). adaugand la tema perfectului urmatoarele terminatii: (erim). emini. conjunctivul prezent se formeaza. numai ca se folosesc terminatiile specifice pasivului.laudare. modul de conjugare a celor doua coincide. a III-a si a IV-a. laudaremini. laudaret . ant. Conjunctivul perfect In limba Latina conjunctivul perfect se foloseste mai mult in propozitii subordonate.(ati lauda). legere. laudarent (ar lauda). maneas (sa ramai). maneamus (sa ramanem). legerit. conjunctivul prezent pasiv se formeaza. eris.(am lauda). (erint). a III-a si a IV-a. legeritis. De multe ori. atur. antur. emur. De exemplu pentru verbul manere: maneam (sa raman). Conjunctivul imperfect Conjunctivul imperfect se formeaza. (s). aris.(ai lauda). Diateza pasiva se formeaza adaugand tot la infinitivul prezent activ terminatiile specifice pasivului: laudarer. amus.cu exceptia persoanelor I singular si a iii-a plural. (erimus). laudaremus . In cazul conjugarilor a II-a. legeris. maneat (sa ramana). A nu se confunda cu viitorul II . Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul participiului perfect pasiv si a verbului (sum. entur. manere. Exemplu: legerim.(ar lauda).In cazul conjugarilor a II-a. conjunctivul imperfect se traduce prin conditionalul limbii romane. Diateza pasiva se formeaza similar. atis. (eris). putand fi tradus prin mai multe moduri in limba romana. Diateza activa se formeaza. as. amini. audire).(as lauda). laudarentur.

plural: auditi. fui) la conjunctiv prezent. manti. sitis. (mus). sis. imperativul prezent are forme de persoana a II-a singular si plural. Formare Imperativul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prezent activ. laudavissent. Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul participiului perfect pasiv si formele de imperfect conjunctiv ale verbului (sum. auditae. fui). auditum sim. Imperativul verbului latin Imperativul limbii latine se foloseste ca si cel al limbii romane. Diateza pasiva a verbului audire (conjunctiv perfect) este: • • singular: auditus. un indemn si (specific limbii latine) o porunca la timpul viitor. Cu ajutorul lui se poate exprima o porunca. (nt). esses. Acesta se formeaza. folosita cu precadere in continutul legilor. sint. laudavisses. sitis. laudavisset. Formele lui (esse) la conjunctiv imperfect sunt: essem. adaugand la tema perfectului sufixul (isse) si desinentele (m). mantae. audita simus. manta. (s). el pierzandu-se dea lungul transformarilor. esse. sis. essent. laudavissetis.esse. laudavissemus. Amintim ca participiul perfect pasiv se comporta ca un adjectiv de categoria I. simus. Conjuntivul prezent al verbului (esse) este: sim. sit . sit. essemus. mantum essem. Exemplu: laudavissem. esset. Exemplu: mantus. (tis). essetis. essetis. manta essemus. esset. esses. sint. (t). Conjunctivul mai mult ca perfect Conjunctivul mai mult ca perfect este un timp specific limbii latine. essent. audita. In limba latina. .

manetote!. pe care o adaugam la tema prezentului: laudate!. loquimini. Prezentul plural se formeaza folosind terminatia (te). Pluralul persoanei a II-a se formeaza adaugand terminatia (tote) la tema prezentului: laudatote!. legitote!. persoana a II-a plural laudamini. lege!. Viitorul are forma de singular persoana a II-a si a III-a si plural a III-a: Singularul are aceeasi forma si pentru persoana a III-a si pentru a IV-a . . locutus sum (= a vorbi)). mai ales la verbele care formeaza tema prezentului cu o consoana in final. audi!. fiind necesara pentru a se putea pronunta. audito!. Viitorul imperativului are forme de persoana a II-a si a III-a singular si plural.laudantor. astfel: lauda!. Infinitivul prezent: Activul infinitivului prezent este forma pe care o intalnim in dictionar. Pluralul persoanei a III-a se formeaza. persoana a II-a singular si a II-a plural: La singular este la fel cu infinitivul prezent (ca forma) .laudator. leguntor. prin adaugarea unui (r) la forma omologa de activ . loquitor. La prezent exista doua forme. Pluralul se formeaza prin adaugarea lui ntor sau.. audire. perfect activ si pasiv. respectiv.se pune un tor la tema . indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ. audiunto!. viitor activ si pasiv. Pluralul este identic cu forma indicativului prezent pasiv. respectiv. audite!. formeaza un fel de infinitiv activ. respectiv. a doua forma pe care o enuntam la verb. manento!. De exemplu: laudare (= a lauda). legere. mai bine spus. manere. auditote!. loquere (de la loquor loqui. (se observa folosirea vocalei de legatura "i" pentru verbele de conjugarea a III-a. Diateza pasiva a imperativului are atat forme de prezent. La singular se formeaza.Prezentul singular se formeaza. Infinitivul verbului latin In limba latina exista sase forme de infinitiv: prezent activ si pasiv. Se observa aici ca desi loqui este verb deponent. respectiv.laudare. legunto!. legitor etc. respectiv. adaugand terminatia (o) la forma de indicativ prezent persoana III plural: laudanto!. manete!. De mentionat ca formele de pasiv sunt foarte rar folosite. maneto!. adaugand terminatia (to) la tema prezentului (aceeasi forma pentru persoana a II-a si a III-a): laudato!. mane!. cat si de viitor. legito!. cand este la imperativ pasiv. legite!.

itum (= a merge)). Exemplu: laudaturum/laudaturam/laudaturum/laudaturos/laudaturas/laudatura esse (= a urma de-a lauda). ca: ars. consuetudo (fel de viata). potestas (putere). occasio (prilej). In aceste situatii. Infinitivul perfect: Activul se formeaza. Exemplu: laudatum/laudatam/laudatum/laudatos/laudatas/laudata esse (= a fi fost laudat/a/ati/ate). peritus. redat in limba romana printr-un infinitiv precedat de prepozitia -de-.Pasivul prezentului se formeaza. preocupare). studium (ravna. legisse. Ca substantiv. adaugand sufixul (nd) si terminatiile declinarii a doua (genul neutru). Gerunziul este un substantiv de provenienta verbala. Gerunziul latin Gerunziul latin se formeaza. inperitus. audiri. B) Dupa adjective care cer cazul genitiv: cupidus. inlocuind terminatia (re) de la infinitivul prezent activ cu terminatia (ri) in cazul conjugarilor I. De exemplu: Cupidus bellandi = dornic de razboi (de a se razboi). el poate sa aiba complemente directe. ii/ivi. acuzativ si ablativ. Exemplu: laudari (= a fi laudat/a/ati/ate). Genitivul gerunziului Se intrebuinteaza: A) Dupa unele substantive. fel de viata. maneri. II si IV. se adauga un (i) la tema prezentului. adaugand la tema perfectului terminatia (isse). ire. facultas (capacitate). 1. gerunziul este de genul neutru si se declina dupa declinarea a II-a. mos. gerunziul are functia sintactica de atribut verbal. modus vivendi = mod. audivisse. Gerunziul are doar cazurile genitiv. De exemplu: Ars scriendi = arta de a scrie. voluptas (placere). mantum iri. Exemplu: laudatum iri (= a urma de-a fi laudat/a/ati/ate). scientia. . avidus. auditum iri. legi. Exemplu : laudavisse (= a fi laudat). studiosus (preocupat). Diateza pasiva se formeaza din supin si infinitivul pasiv iri (provine de la verbul eo. dativ. lectum iri. tempus. mansisse. pornind de la tema prezentului. In cazul conjugarii a III-a. Diateza pasiva se formeaza cu formele de acuzativ ale participiului perfect pasiv si infinitivul esse. Fiind de provenienta verbala. Infinitivul viitor: Activul se formeaza cu participiul viitor activ la acuzativ si infinitivul esse.

Summa voluptas ex discendo capitur = cea mai mare invatatura se dobandeste prin invatatura. prin faptul de a invata. inutilis e. Ea res hostes ad insequendum tardabat = acest lucru ii intarzia pe dusmani.C) Gerunziul se mai intrebuinteaza dupa locutiuni ca: mos est. este grea. De exemplu: Charta inutilis scribendo = hartie nefolositoare pentru scris. utilis e. intendum aetatem. Gratulandi gratia = pentru a felicita. -ex/e-. 2. uneori. -ante-.si. frecvent. de exemplu. prepozitia -ad.are sensul de (in ceea ce priveste. Dupa asemenea adjective. -de-."pentru a face ceva". Ablativul gerunziului Ablativul gerunziului are valoarea unui complement de mod sau instrumental. De exemplu: Mens discendo allitur et cogitando = mintea se hraneste prin invatatura si gandire . circa (in legatura cu. rar. consuetudo est (este obiceiul).. Dupa cum am mentionat. gerunziul. Aceasta constructie arata scopul sau directia. De exemplu: Pugnandi causa = pentru a lupta. D) Gerunziul se mai intrebuinteaza cu cuvintele "causa" si "gratia" . Dativul gerunziului se intrebuinteaza si dupa verbe si locutiuni ca: operam dare (a-si da silinta . -ob. -in-. precedat de prepozitia -ad. consilium est (este sfatul . intendum esse (a se orienta spre). Gerundivul latin . Ablativul gerunziului se poate reda in limba romana. De exemplu: Agrum colendo aut venando. agere = a-si petrece viata preocupat sa cultive pamantul si sa vaneze. referitor la). cat si insotit de prepozitii ca: -ab/a-. par is (asemanator). 4. Naves ad navigandum utiles = corabii folositoare pentru navigat. in ceea ce priveste urmarirea (privind actiunea de a urmarii).invatand si gandind).de exemplu.de a face ceva). cu prepozitia -ad. ca un complement de mod. cat despre).(din cauza). dificilis est = arta de a carmui bine treburile publice (statul). atat fara prepozitie. Acuzativul gerunziului Acuzativul gerunziului se intrebuinteaza. ca in exemplu: Ars recte regendi rempublicam. se poate intrebuinta si acuzativul gerunziului. opportunus a um (potrivit). cu prepozitiile -inter-. Dativul gerunziului Dativul gerunziului are valoarea unui dativ final si se intrebuinteaza dupa adjective ca: aptus a um. 3. printr-un gerunziu.intr-un scop anume). poate avea complement direct. fiind de provenienta verbala. Poate fi folosit.

non tollitur religio.. iar la a IV-a prin analogie cu a III-a. El desemneaza ceva care face ceva .Gerundivul este un adjectiv de provenienta verbala. Ca atribut. la conjugarea a III-a si a IV-a se adauga si vocala "e" -la a III-a pentru ca trebuie vocala de legatura. de trebuinta. de aici a venit si in romana amant. corespunzand adjectivelor care implica necesitate. si poate avea complement.) pentru ca e de a III-a. Pentru a transforma o constructie gerunziala intr-o constructie gerundivala. aceasta constructie poate fi transformata in urmatoarea constructie gerundivala: Superstitione tollenda. ca in exemplul: Non superandas Alpes. intrebuintarea cea mai frecventa a participiului este atunci cand intra in compunerea timpurilor compuse ale unor moduri. iar gerunziul. diateza activу si pasiva. el este un nume verbal si. are timpuri. se procedeaza in felul urmator: Substantivul complement direct primeste cazul gerunziului.se traduce de obicei prin "cel care face". In felul acesta. participiul poate fi nume predicativ si atribut. Constructia gerundivala Cand gerunziul unui verb tranzitiv este urmat de complementul sau direct in acuzativ.. Hannibal praecit = Hannibal a trecut Alpii de netrecut. avem tema prezentului (curr. devenind adjectiv. Ca verb. imprumuta de la complementul direct genul si numarul. atat insusiri ale unui adjectiv. Participiul prezent Participiul prezent are doar forma de activ. adaugand la aceasta terminatiile (ns) pentru nominativ si (ntis) pentru genitiv. De exemplu: Avem urmatoarea constructie gerunziala: Superstitionem tollendo. Cu alte cuvinte. non tollitur religio = inlaturand superstitia. Luam verbul curro currere cucurri. cu gerundivul. iar la . cursum (= a alerga). si adjectiv. constructia gerunziala transformandu-se in constructie gerundivala. fiind insotite de verbe auxiliare. gerundivul are. Participiul mai poate avea insa si valoare de propozitie subordonata. gerundivul exprima ideea de necesitate. Dupa cum se stie. el este inlocuit de obicei. Participiul verbului latin Participiul are in limba latina un alt statut decat in limba romana. nu este inlaturata religia. Gerundivul se poate utiliza cu valoare de atribut. la aceasta adaugam "e" + (ns) si rezulta currens. Se formeaza de la tema prezentului. prin natura lui este si verb. unde in loc de face poate fi orice alt verb. formand impreuna cu substantivul pe langa care sta o constructie participiala. participiul exprima o actiune sau o stare nedeterminata (ca si infinitivul). cat si ale unui verb. De exemplu de la verbul amo amare amavi amatum participiul prezent este (amans amantis = cel care iubeste).

arata ca "puerum" e cel care face actiunea sau o facea in momentul vorbirii.]. audivi. a. doar la ablativ singular fiind terminatia (e) atunci cand participiul nu are valoare adjectivala (cand se foloseste in constructiile ablativului absolut). Ac.genitiv "e" + (ntis): currentis. . . . Daca luam verbul de conjugarea a IV-a (audio. Ac. Participiul astfel format se poate declina precum un substantiv de a III-a.(currens).(currentibus). (currentes (neutru . doar ca are mai multe intrebuintari.(currenti). . . De exemplu enuntul: "Diogene puerum cava manu aquam bibentem vidit" (=Diogene a vazut un copil band apa cu mana caus). a.(currentium). . N. auditum). . D. Participiul perfect pasiv In limba latina. V. .(currente/currenti).currentia)). G. am spus ca intra in componenta diatezelor pasive trecute. Participiul perfect pasiv arata la forma sa de nominativ ca un adjectiv de categoria I cu trei terminatii (us. Abl. Se formeaza. currentis): singular: N. Din punct de vedere sintactic. ceva asemanator cu participiul romanesc sau cel francez.(currentes (neutru . audire.: Declinarea lui (currens. care il are ca regent pe "puerum" cu care se acorda si este pe langa el ca un atribut.(currentes (neutru . In primul rand ajuta la formarea timpurilor trecute diateza pasiva. V.(currens). dar mai poate avea si alte valori. G. iar (i) atunci cand are valoare adjectivala. adaugand cele trei terminatii (us.laudo laudare laudavi laudatum [supinul este laudatum. um) si rezulta: laudatus laudata laudatum. D. adaugam (us. dar poate intra cu forma sa de ablativ in componenta ablativelor absolute care arata o actiune incheiata. Acestea avand rol in special in alcatuirea conjugarilor perifrastice activa si pasiva. Participiul viitor Participiul in limba latina are forma de viitor diateza activa si pasiva. foarte adesea intra in alcatuirea ablativului absolut la forma prezenta. Abl.currentia)). . iar in romana merge tradus cel mai bine prin gerunziu. um). participiul perfect are o forma de pasiv. . mergand in general dupa parisilabice. feminin si neutru) se comporta din punct de vedere morfologic precum un adjectiv de categoria I cu trei terminatii.(currentibus). um) la tema supinului -. (currentem (neutru currens)). iar tema supinului este laudat. Uneori poate fi tradus prin gerunziul romanesc. la participiu este: (audiens. .(currentis).currentia)). Participiul astfel realizat (aceasta fiind forma lui de nominativ masculin. a. Aici "bibentem" este un participiu prezent activ in acuzativ. audientis).

infinitivul viitor pasiv. loqui. de la tema acestuia formandu-se alte moduri.. la verbele deponente se enunta doar trei forme . . In dictionar apare ca a patra forma a verbului. Mai exista si o forma de ablativ de declinarea a IV-a. Se formeaza de la tema prezentului. cum ar fi participiul viitor activ sau perfect pasiv. I sg. abominari. locutum. abominavi. cea de verb deponent. e normal sa se deduca care ar fi supinul.. loquere.". Acest verb. care are valoarea unui complement de relatie. Verbele deponente si semideponente Verbele deponente sunt cele care au doar forme de pasiv.acest verb creat fortat la forma de activ ar fi fost: abomino. a. Se comporta apoi in mmorfologie precum un adjectiv de categoria I cu trei terminati -. si sa transformati primele trei forme in pasiv .Diateza activa se formeaza pornind de la tema supinului (laudat.. Asadar. loqui. audit. Diateza pasiva a participiului viitor exprima ideea de necesitate. Se termina in (um) . la exprimarea unei valori finale. um). rezultand un fel de adjectiv cu trei terminatii: laudandus laudanda. dar se traduc prin activ. locutus sum (= a vorbi . . la care adaugam sufixul (nd) si terminatiile (us.indicativul prezent pers. vom mai da cateva exemple: abominor.veti vedea ca va rezulta exact forma scrisa initial. abominatum (conjugarea I) . audiendus audienda audiendum (de retinut ca si la conjugarea a IV-a se pune un "e" inainte de sufixul (nd). auditurus auditura auditurum etc. um). Pentru a intelege cat mai clar.are forma unui acuzativ. exprima ideea de ceva care urmeaza sa se intample: se traduce prin "am de gand sa.. laudandum. De exemplu: loquor. greu de facut (in ceea ce priveste facutul)). infinitivul prezent si perfectul persoana I sg. daca l-am crea fortat la activ ar fi: loquo. deoarece fiind acea forma de perfecct in care este folosit un participiu.. abominatus sum (= a respinge cu groaza) . Conjugarea perifrastica pasiva se traduce cu "trebuie sa.conjugarea a III-a).laudaturus laudatura. a.supinul nu are sens sa fie enuntat. etc. aceasta prin analogie cu conjugarea a III-a).o metoda buna ar fi sa luati aceasta forma de activ scrisa anterior. conjugarea perifrastica activa. difficile factu (Usor de zis (in ceea ce priveste zisul). foloseste. Supinul latin In limba latina. abominare. Exemplu: Facile dictu. forma care de fapt nu exista. mans.. In general. apoi terminatiile (us.". laudaturum. la care se adauga sufixul (ur). de exemplu. Acesta are ca termen regent un adjectiv.)... supinul nu este foarte des utilizat.

depinde de intelesul verbului in limba romana. sa va insusiti toate modurile in care este folosit pronumele latin. persoana reiesind.conjugarea a IIIa). dupa pasiv. De retinut ca aceste verbe. a urmari . Pronumele latin In limba latina. pronumele personal are doar persoanele I si II (plural si singular). Mai exista si verbe semideponente. iar la forma de indicativ perfect persoana I este forma de pasiv. solitus sum (= a se obisnui cu). iar perfectul este (gavisi simus = sa ne fi bucurat). pronumele are aproximativ aceleasi functii ca si in romana. deponente. din forma verbului fara a se face confuzii. Acestea se conjuga in ceea ce priveste timpurile din tema prezentului dupa activ. iar in ceea ce priveste tema perfectului sau a supinului.Un alt exemplu ar fi sequor. veti putea dobandi cunostiinte generale despre pronume. nu au decat forme de pasiv. secutus sum (= a urma. Daca este privit cu atentie. Pronumele personal In limba latina. gavisus sum. sequi. gaudere. Pronumele personal se intrebuinteaza mai rar cu functie de subiect. dar se traduc prin activ. se observa forma de activ la persoana I singular indicativ si la infinitivul prezent. Gaudeo. gaudere. solere. Declinare: Persoana I Genitiv Dativ mei mihi nostrum nobis Persoana a II-a Genitiv Dativ Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ ego nos Acuzativ me nos Ablativ a me nobis Numar/Caz Nominativ Acuzativ Ablativ . persoana a III-a este intrebuintata prin pronumele reflexiv. de obicei. Studiind cu atentie ceea ce se gaseste la link-urile de mai jos. Un astfel de verb este: gaudeo. Formele care se formeaza dupa pasiv se traduc tot prin activ sau reflexiv. gavisus sum face conjunctivul prezent in forma (gaudeamus = sa ne bucuram). Un alt verb de acest fel este: soleo. IV. urmand apoi ca la aprofundarea gramaticii.

G. atat persoana I. (hunc hanc hoc). G. (huic). G. Este impartit in pronume de departare. Pronumele HIC HAEC HOC Declinare: Singular: N. Ac. Pentru exemplificare. (huius). (horum harum horum). (his silvis). Ac. (his silvis). cat si a II-a mai au cate o forma pe langa cea aparuta in tabel . Ac. . (hae silvae). (hic haec hoc). (harum silvarum). vom declina aici un substantiv feminin impreuna cu pronumele demonstrativ HIC HAEC HOC: Haec silva = aceasta padure: Singular: N. (hac silva). (huic silvae). (has silvas). Abl. Pronumele demonstrativ de apropiere In limba latina. Abl. D. de apropiere si de identitate. (huis silvae). G.Singular: Plural: tu vos tui vestrum tibi vobis te vos a te vobis Nota: La genitiv plural. (hanc silvam). (hos has haec). vestrum = dintre voi / vestri = de voi. D. pronumele demonstrativ de apropiere poate fi exprimat in trei feluri: • • • Pronumele HIC HAEC HOC Pronumele IS EA ID Pronumele ISTE ISTA ISTUM 1. (hoc hac hoc). (haec silva). D. D. Abl. Pronumele demonstrativ In limba latina.nostrum = dintre noi / nostri = de noi. (hi hae haec). Abl. (his). Ac. pronumele demonstrativ este folosit aproximativ ca si in romana. Plural: N. (his). Plural: N.

(istum stagnum). (is hortus). Plural: N. G. (ei). impreuna cu pronumele ISTE ISTA ISTUM: Istum stagnum: Singular: N. G. (istum istam istud). (iste ista istud). Ac. D. Plural: N. Ac. Abl. D. (eo horto). (iis/eis). G. Abl. Abl. Abl. (iis/eis). (isti istae ista). (is ea id). Pronumele ISTE ISTA ISTUD Declinare: Singular: N. . (eius horti). vom declina un substantiv masculin cu pronumele IS EA ID: Is hortus: Singular: N. D. (istius stagni). (isti stagno). (eum hortum). Plural: N. (eum eam id). Abl. (istos istas ista). (istorum stagnorum). D. Pronumele IS EA ID Declinare: Singular: N. Abl. G. (ista stagna). D. (Ac. (eos eas ea). (istis stagnis). (eis/iis hortis). Plural: N. (eorum earum eorum). D. G. (istis). Abl. D. Spre exemplificare. (eis/iis hortis). Ac. G. (isto stagno). Spre exemplificare. (istum stagnum). (ei/ii horti). (istius). (istis stagnis). (ei/ii eae ea). (ei horto). (isto ista isto). G. (eos hortos). (ista stagna). 3. Ac. Abl. (istis). (istorum istarum istorum). vom declina un substantiv neutru.2. Ac. (isti). (eius). Ac. Ac. G. D. (eo ea eo). (eorum hortorum).

D. Abl. G. D. illas. . (illius). Ac. Declinare: Singular: N. (eisdem/iisdem). Plural: N. (idem pondus). G. (eiusdem). (eisdem ponderibus). illa). (eodem pondere). (eadem pondera). Ac. Ac. D. (illis). D. (illorum illarum illorum). Abl. (eodem eadem eodem). pronumele demonstrativ de identitate se foloseste in aceleasi ipostaze ca in limba romana. G. (eidem/iidem eaedem eadem). (eosdem easdem eadem). cu aceeasi valoare ca in limba romana. Forma pronumelui demonstrativ de departare la nominativ este: ILLE ILLA ILLUD. (eidem). Abl. Abl. El se formeaza cu ajutorul pronumelui demonstrativ -IS EA ID-. (illo illa illo). Plural: N. (eundem eandem idem). Declinare: Singular: N. in general. Plural: N. (idem eadem idem). (idem pondus). vom declina un substantiv de genul neutru. D. G. (illi). (eorundem ponderum). (illum illam illud). G. (eorundem earundem eorundem). (eidem ponderi). (eisdem ponderibus). Abl. Ac. (eisdem/iidem). Spre exemplificare. (illos. Abl. impreuna cu pronumele demonstrativ de identitate IDEM EADEM IDEM: Idem pondus = aceeasi greutate: Singular: N. (illi illae illa). pronumele demonstrativ de departare este folosit. Ac. impreuna cu particula enclitica -dem-. G. (illis). (eadem pondera). Ac. (eiusdem ponderis).Pronumele demonstrativ de identitate In limba latina. (ille illa illud). Pronumele demonstrativ de departare In limba latina. D.

acesta poate fi omis in traducere: "faciam id quod volunt" . Dativul -CUI.voi face (ceea) ce vor. (illo simulacro). qui (nominativ subiect) .gentes devictas per Tiberium Neronem.Spre exemplificare. quibuscum = cu care. Abl. la care se refera pronumele relativ. care atunci era loctiitorul meu). ca in romaneste. . (illius simulacri).. dupa pronume: quocum. Pronumele relativ Pronumele relativ introduce o propozitie subordonata. D. de obicei. (illa simulacra). (illorum simulacrorum). Ca si in limba romana. se pune. Ac..+ ablativ se pune. (illud simulacrum). Ac.se pronunta.. qui tunc erat legatus meus" (. (illi simulacro). Abl.. (illis simulacris). erat legatus meus".neamurile infrante de Tiberius Nero. intr-o singura silaba. D. de obicei. Singular Genitiv cuius cuius cuius Plural Genitiv quorum quarum quorum Gen/Caz Masculin: Feminin: Neutru: Nominativ qui quae quod Dativ cui cui cui Acuzativ quem quam quod Ablativ quo qua quo Gen/Caz Masculin: Feminin: Neutru: Nominativ qui quae quae Dativ quibus quibus quibus Acuzativ quos quas quae Ablativ quibus quibus quibus Observatii: 1. impreuna cu pronumele ILLE ILLA ILLUD: Illud simulacrum: Singular: N. facand legatura intre aceasta si un anumit cuvant (substantiv sau pronume) din propozitia regenta: ". e un pronume demonstrativ (is sau ille). (illa simulacra). G. Prepozitia -CUM. G. 2. quacum.. Plural: N. (illud simulacrum). la cazul cerut de functia sa in propozitie: "per Tiberium Neronem (acuzativ cerut de prepozitia -per-). Cand cuvantul din regenta. insa.. pronumele relativ se acorda in gen si numar cu antecedentul. vom declina un substantiv neutru. (illis simulacris).

ce). dintre care Romanorum reprezinta pe posesor. quam. Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Ablativ OBSERVATII: 1. forma qui are valoare adjectivala. quae. quid (= cine. adica se intrebuinteaza singur: "Quis venit?" (=Cine a venit?). "Quid vis?" (= Ce vrei?). qua. quibus. quid Singular Plural quis. cui. cuius. quae quo. quis. cuius quorum. Aici nostros tine locul substantivelor milites Romanorum. iar cu qui se intreaba despre calitate. quod. Forma quis are valoare substantivala. care erau posesorii armatei despre care este vorba in text. quid quos.Pronumele interogativ Principala forma de pronume interogativ este quis. in fiecare celula sunt cate trei forme care reprezinta genul in ordinea: masculin. feminin. 3. quas. ce). "Quod negotium facit?" (= Ce ocupatie are?). iar milites reprezinta obiectul . quibus Caz/Nr. quarum. In tabelul de mai sus. quae. Declinarea lui quis. Aici nostri tine locul substantivului Romanorum. De asemenea. quibus. quae cuius. quis. NOTA: Sunt si alte pronume interogative. quid qui. neutru. insoteste substantivul la care se refera intrebarea: "Qui homo adest?" (= Care / Ce om este aici?). dar cele doua prezentate mai sus sunt esentiale. quo quibus. quibus quem. quis. quorum cui. cea de pronume relativ. poate fi intrebuintata si ca pronume interogativ (= care. Pronumele posesiv Pronumele posesive sunt acelea care inlocuiesc numele posesorului: "in conspectu exercitus nostri" (= in prezenta armatei noastre). 2. Cu quis se intreaba despre persoana. despre nume. Dar pronumele posesiv poate inlocui in acelasi timp si numele posesorului si pe al obiectului posedat: "Helvetii prelio nostros lacessere coeperunt" (= Helvetii au inceput sa hartuiasca pe ai nostri prin lupta). cui quibus. forma qui.

a mea (obiectul posedat apartine persoanei I) tuus. -um. sua. meum = al meu. face vocativul meus: "sanguis meus!" (= sangele meu!). meae. -a. meum mei. b) vester nu are vocativ. mei meorum. Declinarea lui meus. mea mi. meis Declinarea lui noster. meis. suum = al sau. mea mei. meo meis. mearum. mea meo.posedat. meis. -rum. -ra. Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ Ablativ Caz/Nr. vestra. meae. celelalte doua se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -er. Cand meus insoteste un substantiv care are vocativul la fel cu nominativul. meas. mea. meorum meo. mea. nostrum Singular Plural noster nostri nostri nostrorum nostro nostris nostrum nostros noster nostri Caz/Nr. meo meis. cu urmatoarele deosebiri: a) Vocativul singular al lui meus este mi. meis meum. meum mei. tuum = al tau. meae. nostra. meam. Pronumele posesive sunt: Un singur posesor: • • • meus. meae. nostra. mea. a ta (obiectul posedat apartine persoanei a II-a) suus. mea. Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ . a sa (obiectul posedat apartine persoanei a III-a) Mai multi posesori: • • noster. mea. vestrum = al vostru (obiectul posedat apartine persoanei a II-a) Primele trei se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -us. nostrum = al nostru (obiectul posedat apartine persoanei I) vester. tua. meum meos. meum Singular Plural meus.

Ablativ nostro nostris La cel de-al doilea tabel am dat doar formele de masculin. Ele sunt: . 3. "suapte manu" (= cu mana sa proprie). gasim la scriitorii din perioada arhaica genitivul plural in -um: meum. Ablativul singular de la meus. nostrorum. 4. Prepozitia -CUM. tot cu intelesul de propriu suus se mai poate intari si cu particula -met: "suamet facta" (= prin faptele sale proprii). 2. 3. vestrorum. tuum. suorum. Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda. Ca in limba romana. In loc de meorum. OBSERVATII: 1. 4. In limba latina numele posesiv nu se mai intrebuinteaza atunci cand este usor de inteles: "Veni cum patre" (= Am venit cu tata) -. adica fara a preciza. pentru ca femininul si neutrul se deduc prin analogie. In loc de vester. tuus.se pune dupa pronume: secum = cu sine. Ele se pot intrebuinta si cu valoare pronominala si cu valoare adjectivala. Genitivul -SUI. tuorum. suum. nostrum. Pronumele reflexiv Numar/Caz Singular/Plural Nominativ Declinare Genitiv sui Dativ sibi Acuzativ se Ablativ se Observatii: 1.aici s-a omis folosirea lui meo. vestrum. 2. suus se pot intari prin particula -pte cu sensul de propriu: "suopte ingenio" (= prin talentul sau propriu).are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el). gasim forma arhaica voster. "Manus lava!" (= Spala-te pe maini) -. Pronumele nehotarat Pronume nedefinite sau nehotarate sunt acelea care inlocuiesc nume de fiinte sau de lucruri in mod nedeterminat.aici s-a omis folosirea lui tuas. pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul).

asa cum este specificat mai sus la nr. quaedam. quae sau qua. 6. unicuique etc. unaquseque. nisi. toti cei mai de seama)... aliqua. quodpiam. Aliquis. quseque..ramane invariabila.. Se declina dupa declinarea lui quis si a lui qui. La acuzativ singular si la genitiv plural. avand acelasi rol: Trecenti quinquaginta octo delecti sunt). cu deosebirea ca la nominativ feminin singular si la acuzativ neutru plural au quae sau qua. pronume (= fiecare: Pro se quisque (= fiecare pentru sine)). Compusi ai lui quis si ai lui qui: 1. Este foarte intrebuintat in locul lui quisque. dat. (= fiecare). quaedam. quorundam. pronume (= un oarecare) Qui sau quis. pronume (= cineva). Septimus quisque vulnus habebat (= fiecare al saptelea era ranit = la sapte insi = din sapte in sapte . Cu toate acestea chiar la Cicero se intalnesc constructii ca: si aliquis.. 4: gen. aliquod. pronume (= fiecare). quseque. Exemplu: Dicat quis . quidpiam sau quippiam. Unusquisque. adjectiv. Se declina quis. ne aliquis. quoddam. Unusquisque. 2. quarundam. Pluralul lui quisque se intrebuinteaza in deosebi: a) Cu substantivele care au numai pluralul: castra quseque (= fiecare tabara).. quiddam. Se declina unus asa cum s-a aratat la numeralul cardinal si quisque. aliqua. (= ar putea zice cineva . Se declina quis si qui. pronume (= un anumit. iar particula aii. quarumdam se gaseste si scrierea quendam. adjectiv (= un oarecare). fara plural.I. Quisque. Se declina quis. Nota. Dupa conjunctiile si. 5. Quispiam dicet (= va zice cineva). Quidam. unumquodque. aliquis este inlocuit cu quis: Si quis adest (= daca este de fata cineva). unumquidque. aratand totalul acelora care au o anumita calitate in cel mai inalt grad: optima quseque rarissima sunt (= toate cele foarte bune sunt foarte rare). Quidam. non. Quisque. quidque. in atat: Quinto quoque anno (= in fiecare al cincilea an = din cinci in cinci ani). quidquam sau quicquam (fara forma speciala de feminin si fara plural). quamdam. Nota: Pe langa superlative poate fi si la singular. Exemplu: Estne quisquam? (= este oare cineva?). adjectiv (= vreun.unul era ranit). cu deosebirea ca la nominativ singular feminin si la nominativ si acuzativ plural neutru face numai aliqua.) Se declina ca interogativele respective. nobilissimus quisque (= Au fost alesi trei sute cincizeci si opt. Quispiam. quaepiam. numquam) sau conjunctiile negative (nec. 3. adjectiv (= vreun). la neutru. quid. iar -piam ramine invariabil. Aliqui sau Aliquis. Quispiam. iar particula dam ramine invariabila. Se declina quis. quorumdam. aliquid. quod. uniuscuiusque. ne si dupa adverbul interogativ num. . un oarecare). adjectiv. Nota: Dupa adverbele de negare (haud. alaturi de quemdam. b) pe langa superlative. Dic num quis venerit (= Spune daca a venit cineva). Se declina qui. pronume (= vreunul. particula . 4. pronume (= cineva). Quisque insotit de un numeral ordinal exprima ideea Ћdin atat . iar -que ramine invariabil. Quis. Qusepiam cohors (= vreo cohorta). quaepiam. quae sau qua.quam ramine invariabila. oarecare). cineva). unaquseque. adjectiv (= fiecare). II. quandam. quodque. Quisquam.

nullius. la care au terminatii pronominale: gen. utrumque. cea de neutru numai ca pronume. gen. 7. tota. gen. quodcumque (= oricare). vreuna nullus. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat. utri = unul din doi neuter. dat. Se declina qui. -tra. qusecumque. a caror declinare o urmeaza la toate cazurile. uni = un singur. utraque. nec quidquam accidit (= si nu s-a intamplat nimic). 10. utravis. utrumvis. gen. -tra. orice). dat. alteri = celalalt din doi alius. III. altarum. sing. gen. solum. Acestea sunt: unus. Fiat quidlibet (= intampla-se orice). -rum). afara de genitiv singular si dativ singular. Quicumque. quodvis. -a. dat. quidquid sau quicquid. vreuna uter. utrius. gen. -ius. -um. qusevis. totius. 9. -um. gen. Quivis. adjectiv (= oricare-ti place). utriusque. adjectiv (= oricare vrei). soli = singur totus. Este intrebuintat mai mult la genul neutru. dat. iar -cumque (sau -cunque) ramane invariabil. Quilibet. iar vis ramane invariabil: Cuiusvis hominis est errare (= oricare om poate gresi). -a. pronume (= oricine-ti place). o singura ullus. nici una nonnullus. quidvis. dat. gen. unius. ulii = vreunul. iar quidquam pe al lui nihil: Haud quisquam venit (= n-a venit nimeni). qusevis. dat. utrallbet. aliud. -um. nonnulli = vreunul. utriusllbet. pronume (= oricine vrei). dat. dat. quoquo consilio (cu orice plan). -ra. dat. are uneori . 10. gen. Un numar de pronume care au la nominativ singular aceleasi terminatii ca adjectivele de clasa I (-us. -trum. altera. gen. Este format din pronumele quis reduplicat si se declina fiecare parte. Se declina qui. gen. Libet este prezentul indicativului de la verbul impersonal libet (= imi place). alterutra = amandoi Nota: Uterque prin forma de singular exprima ideea de plural. toti = intreg. si. -a. Quivis. Este format din unus si quisquis si se declina unus dupa declinarea indicata la numeralele cardinale si quisquis asa cum s-a aratat mai sus la nr. quselibet. -er. fara forma speciala de feminin (= oricine.neque) quisquam are intelesul lui nemo. dat. gen. ca subiect. -i pentru toate genurile. alius. nulii = nici unul. nonnullius. alia. Se declina qui. Unus quis quis. gen. -um. tot alteruter. totum. quselibet. 8. -a. -trum. utriusvis. unumquidquid (= fiecare in parte. utrillbet = oricare-ti place din doi uterque. quodlibet. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat: Locupletare aliquem quacumque ratione (= a imbogati pe cineva prin orice mijloc). alterius. -a. utrique = si unul si altul din doi alter. Forma de masculin se intrebuinteaza si ca pronume si ca adjectiv. quoquo animo (= in orice dispozitie sufleteasca). quidlibet. 11. neutrius. alli = altul solus. gen. dat. neutri = niciunul din doi utervis. sola. Se intrebuinteaza la nominativ si rareori la ablativ singular si la nominativ plural: quoquo modo (= in orice mod). utrivis = oricare vrei din doi uterllbet. Quilibet. Vis este persoana a II-a singular. dat. prezentul indicativului de la verbul volo = vreau. Quisquis. iar libet ramane invariabil: Quemlibet sequere (= urmeaza pe oricine-ti place). sing. -um. ullius. dat. solius.

Pentru genitivul si ablativul singular sunt utilizate formele lui nullus (nullius.amandoi . c) se aplica si lui alter: altera castra (= cealalta tabara).scot armata). constituie pronume nehotarate cu rol pronominal sau adjectival. -a. adjectiv (= destul de mic) qualisvis. Uterque eorum exercitum educunt (= si unul si altul dintre aceia . in dictionare insa este si un genitiv singular neminis. Doua pronume cu sens negativ. quantavis. aliquantula. quantulumlibet. Nihil (= nimic). qualis. Punctele b). care au valoare pronominala: 1. V. de catre fiecare dintre aceste doua grupe). -e). de ce fel vrei) qualislibet. compuse cu particolele cu care se compune quis sau qui. -libet raman peste tot invariabile. quantulavis. in perioada clasica este folosit numai la nominativ singular (nemo) la dativ singular (nemini) si la acuzativ singular (neminem). Nota: In general nemo se intrebuinteaza cu valoare de pronume. Observatie: Nemo si nihil precedate de non au sensurile: non nemo = cativa. Nemo (= nimeni). quantulalibet. terminatiilor fiecareia. Un numar de pronume relative si interogative. IV. aliquantum. pronume si adjectiv (= de orice fel. aliquantus. alteri (= cealalta grupa). V. Numeralul latin . Genitivul nihili si ablativul nihilo sunt provenite si imprumutate de la forma neintrebuintata nihilum. iar -vis. A quibus utrisque (= de catre amandoua grupele. aliquanta. -a. qualisvis. In utramque partem disserere (= a discuta in amandoua sensurile). -a. adjectiv (= cat de mic iti place) quotuslibet. quotalibet. insa cu numele de popoare se intrebuinteaza adjectival: Nemo Gallus (= nici un gal). adjectiv (= cat de mare-ti place) quantulusvis. quantulumvis. nulii). pronume si adjectiv (= de orice fel. Este nedeclinabil. aliquantulum.predicatul verbal la plural: Utraque lingua (= amindoua limbile . urmand declinarea pe care o indica numarul.latina si elina). qualelibet. -um. qualislibet. -um. qualevis. -um. quotumlibet. nou nihil = ceva. Cu toate acestea este folosit si pluralul: a) rareori in locul singularului: utrique imperatores in loc de uterque imperator sau uterque imperatorum. adjectiv (= cat de mare vrei ) quantuslibet. c) cand infatiseaza doua grupe de persoane sau de obiecte. quotus. quantumvis. quantalus. b) cand este pe langa un substantiv care are numai forma de plural: utraque castra (= amandoua taberele). quantalibet. adjectiv (= destul de mare) aliquantulus. cu forma si declinare adjectivala. de ce fel iti place) quantusvis. 2. quantumlibet. adjectiv (= cat de mic vrei) quantuluslibet. adjectiv (= cati iti va placea) Observatie: La aceste pronume se declina partea adjectivala (quantus.

um 6 . a...XX viginti vicesimus. um 2 . a.XXX triginta tricesimus. a.VI sex sextus. a.In limba latina...XVIII duodeviginti duodevicesimus. a. ..VIII octo octavus. um 4 . a. ia tertius.X decem decimus. a. a. cel ordinal. . ..XXVIII duodetriginta duodetricesimus. Pentru a avea numeralul complet. um 16 .XIII tredecim tertius decimus. 28 . a.. a. a. ca si in limba romana.IV quattuor quartus.. a. 50 . um 10 . um 11 . o secundus.cardinal.L quinquaginta quinquagesimus.II duo. um 9 ..LXX septuaginta septuagesimus.XIV quattuor decum quartus decimus... descarcati fisierele . um 15 .XI undecim undecimus. a. a. um 20 .XXI viginti unus vicesimus primus 22 . toate cele patru tipuri . um 30 . um 12 . um 21 . Numeralul cardinal arata cantitatea. Tabel cu numeralul latin Numarul: Cardinal: Ordinal: 1-I unus. a.XIX undeviginti undevicesimus.. a.. . numeralul arata cantitatea sau ordinea prin numarare a fiintelor sau a lucrurilor. . 70 ... um . fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata.. a... a. um 3 . .. um . a. um 13 . 40 . um 29 . a. ordinal.. .LX sexaginta sexagesimus.XXII viginti duo vicesimus secundus . a.IX novem nonus. um 18 .XXIX undetriginta undetricesimus... um . a.XVII septendecim septimus decimus.XL quadraginta quadragesimus. a. .. um primus. . . e. a.. ordinea. 60 .VII septem septimus..XII duodecim duodecimus.. um 7 .XVI sedecim sextus decimus.DOC din josul paginii. um 8 . a. distributiv si adverbial -. um 17 . a. um 14 ..III tres. um 5-V quinque quintus. um ..XV quindecim quintus decimus.. um 19 . um .. a. a.

. trecenti.. um . um .. ae.. 1000 . centum centum unus . 400 . um ..... ducenti... a. nonagesimus. ae.. trecentesimus.. ae. um .. si anume: prepozitii cu Acuzativul. 900 .... In functie de cazurile cu care se construiesc. 100 .. septingentesimus. 800 . ae..DCC .. cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul.CM .. ae. 1.. a.. a. a . ae. 80 .. quingenti. a . prepozitiile se impart in trei grupe. quadrigenti.XC .. 90 .M .. octingenti. um .DC . a .... um VI.. nongenti.........DCCC .... a. um . quingentesimus..CCC . septingenti. a .D .. millesimus. a.. um centesimus (et) primus ...... 500 .. cat si cu Ablativul....CC . um . a..CI . a.. 200 .. centesimus. ae..CD .C 101 ...LXXX . nonaginta . 300 . 600 .... a . sescenti. 700 . a . a . a.. octoginta . a. a . um . a. Prepozitii cu Acuzativul .. a... um . mille . octingentesimus.. um . quadrigentesimus.. prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului.. nongentesimus... a. ducentesimus. Prepozitia limbii latine Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte).. ae.. octogesimus.. sescentesimus.

"usque Iovem" (= pana la Jupiter. dedesubt. de la. la. pro si prae = fara. de catre. cis = imprejur. Prepozitii cu Ablativul Cer dupa ele Ablativul. dincolo de. fara. 1. penes. ad. sub. propter. impotriva.coram. inauntru. 3. - 2. supra. Conjunctiile coordonatoare .sine. OBS: Ar fi trebuit inclusa printre prepozitii cu Acuzativ si usque (= pana la). in urma. intra. tenus. ab. si Ablativul cand arata starea pe loc. . pone. versus. trans = peste. super = in. catre. la (3. absque. ex. catre.Sunt cele mai numeroase. cu si din.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul din propozitie exprima miscare. de jur imprejur.in. Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. cat si ablativul. ob = sub. din cauza. urmatoarele prepozitii: . cum. OBS.a. abs si de = de. dupa. de/din. dincoace. extra = fata de. inter. infra. per. si pentru insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice. iuxta. erga. adversus = inainte. ultra. ex si e = inaintea. pe langa. din pricina. post. circum. contra. Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul Pot cere atat acuzativul. intre. ante. pe ascuns. pana la Dumnezeu). prope. urmatoarele prepozitii: . . impotriva. clam. in afara. Conjunctia Este partea de vorbire nedeclinabila. pana la. care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele. pentru si inainte. dupa. VII. sub. secundum = aproape. pe/despre. peste. langa. praeter = in putere. citra. apud. prin. subter. circa. peste.

= incat. ca si Cum. ut. hodie (= azi). pe cand. quamobrem = de aceea. ca sa. de negare. ca nu cumva sa. e) Conclusive: ergo = deci. ca si cand. . quandoquidem. proinde = ca atare + un verb la imperativ. ceterum = de altfel. de cantitate. antequam. compunere. sa. b) Disjunctive: aut = sau. quapropter. velut si. ut si. tamen. 2. pentru aceea. sunt de mai multe feluri: a) Copulative: et = si. tametsi. itaque. exista adverbele: nunc (= acum). pronume si verbe. numai sa. quando. priusquam. igitur = asadar. simul ac. daca cumva. daca intr-adevar. neque = nici. si quidem. dupa ce. daca nu. la randul lor. rezultand fie prin procesul de derivare. ut non. quamvis. namque = caci. ne. Aproape toate adverbele provin din substantive. prin urmare. quin. quasi. postquam si posteaquam. de loc. Adverbul limbii latine Este o parte de vorbire invariabila. quoniam. ca mai putin sa. cum = fiindca. donec. inainte de a. dummodo = daca. incat nu. Felul fiecarui adverb se stabileste dupa intrebarea la care raspunde. b) De consecutie: ut. si modo. -vel = sau-. verum. proinde ac si = cum. pana sa. cum primum. Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare. tamquam si. ut primum. si forte. quia. e) Completive: quod. etiamsi. -que (enclitic) = si. etenim = deoarece. at (ast) = iar.Acestea. c) Adversative: sed = dar. statim ut = cand. enim. cum licet = desi. de indoiala si de mod. 1. ori intelesul. ori de cate ori. ori prin schimbarea categoriei gramaticale. VIII. d) De conditie: si. adjective. Conjunctiile subordonatoare Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta. atque = si. sin nisi. quare. autem = insa. precum. Adverbe de timp a) Pentru intrebarea "quando?" (= "cand?"). attamen. quamquam. ac. de intrebare. spre a-i modifica ori nuanta. quoad. f) De comparatie: ut. g) De timp: cum. in timp ce. nuper (= de curand). care se alatura unui cuvant si indeosebi unui verb. In functie de ideile pe care le exprima. atqui = totusi. quippe = caci. olim (= odinioara). ubi primum. d) Cauzale: nam. c) De concesie: etsi. numai daca. ut. indata ce. adverbele sunt de opt feluri: de timp. vel-. acque ac si. nempe. conjunctiile de acest tip pot fi: a) De cauza: quod. quominus = ca. deoarece. pentru ca. dum. vero = iar. pridie (= alaltaieri). cu toate ca. -sau. quando. de afirmare. cras (= maine).

quomodo (= cum). semel (= sase ori). fara indoiala). aud (= nici). bis (= de doua ori) etc. eo (= acolo)... inde (= de acolo). plus (= mai mult). Adverbe de cantitate a) Raspund la intrebarea "quantum?" (= "cat?"): tantum (= atat de). dupa). an (= oare . huc (= intracolo).. equidem (= ce e drept). "cat?". quemadmodum (= in ce chip). d) La intrebarea "qua?" (= "pe unde?"). nondum (= inca nu) etc. 3. b) Raspund la intrebarea "quoties?" (= "de cate ori?"): toties (= de atatea ori). deinde.. profecto (= de buna seama). noctu (= noaptea). c) La intrebarea "quamdiu?" (= "de cat timp?"). b) La intrebarea "quamdiu?" (= "cat timp?"). vespere (= seara). . iampridem (= inca. vero (= intr-adevar). 5.. istuc (= incoace).. Adverbe de afirmare ita (= astfel). satis (= destul). statim (= pe data). tamdiu (= asa de mult timp). raspund adverbele: hue (= incoace). 6. intus (= inauntru) etc. cur (= pentru ce). ne (= nu chiar). quidem. nimirum (= adica. eadem (= tot pe acolo). multo (= cu mult). sane (= desigur). sau) etc. raspund urmatoarele adverbe: pridem (= de mult timp). iamdudum (= inca de demult). c) La intrebarea "quo?" (= "incotro?"). Adverbe de negare non (= nu). undique (= de pretutindeni) etc. "cat de mult?"): tantopere (= pana intr-atat). pentru ce). istic (= aici). eodem (= in acelasi loc). nimio (= cu prea mult) etc. mane (= dimineata). dein (= apoi. b) Adverbe care raspund la intrebarea "unde?" (= "de unde?"): hinc (= de aici). 2.postridie (= a doua zi). iistac (= pe acolo). alia (= pe alta cale) etc. paulisper (=de putina vreme) etc. Adverbe de intrebare utrum (= oare). nimium (= prea mult). c) Raspund la intrebarea "quantopere?" (= "pana intrucat?". raspund urmatoarele adverbe: (= multa vreme). ibi (= acolo). longe (= cu mult).. mine (= de acolo). parum (= putin). 4. quinetiam (= ba inca) etc. aliquantum (= putin. etiam (= chiar). raspund adverbele: hac (= pe aici). plurimum (= foarte mult) etc. deja de mult timp) etc. aliunde (= de aiurea). quamobrem (= de ce. interdiu (= ziua). alibi (= in alta parte). ibidem (= tot acolo). utrum ... nonnunquam (= uneori). scilicet. nu prea). raspund urmatoarele adverbe: hic (= aici). istac (= pe aici). nunquam (= niciodata). extem (= imediat). Adverbe de loc a) La intrebarea "ubi?" (= "unde?").

7. La fel se formeaza adverbe si din adjectivele terminate in "x"..r". Adverbe de indoiala forte (= fara indoiala). poftim.pe merit. Interjectia limbii latine Este una dintre partile de vorbire indeclinabile. pfuif). iata ca!). c) De la adjectivele de categoria a II-a de tipul ". adaugand terminatia "er".e". fortassis (= poate ca) etc.zgarcit.cu intelepciune. Ele se pot forma in mai multe feluri: a) De la participate sau adjective de categoria I.cu zgarcenie.nt". De exemplu.. ele derivand din cele ale adjectivelor."fecundissime". de exemplu. hui (= piei! pleaca de aici.. ... Comparativul adverbelor este la fel cu comparativul neutru al adjectivelor "utilius". Ex. Adverbe de mod Adverbele de mod sunt cele mai numeroase. prin adaugarea terminatiei "iter" la tema. ori de la cele cu tema in ". . prin care se exprima un sentiment. forsan (= poate)..: evoe tuum (= bravo tie!).cu dibacie. a. de la "soller. "meritus.. de la "sapiens. "doctissime" etc. IX. de la adjectivul "avarus. pentru numele. se obtine "sapienter" . inlocuind terminatia "us" din superlativul adjectivului. hei (= O. c) Interjectii de indignare: proh. cu terminatia "e" . De exemplu. "simplex" devine "simpliciter".. e) Interjectii de amenintare si compatimire: vae! (= vai!). terminatiile "e" (veche terminatie de instrumental) sau "oo" (terminatie de instrumental in Ablativ). prin adaugarea la tema obtinuta din genitiv. hem (= ei. obtinem "avare" .).is... De exemplu. Superlativul adverbului se formeaza. um" . pro! (= o. "facilius" etc. "utilis. b) Interjectii de bucurie: evoe. inlaturand terminatia "i". heu. pape. forsitan (= poate ca). vai!). Gradele de comparatie ale adverbelor de mod Adverbele de mod sunt singurele care pot avea si grade de comparatie. f) Interjectii de scarba: apage. d) Interjectii de mirare: oh. b) De la adjective de categoria a II-a cu tema in ". um" .meritat . 8. a. ah. solleris" obtinem "sollerter" . adaugand terminatia "ter". Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite astfel: a) Interjectii de durere: o!. evax (= bravo!). sapientis". utile" devine "utiliter". o stare sufleteasca spontana. sau un strigat.devine "merito" . ah.

. annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) 4.SINTAXA I. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). age. Posesia. I. h) Interjectii de chemare: heus. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). 2. liber magni pretii (= o carte de mare pret). genitivul poate exprima: 1. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). Cu rol de atribut. liber Lucii (= cartea lui Lucius) 2. mehercle (= ei! hei! pe Hercule!). 2. Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). hercule. hercle. eho. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig.g) Interjectii de incurajare: eia. Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). = de aceeasi teapa)).Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. Valorile nominativului 1. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). 3. II. macte (= hai! ei bine! bravo!). fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) 3. uneori poate avea si rolul de complement. pars mei (= o parte din mine). intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor).

5.Valorile dativului Ca si in limba romana. posesorul. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). eo domum (= ma duc acasa). 2. 4. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). Cu rol de complement. "a duce lipsa" ("de ce?"). 6.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). mai ales la numele de orase.5. concordiam parat. scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). dar si. i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). 4. Valorile acuzativului 1. ad. IV. o mores (= O. rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). te benedicimus. . persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). fericiti agricultori!). Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. III. "a acuza" ("de ce?") etc. persoana careia i se atribuie. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. Se pun la cazul dativ: 1. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). 3. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. ce timpuri. Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. 3. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). o comedie a lui Plaut). Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei II. comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". O fortunatos agricolas (= O. ce obiceiuri!). fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti).

ca si in romana.V. sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". 2. die septimo (= in a saptea zi). argento spoliavit (= a pradat de bani). Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. ci un element sintactic incident. trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. Valorile vocativului Vocativul latin este. merito (= pe merit). 1. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). nocte (= noaptea). tot astfel. Ablativul poate exprima separarea. melle dulcior (= mai dulce ca mierea). -are. Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). indepartarea (in latina ablatus = indepartat). ioco (= in gluma). de exemplu. Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). cazul chemarii (loco. cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). -avi = a chema) si al adresarii. Athenis (= la Atena). Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). Substantivul la vocativ nu este o parte a propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). VI. specific limbii latine. impreuna cu prietenii". adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). este precedat uneori de interjectia o!. Carthagine (= la Cartagina). nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". hieme (= iarna). . 3. Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). originea: rure venit (= vine de la tara).

ablativul poate fi insotit.la celelalte declinari se foloseste ablativul. "a afla". uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). nescio = nu stiu. nego = spun ca nu. Aceasta constructie poarta numele de acuzativ cu infinitiv si este mijlocul obisnuit de a forma propozitiile completive cand verbul de care depind inseamna: "a spune". "a fi de parere". "a dori": dico = spun. locativul. cum am vazut. scribo = scriu. sentio = simt. de prepozitii. audio = aud. "a sti". disco = invat (ceva). Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). narro = povestesc. Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). doceo = invat (pe cineva). iar predicatul la modul infinitiv ("portare" si "providisse"). spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). dar al caror subiect se afla la cazul acuzativ ("me" si "naturam"). iubeo = poruncesc. cupio = doresc. Acuzativul cu infinitiv Daca analizam traducerea romaneasca a frazelor: • • puer demonstrat me rem superfluam mecum portare (= copilul arata ca (eu) duc cu mine un lucru de prisos). . VII. Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. 2. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. affirmo = afirm. In aceasta functie.In aproape toate aceste functii. 1. ablativul ia locul unui vechi caz. "a avea o senzatie" sau "un sentiment". Corinthi = in Corint) -. video = vad. cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. nesciebam et in hoc nobis providisse naturam (= nu stiam ca natura s-a ingrijit de noi si in aceasta privinta). observam ca propozitiilor completive din romaneste ("ca eu duc" si "ca natura s-a ingrijit") le corespund in latineste constructii neintroduse prin conjunctie. cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). pe. scio = stiu. cat si cu acuzativul. la nume de orase.

Avem doua exemple: • • die dicta (= intr-o zi fixata.se observa ca aici limba romana nu poate reda participiul prezent latin decat printr-o constructie in care se foloseste gerunziul. intre altele. se foloseste acuzativul pronumelui personal (pers. dico eum venturum esse (= spun ca el va veni) sau dico eam venturam esse (= spun ca ea va veni). periclitante te (= tu fiind in primejdie) . VIII. Ablativul absolut Se stie faptul ca ablativul indeplineste. Observatii . e de observat ca atunci cand el este acelasi cu al propozitiei principale. putem considera die dicta drept prescurtarea unei propozitii temporale: "dupa ce i-a fost fixat un termen". scit se felicem esse (= stie ca e fericit). este de asemenea la acuzativ: scio me felicem esse (= stiu ca sunt fericit). se mai poate traduce si printr-o propozitie temporala: "in momentul cand tu erai in primejdie".) prescurtate. la un termen (de judecata) fixat) . dicta este un participiu perfect pasiv si exprima actiunea unui verb. dico eum venisse (= spun ca el a venit). scis te felicem esse (= stii ca esti fericit). I si a II-a) sau reflexiv. numele predicativ. formata dintr-un substantiv si un participiu (ambele in cazul ablativ). functia de complement circumstantial de timp. de cauza etc. daca o consideram drept o propozitie prescurtata: • • subiect: substantiv (sau pronume) in ablativ predicat: participiu in ablativ. de mod etc.complement de timp. ne aflam in fata unei propozitii circumstantiale (de timp. poate fi analizata astfel.Timpurile infinitivului cu rol de predicat sunt cele cerute de sensul frazei: prezentul pentru o actiune prezenta (concomitenta cu actiunea verbului din propozitia principala). de cauza. perfectul pentru o actiune trecuta. Constructia latineasca de mai sus. viitorul pentru o actiune viitoare: dico eum venire (= spun ca el vine). Cand un asemenea complement este format dintr-un substantiv insotit de un participiu (acordat cu substantivul). acordat cu subiectul. In ceea ce priveste subiectul.

se poate traduce cu ajutorul gerunziului romanesc: die dicta (= un termen fiind fixat). se pot forma ablative absolute numai dintr-un subiect si un nume predicativ: Cicerone consule (= Cicero fiind consul / in timpul (anul) cand Cicero era consul). absolutus inseamna "dezlegat"). insa cel mai des se intalneste ca Complement direct. Subiectul propozitiei (die in primul exemplu. Completivele infinitivale : Acuzativ + infinitiv Nominativ + infinitiv Acuzativul cu infinitiv : Are rolul uneori de subiect. Asadar.1. Verbul esse neavand participiu. Subordonatele : I Subordonatele completive : Aceste subordonate sunt in numar de 4 si anume : -completive infinitivale -completive conjunctivale -completive introduse cu modul conjunctiv -completive introduse cu ajutorul conjuntiei « quod » (ca) . iar cand actiunea exprimata de constructia de ablativ absolut este incheiata deja cand are loc actiunea din propozitia principala. 4. Caracteristicile acestei infinitivale sunt : -lipsa conjunctiei de legatura cu regenta ( subiectul in cazul Ac si verbul la modul infinitiv ) . verbul din constructie se foloseste la ablativul participiului prezent. de aceea inainte de a sti ce fel de circumstantiala prescurteaza. me puero (= eu fiind copil / pe cand eram copil). 2. te in cel de al doilea) nu joaca nici un rol sintactic (subiect sau complement) in propozitia principala. de aceea constructia poarta numele de ablativ absolut (in latina. 3. Ablativul absolut nu se introduce prin nici o conjunctie. cand actiunea ablativului absolut se desfasoara concomitent cu desfasurarea actiunii din propozitia principala. se foloseste participiul pasiv al verbului (bineinteles tot la cazul ablativ). periclitante te (= tu fiind in primejdie).

narro. adverbele relative . facile est. -relative circumstantiale : si au diferite valori : -finala -conditionale -concesiva -cauzala. -adverbe interogative : quo ? ( incotro) .an II Subordonatele relative : Sunt de doua feluri : -relative atributive sau reala : se construiesc cu modul indicativ.an ( daca……sau) -ne…………….. sunt recunoscute dupa pronumele relative. Se introduc prin : -pronume interogativ : quis(cine) .are. Completivele interogative : Interogativele indirecte : Se construiesc cu modul conjunctiv la orice timp . declarandi .Ireala 1.Atunci cand are rol de subiect in acuzativ cu infinitiv sta pe langa verbe cu sens declarativ : dico-ere . quid (ce). anterioritate si posterioritate ). sau dupa verbe impersonale ( decet – se spune) . Atunci cand aceste completive au rolul de complement direct stau dupa urmatoarele categorii de verbe : verbe ale simtirii sentiendi . III Subordonata circumstantiala conditionala : 1. daca) . si se tine cont de concordanta timpurilor ( simultaneitate.Conditionala reala : . si expresii impersonale : difficile est .Potentiala 3. nonne (daca nu) Interogativele duble : care se introduc prin particulele : -utrum………. unde ( de unde) -particule interogative : ne (oare. num . quando (cand) ubi (unde) .Reala 2. sau verbe care exprima o dorinta volo-ere ( a vrea).

un sfat ( suadero-ere) Atunci cand aceste completive sunt cerute de verbe care exprima indoiala sunt introduce prin urm conjunctii: -quin. 3Posterioritate.in subordonata trebuie sa existe conjunctia « si » cu toate timpurile. -quoiminus ( sa. 3. Completivele conjunctivale : Se construiesc cu modul conjunctiv la orice timp. Conjunctiile sunt urmatoarele : -« ut » atunci cand propozitia afirmativa si se traduce prin « sa » sau « ca sa » -« ne » cand propozitia este negativa si se traduce prin « sa nu » .Conditionala ireala : Cand in regenta existamodul conjunctiv imperfect sau mai mult ca perfect . Se traduce prin « faptul ca ».In afara de conjunctia « si » mai exista si « sinon » sau « nisi » ( daca nu). timpurile prezent sau perfect. o cerere ( peto-ere) . IV Subordonata circumstantiala temporala : La acaeasta subordonata exista 3 raporturi : 1. . 2Simultaneitate . 2. in subordonata exista conjunctiile mai sus mentionate impreuna cu modul conjunctiv. Deobicei sta pe langa verbe care exprima o dorinta ( rogo-are) . Completiva cu « qoud » Se construieste cu modul indicatitiv si este introdusa prin pronumele relativ « qoud « . in suordonata se intalneste acelasi mod cu aceleasi timpuri.Conditionala potentiala : Cand in regenta exista modul conjunctiv.Anterioritate . ca sa ) – sunt precedate uneori de verbe impersonale “ accidit” sau “fit”( a se intampla). « ca sa nu ». timpul prezent.Atunci cand in regenta avem modul indicativ. imperfect sau viitor/ modul imperativ sau conjunctivul .

a inceput sa lucreze. se intalnesc urm conjunctii : .se tem.Daca actiunile din cele 2 propozitii sunt simultane . -« postquam » ( dapa cum) + indicativ -« cum » + conjunctiv mai-mult-ca-perfect 2. n-a vrut.Cum concesiv Cum fuere posset. . V. 2. « etiamsi » ( cu toate ca). Ori de cate ori ei il privesc.Cum cauzal Cum res ita sint.timent. Daca actiunea din propozitia temporala este anteriora celei din regenta .« ut » « ubi » « cum » ( cand) + indicativ -« quando » (cand) +indicativ -« cum iterativum » ( ori de cate ori ) + indicativ -« dum. « etsi » ( macar ca ».Cum (historicum) narativ 2. ( Desi putea sa fuga.Cum iterativum Cum eum conspiciunt. noluit. 3.) 3. se intalnesc urmatoarele conjunctii : -« ut primum » « ubi primum » « cum primum » ( indata ce ) – se construiec cu modul indicativ. se pot intalni urm conjunctii : -« dum.Atunci cand exprima o imprejurime reala( piedica reala) se construieste cu modul indicativ intalnind conjunctia « quamquam » ( desi).Cand exprima o imprejurare sigura se intalneste modul indicativ si urm conjunctii : « si » ( chiar daca).Cand exprima o imprejurime mai putin posibila.) indicativ 1. timeo. donec.Cum temporale Cum venit. se construieste cu modul conjunctivul si se intalnesc conjunctiile : « quamvis » « cum » « licet » 3.(Pentru ca lucrurile sta astfel. laborare incepit. 2. ma tem. Cand a venit.Daca actinea din propozitia temporala este posterioara celei din regenta.Subordonatele circumstantiale concesive 1. quoad » + conjunctiv (pana sa) -« primusquam » + indicativ sau conjunctiv Memento ! Sintaxa lui CUM conjunctiv 1.1. donec » ( in timp ce) + indicativ -« cum » ( pe cand) + conjunctiv.

Ut consecutiv (incat) VI Subordobnata finala : Se construieste cu modul conjunctiv.Ut temporal (cand. iar conjunctiile intalnite sunt « ne » « ut » si « quo » Ca si corelativa avem pe « co » si « idcirco » (de aceea ) VII Subordonata circumstantiala consecutiva Aceasta subordonata se construieste cu modul conjunctiv si se intalnesc urm conjunctii : « ut » « ut non/ne quin » ( incat sa nu) Uneori se intalneste in subordonata consecutiva pronumele relativ : « qui » « quae » « quod » cu rol de conjuctie in subordonata consecutiva. ori de cate ori) Ut primum (de indata ce) 2.Ut concesiv (desi) 4. adica al doilea termen al comparatiei. Comparativa poate fi reala si se construieste cu modul indicativ si ireala cu modul conjunctiv. dupa cum) Conjunctiv 1.Ut completiv (sa) 2.Ut final (ca sa) 3. Conjunctiile intalnite : « ut » « sicut » (dupa cum /precum ) Se mai pot intalni pronume : « qualis »(precum) « quantus » (cat de mare) Averbul « quam » (decat) . VIII Subordonata comparativa Aceasta subordonata arata modul in care se realizeaza actiunea din regenta in comparatie cu cea din subordonata.Cand exprima o piedica reala se construieste cu modul conjunctiv si conjunctiile : « si » « etsi » « etiamsi » Memento ! Sintaxa lui UT Indicativ 1. Uneori verbul este subinteles sau este acelasi cu cel din regenta.Ut cauzal (deoarece) 3. indiferent de timp.Ut comparativ (cum.4.

conditionala si concesiva. cauzala. Participialele relative : Acestea nu au propiul lor subiect. Se mai numeste si Ablativ absolut. aceasta aflandu se in regenta sau intr`o alta subordonata. . Participipialele : Exista 2 feluri de participiale : 1. timpurile prezent sau perfect.Substituirea este urmatoarea : lipsa conjunctiei de legatura si verbul sta la modul participiu prezent sau perfect.Absolute 2.Relative Participialele absolute : Aceasta participiala are propiul ei subiect si susbstituirea se face astfel : conjunctia de legatura cu regenta dispare.-ut si /velut si/quasi Corelativele des intalnite sunt : « ita » (asa) si « sic » (astfel) IX. iar verbul sta la modul participiu. Se traduc prin gerunziul romanesc sau printr`una din urm subordonate : temporala. subiectul sta in cazul ablativ.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->