- DORLING KlNDERSLEY

-

MAMA

SI

,

COPILUL

Elizabeth Fenwick

UN GRID PRACTIC PENTRU INGRIJIREA COPILULUI DE LA MOMENTUL CONCEPTIET PINA LA TREI ANI

Encid0l!e"ia ---RAO-

INTRODUCERE

S per :a., 1l. ce~sta carte sa va of ere acele ~faturi practice~e,ca.'·.re avt\J nevore pentru cresterea copilului dumneavoastra, Un copil aduce cu sine 0 lntreaga lume, nou a si emoticnanra, dar :10 acelasi timp necunoscuta. La inceput, multi dintre noi .nu stirn mare lucru despre sarcina sidespreingrijirea unui bebelus, dar aflam relativ repede cii modalitatile de a. rezolva diverse probleme I)U Slnt doar "bune" sau "rele", ci exista de cele mai multe ori 0 alta cale, mai la lndemlna, Ot, prin intermediul acestei calli incercam sa va aratarn toemai acele cal aflate la Indem'i'na si sa va oferim acelc sfaturi care va pot usura viata,

Fiecare sarcina e unica. Desi aceasta experienta a fast repetata de nenumarate ori side nenumarate cupluri, totusi pentru durnneavoastra ea ramine memorabila, Aceasta carte va oferii informatii pentruintreaga perioada a sarcinii, ajutindu-va sa

o parcurgeti 111 mod firesc, asigurindu-i totodata bebelusului dumneavoastrii conditiile optirne pentru debutul sau tn viata.

Fiecare copil este de asemenea unic, 0 personalitate

cu drepturi depline din momentulnasterii. Sper cit, lrupartasindu-va cunostintele de baza pentru cresrerea copilului, oferindu-va solutii practice Ia problemele celemai frecvente, precurn ~i nurneroase sfaturi incurajatoare, aceasta carte va va ajuta sa va ingrijlti copilul .§i sa aflati tot ceea ce este necesar despre trasaturile detinttorii ale oaracterului sau,

Sper de aserneneu sa descoperiti ca, In ciuda tuturor responsabilitati lor, a fi paril~te inseamna $i mul ta bucuri e. N u trehu ie

sa va. propuneti sa fiti "parinti perfecti"; atunci cind arit durnneavoastra cit ::>i copilul dumneavoastra yeti 1l1vata

sa va. iubiti trilla! pe celalalt ~i veri rensi sa va fntelegetI,

puteti fi siguri doi ~lnte!i piirinti] perfecti pentru

copilul dumneavoastra,

CUPRINS

1

SARCINA S1 NASTEREA

,

8-73

SA NE GINDIM LA SARCINA 10

CALENDAR L SARCINLl 12 INGRlJIREA PRE ATA A 32

ACUZE OBISNUITE 40

ITI iN FORMA $1 RELAXATI-VA. 43

CE MINCA TI P - NTR A VEA

U BEBELUS S - ATOS 50

SFAT RI PRACTICE 54 TRAVALIUL $1 ASTEREA 56 BEBEL SUL NOU- ASCUT 68 REVENIREA LA NORMAL 71

2

"NGRIllREA

COPILULU1 74-171

PRIMELE SAPTAMI I DE VIATA 76 MANEVRAREA BEBELU, ULUI 82 HRANIREA BEBELUS LUI 87 ALApTATUL LA SIN 90

INTRODUCEREA ALIME TELOR SOLIDE 108

P YNSUL S1 BEBELU$UL 117 SOMN LSI BEBELUS L 120

HATNELE $I IMBAACATUL 128 TMBAlEREA $1 SpALATUL 134

SCUTECELE $1 TNGRIJlREA LOR 146 RENUTAREA LA SCUTECE 156 IESITUL LA PLIMBARE 158 CRESTEREA sr TNV AT A TUL 160 DEVINE 0 PERSOANA 168

3

INGRIJIREA

SANATATll

172-245

PRIMELE TREI LUNI 174

OHIO DIAGNOSTIC 180 PRIMELE SEMNE DE BOALA 182 MER GEM LA SPITAL 185 COPlL L CU FEBRA 186 TOTUL DESPRE MEDlCAMENTE 189

INGRlJJREA UNUI COPIL BOLNA V 192

GUTURAIUL Sl GRIPA 194

V ACCINAREA COPlLULUI 196 BOLT lNFECTIOASE 197 PROBLEME ALE OCHlLOR 202 PROBLEME ALE URECHII 204

TNFECTII LA NIVELUL GURil 206 LNFEcrIT ALE GTTULUI 207

TUSEA sr lNFECTIlLE PULMONARE 208 DUREREA ABDOMINALA 212 CONSTIPATIA. VARSATURll..E

$1 DLAREEA 213

PROBLEME ALE VEZIClJ URJNARE, RTNTCHlLOR $1 APARATULUI GENITAL 216 PROBLEME ALE PIELIl 218 EPlLEPSIA $1 MENINGITA 225 SIGURANTA COPn..,ULUI 226 PRlMUL AJUTOR 229

GRAFICE DE CRESTERE 246 INDlCE 250

SARCINA

SI

__:_,___

NASTEREA

,

Un ghid ilustrat al unei sarcini sdndtoase

si linistite, care coniine sfaturi practice pentru travaliu si nastere

S A R c: ! N I\. ~ [ )J 'L~ .I_r;, T~ E A

SANEGINDlM LA SAR:CIN'A

T)t:: Il1 ru C:,: :-.a:~i'~'.''11 ~1i (1~,h~t:e~oe 1]) oelf:~:)~!)! r bune couclltll e blue ~~ refle ... G.~p

dinainte usuora ci. Exist~ UI1 numar dC' Ir~vl.c pe cure J:,: P u I ~W pure II 11V" .~~i.g~lll[l-

dlJ-vil. ,1f:£t:el IlU numai sanse sporue 1.11 ceea ce priveste eOllCf',pCrea copilului, dl 3] garantia de a avca UID copil normal si ::,:ji.n~lo::;. Ideal ur Ii PI. 'impreunii pi-lj'i enerul dum neavna:::lrl, ~ i'i pi ill I if . cati sascmn 0.1 eel pU~UJ.l :1 Iuni inainte de

momeutul conccptici. til primcle eiicva ~tiplamini (I;:: ~ili~Ti n~, d[ld uic i m~qll' n ~~ t>~i, i d'L~~ HlrLl~;~ ~ J[I :-'fJTL:illaHi, f.le.7.',·o~tal·.::a {"npilulwl po;)ter~ eel 11l<"Ul lJ~or

afcc:talii.. Asadar, aviud g;rija de c1um· I te~I"\;(hfl~IJ'i'i ,~i Trllilclrcll! (:I)r~~::-[~tmzti~vr t'ac:e:!i rot ·2~~;]. ce "'j ~ta in pu tete pentn a tirlin.~ ~i pr.ot:.-c,ia bcbelusul pe care-l purt ~I~i, Mai SIll! ilH;~ ~i RHl~ Iucruri ~k care Irt;,'bL r it; ::-;~ lin eli .q~ml:; ;~r [c'!)!~i:, exista 'i'.actnfi de. rise 101 locul de nrut'lc~ ce' ar putea afecta ~t1.l1 thalca bcbe ltl"!t] III L sau poatc n-uti JojJ~,l \"~lcrinaLi1. la~(:ottm 1!;1I1I)(1tr-i ya njht!~)t~i. r J1 , ... .;~,' I i"e 1 [J 1 ~~.II i Iicarea ~~<l~'Cjlljj vi'i. dedL timpnl l:I~c'tr;~H IllMii Til ,2(JHsidcrarea acestor Iactori si, ill cazul lk1 care C L1C'CCsar, pUlc~i lL1~ 11IlJ;J;,:uri p("r.trl! a prcveni riscurile,

-~--------~VER1FICATI -~~~~~~---

PAR:CURGEU '~&.::i lL~(~ de ll)!r<:,bitri. d:-ld'i ''!!~ dOrJ\u un (;of1il :><ILl tlm:'[ .... j"~-ri ~r; :1ll.u,.i .cho::il ;"1nl:r:li :Il>.i~n:lm.ll.il.. GI~V::J dLl](h~ elc fill se POiifh'CIT &ilu1i.JNl c'iUTnLlC'WU<.Stl'iL dar c

!.'inb!~ inmoii llii m~lwlli.'1

h.1I bt'oJ~, plJtll~ detennina uparl !:i,l d~ Iruifml1la.r.ij 19. copi] ~aC>i. apsrc .11 limpl!1 ><irt'tIllL, ~~'li <1L~., b. UL,",~PWIJ ei, dlLo:.! ~ ,:k;:W1tt~. ,;,r~~:nclC' interne ale copilului. 1\$1 fel, rJJidJll~ ·dl· : I il rl1~iiJ1;iTl;'~(:;' ru ~i' Ii mcdieul ~ti "il. bd. un test care .~a -v-.!'i <l~.gll~ ,j ~tllt'~lj U)II,I[Ji\ I,! bU~1Ui U<lr;1 nu, rnodicul ,'11 poatc udrniulstra \!~!,~~jmd. Avieul i" ,·~d!:'l"''';;' nar

lJ,wui ~~ T':!;lntr~ 1 rdlJein",[[ eel

plJli!1 :1 hilli dllJ'~ ,!~~<':ill~I"', I' I'il"l

~U, ",~ f:u.:~i t~'i:'ll dill ntnp,

A'f'I.:!j, dUmID!I.! ... tll~Lr:;1Io'1HJ: 1'~IrL"~LC[LlJ, !flIrlCI~till~. di?:q.l]'~ ,"'ji~IDHI1i!1 utmr hc.li uttCilf,u[1! in riIJ1llili':?

Uncle boli, m:1.1 <hu hclnofdia sau tii"lJD7..i!. ~~hi~l.icn, ~t'li ~1~dLU"-';:' 1~1 l<1:.::ul ill em: dj[rnnc~:'ii)::L~<.t;li sau partcucrul "~·'~·fi fI' Il)cl~ l:"jt [J['.';oiJLlJi (I l,u~!J ~'~il<1ri'i ;!J existn posilnlitntea ~8 !LC,~~m ~il ~~.

I r;:1I:J5"rJJtli. to",bl!l u ~ul~j .[)",d OOlll;K=tL!II. 1,T1iAl~1 iL,,.,iIL'IC d~ ~ rn,::~rc~, ~i! ~'I~ti 0 ";ilj"r:;iJI..i!~ idr (!t!t:.ii e 1I.t=r~~~II .. ~Il;o:::::!li.l. ~"ti \'!.,q I:i:U1tib:: .18 ~fuL1J..I ~'el.ictic i'1.11mY>il. dinLia s" pna I<~ ~1;I!;oi I i gfad.lil 'I ":tili i I pi!< .~an: "j 1 il~lJlil1-.ti .. E i"E1C'Uf<l,jRIl!r d ~~* d!, 1n '~I.1Jn~i !flrot-l ~JI~.luill)r, W(>..~l· d:l,1 iUILbjj pjtilllP ',)Oil:l~ gem! C3P~ ck:u~.n.Tii[lil. i>:)IL1~, 2";~l~ .i",!ill ~(i f,i', JIl<'"I<l("I:; -:~ '"pil,

im[i'OLt;i.liIl ;:tl ri:hpuooctl l~, to:,!.' intrcbluile, Vartoiti ;i C1l lmr~ciie:ruJ.d-::O;J<[rec:t' lind!: ilinue llJl.rehiilJ li xirn aired adrcsore, l); a ::\'i :J.wti vrco 11£ l<"imt,rllC ;:nlrcs;J[i.-va mcdlcului.

A ".c~.i 01'00 tHllll:ii t:lrlllliiJdi."]

1);1"";1 <l''''IJ d:ilb~~ ~"!)1.pil~p~i~. UI~hLJIl s!l. dil'(!U(~:li cu rnedicul Ln~intc

(It-! ~! TIII~r..::~ ..jj d~rl Il.t!L'=! i j'!~~.~IX:~1 ft:l141_ S··r.r pmeu ~11 mcdirulsa lbd;:hl IIIOdHid:,I'I~"'1 I't'i-":ll;'J l~h~(I~~ili.1 i~ ~k"O.:)(eL'-1: w:.'~t:;I. ur pU~~;1. 11", sii <lle[ Lc<Z' bebelusul, Fic:; .,_~ iii If] u!,;~(J~f:r..::: II~g~iil"i) in~(lj-:":1I't;i~ LiuITII!1(;::n'I)a£tJ;i de :J. rilmiuc imW"[ ill.ma.

Cam e ~i1::>trl: ii/ruM. pf?ntnr ot ot .... 6! rlJ~ ~·{tpil'?

PHd"'lhi! aL>':~~La ~ .,i([J~(l(ii II i~ ")/1 ~i ;:'I}.-I" "i,i. de.,i rwjlle< fC.I)I"l st. .ter:id ~~ ·~i Il'llcme-i~7": {I fl'Imili.r, ce • .".. 1~"1i (,,,,'i1l., d'nd rli r pLll,(::hk ',,:riefo;'! emotional ~i i'inllirlcili:r:"C simt prc.ll)ili~~ kitlHlU .!I. nvca ill'] cGpiI. I .a mi3In.~~~ rk r== 1..') de 111~i .crq1c ri~;:<:I.l de .'i::l~inil. ~LI pmhlcme, dar a~~,ta ~~ n1!:tH()2. Jacl %i"I112~ sln;!\too.~>!i. rk" i'-'I2m':ll~a. (1rrilmhi latalr:~. j.~. ~. 3VI::iI Ull corii Cil ~~I'ldrnm [)o','m ~, rnai 1l1~:r~ 'leI a~Ce)i~1ti .Ip"l'.[l.~ de \li!r£1l. Ri!-k:ul de ~ ii~.'-"e Lin ClllJi'I mort !'.lIlJ 1!J1 co]).iL ~lJbp(lmkH1I r:: mai 'IT.-1OO !a fumeik ~lill Hi lli.1[. tlw.· '.·izitc'le i"C';;Ul.;ltc IapOlidil,j~~.~l :rn].eITlj"Jlicrea Lmei sdbi bLII<:: de ,jllil.i~re mrbc f>::~[ ri~c.

A ti!118.t !i!lI1II1~[ :,tutn~~IIIIlI!jp!i~l(I'Irul!'!

C ... I Cl~J)i 'l"ii.J~ ~ ::-i'i ;rii .~r:ili ~~ l.!:.-ilj i~':j!l ar'tic'K,C'q.oti~)llale cu mult [ilnp ilw.inb::~. 'TII.lill",.,I:I)!II; '~()lx;t::L)(i ~;i, i\~ II Ii I) a p,!I'"til" rciustularcn ciG.illl1!i mcuanual norrr.ul. A~'L~r'I~tl ~;r ne.'I:;~' 3 cicluri nlL~I ... rrualc i.DtdnLe~. incercilrii de u riimiuc

i'1)$~ t;:-i IIAIr,;"~ ~iQ ;"j ... ~I;"~I;;;!;"'~ I ... ~t'iO"J!d~ I;'li~(';!,i rolosi di8lITu.gm!L sau prezcrvattvul), Fkl.::Ji i1ln"'f!I~11J1 ret" iI,r)alil'i ~" ~i lil .•. ~~.li imrinteu r~l"b![i.r.lL ctclului rM'n;:n"mil i\Mll1I31, esrc 1t1;,; ~/';:Il ~a' ~(; Sl'"~il",~ ,,~i'!i dLl.I"1 m.~l.t'rli

}ixi.~iii. fadori dI! 1'i.~1:' lu h1C1iJ1 d~ ilrnIlK;i?

T}':'d rl1~I~I.'~"""""<'l<lI\~, ;;)!b 1);ii1~IIt'Jl~1 IL1-::I..:,i fntr·'Jl1 mcdiu cu d,tm1':'-'1c, jiuml.>t. ;Illlt';l,=,a;.·~ sau r..:.::t: X. ,Ire.( lucru ar PJI~a arecm ~IIl;cll? iI:; .a ~I\IC~. un ('::'1(:,,'1 suu 11[ :~pr=nl1l un 11.!;(' pemm ik';!.. \'ul~;m",a <;Clpildlll; J""'L (lL:,IOU!iJJ,L (;1.1 mcdicul. Pare f>1I:i~ilar.li. <Mi7i~. de ~. :d'~mfu !i-:rd.ci[l~ ~1i;ru::: do.: !l r;jrrih.,~ pil.mUiwu ,·Id J'.I~[I ~ <I ""itll <'XJ"il!=il p:::..:i't f!<".«Jhill;i flltr0rii ,k l'i1l2. Dilm:ii ill"SS:K:iJwli\ \.t:C~ p!ll.-.:::mge <lii-<: el;,lp::: jJGn1ru ;l "f, J'.:~~~;I. S-(,r !.>i.'~;1 <:;lllJ<::cii.;d ><! '''~ ~f:!ill:l!;i".,o::r.. ,~, "~J <..::him1~~i ~i "';:1;,'I'::,Lll, du.o:!i l-.:.~l<1 pre;llpllI'£ ridi..:.·!Il"¢;I, o:k !;:I'-'tlt"i~. \i1J }~("'[It, l!l\nil!;, <:I,r<u:uJ '~;ll· mlnrooLllli im l11~i =::. ;,::lC"<l",jt llJl r>t"~~1'I1 p~L1tru bct:;::iIL'~.

sA NE GTNDTM LA SARCINA

Care este greulaleu dumneavuastrii? ldcal ar Ii ca, In uhimele 6 luni ,nrumen concepiici, greutaiea dumneavoastra ~'ii fie normals raportata la tnat,imc. Dad greulate .. cstc mull prea mare sau prea rnica, consultati rnedicu I P~IlII"IJ a va sflilu; cum sri aiingeri greulatea corespunzaroare, Dacii nu aveji probleme serioase legate de gJ'eut;.I1e. sa nu ~ine~i {'ura de .slabire ill timpul sarcinii, deoarece va Jipsiti organismul de elementele

nutritive de baza.

Mincali sanatos'i

Sansclc de a con cepe ~i de a avea Lin bcbclus siiniilOS cresc dad mlne,,!i diversificut, consurnind rnulte alimeute proaspc!e.

arccta fcrriliratca arlt Ia bilrbllli. ell ~i I .. fcmei. Fumarul si consumut de alcool pot de asernenea cnnstitui un pericol pentru cresrerea bebclusulul, mit lnalntc til ~i dupa nasterc,

Furnati ~~11 consurnati alcoul?

Ar trebui 'li Incel'l!i fumarul si COI1'Ull1ul baururilor alcoolicc cit mai repede eLI putinla. inainte de a dori 0 sarcina. deoarece 1LI1lIn\ll si alcoolul per

Faceti suflclenta miscare?

Pcmru a va menjine intr-u "are buna de ,"nalale e necesar '" practicati exercitii [lzicc de ripu! rnersului <fill lnotului. eel DUlin 2(1 de minute zilnic.

All! planificat sarcina impreund; pare ~"i"i fie cel mai

firesc lucru.

II

SARCINA SI NA·STJi::!{EA

C.ALEND'ARUL Si\.RCINIl

AC(:;,it c~ll~J1.::tlr i.~U:;tr.~lLtl ILln1. ill:i 'l!.LD::1 .evulutia sarcmu, \';1 IlJ;f,vi'iLlie modi flcarlle ~':i.t:\: ~1V;_i" Trl urganlsmu l d I JrWI ~dv(J<I~iu-j sau pe plan ('m(lIit:trl~il ~i' urusarcsrc dezvolraeca bC'b:;:lll~ lui din momcrsul t;,')rln::Pli<:-i pll1i:'i In altlma oti lit: "b[j iutrauterms, 'V i oterii. :; Fal. [IIi pc:rWu tl~c·aIT. ';:;(,::i.~a :~i ", :al..:dll~i limp ~'a lillli~lqtc r~:,;pllTltJrIlJ I;) intreh1r"Tle ~i temcrilc p~ ";-:<I1<! le-Ji~i putca a\'I,.!~. Fiecare IlJlna~l~lm:~ cu sme eel punn un element til plus privi[~~1 un a:>p~"I,;!. I-.;!:lo:;vall[ al sarciuii, elllil <11 f

ah: !,:~~re<l ell i surl I nr prcna u-~l~ "'flU J uarea mhurHor pcntru un :'Lllien potrlvit pcrioudei dol' uliiptnre .. Ex I.scil "ad atii ILl (.:t;t:~1 ce prjye~tc li~c-il~e s.['Jl"C'in~ il1'jJ;lr~e, a~il Tilde S~I nu 'it! ~lIrpriuda u~ldi mudlflcarilc dcseris« TlII apar ~i Ia dumneavoasrrf C.I>.,lI"-1. I a .. c ccasi J ~1l,1; de excmplu l: 1.1 rha cresterii In :gr·.::.i 1.~1Tf', poate l1tel~rlta varlatri. A~(::'I ca lendar con sidcnl drtpt prima zi de ~.'-\rcilloi'l prima Z! i.:l ultimei f[lt~llqru<IJ~ i, dcci h~ LklUir ~apt[im]n.i Jup~ rnomeorul tccun~l;J!i~i aved 0 sllr\..:il1~ (IL~ 4 :~.'i.ptltJl1inL

A RArvtINE GRi\VrnA-------

t)ACA v-/\ n: rROPli::> :;.\j Jiiflllllo:!\i ,!fI~1\'id~. vcrificerl dm:ii tu.OJlI~ de Villpl nu impliL'i\ e[..:'rrK'T,tc.· care <If purea ~lO:(r.. h.:hdl1~Lll TI..We or!"ill;-:IL~ lIlllPIfL'idrJ.le L,l<: <li);.':..<.ilJir-r~" TI1fTi:I:."cl:.:.ii In pdmelc lr,,-i I uni W:: .. 'i~.t"i ~l (lxi :i':~~S'ru -!.o},'h;! rlltll.IlHln11 1.f.J cere ~f.in:lIa[,-", Llll poaic n pusa eel mal usor In pericol. Dupi'l ce be!":.::l JJ~L11 :,] rlfSl L~JI.I.~pm. JIl.l)l:o:lhi i cii \-J veti cia ~e::Ull~ 'II',L'i<:'tJ

{:Il~ '~'J 111"i IT.L!Llt' ,IJ,III':::' ll.!lTl:l.t.,):ll·~k n:,mfliiL:iil i I" ,r ~~ "j m[L"'I!L~7l'! prc7C!l1i,l1 <<li;.:illij 'l-ru .I"-'u·~. ~~ r.1I .id~TLljJk",~i JU~l una dir.tre eie 1.111):'''1 «rt, dar il.l~~U[]( tul ", U ,.;;_ 'J.'I"'" '.:1'1 'oj r.1 ~(~ gr<l"" I,~ d~,.)a~i:c~ ,," " • .Imli :i"' uNd

• l.ipsu mO::~l.n':'Iri"'i - dar, d2::::i. ciclurile 11:.:,,~.l ialc flint de ,w,i~·~i ncrcguletc ~w dil<;" ~1111'{'li ~.I}!ti.()a<1i, tW.~·~1~il,'!I "IJI id· nava, al;~ild' I i)11 1~~pt';:7.i ntil. '!IJ!j ~llL'1 Jg,1II Tie ascmcnca. e j>.\,i'''iI en, illll-'ti ce rdl"llir!~I.i 111<.JI,:ill:3tii, ~a "q~iJ 1I~(_"lr .. ,;.i:~;b,,:,rnri kl [!i'U~ 111'1 dsrci ·Ia. c are ~.~Lo;:'[)l.iII!.i III 'I](J..-I normal 1'r.t"..1L·· ... 1 'Ilil~i:i.

III Miiriren Sif!IJIlI care dcvin <.cndbJh~ ~,[!d .... i sparc o usourii ~~~;t1ic de mi~ldinl'lltl b nivelu] ·IN.

'. lln !j;1I~1. 11""1,,1 i,.: ciudat in :b'1JJ1: ..

., Or.'-'''~;jlll. nu dl'(J[ ~eLI111, til ual Dks 1:11 umpul "IL~I • Sl~ib-ll,;iu! It'! !i; ic:d ~i ;;'=].<;'111".

Ii C:,'<~~[~r,:, a !iI:'JI',;m!ur ",,:;:JJ1.1k IlImT",a~:!.

• (.~al<\ ~.i j>YJt[~ chier '1~n;r.il1ri~ ~,~'~~IJ"" l,et aJ'!tJ~ oriclud [[1 ·linlfMII7.ilci.

• Repu I ~i", fl~r~ . .:L:: uncle [ULl1J:I <;U III ~lr"1\ elccolul, ~aklol'IL~ silumul de '.:~;\J;;,

~i pC!f{~ bC\.,mli

fara de uliel .. ,

.·~,k!;.lifll.:>':iri

pe plan ,Ii",(" uv Lt.;nnj"i~ 1iIL"X~Lll,_;iirlh)l h"l"nmn.!lk. .NI;:!".'llllil

oIk a rrina

d··"

avea UI'C]C Njwlll,'!-I~ d !>1[l.WU illSMW;,;t:l. d",I(1f'!,l~ ilpal ilit!.i unor scrnre, ,,7Ll111 ,if!i fngrctman:'a s;nbLur sau g,r":-lUnlc. \ot:tjtml~Ltt:i! aeesoru .. ,dl!ldirri ~1:'-LlJ[OL'e~tC0.R~clil nh-e.1wilurc'l.! ;':oJJ'fnOtU if, ~(·li!f.liL pt'jrn::;]Df :;j[l4l~lTIlni dnJ U[.I,\lIdlis.JJ1lIJ ,;,r: rn:gii.'lqIJ:: ~ili ilJ.~lL~lt'..cii h.:l-:dll~uL ~t{if.iJe Ilq,]i\c<31 c ~I: ii[el 1'.'.e::VJi &"11.1 chiar ,~i;;,pU.r!':JJ!illP~et. doseori hjurul..:dt:i Jea Il-.~ 1Iij:"ti,im'iin:i (J::";:JJ~c·.iJli1..

CO~li'fR~]lli.l\. M.litCTNl1

.:o.il.aJ:i CIl ccrdtudine da,':i "ilIcli 1lls!'ireimJ:lil Lil nn-i .:w'1rL:l jl0.<ibiL MDdi.i:'IIJ. .J II! III "'-~,!(':o.lls[r~i S~.L·, 0 dl[lldi oj", pi "'1 IIi 1"8 fll.nil~l!.l wi po.)l, !',It:" II ,! icsr rlin urinil; dupii L1'Ju. ~~f'i'.~l11jni de J:;, ~lIpri:md['C';l Jll"lJ"lll"rtici ";;; apar':Lt ~II bUrJJI(11111l urina care va coutirrnu yJ" ''''ilia sarcina. C,. UJ!.t::ITl.11 i "ii J"L'I(;l'i tacc ~l!iilr dl1lJ)'l]~"',,""I~C~1i 1.t''''LI Ei~:I~>'i .. C'U i!.j'U'I<J!" I unui test de: ~s.r,dllli OJ:) pe !;;i!l ~ vi-l pill 4i cumpara dln r.lmL~l:'i i. [JlJlla ::: lun I 1I", .Ii] sllp~irJa~1 mcnsrruanci. ill .. mLII ~X';' In"I'1I1'lJl.~in.:.;:ol()l!:L'·.

rnedicu] p'!~i<.! cnnf rrna .;[a(.'~. ;slnlt'~i !\r.;,,;d,~. -

Kll"l-KII.F. 'PENTRl'l'ESTAltFA SA1~CI,NTT LA DOl\.UCJUl,

h,,(1 ~ lhmi I ~ cnndu ~IJJIJ'lI r'iLiJil i.~t' r'~ care Ic' arnestecuji I:U r"lk,·,1 piaililri de urinii, 1".'1<.:0-';1 i [".11[1111CS[ prirnu 111:JlJ;i d~ ~!][L1Jl'f:;l~:1. Di' v N~l i.l1d;r~llu;i, P.1I1 ,1/ tj euloarcr .. va ',".'J ~:'III nalu ;.I.c"Ji ~,n[eli ~aLl OJJ ;,!.TLl ~ iJii . .'\(:(!:I,le tcsrc .. lILL Ii:.·.<il::k iI', !';lIruli~iik lIll'!Ir~ r.;.';;pot'Gtil,l i!J~I.''lI,~J,iiJ~ik ell ~dyi. .dl.(od 1'1",'[]11 d •• "'J.J1IT.3[~ fl!.l~. D~ dl..'l'<'" ,:(,'feri fljIJ[cH".ll LTIedLl.;J)l~,~ ':;"',." P."';'[l~ ;Ub-ill d,'.'::l.i ~iJll':' " ~:U' !1JJ KI'l''!idli.

12

CALENDARUL SARCINII

CALCULAREA DATEI ASTE.RlI

Sarcina dureuza in jur de 266 de zilc incepind din rnorneruul fecundajiei plt1~ la na5lC1·C. eel mai potrivit moment peruru ccnceptie este eel at ovulatici, La un ciclu normal care dureaza 2.8 de zilc, ovulatiu arc lac earn cu 14 zile inaime de aparuia mensuuujiei. Dcci, numarind 2.80 de zilc (266 plus 14) din prima zi a ultimei rnenstruarii, puteji ana data probabil~ a na~tcrii. Tineu mintc Lii ucest calcul e dear oricnrauv. Desi sarcina dureaza in rnedie .:10 de saptlimi"i. durata unei sarcini norrnale se ponte situa intre 38 si 42 de silp!amiui.

CE TREBULE SA EVITATI

ill tirnpul sarcinii cvitati ~~ fumati, sa consumap bauturi alcoolice ~i sa folositi orice Iel de medicamente, ell excepria celor recomandHI~ de medic. rnai ales in primele 'rei luni de sarci 115. cind se Iormcaza organele bebelusului,

Fumatul

Acesta poate lips: bcbelusul de oxigen, Ncu-nascutii unor marne care lumcazh se conlrunra CII pericolul de a !'i n~sculi prematur ~i de a avea a greurarc mai midi hi nasrerc. Furnatul creste riscul de avon. de nasrere a unui copi I 11l1)'"l. a tI uui copil eu mnlforruarii sau " unui copil care moure la curt limp dupa nasiere. Cu cit Iumati mai mull. ell u!il riscul c mai mare, deci oprili cornplet [·IIIl13lU1. Daca chiar nu puteti rcnuuta la fumat, schimbati {igMile ell unele ell conrinut seli:w! ttl gurlron. rauonalizati numarul acestora. IIU irager] 'in picpi ~i aruncati tigara dupa ce ali lumal j umatute din ea. Medicii crcd di fumatul pasiv ar putea fi un Iactor cauzator al morui subite I" nou-nascuji, decl evita]i 0 atmosfera imbicsil~ de fum de ~iga r a clod Inteti insan:inmli:. Protejati-vji copilul de inhalarea furnului de: rigara prod I" de eel din jur.

Alcoolul

Cousumu I crescut de bauurri alconlice in umpul sarci nii ponte afecta series dezvolrarea bebclusului.

Nimeni nu stie exact care c caniiunea de b~lIltlri alcoolice care sa nu daunczc ~i. in consecinta, eel mai binc c sa nil

consumari delcc alcool in tirnpul sarcinii. In mice caz IlU beu mai muh de 2 unitali de alcool 0 d;u~ sau de doua ori pe sapl§l11inli (0 uniunc de ulcool "SIC echivalent~ CII un pahar ell vin ,UlI 0'11 aprox imari v 25U ITtI de bere slabaj. Evirati bauturile spirtoase.

Medicamentele

Mulre mcdicamenrc au cfecte negative sau necunoscurc asupra bchclusului, "sa lncit c\litali sa luati mcdicumerue in tirnpul sarcinii, cu cxcepua celor prescrise de medica! care stie efl slnteti insarcil1al~. Nu Illilli !lici chiar

medicamemelc pe care le-ati utilize in mod normal pcntru suferintele minore. cum e aspiriua de exempili. In situatia in care luau mcdicarnentc pemru 0 afectiune crunica, cum e diabetul, esrc posibil ca medicul s~ llfi rnodifice doze le,

Alti factori de rise

Maicriile Iecale ale ciinilor $i pisicilor si carnea crud .. salt insuficicnr pregalill' rcrrnic pot conunc un pnrazit rlenumu toxoplasma. care poate ufecta In mod 'crios bebelusul in timpul vietii Intrauterine. S~ va ~pala\i pe miini dupa ce puneti mlna pc carnea c!UdA ,i sa nu mlncau carne insuficicnt preg,ili!a fermic, - vi lali s~ go: i\i ravila cu nuucriile fecule de la pi~ieii (<ladi totusi trebuie, l'Olo,ili miil1t1~i ~i apoi spalali-v~ pc miini).

Folosui mal111~i dnd lucrnti In grauina.

S piil a!i bin" rna te Iructe I e ~ i Ie gurncle llmimc 3 I" mincau, pentru a lndepdrta oricc

li rm5 de piimilll.

13

1.'IU\UH.1[; 4: s.\I'TiMPH nzvt A T,~.

'I O\';.!Mhfil

I YlUjLinl'l ""I",'J Ile-<I 14 ,piJ"

:I L'.,I" i '11 ! '''''[I~lllIIJ.L <!i"~r-IfJIU I Ilu; '-'~dl'· ~~!~ ~JLbt:[<iL Ull u'w! tmuur ~i J""i:r~'!!'pulJ~iJfl ~;i.I~'_ 11IL\~a U,iuLull!::!-lo!: caprur de L',',iDJmdk ~Um,l-= 1n Gnpiliu!. trompci LtLeOIl'-'.. du])<"i care ~o· ai::~()l:b:i( til jl.)[~r.i(H;-U:1 accstcia, [)"lltLll jlGfIlC 1,\lJl'.a\({;~lJi 1""3 I" :;:,1 de ore: d~(".r. Ill, <~ f~o.:lJn dar. 12;,10 c:I i mi 11"[ III i I" .,.'It;i n o i!:~[~ C1l " ,)~j"I" .1ir"1 11"1,,:)):1 ... , ':::1"11,;",: (-dl !IJlf .. ~~I!i! '::11': il ;I~L"...:I iIH:rini1: (:I;!t-;I L"E'! I 11rI:;!LIIIL~ illll!'lll~llJ'lli~ II .....

'U'Iro"'II:>uk.ri,,".

2:t:'e~IJII:ld:fli8

. S:p'LJI_1f,t,,-:il:oi:?Ai conri n a

~Llh~tJ.llnil care p<ry:ar.: di ?_oh'n straml C:>:[N1l .:l: !>'il,ht"lll:, l,f!,! tru {!8 unul iii 111"1 e '" Sii ['Qn!i'i p3.Inlll!..t.~ I'll '11";11 ~rI(:q·I.1 i:i:;~ .... lL!]il tJ .r!ial:n ,;..! "I"I ~II<:'L"J":-"I<'>ltlid ,I 1'~1"",;" ill '1'''' ,,~d U[] ;[JIUlL ~u .('i ii'li!:i. [tn:~!~ rill:;!;'" 'i~I~Jm:llut.(··ich J! hi Ili~.-!.'<:' W:I<ld, 'iii ';;~].'ilj [1l':~.Pt' ~ii-}j Il';ireil~di VqJurn~IL _4GC;;(::!. r~I2-iO[J~i~~ ~'U .r,; .... nlul dll)d Il<I~lt'Le. unei .. i;,@urc cclulc.

Mj~C:l!I',,"..a ~l1'trlllaj!l7.·m'll:tilffl' b ['j m.Jl~] (!I'A~.~I." "ILi' b"el;',1 ul PQ~i", cj aL'nl:; ,,,[It, :'.0;) " ",on ·r.I~ rlllll!.j~~I~ ~'h" ~IHI111;xll~'lJn~ i'r ',.,;;:i:",,! ].;,'i'."ll·, '\.illl!i ~~ !,"il~."- ~:.IJ! ~'" p,,",,d pe rlruan 'tutu ~i u[l,l .:jiml;<O t'l LLV-1IL~i ~i ,lJiit'-'l1 Ii1"IU(~'AI] ~'~~I de <;oJJuL u leriu, lome. In'to::: LT.Iui. putin dens ~i di~p'J~ fr.-tr-uL' :;1rnr rnai O'llll4:!OO iu fl"ri,n~,da ovulatici, ~i. (r""~~2fll!a utcrul ::'::Lllgin<', til trompa u[~~i·I"1. Dac,;,. :">'"LJI.lIl a-a fQ~1 cl ibcral. "f.X.:r.ni'1,i{J?:'-i.,i~1ILI [nll,i i !I)il~ ::-1~t"'::II[:t. ,.:::L '!;,)II'I il.1.:I~!~;il'll,1 ill ~r'011I!illln, i IIlill[1 4S de ure,

lNCEPUTUL VIETll

rn TlJo.']lTL PRI.M D.XJJ.t or I' S.';'_PT'.z"r...JIN [ de ,mrd".ti

hebel ~'~LI~ ~~' 4::1'-'01 Lli. pcmlmd de ~:! 0 "iTilB'u,~ c~I~II.!'i ~r evolueazii pir_li. J~ uncmbeion calle inccpc ~ ~ih~ l,k:-;r,lri 0JTh.!l."1'ti.

3 m"ililllnfla .::ehllei,

rll1c~. de la ·'l~~I'I_j: C~ luia 0" ''''''T'' :-:;1 H: di-~jd~i. ~t cnruiuua ~;:j, ~~, d·";'·I~i

in rli II ,~" ill (:I~ rna i mn] !I., {:~ Jllk

1"" ti ifl[I~" ,,"I'IJ:I·1; prin lJIJII!Pil III<:riilij,

4 ."I1~il'e"" I1II·c8\'lj:"le:l ,,~;eI'III"

, {":iLlI 3j ILlt~~~ 'III l:ll,1}JllILI:.i:! iLIL"!nr!;i cutu !!L ~

pa1!::l. ?Ji I~~P~ fCClJlld~ ![I," S .:1 I I;:I:W' (-i:rm:l I illi:1-() "["i~ !!»,.., (:II"'UI" "Qr¢.:Um:l 1]\'

!fin (l.2 t,,1 ".1 .. , /''''' 101' <;~lL'rll ~~' ~1J1J!;inut fI, ,ud J ~. i'J~'i:J pI~;'I 1!Il!'; (:;1 ~~ fi~ "<l~{ (:'1,1 llddlll liher, ill uml<IL0ilre[(' dt~"~. :d.lf'

5 Nilhlii:l

s:,:-;:-c s5r).1ul ~~ilmt.~ji a 3-<1. mil tnccpc !.!'i .. sc fj~7.c tl1 SJ:raml <& .n.Hl~():l.~~ .;;.ro:<. ~i mel::':!.;: '::fI1'" dill ~~c!\Ir.: ':::l.o,il~~"·.l! !J!i::,jij~_ ; .. 6,~~1 I)I'II~'" "" ilU_'Ii~:~I'':; II id;)l.i~. (_In;j ~!4.ll ~ .. ~!:, L~III::: Ii ;.;i'!Il in :wi11·~!I.ILI :..~ ulJ.!n.~;.:: ... j. L:.'!ll.~ L:';ipI1.l;:r-=.ilt! I :J!','~W.i.!:,LJ. urerinil, Yf".".":'"" I <;u!'~ot:r:i{'i w~, ','em'.~it:"'l <;IJfI;pj~~, ."Wl"Ull@id """IJlOl!!:<~lI,'-i'IJ':' buretclui. pomirc dan ~lrolWJ. ~~I;{,L". de ('~Jllie ul cmbrionului, i"!;;cep ~il. pnm.rA>~ prin RlIlC(J>'Sa care C~P;IJ~,1(" ea .... i,ID:~ lIL'::I'illii. pcniru ~ 'I:; conccmla va.'{~l(:' de :;"11:12,":: ole: mamci, A~c::.L'6.'!.. ~L'M iYIt:;,Ji. II.·II.!> rlm lil>iC~lli.lt. !Jlld~ ,li"I'I" celulc ....... il foulla i."()idvrllil Ilt'i~11ili~~11 !'.. '1·1t:"'lrll.~I.";liW·I~ (::I'I~ VIII' Pifil',j:i t"~;,,,Jll~,,1 (',.·ll!klt' Ili_.!i. ~111r.:ri~:.iI!J Q11 !I.IL ~ 'lO['

ili 0 . .:.~ in J ~t;dLld cure vur du !Jl!:il~["¢ dt[':'L1l1:'k'! 1'!iJ.-\i

compurxntc s.le COlj,llJ~1,I\ bdld1J~'iI]L'L

t~I~llni(illiul }UY,ij .i~ ,'Jw_/im!..;fmF.U (~'':I''..!lr,!.l~: ~ !;-mU,"J ,;'!/ rto r.qJt,!.(y.-:=.'ifl' :':-::r.vjft.!t,l;"lI ~~,('J':!':I!~

i!I.!i~~"·:r:"''';~i·.:''' ~'~H' il,~ pn::i/IIi'i:1 ~WI(~(;,~f~J.. ':I'!~i';"i· .:"1I'I::l(':{pN·m(, .. ..!11- ~il'j:jr rl'''I7.!

lj",'JIJi':f .. 'i',~ IMI~ ~~Ji':o;,'l.Il1

Cap

\----

Aproxlrnatlv 6 siipUimini

lNTRE SAPTA.NIL'lA a Sa $j II 63

• Embrionul pluteste intr-un sac pliu cu un lichid.

• An: un sisrem nerves central intr-un sradiu i ncipiem de dezvohsre.

• Pe suprufara corpu lui au apann .j adtnciuiri supcrfici ale care vor devenl rna: tJrziu ochii ~i u rechil e bebelusului .

• Em brionul p osedfl elernenrele incipientc ale apararului digcsuv, schita gurii ~i ,1 obrajilor,

• Se dezvolta siomacu I ~i toracele, In i m a sc ved e ca 0 LIll'ti1~IU r~ in panea din fai~ a toracelui: la sl"i"r~ilul siipliiminii va incepe sa bata. • i n c"P~ sa se [ormeze un sisrern de vase sanguine,

• hi rae aparitia 4 minusculi rnuguri ce reprez in lfi: vi i toarel e rncmbre.

Lung; me" Em bri 0 IlU I mas oar" in acest momenr

6 mill. aproximanv dimensiunea unui stmbure de mar,

CALENDARUL SARCINII

I

Aproximariv 7 sliptllmini

SAPT AlW A .. a ,a

• Capul pare mare si e inclinat spre toracc. Se constituie I'o!a; ochli slru 5i ruati poe p~rlije ltuerale ale capului si, desi sim illchi~L sub pielea care Ii acopera se observa till pigment de culoare oengrlt

• Brntele ~j picioarele sc disring ell claritaie: lacapeie pre"lintli despicaiuri care vor coos ti tu i degere le.

• I nima tncepe s~ fu nctioneze fiic1"nd sirtgele sa circule prin corpu I ernbrionul ui e

• Schita sisternului nerves al bebel lI~U lui e ste aproape completa

.Incep s~ se dez volie celu Ide oaselor.

• Embrionul posed a pHlrnlni, intestine ficat. rinichi $i

a rgun e geni ta 1 e i n te rne. reate ins~. in diverse sradii de dezvoltare.

l .. ungime: Embrionu) III "soarrt acum

] ~3 em, eproxirnarlv

di rnensiunca unei boabe nuci de srrugure.

-M-Ug-'U-ru-\u--C-re-ie-, »-: ~ ~----

l' ;::~ru'~i ~ Ureche

yl)lfl.~tura II?", Cordon Oehi ~_----::_ /

uumu ~ ornbilieal A ~ Gura

T7 », !\1ugllreJe " (§y- Mugurele

Coud1i - / viitorului ~ v(i!.orului

~ Dr,,! plclor

GEMENll

La un ictal de 80 de sarcini, aproximativ una e gemelara. Dad! 'in familia dumneavoasua au fost gemeni, sansele de a avea gcmeni sin! mal mario

Gem cni! bi vi teli ni SIn! ce i c are pro v i n In u rrna fee u ullllJi, a doua ovu le de catre doi spennarozoizi. Frecverua acestui lip de gerneni e de trei On mai mare decit a celuilalttip, Gemenii bi vitelini IIU fiecare propria placenta, po; fi MW 11 LI de acelasi sex ~l nu seam~Jl~ full:e c.i ruai mutt decit searnans de obieei fratii "~I surorile.

Gemenll unlvltellnl apar ca urmare ij fecundarii unui singur ovul care ulterior se imparle in doua j Llmlillili. fieeare dintre aces lea diud nastere unu i bcbelus identic cu cel~ tall. Bcbelusii Impart acccasi placenta •. ,int de acclasi sex.

au aceleasi UiiSHIUli [izice si aeeeasi zestre geneuca.

Cordon umbilical

....:.._~--,Ll._ Picior /

.,.-- _ __.-/

,,\prm:Jmatil' 8 saptaminl

SA.J>TAMiNA a ga

• Embrionul poate f mimi! din acest moment fill.

• Teare organele lnterne irnportante si-an fi!cut

apari I i a, e Ie a flindu -se rntr-un stadiu i ncipient de dezvoltare ~i nefiind snunre inca in po,i ~ia fillal".

• Se poare recunoastc fata: nasul pare Sfi alba un virf, nari Ie sint prezente $; ele, iar obraj ii Sf unesc forrnind gUn!e Deja. est" prezenta limba,

• Se formeaza urechea interne respcnsabila cu echilibrul ~i auzul,

• Dcgetele deviu mai evideme, desi sin! inca unite primr-o membrana.

till Bratele ~i picioarel e s-au lungit, distingtndu-se in

acel a(i.; ti mp u ill erii, coat el e. soldurile, genunchii.

• Desi bcbelusul se rni ~c~ destul de mull, nu-l pureji simji.

Lungime, Acum bebelusul rnasoara 2,5 Cill. aprnximariv marimca I1ncB capsuni.

I NTREBARI SI RA.SPUNSURI

Pol so tnfluetue: send copitului?

Sexu I copil u I ui e detenninat de spermat ow id, ca re POl)lC avea un al doilea croruozom X sail Y Cercetarile ara.t~ c~ sperrnatczoizii ce determina sexul masculin (YJ al copi I ului lnoarll. mai repede, dar traicsc mai putin comparativ cu celllialt tip (X). Astfe] pute\i s~ va cresteti sansele de

a avea UI1 Mie!el dac~ facej! dragosrc cind sintep in. perioada de maxima fertlllrate (cam cu 14 zi Ie inai mea datei la care soar produce meustrunpa); dad dorin 0 feti!~, actu I sex ual ar treb ui sa aib:!. IDe c U rrei zil e J no int e

de punctul de maxima fertilitate.

15

SAPTAMINA a 12a_

BEBELUSUL ARE UN aspect din ce In ce mal ornenesc, de~i capul e tnca mare raportai In trunchi si la mernbre care, ell Wale eli sint constituite in intrcgirne, au dimensiuni reduse, Ar trebui ea neplacerile legale de pcrioada de inccput <I sarcin i i ~a fnceapa sa di spara. E ruomcntu I ~ii faceti pri rna consultatie pren alai li.

Obi~nuinla lie U sta dl'f!l.j/JI,; e ,,,ilii pentru perioada [I~'nlj_~tj'~i (J .~·ul"dljii

Pozltla

heh BIII"ll lui 'in uter

VEDETI5L

Consu tia~a pren a tal ii paginile 34-:3 6 Excrcil1i prenatale paginile 45-47

Sil mlllciim sillill.o~ pagi nile 50-:ii 3

Uri narea frecven ta paginu 41

"Riiul de dimil1eatji" pagina d I

Sutien pentru sarcina pagina 23

Protejarea spatelui pagina 44

SARCINA SI NASTEREA

• CE SCHlMBARI A

;. in cazul fn care ali avu I grerur] sau ati suferit de srarea de "rlill de diminea1a" aflali ca acesrea se VOl ,IU11Cli oru,

'. Vcri constata probabil d IlI1 mai

si mli Ii nevoia .~ uri na Ii alit de des ca inainte.

'. Datorita rnodificarilor horrnonale, emotivi tarca va fi IJlc~ prezents, c a ~i srarea de i ndispozi tie prod llSi\ de

I ucruri rnimwe.

• Constipatia ponte constiun 0 problema ill runpu I sarci nii ~ i sc dmore<a;111w.elilurii Illj~carilor

imesrinului,

• Volumul singelui a crescut ~i. drept IIl")lHW., pliimfnii. rinichii ~j inirna hi> buie s ~ fac~ [al1\ unui elan mai mare.

__ ~)._ __ Sl'rrii "0" dl."t'eni mm' iVei ~'i IWOI'~) mm~ W;fl.\"lbi/(

Forma curpului e

/f'mbt.J'ilJimne ~1""o~P~ de ce.a obi$mlih'i

Urecheauxterna e />ine de:vo/lmfl

FunduJ uterului j1fU.ih:.." .sii!f{r, drttir(h;(l,1Jjr/ll'u osnlu! rm/,i(/Ij

CRESTEREA iN GREUTATE Prlmele trel IlI!1;

Dad vill'sillllrjle n-an constiwi I 0 problema. II! i putea lua in greutaie 1.2 kg. adidl apruximauv IU% din toialul crcsrerii in grcutare de-a lun£[11 surcinii, Crcsterea IOta!l1 ~l greuuue ide<ll~ p!n~ la accasta data: 2 kg.

BEBF1..~ LUllgime 6,5 em Greutate

III .Ii

CESA FACETI

• Cumparaii un suuen care sn v~ su ~\i n~ bine SI n i i.

• Verificaji dad. alimenratia e var jn to si co m p u.s" dill allmen re proaspete.

• Pentru a evha consriparia, beti multi!. apa si imrodueeu ill meniu alirncme bogate in fi bre.

• Planifical.j-v~ un consult Slomatolcgic.

• Spuncri-i patronului dl. slnteri gravida ~i ell vreri ore I iberc, necesarc penrru consuluuiile prenatalc. • Prezcllta!i-,," 1>\ policlinica penlJ1J primu I ex a men mod i cal general prenatal,

• lntcresati-vji care e modalinuea de a urrna In policlinica tratameruele stomarologice pe perioada sarcinii.

• Practicati ell regularitatc cxercitii fizice pentru perioada prenatala, inola!i.

• Da.cn doriji. lll'nie~i-v;" la orele de exercijii fizicc prenatal".

• lnteresati-va de ahe cursuri prenarale, in zona in care locuiji,

• BERELUSUL CRE,STE

• TOB!e organele imerne s-au format ~i majoruarea funciioneaza. De aCCC!l. in aces I moment. e foane putin probabil ca bebelusul sa fie afeciar de infecjii sau medicamente. • S-au dezvoltat pleoapelc si slru Inch i se dens u pra och i lor.

• Urechile bebelusului au lobi.

• Mernbrele sil\! formate ~i all dc,gcI".

• Incep sa creasca unghii minuscule,

• Se dezvelrs muschli. ceca cc-i permite bebclusului mull rnai mulli!: miscare. Poarc sll-~j indrm;e ~i s~-,i deparreze degernl mare de I" picior, Poaie sa ,Iring:; pumnul.

• t~i poate rnisca rnusehii fejei, determinind expresia de nernultumire, i~i uiguie buzele ~Hj deschide ~i inc hide zu ra.

• Peate ~l!ge si inghi ri din lichidul care-I inconjoara. Ponte urina.

CALENDARUL SARCINTI

CURSURILE ---PRENATALE

!£kmeulclc de b32fi ale ingrijirii copllulul In rimpul cursurilor este umazant ~i uril sa Invalali cum . ..a v{,. ingrijiti copilul,

Cu rsu rile local e

inlrcba[i-v;; moasa unde se lin acesic cursuri, $i cle shu ~aluile. dar sill! mai restrinse C~ participare Si mai prielCnO"SC comparati v cu cele elin spiral. Aici vet i illlTIu i DC rsoa nel e c are. 'Of a vea gri jll de dumneuvoasuf ~i de bcbelusul

t.! urn n eavoast r~. pre L U m ~ i aJ levi i toarc marne. Cursu] ViI pune accent pe ingri-

j irea bebelusu lui: V,1 acoperi si subiectul IrU valiu lui ~i nasterii, Dad! veti dori sa IlaSle! i in spital, veu (wen posibili mica de " vizita spitalu I unde vc]i naste, Soar purea ca .~i partenerul sa fie invltar la

uncle cursuri,

Ai!e cursurl

Acestea sin! ~u~!inu(e de di verse organ i:'::1\i i ~ ide oll i ce i se per-

cepe 0 taxa: cxi St a ~i sc uuri de, I aX'1. Cursu ri lc se oc u pi! in special cu exerciui fizice pentru pe rioada p ren alai ~ s i ell di verse tehnici precum cele de relaxarc, utile in

rimpul nasteril Cli accasra oc azie pu t~! i ru noas te a] re marne din 20n3 in care locuiti. De obicei si pnnenerut va f j ncuraj at

Sfl parucipe la aceste cursuri,

G1NDITI-V Ace lip decursuri vi soar potri I' i eel mai bine, E Jiresc sa va ulegcu un curs introducti v -

de exernplu mijloacele pentru

menu ncrea ,;,n,"\;;ti; in tunpul sarcinii - eursurile prupriu-zise Incepind cu 8-10 sapliimini tnaintea n""IClii.

Se pot face exercitii de ~imna'tic" prcnatald pe parcursul imrcgii sarcini.

ALEGEREA UNUl CURS Cursuri difcri te aprofundeaza sublecie difcrire, deci ale.ge!i cursu I care se ocupa in deial iu de subicctu I care vii intereseazjl, E.\i,~1i 3 lip" ri principale de cursuri ~i soar puten s~ dcriti sa mcrgeu la I'm'; mull de U[l~LI. Toate ace ,Ie C lIISU ri sc oc u pa de ua val i u ~ i nastere.

Cu rsurlle din spital

Aceste cursuri graiuue consuruie 0 bUll~ sursa de informare asuprE Cl11lduitei ~i acti\'ilalii oblsnuire ce se U6- r~~<Jar;j in spitaiul ." care veri nasre ~i prnbabil c<l "eli viziia sala de nastere ~i cornpartirnenrele \l1a!ernit~li i, Singurul i nconvcment con"LlI in [aptul cii de obicci cxi~t6 111U Iii cursanti si cursurile 'c pOI t re ns form a in preze utare

de filme, fiint.! asifel dificil

s~ puncu in Ire b;b-i .

sramri pentru travaliu Ma>:~ut e Una dintre rehnicitc pt:' care

dumn ea VO~S!rl\ ~j .pane nerul ap pme.,-0 deprinde pentru

a face fa1~ travaliului.

17

SARCINA SI NASTEREA

v A AFLATI iN ::d doilea rrimestru de sarcina si ar trcbui sii va simliri bine j plina de encrgi c. Inc epe ~.1I s e vadil eli sinteti gravida si veu avea ncvoie de haine rna: lcjcre. Bebelusul e aproapc ccnstituit si din sapliimina a 14-a sc hraneste prin intermediul placentci. In saptiiminik unnatoare va crcstc si sc va dezvolta lncit, dupa uastere, sa fie capabil sil. duca

o vialii in afara uterului.

Alunitele si pistruii se /1'" IlIch;,{~ lu culoare (J (/O/() CIl accenumren IJigmellltiril' pi~/ii

PO"l'iti}1 bebelusului in uter

V5DETI SI:

AI rafeluproteina pagina 37 Amnioccnteza pagina 37

Sii mlinincl sanatos paginile 50·53 Rclaxnrea $i res piratia pagini Ie 48-49 CUIO,l rea pielii pagina 21

Fumatul pagina 13 Suplimente pagina 52 Ultrasunetele

paginu 37

• CE SCHLMllARI AU LOC

• AI' rrebui Sa va sUll~1i rnult mai bine.

• Se ampliflca cxcitatia si senzaua de placere sexuala,

• Pot apilre:l 111 od ificllJi ale plgmenlutiei pie Ii i: mamelon ul Si aria di 11 jurul lui se pol Inc bide la culoare ~i poarc aparea pe J11j j I oc ul nbdomenului 0 linie inc h i sit la culoare [linea nigra). Aceasta se decolure,lZa curind dupa nastere,

• A petiml vu creste pe m~surn ee copilul se dezvolta.

• Hainele obisnuite probabi! va vor fi prea strirntc, dar fill slJ1le~ il1d1 pregliritll pentru 1mbracil.min[e.fl de gravida,

SinH 1101 :1(i cdhci im:r1

___________ aceleast (Jlml!",\I'wr;; lrl'!i constara marin!" 10f ill cnrsui ,wiplciminilof' unmilfUll·r

Incepetl sci ir;i

/I'il'l'delililli/j

wUd

Abdomenul tncene

/$i1 ,'r mwujms<<1

vsnr

Caput flare muir prea mw',' I'llpt.H"I(U lu trunctn

CRE~TEREA iN GREUTATE Trimestrul 31 II-lea

Tn cursul tnrnestrului III Il-lca ~ trebu ie sll v~ a teprati

sa Cl$liga!i 5-7 kg In grtlUlale, 5(H)O,* dill totalul grcUllitii ci~Ligale In timpul sarcinii. ere v tcrea IOtaill in gmulale

ideala pillii la aceastf data:

2.5 kg. 60%

BEBELL~ Lunglme 16cm Greutate 1:!5 g

Degctele

~I u UlI1,~"(!.n!e proprll Sl individuatiuu«

CESAFACETI

.illll'colpcil [umarul data n-ati !lie lit -0 inc;'!. Inc Ll11ti.lli" va parrcncru I sit fad acclas] I u cru.

• N u fol os i Ii cresterea po FIe; de mtucare ca pretext penuu a millen alimente uerecornandate; rnlncati >1in~tI:>' ~ uITTI~ri!i-va curba ' ~U!i;.

• ince peti ~ii I u ali fier ~j lIei d folic, ca suphmcm, dad. nu ,\Veli greala ~ i dac ~ v-uu r 001 reco m a 11- date de medic, Luati-le dupa mese.

• Fareti CC;l de- a doua v izila Ined.ical~ prellal<1!~ III policlinic;i. Probabi I v j se VQr efectua 0 ecogratie sl analizele de control, Amuiocenteza se face cam lot aCIIIl1. dad exi stii 0 cit de mid suspiciune ell pri virc III prczenta vreunei anomali],

BEBELU~UL CRE~TE •

• Sprince nele si genele cresc, iar corpul, inclus! v raW sint acoperite cu un p~r lin ~i pUf05 (denumit la"ugo). • , Pi clea eatit de sub lire i nctr e transparen!1i: prin ea se l'are.,le reteaua de "US~ sung vine.

• S-nu f orrum ani eli latiile membrelor superioare ~i i nferioare ~i u inceput sa se dczvoltc oS\11 compact. •• Orgunele genimlc ~illl suflcienr de dezvoltate pentru a fi vizibile, dar nu se pot derecta intotdeauna In ecogratle.

.' Toraccle prczinra l11i~ciiri respiratorii.

.4i poate suge degetul mare de 1>1 mln~.

• Se misdi de colo plna colo viguros, dar probabll ca nu-l ~iJD!iri inca.

.1ni1Il~ Ii bale cam de doull 011 In ai repede Jecil u dumneavoastrs:

mcd ie ul sau Jl1 oasu 0 poete iluzi cu ~j moro I unui d ispoziti v de ampliflcllfe a ,unClclor dupa o~p!a1l11I1a a l4-a.

• Cre~!e iml-U11 nun rapid in ac~a,l~ I u n ii.

CALENDARUL SARCINTI

SENTIMENTE AMESTECATE --

DUNlNEA VOAST[tfo. $1 PARTENERUL l.riliL! senti mente arnestecarc Til ceca ce priveste sarcina, Nu tip surprinsa dad!, pc Iingfl entuziasrnul si ~Illori a pe care lc simti li. sc ]ntTm pta linear! sa vii cupri ndii descurajarea. 1 ncercati ~ii in!clcge\ i ~i sa trcceti peste orice stare negau va; foarte prohab: I totul Vii disparea dura nastcrc.

NELINISTI FIREST]

Cea mai bunll metDda pcntru a risipi oricc lngrijo-

~ rare pc care ati puiea-o uveu In leg:rllLlr~ CLi bebelusul S~ u cu rol u I d U III 11 ea voasrra de parinte este aceea do:' a vorbi deschis des pre de cu cei din jur. Accasta v~ ~i ,\juta sfl aflau cit mai mulre despre sarci na.

Dumneavoasi ra

E fi res c pc III ru ~W rea d u 11111 eo voastra sutlereasca de emetic ~i n~r~ildai'e ,~ fiti vuprinsa uneori de ginduri sumbrc. Soar pu tea :.i1 vii lace]i grij] <:(1 pri vire 1<1 sentimentcle pc care Ie WI i a yea f<llfl de

bcbc lus. dar. de I'll dar ~ ce <l cesta se "a naste ~i veri face cunosrinta reciproc, "'I apnrea semimentul de iubire, De aseruenca, o-ar purea 5;1 vii ~i In! iii depri mal~ datori [~ modificdrilor si luctei ~i chiar ,u nutriu resernimerne f,li[1 de b~belu~ ca fiind rlbpurtt.alor penuu 101 ceea ee m-e de su lcri I C0111U.1 dumnea vO<l~tril.

TOl!I~i. dupa nastcrc, cu ajutorul unor excrciti: fizice "ware vetl reveui In forma initiala,

Cum pOlft sigurii cii bebelusu] va fi 1I0r7l1al~

R iscurilc Cl1 bebe lusu I ,~ prczirnc

Wl01l1 alii sin I (oUlte recluse. M ajoritarell acestora apur in primele s<'iplfunini ~i derenniun tm aVM. pilla in si'lPti'imlna <I I 3 -a hehe I u su I esre comple t format, de aCll111 Inuillie liind loane putin prnbabil ca acesta sa II vol uezc pros L Dad. ilImlizindll-v!i stilul de viaj.1i. nu veli descoperi elernerue ce I-m' puiea

afecta, lnseal)1 m1 d ('\ i n:dus

riscul de apariric a unor anomalii .

INTREBAIU ~l RAsPUNSU f{]

Arnindul

Este normal sa uveti emotii cind v~ gindi~ Ia behelLl$ ~i ~li 'fili ingrijorll\i peruru ci'i IlLI vn

'1 m I j li ,nul P ,-e~rL! iti pentru rol ul de pdrin[i, Dllcll slllte!i Ilelilli~li(i In ceea ce privesre travaliul ~i nasterea,

iuformau-va despre acc~[ea

~i practicati c;<crC;I; i fi/ice penu'u reSpinl\ie de e..>;emplu, in a~a rei incll ~ii va simlili mai ~Iilpj"rn ]JC silml!ic cind ~a sosj 1110111~nlUl.

Partenerul dumneavoastra

Bcbclusul devine 0 realitate cind il vedeti pc 11[J"L1 pri ma oarll pe ec ran LI J ecogra fu lui, De acurn lnai me s-ar pl1lC~ s;; v~ ~im!;!; cxclus ~i prohabi I gclos pc bebclusu I care ca prcnza roata a te 11 \ i <1, d ar in ace I asi limp soar putea Stt v~ s im I j Ii ~i emori 0,) IHII.

Dacil xinte]] Il1grijor:ll cu pri vire la

posi bilil5!ilc financiare de a

sustine imreaaa Jarnilie, Incer-

cal i $!i vii pillnifieali bugcrul,

19

SARCINA $1 NASTEREA

SA.PTAMINA a 2

PROBABfL CA v A SIMTITJ foarte hi ne In ace aSIa perioudii de rnijloc a sarcinii. Arawli si vii si m~i li radiousjl, datori tii

lmbu nalil!irii rcmarcabile a calita!ii piclii sl pfu·ulul. Daca va sirutiti bine, e mornenu.l poirivit ~ll" plecati intr-o vacanta. Ar [rebut sa fi simtit dejaemotia perccperi i Illi 5dri lor hebe lusu I II;.

CE SCHIMBARI AU LOC

• Pigmentarea pielii ponte deveni Illa; evidenta, dar va disparen dl1pa nastcrc,

• Sinii pot produce c010SIrtl, 0 subslal1\a fluida, tulbure care satisface tome ncvoile bebelusului ;11 primele zllc dupa nastcrc.

Nu trebuic sll. faccti altceva decit ;!I-I \,terge\i cu 1I compresa: nu lncercatl ~rl sioarceu ,;inul.

.' S-(u' puteu Mi ,I veu unele neplaceri obisnuite sarcin ii, cum ar Il stngcrarca glnglilor .~i acceuruarea scurgerilor vaginale. Articulatii I~

~i ligameruele se lle.Sli nd ~;, in consec.iLl~rl. e desiul de probabf ,[, 'Ive~i di verse problems cu sparele sau sii ap<lrii aile KlI ferinte ~i dureri ..

Mnmeloanele

iW' i'udJ id I II (~j doo re in filNt}llJ scrcinii

________ ~_ Slnii I'I'O/JUbi/ ~,1

s~"m fij(iril ,WI'/Jwij1r:ultlr

[>oziria bebelusulul 'in uter

mtseare« iJeiJell.r,,,,bJi

in a",dom(!U nr Pf! "j1ljii,-" .'laM

I'Uf"tca s U pe riou nl

;a uterului se ,,/111 'urlr1Idl.llnmhilit'IJ'lJi

1l.lJ."''''lUI PU(I/<, priuJli jt:IHr Uf ajrllOj"ul m'liw'/or

l'id')I1r~lc ,.ill!

/IIDI'<I "(io", ,/e 1/1 roport

ClI restul corpului

VEDETI SJ:

A (lIZ!!. obis n u ite paginile 40-42 Alimentatia s5f1ato:lsa paginile 50-S3

Trusuul hebelusului paginu 27

Prokja{;·vii spatele pagina 44

CRESTEREA iN GREUTATE

ill jurul saptaml'lliI a 20a de sarchlii in aceasta lun~ "Ii puteti astepra la 0 cres ICIt: in greu tare cam de 0.5 kg pe sllpr1iminlL Acum aver; mare g:lijil sa mincati ~~nlil()s: urrnatoarclc citeva ~iipl!lmi'n i se caracte Ii zeaza pri n c res terea maxima a bebelasului ell ~i a greLllaiii oJtLmneavoaslru. Ci~~ICI"C<l lolal~ in greutate iclealil pin!!. la aceastlt d <lIlii: 3 kg.

BIill~ Lungime 25cm Greutale 340 g

CESAFACETI

• A Yeti in pennanenta g.rija de dumneavoasun: evitati sa va supuneji spatele unui efort prea mare. Purtau pantofi cu tocuri joasc,

• Urmati sfaiurile pracuee ce v~ slru sugerare in pagi ni lc 4()--l-2 pentru ameliorarea oricaror alror uferinte.

• E momentul sa vli ginditi la Imbracarnintca ~i echiparnentul <.l~ [ ukta necesiuue penlrll bcbelus,

jNTREBAlU~I RASP NS RI

E .. te recomandabilii IJ ciiliitorie lungii?

1n general dlli1!Oriile n-at trebui s~

, lie cumraindicate in umpul sarcinii,

dar e preferahil .,11 I1U faceri 0 ellla-

torie lunga smgura. cu rnasina.

Purtau Imbrildlminle lejerfl ~i confortahila rac~!i scurte intreruperi de citevarninute eel putin la Fieci'lre

doua om. 1n iimpul carom faccti

ciriva pa,)i PCnlTU a imbunalaji circulatin ,anp·ina. J u uitati nicimlalii I sa va luati carnetul de gravida,

BEBELUSUL CRESTE

• Pc cnp apare piirul. I Se dezvolta dintii,

• Se formeaza vernixul, sub~lmWi gra'fI de culoare alba care protejcazll pielca bcbelu iuiui in uter.

• Brntele ~i picioarelc sYnl binc dezvol tate.

I Substame ell roi In apararca bcbelusului irnpotriva unor bali pOI fi transmise prin inrermediul stngclui durnneavoastra pentru a-I ajura 'a faea fmIl primelor sliptlinlini de vialil cxtrautcrina.

.Bebe]lIwl e foarrc activ Ar trebui ~~ Ii sirnur prirnele sale miscari en pe 0 filfiire ~Iab~, El poaic ch iar sil reactioneze I a zgornotele din afara uterului, dar nu va ingrijoraii dadl au se )lli~ca prea rnult: de obicei ill aceast~ perioada bebclll~i i Stm mai lilliiti~.

ARATATI BINE

S-AR PUTEA SA ARATATl ~i s{J VCI simri!i eel t11<,] bine in timpul lunilor de rnijloc ale sarcinii - cu parul Slriilucilor. obraji trandafirii ~i pielc moalc, iinii ~i ,linaro<1sl'i. Nu Laalli Iumca infloreste 11),11: nivelurile inalte de hormoni PO! sa nu aib1\ un efcct favorabil asupra pielii, unghiilor ~i parulul, dar toate modiflcarile neplacute dispar de obicei dupa nasrere.

CALEI DARUL SARCI II

pAR L

Piirul Cit firul vigu ros ~i stralucunr

reprczi ma Lin rei lie riisp[a['1 a sarcinii,

De mcntionat eil piirlll 1111-~i imbunat~!e~le aspccrul Intotdcauna: astfel. piirul gra, poal!! dcvcni ~i rnai gra . eel u. cat, mai uscat ~i mai Iragil ~i. ill consecinja. s-ar putea !'U [] veu i mpresia eil pierdeii mai mull par

ca de obicci. De asemenea. exislii tendinta <':<1 [J~Ul.11 de pc fU!,l ~i de pe corp ,il se inci1id,l la culoarc,

G3si~i-\"a II wJJ.<OII1'r pc car.e sa ,,) inrre[iucJi IISW'

ASPECTUL TENULUT Se "a imbullulflli probabil in timpu] sarcinii: petele di par. iar pielea devine mai moale ~i rnai

m~l i'isoa, iL Cut oare ace s-

tea, putcti constata eli pielea

devine foarte

uscata sal! Ioane grasa ~i posibil pillma,

C~ sa facetl, Cllra!<l!i pielea til profunzime. Daca c uscata, rnasati-va usor cu un produs h ldraranr pc zoncle uscute ~i uuilll!!;.!!i u Ie) de hale in apa cu care Va spalat]. Utilizati cil mai putin posibil ~i1pLImd,

UNGHllLE

s-:U' putea ~l[ observan eli unghiitc ·c fisurcnza i se rup mai usor decit de ohicei, Ce sa faceti. Folos!!! manu .j PClIlI'U lre-

b u ri I e go, pod~ re ~ li. cit ~ i PCI1ITIl grMi nari l.

21

Cc !iit face!,i. DudI 1}~nII c uscat si sc despica usor la virfuri, fnlo.lili un sampon usor ~i balsam ~i 11\1-1 pcriati prca des ~i prea \ iguros, Spal;!li parul £T3" Irecvent peruru u-l mcntine stralucitor.

Deourece ij, peciul parului e asa de imprevizibi) in timpul sarcinii, evirati ~a-I vopsiti <au ,a-I faccu permanent.

___ S-.ar pl..IICOl ell rClJul dWIHlc"(n'{I(urrif

,Ill de";"'; mai ('uri/elm 1i striilucuor

CULOAREA PIELIl

tn timpul sarcinii C normall! o accenruare a pigmentarii pielii.

De obicci alunircle. scmne le din uastere, cicarrice le si mai ales pisrruii se inchid

In culoare ~j cresc in dlmensiune. iar 0 linie maronie aparc dcseori 18. ni velul abdomcnului, Puicti con tara de usemenca aparitia unor pete maronii sau a .. rnastii in fluture" (rnasca de ,arein:!.) 13 nivelul fetei

·i giluiLli. Nu va ingrijorntl. deoarece accasta disparc curind dupfi nastere.

Ce sii lacetl. Evimri ravelc puternice ale soarclui, iar atunci cind trebuie Sil ie~i\i afara. la SOMe. Iolositi 0 crema protectoare ell I11m.1 marc. Nu lncercau sf! decolorau museu de sarcina: dad dodd sll 0 atcnuuti. puteti lolosi un creion corector pentru de~olomrea pielii,

SARCINA SI NASTEREA

SAPTAMINA a 24a-

DESEORI aceasta e cca mai bun;"! perioada de sarcina. Probabil ca araL<t\i bine si va ~imthi Iericita si 1l1ul\-umit5, Daci'i n-ati ci~Ligal 111 greutate imr-un ritrrt accelerat pina aeum, 0 veri face in decursul acestei luni. [ncepe sa

. c vada di sintct] i'nsllrcimlta.

Crestereu "xc",ivii In dimensluni 11 jllllull,,(ii SIII'''rioure II t'ml'lIlIli p"'}lap 1"1':'111/<1/(11 retentiei de 111'(7, dec! 1111 Ill. Ii ,u~nJUmCUlli

Pozitia behelusului in uter

VEDEl1 $1:

Exercitil prenatale paginile 45-47 Garderoha

de sal'dull

pagina 25

Relaxarea ~i respiratla paginile -IS-49

• CE SCH1l\IlBARI AU LOC

• De obicei III aceusta luna sau tn urmlitonrea crcsterea ill greuraie lie, face intr-un riuu accelerat.

• De acurn va fi mult rnai corned ~a purta]l haine Iejcre.

• Deoarece veti uvea 0 sensibilitate crescuta hi c111dura. transpiraj in s-ar putca sli constituie 0 problema, Bcri mulra npa $1 evil,lii sl! punaii 'i:mbracl!milllc din materiule sintcticc, J

FaIn puate nrfllu """III/ tl« im~flt.Plli, dt'oar"ct! cornu! retlne apo ill e,!"n·.\

lilCTUJ se marcste intr-nn ri,m ftrjJld

Pielea )iti

CHESTEREA i Glm TATE in jurul "iipUiminii a 24a de sarcina

Probabil ca veri continua s!lluali in greutale cam U.5 kg pe sllptltminil. desi, dac11 erati subponderalf lit Inceputul sarcinii. soar pUleu ~ii crestctl Il1 grcurate irur-un riuu mai rapid. Crcsterca totala In greutate idcalli pinii 1;1 <lceasl!l datu: 4.5 kg.

BEBFLl~L Lungime

33 em Creutate 57() g

CALENDARUL SARCINII

• CE sA. FACET!

• Dad aveti mameloanc plate sail retrase si rorusi doriti sa alaptatl. soar putea sa ex i sre aceasra posibititare: discutati CU moasa,

• Tine[i-va picioarele ridicate elt de men posibil ill timpul zilei.

• Continuap exerciuile fizice intr-nn ri tm lent, dar c u rcgulari tate. • Faceti exerciiii de relaxare ~ de respiralie.

• Dad a~i lucrat in cursul anului amerior. uureba]i Ia pulicli nidi dcsprc co nccdi u I de rna tern i tate de care puteti beneficia 'incepind cu ~p(ilmilla a 33-a de sarcina.

jNTREBA.RI ~J R4.SPUNSURl

Care /I cel mai bun tip de sutien? Pentru perioada sarcinii. eel mai pouivit e lin sutien (prcferabil din bumbnc) eLL 0 banda sulid;1 sub cupe, cu breiele lute ~i cu posibi I itatca de a-i ajusta Il!rgimca. Controlati-va cu regulariuue dirnensiunile sinilor. deoarece ace ria i~i marcsc volurnul pe parcursul sarcinii, '-<1 ~ir)ilLLI sarcinii s-ar purea sti aveti nevoie lie un suiien ~11 2 numere mai mare. Dadi Slnll dcvin foanc grei. purtati un suucn LI~()r si in timpul noptii.

• BEBELUSUL CRE$TE •

• Bcbclusu I e slab deourece deocamdara nu S-Il depus nici un sirai de griisime.

• Se forrneaza glaudele sudoriparc [a nivelul pielii.

• Muschii bratelor ~i ai picioarelor sill! bin" dezvoluni, iar bcbclusul ti rune la incercare cu regularitare, Are perioade de acti vitare frenetlca; anmci II sirn~i~i miscindu-se nelncetat. Acestea aherneaza cu perioade de calm.

• Bebelusul poate s~ ru~casdi ~i sa sughita: puteti sirrui sughirul ca pe 0 mid lovitura.

BEBELU~UL IN UTER ---

iN PARALEL CU DEZVOL TAREA SA FIZICA. bebclusul rncepe sa dcvina 0 mica per oana scnsibila, ell trtiir]. EI slii strins, ghernuit in liter, inconjurat de lichidul amniotic care are rol de amonizor. obtinind hrana si oxigenul ~i ellrninind subsrantele nefolositoare prin irucrmediul placentei. Yn ciuda virsrei, Mati! si se comports aproape la fel ca till bcbclus III nastere.

VEUEREA

Plcoapele sltuillcil lipite, dar la sfirsitul saptiiminii a 2S-a se deschid si bcbclusu I va putea ,,1\ vadii, sa lnchida si sa dcschida ochii.

AUZUL

Va ponte auzi vocea, iar dnd doarme, muzica ascu 1[,1111 ell volurn mare iI poute trezi, Poare avea prcferinic rnuzicale ~i o urati! prin rniscari lc sale,

Tresarc In zgomn[e neasteptate,

EXPRESll FACTALE

Se incnml!!. priveste crucis, l~i tuguic buzele, lsi inch ide ~i deschide gum.

HRANIREA Bcbelu '\II e hrunil prin iniermediul placentci ~i c protejat de lichidul amniotic care este cald ~i se poate schimba la fieeare p~1I"l1 ore. Acesra regleaza tern .. peratura bebelusului si-I protejeaza impotriva infectiilor ~i a lovuurilor neastcptare.

SUPTUL,INGHITIT L ~I RESPIRATIA

i.ii ~lIgc degciul mare de 1,1 I11jJl~ si lnghite lichidul cald care 11 inconjoara. climinindu-l sub forma de urinil, Deoarecc inghite p~1 mult lichid. uneori sughi IC. Exerseaza miscari respiratorii toracice care Ii vor f utile pentru vill!,! extrauterina.

GUSTUL

Papilele gustative se forrneaza. iar In firsitul ~lIptilmil1ii a 28-a are ensibiliiarc pcnrru gllstul dulce. acru si amar,

MISCARILE

LOVC$IC cu picioarele ~i pumnii ~i uncori face unnbe,

RITlVlUL SOMN LUI

Adcnrrne si sc trezeste r{lr~ nici un program si probabi I di e eel rnai activ cirul mama Incearcl! s" domma.

PERSO ALlTATEA

Partca din creier implicata in dezvoharea personalirjrii ~i a irueligeniei deville mull mil; complexa dLlpi! luna a 7-.t. dec: personalitatea 5C va dezvolta III curind,

23

lIeCC.1(1rr~; «proape 101 ce inlrii in .c0l·~ pui dumm'(lI'f'U1Sll'fi. bit/I WI. 1'/1'1. aj'lIIl/f IJr;1l plucenulla el

ornbllical, JiJl'OWI dill J \'ru{' SUlIKI'iJJc. aCflIU!i'ife d~ rm strat ~e"(l1in(J.fI. le<lglicopi/rr/

d~ 1'/ncl!nJi!

L

Fundul urerulul

1.1'<' ull<1 <'0111 III

iU,m.lit(lh.,a d. i.')ftmfl/r dlntr« omhitic

,~i stern

Pleoapele ince P .~.(j rl..a

m(lifl{~ iJwlriw!

etuu {

SARCINASl NASTEREA

l>f)zi~ia

b ebet usulu i ill uter

SAPTAMlNA a 28£1-

V-AU MAT RANtAS dear irei I II ni de sarcina,

VI'lIi incepe sa vtl ~i,lll\i!i grcouie ~i sttngnce ~i P()~lC neglijata.

In perioada ultirnelor Iuni, bcbelusul acurnulcaza

s tram ri de gras i III e.

El esre Ioarte activ ~i

Ii puteji ohserva mi~d1.riJe. Daca s-ar naste ileum. ar putea supra vietui cuaj utoru I linn!' ingrijirl medicale speciale.

Stari dr<'sp!ii pcnrm rviu. fnrlirrCI"~JO . If)U'dl~; ,U! mti~·tlro crcsterii In grnuorc

Te.sul!!! gras

.f!! poate dgpwu! {It' lese, coapse si pe abdomf,m

CE SCHIMBARI AU LOC

• Soar putca ~~ a vcti unele sufcrinte obisnui te sarcinii, ell III ar f arsurile, indigestia, crumpelc rnuscularc,

• S-3[ pmea s~ constn[[!!i vergeuui ros i alice pe abdomen.

• In nceasia perioad~ sc ~i 1111 uneori conrracu i hzioiogice (false). De obicei nu sint dureroase.

• S-'lT putea ~J uvcu vise dcspre nastere ~i dcspre co pil. Accsi lucru ~SIC aproape normal; visele se datoreazjl probabil pozitiei neconfortabile din pal sau n1i.~carilorcopilldu i. Elc

nu indica Ln~rl vreo sllfcrim~

U copilului .

Venele de 1r.1 nivetut sinitnr vor dcvsnl probabilmai 11r(l,·milleIllC ;'1 r;m,ml

.'f"m .. itnii

Corpul, incluslv faltl1 sint ur-ol}criu." en vernix ,,·i w;ljt'l pmf<:imr impml'i,.a ape;

'"

CRE$TI~REA .iN GREUTAl'E UJtilllul trlmestru

in pcrioada ultimelor luni veti EJ

ci~tig~ in greutate cum 4 kg, 30%

3()"40% din toialul gr~Ula~ i

ci.5Ligaic in timpul sarcinii,

Cres terea [mala in greu uue

ideal ~ ptn~ I a nc(!as(lI d at!!' ':J kg.

BEBELllSffi, Lung;me 37cnl Greutate 900g-lkg

VEDETI ~l;

Acuze "bi~nllilc paginilc 40-42 Proteja!i-v3 spatele pagina 44

Vergeturi, pugina 42

CALENDARUL SARCINJI

CE SA FACETI •

• Avcn grij~ s~ v~ odihl1;~i suflciem

7.i u a s i ~~ v~ cutcatl sea r~, devreme, ell rna; des posibll. Dndi lucra; i inca, ridicaii-va picioarele in timpul pauzei de prim ~i odlhniti-vd cind vcniri acasd,

'. ill~li infafi-vi1 in serb seful despre data cind intcmionati sa tnrrerupetl

ac ri IIi tatea ~i despre data ctnd d ori Ii sll reve ru1i la servici u, J II pii 11 asterea

co pi I ul ui. Faceti acest I ucru Ctl eel putin trei stipl1'imi'ni in"illle_ Pluc]i solicita, legal, conccdiu de maremnatc pl~tit tncepiud Cli s~pt<111l10~ a 33-<1, dar III Iuncue de upul serviciului .. de distant<1 pillfllu serviciu ~i de bUg-CIUI dumncavcastrt, puteti decide sit rnai

I ucraf 0 perioadll,

.I'rczentari-II~ la consuharia prenal~lii din policiinic5 la fiecare don a saptamlni de acuui $i pin~ In sllpl;,mtnu a J6-R_ Bala; le inimii bebelusului p<JI Ii auzite, dill acest ruorne nt, de ohicei ell a j 1I torul U Ill' i srctoscop feral obis IIU it.

BEBELU$UL CRESTE

.Pidea e rosie si inneli\u, dar Iel;LIlUI gras inccpe s~ S(; depuuf sub ea. • Cornponenta crelerulul implicmil in procesul de gindirc s-a dczvoltat sernnificatlv, marindu-si lIoiutnui Si devenind mai complexa, Un bebelus de 7 I uni poate 5i m!; durerea ~;

rcac tioneaza foarte (,sel1l;m;;.!Or cu eel cure se afm Ja termen.

• Poscda rnu It mai mu lie papile gustari ve flllft de cele pe care le va a vea I a na.j te re, dec i sens i bili tatea gl.lslmiv(i e thane dezvoltata,

• Plaminii nu ,inl illcli cornplet dezvolmti, fiind I1CCC~!lfl'i ups riila unci subsrante deuumite ~-wf(JCI(iIIl care previne alipirea pereulor alveolelor pulmonare,

• Partcnerul poate sim~ mi~lIrilc bcbelusului dad i~i pune rntna pc ebdomenul dumneavoastra ~i poare

chi ar sa LlIlmvacla forma piciorul ui sau a, fun~l~le\tLlw IImn:i cind bebelusul d>l. rf n plcloore sau se In ioarce.

GARDEROBt\. DE SARCINA

DUPA. LUNA a 5-1I "(ill chiar a 6-a de sarcina, rnu lte di rure hai nele obi ~I1U ire vor put ca ri purtate doar daca slnt ceva mallejere sau daca le modificati, ell route uceste a , achiziticnnrea unor hili ue noi s-ar puteu sa vii ridice mora lu I, nefiind nccesar sa lc cumparari de la raionul pcntru gravide, Cautari haine atrucuve, COIlfortabile ~i usor de: lntretinur.

Bluze la .. gi Tricouri le largi ell mlncca SCutlJ ~i lungn, c~m~~ile Imgi

~i blu zele [ri COl ate

anu~ bine ~i V(I fac

s~ v~ si III (i ri corned, putind 11 purtate ~i dupa nastere. Veriftcati daca partes de sus c s u ficic n I de Imi;\fl si Ilillgii.

o"n drumul

Pa nta loni etasttcl

Pantulnni i CU elast ie in lal ie sint confurtabili ~i pOI Pi purtati oricind; adapt ali-i lal ici inlncui nd clasticul ell till sirer

AI"gcli tiainc sl~fid{"1H fit Im·xi

sub axil« si la \ nivelu! u)f'(lccllli,

df;n.m't:re,.-inii

I'flr ("re.~u· hi dimC1l.'dwlt!

D"p~ 1la.,~I,er@ "1'1fI(1ir{WII' tru olilrrUf WI mmjime'l IIGSlm1'"frrrii

Sarafunul st! nu fic .l'IIf"spe talie

ll1lbdieal;· V>l sic

Procurarca unui sarafan C 0 idee b':,!l1n, deoarece sc poate ptma ;1'] mui multo varianre. III zilelc racoroasc puna! i pc dedcsulu 1111 I rico It sau 0 cUma')n. Verirican dac~ tivul are lungime suficicnra, dcoarecc rochia se va RC\JfW ill f~la pe maslII"a ce

di ruensiunilc duruncavoastra cresco Rocb i ile de

grav ida .. Sm 111 general cu 2.5 em mai lung'; in ral~ pentru a con true a ru aces \ I U cru ,

25

CE sA ALECETI

Avctl tcndlma s~ lili mal sensibi In b dLldur.l in timpul sarcinii, W;<I inell <:l1ul<I\i Imine lejere,

su hri ri, dill bu rnbac 5.111 aile fibre naturale. Dud, e trig, imbraclI!i-l'fI cu mai rnuhc linduri ric hainc. Evitati hainelc strlnsc In jurul taliei "au care reduc 11 I1Xu I sungvin,

in picioare. cum ~im cicrapii trcl , lcnu ri stri Ill) i, Sirn de dorit p~IIlW fi i con r II rtuhi I i cu tocuri joase, dill' eel cu IOCLlri

coruplei plate trebuie evitati. Prohabil c~ nu ve,i fi ill stare

sii purtatl paruof cu ~i rcturi,

d coarece va t, d i t, ci 1

~~ Ie 11l1lOd all.

SARCINA SI NA$TEREA

SAPTAMINA a 32a_

A VET1 NEVOIE LIe cit mai multa odih n1l, asa 7nc1'1 'incercali ea in timpul zile: ,,1i stati Ia pat o perioada. Va veri sinui foarte greoaic 'i probabil plicrisita LIe

siarea tie graviditute.

Acurn este rimpul 51! inccperi cursurile pentru invi'ilarea rolului de parinte, care vor continua pilla In

firsitul arcinii. Bebelusul

e cornplet coustituit. '

iar corpul au e armonios Tesurul gr1l.S s-a dcpus

~ub pi~clc. asa Iucil. In curind, V~ avca forme rotunjitc.

r CN SCHIMB ~ Rl AU LOC • PI' maSllfa C~ bebelusul cresie. aptl~~ pe organelc dumneavoa 'Ira interne: apasarea determina unele

iuconveniente, cum ar fi: rcspirajia dificila ~i nevoia de ,I urina rnai des, Soar pUlen !iil ccnstatati cit pierderi pu!inil urina atunci cind alergati. Ill$itL srranutatl sau rideti,

• Soar purca sll. nu mai dormiti la Iel de bine C,) de ebicei,

'. Ombilicul Sf! va aplatiza sau chiar \'<1 deven i proerni nent: va reveni in pozipa nonnala dupii nasiere.

• Articulatiilc bazinului se destind in vederea nasteril. de aceea soar putea

I s~ aveti unele neplacerl in uceasta regrune.

Llnis 'inchisf la '·Ii"W"~ ('(IFf cobourii I'" lIIij/f.'<li/ ahdomenulu, ptlfm! fi luur!£! evitli'lllll

Pozlua bebelusului in uter

Omblttcul ,.~ Ii ln tensiun» si "piUli:<lf deoarece abdomenul creste ill

r·~"-

Baza tor acel u j poatefi .'clDihiltJ dt!ul1l-(!ce rmHll1 unas«

in IllS

VEDED SI:

Cursurile prenatale pagina 17

Re piratie ditkila pagiua 40

Urinate Irecvenra pagina-i l

Pertneul pagina -15 Tehnicile de relaxare paginile 48--*9

RESTEREA GRI~ TATE

ill Saj)lanu11a a 32a de sllrcill1i

Spre sfi~irul acestei luni, ritmul eresterii in greutate ,II' trebui ,a incetineasch. chiar daca cresrerea bebelusului e accclerara,

Dm .. lI.ins~ ccntinuati sa limp III greutate prea mull. eliminati din alimentatic glucidele ,)i b~lllu.riit' pe hal.1 de lapte, Cresterea unala In grcutaie ideaJa pillA In aeeasta datli: II kg,

BEBELI.A5UL Lungime -10, - em Greutate

1.1'1 kg

-

CE SA FACETI

• Faceji PUlI/..., 111 cursu I zi lei ~i rtdicau-va picioarele [imp de 0 or~ sau doua.

•• Dacr. "VC!1 P rob lcrnc c II sornn ul. r aeeu exereiu i oJe relaxare fnui.nte ile culcare Si Incercaji sa dormiti >~Ind F. '! pane cu \I~l picior "Inclo~\ .\'] spnjirut pe Q perna. lncerc,,!] Sa IHI V li rm;~ Ii prob I e me ,htc.i\ n u

reus j ~i ~{t dorm t ~ i ~ ~ r onrte n anna] in acea,l~ periQad1i a sarci ni i stlli\i lreu" In timpul noprii.

• Nu renuntati la exerclrl ile pentru perineu: sint importarue mai ales

d ac~ pie rdc \ i uri nil.

•• Prexeruati-va lu cursuri te prenatalc dacs u-au inccput fnd.

• Faeeti-vil unalizele la pnlicli nid pernru a veri fica daca ave] i anemic Si datil" veri probleme cu Rh-u t_

INTREnARJ Sf RASPUNSURJ

[wi joe: griji dadi tut CII/III'6 bebelusul e lIJee/iil III cursu! actului sexual. E 1'I"f!IUI pericol?

EMe f"i""c ~ii v[i (nce\i griji in ace'! sens, dar sill! inutile, <Jac~ sarcina

e vol ueazd normal, Be be I u ~ u I !l P to" [cja! de sacul amniotic si inconjura: de t lchidu I amniotic. un rei de amoruzor peruru cl, deci l1U p~!e~lc. nimic in timpul actului sexual, Medicu I sau Ll10a~L.l v~ va spune dac~ exista VrCUl1 peri co]. cum ar fi prezeuta placentei jos tnserate.

BEBELU~UL CRE~TE Jl

• Bcbelusul amirL aprnape cu la uasiere. dar e uevoie sil mnl creases. • ACUI1I fuce d_j~lim:lie lntre tnumeric ~i lumina.

• Dcoarecc C mai putin spajiu Ln caviraiea uterind. probabi I c~ ,-~ illto!> cu capul in jcs r; ind gala &a se nasca,

CALENDARUL SARCINII

TRUSOUL BEBELUSULUI

AJcgeti lied rip de {·".I I j III r'j~\

f.'OI'e .\Y.' desrlstd« in I€:Ifi'i -'"I i/1 jrtml roapselor. si -'it' ;lIdlid~ ,·11 f'{j/'.'~t'

iMBRAcAMINTE

AI" trcbui ,~ ai l1a m~ri mea de so ern.

Vel; avea nevoie de:

• 6 picpl~ra~c ell dccohcu t hug sal! in fonna. de puc

CUMPARATI ACUM urmtilO<Lfcle anicolc de ha:zli pcnrru UI1 nou-nascut.

TlWSOU

Vet-i uvea ncvoie de:

• llll carucior, lin P~llI\ SJU un CO.,lI tq in care ,r. tlmmnll bebclusu I:

• asternut corespuuzatcr:

• 0 pi"IIU riL moale ~i usoara:

• un scaun pentru transportul copilu t ui 'n lIIa~jn;;: e un ret de uublura a scaunulu i dill ma~im'i:

• 0 c~di\~ penrru bcbclus: .:2 pr<"oa pc In 0;:

• rnusarnu:

• di verse tipuri de scurece:

• bibcron (dac~-I vet] hrntli urtiticial).

• 8 cosiumase clasuce .:2 jachetcle tricutatc

,.2 CQSIU muse pent ru noapte '.:2 perechi de ~("~Ie rnci

:. pM~rie_de some

"'L' dei uli Iii di n tin~.

RELATIA CU PARTENERUL -

fN IT!VWUL sarcinii pHJcerc.:a actului scXU,11 poate fi ,lInpJifiefilil de starea de cxcitadccurc CMC im:lusii mull mai usor dmorila nivelurilor crescute

de honnoni _ la care so adallgil Ii psa grij i i pontru coruraceptic.

AL TE MA NIFEST A RI DE JUBI RE

E pos;lli t ,i) ex isie perioadc cind vl pierdeii irucresu I pcnrru rapormrilc SCXlUIIc. tn special in prirnele ~i ultimele ~ilp[~mini de surcinji. Asm IlU lIlHCi.Unn{i c~ trebuie sa incerali SJL \Ill. arnta]i scruimcmcle de iubirc unul falll de ccmlul\_ Chiar dadi sinlc\i prea obo,,;I" sau va e greu sii Jaceti dragoste. Lilula~ i aile Lui ."i~ va ~liit,,!i afectiunea, cum ar fi >an,t'll.

imbr~! i~firi1c. rningiierile,

SCHIMBAREA POZqlEI

111 u lti m cle s!ipt amll1.i de sarcin a s-ar pu te <I ! a vi se para ca pozili<l biirb'lIuiLti deusupra e desiul de i ncomoda. Expcrimcniati alto

poz il ii: ponte stind rteasu pea parteneru I ui.

sau pe Iii ~p~IC, sau .'linil liecare pe o pane.

27

SARCINA $1 NASTEREA

DE A UM I COLO ar trebui sa Ill! mai tucrau ~i sa incepeti a va pregiititi pentru nasrcrc, Probabil sintcti nerabdatoare sa

se [ermine 0 data ClI • arcina, dar aveti inca tcrneri in

ce privestc travaliul, nastcrca ~i indepfiuirea rolului de parlnte. Hebe- 1L.l~LlI ocupt'i tot spatiul

din uter si mai degraba lovcste cu pumnli sl picioarele decit sa-~j rnodifice pozitia Intregului corp, Daca soar naste acum, ar uvea sanse mad de supravictuirc,

Pozlrin bebelusului In uter

Caput behclll.,u/"j s-ar p~ ;/fn ;Yln ('of,w'it ln baiin ,JIW} (u'om

VEDETJ Sl:

TFU~OuJ hebelusului pagina 27

rinarea frecventa p<lgi1l<l41

Pregiiti rea pentru nastere pagiuile 54-55 Protej3 rea spatelul pagina 42

Tehnicl de relaxnrc pagini le 48-49 Glc~ne umftate pagina 42

Vartce pagina 42

CE SCHlMBARI A

• Dacjl e prima !;llrcinll. arsuri Ie. lndigestia ~i diricul!~tilc in respiratie ar trebui sa ~e UICmIC7." 0 dala ce capu I bcbclu .ului a coborit In bazin,

• Vezica "rinilr~ e sub presiune, usa lncit veri urina ~i mill dc"

• Probabil va veti simli obosi[li clatoritli somnului prost ~i a gl'culilrii copilului.

• • .1 nsuncrul de cuib" e deseori puternic: $-rLr purea ,lI vii sil11~ili asa de plinji de encrgie Incll sa faccji curatcnie prin toatc du lapurile Si scrtarele din ~asll. Nu exageran: putcrl ~ii vi! extenuati ell LL~LLriala.

Ahrlumenul care creste 1'(1 "(~ liwd({ica CllmrlJl de' greuuu« niJf,wwf. rI~ri /!O'e/I I<";}ll rln I'"~ilj,, lumllCtl.",IIS1tll

Odm,re(' ,(',m'/j'.~r(j.\,'HI depns. bebelusul se r otu njC051 e

Piden/H; \

e fCC.

\

CRESTEREA iN GRE In sapf.UIJJJna a 36'" de sarcina

Riunul cresterii In greutate a iucerin il '. i soar putea opri, Duca greutatea IOta Iii ci~ligala 111 ti I11pllJ snrcin ii e mal mica cle 13 kg. putcti reveni usor III greutatell dinaintea sarcinii. Cresterea torala tn greutate i(kal~ pilla I~ ace'U;la d<Il~: 12 kg

BFJ3ELUSUL Lungime

46 em Greutate 2..5 kg

-

CALENDARUL SARCINII

------- ODIHNA IN TIM:PUL SARCINII-AVANSATE

CESA FACETI

• Ridicati- I'll des pi ci onrele peruru a preveui umflarea gleznelor $; apariria varicelor,

• Mcrgeti Siiplalllinni la policlinica pcntru control medical.

• Dad ve~ lla!jl"€ in spital. vizitati sala de nasteri si celclalic cornparrirnentc ale lllalemila[ii. daca n-ati f.1cul-o Jnca. • Cu mp~rali-v~ till s uricn pc ntru perioada de aliiplare.

• C\Lil'lpara!i alirneruc in canutate sufic ielll.ii pc ntru perioad a cil VC\j sta in spital si cea imediat urmatcare lntoarcerii acm;a.

• PII,g5li!.i-va bagajele penn" spital. iar dad veti na,tc uta,". adunati lowe 11LClUJile de- care veji avea nevoie,

• Ccntrotsf dllcu slnl pregatite toute I ucruri I~ de care are ne voie co pilul,

jNTREBARI ~l RASPUNSURI

Partenerul meu fit trebui sa jie Iff/ga mine II! limpid i1£1,<lerii?

M uhe spirale incurajeaza paniciparea parteneruor. Nastcrca poatc fi un proces indel ungat pe care-l traversati ';l1gllr~. dad nu avcti pc cincva apropi ut ell care sillll1p~f\ili ucensta experienra. iar alegerea

cea rnai fireasca at fi parteuerul

d LI III nea V oas m1. Dar dac.l e I

chiar nu dorcsre sa fie p ... o;renL ill IOLLII lui poate sa fie ITllg5 dumncavuasrrf 0 rudB ~au

o prietcna buna.

• BEBELU~UL CRESTE • Dad e primul copil, e posihil s~-i II cobortt capui in bazin, fi ind pregatit sa se nasca,

• in virfuri lc degetelor i-au crescut unghii mol.

• Ar trebui ca rcsticulele bi1ic!i lor sit f coborit 111 scrot.

• Bebelusul va ctsiiga in greutate aproxirnati v 28 g in fiecare zi din ce Ie 4 si! p,~mrni de s arci n ~ rll mase,

SUTIENUL PENIRU PERIOADA

DEALAPTARE

DACA DORITT.-;a va alaptati copilul dupa nasrere, vetl avea nevoie de eel putin U(JLl1i sutiene speciale pcnrru ili:iplare. Cel mai bine e sa curnparati sutienele nu mai devreme de ~liptll.ITiina a 36 .. a de sarcina, pcnuu a II sigurfl c1i mari mea acestora e burni.

TN TIMPUL ULTIMELOR sapliim]ni probabil eli vcti obosi rcpede, Nu veti dormi la fel de bine cu de obicei $i in pi us va verl si Ill!i extenuata de surplusu] de grcuratc pe care 11 purtati ell durnncavoastra conrinuu. I mporiaur esie nu sa luprali Ympolri va oboselii. ci sii va odihniti cit mal mull

EVlTA'P

SA V A OBOSITI

Ridicau-va picioarclc ln timpul zilei ori de ellc ori si mli!i nevoia, Gindili-"J. s5 face! i I uc ru r i c are sa V~ rel axeze a LU nci cind "it odihnij]: facer! exerciti i usoare de rclaxare, llSCU II»li muzidi Ii nisti-

CE nmBULE SA CAUTATI

Exist;, dour, tipuri pri ncipale de suiiene: unul cu clapc can: sc deschid ~i descopera mamelonul ~i o parte din ~i", celillalt care se deschide 111 fa!;, puttnd descopcri "l\u.1

toare, c ili!.i 0 cane. 0 re vi stil sau I ricola!i. Inccrcau s~ "a f"Celi treburile lntr-un rirm rnai lent deett de obicei, ca sa nu va exieuuau.

"in Illtrcgime_ Acesta eli n urma e mai bun, denarece permite bebelusu lui un contact mai prorund ell sinu I mamei in limp ce suge. Caurati suticne din bumbac ell brctclc solide si cu fermoar sub CllpC_

LUAREA MASURILOR

Llla!i-vl1l11~surile clnc pUMP un sutien obisnuit, Dnd averi lndoieli a_,upm rnarimii potrivitc, rug,,!i yi'nzaloarea ~r~ Va aj LlL~.

1 Folosind un cenrimetru de

croi ioric In~Sllrali circumferirua toracclul sub ,ini peruru a afla rnilrirnea suuenului.

29

2M;-'~urllli

ci tell ruferi n f~ toracel U i pc ste

sini pemru a ana marimea cupei.

SARCINA SI NASTEREA

SAPTAMINA a 40

va veti sirrul toartc grcoaie si va veti levi de obiectcle din jur datorlul dimensiunilor d umn ea v oast I'll. V l.I veri simtl cxtrern de ncrabdatoare s~ nasteti, darin acelasi timp crnouonara ~i usurara

cii ~lnle!i toarte aproape de aces! moment.

'.

Pezltla behelusutui in uter

r"l~ti slmtl flJrel.,lif/,r,"' in picioare

• eE SCHIM.BARl AU LOC •

• Od ce In i scare f11<: u Iii vi se pare d. vii solici(~ prea mull.

• A ve Ii senzat ia de greutare In partea de jos II ahdomenului,

• Colul uierin xe i'nmcmic In vederca na~le,ii.

• Contractiile ~l7.iologice (Ialse) PO! fi H~ a de i on porta me. I neIL ~a cred eli dl a l]1cepu! travaliul: acesteu Ins~ no slm regulate.

v" vc \i stmt i I' i cleo IO,jlJ.fifl pest« llhdrmrrm

.~i prl'u'Ji sfmfi a mfm .... ,(iI-iwC' lei (.U'CSI niVl,J

Un~hiile pUI Ji ((Iii r,h-" osrullu' fm'll

hebeJj_j\I/.' W:-;:"'f;!int' ('II (~h!

Ahdomililul. r·'~II" (r/j')

dl! ,w III im11 , 'l1 !ltl Ii ,~rt:u :'il.i

l'tl g:ifJ-l(i t j po=ifi,· ~ -m ~fi')I'aiJiffj II f I)()J

jfJmu' ,vl!mjitf!

VEDETI Sf:

Con trac!Hl e fiziologice: (false) pugina 56 Tehnld de resplratle pugiml49

CREsn;REA iN GREUTATE in sliptliminll U 40a de sarclnli

In ull imele dona s5pl~lllil1i 5-3r ("JUIC~ sa scilde\; Illl\in in grcutare. Acesta es!e lLll semn ea bcbelusul c complet dezvoltut ~i v~ pureti asteptu sa 11H~ICii ill urmatoarclc I 0 xi Ic. Cresterea in greotatc idcal~ este ace~a~; (>I in ~Jplamina ;I 36-a.

BE.Ba~11L Lungirne

51 ern Greutarc

3,4 kg

CESA FACETI

• Odihniti-va ell de mull pureti ~i profirati de ulurnele zile r"rii copil. • Dnca nu simlili zilnlc eel putin

10 nuscari ale bebelusului, amlJl~a~ mcdicul sau moa~a en g~ conuoleze ritmul Mt~ilor iulmii bebelusu lui, decarece acesta ar putea f in soferin!~.

• Dad ave\i contractii false puiernice, practical i exercitii Ie de rcspiratie.

• Nu vii Tngrijorali daca nasterea 1:ntlrtie; esrc 11bs()1 ut norma] ea un copi) ,li se nasca la dOllll s~pllhllillj 0:1\1 p~ d uta P rogn oza t5_

CRESTEREA TOTALA iN GREUTATE

In medic, numarul l,)lal de kilograme ctsdeale in curs ul sarcinii variaza in tit: I o "i 12 kg, dar se poarc ~i rnai mull sau mai r:L\i n Oreuraica c1$ligala ill nmpul sarcinii arc urmstoarea compozitie:

~%

11% llehld smnlerlc

20% uter, sin i', fese1 picionre

22%

sln~el lic:hid interstitial

BEBELU~UL CREl;iTE III

• Lanugo (1 dispiinn in cea mai mare parte, tOl'll5i s-ar pu tea sli mai n ramas purin pe urncri, brute ~i picioare.

• POHle fi UCOpel11 CU 0 5l1b>ta!l!~ gras~ denumita vernix, sal! pot fi prezerue dear urme din H~edSla substanta,

• 0 .'lLbs\all~ lm;I1;,>1 la culoare, Il1CC()niu, se anil in iruestinul bebelusului: aceasta se v aelunina dll pll nastere, consli lui nd primul sc aun,

• Dacii ali mai nascm 0 dm~ sau de rna; mulie ori .. capul copilului !\C poatc allg'ti a din acest moment.

3R% behalus

CALENDARUL SARCINII

sA DE,{II MAMA

DUPA 0 iNTREAGA perioada de plan i ficare $i preg,;it ire, acum aveti posibi liratea 511 va pncti bebel Ll~U I in brate, Probabil veri fi coplesiior de protectoare futa de aceasta r e 1'5; (I a nli

mlnusculii. cornplet dependenta de dumneavoastra.

PRIMELE SAPTAMiNI In pri mete s~pllimil1i viu]a

d U In nea v oaSlra se des t1i~o arl1 in jurul bcbclusului _ 0 datil cc v~ veti cunoasie rec lproc. veu dpata u.jllrinla in mancvrarea bebelusulu i.

luc ruri le vor i nrra pc III gasul normal ~i-~i va lace lee rutina In viata de zl ell zi,

31

SARCINA !51 ;..'ASTfl{I:.(\

INGRIJIREA PRENATALA

»; TI1_zi~Jc nOil.s~. :l ;J~'~:J. Ul1~L'f)F'i! rm n-prchml~l u aenune nscsmu _AL~.;'_:;'L:.J. ,'" dJlf)T~ ~re in ceil. mai iT.!..1K. pflt te lntrnduccrii controlului ITLo;:'lliL:al p:e,llalaL LLl1 sistern d-:=: consul rOlli i ~i i Il,,;.;:~~tlgatit 1", il]l,~ni'81C' regl.llate re toM;l p;;LiljaJ~t ~ .. t,n: i 11 i i _ ClI scopul U'c .a l'QL1lTI.Jla d~j~;~ marna "" .cop~tul~.: ul 11 'Ini r-,l ~I are bUI'li:i de siiDiHlR'!, 111 urrna controlulni se pot. proJITH.J.:J1 (:]1 ma i rapid posibil II I~ 1'1';) val iu 151 o ILa~1(~ 1;:i1' pl"l1hleTIlc_ D~I.{;a e .... i~V VI'",O problcrntl. ·::tl

pv..'\ll.' Ii (l¢pisl::.lt3 prccocc si lr;I(,U:.i prompt. E!'te lmpcrtaat ~ ... ,<i pl''''l~Jlt~i la cunrmlul mcd icul prenatal III pcrlonda tle lrlCt:] i lIT ~ sarci flii. deoarecc cC'll~ullmii'e::.1 b5!e:rill de teste cfcetuutc U~;J7.:'l uri protJJ J-;:: btld nccrsar penrru evaluarcn rw.',jjji,;:i!irHor LL terinare. Dcci inirt:h'l!i rnedlcul dcspre varlsorele ulli"pmlillile Lit mui curind I'lLl!!:! L~L1Il1'IL'LrrJ.lt'a saruinii, F.I ponte Kt.abili l,;l(!rH~II[f!I", practice in LT pri .... ·r.::;lr 'j'(fE!rJjirf'i1 prcm!l:'lW ~i nasteren,

UNDE sA ~ASTETl

- ,

1L-~A DIf\"TRE Pffl MELE derizii pe r~rc rrchuie N1 k LmQi t',t.: ~1,-,e~.1 iii J"L~<li[li rlll~\.<! ri i. l\'1ilj(,<l'it,~'c!!1 copri lur ~<:' nasc 'ill pJ.'e.z~m i'n ,[~ I a I,~_ uncle lIlilmele stut ~I " '1:-.1 ate Uic" medici '1;«:-

l'''h\~TiF.ln'A iN Sl:'flAI. S:,'i~" IILI ,Ii-punl.': !.I~ dnture Lt't!nll'fI ~I l'''1 ',~[l<a 1 ~~p,ti.ti( pentru rezolv a, r~1 urmstonrelor pp.'f:okm" "-',' narcs d!J;'=i'j i. IT.!Umturi.l:.JL\'f. hchclusului in Ulil]Jllli;",';llil!lu 1_ imcr.o::Llm'. iT. (".if~~" r"~~ Ie! II. .:bc~ e cazul, pentru

.uxn d:'ll ca de ::.julilr mntuei

,il\1 1CS"I,iJ ului 'oj p~lltru ,m~rven]n rh. ILi~(:n~:!.. C~[~'lll:t;::: dr.,: .:;iYI~;:,LL~?;.' t:! .. 1IJp·~ I)a~t.:!~..: .... J ;:rrer,1 ulIJII"I" d ' ¢.:'il'f! veri ~I'~~R ·1C'.D:e dmJ 'Lt'! i 'ljll"s,e ;;.ud:i;. i.1 mecle. ''PUdJWI-':l r ,1,.: c;;tr.:yZl 7.1'':;, dar ~'U I<'~~ "-,LlLlle pl~ ~ I a l(j zsle. III L'JL~' ,ll:! 'Il" ~'L"jlln~.l dunrncz '·O~.~Ir".

[J~.<"" ~ r 'i 11111 Il",~m~. "!i '.'~'i:l, bU[;Ur,1 <.l~ ~"~1 incrca f'C;YS(1- nalului J:il<'lln:;rl ~; ElL 1nCUTII.[area c .. :Jud.,(~L~ marne .... '1nd 1',1 vedere ':::1, pt'r''''n:,jll!

medic ill 1:'SlC' n tx·hjp>.~. lUI ~"qi' '[lid n ~;m1Jj~1'" [iL veti fL ~~m~n:l~.1 df' 1W~I.,)~ill:~dk lo "u.ild", tTl"di~i':-',:·i:!"I!.!lIl:'J.e,

::-i u .-eli ['i.l[L~ ~'j ;i.i~iJ.ril. a~l1r.:·1! ruU:'I~'l"'1 L;J.,I ;:::'I'€i \'c:ri fl:.JX[C ;;1

d .. n 11" ~'" "iL rIJI,~a -!:r ~ n 1.<"~ilIIJJ fllnlJ~ .Llfl1 fli':3\'rul~lr:i, ~i r-r>,('I1; ul LIle;(li(;:~[ 711 a illte

111, nastere, ~"'rlll.lL L if to- ~ i dcxnvnntaje: .l:ll>;)l1lul~d ~i

llI",d i'J I ucfamiliar. de-scudll[f~ Uncle 'i)i laic OL'g::J.r~lit'~i:1 i; II L~ ,I f prcaarale ( .. ,':!-L,j p.lfl :l_lI,,,,':' p"i~idpaii 18 UCi!"!-;t{!..;lu .... 1'1] Ji ill.:~pm.na13 !-;:1 "'L1:i'L~t!. 'LIl preulnbi I ,,"18 d~ l'la~l~ri si .~qLlk lll<1I~ltIi':~rii penUlt II. \'!:t t]j_"[fIJI:tn";:;1 0,;11 elc.

l').TT ,\ 11l,1-: DE: 1I,IIIillIC'lNi\' ofJlEl'¥IllA T ,1

te ~mli:' lr:: i~·W-! i:'llL::rf 2l1.:.!~rc ~l'" nueieu in Iluit:'lril~ de mcdi;:j;;li'r ~C'[ft"r,ll[l ,:<1 ncdieul l=.~n~.n:.I.~L, d~I!:-:"j "-;~n:Ln;l ~wiluC':u.:l. rnrrnnl,

Pi! PJi ·":lH:;U.I sarcmu '~,1 Ir.-:1'i 11 ~li [,I'i e~,i1tlin1l1.i:i ~i de

tlI<,(III,;I) '{It'::-ia~i ~[ obssetrn L;flj( din pi.'li·tJj~Li..::~.

o -t:ctup;i 11 .. umase ~i mcdicul g~jlf.!raJl!:i. se IJI I~Jll';: ~~L: ::'Ufll'!J\'C'g:1.~re" UlllllJ''I'<I''''',.~;:Tfl prcuatula.

('j'h~ iLl'::C;:":' tl';!'iilliuJ I 11,1 tlulIl'2 iT'Inll~,~ ';!1. ":I, imc'li l" Wjl,,1

L'''~ji.·ii ii.iI~~lr'n::il .. -E-ccut:'~r[LC'.I1wl, ~I i J '1J1c..~, ~~ rc','e-rli,~i <1~.J:;.'::l r~WI'" ("lll'l 1,[ ,j(jf1~ ':0:; uri nft:;(,llL.

('i;tlr!;,li 'In Hb;.,[t'[I:C'l'l. ~i gim·cHII~L·ie. In fLlJJC\i:o: de ';;lml unde locuitl, <.ILi ]1J[ea alcgc ",.':lri~IrtIH ul1it[i,tj ~pitahce~ll el~ rnedi.;:inil ~{;,Ite.L'illi:\ . .'E pn~lhil:l. si vurianta Im~,I":1'I1 I~ lh)ITILL'iliu.

NA~'II!:RE;l, ~ "~ nnM[CILI L ll~d ",nidi '-.:~mjJ:0]~l u, 1::1; ~ub :,;; de am =-:I ".lT~;,n;1 t'·"-"1It'"7C~ norrnul. s-ar 1''' IF:"! <~ "ir.i!i . d nihdbri I~ rlnmlcillu [[\lll iiI,';' 1L~1::I:;!lIj .: ,1!J lure hid -[1:,[ "he in tLuq:<JJ lr;"'-llillllLi_ jR~Qnjlli:'<iL<i fiu ~ 1 de fsmilic

<i de oo..~(,I::J~ ,'lILllj!o<~"IC!, C!:J I!:.\II~ i'.<"-!'I''''_ c diticll

<.j ~c 111'~r'lli1C';:~ [I Jl..il~,~ I:~ dnml[1jiu_ ,\""'J'.llil;lle.) mI!J~.,;iJuf' ! II, -,nhrttri~L"::L2 , i&C8 nastcni la doJ:U,-IDII, mai <llt'~ Jili.J ,'" ,mpure utili .',;'i[t',;, c<;:hiI1Hllli:Cll.LlllJl ~lJt;:iI}.::(':<c.

.D!IC'II mi!>:lR'1;11 ,UIJIlr1(:3"/."I;I~1ra ]l<'l1<'r"lli'i 1\1& .':!. j1-n:w.: !J..l1.1L. fl"'l~i sl n alni p;J!Jblbwh,,: .lru:m.:ati "I !!ol>i[i lin 31; u .. di" ~.cI'i.:I"'.'Ii;.;

tn 7.0112 ~TI! .;~I1t ..

ko:'Llill. ;'(11'<'

e ~JIP~':~sli·,"i

,11 Ch";.,[>!~(rir:;1.

l "IDE S,;;' ),IE;:IU;:t:Tl l'£N'[RH CU\TKOLlIl J'lrtIIIHC'.U, PREXAl'AL lI,te-;. i~' u I "':1 I r.l"~,' ~ "Z1 plU:IiLLIG;l ~ 111".I\'C!~h":L';:a prenatub lc ~tri', ,:' . c:~ittc.r1'I n:, locul unde \,"'" ,111(i <~ 1l.l~r.Ni. • Dec ~ veu Dil,l", '"7' '.I n ,r ital. eu un J11!:'~hc; ~L,,,,,:.i,1" ~[ c~n;,t:ui·;.:j,:1Ll_ i~r 'rl!1! ~ -~r:ru~ "il;[dc rncdrrufe PL'\:,;ldl: l~ II 'J'iIA fie uncle ill ~~jl<1J ~:

i1L;1 ju ri ra:ca b po lIl'llJJiGd '"Ii I 1.-1 r:af,in":lIJ,I mcdicunn ~<'[I - r<1li'l ,,"I ln ecnrrul de ,J:!t~Wt~ diu L.":'ti'~I·.

I. u;u.,,' veri nasrc inrr-o urul.ue ~"pJ,JuJL<.:l"',I"::i'i rle mcdinna ge'llt:'r,J[', ~lI.'J [.;1 C01l1 id' iu, mcdicul S:LU IIIOoJ~;! ~ , I ,.:11113 de ~n;:;liiisca pmILiI"u.ii. ill~II,lt- de ~f':~w.lt;.M UJIJ 1':'11 ie-r,nicii C~ 'L'U v i: I:"'I~(111ij ~j tcseele ll~<.~~:J..;J;'

INGRIJlREA PRENATALA

INTREBAAI CARE NECESIT A RASPUNS

CONDUITA TERAPEUTICA din spitalo vuriaza, asa inctt discutati oricc lucru care vll nedumircste eli personalul medical al spitalului E te normal sil uveu idei preconceputc despre travaliu ~i nastcrc, dar realitatea e dcsecri desrul de di ferita. Grid! de ~iglJra ati fi, de cxernplu. di nu doriti 0 ternpie pentru calmarea durcrilor III tirnpul travuliului, incercati sil Ill! avcti prejudecati $; solicitati acest lucru dad! simriti ncvoia,

DESP}{E TRA VALlU

Poate ~~ stea li[lila mine partenerul san 0 prierena pc lot parcu rsul nasterii? Li se va cere 1n vreun moment s1l p~rll.scasd\ sala de nasteri?

Vol Ii Tn stare '3 111;1 mise in tirnpul travaliului. dad voi simli ncvoia? Care cste conduita spiialului In ce privcste calrnarea durcrii, morutorizareu elccrronica de rurina ~i declansarea nasterii ? (vez.; pp, 64. 65 ~i ('6)

Ce rnetode de caiman: II durerii sc pracuca: ancstczia sal! TE S? (vezi PI'. 64 ?i 65)

IJA TE DIN CARNETUL GRA VIDE I

Rezultatele exarncnclor medicale ~i orice alte deraltl eli privire [a sarcina sin I de obicci lnregistrete pe un document care vi se lml1ineaza In prj Ina v;ziLil medicala. PlIslra(i-1 cu dumneavoastrs tot rirnpul si aveti grij~ sa nu-l deteriora]i ~i sa nu-l picrdeti. Daca trebuie s1l va vadli un alt medic. acest document Ii furnizeaza Wale dale Ie

de care are nevoie. Uncle spitale v~ pOI da propriile lor lnregi u~itri. Verificati dad 1nlelege].i [01 ceca ce scrie mai jos, jar dad vi c pare ceva nectar, intrebaW.

Albumina (0 proteina)

g~sita in urioa

Capul copi lulu i s-a angf\ia! Capul copilului nu c angaja; Conrrol tn spital

Copilul e cu fundulejul in jos Copilul e in poziuc norrnala

(cu capul injo:s)

Cordul fetal

Cordul fetal se aude

Cordill feull nu se aude

Data prebabila a naSleriill1imde Ecografie

Edeme

FlIrl1 elemeure anormale 1'n examenul de urina

F~llldul uterului

M ic penuu Vlr,!a Mi~c~riJe relate prezente

o forneie care I1U a mID nascur niciodata Operatia cezariana

Partea copilului care upare prima la nivelul bazinului

Poziua copilului in raport ell buzi nu t mamei Preeclampsia

Prima sarcina

Proba de urina dln mijlocul jetului urinar Recontrol

S\I pll mentul de ficr prescris Tensiunea arteriala Teusiunea arteriald crcscuiil

33

DESPRE ASTERE Pot sa nasc in once pozitie?

o alcg ell') S~ folcsesc anurnue dispoziuve ~i instnuneruc speciale pcmru nastere? elm, este conduita spitalului i'n ce privestc episiotornia, operaua cezariana ~; utilizarea ergometrinei? (vezi pp. 6(,. 67 ~i 63)

DUPA NASTERE

Clt timp trebuie sa dim;n in spital dupa nasterc?

Vo] uvea posibiliiatea sa srau Cll copilul tot tirnpul,

inclusiv noaptea?

Partenerul mil ponte vizita IlIrii restrictie? Existii "reo scene de Ingrijiri speciale penrru nou-nascuti?

Dildi nu eXislli, unde Vll fi dus copilul men. dad arc nevoie de vreun tratament rnai special?

TeSle pentru sifiJis Tuseu vaginal Ultima menstruatie

Urrne (albuminf, glucoza tn mild) Valoarea bernog lobinei

(verificarea evcntualei anernii)

Pozitii ale copiluiui in Iller,

OAD = occipito-anrerioara dreapts OAS = occipito-anterioara ~tlngii OPD", oecipito-posterioara dre.aptll OPS '" occlpito-posrcrioars sl10ga

OAD

OAS

OPD

OPS

SARCINA 51 NASTEREA

o VIZITA LA POLICLINICA---

PRfMA VIZITA LA POLlCLINICA are lee call] in jurul celei de-a i2-a saptamlni de sarcina ~i vi sc va recornanda ca In continuarc 'iii mergeti lunar pina 1;1 virsta de 28 de saplrmlini, Dupa aceastii dala vizitele vor II mai desc, la fiecare dou i'i s~pl.iimilli_ plna 1M J 6 de saptil.mini si sapraminal in L11 ti ma ILllla. Exarnenclc de rutina sint efectuate de medic ~i mcasa ell ocazia Fiedrei vi zi te pcntru a veri fica dacli sarcina cvolueazs normal. Soar putea ~!i aveti de asteptat ina inte $11 j~li examlnata, asa e11 luati-vfl 0 Gate sau 0 revisra ca sa vll treadi tirnpul mai ll~OL

EXAMENE DE lJ1UNA la fiecare vizidi. L'iAL TIMEA

Se vor face penuu:

• prezcnta II rmelor de z"lhilr ill llli.nii care, daca e c1)n:;1atat!i la examene

repeiare. ponte consti mi un semn de diabet (vezi p. 38);

• prezema U rrnelor de protcinc care IIr putea ri llll indiciu c~ ri n ich ii n U [lInqioncn71i corespunznior, D,K-_J se vor gfu;i in uri nil protein e 'in perioada mai a van~mil a surrin ii, ar putca consri-

tui lin scrnn JJ preeclampsiei 38).

PROBA DE VRINA din mijiocul jetulul urinar la prima vizitll Vi se va da 1111 tampon de vmil steril pcntru toaleta IDcalil ~i un recipient sieril ill care 51l uriuaii. D<1~i drumul prirnului JCI in roaleta, apoi colecta]i restul de [Irina ill recipient, Urina V,I (j exarrrinata irnediar.

DISCUTlA ]NITIALA

In cursul 'plimei \'i~ile. medicu 1 sau lUOa';U v~ va pune citeva imrcbnri referitcare la dumneavoasrrh ~i

la pnrteucr peruru ,I afla daca Cxi5tn elerncnte ce ar putea alectu evohuia sarcinii ~i starca de stlniilme !I bebclusului, Exi'lli I.) ,1!11Imi()i condui La, speci fi,,~ flcdrei policlinici. dar vii puteti 1l~lcp[a,1i fili 'Inlre["u.l despre:

•• dme pcrsonalc, cum ar ti data nasteri: .. ce anume IlIe"I!; cll] In nea voastra ~ i parten erul :

•• lara de nrigi nc, dcoarece unele tipuri de anemic siru mosrcnhe ~i atecieazn doar anumite grupuri ctnice (\le?i aualizele lie singe pe paglna urmaroarej;

• starea de s6nnlUH.'. boli irnportanre si opera! i i pe care le-au avut. dacfi urmau un anumh unuunem pcntru vreo boala sau dadi pre zen tal ; alergi i. S~IU I ual i anumitc

rn edic Ul nen te:

• dare des pre bolllc membrilor [ami liei: dad e;d'lH gemelli sau bull ereditare in familia dumneavoastra sa" a partenerulu i:

• tipul de anticouceprionale ulj] i7..,1\ Inai nte de a rdrl1ine 'n,artL.nillio ~i rnomcntul opririi Lililizari; lor:

• cictu I mcnsuuul ~ vtrsia I" can: s-a instalai menstruaiia, regularitatea ciclu I ui, data prime; zi le a ultimei rnenstruatii, durata ctclului:

• aile sareini preulabile. inelll'LIM avorturile ~i cele In termen,

la prima I'izit>. Vise Va milsura U] ~lJi mea. deoareee

csie un i ndicaior penuu dimensinui lc bazinului, Un ba"i n rnic poate implica unenri o nastere dificila. Dad, ma~,,,,qi peste 152 cmtn i~ii1I; me, c plll in

pro ba bil ,n a veii p rob leone I ~ na srere, ell CX~CPli<l sinuuiei cind cop; lu 1 e ncobisnuit de mare.

GREUT ATEA 13 fiecare vizita

Vel; fj cilllilril~ la fiecure vi"li!!l pcntru a controla d>lc~ crestcti corespunzaror

in greuiate (vezi Calendarul - pp. 16-31).

Pc II! ru ex act; 1 area cint iiririi. incerca] i ~li p urtati ha i nc cu ~recll ate aproxi mali v ~gHI~. la fie cure vizil;" Nu VH nefinisuti dad seMel; ccva ill Ilremate in

cursul primelor trei luni datorita 5liirii de rfiu marlnale, e ceva firesc-.

Crestcrca brusca ill greutale "ill timpu I sarcinii

I

J

avsnsate poaie constitui un sernn de preeclam psie (vezi p. 38) .

34

!NGRTJJREA

PRENATAL}:.

A ALIZELE DE SiNCE la primul control medical Vi se VlI lua 0 prob~ de singe din brru pentru a veri fica:

• grupa de singe si Rh-ul (vez: p, '8):

• rlaca slnteti anemica (vczi p_ 38). Veti II corurolaut din nou peruru aceasta in jurul s5.pramlnil a 32-a:

• clad sillt"li irnunjl falil de rubeola (vezl p. (0):

• clad! nu aveti vrco l"l"ln care sc rransmite sexual. cum al' fi sifilisul care trebuie tratat inaintca siiptilrn.nii a 20-a penuu a nu afccta bebelusul;

• tara peruru hcmoglobina S dad durnneavoasrra sau partenerul provcuiti din descendeuti diu India de vest sau , Africa $i pcntru tulasernie dad farniliile dumneavoasrra vm

din bazinul rnedircrancun sau din Orienrul Mijlocill ~i lndepanar, Acesie forme de anemic Slnl ercdirare ~i pOI constitui factori de rise pellll"U sllll~tolC" copilului,

TENSlUNEA AHTERJALA III fiecare control medical Tcnsi linea artcriala e user scazuta in rirnpul sarci nii Si trcbuie rnhsurma ell regularitate pcnrru a detecta orice crestcri ncastepuuc ,i conrrclarea acestora. Tcnsiunea arteriala normaia este 12017(), iar dad\ accasrn crcste peste 140/90 ponte constiiui un motiv de ingrijol'l"''', Teusiunca aneriala crescura peale indica rnai multe I ucruri. i ncl usi v preeclampsia (vezi p. 3Rl_ Stresul controlului prenatal intr-c pcliclinica aglnmcratti. astcptarea rezulrarutui analizelor pot dcrcnninu o valoare mai mare dccit cea obi$nuit~ H tcnsiunii artcriale oj In consectma accasta va trebui m::l""r,,[;-. di n 110\1. Rugati-o pc mO(l~iI s5 Va spuna cc tensiune aveti, daca ea n-o face

RUlOlTInl. Ar ITchui nntatji in carnerul L.._------

de gravida.

EXA~1ENUL MEDICAL GENERAL Ia prima vizit!i

Medicui vii va race un exarncn fizic general. ,tdidl v~ va ascuhu inima ~i pliimillii. Slnii vor fi controlati pcntru eventuala prczerua a unor 1113SC iurnorale sal) H unor rnameloane ornbilicale (vezi p. 23)_ Ve!i fi inlrcbma desprc starca diruilor ~i vcti fi tl1dn.llnm~ sprc lin stomatolog.

SA PliNETI TNTREBARI

La lIll moment dar in tirnpul sarcinii '" ivesc lucruri care

va pun in il1cUI"(.'i\llIr1i. vn Ingrijoreazji sau doar vii stirnesc inrercsul, Aveji ocazin '" vii liimUli,; 111 cursul vizitelor prenaralc, Ar r; binc ,1i va noiau inrrebarilc inainre de 3 vi) vedeu ell mcdicul. deoarece, sub prcsiunea timpului. le-mi puten uita pe uncle dintrc elc, Nu IOli medici; au capacitate," de a explica problcmclc medicalc ln termeni obisnuui. De aceca. daca nu a~i lnl¢le~ riispul1sul. cuntinuati sa Intrcbati

pina v~ lummi\i - sail vorbi Ii C<I moasa.

35

SARCINA Sl NASTEREA

G I\U3ELE, GLEZNELE ~J MilNlLE la Ilecare vizita Mcdicul vi! Vii exuruina gambele. gleznele si ll1iinile ~i va conrrola prezentu uno]" eventuate umfluturi tedeme). Prezerna unor ederne reduse In ultimele <!irt~ll1ini tie sarcina este normala, in special daca apar hi

sfirsuul zilei: edemele imponume insil put constirui un semn de precornpresie {vel i p. 38) .. So va conirola ~i prezenta vuricelor I" ni vel LIJ

C piclcaretor (vezi p, 42).

McdiCLI! I'U '<1 face lin tuseu vaginal pentru a verifica virsta sarcinii, peuuu a controls prezenta vreunor anomalii ale bazinului 'I penuu <I xc asigura de tncnidcre» completa a colului urerin. Cu aceasta ocnzie vi s-ar pure a fltCC ~i un examen al secretiei vaginale pentru a cauta evcnrualc celule modificatc: nu uitati sa intrchati de rezuuar.

Exarru narea lUI v~ va race 11 ici uu rau dumncavoasuf .illl copilului 5i IlU va f obligatori LL m):placulll, daca v~ vetl relaxa. Vi 'C va cere sii tali culcata pe spate cu picioarele Indoite ~i ell gcnunchii departati. Medieul va introduce dou~ degetc all' line; rniirn in vagin. iar cu eeal~llll milia, plu ,\l~ pc abdomen. va spa,s user.

ASCULTAREA BATArLOR I IMll BEBELUSUL Iia flecare vl~i15 (dupa saph\mlmi a l~a)

Dcvrerne. in umpul arcinii, aceasta se poate luce cu ajutorul unui di.spozilh care amplltien zgomotele cardiace a le bebelusului

t vezi mal jos). inch Ie puieu auz: si dUI11- neav ua~lra. Dupa . lIptllmll1l1 a ~8-a,

medicul . all rnoasa Ie poate asculta ell lin stetoscop fetal care O1'llla ell o trornpeta.

36

lu (j ecare vi zi t.ii

Abdornenul va fi palpat ell delicatete. pentru H controla pOli!ia fundului uterului, care consi] III ie 1I n element SUgC51i v pentru riunul crcsierii bebelusului.

Mai rtrziu, in cursul sarcinii, se 1'3 eoutrola dad bebclusul se intoarcc asa cum trebuie tcapul m~1I lntii i, iar'lll ultirnele sapliimTni Tn cc masllra capul a coborll in buziu I s-a angajar I.

INGRIJIREA PRENATALA

---------------TESTESUPL~ENTARE--------------

PRTNTRE r IVESTIGATILLE controlului medical prenatal, sc afla 0 erie de analize cfccruatc din singe. prccum .5i ecografia, Uncle analizc sc far doar in anumite situatii, de obicei cind exist1i nco ballllial1i' eli

bebclusul nu c normal, Dara tulburarca ,~ueLecte11z[l mflcicnt dc

de reme. In functie de dorinta dumncavoasrra e poate decide rcnuntarca In sarcina.

ECOGRAFlA

siiptaminll 1I )(,(1 (~i uneori mal tirziu) SLe n investigatic cmorionama, a"'n<.l in vedere dt penuu prima dmli vC\i avea

po .ibilitatea sa-I vedcti ell propriii ochi pc bcbclus. misciudu-sc de colo-colo. Vi se va race 0 ecografle. probubi I in jurul eelei de-a 16-H ~~ptnrnin.i. Im rebati personalul spualu) ui dacd-l pInel i 111,1 cu dumneav OiI,lra ~i pc parte ncr; dill! i I veri vedea pe erran, bebelu ul va devcni 0 realiuue Iascinarua, Nu e poatc stabili

cu exacruarc scxul copilului la ecegrafie. ~i. in ccnsecima, nu vi sc va preciza

aCC~1 11I,·nl.

I\ceastii metoda ins:i e ll[il~ pcruru:

• ccrurolul cresrerii normalc a bebelusuluk.

• dererminarea virstci copilului ~i a datei probabile a nastcrii:

• cornrolul pozirici copilului ~i it placentei inainrca amnioccnrezei, de exemplu, sau mai tirziu, pent ru n se asigura crl placentn nu acopera colul:

• dereciarca unor anomalil cum ar fi cele ale crcicrului sau ale maduvei:

• a atla daca PUI1.1Ii unul 'au mai multi copli. Aum i cind ecografia se race in perioada de tnceput a sarcinii, vi se Vi' cere sa bCji mult~ apa deoarece, pemru 11 .'" evidentia cu claritaic uterul pe ccran, C nevoie ca vezica urinara

sii fie puna,

Examcnul dureuza dear 5-1(} minute. e rara riscuri . i 1111 doarc.

Se apjjca un ,[ral ~ubilre de gel pc abdomen ~i un dispoziti v denmni 1 !r<lnscluctor. care e_"te !inUI ell mina. e~l<! plimblH eu del icarc\c peste zona de illlere .

Aces!a lmmmire ~i ('aplena Ullrasllllelc care vor COil trui imaginea bcbel U~\Illli,

proieClaul p~ II n ccrall.

TESTF.LE SERICE DE CONTROL saprarnlna a Ilia

Se poaie efectua n analiza din singe cam in jurul sapliiminii a 16-a pcmru a stabili prezerua nscului til' a avea un co pi I ell sindrom 00\\'11 (mougolisrn) sau ru defect de deschidere U iubului neural. cum ar fi spina bifida,

Arcste teste 1111 srabilcsc dlagnosucul, dar <IU rolul de a identifica femeile cu rise crescui de it ave" lin copil cu una dinrre aceste anomali i, deci e bine ca ace aSI1i in ",e. 1 i gal i e s j fie ractl lao

Testul penlru <indromul Down este mCUL ferneilor de ioarc vlrstele.

Riscul de a avca un copil ell sindromul Down cresic 0 data cu virsta marnei.

ell toate acesrea im multi copii cu sindrcm Down nao;culi de marne suh 37 de ani. deoarece majori I mea naste ri I or se inreg Lsl.reilidt la aceasta categoric.

Sc ponte deterrni na ni velul de alfa-fcroprotein;). de estriol si de gonadorrofina corionica din slnaele mamei. Deierminarea do;r a alta-fetoproteinei

e l~ utilizaul pcnuu stabi I irea riscului de defect ill tubului neura I.

Dad rezultatele sill! pozitive (rise mai marc), vi se vor recoruanda aile inve uigutii cum ar II ecografia ~i amniocenteza. Cu reate accstca, l11ulIC fcmci care au rczuhaie pozif ve la acesie teste vor uvea copii normali.

Un rczu llal nega: i \ semnifica lin rise

scazut pcntru prezcrua de anomulii. dar nu lc poate exclude in 10131i1:11e.

Orice ferneie direia i se va face testul \'3 irebui ,il-I discute cu medical.

A Ii lOCENTEZA

saptaminUe ;\ 14H_ a 18"

(~i uueorl mal tirziu)

Amniocerueza se rome folosi pcntru a detecta uncle anornalii cum ar fi sindromul DOWJl ~i spina bifida.

Nu se recomanda de l'llt.inil. deoarcce c"ist~ rlsc de ,\\'OJ'1 la una din I 00 de lernei. Invcsrigatia vi s-ar puteu recornanda daca:

• aveu PC1>tC 37 de ani. situatie cind riscul de a avea un copil CII • indrom Down e [ourte mare:

.1\1 eli u bt.lUta eredilarii in Jamilic, cum ar n spina bi fida:

• aveii un n ivel crcscu t de alfafetoproteina,

Se fuce 0 ecografie pcntru a verifies pozitia bebclusului ?i a placeruei. Se introduce un ac ill uter prin peretele abdomenului ?i so ia lin esantion din lichidul care lncoujoara bebelusul Si care coruinc 1I11ele dintre celulele sale. Apoi celulele vor II exarninate penuu a vedea dac~ prezinui anornalii. Testele pemru cxarninarca cclulclor PQt dura trei siipllimini.

BIOPSIA DE VlLOZlTATE CORONICA sHplaminile 0 Illll_ 3 u3 Uncle boll ercdirare pOL Ii deiectate ill urma examinarii unei mid zone de tesut ce provine din prelungirile fibrilarc ale platen lei Esaniionul pnare Ii ohtinut fie piiIruJ17ind prin colu I uterin, fi e prin introduccrca unui He in Iller prin abdomen ~ub ghida] ecografic, Al:ea,ltl investigatie presupunc earn acelasi rise en Si amnioccnteza.

E:cograf

37

SARCINA $1 NASTEREA

SUPRA VEGHEREA MEDICALA A GRA VIDELOE. CU RISC

APROAPE TOATE SARC1NTLE EVOLUEAZA normal ~i flirll complicatii, dar cxista situatii cure-l determind pe medic. u considere di exista ULl rise crcscut de aparitie a ccmplicatiilor ~; In conseclnta sa decidu 0 urmiirire acuvs

ANEMIA

Multe feme; pre~im~ 0 anemie usoara inainte de a fi ilbarcinalc. aecasta datorindu- e unci lipse de Jier,

Corectarea ace>.leia e imporlama peruru a putca face falll cererii crescure din rimpul sarcinii si oricarei sJJlgerilri din tirnpul nasterii. Traramenr

Lncerc,lli 'u prevcn iti ~lCCa~[i'i situatle rninclml variat ~i consumlnd alirneruc bogate II, Iier, Totu i ar rrebui ,Ii eviuui in timpul sarcinii ficatut Si produselc dill ficat (vezi p. 52). Dadl unalizele amlil di ,lnle!; anernicil. medlcul va va pll[(~a prescric LIII suplirneru de Iier; unii medici () rae de rutina peutru 1031e Icmeilc. in rimpul sarcinii, Luaji tabletelc ell apa, dn nil rnese: de pOL produce grearil, consripatlc sau diaree,

Anemia, Mlncind alimcnte bognte III tier ~ cum sinl spanacul

si cameu rosie - contribuiti til prevenirea ancrnici.

DIABETUL

Diabetul trebuic supravegheat cu aicmie in timpul sarcinii. iar nivclul de zilh~1I' dill Tnge trebuic comrolai permanent. Acesie lucruri indcplinite. IlLI "lli~ta ruoilve en sarcina a evol L1eLe ell complicnri i. Tratumenl

Esrc absolut necesar ca nivelul zaharului din singe ,~ ni_Jllln~ stabil: pcntru aceasia medicul va regla doza de insulilla uece ara pe pcrioada sarcinii. iar dumneavoasrra va rrebu: >~ II Ij foarre atClIla [a regunu) ali rncntar. Vu trebui de asemenca sa vii prezentati la consuluuia prcaatala I11U II mai des,

La LUlCk feme;' in timpul surcin i i apare () torma u~o,u'lI de boala, care mai inltllde<\unn d ispare eurtnd du r~ nasrcre,

lNCONTTNENTA CERV1CO·IST~IJCA in sarcina normala colu] urcrin [amine incnis pillii I" nasrcrc.

Avorturile frecvcruc care apar dupa IUI111 a trciu de sarciflll s-ar putea dutoru unci ,Ifihid a colulul. care astfel 'e deschide ~i permite climinarca bcbelusului .

Trarameut

Medicul v-ar putea recornancia In inceputul sarcini jointerventie simpi.'1 prin

care sc cease colul pentru a-I rneminc i'nehb.

Spec stil'~iwl

~arci nii sa\! cind ~e decl:ln~e,uil tmva)jul, firel" 5~ SCOI.

pe perioada sarci 11 i i. Aceasta soar PUICD dutora unci alectiuni precxisrente sarcinii SHU prezeruei unei sarcini gcrnelarc. Uneori apar elerncnte noi, care 11 pot nelinisri pe medic ~i-I detenuina sil dccid(l o supraveghcrc spccialii,

PREECLAMPSIA

Aceasta estc una dintre cornplicatiile cele rnai Irccvent Irullnite in sarcina avansata, Semnclc de alarma slnt: crcsicrea len,i unii after;" lc peste 141)/90; cresterca exce$jva in arcutare: umflarca glewelnr. a labc lor picioarclor, a miinilor ~i II rille de alhuminii in llriniL DflC<'I prczcnuui vreunul dintrc aceste scmne vel i Ii supravegheaia de medic ell Jl1l1hi1 arcnrie. Daca rensiunca ancrialll

creste ~i IlU e lrata!~, sc poute instala 0 compficajie extrem de periculoasa a sarcinii. eclampsia, ctnd pot apilreu convulsiite,

Tratament

Veri r; probabil sfaltlila 511 vli odihniti 1;1 pal.

Pcmru rcducerea teusiunii uneriale vi sc va admin istru

1I n medicament suu vi se va recornauda sa reduccri camitatea de sure din ahrneruatic. Daca semncle siru severe veri Ii internai1i in spital. d~$i soar pule" '" v:i siml;1 i toartc binc, E posibi I .Ill vi xc provence nasterea.

1\<1AlVU: CU RH EGATtV YIlCti de In pri rna consuhujie vi SC \,11 determina RI1-ui.

Cam 15% din populatie estc Rh negat] Vii, iar dacli v~ numaratt primre accsua, veu avca probleme '1n urupul sarcinii, <.10m dncIT dati uastere unui bcbelus Rh (+).

Pome cxistu ~i 0 incornpatibilitate de gnlpa ,angvina A.B.O. ~i. dcsi nu ufccteuza bcbclusul la prima sarcina, pureji uvea prohlerne 1>1 celcIalte sarcini

Tratament

Dac~ prlmul copil e Rhr+1 si dumneavuasua ~Inle!i Rh(~) vi $C va administra curind dupanasrere 1111 vaccin prorector denurnu unti-D. ACCSIS previne aproape IIllolde3Unli pmblcmcle ce ar putca a apmu in cnrsul sareinilor urmaroare.

Tn unele spitale vaccinaren SB poare face ~i in timpul sarcinil.

SEMNE DE ALARMA

Chematl salvarea Imedlat, dltcii avetl: '" durere de cap sevcrlf ce IlII uece:

.. vedere tncetosaia sau estompata;

.. durcrc abdominala puternicd. prelungitii; .. slngcrare vugin;II~:

... picrdere de Iichid care sugereazrl [upturn premarurs

a pungii apelor;

... urinare frecventa dw-ertJa'-Ji (beti nml(li ~p~ in acesi timp), Consultat] rnedicul In 24 de ore, dacii avetl:

.. fata, miinile sau gteznele umflare:

... vllrslilur; imporl<1nle. dese:

.. tempemlur.'138.3·:

.. nu pel'cepeli mi~ci!rile retale Slill pel"l.'l:peli mai putin

de 10 lovituri eu pidorul in 12 ore. dupi\ s~pllll11j'l1,l a 28-fL

38

II

lNORIJJREA PRENATALA

AVORT L

Avortul reprezinta oprirca sarcinh in evolutie inaintea ~l1pt~.J113ni i a :!.8-a: aceasta se poate imimpla la 0 sarcina din cinci. Majoritaiea averturilor apar iu primele 12 saptihuini de sarcina, descori inca inainte ca Iemeia sa stic eli e gra\'idii ~i de obicei dalorila dczvolttitll anormale a copilului.

Singerarea prin \ agin ~ de obicci prirnul scrnn. dar. dad chematl medicul de iii inccpm ~i ,tali culcaia, nu veli pierde In mod obligatoI"ill sarcina,

Arnenintarea de avert Dad. slngerarea e redu a ~i ncdurcroasa. dcseori sarcina poate f salvaia,

Medicul va va reccmundn rc pa us Ia pa 1 ~ sin ger'are a se

poatc opri si. daca pllte!i trece co lI~lIrinU\ pi: te acest moment. in citeva zile sarcina ar trebui ~~ evnlueze normal, f!r~ d implice un rise crescui de aparitie a anornaliilor la bebeluy. S-ur putea sa repetati testul de sarcina i ecografia (\'c£i

p. 37). peutru a avea COLI fir!TIllIeU eli sarc ina c V() t U C aza bine.

A vortul in evolutie

Dad slngerarea e importanra i claci1 averi dureri, e proba-

bil ca bebelusul sa fi murit. T reb II ie sA merge; i hi spi lIIJ peutru ca uterul >a fie curatat. sub anesiezie generala.

Stares durnneavoastra llfectil'a

Chi ar dace picrdei i copilul la

lnceputul sarcirui. veri ave a 0 scnzatie putcrnica de gol. Alte persoane s-ur putea Sfl 11l11n\eleagll d[ si mlili nevoia sa v<1 plin::e\i <.:op11lI1 si sit \'a impacari cu gindlLl eA l-a]! pierdui.

Ingrijorarca in ce privestc posibilitatca de a avca "reodaLa 1I11 copil normal ,i s~n"'lOS c flreasca.

Se poate sa I'a simtiti chiar vinovata: nil aruncati inuril vina asupra dumneavoastra. Nl! e periculo ~a incercati sa 11 veli un all copil cit de curind doriti, des: unii

mcd i d recom a nd~ Q peri oad ~ de ustcptarc care s~ dureze eel puun trei cicluri menstrua le. Exceprind ima!ia ctnd ,,\.i aVUI 0 serie de avorturi. nil exislu ruci un moiiv ~1i nu aveu 0 wei flU ell cvoluue norrnala in viitor,

REBEL sn "l\-IICI PENTR VinSI'A"

Un be be I II ~ care Tlli a crescur corespuuzaior III iirnpul sarcinii si e mic In nasrere se [\11I11e te .rnic pcnnu vtr 111", Aceasta se lntimpla dcoarece viitoarea ID[un[1 r urneaza sau 1l1anTnd necorespunznor sau deoarece placenta IlU Iunctioncaza adccval (de obieei cind marna !U'C o afectiune preexistenta, cum ar fi diabetul).

Tratament

Daen invc$ligaliile amla cfi bebelu ul e mic. vel i f'i

S\I pra ve £ he lila j 11 de II proa pc pe 101 parcul:> ltl ~arci ni i pc Iltru a- i conlrola star~a de sana tate ~; {I vcdca dudi t1uxul '<Lngvin in placenta c core;,punzalor, Oaca bebeltl$ul Illi mai cre~le SIlU pare ~~ fi e in, u fer in l,t se vu d~cide na~][:l'eH premmlll'H ri1:! prin pnvQcllrea ci. fie pri n operatic cC7.arian~ (vezi pp. 66i 671,

GEMENII

Sarcina .j nasterea VOl' cvolua normal, desi vor Ii doua etnpe ale nnsterii ~i s-ur puteu ca nasterea sa sc dcclanseze premarur. Exist1\. 0 probabilitare mai mare de aparuie II ('0111- plicutiilor, cum !1J" fi anemia. preeclampsia ~i allele legate de pozitiile unorrnale ale copiilor in uter, Veri constata cil toure tulburaritc obisnuite ale sarcinii slnt accentuate mal ale, in ullimele citeva lun;' Tnllilmclll

COllsuita! ii Ie prenala.le re gulate ~j111 e~en!illle l'ind <1~tepla!i gemeni.

deoarece

orice complicatie poate f ctcpi,mlil asrfel ell prornptitudine. 0 sarcina ruultipla va solicira mai mult decit una obisnuita, dec! aveti grija de pozitia corpului _i odihniti-va cit de mull posibil. tn special 111 1IIri mele saplJmlni de

sarci nll. Pentru aevita problem cI e lc gate de d iges ue, rntncan des canritau rn ici de alimerue proaspete, neconservate.

39

sf GERARJ VAGI 'ALE

Daca observati vrco lngcrare vag;nalfi, oricind ill tlmpul sarcinll, sunati ruedicul f1ira imjrziclc ~i culcati-va in pUI. imlime de sapt8.111 Ina a 2S-a ponte sernnifica un avert irninCI1l. f)lIpa aceea poare semnala singerarca placentei, Aceasta se poare inrlrnpla

d adl p I ace n ta i ncepe sii se dezlipcasca prermuur de percrele urerului (apoplexie urero-placentarar sau daca esie inserata prea jos in uter si acopera 111 total itaie sau

partial ori ficiul colu lu i urerin (placenta praevra)

Trutament

Placenta reprezinra suportu I vie!ii bcbclusului, iar dnca medicul considers CH exisra vreun rise legat de ea. vcii fi imcrnata imediat in spital unde se va conrrola pozitla placentei. Pule? riirnine In pital pina dupa nastere. Daca

ali picrdur mull stnge, 1'1 SI: vor face transfuzii ,i veti

naste clt rnai curind posibll. In urrna provocarii nasterii sau prin operaiie cezariana I vezi pp, 66-67). Dar dad singerarea C In cantitate mid ~i apart! cu citevu ~iipl1imini lnainte de data probabila d nasteri l, medicul poare decide sit astepte declansarea naturula II nusierii. in ace. I limp supra eghindu-va

indeapro~pe.

Gelll~ni PLlle!; desc:operi cli accasta pozi,ic e confonabilii pemru odihllfl ..

SARCINA SI NASTEREA

ACUZE OBISNUITE

,

PlltCfi suleri din pricina a numeroasc i nconvcniente ill timpul sarcinii, care, desi vii nelinistesc pe moment, sint absolut normale, Multe se datoresc modificarilor hormonale sau suprasolicitarii organisrnului durnnea-

voasrrii din timpul sarcinii. Uncle simp rome, totusi, trebuie tratate cu seriozitate; deci contactati medicul, dad. aveti vreunul din simptomcle sau sernncle aratate ill casera de If! papgina 38.

ACUZE

Singerarea gillgiilor 1, 2, 3

Gmglil~ <levin mai moi tiL pol (j l~nitc mull mill usor illlim~"I.,arcinii, Se pot umfla, permilind pl1!di sa se depull~ la baza dirnelui. Aceasm prm[c determina imbulrtavirca gingii lor ~i aparitia cru:iilor demare,

Ave]] scaune tari, uscate, 10 intervale mal mari decit de obicei.

... Mine"l; multc alimerne cu connuut cresell! de lIbl'c ~i beii muhf apa. Mergen III to,,]el~ ori de cite OI'i simtit! nevoia.

.& Faceti cu mgu kLI'] late. exercijii fizice.

... Luati suplimcntul de fier prcscris pe tornacul plin ~i eu mull' ap~,

... Duen problema au so rezolva. consultati medicul, Evita~i Iaxativele,

Respi ra [ia di ficilli 3

Tn timpul sareinii "van sate. bebelusul creeazf 0 presume asuprn diafragmei si impiedidl respiraria llbera, lnconvenicntul dispare earn ell 0 luna inainte de nustere, dnd capul copilului se angajcazll.

Resp i ran" d ifie i III ponte fi dele rmioa!lI ~ i de unemie.

Constipatia 1, 2, 3

Progesieronul. normonu) sarcinii. 1'1::1, ... xeazn muscuuuura intestinului cure inceuncste miscareu ou .. :esmja derermi nind o tendima spre constipaiic.

SEMNE

CESA FACETI

Crampete musculare 3

POl ti determiruuc de lipsa de calciu,

Starea de slabiciulle 1, ) Tensiunea arieriala este rnai :dlzUIU in timpul sarcinii, d. aceea c posibll sft simti~j 0 stare de ~Wbi4,;iune.

Numerele 10 aldine GUpa fiecare 1;llu e refera la rrimestrul de sarcina in care e eel mai probabil sa suferiti de acel inconvenient.

Durere de spate (vezi pagina 44) Pigmentarea pielii (vezi pagina 21)

Gingiile slngercaza, rnai ales dupil periajul dinrilor.

Resplrari cu greutare clnd f~lcc~m un efort fizic sau chiar cind vorbiti.

Conrracturi dureroase rnai ales ale rnuschilor gambeisi labci piciorului. ~i Illai ales in timpul nopjii. De obicei incel) eu piciorul inrlns $i degetut mare Indoit In jos.

V~ sirmiu "melil~ ii nu uveji stabilitnte. Simliri nevoia Sa va ~~eza,j sau sa vri culcati.

... Periati ~i curlilali dintii eLL fir de ~uj'alat dupf ficcare 1l1ru;~.

... Consullnti mod it" I stern arolog, Tratarnemul esic graruit in timpul sarcinii, dar r1U trebuic s$i vi se facti radiografii sau anesrezie generals.

... Odihnui-vn oil mai mull posibil.

.... Dad respirari» e dificil~. slali ghcmuirli du(,:u nu exlsra un scnun 13 ind~nlin3.

J,. NUfLPIC" folosiu 0 per". in plus.

.... Dod problema" ser;nasa. consunuti medicui,

.... Masap-vn ll<uub. sau pi",""'1 care <ul~r:L .... Fac"!i dpvu p't:;i LI d3l>1 ce durerea u '"''1:I',Ll. penuu a \15 imhunatlW ci rculatin,

.&. COI'L~uh.ap medicul care s-ur p .. uea Sa Va PI"Cscrie un suplimem de calclu ~i vitamina D.

... Incercan Sei' nu SW!,j prea rnult in picioare: ... Dad sil11liri brusc 0 stare de sliihiciune a~c/.ap-v~ ~i slap cu capul lnrre genunchi pi':ru1 vii "\'c~i sirup rnai binc .

.... Riciic"D-vi\ meet din coos cu "pi! fi.rtinle sau din pozi~i" in :;ezut sau culcat Dad .[[([eli c:ulcmi'i pe spare, imoarcet.i~vrL rnai fmLi pe 0 parte.

Respiratie dil1cil5 Dadi brusc simri{i c~ nu rnai a veri aer la urcarul sca~i lor. stati in poziua ghcruuit. ' Tltleri-va CU mum

de balusirada.

40

Crampe rnuseulare Trageti de picior In &U. spre durnnen voastra ell ajutorul mlinii ', i masati viguros garuba peruru a ajuta la ~I~birea crarnpei

durcroase.

ACUZE OBISNUITE

ACUZE

SimHtj nevoia s.l urinuti des.

Dificultateu de a .. dormi ~j de B readormi ,,~o,. dupl 0 rrezire.

Unele femci au cosmaruri despre nastere sou d cspre co IJi.1. A ces lea IllL tre bu i c ,~ vn ingrijOI"C7..c; nu renecl5 . ceea ce se va intimpla.

Url.n,(m' rrocvellili 1,3

j)._'lCm,il1at5 de presiunea e.,,,,dLa"i de uier pc vezica L.LIinruli. S;mapa se runelio""LZ<1 de obicei in Junik:,~ mijloc ale: sarcinii,

... Dadt obse rvati en va sc LJ 1 iWi in ti m pu [ nop!ii peruru a urina. incercati .si1 beti mni putine lichide scara.

... Cousultari medicul dad simlili vreo durere, deoarece ar putea r; 0 infccrie.

Arsurlle 3

Sfincterul orificiului de la inirurea ill :'<o(UIl13C' se rclaxeaza in sarcina dulorilli J1lodjli\:;irilur ho-monalc ~i til COD:-ieCLl1~~ lichidul acid eli 11 "':\Oln'lt· trece in esofa~ (ruhul care f3CC: lcgatura inrrc faringe ;i stornucj

Pi~,('d~I'~3 urlnel 3

CUll7..iL ~S[C ~eLdel>ea tonusului muschilor penneului (vezi p. 45) ~i presiunea asupra vezicii urinare pe care 0 exel1;:ita b¢beJu~ul cure L;n;:~[C,

Rllul de diminea(a I

Adesea prim sernn de: :-;'i.Ln.;inJ. care poatc sa ~lplilr.1 in orice moment al zilei. Oboscnla accentueazf 4tCft;].$la stare, De obicci, grea~3 dlspare dupa sApI~l11rnu a I 2-n. dar' uneori ravine mai tirziu.

Hemcroizii 2. 3

Prcsiunea cxcrcltatf de cnpul copilului deiermi "n dilatarcn vcnelor din jurul tLllUSI.J]UI. DirICuILRlC-H In golirea iruestinu ... lui arnplifica sulerima. Hcmoroizii de dimensiuni mid disp.t.lr de obicei fari'i traramcru. clup5 nasrereu copilului.

Eruptia pe pide 3

Apare de obicei I. femcilc supraponderule care transpira mull. Peate Ii dcrcrmlnarh de rnodificari honnonale.

Som",'[ dificil I, 2, 3

Pute,i avea problemc deoare e copilul dl1 din picionrc, silll~ili nevoia s5 vu duceti fu lorueta sau nlrU;Il:il ubdorneoului nu v:i permitc ~U Vi'L gil, i (i usor 0 pozitie con r QJ~abil~. M edicu I nu va prescrie 111OOiC<ln1emc jXmJ'U somn,

Arsurile ~i tulburarile de somn

Acest araniamcnt ron1181 din citcva pcrne c

con fonabil daca

. uferitl de arsuri sau nLL puteu udorrni.

o durere ,LIb r"nl,;l de arsura in abdomcnul superior sau in toracele inferior.

Pierdercn urlnci rind alerguri, tu~i~i. Slf"ilLllOri sau rideji,

Sta r ea de .. ~u apare, deseori, ta mirosul anumitor mlncaruri sau In fumul de ~igar!L Mnjoriturca femeilor consl"tfi di nee .. t~Ul. spare tnrr-un anumit mornetu al ;.;lIcl.

Mincflrirnc, xensibilitate ~i posibil durere sau singerure clnd lIlCl:("Cali s:l averi scaun,

Eruptie de eLI loarc rosie care "1''''1' de obicci in zonele 111 C,ITC pielea face cute. LIb slni ~O:IU 111 regiunca inghinalii.

41

• Eviu),i meselc abundeme, condiment;)I€: sau pr'ljeWe.

... Scara beti tuple caid 5i !"cereali s.~ dormiti cu capul mal sus. cu rnai rnulte pen'le sub CHI'.

.i. Medicul V-,"- pule" prescrie rnedicamen te 1',,,,U1J a diminua aciWI31Cll tomacului.

... Urinati des.

... Facet! cu regulariuue excrcn i i penII1J pCfIIlCU.

... Eviuui consripatia ~i IlU ridicati greulNli.

.... incerca~1 sii mincati eire ccva pentru a cornracara grcl1.~a,

.. Evit"'li minc.;;i.nlri~.: ~i rnirosurile care vil produc starea de rail.

.i. Mincati des $i cite purin pe tol parcursul zilel.

... Evil"~; oOllslipu!ia.

... Evil:,\; sa stati prea muir In picioare. ... 0 pungn "U gheal5 JlUSn pe herncroizi

poate a me I torn minc;'hi men,

A Dod hernoroizii persist". spuneti-l medicului sau moasel care v5

va da un unguent

.. Spaltl~1 ~i ~lCrgc!i aceste zone des. Folositi un siipun neparfumat.

... Aplican pe piele " 1()!iLLlle ell oxld de zinc ~i Ox id feric.

... Putt"~ huine I"jere din bum bar.

... Citirul, exercitiile de relaxare usoare sau 0 baie cald~ lnaime de culcare pOL fi de folos, ... iDee',"L!; sil folositi mai multe perne.

D"c~ dorrniji PC" pane, puneti o pcma sub coapsa,

Haul de dlmincatli

Peruru a contra: ... ara grcata incertal; sa mincati un hiscui r ffiri1 grasimi, pi; ne prlljita sau 0 [ruet;;. Biscuijii cu ghimber. berea cu ghirn-

bcr sau apa minerala p01 fi si cle de ajutor

ACUZE OBISNUITE

ACUZE

Yergcturlle 2. 3

Ap:lr d~cJ pielea se .mind" prea mull clcpa~il1d limit" .I"stid~jlii ,ale. Cresterea CXCC$ivl ill greuinte rome f al ta "'''IZii. Rnreoti dispar complct, de obicei 'C Rlenuc1l71i. devin sublio1 ~i cnp~t~ U culcare "rgirlli e.

Trunsplrarla 2. 3

E caUZlllii de Illo<lilicilt-ile hormonalc

ji se darorcste cresrerii tluxului sangvi» de 10 nlvelu I picl ii [0 tirnpul .sannni i.

Gleznele .ji degetele umflnte J

Un anumit grad de cdem e normal in tlmpul suroinii, dcoarcce corpul reline upa in execs. Nil )'e-pl'~"llnl~ un mati" de lngrijorare.

Micoza vagim.lit 1,2 . 3

Motl; fienD lc honuonnle <lin timpul ~arci"ji 1i favQl'i'-"llln aparitia. Trebuie Imnll~ inainte (I. nastcreu copilulu], en s~ nu-l conm rnineze ~i s~ se localizeze lu nivelul cav;"j!j i bucale cre1I1Q .. lili<:uh~\i in atirncmaue. S~pllnul poarc agra V" suferin]a

Ohoseala I, J

DeICrtnilla(;; de solicitnrilc crescute rue sarcinii, Cilcoclulil e protlusil de swrea de l1elini~tc:.

curgerile ,'agiMI~ 1, 2. ]

Veti consrain n ourecare cresicre (1 cnmitdrii de mucus produs de vagin (3 urmnre u medificarilur hormonnlc din SUfnnn.

Varicele l, 2, 3

Apar, de regula. In ulumn perioada a sarcinii. dad! ~tmel-i supraponderuls sau dao~ s!1ll prezerue ~i la rudele directe, Statui in picioare vrerne indclung,,'~ .; statul picior peste picior ""I il\r~Ulari s;Ili:I\io.

U "Cltr!l cresrerc in scurgerea vaginal,i] rransparenta Salt :lIb~! f3d1 scnsibilitate sou dureri toea le.

CESAFACETI

SEMNE

• Evil"li •• cresreu prea rapid in greutate.

• Aplicmi 0 crema h;IIr;lr"Dl~ pe piele cure 'r,I~ va da 0 s:.en:l"atie de rucoar~. de. COl1- fort. desi crernele ~l unguerucle FlU previn si nici nu vinrlecl'l vergcrurile.

A. Purtaj] haine lejere din bumhae. Evhati materinlele sinrcucc,

.i. Beti mult~ ap!!.

• Deschideti 0 fete""';; in tlrnpul ncptii.

• Odihniti-vn desecri cu picioarele ridicate. .i. Prnctlcaji cxercf i i fizice usoare peruru piuiuare.Tinctl-vil rnlinile deasupra capului. jml\)I\i ~i intinde~ fiecare deget,

.... COlO ~"II "I i rnedi cul. Edemel e i III pcrtante po: constltul un sernnal d~ alarma penrru preeclarnpsie (vezi P: 3~) .

SIn,,'; ro~il care par al':''''''' ciltlodat~ I'" pielea ccapsclor, :1 ahdornenului sau a slnilor in rirnpul sarcinii

Tl1mspirari dup" eforturi mid ",U vii trezi,i ill tilopul noptii inc~Jz.ita si II~lIlspirat~.

U$oarJ umflnre U gleznelor, mai ales in sezonul cald $1 lu Sfil'$;IUlzilei. Aceasta n-ar trebui sri determine vreu durere sau alre nepl~cert_ Veti consuua cil dlmincata degelele sin! umflate ~i umortite si c~ rnelele nu se mai potrivesc.

() scurgere den,;;' "Ib~, si rnlncarime intens~. Moi pOI apIu'ca cnsibilitate ~i durere la ",inat.

V~ 'iLllr.i~i i,IOl'ila ,i do1'ili sA dom.ili iT! limpul zilei. S;"'I;\i nevoia Sa dorm;l; mai mult in Limpu I noptii,

Piciourc dureroase: venele de Is nivelul gumbelor i 31 coapselor devin dureroase ~i dilarate,

.i. lu rmd rolosi\i .iipur;ul d;JI;J aveti dureri,

A. fivitat-i oriee lenjerie de 1,IliJ<lI1. pantaloni sirim ri $ i deod orunte vag i nale.

... Consuluui rnedicul care probsbll va va prcscrie creme saw ovule vaginule.

... Odihniti-vll cit mal mult Si practicati exercipi de relaxare.

... M'crge,i In culcarc mal devrerne, A. Nl' v~ eXIClIU3!i.

A. Evilflli deodcrantcle vagina Ie i :;tlpunurilc parfurnate,

.. F~lu."I'jli tnmpoanc igitmke~

• Consultati medicul daca """Ii "TeO mindtrimc. durere ."iil!l scurgere cu miros neplacur,

• Odihni!i-v~ cll mal des cu picioarele ridlcate, incercali !1i Valin.:!; picioarelc "iditme~; in pill punind perne sub saltca,

... Ciornpii elasdci s-ar putea s.i v[i ~1jule. PUJ1~~i.i dlmmeall! ioainle.l5 V" ",,,r"li din par.

A. Facep exercitii pent", picioare,

f~~~----------~~

\

C I ezn ele 1.1 Ilillflte ~i vurlcele Faceti !lli~diri circulare usoarc eli gleznele si labcle picioarelor, pcmru imbunlitii~irea ci rculajiei.

42

Varicele Odihniti-vii ell picioarele hine ridica.c pc eel puiin doua perne.

Fix,,!i~v~ 0 perna si !J:===~~ in rcgiunea lombard.

SARCINA SI

ASTEREA

FITI IN FORM~SI

RELArTI-VA

S~~:~~<;~ r~~~~:.~~J~!J;~~~~~~·~~n~':crl:t~~ ~~~~~~~l ::I~l~~;~~~a~~I:x~.~~ D~~~~c~~~c:~

eli cit vcti avea rnai rnultii !;,rrijii de conditia pule pentru ca muschii sa dcvina mai supli, tn

Ilzica, cu atlt va veri simti mai bine, Veti vederea travaliului si a nasrerii. Puteti incepe

constata dupa nastcre ea va va fi mai user exerciiiilc Imlatli ce sarcina a fosr contirmata

sii reveniti la fOl1l1H de dinainte de sarcina, sal! chiar mai dcvrcrne. Exersati acasa sau

La reI de important este alnva\ati exercirii mcrgeti lit orele de gimnastica prenatala, Nu

de relaxare; vii vor ajuta sa vii. linistiti, sa faceti rata rnult vl'i ingrijorati dadi n-ati inceput excrcitiile Inca ~i sinteti mal eficiem uavaliului, Sint de neinlocuu Tn dirninuarea gravida de un timp: niciodata nu e prea tirziu sa Ie inccpeti. stresului 5i pentru cresterea IlUXUILli sangvin spre placenta, Lucrati gradat la fncoput, Plna cind ajungeti s1\ exersati eel Chiar daca in mod normal nu agrean idcea de rniscarc, putin 20 tie minute zilnic.

FACETI MISCARE

CD UNELE PRECAUTII -------

Dacil intoidcauna v-a placut sit face\i SPOl1., pUle!i continua accasta activitatc ~i in rimpul sarcinii. Sin! totusi citeva conditii pc "arc irebuie sa I~ respeciati.

• Sarcina nu constiiuic momcmul potrivir pcnnu a tnccpc s~ activari trur-o "alii de tntrctincrc a condirici fizicc; putcti continua insa acca acrivitatc ell care organis-

mul est" deja obisnuit. Ducji doriti ,,~COlltinuati orele de girnnasticf sau dan s. IIl1ul1la\i-va profesorul dl sinteti gravidil. • N u exersati peste momentul in care v1l simlili ubusil<'i sau rc pirau ell dificuhate. • Evita]i once lip de sport care presupunc riscul de u vii lovi In abdomen, cum ar II ciilliri<l. schiul pe ap~ si pe z~p~dii,

• Fin extrcrn de precautjl in cursul prirnclor siiptamini sau spre sflrshu] sarcinii. deoarece puteu sa facep intindcre de ligameme .

Inotul

ESlC cxcclcnr si Ill! prczirun vreun pericol:

"P" v1l susjine corpul.

43

SARCINA SI

ASTEREA

OCUPA TI-V A DE CORPUL

DUMNEA VOASTRA ---

TIMPUL SARCINTI estc important sa aveu grija

de dumnca VO<LStn;! ~i sa nu va solicitari spatelc, E loarte probabl I sa avcti dureri de " ale in aceasta pcrioada: grcuuueu copilului vii. [rage III fa!ll i. in cornpensatle, cxisla 0 lendinra

de a sra U~Ol' intlinata spre spate, fapt care olicita rnuschii regiunii inlerioarc a spatelui $ i ai hazinulu i, rnai ales sprc sfirsitul sarcinii.

Fiti atcnra III reate mi~ciirile pe care Ie faceti. 'PH'" Evirati sa cara~i gremi!p si ciiulll\i . 11 stati

dreapta cil puteti de mull. Purta]i tocuri joasc. Pu~lrap __

dcoarece tocurile inalte au tcndinta spatel«

c 'dFl'pl

sa va tmpinga si mai tare In fala,

Lrlsa!i ~ ~ol~rii , I

111,1(1.\ 1~'1

trageti-i

PROTEJATI-V SPATELE

Pentru a cvita suferinta sparelui esie important sa fiti ,\lCllr~ la flecare dimrc

miscari Ie pe C H re le faceti III I i 111 1'\11 aelivita!ilor de zi ell zi, cum ar Ii grildinlirinol. ridicareu unui copil "au purtstul unor sacosc grclc. Honuonii de sarcina dctenninii modificar' ale muscularurii

regiunii inferioarc II spatclui i 111 consecintjt acesta

e mull mai usor afecuu dad! \'ii aplecati prca rnult, va ridicari

in picioare prca hrusc 'au ridicati ceva in pozitrc gre~ilrL.

jn~orda!i/ lesol~

Lucrati Ia uivelul solulul

Lucrati cit mal mullin nivelul solu lui. ~llnd in genuuchi, in

Joe sa v~ aplccati in f,lla: in ",'fudin/i, la cura~enia in cas~. la facutu! patului sau I a imbracatul copilului.

Stal:i ell ph";oOI1~Je

44

POZITIA VERTICALA COH.ECTA Puteti verifica \lacii aveti 0 pozilic coreela suod in f:q:l unci oglin?i tnaltc. inu.lldeli.v~ ~i lnd r epla~i,v~ spatclc in asu Iel, inc11 grcutaien bebelusului sji lie ccntnull i 'uporlala tit! muschii coapsclor. Icselor .ji al abdornenului.

Aceasta va prcveni durerile de "pate si va va im1iri musculatura abdorninala. usurindu-va, dupii na tere. revcnirea la tinuta

de dinuintc de. surcind.

Ridkatl p;"p",II'/ coastele

io"orda\i mtl$C'bii abdon wu nilli

Pozi{ia gl'c~iti'i Accasta c

"bi~IHlil~ in timpul surcinii. Pe mlBura cc behelusul

creste u: greuiare, v~

I) dczcchilibreazii ~i. in consecinta. va VCli arcui exagerat sp,uele

~i veti prniccI3 abdornenu I in t'al~.

Ridicatul ~i caratul greutatttor

Cind ridicati o greutate, tndoiti genunchli ~i pllstra!i-,'a sputelc ctr mal drcpt, aduclnd obiecrele fnartc aproape de corpuJ chi mncavoastra, 1nCCrCH!i ~;; nu

ridicati oblecre

Iii il1ii1\imc, dcoarece [lute! i sa va pierdeti echilibrul. Dad <lveli de dim l sacose g re I e. illlpilrli!i grcuiatea

ill 111(,(1 egal pc ambele pl\rll.

Rcpill·tizal.&va greutatea (lIiHru/. obie,·fPlinr

~'i a\o:e:'''li-1'(7/ in rmg}li /" d""pt la!l) <1",,/

P1\slru!i.\,ij /w::,iJif.l t/,..IIIlI/1 a StuJftdw'

I

F1Tl IN FORMA SI RELAXATI-VA

PERINEUL

PERINEUL ESTE CA UN HAMAC formal din muschi] care sustin intestinul gros. vczica urinarti si uierul. In tirnpul sarcinii muschii se destind, iar greutatea eopi lu lui care 1!Tl pi nge 111 [os 1i s labeste, astfcl 1ncll va veri simti greoaic si veri a vea 0 senzat ie de neplacere. S-ar putea s~ pierdeti ~i putina urina atunci cind alergari, strdnurati, tu~ili san rideti. Penrru H

evira acesre neaj unsuri esre foarre

important s~ lnl[lri [i perineul.

iNTARIREA PERINEULUl

Fuceii <L,·e,1 exerciuu des - eel puun de trei-pauu ori pe zi. Odm1i

in vrqat il putep fate orictnd ~,i oriunde: srind culcaia, if! sezut sau 111 pi cioarc, Vc!i constata G~ accxt cxerci ~i II G uliJ in a doua par11! a travaliului cind. stiind cum ,11 v1\ relaxaji muschii, putcji contribui la reducereu riscului de rupiuri .. , fucili lind irecerea copilului prin bazin, A~eZdLi-va pc 'pale cu genuuchii In<.loi!i ~i cu labele picioarelor pe podc". AClIm inl~!W musculatera, ~rrjl1g1l1d ell ~i ClI'" ali vreu ~iI oprif jctul urinar, Itmlginaji·v~ d lncercaji sn jmp;ng~!i ("CWl

in vagin prin coutractii unuate de pauze. repetind pinfi ,;m,ili c~ nu rnui puteti continua. Opriji-va pemru citevu rnomen re ..

upoi reluati progresi v . Repeta; i de zece ori.

BALANSAREA BAZINULUI

ACEST EXERCITIU va <\jma sa miscati bazinul ell usuri Il(a. ceea ce reprezi I1t~ 0 buna pregarire pentru travaliu. Vi) ajlllil sa vii j"nlar;~i rnusculatura abdominulil ~i deterrnina supletea spaielui .. E uul mai ales dueu suteriti de dureri de spate, iur cind

v~ atlau inaceast1i pozuie, in pauu labe, partenerul va poate mUSH spatele pernru a amel lora durcrca, Puteti face balansu I in orice pozi tie; nu uirari sa I·amineti cu umerii fixati.

EXERSA TI cIND:

• stati clI!catrt pe spute;

• '1.:11i III picioare;

• ,lali in sezui:

• :;tali ill

genunchi:

• dansari,

Osul ~i

--.L_rY' '

mac I r=-«:

U· OS

r-: pubian

Coeds 'A -', .". »>

Pertneu

Perhaeul

Consriruic I} pane !I cornponcntei ITlUScu lare R b~z; nului " diru; ,;lruCllln~ (j50"~r. ocroteste ~i protejeuza bebelusul ill uter. f n Ii mpu I nasleri i bebel usul va sl,.i\bmc bazinul.

EXERSAT! CiND:

• "~tepl,,\i autobuzul sal!

treuul:

• calcati sau giitiri:

• pri viii In ielevizor:

• ln cursu I actului sexual;

1 Sial; pe podea In genunchi

si sprijiniu-va ill miin i. Asigurali-v~ d\ sparele e drept (In inccput. veri t'Cll! i ell ajurorul u nei oglinzi).

2conl('uctH'~i nursculatura abdorninala, im'lTi!; musculuturu f eselor ~i balnnsaji usor bnzinul 111 fa!.li, expirlnd pe m","'~

ce racel; rniscarea. Spatele se rotunjeste. Pil.slra\i pozitia peuuu citeva secunde, apoi lnsplrml ~i revenlu, Repel~li de citcva

ori in asa lcl inclt bazinul sa sc

balnnsczc in jurul pozitiei sale ill; liale

45

SARCINA SL NASTEREA

POZITlA

"CROITORULUI"

VA INTARE$TE SPATELE si dctcrrnlna 0 rnai marc suplcte a coapselor ~i a bazinului, irllbuniil[ltc~tc fluxul sangvin In jumaratea inferinara 11 corpului $i contribuie la mcntinerca pozirici lndepartate a picioarelor tn timpul nasterii, Pozijia principala de mai jos e rnai usoarii decit pare. datorira flexibilirapi rnai rnari din timpul sarcinii,

Inlfi"ili-Ili! spnll,h·

intindc(:i ,m,/~rtl diu/we-dm'

a ';OlIIJst'lfJr prin (l{Jj/_\flIY'

t'll ~·o(lldt·

rozm» "CROITORULUl"

CU AJUTORUL PER KLOR

DOle!! g5~i!i poziua croitcrului diticilli. puncti cite 0 perna sub Iiccarc coapsa sau stan spriJil1it~ de UD perete. Nu uirarl su vii men] ineji spatele drept.

POZfT!A "CROITORULUl" CU PICIOARELE

iNCR C[SATE

S-ar putea ,it constntati cil e mai confurtabil ,11 stati fn aceastil pozlric. Nu uitati s~ schimbari din cind III dud piciorul dill [ala,

INTARIREA COAI'SELOR Sla!i ell spmele drept, C(I l~lpilt' lipite

una Lie alta ~i cu calcliele apropiate de corp. Prindeji-va glezncle ell miinile ~i tmpingcti conpselc in jos cu coaiclc. R~mlneti asa ti mp de 10 de ecunde, Faceu asta de rnai mulrc 01';'

~ ATE~ -I

Cind Iaceti orice excrcitiu,

amiruiu-va ~lc IlC€S( ghid indrumator. ... Nu va rOlla!i peste limil;] .

... Nu va extcnuati .

... Dad simtij: vreo durerc, ()pri\i-v~ imcdiat.

... i ncercati sa nil slall culcata pc . pale complet la orizomala Tn sure inn a v unsat a.

1 i neu - va I)if'io{l,.d,~ OPf"I){lIU'

eh' corp

46

FIT! iN FORMA SI RELAXATI-VA

POZITIA GHEMUIT--

CONTRTBULE It I o mai mare flcxibiliratc a arriculatiilor bazinului. la InU1rirea musculaturii . patelui 5i a. coupsclor. Spatele va fi proicjar dad va l1isati in jos, in pozltia ghernuir, In loc sa vii aplecati 10 fatii. Chiar si atunci cind vll doare spatele, uceastf pozltle e con furl ab ila. E 0 pczi lie buna ~i in ti mpul travaliului. S-ar putea sa constatau eii c diflcil sa sratl complet ghemulta de la im:cpul. de aceea lncercaii S;.l vu sprijiniti de un suporr solid. cum ar f UI] scaun, ~i puncti-va sub clilclie

un covoras sau 0 patu.rtl rulata.

Ridicati-va incet, altfel s-ar putea sa aveti arneteli.

miil1ih'

cu N SCAlIN

Stati in ra~a unui scaun ell labele picioarclor user dcpartate. Mcnrineti spiuele drept, departa[i picioarclc cu gcnunchii In afaril

~i a~eza\i-v~ in ghcmuit tolosind scaunul pentru sprijin. Rllm'ine\i in aceasta p()7i~ie arlta limp cit vli ;i1111j~i bine. Dacs

observati ca V[i e greu s~ suui cu labele picioarelor pe podeaua plata. puneu

o p,'ituril ruluta sub dlciic.

Apii5a~i

1.'11 coatclr pe """f'se

Mentineli

1"""""

EXEllSA TI ciNo:

• respirati cu grcurate III limp ce

urc a ri scanle;

• trcbuie sli ridicati un obiect:

• ridicari ceva dimr-un sertar de jos:

• sime!i la relefou:

• nu exisr:! nici un scaun in jur,

F AM SPRIJIN

SUI\i cu spaiclc drept, dep~l1al.i picioarele cu genunchii in afara si asezaji-va in ghernulr riisucind usor labele picioarelor spre exterior,

i ncercari ,iI r~mine\i ell dlkiicle direct pe podea ~i iruindeti partea interioara a coapsclor apu,ind din afm'" eu roaielc. Riimlllc\i In aceusta poziue at Ita limp cit 0 g~~il i confortabild.

lne.rca!i sll mentine!i ~(llcfiele I/pil<' fie pmlc(1

r(oli~i piri~(lrde II~Qr spre c aeriar

47

SARCINA $1 NASTEREA

RELAXAREA SI RESPIRATIA

, ,

ACESTE EXERC1TlI stilt dintre cdc mal utile pc CfU'C lc puteti invli!a, Slru de neinlocuit in ti 111 pul nastcrii, clnd, stiind cum sa respirati ~i cum sa v1\ relaxati muschii, vcti purea face ".l!<1 ell lin con lim reclus

de energie, nerisipind-o astfel inutil, Face]i acesie exercnii regular, ineil sa lc perccpeti

ca pc nisrc reactil firesti In tirnpul travaliului. Relaxarca vii va ajuta ~i ~a va dcstindeti

Tn oricc moment Tn care vii sirntiti tensionata sau nelinistita.

CUM SA VA RELAXATI Cel mai bi nc este sa faceu acest exerciti U 1l1lr-o cnrncra TndUziltl, uncle au veti fi deranjata. Mai tlrziu ar trebui s5 consuuati ca vII e usor s~ va relaxati oriunde.

Relax,oti-vii corpul

Faccji-va comoda culcindu-va pe 'pme, bine sprijinita de perne. sau stlnd pe 0 pane ell lin picior indoit ~i sprijinii pe niste pernc, ACLIITI comractatl ~i relaxafi rnuschi i de pc fiecare parte a corpului pe rind. incepind ell degciclc de 13 picior ~i Illcrgind 111 $1I~ pill" 111 cealalta cxtrernitate a corpului. Dupll cc luceti asia limp de 8-10 minute. Ii'iSlQi-v1i corpul sa atlrne moalc. incercati sa vii 'im!i!i corpul grcu, ca $1 cum v-ati scufunda til podeu.

Stind culcata pe 0 1)<1I"le

S-al' putea sa va sim!i!i rnai confortabil. rnai ale, III tunpul ultimci perioade a sarcinii, ~llnd culcmil pe o pari", cu un piciorIndoit ~i sprijinit pc uisie peme. Nu v~ puncti prea mull" perne sub cap, deoarccc pOt d~lIna coloanei vcrtcbralc.

ATENTIE

Ba) a nsa P - vii ,'{II"" dintr-c pUHl.·T1J

IJlmi riimin~,i I'e toe

Nu stati complcr ~ulcma Ia OI;zol1lalli ln uliima perilrclcili ,1 sarcinii, deoarece pu!e~i reduce apcnul de oxigen c~lre ropi I ~i soar PUle<1 sa simtiti 0 stare de sl~bicilme,

Arcuiti-V3 spatrl«. ltpoi rt'~'{'nl!j

III 1'0:;(1(1 Illiliam

Sldng,,~i 1"""'111/ dati-i dtumul

Contructatl nm,"C'hiile.r't.d()r, apoi r'emmlnli

48

FITI iN FORMA SI

RESPlRATlA PENTR U TRA V ALrU

Exerstnd n iveluri Ie (I ilerite ale rehnicii respiratorii ell partenerul

SHU ell 0 prictena veri fi relaxata si calma in tirnpul rravaliului si veti putea avea chiar lin control asupra corpului 'In umpul comractiiior.

Resplra tin superfl ci ull!

Accsr up de respirauc va va ajuta in momentul maxim al coruractiei. Inspira~i ~i cxpirati pc gurll.

ca # CllID ali Incerca ~ii intmducep aer doa r 1 n pa rtea S II peri oara a plwlIlnilor. Partcncrul "au

o prictcna va rrcbui s1\ va

puna miinile pc omoplati

~i sa-i simla ruiscindu-se.

Exersati respirind di n ce in

ce mai 11,. or, ~i dear din cind

in cind respira]i rnai adinc, amnci ctnd simlili nevoia,

Respiratia profunda Are un efecr de calrnare. util 11. inccpurul si sfirsitul coniractiei. Stall confortabil ~i cII puteti de rclaxara.

Inspirati adinc pc nas pina In profunzimea pl;lmillilor.

Parteneru 1 sau Q priclclla .ja-~i pun~ miinile chiar

deaupra taliel . i sa va simla cusca toracica miscindu-se. Acurn concentrati-va sli expiruii lent si user. Ulsa\i urmatoarea inspiratie s1i-~i urmeze cursul Iiresc.

Resplratia "gifiitil"

Dupa prima cmpi.l a travaliului veri simti nevoia s1\ Impinge!i. desi colul nu e cornplet deschis, Puteti 'a vii opuncti

la aceasta prin efecruarea a doua respiraiii scurte, jar apoi dati aerul afara suflind indelungat: spuneri: .. huff. hu ff, sufl 11"

indo;!. tabele picioarelor din gleZl1a, apoi !i1so/i-',

sa l'l!v;lla in posisia de dinainte

Relaxatl-va

1n timp 'ce vii relaxaii trupul, tncercau 55 vit calrnati ~j 11 IlU va gindi~i la nimic. Respirati lent ~i uniform, suspinind usor la fiecare expiratie, Nu respirati prea pro-

fund. Ca alternati va, repetati un cuvint sau un sunet in liniste, pentru dumneavoastra. salt gil1dili-\l~ In 0 imagine pl~cul!l sau linistitoarc, tncerc,lli sa IlL' dati atentie niei unui gInd care V-Hf putca tulbura,

incorda~i muschii gambei. apoi reiaxali-I'(i

, d,g~le/e

de III picioare, anoi tiisati-!« SCI /"cv;ni'i

49

SARCINA SI NASTEREA

CE MINCA TI PENTRU A A VEA UN BEB'ELUS SANA.TOS

,

Un bebelus are 0 singura sursa de hrana - dumneavoastr:;\. Pe perioada sarcinii e necesar, mai mull ca oricind sa aveti cea mai variata ~i echillbrata alirnentatie posibila, N u trebuie sa va faceti planuri speciale pentru aceasra si niei sa millen!i pcntru doi. Tot ce rrebuie sa faceti e sa mincati alirnenre proaspete, neconservate, extrern de variate, diatre cete rnentionate mill

jos, pentru a vii asigura reate substantele nu tritivc neccsare, Cind sinle\i gravida san ~lili cit veti tl curind, giJ1dj~i-va Ia cit de multe alimente . anatoase mlncati cu regularitate si daca I1lYJ1ea\i sau beti ceva ce l-ar putea afecta pe bebelus, Cresteri aportul de legume crude si Iructe proaspere ~i reduceti-l pc eel de alimente dulci, sarate i conservare,

SUBSTANTELE NUTRITIVE ESENTIALE

co.em

Este imporranr pemru asigurareu dezvoltarii corespunzaroare

a ouselor . i dintilor bcbclusului. care lncep sa se f 0 rmeze

in jurul s~pllill'lillir u S-II.Veli avea nevoie de de dOlla ori rnai mull calciu dcclt In mod normal. Brinza, laptele, iaurtul ~i legumcle vern cu frunze sint

bo gate In calci tl. Deoarcce produsele lactate sint bog ale

:si in gra imi, in rnasura

In care e posibil alegcti

vari ante I e C\I grasi.mi PU! i n e, cum ar fi laptele degrcsat. 'i!1iiI .... "

Nuci braziliene

PROl'EINE

Inecrcau en in timpul surcinii sa mincati alimente variate. bogatc In protei ne, dcoarece all lin rol importaut in crestere, Pestclc, carnea, nucile, legumele "scale $i produsele lactate conun pm· ieinc, dar, av1"nd ln vedere d allmentele de originc animala still bogate ~i in grilsimi. LimilaV consurnul lor si aleg~li ori

de clte ori e posibil bucan de C!U11e slabii. Evitati ouale

crude sau incomplet

prcparate termic ~i

ccmrolati-le sa

fie proaspere,

Pasare

Iaurt

Cascaval

Lapre degresat

P"line alba

Srind prOaSI)ala Luati calciul suplimemar de CI""- aveti nevoie tmr -0 zi di n: 85 i!. Ca.5c.v!LI

170 g sardele

7 fclii de piine nlba 2 pahare cu lnptc

Sardele

Carne ro~ie slaha

Arnhidr

Unt de arahida

50

VITAMINA C

Are rol in formarca unci placente rezisierue. In cresterea rezistentei la infccti: a organismutui ~i contribuie la fncilitarea absorbtiei tierului. Se ga seste in lcgurnelc si Iructcle proaspete, jar aportu I de vi I amina C e n ecesar zilnie. deoarece n U poate fi depozitala In organism. 0 mare parte din vitanuna C se pierde prin paslrarea tndelungata sau prin prelucrarea lermica a alimentelor: de aceea, mincau doar produse proaspetc, iar legumcle mincari-lc crude au trecuie prin abur.

FffiRE

Ar trehui sa reprezime un velum important din

ali mentatin zi I" i eli, deoarccc constipaua e free vent Intilllit~ in timpul sarcinii. iar Iibrele va ajulii ~5 o prevcniti, Fructcle .,;

legu me Ie reprezinta s u rse imponante de fibre ~i, tn consecinta, putcu mlnca fructe ~i legume zilnic. Nu v~ bazap prea mull pe larlle, deoarece pOL tmpicdica absorbtia alror ubsranje nutritive, Exista 0 rnultirne de ahe surse rnai hune de fibre,

Orcz brun

CE MINCATl PENTRU A AVEA UN BEBELUS SANATOS

Grapefruit

V 1I rzli erea ra

Pertocala

Conopida

Cartof

Paste din griu integral

ACID FOUC

Acesra ii este necesar bebel U sn I ui pcntru dezvolrarea sisternului nervos central, mai ales in primele clteva s1ipt1imini de vialu. Organismul nu poate depozira aceasra substanta, iar In sarcina necesarul de acid folic este mull crescut, deci e esential sa nu neglijati aporrul zilnic. Legumele c u Iru nze verde- inchi s, proas pete. slur surse valnrcase de acid folic, dar consumati-le crude sau trecute prin abur, deoarece 0 mare pa"le din acidul folie este distrus pri n prelucrarc lenllic~ ..

SARCINA 51 NASTEREA

Alum;

Piine din G'lioli tntegrala

FJER

Bebelusul arc nevoie sli depozueze tier care-i va fi util dupa na_~tere, iar volumul de singe su pi i mentar produs de organismul dumneavoastra arc ncvoie de fier pentru trunsportul oxigenului. ierul din alimentele de origine ani mala e absorbit mai usor decit eel cl in Ie gu minoasc ~j fructe uscate, de "mea, dacl! nu mincati came, cornbina~i alimente bogate In fier cu cele bogate in vitarnina C, penU1l ca absorbtia sa lie maxima. Desi Iicaml reprezinta 0 sursa

Carne ro.5ie slaba

tlllllil de f er, conti ne $ i n i vel uri crescure de vitamins A. Deoarecc excesul de vitamin" A poate afecta dezvoltarca bebelusului, ficatu I ~i produseIe din fica! n-ar trebui ccnsumate 'in rimpul sarcinii,

Caise uscate

REGUflULVEGETARLlN Dad ml'ncafi zilnic ali mente variate bogate in prorelne ~i fructe si legume proaspete, i.i asigurati bebelusului toaie substantele nutritive de care are nevoie. Singura ubstaD!lI ClIJ'e ar putea Iipsi e fierul; orgauisrnul are dificultati in absorbtia fierulu i care provine din vegetale, deci s-ar purea s~ vi se prescrie fier suplimental' pentru a cornpensa deficitul. Daca sil1leii vegetariana ~i I1U consurnaji produse lactate, vi s-ar putea prescrie sl calciu. vitarninele D ~i B12.

SAREA

Majoritatea oamenilor conSlIma mult prea muita sare. k tirnpu I sarcinii e chiar ~ i rnai important sa reduceji aportul de sare din alimente, deoarcce excesul ponte cauza edeme ~i poate favoriza

apari 1 i a prcecla mpsiei.

TOPUL CELOR lOALIMENTE

Ace re alimente stn! surse excelcnte pentru eel putin 0 substanta nutriti vu. incercaii eft pe uncle dintre ele sa Ie consumati zilnic,

• brinza. lapte, iaurt: calciu, proteine;

• legume eLL frunze de culoare verde inchis: vitamina C, fibre, acid folic;

• camea rosie slaba: proteine. fier;

• portoca le: vi tarn i na C, fibre;

• carne de pasarc: proteine, fier;

• stafidc si prune: fier;

• sardelc: calciu, proteinc, fier:

• peste alb: proteine:

UCHIDELE

SIll! esenriale In tirnpul sarcinii, pentru pasrrarea rinichilor san;'lo~i si pentru evirarea consupajiei.

Apa e cea rnai buna; beti cit de mull~.

52

• plinc din fainu intcgrala: proteinc. fibre. acid folic; • paste din griu integral ~i orez brun: fibre.

PRESCRIEREA

UNOR SUPLIME TE Acidul folic suplimentar e recomandai in primele trei luui, Suplimenrul de fier ar putea fi prescris dad! slnteri anemica, dar unii medici jJ recomandn de rutina. Daca mi"e,,!i variat, consurnind 0 11l11I!imc de alimente proaspete din cele de mai su • acidul {uric si fierul ,im probabi I singurcle substantc ce Irebuie suplirneruare,

CE MINeArl PENTRU .A AVEA UN BEBELUS SANATOS

PROTEJATI- vA BEBELU$UL

CAFE!\" CEAJ ~I CJOCOLATA FIERBINTE

Cofeina. slll'>stan!8 care se gase~u:: intoate cele trei, me un efecr d~\lnlitor asupra sisternului digestiv, Reduceti consumul zit, 11 ie la nu rna; muh de trei cani de bauturi ce conjin cofeina, iar daca e posibil eliminau-le in roialitate. Beu, ill schirnb, apa

rninerala din belsng.

A$A CUM SUBSTANTELE NUTltIT]VE din ali mente traverseaza placenta ~i ajung la bebelus, wi asrfel 0 pot face si multe substante daunatoare pe care le consurnau cu rcgularitate,

ALiMENTE CONSERVATE

Eviuui alunentclc conservate cum siot celc din conscrvele metal ice sau din aile tipuri de recipiente, ,fl.1 irnentelc conservate

de obicei au ndaus de zahar ~i sarc, iar 0 mare pane dintre ele contin mulla grasime, conservanu.

MOUle si coloranti. Citi!i euchetele ell arentic

si alcgeti numai produsc farl aditivi.

.Mincn!i aJi/IJrmw variate proaspete. neconservate

HTERNATIVE LA ALCOOL Orice tip de alcool pe care-t beti in iimpul sarcinii trecc prin placenta III cireulalia sangvina a bcbelusului ~i ponte fi nociv, Dc accea, e bine sli rcnunrati la toate bauturile alcoolice ~i sa vii preparati ingura baururi nealcoolice, Chiar ~i berea ~i vinurile care sc prelim] a f flira alcool sau ell con!i nul redus de alcool pot coniine aditivi ~i subsranie chimice nocive: unele COOlin nivelun crescute dill substante al dlror efect asupra sanatalii copilului

este necunoscur,

MiNCARE GATITA 81

iNGHETATA .

Evitati cantinele ell

rnincare calda, rnincilrurile semipreparaie din autoserviri ~i carnea de pui gara prcparata. Aceste mincaruri ar putea continc bacterii care pOL trece la copil ~i-i pot ameninta viata.

BRiNZA

Brinza ncua, femlclllalII. produsa alit din lapie pasteurizat cit si din eel ncpasteurizat. ca si alre produse din lapte nepasteuri zat pot fi dliLm RIO are, de aceea e mai bine sa Ie evitali. Laptele de capra nepasteurizat si produsele di n lapte de capra rrcbuie

ev i late. deoarece POI

contine un parazu nurnit toxoplasma.

POFTELE

E'le firesc ca In timpul sarcini i "it descoperi]i ca brusc incep s~ v~ placa diverse alimente, cum ar f ccapa murata ~i bananele. Daca jinduiu dupa 0 anumiia mincare, faceti-va cheful, ell mllsura Il1sll. asigurindu-va ca nu Ingra .. ~ sau nu produce i ndigestie,

Amestec de banane cu lapte AI'C un gust

delicios ~i un continut crescu t de calci u ~ i

pre lei ne. F acet i-I amesrecind impreunll o banana ell 250 rnl de lapte. Un mixer da cele mal bune rezulrate.

Bautudi. aeidulata din portocale

Sue de portocale diluat eu apa minerala gazoasa, 0 b aut mii simpla, dar racoritoare, Pentru 0 schimbare Incercari ~i alte sucuri de true te,

53

CEAlURI DIN PLANTE Dad, gravida Iiind, vreti . ~ bcti ceaiuri de plante, e bine s~ va

consultati cu un

farrnacist sau eLI un vtnzator de plarue medicinale. Majoriratca ceaiurilor prearnbalare nu vor d~una bebelusului, insa unele pot avea efecte nedorite, Ceaiul din frunze de zrneura este In mod traditional folosit pentru usurarea rravaliului.

ZAHAR

Dulciurile - prajituri,

biscuiu, dulccturi - ~i b~lIlUlile care [ac .'puma au uu continut redus de substarne

nutriti ve esentiale ~j va pot illgra\",. Luati-va energia din produsele ce cOIl,i It amidon. cum ar II piinea din fiiilla inte-

grala, ~i reduceti dulciurile,

Cocteil din fructe proaspete Experimentati amestecind diferitc feluri de sue de fructe penh" a poduce 0 gam;! l:uga de bauiuri santitease care sii Va taie setea. Garnisiti-le cu 0 folie de portocala sal! bucatcle de frecrc fixate pe pai.

SARCINA S[

ASTEREA

SFATURI PRACTICE

ell aproximariv 0 luna inainte de data probabila a nasterii. verlficati dad toare lucrurile sint pregstite pentru bebelus $1 faceti aprovizionarea casei, incft .~a va fie rnai usor dupll ce nasteti. Este momentul sa va Impachetari lucrurile necesare penrru spital si sa va ginditi la eele de

care veii avea nevoie, daea veti naste acasa. Nu luati plea rnulte lucruri ell dumneavoasrra In spital, deoarece IlU e prea rnult spatiu in salon. Unelc spitale va pun In dispozitic 0 list.5 ell ce C necesar a luati ell dumneavoastra ~i chiar articolele respective. asa di verificau la spital.

LUCRURI UTILE PENTRU NA$TERE --

TOATE ARTTCOLELE de mai jos pal fi utile in timpul nasterii si imediat dupa aceea. Impachetati-Ie separat, deoarece vc{i H vea probabil nevoie de ele in grabi\,

Tricnn cu mincca IUI\@ii sau 0 camas" de 'loa pte veehe, Yell rnai avea nevoie duptl nnstere de 0

carnas-a de noapte des~bjs~ in far·1i sail de uu tricou CU mineca

scurts.

Sosete aroase

, ..

Soar putea sa vii fie frig !11 ultima parte a rravaliului.

NA$TEREA LA DOMIClLIU Existll ctreva conditi: prealabile ce trebuie lndeplinlte ~i ar Ii bine sa discutaji ell rnoasa daca va gindili Ia ceva anurne. Acestea pre upun 0 camera l:nciiiz.illi, apa fierbirue la dispozltie. o toalcta ~i

un telef on. Ar trebui, de asernenca. sa locuiri lmr-ua toe ill care 1\ poat~ ajungc arubulanra, dad e uevoie.

De ce ave!i nevoic:

• pat ell sal tea tare (duel! e nevcie puneti 0 pi'U1~eta sub salteaj;

Deodorant Burde natural, mic

Udali-I ~i

sugeu din el

dad! gura

va e uscma.

Pudra

de talc Pentru masajul calmant al spaielui.

Trusii de bail.' perle .~i pasta de dinti, crema prutectoare pcntru huz e,

O€! asemenea:

• (J blliOla:

• c1l.rli, reviste, aparat de fntogl"afiat, UI1 walk man:

• mincare ~i racoritoan: pentru purl e ne 11.11 d um n eavo astra;

• numerele de ielefon ale

rurlelur ~i prierenilor;

• fise penLru telefon:

• orice ahceva ali foJosit'in tirnpul cursurilor prenatale ~i a~i dori sf, Folosi!i 10 limpul travaliului, cum ar fi saculetul cu boabe de

fa role, verificati mal iurii la spital.

.aoua obiecte de mobil ier ~1I suprafetele curate. una peutru iustrumemar $i re tul marerialelor. alia peruru examinarea copilului dup5 nastere;

• pro. oape, cearsafuri ~i parurt curate:

• cear -: af de plasr ic:

• un bol de plastic de dimensiuni medii; .2 recipieme mari pemrn gunoaie:

.2 pachcte de tampoane ell dispozniv de lipirc, unele superabsorbanrc:

• tricou cu rninecl lungi sau ciima~a de noapie:

54

Prosnp 'inch is la culoare, doua prosoape mid de fa~3. sapun

• cilll1~il de noapte 'nchis~ In ['a!a ell uasturi, sutieu ~i chiloti:

• scutece. pieptaras, costumas elastic sau costuma ' de noapte ~j 0 paturii pentru bebelu .

Pregarirea patului

Puneti UII cearsaf curat dedesubt. Acoperiii-l cu llll cearsaf de plastic. iar peste acesia puneti 0 alez!! care pot fi indepartatc dupa nasrere, 1li~!!1(1 pawl proaspn: fkm dedesubt,

SFATURI PRACTICE

-------- DUPA NASTERE

PARTENERUL va poate aduce accste lucruri

rnai tlrziu, da~a traval iu I sc i nstaleaza pe neasteptate. Spiialul probabil v!i va punc la dispozuie toate Jucrurile de care avcti nevoie pcnrru copil, pe pcrioada i nternari i.

Tampoane P'!ntTU silli

Puneti-Ie in sutien penIfU a absorbi seurgerile de tapte. Cele ell forme situ c de rn ai bune, Crema pcntru • mamcloane Amelioreaza

durerile de la

acest ni vel.

Un pachet

ar trebui .{(l [ie super(;tb.Y(JrDcwr p~JUrU rrimele dlC"o life

Perle, sampan, prnsop, piepteue

De asemenca:

• scrvetele;

• u seater de pllr m;l pemru usc area paru I ui CTl $i a pllig.u suiurate; • sac de plastic peruru rufe murdare,

Doua sau trei camii~i de nuapte ce se pot spala in masina de spalat ~i UI1 halat

A cesteu trc bu ie sa fi ~ din bumba deoarece in salon s-ur putca sa fie foarte cald,

lnchise in fa!a Cll

Duuli pachete de tampoane igienice cu dlspozitiv de hplre

Pupuci cu toe jos

_Bretele law

Deschls in ral;; pour« u-i pertnite behdH.)"u/Hi sa sc shm!1 c,r mOl aproape de siwd dl1mmN~V(w.slrd. 0 t:IIJUJ eli [ermoarul deschis, ;11 1l(:ClllUif imagin«

I

--

f

Doun san trei sutiene pentru perloada de ataptare

Pu rlnri acelasi sutien pe care l-ati purtlll I'll timpul sarcinii, dadi nil veti alapta.

____ A1el:eti.j ehlloti I"r~i, ma; iejcri

6 perech I de chilou CllIlll;iira0 fie chiloti din

burnbac.jn culori 'nchise. fie. ~i mai bine, chiton de unica folosinul.

Va rrebui sli I~.,ali acasa un rind de Imine pe care sri vi le poaia aduce partenerul Inainte sa parllsi!i spitalul. Nu alegeti lucruri prea strtrrue: nil ve(i

avea inca dimensiunilc de dinaime de sarcinii. Bebelusul are ~i el nevoie de h!inUle eu care oil vina

acasa, deci pregali\i:

• 2 scurece (IlLI uhati chilorei de plastic. dad nu folositi scutece de unica folosinta);

• piepraras:

• cosrumas elastic sau costumas pentru noapte;

• jacheuca tricorara ~i scufi!li:

• pi\wrli (pcntru vreme recc),

SARCINA Sl NASTEREA

TRAVALIUL SINASTEREA

, ,

'"

In sfirsit, saptaminile de a ·teplare au

trecur . i incepe travaliul. Acesta este puncrul culminanr al sarcinli, deoarece Tntilnirea pentru prima data ell bebelusul nu mai e decit 0 problema d ore. Veri fi ernotionata, dar ~i ingrijorata in ceea ce priveste nasrerea. Va veti simp mai tncrezatoare. dad va yeti pregiiti binc, astfel IncH sa inlelege(i ce se perrecc eu organismul durnneavoastra in fiecare eeapa a travaliului si sa $Li!i

la ee sa va asteptati, A cia nastere unui copil poate constitui 0 experieula plina de satisfactii si, dad! 8111- teti calma ~i relaxaia. c chiar posibil sa va bucurati de ea. Exersati tehnici Ie de relaxare si respirajie til prealabil, pentru a va ajuia sa ramine~i calma in tirnpul conrractiilor i Sa faceti fa~a durerii, Nu fiti dezamagita daca travaliul IlU evolueazli exact asa cum v-ati asteptat,

CUM STITr CA A INCEPUT TRA V ALIUL----

. .

S·AR PUTEA SA V A FACETI GRIJI di nu veti recunouste debutul travaliului, dar e foarte putin probabil. ell toare eli e posibil .5 confundati primcle contractii ale

SEi\iNEPREMERGATOARE TRAVALI Lm

Elirninarea dopului gelarmos. Dopul viscos, IIlUWS. u striuri de singe care 3stupa colul uterin tn timpul sarcinii, se clirnina de obicei prin vagin, fie Inainte, fie ill stadiile pre· ecce ale travaliului.

Ce sl1 ['uee!i

Accst dop sc poare elimina ell cireva zile lnainte sa tnccapa travaliul; a~tepta\i plna avep comracjii regulate Tn rcglunea abdomen LL lui S,I u d u reo de spate sau pina se mpe [ltHlga apelor ~i apoi sunati la spital.

Punga apelor s-a rupl Punga cu lichidul care lnconjoan'! bebelusul se poare rope oricind In timpul travaliului. Peate 1'i 0 scurgere masi va ~i bru ~cil, dar e mu It mali Frecventa 0 scurgere discreia. deoarecedescori capul copilului e angajai; acesta opreste scurgerea masiva,

Ce sfl Iacetl

Luati legdtura cu spitalul. Trebuie sa merger] la spital chiar dad. IlU aveji nici 0 contract;". deoarece exista riscul de infecjie. Concomitenr folo iji prosoapc igienicc penrru a absorbi lichidul.

Contractlile

Accstca pot incepe ca niste durer; surde III pate sau puiep uvea dureri sub fonnll de junghi I'll jos spre coapsc. Pe masurii cc timpul trccc veri avea rnai degraba contrnctii in abdomen. dccit peri oade de durcri d ifuze

S uSI inure.

Ce sa faceti

Atunci cind coutractiile par a Ii regulate, cronometraii-le. Dac~ credej i c~ sinreti in travaliu, lua~i Icgatura ell spitalul, Daca comractiile nu sint foarte frecvente (Ia flccare 5 minute) sau foartc dureroase, nu c nevoie sa mergeu imediai la spital. De obicei, In prima

travaliului (;U coruractiilc oc pot aparea ln ultirnele sap'umini de s!lfCina. yep fi capabila sa va dati scarna ea rravaliul e imineru, deoarece c anuntat de anumite semne,

nastc r e rravaliul dureaza cam 12'plna la 14 ore si de cele mai muJ te on C mai bine sa perrecetl acass clteva ore din acest limp. M i~ca!i-va user prin camera, odihnindu-va de cite ori SilllJ1ri ncvoia, Pmeli s~ va relaxaii I1ictud 0 baie caldji, dad! punga apclor nu $->1 rupt rnc~, sau sa Iuuti () gusrare U~O'lr~.

De I" spital vi sc va spline probabll sa asteptati Plna cinrl contractii [e. devin desrul de pu rernice s i se s u cced la fiecare 5 minute ~i doar apoi sll plecari spre spital.

DEBUTUIU FA.LSE

De-a lungul sarcinii uterul se contractil. In ultirnele saptnminl aceste contructii fizioIogicc (false) devin mal puternice, fi'le i ndu - vii sii c redcp eli a tncepur travaliul. Comracuile de nastere adeV~l'a(e se succed In intervale regulate ~i crcsc progrcsl v in intensitate '. i free venIa, inc;1 !II' trebui sa fi~i eapahilli a va dati searna cind a inccput eu adcvara I trava I i III Ocaz ioual, ccntractiile lncep sl apoi dispw·. Continuati sa va miscati;

in limp VOl' revcn i.

contructii

CRONOMETRAREA CONTRAC'fIILOR

Cronomeirati contractiile limp de 0 od\, notind ctnd incepe Si clnd se sfir~~le fiecare. Vor deveni mill putemice Si mai frecvente si vor dura eel putin 40 de secunde 0 dala ce travaliul S-3

in uahu, Diagrama vll arara diverse intervale Intre contracu i, inregislfale in perioada de inceput a travaliuiui ..

15 minute

56

PRIMA PERIOADA

TRAVALIUL ST NASTEREA

iN ACEASTA PERIOADA muschii uterului se conrracra pentru a dilara colul ~i a-i perrnire bebelusului sli lrcaca pri n el In timpul nasterii, Aceasta dureaza in medie cam 10-12 ore pcntru primul copi I. Sa nu vii surprinda dadj vii veti sirnti brusc cuprinsa de un alae de panica. Oricit de bine v-au fi pregiirit, scnrimentul di organisrnul dumneavoasrra esre supus unui proces pe care nu-I PUIC! i controla v.a poate infricosa. Rarnlnetl cIt de c!!.lma puteti ~ilncerca\i sa urmati mersul tlJCSC al narurii. ACeSl!! e momentul cind veil aprecia eel mai mull prezenta partenerului sau a unei prietene apropiate, ITI<li ales dadi au cunostirue despre

nasrere si all urrnar .

cursurile prenatale ..

INTERNAREA iN SPITA.L

Odat~ ajuusa la spiral, vel; fi inclmpinata de 0 moa~~ care se va ocu P" de formal i lii!; Ie de internare. Partcnerul poatc rl1mi'nc cu dumueavoastra Tn tiuipul acesia. Dactl veri nH~le ac asti, rnoasa SHU medic u t VM va p,·egal; penm nasrere 11111"-lll1 mod foarre ascmanator,

intrebiirile mcdicului Medicul va vcrifica documentcle medicalc lmoclnile in tirnpul sarci ni [I '115 vu irureba daeii s-a mpl punga apclor .)i dacn ati cl imina: dopul gelatinos. Va dori s~ ~\ie amanunre d espre COil tractii: d nd ~ u inceput, ctt de frecvenie smt, cum Ic ,imt;(; si cit durcazh fiecare,

Dupa lnternare Dupfl consuhatia de III internare puteti face

o baie sau un du~.

Consultatia

Dupii ce v-a]! schimbat 1'n

c~ ITIll('8 de noapte de spita I

sa" ,11 hainele aduse de aea~a spec i al p~ ~ tru n ".~tc,"C, mcdicul v~ va masnra tcnsiunea an eli al~, t emperaiu ra ~ i pulsul ~i soar putea sa va facil. Ull tuseu vaginal pentru " controla cit de rnu It S-H dilatat COiL,].

batllile inimii bebelusului pe 0 pe rio ad 11 de aproxima t.i v 20 de minute.

Aslfel vor r; siguri C~ bcbelusul primeste suficienr oxigen in tirnpul contracni lor.

Ce vii mal l"amine de fleul Vcti Ii ru galtl sa d u\i Q probli de urina peurm tcstarca eventualei pre~en!e "" protcinelor ~i a zaharului, Apoi pmeji face 11 haie sau un dus, dad punga apclor nu s-a rupt indi, tlupii care veti merge direct III sal a de rravaliu sau de nasrere, III lunule de conduita spitalului.

pentru II veri ric" pozitia copilului ~i dilma\ia col ul ui. imreba!i, dlIC~ nu vi se spune; este lncurajaror sa all ali cit de mu I L s-a di latat cui ~,.1. Aces I I ucru s-ar putea ,if nu lie illlimple intr-LIIl firm cons rant. De obicei, examinarca xc cfcc tu"az~ intre contracui, deci spuneu cind sirnlip cil Inccpe vreuna, Vi sc va spune probabil s~ stali culC!lt>t pc spate, spri j; ni t~ de peril e, dar, dad, vi se pare eli pozipa e incOITIQd~, plileli :;~ suui pe 0 parte .. incerca~ s~ v~ relaxa]] cil de mull puteti, .\~ l1lic~oralj mice disconrort, Pu teu folos i, de asemenea .. i nhalatorul cu am estec de gaze.

COLUL iN TIMPUL TRA V A LlULUI

De obicei este inch's printr-uu iuel muscular. AI!i rnuschi se 7ndm'lpl~ in SlIS ~i fn jurul uterului. Acestia

se contracta in tirnpultravaliului trsgind colul sure tiler si apoi imim:i.ndu-I alit de rnult, inc11 C suficient de dilatat ca Sa permiia trecerea capulu i bebelusului pri n el,

Controlul bebelusulul

Mcd icu I. sal' rnoasa "a vcrifica pozijia bcbclusului prin palparea abdomenului ~i Ii va asculta b:"ilaile in; mii cu un SL~105G[]P relijl sau cu II n dispozitiv de amplificare a zgomotelor cordul ui fetal.

Svar pmell ~ii vi se atascze un microfon pentrn a lnregistra

TU~EUL VAG.lNAL Medlen I sau moasa v Ii poate faro tuseu vaginal periodic

1 Colul ferm S~ inmnaie treptai darorira moditidlrilor hormonale.

2ColllroQiile usoare deter.. minli stergerea colului (reducerea lungirnii sale).

57

3C1nd e cornplet stcrs, coruracuile mai purernice il dilal~.

SARCINA S[ NASTFREA

rozrrn l'E~TRU PRIMA, PER]OA'IDA

tl1~' ,:;111 LIL)":i! i i ""rii,lo: (il v.:b1ld perioarlu, d!;0<I!~!J(' p[n:j\~i diferite "or f <;ur,lwl;)J>ik:in Jil':!'J:;WDL~ dileritc. E:OO:eJsu,:i ll«~~~Dp0~~[i i diuai ntc, tilcii ~'" puteti mID"- C!J Ll~Ill"j!lll ~usc:s[i ilc 02["'1'111 IIi dlll[,m)n ",-",SI ";, V,,~1. '''J('"' "1.-1 .::i!l'ilIlll'.llmik !!)r'lnIPm" Y,i [.-iJil" pt'ri'J!.i1d~ d(.'Tili~.\ .I<ll:i c;l~kHli

S~',!.i pe ~, pnrte ~ em pe ,~P<ll~ _ cu capul ~i, coapsa de dcasapra

,~pJi_j:ini,fe pe pernc,

:stiDd :~[l~,'ijiruitlil

tij ti 1)1 pul i:nilr,;,<:~i i I(:oT j'i. <;I!"~ ~[!rij.ru:! l-vu tl" " ~upr~.L"'I,;i L<li:JL~mJiDll. (~UlTI ill' fi un pcrrtc, om SC31l11 san p~11.il de '['lila] SI"U "t ~!"~[lllfIJJl d~ld'i -::: uevoic,

5ezl'i.l. ~1)!'ijtlJ~.i'i

!l~~~'jj:i-~'ii. l u fllll!, b,l<~b:i~, [111IJj ~CCjl111 si puncti capul pc ~8 s.!,rijiuit ilD.,~ 1"1::1,,1", :>;'1''' ,i i li!j "~ ';Jlr'ld ~ I" a ,,,,1,, IJFlj.'l':'llg!.ll~ l{;lmLr.:':'~1 <;(1 !;~[lIJ'I".bjj (kplirlIl~i. Putcti

pune I) p'~m;i, ~i sub ~::.l'IJI,

c .... POA'fF "',"leI!: rARl'ENERLl.

!!! f[j lLIJLPI1L C:UJ]t["<l~lliko.r Iiiudnti-o. '.i(r~riri"i ~[Nijjll ~i mkgticrc. N'u ~._~ II' JI.I J iru ari rl'h~;-;_ !""'" d<lr""j" I:, J,_, 1'r<:~~f1!'J. iJUl[I[I"';IV~"I~lr~: ~inlO;:li imponaut.

• Ami nriti-i de tchni cilc ,t..~ relaxarc ~, '''''J'i''']Jt'' ]l<h'<1rt< Ie-a In "ii\ttl( YlI:'.::i (.:T, 41::-49 J. • ,5L~r~c~i-i fruntca .. ru:,ri-r UI1 ,,1I(lP ok ~ p~? ~inq i-I

ml'" , le, "L~gp-i ~p"'I<::J~, "1Jg<'r<li,i'18;:tlJ[llbW"~1 pozi- 1b ~!JfJ, fuocti orice ~J' ,:i,lUt2.-.f'" rl1'·~.f.'!ri dinai II rc ,em.: ,,"I mir,:;.1LI'<TLI.;:< '>1 ~<IJ':' ~ 11pU] de !m~~~j :,!=-i pluc.

• Juc$ f('o;ilJl de mMiIllr" irurc P~(lf;ll~1 i"i d ,I ill'il~il\'i};:l~!T,i ~l persounlal ~p'LJJILiLuL Eli lu curent ell dorintclc cl, d:: exc.uplu cd~ r.::f;;',irn,,, .. I:. umelioareu durerii.

Sp'd!ii,!'I~!i .II.;! [1\1 r""I~l'r

."" ... '111d JII <'D:i~~rc: ~ lib r.:-i<).l,d:;. de: 'ID;_:t:'&'-J[ iI 'II,yriliuLui I'll iuis~';mi .J~ wJ!.) pioil ,:(!b. !--<If n')h?~ ",1 ,,~ /_".;,i_ blue ~;:;, .... it ~pi~i il~i!i de :=i:II~I).~I'i.i'

du:n.I~ICii'i(~a!nl"~ j,l t.1rIpILI mc'tw;:.;i ilor, Ii:1 ~'9. ]M111:O ='" ~P'llt'[.;:, b<lU l'I~I~Jli;=j 1~1)p.~"!ITi~

!'i:'~im,:,.e.-,: l~r,rrJT(:m·(j .qr;-:.-!·dJJ,!

\

~f:II'~i (' .. i?!,'f:,) I f.L! p.'I'tl!t.:!"{111 I dt.ir~~I(J)·L'(~

I

I

i

TRAYALTUL SI NASTEREA

ill gen u n rh i co fa ta in jus

Stali in genunchi cu picioarele departa!l!, iar u partea din fatli

11 corpului sla~ sprijinil1l pc ctieva perne sao pc un sac co boabe de fasolc, incerca~i sa ~Ia~ cit mai sus posibil. f ntre contmctii Stali pe u pane.

in patru Is be

Star; pe podea sprijinindu-va In gcnunchi ~i in mlini (pe 0 saltca e mai confortabtl] ~i balansati-va bazinul in fata si ill spare. N u va nrcuiti 'pate le, imre comractii relaxati-vs partea din fala si [a,ali-va capul sil atirne lntre braic.

D REREA DE SPATE iN TIl'VWUL TRA V ALIULUI Ciud bebelusul 5C Iruoarce 1D uter, capul Sall tinde sa

apese pc coloana dumneavoasrra determiniud durerea de spate. Peruru a calma durerca:

• ill timpul contractiilor asczati-va 111 sprijin pc. geuunchi $; mtini, pentru a deplasa greuuuea coplluiui de la nlvclul spatelui durnnea voastr~ .~i leganHti-"n bazinul If] fa[ll ~i In spate; miscati - v a pri n cam era irure contractii:

• ruga~l pancncrul a va rnaseze spaiele "au. intre contracrii, puneu-va 0 SlicJi\ ell apii caldil in panca inferioar'L a coloanei vertebrate.

RESPIRA rIA.i PRIMA PERIOADA

ReSIlin1lii ndinci. egale Resplratil superflclale RO!Spira!ii adilJe.i. egale inspir,ltie ~-----------------

explratie

Durata eontruetiel

La tnccpurul ~i Iii sflrsitu! conrractiei respiraii adlnc si unif rill. Inspiraji pc nas $i expirati pc. guru. Cind contracria e ta intensiuueu ei maxim~. tncercau sr. respirati mai user, superficial. In. pirati i expirati pe glllil. Nu exersati acesi lip de respiraue prea rnult limp, deoarecc va VOli simjj ametiia

MODALlTATI DE A vA AJUTA SINGURA

• Mi~cali-va In inrervalLl1 dintre contructii; va va ajul" sa faceli fala din punci de vedere Iizic durerii, In limpul contracui 11Ir gH5i!i 0 pozitie comoda .

• 1nccrcafi sa Stali In pozitic venicala cit mai mull po ibil, pentru eli '" acest Iel capu I wpil ulul e fixat pe col ~i dercnninit contracui mui putcrnice ~i rna; eficiente.

• Conccntrati-va asupra respiratiei peutru a va calma si penrru a nLL v~ mai glndi I. contractii.

• Relaxari-va lrure coutracti i (vezi pp. 48-49) pentru a nu irosi energia: veu avea ncvoi€ de ea rnai rirziu,

.Omaji snu chiar gerneti si mormairi pentru a VllLL~ULU durerea. • Fixati eli privirea 0 pat;! sau un obiect pentru a inccrca sa nu va rnni g.rndi]i 10 oontractle.

• in timpul unci coruractii nu vii rna; ginditi la urrnatoarca. Peate e bine sa vedeti fiecare comracue ell pe un val pe care trebuie "j-I dep1i~ili penrru a aiungc la bcbelusul dumneavoastra.

• Urinali des. peniru en vezica urinarf sii nu srea Tn drurnul bebelusului,

Masarea reglunii inferionre :1 spatelul

V~ va ameliora durcrea de spate. va va calma si va va reCOnf0I111. Panenerul ar trebui s~ va mascze in zona iuferioaril a coloanci • folosind podul palmei ClL Jlli~"iiri circulate, Ierme. Pudra de laic perrni tc rnlinll cure face rnasajul s;'l aluuece rnai usur.

59

SARCINA SI NASTEREA

---------TRANZITIA

MOMENTUL eEL MAl DIFICIL din timpul travaliulni cste sfirsitul prime) pcrioade, ciad contractiile slnt cele rnai puternice. Dureazjl cam lin rninut cu ~!1 interval de Ull mill LI t inrre ele, deei este p II ~ inti m p de odih n);j In tre douii contractii, Acea tactapii, care de obicei dureaza cam 0 jumiilale de oril, e cunoscutf ca perioada de tranzi(ie. Veti fi obosill't si poate descumpanitu. inlacrimatii, irascibila sat! chiar furioasa. Veri pierde probabil simtul rcalil1i(ii si veti rnotai intre contractii. Sint frecvente greata, val~iilurile ~i Irisoanele.

Soar putea sa simti!-i 0 nevoie imperioasa ~a tmpingetl. Daca 0 faccti proa dcvrerno, colul nu a avut limp inca s.a. se inrnoaie ~i sa. S8 dilate. Spuneti-i rnoasel sail rnedicului eil sl'nte\i gat" sa Impinge!i. Va va face tm tuseu vaginal si va constata daca colul e sau nu com pie! dilarat.

Oprltl-vii singurli dill i:mpins Dadi rnoasa suu rnedicul v1\ spune d dilatatia nu C (01)1- piela, spunej] .Jruff, 1"1\1 ff. .,una", 111 aceaSla pozirle (vezi deasupra, it) dreapta). Soar putea sa vi se parU utili! inhalarea unui amestec de

gaze (vezi p. 64). Slap in genunchi, cu fundul in sus. ~i C L! ca pu I culcar pe brute In nivelul podelei, ACeil~!H pozilie reduce nevoia de a impinge ~i in plus ingreuneazs miscarea de fmpingcre.

RESPIRA TIA iN 'fRANZITlE

[{e.~pir"rii seurre Respiratd scurte Rcspimtii scurrc ins.jJiralie------------------

sul15

user llfarii

Dud simlil.! nevoia sa irnpingeti prea devreme, spuneti-va

, Jlllff. huff. sufla", inspirind siexpirind de dou~ uri scurt ~i apoi suflind indelungar aerul afarli Cilld uevoia de a Impinge sc atenueaza.cxptra: i superficial $i uni farm,

CE POATE FACE PA.RTENERUL

.·Ajutaji-o sll se relaxeze, illcurojind.o ~i stergindu-i mice urms de transpiratic: dad nu doreste sll fie alin"'~ Slatl de a pane. .·Respirali lmpreuua CII ea in tirnpul contractiilor

.·Puner1-i sosere grease in plcloare ~i, daca acesrea-l I remU.r1i , ~l1ejl-i-je nemiscute .

• Dacfi simre uevoia sa impingu, chemati din nou rnoasa sau rncdicul.

La 7 em, colul se simte apl arizat, bine imins

in jurul cupului

belle ILL $ ului. Clnd 11\1 se

mai poate ~im!i colul

(di laiatie de aproximati v 10 em). di laratia esre complera,

PERIOADA A II-A

ODATA eOLUL DILATAT, puteti Impinge; a 11lCepUI a 11-<1 perioada a nasterii. Eo etapa care aduce mule mal multe satisfactii eoruparativ ell prima, deoarece acu m parricipari efectiv cu propriile forte la contractiile purernice ale uterului ~j ajutati copilul sa iasa afara,

Chiar dad! conrractllle sint mai puternice, nu vi sc par la fel de rele precum cele de dinainte. Impingerea consti tuie 0 rnunca grea, dar moasa va va ajura sa gasi!i cea mai convenabilh pozitie pcrnru accasta, alaruri de partenerul dumneavoastrd .. Va va ghida si incuraja ~li impingeti cind e eel mat necesar, Nu va grabip ~i bucurati-va eli aveti privilegiul sa participati efectiv La nasterca copilului dumneavoastra, Aceasta a della perioada dureaza de obicei cam 0 oril. pentru prima nastere,

UESPIRA TJA iN A II-A PE1UOADA Respiratie :ldtn(~ R-eSI')ira~ii rldind~ eg,ah: lnspiratle

Respiratii egale

IV

expiratie _:_ __ ..:.... _

impinge

I\.J

impinge

and dori~ ~("j impingep (se poare 1nlimpla de rnai rnulre uri in timpul unei contracts). inspirati protund 0 dala ~j apoi [iJle\i-v.il respirajia, ca si cum v-uti opri; e important s~ face~i ceea ce vii Indeam n a propri u I oganism. In tre perioadele de impins, respirati de. citeva ori adtnc $i liJli~1.i1. ReluKa~i-vi'i atunci dnd contractlile slabesc in intcnsitate.

60

TRAVALIUL 51 NA5TEREA

POZITll PENTRU NA!;iTERE Jocerc>lli s~ v~ gilsiti 0 pozitie clt mal venicaj!\ posibll ctnd impingeti. deoareceasrfel uLi1iZiq.i gra vi lal;i<l ~i nu v1l impotri viii ei.

Chemult

Este 0 pozi lie foarte bu n~

pentru nastere, deoarece ofera 0 deschidere Jurgll a bazinului .~j fotoscstc gravitatia ca factor ajutator la impingcrea bebelusulu i tn a.farlL Svar putea ca aceasta pozine sa v~ oboseasca dupa un limp .. dac~ 1HlW exersat-o dinainte, Panenerul poare 51<1 in sezut pe marginea scaunului, cu picioarele depil.rlme,. iar dumneavoastra puieii sta III Ire genunchii lui cu bratclc sprijtnne de coapsele lui.

in genunchl

AceaSt~ pozitie poate fi mai putin cbosiware ~i esie ~i ea 0 pozirie buna peutru im p i 11S_ Cite una j mar de Ii ec are pa rte

va confera stabi litate. Puteti glisi eli pozitia in patru lube e de asernenea contortabile: !il1e~i-v~ spatele drept.

CE POATE FACE PARTENERUL

! • .lncerca!i s~ 0 ajutati sa se relaxeze ~i corninuau sfi. 0 Incm:ajali ~i sa 0 sus~i nell.

.·Spune!l-i d vedeji cum i:~i face aparitia capul bebelusului, dar nu fiti surprins dadi nu vii bag~ in se3111a in timpul nasterii.

in ~ezut

o pozitie obi~nujt~ peutru nastere e cea ~li!1d in pal, in sezut, sprijinita de perne, sail de u n sac cu boabe de fasolc, Puneti barbia in piept si

pri ndeti-v3. cu miini le de coapse

aiunci 'ci!ld impingeji. iMre co n trac ti i rel axa fi - vit s tInd pc spare sprijinita de perne,

MODALlTATI DE A VA AJllTA SINGURA .impinge!i uniform. ~i susrinm tn timpul unei conrractii. • incercali s1l v1l relaxati muschii perineului, deoarece va ~,im!i!i ca ~i cum ali pleca CLI torul,

• inccrcati sii rlimtnc~i ell fa!.tl relaxmu.

• Nu va preocupaii sa controlati ernisia de rnaterii fecale sau picrderile de urinlL

• Orlihniti-vi; cit de mult puteti lOlre crJnlroC\ii in vederea p~slrlirii energiei pentru efonul de II Impinge.

SL;'li conjortabt!

cr r pi c.im~ rete: del'iirtOlI!

61

NASTEREA

,

SARCINA SI NASTEREA

ACUM E PUNCTUL CULMLNANT al travaliului ::;i bebelusul e pe cale 11 se nasca Este Ioarte ernorionant, deoarcce ii putef atinge pentru prima aara capul c1nd l~i face aparltia si-l

veri putea lmbratisa curind dllpa aceea, Dups nastere, ve~i avea lin imens sentimeni de usurare, la care se vor mai adauga uirnirea, Iacrimile de bucuric salt poate un sentiment de tandrete coplesitoare penrru eel mic,

Relaxati-vii Impreunii

cu partenerul PreZeJ1[3 partenerului pe perioada rnultor ore III ala de travaliu 'Ii! va I inisu ~i vli va da incredere.

1 Capul copilului se deplaseaza apropiindu-se de orificiul vaginului, moment in care pancnerul dumneuVOaS1J!I va puiea vedea perineui bornbtndu-se, irnpins de caput copilului. Ll curind va putea fi va'wI chiar capu!. inairuind eu fiecare contructle ~j eventual alunecind cite putin 1'113poi. cind contractia diminueaza. Nu vii descurajari daca se illlTmpli'i aces! lucru. e te

perfect n o rm ai.

2 (ind se vede crestetul capului, ruedicul sau moa~a vll va ruga sa nu mai Impingeti deoarece, capul Iiino expul zat prea repede, pielea dumneavoast ra soar pules rup"', Deci, relaxati- va si pentru cite va secunde gifij\i en un cline. Dadl exist1i riscul unci rupturi sernnificarive sau copilul e in suferinta, vi se va face 0 episiotornie (vezi p. 66). Clud capul desiindc orificiul vaginului, s-ar putea li. avcti o senzane de usru-

ri me. care d II rcazil pu] i 11, u poi urm cazli 0 sell za! ie de amorteald. deoarecc tesuturile au [osn Intinse peste masllrll,

3 Gnd se naste, bebelusul privcsre eLI fata in jos, Moasa SULI rnedlcul va com-ora cordonul ombilical pentru a se asigura ci'i nu se tncolsceste tn jurul gillllui copilului (c1adl e asa, cordonul poare fi treeut peste cap dnd l~i face aparitia ~i uuncluul). Apoi copilul t~i tnroarce capul intr-o parte, in asa fe I In cit se anll pe aceeasi lillie cu umcrii. Mousa sau rncdicul Ii curala ochii, nasul ~i gum. iar dad e necesar li aspirll eu lUI LUb nrice urm1i de lichid din diile respiratorii supcrioare,

62

TRAVALIUL $

NASTEREA

INTREBAru 1;\1 RASP 'SUR 1

Sln! foarte illgrijoratll III ce privefle lezluulle pe care le-as putea mfel'i in limpid nasterii. Erirlii IrrelW pericol

III acest sens?

Nu va veri produce leziuni atunci cind 'Impingeli. Peretii vaginulul sint elastici $i au pliuri. dcci sc PO! intinde pentru u-i perrrutc bebclusului s~ treaca.

4 Corpul bebelu ului nluneca in Mara 0 data ell urrnaroarele doua comractii. Moasa sau medic III II va prinde PI' copil de sub axile, 11 \,>1 ridica, apoi iI va aseza pe abdomenul durnneavoasua, Iiind inca legal de cordonul ombilical. Bebelusul va avea probabil la lnceput 0 culoare desrul de albastruie, POUie IT acopcrit de vernix i

are striuri de singe pe piele, Soar putea sa pLinga. Dad respira normal pureu .,It-I tine~i lie 1,1 lncepu: la sin. Altfel. mo~. a va trebui sa-I aspire din nou, iar dadi e neee-

. ar va trcbui s<\-i den oxigen.

Ar trebui sii-m! aliipte; eopilu! imedilll (Iupii nastere?

incercari s:'I-1 puneri pe bebelus Ia in ~i lasati-1. Nu exis:tn secrerie laclrui'l in ell dar bebclusui nou-nascur deseori are instinctul de a sugc dcsrul de dczvoha; i31' supiul ti conferf 0 stare de confon.

PEIUOADA A ill-A

in tirnpul sau imediar uupii nastere vi se va face 0 il1jec~e in coaps~ ell un medicament dcnumit eraomctrind, care nre rolul sit determine (llerul sil se conrracre mal purernic ~i ~ eli mine placenta ctl mai rapid. Purctl pierde mal mull stnge ~i exLla rise de bemoragie. dad! asteptati ca placenta a lie eliminata ill mod natural. Vorbiti ell moasa sau medicul in prealabil, Peiuru elimlnarca plaeenrei moasa sau medicul \',1 pune a ll1in~ pe abdomen. iar ell cealalta vlllTage usor de cordonul ornbilical pentru a ajuta ca placenta s~ fie elimlnata. Dupa aceea, VOl' cornrola placenta pentru a fi siguri ea este inLreagii.

63

SCOR L APGAR

Imediat dupil nasiere moa a sau rnedicul va evalua respiraria, riimul cardiac, culoarea piclii. rniscarilc ~i raspunsul la 51 imu Ii ale bebelusului ~l-i va da 0 nota Intre 0 ~i 10. Majoritatea copiilor au un seer lntre 7 si 10. Scorul CS1C acordat din nou dupa aproxirnauv 5 minute. CInar dad initial scorul a fo I SC8.ZUl. soar putea imbunalflli la a dou a evaluare,

Sa devenim 0 familic

Dupa nasiere. puteu sa va relaxati ~i ~a petreceti citeva eli pe linistite alaruri de eel rnic,

DUPA NA~TERE

Vcti fi curll\al5 ~i spalara ~i chiar lIdata pilla 13 pielc, daca este nevoie.

Moasa, eventual medicul, va clntari si va masura bebelusul ~i Ii V8 face un control rapid pentru a vedea dad! totul e in regula. hnediat dupa aceea copilul va fi prcluat de mcdicul pediatru, Soar puiea ca bebelusulul sa i sc admlnisrreze vitamins K peruru preven irea U 11ei tulburari de coagularc. rare. Cordonul ombilical va fi trill> intr-o "c;lama" ~i va fi tiliat curind dupa nastere, mal ales daca s-a adminisirat ergornctrina.

SARCINA $1 NASTEREA

------------~CALMAREADuRERrr-----------------

DESI DE OBICEr NA$TEREA nue farli dureri, durerea e folositoare; Iiecare coruracrie vii ad uce eu un pal' mal aproape de bebclusul dumneavoastrd. Orielt de convinsa sinteti sa nu folositi calmantc, incercati s1i riimlncri reccpriva Ia oricc variant". Nevoia de 'mijloac,e de calmare a durerii depinde fount muh de evoluua travaliului ~i de

capaciratea dumneavoastra de II face fata durerii, S-ar putea sa

fill capabila sa SllPOITlI{i durerca folosind rnerodele de autocontrol

de la pp, 59 ~i 61; durerea e iniotdeauna rnai rca, daea 'incercati s~ luptati rmpotriva ei. Dar dac5 SCnZ2[ia de diu depaseste

ceca ce dumneavcastra puteti indura. sollcha]] calrnarea

dureri i Si nu resi m~i~i acest lucru ca pe 0 Infringerc,

ANESTEZ.lA EPIDURALA

Prin anestezia epidurala, lin anestezic aciioncaza tc rn p orar 8'UpW nervi lor corespuuzdron resiuni, inferioare a corpului, ~are va arnorn. Poaie 11 r 0.1 os ltoarc rnai al es pen tru durerilc de spate, d in ti mpul travaliulu i, Nu lome spitalele o utilizcaza. Momentul

admi nisrrarii auesreziei epidurale trebuie ales. cu rnulta grijli. penrru ca efectul ei sil

se epuizeze ill peri oad a H Il-a ~, nasterii, AllfeJ va va lua

mai mull limp sa Irnpingeti

co pill! I, iar ace st fapt c resre probabilitarea de a avea nevoie de episiotemie sau de forceps,

Ce se intimplii

Efectuarea lind anesrezii epidurale dureaza cam 20 de minute, Veti tl rugala ~a

s ltfu geti genu n ch i i su b Mrbi c,

In asa fel incIT. spatele sa se curbeze. Anesrezicul este injectat pnn intermediul unui tub in reziu nea in ferioara <I spate! u i. i'u bu I esre llisal pe loc pentru a vi se putea adminisrra in cont i nuure anestezic u L daca e De vo: c. A nestezia se epui7..eaz~ in aproximatlv dou.a ore. Veri uvea manlala 0 perfuzic la bra! ~i verl fi rnonitoriunil conrinuu. S·ar putea ca mi~ crlriJe sii va lie li In i late. dar ill uncle spitale, in timpul anesteziei epidurule, vi se permire miscarea prin camera.

Efecte Dumneavosstra, Oaca.

anest ez i a arc e feet cores punzator, ar trebui ~1'i 11U mai llil1l\.ili nici 0 durere ~i s~ r~mioe\i complei constientd, Unele femei se simi sliibile si au dureri de cap care pOI pers i sta cneva 0\"6. Ci\eva ore vi'! vej: sinui si picioarele destul de greoaie.

Bebelusul, Nici unul,

Admini ... trarea anesteztcu I ld Un ac este inrrodus 10Lr<: verrebre. Un tub ti 11 este uecm prin ac, iar ancstez i cui I oc a I IIeee di.rcCI pri n ace sea,

ENTONOX (AMFSTEC DE GAZE)

Un amesrec de oxigen cu proioxid de !l;;:OL deterrnina 0 ea I m are co t1 siderab il~ a

du reri i, de~i nu co mp let it E util in prima peri oad ~.

Ce se inlirnplli

Inhalap gazul printr-o masca limllii en mimi. Masca e ruasaIll printr-un tub la lUI cilindru. Gazul ui Ii este ncceSIlI"* Gam

oj u mutate- de minu I. pemru a annge COIlCl:I)lJ;3tia de virf, de,cj [rebui e .~ resptrati adlnc de cneva ori prin rnasca I R i nccputul eontrnc~ei.

.1~{'ClE

Dumneavoustrii, Gazu! actioneaza dew ill punctu J ell I· rni nanr al durerii, ceea ce S-M putea sf!. nu fie suficie nt.

Soar putea sa vl~imli~ ame~l<l sau s3 v~ si mliri diu In timpul inhalarii.

Bebelusul, Nici llilll L

PETIDINA

ESl<! udmini.~lrm!i dc;,l,'m; foarte devreme. tn Lilllpul pn l1lei

64

Amestec de gaze

Puteti regia cantitatca de gHz pe cafe 0

ill h ahll i Si a vcp Ii bertale de

(

.:

/

perioade a traval iului, il"l special dad sinteti nelini~tltii sal) "n e greu ~!i v II relaxati,

Ce se intimpJli

Petidina se va ad ministra probabil printr-o injectie Yn fusii sau coaps~. Efccmi se ill staleaz.'i in 20 de minute si dureaza dou1\ pjn~ Ia trei are.

Efoctc

Dumncavoastra, Petidina are cfectc di teritc asupra feme ilor Unele se simt cal me, rclaxate ~i 1111 pic adormitc, dar constieme de ce so pcuece in juri altele se pIing d nu se mai pol conuola ~i se sirru cusi cum Ill' Ii Mut alcool. S-ar puiea .>ll. v~ .,i mil P ,.l1u ~i B posl bit ;.l! nu 11!i 10 stare 5a va rni~ca~ prea mull. BebellL5u1. Dm:~ c adrni ni $L]"ali1. Inane aproape: de momentul n"-~l"ni.1i ponte \m-; respirauile si-l poate adormi, Touisi, respirolla rnrn poat~ f usor COn?CtlUa dup>i rm;olere. iar somno!en(.a dispare cu.ri:nd.

TRAVALIUL SI

ASTEREA

TENS (Stimulate nervoasa electrica transcutanata) Mic~orem\ii durerea ~i stimuIc,WI sistemul narural al organismului de calmare a durerii, ell a.i utoru I unor impulsuri mid de curent elecDie la nivclul spaielui

Aces! aparat vii e de ajutol' III ullimele luni de sarcina,

E posibil ca spitalul s1l nu \'1\ PO<l\l~ ore r i un asrfe! de aparat,

nervi lor care i:nerveaz1i uterul. Elcctrozii slnr Jega]i prin fire de un dispozitiv de control, care este tinut In 1111113 ~i cu ajutorul "amia pureu regia intensi ratea curentulnl electric.

Erectc

Durnneavoustra. TENS diminueaza durerca, mai ales dilca e Iolosi: In travaliu, la inceput. Uncle fernei lnsll nu simi nici un efcct.

Dad travaliul e Ioarte durero .. probabil eft TENS nu e sufic lent,

Bebelusul. Nici unul.

Ce se intimplli

Patru tampcene COulil11nd electrozi sint lipite de spatele durnneavoasrrs, In zona

PE TOATA PERTOADA 1RA VALTULUl bilt~ile inirnii bcbelusului vor f urrnarite, incit urice emn de suferinta sa fie descoperi I cit mui rapid po ibil. Area: La se poate face fie cu un stetoscop fetal. fie cu un dispoziriv de amplificarc !I sunetelor. fie ell un monitor electronic.

STETOSCOPUL FETAL SAU OISPOZITIVUL DE AMPLIFICARE A SUNETELOR

Moasa sau mcdicul pune instrurnemul pe abdornenul dumneavoastra In intervale regulate pe roatii perioada travaliului, pentru a auzi balililc cordului fetal.

MONITORJZAREA u ELECTRONICA A FATULUI Reprezinia 0 posibilitate de lnregillirare a bilr1tjlor cordulul feral ~i a contractiilor uterul ui dumneavoastra cu ajutorul unui echipament electronic sofisticat. Uncle spitale monltorizeazs femeilc pc parcursu I iruregului era valiu, ultele rloar la anumite intervale, ell exceptia urrnatoarelor ituati!;

• nasterea este provocats (vezi p. 66):

• vi s-u f~CUl ancsiezie epldurala;

• aveti 0 problema de siinatate sau 0 boala care consutuic un factor de rise peno·u dumneavousua sau pentru bcbelus:

• bebelusul cste in suferinta la un moment dar.

Monitorizarea nu e durcroasa, dar Va

U tili"llnd a pa ra tul TENS vii pureii misca ~i aveti lin control absolut,

Apasali pe butonul dj~"p"~ilivullli de control pemro 11 lIIod.jico intensiuuen olrcnW/Hil

MONITOruzAREA---------------

limireaza posibilitaule de deplasare, deterrninind asrfcl neplaceri mal man

1n timpu.l contractiilor. Proccdcul de monitorizare eo metoda sigura atit pentru dumneavoastra ell ~i pentru bebclus: daca rnedicul salt moasa decide coruinuarea monitorizarii inseamna eli probabil 0 considers til interesul bebelusului dumncavoastra,

du lui hebelusu] u i ~i a masura cornractiile duruneavoastra, Acesica vor aparea imprimatc pe 0 hlrtie ala~ala la monitor. Mai tirziu, in ti mpul travaliului, dupa ce pUllga apelor s-a rupi, hl'irru le inirnii bebelusului par fi inregistrate direct prin fixarea unui electrod pe capul lui. Aceasta estc metoda cell. mai fidel~ de urrnarire. dar soar putea sallu fie cornoda. Unele rpita]e folosesc un sistern de rnonitorizare ell control de la distanta. prin unde radio. dcnumit telerneirie. Avantajul consta in faptul ca nu sinte]! legarli de Ull aparat voluminos. deci viI puteti mi~cil aproape Iiber in

Ii III pul tra vali ul ui, I n trebati I a spi ta I despre aceasta posibilirate.

Ce se intimpIU

Vi se va cere probabi I srI sla\i tn ~e7.U\ sau culcatii pe pat. cu trunchiul sprijinit de perne, iar dispozitivele de tnrcgistrare de d imensiuni mici vor 11 prinse cu curelc pe suprafata ahdomenului. pentru

a urmari baliti le cor-

65

SARCINA Sl NASTEREA

INTERVENTII

IN SITUATII SPECIALE

EPISIOTOMlA

Efcctc

• Fo[cepsul poate liisa unm: da[orita presIunii sau vlnlltll.i pc fiecare parle a capuJui copilulni, dar acestC<l Iltl prezintli perieol ~i dispar in c1leva zilc.

• VentLlza videx [ractoru lui poate deterInina 0 u~oarli umflatura urmata de 0 viniltme, pe capol eopilului. Aceasta disp<ire treptat.

• PROVQCAREA NASTERII •

Al:eusUi mica lilieturlllilrge.5tc orificiul vaginului ~i previ ne ru ptura 1<1 acesr ui vc I. In unele spitale se practicii episioromia mai

de. decit 111 a [lelt;:, de aceea intercsad-va despre condui ta din spitalul ales.

Peutru a evita episioromia sau ruptura:

• inl'iitufi cum ~a va relaxati muschii perineului (vezi p. 45);

• ~I<I! i in pan tic d't III ai vertical a tIl timpu] nasterii.

EXPULZIA AJUTATA •

Reprezi nta declansarea ani Iici ala a travaliului. Pot fi totosne citeva rnetode pentru a accclcra rnersul travaliului dael! acesra arc 0 cvolutie len IlL Conduita prrvind provocarea nasterii variaza de la spital La spital, deci allari de la spitalul dumneavoasua ell timp ar trebui a asteprau pini'i sa vi. se declanseze nasterea,

and 5(' roioseste

Episiolomia poatc fi necesarii dach: • copilul e In prezcntaue pelviana, e premarur, 111 ufcrinta sau are un cap mare:

• expulzia e ajutata:

• ati a vUI di fi cnltati in a controla efortu I de impingere:

• pie lea din jurul crificiului vagiuului nu ~-a imins suficiem.

Uneon bebelusul trcbuic sa Iie ajutat ~a iasa afar~, folosind forcepsul sau vidextracriu. Porcep III sc folosesie doar cind colul e complet dilatat si caput copilului e angajat, pe eind vidextractia poate f folosira uneorl lnaimea dilarariei complete. daca travaliul e prelungit.

Cind se foloseste

Ve~ f f\jutaM In timpul expulziei atunci cind; • nu puteti impinge bebelusul afara fiindca are un C<lP prea mare:

• durnneavoastra sau bebelusul prezenrati SCIJU1e de suferinta ill timpul travaliului;

• copilul e III prezentatie pclviana sau e prcrnatur: forcepsul ii prorejeazj; capul de presiunca din iraiectul pe care rrebuie sii-l urmeze in umpul nasterii.

Clad se toloseste

Travaliul poatc [j declansat daca:

• a rrecut mai mult de 0 sartamina de la data probabils a nasrerli ~i bebelusul d~ sernne de suferinta fctaHi sau placenta prezirua sernne de in uficienta:

• aveti valori mari ale rensiuuii artcriale sau altc prcblerne sau boli care constituic factori de rise pentru dumneavoastra sau pcnrru copil,

Ce se intimplii

Pcrineul va fi anesreziat Cll ajurorul unei injcctii ell un anesiezic local. Se face n mica li'iielllra de Ia orificiul vaginului in af"ara pe una dintre palli. tn momenrul de maxima intensitate a unci contracrii. Uneori nu estc limp pcntru injectie. dar destinderea [c. uturilor deiermina 0 oarecare senzatie de arnortire ~i fJl consccinta n-ar trebui sa sil11!i~i nici o durere. Sutura dupa o episiotomie sau ruptura va cere limp, deoarece straturile difcri te ale piel i i

si mus chilor rrebuie rcfacure fiecare In parte. ell grij:\. $i acest moment poate fi dureros, H~a tnctt. daca e nevoie. spuneri si VI se va mal adnunistra ancstezic. Firele lie sutura sinr resorbabile Si de aceea [J U VO'] mill tl nevoie S;l tie scoase.

Ce sc intimpJa

• l'orcepsul. Vi sc va face probabil 0 injecrie ell un ancsrezic in 10n1l perineului ~i apoi 0 episioromic. Medicul va aplica (orcepsul de 0 parte $i alta a capului copilului ~i incet 11 va rrage afara.

tl pute]i ajuta tmpingind.

Resrul corpului se nastc in mod natural.

Forcepsul F~""':-----';:----=-"" formeaza 0

cusca Tn jurul

~ \ capul ui behe-

. lusuiui prote-

jindu-l de lezi-

/' uni ~i presiunea din jUL

--.

------- .:»:

.Vidextractia o vcuruza . mica rnetalica conectata la 0 pompa de vid este introdusa in vagin ~i aplicata pe capul copilului, Copilul esle tras al'ara u~or. ca ~ i cum I-ali Impinge.

Ce se iufimplli

Declans area travaliului e planificata dinainte si vi se va indica sa vii internati probabil cu n noapte lnaillle>. . Travaliul poate fi declansar prin :; metode:

I.. Introduecrca l1JlW ovul in vagin continind un hermon care lnmoaie culul. Aeeasta se face seara sal) foarte dcvreme dimincata,

Soar putea sa sc declanseze travaliul intr-o ur:L dar [;1 prima sarcina uuiuai aceasui metoda nu e foarte eficierua.

2. Ruperea pungii apelor Daca travaliul tot nu a inceput dupa 8 pilla Ia 12 ore. medicul produce un rnic orificiu in punga apelor care lnconjoara bebelusul, Majoritatea lemeilor nu sirnt nici 0 durere. Aproape Intoldeauna contraetiile incep curind dupii aceasta.

3. Vi se adrninistreaza uu hermon care are ca efect declansarea contractiilor uteruiui, Acesta lie admiclstreazii printr-o perfuzie fixata la unul diu brate, intr-un ritm controlar, Ruga~ ~~ vi se puna perfuzin

1a bl'<itul pc care-J folosiri mai ]Ju!ID.

Efecte

Unele iucClnveniente ~i durcri slnt nonnale dupa 0 episiolOmie, dar du[erea severa ~ugereaza dezvoltarca unei infeerii Plaga se vindecil in J a pilla la 14 die, dar dad vilmai dOMe dllpa aceasttl perioada merge!i sa va vada medicu[. DLlrerei{ e de intensitatc mai midi 1n cazul rllprUl-ii.

Ereetc

Owlul e preferabil alunei dnd dori~i sa evitaii ruperea pungii apelor si sa ave~i libcrtarc In III i ~care_ Folosind perfuzia, contraqiile vor fi Illai pu Leruiee ~i mai du[ewi{se, ell iniervale mai seurle intr-e cle decil in lr,walilll declall~al nalmal. Posi.bilitii!ile de llli~i;~re sinl ~i ele limitate.

66

ASTEREA j PR_EZENTATlA PELY]ANA

In 3~e!lSla prczentatie

capilli! se nasic cu lundulejul inaintc. Cam palm bebelu i din tOO sint in aceaslil. siruaue, Deoarece cea rnai voluminoasa parte

II corpului rcapul) se nastc uh i Ina. aceasta sc lnftsO,lra ecografir spre sfirsitul sarcinii pentru a stabili dad poate trece pri n bazin.

Tra valiul in prezen tatia pelvianil poate dura mai mult, peste l'i rnai dificil ~i trebuie sa aiba lee intotdeauna in spiral, VeIl avea nevoic de episioiomic. iar Iorcepsul e te de ecri folo ir,

Un eori e 11 eces ara cezariaria. Tn uncle. pilate, toate prezenuuiile pelviene sint rezolvate prin cezariana.

Expulzia picioarelor

La incepm. apare fund uletu I copilului, apoi picioarcle sale, Vi se va face episiotomic tnairuea expulziei capulin.

GEMENU

Esre Ionrte Important ca. atunci dnd naSle\i gerneni, sa 11 faceti in spi tal. deoarecc fie deseori in timpul nasterii e nevoie de forceps, fie copi ii sint prematuri. fie unul dlntrc eopii 'e ana in prezentatie pe lviana. VCii Ii sfatuira. probabil, 'iI facejl ~i anesrezie epidurala (vezi p. 64).

Truvaliul va avea 0 singura prima pcrioada, iar a doua eerioadtl se va repeia [a uecare dintre copii.

A[ doilea bebclus geaman

se naste de obicei la 10 pilla 13 30 de minute dupa prirnul,

TRAVALIUL $1 NASTEREA

OPERATIA CEZARIANA.

! CADRUL OPERATTEI CEZARIENE copilul este seas prin abdomen. Pureti ~li dinainre dal';j vi se va face cezariana au aceasta ponte fi [iictttll. tn urma unci decizii de urgen\a, datorita problemelor aparute in timpul travaliului. Dacii operaua e planificata dinainie, . c ponte face ell ane tezie epidurala ( ezi p. 68), Yeti Ii treaza pe tot parcur ul opcratiei ~i-I veri putea [inc In brare pe bebelus, imediat. Aceasta se poatc iutirnpla 5i dacll se decide cezariana 'in iimpul travaliului. Uneori In~a e neccsara anestezia gcnerala. E fircsc 11 va imW\i dezamagits ~i poate chiar In~data in peranta de a avea 0 nasrerc nonnala. atunci cind se decide cezariana, Aceste senrirnentc pol fi atenuate atunci cind va informati ·i va prcgatili sufletcs te. Inlrebati la spital daca partenerul poate sa tea Ijnga duruneavoastra pe 101 parCUT~~lIJ operatiei,

CE SE YNTiMPLA

Paru] pubian \'3 fi ras, vi se va iTIOIlr3 o perfuzie la un brat si 0 sonda in vczica uriuara. Vi se va adminlsrra anestezicul, Daca vi se va face unestczie epidurals. de eel", mni multe ori e va pUllt! un paravan intrc dumneavoasrra ~i chirurg, TlIieIUI·,I. de oblcei. se face.

orizontal Si chirurgu) dreneaza lichidul amniotic. Bebelusul

estc sco . uneori cu forcepsul. i:J puteti line dupa ce 3 1'051 sccasa ~i placenta. De la inceputuJ operatiei si pint'llil momentui nasterii tree

de obicei cam 5 III inute. UIlllaloare1e

20 de minute sint necesare PCI1lTU sururarea plagii.

Suturarea pliigii Durnneavoastra sau panenerul pUle'; line copilul in timp ce chirurgul o,;Ulureaz(t plnga.

TfLielunt .. bikini'' e de obi ci flicu I" nriznmal, chill!" deas u pr a in serrie i pi;rului puoian,

si. atune. tind

se "inded. dc' inc aproape

mvizibilh.

OPERATlE

Veil fi tndemnara ~ va plirnbau dcstul de curind dupll nastere. Plaga va Ii dureroasa citeva zile, deci solicitati calmallie ale durcrii. Plimbarile prin camera IlLI vor detcrmina deschidcrea plagii, S!l1~i tn picioare ~i tineti-va rniinile dcasupra plil.gii. La aproximativ dOlla zile dupll opcratie incepeti exercitii usoare (vezi p. 72). iar dupa [Ilell una sau dou a zile, cind pansamenrul a fest lndepanal. puteti race bale. Firelc pol li cease

la cinci zile d\lp~ cpcratie. dac~ nu SIn! resorbabile, iar dllpa 0 sl\pll1mim'i vr. Yep sirnti cu rnuh mal bine, Evitaji .~ vi! uprasolicitati eel pujin ~1I;;e saprllJl1illj de-acurn

incolo. Cicatricea se va arenua In trei I)in;, Ia sase luni.

Cum sa aJiipta!i

Sprijiniti-va bebelusul pe una sau doua pcme puse ling1i dumneavoasua, III asa fel ineil sa nu stea pe plagli.

67

SARCINA S1 NASTEREA

BEBELUSUL NOU-NASCUT

,

B ebelusul arata probabil foarte diferit de ceea ce va a v teptati. E mai rnic dec1t vli imaginati si pare foarte vulnerabil. Forma capului pare destul de ciudata si corpul all poate f acoperit ell 0 substan!a grasa, de culoare alba. denumita vernix. Sistemele ~i aparatele sale nu functicneaza indi eficient, de aceea veti observa diverse pete, precum si modificari de culoare, care sun

perfect normale. Lntrebap medicul san rnoasa, daca e ceva care va neiinistestc. Va veri iubi copilul imediat, Dar daca nu si mtiti 0 afecjiune puternica de la lnceput pentru el, aveti rabdare, 0 data ce il veti cunoaste.Il veti ingriji, il veti tine In brate ~i veti vedea eli raspunde gesturilor dumneavoastra si se lini$te$le cind vii aude vocea, sentirnentul de iubire se va dezvolta in mod natural.

------PRIMELE IMPRESII

NU FIU DEZAMAGIT A daca bebelusul nu arati'i perfect= putini arata asrtet imediat dupa nasterc, Veri observa unele scmne de culoare rosie si aile pete sau ncregularilati. dar majoritatca vor di parea pilla ctnd bebelusul

va implini aproximativ doua saptll1nlni. .

CAPUL

Forma ciudata e dererminata de obicci de presiunea la care e SUpllS in tirnpu I nastcrii. Capul ur trebui sa urate normal. dllp1i doua s(lptl"unini.

in virful capului se afl~ 0 zona moale (una dintrc lontanele). uude oasele capului Jl,1 ~11tl incJl. sudatc tnrrc elc, Elc vor II cornplet sudan: cind copilu) va avea 18 turn.

OCHll

Sint albastrl Ia nastcrc. Culoaren lor adevarata nu se defiuiii veaza in ai n le ca bebelusul sa implineasc<i ~ase IUDi.

Pleoapele umflate sim deterruinate de obicei de presi unca din umpul nasterii, dar rugati medicul 5311 ruoasa sa examineze ochii copilului pentru a vedea dac!t nu cum va e Yorba de vreo infectic.

Strablsmul e frecvent, Bcbelusul se ponte uita crucis din cind in cind 1n cursu] primelor Juni.

1,'onLaneJele 'Ill pot ji leune ill film" numevrilritor ::ililice

Bebelus u I pOll'" ~"el> P(;I" 1111111 .mll ponte ji cbel

LIMBA

Pare ancorata de planseul bucal, ineit. arunci dod

bebelu .. ul senate Iimba afarll. virful acesteia pare usor bifurcat. Vlrful va creste in prirnul an.

MiINILE~1 PICIOARELE

Pot n de culoare albilstruie, deoarece circulatia sangvina nu functioneaza corespunzalor. Daca asezati copilul m niLfl poz i ~ e. pie lea se pom c colora din nou in roz, Unghiile sint deseori lungi in rnomentu I nasterii,

Semnele rnsll sin! cauzate de presiunile din iimpul nf1.~·le,.ji Sf/II de ["1'1111 cD pieleo 1111 e ;ndl

J ......... ~~~

GLANDELE MAMARE

Glandele mamare ale bebelusului pot fi urnflare . i chiar POI uvea mici scurgcri de lapie, Acest lucru e absolut normal pe ntru a mbe.l e se x e. Urnrlatura poaic disparea 11\ doua zile; nu stoarceti glandele mamare.

ORGANELE GENITALE Sint dezvoltate 10. ambele sexe.

Fettta poate uvea seurgeri prin vagin. cauzate de. hormonii rnamei. care ver disparea curlnd,

Testiculete bilictelului sin! deseori situate s~s, 'in canalul iughinal. Duca vii. lllgrijorcazll aces! lucru. vorbiti ell rnedicul.

Bontul cordonului om bllicnl cade

Bebelusul poate Sa

vii vada dllpii nastere. dw;il il filleli In 20011 (/i91<111117 (/~ /tJfll dnmn eavoast I'll

PIELEA

Petele ~i eruptille ~1nt foarte frecvenre ~i trebui e liisale s~ dispara de In sine.

Plelea descuamnta, in special de pe miini ~i de pe pici care, dispare ill clteva we,

Pnful de pe corp (lanugo) este mai dezvoltar dac~ bebe lusul s-a nJ$Cu t mai dflvre~e_ Cade in cursul a douil s~ptilmini

Vernix III alb ~i gras este .~ubstanr:l care protej=ii pielea copilului in timpul vietii intrauterine ~i-o romc acoperi tn intregime. Ponte fi indepllrtat usor,

Semnele din nastere de obicel dispar, AreSlOO sint:

• sernnele rosii (ciupitll!a de barl.<l) gasil!' frecvent pe pleoape, frume ~i eeafa - cam hur-un an dispar:

• semnele di n 11 "'itere su b form ~ de citpsunli, care POI ingrijora deoareee cresc progresiv ill dimensiuni - de obicei dispar pin~ la VlI'Sta de dnci ani:

• petele al bastre (pete nlbastre mongcloide) apar deseori in regiu Ilea inferioara a spntel ui, la bebelusi ell pielea luchisa la culoare.

• pata de v in de porto de

cu 1011)"8 ,.o~i e sau rosie- violet deschis, care esre permanenta,

SCAUNUL

La nastere scaunul bebelusului coruinc 0 sub~Ia.1{li ncagdi lucioasii denlUl-Ul.a mecc~iu. Cind bebelusul incepe ~ii se hrane asca, sea U!1U I t si

sch i mb;t culoarea,

Plcloarele bebelusulel deseori sint cnrbutc. deoc .. trece a stat strins

ig",~,,, tn uter

BEBELUSUL NOU-NAsCUT

CONTROLUL MEDICAL AL BEBELU~ULUI

BEBELUSUL va fi exarninat de mai rnulte ori In prima .'":ilptam"ina_ Aslsterna it va cinla:ri cu regularitate si-I va examina zilnic

pcntru a observa oriel' problemii sau scmn de infecrlc. De y

asemenea, ea Ii va face ~i un alt test cind hebelusul va "I

avea cam sasc zile, In plus, bebelusul este examinat complet de ciitre medic eel putino data in primele citeva zile: deci aveti ocazia sii discutaj] despre temcrile dumneavoasua.

EXAMENUL GENERAL Med icul va COil trola bebelusul din cap pinfl in picioare pentru a se asigura eli IlU prezinta niei o anornalie.

1 Medicul m~soarii perimetrul capului ~i Cillll~ prezerua unor anomalii. Controleaz~ fontanelele ~i verifica palatul bucal, penuu

a vedea d ac a e compier.

3 Punind mina pe burtica bebelusulu i,

. rnedicul verifica dac~ organele abdominale au dirnensiuui normale, Simte de asemenea pulsul ,n reg; linen inghi naB!.

6 Mediclll.v~. CO[J_lfO.la H.r t.iCuIU\iiJ.' e ~oldu~lor . pentru aevidentia evemuale luxaui, va indni picioarele bebelusului 111 sus, imprirntndu-le

U scare mi"ciu:i circulate,

TESTUL GUTIiRIE

Proba de singe pentru test se recolreaza acasa, de c a Ire asi ste 11 l[1 , I a 6- 7 zile dllP~ n a~ tere, P rcsu pu n c o mi.c~ il1\ep!lltm'i in diJd.iul bebelusu lu i penrru a putca lua proba de singe. Sc V2 analiza eventuala prezenja a fen ilaceronuriei, care consrituie 0 cauza 1"jl[U a rcrardulu i mental ~ a defieientei tiroidiene.

69

2ASCliitii inirna si plaminii pentru a vedea

_ dtlCli sint normale, Suflurile cardiace Sill! free vent lnt"ilnile la nou-nascup ~i nu i Ildicli de obicei vreun defect.

4Sin' controlate si organele genitale pentru a vedea dad prezlnta anomal ii, Daca aveti lin bliiefel. me die u I va controla dad, arnbele tcsticulc <Ill coborit in serer.

5 Va misca dehcar rnembrele inferio are ale bebelusului ~i va verifica dad segmentele membeeler i nferioure sim pe acelasi ax. dac~ au aceeasl Iungime ~i daca bebclusu I nu prezinta laba piciorului deformaul.

7 V,I palpa ell degetul marede la min~ spatel e bebel "~1I1ll i de SlIS ill ios, vcrificrnd dac~ Iiecare v~ncbrl\ c la locul ci in coloana ve"-ebr~I~,

BEBELUSUL

OU-NASCUT

BEBELUSII CARE AU NEVOIE DE INGRIJIRE SPEClALA

UNil BEBELU$1 au nevoie de ingrijirc specials dupil nastere. Aceasta e datoreste de obicei taptului cn

sint prematuri (nascuti tnalntc de 37 de saptarnini) sau sint mici pentru virsta (vezi p, 39). La acesti copii. probabilitatea de a uvea problerne eu re: piratla. alimentatia. reglarca termica esre mai marc si de aceea au uevoie de

a upraveghere si de' un tratarnent special,

Desehider] I'l'il1 care fil""fi ~i.f minKeli bl'l)e/II,ml ~i

sa-; vorbiti

S-ar purea sa \'iI --_!--~'--pladi S(i-l aduceti bebelu IIIIJI lJ jw.:llrie

Tub pcnrru hranire care ajunge ill stomaC:ill bebelusului; PUff,; lii \~l />IUlg'Hi

t'II bebeli,~rd .ii fie !>rl!/liI,'II/apl<'ie dll"'"m1'IJ(lm'/1

Este important 1I petreceii ell mai muh limp posibil cu bebelusul: mulie spitale 311 carnere speciale in care putet! sia ca sa fiti aproape de el ~i s~ puteti I ua parte la ingnjirea zilnicii. La inccpul. va arata all) de mic ~i vulnerabil, incil vll va ti leallla sii-l alinge\i.losll toti bebclu ii raspund La manevrarea lor $i. chiar daca nu poate fi SC(lS din incubator ~I tinu; in brate, puietl tctusi sa-i vorbiti ~i s~-l dezrnierdati prin deschiderilc larerale. Veti putea ajuta chiar la : chimbatul scurecelor si la imbracal.

P ETI INTREBARI

lnlrebal1' medicul sau rnoasa despre once va nelinisreste. Deseori parintii nn pun multe intrebari, deoarece bebelusu I lor aralfi all[ de fragil im::it se tern de raspuns. Grape terapiei intensive modeme. chiar ~i bebelusf nascuri tnaintc

de 28 de saptamini pot supravietul.

Veri suporta greu timpul pe care bcbelusul it va petrcce in unitatea de terapie inten iva. Nu nurnai di veri fi sepatala de el Inaiate '<I upucaji sa-I cunoa reti. dar va trebui sa a obisnuiti s3-1 vcdeti lllconjuHlt de aparate -, i echipamente care va iutirnideaza ~i care au rolul de a-l mentine in afara oricam! pericol, Aceasta ponte 11 va sperie la Inceput, dar e util sa rugati personalul medical sil vii explice la ce foloseste echipameruul.

__,

Bebelusul

in incubator BebeJuSL11 are ne voie lie lot atita dragosre ~i atcntie de ciu'i are llevcli<: orice bebelus sllnl1tos *i normal.

I

DiSPQzitil' de control peotrn reglurea tt'mpenI.1Hi'ii din interluru! incubatorului

Daca bebclusul ponte suge, il "eli hrani pe cale normals. Alrfel. va fi hranit printr-un tub introdur 111 stomae

prin gurll sau prin nas.

![-[ prelucreze si sil-l elimine, lcterul dispare de la si ne in ciieva zile,

In aCea!ilii perioada bebelusul poate fi rnai sornnolem ca de obicei. motiv pemru care irebuic sa-I [rczili de . i s~ incercati :;ii-I hri!ni[i. 11 JUUll1, de asernenea, dac.'

pam!1I1 este plaS(lllingu fereastra ~i astfel este expus razclor soarelui Uneori

icterul trebuie rratat cu 0 lu Illllla speci,dii (rOlolerdpie). Aceasta se poate facc

In sectia de nou-nascuti si door in uncle cazuri severe bcbelus ul trebuie sil beneficieze de ingrijiri in SOCp,l

de terapie i ntensiva,

ICTERUL

Multi nou-naseuri dezvoha un icter foarte usor cam III a treia -li dupa nastere. adica colorarea usoara, in galbeu, a pielii si

a slbului ochilor, Accasta se imimplll deoarece ficaurt bebelu 'UILli e inca irnatur ~llU1 pigment denumit bilil1lbinll se acumuleaza in singe mai repede deeit poarc

COPILUL NASCUT MORT

Foarte rar un copil se nase mort. Acest lucru este greu de suportat. rnai ales liintlca niciodata nu vi!. vep putea cunoaste copilul, E probabil 0 idee buna s~ iJ vedeti dupi1 nastere: s~-l Ii neri tn braie, sa- i elm; un n lime pen uu a-i Pl1lCIi plinge rnoartea ca IX a unei persoane: averi nevoie de asta. Va veri sirnti probabil furloasa si vep dori ss ~ti,i care e cauza; veli dori s;1 gasiti ceva ~\U pe cine va pe care si1 dati vina. Destul de frecvent apart: sentimentul de rusine ~i de vinovatie Rugaii-l pe medic sa vii Iaciliteze legatura cu un grup de persoane care au fost 111 situaria dumneavoa tn1.

70

SARCINA 51 NASTEREA

REVENIREA LA NORMAL

A

Tn prima saptaminil. dupa nastere,

.Lincercati sa dormiti ori de cite ori aveti posibilitatea. Nu tifi tentma sa va Iolositi rimpnl liber pentru a rezoiva toate Iucrurile pc care n-aii a vut vrerne ~a le rezolvati pina acurn; aveti nevoie de cit maimulta odihna.

Asistenta va va vizita acasa pm1l cind bebclusul va Implini zece tile salt rnai rnult, daca 81m probleme, Va va controla dimensiunile uterului, sin i i $1 orice sum I'a,

PROBABTL VET[ A VEA unele neplaceri si chiar dureri ill prima zj du p 11 nastere, Intrcbati rncasa datil va ingri jorcazf ccva.

DURERILE

Soar pmcn s~ si III Ii Ii du re ri ell caractcr de crampe in

abdome n, m ai ales dud alaptap. deoarece uterul se contracl~ micsorindu-si rrepiar dimensi uni le. Aces ta cste Ull scm n bun care ,lWlr, cil organismul revi ne I a norma I. D 1I reri le por persista citcva zilc.

Ce sa facerl

tn situatia ln care conuuctiile sint severe. till anti alg ic, c U III ar fi paraccramolul, Ie poaic calma.

VEZICA - RINARA

Estc norma'!' sa urinati mai rnult In primele zile, deoarece organismu I eli min5 excesul de lichide acumulate in umpul sarcin Ii.

va va ajuta si va va oferi sfaturi pentru lngrijirea bebelusului, S-ar putea sa va sim~iti descurajatii, cind va veti vedea corpul pentru prima dat1i dupa nastere. Abdomenul care bomba a dispsaut, cu toaie cil burtica nu e cornplet plata. Sinii vor fi mari, iar coapsele le veti simti greoaie. Dar daca veti face exercitii de girnnastiea postnatal 1\ din prima zi dupa nastere, progresind gradat, veti aratu ~i va veti sirnti mai bine.

CUM V A VETI SIMTI

Ce sa fmcc(i

Urinarea s-ar putea sa fie dific i l~ La incepu [ cia tori t! durcrilor, dar inccrcati sa 0 fuct:(_j Cil de curind posibil dup~ nasrere,

• R idica1i-va ~i ci rcu lati pentru a stirnula urinarea,

• Irnrau tn apr. culda, Nu vii remeri dncli urinati in apa, deo arcce 1I ri na C !i teri I ~: dup~ accea, sp ~ III ~i - vii bi nc,

• Dad a ve\i 0 pi agli., i 0 cerelli s~ 0 stropiti cu apil cald5 ctnd urinati, pemru a dirninua us turi mi le.

SING ERA. RILE

Puteti pierde singe prin vagin {imp de doua pillA 13 sase saplamini dupa nastere, Acestea so: o prcsc de 0 bi cei mai repede, dad al~ptali.

Scurgerile de culoare rosu-deschis slrn abunderue la '1ncepliL dar du pii ctreva zi Ie se reduc ~i treptat devln marenii. Dcscori scurgerile pCI'.';jstli

FACETl FATA IJEPRIMARII

Multe ferne] se sirm dcprirnare clreva zile dupa nasterc, de obicei cind se declunseaza be tatia, U na dintre cauze es!e sch i Illbare~ bnlsC<'i a rtiveJuriior bormonilor, jar (I aIm eSle. senlimenl'lll de epuizare care apare incvit~hil dup.'i na~tere. Accstc st1iri de tristC(e vor dispiln:a cmlnd. dar. dad starea de dcp'cs ie va pt:rsisla mai mu.\ t de p~UlJ sllplamini sau dad deprcs i tl e foane ~eVCFa_ va trebui s~ III a~i Icgiirura C [I Illcdicul.

plan La aparitia prirnei meustruarii.

Ce sa faceti

Folositi tarnpoanc igienice; nu folositi turnpoane intrav IIg ina le, d eoa rece pot produce i nfectii,

SCA NELE

Soar purea sti nu simrin ncvoia 511 vll s-oli(i imcsiinclc [J :.:i sau dOllu dupli nastcrc, Ce sa f,lccli

Ridlcati-va si Il1j$ca~i-v~ cit de curtnd pute (i: pl i 111 bari lc SC II rte prin C arneril vor ~ tim LIla mutilitateu iutestinelor.

• Be!i 3p~ din belsug ~i mincati al i mente bogate 11\ fibre. pcntru a sti mula i ntestlnele. • Nu vii scremeti ~i n u ViL fortati,

• Est!'! foarte putin probabil ca vreuu Iir sll se rup ~ cind Sillle\i lu lOalma, dar paSlIarea unui pansument curat tn zona plagii va va face 511 va ,imtir; bine ~i fn siguranl~.

Gmdip optimist Bucuria de 11 lIVCH uri eopil cQmpenSeala

pc deplill nepHkerile na~lerii.

71

SUT RILE

Plaga poate f foarre

d ureroasa o zi sau dou ii. Majoritatea firelor se resorb in aproximauv 0 dprall1iml. Ce.le externe VOl' Ii '1ndepiirta.Le_

Ce sa facet!

Urnultoarele sugestii va vor ajuta:

• Facqi exerciui penrru perineu ell de curind posibil dupa nastcre, PCIl(11J 11 grabi vi ndecarea. .

• Pils trati p \ iLg ,I C (I raui p ri 11 b~ i calde: ~mt;ti bine dup1i aceea zona respectiva: incercali sii folosi I i un uscator de p~r cu aer rece.

• Calrnaji durerea tinind 0 pung~ ~!I ghea]ii ,n 7.(1);] res pecti v~_

• S WI i ~tdcmrl penrru a nu pune in tensiune plaga Sal] slali pe un colac,

SARCINA 5T NASTEREA

REcAPA1J\TI-V A ------FORMA DUPA NA~TERE

I

CD AJUTORUL UNOR EXERCITTI FIZICE u care practicate zilnic, va veti redipata silueta dinainte de nastere in aproximativ trei luni, desi s-ar putca ca muschii abdorneuului sa nu mai aiM acelasi ton LIS en Tnainte. La inceput luerati user, deoarece ligamentele sint IllCa moi ~i destinse, Oprlti-va inrordeauna ctnd Silll~i~ dureri sau oboseala,

PRIMA SAPTA.MiNA

Putcti incepe in prima zi dupa nastere ell jntiirirea mu sculaturii perineului ~i a aodomenului care e desrinsa ~i probabll l!ibitli, Excrcitiile penuu perincu ~i pedalatul sint de ascmenea bune daca vi S-B fil.eur cezariana.

EXERCITIlLE PENTRU PERINE din prima zi Pracucatiexercitii usoare de striugere ~i ridicare (vczi p, 45) ori de cite ori c posibil, zilnic. pentru !I opri pierderilc involunture de lIrill~. E important sa le faccti Inainte de a rece Ia exercitiile din a doua s~p!iimtnli, Dac11 aveti 0 plaga SUUlrallt mlill:ire,\ perineului va contribui 13 vindccarea acesteia.

PEDALAREA C LABA PICIORULUI din prima zi

Vii va proreja impotriva edemelor picioarelor ~i va imbunlltli!i circulatia. indoi~ ::;1 lntindeii Iaba

piciorului dill articulatia gleznei.

Efectuati excrcitiile din ora in orll.

TONlFICAREA ABDOMENULUI din prima zi

o modalitate u~oar:l de a Tmad rnuschii abdominal; e de a "va suge burta" ctnd dati aerul afarn, mentinlnd-o ill aceasta pozitie clteva secunda ~i apo: relaxjndu-va. Incercau 'il !"lcep asta ell de des puteu.

Din a cineca zi dupa nastere, dacll va 'imti(i foarre bine, Iaceti ~i urmarorul exercniu de doua ori pc zi:

1 Stari culcata pe spate cu capul ~i umerii sprijinit! pe doua pcrne ~i cu piciourele lildoitc ~i usor depiirtate. tncrucisan-va bratele pe abdomen,

2RidiCali capul ~i umerii, dati aerul afar~ si a pasu ti u ~ or de fiecare pane a abdomenului cu miinile, ca ~i cum ali apropia cele dOUH piir\i. RlImlnep asa clteva clipe, apol in. pirati ~i rclaxati-va.

Repel a I i de rrei ori,

ATENTIE

Dad! vi s-a faciu cezariana, nu veti II upta sa incepeti exercinile pentru musculatura abdomenului din prima siiptilrl1tn~ ~i nici exercitiile zilnice de rutina din a doua s1ipl1illlina. deert mull mai tirziu dupa nastere, Sfiilui ~-v~ ell rnedicul inainte sa Iaceti acestc exerclui. iar daea simli Ii vreo d urcre 0 pri Ii-va.

--~~~-----------

SAPTAMINA a 2ft

Dupa aproximativ 0 Silpllimina. ineer('a~i unnaioarele exercitii care sli dcvins rutina zilnica ~i pe care sa le continuati eel putin irei luni, Reperau fieeare exercitiu atiia timp cit IlU va creeaza neplaceri. lnceperi cu ghe-

mu irca in j os, iar cind tl putcti face cu u~urintll pe acesta treccti la exercitiul urmator, Daca noul exercitiu va olicita prca muir, mal practicaji ctteva zile ghernuirea in jos.

u uitati sa conrinuati s1l face! i exercitiile penltU perineu .

GHEMUIT iN JOS

1 Stati in sezut cu picioarele Indoi te ~i usor departs ie, i a r ell bratcle iniafl\uire

in faili.

2 Expirati In Limp ce balan a~i usor bazinul in fali'l. ~i rreptat va Ja~<l!-i pc spate pilla cind sim!ili muschii abdomenului imi'lrUi.

Rilmineli asa cit Limp puteti

respira

normal, Apoi inspira~i ~i asezat i-va din

72

REVENIREA LA NORMAL

INCLINAR] LATERALE

1 SUl~i c"leal~ p~ Spilt" cu brare!e de-c parte ~i de alia <1 trunchiului ~i cu palmele asezatc pc fata extcrioara a coapselor.

2RidiCa\i user caput ~i inclinati-l spre stinga, Ii"isa!"i bratul sa alunece in jos pe piciur. Reveniti ill pozitia culcat ~i odihni\i-vi\ un moment, apoi repetati pe partea drealplu.

GliEMUIT IN SUS

1 Slap culcata r= 'pale P" podea, ell genunchii indoi(i ~i cu picioarclc user deplirlHle. Li'i.sa~i miini lc pe coapse.

2 Expir;l\i ~i ridicaii capul ~i umerii iminlindu-vii in fa~1i penrru a aringe genunchii ell miinile, Nu va nelinisrip dad IIU reusiu sA ajungeji destul de departe de la rnoepur: 0 veli face pe parcurs. Respi rarl $i relaxrui-va,

ctsn ACEST EXERCITIU VI SE PARE USOR:

.' ridicaii-va rnai 1~1l1 si pllsrra!i pozitia timp rna; iudelungat:

.' puneu-va miinile pe piepi, clnd v~ ridicari capul ~i umerii:

• ridiea(i-vli cu rniinilc III ceafa.

VERIFICATI MUSCULATURA PEIUNEULlJI

Dupa irei 111m de la 113'1!ere acesti muschiar

trebui sli fie din nou puternici. Testajl-i

prin sliriimi. Dac~ pierrleu urina, efectuati exerclriilc pcnrru perineu inc~. 0 .IW1~ si apoi incercati din 1101A. Daca dupa patru luni IIiCa mal pierdeti tlfinil, rnergeti la medic.

CUM SE REF ACE eORfUL DUMNEA VOASTRA

eEL PUTIN SASE LUNI dup1\. nasrere, organisrnuJ nu este cornplet refiicut, dar in rnomentul controlului medical, In

{lase stl.prumini, ar trebui sa IJ revenit Ia normal. Urerul revine In dimensiunile sale dinainte de sarcina: s-ar putea s.ll reapara ciclul menstrual, iar dad v-ati 1l.cul ell regularitate exercitiile, muschii VO! fi lnrr-o forma mult mai b\U1a.

CONTROLUL LA 6SAPTAWNI

Cind p~rru;i~i spitalul yeti f

i nvitata d Iaceti U11 corurol medical cam dllP~ sase sliplanuni, Ia spital sai: l~ cabiuetul medicului, Aveii posibilitaiea s~ di somali des pre co a re lucrurile care v~ preocups.

Ce Sf intimplli

• Se vor controla iensiunea arteriala, greutatea ~i ve!i da 0 proba de uri na.

• Vor fi examiuari slnii $i abdomenul, Medicul va verifies dac~ p laga s- a v i ndcc at.

• Vi sc va face un I"USCll vaginal peruru a verifica rnarirnea ~i pozitla urerutul ~i soar putea

s ~ vise. faca $i un examen aI s~crepei vaginate.

• Medirul va discu ta ~i despre contraccptie. Vi se va recornanda utilizarea unei diafragrne SIIU a un ui sterilct,

CICLUL j\llENSTRUAL Prima rnensrruape dupa nastere este mai prelungita ~i mal abllJ1denli'i dectt de obicei. Dara aparuiei depinde de modul in care va aliruentati copilul, Daca-l aJl!plati, ciclul s-ar putea s~ nu se reinstalezc pin~ cind bebelusul nu e lnla!:cut, Dm;fi e alimernat artificial, prima menstruatie apare

I a patru pill ~ la ~3 se :>iiptanlini dupa nnstere.

jNTREBARi ~I RASPUNSurU

Gild putem relua viata !!e.nm/i1?

Cel mai bun moment pentru rctuarca acti vi lajii scxuule e c,lld Jilll'indoi' stmcri preg~tlp ~U I) faceti. S-ar puiea sit vi se pam prea dureros si s., v~ si mriri prea fragi Iii ca sa

rei u ap acti v irarea seJSLI al ~ pinli la centro I u I medic al de sasc si1pUlmini saus-ar puiea s~ doriri sa 0 faceji rna i devreme - e in [lII)c\ie de dumneavoastra,

Reluarca vietii sexuale uebu i e fliCll ra lent Relaxa\ i- v~ cll de mull pineti. rolosi\.i un lubrilian t penlru v agin, deoarece s-ar putca s ~ fie mai uscat,

lmi aliipte; copilul; trebuie .,il 11101 [olosim mijloace anticouceptionale?

Chiar daca alaprati si chiar dad! ciclul menstrual nu a revenlr, rrebuie .~li folo~i\i anticoncepponale. Mcdicul sal! moasa va discuta aceslea ell dum neavoastra curind durll uasrere. Dad doriti s~ folosip .,pilula". asigurati - va (~ rnedicul stie dt aliipla,i: daeli tnainre a;i folosil 0 diafragma, aveti nevoie de una nona, adecvata, deoarece colul sl-a mod ifi cat fo rma,

73

A

INGRIJIREA

COPILULUI

Un ghid practic, pe etape, pentru a vii ingriji bebelusul de la nastere pind la trei ani

iNGRIJIREA BEBELUSULUI

PRIMELE SAPTJ\MINI DE VIATA

NimiC nu va poal~ preg~ti ell ~de~ varat pentru realitatea taprului de a avea un copil. Prime le sapL1Imini ale vietii copilului pot parea un virtej haotic de noi experiente si senzatli, pe rnasura ce incepeti sa cunoasteti aceasta uoua persoana aparutli 10 vietile dumneavoastra si sa va adaptati la sentimentul de a fi parinte. A yeti atit de m ul te de in vatat: ell m sa va brani(i $1 sa va ingrijiti bebelusul, cum sa-I hnbracati ~i sa-i ingrijiti pie lea, ee-l place si ce nu-i place. A avea grija de un bebelus implic1i. 0 combinaiie de cal-

dura. aientie $i capacitate de riisplll1s si, desi uncle dintre acestea stnt instinctive, alrete trebuie invatate - de ambii parin ti. Veti III v1l1<1 lucruri noi: [Ill peste mutt limp mtncatul cu 0 singurti mina "in ti mp ce va hraniti bebelusul va deveni 0 a doua natura. Iar faza uliJ:iaJ.!i de acomodare $i de haas nu va dura rnulrf vreme. Acest capitol va invata cum s-au acomodat un cuplu ~i fiica lor. Ana. in primele citeva saptarnlni. Fiecare bebelus esre deosebit si veti gasi propria modalitate de a parcurge prirnele saptamtni de vista ale lui.

Primele siipllimllli 1111 all fo"~1 lI~oare. VIl: COliS idertui Q permall {j capa bilr/. de tncredere, apoi apare lUI bebelus neojutorat de care trebuie sil aveti griji'i fi vii simtiti la fel de tari co Q ge/Qli/lli!

Prlmele zile acasa

Vi!I!<1 aHiruri de nou-uascut vll. va I ua prin surprindere, A parenta sa vulnerabiluare v1"l. produce sentimente noi,

puternice, in timp ce 0 lOmadli de em alii v.~ poa te face sli izbucniji III Iacri mi f'1lrllmotiv aperent. Nu va opuneti sentirnentelor dunmeavoastni: ccncernrau-vs asupra noii vied pe care oaveii in grijli.

ANA LA 0 siiPTii.MINA

Buricul And eSle {h~ju t;j'(:u!ri-:/l.t: restul de cordon ombilical

"c<i~m d,,,

a cinceu ~j

~

Sta ghernuira asa cum sl~te2 in uter, line pumnii puternic strinsi si, clnd S!~ pe spate, II U se p03te opri s ~ dea din cap intr-o parte si lutr-alta. Dad rntna

Ii vine din Intiruplare in contact

ell gura, va tncepe s~ 0 suga, ceca ce

o va linisti. Asa cum se imjrnpHi ell lOli nou-nascuui, a scazut 'i~ greulate de la 3,54 kg la nastere la 3.4 kg 1./1 prezent, AI treb u i s~ rev i n ~ In greutarea deb nastere dupa Irei srlp r!i min i.

Bratele ~j picloarele S(I/<" S<' !>Ii,tea neimrerupt. [recvetn fiJrii autacontrol

Ana a adormit

SOITIIl uJ no u-nasc U I i I or d ureaza in medie 16 ore pe zi .. dar Ana a d arm i 1 uueori doar 10-11 0 re in total. cu 0 Iungfl. agiulla pcrtoadd de dupa-aruiaza tirziu pilla noaprea tirziu cind a aupit dUM pentru scurt timp, In lntervalul de scrnn adinc era evident .,rl.lpl~" de mediul tnconjuraror. in cinci sllprfimini. a adoptat 0 schen1~ de somn

m ai .. soc iabil ~ ", ell o pe ri oa dll mai indelungatii de ~O[UlI noaptea ~i culcarea CU 0 oril rnai devreme.

PRIMELE sfi.PTAMINI DE V1ATA

Devenirn 0 familic

Acum sinrem tret si toaie Sf schimbll. Partenerul dumneavoastra IIU rnai e pur ~i sirnplu iubitu I dumneavoastra, eSlC aliarul ~i prictenul in !lcenS[,[i naua aventura a rransformarii in pilrin>i - si fetita e la fe I de mull a lui ell 0 a dumneavcasrrs. Legarurilc intrafarniliale, restate ~i poare deja obosite, se "or modifica subtile lin rnai ';'nle~ doar fiu sat! fiica, li1-i deveriit un parinte, a 110Ll~ viata f ind dependents de dumneavoastra, Oricit de agitara vi s-ar parea viaja, fncercali sli va faceu

limp penrru partener. Deseori noul tata e eel mai "inellis in propria carapace" 1:11 zilele lmcdiat de dupa nasiere si are nevoie de sustinerea dumneavoastra Ia fcl de mull pe ell

avcti nevoic si dumneavoastra, de a lui. Lasari-l s~ participe ~j ella tngrijirea coptlu lui:

soar pu tea s ~ fie mai ne rvos ca du mnea VOa5!rlI manevrindu- i corpul adl de IIlQ ale. dar curind va deveni 101 III ai tncrezator.

Primele rile au [ost extrem de agitate de sentimentecontradlctoril: illfilicl1r(lrl'a si mindria neegalate de a fi tatii, griji peutru Mire/a, oboseala dataratii supravegherii; douiizec! si patru de ore, 0 noului IIOSiru bebell/$, chiar lin usor regret

eif yia!o /!oosn'll impreuuii, jericiJII, fiiril griji, pareo

sli Ii ajuns la sfirsit,

. •

L

INGRIJIREA BEBELUSULUI

ZIUA ANEI -----

Alia piirea mereu infollletatii. Mtreta avea Iaptedln plin ~'i Il putea mulge, astfel Ilidl serlle, cind A 110 tncepea sf! plfn;gii fiirii consolare ore II! sir, puteam sa a calme; ell 1111 biberan ric tapte. Mf·am asumat sarcina Illju$atll· {/Il~ pentru a-i ria rligo.z Mirelei. Am descoperit CII surpriudere co. a tnceput chiar sa-mi placa - era 0 1101111 modalitate ca Alia

~'i CII mille sii 1M apropiem ma! malt . ./I1CUIII mid jocuri; sail

I1IU strimbam caraghlos In ea, MI' Ii IIrU/WII propriile-i

mfrmle $1 picioare.

~:I.m_

o ZJ TIPICA LA vmSTA DE APROXIMATIV TREJ sA PTA-MINI

inceputuJ illbirii

Inca de I" incepui. rei olin eli bebelusul esrc inLel1~ii si se va dezvolta fntr-o dragoste ade v~ rata ~ i 11 [I rab i I a. Pe

111 i'S\lf'd ce il c res tCI i. vorb i nd (1- i ~i Ingrijindu-I, copilul vii va privi

i mens - privitu I III ochi joac~ lin [01 de seama in iubirea rlirure voi.

Vii va r~splii.lieforllJrije de a-I Iinisti ascultfndu-va aiem suncurl vocii, atunci cind 1i d'nta\i sun

ii vorbiti Si dud va fi ncfericii,

va vrca !\f! II al inau,

ltl a.m.

Mirela este treZi!a de plinsul Anei care e lrngn "il tn par: mIn~nse la 5 0 .. m, $i adorm i ser:!. una ling"cealaha. Ana 111",,1,,";1 (tin nou acnm,

Mlrela 0 duce pe A.Il~. la baie pentru a-i schhnba scutccu I ~i hiti nutel c ~i 0 spal~. Apoi 0 pune ln carueior ~i vmb,*!t; CU~" in timp ce se 1mbraca,

Ana adoarme, Mirela pUII~ rufele till. SplllJl ill m~~ ~j face curar. apoi ~io'Li nde, Rhi lL udormi I Mirela mllnlnd ceva de prinz,

1 p.m. Ana plTnge dllP~ ruincare si "poi "Ii pesc tm preuna pc c.Mpea.

3;30 p.m. Asistenta de 0 c ru tire ,Una J~ lI~a ~i 0 trezesrc pe Mirela o "famie$le c u ru S,t-~i

ca I me ze durerile rnn metonne lor. ape i se d uce ~a 0 v~drt pe Alia.

4 p, m. A slsten 13 pl~" cli. d. r An (0 e "gilm~ f1lndd n fost lrczil,'as! felfu cit Mire] a Q h ranC(!le pentru a Q calma.

S:JQ p.m Mireln 0 pune pe Ann 1" c1\rucio]'. apoi se duce ~~·I int.lIncascii pe Torna. Miscarea 0 udourme pe An".

Frecatul pe hllnii e 0 bwuI modaiitate de a 0 calma, CII COIUJi{tn. ca miscarea sa fie rapiilii fi de stu/ de apii.mto. - de~·i insane. tiv asfi vrui .~lfill [oarte bUlId_ Veri r"te1ege rapid cit de rezlstesui sint dll/apt bebelusii.

11 am,

Ana plillge

Prin plins bebelusul i~i expriruii. nevoia de iubire si mingiiere. Raspundeu-i jnlordemlll3 - nil Il p~r.ls.i~i.

12:30 p.m,

78

Ana este trcazii

Sprijinit de umarul dumneavoastrd bebelusul arc 0 vcdere buna a lumii ~i sc VH bucura de peri oadclc cil SIll treuz.

PRIMELE SAPTAMINI DE VIATA

6:15 p.m. Acasli din nou si Ana lncepe s.'i piing,,,, Mirela ii d.'I ;;ii ruanince, 0 sdlimhli. npol n leng~l1~ in brate, Mill~alul ";,1,,, singun .. l lucru care 0 cahne;a2.ti. in ccesi moment III zilei, dar pc MircJa 0 dor mameloanele; suplui a deveuit durems. Toma rragc un pui de somn.

8:30 p.m, TOnia se scoala; "I ~i Mirela o iau i n brate pc Ana ~ pregaresc eeva de rnincare, Ana a~pc$le cite LIIl pic, apoi se trezeste ~i pllnge - dna t."SW illlICl\lptll de scurte perioade de alirnentare la ., in S,aU cu biberonul, cu laptele SIOrs

de I" Mirela,

10 p.m.

Ana continuii sa pliuga: sc va ell I m u pentru " vreme. apoi VJ niincepe, Torna ~j Mirela 0 IlLS" $11 sugil. 0 plimM, 0 IBag![n~ taaime ~i toapoi ell ctinlcioll.ll.

Ana adoarme; Toma ~i Mirela, obositi, se culc:t Anase sc.oolii si pltnge, n.<tfel d Mircla 0 ia in p<11 s![.i den ~n SUJ§"h Torna se 'C'()ld~ si cl ~i 0 aj um sII n legene pe Ana ell , -n adOlJJ111a WllI1QU dupll ce a mincat.

Sunii desteptaterul $i Toma se sc"al~ '" mearga la hJCl1J - a donni I pauu ore noaptea, plus cinllff ore seam.

2 a.m,

4 a.m.

7:\.Ill.

Eram uimitii de cit de greu ua, in timpul tilei, ~'ii term ill chiar

# cell mai micd treabii. 0 tlllfii ce Toma veuea de UI lucru, era sarcina lui sa pregiiteascii cilia - uneori Jill eram nici miicar imhriiCll/rV Em ciudn: peutru mille su jill nearaujatii, nu eram Qbi~nllitii $CI alii atlt de putin limp pentru mille!

Irnplicarea alto!" membri al farniliei Parintii durnneavoasrra, frarii .~i surorilc sc VOl' bLICLln1 sil·1 vmla pc bebelus; nil vii simli!i iJlSli vint1vmll dad! veri dori

sa limiuu; numarul de vizitatori,

~------------------------------~----------------------~~~~,

79

Cum sa va odlhniti din plin Fi eca re I1QUa lUalllli trebuie ~n se ()bi~llIliasdi ell somnul pres scun. Raspunsul la aceasta situatic esre S[l vll odihniti din plin ori de cite ori puteti - ceea ce este deosebit de important dad ~i alliprA(i. Odihniri-va citld bebclusul doarme, chiar dad\ nu reusi]i sa adormiti CorpuJ dumneavoastr;i Ill! este mea $U flcieru de rezisrenr pcruru 0 acrivitate obositoarc, iar treburile casnice ill ai po L fi I ~sate Si nefllcute.

fNGRIJIREA BEBELUSULUI

~ASE SAPTAMINI---------

La sas« saptlimflli Ana era 0 a.deviimra pel'so(lIIiinimic din ghemotocut (ip'I'i.tor, Iacom, de acum citeva siipuimini. Ne riispundeo jieciJ.ruill dinire noi III madill saIL propria: primele sale zimbete, user strimbe, all fast door pentru mille,de obicei _ .. ..-_ ... cllld 0 schimbaJll,de$i uneori Mifclafiicea acest lucm. Eram norocosi, AHa era foarte mindra ~i ne ajura sa 0 iI/him. ell siguranf(i inveti repede cind a i Ill! bebellt~ care s e bizuie pe lin e in toat« nevolle pc care le are.

ANA LA ~ASE SAPTAMlNl

.'

Acum i~i controleaza mult mai

hi 111:: membrele ~i se bucura de senzatia pe cure i-o dl\l!1 virti luI. lor in aero NI.l mal Sia ghCI1111ila ~i pumnisorii n u- j mai sin I incl esta Ii. Cind sIli pc bunica poaic s!l.-~i ridice penrru ctteva momente capul, Nu rnui pllnge la rei de mull ca tnainre: in Ii rnpul zilci are 0 perioada clarli de I relic, ctnd Slil bucuroasa in leag~n ~i comunica

ell Mirela si cu lumea din juru I ei,

Ana arc deja ~ ~J gum(} b 1 fre~~ll

de erpl"e.<ii

{//~ferti

rotund ",r compal"r.'ie

eu toracel«

CONTROLUL MEDlCAL AL ANEI LA .,ASE SAPTAMINl Contrail .. 1 medical la sase saptarnini este primu I control major al dczvoltl1rii sale. Doc toruJ de fumilie S'!lI clink a pewmrica locals va realiza corurolul rllU"·o utmosfera prietcneasca. ncprotocolara,

1 Studi.uJ de ansamblu . .Do. ctorul disc mil cu M i rel a desp re Stare a generalll Si despre comportement. 0 trezeste pe Ana ~i li vorbeste penrru a stabili cum raspunde la snmulul reprezenrat de 0 tala noull. Dociorul caut~ acel sorts magic de n,cepu t, semn sigur al faptului e(l Am! dezvolta 0

per ~O nal i tate II orrna Iii, soci a bi Ill. Vcrific~ vcdcrea Anci dcplasind 0 jucarie zomltiware 11.1 etmpul ei

vizual, Ana j'! urrniireste

cu amhli nchi, demonstrind eli are o vedere normal !i. I"ltri'l VIe un semn de srrabism,

BEBELU-5II PREMATURl

Pri mole sase dpl~mil1i ale bebelusului pOl f deosebit de di ficile dac~ s-a nascut prematur. Poate plinge neintrerupt ~i poare refuza s~ fie rningiiat; sau poate fi Ioane scrnnoros ~i puare refuza mincarea. Pe I1ng~ IC<\]11a normals pe caw 0 ave{i pentru noul dumneavoastra bebelus, vn puteti siuui resplnsa de el: Ill! va face sa simli!i Crl v~ iubeste. astfel Tneil !;i dumneavoastra vli e mal greu sa-j iubiti, ca raspuns. Bebelusu I. prematur va avea nevoie de un surplus de ingriji re din partea dumneavoastra; corpul i 51" racesre repcde, asrfal inclt c ncvoic ~iI faccti cald In Cl\;;~. in ~pecial cind ii f,JeCI 1 buie sal! dnd ,I schimhau: va avca nevoie s~·l hrani!i des pcntru a-I ajuta sil creasca.

Des i s-ar pu te~1 ~~ n \I prea- i I"i e foame, sli fie mofurros, oferiti-i

de mincarc la fiecare (rei ore. l1isindu-1 sa manincc cit de rnult poate, de llecare datiL Concentrati-vli sr.-i of!:ri liingrijire(, de care arc nevoic: III timp •. va tncepc sa vii [lIspund~ tot rnai mull. iar dumneavoastra veti rnvi\(a sii-I in!elege!i 11111i bine,

80

PRIMELE SAPTAMINI DE VIATA

i\. na are mr Url!f-

mit contro! asupra IImic;hihH I{lrul"i~

2 Mc.mbrdc sl tonusul muscular, DOCIOrul

o dezbraca pe Ann pentru

a-i observa tonusu 1 muscular ~j 111 i sc (i rile me III brel or.

3 ClIJI.trolu.1 cap.uJui. D",ct.orul o ridid pe Ana in aer, la orlzcmata, pentru a vedea dac~ f~i I.ine capul pe acecasi linie CI.I corpul, Apoi 0 urmaresre pe Ana In [imp ce 0 pune in pozuic 'i'czfnd

4Relle~U! de apucare, De la nastere un bebclus poare apl,ca ~i puc cu puiere un dcgct pe care i-1 puncu in palrna. La sase slip,amfni e normal ca reflexelc de la ""$lere ~ii se f atenuat,

5 Circumfertnta capului. Anei is-a rnasurat cirCL1 mferi ora capulu i pen-

I,.U a-i verifica cresterea. Aceusra arc acurn 38 em.

6DOitiiile inirnii, D')ClOruJ asculta i n.i ilia Anci ell lin

stetoscop: pentru prirnul an de ViD\~ 0 frecventa de aproxi mati v 12lJ de billai est e 110111111111.

70rgandeinterne.

o palparc complcta a abdomenulul 11 asigura pe doctor caficaiul, stomacul ~i spli na a u (> dezvohare normaW. Oil sin! prea marl ~i niei nil au 0 for01l1 neobi $nuitlt.

9 Cintarltul, Ana a fosr cTn(:~rjia saplillllln,1l tn scuiec ~i va fi dnlfu1la CU Qta7-'H fiecarei vizite I" pcliclinica sau ori de cite ori Mirclao cere: 0. crestere norl11al~ in greuratc 'inseamna de obicci un bebelus saniilOs. Graficu I greuJi1!ii Anei va fi. un element irnportam in anii care VOl" ven j_

8 Controlul articu.lallei soldulul (~'(Jxo-rcm~rl!lle). Luxatia de sold este inca posihi Iii. a~1 fel inciL doctoru I ver j ficil ell degelek IT! ij I oc i i CUIll r" ne!ionea7.~

articu latiile,

Greutatea Anci eSle IIOIiUd pe JjrllfiCl11 S(III I','r'mm/

8J

iNGRIJIREA BEBELUSULUI

MANEVRAREA BEBELUSULUI

"

De la cea mai frageda Vlrsla, bebelusul are nevoie la tel de mare de apropierea si de mtnglierile dumneavoastra ca si de brana, diJdurii si somn, Penrru inceput, probabil Yeti rnanifesta 0 anurnita nervozitate in manevrarea lui: miinile dumneavoastra vi se par alit de neindemlnatice. membrele lui ant de moi, capul si gitul aut de fragile, Dar manevrarea normals nu ii va face nici un rau; chiar si fontanela indi rnoale, din cresterul capului, are 0 membrana puternica pentru ca &-0 protejeze. Dar puteti sa-l face(:i sa tresara daca n apucati brusc,

dcpartindu-i brusc membrele, sau il puteti speria dadi va crede di. va didea. Nu va dura mult Plna ce veri cistiga 111m mulra Incredere unul in celalalt, Fe m.lisura ce bebelusul c1srigil un tol rnai mare control asupra musehilor sill, vor incepe sa-i placa unele jocuri bilic\'Oase - la palm sau cinci luni Ii va placea sa-1 ridicap deasupra capului sau sa~lPnep pe umeri, Daca esre om.idsi unii bebelusi sin! - manevrati-l eu dellcarete paw ce se exteriorizeaza 111m mull Riispwldepla don ntele, la capricsile lui ~ li"IStIJi-l pe el sa WI COil dudi in joeurile fizice,

---- CUM SA RIDICA TI SI CUM SA PUNETI

lOS UN NOiJ-NASCUT '

VORBITI-l BEBELU.r;;ULUI in rimp ce iI murau diatr-o poziue lntr-aha - vocea durnncavoastra ii estc eunoscura ~j fl linisteste. Reamintiu-va ca pina la vlrsta de opt sap-

ramtni nu i~i poate contrnla capul san muschii, E nevoie sa-i sustineu corpul lot rimpul, asrfcl incH capul sa nu-i atime si rnernbrele sa nu-i b&iabanc.

CUM SA RlDICKfi BEBELU~UL

1 Cind bebelusul stu lntins pe spate, strecurati-va 0 1J]i:u~ sub parte a de jos a sparelui ~; sub fese,

2 Strecurari eeaia1ta mina sub cap ~i gil. din partea opusa,

3 Ridic~li-j incet ~i ell

. gri j ~. as tf el Incir co rpul sa-i fie susunm, iar capul sa nu-i cada pe spate,

CUM SA PUNETI JOS BEBELU$UL

1 Puneti 0 mini! sub

, capul ~i girul lui, apoi rine!i-l de sub fundule; cu ceulalta mIni'!' Lil.saj i-I in jos lent, susrintndu -I pillii ce spaiele lui at inge salteaua.

4 Treceu cu g6ja capul III scobitura cotului sal! umlirului astfc! Inclt sa fie sustinut.

2Tragcfi-va ceo mai apropiata mina de sub fundulet. Utilizau lIceastli mini! pentru a-i ridica usor caput astfel lncit sa \.~ eliberatl cellla.lta miniL

apoi lasa\i-i capul usor in jos, NII-i llisat.i capul sil: cad! pe suprafa~il ~ nu trageti brarul repede

82

MANEVRAREA BEBELUSUULUJ

Strinsul in brate al nOIHl;;sClIluJui' Bebelusul se va simj: in ~igumnla imbr~\i~"1 in scobitura

umiirului durnneavoastra.

cu capul ~j

membrele

bi ue S us iinure .

Tinerea nou-niiscutului cu fata in jus

Bcbelusului i-ar putea pliicea sa stea ell f<lla in jos In bratele

d U mnea voastra, cu b;irbi\a ~i obrazul odihnindu-se pe antebrarul durnneavoastra.

Tinerea nou-nascutului sprijinit pe umar

Tineti-l asrfel tn sus: se \'3 simI; in siguranta, ell 0 l11rn1l. sirecunua sub lu nd u lel sustineu greutatea, tar en q;:alalt:i sprijiniti-i capul.

RIDICAREA BEBELUSIDJUI OErE 0 PAI<TE

1 Cmd deanne in panu san carucior, bebelusul e mai in sig~H-an!li dad;' slii

pe 0 parte. Ridicari-l srrecurtnd o mfnil sub

'C ap si c e affi. si ce ill all~ mluli sub fundulei.

INGRIJIREA BEBELUSULUI

2 Luati-l pe behelus in brate. aslgurindu-va ca nu-i atlmil capul, Ridicaji-l lneer. cu delicatere.

PUNEREA BEBELU.';;ULUI JOS PE 0 PARTE

1 Cind it asezml pe copil pernru fI-1 culca. l~sa[i-l ell grij~ in jos pm~ atinge salteaua, tinindu-I cu arnbele mlini, capul fiindu-i susiiuut

In indcitura cctului ..

2 Clnd a ajuns pe saltea, lrag~,i-v~ mina de sub funduletul lui.

84

3 Spriji.iiji-l de corpul dumneavoastra, apoi streeurau-va antebrarul sub cap,ullui.

3 Ridicap-i c~p~oml astfel _ inei[ s~ va puteri [rage mina iii ~ii-i libaji cu delicarete ca pu I j 0 s.

2 Ridicati-l 'incci. intorcindu-l spre dumneavoastra ~i

apropi indu-l de piept, ell capul a_~cza! in lndolrura cctului. iar ell ce,~alta lllm1i sub fundulei

si picioruse,

4 Acum capul

, este sustinur de

indoitura cotului

d u mnea voa~trt,

~i bebelusul

S~ sirnte

In si guran la.

RIDICAREA BEBELU~ULU1 CIND STA PE BURTA

1 Clnd bebelusu) st.!l:

i nti 05 pI" bUrla, S( recurau-l 0 mln~ sub piept,

a51 Fe I in eft a 11 te braiul dumneavoastra sil-i SUSlirul biirbia, iar cealalta suecurat i-i.o sub fundulcr,

UTILIZAREA UNUI SUSPENSOR

MANEVRAREA BEBELUSULUI

UN SUSPENSOR este excelcnt penrru a-I purta pe bebelus in primele trei luni: ali ngerca corpului dum" nea voastr.1 ~i 111 iscarea, In limp ce piie,i h, il Ii nistesc ~i v.~ l<ls1l miinile libere, N u e greu s1l v~ puneti suspensorul, ch iar cind n LI e nimeni ~a va "jure: scoateri -I folosi nd acee<l~i metoda, inverslnd ordinea miscarilor.

1 Fixa]; suspc.-nsoml in jurul pieptului: inchideti sistemul de fixare in fa]a ~i apoi ,..;;"uciji suspensorul.

4Tnlge.~i in sus chingile $i puneti-Ie pe umar ell (J slngu,.fi 'nina, pentru II sustine, ell cealalia mln,i_ greutatea bebelusului,

~\

·U rl ~u [lod rlgi d re"lm <"01'''/ hebe/"I·"/Ili este esentio)

Su.spl'llSmjrclc CUI''' se __ poa rt~ in lilt;; sinl cele IIWJ.'llime pen-fill bebdu;1"

2Ridieali bebelusul ~i spri] initi-I de urnarul dumneavoastra, fixindu-i capul ell mina.

5 Reaplectndu-va Tn tal~, suspe nsorul va pre lu a g (11- dat greuta [en bebel u ~ u III i.

Ch i D gile late vor ji rule II/a; ,'QIVQrlulJile w:mrudwnm{lJI'o(1.mii

_-

rt'

\ ~ U""',,""'

poate spiil. Iu

I.na.~na este foane

'''' comod

3 A~Cl.ari"v~ pe UI1 scaun ~i lasa~-vli pe spate, astfel Tnd! s~ susti netl cu pieptul ~i ell

abdoruenul greutatea corpu Illi copilului. Trageti de parrea de j os, astfe I

i"neT{ s~ b~ga!.i piciorusele copi lului prin giitui. fiind atentl sa trageti de suspensor # nu de plciorusele bebelusulul.

r'lIn~!i-vl"t sus. pensorul rs 0 ,,,ii/time cQ1iffJl"labih'!, a'rie/illd'! ,.,1 11.11 vii dea durer! tie spate

Ir I r <;

PUUTATUL

sus PENS OIWL UI

Pu 11 eti 0 mIntl. pen tru a su stine capul bebelusului atunci cind va ap leca ~1 til fa t~: s upo nul de cap al suspcnsorului nu eadecvat penuu capul S~1l greu,

I

85

MANEVRAREA BEBELUSULUI

MANEVRAREA ~I JOACA

JUCAT]-VA DE-A H 'fA-HUTA, 'flNi DU-L iN POALA

Bebelu ului In \I,rSl~ de pmrLl luni ii V" placea srI fie rniscat in SU> si in jos pe genunchii dumneavoastra .. [ntr-un riun adecvat. Tineti-l de bra;e, in caz ell se trage pe spate,

LASA Tr-L C FATA YNAINrn

Bebclusul dumneavca 'u,i vioi. de [rei IUl1i, vede bi ne lumen care i se prezim~ In fata ochilor. Puneti 0 min§ lntre picioarele lui, iar L'eillah~ impreju lui pieptului. Nu mal

e nevoie ~fi i . e gU5pnfi capu!.

Bebelusul dumneavoastra de [rei luni i~i paate aj usia singur pozijia si se va ag!la de dumneavoastra clnd arc nevoie de un surplus

de siguran!lI.

Leganati-l 'inainte

*i inapoi de Iiecare dall'i IOl mai sus, daca li place, Acest tip de legannre e o buna modalitatc de a-l calma.

J

A~EZATl.L PE .n [fiR Asezati-l pe bebelusul

de sase luni ]X umar, m,[ rei incit sii fie mai lllalt dcch dumneavoasrra: va fi lnctnuu de lIcea,la noua perforrnanta,

PRIVITUL ocm iN OCHI Bebclusului ii va plllcea sa fie ridicar deasupra capulul; vederea Fe\ei dumneaVORSITa Ii va oleri ceil mai buna distractie,

iNBRATE

STRl S

Oricit de \ iguros va ju ati cu bebelusul, e hine sa aveti ctteva mi nuie de irnbrtj!i~~ri

tandre, in liniste, dllpa aceste jocuri, Adaprari-va inrotdeauna la dorinjcle bebelusului \ii uita]i rreburile casnice coudicne dilCii nu rot punde ell chiotele sale obisnultc de pl!lcere.

INGRIJIREA BEBELUSULUI

\..J

HRANIREA BEBELUSULUT

,

Una dintre prirnele hOlarlri pe care va trebui sa Ie luati dumneavoasrra si parrenerul este dsca i1 veti hrani la sin sal! artificial, ell biberonul. Laptele de mama satisface perfect necesitatile nutritive !}i este digerat usor: dar bebelusul nu va suferi loarte mull daca decideti s~-l hriiniti ell biberonul, Hranirea bebelusului ar trebui sa fie 0 placere .. nu 0 solicitare pennanenta, ~i nu va R 0 pliicere daca II hranili la sin dintr-un sentiment de datorie, sau dintr-un sentiment de vinovatie legat de alimentarea cu biberonul, Daca instincti v considerati di ati prcfera sa-J hraniti eu biberonul, fir fi rnai bine sa arnlnaf decizia pina la

nasterea hebelusului, Nu exist! ruei un lulocuitor al colostrului pe care sinii durnneavoastra 11 pro due 'in prirnele citeva zile (veri p_ 92), iar hranirea bebelusului cu el ii va oferi anticorpi valorosi impotriva infectiilor din prirnele luni de viata, Nil yeti putea face mai tirziu trecerea de la hranirea cu biberonuJ In hranirea la sin, deoarece, fara stimularea reprezentata de supt, sinii durnneavoastra se vor opri din producerea laptelui, lndiferent pentru ce melodil de alirnenrarie veti opta, rearnintiti-va ca iubirea dumneavoastra, SIDllSUJ ill brate si atentia pe care i-o acordati sint la fel de importante ea laprele pe care i-l dati.

SIN SAU BIBERON?

S-AR PUTEA SA STITT cum vreti s~ vii hra:niti bebelusul Daca dorit. s~ 11 hraniti la sin. aiunci Cll un ajutor speeializat. calificat veti reus: aproape cerr, Dar, ehiar daca slnte\i siguri di alimenrarea anificiala. ell

Stiam co prin hrdnitul la Sill fi asigur eel ma i bun lapt e po.~ ibi I. .~tialll cu fl va digera usor ~i di ii va asigura cel mai b!1II "pur/ de elemellie II II Iriti1le,

Laptelc marern contine subsreme care ajulit 13 protejarea bebelusului de boal~ pin i1 ce propriul sau si S te m imuni I ill" se maiurizeaza Si il protejeaza de alergii « care .inlo problema irnportanta, dad existaalergic In famil ia dumneavoastra. l.aptele artificial nu-i oferll nic: una din ace" Ie proletlii.

Mi-a pliicut cit de CflI1VIJIIObil a [os! sii-mi alliptl!<, bebelusut: taptela era f"totdcmlllll 10 flldemillii_. Yntotdeauna steril, tntotdeauna lti lemper:atllNl Core-i place.

HI/curia flllfJiirtii.~ilii a aliiptatului m-a iue: prin snrpnndere. E uu lliC/,1I atit de intim, care te satisface [12k; minuta lui apiisf/ «neori $;-1111 striugea S''''I/, puteam .\'11-1 simi lata lIpil:li de pielea mea. Pe mlisudi U s-a scurs primal all, m-am simtit dill ce 711 ce lIIai bille.

A-i oferi sfmd aflul Ill/a/deal/IIO Cf!a mai bU_lla me/odli de a-I ca//J1(1 pe bebehl$ atwu:i cllid plf/Igea. NII-i era lIeapiiral joame. d 1Il'.€O lI€voie de lilli$lea pe ,(!,/"e i·a u/~rell sup/itl.

biberonul, este metoda porriv i la, merita sii cintliIit:i avantajele ~i dezavantajele salt sa ascultari ceca ce va bPUIl alte marne. Este 0 decizie care va va afccta pe dumneavoaslrl'i. pe partener si pe bebel us in lu nile ce vor UIlIDI,

Aslstenta de ocrotire mi-a ,<PII.< eli motivul pentru care am ajuns din nou

,a fit de repede fa greutatea si aspectul dinaintea.sarcinii (I jost cii (1m perseve/'lI1 GIl aldpuuul: Astfci rileY. alii mai aV1I1 1111 cf$lig neastepta I dill [aptul eo i-am ascultat sfaturile.

Alaplatul consumil rnai muh rirnp Tn prime le s.apliimini. Tn parte decarece bebelusul manlndi rnai des, in parte deoarece Ii place sa 5Ugti - de fapt suptul este 0 nevoie si 0 plaeere diferita de necesirarea de a se h.riil1i. Torusi. pregatirea si

S te Ii 1 i zarea bi bema nel or cons U illS sica deSI1J I u mp ~ i de vin e curind 0 corvoad ~ cind 0 face ~ de_ cite va 11m;; in tim p ce alaptarul devine mal rar ~i dureazs mai purin pe masura cc eopillli erC~lC_

Amjost intotdeauna eOIlVillJii eli IIIHlli voipuiea aliipta copilul - am sin! atlt de mid. Dar (1111 trecut ell bine si prin aSI«. A", avut destullo.pte, iar pe behelus nil l-au supiirat, l!1I certitudine, sfl/ii me! mici.

E mult mai simplu sa caJihoriri ci'nd I'M al~ptati copilul: nu a-vq:i bi!J£ron pc C!lJ'C sa Ik nevo;e sit-] inc1iw!i ~i II\) exisl1i lici pericolul eli I-ali pmca dcpo~il3 1<1 () Icmpe;:Hltllra prea imlil,t

87

Singurul lucru. care /III mi-a placlI! fn timpu! aliipta/llflli (I fost masa de noapte. Cum nu-mi pUi('ea sa-mi store sinH, grija mesel de noapte cad~a ,n sarcina mea. Dar alta a dural door citeva slip(11111:;,,1_

Am simiit eli decizia de a-l luiini CIJ biberOllll1 (J [as! ceajlJ.~I{f atunci efud am vliZlI1 eft de mult ii pldcea sotutui meu sil·/ hriineasdi pe bebelus: de lrl lncepu! a rezuliai o relatie fourte pu/er-"icl1 fl!rre

ei. ------

Folosind biberonul, pnteam vede« tntotdeaun« citlapte a baut bebelusul si asta iml ddde« 'III sentiment de certltudine dupa a/two sliptumflli mizerabile ill care am. tot Incercat sii-! aliiptez.

Oboseala, bolile sau siresul, care PO! reduce camharea de laptc matem, nu atecreazs hl'iinjrea cu biberonul.

Amnd rind hrtini!i bebelusul ell biberonul e rnai greu tii'i "r. i ncrede ~ in pofta lui de If\illcare, aSlrellndl c ma, u~or ,II-! supranlilllemalJ, flicindu-I suprapQndemL

U n bebeJu~ hriinil ell bi.beronul eSle mai expLls la diver:;;i mi"robi. cure ~il-I rad s~ I'erse ~i sa aib~ d i alee.

INGR1J1REA BEBELUSULUI

HRANJREA LA CERERE

Hranirea la cerere inseamna pur ~i sirnplu a-i da behelusului de rnincare on de cite ori ii e Ioarne, nu dllp~ un orar. Foamea este 0 senzarie noua penrru nou-nascut. j n mer era "hr~oit" permanent, acum are de [reCUI pri n lungi perioade tara hrana, Sisrernul sllu digesuv esre prea imatur pentru a se obisnui ell mese abundente 1:1 intervale mai lungi de limp: reguLa In ioceput este pulin ~i des, Nu aveli uimic de ci~!igat din amiuarea hrilnirii 0 da!!'i ce bebelusul a ptins dupii mincareeel mull ~e poate in timpla gil fie utit de

su pilrat indl sa rcfuzc sa s ugl!: aru nci tin d v~ veii h ctari sli -I aJ~pl1lti.

Va fi nevoie sa-l calmaji ~i s1i-1 mingii>l!i pin~ va vrea din not! sa mKllince. Nu il n1sf<ill1li dac!l ruspunderi Jmediat nevcilor tui.In prirnele slipl~mlni stomacul gol este cauza obisnuitf a trezirilor ~i a pltnsulul: pe IllHsura ce sisternul sa.u digesriv S8 maiurizeaza ~i stornacu] ii creste in di rnensi uni, va minca lTlai mull Ia [iecare rnasa ~i inrervatete dintre mese VOf de veni m ai lungi,

DATE ESENTIALE DES PRE HRANlRE

at de des vacere de mincare? Bebelusul va cere de miucare ori de cite cri are nevoie, iar [a tuceput aceasta se va Intirnpla des. Nou-nascujii IlU vor asculta de niei un grafic de al irneruare. In ziua a treia san a parra, rnesele vor Iila fiecare doua sau l.rei ore, (Istre! incit "or fi in jur de opt rnese pe zi cu mai multc scurte perioade de hrsnire in cursu] seri i. Noaprea, va Ii nevoie ~a-I hraniti 1I<! (joua sau trei ori, deoarece pillini bebelusi de 111 ai ~1Ll tin de ~ ase s~ [llilmw_i slrn in s [arc sa doarma mal mull de cinci ore I a rind fari1 II fi Irezi!I de foame, Be be I U$ i i hlanip_ la stn au de obicei nevole de mese rnai dese, deoarece laprele matern esre digerai mai usor $i .mai repede dectr

I aptel en rti fi cial,

UI trei luni, bebelusul va ajunge probsbil la uu orarcu mese In aproximatlv parru are. cu cinci mese pI' 1.], plus una sa" doua noapiea. Dac~ 11 hrani Ii ell biberonul, veti ajunge probabil mai repede III palm rnese pc zi.

GAZELE ~I ERUCTATJA

Pie c~ bebelusul esie aljlptat la sill. fie d! este hr1inil cu biberonul, dati-l sansa si1 eructeze aerul PI' care l-a il1ghi ~i!,

cind face e pau zll; aces I aer 11 po ate face s~ se Simla plin, Dacd nu eructeaza dupii aproximetiv jum, stare de rmn ut. renunratl: probabi I

/' ca nu are nevoie sa eructeze.

I}rot~juti-v,; h'linelc '" 1111 SCIIIU (:lIr/1I

Nou-niiscutul

Pentru a ajuta un bebelus

r 0 ane rnic sa eru ere ze, spriji n:i!"i -1 pe llroiir sail t!lll ndeti -I cu fal1l in jos in poala, suspnlrrdll-i caplll de barbie_ E faarte probabil ell va regurgira ~i C¢"lI laple,

aslrel ca e biM sil ave!i j(l illderlliui'i un scufec CUTat

CAZUR1 SPECIALE

Bebelusii prematuri, E posibil ca prernaturul siiaiba 0 pofra de mincare

sea zu lit dar e n CCC5!1r s<1-1 hrsn iii Irecvent. Prernaturil au tendinla sa dearma muir ~i soar putea ~~ nu 5(\ trezeasca sa cea ri1 de 1111 ncare. des i a r a vca n e voie, astle I in ci I e bi nc sll. - J rrez i ri la fiecare trei ore $i sil-i da~i de rnincare.

Dad! ali rcusi t sa v:1 sioarce] i laprele Cil limp era in spital, verl purea s~-I aUlp!3!i imcdiat cc ville acas~_ Nu e intordeauna II~Of pentru un bebelus sa se adapreze Ia suptul din mamelon. Pentru ~-I ajuia. sroarcej] purin lapte lnainte de a-I alapm (vezi p, 94), asrfel incit rnamelonul sll fie usor ridicat. ~i munden deasupra lui

[lUI in lapte ell bebelusul ~.l-i si mt§ gusrul. Gemeni, E perfect posibil sa aUlpwri ell >11 cces gemecl, Pentru i nee put. a I apta! i che unul, apoi, cind ali capatat mai mu.ll~ tncrederc, vi sc va pil.rea user sii-i aJ1ipInli in acelas i ti mp, ell pi ci cruse I e S1n~C\lrate sub cite un brd! ~i cu fiecare C~pSOj sustinu] ell 0 mina,

Tlnetl-l ell rn~a in jos L il ori ce vif1>t~. (.i nin d bebelusul cu fSf3 ill jos, In poal1i sau in brate,

fJ pu~!i ~ill!~ sa eructeze,

Frecnti-l sau bat~!i-I pe sp~ te "$or, dar

BebeJu~ul mal marl;l

La ITei llIni. dnd puate sia !!! fundllle! penlru scurtc perioade de limp .. legiinami usor 111 poah\. 'in limp ce

11 freea\i pe spate,

H va aj u La s.a erne lelle aeruling h i IiI.

88

HRANIREA BEBELUSULUI

Mome. ntele allipNirii ,emu relaxante, calme F ne umplea« de muJtll1nire

pe amindoi.

89

INGRIJIREA BEBELUSULUI

ALAPTATUL LA SIN

Allipratul Ja hin poate li rasplata s. uprerna pentru i'ngrijif.ea bebelusului si Ii veti oferi cea mai buna hrana pe care natura i-o poate da - asa C~I 1111 va descurajati daca 111 primele zile veti uvea tHeva problerne. Dumneavoastra ~i bebelusul trebuie sa 'i'nva~ali impreuna aceasta nona activitate, deci, dad! Ia ineeput pare sa nu stie cum sa sugll. sau daca nu suge Ioarte mult, aveti rabdarc ell el. Imediat dupa nastere nu are nevoie de Ioartc muW'i luana, In timp ce mameloanele dumneavoastra au nevoie de timp ca sa se intareasdi ~i sa se obisnulasca a fi supie. Multi prieteni, rude, precurn si personalul medical VOl' avea arnabiliratea de a va cia sfaturi si va dura un timp pilla yeti avea increderea Sa selectati unele dintre sugestiile utile. Daca puteti, luati Iegarura eu cineva care a alaptat cu ucces si ascultati-i sfarurile, 0 data ce an trecut de prima sap Lamina, puteti astepta ell nerabdare lunile de alaptare pline de satisfactie si succe '_

A$EZATI-vA CONFOR,\ABIL--

Arcola este ::0"0 t'in'ularil.mai fllcilistlla culoare. dill juru! mamelonului, pe care /J~belll~·'" (I ! ~1l"lge"lIlwlci /' "' ~ c:illd sugc

Primele mese ale bebelusului Aseza ~ -va conferta bil, CU SPIlll'I(: drep I. spri j init, Un scau n .i os, tara brare, esre ideal, sau, In rei de bine, VII puteti aseza pe pal. sprijinindu-va spatele ell muke perne. Daca <Ism "a da: ruai nJultil incredere, puneti-vil 0 perna in ponla peruru a-I inlU!n pc bebelus 18 nivclul pouivi: S311 ridic;rli un genunchi pentru a-i sustine corpul, Nu va indoiti sparele anmci dod I'll. aplccati in fUlli, penuu a-l br;rni.

_~ __ 0 pcrn;; preio IIre(O/G/ell bebelu~·ul" i dwnn~UI'(Jn~"'ni

Mesele bebelusului mai mare

o dalll cc sinteri amindoi adeptii alapratului la sin. veti descoperi ell 0 putcti [ace in aproape orice poziue rclaxara. Stind cu picioarele Incrucisare pe pal sau pe podea esie 0 pozitie excelenta, In special daca va puteti _ prijini spatelc de perne sau de mobila.

Asil;:lIrn!i'Vl' c,1 b<:bel,,_,,/ are o min« Jibed; tum' n~ {I vet pwea ruillSe Si stnllvc.\.';lJul

A$EZATI-vA CONFORTABIL s-ar putca ell suprul sa dureze Plna la 0 ora. Inspirati adinc ~i relaxati-va umeril: eu cit va simte bebelusul mai rclaxata, cu atH mal usor va accepta sa inccapa sli suglL Dati-l posibiliratea sa va alingli ell mai binc pielea, Daca s'inleti intr-un 10c izolat, rilmineti cu pieprul gol: tarli haine care sa va incurce, vi sc VII parea mai U$O[ sa 'il fixati - adidi asczat corespu nzstor pc sin si sugind eficient.

1 Bcbclu ul arc un reflex instinctiv care II race sfi va <;lIU te mamelonul pentru II g~si mlncarc - accsta este rcflexul de sugere. Pfna c;irre 1I zecea zl de ViR\U Ii pute]i trczi accst reflex prin Iovi rea obrazului si ruat eel mai aproape de dumnea V oas uii: se va tl1loarce spre sinu I dumnca voasu-~ ~i V3 lncepe sa caure 111<1l11e101lul.

2Dad bebelusul nu-si intoarce caput insrinctiv, apasap usor lateral de areolil pma ce sc forrncaza ctleva picaturi pc suprafata rnamelonului. Apoi atingeri buzele bebelusului en rnamclonul pentru a-I Incuraja 'a-~i deschida gum.

ALApTATUL LA Sr

:---------- PRlMELE MESE LA SIN

3 Aduceti-i cnpul Tn aproplerea sinului. <1S1Je I l[Jelt barbia s1l i _,e sprijine de cl, iar lirnba sa i se aflc sub mamelon: introrluceti-i marnelonul ill glu,'a,

flltlll "rrw;/;: ("oWltl.i(;'fln:n estc

1<1 [el de flllpol"/alllil ca laptek: fils",';

Tineti-l pe bebelus CLI <"(flm' mai 511.) dedi restui eorputui

FIXAREA

1 Odala rea I iUlla fi~?a, h£bc)lI~llll;u doar sllge, ci pur ~I sirnplu .. mulge . sinul ell maxilarele, prin apasarea pe rezervoarele de lapre de la baza areolei. Dad! bebelusul doar va suge rnamelonul,

acesta va II1Cepc ,11 va doara ~i nu va mal iesi nici till pic de lapre, Daca sim{ip 0 durere momemana, ill1epa10are. respirati adlnc peruru a vll relaxa din nou.

2Fixarea este bine realizara cind bebelusul are Falcile larg deschise ~i gum umpluta de sinul dumneavoastra. PLllc~i $U di se hr;(ne~te pe deplin clnd ii vcdeti limplelt: si urechile miscindu-se. dovadil d\ muschii fillcilor lucreazlt dirt greu.

REFLEXUL DE SCURGERE

• •• , .

Supt til slill1ulcazll stni i sa el i bereze Iaptele pc care l-au depozitat. Puteti slmt: suvoiul calc! de lapre en pc 0 senzaiie de gidilare, lrnediar cc bebelusul '-II fixar pcmru supt, Nu orice ferneie 0 simte. ll~a eli nil fit] surprinsa daca nu <;I simtiti. Daca rCFieXIJI face en laptcle sa curg!l si din celi'ihill sin, tineti

un tampon deasupra mamelonului

aces tui a. pc mru a absorbi picarurile, S<lU utilizati un inveli~ de plastic penrru mamelon (vezi p.96),

lNGRTJIREA BEBE

USULUJ

INDEPART REA SlNULUl DE BEBELUS

1 Lasau-l pe bebelus sa sllg~ dl limp vrea la primul sin.

aSlfel inclt sii-l dreneze - sinul va par'ea mai mic ~j tl veti sirnti mill user, alunci cind laprclc s-a SCLlfS din cl. Deseori. bebelusul va face pauze ill tirnpul

hranirii ~i doar va 11101l1i sinul.

Dupa citeva rui nute in C<U'e IIU

a mal supt lapre, indepartati-l de

sin pemru a-l ajuia apoi sa eructeze, Dar 1ll1-1 trageli pur

si simplu mamclonul din gurs., ca sa nu-l runi!i. Strecurati-i

un deget trnrc gingii, pentru u-i hnrerupe suptul,

Utiltlap degetul mic, curat, pcutru (I tntrerupe suptu! "')I'l/,,/w'

2Tl1ll'OdUCC!i 0 bucaia de rifon In sutien, la slnul din care H supr. La unnatoarea masa tnccpcu cu cclalah SIll, astfel incit inii dumneavoastra sa fie stimulali egal. Apoi ridicap-l pe bebelus pentru a-l ajuta 1\ eructeze,

OFERfREA CELUlLALT SIN

1 Dupa 0 eructatie sau doua, poate dupa un scurr somn. oleriu-i celalalt sin. Poatc f destul de Infornetat, a tfel Inclt sil-I golcasca ~i pc accsta sau poate suge pur si simplu din pllicere - ceva de care are In Iel de multll nevoie en ~l de lapre,

2Cind a supt destul, bebelusul va adorrnl repede ill brate ~j va laSH su-i aluncce rnamclonul din gura. Nu fiti ingrijorala dad vi se pare ~ii ~u a SU]JI destul; pureri avea Jilcredere ell. stie cit de mull vrea si de cit (Ire nevoic In orice moment.

CUMPROD C SiNH LAPTE

in prime le zile dupa nasrere •. lnii pro" due colostru, lichid bogat in proteine. care aduce bcbelusulu i anricorpi valorosi in lupiu impctriva infectiitor. 0 dm1i ce, in jurul cclci de a parra zilc. incepeti s5 prcduceti lapte, bebelusul dumncavoastra \'lI va stimula 111 mod natural pentru a asigura aportul necesar. Chen uuui bun aport de lapte cstc a-I hr~n.i pe bebelus ori de cite ori doreste=iar in primele zile asta insemnnll mese Ia intervale de doua-trei Ore. Productia de Iapte a sinilor fuuctioneaza dupa sisrcmul cererii ~i ofertei: cu cit mai dese still mesele ~i ell cit suge mai mull, ell mll sinii vor produce mai mult lapre.

Biberoanele uplirueutare de Iapte artiIicial vor submina aces! sistem: daca foamea bebelusului este calmata cu aceste biberoane supllmentare. nu va mai suge la [el de mutt la sin, iar sinii nu vor rnai fi stlmulati suficient.

La pielc marern 1)\1 are aceeasi compozitie in orice moment ill suptului: la inceputul suptului, laptele este mai dilua! ~i e mai bun pentru calmarea setei, Apoi. laptele care urmeaza esre rnai boga: ill calorii ~i mai hranitor. Din aceasta cauz! este important sa-I hi.sa!i pe bebelus sit sug1i eel putin LO-IS minute la ticcarc stn, la fiecare rnasa: altfel, curind Ii va fj din nou foarne.

Ce trebuie Sa faceti

Penuu a produce desrul lapte este necesar sa aveti 0 dieta buna, echilibrata, cu multe proteine; bell ori de cite ori va e sere si odihl1i~l-va oricir de mulr puteti, Foamea nauirala a bebelusului va face restul. Avcti nevoie de tnultll. cnergie pentru ca sinii sil produca laptele nccesar, astfcl ell perioada de nliiptare nu e 0 perioada potrivira 1>e11fJ1J a v~ apnea de cure de ~labire - vli ve~i simp doar epuiUlll in pennanenta . .Ascultati-vs" foamea.si asigllla]i-vl! eli aportul supl irnentar de calorii, necesar in aceastli peri oad ii. provine din alimente proaspete. bogare In vitarnine, mai curind decit din hidrocarbonate "goale" (dulciuri),

92

ALApTATUL LA SiN

AT NCr Ct'lD APARE LAPTELE

A reola este tumefiatd, f.j".rfeI1Hc11 bebehl$ldl'; ii

este greu s{l N apIH:C, iar mamelonu!

este

\ apJali:m

Sin Sin

normal

a ngOl"j lit

2tnail1le de a tncerca s~ ~li hranip bebelusul. IlUnuia[i-va slnii prin aplicarca de maieriale calde [imp de citeva minute, sal! stall ub dus, proiectind jctul de apli caldll pe ei.

3 Masau II or sinii ell rniinile 'j rnccrcap sa stourceti putin lapre p~I1H'U a rnicsora turncficrca si pentru a-I ajuta pc bebelus sa apuce mamelonul (vezi p. 9-l). Nu fill ingri.ior;]l~ d<tcli In incepiu nu

\'e~i reus] ,ij vll stoarceti stnii: in curlnd veti putca.

4?nd 3$cz~ti ~eb.elu~ull!l sm. puneu-va rruna

I ibcra pe cutia tcracica, sub sill. $i apasl!li usor in sus: acest gest ajut!! marnelonul sa devina proeminem,

astfcl inclt bebelusul

sa peats apnea arcola. Suptul va indeparta rapid angorjarea ~i disconfonul.

1 Cam III a patra zi de alaptare 1<1 sin, si ni i l'ncep s~ prcduca Iapiele rnatur, til locul colosrrului ell care I-nil hranir pe behelu pina acum. V1i pu teli rrezi bru sc ell slnii Il1liri\i. jntrui~i si U~OI durerosi. Aceasta este angorjarea, care poate dura 48 de ore. Bebclusul ui i se va parea greu si'l c fixe?e pentru a su ge. deoarece marueloancle I1U bornbeaza. ci par aplatizate prin umflarca areolei,

U rm aloare lc ~f am ri vii vor ajuia :1-1 hriinili, Indeparund angorjarea ~i usurind d i sco n rOrILI!.

Ion plinge 1/11111; care jiilldcii nil primeste destul lapte de la mille, peutru a-i potoli foamea?

Cind alapmp copilul la sin nu puteti vedea de fapt clr sugc bebelusul, astfel lncit e firesc ca uneori sa va ingrijorati ell nu prime re desrul. Dar, mill! timp cit Ii oferiti sa manince on de cite ori plinge, ~i et creste normal tn greutate, ,II izbucniri ocazionale, nu rrcbuie sli va ingrijorllW. Reaminuu-va Ca bebelusul va scadea probabil in greutate in timpul prirnclor zile de viall! ~j nu va revcni la grcutatea de Iii nasterc pj'nli la virSlu de doua sau trei lIpd'illllni.

jNlREBARI $1 RAsPUNS RI

Alliplatul III sill. lmi va modifica aspectul peutru lOI restul )'ie{ii~

Slnii dumneavoastrs pol fi usor mai mici dllP!i. ce ap i'nlil.I'Clll bebelusul, deoarece 0 pane a tesutului grasos a fost tnlOCllitll de glande mamare, Alrfel. va veli recapstil probabil aspectul dinaintea sarcinii

rnai rcpede dad va hraniti ccpilul la sill. deoarece hormonii eliberau favorizeaza revcnirea rapid~ In dimensiuni normale a uterului. iar rezervoarele de grasirni ale corpului, ce au ere. cut tn timpul arcinii, 'int urilizatc In producerea laptelui. Silueta dumneavoastra va rcvcni In curlnd la dimen iunile anierioare.

Trebuie sii.fill atenfii III medicamentele pe care Ie iau, ca in timpu! sarcinii? Ceca ee beti $i rnincau poate trece in bebelusul dumneavoastra prin interrnediui laptelui, astfel ineit e foane important sa-i spuneti rnedicului sau farmacistului dl. aillptari arunci cind urrneaza sa vt\ prescrie medicarnente. E important sa evitati siimulenrele de tipul alcoolului sau cafelei. in caz eli bebelusul nu doarme bine, eliminari cafeaua ~i ceaiul din dietll cireva saplam!ni. penuu a vcdea dad

situatia se amelioreaza - e po ibil

ca de sa-I]ina ireaz.

93

GR1JIREA BEBELUSULUI

STOARCEREA SINULUI

CAPACITATEA de a va sroarce propriul lapre va da 0 mare libertate de rniscare. Puteu pune laptele In congelaror (undc II puteti pt'lStra chiar timp de o luna) ~i altclneva i-l poare da atunci cind sinle~i plecat1i: vezi p. 98-107 cu sfaturi pentru hranirea Cli biberonul. Stoarcerea sinului este \I oara ~i nedureroa a. Srerillzatl echipamentul ncce ar ~i piilap-va pe rnlini.

Penrru a usura iesirea laprelui face]i 0 baie calda sau puneti

prosoape calde pe sini, Asezari-va confortabil. cu un vas in fara.

• A \lETI NEVOIE DE •
Echipameru de sterilizare
(vezi p. 99)
Casrron
B i beron ~ i te tilla
Pilnie de plastic PRIMUL siN

2 Ar1i·~a!-i de jur trnprejurul slnului. inclusi v portiunea de dedesubt.

Repctari operatiunca de eel putin zece on:

acest lucru Hjutll avansarea fluxului de laptc prin canale,

3 Aplisn\.i ill jes .• pre areola, cu unghiilc. de clteva ori. Evitat] sa

np~sa!i pe !esurul gianduJar.

5Ad!lnati-v~ la un Inc degerele, apastnd inapoi in acelasi limp: ill' trebui ca luptele ·ft li~neas(;a prin mamelon.

Faceli aceastil operajiune Limp

de doud minute.

UliHza\i lom,l minu pentru

(I masa slnul

1 SUS,pne!i sinul ell 0 mina si incepeti ~~ apllsa~ de deasupra slnului in jos.

- "."

~ it ;f1h

, .

" ..... "" ')1 ~

4 Cornprimaji user in jos aria din jurul areolci apasind ell degerele.

94

ALAPTATUL LA SiN

AL TERNAREA SiNlLOR

1 Reperati masajut la celal ill! sin.

DEPOZlTAREA LAPTELUI

Nu [1;311 retina ill lapte: congela,i taptete in sri-

dti[dru Ie/inii

"olu~j!i intotdeanna echipamesn sterillau

1 Tumau laptele prinrr-o pllnie intr-o sticla. In prunele silptfllnilli "eli obtlnc 60 rnl,

2.Inchlderi bine sticla $i bilgap-o in fligider. sal! congclan-o. Dezgheraji-o patru ore la temperanrra camerci.

2StOare~[i ceva laptc prin mamelon.

3 ~e.·ill.to3reC! i- .. \'~ 1 a pri mu I SIU ~I repetau mtreaga proce dura: acu III prod uce re a de lapte a t"O~1 surnu lam. D?a d veii rcusi ,a stoarceti 0 can tita te rnai mare. Alternati stoarcerea sin ilor pin~ ce nil se rnai 5\.:urge niei LII1 pic de lapte,

----EXTRAGEREA LAPTELUI CU 0 POMPA. -

EXTRAGEREA LAPTELUI CU POMPA poare fi mal rapid11. si rnai putin obositoare decn cu mina, dar s-at puma

sa vi se para mai dificil sll obtineri 0 ~

buna eanrltare de lapte $i poate t1 \

dureroasa, (Daca cstc durcroasa,

treceti la sioarcerea eu min a)

Tipui de pornpa In fannil de .seringa" ~ Ptlru .... ie

este mai bun decit eel tn

forma de para. Alegcti una ell Cilindru

un cilindru extern care se ponte interior

transforms In bibcron. Sau intrcbati-o f

pe asistema de ocrotlrc desprc

inchirierea unei pornpe clcctricc sau CT d

cumparau una allmentara cu bateril. -- ~t~~'i::

Puteti curnpara ~i pungi pentru depozitarea laptelui,

Pornpii de sin

1 Sterilizati t01 echipamernul, C<1 mai sus, ~i ~pma~i-v1i pc ruiini, Asamblarl pompa. Muia~-va siuii 111 apa caldii sl masaii-i ca atnnci cind vi-i stoarceri cu mrna, Plasari pilnia pompei re areola astrel "inctl

l>~ nu permiia rreccrca aerului:

rrebuic .sa apese pe eanalcle galactiferc exact cum 0 Iac max i larele bebelusu lui.

2Jvkl11il1cti un bun contac l $1 de pana 11 cilindrul extern de

du run eft v oasrr ~: forta de suctiune va trage luptele din sin.

-,

\

3 Strlngeji capacul hi ne ~j puueti laptele In frigider sau raci!i-I $1 congelati-I,

-

lNGRlJ1REA BEBELUSULUT

----PROBLEME CU ALAPTATUL LA SIN

SOLICITATI AJUTOR SPEClALIZAT dacii aveti problcrne cu alapratul: a va Iupta de una singurii estc descurajant, iar uneori ceva minor ca un canal galactofor blocar poate duce la mastits. daca nu e dcstupst. Nit I'll opriti dill a/iipla/ dudi vii confruntati I'U probtemete mentiontne mal jos: va ve]i angorja sinii ell laptc ~i veri agrava orice

SINI CARE CURG

in prirnele sllpl1imlni. lntre mcse, sini i pOI curge abundent. Tratament. Tampoanclc pentru mameloane puse illa\lnn'ul suticnulul vor fib, orhi din picaturi. dar schi mbaii-Ie des, dcoarece umczeala permanenta pe piele ponte sa faca sinii durerosi, Daca pierdcri

mult laptc, tncerca; l s:1

utilizati 0 acoperiroarc

de sin din plastic

(vczi mai jns).

. Preveni re. Slnii care C 11 rg

sin! dovada unei productii

bune de lapte $i ajllta Ia prcv~nirea angorjarii sinilor. Curgcrea va diminua pe masurii ce

cererea va egaliza of en a de lapte,

Tampoane pentru mameloane Un tampon pentru mamelon va absorb! picarurilc ~i micile cant; tli!i de lapte scurs,

MAMELOANE D REROASE SA CRAPATE

Marneloanele dureroasc slm de regula rezulratul unei ftxilri neccrespunzstoare a bebelusului penrru supt, care se datoreste unei proaste pozi pOllfui , Pielea Vii fi rosie, jar alaptaiul va dcveni dureros, Uu mamelon crl!pat vi! va da u durere ca un junghi, atunci cind bebelusul sug~.

Tratament, Incercap 111l11atoare le sugesili:

• uscaii- vii mameloancle dupil alaprarc: utilizati lin uscator de par, dar care 11 sufle acr rece;

.lasa!i rnameloanele la aer citeva ore pe zi. Puneji peste mamelon. ill iruerioru L sutienului, Iie 0 sil~ de ccai CLI coada laiata. fie 0 acoperitoare de stu di 11 plastic penrru a llis~ aerul a circule tn jurul mamelcanelor;

• modificati pozitia I'll care suge bebelusul, astfcl Incll presi unea ~~ sc exerci te PI" aile portiunl ale arcolei;

• [imp de 0 zi, stuarceti ,inul care va supara eel mai tare:

• nu-l Iii ati PI" bebelus sa su~i'i rnai mult de douf minute dupa cc it gel i I stnul:

.dad av~~ dureri marl, incercaji 0 acoperitoare in forma de .. sombrero". Prevenire. Asigurati-va c~ bebelusul hI areola in gur1l.

f nrre mese mentineti-vil mamcloanele u scaie,

C r emli pentru mameloane Durerea poatef culmara cu

o crcma pe bazii de calendula sau ell un spray anlisepti(;.

problema, Ingrijiti-va cu aterule slnii, Punari un suticn confortabi I. pentru perioada de alaptare, ntrt zi ua cit $1 noaptea. in primele siiptamini: nu PUll31i unlit prea strlmt, care v-ar puiea comprima canalele. Uisap. aerul 'a patrunda pina la mameloane i spalati-Ie eu apa, nu ell sapun, deoarece accsta usuca pielea, Stergeii-le binc,

CANALBLOCAT Aparitla uuei umlhituri tari,

1'0, ii, sen ibile in in lnsearnnll de obicci ell unul dintre canaJere galactofore s-a blocat.

Tra lament, llUbaia\i sinul ill ap~ calda si masaii-l user,

apoi puncji-l pc bebelus 1<1 sin. S-ar putca sl( sirruiti n durere Irucnsa, pcruru un moment, dar canalul 51' va dcsfunda, Daca nu se d<'Sl'undll, duccii-vd

I a doctor in aceeasi zl. Preventre, A~igllJ'a\i-v~ cil suticnul nu c prea strlmr si li[.i atcnta sll nu apll.s.a~i prea tare pe [csutul marnar cind alaplO\i sau dud vii. stoarccii sinul.

Acoperltoare de sin

V:1 meruine rnameloanele II 'care ~i capieaza scurgerile de lapte. Turnaji laptcle tntr-un biberon steril si baga(i-I In frigider sau ill congelator

(vczi p. 95) Spalari ~i steriliz'I~; acoperitnarea Inainte

de a 0 reutilizu,

96

MASTITA

Un canal galactofor blocar se poatc infccta, producind 'imptome asemllni:ilo<lre gripei. Solicltati ujuror medical de urgent!: dad rlimine neuatata, mastita poate duce In un abccs rnamar, care poaie necesita imerveniie chiruraicala, Tratamcnt. Doct~rul va va prescrie antibioiice. pe cure Ie veri lua pc roatil durata prescrisli, Comiuuajl sa v~ lIMptal i bebelusul cle la arnbil sini . ca ill condi]i i normale, Preveni reo Nil llisl,\i sa treaca mai rnult de 0 zi pinll veti coosulta mcdicul, Iii aparitia unei urnflaturi,

l

Acoperitoare de sin til forma de ,.sombl'el'o" Puneti accst lip de acoperitoarc peste

mamelon, lnainte de a cseza bebelusul In in: va suge laptcle pri n ea. Srerilixau-o inainre de urilizare si

stcrgeti-o eu pujin laprc penrru a-i indeparta mirosul de cauciuc,

Tinc!i apfiriitoarea fll pod/ia paU'/"il(; 6nd fllllJefi l>ebelll\~111 1(1,</11

ALApTATUL LA SIN

HRANlREA PE P ARCURSUL PRIM:ULUI AN ----

PiNA LA VIRSTA de aproximativ paU11 Iuni li veri da sa manlnce aproape numai lapte. Dar cum veti schimba rutina alapratulul ctnd iruroduceti si alimeme solide?

Cit rirnp veti mai continua sa-l alaptati din elnd Yn cind? in a doua jumatate a primului an bebelusul va avea

CllDI evotucaza rutina alimentntiei? Rurina obisnuita pentru un copil 111i1ni1 doar la sin arata astfel:

• trei luni: cinci mese in timpul zilel, plus mcsclc de noapte:

.' patru/cinci luni: patru sau cinci mese pe 2.i plus unele aliment!' solide;

• sase luni: doua :tHipti!ri la sin pe zi: dirninea]a devrerne si Ia cutcarc;

• noua luni: alaptare la sin doar la culcare.

Reil110arCerea 13 serviciu

E pcrfec I pas i b i 1 sa. reincepeti rm: nca ~i sa continuau alaplillU I. Dadi bebelusul me sub sasc sau saptc IUIli. va Ii nevoie sa vii stoarceti sinii Ia orc!e la care 111 mod normal ar fi SUpl_ pentru a stimula in continuare producjia de lapte,

• inrume de a relua serviciul ubisnuiti-l pe bebelus cu bibercnul. Rugap pe alrcineva sa-i dea biberonul. prirnele dli~i - bebelusul va simti mirosul laptelui durnneavoastra.

• Aveti nevoic de cchipameru steril ~i de un Inc izolat unde sa va puteti toarce in

Ii mpul zilei, plus de acces la un frigider unde sA depozitati laptele ptna 'Ill veti ducc ac!'ls~. Transportap laptele tml'-o curie termoizolanta. cu pachete de ghC~I!i tnauntru (vezi p. 101) .

• Lasap ticle cu lapte tors pentru III ele din timpul zilei,

• Rugajl persoal13 care are grija de bebelus sa tnLWfle masa de dupa-anuaza, asrfcl incit lIlie gala de masa exact cind ajunget! ucasii.

• Dad este necesar, cresreji aportul de lapie dindu-i bebelusnlui mesc suplimentare in timpul serii ~i al noptii,

Cind AI' rrebui sa rnii opresc? Puteti continua sa-I allipUl~i .~i In eel de 31 doi lea an de viara, daca amindoi sirneti de acord, Sau puteti imrerupe gradat alaptatu) In sIn rn oricc rnomeru, in cursu I prirnului an de viarli. E posibil en bebelusul sli lutrerupa din proprie initiativa suptul la 0 Vlrsta situata 'irure

nevoie de LO! rnai putin lapte de la dumneavoastra si va prefera bibcronuj. Inrre vir ra de nou a luni $i cea de un an va parasi singur alaptatul Ia sin, tara insisteme din partea dumnea voastra: a ajuns I a 0 vil'Stli la care lsi procura din <the surse cele necesare hranirii.

noua luni ~i un an. Faptul d tncepe a va muste de in uu e lin motiv pentru a intrerupe alaptarul: spuneti-i apasa: ell, vii duare ~i va inrelege curind.

Nu lntrcrupef brusc alaptatul. fule irnportarn sa Iilsap ca productia dumneavcastra de lapte s~ se reducli gradai. pe a pcrioads de silpllimlni, flldnd ca sisrernul cererii }i ofertei 5;1 acticneze In sens invers. Renuntati la cltc 0 masli. asteptind apni ce) putin lrei We inaintc de a renunta la alta (vez: p.106).

N II stoarceti sum I pe II tru !I

scapa de senzutia de angorjarc: laptele

va fi rcabsorbit treptat III cite\'3 zile.

tima alaptare

Cei mai rnulp bebelus i adorm mal bine noaptea dupa un supt linistitor, astfel lnci; masa de scarl\ eSle ultima la care veii reuun ta,

Spre sfirsitul prirnului an. reduceti rreptat durata ficcarei rnese, Apoi tmrerupeli si alapratul de sears, acordiudu-i bebelusului mu Ila awn! ie ~i dragoste Limp de clteva tile pentru a conrpensa lipsa api!ruLit Dau-i la ell I care LUI biberon.

Ce ii dau bebelusului 1n loc de laptele rnatern?

Dad\ renuntati Ia hranirea la sin Inairuea virstei de sase Iuni. vcti avea nevoie de

un lapte umanizat pe care sa i-I dati

\ din bibcron. Dacil a veil fericirea de a-l alapta I~ sin pina la virsta de sase luni, puteti sa-l ireceji direct pc biberon (vezi p.113):

dati-l lapte umanizat pilla la virsta de nou~ luni; apoi lapte

de 'lad. Poaie dorrni mai bine noapiea dad! la

culcare Ii dati Lin

biberon.

97

INGR1JIREA BEBELUSULUI

'-'

HRANIREA CD BIBERONUL

Daci:l preferati ~a va hrall_ip bebelusul eu biberonul - dar amiatiti-va di

I1proape mice femeie poate sfi-~i aHipteze la sin bebelusul dadi pcrsevereaza ~j daca primcste uu l1Ijutor calificat -, arunci ve~i avea doua avanraje importance rata de 0 femeic care lsi hraneste bebelusul la sln. Inainte de toate, nu veu fi singu;-a care sa se preocupe de hdinire. asuel intI! partenerul va purea prelua 0 parte din griji: ~i,tn at doilea tind, pureti vedea cit lapre ben copilul. Marele dezavantaj este di va trebui sa aveti 0 grij.a deosebira penrru 11 va proteja bebelusul de bacterii care i-ar putea produce deranjamente digestive ~i diaree, Pennu incepur, va trebui sa suprirnati propriul durnnea-

voastra aport de lapte, Dacf a}i decis sa-l alimentati cu biberonul, deoarece considerari ca nu i-ati pntea oferi desrul lapte, puteti fi surprinsa de cit de plini $1 durerosi va vor fi sinii atunci cind treceti La hranirea cu biberonul, Sa purtati un sutien fix .. care sa susrina sini i ziua ~i noaptea, ~i sa urrnati sfaturile cuiva Cl.I experienta san pe ale asistemei de ocrotire. Aceasta va supraveghea cu atentie greutatea bebelusului durnneavoastra branit ell bibcronul, Daca se ingral)a prea mult, poate fi din cauz-li di 1'1 supraalimentati, Urrnati intotdeaurta instructiunile producarorului laptelui, deoarece 0 formula pfea concentrata este nociva pemru bebelus,

---ECHIPAMENT PENTRU HRANIREA CU BIBERONUL ---

PENTRU 0 COMPLETA hrjinirc cu biberonul a bebelusului averi nevoie de eel putin 8 biberoane mari (250 ml). Cll!Tlpararl mal rnultc tel ine ~i pasrrari-Ie gata pentru urilizare in tr-u n recipient stcri 1. ill C,lZU I tn care una dintre tetine all perrnite un flux adecvar de laptc

BIDEROANE

Bjberon

I de US mI

Tctina

Ci'/mali lillOI uel map adecvut IICJJfn< bebclusu! dumneavoastrii

pentru {I fine biberonul sigilIlI

-~;;? __ Btberon Formete varia;.lf; (lIege!! unul usor de tinut pn rUlna

., .

-1ct

(vezi p, 106). Unele biberoane au rnansoane de plastic care Sf arunca ~i care pot reduce cantiratea de aer pe care 0 lnghite bebelusul 0 data cu luptele: invelisul se S lTinge cln d sligo la ptele, astfel cil teri na nu so aplatizcaza ~j poarc asigura un nux constant.

Capac Ti"~ fHa/III depone de retina Sln;li,

.. e

- 5'

, .•

IIJO' :01 '3

10- :~

.,

Bfberon de 250 ml

Bi.beron eu O1aO$OI1 ca re se a runeii

Cum se imbin5 plirtile compeuente ale hiherouului pentru utilizare

Cum sa depoz!ta!-i in Irlglder o masii gala prcparatii

Incl .....;:=

se ~I~w·"bw~'l peruru 0 fixa trtint:

Disc

--;..---- 'retin;; PlaSMa ,:'1(

cal''' I 1" )0' in hibero»: IW /I;"'",i nici un st rap de 1<11'1 e sii aliI/gil tetin«

:>00' . I

,60 .

., 100· • -3

50' : 2. '1

.,

100· • .,

50' :~

.,

98

HRANIREA CU BIBERONUL

Gitu_r-ih: trehuie s{i priveasci! .11 .J.;U.f, 'pre pluJ'lIIul

Bur;;

bcbclu ,lUlu i

TETINE

Tetina de for-mii naturnlii

Sc apropic eel mal mull de forma pe care 0 creeazii suprul, asrfcl rnd! favoliwa:zli 0 dezvoltare nonm,lii a boltei palaline (cerul guru) ~i a rnaxilarului. Tetina trebuie bfigalli 1'n gUIlI bebelusului ell g1illrile tn SlIS, ca laptele sa se r1'ispindeasca pe cerul gurii,

Vutva de pe

IJ u zateti n ci pennlte Irecerco aerulu! sub tetin; ,>·1 111 biberon

retina universala

Forma standard lIU ofcI11u11 supt identic celui de 10 sin,

Ex isrMleri:llc cu. di fcrite rate ale fluxului, dar verifieaii: ar irebui sa fie doua sau trei picaruri de lapie pe secunda, 0 gaura til.ial:1i obi ic oferii un f1 ux mai bun deci.t una fiicura cuacu l.

Tennele pentru eel rum m ici bebelus! "II "" nuunelon scur!

Tetina anti-colici

Permi te aenrlui sll intre In biberon in timpul suptului, ceea ce :impiedica turtirea

te tinei, pe rm i te obti nerea lin 1I i flux constant de lapte ~i II

fe re~le pe he bel \I~ s1i i fig hil.~ acr. Tetincle siliconate rczista un an; eel e de ] atex se dererioR:azll dupa aproxirnativ 0 luna,

'ret! ne ell baza I" rgii

N u se porrivesc In toate tipurile de bibeon and bebelusul suge, buzelc sale 1"mping baza deformnbil~., iar partea m'lmc.lunat.~ inu"l1 ~i iese di 11 g U r~. ascmanalor unui mamelon urnan, Potriviti tel ina ~j inc lul de fix arc ill1[lreullii lnalnrea asarub11lrii bibercnului pentrn umplere,

ALTE TIPURJ DE ECHIPAMENT

".

Canagre al~ (op!lonal) Trebuie s~ se petri veas c 11. cu sterilizatorul.

Pllnie de plastic (optinnal)

UtiBI pentru uirnarea lichidelor in hiberoane.

Lingura de plastic (op!ional) Pernruaruestecarea lapte lui pra fin cana.

Cutit de p lastlc

Pentru a uetezi mensuri Ie de laptc praf

Lichid sau tablete pentru sterlllzare Adi'iug4i"le

In <lpa rece,

Sare de buciitarie Frecari ell ea interiorul tetinelor pentru a curara toate urrnele de lapte,

Perie de slide E necesara pennu a eurata imeriorul biberoanelor, Pastrati-o doar in ucest seep *i steri lizati-o ocazl Q nal.

Pllnc~i capncul rn limp ce .<Ie,.ili,a/i

~ ~/'ib"O","I'

S terilizn tor

Trebuie 511. incorporeze till phuitor care sl! {illl! obieetele scufundare com pier.

Plutitorul mentine 'r"JII!C 11Icrw~Ue

fll sohuia .,/erilizQlI/{l

Fourfece Peutru deschiderea cutiilor de brana; steri I izati-o lntii.

99

INGRIJTREA BEBELOSULUI

STERILIZAREA SI BDNA IGIENA

,

LAPTELE esre lin mediu de cultura ideal pentnl bacterii C'l.re pot produce gastrcerueritjl, 0 bonia ce poate ameninta viata bebelusului, Existll. citeva rcguli pe care trebuie sa Ie urmati Cli atcntie (vczi pagina a1atufam), dar cca mal lmportanta dintre ele este regula de au I· dl trebuie sa spala~i ~i sa sterilizati

mice vine In contact ell mincarea bebelusului. Aceasta regula e vulabi I!i arita timp cit 11 hr~ni!i ell biberonul, La sfir~itu I mesei, eta!i!.i biberonul si retina si asezati-le deoparte. E nevoie :sa splUati bibcroanele si sa le sterilizati clnd v-au rnai ramas tn frigider doar JOlla biberoane cu laptc,

SPALAREA

3 Frecati cu sarc lnteriorul

reti ncl or ~i ro Iii i-le pri n apasarea ~i masarea virfului: aceasta operatiune de razuire va indeparta reate urrnele de lapte,

1 Puneti toate biberoanele, ietinele, capacele, i nelele, discurile. piln iile, lingura si cutitul cllhite In ap!l fierbinte cu sapun. Spalati cu grijil

2 Frecau inreriorul biberoanelor Cll peria de sticle pentru a indeparta toate urmele de lapte. Frecati alent gtru I lor ~i ghivernul.

STERIUZA REA

Cenvtngeti-va (",1 bihermmde ,w au Inde de aer ,.amuse in interior

.

:. .. -~

1 Umpleu vasul cu llpa rece ~i adauga]i lichid sau tablete de sterilizare. Cind tahletelc s-au dizolvat, introduceti echipamenrul. umpllnd biberoanele, astfel Incit sa 1111 pluteasca,

21IlV'rtiti. agitatl plesele pinU ce Illl mai vede\.i niei 0 buill de aer: dad[ a ramas aer, acea piesli nu va fi slerila. Puneti pluritorul

deasupra ~j apoi capacu I.

100

4C'Utili biberoanele, tetincle si alte piese CII consuinciozitare, sub jet de apa. tilizati un ac penuu u curiita gaurile retinei,

$lib rlPCI ['II njutoru! plutltomlu!

vorsteritiza

3Lasa\i cel putin minimum de limp recomandai. apoi sccateti pie ele 111 ordinea uti. Iizfuii ~i cliili!i-le in apa clocotita Uscati-le pe servete de h'i'rtic.

HRAN1REA CU BIBERONUL

UTILIZAREA UNEI MASINI DE SPALAT VA,SELE

o modalnate lI~uar1i de a 5p~1" (dar nu de a stcriliza) echipameruul este 0 ma5inli de ,palal vaselc, ell apa fierbirue,

Estc 0 metoda usoarfl ~i care ecouomiseste eforrul - dar poate fi folosit~ doar penrru biberoane ~i tcri nc. Trebu ie .~ spi.\Ia\i bine IOIUI.IIl.ainle.

STERILIZAREA PRTN FIERBERE

Spalatl echipamentul, apoi lierbeti-l rirnp de 25 de

minute, eLI toate piesele scufundaie complcr. Tineti-i la disml11il pc copiii mai rnari,

PROTEJAREA BEBELU-SUL I DE UN DERANJAMENT STO)VIACAL Daca vrt veti lua prccautiile de mai jos, va pureti proteja bebelusul de bacrerille care i-ar putea produce un deranjamcnt srornacal sau 0 gastro-enterita,

• Sierilizari Iutreg echipamcntnl utilizat la alirnentatie. chiar daca este nou-nout.

• DJc:\ nu aveti frigider, pregiilili fiecarc l11a,~ doar atunci cind avcri nevoie de ea.

• Dad bebclusul nu-si termina biberonu 11a 0 rtl<lsa. aruncati Iapicle: nu-l paslra!i pentru altli data, deoarece sali va l-a contaminar,

• Aruncati alice lapte inc{lizil. chiar daca nu-l atinge: procesul de 1l1dlzi re favorizeaza eresrerea bac teriilor,

• Nu tineti In frigider mill mull de 14 de ore laptele pregatlt.

• Ulsap biberounele in solutia de sterilizare pilla ce veri avca nevoie de elc (e eficienui pentru 24 de ore) - deoarccc aici nu pOL £i conrarninare de bacteriile dill aer. Scoareji terlncte afara dupa minimum lie limp *i lrl.>llU-le sa se llSUCC pe serveie de hirtie, apoi depnzitutl-le intr-un vas sterii,

• Nu uscau echipumenuu stcrilizar pc lava de uscare: Iasap-I s~ se scurga pe servejele si IlU $terge(i decit cutitul cu servere de buciililrie.

• Splllaji-vli pc rniini inainte de a atinge echipamentul stcril,

Cutie de picnic termoizolanta

Termos cu gul'31argii

Cind slntetl departe de Qlsii

Dacii plecati de acasa penuu mai mult de dout! ore, Iaceti un pachet ell alimente pregaiire normal siraciti-l in lrigider. Pune]i biberoancle rcci ca gheata intr-o curie de picnic termoizolanta eu citeva pacherc ell ghea\r, sitineti-Ie u mp de opt ore. Apoi Iuati un tcrmos plin eli apa fierbinte ~i i!lcahili in el biberoancle arunci clnd e nevoie. u duceji niciodalii rnincare caldli iutr-un terrnos: sc vor dezvolta bacteri ile si vor pUle a produce un deranjameru stornacal, Recipicnrelc de canon cu alirnenrc gala preparale slnt ~i mai couvenabile ctnd SlntCji depane lie casa: laptele a fost pa neurizat astfel tnctt nu are ncvoic dedi sa fie depozitat 11m-un loc rece pentru a sta tn sigurarua, LlI<I[i cu dumncaYoasilil iUlr-o sacnsll de plastic biberoane ~i let] ne sterile. in care sa turnari al i meniele atunci cind bebelusul cere de mincarc.

cAUTAREA TETINELOR

Bebelusul sc poaie bruni bine dear cind sllge laprele 111 ri rmu I porri vir. Cind rine~i bibernnul cu gllra in jos :II" rrebui sa cada doua sau trei picaturi pe secunda: crud gaurae prea mid tnsemnn!1 C~ bebelusul se va sirnti frustrat lu eforturile sale de a suge; cind e prea mare. laptelc va !t~ni. Tetinele se deteriorcaza ~i gallril\) se Infunda. E bine sa ave]i citeva tetinc sterile tinute Intr-un

va . astfel incit sa puteti schimba imediai 0 r~rin~ i rnperfecta ell una noua. Aruncai i tetlnele dad gall rile sint pre" rnari: celc prea rnici pot f I~rgl te cu lin ac, V erificati apoi din nou fluxul.

Liirgirea unei gauri prca rniei lnfige\i capatul unui ac Intr-un dop de plul~. j" nclilziti vlrful la f1ac~r~ plna se lnfierbinlii, apoi li1rgi\:i cu el gaura

101

tNGRIIIREA. B.EBELUSlfLU[

" ~

-------PREPARAREA MINCARil

IN PRl1vrm.r:: SAPT.A1YThfj ot :1)1;:\'{Jit: ~;:J. aveu 1n fri.J,!ider tSlfV.~ 9;1 i:rr~lI]e ~£llll pTt{)i!iriJ:lt, <I~!rd i[l(;]'t, uli de .L:lLtlllll ~ho::11~~lJI 1[,::1. 1nc!4P::: ~fi. prLngil, dO,["l nd si;l. fie i11!":i;lIit, :."i 1i T'11~(;<Ji ni$piill.dr: r~po:_k ~j ~L~f)t dl:m~!"l~!I". Pin1i IiJ ~'ima rlli:-

Cllm ~ii [l]'e!'-llr~~i IlIII 1!I{[ltl~ pl'af

Fonua ceu 'mai (,Clnurn~ 5i maiicftina sub '~:;_I'!2 81t i!i l~rH" IIUJ"illz~ I .. ~~'" !;<'!<-I ile p~l~bt'~-e, in cunii ~ tul:iLii, din care vep

IlIa f"?'J~II'1 ;1JiL",~~el: mildl ., necesur, lnstrucrfun ilc de ill,) e Ilti..; \"~ jo1Ji G:ii mmljn!l~ .c;-; ucr de mihuri cli! :lIrl~,il.8"'t! ~ n-::cnrt:lI]ii~uru de 1JI1<ii E:; to@l,e ill1rX'I'tiIm1 ~;I p,I~!["d\l e.li.u'l:-l. aDt!-..,le r,rllpi1[~i:i. D.u.cti M!iJ.ll:;!iI\1 prt'd ruult bp4C-. lormul U 'ill fi periculos J.~ ';;OJl ... :Llro.lii.: kbdL1~UJ p-1Jl'!l'l:;. .1 e~r~ ri C~ n [lie tV §1 eurare ,i s-ar pureu ·s~.-; atcctczc rmich i i, D""d ~<!~ 11f:;)~i [l~;I Pll\ir1 •. behetusul P02l!'.!' ;:mBI;;: pn28 I~m [u .!P:<!ll~<I!~. OlhiLli. bpwJeo pregiHit corect, H j)lJ!~I.i lfi~ pe bebdu',> ,~ !H.-mIll!.",) dl. 'ITM 1::1 fi(~Cflre !nil~i1;,

Pcnsru L1rC'J'~,l":'lrca mcsclnr fol"fLr~ 11lu~1 deaunu arili Il'Ti:1f1~~)11'i.;IC':-CC'~i fierhcri-o 1'1 l>i]q~uJli dil.L.:L 1J1,~1;_,. npuri de 11P'<1 nu 1:[(:rn~i ~ l~i I i ~t,te "LI~.i('l(bt~:

• apll cere ~. ~·o;,t. fif!lt:!i 1I~ m-nd (~'jlct"~l .>-iIU a ~Hll rm'rL :r.nuJt [lml' in ';',,~;

II ;1[><'1 ,jjJLLI:-i)[[ 1-i%t!r"UJ .:';1I. un Jbp,l£Jl1" ,'!ml1!2~( c {ll!! dr.:";II,1 ri :r./i~.1!: ~ (lj)r:; ~"l'l"lll~1 rl a0 sodiu ~~l;.rC} pnst.c atecta rinichii bebelusului:

.. apll dimr-un r=rvu,J';;"1I U[] fL1lru

.dom!!~ 11c alll$JI' CI~~113 Iil I [i) P')] ~~I i I!t".

bactcrli nncive:

,.1 ups mlueralil - N[:diLi~ ~i tmncrulele pot [i Il~H;i ve;

fu_,~r~ d'oL1;\\ lnf:ro(if! de I)~JWII"'" ilm8'1t('c;;;r,~;ij l'n hiheron Sill] 1M .,-W"

Lap'll) pentru m~~ri. I':~d:il P£I!'Il'III"M. Unele lipurl de bp!1:: pentru ,oll;sari se gfiH:S~,. ]l,~t,) p(~ pH;",jt~, ;i) c:Uiii {I", ~l'Iil'-'" ~ignilJ:c de 150 IT,!. 1\1:1. c nc;\iolc: ~il; ,~diiu· :;;mll1pii VJf!lduL l)Ui.'~1 ti.p(IJ d,;: !:!.pl~ (:IJ :;;IE~ illHtlu:i.1i ~'" liU~liJ1Ll {~lIml~'<I\'0ill,Jrii! ~~ giliSf~t<l &I!b il~s~:::imm~(:i, ~lhlHd ~".:;\i in t:nd8ijlil1::i 0 OP['IlIl~ f{l?,ltc: e..:nnn~

dar ~CIlTl1lJli'l. T .ap[de di 11 .l:1!ti.c. a tb~t pa~teu:riz8l. Dt'IJ(!lt.ir.nti ;:iu:tii.1:e -de t':J:rt()]l .~I::d~~~;il:ult:: L[J!f·uJllu(; 1:l'(O~ J lU! Ie

!~riU l-J!ii ihlp~. d~r~ 'l':pu-ai'ii,

-'

eel j.lutlrt nona lUI1J., cl,,~i .i lin li~pk IIJlL:J1nizm, rcspccnv [::11)1<" de 'ID.cJ. modlticat: asis!enm d .. ocrotire Y~\'Cl ,\jU«l sa ,-uc;gq! i.ipt.L D~ci:l ~ctli.il1bru;j i:ipul jndL;plluqi L'-~bckl~iJ~. dcci nu r<JLt:~ :.ch~mbilJ'j li"irll. Lill SYiit· de s~iaLit1t~

(Jdara dcschis, luplelc p;m1e 11 depuzuet 1n I'ri.j!:ioer pentru eel [[I'J.Lt .14 1.1.: ere; [It: intr-uu Nbe.r<.m sieril, inchis. fJ.e kL~i[I.!! rK"ipioClllt de ~2rt(IIL DM. ,:11 .::};~~p~k'l J:l.L!Lt~ie1 jll care put'l:~i fl ~i:;:!url\ .;:A uuvcti uiln dnJ 'L~l PLQ:; ·;;;dulLLJllrJfn;,!lG'cr. e

pi ~recn biL ;,~ ttuJI'~Ti ~~'i hpi~ le dill e1 arunc 1 c:'illd h~hdH~L11 ~""l~ dE'! I,ntn~lr<:: ;.i. s1i IJ:nlll~.~~i 1apa::[c: p~ care nnvrca

~1'i-1 bca,

CLl-lI~' mult '!in dod !;u miini'm:i: bel~elu!,!i~ m~~?

J<'-'flll1f:il hehclusller '1:'1I'lli]'11 (]L~I a :i'i ':'I ~j Jr, tirnpalprimclor ~ap!ill1mi de- viaT~ puneti lUO:ruJ JL' La~,~ in fm·;:ili'~ din cele ~~~~ biberoane ~i vede]l -;;1:' t:imti:l;t!e e v;_'d IHai ·;.ll''';::;P!i!lI.~ .:I .. rO<l[[J"'~·. coprlului, l'l;: !ll?'"UJ~ ,!f< l~f~~II~ hI ~'r(>tli "If, \"'1 [(L(:ep'" ~ii. [11illy'~. d111~ 1:11;)1 mult lflp-re 1", ~i'lr~irlll rnesei. f1~d~1 i:nd1 "-ij trcbui ~!l Grq[;J~i ~P-I,I! C,IJIUlal<:l' pe ';'<Ir.~ 0 P\Jll-:::IJ. in fier:are oih3L'(I[1 b p~e ~i'i.JiliiwkLi

[lon:Hi cvnr fi r!~ 2(1) 1111. [\1 ::'iL}In< i na!1] ii),

bebelusul il1't: (It:v,~if W.: 1 ~O In! (l{" UlrTC r~ Uk.gL;IUI ~J~III'ilL~ 0(11'J''-'r~l~ in 2\1 ric oee,

;~ r t!<e'llHD !lilI.i !I~l:1 ~ ~~!.!:jl\'~'r

DL1P.~ ~.!I~':: Illli i ~ 11;1-::;,1 ire .: IL bpt-!! pmf, beb ... Ju;!'L1L IlO~~t' Ii veu nevruc de supli[[I",ol.: J .. !i~r suu ut' \'i~<lmUlii D. ~1111 P:''-liTe {i J'('o.;~s@r ::,;i [L~ pus ;.><:: _, jWlla Iur[1HII". ~~;~t~i1'" rlL~ 1lL:['QI'll-e: \';1 ",1 ~f;iilli, Nil ~di'!1.13"'~; 11 idi"td:~1Il ni l)'Ii.:: Inci O:;hi.~·1 bN'llj~] -·a]l;l1cllklm ;<:':Ita pr-cgi'ltit.::. l1coo1'.:o: formula are I~. l)ll}'~ ;'1:[1[1:: de v"'~ii, pO,H", prudure fuartc rur (~.iJJer,g:i!i: ._. PU'\I C 0 '!';6'-"[1'I;;j suu LUl ~1t!rill~mm'J]IL di;i:(,:~Liv. RC:~I1'o~ rNlr.i- .... !'i I,~ 1I]i'ipt'l{U! la 'if.n. dacu puncti, dar, {I,m1 :lC~,.t lucru r,IJ ':::.It !;Xmt>lJ, D::1n~u:i.l:t~i dl'L~t-llru!. L'p[Cl.~ de W)~! pentru sugun poute Ji prcscri,s. ti;1X treoure ull!b<:ai. d.,;\[ .utl ~1Ll1n-il."egl:iL';rt' 1):t~l't.i!l::1 Soli~:i 1.a1j u 11 :if." HL<'wtdJ lilr.!l,=t d",~Jl b~.ncl]ir' n r!:"~c[i e ,,]erf,i·(".'i. 1;) bebelusul dumncavoasrra,

liClrmull>l ·~lItru. Sil~~u;i

la,pLt'. de '/<U::~ "lIIlIJlR!,Z:;i~'·. De Ia

(, lIJJ1TIJdlc:!IJ;:'I~1 ~·ilIr .!'llti:'~ ~a iilihi'! ncvoic do ,;ur!imcn'.e dcfien ~] d·;) vituminu.Li

I

I

I

I

FmTifillUi:il lI!Jun

(lp\l0j~Ll, LapiA' {I\' ,,~(:ij ,,\I.It1::miI"91'':, ~1Cr:rtl-'1l ...nnrl.c d~ p-c:it~ ~~s~ LlliIiJi. LUlJiJ[le fl~ ~i "li.<UJJlm<! l;l, Idl~1. lidl 11l10l u(W("!L!: 110 ~1.1LJI i.ll1al'lt:'iTi:.

!

102

- --

LII;jlt!: d.;: ~adl iUIDgnul

~!lirodlllQ:'l,i-.L de: 111il)~ii [imi~ [-"XI[~ [j fl~(lie M $1Jl~]in ... ,jJS:C: di:: 'tH:i ~i \'it.ll."L1jll~ D. u;plel~ r~1<: tl par.I<' II:UPO;_l1Ii1.luti d u[",re,i <:OpilJJ[IIJ p;e:()d~,

CUM SA PREGA TIM LAPTELE PRAF iN BIBER ON

• VE'P A YEA NEVOIE DE •
Curie do tabla ell lapte praf
B iberoanc ~i tetine
Cu!il
Servetc de birtic HRANIREA CU BIBERONUL

_+- _ __j~ __ Veril1caJ.i dadi atl umplut sticla pilill ta gradasia inscrisa de jur j"'/ll'eJ"",i bibcronulni

Nu ind.saU laptele pr~r II. m(l1!_wrli -

11I'WIIl bebdll$ldlli VI/ fi prea "fJUrt:nJr(1lcl

1 Fierbe~i vasul pentru a lirnpezi echiparnentul sterilizat: e mai usor dad scurgeti solutia sterilizallta din sterilizator, apoi turnati apa tianll peste eehipamcntul sterilizat. Spr.JiI\i-va pe miini: scoaieu IOlu1 ~i punej: la uscat pe servete; stergeu doar cuutul.

2GOlirl vasul, urnpleti-l ell apa rece. proaspliti\. de la robinet, ~j fierbeti din non (vezi pagina al~mrarll). Verificati la ni vclul ochilor: apa trebuie sa fie exact la nivelul corespunzsror Cantil~lii de lapte praf, astfcl Incit III amestecare sa realizaii conccntratia exacta.

3 De chide!i cutia

cu lapte praf ~i utilizari rnensura din interiorul ei pe ruru a l1l1isura I a pte le praf N i vel <1 ~i continutul fiecarei rnensuri cu partea netaieioare a cujitului sterilizat. Nu indesati continutul rnensurei,

Porriviti cantitateu adapltrrrj·o la foamea bebelusulu!

4GOliti fiecare mensura ell

lapte praf tn biberorml

ell aplt Adtiuga.ri doar numarul recomandat de rnensuri pentru acea cantitate de apa, fill mai lUult. Laptele praf se va dizol~a repede In apa fierbirue,

DEPOZITAREA LAPTELUI

.:,. 110.:.

5PlIt1e\i discul ~i inellll- nu lnc~ ~i retina - ~i lusurubati-le strins pentru a Ie Inchide ermetic, Agirari bine biberonul pemru a se dizolva hi ne I aptele praf,

1 Scoaten discul ~i inelul, Puneti retina CII capul in jos, fi'tra a 0 lasa sa se scufunde in lapte: dad e nevoie. goliti 0 parte.Tnlocuiii discul si Inelul,

2Umple~ toate biberoanele ~i puneti-lc eapacele, Depozitad-le in frigider (dar nu pe usa lui), in a nu mal mult de 24 de ore; puneti-le pe 0 ta\'~, iII Cal. ca ar putea cadea.

103

INGRIJIREA BEBELUSULUI

PREGA'flREA LAP1'ELm PRAF UTILIZIND UN V AS GRADA T

•• AVETllI.'EVOIEDE •
Cutie de tabla cu lapte prof
B i beroane ~i tetine
Cutit
Servete de hirtie
Vas gradat
Ljngura
Pilni e de pI astic 1 Cl~ti.P ~i scurgeti echipamentul, uscind cuti tul doar pe ~ervet de hirrie.

3 Adauga~ -.,,__

. mcnsurile de lapte prnf in 1'35I1! zradat numarind cu atentie, astfel !nc11 sa ad augari doar canritatea recomandala pentru cantitatea respecLiv~ de apa.

_--:- Fi~i loarte a!en!i"i sa

ni.vt!la,i cu utentie, '"CII nici sri m~ indesosi Iaptel« praf;" mtN.'lt.rr'(l. nici ,{i III'" lI1~a!i pania! goola

2Fierbe~i In cc.ainic api! proaspata, rece, de la robinet. Urnpleti vasul gradat exact prn~ lao m~~ura completa. Utilizat] mensura din intcriorul cutiei de laprc praf pentru a scoate lapre praf. Ni ve!ap fiecare mensura ell marginea I1casculitii a cutitutu i.

4 Amestecati .._.",....

bine mi xtura cu llngura sterilizata pin~. ce se di zo 1 vJ (01 Iaprele praf - apa

fierb in te va fa voriza dlzolvarea acesruia.

UTILlZAREA UNEI FORMULE GATA A1VlESTECA TE

• A VE"fI NEVOIE DE • o cutie de carton

ell lapte pemru sugari

Biberon ~i tetina

Pede de cUj"a~at

Foarfece

1 C1Mi~i un bibcron. din srerilizator in npli

fiarrii. Puneti -I sa sc scurgll pe un server de hlrtie.

Cu 0 perie cu rata, CuriiJ.1ti panea de sus 3 curiei de canon, S II b jet de ap~.,

5Tuma~i in biberoane prin pilnia steri ilL Pu nep ie ti n a in bi bore n cu caput in j cs - scurgeti laptele din

\ ea dilCa retina aunge laptele -,

) acopcriti cu discul ~i lnsu-

~ rtIba\i inelul, Face!i mai

mulie recipierue pin~ ce umplcn biheroanelc. apoi depozitail-le conform recolnand ari I or de rna i su s.

\

___ Adiiu~iI!·i exact atita lapte ci, part! .J(i l'rt!a bebelusul ')""'IIltJ:j\'iJaJilrfi (V<I<;; 1' .. 101)

2Tilia]i cclrul de sus. Nu .nlinge!i rnarginile cunei - ali putea contamina laprele,

3GOli~i inll". eaga curie de carton in biberon (dar uitaji-va In p, 102 pentru depozitarea acestui tip de lapte),

104

HRANIREA CU BIBERONUL

UTILJZAREA DE MANSOANE

CARE SE ARUNCA '

• A VETI NEYOIE DE • Culie de labia eLI lapte praf Biberoane si teline

Mansoane care se arunca

Serve! de buc;:!tfuie din hln.ie Mcnsura

Lingura

Pilnie de plastic

1· Umpler: u mensura cu lapte praf sau, dac~ preferati. curalati ~i l~iu! i 0 cutie de canon Gil laptc gata pregal.il (vezi pagina alarurat~). Spalati-va pe rnlini, Luati teti nele ~i inelele din sterilizaior ~i clati ti-le fll .ap~ fi .ana Fixati retina in inel n\r;:! a atinge capdtul rnarnclonat al rctinei Scoateti lin manson presterilizat din Enveliloare.

UTILlZAREA DE omEROANE CARE SE ARUNCA

1 Umplep bine 0 mensura ell laprc praf sou desch i deti o curie cu lapte gara prepanll, asa cum se vede in pagina a[1Iturata, SpahlD-va pe miini. Despacheiatl plirti le co m peneruc ale biberonului, dar i1U ~i retina ... Biberonul' de plastic este reutilizabil ~j JIll e nevoie decit sa-I spi!.lap

Atingcri doar exteduru.lIll""~<!fP"llIi

..

2ind.oi\i i~l ,j~JlIa~aJI~u. ~lIl ~I plasaii-l In .Jriheron . -

llU este un hI heron adevarat, Cl un Invelis de plastic ce sustine rnansonul. retina ~i inelul,

ati fixm tetina

2Stringe~i bine punga ~i puneti-o inliuntrul invelitoarei de plastic. Tnehizind sistcmul de contemic,

3 Turnaji tnli~II.~ fO~1lI1a, Despaehc tap [ell na ~I flxaii-o ill pozitie, !'arii a atinge ell degetele panea ci mamelonara. Puneil-i GapacuL

3Asigura\i-V~ ell rnansonul se il1J1i~uar1i bine in jurul margin: i - altfel laptele se va varsa,

4MCII!inc\i .ferm .m~Il~~nul la locul JUI, astfel inert greutatea lapiel ui sJl IlU fl tragli "1n jos ~j turna] i laptele prin pilnie. Turnatl a~it Iapte cit pare sit vrea bcbelusul.

5'fn~urUba[j inelul cu retina bine !1xata - 1'(1 menli ne in siguran!!1 mansonul. Smulgcti capetclc perforate si aruncari-le pemrua IlU Ii la lndcmlna coplilor ruai mario

Puneti capacul peste l~tina ~i depozirati biberoanele In frigider,

Apilsa!i puternic c" degetele mar! de jur lmprejuru! bn:ei uuinei

I

A VErI NEVOlE DE •

Biberon ~i [mina care se arunca

Curie de labia eu 13ple pnlF CLl~t

$eIVC[ de bllclitlirle din blrtie Men S.1I I'a

Lingura

Ptlnie de plastic

105

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful