A Constructionist approaches of globalisation

O abordare construc ionist a fenomenului globaliz rii
Dr. Antonio SANDU
SEMIOTICS· CREATIVITY: Unifying Diversities, Differences, Divides IA I ROMANIA 4-7 November 2010 3rd ROASS international conference

Constructionismul ca paradigm semiotic  

Construc ionismul este o paradigm semiotic care porne te de la ´axioma interpretativ µ conform c reia harta prin care este citit realitatea nu reprezint altceva decât o continu negociere a interpret rii. Orice tip de discurs este interpretat în sensul unei ´reconstruc ii sociale a realit iiµ pornind de la un consens cultural.  

Construc ionismul poate fi utilizat metodologic, pornind de la importan a subiectului în construc ia social (semiotic ) a adev rului. Conceptul de adev r are semnifica ie a adar în leg tur cu un fapt sau experien acceptat social ca atare. 

     

Construc ionismul este originat în opera lui Gergen: Mi carea construc ionismului social în psihologia modern (1985), C tre o teorie generativ (1987), Afect i organizare în societatea postmodern (1990), O invita ie la construc ionism social (1999), tiin a organiza iei un construct social (1999), Poten ialuri postmoderne (2000).

Construc ionism i postmodernism  

Construc ionismul este v zut ca parte a paradigmei postmoderne datorit relativiz rii modelelor i raport rii realit ii la negocierea interpret rii. Preocuparea fundamental a construc ionismului este procesul de sensificare -creare de sensurisensuriprin care indivizii asum un în eles experien ei subiective asupra realit ii.

Premisele centrale ale construc ionismului  

Construc ionismul social asum faptul c lumea nu poate fi cunoscut a a cum este ci mai degrab pot fi cunoscute o serie multipl de realit i construite social; Construc ionismul social vede limbajul, comunicarea i discursul ca având rolul central al procesului interactiv prin care în elegem lumea i pe noi în ine;  

 

construc ionismul social se preocup de procesul rela ional prin care actorii sociali construiesc realit ile sociale; construc ionismul social propune dep irea dualismului restrictiv subiect-obiect subiectimportan a relec iei asupra fondului social cultural istoric al asum rilor i constructelor noastre men inerea unor deschideri asupra altor realit i posibile construite.  

Gergen mut accentul interpretativ de la realitate la contextul realit ii i re eaua social care genereaz pentru individ experien a realit ii. Gergen d o replic viziunii carteziene parafrazânduparafrazându-l pe Descartes : ÅSunt conectat deci existµ (Gergen, C. (1973) Social Psychology as History Journal of Personality and Social Psychology: 26, 309-320). 309-  

Abordarea discursiv analizeaz modul în care persoanele î i utilizeaz limbajul pentru a- i aconstrui propriile realit i sociale i perceptuale. Utilizarea limbajului nu are sens doar în descrierea realit ii ci i în construirea acesteia prin continua renegociere a interpret rii oferite realit ii.

Dimensiuni metodologice construc ioniste în analiza discursului globalizant  

Din aceast perspectiv fenomenul globaliz rii reprezint adecvarea interpret rilor din culturile regionale la semnifica iile denominate transcultural prin impunerea unor sensuri negociate global dincolo de sfera de rela ii interpersonale ale indivizilor. Pentru a se realiza acest fenomen de semnalizare globalizant sunt necesari vectori de adecvare semantic cum este mas-media, internetul, masmasmasmarketingul etc. 

  

Actorii discursului constructiv sunt naratorii. Identitatea este construit de persoanele care genereaz sens prin Åpove tile i nara iunileµ propuse. Aceasta constituie în viziunea lui Nikki SlocumSlocumBradley (2010) cea mai larg structur a experien ei umane. Pove tile, nara iunile sunt despre sine, despre al ii, sau despre evenimente. 

Ele cap t sens devenind self-constructe doar în selfcontextul pove tii care trebuie analizat împreun cu con inutul acesteia pentru a putea fi identificate diferitele concep ii asupra identit ii, practicile utilizate pentru a le construi i func iile constructelor.

Teoria pozi ion rii  

 

Teoria pozi ion rii poate conceptualiza atât rela ii interpersonale cât i cele intergrupale, stereotipurile i ac iunile unor actori colectivi, state regiuni. Liniile povestirii sunt structuri narative utilizate pentru a da în eles unor secven e trecute sau proiectate în viitor. Relevan a liniilor povestirii construie te sensul actelor discursive. Autorii analizeaz de exemplu în contextul men ionat discursul lui O`Bama în care acesta afirm c Statele Unite doresc, cred cu t rie i promit (intends/believes/promises/.

Analiza confrunt rii discursive (Challenging Positionings)  

Din punct de vedere al discursului globalizant ne intereseaz confruntarea cadrelor de sensificare (framework of meaning). Metodologia permite contrapunerea discursiv a dou paradigme, a dou modele interpretative de exemplu cel globalizant fa în fa cu cel identitar na ional.   

Nikki Slocum-Bradley (2010) analizeaz dou cadre Slocumdiscursive privitoare la integrarea european i globalizare: pe de-o parte cel antiglobalizant care vede în integrare o deinvazie a Uniunii Europene asupra statelor na ionale care le situeaz într-o pozi ie de vulnerabilitate, întriar pe de cealalt parte discursul pro-european care vede proîn integrare o cre tere a oportunit ilor democratice a libert ii, respectul fa de drepturile omului i pace.

Semiotica spa iului social. Grounded Thoery   

Strauss i Corbin (1998:5) se refer la construc iile generate în procesul de Grounded Theory ca fiind modificabile, deschise i negociabile. Grounded Theory în sine reprezint o strategie de cercetare care î i propune generarea unor noi teorii sau modele plecând de la datele concrete. Grounded Theory presupune un efort sistematic de generarea a conceptelor i teoriilor pe baza datelor colectate (Adam, 2009).   

Pe parcursul unui proces inductiv se creeaz categorii conceptuale cu un nivel de generalitate din ce în ce mai crescut, care explic tema cercetat . Aceast abordare este opus unei logici deductive, în care se porne te de la presupozi ii stabilite a priori (Glaser i Strauss, 1967, Adam, 2009). În cadrul cercet rii de tip grounded theory teoria evolueaz în timpul procesului de cercetare în sine i este un produs de continu interac iune dintre colectarea i analiza datelor. 

Noi am utilizat o adaptare a metodologiei Grounded Theory în sfera semioticii, aplicândoaplicândoo în dou ipostaze, pe de o parte asupra discursului public, i pe de alt parte asupra interviurilor unor actori implica i (afecta i) direct de procesul globaliz rii.

Globalizarea comunica iilor i virtualizarea spa iului social   

Constat m o modificare a la nivelului culturii globale în sensul unei readapt ri a universalului care transpare acum din re elizarea elementelor particulare. Constituirea unei culturi integrale (transmoderne) este un proces de ajustare continu a culturilor locale la elementele globalizante. Transmodernisul este astfel opus structural postmodernismului prin înlocuirea deconstruc iei cu obsesia integralit ii reconstruite în cadrul unor re ele socializante

Virtualizarea spa iului social  

  

Prin virtualizarea spa iului social în elegem construc ia unui nou univers comunica ional în spa iul virtual i transferarea c tre acesta a unor interac iuni sociale cu caracter globalizant. Modificarea habitusuri comportamentale, (de exemplu odificarea în sfera rela iilor conjugale). conjugale) Practicile sexului virtual globalizarea criminalit ii informatice. NModificarea dimensiunii creativit ii prin formele de « creativitate colaborativ ».

Analiza calitativ a discursului public globalizant  

Analiza discursului utilizat în campaniile de marketing social, advocacy i responsabilitate social a avut în vedere reflectarea acestora în mediul online, eviden iind acolo unde a fost întâlnit elementele de metadiscurs apreciativ. Presupozi ia asumat a fost aceea c sistemele umane se dezvolt în direc ia celei mai adânci i frecvente c ut ri ap rute la care este supus.

Concluzii  

Analiza discursului poate recupera în sera semioticii metodologii speciice analizei de con inut din tiin ele sociale, constituind astfel un fundament epistemic al semioticii construc ioniste a socialului. Perspectiva transmodern îmbog e te experien a individului cu cea a alterit ii, p strând Eul deschis c tre înglobarea a noi alterit i ca fiind proprii i alian e în acela i timp.  

Omul postmodern a suferit experien a globaliz rii, a acceptat diferen a ca necesar i iia construit identitatea prin spiritualizarea frontierelor dintre sine i alter. Ap rut pe fundalul ofensivei epistemologice a transdisciplinarit ii, trasmodernismul adopt valori precum globalismul, Åcultura integral µ

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful