P. 1
ELEMENTE DE EXECUŢIE

ELEMENTE DE EXECUŢIE

|Views: 2,819|Likes:
Published by Siimo Ssv

More info:

Published by: Siimo Ssv on Nov 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/13/2013

pdf

text

original

ELEMENTE DE EXECUŢIE 1.

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Elementul de execuţie ocupă o poziţie foarte importantă într-o instalaţie de automatizare, deoarece primeşte informaţia (substanţa sub formă de energie electrică, pneumatică sau hidraulică) de la regulator şi o prelucrează după o anumită lege. În general, elementul de execuţie este format din două părţi distincte: motorul de execuţie ME (numit şi servomotor) şi organul de execuţie OE (fig. 1, a) Partea motoare ME primeşte la intrare, de la regulator, mărimea c (de comandă) şi transmite la ieşire o mărime intermediară x, care poate fi de natură mecanică (în majoritatea cazurilor), electrică, hidraulică sau pneumatică. Organul de execuţie primeşte la intrare mărimea x şi produce la ieşire mărimea de execuţie m, care va comanda desfăşurarea procesului de comandă. Relaţia care se stabileşte între mărimile m şi c defineşte comportarea elementului de execuţie în regim staţionar. Raportul dintre aceste mărimi, pentru orice valoare a lui c, ar fi de dorit să fie constant, dar intervin în cursul funcţionării elementului de execuţie anumiţi factori care influenţează mărimea m (frecări, reacţii ale mediului ambiant, greutăţi neechilibrate etc.), numiţi factori sau mărimi perturbatoare. Există cazuri când trecerea de la regulator la elementul de execuţie trebuie adaptată, folosind un convertor care transformă mărimea de comandă, de exemplu din electrică în hidraulică, dacă intrarea în elementul de execuţie trebuie să fie hidraulică (fig. 1, b)

Fig. 1 Schema bloc a elementului de execuţie EE (a) şi adaptarea dintre regulatorul electric R şi elementul de execuţie EE prin intermediul unui convertor E/H (b)

Elementul de execuţie poate acţiona asupra modificării de substanţă (energie) în două moduri: - continuu, dacă mărimea m poate lua orice valoare cuprinsă între două valori limită; de exemplu un robinet modifică în mod continuu debitul de fluid ce trece printr-o conductă, între valoarea zero (robinet închis) şi valoarea maximă (robinet complet deschis); - discontinuu, dacă mărimea m poate fi modificată numai pentru două valori limită (dintre care cea inferioară este în general zero); de exemplu, la un întreruptor electric, curentul ce-l străbate poate fi zero – întreruptor închis – sau o valoare nominală oarecare – întreruptor deschis. Dacă intervenţia asupra organului de execuţie se realizează manual, partea motoare ME nu mai este necesară. După natura sursei de energie folosite pentru alimentarea părţii motoare ME, elementele de execuţie se pot clasifica în: electrice, hidraulice sau pneumatice (fig. 2).

1

3 Acţionare electrică cu electromagnet În numeroase procese tehnologice cu reglare automată. m În cazul în care prin bobină nu circulă curent (Ic=0). 2. pentru reglarea temperaturii. care comandă pornirea motorului M (ce constituie procesul P. arborele de ieşire este înlocuit printr-o tijă. Parametrii principali funcţie de care se aleg elementele sunt: cuplul de rotaţie M la arborele de ieşire (sau forţa F la dispozitivul cu cursă rectilinie) şi durata T0 a unei rotaţii complete a arborelui de ieşire sau a unei curse complete a tijei. iar curentul electric de alimentare al motorului M este deschis. cursoare etc. resortul R menţine armătura în poziţia iniţială. care determină valoarea fluxului de energie condus spre obiectul reglării. iar pentru organe de execuţie de puteri mari. în cazul aplicării la intrarea acestuia a semnalului maxim.2. ca şi în cazul unui contactor sau releu electromagnetic.) trebuie modificată poziţia elementelor de reglare ale organului de execuţie (vane. ca de exemplu vană deschisă sau închisă („totul sau nimic”).).1 Acţionarea electrică utilizând motoare electrice de curent alternativ Pentru organele de execuţie de putere mică se folosesc în general motoare bifazate (asincrone) cu rotorul în scurtcircuit. armătura A va fi atrasă de miezul electromagnetului. reţea de curent Dacă înfăşurarea bobinei B a electromagnetului este parcursă de curentul Ic (semnal de intrare c). Rapiditatea organului de execuţie este definită de timpul de trecere dintr-o poziţie extremă în alta. se folosesc frecvent pentru acţionarea robinetelor sau a supapelor regulatoare. ACŢIONAREA ELECTRICĂ A ELEMENTELOR DE EXECUŢIE Acţionarea electrică a organelor de execuţie se realizează cu electromagneţi sau cu motoare electrice de curent alternativ sau de curent continuu. Acţionările electrice cu motoare se împart în două grupe: . Întrucât un electromagnet produce conversia energiei electrice în deplasare liniară (mişcare). 2 . în schemele industriale de reglare automată valoarea minimă a semnalului (sensibilitatea) la care începe rotirea motorului are o valoare de la câţiva milivolţi la câteva sute de milivolţi. 2. 2. acesta poartă şi numele de motor solenoidal. Circuitul electric de comandă alimentează sau întrerupe bobina (solenoidul) electromagnetului. pentru variaţia mărimii de acţionare (de exemplu.cu viteză constantă. Se construiesc servomotoare asincrone în următoarele variante: cu o singură rotaţie. Cele cu mai multe rotaţii. cu mai multe rotaţii sau cu o cursă rectilinie. Cuplul (respectiv forţa) de pornire a organului de execuţie trebuie să depăşească cuplul (forţa) nominal cu cel puţin 70%. presiunii etc. La servomotoarele cu mişcare rectilinie.cu viteză variabilă. Această comandă se poate realiza şi cu motoare electrice rotative.1 ACŢIONAREA ELECTRICĂ UTILIZÂND ELECTROMAGNEŢI (motor solenoid) Folosirea electromagneţilor care pot fi excitaţi sau dezexcitaţi asigură o acţionare discontinuă (bipoziţională) a organelor de execuţie. În figura 3 este reprezentată schema electrică de principiu a unei acţionări electrice cu electromagnet (solenoid). la care cursa completă a elementului de reglare corespunde cu câteva rotaţii ale arborelui de ieşire. comandând în acest fel deschiderea întreruptorului I. supape. iar curentul care alimentează motorul – mărimea m). debitului.2 ACŢIONAREA ELECTRICĂ UTILIZÂND MOTOARE ELECTRICE ROTATIVE Fig. . realizând astfel cele două poziţii discrete ale organului de execuţie. Practic. poziţia de repaus fiind asigurată cu ajutorul unui resort antagonist. Motoarele de execuţie electrice se utilizează în special în cazurile în care este necesară transmiterea comenzilor la distanţe mari pe cale electrică.2. motoare trifazate cu rotorul în scurtcircuit. a cărei cursă completă corespunde cu cursa completă a elementului de reglare.

prin bobinajul 2 al motorului. 4 b). bobinajul 1 al motorului se alimentează de la reţea. trece curent alternativ şi motorul începe să se rotească într-un anumit sens. . 3 . Fig.La primele.motorul de execuţie. c – cu amplificatoare magnetice în contratimp montate în punte şi amplificator magnetic simplu suplimentar. conectat în amplificatorul magnetic. conectat în punte (fig. bifazate. faza curentului din bobinajul motorului se schimbă cu 1800 şi motorul îşi schimbă sensul de rotaţie. Pentru comanda motoarelor bifazate sau trifazate asincrone se folosesc bobine de reactanţă cu saturaţie (amplificatoare magnetice). Dacă se comandă amplificatorul II. Comandând amplificatorul I. Din punct de vedere constructiv. iar bobinajul 2 de la amplificatorul magnetic. Schema electrică pentru comanda motorului asincron bifazat cu ajutorul amplificatoarelor magnetice: a – cu amplificatoare magnetice în contratimp montate în punte. şi anume: . În aceste scheme. d – cu două amplificatoare magnetice simple. partea motoare a elementului de execuţie este constituită din două subansambluri independente. iar la celelalte turaţia depinde în anumite limite de tensiunea Uc. 4 a) sau diferenţial (fig. turaţia arborelui la ieşire nu depinde de valoarea tensiunii semnalului de intrare Uc. 4. Motorul bifazat poate fi comandat folosind un amplificator magnetic în contratimp. b – cu amplificatoare magnetice în contratimp conectate diferenţial. În figura 4 sunt reprezentate schemele electrice folosite pentru motoarele electrice de execuţie.amplificatorul de execuţie.

Schemele din figurile 4 a şi 4 b prezintă dezavantajul că printr-unul din bobinajele motorului curentul circulă chiar dacă motorul nu se roteşte. Pentru a obţine o caracteristică cuplu – turaţie liniară. suplimentar. B. 4 . atunci când puterea lui depăşeşte aproximativ 10W. În acest caz. care conduce la scăderea dimensiunilor amplificatoarelor şi la creşterea cuplului de pornire a motorului. a posibilităţii unei utilizări foarte variate şi a simplităţii circuitelor de comandă. bobinajul 2 al motorului va fi conectat spre amplificator la reţea. Pentru comanda motoarelor trifazate se foloseşte frecvent schema din figura 5. Pentru inversarea sensului de rotaţie al motorului este necesar să se „deschidă” amplificatorul II. Pentru înlăturarea acestui neajuns. A2. În acest caz. deoarece se schimbă succesiunea fazelor aduse la motor. astfel că sensul de rotaţie al motorului se va inversa. Motorul bifazat poate fi comandat şi cu ajutorul a două amplificatoare magnetice simple. egali ca valoare. impedanţele bobinajelor lor de curent alternativ se micşorează. În lipsa semnalului de comandă. sau când funcţionează într-un mediu cu temperatură ridicată se prevede ventilarea. conectate după schema din figura 4 d. În general. cuplul motorului este de asemenea nul. prin urmare. În cazul deschiderii amplificatoarelor A1. rotorul trebuie să aibă o rezistenţă electrică mare. Inerţia acestor motoare este foarte mică.variind curentul din indusul motorului şi menţinând constant curentul de excitaţie (figura 6 b). Dacă se „deschid” amplificatoarele A2. în sistemele de reglare automată se întrebuinţează metoda a doua. impedanţa bobinajului de curent alternativ al acestui amplificator se micşorează. C’ ale motorului şi motorul începe să se rotească. În cazul regimului intermitent este indicat să se folosească schema cu două amplificatoare magnetice simple. în punte este reprezentată în figura 4 c. Aici. iar bobinajul 1 în serie cu condensatorul C. Amplificatorul simplu este blocat în lipsa semnalului de comandă Uc şi este complet deblocat în cazul apariţiei unui semnal care depăşeşte pragul de insensibilitate al elementului de execuţie. la care bobinajele de curent alternativ sunt conectate în serie cu bobinajul motorului. În cazul deschiderii unuia dintre amplificatoare (fig. Aceasta provoacă o încălzire nejustificată a motorului. C ale sursei de alimentare se aplică la bornele A’. Dacă se neglijează curentul care circulă prin amplificatorul II. comanda se poate face în două moduri: . aceste motoare sunt foarte mult întrebuinţate în sistemele de reglare automată. prin bobinajul motorului trec curenţi mici. Când amplificatoarele nu sunt deschise. iar în celelalte două braţe sunt introduse bobinajele de curent alternativ ale amplificatoarelor magnetice I şi II. de exemplu a amplificatorului I.2. întrucât puntea este echilibrată. bobinajele 1 şi 2 sunt identice şi se află în două braţe alăturate ale punţii. . Mărimea curentului de comandă provoacă simultan creşterea curentului în bobinajele 1 şi 2 şi a defazajului dintre ei. Tensiunile fazelor A. 4 a şi b).2 Acţionarea electrică utilizând motoare electrice de curent continuu În cazul motoarelor de curent continuu. atunci întregul curent absorbit din reţea trece prin amplificatorul I. Puterile lor variază între 1 şi 750 W Datorită robusteţei lor. curenţii de succesiune directă care circulă prin motor sunt egali cu curenţii de succesiune inversă şi rotorul motorului nu se roteşte. impedanţele bobinajelor de curent alternativ sunt egale. iar în cealaltă diagonală este conectat condensatorul C.variind curentul de excitaţie şi menţinând constant curentul din indusul motorului (figura 6 a). 2. A4 şi A5 motorul se va roti în sens invers. În continuare el se bifurcă: o parte trece prin bobinajul I al motorului. în comparaţie cu amplificatoarele magnetice în contratimp. deoarece pierderile de energie sunt mai mici. A3. conectat la reţea. Randamentul acestor motoare este foarte scăzut (maxim 20 – 25%). În acest caz. B’. Pe una dintre diagonalele punţii se aplică tensiunea de alimentare U. Schema cu amplificator magnetic simplu. Conectarea condensatorului C asigură defazajul dintre curenţii celor două bobinaje ale motorului. iar o altă parte prin condensatorul C şi bobinajul 2. Rezultă ca defazajul dintre curenţii din bobinajul motorului este nul şi. în schemele cu amplificatoare electromagnetice în contratimp se introduce de obicei încă un amplificator magnetic simplu. iar tensiunea la bornele condensatorului este nulă. Energia consumată produce o încălzire puternică a motorului. curenţii din bobinajele de comandă ale tuturor amplificatoarelor sunt egali.

neputând fi folosit în medii inflamabile sau explozive. care pot fi: . parcursă într-o secundă sau chiar mai puţin. astfel că pistonul P şi tija te se opresc în poziţia în care s-au aflat la început. motoare hidraulice cu piston. 3. P2 şi P3 din distribuitorul liniar D. Dezavantajul folosirii motoarelor de curent continuu îl constituie apariţia scânteilor la colector în timpul comutaţiei. Dacă tija ti se deplasează spre stânga. un cilindru cu diametrul pistonului de 63 mm produce o forţă de 2000 gkf şi o cursă de 500 mm. produce o putere de 10 kW. durata unei curse fiind de la câteva secunde la zeci de secunde. De exemplu. dependenţa caracteristicilor de variaţiile temperaturii mediului ambiant şi necesitatea unei surse hidraulice). uleiul sub presiune este pus în legătură cu conducta d1 împingând pistonul motorului spre stânga. în majoritatea cazurilor. 5 . necesitatea etanşării îngrijite a corpurilor şi conductelor. comandat de un amplificator hidraulic cu pistoane. uleiul uzat dinspre faţa 2 a pistonului va fi evacuat prin conducta d2. cu un domeniu foarte larg de reglaj (1000:1). oscilant. . precum şi producerea de perturbaţii radiofonice. împingându-l pe acesta spre dreapta şi acţionând în acest fel tija te de la ieşirea motorului. cu comutaţie îmbunătăţită. uleiul aflat sub presiunea Pa este condus prin orificiul O2 şi conducta d2 în cilindrul N. folosirea elementelor hidraulice a scăzut datorită dezavantajelor acestora (lipsa posibilităţii de comandă la distanţă. Caracteristicile statice principale ale elementelor de acţionare hidraulice sunt caracteristicile de viteză şi de forţă care determină viteza de ieşire şi forţa dezvoltată de motorul de execuţie în funcţie de elementul de comandă. Motoarele cu piston se folosesc atunci când sunt necesare curse mari pentru acţionarea organelor de reglare.putere de comandă mică. Când tija ti se deplasează spre dreapta (ca în figură).1 Acţionare hidraulică cu motor hidraulic cu piston şi mişcare liniară În figura 7 este reprezentat un motor hidraulic cu piston şi mişcare liniară. alimentând prin conductele d1 sau d2 pistonul principal P. . .stabilitate a vitezei. care prezintă viteze mari de răspuns (de ordinul milisecundelor). . Folosind presiuni înalte se pot comanda elementele de execuţie la distanţe de maxim 200 m. Prin utilizarea acestor presiuni se pot realiza servomotoare hidraulice foarte mici. elementele hidraulice sunt folosite în continuare datorită avantajelor lor faţă de elementele electrice: banda mare de trecere (frecvenţe ridicate de lucru). Deosebit de eficientă este acţionarea hidraulică atunci când trebuie acţionate simultan mai multe elemente de execuţie (de exemplu macazurile folosite în transporturi). cu rotor fără crestături în formă de pahar sau sub formă de disc. 3.Aceste motoare sunt foarte mult utilizate în sistemele de reglare în care parametrul reglat este turaţia sau un cuplu.cu mişcare de rotaţie (limitată la un unghi de 1800). pe faţa 1 a pistonului P.cu mişcare liniară. Când tija ti se află într-o poziţie mediană. prin dezvoltarea sistemelor electrice de reglare. liniar). Particularităţile servomotoarelor de curent continuu decurg din cerinţele funcţionale ale acestora: . În instalaţiile de automatizare se folosesc. Totuşi. ACŢIONAREA HIDRAULICĂ Acţionările hidraulice au fost primele mecanisme din tehnica reglării automate destinate reglării proceselor. Ele au curse cuprinse între 50 şi 300 mm. raport putere/gabarit mare. Tija de comandă ti deplasează sistemul de pistoane P1. În prezent se realizează servomotoare de curent continuu cu inerţie redusă.posibilitatea de reglaj în limite largi.cuplu de pornire şi viteză de răspuns mare. fără pierderi importante de presiune. lipsa unui reductor la ieşire şi varietate mare a formelor de mişcare a axului de ieşire (rotativ. pistoanele P1 şi P2 închid orificiile O1 şi O2. Uleiul aflat pe faţa 1 a pistonului este evacuat din cilindru prin conducta d1 şi orificiul O1.

Folosirea servomotoarelor pneumatice se recomandă în următoarele cazuri: .puterea.necesită o sursă hidraulică.mediul ambiant este exploziv. nefiind necesare conducte de întoarcere ca la cele hidraulice (funcţionează cu circuit închis). ACŢIONĂRI PNEUMATICE Motoarele de execuţie pneumatice se folosesc foarte mult deoarece prezintă următoarele avantaje: .funcţionarea este influenţată de vâscozitatea uleiului folosit (deci şi de temperatura mediului înconjurător). robuste.nu necesită ungere. Manivela roteşte un arbore canelat A pe care este fixată la exterior pârghia pm prevăzută cu o bifurcaţie b pentru a transmite comenzile organului de execuţie. datorită neetanşeităţii. nu produc deranjamente. Dezavantajele sunt următoarele: .pot fi folosite pentru o gamă largă de puteri.1 Motoare pneumatice liniare cu piston Se realizează motoare pneumatice cu piston cu o faţă a pistonului activă (fig. Cele liniare se pot realiza cu piston sau cu membrană.necesită conducte în dublu sens deoarece funcţionează în circuit închis. .temperatura mediului ambiant este ridicată şi cu variaţii mari.gabarit redus.3. Motorul este comandat de un amplificator hidraulic. a) sau cu ambele feţe active (fig. .datorită neetanşeităţilor se poate scurge ulei şi deci există pericol de incendiu sau explozii.pierderile de aer în anumite limite. cuplul şi viteza de răspuns sunt foarte mari.necesită o prelucrare mecanică de precizie a pieselor cu care este realizat. La intrarea fluidului prin orificiul O2 pârghia motoare se va roti spre stânga. 4. o tijă T articulată de piston şi de manivela M. 9. . Fluidul motor pătrunde în cilindru prin orificiile O1 şi O2. . . . după cum dorim să deplasăm pistonul spre dreapta sau stânga. . . .după utilizare. . 6 (1) . b). aerul comprimat intră prin orificiul O în cilindrul C şi împinge în jos pistonul P solidar cu tija T. .fluidul folosi (aerul) nu prezintă pericol de incendiu. sigure în funcţionare şi necesită cheltuieli de întreţinere reduse. Dezavantajele acestor motoare sunt următoarele: .2 Motoare hidraulice cu mişcare de rotaţie limitată sub 2π În figura 8 este reprezentat un motor hidraulic cu mişcare de rotaţie limitată (sub 2π ).au randament ridicat (85-90%). La motorul cu o faţă activă a pistonului. Forţa F care acţionează asupra pistonului va imprima acestuia deplasarea: ∆l = K ⋅ F unde K este o constantă ce depinde de resortul spiral folosit. .precizie redusă. Motoarele pneumatice pot fi liniare sau rotative. 9.nu se cer viteze de execuţie mari.nu se cere precizie mare. .sunt simple. . aerul este evacuat în atmosferă. . un piston P. comprimând în acelaşi timp resortul spiral R. Motoarele hidraulice cu mişcare de rotaţie dezvoltă cupluri de sute de Nm şi curse de 80-900. 4. Motoarele hidraulice prezintă următoarele avantaje faţă de celelalte tipuri de motoare: . Este format dintr-un cilindru C de construcţie specială.viteza de răspuns este mică (în medie 1/3 – 1/4 din viteza de răspuns a motoarelor hidraulice).

Diametrul membranelor variază între 100 şi 400 mm. deci gradul de deschidere a organului de execuţie. Motoarele pneumatice cu piston se folosesc atunci când sunt necesare curse mari pentru acţionarea organului de execuţie. Celelalte elemente au funcţionarea similară cu cele ale motorului pneumatic cu membrană şi mişcare liniară. tija va fi articulată în punctul O1 (fig. acţionează asupra membranei şi. . b) poziţia tijei T depinde de diferenţa de presiune între cele două feţe ale pistonului: ∆p = p1 − p2 (4) adică de diferenţa de presiune a aerului comprimat intrat prin orificiile A1 şi A2. În general. Aerul comprimat intră în capsulă prin orificiul O.cu mişcare unghiulară (fig. Cu ajutorul şurubului Ş se reglează cursa pârghiei P. durata unei curse fiind de la câteva secunde la zeci de secunde. Motorul pneumatic cu membrană şi cu mişcare liniară este format dintr-o capsulă rotundă C.Deoarece forţa F se determină cu relaţia: F = p ⋅S (2) în care p este presiunea aerului care acţionează asupra pistonului şi S suprafaţa activă a pistonului. 10). Tija şi discul sunt menţinute în poziţie iniţială de resortul R. la capătul liber al pârghiei se obţine o deplasare unghiulară care se transmite organului de execuţie. articulată la capătul O2 la carcasa motorului. 9. 7 . La creşterea presiunii asupra membranei. din relaţiile (1) şi (2) rezultă: ∆l = K ⋅ S ⋅ p = K 0 ⋅ p (3) Pentru motorul pneumatic cu piston cu două feţe active (fig.11) cu pârghia P. Indicatorul I. arată cursa acestei tije. În camera B se află tija T. Motoarele pneumatice cu membrană se folosesc mai mult pentru acţionarea ventilelor.cu mişcare liniară (fig. se obţin curse între 50 şi 300 mm. 5. Dacă mişcarea de ieşire a motorului trebuie să fie unghiulară (de rotaţie). Caracteristica statică (de lucru) defineşte funcţionarea unui organ de execuţie şi reprezintă variaţia debitului substanţei reglate Q (gaz sau lichid) în funcţie de mărimea de execuţie: Q=f(m) În figura 12 sunt reprezentate caracteristicile statice ale organelor de execuţie. A şi B. fiind fixat pe tija T. Motoarele pneumatice cu membrană au curse mici (aproximativ 20 – 50 mm) şi dezvoltă forţe de zeci până la sute de daN.2 Motoare pneumatice cu membrană Motoarele pneumatice cu membrană pot fi: . împinge tija în jos. 6. Organul de execuţie poate fi de natură electrică sau neelectrică. în interiorul căreia se află o membrană elastică M. Acest tip de motor este folosit în cazul în care sunt necesare forţe de acţionare egale în ambele sensuri de deplasare. care preia mişcările membranei M prin intermediul unui disc D. care împarte interiorul capsulei în două camere. ventilul se poate deschide sau închide. învingând rezistenţa resortului. Când tija se deplasează liniar. 11). 4. ORGANE DE EXECUŢIE (DE REGLARE) Organele de execuţie au o construcţie foarte variată şi depinde de natura procesului de execuţie şi tipul instalaţiei de automatizare folosit.

forţele perturbatoare care acţionează asupra tijei robinetului vor modifica mai puţin poziţia corectă a acestuia. 17. 14). curba1). a). Elementul de măsurare M. Acest regulator este de tip proporţional.să aibă siguranţă în funcţionare cât mai mare. Comanda substanţei cu ajutorul robinetului depinde de viteza de deplasare a tijei. este mai bună. proporţională cu deplasarea x. dar şi de profilul suprafeţei active a supapei robinetului. . 5. . Asupra burdufului acţionează pe de o parte o forţă proporţională SbC (Sb este suprafaţa burdufului). Prin introducerea poziţionerului se obţin următoarele avantaje: . pe de altă parte. cantitatea de fluid ce trece prin robinet se modifică. Acest interval (debit de substanţă) trebuie să fie mai mare decât variaţia maximă de debit ce poate apărea în procesele funcţionării instalaţiei automatizate. în nici un caz o variaţie bruscă (curba 3). 16) liniară (curba 1). Organele de execuţie trebuie să mai îndeplinească următoarele condiţii: . resort şi poziţioner (fig. Elementul de comparaţie este format din extremitatea liberă a burdufului B.construcţia lor să permită cuplarea uşoară cu motorul de execuţie. 17. apărând la ieşirea motorului deplasarea x a tijei T.4 – 1. Pentru a îmbunătăţi performanţele se întrebuinţează robinetul cu membrană. adică debitul scurs prin robinet în funcţie de deplasarea tijei. 5. pentru mărimea reglată x. 1. iar. Mărimea de ieşire c comandă amplificatorul pneumatic A alimentat cu aer la presiunea pa (în general. 18) sau de tip clapetă (fig. Prin varierea valorii mărimii C şi deci a deplasării x. 12. robinetul va putea funcţiona cu frecări statice mai ridicate. Cu această construcţie se realizează de fapt un sistem de reglare cu circuit închis unde mărimea x urmăreşte mărimea c. Se numeşte interval al organului de execuţie variaţia debitului Q a substanţei de reglare. de proprietăţile substanţei comandate şi de alţi factori. Deplasarea clapetei în faţa ajutajului va fi proporţională cu c-x. 19).Se urmăreşte ca această caracteristică să fie cât mai liniară (fig. echiprocentuală (fig. să aibă o variaţie cât mai lină (curba 2). c).1 Robinete În figura 13 este reprezentat un robinet comandat de un motor pneumatic cu resort şi membrană. adică a relaţiei dintre c şi x.forţa necesară pentru comanda organului de execuţie să fie cât mai mică pentru ca motoarele de execuţie să aibă dimensiuni şi puteri cât mai reduse. Caracteristica statică este influenţată de condiţiile în care lucrează organul de execuţie. 8 . forţa resortului r. conductele şi eventual alte utilaje. Resortul R şi tija T constituie în acest sistem procesul reglat P. Această caracteristică poate fi (fig.deoarece presiunea minimă aplicată membranei poate fi mărită datorită prezenţei amplificatorului folosit. .7 kgf/cm2). Dezavantajele robinetelor cu poziţioner sunt: necesită o instalaţie scumpă şi o întreţinere costisitoare. . Mărimea de intrare C pătrunde în servomotor prin orificiul O (venind de la regulator sau convertor). O importanţă deosebită o reprezintă şi alegerea caracteristicii robinetului. 17. la comanda organului de execuţie din poziţia închis în poziţia deschis complet. este format din pârghia p şi resortul r.precizia funcţionării robinetului. Supapa S a robinetului realizează închiderea robinetului în funcţie de deplasarea tijei. Funcţionarea acestui tip de robinet este influenţată de caracteristicile resortului şi a membranei de la motorul pneumatic.2 Vane Vanele folosite pentru organele de execuţie pot fi plane (fig. Schema bloc a acestui robinet este reprezentată în figura 15. În figura 17 este reprezentată forma supapei pentru obţinerea curbelor caracteristice a robinetelor: liniară (fig. Alegerea robinetelor folosite ca elemente de execuţie trebuie să fie făcută astfel încât cel puţin 1/3 din căderea maximă de presiune disponibilă să fie absorbită de robinet pentru debitul maxim. b) şi pentru deschidere rapidă (fig. Această închidere depinde şi de profilul supapei. echiprocentuală (curba 2) sau cu deschidere rapidă (curba 3). În calculul respectiv se iau în consideraţie robinetul.

Ele au apărut ca o necesitate a combinării avantajelor fiecărui tip în parte. Întregul ansamblu motor electric – pompă – motor hidraulic constituie un tot unitar (motor electrohidraulic). De exemplu. Ea este acţionată de motorul de execuţie prin intermediul axului A. dacă este necesar un motor de execuţie cu o forţă mare de acţionare. 19). În acest fel. uleiul este pompat în servomotorul hidraulic H din spaţiul A în spaţiul B. acţiunea are loc în sens invers. Vanele tip clapetă se folosesc la comanda debitelor foarte mari. Prin rotirea vanei plane variază debitul de substanţă Q care trece prin conductă. se disting elemente de execuţie electrohidraulice. Vana de tip clapetă este comandată prin mişcarea liniară a tijei T (fig. Astfel. Se montează în conducte cilindrice sau în canale dreptunghiulare. ELEMENTE DE EXECUŢIE MIXTE Aceste tipuri de elemente cuprind motoare compensate (mixte) utilizând două dintre tipurile descrise în subcapitolele 2. 3. Limitatorul L plasat pe tija T deschide la final de cursă contactul C1 sau C2. avantaj care aparţine unui element hidraulic (însă utilizarea unei instalaţii de producere a uleiului sub presiune nu se justifică din punct economic) se adoptă soluţia cu un motor de execuţie electrohidraulic (figura 20). 4. care se roteşte în lagărele etanşe 1 şi 1’. Atunci când curentul IC îşi schimbă sensul. hidropneumatice. deplasând tija T spre dreapta. 6. etc. Curentul de comandă IC determină pornirea motorului electric M care antrenează pompa de ulei P. Unghiul de rotire al vanei reprezintă mărimea de execuţie.Vanele au secţiuni de trecere mai mari decât robinetele. Vana plană Vp (fig. 18) se montează în conducta C. 9 . întrerupând curentul IC.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->