 primul segment al

intestinului
subţire,
continuând
stomacul;
 situat profund,
fiind fixat de
peretele abdominal
posterior;
Formă:
•de potcoavă cu

concavitatea în
sus şi spre
stânga;
•în concavitatea

duodenului
pătrunde capul
pancreasului.
Limite:
•Superior : separat

de stomac prin
şanţul duodeno-
piloric, în care se
află vena
prepilorică;
•Inferior: flexura

duodeno-jejunală.
Împărţire: prezintă patru porţiuni şi trei flexuri
(unghiuri).
 Porneşte de la nivelul pilorului (corespunzător
vertebrei L1), se îndreaptă în sus, la dreapta şi posterior
pănă la nivelul veziculei biliare, nivel la care se
flectează (flexura duodenală superioară);
 merge de-a lungul capului pancreasului, corespunzător
vertebrelor L2 şi L3 până la extremitatea inferioară a
rinichiului drept;
 se flectează din nou (flexura duodenală inferioară) ;
 se îndreaptă transversal spre stânga, urcând apoi pe
flancul stâng a lui L2;
 formează un unghi ascuţit (flexura duodeno-jejunală).
Porţiuni:
 prima porţiune (superioară şau bulbul duodenal) se întinde
de la nivelul şanţului duodeno-piloric la colul veziculei
biliare;
 a doua porţiune (descendentă) de la colul veziculei biliare
la extremitatea inferioară a rinichiului drept. Este
încrucişată anterior de mezocolonul transvers; prezintă un
segment supramezocolic şi un segment submezocolic.
 a treia porţiune (inferioară sau orizontală) de la
extremitatea inferioară a rinichiului drept la flancul stâng al
coloanei vertebrale; este intersectată anterior de inserţia
mezenterului; prezintă un segment situat la dreapta
mezenterului şi un segment situat la stânga mezenterului.
 a patra porţiune (ascendentă) urcă pe flancul stâng a lui L2.
Proiecţie: corespunde
epigastrului şi zonei
ombilicale.
Superior: plan orizontal
dus prin extremitatea
anterioară a coastelor
8.
Inferior: plan orizontal
prin ombilic.
Dreapta: plan sagital ce
trece la aproximativ
3-4 laturi de deget de
linia mediană.
Stânga: plan sagital ce
trece la aproximativ
două laturi de deget
de linia mediană.
 Mijloace de fixare:
•Presa abdominală;

•Peritoneul;

•Mezocolonul transvers;

•Ductele coledoc şi pancreatic;

•Vene şi nervi;

•Muşchiul suspensor al

duodenului: suspendă flexura

duodeno-jejunală la pilierul
stâng al diafragmului şi la
ţesutul conjunctiv din jurul
trunchiului celiac şi artera
mezenterică superioară. Prin
acest muşchi, flexura
duodeno-jejunală, este
considerată unul din punctele
cele mai fixe.
Raporturi: duodenul, pancreasul şi ductul coledoc formează un complex şi
vin în raport cu fascia de coalescenţă retroduodeno-pancreatică a lui Treiz
(lamă de ţesut conjunctiv între duoden, pancreas şi peretele abdominal
posterior).
 
Porţiunea I:
Anterior: lobul pătrat al ficatului şi colul veziculei biliare;
Posterior: în porţiunea juxtapilorică se insinuiază vestibulul bursei omentale; este
încrucişată de ductul coledoc, vena portă şi artera gastro-duodenală;
Superior: se inseră omentul mic; această faţă va delimita inferior orificiul epiploic
(hiatusul lui Winslow);
Inferior: capul pancreasului, omentul mare.
Porţiunea II:
Anterior: este încrucişată de mezocolonul transvers rezultând două segmente:
supramezocolic: raporturi cu faţa viscerală a ficatului, vezicula biliară,
extremitatea dreaptă a colonului transvers;
submezocolic: raport cu ansele intestinale.
Posterior: faţa anterioară a rinichiului drept, pediculul renal, vena cavă inferioară;
între duoden şi aceste organe se interpune fascia retroduodeno-pancreatică a lui
Treiz;
Medial (faţa stângă): capul pancreasului; la acest nivel pătrund ductele excretoare ale
pancreasului şi ficatului;
Lateral (faţa dreaptă): ca şi faţa anterioară prezintă două segmente:
supramezocolic: are raport cu ficatul pe care lasă o amprentă;
submezocolic: are raport cu colonul ascendent.
Porţiunea III:
•anterior: este încrucişată de inserţia mezenterului şi are raport cu vasele mezenterice superioare;

•posterior: prin intermediul fasciei retroduodeno-pancreatică a lui Treiz are raport cu aorta, vena

cavă inferioară şi coloana vertebrală;

•superior: capul pancreasului;

•inferior: ansele intestinale.

Porţiunea IV:
•anterior: mezocolonul transvers; prin intermediul acestuia şi separat de bursa omentală are

raport cu faţa posterioară a corpului stomacului şi antrul piloric,

•posterior: vasele renale drepte şi vasele ovariene sau testiculare drepte;

•medial (dreapta) aorta, procesul uncinat al pancreasului şi rădăcina mezenterului;

•lateral (stânga): marginea medială a rinichiului stâng; între cele două organe se se formează

arcul vascular a lui Treiz (format din artera colică stângă şi vena mezenterică inferioară).
Flexura duodeno-
jejunală:
•superior: rădăcina

mezocolonului transvers
şi faţa inferioară a
corpului pancreasului;
•dreapta: L2

•stânga: rinichiul stâng

de care este separat prin

arcul vascular a lui
Treiz;
•posterior: stâlpul stâng

al diafragmului.
Structură:
•tunica seroasă (peritoneul):

prima jumătate a porţiunii I este învelită în

întregime de peritoneu; în rest duodenul
este extraperitoneal, fiin acoperit de
seroasă numai pe faţa sa anterioară;
porţiunea II este întretăiată de mezocolonul
transvers;
porţiunea III este întretăiată de inserţia
mezenterului; peritoneul din vecinătatea
duodenului formează o serie de recesuri:
recesul duodenal superior, recesul
duodenal inferior, recesul paraduodenal şi
recesul retroduodenal;
•tunica subseroasă: lamă de ţesut conjunctiv lax;
•tunica musculară prezintă două straturi: extern

format din fibre musculare netede şi intern

format din fibre musculare circulare;
•tunica submucoasă: ţesut elastic lax; formează

axul conjunctiv al plicilor circulare; conţine vase

sangvine şi linfatice, nervi, plex Meissner,
foliculi limfoizi; la acest nivel pătrund glandele
Brunner;
•tunica mucoasă: plici circulare Kerkning şi
vilozităţi intestinale.
•Plicile circulare lipsesc în porţiunea

superioară a duodenului. În partea medială

a peretelui posterior al porţiunii
descendente se găseşte o cută longitudinală
a mucoasei numită plica longitudinală a
duodenului şi dispusă perpendicular pe
plicile circulare.
•Această cută este determinată de trecerea

prin peretele duodenului a ductelor

coledoc şi pancreatic.
•La extremitatea inferioară a plicii

longitudinale se află o proeminenţă numită

papila duodenală mare pe care se deschid
împreună ductele coledoc şi pancreatic.
•La aproximativ 3 cm mai sus de plica

longitudinală se află papila duodenală

mică, prin care se deschide ductul
pancreatic accesor.
Vascularizaţia:
Arterele:
din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale superioare;
din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-duodenale inferioare;
aceste ramuri se anastomozează şi formează două arcade în jurul capului pancreasului
din care se desprind ramuri pentru duoden şi pancreas.
porţiunea I este mai puţin vascularizată; va primi ramuri din arterele supra şi retro-
duodenale (ramuri din artera gastro-duodenală).
Venele:
vor însoţi arterele, formându-se vene pancreatico-duodenale ce se varsă în vena
mezenterică superioară sau direct în vena portă; există o venă mică, vena prepilorică,
situată în şanţul duodeno-piloric.
 Limfaticele: ajung la noduri limfatice hepatice şi celiace.

Inervaţia:
 porţiunea superioară primeşte filete din nervii destinaţi ficatului; celelalte
porţiuni din plexul celiac;
 filete nervoase pătrund în peretele duodenal şi formează două plexuri
(mezenteric şi submucos).