P. 1
Micro cap 1

Micro cap 1

|Views: 23|Likes:
Published by clau7070
Microeconomie Autor Florian Catininanu
Microeconomie Autor Florian Catininanu

More info:

Published by: clau7070 on Nov 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/16/2010

pdf

text

original

~ ~

c.,}..'3
--­
Prof. univ.dr. Florian Ciitinianu
ECONOMIA POLITICA
Microeconomia
-.Ii
Idltura MIRTON Timi,oara
2006
Sponsor: S.C. TOC JIT INTERNATIONAL SERV SRL
Tehnoredactare computerizata: Ec. Anamaria Enea
Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
CATINIANU, FLORIAN
ECODomia politici: microeconomia I prof. univ. dr.
Florin Catinianu - Mirton, 2006
Bibliogr.
ISBN (10) 973-661-963-X
ISBN (13) 978-973-661-963-2
330.101.542
.0
CUPRlNS
SECTIUNEA 1NT1IA
INTRODUCERE IN STUDIUL ECONOMIEI
IN'TRODUCERE ...........•.....•..... _ ...........• _ ..... _ ............................................ 7
Capito lui I. Eeonomia fi ftiinta economici. Obiectul ,i metoda de
cercetare a acesteia ......................................................... _ ............................ 9
1.1. Activitatea econormca; 1.2. Nevoile umane resursele
economice; 1.3. Raritatea alegerea; 1.4. Rise incertitudine in
economie; 1.5. economica: aparipe evolupe; 1.5.1. Inceputurile;
1.52. Fondatorii cele doua curente de gandire derivate; 1.5.3. Gandirea
economica contemporana; 1.5.4. Obiectul metoda economice
1.6. Economia politica in economica
Capitolul II. Sisteme economice .............. _._ .......................... _._ ...........••• 2'
2.1. Scurta caracterizare; 22. Trlisaturile economiei naturale; 2.3.
Economia de sehimb. Aparipe caracteristici; 2.3.1. Natura economiel de
schimb; 2.3.2. Sistemul economiei de piatii; 2.4. Economia de comandl;
2.5. Economia m:ixta; 2.6. Tranzipa de la 0 economie de comandll. 0
economie de piatii; 2.6.1. Problemele tranzitiei; 2.6.2. Rea.1.izAri. al.
reformei economice
SECTfUNEA A nOUA
MICROECONOMIA
Capitolul III. Productia ...................................... _ ...................................... 41
3.1. Introducere in teoria producpei; 3.2. Intreprinderea obiectivele
ei; 3.3 Dezvoltarea firmelor; 3.4. Factorii de productie; 3.4.1. Piimantul;
3.4.2. Munca; 3.4.3. Capitalul; 3.4.4. Neofactorii de productie; 3.S.
Oppunile producatorului. Comportamentul sau; 3.5.1. Variatia producpci
pe termen scurt; 3.5.1.1. Funcpa de producpe; 3.5.1.2. Producpa totalit,
producpa medic produclia marginala; 3.5.2. Varialia producliei pc
termen hUl", 3.6. COlturilc de productie; 3.6.1. Conceptul de cost. formele
elemontel. OOmpoDlftWi 3.6.2. M!rimea tipologia costurilor; 3.6.3.
3
Comportamentul costurllor ,I orientareft producltorului; 3.6.4. Relapa cost
- protlt. Pragul de rentabilitate; 3.6.5. Reducerea costului optimul
producltorului: 3.7. Rentabilitatea
CapitolullV. Cererea fi orerta.................................................................. 85
4.1. Cererea factorii ei de influent!- Functia cererii; 4.1.1.
PrincipiiIe de bad ale cererii; 4.1.2. de-a lungul curbei cererii
dcplasArile acesteia; 4.1.3. lnfluente1e altor factori asupra cererii; 4.1.4.
Elasticitatea cererii; 4.1.5. Functia de cerere; 4.1.6. Utilitatea cererea;
4.2. Oferta faetorii ei de influent!- Functia ofertei; 4.2.1. Conceptul de
ofert!; 4.2.2. in lungul curbei ofertei deplasari ale aeesteia;
4.2.3. Elasticitatea ofertei
Capitolul V. Piata ,"i cODeurenp ............................................................. 109
5.1. Conceptul de piata. Tipuri ale acesteia rol; 5.2. Concurenta:
forme rol
Capitolul VI. Formarea preturilor in economia de piata
coneureDtiali•..•••••...•••..••.•....••••.••. ....................................:........................ 115
6.1. Preful: concept, rol functii; 6.2. Tipologia preturilor; 6.3.
Relafiile dintre preturi; 6.4. Faetorii dimensionarii evolutiei preturilor;
6.S. Formarea preturilor pe piata cu concurenta perfecta; 6.6. Formarea
prcturilor pe piata cu concurenta monopolista; 6.7. Formarea preturilor pe
piala oligopolisti1; 6.8. Fixarea autoritara a preturilor; 6.8.1. Bunurile
publice externaliti1tile; 6.8.2. Fixarea preturilor la bunurile publice;
6.8.3. Implicarea statului in formarea preturilor
Capitola) VII. Schimbul ,i banii ............................................................. 143
7.1. Originea premisele schimbului de bunuri; 7.2. Schimbul prin
troc; 7.3. Banii: concept, tipuri, rol functii; 7.4. Valoarea banilor; 7.5.
Masa monetar.li structurile ei; 7.6. Sisteme nationale; 7.7. Scurta
caracterizare a Sistemului Monetar International
Capitolul VIII. Teoria distribatiei veniturilor ....................................... 157
8.1. Punerea problemei; 8.2. Piata faetorilor. Caraeterizare generali1;
M.3. Renta - rasplata pentru pamant; 8.4. Salariul - rasplata a muncii;
K.4.1. Natura salariului; 8.4.2. Conditiile salariilor; 8.4.3.
Culcgorii de salarii forme de salarizare; 8.5. DoMnda - rasplata pentru
cllpilal; 8.5.1. Creditul- formA de colectare a capitalului; 8.5.2. Dobanda­
venit al tmprumutului de capital; 8.6. Veniturile titlurilor financiare; 8.6.1.
4
A4
Tltlurl de vulOlrt, pi.. OAIUltrt.U"" ,I l')rcturile lor specificc; 8.6.2.
Institutiile plClel de 11.7. Prol1tul - dtsplata pentru invcstire Ii
suporturea incertltudlnU
Capitolal IX. Consumul comportamentul consumatorului .............. 181
9.1. Natura economica a consumului; 9.2. Preferilltele
consumatorului; 9.3. Dreapta bugetului ;;i "echilibrul consumatorului";
9.4. Modificari de echilibru pentru consumator; 9.5. Marimea ;;i structura
consumului
Bihliografie selectiva •••••••••••••••••••••••••.•••••••••••.••,_••••••••••••••••••••••_••••••••••••• 191

-.1'

INTRODUCERE
Lucrarea de fata este primul volum din Economia politica vizeaza
initierea studentilor in domeniul interesant important al microeconomiei. Ea
se a fl, inainte de toate, un manual adresat studentilor din pri.mul an de
studiu care urmeaza cursuri de economie, drept, inginerie. sociale, alte
specializari care inc1ud economia in materiile de invatamant, dar se adreseaza
deopotriva economi;;ti pentru reimprospatarea
dob§ndite anterior, tuturor celor dornici sa cunoasca economia reaUi.
in scopul msu;;irii materialului prezentat. cartea este structurata
adeevat. cu accent pe partea teoretica, cuprinz§nd problematica productiei, a
repartitiei, schimbului ;;i consumului.
La elaborarea lucrarli am folosit bibliografia autohtona larg, cea
strWrm, experienta altora. Este msa posibil sa nu fi identificat pe toti detinatorii
de drepturi de autor in ciuda eforturilor depuse, motiv pentru care prezenmm
antieipat scuze pentru involuntare incaIci\ri ale unor drepturi.
Totodatli, am beneflciat de aprecierile critice ale unor colegi universitari
binevoitori asupra materialului pe care 11 punem la dispozitia doritorului de
Icctura economica. De asemenea, apreciez efortul perso:Qalului de
tehnoredactare. Tuturor, Ie adresez, pe aceasta caIe, intreaga gratitUdine pentru
sprijinul aeordat la aparipa ci\rtii.
Cum unele ehestiuni este posibil sa fi fost insuficient tratate, ehiar unele
sil fi ramas in afara atentiei, eu aprecieri eritice asupra
continutului ;;i alci\tuirii materialului prezentat pentru imbunatap,rea sa in viitor.
oetombrie, 2006
Autorul
7
4;,
$OW'
, t
INTRODUC.::t:':: ECONOMIEI
CAPITOLUL I.
ECONOMIA $1 $TlJNTA ECONOMICA.
OBIECTUL tjI METODA DE CERCETARE A ACESTEIA
1.1. Adivitatea eeonomid
Neindoielnic, economia sau activitatea economica, cum se
este determinantli. pentru existenta umana invariabil viata
oamenilor dintotdeauna. In afara ei este de neconceput procurarea celor
necesare consumului zilnic, implicand un sistem complex de activimp continui
de productie, circulatie distributie de bunuri. Aceste activitli.p, vitale pentru
individ societate, sunt cunoscute sub denumirea generica de ,.economie".
Tennenul, in raport de context, are mai multe intelesuri. Cea mai larga
acmnificatie a nopunii este aceea de activitate economica. in acest caz, accentul
cate pus pe latura utilitaristli. (practica, operationala), economia frind, mai Intru,
activitate de obtinere a celor trebuitoare traiului de zi cu zi, adica economia
reala., care sunt tenneni sinonimi. Dar economia sociala care
cerceteazi1 baza economica a societli.tilor umane, frecvent fiind intalnitli. aceastli.
denumire In literatura anglosaxonii. in economia msearnna ceea ce s-a
acumulat (pus deoparte) pentru consumul viitor, fiind un rezultat a1
cconomisirii. in literatura de specialitate de pe continent de la noi, notiunea
aflatA in atentie are sensul de activitate economica, cu care, de regula, se
confunda. Acest inteles este avut in vedere ori de cate ori nu se face 0 altli.
apecificatie.
Printr-un larg consens, activitatea economidl ansamblul de
actiuni umane de producere, circulatie, repartitie de consum folosind
cxistentul dat de resurse economice. Astfel definita, economia apare ca un
sistem (economic) alcatuit dintr-o multime de activitli.ti at1ate In interlegaturi, a
cwi organizare funcponare are menirea satisfacerii nevoilor (trebuintelor)
consumatorilor in conditiile unui potential de resurse Intotdeauna limitat. Cum
o.ctivitAtile economice, lesne de observat, se de catre oameni
pcntru oameni, care vietuiesc In societate, inseamna ca economia este parte
inscparabila a actiunii umane. Privitli. din aceastli. perspectiva, ea apare ca
totalitate a activitli.tilor Ia care participa In care se mscriu, prin functiile lor
loti agentii economici, adica economia reala
1
. Dar economia nu este unica
I O. Whitehead, Economia, Editura Sedona, 1997, p. 1-2; Economia politica,
coloctlv, ASE Bucure.,ti. Bdlturll Bconomicll., Bucure§ti, 1995, p. 18-20
9
actlvltate IOClall, cl coexlltl cu altole, ftecDrC din ele avmd rol mscmnAtate
(exemple de activitlti lunt cele artistice, tehnice, politice
etc.). Cu toatc acestc activitlti, economia lie interfereaza, incat nu se poate vorbi
de 0 activitatc cconomicl purl, ci numai preponderent economica, care ii
conferl notl specificl. tn decursul vremii, sub impactul dezvoltarii, in cadrul
economici a avut loe un amplu proees de separare autonomizare de activitap
(nurnlt diviziune a muncii) care este continuu,·Este yorba de producpe, schimb
,i repartitie av4nd ea scop ultim consumul. Aceste sfere ale activitatii
economiee nu sunt strict delimitate, sau succesive, ci se manifesta simultan.
Eeonomia, ea rea1itate sociala complexa indestructibila, este structurata
pc niveluri. De peste 30 de ani, din ratiuni teoretice, mai cu seama
manageriale (de politicll economica) imparpt domeniul in doua mari
paliere: mieroeconomia macroeeonomia. Din capullocului se face precizarea
cl cele dou! niveluri nu pot fi niciodata separate complet una de alta, deoarece
cxistl nurneroase legAturi lntre ele de natura sistemica.
Microeconomia este partea economiei care consta din gospodarii
indlviduale, finne piete cu comportamentul lor specific. In sens mai larg,
aunt avute in vedere agregatele rarouri economice, precum efectele
flscalitAtii individuale, programele publice cheltuielile aferente (autoritatile
locale). De pildA: industria textila (cu toate intreprinderile ce 0 compun)
aparpne microeconomiei, directiile judetene ale finantelor publice de asemenea
etc. Faptele economice autonome ce revin microeconomiei sunt: alocarea
resurselor, distribuirea veniturilor stabiIirea preturilor relative ale bunurilor
scrviciilor. Microeconomia este 0 entitate mai cuprinzatoare decat economia
flrmei, pc care 0 include.
Macroeconomia, pe de alta parte, este economia ,,in mare", ca "mtreg"
opercazl. cu procese fapte dar ca marimi agregate, globale luate ca un
tot unitar. Pe scurt, este activitatea economica la scara naponala interacpunile
cf eu alte economii. Dintre elementele globale ale economiei pot fi citate:
productia totalA de bunuri servicii dintr-o tara, cererea globaIa oferta
corespunzAtoare acestei cereri, utilizarea fortei de munca nivelu1
Kcneral al prefUrilor, balanta de plati, rata economice, altele. Toate
accste mlrimi se formeaza din cele care Yin din microeconomie, prin agregare
(tnsumare). Pentru cll, in cazul macroeconomiei, activitatea economidi este
privitA pc toat! cuprinderea tarii, se mai ca sinonim termenul de
"clmomie naf/onalli. Riguros, insa, economia naponala are continut mai bogat,
include tonte nctivit!ple economico-sociale constituite in decursul timpului
(iNtorie) intr-o tarA.
Activitatca econom!.cli (economia) nu este rezu)tatul vointei oamcnilor,
de'Ii se prin intermediul lor, ci una cxiltlnlialit. Oamcnii rac
economic pentru satisface nevoile de conaum, 011'1.' vlnull DlUmltutc
itO I JI
10
confUndati ou reaurle cit H poItI ell limA.. DaoIl'llurlol, economlol It' ft
lutlclente n-at exista novol nuattltloutl tl nlol ICtlvltate economic. nu If ft
noceaarl. Economia, pm Ul'1'IW'e. dintotdtluna Ie tncadroul. !ntre colo dod
limite estrome: nevoi resurse cxistonte. Corelatia dintro ele sugcroazl avanlu1
nevoUor care practic sunt nelimitate, in timp ce resursele sunt insuficiente.
1.2. Nevoile resursele eeonomice
Existenta indivizilor a societatii, dezvoltarea lor implicil satisfaoerea
unor multiple nevoi. Cele mai presante nevoi sunt cele primare, fizioloaice,
lepte de hranA, adapost, haine caIdura, de care nimeni nu se ponte lipai. PI
mIIura satisfacerii lor, odata cu sporirea posibilitatilor, au apmut nevoi noi,
considerate complexe, cum ar fi, de pilda, trebuintele de transport, comunioatiJ.
do lnstructie, artA, etc. De aratat este faptul ca mai intai, nevoile, oricart
Ill' fi natura lor, npar sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau indlrtot oa
mndu-Ie neeesar pentru existenta dezvoltare. Apoi, ncvoill IUAt
con,tientizate devenind dorinte, cerinte, aspiratii (nevoia do hrIDIl ••
In'Vltat pe om sa produca alimente, de exemplu). In fmal, nevoile dob"
dotemlinlri obiective cand dorintele, sunt transformate !n trlbulI$I
efective (reate), adica oamenii ajung sa dobmdeascli tot ..
depHne pentru aspiratiile lor.
Prin definipe, nevoile umane sunt trebuintele oamenilor, 00DItInd .till
dorlntc, qteptAri, aspiratii, cerinte obiective ale indivizilor 1001_ tl ..
c:lezvoltlrii lor.
Existl 0 multitudine de nevoL Trebuintele umane, practie, sunt nellmlt&tl.
llmitate sunt doar posibilitatile de satisfacere a lor, motiv care tl ctetermlnl PI
individul social sli caute, sa procure mijloace pentru aceasta. Nevoilo, ....
conatituie mobilu1, motorul tuturor actiunilor umane. Ele t1 mobilizead, 11
detcrminl pe om procure cele necesare existentei zilnice. lar clnd nu
roUfo,to, nu se pune problema sa renunte, ci continua sa caute solulii do
llitiafacere a trebuintelor. 0 continua lupta duce pentru implinirea ne'Voilor, care
D fOlt ,i rlm4ne punctul de plecare in oricarui fel de activitate. Cum
NO vcdc, mm intiti se manifesta 0 nevoie, iar reactia 0 constituie desiqurarea
unol activitlti care sa-i permit! satisfacerea acesteia.lnteles
e
astfel, nevoile stau
III huzil tntregii economii. Desigur, este yorba de nevoi autentice, viabile.
Cdnd nevoile sunt mtelese de indivizi actionem
pontru sntisfacerea lor, inscamni ci acestea au devenit interese economic•.
AccWJW trcbuic rntclos cl ncvone Hunt transformate in mobiluri (dec
1
f1lli8.
toarc
)
.Ie Qctivitltii cconomiue. uJU'c1 spus, intervine vointa oaroenilor In
lra.llIdbrmArile respectiVO. l'rln umuU'C, interesele economice sunt nevoi umanc
Q0nttlonUzata (lntele") dt ei Ii dtv.nite mobiluri ale actiunii oamenilor pcntru
procurarca color ntGtIlII llliuhd allnie. Si cle extrem de variate, intcrelOio,
11
tom,t n11 se aliniazA meoanfo novoUor, clci nu toate aceatea din urmtl devin
de activit!ti umane. Dar, principiul hedonist (dupA unii, legea
al satisfacerii cdt mai depline a nevoilor cu efort minim ramane
va!abiliJ?.
Imp0rtantii pentru declaIllJarea de actiuni viabile este manifestarea
neingrtlditii a intereselor economice, indiferent de nivelul la care se afmna
(lndivid1J.al, de grup sau generale). Ori, acest lucru este posibil numai mtr-o
economie pluralism cu initiativa libera (economia de piata). . .
Sintetizfuld,vom spune ca nevoile umane se caracterizeaz8 pritt anumite
trlsAturi, fiecare exprimfuld 0 lege economica, astfee:
_ sunt nelimitate ca numar. Pe masura satisfacerii nevoilor vechi, altele
noi Ii se adauga, necunoscute generatiilor trecute, intr-un neintrerupt,
cau.zfuld cautari, rezolvari pentru implinirea celor existente. Aceastii continua
preocupate stii la bam progresului economico-social inalta omul in raport de
lumea animaIa;
_ sunt limitate in intensitate. Aceasta inseamna ca fiecare nevoie are un
grad de $atisfacere propriu limitat, strict determinat dincolo de care apare
tncetarea ei. Intensitatea unei nevoi individuale este in pe masura ce
ea este slltisfiicutii continuu. De pilda, setea se pe masurB ce se bea
apA, paw cfuld apare satietatea. In general, nevoile primare (fiziologice) au 0
limit! a $atietiipi cvasirigida, pe cfuld cele superioare (complexe) au 0 limita
a satisfacerilor mai elastica;
_ $unt concurente. Aceasta trBsatwi semnifica faptul di nevoile se
tnlocuiesLl intre ele, ca unele se extind sau se contractii in ra:port cu altele. Din
acest punct de vedere, substituirea nevoilor este nelimitatii. In cazul bunurilor
care satisfac una nevoie, substituirea, dimpotriva este marginitii;
_ sunt complementare. Aceasta constatare arata ca nevoile se presupun
rcciproc, aa evolueaza Impreuna. De pilda, hrana implica un set de tacfu:nuri, iar
ncesta din urma, nu la nimic in afara hranei;
_ pe moment nevoile se sting prin satisfacere. Dupa un timp, insa, ele
reapar devenind obiceiuri,. traditii de consum, cele mai multe. Numai viciile
(nevoile fiJlse) nu pot fi satisfiicute.
Pe termen lung, nevoile nu pot ramfule nesatis:fiicute. Suportul satisfacetii
lor 11 coIJStituie resursele economice, cuprinzand resursele pe care Ie ofera
natura (ptimare),de munca de Cu ajutorul lor se obtin bunuri
pentru nevoilor cetiitenilor.
NUIJ!hn resurse economice totalitatea premiselor (conditi) ale actiunii
[oIociale priLCtice care exista, pot sunt folosite pentru obtinerea de bunuri
________
...
J Ch. Gide Ch. rust, Historie des doctrines economiques, Paris, 1947 ; Economia pollticll,
colcctiv Bucure§ti, Op.cit., p. 14·18
.1 cr. politicll, colectlv, ASE Op. cit. p.l5-16.
12
Norvioii d,.tlnatl.atlsflcorU del 1rebuinle 010 tndlvlzUor ,1 comunh!pl.
Dael. modalttatea de satisfacere a nevoilor 0 reprezinttl cOl1swnul de
hunurI servieii. obtinerea acestora din urmA, folosind resurae, apW1ine
productiei. Productia de bunuri servieU este numai III mllsura tn caro
pcrmite satisfacerea trebuintelor individuale colective. Din paeate, nevoUo
utn cum s-a amtat, sunt nelimitate, In timp ce resursele sunt insuficiente. In
nccst punct de interferenta a trebuinte10r eu resursele sunt localizate conceptele
de bunastare. Ele caracterizeaza starea raportului nevoi - resurse ,1
l.rau la baza intregii economii.
Bogiifia unei tari consta in stocul de resurse bunuri care pot fi folosito
pentru a satisface nevoile indivizilor
4
• Cea mai importanta component! a
bogtltiei este constituita din resursele economice, care se grupeazii, la rfuldullor,
tn resurse materiale umane. Primele, se eonstituie din resurse natural.
primare cele derivate din acestea cum sunt echipamente1.,
materiile prime, cladirile etc., pe cdnd celelalte, cuprind resursele prima cit
DCcst gen (populatia) pe cele derivate din ele, cum sunt toate·abilitiitile 'LJ1'DD
(stocul de invatamfutt potenpalul inovaponal, managerial etc.).
Buniistarea caracterizeaza nivelul de satisfactie pe care 0 persoanl, INP
de persoane sau 0 societate 0 detin din consumul bunurilor serviciilor (ad.lol
pc seama bogapei). Este sinonima cu standardul de viata, ca bogatia a clrul
""ad de utilizare 0 masoara, sunt diferite de la 0 tara la alta, precum pentru
tara in perioade diferite. Tendinta istorica a bunastarii este de
procesul avfuld daca standardul de viata al unei persoane sau a
unui grup de persoane :fiira ca, in timp, cineva sll fio
dezavantajat de aceasta, bunastarea societiitii, in ansamblul ei. Totu,i,
Hchema propusa este mai mult un model teorctic de analiza este intdlnit! Tn
rcalitate), ciici schimbarile din economie inseamna, mai des, (avantaje)
pcmtru unii pierderi pentru altii, motiv pentru care autoritiitile intervin eu
mtlsuri corective.
1.3. Raritatea aJegerea
S-au :fiicut mai lnainte dese referiri la insuficienta resurselor fat! de
nevoile umane nelimitate. Pentru oamenii }ipsa resurselor inseamnl
pentru cAitiga existenta. omenirea a progresat mult in aceastll
in mod obi,nuit resurselc cconomice au sporit precum stocul do
hunuri (bogAtia) dostiIlftt tll1ti.facorii ncvoilor cetatenilor. Cu toate acesten
rcsursele au fost II au rim.. IImltnte in raport cu diversificarea
nevoilor. Dintotdeluna I·a trill fntr-n lumc plintl de lipsuri, situatia se va
4
..... M_lltl. 2002, p.20
P. Heyne, ModIl ...... (Modul lConomlcl de piati1). Editura Dldacticl ,I
Podaao,lcl. BuoUNtlll.',.
itnwtok. I. Lan,meld, B. Khan, Introduccre tn
Uconomll polltlol m
plltra. CaUZB., u,or de dedul. 0 conltituie pup.nAtatea Msw'solor ,II bunurilor,
JnNlfflcJunla lor, cafe sunt considerate rare in comparape eu nevoUe.
ewn nuitatea resursclor blmurilor, privim atat cantitativ cat calitativ,
cite reprezinm 0 caracteristica generaUi a. avand natura
loglcl. Legea raritlifii resurselorcons11i m aceea ca volumul, structurile
calltatea resurselor economice se modifica mai lent dedit volumul, structurile
lntcnsitatea nevoilor umane. Altfel spus, resursele bunurile sunt insuficiente
(limitate). rare In raport cu nevoile.
Opusul raritlipi este abunden/a . Astfel de resurse :;;i de bunuri exista
Ie nmnesc "bun uri libere". De pilda, aerol soarele sunt bunuri de
acest fel fiindca se gasesc mtr-o cantitate destul de mare ca sa ajunga tuturor
sunt gratuite (ni Ie ofm natura). Toate celelalte bunuri resurse nu sunt
luficiente nici nu se procura gratuit (se percepe un pret pentrn ele), motiv
pcntru care sunt considerate "bunuri economice". Cam vreme "bunurile libere"
Ie gAsesc din abundenta, ele nu-:;;i pierd caracterul, cand 1nsa apar dificultati m a
Ie "lsi, devin bunuri economice (poluarea atmosferica de un anurnit nivel face
ca aerul pur sa devina rar).
tn concluzie, abundenta este exceppa, pe cand raritatea constituie
normalitatea in viata economica. Aceasta inseamna ca la satisfacerea
trcbuintelor se folosesc bunuri economice care sunt insuficiente.
DacA resursele bunurile sunt rare (insuficiente) nu se poate procura totul
pAnl la satisfacerea nevoilor. Aceasta mseamna ca oamenii sunt obIigap sa
nJeagA intre diferitele resurse disponibile, respectiv, pe care dintre ele Ie vor
folosi pentru ce anume. Preocuparea oamenilor dintotdeauna pentrn oppunea
uupra resurselor mtrebuintiirii ce Ii se da constituie problema fimdamentala a
organizmii oricarei economii. Ea raspunde la intrebarile: Ce sa se produca? Cat
,,11 so produca? Cum sa se produca? Pentrn cine sa se produca?
La prima a doua mtrebare se raspunde prin alegerea gamei de bunuri
care trebuie produsa m condipile existentului de resurse. Odata oppunea flicuta,
intereseazli metoda de promovare folosita (a treia problema) deoarece timpul :;;i
mijloacele implicatesunt rare anurnite metode consuma mai multe mijloace
decdt altele. De aici, necesitatea oJ>punii asupra variantei de folosire a
mijloacelor de obtinere a bunurilor. In sfllr§it, la ultima problema, se raspunde
prin modul concret mcare bunurile serviciile obtinute se distribuie intre
mcmbrii sociemtii, fiind ca m conditii de raritate partea ce revine unora nu
poate dedit mdetrimentul altora.
Rispunsul la primele trei 1ntrebari constituie ceea ce numesc
problema aloclirii resurselor. iar pentrn ultima mtrebare, problema este a
rC!partizl1rii rezultatelor activitAtii economice.
Alcgerea cauzatA de raritate impune costuri. 'intr-adevar, daca se opteaza
pcntru satisfacerea unui act de nevoi inseamna. neaparat sacrificarea unui alt set
14
(nu e.tung rallul'l'clo). Accst ucrltlclu este numit de cost de
oportunltate al sarhlfacer.ii ncvoilor date.
Costul de oportunitate (al alegerii) este costuI bunurilor alternative
RBcrificate penlru a alege un anumit bun spre a fi procurat sau consumat Altfe)
spus, este costul celei mai bune alternative la care s-a renuntat. De pilda. costul
de oportunitate a continuiirii studiilor este costul renuntarii la un loc de munca
(pierderea de venituri suportata). 'in toate activimtile economice se aplica
principiuJ costului de oportunitate, inc1usiv de ciitre consmnator.
De precizat estefaptul ca atunci cand alegem 0 alternativa, putem sa-i
stabilim costul de oportunitate, nu yom putea stabili :;;i nici nu yom putea
Oti vreodam ce s-ar fi mtfunplat daca am fi ales alta oportunitate. Cu alte
cuvinte, nu vom niciodata daca resursele alocate unei destinatii anume ar fi
dat 0 mai mare satisfacp.e daca ar fi folosite m alte moduri.
Observatia de mai sus obIiga decidentul privind alocarea resurselor sa tina
Bcama de eel putin unul din principiile:
alegerea sa fie rap.onala, respectiv sa se cantareasca riguros avantajele
tJi dezavantaje1emtre oporturutap ( alternative), astfel mcat costul renuntarii sa
fie cat mai mic la 0 nevoie data. Optiunea in aceasta judecata trebuie sa
cdntAreasca bine mtre costurile beneficiiIe deciziilor alternative. Mai simplu,
alegerea fie are la baza maximizarea utilimlii oportunitapi pentru care s-a optat
fie minimizarea efortului realiziirii alternativei pentru care s-a decis. Se
apeleaza, de asemenea, Ia instrumentul nurnit frontiera posibilitlifilor de
producfie (F.P.P.), care reprezinta diferitele combinapi de bunuri servicii pe
care 0 tara Ie poate produce folosind toate resursele disponibile cele mai
cficiente telmici de productie;
constrangerilor economiei cauzate de regimul de Iipsuri
alegeri restrictive, care sunt determinate pentru cantitatea calitatea bunurilor
l1i serviciilor oferite consumatorilor;
alegerea celui mai potrivit mod de producere a bunurilor serviciilor,
adica. a celei mai realiste combinapi de resurse ce vor fi folosite.
Dupa modul cmn sunt soluponate aceste principii, respectiv decise
nlegerile. economia este fie normativli, cand oppunile se fundamenteazl tn
functie de gradul de satisfacere a nevoilor, . fie pozitiva, dacii la baza optiunilor
cste pusa eficienta in folosirea resurselor rare.
J.4. Rile ,llneeriitudine in eeonomie
Alegerile determinate de mrilote nu sunt mtotdeauna rationale fiindcl, 110
nu dispunem de inatrumantolo .uecvulo pcntru a decide, fie actiona.m nerealhit.
ea urmare, in ooonomil lunt n-o"vcnt inlillnitc incertitudini l1i riscuri variate.
Ele influenteazl mtnul pe directii adesca nebnnuitc. Din aceat
motiv. t:rebuie ....
IS
....
Inc"tltudl"." lomnUlcll 0 nesiKurantl ptivind vUtaN! lOanomiei sau a
unci acl.ivitllti Il accstcio.. De regul4,. nesiguranta este legatl dt: rezultatele
Icontoto a sc obtine in urma unei acpuni economice. Dac! sunt posibile mai
multo rezultate ale unei anumite actiuni, dar nu este cunoscuta probabilitatea. de
aparitjc a uncia sau alteia dintreele, spunem ca aceasta este incerta (nesigura).
tntr"un mediu economic nesigur, incertitudinea devine 0 sursa potentiala
do rillc. Acesta se de incertitudine prin aceea ca 11 succede ca
eVlnimcntul economic poate fi cuantificat cu probabilitaplor.
Spunem c! riseul este un eveniment nesigur posibil care poate cauza 0
pjli'dcrc, 0 pagubl, etc. EValuarea sa cu ajutorul probabilit!plor (arata
mlaura in care un eveniment este posibil sa se produca in condipi bine
detanninate), face ca riscurile sa fie stapamte ill anumite margini, controlate,
"'alate.
Conditiile producerii riscurilor stau la baza alclituirii unei tipologii, care
dupa criteriuJ avut in vedere cuprinde forme variate de riscuri
5
• Astfel:
dup! modul de interpretare, exista:
• rise obieetiv, cdnd exprima starea de fapt a evenimel1telor,
independent! de individ, de aprecierea acestuia,
• rise subiectiv, reprezentdnd 0 estimare a riscului obiectiv
fl.cutll de individ, de care depinde;
dupa nivelul economiei la care se produce exist!:
• rise de firma, at microeconomiei, categorie care cuprinde:
a) riscul pur, care este un rise neintenponat, accidental. El
poate fi prevazut, evaluat ill consecinta, firma poate incheia 0 asigurare
Impotriva sa. se refera la probabilitatea de a pierde, dar riscul nu s"a
produs exist! asigurare fata de acesta, fmnele pot obtine de profit
(rilcul genereaza profit), numit! premiu pentru risc;
b) riscul de neplata, intaInit in cazul fmnelor afiate in
lIituatie de faliment. Acestea includ in profitul un premiu suficient
pcntru a acoperi un risc. Daca falimentul nu s-a produs, acest risc este generator
de profit;
c) riscul pentru ino'Vall" care se produce cfuld investipa
eu acest scop nu se finalizeazl1 tntr-un rezultat qtcptat. Dac! insa inovarea are
crecle pozitive, riscul asociat aduco un profit lupllmcntor;
d) riseul sp.eul"tlv apuc cAnd tirmele participa la actiuni
Npcculative putdnd c¥aa ori piarde. Bite dUloll de nsigurat.
• riscull" nlv" NUfflfffllttlmlc' incluzilnd:
, D.W.OranD, Th. Boto_, _ ......1...'.1111"0". BPI Ironhl. 1986 p.139: C.
Arthur WIlliams Jr.• R..M.Htlna, Ind hllluruncc, McGraw-Hill Book en,. NY,
I\/M!!; P.A.Samuellon, Boon.... Jllook Co., 13lh edition, 1992
II
.......... _,'

8.) ,1.Jcul .Jocl.', provooat de evenimente sociale majore cu
Influentl dostabilizatoare a vietii oamentlor, cum ar fi epidemiile sau l1
oma
jul,
IUele;
b) riscul ]XJlitie, cllnd este produs de evenimente politice
drlmatice, de pildA, mzboaie1e
c) riscul economic, cauzat de ample dezechilibre
macroeconomice, cum sunt inflapa, deficitele grave din economie etc.
• riscul La nivelul economiei mondiale, ce se manifesta prin
rl.eu/ de lard, care este 0 rezultanta a riscurilor cu care se confnmta 0 economie
nltionalA. Poate fi cuantificat folosindu-se indicatori, de catre
In.tltutii internationale este avut ill vedere la caracterizarea starii unei tan, la
Iprecicrea credibilitatli sale, afectdnd participarea ei la relapile dintre state.
lunt tntAlnite riseuri de tara generate de evenimente politice, cum ar fi
lohlmborea de regim politic sau grava instabilitate guvernamentala, altele care
pot duee la nerespectarea, chiar la anularea obligapilor fata de alte tan asumate
antcrlor. Dar, frecvent, riseul de tam are determinare economic!, de pilda:
nlvclul datoriei publice peste eel admis, incasan in vaIut! sub norma admisa.,
Inoapacitate de plata fata de creditorii straini etc.
in funcpe de posibilitatea producerii unor evenimente naturale exist!:
• riscuri ale mediului, unele probabilistic previzibile precum
lnundatiile, uraganele etc.,
• riseuri provocate de om mediului cum ar fi poluarea.
Ineertitudinile riscurile de orice fel'insotesc mersul economiei pe care i1
Influcnteaza. Cum efectelesunt distructive mai adesea, cu atilt este mai
Important s! fie prevazute evaluate cu ajutorul· posibilitaplor in vederea
ItipAnirii lor.
1.5. eeoDomiea: aparipe evolupe
1.5.1.1nceputurile
RAdAcinile fonnaru economice se mtind pana ill antichitate
t
Indoosebi cea elena. La fIlosofii greci in sensul care il
dt\.m azi au aparut in lumea modem) gasim ooele reprezentari de natul'l
cum ar fi cele legate de schimb, chiar de deschideri in metodologia
care au fost preluate de moderna. Inca cu patru secole mai
hlnc inainte de Hristos, Platon despre schimb masurarea sa , iar
Arislotcl economic! drept de a dobandi bogltii" .
ACCiIlSlA filiatie de idei • dozvoltaU1 - 0 intaInim paM tarziu, dup! inceputul
• If, Cltlnlanu. Tohnlea ItIblllrll """"lor, IcIlturl Mlrton, Tlml,oara, 1998, p.l; J. 06n6rol\x,
noonomle poUtlcl. MICfQtOOIIOIft...... All leok. Buc:uroOti. 2000, p.16-17
,
"
6
veaculuJ 11 XX-loa', Dar. eel mal pregnant ideca de 'Ite IntAlnitA tn
Bvul Med.iu. cAnd sunt fonnato colo dintli f:tlosofii despre economie (doctrine
economice). Bste yorba de doctrina mercantilista doctrinajiziocratd.
La (cuvfultuI provine de la mercantori, care in
tnSeaD'lM negustor), cercetarea nu se intinde pe ansamblul economiei ci se
flXead. asupra scbimbului importanlei sale (aceasta sfem a economiei frind de
era mai de observat analizat). Ideea fundamentaIa a doctrinei
constA in evidenperea originii sau a izvorului bogapei care se afla in comett
In stabilirea legaturii dintre prosperitate puterea politica. Cu cat 0 tara
practicl un comeI1 mai prosper, puterea ei (a suveranului) Importanta
'Ite forma bogapei adusa de comert, constand in bani metale prepoase.
Raprczentanli de seama ai mercantilismului sunt considerap: John Hales (sec.
XVI) Thomas Mun (1571-1641) in Anglia, Antonio Serra (1580- 1645)
Olovani Bareto (1544 -1617) in Italia, Antoine de Montchrestien Colbert in
Franta,
Contribupa la conturarea gfuldirii economice i-a plasat
dotlnitiv in istoria aparipei acesteia. acest curent de gandire constituie
preistoria economice. Numeroase dezvoltari ulterioare au la baza
doctrina mercantilista, de pilda, rolul comertului, a bani lor, care a deschis
drumul aparipei primelor teorii despre bani. gandirea lor este una
cmpirica, cantonata in sfera circulatiei, iar metoda de cercetare este pur
descriptiva. Aceasta viziune, simplista, s-a datorat nivelului scamt de
al epocii in care au trait. Puse in balanla, aceste limitari sunt
prin contribupile rlimase la constituirea unei gandiri noi, care avea,
mw apoi, sa se rupa definitiv de filosofie, respectiv gandirea economica.
Intrand intr-o dinamica proprie, gandirea economica de inceput, aduce la
jumAtatea secolului XVIII afirmarea unei noi doctrine, doctrina fiziocrata.
Aeum atenlie se da legilor dupa care funcponeaza societatea (de unde se trage
dcnumirea curentuIui de gandire economica). Dupa fiziocrap, nu comertul
care aduce bogape sub forma de aur argint este cauza Prosperitapi, ci
producpa de bunuri. Nu orice producpe insa, ci singura productia agricola,
capabila sa creeze un "produs net". Din acest motiv, aceasta activitate este
pozitiva, toate celelalte sunt sterile (nu aduc venit, ci consuma din
eel adus de agriculturli).
De remarcat, pentru ilustrarea curentului fiziocrat sunt: Hugo Grotins
(1583-1645), Francois Quesnay (1694-1774), cel mai reprezentativ teoretician,
medic de profesie, care concretiz§nd ideea fundamentala a fiziocraplor
eluborcaz! al sau celebru Tablou Economic (1756), constituind 0 prima
I A. MnrNhall. in celebra sa "Principii ale economiei" (1890) considera 01 ...oonomla lau
Goonomica se referil in mod deolOblt I. IIchlzitionarell. folosirea obiectolor mattdalI nlGlllU'C!
bunlltllrll. "
'1
18 ... ;.'\.


I maoroeoonoml.l prlvltl ...... tI. 'I'UIaot (1122-1781), CIl'I dezvoltl
ld..Itratiftclri1lOOllt11U d....lllivl.U.
aduo oODtrllN1l1lOtlbllt II pndlfla Clconomici de tncoput. Bl
cercoteazl oconomla oa In_.. au doIr oa parte (comO$lla mercantiU,ti), 0
privesc din perapectivi lellturllor cllr&tn oomponento (viziunea eate aistemicl.),
care trcbuie sl fie tn echiUbru pentru a II economie normaIl, altminteri oste una
lUlormalA, economia Olte bolnavl (aAndJrea. medicului convertit la economie
Cite evidentA). Economia, dupl ei, Olte un organism viu, eu legi proprii co
trebuie eunoscute pentru a acliona dupl cerintele lor. in aeest scop, abordeazl
economia sistemic (viziune novatoare) 0 eerceteaza folosind, primii, modele
teoretice pentru mecanismul de funcponare. Gre§esc, rosA, cam
punind in centrul cercetarii productia desconsidem celelalte ramuri economice,
care, chipurile, trage veniturile din agriculturli, singura adueatoare de
bogltie in societate. Mai mult, sistemul descris de ei, apare etem, neschimbat tn
timp, fapt infirmat de dezvoltarea ulterioara a societapi.
1.5.2. Fondatorii Ii cele douii curente de glindire derivate
Cei care au preluat ideile precursorilor constituirii economice le­
a.u dezvoltat pe baza noilor achizitii ale sub impactuIcu cerintele
practicii economice, considerati adevarap parinti ai la care ne referim
lunt reprezentantii c1asice burgheze. Dupa numele (aici
cu sensu! de comunitate de gandire apaqin perioadei de
formare expansiune a burgheziei capitaliste reprezinta interesele acesteia.
Dlntre ei, multi nu erau ci filosofi, morali$i ori dar deja apar
,I in cercetarea economiei, in orice caz, toti au aceasta preocupare.
Sunt cei care au contribuit la constituirea $iinlei economice. Ne yom
opri asupra figurilor remarcabile, cei care au ,,revolupa economica"s.
Primul nominalizat este William Petty, personaj straniu, care a trait in
Mecolul al XVII-lea serie Tratat asupra impozitelor contribufiilor (1662). iar
mai tirziu, Aritmetica politica. fiind primul care introduce in cercetarea
coonomica instrumentele statistieii matematicii. Mai taniu, se afirma ilustrul
profesor seopan de logica filosofie morala, Adam Smith, cu primul studiu
VRst de economie, Avupa napunilor (1776), aducand remarcabile contributii
privind bogltia napunii, care este data de munca, despre formarea prerurilor
ucsprc distribupe. Ne-a r4mas de la el, fiind azi valabile, concepte precum
..mdna invizibill", eel al ..laisscz. faier"- ului sau a "capacitatii contributive". Ii
urmcazl David Ricardo. fost Bgent de bursil, mw mult autodidact (dar de geniu),
CIU'C scrie Despr. prlnclplll. flctmt)mlel po/itice impunerii (1817) ramane
pentru epoe. primul economllt Itriol l!I8ociat intr-o teoreticl riguroRs!.
• R.L. B.lllnon.r, Flloaoflll.,...lttplmAnte,U, Bc:lltura Humanltu. Bucure,tl.200S
LV
de leamillaate aunt: teoria distribupei. tearla valorH muncl, teoria
comertulul international. Contemporan cu Ricardo a fost T.R. Malthus. s­
IU pretuit reciproc, n-au ezitat sA polemizeze in Pastorul Malthus,
cunoacut mm ales pentru ideile sale privind popu1atia9 ei mai rapid!
dcolt a mijloacelor de trai duce la dezastru), scrie lucrllri de purll
economie, respectiv Teoria rentei (1810). Tot in veacul al XIX-lea, in prima .
parte, se remarcA J.B.Say cu al sau Tratat de economie politicli (1804), J.S.Mill,
conslderat succesorullegitim allui Ricardo, care ne-a llisat, intre altele, tratatele
D.spn libertate Principiile politicii economice, punand bazele teoriei cererii
,I ofertci a pretului de echilibru, F. Bastiat pentru sublinierea ca bogatia este
muncA economist! pentru dezvoltarea tezei despre "armoniile economice".
Rezumtlnd, yom reline ca ideile prlncipale ale clasice se contureaza
In jurul unor fapte cum sunt: valoarea este munca incorporata in marfli,
venlturile se formeaza din folosirea factorilor de productie (sunt pretu11or),
costului comparativ in comertu1 internaponal, posibilitatea unor
pl'ldlctii &supra evolupei societatii. Aproape lara exceptie, reprezerttantii acestei
,0011 aunt apllmtori ai liberalismului economic, la feI, in ceea ce
priv.,te evolupa pe termen lung a societapi, deoarece clasele sociale se
ccmftuntl ireconciliabil pe lmpaqirea bogatiei nationale. Cu ei, prin achizitiile
,t.Untlflce referitoare la economie, cercetarea domeniului a in continut,
a-a maturizat incdt a fiicut posibila descoperirea de concepte, principii legi
proprii, a unui numar mare de teorii organic legate intre ele, alcatuind 0
de sine stAtAtoare, §tiinfa economicii.
Din ,tiinta economica c1asica, la secolului al XIX-lea, se nasc
dod noi directii de cercetare, una a criticii economiei politice cealalta
utilitaristd.
Critica ,tiintei economice clasice este cuprinsa in doctrina economicii
marxlstd. A fost fondat! de K. Marx (op. principala, Capitalul), completata de
Fr. Engels continuat! de discipoli, avdnd fundamentul ideologic in
materialismul - dialectic. Potrivit acestuia, societatile nu sunt se
lucccd datoritA schimMrii modului de productie propriu. Concluzia frreasca
CltC cl economiei capitaliste (susfinutade c1asici) este 0 iluzie, ea va fi
tnlocuitl. iar fO$ soeiala careia Ii revine aeeasta sarcina este c1asa muncitoare.
'e uceastA tezA, critic a teoriei economice burgheze. Ei
't.Jfncsc de la postulatele acesteia, preiau 0 serle de teze pe care fie Ie dezvolta,
n nuua conceptie, fie Ie combat. Din acest motiv, multi 11 considera, in fapt, pe
IlfX un ultim clasic, dar, unul razvratit. Intre contributiile aduse la
conomicll de clltre sunt de retinut: aprofundarea tcorici valorii muncll,
Muli:rJU'ca ratei profitului, toooa reproductiei capitalului looial (dupl ti1:iocrati
AI. v,d.1 "SIOU ••upra prinolplulul populllt{ci .•. ", .plrUC fa '''' ., l .. '
20
aile I doua abard..., mule ...AlI'ld..... InaoJ'OCconomiei) I}i a erizelor
uaonomloc de supraproduo_., bIperlallll1lul ooonnmia, planificarea economic!,
dozvoltarca teorief dl.trIbu_.I, 1I1t1 duvultlrl de tezc ale economice. Nu
alat nspectele practice ale .lConoml.l clpltaliste sunt avute In vedere la
cAt cole ideologioe, prevlzlonlnd al din tarele sistemului capitalist se vor
prcmisele tnlocuirii sale revnlutionare. Cu toate neajunsurile lui, modelul
marxist al funcponArli capitailsmului, este de recunoscut, a fost extrnordinar de
pro/etic, dar nu exact, cAci apliearea principiilor sale, este drept in alte condip.i
dec!t eele preconizate de a insemnat 0 revenire la istorie eu marl
lJuferinte pentru cei care le·au Wit. In pofida ideologizarii teoriei economice
marxiste, azi este revalorizata, meritele fondatorului ei sunt reeunoscute in toate
lmtatele de istoria gdndirii economice occidentale, iar Marx economistul este
considerat un erudit, cel mai original imaginativ dintre
Abordarea utilitarlsta a eeonomice (conturata in ultimul sfert al
sec. al XIX-lea), curent de gdndire derivat din teoria economica clasica,
Ilparpne .fcolii marginaliste. Creatorii ei sunt considerati Stanley Jevons
(englez, 1835-1882), Karl Menger (austriac, 1840-1921) Leon Walras
(francez, 1834-1910), cu discipoli fiecare (grupap in diferite: austriaca,
englezl, a lui Jerons, de la Lansanne). Spre deosebire de c1asiei
care vedeau originea valorii in munca, incorporam in bunuri,
numita teorie obiectivii asupra valorii, la valoarea este data de
sotisfactia pe care utilitatea produsului 0 aduce individului (abordare hedonism
n valorii), dar in considerare este avum "ultima unitate dintr-o serie de produse
consumate" (cea de la marginea de bunuri de speta, marginala, de
\lnde trage numele respectiva doctrina economica), valorlzarea fiind pur
lIubiectiva. In teoria subiectivii despre valoare, cum este consemnata in
cconomica, pun accentul pe frrma, pe mecanismul de functionare a
ci, pe care il evalueaza folosind instrumente lmprumutate din exacte
(prin caleul marginal). Mediul frrmei este unul ideal, caci concurenta este pura
,i perfecta, la fel ca piata. Ei nu se preoeupa de ansamblul economiei, demersul
lur mnd eminamente mieroeeonomic.
La Inceput de secol al XX-lea, pe linie de gdndire s-a impus
mmmarginalismui cu reprezentanti de seama preeum: Ludwig von Mises (1881­
1973), A. Hayek (Austria, premiu Nobel, 1899-1994), Vilfredo Pareto
(initiatorul fColii de la Lasanne, 1848-1923), l.R.Hicks (Anglia, premiu Nobel,
1904-1972), O. Morgenstern, Germania, Alfred Marshall (Anglia, 1842-1924),
IIpreciat pentru efortul de conciliere tntre punetele de vedere marginaliste cele
ncomarginaliste.
IU J.K. Ollbndth, Thl All of UMtl'll1nt)', Bdltura HUlhlon. Mifflin. Boston, 1977, p.77-78;
R.L. Hollbroner. Op.olt" "II••IM
21
Patll do mW'uinaU,tl, Oatt au promovat mecanismul interesului personal
(valoaroa cste dat! de dorlntA), avAnd in vedere restrictiile ciirora trebuia sa Ie
faell fat! firma, la neomarginalifd viziunea hedonista este inlocuita cu aceea a
op/lunilor (alegeri). Alegerea (concept nou) este obiectiva, in cazul bunurilor de
productie (se bazeazl pe lor fizice), iar in cazul bunurilor de consum,
optiunea este subiectiva (se intemeiaza pe psihologia utilizatorului §i prin
U.CDuta se mentin in limitele analizei marginaliste). Demersul neomarginalist
••to qezat tot pe mieroeconomie, ;;i ehiar §i atunci cand investigapa prive§te
.oonomia ca lntreg, judeciitile fonnulate sunt extrapolari ale concluziilor
rezultate din analiza fmnei. In prezent, dind se impune viziunea
macrocconomica, neomarginali§tii sunt depii§ip. dar raman deosebit de actuali
prln problcmatica optiunilor in contextul constrangerilor economice tot mai
numcroase. Mai este de arntat ca pentru intilia oarn la marginali.;;tii vechi noi
8-a introdus eonceptul de Economics (Economica), care este larg azi uzitat.
1.5.3. Glindirea economicii contemporanii
Dup! primul sfert al secolului trecut, ;;tiinta economica se confrunta cu
provoc!ri necunoscute in trecut: dezvoltarea economiilor occidentale, primul
rlzboi mondial, dominapa marilor firme internaponalizarea afacerilor,
instaurarea economiei de comanda (socialismul), criza generala de la
cclui de al treilea deeeniu etc. La toate trebuia sa ofere rezolvari, dar mai intru
trcbuia sA fie cercetate noile sfidari.
Prima problema aflata in atenpa cercetatorilor este concurenta
imperfect!. Ca urmare se elaboreaza teoria piefei cu concurenfa imperJecta (pe
scurt, piete imperfecte), dezvoltata prin contribupa lui Joan Robinson (1903­
1984) cu 1ucrarea Economics of Imperfect Competition Edward Chamberlin
(1899-1967, Anglia) eu studiul Theory of Monopolistic Competition (1933).
Apoit analiza este pe ansamblul economiei, confruntata eu mari crize.
Fondatoml analizei macroeconomice este John Maynard Keynes (1889-1946,
AngUa, profesor universitar). Lucrarea sa de capatili este Teoria generaitl a
./il/osirii mtiinii de lucru, a dobiinzii # a bani/or (1936). Prin ea, autorul (poate
eel mai sdlnteietor dintre eeonomi;;ti) inoveaza ;;tiinta economica: introduce in
teoria §i practica economica un nou agent economic, statui, avand rol
interventionist in situa.pi de disfunctionalitati in economie (crize, mai ales, frind
tcoreticianul dirijismului economic), dezvolta teoria multiplicatorului, extinde
lmnliza macroeconomiei folosind corelapi diverse intre agregatele economice,
tcoria sa a stat la baza politicilor economice (esteilustrativa politica New-Deall
din SUA, din preajma celui de-al doilea razboi mondial). Mai este de spus, ca 0
Nintez! a gandirii sale, Keynes a fost preocupat de pastrarea echilibrului
macroeconomic, oferind solutil, preocupante ramanand ocuparea bratelor de
munc! asigurarea economice de durata, careprin insolitul
22
,11'IIdlolll.mullor Il'IU de.. .........Ylratl"..ZU
II

Dupa eeJ do 81 doll.......t .....11. ItUntll aoonomlcl ",.to domlnatl do
a8.ndJrea pnatlc,y"••vlt:ntI. 011'1 ..... prI",I",'el. teme din doctrlna lui Keyne.,
dezvoldlndu-le tn oontoxtul nollor ,I provnclri. Bstc yorba de tearta
cre,toril cconomlcCl ,I elabOl'Ull. eM modelo aplicabile la accuta pcntnl
cconomiilc ru:¢ionale ,I la nlvel mandtal. prccum intercsul major pentru
programerea fi prognozarea economlcl ca instrumcnte de interventie statala Tn
economie. Dintre reprczentantii noulul eurent al adaptlrii kcyncsismulul, .-a
det:qat Joseph Schumpctcr un om extrem de contradictoriu, care,
Tntre alte1e ne-a lasat Teoria dezvoltl1rii economice, Ciclurile economic, (1930)
Oi Capitalism, socialism, democrafie (1942).
In ultima jumatate a veacului trecut, noi gfutditori ai economiei se 1flrmI.
Confruntati cu probleme neintalnite in trecut: stagnarea economicl combinatl
cu inflapa, noi tipuri de crize, agravarea problemelor globale, destrlmarea
sistemului etaist al socialismului, altele, ei adue contribupi dintre cele mat
diferite, dar toate notabile la imbogatirea ¢intei economice. Astlel. P.
Samuelson, primul laureat Nobel american, scrie celebml Economics ,I alte
lucrmi in care are contributii de pionierat in domeniul economiei matematioe.
Alti laureap Nobel au pus accent pe alte tehnici, de regula, neutre, cum If ft
cconometria, pe care Ie dezvolta in vederea evaluarii interlegaturilor dint:re
componentele economiei. Sunt, acum, intIDniti ;;i ilu,tr:I. de alt:f'tl.
care se reintorc la liberalismul economic, adica sunt neoliberali. ReprezentatSv
cstc M. Friedman. care elogiaza energic virtuple economiei libere. Dar, tl
la fel de proeminenp, care dimpotriva, neagii la fel de vehement, ecanomia
liberaIa, pe care 0 considerii perimatii.. Ilustrativ este pentru aceas'tl viziune J.K,
Galbraith (considera economia ca fiind politizata). sunt antagonici Tn
privinta naturii economiei, cei doi au un punet comun: critica la leI de upru
prczentul, dar nu se preocupa de modelarea viitomlui economiei. De remarcet,
cA oricare ar fi abordarile, toti recunosc existenta insemn!tatea ,tilntel
oconomice, fie ea libera sau politizata.
Acum, la capatul acestui scurt expozeu se cuvine sa. spunem cAtevI
cuvinte ;;i despre contribufiile romane3ti la economica. Ele yin tncll din
Evul Mediu cu Dimitrie Cantemir, continua cu perioada Tcodor
Diamant, Nicolae Balcescu, I. Ghica, apoi, cu inceputurile capitalismulul
national, prin: G. Baritiu, D.P.Martian, A.D. Xenopol, P.S. Aurelian, 1.1. de In
Brad cea mai fecund! pcrioadA. cea interbelic:a, eu LV. MArgean. Or.
Mladcnatz, N.A. Angelescu. J. RAducanu, V. Slavescu, N. Georgescu-Roengcn.
M. Manoilescu, A.N. Rua1nl ,i Illtli. constituind contributia cea mai prolificl ,I
mai bogata in achizitil ,tUntitloa. Dupil instaurarca socialismului tn Romania.
II R.L.Helibrono., Op.oh,. ,.314-'10
23
c,u tout" cA "Uinta ,i invltlmAntul. eel economic in particular, au fost total
idcologizatc, 0 seam! de wUversitari cercetatori din institute de profil
,i-au adus contributii notabile fa dezvoltarea economice, nu numai
opistemologic ci utilitarist, instrumentalist.
1.5.4. Obiectul $i metoda stiin(ei economice
Diferltele conceptii despre economie au insemnat §i diferite definitii date
,tiintei economice. Fiecare din acestca reprezinta punctul de vedere al
alnditorului (sau al din care face parte), aplecat asupra cercetarii
economiei, cum a sa reflecteze mental in raport de capacitatea sa
de §i de interesul avut. Cu limpul, economia a evoluat §i odam cu
aceasta §i interpretarea ei
La clasici economica este studiul boga/iei, avand ca obiect
fonnarea, distribuirea consumul avutiei. Se vede ca economica este
definita prin obiectul sau cum este defmita orlce a naturii (a
plantelor, chimiei, etc.). Mai tfu:ziu, economica este §tiinfa
comportamentului economic al oamenilor care tind spre satisfacerea nevoilor cu
ajutorul resurselor rare. Cum se vede, viziunca preluam din naturii inca
se pAstreaza.
. Marx introduce viziunea sociologizanta, la el economica este
studiul relatiilor economice ce iau intre oameni in legaturli cu productia,
repartitia, schimbul §i consumul bunurilor pe diferitele trepte de dezvoltare
sociala.
La economica este §tiinfIJ a schimbului pe piala, iar
obiectul de studiu il reprezinta fundamentele schimbului. Pe cand,
0 defmesc ca §tiinla a opfiunilor ejiciente.
In prezent, viziunea instrumentalista a patruns in studiul economiei,
care este considerata §tiinta ce studiaza exprlma prin conccpte §i
instrumente adecvate, motivatia activitatii economice obiectivele ei (Francois
Perroux).
Defmitiile relinute, dar sunt inca multe altele, sunt generalizari
importante, totu§i, multe sunt unilaterale, cad nu reflecta ansamblul economiei,
ci un aspect sau altul considerat reprezentativ, definitorlu. Ori, materialul faptic
at Iltiintei economice, care este obiectul ei de studiu, este economia in toata
cuprinderea eL :in raport cu aceasta, §tiinJa economica constituie ansamblul
cocrcnt al despre economie. Ea studiaza modul in care indivizii
suu societatea folosesc resursele rare pentru intrebuintari alternative, in vederea
sutisfacerii eerintelor lor. Fe scurt, este studiul utilizarii §i distribuirii resurselor
rare. Cum se vede, cconomi,tii considera disciplina lor ca 0 leorie a
comportamentelor umanc determinate de grija de a implca .atl.fa<:crca
nevoilor cu In.uftclenll rt.urltlor. '$i nu cste 0 expansiWll MJ_ftOltl 11
24
. ;;;2I1MIJ
prcocupl.rllor eOOl1.Olll.., .., ... II urml, arlee lmpUci ,I 0
optiune economiaL
Cunotti..le d.eIpN eoonomt, lunt numeroase Ii variate, au un conlinut
bogat, in continua cU.VIrIlfto... PI mllurl ce obiectul siu se dezvoltl. respectiv
8e multiplici afacerlle urmIrInd .atl.ticerea cu resurse limitate a nevollor
nelimitate ale indivlzilor ,1 looietltll. Dar, economicl este mai
cuprinzltoare declt realitatea economicl pe care 0 studiazl (obiectul slu), care
este mai bogata in continut. Ea succede economicului, care exlstl
dintotdeauna, pe cmd §tiinta despre aceasta s-a constituit, cum s-a arltat, 1&
jumitatea secolului al XVIII-lea inceputul celui de-al XIX-lea.
economica nil este in sine, ci practloil
economice. Pentru a fi·operationala in un anumit mod de
abordare a domeniului. Adica 0 metoda de cercetare, care este sufletul
,tiintei, caci arata calea investigarii a economiei. Sunt numeroase
instrumentele de cercetare economica, alcatuind 0 metodologie speeified. Ba
include un corp de metode, procedee (tehnici), reguli postulate, unele propril
otiintei economice, altele preluate din alte §i adaptate scopului.
in mare, economi§tii cercemtori folosesc douli modalitati de abordare I
economiei, la care s-au mcut referiri, respectiv economia normattwJ ,I
,eonomia pozitiva. Cea dintii modalitate vizeazli scopul actiunii ....
(maximizarea satisfacerii nevoilor, cum s-a armt), care poate' fi 1flrr'".S
empiric. Are in vedere ceea ce este, a fost sau va fi. Cealalta modaH: ..
vedere eficienta obiectivelor economice, fonnulate prin judeclP I. •
Deeea are in vedere ce ar trebui sau ar fi cazulsa se intfunple.
Ambele modalitati sunt deductive, caci pomesc de la teorie spre realltltl,
adica dinspre general spre particular, pe calea rationamentului. Dar, tmpreunl
cu deductia este folosita inducJia. Aceasta raponeaza opus celeilalte, de la fapte,
uctiuni (particular) spre genera1.Folosirea ei implica operatiunile: colectarea,
prezentarea §i analiza datelor economice §i apoi stabilirea relatiilor d1ntre
variabilele observate. Totodatli, modalitatile la care s-au Iacut referiri, privesc
fcnomenele economice in lor temporala, folosind metoda istorleiJ.
combinata eu metoda statistica pentru a gasi principiile economice generale.
Analiza economica este 0 alta abordare metodologica alternativl ,i
implica operatiunea rap.onala de descompunere a actelor, faptelor, a.ctiunilor
cconomice in parp. componente cercetarea fiecareia dintre acestea in vederca
cvidcntierii specificului, a comportamentuiui locului in ansamblul studiat.
I,egatl de analiza, cu care se concomitent, este operatia de slnterlJ.
I semnifica reuniunea pru;:ilor studiate separat prin intregul astfel cste
rcflcut, iar legl1tutile de tip cauzal ori functional dintre componente evidcntiatc.
ARtfel, intregul Ie lndividuallzeazl fUnd desemnat printr-un simbol.
Deoarece. eoort.Ollllttll nu pot reproduce realitatea domeniulul lor tn
n 25
oondltil de labOlltor pIIIIN I Ixporhnenta (oum faa ft.....U••"btl,) Colo.esc
abstraclla ,tlln/tlflNl III alrOltare, Aceasta este 0 opera1ie • atIdItll prln core
cercetltorul reti11I din multel. Jaturi ale rcaliUltii economial INdia" numw pe
acelea escntlale, deflDltorll. 8icAnd abstraclie de celelalte. Rczultatul
abstractizlrii cate un ,'mbol llnsvistic: 0 notiune, un concept sau 0 categorie
economic! (termeni cconomici cu care se opereaza). Ea este premisa
genera/izarilor in
tn. economic! contemporana sunt larg folosite instrumentele
cantitative in cercetare (Ie-au introdus Raporturile economice
fiind relatii cantitative, modalitiltile respective se impun de la sine. Este yorba
de folosirea graficelor (diagrame), formalizarea matematica modelarea,
precum tehnica probabilitiltilor. De aratat ca, de cele mai multe ori, nu se
utilizeaza 0 singura modalitate de cercetare, ci mai multe in combinatii,
sporindu-le forta de
1.6. Economia poUtid. in ,tiinta economid
la precursorii constituirii economice la fondatori, chiar azi,
la multi cercetiltori, de care ne ocupam s-a identificat cu economia
politica In realitate lucrurile nu stau Mai inOO a aparut denumirea de
economie politica (Ia inceput a fost integrata filosofiei). Primul care a denumit­
o astfel a fost Antonie de Montchrestien, in 1615, prin Tratatul sau de
economie, scris pentru suveranul Frantei de atunci (Louis al XIII-lea).
Termenul provine din greaca combinfuld cuvintele: oikos, nomos, polis,
semnificand gospodarire (gospodarie), lege, cetate societate, tara), adica:
legea gospodiiririi cetiltii. Ori, aceasta ar insemna economie politica (nu
politica economica, care este altceva).
Economia politica constituie parte a economice, trunchi de baza al
acesteia fIindca este teorie economica generala metodologie de cercetare.
Poate fi definita ca disciplinii economica ce studiaza aplicarea
economice la comportamentul indivizilor ansamblurilor economico-sociale in
vederea gospodiiririi resurselor pentru satisfacerea nevoilor acestora. Din acest
punct de vedere, ea constituie un ansamblu de teorii de sine stiltiltoare, care
inglobeaza notiuni abstracte, propozitii generale raporturile dintre ele servind
la reflectarea intregii activitilti economice a modului de actiune asupra ei.
Prin aceasta reprezinta 0 baza teoretica metodologica pentru celelalte
discipline economice. Iar obiectul sau de studiu este economia in general,
asupra cm-eia se pronunta prin modalitati de investigatie
universale.
Economia politica, pivot al economice, nu reflectil decat in
general activitatea economica. Pentru studiul acesteia in detaliu se folosesc inca
multe alte discipline economice. La un loc alcatuiesc sistemul
26
,eonomte" Toat. IV. Itlid lutonom, de sine stltltor care In report de
Ipccializorea dob6n.dltl In OItOotlll'ca economicA se grupeaza In ,tiinle
economice: fundamentall. teoretico-aplicative de frontierA.
In §tiinlele economlce fondamentale sunt cuprinse economia politicl,
avftnd loc central in sistemul economice, istoria economicl, istoria
aAndirii economice, precum economice fimctionale: management,
marketing, statistica economica. tn.. grupa o$tiinlelor economice teoretico­
apUcative se includ discipline economice care au un obiect de studiu mai
Rpecializat, cum sunt: finante credit, contabilitatea, merceologia (studiul
mlrfurilor), disciplinele economice de ramura (managementul in industrie,
agricultura, constructii, servicii turism. comett). relatii economice
internationale, altele. $tiinlele economice de granitii (interferenfli) sunt
considerate: geografia economica, infonnatica economica, matematica
flnanciarii (economica), ingineria economica etc.
tntre componentele economice existil relatii de interconditionare,
tn centru se aflii economia politica, fiecare primind informatii de la celelalte
oferindu-Ie, la raudullor, avansand lmpreuna dezvolttindu-se reciproc
12

tn incheiere yom spune cii disciplina universitara pe care 0 predam,
economia politica, nu este denumitil astfel peste tot. In spapul anglo-saxon se
tennenul de Economics, introdus prima oara in de c!trc
"subteranei", cum i-a nurnit prof. R. Heilbroner, la
opera caruia am Iacut referiri), dezvoltat de Paul Samuelson intr-o lucrare
cclebra, cu acest titlu, care piistreaza pe deplin actualitatea. Sensul sau este
acela de ,,Economica", care este corespondentul in limba romfula a notiuniide
economics ar fi justificat fiindca ar urma linie cu traducerea din
englez! a altor denumiri de matematics este matematica, electronics este
clcctronicl, statistics este statistica, phisics este fIZica etc., cum sustine prof.
Eugen Rahoveanu. sunt folosite alte denumiri, de pUda, aceea de Analiza
tlconomica, confundatil cu economia politica, tot cum multi
continWi s-o identifice cu economica La noi s-a adoptat de la inceput
dcnumirea originara de economie politica s-a incetatenit.
Oricare ar fi denumirea folositil pentru economicii, in particular
pentru economia politica, continutul termenilor care ii sunt atribuiti este
liindca au obiect comun de cercetare rol instructiv formativ pentru cei
cure 0 studiaza Sub acest ultim aspect, economiei este 0
prcocupare generala, in raport de nivelul dorit necesitate pentru omul
in particular pentru specialistul domeniului, care este economistul.
Accsta din urma, este un profesionist in economie ce opereaza in analiza.
prcviziunea managementul economiei, in gestionarea rationaliUltii ,i
12 f!conomia politicll, ASE, Op.cit, p.33-36; E. Prahoveanu, Fundamente de teorie economic"
Hdltura Staff, 1995, p.28-35.
27
eficientei activitiitilor economice pentru satisfacerea de consum
individuate sociale m limitele existentului dat de resurse eoonomlce. Pentru
indeplinirea menirii sale profesionale, economistul trebuie sa posede 0 pregAtire
l.'conomica temeinica, 0 cultura economica avansate, dar un
comportament rational performant, bazat pe deprinderi operaponale. Cu
Bceste cerinte m fata, devenite convingeri, §i cu profesionalismul aferent,
economistul, pretutindeni, este un specialist necesar tot mai util. Mai
mmane sa i se dea cuvenita atentie sa fie folosit cu mcredere pentru etala
competentele.

21
CAPITOLUL n.
SISTEME ECONOMICE
2.1. Scurli caractenzare
Activitatea economica se realizeaza de catre oameni nu este de
dOineniul arbitrariului. Pacand activitate economica, oamenii proeura cele
neoesare existentei lor ca indivizi dar ca membrii ai societiipi, intr-un cadru
nraanizat, institutional cu reguli, norme, principii legi care Ie orienteaza
onmportamentul in raport de scopul urmant. Aceasta msea.mna ca economia are
.tAt 0 caracteristica obiectiva datii de existenta sociala, cat 0 caracteristica
lubiectivA, m sensul ca actiunile oamenilor au 0 determinare volitionala; ei
pun in ele pasiuni, un anumit mod de intelegere, 0 anumitii ratiune
oomportamentala reprezentand interese implicand organizare conducere
Ca urmare, economia, dintotdeauna, se intr-un climat
care intr-o anumitii masura reflectii cadrul politic al societiitii. in consens eu
cele dona determinari, solutionarea problemei de baza a economiei (a alocarii
rcsurselor rare) au delimitat delimiteaza forme organizatorice de economie
dlferite, deosebite sisteme economice.
in principiu. sistemele economice sunt ansambluri de activitiiti economice
Interlegate, evolufuld spre satisfacerea nevoilor concrete practic nelimitate ale
consumatorilor prin alocarea resurselor disponibile, insuficiente. Ete se ocupa
uu proprietatea controlul asupra resurselor
13
• Principalele tipuri de sisteme
lunl: economia de piat§. economia de comanda. S-a teoretizat in practica
,,"le aplicat sistemul intermediar, economia mixtii. Dar, mceputurile
economiei a cunoscut forma economiei naturale, azi mtalnitii.
2.2. Trisiturile economiei naturale
Nevoile umane pot fi satisfiicute cu bunuri servicii provenind fie din
productie proprie, prin autoconsum, fie apeland la produsele altora prin
Intermediul schimbului.
La inceputurile vietii economice modalitatea de satisfacere a trebuintelor a
IhKt autoconsumul. N evoile omului primitiv erau putine reduse ca
tntensitate, mcat puteau fi satisf'i1cute din propria productie. Prin urmare,
utllizurea rezultatelor muncii proprii pentru satisfacerea nevoilor este numit
'III/oconsum. El poatc f1 luloeonlurn linal, cand permite satisfacerea a
I1cvoilor autoconsUM mt.ennldill. ulunci cand la obtinerea altor
bunuri ce vor fi folo.ltt tn. vUtor delOcca,i pcrsoan!. De pildA, cele mai muite
dlntrc alimonte sunt ..11 produQcrc, dar pot fi Iii cOI1SCrvate pentru
II I'h. Hardwlok, J • .....,....'...1ye,. IItII ,,12 ,I p.145·164

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->