LUNA IULIE SINAXAR 1 Iulie

În aceasta luna, în ziua întâia, pomenirea Sfintilor Mucenici si doctori fara de arginti, Cosma si Damian, cei ce s-au savârsit la Roma.
Acesti sfinti au trait în marea cetate a Romei în zilele împaratului Carin, si erau frati, iar cu mestesugul doctori, vindecând nu numai oameni, ci si dobitoace. Ei cereau ca plata de la cei ce se lecuiau doar credinta si marturisirea în Hristos, si nimic altceva. Fiind ei pârâti la împaratul, ca fac vindecarile cu mestesug fermecatoresc, si nevrând sa se lepede de Hristos, ci mai vârtos înca si pe împaratul Carin l-au mântuit din pagânatate, fiind tamaduit de dânsii. Caci acesta, spaimântându-i cu grele chinuri, i s-au desfacut grumajii de i s-a întors obrazul la spate. Si pentru aceasta cei ce se aflasera acolo au crezut în Hristos. pe Care si împaratul cu toti ai casei lui L-a marturisit. Atunci împaratul a liberat pe sfinti, trimitându-i cu cinste la locul lor. Dupa aceea dascalul lor, cel ce i-a învatat mestesugul doctoriei, pizmuindu-i si luându-i, s-a suit cu dânsii într-un munte facându-se a merge ca sa culeaga ierburi de leacuri. Si acolo sculându-se i-a ucis cu pietre.

Tot întru aceasta luna, în ziua întâia, pomenirea Sfântului Ierarh Leontie al Radautilor.
Acest purtator de Dumnezeu Leontie s-a nascut din parinti drept-maritori crestini în orasul Radauti la începutul sec. al XIV-lea. Înca din pruncie, dus de parinti la biserica, a fost cuprins de o mare dragoste fata de casa lui Dumnezeu unde, mai apoi, mergea zilnic si asculta cu toata luarea aminte întreaga slujba dupa care zabovea, cautând sa se apropie cât mai mult sufleteste de cuviosii parinti calugari, ostenitori si slujitori sfintiti la aceasta catedrala voievodala. Parintii din obstea catedralei vazându-l cu atâta dragoste pentru casa lui Dumnezeu, pentru sfintele slujbe, l-au primit în obstea lor unde, fericitul Leontie în toate cele rânduite ca ascultare, arata râvna si smerenie.

Pentru viata lui duhovniceasca a fost calugarit primind numele de Lavrentie. Râvna lui pentru nevointele duhovnicesti tot mai mult sporea. Luând binecuvântare de la staretul obstei, s-a îndreptat catre un loc sihastresc, nu departe de Putna, unde erau câtiva sihastri. Mitropolitul Moldovei de atunci, aflând de aceasta vatra sihastreasca cu rânduiala prea frumoasa, a mers si a sfintit biserica acelui schit si odata cu aceasta a hirotonit în preot pe cuviosul Lavrentie, numindu-l tot atunci egumen, potrivit si dorintei acelei obsti. Aici, în aceasta cuvioasa obste vine sa se nevoiasca si cuviosul Daniil Sihastrul sub povata parintelui sau duhovnicesc Lavrentie. Înfiintându-se scaun episcopal la Radauti, în timpul Voievodului Alexandru cel Bun, nu dupa multa vreme, Cuviosul Lavrentie este chemat la înalta vrednicie si înfricosatoarea raspundere a arhieriei. Primind darul arhieriei nu a încetat nici o clipa nevointele sihastresti, în chilia salasului sau episcopal. Veghind la pastrarea rânduielilor canonice, pazind scumpatatea si pogoramântul în toate câte le rânduia spre zidirea Bisericii lui Hristos, Sfântul Ierarh Leontie cu întelepciune, smerenie si daruire s-a nevoit spre folosul cel mântuitor al pastoritilor sai sufletesti. S-a retras din scaunul arhipastoresc si a luat schima cea mare la sihastria Laura. Cunoscându-si dinainte sfârsitul vietii sale pamântesti, a chemat întreg soborul pentru a-i da ultimele sale povete parintesti, a rânduit ca egumen al acestei sfinte mânastiri, pe cel mai apropiat ucenic al lui, cuviosul Daniil Sihastrul, pe care binecuvântându-l, a adormit în Domnul întru nadejdea învierii si a vietii vesnice. Credinciosii, fiii lui duhovnicesti veneau la mormântul sau unde se rugau si aflau tamaduiri de tot felul de boli. Curând, cinstitele sale moaste au fost stramutate la Radauti potrivit dorintei credinciosilor. Aici, la racla cu sfintele sale moaste, venea multa lume, cunoscând darul lui Dumnezeu care se revarsa asupra tuturor celor care, cu credinta se rugau si sarutau sfintele sale moaste. În anul 1639, racla cu sfintele sale moaste a fost rapita de navalitori, cum mentioneaza cronicile, fara sa se stie, nici pâna în ziua de azi, locul unde ele au fost duse. Cu rugaciunile Sfântului Parintelui nostru Ierarh Leontie, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieste-ne si ne mântuieste pe noi. Amin.

Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Vasilie, ce a întarit manastirea de la Izvorul adânc.

Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Petru Patriciul, care a vietuit întru ale lui Evandru. Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Leon pustnicul, care gol petrecând, s-a savârsit. Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor doua mii de Mucenici, care prin sabie s-au savârsit. Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Mavrichie, care, fiind uns cu miere si muscat de albine, s-a savârsit. Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor 25 de Mucenici, care în Nicomidia prin foc s-au savârsit. Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

2 Iulie
În aceasta luna, în ziua a doua, pomenirea punerii cinstitului vesmânt al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei în sfânta racla, în zilele împaratului Leon cel Mare si al Virinei, femeia lui (Acoperamantul Maicii Domnului).
Pe vremea împaratiei lui Leon cel Mare si a Virinei sotia sa, doi boieri patrici: Galvie si Candid, frati buni fiind, au mers sa se închine la Ierusalim. Sosind în Palestina, la locurile Galileei, au aflat acolo cinstita haina a Nascatoarei de Dumnezeu la o femeie evreica, care o tinea cu cinste, aprinzând multe lumini si facând tamâieri. Deci s-au hotarât ei ca sa o ia. Si mergând la Ierusalim, au facut o racla asemenea celei în care se afla cinstitul vesmânt al Maicii lui Dumnezeu; iar când s-au întors, au pus racla cea desarta în locul celeilalte; si pe cea cu sfântul si dumnezeiescul vesmânt, au luat-o si s-au dus. Si daca au sosit la Constantinopol, au pus-o într-un metoc al lor ce se cheama Vlaherne, încercând sa ascunda comoara. Dar vazând ca nu se poate, au dat de stire împaratului, care s-a umplut de nespusa bucurie. Si a facut o biserica la acel metoc, si a pus acolo cinstita racla, unde acum se afla, pazind cetatea si gonind tot vrajmasul si toata boala.

Tot în aceasta zi, pomenirea celui întru sfintii Parintelui nostru Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului.
Acesta a trait pe vremea lui Teodosie cel Mic, si a ajuns pâna la vremea împaratiei lui Marcian si a lui Leon, luând parte si la Sinodul din Efes si la Sinodul de la Calcedon. Împaratul Marcian împreuna cu Pulheria zidind Vlaherne, au întrebat pe Iuvenalie unde s-a pus trupul Nascatoarei de Dumnezeu. Iar el a raspuns ca din Scriptura nu stie, dar se zice ca dupa ce a fost îngropata de apostoli, s-a auzit cântare îngereasca timp de trei zile. Dupa a treia zi, fiindca unul din apostoli nu se întâmplase la îngroparea Maicii Domnului, a fost deschis mormântul si nu se aflara moastele, ci numai cele de îngropare. Si a rugat împaratul pe Iuvenalie ca macar sicriul împreuna cu cele de îngropare, sa-l pecetluiasca si sa i-l trimita, care lucru s-a si facut. Pe acestea împaratul le-a asezat în Biserica Nascatoarei de Dumnezeu zidita de el în Vlaherne. Iar Sf. Iuvenalie pastorind de toti anii 38, a adormit în pace.

Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul i-a fost parinte si povatuitor duhovnicesc si întelept sfatuitor în ceasurile sale de rugaciune si veghe. aratându-se din frageda copilarie cu deosebita dragoste fata de tara si credinta stramoseasca. pomenirea Dreptcredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfânt. nu si-a pierdut niciodata nadejdea în Bunul Dumnezeu ci. Stefan cel Mare si cel Sfânt a luptat pentru apararea întregii crestinatati "pâna la moarte" cu capul sau adica. mare pentru iscusinta cu care a condus tara cu dreptate. Bun pentru faptele sale de milostenie. binecredinciosul Stefan cel Mare si Sfânt aduce înaintea lui Dumnezeu "slava poporului sau". precum si al iubirii si iertarii: "Te-am iertat si toata mânia si ura am alungat-o cu totul din inima noastra". evlaviosul Voievod a cerut sfintitilor parinti sa se roage pentru poporul dreptcredincios al Moldovei. pe parcursul lungii sale domnii. de numeroase suferinte. purtatorul de biruinta. cu evlavie si-a purtat jugul vietii sale. Maritul Voievod a fost nu numai aparator. maritul Voievod Stefan cel Mare a fost numit si cinstit din totdeauna de catre poporul dreptcredincios: bun. Ca om al rugaciunii. împodobirea lor cu pictura. Transilvania si Muntele Athos. a pus biruintele sale nu pe seama iscusintei mintii sale ci. pentru cei vii si pentru morti. cu smerenie pe seama voii si puterii lui Dumnezeu. adica a neamului nostru românesc. mare si sfânt. Încercat. dupa uciderea tatalui sau. din parintii binecredinciosi crestini voievodul Bogdan al II-lea si doamna sa MariaMalina Oltea. "cu pretul vietii sale". sfânt pentru lucrarea lui întru apararea întregii crestinatati si zidirea unui mare numar de biserici si manastiri. asa cum este înfatisat pe icoanele pictate în ctitoria sa de la Putna. toate lucrate cu o maiestrie artistica neîntrecute pâna astazi. Stefan. în doua zile. pentru ostenii sai. Dumnezeu pedepsind prin el pe cei lacomi si tradatori. Curând. Prin frumusetea si maretia acestor sfinte lacasuri. unul din cei care participasera la uciderea parintelui sau. atât în Moldova cât si în Muntenia.Tot întru aceasta luna. Odraslit din pamântul Moldovei. este chemat la tronul Moldovei la 12 aprilie 1457. Dreptcredinciosul Voievod. înzestrarea lor cu cele necesare sfintelor slujbe. Deopotriva a fost om al întelepciunii si dreptatii. chemându-i la lupta sfânta de aparare a credintei crestine. care i-a stat mereu în ajutor. adresându-se boierului sau Mihu. Gândul mortii . El însusi se ruga cu post si facând nenumarate fapte de milostenie în vremuri de primejdie mai ales. cum arata în scrisoarea adresata principilor întregii crestinatati. scria Voievodul. Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si SfantDreptcredinciosul Voievod s-a nascut la Borzesti. ci si marturisitor al credintei prin numarul mare de mânastiri si biserici zidite. si aparatorul crestinatatii.

Tot în aceasta zi. Fiul si Sfântul Duh.. care nimeni din domni. Atâta jale era de plângeau toti. Cu ale lor sfinte rugăciuni. pentru lucrurile lui cele vitejesti. pregatita cu 12 ani înainte de mutarea la Domnul. cinstirea si credinta poporului român fata de Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfânt: "iar pe Stefan Voda l-au îngropat tara cu multa jale si plângere la mânastire la Putna care era de dânsul zidita. Tatal. Maritul si drept-credinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfânt ramâne peste veacuri o pilda de adevarat conducator de tara. unde fiii neamului românesc neîncetat îsi pleaca genunchiul cu evlavie si rugaciune catre Milostivul Dumnezeu. unul în fiinta si închinat în Treime. .. chinuirea Sfântului Mucenic Coint.pururea l-a avut în minte caci pentru el moartea era. potrivit învataturii crestine. ca dupa un parinte al lor". Amin. nici mai înainte. iubirea de Biserica stramoseasca si tara. De la mutarea sa la Parintele Ceresc pâna astazi. Paginile sfinte de cronica româneasca amintesc peste veacuri despre evlavia. Doamne.. spre slava lui Dumnezeu. mormântul sau de la Manastirea Putna este strajuit de o candela pururea aprinsa. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. stapânit permanent de credinta în Puternicul Dumnezeu. zicând mai departe cronicarul: "Ce dupa moartea lui pâna astazi îi zic Sfântul Stefan Voda. nici dupa aceea l-au ajuns". o stramutare "de la cele vremelnice" catre "locasurile de veci". asa cum el însusi a pus sa se scrie pe piatra sa de mormânt. Amin.

îndemnându-i sa anatematizeze pe începatorii eresurilor. sotia sa. pomenirea Sfintilor Mucenici Marcu si Mochian. ci mai vârtos a marturisit pe Hristos. cubiculariul. Acesta era preot si purtator de raspunsuri al Bisericii Alexandriei. dar viteazul nevoitor al lui Hristos n-a voit a gusta din acelea. caci fericitul Anatolie l-a caterisit la Sinodul de la Calcedon si a pus în diptice numele Sfântului Flavian. ci în fata tuturor marturisind numele lui Hristos. adica pe Nestorie. a fost batut peste tot trupul si bagat în temnita. si-a dat sufletul lui Dumnezeu. iar el îi sfatuia sa taca. Evlampie. Din pricina aceasta slabind de foame. chinuirea Sfântului Mucenic Coint. Acolo i s-a dat sa manânce numai din cele jertfite idolilor. si fiind cubiculariu slujea la masa împaratului Traian (anul 108). au primit cununile muceniciei. Iar de vreme ce nu s-a plecat a face aceasta. Iar când Sfântului Marcu i s-a taiat capul. Acestia fiind siliti de Maxim eparhul sa jertfeasca idolilor si neplecându-se. pomenirea Sfântului Mucenic Iachint. pomenirea celui dintre sfinti Parintelui nostru Anatolie. în ziua a treia. Sfântul Anatolie a urmat Sf. li s-au taiat capetele cu sabia. Doamne. Dar nimic n-a folosit Dioscor cu mestesugirile sale. Tot în aceasta zi. Meliton. Amin. l-a primit în mâini. patriarhul Constantinopolului. a fost silit sa guste din jertfele idolesti cele spurcate. pentru ca ratacitul Dioscor avea nadejde sa-i fie ajutator în erezia sa. A fost hirotonit arhiepiscop al Constantinopolului în vremea lui Teodosie cel Mic. s-a mutat catre Domnul. Si a trimis Sfântul Anatolie epistole episcopilor. Eutihie si Dioscor. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Tot în aceasta zi.3 Iulie În aceasta luna. ci a ramas postind 40 de zile. lasând în locul sau pe Sfântul Ghenadie. Asclipiodot si Golinduh. Fiind pârât ca este crestin. Tot în aceasta zi. Sfântului Mochian când era dus la moarte îi urmau femeia si copiii plângând. . Diomid. pomenirea Sfintilor Mucenici Teodot si Teodota. care fusese caterisit de Dioscor si de tâlharescul lui Sinod. Cu ale lor sfinte rugăciuni. pastorind biserica cu dreapta credinta opt ani. Flavian si. Acesta era din Cezareea Capadociei. Si asa muceniceste savârsindu-si viata. Petru. Tot în aceasta zi. fiind de fata.

Duse pentru o vreme o viata retrasa. Dar inainte de a se putea instala in scaunul sau. In aceasta calitate. ocupata in vremea aceea de catre arabi. Philippikos uzurpa tronul. prin indemnarea oamenilor la pocainta si la practicarea virtutii. gasind acolo conditii mai prielnice rugaciunii. Reusi atât de bine in aceasta sarcina.4 Iulie În aceasta luna. Parintii sai il incredintara ca slujitor bisericii Invierii la Ierusalim (dupa unii ar fi devenit calugar la Saint Sabas. astfel purtarea sa plina de sfintenie si forta cuvintelor sale folosita intru mântuirea sufletelor ajunsera repede la urechile imparatului si ale Patriarhului. pe care le dezvolta si le transforma in ostrov al mântuirii. Andrei fu trimis la Constantinopol. si fu numit Diacon al Marii Biserici. unde a si studiat) iar cel care se afla in tronul patriarhal. pomenirea celui dintre sfinti Parintelui nostru Andrei din Ierusalim. il destitui pe Patriarhul Cyrus si il puse in locul acestuia pe Ioan al Saselea. Sfântul Andrei trebui sa incuviinteze . studiului si activitatilor apostolicesti pentru care Dumnezeu il pregatise.. dar adevarul nu putea sa ramâna multa vreme ascuns sub oboroc. Ii fu incredintat postul de responsabil al orfelinatului Sfântul Paul si al ospiciului pentru saraci ce se afla in cartierul Eugenios. in special in arta vorbirii intelepte si a studiului Sfintei Scripturi. Ceilalti doi reprezentanti s-au intors in Palestina. pentru a prezenta imparatului si Patriarhului marturia de credinta a Bisericii sale. notar al Patriarhiei. facu din Andrei fiul sau spiritual. Scapat de aceasta infirmitate prin Sfânta Impartasanie. Cel care avea sa fie numit "cel mai armonios dintre melozi" s-a aflat fara grai in primii sapte ani ai vietii sale. incât in 711 fu consacrat Arhiepiscop al Cretei. dându-i responsabilitatea tuturor problemelor bisericesti. arata incepind de atunci un talent de exceptie. Timp de aproape 20 de ani. la putin timp de la cel deal Saselea Sfânt Sinod Ecumenic (prin 685). manifestându-si adeziunea la condamnarea ereziei monotelite (Biserica din Ierusalim. cu doi sfinti batrâni. dovedi multa perseverenta la conducerea acestor institutii de binefacere. nu a putut sa trimita decât un singur reprezentant la Sinod). in ciuda vârstei sale fragede. dar Sfântul Andrei ramase in capitala. în ziua a patra. Intuise in el asemenea calitati incit voia sa il pregateasca drept succesor al sau si il numi. Teodor (674-686). Sub presiunea autoritatilor. Sfântul Parinte Andrei s-a nascut la Damasc in jurul anului 660. cum se gasea inca in capitala. arhiepiscopul Cretei. dându-i drept misiune sa anuleze hotarârile celui de-al Saselea Sinod si sa reânvieze erezia monotelita.

amenintata in acele timpuri de catre imparatul Leon al Treilea. Tot în aceasta zi. Inca din ziua instalarii sale in Catedrala din Gortina. pentru care a si primit titlul de "Initiator in tainele pocaintei". Pe cel care se pocaieste si care la inceputul Postului s-a recunoscut in Adam asteptând la portile Raiului. (dupa altii. batrâni si nevoiasi. Cu ocazia unuia din desele atacuri arabe impotriva insulei Creta. Sfântul Pastor isi incuraja Preotii sa se apropie cu demnitate de Dumnezeu si sa devina primitori ai harului sau.toate acestea . Sfântul Ierarh. In acest imn impunator. s-a aratat celor ce pazeau moastele ei. fonda o biserica. pentru a incununa cu demnitate festivitatile Bisericii sale. el se retracta si marturisi fara ocolisuri adevarata credinta despre cele doua vointe ale lui Hristos. el compuse. el scapa insula de seceta. Acolo puse bazele poporului prieten al lui Hristos prin invatatura sa ortodoxa despre inchinarea la Sfintele Icoane. maica Sfântului Simeon. facând escala in insula Mitilene. aceste exemple scoase din Scriptura il fac sa realizeze ca recapitulând prin viata sa pacatele lumii intregi . din cauza ca apara Sfintele Icoane) isi gasi odihna la 4 iulie 740. nenumarate imnuri ramase in cartile noastre liturgice. Si mutându-se de la cele pamântesti. Desi devenise totul pentru toti asemeni lui Hristos.numai in lacrimi. pomenirea Preacuvioasei Marta. El este in special autorul Canonului celui Mare care. Primind semn de la Dumnezeu despre apropierea sfârsitului sau. Cuvioasa Marta petrecând cu tot felul de fapte bune. post si rugaciune trebuie asteptata izbavirea prin Hristos. prin suvoiul lacrimilor sale si alunga o epidemie transformându-se in medic al tuturor prin rugaciune si priveghere. dar imediat ce Philippikos fu indepartat de la putere (713). pe care il intretinea nu numai financiar ci il si vizita adesea. inchinata Maicii Domnului din Vlaherne. celui din muntele minunat. facându-i sa se . se imbarca spre Creta si. Organiza de asemenea un ospiciu pentru bolnavi. La putin timp dupa aceea. sa dea nastere in rândul credinciosilor la mântuitoare lacrimi de pocainta. ale Maicii Domnului sau ale Sfintilor. refugiat in fortareata impreuna cu poporul sau. ingrijind pe infirmi cu mâinile lui si procurând tuturor minunata mângâiere prin cuvintele sale. si având multa credinta spre Maica lui Dumnezeu. care constituie una din cele mai pretioase mosteniri ale literaturii patristice . Pronunta un mare numar de predici in cinstea sarbatorilor Domnului. In afara acestor indeletniciri de predicator si melodic. el trebui sa isi paraseasca eparhia pentru a se duce la Constantinopol. Cu alte ocazii. sfântul evoca toate personajele Vechiului si Noului Testament care pot fi luate drept modele spre calea intoarcerii la credinta si la cainta. in amintirea acestei renumite biserici din Constantinopol. cântat in fiecare an in timpul Postului Mare. Mântuitorul intregii omeniri. i s-a vestit de catre dânsa mai înainte de savârsirea ei dulceata vesnicelor bunatati ce o asteptau. Sfântul Andrei renova biserici si manastiri. pentru a fi capabili sa transmita credinciosilor aceasta lumina. ii reuni pe cei apropiati lui si ii anunta ca Episcopatul sau nu il va revedea in viata. ar fi fost trimis in exil la Mitilene de catre imparatul Leon III. de secole incoace. nu a incetat. reusi sa ii indeparteze pe agresori prin singura puterea rugaciunii sale si multi dintre ei pierira in dezordinea creata. cu o arta de neasemuit.

pomenirea Sfintelor Aroa si Luchia. strujita fiind. pomenirea Sfântului sfintitului Mucenic Teofil. care de sabie s-a savârsit. Tot în aceasta zi. . nu numai pentru rugaciunile fiului ei. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. pomenirea chinuirii Sfântului sfintitului Mucenic Teodor. Tot în aceasta zi. Cu ale lor sfinte rugăciuni. Tot în aceasta zi.bucure si spunându-le ca a luat mare har de la Dumnezeu. pomenirea Sfântului Mucenic Donat. care cu pace sa savârsit. Doamne. episcopul Chirinei. facatoarea de minuni. care. Tot în aceasta zi. ci si pentru ca a suferit pentru Domnul felurite ispite si necazuri. Tot în aceasta zi. Si se afla ea întru lumina si în bucurie de negrait. pomenirea Sfintei Mucenite Chiprila. iconograful. pomenirea Sfintei Asclipia. pomenirea Sfântului Mucenic Teodot. Tot în aceasta zi. s-a savârsit. care de sabie s-au savârsit. care cu pace s-a savârsit. pomenirea Cuviosului Menighi. pomenirea sfantului Andrei Rubleov. Amin. Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi. episcopul Leviei.

Revenit la Constantinopol. se arata calugar inainte de vreme si luptator inainte de a intra in arena. Când era copil nu era atras de jocuri galagioase. si chiar fu avansat curând ca profesor adjunct. dar cum discipolii se atasau de el mai abitir decât iedera de stejar. Elevii veneau din toate partile la Avramie. abia ajuns la vârsta adolescentei. pe care o mânca o data la doua zile. ci mai ales pentru amabilitatea lui. Avramie . Inclinatia pe care o manifesta in domeniul Literelor nu il facea sa neglijeze viata ascetica. nu numai din cauza stiintei lui si capacitatilor de a ii invata pe ceilalti. 12 iulie). Imparatul Constantin VII Porfirogenetul il transfera intr-o alta institutie de invatamânt.se hotari sa renunte la cariera de profesor si cu ea la toate grijile secolului. egumenul Lavrei de la Muntele Kyminas. fu remarcat de un inalt functionar imperial in misiune in acel oras. în ziua a cincea. a fost primit de o ruda a mamei sale. in compania conducatorului militar. pomenirea Cuviosului si de Dumnezeu purtatorului Parintelui nostru Atanasie cel din Aton. ce ii erau aduse de doi servitori. Acest luceafar stralucind pe firmamentul Sfintilor Parinti s-a nascut prin anul 930 la Trapezunt. si cei împreuna cu dânsul. Primit in casa conducatorului militar Zefinezer (acesta din urma era ruda cu cei din familia Foca si din familia Maleinos. iar când nu mai avea nimic de dat. viata sa sfânta si aspectul sau dumnezeiesc. Nu se intindea pentru a dormi si lupta impotriva somnului stropindu-si fata cu apa rece. Progresele rapide pe care le facea in studiile sale ii atrageau admiratia celor apropiati si. sase ucenici ai lui. se retragea intr-un colt pentru a se lepada pâna si de lenjeria de corp. din parinti de bun neam si fu numit Avramie la Sfântul Botez. Ramas orfan de mama si de tata la putina vreme dupa nasterea sa. Se eschiva de la masa imbelsugata a generalului si isi dadea merindele. pentru a nu fi cauza unui scandal si a rivalitatii cu fostul sau invatator.5 Iulie În aceasta luna. Cât priveste vesmintele. care se atasa de el si il lua cu el la Constantinopol. care ii placuse inca din copilarie. Atanasie. Fiul sau se casatorise cu verisoara si prietena din copilarie a lui Atanasie). care . sotia unuia dintre notabilii Trapezuntului.caruia ii era rusine de laude . in schimbul unei pâini de orz. Sfântul Mihai Maleinos (cf. ci isi conducea mai degraba prieteniii in padure sau in apropierea unei pesteri si juca rolul de egumen. el isi continua studiile sub indrumarea unui invatator remarcabil. le impartea saracilor. acesta ii facu cunostinta cu ruda lui. dupa un sejur de trei ani in regiunea Marii Egee. in ciuda vârstei sale tinere. iar altii paraseau scoala invatatorului sau.

si sa isi petreaca intreaga noapte in priveghere. nemaiputând sa se ascunda. unde putea fara tulburare sa stea de vorba doar cu . pentru Avramie. Astfel retras il gasi Nichifor Focas. crezând ca el voia sa il faca succesor ca egumen. Dupa ce le admira modul de viata cu ocazia unei scurte vizite. se prezenta la Sfântul Mihai nepotul sau. Cucerit de acest om dumnezeiesc. Sfântul alese si de data aceasta sa se eclipseze si. cu ocazia privegherii la care erau adunati toti atonitii in micuta biserica Protaton din Karyes. Dovedi un asemenea zel incât in mai putin de patru ani ajunse la curatia mintii si. intr-atât incât ceilalti discipoli de o seama cu el il numeau "fiul ascultarii". incepu sa citeasca in asa fel incât toti calugarii venira sa se prosterneze plini de admiratie in fata lui. incepura sa deranjeze pe tânarul ascet cu tot felul de maguliri. Atanasie. Zygos. Nichifor Foca primise deja titlul de chef al armatelor si il cauta peste tot pe Atanasie. Batrânul. permitându-i sa o faca o data la trei zile si ii porunci sa doarma pe o rogojina si nu pe un scaun. când veni sa il vada si ii dezvalui intentia sa de a deveni calugar in compania lui. Spre sfârsitul discutiei. In ziua Nasterii Domnului. asa cum obisnuia. locuind in colibe de crengi si care. Nichifor Foca. la trei stadii de Karyes. fu socotit demn de a trece la stadiul isihiei. indata ce imprejurarile o vor permite. straini de orice grija. gasindu-si tatal spiritual asa cum si-l dorea inima sa. dar protosinghelul ii porunci sa citeasca "asa cum stia". pe care il admirase din insula Lemnos cu ocazia sejurului sau la Marea Egee. nu detineau nimic si nu lucrau pamântul. 28 iulie) prezise ca acela care venise mai târziu decât ei pe Munte avea sa fie inaintea lor in Imparatia lui Dumnezeu si ca toti calugarii aveau sa se supuna lui. unde primi curând Schima cea mica sub numele de Atanasie. Paul din Xiropotamu (cf. Acesta se adresa protosinghelului Stefan care ii raspunse ca nu avea cunostinta de existenta acestui calugar. protosinghelul recunoscu in alura plina de noblete a tânarului Barnaba pe calugarul care ii fusese descris si ii porunci sa citeasca predica Sfântului Grigorie Teologul. ii promise sa nu il tradeze si ii atribui o chilie singuratica. Mihai ii permise sa se retraga intr-o chilie de sihastru. se duse de-a dreptul la Muntele Athos. sa se hraneasca doar cu pâine uscata si apa. amestecata cu admiratie. unii calugari. pentru a indeparta orice banuiala asupra originii sale. cum Sfântul Mihai lasase sa se inteleaga printre cei apropiati lui ca Atanasie ar deveni mostenitorul sau in ale harului si ale sufletului. Cel mai de vaza dintre ei. doua carti si culionul parintelui sau spiritual. luându-si doar hainele cu el. o data la doua zile. Protosinghelul il lua deoparte pe Atanasie si. dându-si seama ca tânarul sau discipol era deja inaintat in practica ascezei si dorind sa faca din el un ostas al lui Hristos calit in taina supunerii. cu numele Barnaba . Intre timp. care nutri imediat o mare afectiune. Acesta. in vizita la Kyminas. cerându-i sa ancheteze la Muntele Atos. care fu insarcinat in calitate de copist si de ajutor de paracliser. pe atunci conducator militar al Anatoliilor. La putina vreme. la in jur de o mila de manastire. Topit in dragostea isihiei si respingând orice onoruri. se supunea fara crâcnire la tot ceea ce se impotrivea vointei sale. ii refuza ingaduinta de a mânca o data pe saptamâna. care locuia in partea de nord a peninsulei. se prefacu a fi nescolit si incapabil sa invete macar alfabetul. se puse sub ascultarea unui batrân cu totul simplu. dându-se drept un marinar victima unui naufragiu. aflând adevarul. tânarul ii dezvalui dorinta sa de a imbratisa viata monahala.era bine cunoscut de toti oamenii de vaza. il urma pe Sfântul Mihai la Muntele Kyminas. El scrise chiar judecatorului din Tesalonic. Atanasie incepu sa ingâne ca un copil. si unde nu traiau pe atunci decât sihastri. inzestrat de Dumnezeu cu arvuna contemplatiei.

amintindu-i ca mai multi calugari se aflau prizonieri in mâinile arabilor si astfel Atanasie sosi in Creta in compania unui calugar mai in vârsta. acesta ii confirma ca inca avea intentia de a se retrage din lume si il implora sa puna bazele unei manastiri in apropierea sihastriei sale pentru a se adaposti amândoi. Nichifor trimise dupa el pe unul din cei apropiati lui. veni in pelerinaj la Athos pentru a aduce rugaciune de multumire lui Dumnezeu dupa un razboi victorios impotriva barbarilor. Tocmai atunci Nichifor Foca primise comanda intregii armate bizantine pentru a elibera Creta de arabi. si se retrase in partea de sud a Muntelui. dupa plecarea lui Metodie se incepu constructia unei mari biserici a Maicii Domnului si a Lavrei. Calugarii atoniti.cerând sa ii fie trimisi calugari in stare sa il ajute prin rugaciunile lor. de aceea locul ii deveni atât de drag pe cât ii fusese de urât mai inainte. cum nu gasise nici un fel de liniste in aceasta incercare. Vrajmasul ii provoca o asemenea uscaciune spirituala incât. Atanasie isi dorea sa paraseasca acel loc . Dar cum calugarii veneau neincetat sa ii ceara sfatul. il rugara sa mijloceasca la Leon pentru ca biserica Protaton sa fie refacuta si construita mai mare. la putin timp de la izbânda lui Nichifor (961). caci aflase de la fratele sau ca Atanasie se gasea acolo . numita "din Melana" (numita Lavra. constatând ca acest calugar era atât de indragit de personaje de rang inalt. Melana. inainte de a-i accepta ca discipoli. Isaia. care inspaimântau toate tarmurile prin incursiunile lor in scopul de a jefui. reusi sa il descopere pe Atanasie. dar intr-un ultim efort hotarâ sa rabde pâna la sfârsitul anului. in cautarea isihiei. fundatia era dintru inceput destinata unei manastiri cenobitice). ajuns aproape la descurajarea totala. refuza aceasta propunere si se intoarse la Athos. o lumina dumnezeiasca il strabatu dintr-odata. In acel an (962-963). reveni in singuratatea sa. pâna la sfârsitul zilelor sale .cu deosebire la Athos. pe când se pregatea sa paraseasca Melana.Dumnezeu. Parintii din Sfântul Munte reusira sa invinga toata rezistenta iubitorului isihiei. se duse sa primeasca schima cea mare monahiceasca din mâinile unui sihastru din imprejurimi. pe care le varsa de atunci. el se eclipsa din nou. cu o caligrafie eleganta si ingrijita. un paraclis fu construit in scurt timp si fu inchinat Inaintemergatorului cu chilii de sihastru pentru Atanasie si Nechifor (acesta chilie exista inca. Acolo fu crâncen ispitit de demon care isi vadi fata de ascet toate uneltirile lui si mai ales "razboiul acediei". Hotarând sa mearga sa ceara sfatul . incercarea specifica sihastrilor. Dar lumina nu putea sta ascunsa multa vreme pe Munte si când fratele lui Nichifor. la cinci minute de Lavra) . o Psaltire pe saptamina. Acolo Sfântul isi asigura existenta copiind carti si dovedi asemenea dexteritate in aceasta activitate incât copia.el trimise soli in centrele manastiresti din acele timpuri . pe locul unde Atanasie fusese izbavit din acedie prin viziunea luminii dumnezeiesti. considerând ca a lucra pentru propria mântuire era deja o sarcina prea grea si evitând orice ocazie care i-ar fi adus grija si imprastiere. acestia hotarâra sa devina calugari si fura tunsi de catre Sfânt care. batut de vânturi. Leon Foca. umplându-l de o bucurie de nedescris si aducându-i darul lacrimilor. Purtat pe valurile bucuriei de a-si fi regasit parintele spiritual. fara nici un efort. o foamete cumplita lovi intregul Imperiu incât aprovizionarea Lavrei fu intrerupta. Atanasie alunga prin rugaciune demonul care ii paraliza pe muncitori. Atanasie obtinu imediat ceea ce a cerut si dupa ce si-a luat ramas bun de la prietenul sau de vaza. intr-un loc pustiu. Metodie care deveni apoi egumen la Kyminas si acesta din urma reusi sa il convinga pe Atanasie sa intreprinda constructia manastirii. Omul lui Dumnezeu. In ultima zi. Cu aurul oferit de Nichifor. in amintirea manastirilor aproape-sihastre de altadata.

camere de oaspeti.batrânilor din Karyes. viata manastirii consta in "a privi impreuna scopul vietii. In acest timp Lavra. cadea in ruine iar calugarii orfani nu isi putea gasi nici consolare nici armonie. Teodot. in ciuda marilor greutati datorate terenului accidentat. renuntând sa mai mearga pâna in Tara Sfânta. Dar abia indepartându-se de tarm. Totul parea sa decurga cât se poate de bine. se indrepta spre insula Cipru. asemeni altor numeroase obiecte din epoca Sfântului. il trimise pe unul dintre ei dupa suveran. confuz. zisa "atonita". dându-se drept pelerini care. fu adaugata o sala de mese (cu 21 de mese din marmura dintr-o singura bucata. plin de pietre si hatisuri. se imbarca pe data impreuna cu trei discipoli. in camera sa. sub pretextul unui drum la Constantinopol. parasira locurile unde se aflau. indeosebi cârja sa pastorala si crucea cea grea din fier pe care o purta). adica mântuirea. La biserica. La intoarcerea sa in manastire. care se generaliza apoi in intreg Imperiul). doar sub-econom si este venerata icoana Maicii Domnului Economita). eliberati de toate bunurile si de propria vointa. Prea Sfânta ii arata hambarele pline. Numai ce se hotarâsera sa ia drumul intoarcerii ca providenta ii facu sa il reintâlneasca pe Teodot. si a forma in viata cenobitica o singura inima si o singura vointa. sa poata persevera intr-o singura inima si fara grija in slavirea neintrerupta a lui Dumnezeu. un apeduct. Bucuria lui Nichifor când il intâmpina pe trimisul parintelui sau spiritual se intuneca repede când ii citi scrisoarea si imediat ceru sa fie cautat Atanasie. il insarcina pe al doilea. Acest episod nu apare in Viata Sfântului . pâna astazi. Vânturile ii impinsesera pâna la litoralul Asiei Mici. lipsita de parintele sau. Antonie. La scurta vreme Atanasie se duse la Constantinopol. lucrarile inaintara cu repeziciune. Iar când Sfântul se intoarse la Manastire. care exista si astazi la Lavra. Atanasie fu primit de catre calugari precum Hristos la Ierusalim iar Lavra se trezi din nou la viata. Imparatul Nichifor. Acolo se prezentara la manastirea "Preotilor". ocupându-se in cele mai mici detalii atât de Sfintele Liturghii cit si de treburile zilnice. Prin harul lui Dumnezeu si rugaciunea Sfântului. sa duca aceasta veste Lavrei si impreuna cu al treilea. care era in drum spre Cipru in cautarea Sfântului ca sa il informeze de situatia de la Athos. Descumpanit in fata a ceea ce el considera ca o tradare. cu o scrisoare anuntindu-si demisia . o moara si tot ceea ce era necesar vietii intr-o mare manastire. dotata cu doua strane in forma de cruce (prima biserica de acest tip. dar a fost transmis prin traditia orala) si Ea ii ceru sa nu fie nelinistit caci ea avea sa ocupe pentru restul vremii sarcina de econom al Manastirii (de aceea. Atanasie. dupa modelul manastirii Studion : in asa fel incât totul sa fie indeplinit cu demnitate si in ordine iar calugarii. Pentru ca intr-o singura dorinta toate fratiile sa constituie un singur trup cu mai multe membre" (Tipicul Sfântului Atanasie. pentru a-si cere scuze si sa il convinga sa rabde pâna când circumstantele ii vor permite sa isi . Atanasie intâlni pe drum pe Maica Domnului. lânga Attalia iar Atanasie avu o viziune cu starea paraginita in care se afla Lavra si anuntându-i ca sub conducerea lui i se predestina un viitor stralucit. nu indraznea sa il primeasca in fastul in care o facea de obicei si imbracat cât se poate de simplu lua pe Sfânt deoparte. editura Meyer pagina 115). ocupata de saracini. un spital dotat cu baie. voiau sa traiasca in impreujurimi ca asceti. Pentru Sfântul Atanasie. nu exista econom la Lavra. care facu sa tâsneasca in fata lui un izvor cu apa din abundenta (pe locul actual al Aghismei Sfântului Atanasie. când iata ca sosi vestea incoronarii lui Nichifor pe tronul imparatesc (963). Când cei doi fugari aflara ca egumenul fusese informat ca imparatul cauta doi calugari corespunzând semnalmentelor lor. Numarul calugarilor crescu repede iar Sfântul veghea la organizarea comunitatii.

tina promisiunea. In cursul amenajarii portului. cu misiunea de a calma conflictul provocat de diavol si pentru a da Sfântului Munte prima sa organizare oficiala (972). manastirile cenobitice au inlocuit chiliile (atunci fura construite printre altele manastirile Vatoped. 15 octombrie. La moartea sa.] Din acel moment. cf. precum preafericitul Nichifor cel Gol (în urma unei revelatii a Sfântului Fantin ei au plecat impreuna din Calabria .cf. semnat de imparat. ceilalti procurau sihastrilor ordinea si armonia sub diriguirea egumenului. Nu este expus. dar profita de aceasta imobilizare pentru a se consacra mai mult lui Dumnezeu si conducerii spirituale a fratilor. Discipoli nenumarati alergau spre muntele Athos . Cele doua manastiri au intretinut totusi intotdeauna relatii privilegiate. asasinat de Jean Tzimiskis care urca pe tron (969-976). preferau . La moartea lui Nichifor Foca. Lui Atanasie ii revelase Dumnezeu ca Nichifor avea sa moara pe tron. e pastrat la Karyes. fu grav ranit la picior si trebui sa ramâna la pat trei ani. având cu el un hrisov care acorda Lavrei titlul de Manastire Imperiala. apoi isi lua la revedere. Nu este mentionat in sinaxare dar este in orice caz diferit de Nichifor mentionat la 4 mai). numit "Tragos". ca anexa metoc (aceasta manastire fusese creata in secolul anterior de catre Sfântul Eftimie cel Tânar . Imparatul il convoca pe Atanasie la Constantinopol. Apoi il trimise la Athos pe Eftimie din Studion. decât cu rare ocazii. oameni simpli legati de vechiul lor mod de viata. 30 august. Iviron si Dochiariu). cu o renta anuala considerabila si ii ceda manastirea Sfântul Andrei din Peristera in regiunea Tesalonic. Si chiar pustnici renumiti. dar Sfântul isi lasa asupra lui o amprenta atât de puternica incât Tzimiskis isi schimba complet atitudinea si ii dubla renta printr-un hrisov. cea mai importanta dintre cele trei manastiri italiene cunoscute la Athos si care urma probabil regulile Sfântului Benedict. in prezenta Sfintei Comunitati. plasat in centrul comunitatii precum chipul lui Hristos. ramase in activitate pâna in secolul XIII). [Actul. Atanasie si 57 de egumeni si calugari. insarcinat sa supravegheze disciplina monahiceasca si sa vegheze la numirea Egumenului caci se plângea ca in zadar si-a cautat un succesor. unii dintre sihastrii atoniti. iar sihastrii se reconciliara cu cenobitii facând intre ei schimburi de bunuri : unii ofereau cenobitilor grija lor pentru isihie si pentru rugaciunea neîncetata. il acuzara pe Atanasie ca transforma Sfântul Munte intr-un loc monden prin constructiile sale. fiul sau Sfântul Eftimie fu numit epitrop dar nu putu sa se achite normal de aceasta sarcina din cauza disensiunilor dintre greci si georgieni care aparusera la Iviron. plantatiile si constituirea unei mari manastiri. egumeni renuntând la manastirea lor si chiar Episcopi demisionând pentru a veni sub conducerea lui Atanasie. din trupul lui Nichifor a curs mir. care a atestat de aceasta misiune. veniti din Italia. Sihastri puteau fi vazuti abandonându-si pustia. din Arnalfi (Manastirea Amalfitanilor. din Iberia / Georgia (Cf vietii Sfintilor Ioan si Eftimie. Dupa unii Jean Tzimiskis e cel care darui aceasta manastire Marii Lavre). Sfântul Ioan era decedat la moartea Sfântului Atanasie. si in fiecare an Egumenul de la Iviron prezideaza sarbatoarea Sfântului Atanasie) si din Armenia. asa ca il incuraja la dreptate si blândete. cum noul suveran nu il agrea prea mult pe Sfânt din cauza atasamentului sau pentru suveranul precedent. Sfântul prelua din nou conducerea lucrarilor. Intors la Athos. la 13 mai. Sfântul Atanasie avea o asemenea afectiune pentru Ioan Ibericul incât il numi in Testamentul sau epitrop al Marii Lavre. din Calabria.

p. il slavea pe Dumnezeu pentru faptul de a-i fi oferit pe discipolul sau ca sacrificiu placut. Rugaciunea Sfântului era atât de puternica impotriiva diavolilor incât acestia din urma inconjurau Muntele in mod nevazut. ocupându-se el insusi de sarcinile care ii dezgustau pe ceilalti calugari. Comunitatea. nefericitul lasa sa-i cada spada si. Ii invata ca scopul vietii calugaresti. o consacra rugaciunii. Intr-o zi. il contempla radiind si inconjurat de o aura ingereasca.sa renunte la austeritatea lor pentru a se bucura de invatatura Sfântului Egumen si pentru a gasi desavârsirea prin asceza umilintei si a ascultarii. a vindecat bolnavi in mai multe rânduri. care era intotdeauna inmuiata. care nu erau lipsite de cântecul psalmilor si de sarea Cuvântului dumnezeiesc. intotdeauna scaldata in lacrimi iar batista sa. Isi incuraja calugarii sa lucreze cu mâinile lor pentru a evita trândavia. Atunci când impunea fratilor un canon. mai intâi limitata de catre imparat la 80 de calugari ajunse la 120 la sfârsitul vietii lui Atanasie si ea nu inceta sa creasca (ea va numara 700 in secolul XI. Când unul din calugari murea. Pentru ca tipând isi trada prezenta. isi marturisi intentia necurata. Sfântul il ierta imediat si ii arata de atunci o afectiune mai mare decât celorlalti discipoli. El se duse noaptea la usa chiliei Egumenului dar indata ce Atanasie iesi si il imbratisa parinteste. Facându-se totul pentru toti. Conducator si indrumator cu o autoritate incontestabila. era intotdeauna simplu. fara ca cineva sa isi dea seama. slujitorul tuturor si acorda o atentie deosebita bolnavilor. Intr-o zi ei ispitira pe un calugar neatent . având fata inrosita ca de foc.). calugari ai cenobiei.nu hohote de emotie ci lacrimi de mijlocire pentru mântuirea celui plecat . Ii considera pe leprosi drept cea mai mare comoara a Lavrei si ii dadea in grija discipolilor celor mai incercati. el se facea. cazând la picioarele lui. Aceasta familiaritate cu Dumnezeu ii procura Sfântului o intelepciune divina atât in invatarea comunitatii cât si in corectarea greselilor calugarilor. isi impartea partea lui in asa fel incât.iar când se ridica. Când participa la masa. el nu mânca mai nimic in afara anafurei impartite dupa sfânta Liturghie. Toata vremea pe care nu si-o petrecea invatându-i sau spovedindu-i pe discipolii sai.102). prin curatirea mintii. când se afla cu discipolii. calugarul Gherasim se duse la o chilie unde se retrasese Sfântul si ii vazu fata arzând ca o vatra. Atanasie ii ceru sa jure ca nu va vadi nimanui ceea ce vazuse. . mama a tuturor viciilor si le dadea exemplul fiind întâiul in lucrarile cele mai dificile. in cenobie. ramânea acelasi ca si pentru sihastri : "a se pregati pentru iluminarea de catre Duhul Sfânt. asceti din imprejurimi sau pelerini veniti din toate partile pentru a gasi la Lavra vindecarea sufletului sau a trupului.care nu aprecia tensiunea ascetica a Sfântului . dar continuau sa il atace pe Atanasie. hazliu si de o mare blândete. Sfântul se ducea lânga trupul lui si izbucnea in plâns . fara a putea sa se atinga de calugari.sa atenteze la viata acestuia. in particular sau pentru o munca in afara. Mai intâi se dadu inapoi inspaimântat dar când se apropie din nou. asemeni lui Hristos. Sfântul Atanasie nu isi inceta totusi conversatia sa permanenta cu Dumnezeu si nici luptele sale ascetice. In perioada postului nu mânca nimic toata saptamâna iar in timp normal regimul sau era cel al calugarilor supusi celor mai aspre canoane. Sfântul ramânea insa pentru fiecare ca un parinte. il urma si el si chiar daca in public avea o atitudine austera si magistrala. sufletului si trupului" (Tipicul.

care în Constantinopol la anul 1679 de sabie s-a savârsit. Din rana sa se scurse atunci sânge proaspat.A vindecat pe multi bolnavi. isi punea culionul Sfântului Mihai Malein. pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Lampadie. Timp de trei ore vocea sfântului a putut fi auzita : "Slava tie Doamne Iisuse Hristoase. Când calugarii cuprinsi de spaima reusira sa il elibereze. Sfântul. si urca pe schelarie pentru a inspecta lucrariile (5 iulile 1001). . dupa ce si-a incurajat discipolii intr-o ultima cateheza. Pentru a raspunde nevoilor comunitatii. vino in ajutorul meu!". Tot în aceasta zi. Dintr-odata cupola se prabusi. precum mânia sau invidia. il gasira mort. ce este lânga târg. Acest sfânt din pruncie dându-se pe sine spre viata sihastreasca. Cinci dintre ei murira pe loc. se intreprinse extinderrea bisericii iar lucrarile înaintara repede datorita donatiilor imperiale si ale prietenilor lui Hristos. ce au marturisit în Schitopoli. striviti sub darâmaturi. Si traind a facut multe minuni. Cu ale lor sfinte rugăciuni. Mai târziu. pomenirea Sfântului noului cuvios Mucenic Chiprian. la 5 iulie 1981. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. doar Atanasie si zidarul Daniel ramasera in viata. nu mai suferi de nici un rau!". isi imbraca hainele de sarbatoare. dupa mai multe secole petrecute in idioritmie un lichid parfumat se prelinse dintr-odata pe sticla ce proteja icoana care acopera mormântul. Tot în aceasta zi. nu mai ramânea de terminat decât cupola. cu mâinile in cruce pe piept. se adunara pentru a sarbatori funeraliile Parintelui si patriarhului lor. Sfântul Atanasie nu a incetat sa mijloceasca in mod miraculos pentru cei care veneau sa se inchine la mormântul sau. in fata caruia arde vesnic o candela. antrenând pe Sfânt si pe cei sase calugari care il insoteau. manifestând multumirea Sfântului. pomenirea nevointei Sfântului Mucenic Vasile. Tot în aceasta zi. care primise de la Dumnezeu revelatia sfârsitului sau. a stralucit ca soarele. si a celor împreuna cu dânsul 70 de mucenici. si a luminat pe cei ce erau întunecati cu demonice înselaciuni. Amin. pe care nu il purta decât la marile ocazii. pomenirea târnosirii bisericii Sfântului Mucenic Iulian. dupa ce le-a aplicat plante medicinale pentru a ascunde puterea rugaciunii sale. plecau de la el eliberati dupa ce Sfântul ii atingea cu cârja sa pastorala spunându-i fiecaruia : "Du-te in pace. Trupul sau ramase intact si ca adormit timp de trei zile. si Duhului supunându-si trupul prin înfrânarea poftelor si prin dese rugaciuni. pâna când toti atonitii. Si multi dintre cei care veneau sa ii marturiseasca pacate ce dainuiau. care fu luat cu graba si care facu multe vindecari. precum si dupa ce s-a mutat catre Domnul. Doamne. Tot în aceasta zi. Când Marea Lavra sarbatori intoarcerea sa la viata cenobitica. in numar de aproape trei mii. neavând decât o rana la picior.

credeai ca ai facut lucru mare. cu truda. Primea hrana din când in când printr-un calugar venit de la Pispir. Avram. Apoi iesi. dar tu nu esti nici macar la nivelul acestui mirean !". Oprindu-se intr-o zi lânga mormântul lui Alexandru cel Mare. il aduse cu incredere la batrân si se inchina lui cu fiul sau. preafericitul nostru Parinte Sisoe se retrase in pustiul Schetis (adica "al Schitului"). Ramase acolo 72 de ani. care nu vazuse pe nimeni de 11 luni. batrânul contempla cu stupoare zadarnicia slavei pamântesti si varsa lacrimi pentru . Inainta atât de repede pe calea virtutii si in lupta ascetica incât fu in curând considerat de toti drept modelul de calugar. urmând in toate pe Sfântul Antonie. El ii raspunse : "Daca as avea unul din gândurile avvei Antonie. apoi prin rugaciune si in sfârsit fortându-ne sa ne consideram in orice imprejurari inferiori tuturor oamenilor. Un frate il intreba intr-o zi daca a ajuns la masura lui avva Antonie. pe când pustiile Sketis si Nitria incepeau sa fie populate cu prea multa lume. dar se intâmpla o data ca acesta sa intârzie aproape zece luni. el spunea : "Daca nu am mâncat. fara sa se tulbure.6 Iulie În aceasta luna. gândindu-se ca tânarul ramasese prosternat din respect. Batrânul se intoarse atunci in chilia sa si lovindu-se peste piept isi spuse : "Iata. cunosc insa un om care. unde traise marele patriarh al pustiului. Sfântul. venit din Faran (Sinai). iesi afara !". Fiul unui om care venise sa il viziteze pe batrân pe munte murise pe drum iar tatal. poate sa duca gândirea avvei Antonie". ii atragea atentia. excela inainte de toate in smerenie si ii invata pe cei care il vizitau ca aceasta se poate obtine mai intâi prin abstinenta. Pe data defunctul se ridica si iesi. în ziua a sasea. La putin timp dupa moartea Sfântului Antoni. el se hotarâ sa mearga in partea interioara a muntelui. Luând asupra lui Crucea Domnului Nostru inca din tinerete. Cum mergea prin munte. as deveni cu totul ca de foc . copilul meu ?" Celalalt raspuzându-i ca nu. Sisoe intâlni un vânator. Ii placea atât de mult sa posteasca si era atât de cufundat in rugaciune incât ramânea zile intregi fara sa se ingrijeasca de mâncare iar când discipolul sau. ii spuse : "Scoala-te. pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Sisoe cel Mare. adu si hai sa mâncam". Printre virtutile care ii impodobeau inima. si care era pe atunci parasita din cauza invaziilor barbare (prin 357). el raspundea cu simplitate : "Nu am mâncat noi.

Lucia şi Rix. Lucia i-a cerut lui Rix să o lase să meargă înapoi în Italia.). Aceasta sfânta Lucia nu trebuie confundata cu Fecioara Lucia. Lucia reuşise să-l convingă pe Rix să treacă la creştinism. Caci omul se prezinta la judecata in starea in care a fost gasit". aflând că împăratul DiocleŃian a început prigoana împotriva creştinilor. pomenirea nevointei Sfintei Mucenite Lucia fecioara si a lui Rix Vicarul si a altor multi care în Campania au patimit. Dion. în total 24 de mucenici au suferit împreună cu Sf. care a devenit tema clasica a "amintirii mortii" in programul iconografic al Manastirilor. Iar el le zise : "Iata ca vine avva Antonie". Isidore. Cu aceste cuvinte Sfântul Sisoe isi dadu sufletul in mâinile lui Dumnezeu. i-a condamnat la moarte prin tăierea capului cu sabia. La acea vreme. fata sa straluci dintr-odata ca soarele. MuceniŃă Lucia.Batrânul raspunse : "Pâna când vei fi gasit (de moarte) ori in bine ori in pacat. Lucia. Rix venea cu respect la Sf. . Diodorus. trăind în sărăcie şi castitate. născută în provincia italiană Campania. erminându-si calea vietii sale. Sf. Fata sa straluci si mai tare si el spuse : "Iata ca vine corul Apostolilor". a plecat la Roma cu Sf. La putin timp spuse : "Iata corul Profetilor". astfel încât i-a permis ei şi servitorilor ei să stea într-o casă singuri ca să se poată ruga în voie. Lucia şi o ruga să se roage pentru el ca să se întoarcă victorios. Apoi reveni in chilia sa. pentru a-si continua nevointele in asteptarea Domnului. El raspunse atunci plângând : "Adevarat va spun ca nu am nici macar constiinta de a fi la inceput". Domnul vine si El spune "Aduceti-mi chivotul pustiei". acesta ajungâng chiar să-şi dorească mucenicia pentru Hristos. Lăsând în urmă proprietăŃile şi familia. Văzând acestea Rix a rămas profund impresionat de credinŃa Luciei. şi-a dedicat viaŃa lui Dumnezeu de mică. De câte ori trebuia să plece la luptă. Ea îşi dorea să-L slăvească pe Dumnezeu împreună cu compatrioŃii săi. Apoi fata i se lumina si el parea sa stea de vorba cu un personaj nevazut. Prefectul roman de peatunci. Sfântul Sisoe era gata sa moara si pe când Parintii erau asezati in jurul lui. După 20 de ani. . După ei am mai fost decapitaŃi sfinŃii mucenici Antoninus. Din zicerile cuviosului Sisoe cel Mare din Patericul Egiptean. Parinte". Batrânul murmura : "Priviti. Capicus and Satyrus. Batrânii ripostara : "Dar tu nu mai ai nevoie sa faci canon. Arnosus. Ca un fulger a scaparat si tot locul fu cuprins de buna mireasma. obligând-o pe fecioară să jertfească la idoli. Fata lui deveni atunci dintr-odata mai stralucitoare ca soarele si toti cei prezenti fura cuprinsi de spaima. Lucian. Parintii se minunara de o asemenea smerenie si intelesera ca el ajunsese la desavârsire. muceniŃa din Siracuza. Unui frate care cazuse in pacat de mai multe ori ii spuse : "Ridicate inca o data si inca o data" . Lucia a fost luată prizonieră de Rix Vicarul şi dusă într-un loc străin. Sf.soarta comuna a tuturor oamenilor (acest episod nu se afla in apoftegmele din Patericul egiptean dar face obiectul reprezentarii Sfântului."Pâna când ?" intreba fratele. prăznuită în 13 decembrie. Aelius. Sf. Parintii il intrebara cu cine vorbeste iar el raspunse : "Iata ingerii venind sa ma ia iar eu ii implor sa ma lase sa fac putina pocainta". Tot în aceasta zi. Cutonis. Însă ea şi-a mărturisit cu curaj credinŃa creştină fiind gata să îndure şi torturi pentru Hristos. Pe când era doar o copilă.

Tot în aceasta zi. si de sabie s-au savârsit. Ioan Pustnicul iar moaştele Sf. Doamne. Chiar în acea perioadă Biserica Romană suferea persecuŃii şi execuŃii dure. În timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270). pomenirea Sfintilor douazeci si patru de Mucenici care împreuna cu Lucia si cu Rix au marturisit. Fiind prins de cei mai mari ai cetatii si neplecându-se a jertfi la idoli. Si chinuindu-se fericitul de mâncarimea mustelor si a viespilor. episcopul Dirahiei. când ardea soarele. Marin cu familia şi preotul Ioan au mers noaptea să ridice trupurile martirilor spre a le îngropa în catacombe. Amin. pe vremea secerii. Din ordinul împăratului. pomenirea sfintilor mucenici Asterius. pe care l-au ajutat mult. a fost adus la Agricola si batut cu bice cu plumb si cu vine de bou. . Apostoli Petru şi Pavel. SfinŃii Marin şi Marta i-au recuperat trupul din apă şi l-au îngropat creştineşte. Marta a fost înecată într-un râu. unde au fost executaŃi de arcaşi. MuceniŃe Paraskeva. Marin împreună cu soŃia lui Marta şi fiii Audifax şi Habakkuk au călătorit din Persia la Roma pentru a se închina la mormintele Sf. Sf. Marin împreună cu familia i-au ajutat pe creştinii din închisori şi au recuperat trupurile mucenicilor ucişi. împreună cu sfinŃii din Persia. Pentru faptele lor creştineşti familia sfântă a fost vrednică de a primi mucenicia pentru slava lui Dumnezeu. Audifax şi Habakkuk au fost decapitaŃi în anul 269 şi Sf. SfinŃii Marin. l-au uns cu miere si l-au spânzurat deasupra zidului cu fata în sus. Făcându-şi datoria de creştini. Alexandrion.Tot în aceasta zi. care au fost condamnaŃi de tribunal să sape şanŃuri de-a lungul Văii Salerian. Audifax. si-a dat sufletul la Dumnezeu. Auzind de aceste crime odioase. care în felurite chipuri au patimit. Păgânii i-au decapitat pe curajoşii mărturisitori Valentin Preotul şi pe grădinarul său Asterie pe care el însuşi l-a convertit. Unul dintre prizonierii închişi şi munciŃi pentru credinŃa sa a fost Cyrenus. Episcop Calist creştinii slujeau pe ascuns sfintele slujbe şi se ascundeau de asupritori. Tot în aceasta zi. Acesta a trait în zilele împaratului Traian si ale ighemonului Agricola. Cu ale lor sfinte rugăciuni. Valentin Preotul şi mulŃi alŃii împreună cu ei din Roma. Tot în aceasta zi. pomenirea Sfintilor Arhip si Filimon si Sfintii Mucenici Apolonie. Cyrenus. Marin. PersecuŃiile au luat repede amploare şi la un moment dat erau 260 de creştini întemniŃaŃi. Marta. Valentin se află în Biserica Sf. Si ramânând în credinta în Hristos. printre care şi tribunul Vlastus. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Cu ajutorul Sf. Mai târziu s-au întors după Sf. Cyrenus dar nu l-au mai găsit pentru că acesta a fost executat cu o zi înainte iar corpul i-a fost aruncat în râul Tibru. Epimah si Onisim. Moaştele sfinŃilor sunt în Roma în Biserica Sf. Habakkuk. pomenirea Sfintitului Mucenic Astie. Sf.

Tot în aceasta zi. Si suindu-se la muntele ce se numea Maleo. dupa Apostolul Pavel. Iar când pagânul Diocletian a ridicat prigoana asupra crestinilor. Atunci Maximian a trimis pe sfânta la Ilarion. fiindca fagaduisera a o afierosi lui Dumnezeu. fiindca erau fara de fii. ce va sa zica Duminica.7 Iulie În aceasta luna. Ilarion. Si au hranit-o cu învatatura si cuvântul Domnului. si îndeletnicindu-se cu rugaciuni si privegheri. caci niciodata nu ma vei birui. caci harul lui Dumnezeu îmi este în ajutor". era un crestin anume Dorotei împreuna cu sotia sa care se chema Evsevia. a raposat în Domnul. Acolo rugându-se sfânta. pe schiopi îndreptând si cu rugaciunea izvorând apa. pentru aceasta tiranul se mânia asupra ostasilor celor ce chinuiau pe mucenita. Acesta a stralucit mai întâi cu viata înaltata de voievod. pomenirea Sfintei Mucenite Chiriachi. a dus-o în capistea idolilor. încât parea un stâlp de foc pentru cei ce erau aproape de dânsul când se ruga. facând multe si mari biruinte împotriva barbarilor. pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Toma cel din Maleo. Deci a ascultat Dumnezeu rugaciunea lor. cercetând pe mucenita si aflând-o tare în credinta lui Hristos. fagaduind sa daruiasca iarasi Lui pe copilul ce se va naste lor. stapânitorul Bitiniei. cum ca sunt crestini. care se afla în Nicomidia. si au nascut un prunc de parte femeiasca în ziua de Duminica. Si de vreme ce sfânta se ruga. pentru care lucru si pe prunca au numit-o Chiriachi. cercetând pe mucenita. si cu numele si viata cea cinstita. Maximian. a poruncit de au batut-o mult. Acestia. la anul 282. Acesta cercetând pe parintii sfintei i-a batut si i-a trimis la ducele Iust. ce se afla la partile Meletinei în Armenia cea mica. a stralucit ca un luceafar. dând vedere orbilor. Atunci a zis sfânta catre Maximian: "Nu te însela. se rugau lui Dumnezeu ca sa le dea rod si fiu. În zilele împaratului Diocletian. a luat darul tamaduirilor: gonind dracii din oameni. si au pazit-o pe fecioara. Si alte minuni facând. Iar pe Chiriachi a trimis-o la cezarul Maximian. Apoi iubind pe Hristos si socotind toate ale lumii ca nimic a intrat sub jugul cel usor al Domnului. s-a facut cutremur mare încât s-au zdrobit idolii si s-au facut ca niste . în ziua a saptea. Si atât a întrecut pe ceilalti în rabdarea ostenelilor pentru fapta buna. Maximiane. atunci au fost pârâti nascatorii sfintei împreuna cu dânsa la tiran.

Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi. si-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. si un fulger a ars fata stapânitorului Ilarion. Dupa ce au trecut 70 de ani. Amin. Si marturisindu-se ca sunt crestini. Atunci sfânta a cerut vreme ca sa se roage. unde vazând pe Sfântul Astie episcopul spânzurat pe Cruce si fericindul. apoi culcându-se pe pamânt. Acestia erau din Italia. Papia. din care a ramas nevatamata. Pombie. Venind alt stapânitor în locul lui si fiind înstiintat de acestea. Tot în aceasta zi. fratilor. care a împrastiat în vazduh praful idolilor. din porunca antipatului Agricola. si vazând-o moarta s-au spaimântat. Acest cuvios parinte al nostru a trait la Muntele Sinai si este cel despre care vorbeste Sfantul Ioan Scararul (praznuit la 30 martie si in Duminica a 4-a din Postul Mare) in cartea sa "Scara raiului". si mergând ostasii aproape de dânsa. treapta a patra. Deci s-a facut glas dumnezeiesc catre dânsii: "Mergeti. Iar moastele lor scotându-le marea afara.praf. Tot în aceasta zi. pomenirea Sfântului Mucenic Evstatie. facând deasupra lor o casa de rugaciune. si cei dimpreuna cu dânsul: Luchian. au fost aruncati în Marea Adriatica. dupa aceasta a urmat si o furtuna de vânt. pomenirea Preacuviosului Acachie Sanaitul. care de sabie s-a savârsit. Satornin si Ghermano. Si asa au luat cununa muceniciei. au fost prinsi de ostasi. Iar ostasii întorcându-se au slavit pe Dumnezeu. dar din pricina prigoanei ce se facea de Traian. pomenirea Sfântului Evanghel. care de sabie s-a savârsit. Atunci a sezut stapânitorul la judecata si a dat asupra sfintei hotarârea sa fie ucisa afara din cetate prin taierea capului. pomenirea Sfintilor Mucenici Peregrin. si propovaduiti maririle lui Dumnezeu". vrând ca sa-i taie capul. Doamne. Tot în aceasta zi. a hotarât ca sfânta sa fie supusa la felurite chinuri. care cazând din scaun a murit. si dupa ce s-a rugat mult. le-a ascuns în nisip. a învatat pe crestinii cei ce îi urmasera. . care luându-le le-a îngropat cu cinste. pomenirea Sfântului Policarp cel nou. Cu ale lor sfinte rugăciuni. au venit la Dirahia. care de foc s-a savârsit. Isihie. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. s-au aratat episcopului Alexandriei.

au crezut în Hristos. în ziua a opta. ostasii a doua capetenii.8 Iulie În aceasta luna. in Palestina. anume Nicostrat si Antioh si douasprezece femei singlitice. cel din Cezareea. "Gavriil". Pentru aceasta ostasilor li s-au taiat capetele. Si fiindca sfântul nu s-a plecat ca sa jertfeasca la idoli. Apoi si-a luat sfârsitul prin sabie. având scriere evreiasca. si s-a suit încununat la cer. anume Hristofor. Vazând minunea aceasta. Daca a purces pe cale spre Alexandria. Deasupra scria: "Emanuel". Dupa aceea. închinându-se si sarutând Crucea si icoanele. adica din Ierusalim. Era din cetatea Elia. . cu porunca sa chinuiasca pe crestini. si glas s-a facut de la cruce zicând: "Eu sunt Iisus cel rastignit. anume Teodosia. iar de o parte. dar a fost slobozit prin aratarea Domnului si numit Procopie în loc de Neania. împreuna si cu maica-sa Teodosia. i s-a aratat o cruce ca de cristal. Si învatând el toata taina orânduielii credintei noastre. Dupa aceea sfântul a fost supus la grele si nenumarate chinuri în timpul carora a savârsit multe minuni. chemându-l pe nume: Neania. pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Procopie. nascut din tata binecredincios. care era slujitoare de idoli. a fost chinuit în multe feluri. care marturisea pe Hristos. prin rugaciunea sa a surpat idolii. iar pe femei le-au chinuit fara mila. Dupa moartea tatalui sau aducându-l maica lui la Diocletian care se afla în Antiohia. si de alta parte. care arata ale cui sunt icoanele. Fiind dus la capistea idolilor. si din maica necredincioasa. l-a facut duce al Alexandriei. si a poruncit sa-i faca o cruce de aur si de argint. Procopie s-a întors în Ierusalim. caci acesta îi era numele cel dintâi. Atunci el a vadit în cine crede. Rugându-se sfântul ca sa i se arate mai limpede cel ce-i graia. Acest mucenic al lui Hristos a trait pe vremea lui Diocletian. s-a întors la Schitopoli. fara veste se facura tunete si fulgere. Fiul lui Dumnezeu". Îndata ce s-a gatit crucea. dupa chipul ce i se aratase. cu tribunii lor. si se numeste Condilion. Praznicul lui se savârseste în Biserica sa muceniceasca ce se afla aproape de Helona. l-a silit maica-sa sa aduca jertfa de multumire la idoli. s-au aratat pe ea trei icoane. scria "Mihail". si numaidecât a fost pârât de maica-sa la împarat ca este crestin. facând izbânda mare asupra saracinilor. si auzi el un glas din cer. Iar împaratul a trimis porunca la Ulchie ighemonul Cezareii Palestinei sa cerceteze pe sfântul.

care de sabie s-a savârsit. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi. care de sabie s-au savârsit. maica Sfântului Procopie. pomenirea Sfintei Teodosia. Doamne. si care cu pace s-a savârsit. pomenirea Sfântului Mucenic Avda. . pomenirea Sfintelor douasprezece femei singlitice. Tot în aceasta zi. pomenirea Sfântului Teofil.Tot în aceasta zi. la anii 1548. Amin. care de sabie s-a savârsit. si care de sabie s-a savârsit. care de sabie s-au savârsit. Cu ale lor sfinte rugăciuni. pomenirea Sfintilor doi tribuni Antioh si Nicostrat. ce se afla pe locul sfintei Manastiri a Pantocratorului. pomenirea Sfântului noul Mucenic Anastasie cel din Ioanina. care în sfântul Munte al Atonului a sihastrit la chilia Sfântului Vasilie. care a marturisit în Constantinopol la anul 1743. Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi.

păgânii complotau împotriva lui şi găsind un prilej potrivit de a-l ataca. in Sicilia. Sf. Minunile şi învăŃăturile sfinte ale Mântuitorului l-au uimit pe tatăl lui Pangratie şi a crezut că Hristos că este Fiul lui Dumnezeu. . mai ales de Apostolul Petru. acesta a suferit sub Împăratul Decius (249251) sau Maximian (284-305). După ÎnălŃarea Mântuitorului. În acest timp. Apostol Petru l-a vizitat pe Pangratie la Pontus. Mucenic Pangratie. Atunci a avut ocazia şi tânărul Pangratie să-l cunoască pe Sf. în ziua a noua. tatăl lui Pangratie l-a luat cu el pe fiul său şi au mers să-l vadă cu ochii lor pe Marele ÎnvăŃător în Ierusalim. episcopul Tavromeniei (Taormina). Sfintele moaşte ale sfântului se află la Roma în biserica ce-i poartă numele. PărinŃii lui Pangratie erau din Antiohia. pe când trecea prin acele părŃi. Pangratie a lucrat cu zel la iluminarea creştină a oamenilor. Sf. aceştia l-au omorât cu pietre. Mucenicul Chiril. petrecându-şi zilele în rugăciune şi meditaŃie. După moartea părinŃilor. Odată l-a luat cu el în Sicilia unde se afla pe atunci Sf. episcopul Gortinei. Împreună. Episcopul Taorminei. Apostol Pavel. el a lăsat totul în urmă şi s-a retras la Pontus să trăiască într-o peşteră. pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Pangratie. Tot în aceasta zi. Sfântul mai este sărbătorit şi în 9 februarie. aproape toŃi din Taormina şi din oraşele învecinate devenind creştini. cei doi sfinŃi apostoli l-au numit pe Pangratie Episcop al Taorminei. După cum arată istoricii. Pangratie a murit ca mucenic. Astfel. unul din apostoli a venit în Antiohia şi i-a botezat pe părinŃii lui Pangratie şi pe toŃi cei din gospodăria lor. Sf. Numărul credincioşilor a crescut simŃitor.9 Iulie În aceasta luna. Apostol Petru. Auzind despre Iisus Hristos. s-a apropiat de discipolii Lui. Episcopul Gortinei. Într-o singură lună el a construit o biserică unde-şi oficia sfintele slujbe. s-a născut pe vremea când Mântuitorul Iisus Hristos trăia pe pământ. Sf. pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Chiril. Sf. Astfel. a fost episcop în Insula Creta timp de 50 de ani. Pangratie şi-a păstorit turma timp de mai mulŃi ani.

se găsesc replici faimoase ale acestei icoane. cu câte un înger de ambele părŃi. Chiril şi-a continuat predicile şi a întors pe mulŃi păgâni la creştinism fiind. din provincia Smolensk. Un Ńăran din sat. Panachrana din Cipru. aflându-se la 15 verste de oraşul Mozhaisk. Tot în aceasta zi. vindecându-se mulŃi bolnavi de infirmităŃile lor. Sf. care a slăvit pe Dumnezeul creştinilor şi l-a eliberat pe sfânt. Văzând minunea. Sfânta icoană a făcut prima minune în anul 392 pe insula Cipru. pomenirea Sfintilor Mucenici Andrei si Prov. lăsând-o în grija Mitropolitului Fotie şi al clerului capitalei. Tot în aceasta zi. Aceştia au făcut procesiune cu icoana pe străzile Moscovei. După ce bolnavul s-a atins cu credinŃă de sfânta icoană cu fruntea. care prin foc s-au savârsit. Auzind sentinŃa. dioceza Moscovei. primind ajutor de la Preasfânta Fecioară. unde avea pe cineva din familie paralizat. Luca. Icoana Maicii Domnului din Koloch s-a manifestat prima dată în anul 1413 în timpul lui Vasile I. Tot în aceasta zi. În săptămâna triumfului ortodoxiei. sfântul s-a dus cu bucurie să-şi pună capul pe butuc pentru apărarea Adevărului şi la vârsta de 84 de ani a murit de bunăvoie sub sabie. Luca a dus icoana la Mozhaisk şi de acolo la Moscova. în frunte cu Lucius. Guvernatorul l-a condamnat pe Sf. aproape de Koloch. i s-a cerut să jertfească la idoli dar sfântul părinte şi-a apărat cu tărie credinŃa. renunŃând să împlinească porunca cea distrugătoare de suflete. Ca să-şi manifeste ura faŃă de creştinism. La Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Moscova şi în Biserica Nikolo-Golutvin din satul Stromyn. În locul unde a apărut icoana s-a construit o biserică în cinstea Maicii Domnului şi icoana a rămas în acea biserică. Aici Maica Domnului este pictată şezând pe tron cu Pruncul Sfânt în braŃe. pomenirea icoanei Maicii Domnului Icoana Maicii Domnului din Cipru aparŃine stilului Panachrana. a fost cel care a găsit icoana şi a dus-o acasă la el.Adus la judecată în faŃa unui guvernator Lucius. Se spune că în insula Cipru un arab trecea pe lângă o biserică dedicată Preasfintei Fecioare. PrinŃul Andrei Dimitrievich a construit acolo o mănăstire numită Kolochsk sau Mozhaisk. la mormântul Dreptului Lazăr (prăznuit în 17 octombrie) şi este păstrată într-o mănăstire de-acolo. mulŃi păgăni au crezut în Hristos. în Sinaxarul Grecesc există informaŃii despre o anumită icoană. Chiril să fie ars dar flăcările nu l-au atins. Guvernatorul a fost informat despre bogata lui activitate de convertire a necredincioşilor. întorcându-i de la întuneric la lumină şi a fost din nou condamnat. pomenirea icoanei Maicii Domnului din Koloch. Cu ajutorul lui Luca şi al altori ortodocşi. în acelaşi timp mâhnit că nu a suferit martiriu pentru Hristos. care poate fi chiar această icoană din Cipru. s-a vindecat pe loc. Mai târziu aceştia au trimis înapoi icoana la Mozhaisk. acesta a tras . Minunea s-a răspândit peste tot şi îndată s-a făcut coadă de bolnavi la icoana făcătoare de minuni. de această dată la tăierea capului cu sabia.

Cu ale lor sfinte rugăciuni. "CuŃitul" şi "Şoimul. Zilele în care se cinsteşte Icoana din Cipru sunt Lunea Sfântului Duh şi 20 aprilie." Cea numită Şoimul a primit această denumire datorită felului în care a fost descoperită. Icoana din Cipru "Stromyn" a continuat să facă minuni de vindecare despre care preotul bisericii îl informa pe Mitropolitul Filaret al Moscovei (prăznuit în 19 noiembrie). miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Icoana din Cipru "CurăŃitoarea" era faimoasă pentru puterea sa vindecătoare de boli ale ochilor. Săgeata a lovit genunchiul Fecioarei din care a început să curgă sânge. . Amin. Se spune că un conducător creştin din Cipru era la vânătoare cu şoimul său dresat care a rămas prins într-un tufiş urmărind altă pasăre.o săgeată într-una din icoanele Maicii Domnului care se aflau afară la poartă. Doamne. Ea a făcut întocmai cum I-a spus Maica Domnului şi îndată s-a întremat atât încât a avut putere să ducă singură icoana înpoi în biserică. Unele copii ale icoanei se numesc "CurăŃitoarea". servitorii săi au eliberat şoimul şi au descoperit Icoana Maicii Domnului din Cipru. Bolnava a fost dusă la biserică şi în scurt timp au descoperit icoana. Aşa a plătit pentru fapta sa blasfemiatoare. Îngrozindu-se. O fată de 18 ani din Stromyn. În vis i-a apărut Icoana din Cipru stând în faŃa uşii bisericii şi o voce îi spunea: "Ia-mă în casa ta şi roagă preotul să facă o moliftă cu sfinŃirea apei şi te vei vindeca". Făcând aceasta. Bărbatul a dat ordin să se taie tufişul ca să-şi poată salva şoimul. era pe moarte din cauza unei boli grele. arabul s-a urcat pe cal şi a gonit spre casă dar a căzut mort înainte să poată ajunge. un sat nu departe de Moscova. În acel loc conducătorul a clădit o mănăstire. Icoana "Stromyn" a devenit cunoscută în 1841. La scurt timp fata s-a vindecat complet.

si i-au dat mortii. Acesti sfinti sihastri si mucenici erau ca la zece mii de monahi si locuiau în muntele Pilisiei prin râpi. si se afla în neîntelegere cu episcopul Teofil pentru pricini bisericesti. Iar Isidor avea întâietatea între ei. Trimitând Teofil pe cei de un cuget cu el.10 Iulie În aceasta luna. Cu ale lor sfinte rugăciuni. Acestia. Si capeteniile lor erau si capetenii ale cetatii: Leontie. au marturisit pe Hristos. a fost adus pentru marturisirea în Hristos la întrebare înaintea lui Severian ighemonul Efratisiei si supus la chinuri. Mavrichie. când se afla în Iconia. care au marturisit în Nicopolea Armeniei. Iar Siluan. Si fiind supusi la multe chinuri si apoi bagati într-un cuptor de foc. si marturisind pe Hristos si batjocorind idolii. semetindu-se cu multimea sihastrilor. Amin. Tot în aceasta zi. pomenirea Sfântului Mucenic Apolonie cel din Sardia. Doamne. a crezut în Hristos. Daniil si Antonie. si-au aflat sfârsitul nevointelor lor. pe care prin foc si cu moarte silnica i-a dat Teofil cel de rea amintire. care se rusina si se temea. a fost rastignit si asa a primit mucenicia. Tot în aceasta zi. Dintre acestia Sfântul Vianor. Tot în aceasta zi. pomenirea Sfântului Ioan cuvântatorul de Dumnezeu întru ale lui Viat. dojenea pe Teofil. pomenirea Sfintilor Mucenici Vianor si Siluan. Tot în aceasta zi. si îndata i-au taiat limba. sa dupa aceea si capul. Se îndeletniceau cu împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. pomenirea Sfintilor zece mii de parinti din pustiile Egiptului. fiind din eparhia Pisidiei. în ziua a zecea. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. stând aproape si vazând rabdarea sfântului. si fiind adus înaintea lui Perinie ighemonul. în zilele împaratului Lichinie si ale lui Lisie ighemonul. pomenirea Sfintilor 45 de Mucenici. prin postire si priveghere. pentru Isidor preotul. arhiepiscopul Alexandriei. fiindca Isidor. au dat foc tuturor sfintilor parinti celor din schit. . Acesta era din cetatea Sardelor cea din Lidia.

în ziua a unsprezecea. Tragându-se dintr-o familie de neam ales din tinutul Pskov. Sfintii Parinti au scris într-o carte dreapta credinta si au silit si pe eretici sa scrie si ei într-alta gândul si socoteala lor. zi. care însagetat s-a savârsit. Fiind pârâta la ighemonul ca este crestina. si alte multe chinuri rabdând. În zilele binecredinciosilor împarati Marchian si Pulheria. Dar acestia neplecându-se dreptei credinte. s-au adunat cei 630 de Sfinti Parinti la Calcedon. ea intâlni pe tânarul print Igor care de indata se . din initiativa careia Varegii au venit in Rusia. care de sabie s-a savârsit. iar drept-credinciosii de bucurie. cea întocmai cu apostolii. Intr-o zi. a fost chinuita cu roate si în foc. împarateasa Rusiei. au aflat cartea ereticilor lepadata la picioarele sfintei. care cu pace s-a savârsit. pomenirea Cuviosului Leon cel din staul. pe când traversa fluviul Pskov. Sfânta Eufimia a trait în zilele lui Diocletian si ale lui Prisc antipatul Europei. s-au umplut de rusine. iar cartea drept-credinciosilor în cinstitele ei mâini. Tot în aceasta zi. si au caterisit pe cei care ziceau ca în Hristos este doar o fire si o lucrare. a luat cununa muceniciei. Acest lucru vazându-l ereticii. Tot în aceasta zi. si s-au dus. Si deschizând racla sfintei. Iar peste putine zile mergând. pomenirea Sfântului Mucenic Martiroclis. printesa Olga fusese inzestrata de la Dumnezeu cu o frumusete rara si o inteligenta stralucita.11 Iulie În aceasta luna. pomenirea Sfântului Mucenic Chindeu Tot în aceasta zi. au pus cartile amândoua pecetluite pe pieptul ei. pomenirea Sfântului Mucenic Marchian. Tot în aceasta prezbiterul. pomenirea Sfintei Mare Mucenite si prea laudatei Eufimia. fiind fiica a lui Filofron si Teodosianei. Acestia au anatematizat pe cei ce se tineau de Eutihie si de Dioscor. pomenirea Sfintei Olga. Tot în aceasta zi.

care participa la misiunile militare. Prin 955 intreprinse o calatorie la Constantinopol unde fu primita cu fast de imparatul Constantin VII Porfirogenetul. care o plasa printre cele mai inalte doamne de la curte (957) si unde ea primi. Guvernând cu intelepciune si mila. in urma aparitiei unei triple raze de lumina ce cobora din cer. La putin timp dupa aceea. dar ea nu reusi sa ii boteze din cauza refuzului tatalui lor. ea pregati totusi convertirea nepotului sau. In ciuda eforturilor printesei de-o-seama-cu-Apostolii. Sfântul Vladimir (cf. pâna atunci imprastiata. printul Oleg. Botezul de la Patriarhul Polieuct. si putu astfel sa puna capat invaziilor ucigatoare ale triburilor slave. ea strabatu tara pentru a raspândi credinta in Hristos si fonda orasul Pskov. pomenirea Cuviosului Nicodim. tutorele acestuia din urma. convertirea sa nu avu consecinte imediate asupra poporului sau . se pare. "precum aurora precede ziua luminoasa".indragosti de ea. Sfânta prezise atunci viitoarea convertire a Rusiei la Crestinism precum si tristul sfârsit al fiului sau. veni sa o ia pe printesa si o duse la Kiev pentru a i-o da in casatorie. sub numele de Elena. La intoarcerea sa in Rusia. in scopul de a procura poporului sau germenii civilizatiei. In lipsa fiului sau Sviatoslav. Sfânta Olga lua asupra ei educatia celor trei fii ai acestuia : Iaropolk. Cu ale lor sfinte rugăciuni. si care de sabie s-a savârsit. Oleg si Vladimir. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Ea organiza comertul si favoriza schimburile cu Bizantul. care a sihastrit în hotarele sfintei Manastiri Vatoped si a fost învatator dumnezeiescului Grigorie Palama prin filozofia cea dupa Hristos. fura ascunse cu ocazia frecventelor jafuri ale orasului si nu se mai stie unde se afla. Doamne. Tot în aceasta zi. si care cu pace s-a savârsit. transferate la Kiev de Sfântul Vladimir. Moastele sale. Amin. pomenirea Sfântului noului cuvios Mucenic Nicodim. stiind in acelasi timp sa dovedeasca un caracter energic. 15 iulie) si reprezenta samânta care dadu nastere vietii crestine in Rusia. In 945 marele print Igor a fost asasinat de Slavii din Volinia iar regenta principatului Kiev deveni Olga. care a suferit mucenicia în Alpasania Albaniei la anul 1722. Tot în aceasta zi. printesa reusi sa reuneasca puterea. In 969 ea se imbolnavi si incerca inca o data convertirea marelui print dar se lovi de refuzul sau obstinat. . pagân convins. pâna la majoratul fiului sau Sviatoslav (945960). Ea isi dadu sufletul in mâinile Domnului la 11 iulie 969. care fu asasinat trei ani mai târziu de catre Pecenegi.

Veronica s-a dus la Dumnezeu. aproape de Anghira. s-a dus cu el la Roma. Ea a fost cea tamaduita de Domnul nostru Iisus Hristos de curgerea de sânge care o chinuia de multi ani (cf. In semn de multumire si slava adusa lui Dumnezeu.12 Iulie În aceasta luna. Sfântul Proclu ranit de multimea sagetilor s-a mutat catre Domnul. si care. Acesti sfinti au trait în zilele împaratului Traian si ale lui Maxim ighemonul. sfanta Veronica a fost femeia care a sters fata insengerata a Domnului. Tot în aceasta zi. Ei erau de neam din satul Caliptul. . Faptele lui Pilat. pomenirea Sfintilor Mucenici Proclu si Ilarie. la imparatul Tiberiu. Mântuitorul lumii -crestea o planta tamaduitoare de orice boala. Veronica a asezat aceasta statuie in fata casei ei. Chipul Domnului ar fi ramas astfel imprimat pe mahrama. Ducând o viata sfanta. Iar Sfântul Ilarie. Si pentru aceasta a fost prins de catre elini. Insa dupa o foarte veche scriere apocrifa. în ziua a douasprezecea. a fost mult chinuit si apoi. fiind prins Sfântul Proclu si marturisind pe Hristos înaintea împaratului.unde pe o placa sa pucea citi : Lui Dumnezeu. Dupa o traditie latina. Dumnezeu-Omul. a fost pus cu Sfântul Proclu la un loc. ca si in ceruri sa se bucure de Chipul Domnului. care a fost considerata astfel o icoana "nefacuta de mâna omeneasca". marturisind ca este crestin. aflându-se in posesia unui portret al lui Hristos. Sfanta Veronica era de loc din Cezareea lui Filip (Paneas). s-a întâlnit cu nepotul sau Ilarie. 20). pe care a vindecat-o Hristos de curgerea sângelui. care s-a închinat mosului sau. ea a turnat o statuie de bronz ce-l reprezenta pe Mântuitorul tinând mâna unei femei ingenunchiate inaintea lui. si a fost cumplit chinuit. Deci. La picioarele statuii -. cand isi purta El Crucea spre Golgota. asa incat toti trecatorii sa o cinsteasca si sa-mi aduca aminte de modelul ei. a fost dat pe seama lui Maxim ighemonul. si care cu pace s-a savârsit. Veronica (Berenice) era tocmai femeia vindecata de scurgerea de sânge. Dupa acestea fiind dus ca sa fie omorât cu sageti. La moartea sa. Matei 9. pomenirea Sfintei Veronica. taindu-ise capul.

atragând harul discernamântului si al patrunderii inimilor si situatiilor. un tânar. sfantul Mihail primeste de la staretul sau binecuvântarea de a trai ca anahoret-eremit. pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Mihail Maleinul. unde a întemeiat prima manastire cu viata de obste: Marea Lavra. numit Avraam. fiind chemat la preotie. episcopul Romei (praznuit la 24 noiembrie). totdeauna mângâiendu-i si rugânde-se pentru ei. de unde rugaciuni se inaltau fara incetare catre Tronul cel de Sus. In . Mihail a aratat cum preotia si calugaria merg impreuna. Mai târziu. Catre anul 953. Mihail s-a umplut de smerenia Domnului nostru Iisus Hristos. cu osteneala cuviosului Mihail. Dupa multe osteneli calugaresti. sfantul ascet a atras multi doritori de mântuire. intreg muntele Kimina (Kyminas) s-a umplut de obsti manastiresti. in locul numit Lacul Uscat. cuviosul a intemeiat o manastire de calugari. care cu pace s-a savârsit. si a primit la botez numele de Manuel. care la tun in monahism cu numele de Michel. acesta i-a dat numele de Atanasie. Prin exemplul sau de viata duhovniceasca. Astfel ca. duhovnicescul parinte al celui dintre sfinti Parintelui nostru Atanasie din Athos. Asa se face ca dupa un timp a fost hirotonisit. Era ruda cu imparatul bizantin Leon al VI-lea cel Intelept (886-911). la Manastirea Kiminas (Kyminas). cu o regula de viata foarte stricta. sfântul Atanasie (praznuit la 5 iulie) a ajuns in Muntele Athos. Cand manastirea sa intarit. Intelegerea neputintei omenesti l-a facut iubitor si ingaduitor cu oamenii. sub ascultarea si indrumarea batrânului Ioan Heladites. in rugaciune si linistire (isihie). sfântul s-a urcat si mai sus in munti si a intemeiat acolo o alta manastire. Sfantul Mihail Maleinul s-a nascut catre anul 894 in regiunea Charsian din Capadocia. Prin rugaciune si studiul Scripturilor. Asa. Ramânând în ascultare grea în ciuda vitei lui imparatesti. iar sâmbata si duminica revine in comunitatea fratilor pentru a participa la sfintele slujbe si a se impartasi cu Sfintele Taine. Cinci zile din saptamâna el se retrage intr-o pestera nu departe de manastire. s-a alaturat obstii fratesti ce inflorea sub indrumarea sfântului staret Mihail. Tot în aceasta zi.portretul a fost transmis sfantului Clement. incât adeseori s-au implinit si minuni prin rugaciunile lui. La vârsta de 18 ani a plecat in Bitinia.

zidirea si impodobirea acestei mari manastiri. care în foc s-a savârsit. catre anul 962. pomenirea Sfântului Mucenic Mamant. Mucenici Andrei Tot în aceasta zi. Doamne. Tot în aceasta zi. Cu ale lor sfinte rugăciuni. de cea parte la Sigmata. Amin. care l-a cunoscut pe Atanasie intr-una din vizitele la manastirea unchiului sau Mihail. pomenirea Sfintilor Stratilatul. sfântul Mihail Maleinos (Maleinul) a adormit in pace. viitorul împarat bizantin Nichifor Focas (963-969). pomenirea Sfântului Mucenic Serapion cel nou. Faust. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Dupa cincizeci de ani de osteneli si lupte calugaresti. . Mina si cu sotii lui. sfântul Atanasie a avut in ajutor pe nepotul sfântului staret Mihail. Tot în aceasta zi.

care i-a spus ca în locul acela necredinciosii nu pot sa intre. cu ocazia pomenirii icoanei athonite Axion estin (11 iunie). arhanghelul Gabriel este pomenit si in ziua de dupa Bunavestire (adica 26 martie). si a fost supusa la nenumarate chinuri din care a fost izbavita în chip minunat. Slujba acestei zile e compusa de Iosif Imnograful (praznuit la 4 aprilie). O icoana contemporana a arhanghelului Gabriel. si. In afara de Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail. Aceasta sfânta era din Persia si locuia cu un barbat ce era mai mare peste fermecatori. Si fiind trimisa la cetatuia Litei si traind 18 ani în închisoare si nevrând a se supune poruncii. împaratul persilor. Îndata dupa vedenia aceea. cu ocazia sfintirii unei biserici cu hramul Arhanghelului Gabriel. ce s-a numit pe urma Maria. I s-a aratat înca si alt loc luminos. Deci voind si ea sa intre în locul cel plin de lumina. cât si de împarat. care i-a aratat un loc întunecat si plin de foc. numindu-se Maria. din scoala maicii Olympias din insula Patmos (Grecia). Fiind scoasa de acolo. Aceasta în vedenie a vazut pe îngerul lui Dumnezeu. împaratul romanilor. Iar ei parându-i rau ca nu a patimit. biserica ce nu mai exista astazi. Gavriil si Rafail si a tuturor puterilor celor ceresti (8 noiembrie). îngerul a ridicat asupra ei sabia si a lovit-o peste grumaji. în care a vazut pe stramosii ei care fusesera închinatori de idoli. a fost oprita de catre un înger. in Constantinopol. si a lui Mavrichie. în care se veseleau si cei care slujisera lui Hristos. in fine. Pentru pricina aceasta a fost osândita atât de barbatul sau. Stefan Savaitul. in aceasta zi de 13 iulie. Tot în aceasta zi. încât se culca si se odihnea deasupra lui. a fost aruncata într-o groapa. si i s-a parut ca a taiat-o. Tot în aceasta zi. Luat-a si dar de la Dumnezeu sa nu mai gândeasca de foame. Sarbatoarea aceasta a fost introdusa in secolul al IX-lea. pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru. pomenirea Soborului Arhanghelului Gabriel. fericita a crezut în Hristos si s-a botezat. Si zacând acolo 4 luni. a fost data pe seama feciorului lui Hosroie. a îmblânzit în asa chip pe balaur. în ziua a treisprezecea. pe vremea lui Hosroie. si ca a dat sânge .13 Iulie În aceasta luna. în care locuia un balaur mare. pomenirea Sfintei Mucenite Golinduh. ca sa o cerceteze.

pomenirea Cuvioasei Sara.din care i s-au înrosit hainele ce purta. . si a lasat acolo cele putrede si trecatoare si s-a mutat catre Dumnezeu. Tot în aceasta zi. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin. si a celorlalte eresuri. Doamne. Iar sfânta a mers la Ierusalim si închinându-se la sfintele locuri. care cu pace s-a savârsit. a cunoscut de la Dumnezeu osebirea credintei Bisericii Ortodoxe. Cu ale lor sfinte rugăciuni. Si mergând în Constantinopol a intrat într-un mormânt mic. care faceau multe tamaduiri.

se facu placut tuturor. În Faptele Apostolilor dumnezeiescul Luca a scris laude pentru Sfântul Achila. pentru blândetea sa si rafinamentul deprinderilor sale. care ii permitea sa retina pe data tot ceea ce citea si sa repete apoi totul fara nici o greseala. întorcându-se de la razboiul împotriva barbarilor. Tot în aceasta zi. Fusese inzestrat de Dumnezeu nu numai cu o inteligenta vie ci si cu o memorie iesita din comun. Trimis la Smirna la vârsta de 16 ani pentru a urma invatatura dascalului Ierotei la Scoala Evanghelica. Parintii sai. nu-i placeau jocurile zgomotoase. Tot în aceasta zi. iar din cruce a iesit un glas. pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru si facatorului de minuni Onisim. Pentru aceasta mergând la Roma. a fost învatat de acesta dumnezeiestile învataturi. în timpul carora si-a dat sufletul lui Dumnezeu. Pentru aceasta si scuipând ratacirea lui Veliar. In afara Literelor profane si a diferitelor discipline ale stiintelor sacre mai invata latina. Si de vreme ce n-a putut a-l pleca. Acest luceafar stralucitor al Bisericii a rasarit in 1749. piosi si cu frica de Dumnezeu. a vazut o cruce în chip de cristal. pentru aceasta l-a trimis cu scrisoare la ighemonul Magnentie. franceza si ajunse sa stapâneasca greaca veche. care l-a chinuit în mod cumplit. în ziua a paisprezecea. pomenirea Sfintilor Mucenici Achila si Ilarie. si-a împartit averea sa la saraci si se bucura ca a dobândit credinta în Hristos. invatator si confrati. ceea ce ii permise sa indeplineasca misiunea pe care i-o pregatise Dumnezeu : sa faca accesibile poporului grec ortodox aflat sub asuprire comorile Traditiei . Acesta era din Roma. Spre deosebire de ceilalti copii. Tot în aceasta zi.14 Iulie În aceasta luna. fiind ostas sub Claudiu tribunul. Odata. Tot in aceasta zi. s-a savârsit. pomenirea Sfântului Mucenic Iust. pomenirea Sfântului Mucenic Petru cel Nou. Tot în aceasta zi. si facându-se preot si mucenic al patimilor Domnului. pomenirea preacuviosului Nicodim Aghioritul. fiind batut cu ciomege. in insula Naxos din arhipelagul Cicladelor. care l-a învatat taina dreptei credinte. caruia taindu-i-se picioarele s-a savârsit. a luat de la Dânsul cununa. Tot în aceasta zi. pentru ca. acela l-a sfatuit ca sa aiba mila de tineretile sale si sa se lepede de credinta în Hristos. care împroscati cu pietre s-au savârsit. fiind acesta ucenic si gazda al fericitului Pavel. care. pomenirea Sfântului Apostol Achila. Dupa ce i s-a descoperit tribunului Claudiu ca sfântul a crezut în Hristos. i-au dat numele Nicolae la Sfântul Botez si il incredintara preotului satului ca sa-l invete sa citeasca. pomenirea Sfântului Mucenic Iraclie. dedicându-si timpul liber lecturilor.

Tânarul calugar se retrase intr-o chilie la Karyes pentru a indeplini aceasta sarcina demna de marii invatatori ai isihiei si care cerea o cunoastere profunda a stiintei sufletului. Facu la fel pentru Everghetinos si pentru Tratatul despre deasa Impartasire. Mitropolitul Macarie din Corint. Ii intâlni acolo pe calugarii Grigore. Dar in fata dificultatilor pentru a-si asigura cele necesare existentei. Trecusera doi ani când. care traia intr-o chilie retrasa nu departe de oras.Dupa patru ani de studii la Smirna. Dar prin pronia lui Dumnezeu o furtuna il impiedica sa isi atinga scopul. in vizita la Sfântul Munte. putu sa se intoarca la Athos si veni sa se instaleze in schit. unde copia manuscrise pentru a-si acoperi nevoile de zi cu zi. Luând scrisori de recomandare din partea lui Silvestru. facând carnea trupului sa se supuna mintii si pregatindu-se astfel luptelor vietii isihaste. fara sa se imprastie. In vârsta de numai 32 de ani. Episcopul Ierotei din Euripos . despre pastrarea simturilor si a gindurilor. nu se mai intoarse la Dionisiu ci se retrase intr-o chilie in apropiere de Karyes. Acolo. pentru a profita de binefacerile ascultarii. rugaciunii si meditatiei Sfintilor Parinti. ii trezisera gustul de a i se dedica cu totul. versat in doctrina Parintilor Bisericii. Nifon si Arsenie. precum si exercitiul intens al Rugaciunii lui Iisus. Cum auzise vorbindu-se de Sfântul Paisie Velicikovski (cf 15 noiembrie). Arsenie pleca in alta parte. el expuse in aceasta lucrare esenta intregii doctrine . Intra mai intâi in Manastirea Dionisiu. intr-o sihastrie inchinata Sfântului Atanasie. Acestia il informara ca la Hidra locuia un om de o mare virtute. neavând ca sursa de inspiratie decât comoara impresionantei sale memorii si neincetatul sau dialog cu Dumnezeu. atât in serviciile pe care le infaptuia cu supunere si fara sa crâcneasca. redactat de Sfântul Macarie. tulburati in linistea lor. se intoarse la Dionisiu dar contactul cu Parintii Filocaliei. Cum aici putea sa se dedice zi si noapte. Revenit la Muntele Athos si arzând de dorinta de a se consacra rugaciunii in liniste totala. deveni la scurt timp modelul tuturor fratilor. La putin timp. dar pe care il imbogati in mod considerabil. aceasta enciclopedie ortodoxa a rugaciunii si a vietii spirituale. in fata de Eubea (1782). dependinta a manastirii Pantocratorului. el incerca sa li se alature. se imbarca spre Muntele Athos (1775). si despre activitatea mintii. Nicodim renunta atunci de buna voie la singuratatea sa. si deveni discipolul acestuia. batrânul Sfânt Arsenie din Peloponez. cum turcii ii omorau pe grecii din regiune in urma campaniei militare rusesti el fu constrâns sa se intoarca la Naxos. Numit secretar si lector. apoi la schitul Kapsala. Se intindea cu fiecare zi tot mai inainte. precum si in sârguinta pe care o demonstra in rugaciune si asceza. Acest om sfânt ii facu elogiul placerii vietii singuratiei cu asemenea ardoare incât Nicolae se hotarâ sa nu mai zaboveasca si sa ia jugul usor si blând al lui Hristos. iar acestia ii trezira dragostea pentru viata monahala si il initiara in practica ascezei si a rugaciunii interioare. exilati din Sfântul Munte din cauza controversei "Colivelor". il insarcina pe Nicodim cu revizuirea si pregatirea pentru editare a Filocaliei. Nicolae se duse la el. patria sa. care conducea o mie de calugari in Moldova in aceasta sfânta activitate a mintii îndreptate catre inima.Bisericii. pe care il cunoscuse la Naxos. Dupa ce termina aceasta lucrare. unde repede ia haina monahiceasca sub numele de Nicodim. Numai ce terminasera constructia unei noi chilii si. fara carti si fara note. la cererea varului sau. ei hotarâra sa se retraga in insula pustie si arida Skyropoula. Acolo il cunoscu si pe renumitul sihastru Silvestru din Cezareea. Sfântul redacta capodopera sa : Manualul sfaturilor celor bune. Sfântul Macarie din Corint. el urca repede treptele Scarii spirituale. lasându-l singur pe Nicodim. cum se duce cerbul insetat la izvorul apelor si gasi in jurul Sfântulul Ierarh o mare comuniune de gindire si de aspiratii in ceea ce privea necesitatea de a edita de urgenta si de a traduce izvoarele traditiei bisericesti.

neasteptând decât de la Dumnezeu incuviintare si plângea rugându-se pentru convertirea celor care sa gaseau in greseala in privinta pomenirii mortilor duminica. Dar Sfântul prefera sa taca. In timpul acestui sejur in insula pustie. la "placerile" spirituale ale contemplatiei. contrar Sfintelor Canoane si traditiilor apostolice. cartea despre deasa Impartasire suscitase reactii puternice printre calugarii care aparau obiceiul. primi acolo Marea Schima calugareasca si obtinu chilia Sfântului Teonas la Kapsala. pentru a-i permite sa se inalte. care se gaseste si astazi la manastirea Patmos. aceasta lucrare este de fapt inspirata din Exercitiile spirituale. Sfântul Nicodim precizeaza ca asemenea carti nu sânt facute doar pentru calugari ci si pentru mireni. el nu isi ridica privirea din carte decât pentru a râde de incercarile lor neputincioase. adaptate dupa renumite carti spirituale occidentale : Razboiul nevazut de Lorenzo Scuppoli (1589) (sfântul Nicodim se folosise de o traducere manuscrita din italiana. ilustrata cu un mare numar de citate. care introduse o invatatura fara cusur despre cainta. El mai compuse si o admirabila Liturghie spre cinstirea Sfântului Simion. In introducerea la aceasta lucrare. In aceasta lucrare el ne invata cum sa eliberam inteligenta. dupa cele opt tonuri si pentru fiecare zi a saptamânii. Cu ocazia unui nou sejur in Sfântul Munte. El redacta apoi Manualul Duhovnicului (Aceasta traducere poarta numele de Denis de Zagora dar e foarte probabil ca Sfântul Nicodim sa o fi revizuit in profunzime.spirituale a Parintilor. mintea ("nous") de lantul care o leaga de placerile simturilor. precum si din alte opere. interdictia fu suspendata si Colivazii fura recunoscuti drept adevaratii aparatori ai Traditiei. Accepta sa primeasca un discipol. Departe de a fi simple traduceri. si se consacra mai mult ca niciodata scrierii si invatarii fratilor care veneau sa se instaleze in imprejurimi pentru a profita de stiinta lui. Intre tiimp. care contine invataturi atât de profunde despre contemplatie. Calomnii vulgare si ridicole continuara insa sa circule in anumite medii manastiresti impotriva Sfântului Nicodim. Sfântul Macarie ii incredinta editarea traducerii operelor complete ale Sfântului Simion Noul Teolog.P. Sfântul. si care ii fusese imprumutata fara indoiala de Sfântul Macarie din Corint) si Exercitii spirituale (considerata ca o adaptare a renumitului tratat al lui Ignatie din Loyola. care incercau sa il alunge de acolo. el publica atunci doua lucrari. cartea fu condamnata de Patriarhul Procopie. Dupa un an petrecut la Skyropoula se intoarse la Athos. asceza si Rugaciunea lui Iisus. prin rugaciunea interioara (sau "rugaciunea inimii"). ale autorului spiritual italian J. In afara altor numeroase compozitii liturgice. acum când spiritele intunericului veneau sa sopteasca la fereastra lui. impartasirii de numai trei sau patru ori pe an.) si aduna intr-o culegere unica. Sfântul infrunta violente atacuri ale demonilor. Pinamonti). aceste lucrari au fost profund restructurate si adaptate de Sfântul isihast. Ieromonahul Agapie din Peloponez venise la Muntele Athos pentru a propune Sfântului Nicodiim sa reia ca sa traduca o culegere a Sfintelor Canoane pe care el o pregatise si sa o imbogateasca in comentarii. când nu indraznea sa doarma cu usa inchisa. Acuzata de erezie novatoare. Dar odata cu instalarea lui Neofit VII (1789). mergând pâna la a-l acuza de a ascunde Sfânta Impartasanie in culionul sau pentru a putea sa se impartaseasca mergând. caci toti crestinii au fost chemati sa traiasca desavârsirea Evangheliei. Ierotei . care au cunoscut pâna in zilele noastre un succes nedezmintit. insotite de referintele lor exacte. se puse . canoanele inchinate Maicii Domnului cântate la sfârsitul Vecerniei sau la Pavecernita in Manastiri. Spre deosebire de atitudinea sa tematoare din tinerete. pentru care viata si disciplina Bisericii erau mai pretioase decât propria sa viata. a carui praznuire a instituit-o la 12 octombrie.

lucrarea astepta multa vreme binecuvântarea patriarhala. compilând. Nu gatea niciodata si mânca orez fiert sau miere diluata in apa. Când trecu din nou seara pe la el. Dupa ce a fost terminata si trimisa la Constantinopol. cu bucata de pâine in gura. Nicodim isi relua viata singuratica si isi continua lucrarea apostolica. insotita de câteva masline si de fasole muiata.pe lucru cu indârjire. el edita si o selectie a vietilor Sfintilor din vechime (Neon Eklogion) si Noul Martirologiu: culegere a . fie cu barbia inclinata spre partea superioara a trupului. pentru a fi editata printr-o subscriptie a tuturor calugarilor atoniti. precum si comentariul Epistolelor Catolice. se considera cel mai lipsit de insemnatate dintre toti. pline de marturii ale celorlalti Parinti ai Bisericii despre nenumarate subiecte. fusese retinut la tipograful sau din Viena si distrus de austriecii aflati in cautarea mesajelor de propaganda revolutionara adresate grecilor de catre Napoleon Bonaparte. il gasi pe Sfânt in aceeasi pozitie. La fel ca si in toate celelalte opere de arta ale sale. dar cel mai adesea. fu profund suparat si striga : "Ar fi facut mai bine sa ma loveasca in inima cu o spada decât sa adauge sau sa suprime ceva in aceasta carte!". in chilia Sfântului Vasile. dupa Sfântul Teofilact al Bulgariei. unde altadata traise Sfântul Teofil Izvorâtorul de Mir (cf. cele ale Parintilor si decretele legislatiei bizantine dar mai ales imbogatind opera cu un numar impresionant de note care furnizeaza criteriile pe care le asigura aplicarea Canoanelor sale la viata Bisericii (Pedalionul ramâne cartea canonica ortodoxa cea mai intrebuintata iar notele sale sunt adesea considerate ca având autoritate echivalenta celei a Canoanelor). La orice ora din zi sau din noapte. antrenat in discutii. care sa gasea in România. Devenise cu totul "rugaciune" si prin aceasta uniune intima cu Hristos harul divin lasase in inima sa toata comoara Bisericii. El redacta atunci un amplu comentariu despre Epistolele Sfântului Pavel. tradând astfel gindirea autorului si traditia Bisericii. Aceasta veste se adauga supararii sale si il facu sa plânga amarnic. reunind patru caligrafi pentru a termina la timp aceasta culegere absolut necesara pe care o numi "Cârma" (Pidalion). El lucra zi si noapte timp de doi ani. adversar al Colivazilor si al Impartasirii dese. apoi fu transmisa Ieremonahului Teodoret. uita sa manânce. Cam in aceeasi periioada. 8 iulie). introduse corecturi proprii in Pidalion. aparuta la Leipzig in 1800. Când era chinuit de o foame puternica. compuse de asemenea un comentariu la cele noua ode scripturale intitulat Gradina Harului si traduse comentariul Psalmilor lui Eftimie Zigabinos. Dar acesta din urma. Plecând de la un comentator traditional. corectând textele gresite sau contradictorii. Imbracat in zdrente si incaltat cu saboti greoi. nu numai pentru timpul consumat in aceasta lucrare de neinlocuit ci mai ales pentru pierdera unei asemenea comori. 14 noiembrie) ce fusesera adunate cu mari dificultati si adnotate de Sfântul Nicodim la cererea Sfântului Atanasie din Paros (cf 24 iunie) si a Mitropolitului Leon din Heliopolis. el il completa cu note din abundenta. Când scria era atât de cufundat in ceea ce facea incât intr-o zi un calugar venit sa il viziteze si gasindu-l la lucru ii puse in gura o bucata de pâine proaspata. pentru a face sa coboare mintea sa in cele mai profunde parti ale inimii si sa cheme cu ardoare Sfânt Numele lui Iisus. i se aduse la cunostinta faptul ca manuscrisul operelor complete al Sfântului Grigore Palama (cf. Sfântul Nicodim depasea cu mult sarcina unui simplu traducator. putea fi gasit fie aplecat asupra unei carti fie asupra mesei sale de lucru. Izvor nesecatuit. in compania lui Silvestru din Cezareea. Nu era cunoscut sa aiba alte activitati in afara de rugaciune si de studiu. se ducea la vecinii sai la masa . Dupa ce a ramas câtva timp. punând in paralel Canoanele Sinoadelor. ca si cum nu si-ar fi dat seama de nimic. Când Sfântul lua cunostinta de carte.

Aceasta traducere a Sinaxarului de la Constantinopol. de mângâiere si de incurajare la plinatate a vietii intru Hristos. raspunse calugarilor care il intrebau daca era la odihna : "L-am facut pe Hristos sa intre in mine. pe voi care sânteti Parintii mei. calugar iconograf. Dupa ce s-a marturisit si a primit Sfânta Impartasanie. Amin. admirabil rezumat al invatamintelor morale ale Sfântului Ioan Gura de Aur. Unul din cei prezenti striga : "Era mai bine sa fi murit azi o mie de Crestini decât Nicodim!". cerându-si scuze de la frati ca nu poate sa o pastreze in secret. Termina aceasta ultima lucrare in care se regaseste intreaga sa stiinta teologica si seva sa spirituala. spuse : "Ati plecat la ceruri si va odihniti de virtutile pe care le-ati cultivat pe pamânt. cum sa nu fiu la odihna ?". Atunci a redactat el. . incrucisându-si mâinile pe piept. are si astazi autoritate in Biserica greaca si a folosit drept suport prezentului Sinaxar. la 14 iulie 1809. Sinaxarul. In vârsta de numai 57 de ani. Sarutându-le cu lacrimi. De aceea. in timp ce era doborât de anemie. Si nu numai calugari ci si mireni veniti de departe. el spuse : "Doamne. in biserica recent ridicata in cinstea sa) apoi la unul din vecinii lor. Isi parasi atunci sihastria de la Kapsala pentru a trai o vreme in chilia prietenilor sai Skurtei la Karyes (acolo sunt pastrate Moastele sale. In timpul noptii striga : "Mor. Eu sufar din cauza pacatelor mele. toti cei care fusesera raniti de pacat sau de apostazie (lepadarea de credinta). il cuprinse o asemenea pace si. unde redacta bogatul sau comentariu al canoanelor sarbatorilor (Eortodromion) si cel al xxx (Noua Scara) ce se cânta dimineata la Utrenie. Zilnic. gustând deja din slava Domnului Nostru. astfel incât Sfântul se plângea ca nu putea sa se mai dedice rugaciunii asa cum si-o dorea si ar fi vrut sa plece din nou intr-un loc pustiu si necunoscut. m-am saturat de lumea aceasta!". el lua in mâinile sale Moastele Sfânului Macarie din Corint si Partenie Skourtaios. care ar putea umple o biblioteca intreaga. Cu ale lor sfinte rugăciuni. el compuse de asemenea un Manual al Bunelor Deprinderi crestine (Hristoteia). Din zi in zi hemiplegia i se intinse la toate membrele. isi dadu sufletul in mâinile Domnului. alergau spre ascetul din Kapsale pentru a gasi vindecare si mângâiere sufletului lor. va implor sa mijlociti pentru mine pe lânga Domnul ca sa aiba mila de mine si sa ma faca demn de locul in care va gasiti voi". razele sale nu au incetat sa lumineze Biserica iar cartile sale ramân o sursa inepuizabila de invatatura. Noi calomnii facusera ca Atanasie din Paros si alti trei Colivazi sa fie condamnati pe nedrept de catre Patriarhul Grigore V. neglijând sa ceara ajutor de la Episcopi si duhovnici. profund revizuita pe baza manuscriselor sale. dar epuizat de asceza si lucrarile de editare. isi pierduse dintii si devenise aproape surd (1808). Când se facu ziua. scoate-ma de aici. El repeta cu voce tare Rugaciunea lui Iisus. mor. Dar boala il impiedica de la aceasta. Se intoarse apoi in chilia sa de la Kapsala. Starea sa de sanatate de altfel nu intârzie sa sa inrautateasca. el fu slabit intr-atât incât nici o sporire a hranei nu putea sa il vindece. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Doamne. cu pretul a doi ani de munca. destinata sa intareasca credinta Crestinilor asupriti sub jugul otoman si datorita careia multi din cei ce negau existenta lui Dumnezeu s-au convertit si s-au adaugat la glorioasa armata a Martirilor. Plin de grija ca intotdeauna fata de educatia poporului lui Dumnezeu. aduceti-mi Sfânta Impartasanie". Dupa ce s-a impartasit. Dar daca Luceafarul s-a ascuns.vietilor noilor Martiri. Sfântul Nicodim nu putu sa ii apere dar se multumi sa redacteze o Marturie de credinta. Dupa ce a mai revazut o data comentariul sau despre Anavathmoi.

miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. . stând de fata. nascut fiind din iubitori de Dumnezeu si binecredinciosi parinti. caci copilul se uita întins la maica sa. copilul si-a spart capul. i s-a taiat capul si asa a luat cununa muceniciei. sa dus la repausul cel vesnic. a batut-o. Lovindu-se cu capul de zid. om crud si salbatic la fire. si abia putând vorbi. chema numele lui Hristos. si l-a aruncat de pe scari. Si. Pentru viata sa vrednica de lauda. Dar neputând ighemonul sa-l traga la sine cu maguliri si cu mângâieri. iar fericitul Iosif a fost bagat în multe închisori si chinuit cu patimire rea. a luat ocârmuirea bisericii tesalonicenilor. Cu ale lor sfinte rugăciuni. a luat pe Fericitul Chiric. Aceasta mucenita a trait pe vremea Împaratului Diocletian. Si. marturisitorul Teodor a fost izgonit la iezerul Apoloniada.15 Iulie În aceasta luna. Doamne. Iar fericitei Iulita. Tot în aceasta zi. unde chinuia pe crestini ighemonul Alexandru. nevrând ea sa se lepede de Hristos. Tot în aceasta zi. a venit la Tarsul Ciliciei. împreuna cu bunul sau frate. Rabdând multe si de neîndurat chinuri si dosadindu-se cu foamea si cu setea si cu multe altele. prin obsteasca alegere. si netemându-se nici lasându-se înduplecat de cuvintele necredinciosului Teofil. Acesta. luând si copilul de la dânsa. Sfântul Teodor. Acest fericit a trait pe vremea împaratiei lui Teofil. dupa multe chinuri. pomenirea Sfântului Mucenic Lolian. pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Iosif. ighemonul l-a lovit cu piciorul în pântece. în vârsta de trei ani. Amin. în ziua a cincisprezecea. pomenirea Sfintilor Mucenici Chiric si Iulita. prinzând pe Mucenita Iulita. din porunca împarateasca s-a întors la Constantinopol. aflându-se acolo putina vreme. ca sa nu se închine dumnezeiestilor icoane. si frate al celui între sfinti Teodor marturisitorul si egumenul Studitilor. Din pricina prigonirii crestinilor. tragându-se cu neamul din Iconia. si a mers la Seleucia. si asa si-a dat sfârsitul. Aflând însa si acolo aceeasi pornire împotriva crestinilor. anume Fotino si Teoctista. arhiepiscopul Tesalonicului.

Se povesteste ca mai înainte de a fi prins. si rabdând multe chinuri împreuna cu dânsii. Iar nevrând a gusta din cele jertfite la idoli. si pentru faptele sale bune si pentru smerenia sa a fost facut episcop al Pidahtoei. nici semintia lui. câte un pui de cerb în dar pentru obste. Fiind prins si cercetat de Filomarh ighemonul. pe Care îl marturisea pe fata si cu îndrazneala. pomenirea Sfântului Mucenic Avudim. Tot în aceasta zi. în zilele împaratului Diocletian. l-a binecuvântat si sa rugat ca sa nu fie vânat de vânatori nici el. pentru ca erau prinsi mainainte. Evanghelii. Tot în aceasta zi. Întâmpinând cerbul. Acest sfânt a trait pe vremea împaratului Diocletian. a fost întins la stâlp si batut de noua slujitori. Tot în aceasta zi. i s-a taiat capul. si-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. pomenirea Sfântului Antioh. Tot în aceasta zi. pomenirea Sfântului Mucenic Faust. pomenirea Sfintelor Mucenite femei. a fost sfâsiat cu gheare de fier. Iar crestinii strânsi acolo junghiau cerbul si se ospatau. venea cerbul în biserica si aducea puiul si degrab iesea. pe care îl crescuse la mânastire. nu si-a aflat ucenicii. dupa citirea Sf. a fost rastignit si ranit cu sageti. Acest sfânt a trait în Sevastia Capadociei. Si astfel în fiecare an. cincisprezece mii fiind. Acest sfânt a trait în zilele împaratului Deciu. care a fost episcop Pidahtoei. pomenirea Sfintilor Mucenici cei din Pisidia. fratele Sfântului Mucenic Platon. în ziua a saisprezecea. care în foc s-a savârsit. si-a primit sfârsitul prin sabie. ci în toti anii la pomenirea sfântului sa aduca si el. la pomenirea sfântului. împreuna cu 10 ucenici ai sai. si cei ce se vor naste din el. pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Atinoghen. . Tot în aceasta zi. care de sabie s-au savârsit.16 Iulie În aceasta luna. pomenirea Sfântului Mucenic Atinoghen. dar stând neschimbat si întarit în credinta. Fiind prins si neprimind sa aduca jertfa la idoli. Fiind prins pentru credinta în Hristos. care de sabie s-au savârsit. bucurându-se în slava si cinstea sfântului. multe fiind. Si stând cinci zile pe cruce. Tot în aceasta zi. mergând la manastirea sa.

n-a încetat a face amestecare si tulburare. Si peste putine zile facând rugaciune si deschizând. si de ceilalti dreptcredinciosi. care s-au adunat la sfântul si a toata lumea al IV-lea Sinod ecumenic. Marcian a poruncit sa se faca sinod a toata lumea. si adeverind sfântul Simbol al celor 318 Sfinti Parinti. Vazând o minune ca aceasta s-au îngrozit toti. adunându-se în vestita biserica a Sfintei Eufimia. a fost o întâmplare ca aceasta: un oarecare Eutihie. Si se face pomenirea aceasta în sfânta biserica cea mare. doua tomuri si deschizând racla Sf. Acesta a fost scos si caterisit de Flavian. . Dupa ce a luat împaratia. pomenirea celor 630 de Sfinti Parinti de la Calcedon. Acest sfânt si a toata lumea Sinod s-a tinut în zilele lui Marcian si Pulheriei binecredinciosilor împarati. zicând ca Domnul nostru Iisus Hristos este într-o fire si într-o lucrare. adica drept-credinciosii si ereticii. întorcându-se mai vârtos spre credinta. monah si preot.Tot în aceasta zi. au vazut si s-au spaimântat. Amin. Pentru ca ocârmuind împaratia Teodosie. Mucenite Eufimia. Si alcatuind si o parte si alta. le-au pecetluit. Doamne. si s-au adunat 630 de episcopi. pâna ce a murit Teodosie. Pe care l-au întarit si l-au pecetluit si celelalte sinoade. adunati la Niceea. având ajutor pe cei fara de Dumnezeu fameni ai împaratului. patriarhul Constantinopolului. Si. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. s-a facut începator eresului. pentru ca au vazut tomul ereticilor lepadat sub picioarele sfintei. si le-au pus pe pieptul ei. Însa Eutihie. feciorul lui Arcadie. iar tomul dreptcredinciosilor tinut în cinstitele ei mâini. Cel ce face în toate zilele lucruri minunate si peste fire. spre întoarcerea si folosul celor multi. Cu ale lor sfinte rugăciuni. au slavit pe Dumnezeu.

Iar când a fost ca de 15 ani. si a învatat-o de la crestinii ce erau din acel sat. întrebând-o de unde este si cum îi este numele. a poftit sa savârseasca lupta muceniciei. apoi au bagat-o în temnita. si cred în numele Domnului meu". scotând-o. Dupa aceasta. pâna s-a rosit pamântul de sângele ei. Tot în aceasta zi. l-a batut pe cap si peste spinare pâna l-a slabit. pomenirea Sfintilor Mucenici Sperat si Veroniche. nascuta si crescuta în Pisidia. încât se cutremura temnita. luându-l de par si gasind un ciocan. s-a spaimântat cu totul de frumusetile ei. Amin.17 Iulie În aceasta luna. a adus-o la judecata sa si. vazând-o. Doamne. Daca a aflat de aceasta. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. . Atunci acel groaznic balaur s-a prefacut aratându-se în chip de câine negru. pomenirea Sfântului Eufrasie. ighemonul cu mânie i-a taiat capul. popa idolesc. Si. a fost supusa la multe chinuri pe care rabdându-le. speriindu-se ea foarte si îngrozindu-se. facându-se ea de 12 ani. iar sfânta. a dat-o tatal sau pe seama unei femei. a poruncit si a fost batuta cu toiege fara mila. Tot în aceasta zi. Peste putine zile. Si s-a facut cutremur mare. episcopul Ienopolei. ruga pe Dumnezeu. ea zise: "Marina ma cheama. nevrând ea a se lepada de Hristos. De aceea. fiind adusa sfânta la a doua cercetare si ramânând tare în credinta lui Hristos. Si dupa ce a murit mama ei. parea ca varsa foc împrejurul sfintei. si iata a iesit dintr-o parte a temnitei un balaur suierând tare. care cu pace s-a savârsit. în ziua a saptesprezecea. De aceea. Aceasta sfânta era din Antiohia Pisidiei. pomenirea Sfintei Marei Mucenite Marina. fiind fiica una nascuta a unui Edisie. ighemonul Olimvirie a trimis de a prins-o si a bagat-o în temnita. Cu ale lor sfinte rugăciuni. se ruga sa învete credinta crestinilor. si târându-se.

Tot în aceasta zi. aducând pe Pavel si chinuindu-L. fiind adusi în Cezareea. Tot în aceasta zi. aflând vreme cu bun prilej. au stat de fata înaintea ighemonului Firmin. fiind întins pe pat de fier înrosit. fiind bagat într-un cuptor cu foc. Teis si Valentina. arzându-le talpile picioarelor cu arsuri iuti. De aceea. pomenirea Cuviosului Pamvo. se ruga cu glas mare pentru crestini. pomenirea Sfintilor Mucenici Dasie si Maron. Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi. cetatea Misiei din Tracia. tăcere şi rucodelie (lucrul mâinilor) mare" . pomenirea Sfântului Mucenic Marchel care. rob fiind unui elin în zilele lui Iulian Paravatul si ale lui Capitolie Vicarul. pomenirea Sfintilor Mucenici Pavel. pomenirea Sfântului Mucenic Emilian de la Dorostorum. Sfantul Antonie cel Mare (preznuit la 17 ianuarie) spunea despre el ca "din frica de Dumnezeu a făcut Duhul lui Dumnezeu să locuiască în el" (apotfegma Pimen 75 din Patericul Egiptean). s-a savârsit. Acest sfânt era din Durostor. Apoi tuturor li sa taiat capul. a intrat în capistea idolilor si a sfarâmat toti idolii si a risipit jertfele. pentru iudei si pentru samarineni si ca sa înceteze prigoana. Însa fiind supusi altii la chinuri pentru aceasta. Tot în aceasta zi. Si. Avva Pimen cel Mare (praznuit la 27 august) spunea despre el: "trei fapte trupeşti am văzut noi la avva Pamvo: nemâncarea până seara în fiecare zi. Iar sfântul Teodor Studitul spunea despre el ca era "înflacarat în lucrare si în cuvânt". care de sabie s-au savârsit. care cu pace s-a savârsit. si-a dat sufletul la Dumnezeu in anul 363 de la Hristos. în ziua a optsprezecea. Acesti frati egipteni cu neamul. pomenirea Sfântului Mucenic Iachint cel din Amastrida.18 Iulie În aceasta luna. Iar Sfânta Teis a fost suvitata fara mila. au fost chinuiti cu sabie si cu foc. el a mers de s-a vadit si a fost batut cu vine de bou si. Sfantul Pamvo a trait viata pustniceasca in desertul Nitriei (muntele Nitria) din Egipt. Crezând el în Hristos si scârbindu-se de idoli. luând un ciocan. .

Tot în aceasta zi. El a trăit mai târziu şi a fost condamnat de Cel de-al Patrulea Sinod Ecumenic) precum şi Ammonius. pomenirea celui întru sfinti Parintelui nostru Stefan cel din Amasia. Cu ale lor sfinte rugăciuni. care adesea vorbesc cu Dumnezeu. vorbind fraŃilor care stăteau în picioare lângă patul său de moarte. ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea". devenit apoi Episcop al Hermopolisului (diferit de un alt Dioscor. în timp. Desi fara carte. şi poate că voi putea. Doamne. a invatat Scripturile si a fost hirotonit preot in anul 340. Aceste cuvinte pătrunseră adânc în sufletul său iar el încercă să le urmeze pururea. Eusebiu şi Eftimie. A murit la vârsta de 70 de ani. La începutul vieŃii sale monastice.S-a nascut catre anul 303 dupa Hristos si a fost unul din primii pustnici care s-au alaturat lui Avva Amun la Nitria. cu ajutorul lui Dumnezeu. A adormit intru Domnul in mijlocul fratilor si ucenicilor la anul 374. Tot în aceasta zi. Mai mult. Spunea: "Trebuie mai întâi să mă gândesc. Sfântul Pamvo a auzit versetele Psalmului 38 al lui David: "Păzi-voi căile mele. Sfântul Pamvo se deosebea prin smerenia sa dar în acelaşi timp avea preŃuire înaltă pentru vocaŃia de monah şi îi învăŃa pe mireni să respecte pe monahi. Din zicerile cuviosului avva Pamvo din Patericul Egiptean. . Sfântul Pamvo le spuse : "Mă duc la Domnul. să dau un răspuns". pomenirea înnoirilor bisericii Preasfintei Stapânei noastre de Dumnezeu Nascatoarei întru ale lui Calistrat. pomenirea celui întru sfinti Parintelui nostru Ioan. ca unul care nu am început încă să-I slujesc". arhiepiscopul Constantinopolului. Tot în aceasta zi. mitropolitul Calcedonului. Odată Sfânta Melania cea Tânără (31 Decembrie) i-a adus Sfântului Pamvo o sumă mare de arginŃi pentru nevoile mănăstirii dar el nu-şi părăsi lucrul şi nici nu se uită la banii ce-i fuseseră aduşi. un eretic şi Patriarh al Constantinopolului. Ucenicii Sfântului Pamvo au devenit mari asceŃi : Dioscor. Numai după cererile îndelungi ale Sfintei Melania el îi permise să dea milostenia unui frate monah pentru a o împărŃi după nevoile mănăstirii. Sfântul Pamvo a fost pentru ucenicii săi un model de iubitor al muncii. Se spune ca uneori faŃa Sfântului Pamvo strălucea ca fulgerul aşa cum strălucise chipul lui Moise. Amin. De aceea. când era întrebat ceva răspundea doar după îndelungă meditare şi rugăciune. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. menŃionaŃi în viaŃa Sfântului Ioan Gură de Aur.

19 Iulie
În aceasta luna, în ziua a nouasprezecea, Preacuvioasei Maicii noastre Macrina. pomenirea

Sora a sfântilui Vasile cel Mare (praznuit la 1 ianuarie) si a sfântului Grigorie de Nyssa (praznuit la 10 ianuarie), sfânta Macrina era cea mai mare din cei zece copii ai acestei familii de sfinti. La nasterea ei (anul 327), un personaj misterios i-a aparut in trei rânduri mamei ei, poruncindu-i sa dea copilei numele de Tecla, prima mucenita si modelul fecioarelor crestine (praznuita la 24 septembrie). Ea a pastrat secret acest nume si a dat copilei numele bunicii ei, Macrina cea Batrâna, care a fost ucenita a sfantului Grigorie Taumaturgul (praznuit la 17 noiembrie) si a trait câtiva ani in padurile din Pont, in timpul Marii Persercutii. Aceasta sfânta, fiind împodobita cu frumusetea trupului si de neam bun, a fost logodita dupa un mire asemenea ei. Si numai cât se logodira, logodnicului ei, prin locuri straine, i sa întâmplat moarte. Iar fericita Macrina, vrând altii multi sa o ia, si-a ales vaduvia, cu nimic ispitind-o dulceata nuntii. De aceea, osebindu-se de toata împreunarea lumeasca, traia cu maica-sa, silindu-se si nevoindu-se cu dumnezeiestile Scripturi, si hranind, ca o a doua mama, pe cei ce erau nascuti dupa dânsa, frati si surori. Caci, fiind de toti zece prunci, ea era mai mare. Si traind cu cuviinta si sihastreste pâna la cea de apoi rasuflare, catre Domnul s-a dus.

Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Die, facatorul de minuni.
Sfântul Die s-a născut dintr-o familie de credincioşi în Antiohia - Siria, spre sfârşitul sec. al IV-lea. Încă din tinereŃe s-a remarcat prin felul său de viaŃă. Obişnuia să mănânce puŃin şi nu în fiecare zi, stăpânindu-şi trupul prin privegheri şi neîncetate rugăciuni. Pentru aceste nevoinŃe, Sf. Die a ajuns la despătimire şi a primit de la Domnul darul facerii de minuni. În vremea aceea, Dumnezeu i-a apărut într-o viziune şi i-a dat poruncă să meargă la Constantinopol şi să-I slujească Lui şi poporului de-acolo. Astfel, Sf. Die s-a stabilit într-un loc singuratic, în spatele oraşului, ducând război cu vrăjmaşul care dorea să-l gonească. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea şi iată că toiagul său a înfrunzit, a început să crească şi a devenit un stejar falnic care a stat multă vreme în picioare, chiar şi după moartea lui.

Oamenii din împrejurimi veneau la sfânt pentru sfaturi şi cuvinte folositoare, găsind acolo tămăduire pentru neputinŃele sufleteşti şi trupeşti. Sf. Die îi vindeca pe bolnavi cu rugăciunea şi tot ce primea dădea săracilor, nevoiaşilor şi celor bolnavi. Chiar şi împăratul Teodosie cel Tânăr, auzind de faptele Sf. Die, a venit la el însoŃit de Patriarhul Atticus al Constantinopolului (406-425) pentru a primi binecuvântare. Împăratul a vrut să construiască o mănăstire în locul unde se nevoia Sf. Die, aducând chiar cele necesare construcŃiei. Apoi l-a hirotonit preot după care l-a numit egumen. În scurt timp, mulŃi fraŃi întru Hristos sau adunat la mănăstirea Sf. Die. Ceea ce lipsea pe atunci mănăstirii era o fântână. Călugării săpaseră multă vreme fără să găsească fir de apă dar prin rugăciunile sfântului Dumnezeu le-a dăruit un izvor de apă cristalină care a umplut fântâna până sus. Altă dată, tot prin rugăciunile sale, sfântul a readus la viaŃă un om înecat. Dumnezeu a făcut multe minuni prin Sf. Die. Pe când era deja foarte bătrân, Sf. Die s-a îmbolnăvit grav. Şi-a luat rămas bun de la fraŃi, a primit Sfintele Taine şi a rămas nemişcat în patul său ca şi când ar fi murit. SfinŃia Sa Patriarhul Atticus (prăznuit în duminica din săptămâna brânzei) a venit la mănăstire pentru slujba de înmormântare împreună cu Patriarhul Alexandru al Alexandriei care se afla pe atunci în Constantinopol. Dar sfântul părinte s-a ridicat de pe patul de moarte spunând că Dumnezeu i-a mai îngăduit 15 ani de viaŃă. Foarte mult s-au bucurat fraŃii la auzul acestor cuvinte. Astfel, după încă 15 ani de viaŃă, în care a păvăŃuit, a vindecat şi a odihnit pe cei nevoiaşi şi neputincioşi, i-a fost anunŃată plecarea sa la Domnul de către un bărbat luminos îmbrăcat în haină preoŃească apărut în altarul bisericii. MulŃumind la Dumnezeu că i s-a arătat clipa morŃii, Sf. Die s-a săvârşit în pace fiind înmormântat în mănăstirea sa.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor patru împreuna-sihastri, care cu pace s-au savârsit. Tot în aceasta zi, pomenirea celui dintre Sfinti Parintelui nostru Teodor, care a sihastrit în Lavra Sfântului Sava, si apoi s-a facut arhiepiscop al Edesei.
Sf. Teodor, Episcopul Edesei, s-a născut în oraşul sirian Edesa, fiind toată viaŃa sa un vas luminat al minunilor lui Dumnezeu, Cel mărit întru sfinŃii săi. La vârsta de 12 ani după ce şi-a pierdut părinŃii şi şi-a dat toate bunurile săracilor, s-a dus la Ierusalim unde a fost tuns la Lavra Sfântul Sava cel SfinŃit. După 12 ani de severă ascultare monahicească, urmaŃi de alŃi 24 de ani de pustnicie şi abstinenŃa, Domnul L-a chemat pe înduhovnicitul părinte să fie episcop ca să ajute la luminarea oamenilor. După moartea Episcopului Edessei nu s-a găsit urmaş mai vrednic decât Sf. Teodor, fiind ales cu îngăduinŃa Patriarhilor Antiohiei şi Ierusalimului, a clerului şi poporului. Nu i-a fost uşor sfântului să-şi părăsească viaŃa în pustnicie dar s-a supus voii lui Dumnezeu, asumându-şi sarcina de a păstori enoriaşii Bisericii Edessa, în timpul împăratului bizantin Mihail şi a mamei sale Teodora (842855). În timpul sfintei slujbe de sfinŃire ca episcop, o minune a avut loc în biserică, şi anume: oamenii au văzut cum un porumbel alb ca zăpada a zburat din cupola bisericii şi s-a aşezat pe capul noului episcop. Sf. Teodor a

făcut toate eforturile pentru a conduce turma sa foarte bine, fiind pentru toŃi un model de credinŃă, prin cuvinte, viaŃă şi iubire. Prin exemplul vieŃii sale sfinte, el şi-a călăuzit turma sa spre mântuire. Teodor a luptat mult cu ereticii apărând cu străşnicie biserica sa de tentaŃii străine şi învăŃături mincinoase. Părintele Teodosie Stilitul, văzător cu duhul, îl sprijinea şi îl ajuta pe Sf. Teodor în lupta spirituală pentru comunitate, nevoindu-se în pustnicie nu departe de oraş, lângă mănăstirea Marelui Mucenic Gheorghe. Cu binecuvâtarea părintelui, Sf. Teodor a pornit într-o călătorie la Bagdad, în vizită la califul Mavi ca să-i ceară socoteală pentru măsurile nedrepte luate împotriva ortodocşilor. Ajungând la Mavi, sfântul l-a găsit pe acesta grav bolnav. Cerând ajutor la Dumnezeu, sfântul episcop aruncă puŃin pământ de la Mormântul Domnului într-un vas cu apă şi i-l dădu ca să-l bea. De îndată ce l-a băut, califul s-a vindecat şi din recunoştinŃă, a fost de partea sfântului în doleanŃele pe care le-a avut, ascultându-i bucuros învăŃăturile. În cele din urmă, împreună cu trei apropiaŃi de-ai lui, a acceptat botezul în creştinism, luând numele de Ioan. Mărturisindu-şi toŃi credinŃa în Dumnezeul creştinilor în faŃa musulmanilor, califul Ioan şi ceilalŃi trei au fost omorâŃi. Califul le-a apărut în acelaşi timp în vis Sfântului Teodor şi Sfântului Teodosie, spunându-le că i s-a dăruit să sufere moarte pentru Hristos şi Hristos l-a numărat cu ceilalŃi Mucenici. El a promis că se vor întâlni în scurt timp în rai. Acest lucru a fost un semn pentru sfântul Domnului că se apropia sfârşitul său. În 848, aflându-se din nou în singurătate la Lavra Sf. Sava cel SfinŃit, Sf. Teodor s-a săvârşit în pace. Sf. Teodor a lăsat creştinilor scrierile sale edificatoare. "ViaŃa Sf. Teodor al Edessei" a fost foarte citită în sec. al XVI-lea şi al XVII-lea, fiind păstrată în mai multe manuscrise.

Tot în aceasta zi, aflarea moastelor sfântului Serafim de Sarov.
Moastele sfantului Serafim de Sarov au fost descoperite in ziua de 3 iulie 1903. Zilele urmatoare a avut loc o mare procesiune la care au participat mai mult de 200.000 de persoane si familia regala a Rusiei. Sfântul a fost canonizat de Biserica Rusa in mod festiv la Sfânta Liturghie din 19 iulie 1903.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

20 Iulie
În aceasta luna, în ziua a douazecea, pomenirea suirii la cer cea de foc purtatoare a Sfântului, Maritului Prooroc Ilie Tesviteanul.
Sfântul si marele Profet Ilie, acest inger intrupat in carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide si inchide cerurile, era de origine din Tesvi in Galaad. Traditia apocrifa, care a transmis aceste detalii despre nasterea Profetului, precizeaza ca el era din tribul lui Aaron si deci era Preot. Dar nu se gaseste nici o urma despre acestea in relatarea Scripturii pe care o rezumam in cele ce urmeaza (cf. III Regi 17-20 ; IV Regi 1 si 2). Se spune ca la nasterea sa tatal sau a vazut oameni imbracati in alb invelindu-l in scutece de foc si, dându-i numele, i-au dat sa manânce o flacara, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul intregii sale vieti. Inca din copilarie, tinea strict toate poruncile Legii si se tinea in permanenta in fata lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferenta, post neîncetat si rugaciune arzatoare, care ii facura sufletul ca focul si facura din el modelul vietii manastiresti. Pe vremea când Ahab a urcat pe tronul regatului din Nord, aflat in schisma inca din vremea lui Ieroboam, lipsa de piosenie si depravarea predecesorilor sai ajunse la culme. Incurajat de sotia sa, respingatoarea Izabel, el ii persecuta pe Profeti si pe toti oamenii ramasi credinciosi lui Dumnezeu si se inchina idolilor Baal si Astarte. Profetul Ilie se duse atunci la rege si ii spuse : "Domnul e viu, Dumnezeul Armatelor, Dumnezeul lui Israel, in fata caruia stau astazi ! Nu, nu va fi in acesti ani nici roua nici ploaie decât prin cuvânt din gura mea ! ". La cuvintele Profetului o secete groaznica se abatu atunci, ca febra, asupra pamântului : totul fu secat, devastat, ars ; barbatii, femeile, copiii, animalele domestice si animalele salbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se ofileau si nimic nu scapa urgiei ingaduite de Dumnezeu, cu speranta ca foametea va face pe poporul lui Israel sa se caiasca si sa se intoarca la credinta. Din porunca lui Dumnezeu, Profetul, acoperit cu o piele de oaie si invesmântat cu piele de vitel, parasi tinutul lui Israel si se duse la râul de Chorrath (Kerrith), aflata dincolo de Iordan (dupa traditia bisericeasca, in acest loc a fost ridicata apoi manastirea Hozeva, care mai exista si astazi, si unde a trait si sfantul Ioan Iacob Hozevitul). Se adapa cu apa cascadei iar Domnul ii trimise corbi - animale pe care evreii le considerau impure si care

ca sa trezeasca in profet mila pentru poporul care suferea. astfel incât sa se umple santul. pagâna. sapa un sant larg in jurul Altarului. in directia marii. ea puse inainte de toate datoria ospitalitatii si indata ce Profetul i-o ceru. Epuizat de cât mersese in pustiu. Trecusera câteva zile de când Ilie era gazduit la aceasta vaduva când iata ca fiul ei muri. lemnul si apa. falsii profeti fura prinsi si omul lui Dumnezeu le taie beregata cu propriile sale mâini la râul Cison.aveau reputatia unei mari cruzimi fata de progeniturile lor . cu faina si uleiul pe care le mai avea. ea ii pregati o pâine. care nu se temuse de multimea falsilor profeti. care aduna lemne pentru a coace pâine pentru ea si fiul sau. Ilie râdea de ei. Ilie ajunse la o vaduva saraca. Acest ajutor dumnezeiesc il . iar a saptea oara un norisor isi facu aparitia. il acuza pe omul lui Dumnezeu ca ar fi adus nenorocirea asupra casei ei. De sapte ori trimise pe slujitorul sau sa priveasca orizontul. Când regina Isabel afla de masacrul profetilor sai. Ilie il lua pe copil. Un Inger al Domnului i se arata atunci cu o pâine si un urcior de apa. incepu sa se roage. apoi urca in vârful Carmelului si. nu voia sa isi arate mila mai inainte ca Ilie sa fi inteles ca el nu doreste moartea pacatosilor ci intoarcerea lor la credinta (cf. Dumnezeu isi trimise slujitorul sau la Sarepta din Sidon. plecându-se asupra pamântului. atunci duceti-va la el ! ". din zori pâna in seara. profetind astfel invierea mortilor. el il inapoie pe tânarul baiat viu mamei sale. Iezechiel 33 :11). Tot poporul cazu atunci cu fata la pamânt strigând : " Cu adevarat Domnul este singurul Dumnezeu ". se enerva cumplit si se jura sa se razbune. dar Dumnezeu. se aseza la umbra unui copac si ii ceru lui Dumnezeu sa ii ia viata inapoi. taindu-si carnea. Profetul inalta un Altar cu 12 pietre. apa din belsug peste victima. Ilie zise falsilor profeti : " Pâna când veti schiopata in genunchi ? Daca Domnul este Dumnezeu. Ilie. invocându-l pe Dumnezeul lui Abraham. respectând juramântul Profetului sau. cu capul intre genunchi si mintea adunata in inima. pe care pusese taurul jupuit de piele. pentru a trezi inca o data in el mila. lasându-l sa vada de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei.pentru a-i duce pâine dimineata si carne seara. devorând jertfa. Pe data coborî foc din cer. si porunci sa fie varsata. in durerea ei. Apoi adresa spre cer un strigat puternic. raspândind pe pamânt binecuvântarea cereasca. dar fara sa aprinda focul si ii lasa pe falsii profeti sa aduca primii sacrificiul. de teama ca zeul lor sa nu fi adormit sau sa nu fie ocupat cu alte treburi. reprezentând cele 12 semintii ale lui Israel. pe cel pe care il cautase peste tot cu slugile sale si il invita sa adune pe tot poporul lui Israel pe muntele Carmel ca martor al confruntarii sale cu cei 450 de profeti ai lui Baal si cei 400 de profeti ai padurilor sacre intretinuti de infama Izabel. incurajându-i sa strige mai tare. Când cascada seca si ea. fu parasit de harul lui Dumnezeu si cuprins de lasitate se ascunse in Bersabeea in pamântul lui Iuda. dar in zadar. La venirea serii. cerul se intuneca si ploaie cazu din belsug. In ciuda saraciei in care se afla. pentru a-i anunta ca urgia avea in curând sa inceteze. liber. Ilie se arata in fata regelui care ramase surprins sa il vada venind. in trei rânduri. mergeti dupa el ! Daca este Baal. Din porunca lui Ilie. il urca la etaj acolo unde locuia el si dupa ce a suflat de trei ori asupra trupului neinsufletit chemându-l cu strigate puternice pe Dumnezeu. Cum femeia. Il trimise deci pe Profet la regele Achab. covata sa cu faina si urciorul sau cu ulei nu se mai golira pâna la revenirea ploii. lui Isaac si al lui Iacov. El ceru ca doi tauri sa fie pregatiti pentru sacrificiu si sa fie asezati pe rug. Seceta isi abatuse nenorocirea peste tot tinutul de peste trei ani si mare parte din populatie fusese deja decimata . Cind toata lumea fu adunata. Acestia il invocara cu strigate pe Baal. El il anunta apoi pe Achab ca seceta avea in curând sa inceteze. Primi fara intârziere rasplata ospitalitatii sale : la cuvântul Profetului.

cerând . indeplinind misiunea pe care i-o incredintase Dumnezeu. o infasura si lovi apele. Domnul aproba pocainta lui si anunta prin Profetul sau ca nu va da frâu liber mâniei Sale decât sub domnia fiului sau. Al treilea ofiter il ruga sa il crute iar Ilie il asculta si se duse la rege. se imbraca cu un sac si tinu post. Ajuns pe malul Iordanului. dar Domnul nu era in cutremur . caci Dumnezeu era in adierea usoara. Ilie ii raspunse : " Daca ma vei vedea pe când voi fi inaltat la cer. Horeb (vârful muntelui Sinai. In timpul celor 12 ani ai domniei sale el suprima cultul lui Baal. care nu se mai manifestase pentru o vreme. câinii aveau sa sfâsie trupul lui Isabel pe zidul de fata de la Yizreel. dar Domnul nu era in furtuna . Dupa 15 ani de profetii. muntii fura despicati iar stâncile sparte. Domnul ii spuse ca. Dumnezeu ii porunci sa iasa si sa stea pe munte pentru a-l vedea. Ohozias . Ilie isi arunca peste el haina lui facându-l discipolul sau (cf. om superstitios. un cutremur.facu sa isi reimprospateze fortele si putu sa mearga 40 de zile in pustiu. apoi pe Elisei ca urmas. departe de a fi singurul dintre drepti.la sfatul lui Isabel ca acesta sa fie omorât. asa ti se va da ". Profetul Ilie. Când Elisei ii ceru sa primeasca indoita parte din harul sau profetic. Ilie isi lua haina din piele de oaie. au doborât Altarele tale si Ti-au ucis Profetii. Ilie se duse de la Galgalla Bethel. dar Domnul nu era in foc. pe acelasi loc unde Dumnezeu i se aratase lui Moise. Ilie isi ascunse fata cu haina sa si se tinu sub pestera. La aceste cuvinte. Se facu atunci o furtuna puternica. Ohozias nmuri intr-adevar la câteva zile iar fratele sau Ioram deveni rege al lui Israel. am ramas singur iar ei incearca sa imi ia viata ". El mai spuse ca nefericirea avea sa se abata peste toata casa lui Achab. Ilie raspunse : " Sânt plin de sârguinta pentru Domnul atot-puternic caci fiii lui Israel au parasit legamântul Tau. care se despartira pentru a-i lasa sa treaca pe uscat. Dar in doua rânduri. Profetul Ilie se prezenta in fata solilor. iar dupa furtuna. De aceea Dumnezeu abatu necazul asupra casei sale si indeplini profetia facuta de Ilie in timpul lui Achab : Iehu lua puterea in urma unei conspiratii impotriva lui Ioram si. anuntând ca regele nu se va mai scula. insotit de Elisei care nu voia sa isi paraseasca invatatorul. lua prelua puterea. un foc. pâna la muntele lui Dumnezeu. un foc coborî din cer si ii mistui pe soldati. dar nu facu sa inceteze pacatul lui Ieroboam care daduse nastere schismei in rândul poporului lui Dumnezeu si incurajase idolatria. 14 iunie) Regele Achab continua insa cu faptele sale lipsite de piosenie si pusese stapânire pe vita-de-vie a lui Nabot din Yizreel . regele fu cuprins de cainta : isi sfâsie hainele. Exod 33). Sângele sau se scurse pe zid iar câinii ii mâncara trupul mai inainte ca ea sa fi putut fi ingropata. fu trimis de Domnul in Samaria si spuse regelui : " Chiar pe locul in care câinii au lins sângele lui Nabot câinii vor linge si sângele tau iar prostituatele se vor lafai in sângele tau ". anuntându-i chiar el ca avea sa moara pentru ca ceruse ajutor de la falsii zei. alti sapte mii de Israeliti nu isi plecasera genunchii in fata lui Baal si ii porunci sa se intoarca pe acelasi drum pentru a unge pe Hazael ca rege al Siriei si pe Iehu ca rege al lui Israel. din porunca Profetului. regele intelese ca era vorba de Ilie si trimise o armata de 50 de oameni pentru a-l aresta. Isabel fu omorâta aruncata din inaltul unei ferestre. Gasindu-l pe Elisei ocupat cu aratul pamântului cu 12 perechi de boi. intrând el in orasul Yizreel. cf. Dupa foc se auzi o adiere usoara. Achab muri la putina vreme iar fiul sau. Cum o auzi. Si pe când mergeau ei astfel prin . Cazând bolnav trimise soli in cautarea unui oracol pe lânga Baal Zebud la Egron (Akkaron). De acolo se dusera la Ierihon. Când transmisera acest mesaj. descriindu-l pe Profet. Intra in adâncul stâncii in care se ascunsese in trecut Moise si Dumnezeu ii vorbi noaptea.

astfel Ilie va fi. fapt imposibil inainte de invierea si inaltarea lui Hristos. Traditia ecleziasta a vazut adesea in cei doi martori. El lua haina Profetului care cazuse peste el si lovind apele de doua ori putu sa traverseze Iordanul. premergatorul celei de a doua veniri. Coborând de pe muntele Taborului. cu mama sa să scrie şi să citească. Ilie fu judecat demn de a vedea fata in fata slava Dumnezeului intrupat. facând aluzie la Sfântul Ioan Botezatorul care venise sa pregateasca propria Lui venire. Ilie urca in car si fu "ca" luat in cer (Parintii au subliniat ca acest " ca ". Sfântul Ilie. intr-un rotocol. Născut la 27 octombrie 1837 în satul Qvareli din Kakheti. un car de foc tras de cai scaparatori aparu intre ei. in Georgia. pe Enoh si Ilie. se crede. a învăŃat la început acasă. Patriarh de Antiohia. dupa cum invata Profetii (Malahia 3 :23). pomenirea sfântului Ilie Chavchavadze (cel Drept). Tot în aceasta zi. care au fost paziti de moarte in acest scop." aparŃine nobilei familii Chavchavadze. pomenirea sfântului Flavian al II-lea. in timp ce Elisei striga : " Parinte. iar anii petrecuŃi cu acesta . Tot în aceasta zi. Reprezentant de vaza al ordinului profetic ajuns prin râvna sa pe culmea cea mai de sus a virtutii." sau "Părintele poporului" şi "cel Drept. la sfârsitul veacurilor. Hristos le raspunse : " Ilie a venit deja si ei nu l-au cunoscut ci l-au tratat dupa cum au vrut ei ". Astfel inaltat in inaltimi cu trupul. discipolii il intrebara pe Domnul daca Ilie trebuia sa vina inainte de invierea mortilor pentru a pune toate lucrurile inapoi cum au fost. Profetul Ilie prefigura Inaltarea Domnului Nostru Iisus Hristos iar prin trimiterea hainei sale peste discipolul sau. care anunta a doua venire a Domnului Nostru Iisus Hristos. pe lângă rugăciunea şi legea lui Dumnezeu. el vestea coborârea Sfântului Duh in ziua Rusaliilor (cf. dar ca a scapat mortii. Tot în aceasta zi. adaugat in versiunea Septanta arata ca Ilie nu a fost dus cu trupul la Cer. alaturi de Moise si de cei trei Apostoli in ziua Schimbarii la fata (cf. precum Enoh si a fost retinut de Dumnezeu intr-un loc necunoscut. 33). La vârsta de opt ani a fost trimis să studieze cu Arhidiaconul Nikoloz Sepashvili din Qvareli. cu duhul si cu puterea lui Ilie (Luc 1 :17). numit şi "Regele neîncoronat al Georgiei. Condacul Profetului Ilie. Patriarh de Ierusalim. carul lui Israel si caii sai ! ". care vor muri in ultima lupta împotriva lui Antihrist (Apocalipsa 11). Parinte. salutat de Fiii Profetului care strigau : " Duhul lui Ilie s-a lasat asupra lui Elisei ! ". Matei 17). pomenirea sfântului Ilie I (întâiul). Asa cum Ioan fu Inaintemergetaroul primei veniri in trup a Fiului lui Dumnezeu. pâna in ultima zi). Sfântul Roman Melodul.pustiu taifasuind.

care a fost. Acolo au fost atacaŃi de o bandă de militanŃi social-democraŃi care l-au împuşcat pe Ilie. Obiectivele principale ale vieŃii sale au fost restaurarea independenŃei naŃionale şi autonomia Bisericii Georgiene. iar mai târziu la gimnaziul curŃii. limba şi credinŃa. În 30 august 1907. Macrina. Chiar dacă rezultatele sale ca student erau remarcabile. Acest mare filozof. erau în drum spre Saguramo când trăsura în care erau s-a oprit brusc dincolo de Mtskheta. Era fascinat de istoria georgiană şi îşi petrecea majoritatea timpului în bibliotecă. În 1857 Ilie s-a înscris la Facultatea de drept din cadrul UniversităŃii St. Într-adevăr. aproape de pădurea Tsitsamuri." De aceea a căutat să inspire concetăŃenilor săi respectul pentru gloriile trecute ale naŃiunii şi credinŃa strămoşilor lor faŃă de legea creştină şi faŃă de poporul georgian. unde şi-a dat toată silinŃa să se desăvârşească ca individ. Ilie a luptat cu toată convingerea de-a lungul întregii sale vieŃi. l-a rugat pe guvernatorul general să-i graŃieze pe criminali. cercetînd intens documente vechi şi demascînd pe cei care falsificaseră istoria şi denigraseră poporul georgian. deoarece aceasta ar fi fost şi dorinŃa lui Ilie. aşa încât fraŃii rămaşi orfani au trecut în grija mătuşii lor. Ilie avea convingerea că o naŃie care-şi uită istoria este ca un cerşetor "care nu ştie de unde vine şi încotro se-ndreaptă. pentru care Sf. nici . de fapt. văduva lui. Zelul său patriotic nu a lăsat indiferenŃi pe cei din jurul său. Dacă nu le vom proteja. Petersburg. a fost şi unul din fondatorii Băncii Agrare Georgiene. după cum putem citi în poemul profetic "Rugăciune": Tatăl nostru Carele eşti în ceruri ! Cu blândeŃe îngenunchiez acum în faŃa Ta şi nu cer nici bogăŃie şi nici slavă. care ar fi motivat că acei oameni erau şi ei "fraŃi sărmani aflaŃi în rătăcire". georgienii. Curtea Militară din Caucaz i-a condamnat pe ucigaşii lui Ilie Chavchavadze la moarte prin spânzurare dar Olga. Ilie nu era interesat să încununeze studiile sale cu o diplomă în drept. Ilie şi-a continuat educaŃia la un internat din Tbilisi. Ilia Chavchavadze şi soŃia sa Olga (Guramishvili)." dovedind astfel pasiunea sa pentru limba georgiană şi explicînd eforturile sale ca această limbă să rămână limba principală de studiu în şcoli. Ilie cel Drept era deseori auzit spunînd acestea: "Noi. PărinŃii săi au murit devreme. Astfel. fondîndu-se astfel Societatea pentru propagarea alfabetizării poporului georgian. De asemenea. studiind arhivele şi căutînd texte georgiene vechi. am moştenit trei daruri sfinte de la strămoşii noştri: pământul. a început o muncă laborioasă de istoric. studiind şi citind foarte mult. de aceea în anul IV a părăsit facultatea şi s-a întors în Georgia. Ilie şi-a iertat răufăcătorii cu mult timp înainte. astfel încât aceştia complotau să-l piardă. liceul. cum ne vom mai putea numi oameni?" Însă faptele patriotice şi duhovniceşti ale lui Ilie deranjau pe cei care aderaseră la noua ideologie ateistă.aveau să lase urme de neşters în viaŃa acestui sfânt. iniŃiind şi o mişcare de documentare a tradiŃiilor populare orale. Ilie a înfiinŃat un depozit al manuscriselor şi antichităŃilor georgiene. scriitor şi istoric repeta adesea ideea că "o naŃiune care şi-a pierdut limba nu mai poate exista ca naŃiune.

Cu ale lor sfinte rugăciuni. Aş vrea doar ca sufletul meu să se odihnească în rai. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. inima să mi se umple de strălucirea iubirii pentru Tine. se savârsesc înnoirile bisericii cinstitului Înaintemergator si botezator Ioan din preasfânta manastire a Studionului. . Ilie "cel Drept.rugăciunea mea nu o voi face goală cerînd cele lumeşti. la Constantinopol." Tot în aceasta zi. că nu ştiu ce fac! În 1987 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene a decis că Ilie Chavchavadze merită să fie în rând cu sfinŃii şi a fost canonizat ca Sf. să pot cere iertare pentru duşmanii mei. Doamne. chiar dacă aceştia îmi străpung inima: Iartă-i. Doamne. Amin.

cu atâta slavoslovie si cu multime de oameni cântând. adica: sa ia aminte la râul Babilonului cel numit Hovar si. Acesta era fiul lui Vuzi. pe care este obicei sa le pazeasca monahii cei nou tunsi. s-au aratat moastele sfântului ca fiind purtate cu cinste si cu pompa. închinându-se lemnului celui de viata facator. a dat si acest preamarit semn. pomenirea Preacuviosilor Parintilor nostri Simeon. au mers la Mânastirea Sf.21 Iulie În aceasta luna. cel ce s-a facut nebun pentru Hristos. Si s-a alaturat si evreul. Si mergând înainte la pustiu. si a proorocit 20 de ani. aratând multe minuni cu acea prefacere a lui. încât evreul vazând ca duceau pe sfântul numai doi oameni. apucând mai înainte de întruparea Domnului cu patru sute saptezeci si sapte de ani. iar fericitul Simeon s-a întors la sfânta cetate si. Dar au iesit din mânastire mai înainte de a plini cele sapte zile. cel ce era atunci egumen. Si s-au cunoscut dupa moartea lui minunile lui. din Arira. Ioan a ramas în pustiu pâna la sfârsit. si l-a acoperit cu mâinile lui. pamântul parintilor. Si dupa câteva zile venind prietenul sau Ioan cel ce pustnicise cu dânsul. în ziua a douazeci si una. zise: "Fericit esti tu. Iar când au fost robiti evreii în Babilon. nescaldat. a fost dus si el împreuna cu ei. pomenirea Sfântului Prooroc Iezechiel. Acesti sfinti au trait în cetatea Edesei ce se afla în Siria. Si dupa ce a proorocit multe proorocii poporului iudeu. s-a dus la cetatea Emesa si. si-l îngropa. Gherasim si au fost tunsi monahi de Sf. asa negrijit. ai luat puterile ceresti de te slujesc cu laude". când vor vedea ca seaca. si trecând cu dânsul pe lânga casa unui evreu. au ramas în el patruzeci de ani. nebune. s-a rugat lui Dumnezeu ca sa fie ascuns de catre oameni. Si prefacându-se ca este nebun. traind cu toata nevointa si cu petrecerea cea grea. Tot în aceasta zi. ca neavând oameni sa te slujeasca. si Ioan împreuna-pustnicul. Fiind patrunsi de dragoste dumnezeiasca. s-au dus la sfânta cetate si. pe vremea împaratiei lui Iustin cel tânar. si ducându-l pâna la un loc unde erau oameni multi. atunci sa aiba nadejdea ca va sa . a raposat în Domnul. Iata cea mai de pe urma: Luându-l doi oameni ca sa-l îngroape. l-a aflat ca sa mutat catre Domnul. netamâiat si neslujit cu cântari. Nicon. închinându-se mormântului Domnului celui de viata purtator.

uscat la fata si barba având-o deasa. Tot în aceasta zi. si a zis ca iarasi se va zidi. Tot în aceasta zi. . pomenirea Soborului Sfântului Mucenic Acachie la Eptascala. Deci l-a îngropat pe el poporul lui Israel în tarina lui Tur. facând înaintea lor semne. Si a facut ca serpii sa le omoare pruncii si dobitoacele lor. care de sabie s-a savârsit. si multora ce lesinasera le-a cerut de la Dumnezeu viata si mângâiere. a dat evreilor celor ce flamânzisera hrana îndestulata de peste. iar caldeii de vreme ce au îndraznit ca sa-i izgoneasca pe dânsii sau înecat în râu. Tot în aceasta zi. Deci locuind acolo. pomenirea Sfintilor trei Mucenici cei din Nilitina. Amin. Trofim si alti treisprezece. care pe pietre târâti s-au savârsit. ca pe unul ce li se împotrivea în toate zilele si-i mustra pentru închinarea idolilor. Tot în aceasta zi. i-a înfricosat si i-a facut sa înceteze a mai supara pe Israel. Proorocul acesta era la chipul trupului în acest fel: lungaret la cap. si are înauntru întoarcere. lunga si ascutita. pomenirea Sfântului Mucenic Evghenie. Cu ale lor sfinte rugăciuni. în mormântul lui Arfaxad. Altadata. Tot în aceasta zi. iar îndoita se zice caci este ascunsa. care de sabie s-au savârsit. ci vor ramâne la mideni. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. atunci sa aiba nadejdea ca se vor întoarce la Ierusalim. pâna când vor parasi ratacirea si rautatea lor. Iezechiel a mers la mai-marii lor si. a înduplecat pe popor ca este nadejde de liberarea lui Israel. pe care a vazut-o în vedenie. iar când vor vedea cresterea apei. aproape de Xirolof si Soborul Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu întru ale lui Armatie. si Soborul Sfântului Elevtrie. precum a zis si Daniel. odata s-au adunat la dânsul multi evrei. pomenirea Sfintilor Mucenici Teodor. pomenirea Sfintilor Mucenici Teodor si Gheorghe. În vremea când israelitenii strigau ca au pierdut nadejdea. Acesta a pedepsit la Babilon pe semintia lui Gad. Si este mormântul acestuia pestera îndoita. fiindca se temeau ca nu cumva caldeii sa se scoale asupra lor si sa-i omoare. care o arata pe ea a fi doua pesteri. statul de mijloc. nesuferind sa auda acestea. Tot în aceasta zi. Acesta a vazut forma Bisericii. proorocul acesta cu minunea învierii oaselor celor morti. Si mai înainte le-a spus ca nu se va întoarce poporul lui Israel la Ierusalim.Oarecând caldeii necajind pe poporul iudeu. Pentru aceasta proorocul a facut ca sa stea apa râului. Doamne. precum a vazut-o si Moise. si mai mult nu nadajduiesc a se libera de robie. prin rugaciunea sa. pomenirea Sfintilor Mucenici Iust si Matei. Pentru aceasta si semintia lui Gad. a omorât pe acest fericit prooroc. fiindca acesta a pacatuit Domnului.vina asupra Babilonului secera pustiirii. pe care trecând-o evreii de cea parte au scapat. socotind ca pazeste Legea Domnului.

Maria isi invinse durerea si lua initiativa . mama fiilor lui Zevedeu. Plina de speranta. 9 . in ciuda atentionarilor primite din partea celor apropiati. în ziua a douazeci si doua. Când si-a terminat misiunea in Galileea. impreuna cu Maica Domnului si cu Sfântul Ioan Teologul (Ioan 19. a trait cu frica de Dumnezeu si cu ascultarea poruncilor Lui. : Maria. Domnul Se indrepta catre Ierusalim. ea il urma pâna in curtea marelui preot apoi la tribunalul lui Pilat. era patria Sfintei Maria Magdalena. ea alerga spre El si. prin minunile pe care Le savârsea si prin invatatura Sa cea cereasca. mama lui Iacov cel mic si al lui Ioset. 25). in numar suficient de mare pentru a hrani peste 4 000 de oameni (Matei 15. impreuna cu Apostolii. pomenirea Sfintei mironosite si întocmai cu Apostolii Maria Magdalena. la Patimile sale si ramase lânga Cruce. Ea asistase si la invierea lui Lazar si atunci fu intarita in credinta sa in Fiul lui Dumnezeu. Magdala (ou Magada ou Dalmanuta). asista la procesul Sau nedrept. Izbavita din aceasta incercare. Luca 8. asistând la minunea inmultirii pâinilor si a pestilor. mic sat de pescari aflat pe tarmul occidental al lacului Ghenizaret. o voce se ridica din multime si striga : " Fericit pântecele care Te-a purtat si sânul care Te-a alaptat ! "( Luca 11. Marcu 16. 2). Pe când Domnul tocmai eliberase un posedat care era mut si afirma ca el alunga demonii prin Duhul lui Dumnezeu. Maria lui Cleopa.22 Iulie În aceasta luna. Totul fiind de-acum indeplinit si sângele Mântuitorului fiind scurs din coasta Sa pentru a curati pamântul. 30-39). la 5 km de orasul Tiberiada. Ioana. se arunca la picioarele Mântuitorului si ii ceru sa o conduca pe calea vietii vesnice. In timp ce ceilalti discipoli isi abandonasera Invatatorul in momentul arestarii Sale. Maria Magdalena il urma fara ezitare si se imprieteni cu Marta si Maria din Betania. Suzana si Salomea. Maica Domnului si alte femei pioase care se pusesera in serviciul Lui dupa ce au fost vindecate de el din diverse boli. 27). dupa ce traversase Samaria si ca atragea multimi multe dupa El. Cuprinsa de aceasta boala si negasindu-si nicicum odihna. ea renunta la bunurile sale si la orice atasament la lume pentru a-l urma pe Iisus in toate periplurile sale. pâna in ziua in care a fost posedata de sapte diavoli (cf. sotia lui Huza . Acest glas se presupune a fi fost cel al Mariei Magdalena. Fecioara cu avere. ea afla ca Iisus Hristos ajunsese pâna in tinutul ei.

pâna târziu in noapte. Un Inger stralucitor li se arata. membru al Sanhedrinului care era discipol in ascuns al lui Iisus. Dupa ce mormântul a fost inchis cu o piatra mare ce fusese rostogolita pâna la intrare.) venira la mormânt. Maria Magdalena si " cealalta Marie " (Dupa Sfântul Roman Melodicul si Sfântul Grigore Palama. Dupa ce au tinut odihna dupa lege. coborî Trupul de pe Cruce si il infasura intr-un giulgiu pentru a-l depune in mormânt. Dar imediat ce Iisus a chemat-o cu numele sau : "Maria". Iisus ii spuse : " Nu ma atinge. bucurându-se cu ei. Iosif obtinu din partea lui Pilat autorizarea in acest sens si impreuna cu Nicodim. Iosif si Nicodim se retrasera dar cele doua femei Sfinte ramasera asezate. in care stralucea totusi nadejdea lor in Inviere (acest cântec funebru este tema Slujbei Utreniei a Sâmbetei Mari). ele se hotarâra ca imediat dupa ce se termina odihna Sabbatului sa vina inapoi la mormânt cu bune miresme pentru a mai imbalsama o data trupul Mântuitorului (Marcu 16 :1). Auzindu-le istorisirea. caci se cadea ca ea sa fie prima care sa se bucure de Invierea fiului Sau. insotit de lacrimi. in lacrimi in fata mormântului. Maria Magdalena ramase cu discipolii si cu Maica Domnului. Ziua se ridicase. cu respect. Domnul inviat li se arata pe cale si le saluta zicând : " Bucurati-va ! ". mama lui Iacov. aplecându-se vazu numai niste fâsii de giulgiu ce se mai gaseau inauntru si se retrase surprins. Scriitorii ecleziasti au incercat sa concilieze in moduri diferite istorisirile divergente ale Evangheliilor despre vizita sau vizitele la mormânt ale Sfintelor Mironosite. " cealalta Marie " nu putea fi decât Maica Domnului. insotit de o cutremurare a pamântului si le vesti ca Iisus nu se mai afla inauntru.ingroparii Lui. in timp ce prima zi a saptamânii abia incepea sa se zareasca. Maria Magdalena e cea care l-ar fi vazut prima pe Domnul. Apostolii au crezut ca ele delirau. Si o trimise sa vesteasca " fratilor " Sai ceea ce vazuse. 31 iulie) sapase nu departe un mormânt nou in stânca. Pentru majoritatea Parintilor insa. Incurajat de credinta hotarâta a acestei femei. ea striga : " Rabbuni ! (Invatatorule) ! " si voi sa i Se arunce la picioare pentru a le saruta. ea ramase singura lânga mormânt intrebându-se cine putea sa fi ridicat trupul (Ioan 20 :11). la cântatul cocosului. ea se duse de-a dreptul la Petru si Ioan sa ii anunte. Constatând ca mormântul era intr-adevar gol. Stiind ca nobilul sfatuitor Iosif din Arimateea (cf. Devenita pentru a treia oara " apostol al Apostolilor ". cazuta si condamnata la suferinta ca urmare a greselii Evei. Tulburate cu totul. Dupa plecarea celor doi discipoli. Trebuia intr-adevar ca El sa anunte unei femei eliberarea de natura noastra. care alergara si ei la locul cu pricina. " cealalta Marie " fiind Maria. conform cuvintelor Evangheliei (Marcu 16 :9). Maria Magdalena se duse la fata locului pentru a doua oara pentru a se convinge ca nu fusese vreo vedenie. In timp ce le raspundea. nu privira macar mormântul si alergara sa duca Apostolilor vestea. Maria Magdalena si Maica Domnului asistau la aceasta scena si au cântat atunci un imn de inmormântare. Ingerii se ridicara dintr-odata. si ca inviase (Matei 28 :1). Parasind locul. Voind sa o aduca la o intelegere mai profunda a starii in care se gasea Trupul lui dupa Inviere. Maria se intoarse si il vazu pe Iisus care ii puse aceeasi intrebare. Petru insa alerga pâna la mormânt si. ea intreba daca El era cel care scosese trupul afara. ea se duse sa il gaseasca si il convinse sa ii cedeze acel mormânt pentru a-l ingropa pe cel omorât pe Cruce. pentru ca inca nu m-am urcat la Tatal ! ". Luându-l drept gradinarul locurilor. recunoscând glasul prea-iubitului sau Domn. Doi Ingeri invesmântati in alb se aratara atunci pe locul unde fusesera capul si picioarele Domnului si o intrebara de ce plângea. Ea era .

se duse sa predice Vestea cea Buna. pentru ca sa aiba un copil. Mai intâi reticent. Prin mijlocirea Mariei. se hotarâ sa se intoarca in locul in care isi ingropase sotia si pruncul. Apostolii se imprastiasera in diverse regiuni ale lumii. dar razgândindu-se deodata. Hristos inviase. . Pilotul Mântuirii noastre. fu torturat fiind inchis intr-o piele de bivol. raspândind peste tot buna . Ipatie. precum si in foisor. Maria Magdalena impreuna cu Sfântul Maxim. Ambarcatiunea fu insa condusa de Hristos. Diferite traditii apocrife au incercat sa il reabiliteze pe Pilat. Patru ani trecusera de la Inviere. Se relateaza ca. Fenicia. pâna la Marsilia. Pamfilia si alte locuri. Minunati de forta ei si de iluminarea fetei sale. Facatorul ceurului si al pamântului. Intr-o zi in care acestia erau adunati pentru unul din sacrificiile lor idolicesti. in Creta . Maria Magdalena urma invatatura Sfântului Petru. fara hrana. Siria. Parasind Galia. 7) sau a fost poate executat. prezentându-se la tribunalul imparatului. violente si executii arbitrare. el s-ar fi sinucis (Istoria ecleziastica II. Dupa Eusebiu al Cezareii. probabil sub influenta Evangheliei apocrife a lui Nicodim (Actele lui Pilat. Ipatie. imparatul arunca din arc o sageata care se infipse drept in inima lui Pilat. Dupa un scurt sejur la Roma. Ipatie facu un pelerinaj la Ierusalim . sete si dispret din partea locuitorilor locului. iar Ana. aducând tuturor oamenilor fagaduinta invierii . Se povesteste ca Sfânta a parasit apoi Ierusalimul pentru a se duce la Roma si a cere acolo dreptate imparatului Tiberiu pentru condamnarea nedreapta pronuntata de Pilat. Debarcând vii si nevatamati. organizata de prietenii lui Pilat nu departe de inchisoare. precum si pe marii preoti Ana si Caiafa. Fura arestati la scurt timp de catre iudei si parasiti. cu alti Crestini. in timpul careia se inregistrasera din plin provocari. o primi pe Maria si pe cei care o insoteau in palatul sau si ceru sa fie invatat in invatatura lor.probabil prezenta si pe Muntele Maslinilor. presupunând chiar ca el s-ar fi convertit. secolul V) care pune in scena pe Sfânta Veronica. In anul 36. pe o corabie fara pânze si fara vâsle. incerca sa se justifice prin presiunile iudeilor si riscul de revolta impotriva autoritatii de la Roma. Pilat fu destituit din functie si trimis inapoi la Roma pentru a da seama de proasta sa administratie. ea ii spuse ca dupa ce a suferit Patimile. unul din cei 70 de discipoli. Pilat. când Duhul Sfânt coborâ in forma de limbi de foc (Faptele Apostolilor 2). Revenita la Ierusalim. dupa trei aparitii ale Sfintei. el obtinu un copil dar sotia lui muri când il aduse pe lume. Ea repeta discursul si in fata guvernatorului roman al provinciei. Sfintii Apostoli suferira foamete. Mare ii fu mirarea când ii gasi vii si afla ca ei supravietuisera prin rugaciunile si grijile Sfintei Maria Magdalena ! Aducând rugaciune de multumire lui Dumnezeu.Aceasta istorisire despre razbunarea impotriva lui Pilat si despre moartea sa nu se gaseste decât la Sfântul Simion Metafrastul. Prezentându-se in fata imparatului cu un ou in mâna. Dar Cezar ramase insensibil la apologia lui si porunci sa fie aruncat in inchisoare. iar oul se colora atunci in rosu (de aici vin traditia oualor rosii de Pasti). in ziua Rusaliilor. si ele arunca asupra iudeilor toata responsabilitatea Patimilor. magistratul si toata casa lui se botezara atunci si devenira ferventi proclamatori ai Adevarului. urmarind un cerb in timpul unei partide de vânatoare. pagânii o ascultara. Caiafa muri pe drum. care venise impreuna cu sotia sa sa aduca jertfa idolilor. Sfânta Maria Magdalena isi continua periplurile misionare in Egipt. pagâni care nu ii ajutau in nici un fel. la Inaltare. in mijlocul marii. in Galia (Franta). Sfânta Maria Magdalena se amesteca plina de curaj in adunare si ii incuraja sa recunoasca pe singur Dumnezeu. Suveranul ii asculta cererea si il convoca pe Pilat.

a asimilat-o pe Maria Magdalena cu pacatoasa caita ce a venit sa unga picioarele lui Iisus (Luca 7. impartasind cu el aceleasi incercari si bucurându-se de invataturile sale de inspiratie dumnezeiasca. Amin. a fi fost posedat de demon nu insemna o viata de dezmat. piosul imparat Leon VI cel Intelept porunci sa fie mutate la Constantinopol Moastele Sfintei Celei-Intocmai-Cu-Apostolii. dupa o scurta boala. apoi pleca la Efes unde il regasi pe Sfântul Ioan Teologul. unde adormira apoi cei Sapte Copii (cf. Cu ale lor sfinte rugăciuni. 4 august). pe care o ctitorise. el se duse sa le depuna in partea stânga a Altarului manastirii Sfântul Lazar.mireasma a lui Hristos. miluieştene şi ne mântuieşte pe noi. Intradevar. si fu ingropata la intrarea pesterii. mâna stânga a Sfintei Mironosite. care o cinsteste pe Sfânta Maria Magdalena ca a doua sa fondatoare. dar el nu este urmat de ceilalti Parinti. . Tot în aceasta zi. care emana o aroma dulce. ajutat de fratele sau Alexandru. respinsa de majoritatea Parintilor Rasariteni. Traditia occidentala. Doamne. in prezenta intregului popor si purtându-le pe umerii sai. aproape zece secole mai târziu (899). pomenirea Sfintei Cuvioasei Mucenite Marcelia (Marcela) din Chios. ea isi dadu sufletul lui Dumnezeu. Ea petrecu o vreme la Ierusalim. e si astazi cinstita cu inchinare la Manastirea atonita din Simonos Petra. El le facu o primire evlavioasa. Supravietuind peripetiilor istoriei. 36 -38) si chiar cu Maria sora lui Lazar. de la Grigorie cel Mare incoace. Indeplinindu-si misiunea pe care i-o incredintase Domnul. Dar nimic in Evanghelie nu permite aceasta identificare. Sfântul Simion Metafrastul interpreteaza in mod alegoric " cei sapte demoni " ca fiind cele sapte pacate ce se opun virtutii . Numeroase miracole s-au produs in acest loc pâna in ziua in care.

pomenirea aducerii moastelor Sfântului Sfintitului Mucenic Foca. episcopul Romei. Dar l-a înviat pe el sfântul caci îl ruga femeia lui. Tot în aceasta zi. Acesta a trait în zilele împaratului Traian. Cu ale lor sfinte rugăciuni. pomenirea Sfintilor Mucenici Apolinarie si Vitalie. în ziua a douazeci si treia. pomenirea celor sapte Mucenici din Tot în aceasta zi. Dupa aceea l-au dus la împaratul Traian si. s-a facut cutremur si fara de veste cazând el împreuna cu slujitorii zacea fara suflare.23 Iulie În aceasta luna. al treilea cu acelasi nume. ci altul. Mutarea moastelorr sfantului sfintitului mucenic Foca din Sinope la Constantinopol s-a petrecut in aceasta zi de 23 iulie in anul 403 sau 404. Tot în aceasta zi. . el a grait cuvinte dumnezeiesti cu îndrazneala si a învatat credinta în Hristos. Praznuirea sa se face la data de 22 septembrie. episcop de Sinope. pomenirea Sfântului Mucenic Foca. marturisind pe Hristos. si rugându-se el si-a dat sufletul la Dumnezeu. nici Foca gradinarul. Doamne. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Tot în aceasta Cartaghen. pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Apolonie. Iar daca a început African a huli pe Hristos si a face rau sfântului. pomenirea Sfintilor Mucenici ce s-au savârsit în Bulgaria. a fost spânzurat si chinuit. episcopii Ravenei. crestini în zilele împaratului Nichifor. Foca acesta nu este sfintitul mucenic pomenit mai sus. Amin. zi. Când a fost adus la eparhul African si întrebat de acesta. stralucind cu toate faptele cele bune si cu petrecere neprihanita. Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi. pomenirea Cuvioasei Ana cea din Lefcadia.

în ziua a douazeci si patra. Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi. suind-o într-un turn înalt si asezând acolo zeii sai facuti din aur si din argint si cu podoabe împodobiti. Luând în locul lui domnia un oarecare Dion. si-a dat sufletul lui Dumnezeu. care de asemenea a chinuit-o îndelung. Tot în aceasta zi. socotind cu cuget drept caci cu adevarat nu sunt dumnezei idolii cei neînsufletiti si facuti de oameni. a sfarâmat idolii tatalui sau si i-a împartit saracilor. Amin. Doamne. Dar sfânta. Aceasta mucenita era din cetatea Tirului. Iar dupa Dion a luat domnia un oarecare Iulian. unde ramânând multa vreme fara mâncare. . a adus pe mucenita la întrebare. Dupa aceea a fost aruncata în mare. marturisind pe Hristos. Cu ale lor sfinte rugăciuni. i-a poruncit sa petreaca acolo si sa aduca jertfe la idoli.24 Iulie În aceasta luna. de sabie s-a savârsit. pomenirea Sfântului noul Mucenic Atanasie cel de la Chios. Tot în aceasta zi. Aflând ca este vie. fiica a unui oarecare Urban stratilat. Tot în aceasta zi. s-a savârsit. Acesta. Si apoi fiind lovita de slujitori cu sulite. suferind mucenicia în Constantinopol la anul 1670. pomenirea Sfântului Mucenic Ermoghen. se ruga lui Dumnezeu. caruia dezradacinându-i-se toti dintii. pomenirea Sfântului Mucenic Imeneu. Si privind pe o fereastra a vazut cerul. pomenirea Sfântului Mucenic Capiton. care a suferit mucenicia în Hiu la anul 1635 si care de foc s-a savârsit. care de sabie s-a savârsit. si ea. si de la Domnul a primit dumnezeiescul Botez. care în acea noapte a murit. care de sabie s-a savârsit. pomenirea Sfântului noul Mucenic Teofil cel de la Zachint. primea hrana îngereasca si s-a tamaduit de durerile ranilor. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. care. fiind scoasa la uscat de un înger. a fost chinuita cumplit. Pentru aceasta a fost supusa la tot felul de chinuri de tatal sau. a fost închisa în temnita din porunca tatalui sau. a fost bagata în temnita. si din fapturi întelegând pe Facatorul. pomenirea Sfintei Mucenite Hristina (Cristina).

Sfânta Ana. Singurul lucru pe care ni l-a transmis Traditia Bisericii este ca Prea Sfânta Maica Domnului isi pierduse deja parintii la vârsta de 11 ani pe când era inca in Templu. pe care Dumnezeu o rostuise ca cea mai sfânta din neamul omenesc. la vârsta de trei ani. Maria. adica Teodor din Mopsuestia (+428). pomenirea Adormirii Sfintei Ana. ultima nascuta a marelui Preot Matan si a sotiei sale Maria. singura atât de curata ca sa primeasca in ea pe Mântuitorul lumii. . care mai aveau alte doua fete : Maria si Sovi. maica Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu Maria.25 Iulie În aceasta luna. rugaciune si faceri de bine celor lipsiti. Ana s-a cununat cu inteleptul Ioachim din Galileia si a nascut pe Maria Prea Sfânta Maica Domnului. se tragea din neamul lui Levi. Sfântul Ioachim a murit la vârsta de 80 de ani . Astfel Salomea. ca o ofranda pura si neprihanita. Tot în aceasta zi. 6 aprilie). Cea mai mare. Sfânta Ana si-a petrecut restul vietii sale in post. al Cincilea Sfânt Sinod Ecumenic a reunit la Constantinopol intre 5 mai si 2 iunie 553. s-a casatorit la Betleem si a nascut pe Salomi moasa. 165 de Episcopi. Elisabeta si Maica Domnului erau verisoare iar dupa descendenta sa trupeasca Domnul Nostru era var de gradul doi al Sfântului Ioan Inaintemergetaorul. care fixase drept scop al domniei sale reconcilierea Bisericilor divizate cu cruzime dupa Sinodul din Calcedon. prezidati de Patriarhul Sfântul Eutihie (cf. Dupa ce a nascut pe Maica Domnului. de au supus si au stricat dogmele lui Origen. în ziua a douazeci si cincea. 14 noiembrie). prietenul sau. Convocat de piosul imparat Iustinian (cf. Si-a dat sufletul in pace in mâinile lui Dumnezeu la vârsta de 69 de ani. dar nu se stie care dintre cei doi a murit mai întii. Principalul subiect al acestei adunari era sa rezolve problema celor Trei-Capitole. Sovi s-a casatorit si ea la Betleem si a nascut pe Elisabeta. asteptând sa se indeplineasca ceea ce promisese Dumnezeu. care prin harul lui Dumnezeu deveni bunica dupa trup a Domnului Nostru Iisus Hristos. pomenirea Sfintilor o 165 de parinti. mama Sfântului Ioan Botezatorul. si dupa ce a incredintat copilul la Templu. stralucitul Teodoret din Cir si discipolul lor Ibas din Edesa. ce s-au strâns la al V-lea Sinod Ecumenic în Constantinopol.

. ei isi marturisira tristetea fata de opozitia Papei iar Vigilius declara ca el sustinea din plin ortodoxia lui Teodoret si Ibas. au acceptat sa arunce anatema asupra lui Nestorie si au fost reprimiti in comuniunea Bisericii. Pentru el Cuvântul (Logosul divin) nu "se facuse" om ci vointa omeneasca era unita in El cu vointa dumnezeiasca. Acest document a fost considerat de bisericile din Africa si Acvileea ca o tradare si ele provocara diviziunea neplacuta si de durata in sânul Bisericii Occidentale. sa obtina aprobarea monofizismului prin sinodul tâlharesc de la Efes (449). Sfântul Eutihie.Cinstit si marit in Rasarit pentru comentariile sale despre Sfânta Scriptura. Justinian . imediat dupa intronarea sa. Dupa multe tratative. care provoca din nou reactii violente in Occident (545). Papa Vigilius respinse acest document si incepând de atunci nu inceta sa puna piedici intrunirii Sinodului. desi scrisese impotriva lui. Dar acordând in teologia sa o parte exagerata speculatiei rationale si axiomelor filozofiei lui Aristotel. Masurile politice luate de imparatul Zenon ("Hénotikon") si de Patriarhul Acachie pentru a-i face sa se impace pe cei ce se opuneau Sinodului au esuat lamentabil si au provocat chiar o schisma de 40 de ani (484-519) intre Rasarit si Occident care. mentinând diferenta intre cele doua naturi si deci a doua "persoane" . in care asuma expresiile caracteristice ale teologiei Sfântului Chiril. In decembrie Vigilius se supuse deciziilor Sinodului dar abia aproape doi ani mai târziu el condamna la rândul sau pe cele Trei-capitole (555). Sinodul ii condamna totusi pe cei trei si arunca anatema asupra tuturor celor care i-ar apara. Dupa ce împaratul Iustin pus capat acestei schisme. in cursul caruia au fost condamnati cei doi principali discipoli ai lui Teodor si reprezentanti ai tendintei sale teologice : Teodoret si Ibas. care raspunse cu aceeasi sentinta. mort in pacea Bisericii. Iustinian edita o Marturie de Credinta. in scopul de a mentine pacea Bisericii atât de dureros obtinuta (438).hotarât sa lupte impotriva tendintei nestorianizante in interpretarea dogmei din Calcedon . la rândul sau. intervenise totusi pe lânga Sfântul Proclu ca acesta sa nu impuna condamnarea acestor scrieri. dupa lungi tergiversari. partizanii acestuia din urma se aplecasera asupra scrierilor lui Teodoret. prin intrigile sale. Dar Eutihie. ajunsese sa respinga posibilitatea unei uniri reale a ceea ce a fost creat si a ceea ce era necreat in Persoana lui Hristos. Convocat la Constantinopol. pe care o combateau partizanii occidentali ai celor Trei-Capitole (551). In cursul celei de a opta sesiuni. Mai târziu. Deschiderea acestuia fusese in plus intârziata de moartea Sfântului Mina . interpretarea si modul in care a fost primit cel de al Patrulea Sinod Ecumenic au dat nastere altor disensiuni cristalizate pe problema celor Trei-Capitole. când Parintii incepura sesiunile sub presidentia succesorului sau. trecea drept aparatorul celor Trei-Capitole. Teodor din Mopsuestia era capul scolii din Antiohia. iar Rasaritul. Cum se luase hotarârea de a intruni Sinodul Ecumenic pentru a pune capat acestei neintelegeri. respingând aceasta atitudine impaciuitoare. 25 august). Sfântul Chiril al Alexandriei.a editat un decret impotriva celor trei. Dupa condamnarea lui Nestorie de Sinodul din Efes (431). il considera prea slab. Papa Vigilius declara. ajunsese. Vigilius accepta sa se impace cu Mina si edita un document (Judicatum) care condamna pe cei trei. dar fara sa il condamne nominal pe papa. ca intentiona sa rupa comuniunea cu Patriarhul sfânt Mina (cf. La Sinodul din Calcedon (451) Teodoret si Ibas. printr-un puternic atasament la litera Sinodului. de aceea el era considerat ca "tata al nestorianismului". pentru a interpreta dogma hristologica.

ceea ce ar insemna negarea libertatii umane. imparatul. in Bitinia. 23 noiembrie). Din tinerete Olimpiada a stralucit nu doar prin frumusetea trupeasca. ca vaduva si fecioara in acelasi timp. biserici si o manastire. Dar in momentul in care ea a refuzat o a doua casatorie. Parintii condamnara pe de alta parte doctrina lui Origen. Sfântul Sinod de la Constantinopol puse capat curentului nestorianist prin condamnarea tuturor propunerilor eretice ale lui Teodor din Mopsuestia si marturisi deplina conformitate a Sinodului din Calcedon cu credinta marturisita de cel de al Treilea Sinod Ecumenic din Efes. si mama sa murind atunci când ea era inca copil. dar si prin intelepciunea si credinta ei. din admiratie pentru zelul ei in asceza si virtute. el afirma ca Biserica are modul sau propriu . Pe buna dreptate este considerat drept sinodul "ecleziastic prin excelenta". ruda a împaratului Teodosie.de interpretare a Tainelor lui Hristos. s-au intors mai târziu împotriva ei . Si-a vândut poprietatile ce avea Tracia. caderea lor in trup si "restaurarea universala" (apocatastaza). la intoarcea din campania militara contra lui Maxim (388). sfânta Olimpiada a inceput sa dea milostenie si sa faca opere de binefacere cu imensele sale bogatii. sfântul Grigorie de Nyssa (care i-a si dedicat Comentariul sau la Cântarea Cântarilor) si cu alti barbati de seama ai Bisericii. Astfel.apostolic . Evitând deci shisma intre Rasarit si Occident. chiar daca unii. Tot în aceasta zi. i-a restituit toate bunurile. Imediat. prefectul Constantinopolului. Procopiu (Procopie). ori de cate ori au venit la Constantinopol. sora sfântului Amfilohie de Iconium (cf. Statul i-a confiscat toate bunurile si a fost impiedicata sa frecventeze pe oamenii Bisericii pâna când avea sa se supuna dorintei imparatului. spitale. cu Elpidios. in Galatia si in Capadocia. contele Seleucos.Cu ocazia unei conferinte precedând Sinodul. datorita caruia ea pastreaza integritatea libertatii umane si posibilitatea ei de a fi pe deplin unita cu Dumnezeu in persoana Mântuitorului. ca sa somptuasele locuinte de la Constantinopol si a facut peste tot case de primire pentru calatori. ca Teofil al Alexandriei (385-412). caci respingând speculatia filozofica in chestiunile de dogma (fie sub forma rationalista si aristotelica a lui Teodor din Mopsuestia fie sub cea a neoplatonismului spiritualizant al origenismului). Acum Olimpiada a decis sa isi daruiasca viata ei Domnului. Tatal sau. In anul 386 s-a maritat cu Nebridios. care a insarcinat cu educatia sfintei pe Teodosia. si de a pune imensa ei bogatie in slujba Bisericii. Evagrie si Didim din Alexandria despre o preexistenta a sufletelor. Fericita Olimpiada s-a nascut la Constantinopol (intre 361 si 368) intr-o familie din marea aristocratie imperiala. governator de Constantinipol. Olimpiada a avut relatii prietenesti si familiare cu sfântul Grigorie Teologul. in spatele porticului . Olimpiada a fost data spre a fi crescuta de una din rudeniile sale. Dar. dar acesta a murit inainte ca ei sa traiesca impreuna. pomenirea Cuvioasei Olimpiada diaconita din Constantinopol. pe care mai târziu i-a si ajutat.

ci sa slujeasca pe mai departe celui de ii va urma. Proklia and Salbina. alese dintre fecioarele sau vaduvele de o vârsta inaintata (60 de ani in acea vreme. cât si pentru dificultatile ce le intampina adesea din cauza corectitudinii si verticalitatii ei. Ele nu puteau nici sa invete in public nici sa boteze (cf. insa ele nu erau considerate ca facând parte din cler. drept pentru care a aratat catre dansa mare bunavointa si dragoste duhovniceasca. suportând toate cheltuielile lui materiale si facând din belsug milostenie. Sfanta Olimpiada si celelalte diaconite au primit aceasta cu mare tristete. praznuit la 11 octombrie) a numarat-o pe dansa in randul diaconitelor. Pentru viata ei dedicata in intregime lui Hristos. 1-2). . asistarea preotului la botezul femeilor si alte câteva sarcini auxiliare. Sfantul Patriarh Nectarie (381-397. la care s-au adaugat apoi multe femei din inalta societate a imperiului. dar de vazut nu o sa mai vada aproape de loc. Pentadia. Le-a rugat sa nu paraseasca acea biserica. autoritatea in materie de interpretare a Scripturii. atât pentru zile bune. ci si un prieten. In anul 398. la anul 404). Sfantul Ioan Gura de Aur a avut multa lauda pentru Sfanta Olimpiada. le-a spus cum ca indarjitele acuze care i se aduc or sa ajunga la un sfarsit. slujire pe care a implinit cu cinstire si fara de cusur. Cand Sfantul Ierarh a fost pe nedrept trimis in surghiun (in Armenia. Slujirea diaconitelor ca cazut incet-incet in desuetudine odata cu disparitia aproape completa a botezurilor de adulti.meridional al Sfintei Sofia. in secolul al XII-lea. 6. de altfel. Constitutiilor Apostolice 3. Pe câteva din ucenitele sale din aceasta manastire le-a si hirotonit diaconite. asa cum sfântul o sfatuia. care venea adeseori si le intruia pe surori cu invataturile sale. Ultima oara cand a parasit biserica sfantul le-a chemat la sine pe diaconite: Olimpiada. Olimpiada a gasit in el nu doar pe parintele duhovnicesc pe care si-l dorea. erau hirotonite prin punerea mâinilor si puteau sa intre in altar. care a juns sa adaposteasca mai mult de 250 de vietuitoare: mai intai slujnicele sale si alte rudenii. De altfel. apoi 40 ani). Olimpiada s-a pus deci in slujba sfântului patriarh cu ardoare. pastorul care se îngrijea de turma sa mai mult decât de propriul sau trup. singura persoana masculina admisa in Manastirea ei era Sfântul Episcop. când Sfântul Ioan Gura de Aur (praznuit la 13 noiembrie) s-a urcat pe tronul patriarhal de la Constantinopol. Slujirea lor consta in principal in vizitarea si ajutorarea bolnavilor. Diaconitele. Sfintele femei au cazut inaintea sfantului varsand lacrimi.

Au amendat-o la plata unei mari sume de bani pentru crima de incendiere. cunoscand ca acestea sunt de la Dumnezeu. Sub Patriarhul Serghie (610-638). un incendiu a izbucnit in catedrala Sfânta-Sofia si o parte din palatul imperial a fost distrusa de flacari. La 25 iulie 408 Sfanta Olimpiada a trecut la cele vesnice. Tot în aceasta zi. Dar nici aici persecutorii nu i-au dat pace. Au chemat-o si pe Sfanta Olimpiada la judecata supunand-o la o riguroasa cercetare. si au fost adusi pentru cercetari in fata prefetului Optat. distrusa in timpul revoltei lui Niceta (anul 532). Tot în aceasta zi. Dar in timpul unei invazii a persilor. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. unde sfanta a indurat multa suferinta si lipsuri. in anul 405 sfânta a fost trimisa in exil la Nicomedia. dar reconstruita de imparatul Iustinian. Sfantul Ioan i-a scris din surghiun 17 scrisori. toti sustinatorii Sfantului Ioan Hrisostom au cazut sub banuiala incendierii. Locuitorii acelor locuri. Amin. unde au inceput a faca multe minuni si vindecari. pomenirea Sfintilor Mucenici Sact. Atal si Blandina. mangaindu-o in durerea ei si indemnând-o la rabdare pentru Domnul. astfel ca. Doamne. biserica a fost arsa dar moastele s-au aflat intregi. dupa inca un interogatoriu. . au loat moastele si le-au asezat in biserica inchinata Sfantului Apostol Toma. pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Eupraxia din Tabena. Olimpiada a refuzat sa-l recunoasca pe succesorul lui si chiar a purces la apararea cauzei Sfântului Ioan Gura de Aur. care cu pace s-a savârsit. incoronata impreuna cu masturisitorii pentru credinta. Dupa aceasta sfanta a parasit Constantinopolul si s-a stabilit la Cizic (la marea Marmara). Matur. Atunci. cu toata nevinovatia sa si lipsa de probe. moastele au fost mutate la Constantinopole si puse in manastirea de maici ctitorita de Sfanta Olimpiada.Cosciugul a fost adus de valuri intr-un loc numit Briktoi aproape de Constantinopole. Cu ale lor sfinte rugăciuni. In aceasta vreme.In ciuda sfaturilor sfântului. Sfanta Olimpiada a aparut in vis episcopului de Nicomedia si cerand ca trupul sa ii fie pus intr-un sicriu de lemn si aruncat in mare:"Acolo unde valurile vor purta cosciugul acolo lasa trupul meu sa fie ingropat".

si propovaduind cu îndrazneala ca Domnul Iisus Hristos este Dumnezeu adevarat. apoi se retrase intr-o Manastire unde primi mahrama. Agaton si Politeia. si cu el au adus slujitorii si pe insotitorii lui. pentru a medita cuvântul lui Dumnezeu sau rugaciunea. cu sufletul insetat de a impartasi si celorlalti oameni comoara credintei. Dupa ce si-a petrecut o vreme in ascultare desavârsita fata de maica superioara. pomenirea Sfintei Preacuvioasei Mucenite Parascheva din Roma. care multa vreme il implorasera pe Domnul sa le dea un prunc. isi petrecea vremea fie in biserica pentru a participa la Slujbe fie acasa. in anul 305 de la Hristos. La moartea parintilor sai. Ermip si Ermocrat. Ermip si Ermocrat. Dumnezeu. Si îndata au trimis de l-au adus pe Ermolae la Maximian. în ziua a douazeci si sasea. ea parasi Manastirea . Inca din frageda copilarie ea s-a consacrat cu totul celor dumnezeiesti. pe care ei o numira Parascheva. Tot în aceasta zi. care intotdeauna raspunde rugaciunilor celor care se tem de el.26 Iulie În aceasta luna. caci era nascuta intr-o vineri (Paraskevi in greceste inseamna "vineri") dar si din evlavie pentru Patima intaritoare a Domnului nostru Iisus Hristos. li s-au taiat capetele. Nefiind deloc atrasa de jocurile copilaresti. praznuit la 27 iulie) si nestiind sa minta. in vremea domniei lui Hadrianus (117-138). a spus ca de preotul Ermolae era învatat în cele crestinesti si a fost botezat. si cei împreuna cu dânsul. fiind ascunsi într-o camara. ramasi dintre sfintii douazeci de mii ce au fost arsi acolo de tiranul Maximian (284-305) in anul 303 (28 decembrie). pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Ermolae. semn al inchinarii vietii ei lui Dumnezeu. din parinti crestini. Sfânta si Marea Mucenita Parascheva s-a nascut intr-un sat pe lânga Roma. Stând sfintii la întrebare. Dar fiind prins tânarul Pantoleon (nimeni altul decât Marele Mucenic Pantelimon. Acesti sfinti erau preoti din clerul Bisericii Nicomidiei. le dadu deci o fiica. pe când era in vârsta de 12 ani ea imparti bogatiile lor celor lipsiti.

ea il scuipa in fata cu dispret. Dar si acolo. Sfânta se inchina cu semnul Sfintei Cruci si declara ca era slujitoarea lui Hristos Facatorul cerului si al pamântului. tiranul se apropie si fu orbit de vapaie5. Atunci mânia regelui se inflacara si dadu ordin soldatilor sa puna pe capul Sfintei o casca de fier inrosit in foc. Caci El a zis : Eu sint Lumina lumii . sa stii ca vei avea multe de suferit".pentru a se duce sa propovaduiasca numele lui Hristos in orase si sate. noului imparat. Suveranul dadu ordin pe data ca nobila crestina sa fie arestata si adusa inaintea lui. Tânara fata. fu arestata si adusa in fata tribunalului. Sfânta Parascheva nu simti nici o suferinta. care au denuntat-o regelui acelui tinut in care ea se afla (dupa altii. Cât despre idolii vostri. soldatii o gasira a doua zi . precum cei Trei Tineri din cuptor. ii raspunse cu barbatie : "Nu ma voi lepada niciodata de prea blândul meu Iisus Hristos si nici un chin nu va putea sa ma desparta de dragostea Lui. impreuna cu toti cei apropiati lui. Sfânta fu aruncata intr-un cazan de cupru si bronz umplut cu plumb incandescent. care nu au facut nici cerul nici pamântul. ci va avea lumina vietii (Ioan 8:12). La intrebarea lui Asclepios care ii ceru sa isi spuna numele. Eliberata. ramase mai intâi surprins de frumusetea ei apoi incerca sa o atraga prin maguliri spunând : "Daca te lasi convinsa de cuvintele mele si accepti sa aduci sacrificii idolilor. 70 de soldati din garnizoana s-au convertit si au fost imediat executati din ordinul tiranului care o aduse din nou inaintea lui pe Parascheva. Acoperita de roua.ramase neatins. Constatând minunea. Sub efectul durerii isi dadu seama de greseala sa si incepu sa strige : "Fie-ti mila de mine. dar daca te incapatânezi. trupul sau . slujitoare a adevaratului Dumnezeu si redami lumina ochilor si voi crede in Dumnezeul pe care il propovaduiesti". Repetândusi inflacarata marturie de credinta. Care s-a dat crucii si mortii pentru Mântuirea noastra. La rugaciunea Sfintei el nu numai ca isi regasi vederea ci primi si lumina credintei si la cererea sa fu botezat in numele Sfintei Treimi. Pe când se afla intr-un oras condus de un oarecare Asclepios si propovaduia pe Hristos. cu o piatra grea pusa pe piept. Iesindu-si din fire el ceru sa fie biciuita pâna la os. Crezând ca amestecul nu era cu adevarat arzator. desi gingasa. si Care va reveni cu marire sa judece viii si mortii. ei vor disparea de pe pamânt si de sub cer (Ieremia 10:11)". dar fu vindecata de un Inger ce si-a facut aparitia dintr-un mare cutremur. cu privirea intoarsa spre cer.care primise prin asceza si feciorie arvuna cinstirii vietii viitoare . fu aruncata in inchisoare. Antonin cel Pios. Astfel aduse pe multi pagâni la dreapta credinta. Tiranul dadu ordin sa fie batuta cu vergile dar Sfânta continua sa il slaveasca pe Dumnezeu. Când o vazu. suscitând nemultumirea si ura iudeilor. vei primi multe bogatii. Dar dupa o noapte petrecuta la inchisoare. Sfânta Parascheva parasi tinutul pentru a-si continua misiunea. Dupa ce i-au fost smulsi sânii. cel ce Imi urmeaza Mie nu va umbla in intuneric. catre 140). iar când Asclepios ii intrerupse pe calai pentru a-i cere sa aduca sacrificiu idolilor.

se auzi un glas ceresc urându-i bun venit in Imparatia Cerurilor. regelu ceru sa fie adusa inaintea lui si o acuza de vrajitorie. Cum ea cerea regelui sa fie lasata sa se duca la Templul lui Apolo. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Când insa . ramase nevatamata la toate celelalte chinuri la care fu supusa. De atunci. Preotii idolilor. pomenirea Cuvioasei Mucenita Oreozila. iar Sfânta. au cerut regelui sa sfârseasca cu ea si fu aruncata in fosa unde prin rugaciune provoca moartea unui balaur si a reptilelor care se mai gaseau acolo. condusa de crudul Tarasios6 . ocrotita de un Inger.isi facu semnul Crucii. care de sabie s-a savârsit. Doamne. Atunci când capul ii cazu sub spada. Tot în aceasta zi. De aceea. Amin. incredintându-si sufletul viteaz Mirelui sau Hristos si ii ceru sa ierte pacatele celor care aveau sa-L cinsteasca. Tot în aceasta zi. a carei venire ea o vestise prin cuvântul sau si prin lucrarile sale. nemaiputându-si conteni mânia.nevatamata. Cu ale lor sfinte rugăciuni.dupa ce se rugase indelung . parti din moastele sale. nu au incetat sa infaptuiasca nenumarate vindecari. pomenirea Cuviosului Ignatie Stironitul. Viata si patimirea sfintei Parascheva Romana a fost scrisa de Ioan de Eubeea in secolul al VIII-lea. Dar cum prin chemarea Numelui lui Hristos ea ii vindeca pe toti bolnavii care erau adusi la ea. Tot în aceasta zi. cuprinsi de furie. in special pentru cei bolnavi de ochi. pomenirea Sfintei Mucenite Ierusalima. Tot în aceasta zi. Parascheva se ruga cu lacrimi. imprastiate in Sfintele Biserici. Asclepiios o trimise in alta imparatie. Prin semnul Crucii. Ea este uneori praznuita si in ziua de 9 noiembrie. regele ordona calailor sai sa taie capul slujitoarei lui Dumnezeu. plina de animale veninoase. aceasta cloaca deveni asemeni unei pajisti inmiresmate primavara. Constatând ca toate tentativele sale erau zadarnice. . toti pagânii se bucurara. pomenirea Sfântului Mucenic Apion. crezând ca accepta sa aduca sacrificii idolilor. care de sabie s-a savârsit. dând ordin sa fie aruncata intr-o fosa urât mirositoare. Cazând in genunchi. idolii se sfarâmara cu zgomot mare iar poporul striga : "Mare este Dumnezeul Crestinilor!".

a venit sa ne aduca Mântuirea. si Evula. Fu botezat de Sfântul Ermolae impreuna cu Eustorgios. gasi pe drum un copil. Ramase apoi in preajma batrânului Sfânt pentru a se bucura de invataturile lui si nu mai reveni acasa decât in a opta zi. plin de bucurie. acestia i-au dat numele de Pantoleon. Pastrând inca secreta convertirea lui. . nu numai a ochilor trupului ci si ai sufletului. caci isi pierduse zadarnic toata averea pe la doctori. o crestina. Dupa o vreme fu adus la senator un orb care il implora pe Pantoleon sa il vindece. Cu inima batând de bucurie la auzul acestor cuvinte. marelui Mucenic si tamaduitor Pantelimon. care nu dupa multa vreme adormi in pace. Sfântul Parinte ghici dupa tinuta lui calitatea inalta a sufletului sau si il invita intr-o zi sa intre si incepu sa il invete ca stiinta medicala nu poate aduce decât slaba usurare naturii noastre suferinde si sortita mortii si ca numai Hristos. Atunci el alerga la Ermolae si. el arata in acealasi timp o adânca preocupare pentru a-l convinge pe Eustorgios tatal sau de zadarnicia inchinarii la idoli. el chema in ajutor Numele lui Hristos si pe data copilul se ridica iar napârca muri. s-a nascut la Nicomidia din parintii Eustorgios. pe când se intorcea de la Eufrosin. tânarul confirma in fata tatalui sau uimit ca avea sa il vindece prin harul Stapânului sau. Intr-o zi. care salasluia de-acum in el cu putere. Judecând ca momentul venise sa probeze adevarul promisiunilor lui Ermolae. ceru sa primeasca fara intârziere Sfântul Botez. care ii remarcase calitatile. rugându-se lui Hristos si pe loc barbatul isi recapata vederea. senator pagân. el ajunse dupa putina vreme la o cunoastere desavârsita a artei medicale intr-atât incât imparatul Maximian. tinut de vindecarea unui om de pe lânga imparat. Facu semnul Crucii pe ochii orbului.27 Iulie În aceasta luna. mort dupa ce fusese muscat de o napârca. La intrebarile tatalui sau nelinistit el raspunse ca ramasese la palat. intentiona sa il ia la palat ca medic particular. fara leacuri si fara plata. 26 iulie). în ziua a douazeci si saptea. pomenirea Sfântului maritului. medic de renume. Cum tânarul trecea in fiecare zi in fata casei unde era ascuns Sfântul Ermolae (cf. Pantelimon. tânarul Pantoleon incepu sa il viziteze regulat pe Sfântul Ermolae si fu initiat de el in Tainele credintei. singurul Doctor adevarat. Incredintat spre educatie lui Eufrosin. Sfântul si maritul Mucenic al lui Hristos. Increzator in Hristos. caci el intelese ca Hristos il vindecase.

saL marturiseasca si sa isi gaseasca in Muceninicie desavârsirea. mincinosule. Pantoleon ii arata unde se ascundea Ermolae. Pantoleon isi inalta rugaciunea catre Dumnezeu si luând pe paralitic de mâna. dar si acolo Hristos il apara iar animalele venira gudurându-se la picioarele lui asemeni unor animale domestice. ii reprosa ca ar fi tradat increderea pe care i-o acordase si il acuza ca il insulta pe Asclepios si pe ceilalti zei prin credinta sa in Hristos. fie scufundat in plumb topit. Dupa aceea fu aruncat fiarelor salbatice. De indata tortele se stinsera iar ranile Sfântului fura vindecate. ii spuse : "Nu te teme. dar preafericitul ceru sa ii vada. un om mort crucificat. ei profitara de ocazie pentru a-l denunta la Maximian. Sfântul Ermolae. crezura atunci in adevaratul Dumnezeu. caci ei sint acum in Ierusalimul ceresc!". asupra caruia preotii pagâni spusera incantatiile lor. salutate batjocoritor de catre Sfânt. Constatând ca nu va putea sa il clinteasca din credinta sa. Precum orbul din nastere din Evanghelie. Numerosi pagâni. Legat de un stâlp. tiranul il incredinta torturii. Ceilalti doctori din Nicomidia incepura sa fie invidiosi pe el si cum el ingrijise pe un Crestin care tocmai fusese chinuit din ordinul imparatului. Dupa moartea preamarita a Sfântului Ermolae si a celor impreuna cu el.Pantoleon imparti atunci mostenirea sa saracilor. Dar Hristos. Nici magulirile nici amenintarile neputând sa il faca pe Pantoleon sa isi schimbe atitudinea. ramânând el mai salbatec decât niste animale fara ratiune. 3 septembrie). aceea a credintei. Cit priveste imparatul. Maximian . aparut Sfântului Mucenic sub chipul parintelui sau spiritual. caci Dumnezeu ii facuse cunoscut ca venise vremea. vazându-l pe om mergând plin de bucurie. Suveranul raspunse ca ii trimisese in misiune intr-un alt oras iar Pantoleon ii replica : "Ai spus adevarul fara sa vrei. caci sint cu tine si iti voi fi de ajutor in tot ceea ce vei suferi pentru mine". in toate incercarile Domnul il insotea si il pazea nevatamat. Pantoleon raspunse ca daca un batrân facuse dovada unui asemenea curaj. copilul meu. imparatul il convoca pe cel care fusese mai inainte orb si ii puse intrebari despre ce mijloace folosise Pantoleon ca sa ii redea vederea. tiranul il aduse din nou pe Pantoleon si pretinzând ca mucenicii se supusesera. pentru el si stapânul sau. Apoi. il ridica in Numele lui Hristos. Fu deci adus un paralitic. imparatul ceru sa i se taie capul pe data si trimise oameni sa il gaseasca pe Pantoleon. Cum Maximian il intreba de unde avea o asemenea putere si cum ajunsese el la Credinta Crestina. cel venit pe pamânt pentru a ne vindeca de toate bolile noastre (de aceea este slavit printre Sfintii Doctori fara de arginti). dadu ordin ca Sfântul sa fie legat de o roata cu lame ascutite ce urma sa fie lasata sa se rostogoleasca de pe o inaltime in fata intregului oras adunat. Furios. elibera sclavii si se dedica si mai vârtos ingrijirii bolnavilor carora nu le cerea in schimb decât sa creada in Hristos. Din nou Domnul interveni in chip minunat. Dupa ce le-a ascultat cu tristete plângerea impotriva protejatului sau. cu atât mai mult tinerii trebuiau sa se arate curajosi in incercari. omul raspunse cu simplitate ca Pantoleon il vindecase chemând Numele lui Hristos si ca aceasta minune ii adusese adevarata lumina. Cum eforturile lor ramasera fara efect. Când Sfântul se afla inaintea lui. Sfântul ii raspunse ca atât credinta cât si mila fata de adevaratul Dumnezeu sunt superioare tuturor bogatiilor si onorurilor acestei lumi de desertaciune si pentru a-si intari argumentele ii ceru lui Maximian sa il puna la incercare. fie aruncat in mare legat de un pietroi. in timp ce preotii pagâni insistau pe lânga imparat sa fie ucis acest rival periculos. trupul ii fu sfâsiat cu gheare de fier apoi ranile ii fura arse cu faclii aprinse. Cum Maximian ii amintea chinurile la care cu câtva timp in urma fusese supus Sfântul Antim (cf. Il elibera pe slujitorul sau de legaturile lui iar roata strivi in rostogolirea ei un mare numar de necredinciosi. incerca sa il convinga sa se inchine idolilor.

cununa ta e pregatita. doctor bolnavilor si teroare demonilor. Moastele Sfântului Pantelimon nu au incetat sa savârseasca vindecare si sa aduca harul lui Hristos. pomenirea Cuviosului Manuel. soldatii care erau de fata il marturisira pe Hristos. El isi intinse grumazul iar când capul ii cazu. Tot în aceasta zi. si care prin sugrumare s-a savârsit. ajutor celor incercati. Doamne. dar in momentul in care calaul isi agita spada. pomenirea Sfintilor Mucenici o suta cincizeci si trei. trupul sau deveni alb ca zapada iar maslinul uscat de care fusese legat inverzi din nou pe data si rodi cu fructe din belsug. care cu pace sa savârsit. al tuturor celor care se apropie de El cu evlavie. aceasta se topi precum ceara se topeste in foc. care în Marea Traciei s-au savârsit. de aceea numele tau nu va mai fi Pantoleon ci Pantelimon" (care inseamna "prea milostiv"). carora li se daduse ordin sa arda trupul Sfântului. Soldatii. Tu vei fi de-acum inainte adapost deznadajduitilor. singurul Doctor al sufletelor si trupurilor. Sfântul ajunse cu bucurie la locul executiei. pomenirea Sfântului noul Mucenic Hristodul. . Tot în aceasta zi. Amin. curse lapte din gâtul lui. si care de sabie s-a savârsit. pomenirea senatorului orb care a fost tamaduit de Sfântul Pantelimon. De atunci. dorinta ta va fi acum indeplinita. Tot în aceasta zi. In fata acestei minuni. Pantoleon ii indemna insa sa isi indeplineasca datoria si mai spuse o ultima rugaciune. si a marturisit în Tesalonic la anul 1777. portile cerului iti sint deschise. Tot în aceasta zi. in afara orasului. il incredintara credinciosilor care il ingropara cu piosenie pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul si se dusera sa propovaduiasca Vestea cea Buna si in alte locuri.dadu atunci ordin ca Pantoleon sa fie decapitat iar trupul sa ii fie aruncat in foc. cea din sfânta manastire a lui Mantiniu. Tot în aceasta zi. Un glas de sus ii raspunse : "Slujitor credincios. care era din Casandra. Cu ale lor sfinte rugăciuni. pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Antuza marturisitoarea. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi.

Timon. Sfintii Apostoli din cei 70 Prohor. Sfanta Biserica face pomenirea lor împreuna in aceasta zi de 28 iulie. Prohor. In Faptele sfintilor Apostoli (6. Parmena si Nicolae si i-au hotarât in slujba de diaconi. Prohor a devenit insotitor si impreuna-lucrator al sfantului Apostol Ioan Teologul.28 Iulie În aceasta luna în ziua a douazeci si opta. chiar daca ei au propovaduit cuvântul credintei si marturiseau pe Domnul Iisus Hristos Fiu al lui Dumnezeu si om desavârsit in locuri si timpuri diferite. Timon si Parmena au fost printre primii diaconi ai Bisericii lui Hristos. 1-6) se spune ca sfintii doisprazece Apostoli au ales sapte barbati plini de Duhul Sfânt si de intelepciune Stefan. Apostolul cel Iubit. Dupa Adormirea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. La intoarcere in Nicomidia sfantul Prohor a converitit multime multa de pagâni la Cristos. si din aceasta pricina a primit cununa muceniciei. Filip. pomenirea Sfintilor Apostoli si diaconi: Prohor. Aici sfantul Prohor a scris cartea Apocalipsei dupa dictarea inspirata a sfantului Ioan. si impreuna cu acesta a fost sunghiunit in insula Patmos.) Sfantul Nicanor a primit mucenicia in aceeasi zi in care sfantul întaiulmucenic si arhidiacon Stefan (praznuit la 27 decembrie) si multi alti crestini au fost ucisi cu pietre. Nicanor. Nicanor. Timon si Parmena. Sfantul Prohor l-a însotit mai intâi pe sfantul Apostol Petru si a fost facut de acesta episcop in cetatea Nicomidia. Nicanor. . (Alte imagini cu sfantul Prohor impreuna cu sfântul Ioan Teologul.

Acest sfânt era ostas si. si-a dat sufletul în mâna îngerului cel care îl scapase din râu. a marturisit slobod si cu îndrazneala pe Hristos. s-a savârsit. Iar sfântul mucenic rugându-se si împartasindu-se cu dumnezeiestile Taine printr-un porumbel trimis din cer si multumind lui Dumnezeu. Dar exista si o traditie conform careia sfântul Parmena a primit cununa muceniciei cândva pe la sfârsitul domniei împaratului Traian (98-117). A fost aruncat intr-un cuptor aprins. care. in sânul unei familii instarite si de neam ales. in vremea de dupa moartea imparatului iconoclast Teofil (842). cauta in intreaga Imparatie o sotie pentru fiul . urmat si privit de guvernator. A murit de o boala care l-a lovit. Tot în aceasta zi. Tot în aceasta zi. Si au fost îngropate cinstitele lui moaste în cetatea Ancirei. Tot în aceasta zi. Teodora.. Sfantul Parmena a predica cu inflacarare pe Hristos in Macedonia. bagându-l într-o racla. Sfânta Irina traia in Capadocia. asigurând regenta.." Dupa aceea aflând aceasta guvernatorul si rusinându-se. Pentru aceasta a fost batut fara mila. si acolo a patimit multe de la evrei si pagâni pentru predica Evangheliei. cântând psalmul acesta: "Cel ce locuieste în ajutorul Celui Preaînalt. dar puterea lui Dumnezeu a facut sa iasa nevatamat. pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Irina. Si acolo. O traditie occidentala spune ca sfântul Timon a murit rastignit. l-au aruncat în râu. pomenirea Sfântului Mucenic Evstatie.Sfântul Timon a fost asezat de Apostoli episcop al cetatii Bastoria in Arabia. cel din Ancira. în topitoare de aur fiind aruncata. Tot în aceasta zi. pomenirea Sfântului Mucenic Acachie cel Nou. fiind adus înaintea lui Cornelie guvernatorul Ancirei. Iar din voia lui Dumnezeu un înger a scos la uscat racla în care se afla sfântul sanatos. pomenirea Sfintei Mucenite Drosis. care era din Capadocia si se afla în Manastirea lui Hrisovalant. scoase sabia si se omorî singur. si patrunzându-i gleznele l-au târât de la cetatea Ancirei pâna la râul Sangarul.

Primind de la un Înger darul de a fi vazatoare cu duhul. omul interior se reînnoieste si se apropie de Dumnezeu. Când diavolul ii aducea in minte marirea si usurinta vietii pe care ea o lasase in urma. Providenta impiedicase casatoria ei cu imparatul si cu inima usurata si plina de bucurie ea isi imparti averea si se retrase la manastirea lui Hrisovalant. se ducea sa isi marturisesasca aceste gânduri Staretei sale indoindu-si efortul in asceza. Cu blândete si rabdare le incuraja sa se conduca in tot ceea ce infaptuiau dupa spiritul Evangheliei. Cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Le privea pe toate maicutele ca pe niste regine si se considera slujitoarea lor. Refuzând desertaciunea laudei si cinstei din partea oamenilor. rugându-se toata noaptea si facând nenumarate metanii. Prin aceste mijloace ea isi atrase bunavointa lui Dumnezeu si primi atâta intelepciune încât fu in stare sa conduca nenumarate suflete pe calea Mântuirii. hranindu-se doar cu pîine si apa. le ajuta sa se arate in fata lui Dumnezeu curate si . Sfânta era ca un Profet al lui Dumnezeu in Manastirea sa. Ea le interzicea. dedându-se celor mai grele munci pentru a le ajuta. toata ziua si toata noaptea. in apropierea rezervorului de apa ce poarta numele lui Aspar. Amintindu-si atunci de profetia Sfântului Ioanichie si considerând de datoria ei sa nu caute placerea ci sa "duca slabiciunile celor ce nu aveau forta ei" (Romani 15. stiind ca in masura in care trupul este slabit. Fiind in trecere pe lânga Muntele Olimp din Bitinia. Remarcata de trimisii Curtii pentru frumusetea sa si pentru nobletea deprinderilor sale. dealtfel. ea le sfatuia sa o considere ca un dar al lui Dumnezeu si sa ramâna in cainta si rugaciuni de multumire neincetate. la care medita neincetat. ele trebuiau sa se ingrijeasca sa-si pastreze nu doar curatia ci si blândetea. prelungindu-si posturile. cu multa arta si intelepciune. virtuti superioare celor ale naturii. fratele Teodorei. sa ii urmeze si primi consacrarea de la Patriarhul Sfântul Metodie (cf. asemeni unui pamânt fertil. ea trai de-acum ca un inger pamântesc. care fusese pusa in slujba lor. Orice reusita vor fi avut. intr-un loc placut. pentru a nu fi renuntat la lume decât in aparenta. La moartea Staretei. departe de pietele publice si de locurile zgomotoase. 8 mai) care se ruga de la apusul soarelui pâna a doua zi dimineata. fara sa se împotriveasca sau sa cârteasca. ci ca una dintre ele. 14 iunie). ea se puse sa faca asemenea. care s-a casatorit mai târziu cu imparatul Bardas. ea le chema pe maicute una câte una si. sa se roage pentru sanatatea lor. si astfel era pe data izbavita. orice legatura care o mai tinea legata de lume si se deda cu sârguinta lucrarii ascezei. ctitorita de patriciul Nicetas (Nicolae). Irina fu trimisa la Constantinopol impreuna cu sora sa. citind plina de admiratie viata Sfântului Arsenie cel Mare (cf. caci nimic nu e mai folositor sufletului. 1). Dupa ce se odihnea putin la terminarea slujbei de dimineata. se supunea de bunavoie.sau. decât boala acceptata cu recunostinta. ea fu desemnata. ajunse incet-incet sa ramâna in picioare. pe care Hristos le da in dar celor care se roaga lui cu credinta. 4 noiembrie) care o saluta prezicându-i ca avea sa devina Stareta a Manastirii lui Hrisovalant. Din gura sa nu ieseau decât cuvintele Evangheliei sau ale Sfintilor Parinti. cu mâinile intinse in rugaciune. preafericita taie. incât nici o uneltire diavoleasca nu putea sa o atinga. Invesmântata cu o singura tunica. pe care o schimba o data pe an. Pe când se afla de mai putin de un an in manastire. Ea cerea maicutelor sa nu o considere ca o stapâna. impotriva vointei ei. Lupta cu atâta iscusinta pentru a-si supune trupul la aplecarea ce o avea sufletul ei catre Dumnezeu. Cu ocazia consacrarii in monahism. odata cu podoaba parului sau. imparatul Mihail al III lea (842-867). ea rodea fructele imbelsugate ale sfintelor virtuti. cu bucurie. facu o vizita sfântului Ioanichie cel Mare (cf. la tot ce i se oferea. spunea ea. Cainta ei neincetata ii umplea inima de bucurie si facea sa-i straluceasca fata .

In mijlocul fumului des. Ajutata de Sfântul Vasile cel Mare si de Sfânta Anastasia Farmacolitria ea vindeca pe posedati si salva pe una din rudele sale . Cu simtul sau profetic. pastrându-si toata prospetimea si frumusetea trupeasca. pâna la Pasti. o mireasma placuta cuprinse toata Manastirea. care isi inmulteau asalturile in timpul noptii.pe care imparatul planuia sa o omoare acuzata de tradare . Pe toti ii invata folosul pocaintei si a convertirii care. trezita de mirosul carnii si a hainelor calcinate. ba chiar o saptamâna intreaga. ceru iertare. cufundata in sfinte contemplatii. Inhumata in biserica Sfântului Mucenic Teodor. In timpul Postului Mare. Iar cind maicuta smulse zdrentele de haine lipite de carnea ei. Sfânta Irina ajunse la vârsta de 103 ani. Intr-o noapte o monahie privi in curte si o vazu pe Sfânta Irina in rugaciune. si apoi isi arata bunavointa in ajutorul Manastirii. mormântul sau raspândea in permanenta o aroma suava. cu mâinile intinse spre cer. si toate felurile de oameni. le numi Stareta pe care o alesese Dumnezeu si dupa ce le-a incurajat sa dispretuiasca tot ce este trecator pentru a nu trai decât pentru Mirele lor prea iubit. in orice clipa. Dar ea ramase neclintita si ar fi fost arsa de vie daca o monahie. semn al frumusetii sufletului sau. nemaivazute de ochiul omenesc si era gata sa ma ia când tu l-ai alungat". Aceasta rugaciune din noapte era inspaimântoare pentru diavoli. pe care Sfântul Apostol Ioan il insarcinase sa i le inmâneze. urmata la putina vreme de cea a lui Mihai al III-lea (867) precum si preluarea puterii de catre Vasile Macedoneanul. Alta data. bogati si saraci. stralucitoare si plina de marire. un calator pe mare venit din Patmos se prezenta la Manastire si dadu Sfintei trei mere delicioase. pot sa ni-l aduca pe Dumnezeu in ajutor. ea nu mânca pâine ci doar câteva legume. Uneori ramânea in aceasta stare si doua zile la rând.fara prefacatorie. Irina isi lasa bratele in jos si ii spuse pe un ton de repros : "De ce m-ai lipsit de o asemenea bucurie prin venirea ta neasteptata ? Un Inger se tinea inaintea mea. Privegherea in fiecare noapte ii devenise la fel de naturala ca somnul pentru ceilalti oameni si ea isi petrecea toate noptile. pe cel de al doilea il imparti comunitatii in Joia Mare si il pastra pe al treilea ca pe un talisman de pret. ridicata de la pamânt in chip minunat iar cei doi falnici chiparosi care se inaltau in curtea Manastirii isi aplecasera vârfurile lor pâna la pamânt si nu le-au ridicat decât dupa ce Sfânta i-a insemnat cu semnul Crucii. Sprijinita de harul dumnezeiesc. Ea deveni la scurt timp renumita in toata capitala pentru virtutile sale si pentru intelepciunea cu care isi conducea comunitatea. O data unul dintre ei arunca pe ea fitilul aprins al unei candele. o data pe saptamâna. Primul mar ii ajunse sa o hraneasca 40 de zile. in picioare si nemiscata in rugaciunea sa. Vesmintele Irinei incepura imediat sa arda. aratând tuturor ca se facuse . ea o vazu cu surprindere pe Sfânta in flacari. timp in care gura ei raspândi o mireasma nemaiîntâlnita.aparând in fata suveranului. Imparatul Vasile isi recunoscu greseala. ea facea neincetate progrese in asceza si in rugaciunea curata. ea inchise linistit ochii si isi dadu sufletul in mâinile Domnului. simpli si nobili. zalog al bunurilor nepieritoare ale Raiului. Cum era deranjata de maicuta ce se straduia sa stinga flacarile. Ingerul sau pazitor o prevenise cu un an inainte de ziua exacta a mortii sale si când veni ziua aceea ea isi aduna maicutele. preafericita Irina implini un mare numar de alte minuni si prezise in mod special asasinarea lui Bardas. scotându-le la iveala gândurile lor cele mai tainice. veneau catre ea pentru a-i primi sfaturile si sa se marturiseasca in rugaciunile ei. impletindu-mi o cununa de flori nemuritoare. nu ar fi fortat usa sa intre in chilia ei. incât una din maicute trebuia sa o ajute sa isi lase in jos bratele amortite.

pomenirea Cuviosului Pavel. întemeietorul Manastirii Xiropotamu din Sfântul Munte Athos.bineplacuta lui Dumnezeu. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Doamne. Amin. Tot în aceasta zi. Pâna in zilele noastre Sfânta Irina nu a incetat sa intervina in ajutorul celor care o cheama cu incredere. Cu ale lor sfinte rugăciuni. .

pomenirea Sfintei Mucenite Teodota. ce este la Cambo. Tot în aceasta zi. întarindu-se pe sine cu frica lui Dumnezeu. care avea piroane ascutite. care a poruncit sa fie bagata. împreuna cu fiii sai. pomenirea Sfântului Mucenic Mamant. Si se face soborul lor în locul muceniciei lor. si a fost silit sa mearga pâna la cetatea Gangrei. care cu pace s-a savârsit. Pentru aceasta a fost prins si adus la Sacherdon ighemonul. învatându-si pruncii spre cunostinta dumnezeiasca pe vremea când traia si Sfânta Mucenita Anastasia.29 Iulie În aceasta luna. Stapânitorul Lefcait îi facea sila sa si-o ia femeie. Aceasta sfânta a fost din cetatea Ciliciei. unde si-a luat cununa muceniciei. care în foc s-au savârsit. stapânitorul Bitiniei. binecredincioasa. care a poruncit sa fie încaltat cu încaltaminte de fier. Mucenic Vasilisc Tot în aceasta zi. pomenirea Sfintilor Mucenici. împreuna cu câte trei pruncii sai. pomenirea Sfântului Constantin Patriarhul Constantinopolului. Sosind la Gangra. împreuna cu cei doi fii ai lor. Tot în aceasta zi. . Tot în aceasta zi. care era departe de 80 de stadii. Tot în aceasta zi. tatal si maica. Si se face soborul lui aproape de podul lui Iustinian si aproape de locul ce se numeste Petrian. care de sabie s-a savârsit. pomenirea Sfântului batrânul. pomenirea Sfântului Mucenic Calinic. într-un cuptor de foc. în ziua a douazeci si noua. dar ea nu a vrut nicidecum. A fost dascal de mântuire multora si învata pe cei ce se închinau la idoli sa se lase de cele desarte si sa cunoasca pe Atotfacatorul. pomenirea Sfântului Ioan ostasul. si se nevoia la poruncile lui Dumnezeu. cel din Gangra. care în mare s-a savârsit. Tot în aceasta zi. Pentru aceea a fost trimisa catre Nichitie. a fost bagat întrun cuptor de foc si si-a dat sufletul la Dumnezeu. Acest sfânt se tragea cu neamul din Cilicia si era om foarte bun.

la armeni si la alti orientali crestini). Sfântul Eustatie incepu sa se duca la catedrala din Mtskheta unde slujbele crestine îi umpleau sufletul de bucurie. dadu ordin sa fie adus in fata lui si îi ceru sa se lepede de Hristos si sa sa intoarca la cultul lui Zoroastru. când Samuel deveni catolicos (patriarh. Dupa un anumit timp. Trimisi la incercare sub ordinul tiranului erau si alti persi impreuna cu Sfântul Eustatie care acceptasera sa fie crestinati : Gubnak. satrap (adica prim-demnitar) al sahului persan Chosroes Nushirvanes. pomenirea Teodosie cel tânar (cel Mic).Tot în aceasta zi. cetatea Mtskheta. instigat de fostii dusmani ai Sfântului Eustatie. rodnica in virtute. el se muta din satul persan Arbuketi (de lânga orasul Gandrakili) in vechea capitala a Georgiei. se lepadara de Hristos când fura amenintati cu moartea. pomenirea sfantului mucenic Eustatie din Mtskheta. Bagdad. slujitori în cultul lui Zoroastru. Panaguznas. incercara zadarnic sa faca din el un preot pagân. Sfântul Eustatie si ceilalti marturisitori ai lui Hristos suferira cu cinste sase luni de inchisoare si prin mijlocirea catolicosului Samuel IV si a unui notabil georgian fura eliberati. Zarmi si Stefan. Tatal si fratii sai. Ajungând la credinta in Hristos. Bagdad si Panaguznas. pomenirea Sfintilor Mucenici Veniamin si Virie. Eustatie s-a casatorit apoi cu o sotie crestina si a dus o viata pioasa. Sfântul Mucenic Eustatie din Mtskheta se tragea din Persi adoratori ai focului si inainte de a fi botezat se numea Bgrobandaves. Bgrobandaves fu luat in calitate de catecumen pe lânga arhidiaconul Samuel. Arhidiaconul Samuel (viitorul Arhiepiscop Samuel IV. binecredinciosului împarat Tot în aceasta zi. remarca inclinatiile spirituale ale pagânului pers si îi vorbi despre învataturile crestine. primi Sfântul Botez cu numele Eustatie. Isi câstiga viata de zi cu zi lucrând sandale. In timpul domniei imparatului georgian Guram Kuropalat (575600). in Georgia. Bezhan-Buzmil (numit la Tbilisi trei ani mai târziu). la vârsta de 30 de ani. Noul satrap al Persiei. Doi dintre ei insa. Persii care mai traiau la Mtskheta nu reusira sa îl readuca pe Sfântul Eustatie la cultul focului si de aceea l-au convins pe capul persilor din cetate sa îl trimita la Tbilisi la tiranul Arvand-Gubnav. Perozav. 582591). Tot în aceasta zi. cei aproape de palatele din Evdom. Sfântul Eustatie raspunse cu demnitate : "Poate cineva sa îl paraseasca pe .

focul e facut de om si e stins de om". nici in har nici in tamaduiri. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Focul nu este Dumnezeu. Amin. s-a rugat ca dupa moartea sa trupul sa îi fie înmormântat crestineste in cetatea Mtskheta. va fi dupa cum iti doresti". Sfântului Eustatie i se taie capul la 29 iulie 589. . Din ordinul satrapului. Cu ale lor sfinte rugăciuni. Trupul Sfântului Eustatie. ci Dumnezeu e cel care a facut soarele sa straluceasca ziua si luna cu stelele sa straluceasca in intunericul noptii. Catolicosul Samuel IV a rânduit Praznuirea lui la 29 iulie. Doamne. a fost adus de Crestini la Mtskheta si cu mare cinste asezat de catolicosul Samuel IV sub masa altarului din Svetitskhoveli. Nu-ti fa griji pentru trupul tau. Inainte de a primi cununa muceniciei.Facatorul lumii si sa adore o simpla creatura a Lui ? Nu se va întâmpla niciodata! Nici soarele nici luna nici stelele nu sunt Dumnezei. ziua in care sfântul martir s-a savârsit cu marire. Patimitorul a auzul Glasul de sus : "Cu nimic nu vei fi mai prejos celor dintâi mucenici. aruncat noaptea peste un câmp.

ci se rezema si nadajduia numai în napastuiri si în marturii mincinoase si în mita ce da judecatorilor. ci calcând toate. a zis: "Prapadeasca-se averea si marirea lumii. si pe ea a cinstit-o cu laude si Vasile cel Mare. s-a mutat catre Domnul. propovaduind în Carhidonia si în Italia. cu pace si-au dat sufletele lui Dumnezeu. Aceasta sfânta a fost din Cezareea Capadociei. iar cuptorul arzând trupul sfintei. care împresurase cea mai mare parte a pamântului ei. Cu ale lor sfinte rugăciuni. si nu dupa multa vreme a fost facut episcop al Corintului. Tot în aceasta zi. Acesti sfinti au facut parte din cei 70 de apostoli. . dobitoace si robi. Începând femeia a se plânge de nedreptatea si tirania omului. si tot lucrul si hrana vietii le trasese la sine. mult ostenindu-se si pe toti întarindu-i în credinta în Hristos. caci nu cinsteste si nici nu slujeste zeilor împaratilor. si cum ca nu i se cade sa aiba parte de cele de obste. iar ceilalti. Silvan. el numaidecât a pârât-o ca este crestina. Epenetos si Andronic. nici de Dumnezeu. catre Domnul s-a mutat. Criscent. Caci nu lua aminte de dreptate. l-a pazit întreg si a fost dat rudeniilor ei si la toti credinciosii. dar eu nu ma voi lepada de Facatorul si Ziditorul tuturor". pomenirea Sfintei Mucenite Iulita (Iulia) cea din Cezareea. Având ea judecata cu un om oarecum lacom si silnic. Iar Silvan a fost facut episcop al Tesalonicului. si învatând de fata în toata lumea cuvântul credintei în Hristos. Atunci nedreptul judecator a pus de au ars-o. Sila a mers la propovaduirea Evangheliei împreuna cu Fericitul Pavel. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin. si întorcând si botezând pe multi dintre pagâni. neuitându-se la cele lumesti si trecatoare. pomenirea Sfintilor Apostoli: Sila. în ziua a treizecea. tarine si sate.30 Iulie În aceasta luna. Acolo. Iar ea. Doamne. bine nevoindu-se. si acesta.

si a fost pus serdar mare peste osti. care de sabie s-au savârsit. în sase zile ale lui iulie. Doamne. Cu ale lor sfinte rugăciuni. si înaintepraznuirea cinstitei si de viata facatoarei Cruci. unde se afla sfânta racla. În scurte cuvinte. a fost cinstit de împaratul Teofil cu dregatoria de candidat. pomenirea târnosirii cinstitei case a Preasfintei Stapânei noastre Nascatoarei de Dumnezeu. cel ce ura pe Hristos si lupta împotriva icoanelor. facea multe milostenii în toate zilele. în 31 de zile ale aceleiasi luni. întâi în Capadocia. iar sfânta sa adormire. si ajuta pe vaduve si pe saraci.31 Iulie În aceasta luna. pentru ca erau patricieni si drept-credinciosi. care a îngropat preacuratul trup al Stapânului Hristos. pomenirea Sfintilor doisprezece Mucenici romani. care pazea toata îndreptarea. Acest fericit a trait pe vremea împaratiei lui Teofil. Fiind crescut bine de parintii sai. Tot în aceasta zi. fiind marit de Dumnezeu cu multe minuni. si-a dat sufletul la Dumnezeu. iar robii lui. Tot în aceasta zi. pomenirea Sfântului Iosif cel din Arimateea. pomenirea Sfântului si Dreptului Evdochim. l-au îngropat cu hainele lui cu care era îmbracat. Amin. si cazând într-o boala trupeasca. Si s-a facut mutarea moastelor sale la Bizant. si care cu pace s-a savârsit. Vasile si Evdochia. din Vlaherne. dupa aceea în tara harsianilor. miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. adica: scoaterea cinstitei Cruci de la palatul împaratesc în cetate. . Tot în aceasta zi. se purta si facea tot felul de bunatati. plinindu-i voia. Parintii sfântului duceau viata stralucita. Fiind el cumpana dreapta si dreptar. Dumnezeieste vietuind. în ziua a treizeci si una.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful