Calitatea Vietii de Fam in Rom

Academia Româna Institutul de cercetare a Calitatii Vietii Sesiunea de Comunicari Stiintifice 22 februarie 2002

Calitatea vietii de familiei în România

Raluca Popescu
Cercetator asistent

CUPRINS: I. O NOUA EVOLUTIE A FAMILIEI I.2. Postmodernitate I.3. Schimbari în sfera familiei I.3.1. Schimbari la nivel demografic: I.3.2. Schimbari în stilurile de viata familiala I.4. Viitorul familiei II. FAMILIA ROMÂNEASCA ÎN CONTEXT EUROPEAN II.1. Comportamente nuptiale si reproductive II.2. Perceptia importantei familiei II.2.1. Locul pe care-l ocupa familia în viata individului II.2.2. Aprecierea calitatii vietii de familie ÎI.3. Valori si mentalitati în sfera familiei ÎI.3.1. Ce înseamna o casatorie fericita ÎI.3.2. Aparitia problemelor în casnicie ÎI.3.3. Roluri si mentalitati ÎI.4. Concluzii ANEXA 1 ANEXA 2 BIBLIOGRAFIE 3 5 6 6 7 9 11 11 13 13 13 16 16 19 21 27 29 30 31

2

I. O noua evolutie a familiei

Majoritatea cercetatorilor din domeniul familiei, dar si actorii politici sau opinia publica în general, par sa sustina ideea ca în ultimele decenii familiile din societatile contemporane au suportat transformari profunde. Se considera ca schimbarile intervenite sunt atât de importante, încât însusi termenul de "familie" a devenit destul de ambiguu, tinzând sa acopere astazi realitati diferite de cele ale generatiilor precedente (Mihailescu, 2000, p.17). În acelasi timp, aceasta contina sa reprezinte o institutie fundamentala în societate, fapt pentru care în dezbaterile publice problema „declinului familiei” este privita cu tot mai multa îngrijorare. “Ni se spune mereu ca familia se destrama, ori ca familia e problema numarul unu. Dar când vorbesc despre familie, ei nu se refera la familie cu varietatea ei luxurianta de forme posibile, ci la un anumit tip de familie: familia celui de-Al Doilea Val. De obicei se gîndesc la un sot sustinator al familiei, o sotie gospodina si câtiva copii mici. Desi exista multe alte tipuri, aceasta forma specifica, familia nucleara, a fost idealizata de civilizatia celui de-Al D oilea Val, a ajuns predominanta si s-a raspândit în toata lumea (…). Astazi, când autoritatile ne îndeamna sa refacem familia, ele au în vedere familia nucleara a celui de -Al Doilea Val” (Toffler,
1983, p.281).

Studiile consultate în ultima vreme par sa sustina ideea ca asistam nu numai la sfârsitul familiei asa cum o stim, ci si la “sfârsitul lumii pe care o cunoastem” (“The End of the World as We Know It” – Waters, 1995), la începutul unui haos în care totul se schimba mult prea repede pentru a putea tine pasul. Au trecut însa aproape 20 de ani de când Toffler a scris “Al Treilea Val” si aproape 30 de la “Socul viitorului” si lumea nu s-a schimbat chiar asa de mult în aceasta perioada, dupa cum nici predictiile sale privind sfârsitul iminent al dominatiei familiei nucleare nu s-au confirmat decât patial. Analizând date statistico-demografice recente si ultimele rezultate ale sondajelor de opinie nu doar din România – caci s-ar putea argumenta ca nu este o tara postmoderna – ci si din SUA sau alte tari Occidentale, nu am constatat o schimbare majora si îngrijoratoare fata de anii ’70, cu atât mai mult cu cât familia râmâne pentru majoritatea indivizilor domeniul care le ofera cea mai mare satisfactie, cel care are cea mai mare importanta în viata lor. De altfel, comentarii la fel de pesimiste au însotit si trecerea de la familia extinsa, proprie societatii traditionale la familia nucleara, proprie

3

analize ulterioare au aratat ca exista o puternica mitologie privind familia extinsa.17). laicizare si liberalizare (Mihailescu. având loc un proces de tipul celui descris de Thomas: o situatie definita drept reala devine reala prin consecintele ei. având o mare capacitate de inertie. 2000. aceasta reprezentând în societatile occidentale mai curând un ideal. coabitarea informala. fara a-l considera însa universal. cuplurile homosexuale. rata de fertilitate reducându-se treptat. mentinerea sau declinul ei este probabil una care nu se va încheia prea curând. 4 . 2000. tot mai mult conditionata de schimbarile economice si sociale. iar referinta principala este familia extinsa . multe din schimbarile constatate se datoreaza în parte si dezbaterilor nesfârsite pe aceasta tema. 1 Am ales drept cadru de analiza un model pentru care opteaza majoritatea cercetatorilor familiei. familia are o independenta relativa fata de contextul social-economic. obligatoriu si liniar (vezi Ghebrea. un model puternic valorizat si mai putin o realitate –"familia clasica a nostalgiei Vestului" (Morgan. p. modelul postmodern sau modelul diversitatii a început sa se dezvolte prin anii '60 . 1985. p. preluata în discursul politic si stiintific. de a ne îngrijora adesea înainte de vreme.162).'70 în Occident o data cu “criza” fa miliei nucleare si cu proliferarea modelelelor familiale alternative (între care: familia comasata. de a ne pripi cu predictiile noastre si de a accelera noi însine mersul lucrurilor. “Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios. avem tendinta de a vedea schimbare peste tot. devenind mai curând “barometrul” schimbarilor sociale. etc). Desi este propriu societatilor occidentale. copii). majoritatea autorilor considera ca si fa milia româneasca se înscrie în acelasi pattern. este aceea a unei institutii care conserva traditiile si valorile nationale. schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic ci urmaresc succesiunea civilizatiilor” (Ghebrea. Avem de-a face de aceasta data cu o familie integrata tot mai puternic în socie tatea globala. Simplif icând. cel al trecerii de la traditionalitate la modernitate si postmodernitate. I. celibatul definitiv. confruntându-ne cu cerinta de a fi analisti ai realitatii contemporane. Disputa privind stabilitatea sau shimbarea familiei. sotie. Mihailescu. p. iata care ar fi cele mai importante caracteristici: modelul traditional se întinde pâna spre sfîrsitul secolului al XIX-lea în Europa (Occidentala). influentând la rândul ei dinamismul social global.5). în societatea contemporana opiniile stiintifice sunt mediatizate devenind în ipostaza lor vulgarizata unul din factorii schimbarii. În contextul social tot mai dinamic si mai complex. se exagereaza în privinta fenomenelor de eroziune a familiei. de “meritul” de a fi pastratoarea va lorilor nationale. iar pe de alta. o data cu cresterea continua a nivelului de trai si emanciparea femeii. 2000. 2000. etc). Imaginea curenta a familiei. Mai mult. trecând printr-un vizibil proces de democratizare. modelul modern este caracterizat prin forma nucleara (sot. Opinia mea este ca pe de o parte. Ultimele opinii sustin ca familia cauta acum sa se debaraseze de “gloria” conservatorismului. De altfel.societatii moderne 1 .

noua faza a consumerismului. Conceptele nu mai au un înteles univoc. începe moda operatiilor estetice iar în privinta consumului începe epoca “fara”: bauturi fara alcool. caci ar însemna sa procedam într-o maniera moderna. proliferarea altor tipuri de familii. un hedonism controlat. nu mai avem modele ideale dominante într-un domeniu sau altul. în viata cotidiana – noi stiluri de viata2 . naturista si vegetariana. în sfera familiei – primatul intereselor individuale în fata asteptarilor pe care societatea le are de la famil ie. se pune un pret tot mai mare pe imagine. începând cu anii ’90 era internetului. astfel încât devin interesati de sanatatea organismului lor. investitia în “imaterial” (nu în materii prime sau salarii ci în marketing. miscari sociale si politice (nu sindicaliste ca în epoca moderna. ci miscari ale minoritatilor sexuale. a unei dorinte de a experimenta. predominanta sectorului tertiar (al serviciilor). noi modalitati de petrecere a timpului liber. a unor puternice miscari studentesti. 2000) care marcheaza etapa postmoderna pe mai multe domenii: • în economie – procesul de globalizare. chiar si în cadrul familiei nucleare se schimba statusurile si rolurile. anii ’60 si o parte a anilor ’70 re prezinta perioada unei intense curiozitati. nu exista reguli si nici solutii garantate). aducând în prim-plan o revigorare a conservatorismului. constituirea corporatiilor multinationale. a “revolutiei sexuale”. diferita de cea industriala si denumita de majoritatea teoreticienilor postmoderna. a tulburarilor sociale în general. casatoria este mai mult un parteneriat 2 Numita de unii autori si “vârsta inocentei”(Maris. informatizare). hrana fara colesterol. centrata pe “a fi” si nu pe “a avea”. în comunicare – noi mass-media si tehnologii de comunicare. a consumului de droguri în rândul tinerilor. în sensul cresterii tolerantei si dorintei de a experimenta dublata însa de o crestere a luciditatii având în vedere experientele generatiilor trecute. dulciuri fara zahar. pot fi redefinite în functie de context. pe un aspect fizic placut. publicitate. “Etica protestanta” prin care realizarea unei persoane era judecata mai ales dupa succesul material a fost înlocuita de “etica existentialista”. Indivizii încep sa fie din nou interesati de cariera profesionala si obsedati de succes. 5 . este epoca hippie. pe “a te cunoaste”. critica sociala nu mai e ancorata în vreo filosofie. Anii ’80 au marcat trecerea la “maturitate”. Iata câteva schimbari sociale (vezi Ghebrea. ci e pragmatica. însa unul mai tolerant la diferente. un hedonism controlat (un mare impact a avut aparitia SIDA care a curmat milioane de vieti). Este de fapt “revolta tineretii” care nu mai recunoaste autoritatea parintilor si vrea sa-si creeze propria societate. Anii ’90 pot fi caracterizati prin îmbinarea celor doua tendinte. 1988. Postmoder nismul înseamna în primul rând renuntarea la definitii si clasificari. “a experimenta”. miscari feministe. rasiale. management. Postmodernitatea însasi nu se mai poate clar defini si caracteriza. constituirea regionalismului. fac mult sport. p. • în politica – predominanta politicii locale si sectoriale.I. etc. • • • • în morala – epoca permisivitatii (totul e contestabil. nu mai exista “calea cea mai buna”.2. etnice.67). ecologiste). o filosofie a libertatii si experimentarii. Postmodernitate Schimbarile din ultimele decenii din societatea occidentala au nascut ideea ca ne aflam în fata unei noi civilizatii. cafea fara cofeina.

Tot în aceasta perioada a avut loc explozia demografica a celibatarilor.4% (Hardyment. 1988.39). În 1911. întâi în tarile Scandinave. p. Cu alte cuvinte experienta divortului nu împiedica oamenii sa se recasatoreasca. Germania. Paradoxal. dar aceste recasatoriri au o probabilitate mai mare de a se termina la rândul lor prin divort. vestul Europei si în final în sudul Europei3 . proportia de celibatari la barbatii cu vârste între 55-64 ani a scazut de la 8. circa 20% dintre englezoaice nu se casatorisera niciodata. cresterea perioadei de scolarizare ca si schimbarile valorice mai largi au condus ulterior la cresterea vârstei la prima casatorie si nu neaparat la scaderea nuptialitatii (vezi Capllow&all. iar numarul cuplurilor care au divortat în anii '70. 1994. apoi în Elvetia.12). Scanzoni. comparativ cu 10% în prezent. De fapt. Schimbari în sfera familiei I. 1983. în zonele urbane-unul din 4 (Toffler.288) . Stabilitatea familiei ar putea fi un mit mai degraba decât o realitate istorica. în unele tari. Schimbari la nivel demografic: • Criza nuptialitatii Reculul ca satoriilor a început în Occident în a doua jumatate a anilor '60. 2000. Miscarile de emancipare a femeii.) 4 Anexele 1 si 2 prezinta o evolutie a statutului marital al populatiei si a tipurilor de gospodarii din SUA în perioada 1970 – 2000 6 .I. Austria. 1995 etc.3. Rata divortialitatii a crescut în Marea Britanie de 6 ori între 1960 si 1980. p. unul din motivele pentru care ratele divortialitatii au crescut este ca un numar mai mare de oameni se casatoresc. p. La ultimul recensamânt din Suedia 51% din totalul gospodariilor erau reprezentate de persoane singure (Yerbook of Nordic Statistics. 1988.4% în 1950 la 4. Cercetatorii sugereaza ca în secolele trecute.3.55). casatoria propriu-zis ramâne destul de populara (în ciuda unui recul care se înregistreaza si aici). înmultirea posibilitatilor de a dobândi independenta economica si sociala mai devreme au facut ca într-o prima perioada (anii ’60) rata casatoriilor sa creasca iar vârsta la casatorie sa scada.1.328). ratele recasatoririlor consecutive decesului unuia dintre parteneri (si sa nu uitam 3 Declinul autoritatii parentale. Comparatiile nefavorabile dintre prezent si trecut pot fi înselatoare. În SUA. 1982.3% în 1983. e de trei ori mai mare decât numarul divortatilor din deceniul anterior (Parkinson. cercetari care nu s-au rezumat la simple comparatii de date statistice demonstreaza ca trebuie sa privim cu retinere prezicerile pesimiste cu privire la dezintegrarea familiilor si disparitia casatoriei ca un contract pe viata. Se apreciaza ca aproximativ jumatate din casatoriile din SUA4 se termina prin divort (Broderick. Unul din 7 copii americani este crescut de un singur parinte.9% la 4. • Banalizarea divortului Divorturile se multiplica si survin din ce în ce mai devreme în viata cuplului. Totusi. p. iar la femei de la 7. p.

de familii monoparentale comparativ cu 0.3. în Suedia 18. • Cresterea fertilitatii ilegitime Desi în cupluri se nasc tot mai putini copii.5 mil. grupari de persoane care se aduna pentru a împarti cheltuielile. 1994. a cresterii participarii ei pe piata muncii. de copii dependenti fata de 1 mil. în 1971. p.289). Acesti copii sunt în mare parte doriti de mama (exceptând probabil mamele adolescente al caror numar a crescut de asemenea) fara ca aceasta sa doreasca o legatura cu tatal biologic. un nou-nascut din cinci este nascut în afara casatoriei. p. studii recente asupra comportamentului sexual 7 . etc. în 1971 continând aproximativ 2.9 copii pe femeie însa în Europa acesta era de doar 1. • Scaderea natalitatii Datorita emanciparii femeii. A stfel.55).sub nivelul necesar înlocuirii generatiilor. Schimbari în stilurile de viata familiala • Dezvoltarea familiilor monoparentale Unii autori afirma ca ne îndreptam catre o societate "matricentrica" întrucât mama este cel mai adesea cea care are grija de copil. p. cum este si firesc. în timp ce în anii '70 era doar unul din opt (Ferreol. În plus. Durata medie a casniciei din prezent este comparabila cu cea de acum 100 de ani.118) . p. 1994. Aceasta înseamna ca una din 5 familii cu copii este familie monoparentala (Haskey. conglomerate de familii.12). În 1999 indicele sintetic de fertilitate pe plan mondial era de 2.3 mil. În Franta. • Aparitia altor tipuri de menaje Este vorba despre casatorii homosexuale.514). în afara casatoriei numarul de copii a crescut considerabil.ca mortalitatea era foarte ridicata) ar putea sa fie la fel de mari ca cele de astazi consecutive divortului (Parkinson. • Aparitia “familiei comasate” Doua persoane divortate cu copii se recasatoresc. Acest tip de familie manifesta o stabilitate mult mai mare decât cuplul.4 . I. p. 1992.2. Toate acestea trebuie privite însa cu retinere întrucât desi se bucura de o mare mediatizare.5% cupluri fara copii (Yearbook of Nordic Statistics.6% din gospodarii erau cupluri conjugale cu copii si 23. 1993. tot mai multe cupluri amâna conceptia copiilor sau chiar renunta la a mai avea copii. Cel mai adesea numarul de copii ai unei femei se reduce prin amânarea nasterilor si deci prin scurtarea perioadei fertile. În 1991 în Marea Britanie erau 1. datorita accesului tot mai larg la mijloacele contraceptive. adunând copiii din ambele familii într-un nou tip de familie largita – unul din 4 copii americani fac parte din asemenea familii (Toffler. în contextul schimbarilor valorice recente. casatorii în serie. numarul casatoriilor care se terminau în separari informale nu poate fi comparat cu cifrele de astazi pentru ca nu era înregistrat. 1983.2 mil.

greu de conciliat.1998. cercetatorii observând ca uniunile consensuale sunt de fapt un simbol al relatiei de dragoste din societatea postmoderna. Nu mai este importanta gasirea unei “persoane deosebite” si conteaza tot mai tare realizarea unei “relatii deosebite” (Giddens. Fragilitatea acestei relatii este ceea ce o face valoroasa în ochii partenerilor. numita de Anthony Giddens. Relatia pura este o “situatie unde relatia sociala a fost initiata numai pentru ea însasi. ofera un prilej de explorare detaliata a provocarilor relatiei pure. “relatia pura”. Este vorba de un “proces de productie” mai mult decât de o “armonie statica” si necesita efort si tehnica: tehnica de comunicare. 2000. Un studiu de opinie din 1997 din SUA arata ca a petrece cea mai mare parte a vietii cu o singura persoana ramâne idealul pentru 95% dintre femei si 84% dintre barbati (Hardyment. ambitie destul de riscanta: “coabitarea juvenila contempor ana poate aparea ca o încercare (problematica) de sinteza a caracteristicilor. 1992. 59). poate datorita unei morale înnoite. astfel încât interpretarile sunt valabile si pentru cuplurile casatorite legal care în acest context dezvolta un nou tip de relatie. 178) . p. Dragostea confluenta. • Dezvoltarea uniunilor consensuale si aparitia „relatiei pure” Tot mai multe c upluri prefera coabitarea neoficializata în locul casatoriei legale. Raspândirea acestui stil de viata a impus nenumarate analize. p. p. ci se aleg încontinuu una pe cealalta. pentru ceea ce poate obtine fiecare persoana dintr-o asociere sustinuta cu cealalta. toate aceste aranjamente îndraznete vor ramâne optiunea unei minoritati si escapade numai ocazionale ale majoritatii celor care le experimenteaza (cazul comunelor de hippioti care desi au cuprins marea masa a studentimii americane la un moment dat. de întelegere reciproca. si se continua numai în masura în care amândoi partenerii considera ca le aduce suficiente satisfactii pentru ca fiecare s-o mentina” (Giddens. p. Succesul relatiei depinde de rezultatul încercarilor de compatibilizare. Cuplurile consensuale. Ele nu sunt “alese”. Respingând oficializarea.din SUA si Anglia arata ca nu au fost niciodata atât de raspândite pe cât ar indica opinia publica. au avut o viata scurta). care traiesc împreuna fara a fi casatorite oficial. de rezolvare a conflictelor si nu în ultimul rând tehnica sexuala.1992. Poate datorita amenintarii SIDA si a altor boli care ne amintesc de destinele noastre biologice.47).62) . Partenerii sunt liberi sa stabileasca reguli care sa protejeze cuplul de la disolutie – 8 . sentimentul caracteristic relatiei pure nu are loc între doua persoane “menite” una pentru cealalta. ale vietii conjugale si ale legaturilor extraconjugale” – ceea ce “caracterizeaza obsesia moderna de a câstiga pe toate planurile si de a nu sacrifica nici una dintre posibilitati” (Béjin. relatia de “dragoste confluenta”. îndragostitii încearca sa realizeze o relatie integral autosuficienta. Ea ofera un spatiu vast de alegeri. ci între doua persoane care s-au gasit mai mult sau mai putin întâmplator.

Tipul relatiei pure nu se rezuma la relatiile de dragoste ci este valabil si pentru celelalte: parinti – copii. intimitatea înlocuind autoritatea parinteasca. Viitorul familiei Prezicerile în privinta casatoriei si familiei asa cum o stim sunt de multe ori pesimiste. “Coabitarea juvenila oscileaza între acesti doi poli: stabilirea unei complementaritati favorabile vietii prelungite în comun. p. joaca un rol important important în viata individului si chiar în functionarea plina de succes a familiei (Broderick. o “familie la alegere”(Hadyment. familiile care nu dis pun de asemenea legaturi sufera adesea de lipsa de informatie.) Într-o societate aflata în miscare rapida. Pe lânga suportul afectiv si emotional. dar care conduce la specializarea fiecarui partener în anumite sarcini si astfel la diminuarea unor potentialitati si. pâna si într-o societate relativ stagnanta. Apar strategiile alternative de crestere a copilului: calitatea relatiei este pe primul plan. Prietenii devin un fel de “familie pe care ti-o creezi”. ocrotitorii confidentii si sfatuitorii lui.4.. neamuri.1998.1988. Mai mult. de lunga durata. probabilitatile matematice sunt clar defavorabile oricarui cuplu care încearca sa atinga acest ideal al împlinirii paralele (. Studii recente desfasurate de South Bank University din Londra arata ca în termenii folositi de cei intervievati pentru a descrie prietenia limbajul familiei este foarte viu. Prietenii devin la fel de importanti ca rudele. Aceasta oscilatie se traduce printr-o negociere neîncetata asupra diviziunii atributiilor: ineluctabile diferende între egali” (Béjin. p. Prieteniile devin un fel de pacturi si pot reusi acolo unde familia a esuat. cautarea acestei “egalitati”. pe de alta parte. 2000. Functia de informare este una din cele mai importante functii ale unor astfel de legaturi. prieteni. Parintii sunt mai degraba “prietenii” copilului. sensibilitate si întelegere de ambele parti. sau distributia responsabilitatilor casnice. reguli care nu au însa nici un sprijin extern.298). în care sotul urca si coboara o diversitate de 9 .privind de exemplu fidelitatea sexuala. De altfel.. 180). rude.“Este posibil de demonstrat ca. Ritmul accelerat al schimbarilor îsi pune amprenta asupra indivizilor si face – în opinia unor observatori – aproape imposibil un proiect de durata între doi parteneri. ramânând izolate. Toate acestea devin relatii care evolueaza permanent si în care se descopera modul de raportare la celalalt “din mers”. p. în care multe lucruri se schimba în mod repetat. ei asigura legaturi cruciale cu lumea economica si sociala exterioara.87). acestei simetrii perfecte (…). Mark Granovetter a scris în 1974 un articol intitulat “Puterea legaturilor întîmplatoare” (“The Strength of the Weak Ties”) în care demonstreaza ca prietenii. vecinii cu care mentii o legatura puternica. I. conferind nu în ultimul rând accesul la influenta si putere.

proportia comportamentelor familiale relativ traditionale a ramas foarte mare.. la nivel social.1993. 24) În aceeasi nota qvasi-optimista trebuie amintit ca numeroase cercetari au confirmat faptul ca. “A încerca sa rezolvam aceasta criza a casatoriei prin masuri morale. p.scale economice si sociale.” (Van den Akker. 14). a unui nou echilibru al cuplului?” (de Rougemont.) Avem impresia ca pendulul individualizarii se misca înapoi. provenite din simpla dorinta de a pune capat degradarii. “Este interesant de remarcat ca dorinta pentru cresterea atasamentului fata de familie este mai puternica în tarile în care schimbarile în modelele familiale au fost profunde (n. dupa ce oamenii au fost confruntati cu consecintele ideilor duse prea departe. mai cu seama în unele dintre cele mai individualizate state (. în care indivizii pleaca din ce în ce mai departe de parinti.. Halman.2000.1993. a explorarii în vederea atingerii unui nou echilibru familial. este aproape un miracol daca doua persoane se dezvolta în ritmuri cât de cât asemanatoare” (Toffler. Analizând experienta societatilor occidentale si a celor nordice în special multi autori (din categoria celor optimisti) considera ca tendinta de individualizare se amplifica pâna la un anumit punct. ceea ce s-a schimbat în aceste arii ale vietii familiale a fost o crestere a tolerantei pentru comportamente anterior inacceptabile. 109).2000. de re ligia de origine. si din ce în ce mai departe de valorile traditionale. de Moor. înca oarbe aproape. în ciuda asteptarilor. p. Parerile sunt ca de obicei împartite: observatorii pesimisti observa un cerc vicios al degradarii familiale amplificata prin intermediul unei socializari deficiente sau datorita presiunilor infrastructurale (în special cele ocupationale.2000. În final vom avea o crestere a atasamentului fata de familie. fie dorinta de crestere a atasamentului fata de noile forme de familie” (Mihailescu . 320).)”. n-ar însemna oare sa negam în mod arbitrar caracterul pe care pare sa -l prezinte ea: acela al cautarii. mai mult sau mai putin stabil. iar explicatia ar putea fi: “fie constientizarea dificultatilor generate de schimbari si dorinta de a consolida familia nucleara. p. p. de Moor. dar nu si o crestere a implicarii active în astfel de comportamente” (Elster.. 10 . în care familia este iar si iar despartita de camin si comunitate. datorate schimbarilor la nivel economic) în timp ce observatorii mai optimisti cred ca perioada actuala este una a tatonarilor. “Acceptarea în crestere a relatiilor alternative nu înseamna ca oamenii se vor implica ei însisi în astfel de relatii. Halman. fie ca este vorba de “familie asa cum o stim” . dar în acelasi timp casatoria este înca preferata (…). 250).n tarile nordice) decât în societatile în care aceste schimbari au avut un rol mult mai mic (. fie ca este vorba de noile tipuri familiale. “Semnele unei individualizari continue sunt contrabalansate de o crestere a importantei valorilor traditionale asupra structurii familiale. Casatoria nu mai este considerata indispensabila. sociale sau stiintifice. p. Încercarile de echilibrare de la nivel individual se vor agrega într-un echilibru..

Familia româneasca în context european II.2 în rural si 24. Rata nuptialitatii este semnificativ mai mare în Romania – 6.7 în rural si 29 în urban) în 1999.7 în urban) în 1999. mult mai mica în rural – 0. Comportamente nuptiale si reproductive În continuare vom trece în revista principalii indicatori demografici relevanti în sfera familiei.3 în rural si 26.59. 2000). Ghetau observa în acest sens ca asistam la o conservare a unui model cultural al casatoriei definit prin preferinta ridicata pentru legalizarea relatiei. valorile se mentin mai mici decât în tarile din Comunitatea Europeana unde vârsta medie la prima casatorie era în 1992 de 25 ani pentru femei si 27.5 ani pentru barbati. reprezentând 5.2% din totalul uniunilor 5 Ultimele anchete au considerat gospodaria unitate de analiza.6 la mie în urban si 2. asa cum era de asteptat. În Comunitatea Europeana este de 1. având în vedere ca în 1990 era de 8. la 23. Constatam în acelasi timp o tendinta de amânare a casatoriei reflectata prin vârsta medie la casatorie. comparând valorile din tara noastra cu cele de la nivelul Europei Occidentale. Coabitarile ramân ancorate în aspectul juvenil (pîna în 30-35 ani) si provizoriu. V. Conform Barometrului de Opinie Publica din 2001 proportia persoanelor care traiesc în uniune libera/concubinaj/casatoriti fara acte este de 3.05 la mie în rural) fata de media din tarile occidentale – 5.92).3 ani la femei (22. proportie scazuta a celibatului definitiv si vârsta tânara la încheierea casatoriei (Ghetau.7 ani pentru femei si 26. Rata divorturilor este de 1. Faptul ca cele doua valori sunt apropiate nu înseamna ca Romania are o rata a divortialitatii crescuta. Prin gospodarie am înteles totalitatea persoanelor cu menaj comun. vârsta medie la prima casatorie a crescut de la 22 ani la femei si 25 la barbati în 1990.9 ani pentru barbati în 1990. valoarea este în continua scadere. valori comparabile cu cele privind vârsta medie la casatorie de la noi. în consecinta analiza va viza în principal structura gospodariei si nu a familiei. în scopul identificarii modelului familial dominant precum si structurii gospodariei5 .1.3%. De asemenea. care a crescut de la 23.53 la mie (1.II.2 la mie (6. La recensamântul din 1992 s-au înregistrat doar 1% coabitari din totalul cuplurilor. la 25 ani pentru femei (23.5 ani la barbati (26. Totusi.53 în urban si. 11 .6 în rural si 26 în urban) si 28 ani pentru barbati (27. Totusi.3 casatorii la 1000 locuitori.4 la mie. fapt explicabil prin scaderea nuptialitatii. ci ca rata divortialitatii occidentale este în continua scadere (dupa punctul maxim atins în deceniul 8). analizând acolo unde este cazul si date din anchete desfasurate recent.2 în urban) si 26.

2 În cadrul tinerilor între 18-24 ani din Bucuresti este o practica aproape la fel de raspândita ca si cuplul legal constituit. determinata de dorinta de recuperare a parintilor care au amânat o perioada nasterea celui de-al doilea sau al treilea copil în speranta unor vremuri mai bune (acestea au întârziat sa apara iar parintii nu mai aveau timp sa astepte). înca din 1993 – 1994” (Ghetau. asa cum s-a întâmplat în cele mai multe dintre tarile aflate în tranzitie. în cazul tarii noastre. Tabel II.0.7 64.3.3. Franta – 12. Spania – 9. Ita lia.1 82. Cehia – 8.4.1.8 85.si fiind mult inferioara valorilor din Europa Ocidentala.3. Amploarea fenomenului variaza învers proportional cu vârsta. Ucraina – 8. Bulgaria – 7. Marea Britanie – 12. Iata câteva exemple: SUA – 14. 12 .0. dupa 45 de ani fiind mai degraba marginal. în anii 1997–1998 s-a înregistrat chiar o crestere a natalitatii.7. Suedia – 10. Slovenia – 9.6 7. proportii peste medie înregistrându-se si la grupa de vârsta 25-34 ani si 35-44 ani.1 2. Mai mult. 2000. natalitatea este mai mica decât în majoritatea tarilor occidentale dezvoltate.8.6. Norvegia – 13. p.8 3.4.6. Rata natalitatii este de 10.0 5.1 1. 26).4 la mie în timp ce în Comunitatea Europeana media este de 11. Germania. Federatia Rusa – 8. fenomenul este mai raspandit în cadrul tinerilor si mai ales în mediul urban. Scaderea numarului de nascuti nu surprinde în contextul tranzitiei si având în vedere politica pronatalista de dinainte de 1989. “Ceea ce surprinde este faptul ca dupa dramatica evolutie a fenomenului dinainte de 1990 nivelul nu a coborât sub 10 la mie. Totusi.3. Olanda – 12. Astfel. Iata în acest sens câteva exemple: Ungaria – 9.9.7 5.7.7 60.4 68.1: Casatoriti legal si în uniuni consensuale pe vârste în Bucuresti (%) Vârsta (în ani împliniti) 18-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+ Starea civila Casatorit(a) cu acte Casatorit(a) fara acte / în uniune libera / concubinaj Sursa: Baza de date Barometrul de Opinie Publica 2001 9.

13 .1.2. de exemplu. la diferenta destul de mare de celelate. domeniu plasat pe locul al doilea si religia. Aproximativ 85% dintre persoanele intervievate considera ca familia este foarte importanta în viata lor. domeniu plasat pe locul al treilea sunt considerate de asemenea importante sau foarte importante în viata individului. Aprecierea calitatii vietii de familie Daca analizam comparativ satisfactia fata de diferite aspecte ale vietii individului. comparativ. Grafic II.1: Importanta diferitelor domenii in viata individului 100 80 60 40 20 0 Familia Munca Religia Important Prietenii Neimportant Timpul liber Politica Sursa: Baza de date EVS 1999 II.II. La polul opus se afla politica pe care majoritatea subiectilor o considera neimportanta. cu un sfert care apreciaza ca timpul liber sau prietenii sunt foarte importanti.2. Munca.2. la diferente semnificative de restul.2. cea fata de viata de familie ramâne în continuare cea mai ridicata. Perceptia importantei familiei II. Locul pe care -l ocupa familia în viata individului Familia detine primul loc în ierarhia diferitelor domenii ale vietii.1.2.

2.2.1: Multumirea fata de cateva aspecte ale vietii 90 60 30 0 Viata de familie Realizarile Modul de din viata petrecere a timpului liber Profesia Locul de munca Relatiile dintre oameni Veniturile obtinute Viata politica Multumit Nici multumit.2. nici nemultumit Nemultumit Sursa: Baza de date Diagnoza Calitatii Vietii 1999 Si relatiile de familie în general ofera mare satisfactie indivizilor.2: Aprecierea relatiilor de familie si a altor aspecte 90 60 30 0 Relatiile din familie Relatiile cu vecinii Buna(e) Satisfacatoare Locuinta Proasta(e) Veniturile familiei Sursa: Baza de date Diagnoza Calitatii Vietii 1999 14 .Grafic II. mai mult de 80% din subiecti apreciindu-le drept bune si foarte bune. Grafic II.2.

o deplasare a unei parti din aprecieri de la “foarte bune” si “bune” catre “satisfacatoare”. satisfactia fata de resursele „imateriale” ale familiei (relatiile dintre membrii. cu vecinii. dar în care veniturile familiei sunt mai degraba apreciate drept „proaste” si „foarte proaste”.Astfel. daca nu oricum „satisfacatoare”. putem stabili un model familial în care relatiile din interiorul familiei dar si cele din exterior. Analizând evolutia satisfactiei fata de relatiile de familie dupa 1989 observam ca aceasta ramâne crescuta.locuinta e considerata satisfacatoare dar venitul apare ca principalul motiv de insatisfactie si. în care locuinta este în general „buna”. proportia celor care apreciaza relatiile drept “bune ” si “foarte bune” depasind trei sferturi din populatia chestionata. Grafic II.3: Dinamica aprecierii relatiilor de familie 1999 . asa cum vom vedea pe parcurs.2. retelele mai largi cu vecinii) este foarte ridicata în timp ce satisfactia fata de resursele materiale este mai degraba scazuta .2.1999 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1990 1991 1992 1993 Bune 1994 1995 1996 Proaste 1997 1998 1999 Foarte bune Satisfacatoare Foarte proaste Sursa: Bazele de date Diagnozele Calitatii Vietii 1990 – 1999 15 . Cu alte cuvinte. semnalam în ultimii doi ani din analiza o usoara tendinta descendenta. Totusi. sunt „bune” si „foarte bune”. este considerat principala cauza a aparitiei problemelor în familie.

0 24.1.5 13.3 20.7 1.1 Vârsta Pâna în 24 ani 25 – 34 ani 35 – 54 ani Peste 55 ani Mediul Rural Urban Total 3. Valori si mentalitati în sfera familiei ÎI. considerata esentiala pentru ca o casator ie sa fie fericita.3.6 26.6 1.9 4.5 7.8 23.4 13.3 20.9 1.2 30.8 2.1 18.8 7.1 16.7 2.3 10.3 5.9 1.8 0.1 19.2 0. iar pe locul al doilea.2 0.0 20.7 17.4 0.1 15.5 25.8 21.2 11.3 1.5 2.9 13.5 1.9 0.2 23.6 6.5 13.6 2.3 1.8 11.4 0. încrederea reciproca între parteneri.6 17.4 0.1.9 2.ÎI. celelalte aspecte întrunind 6 7 S-a solicitat un singur raspuns la întrebare.0 13.1.2 .1 1.9 3.3.2 2.3 11. la categoria de vârsta de 25-34 ani .5 15.2 2.9 3.6 14.3.9 11.6 5.3 22.3 0. 16 Vârste apropiate Încredere reciproca Iubire reciproca Fidelitate Locuinta proprie Potrivire sexuala Aceeasi educatte Sprijin reciproc Copii Bani 0.3 4.5 1.4 1.4 0.3 0.5 2.6 12.1 17.5 11.6 18.7 23.9 3.0 0.4 15.2 16.2 0.7 0.4 2.8 2.3 0.5 12.1 14.0 1. Procente destul de ridicate au înregistrat si locuinta proprie. la o diferenta destul de mica.1 0. Ce înseamna o casatorie fericita Tabel ÎI.7 Starea civila Casatorit(a) Uniune libera/ concubinaj Divortat(a) Separat(a) Vaduv(a) Necasatorit(a) 8.6 20.1 14.2 3.6 2.7 1.2 2.6 20. la cei cu educatie primara si cu studii superioare.4 13.9 0.4 0.5 18.3 16.2 20.6 0.3 2.1 2.8 24.2 13.6 20.9 12.9 14.0 17.1 2.4 20.3 31.7 21.9 0.3 11.1 0.4 13.5 2.8 9.: Lucrul cel mai important pentru ca o casnicie sa fie fericita6 ( % ) Conditii bune de locuit Criteriul Sex Masculin Feminin 21.8 19.7 0.0 2.2 16.1 4.9 2. Mai putin la categoria celor care traiesc în uniune libera.6 1.1 29.3 0.1 0.0 3.9 21.14 10.3 3. sprijinul reciproc si banii.3 Sursa: Baza de date Barometru de Gen 2000 Constatam ca atât la nivelul întregului esantion.9 0.9 19.6 24.6 15. pe primul loc se afla iubirea. cât si la nivelul celor mai multe din categoriile de populatie7 obtinute prin împartirea în functie de diferite criterii socio -demografice.8 11.5 18.6 15.0 0.6 3.8 0.9 0.0 1.8 1.8 20.5 1.6 13.1 15.

având de înfruntat mai multe dificultati în cazul unei gospodarii în comun cu alte persoane. cresterea costurilor si lipsa facilitatilor în domeniu a facut pentru majoritatea cuplurilor aproape imposibila achizitionarea unei locuinte proprii. importanta atribuita locuintei dezvaluie implicit un atasament crescut fata de familia nucleara. Georgeta Ghebrea a coordonat în cadrul ICCV o cercetare a acestui fenomen al “coabitarii intergenerationale” 17 . atât în rândul femeilor. cât dificultatilor generate de perioada tranzitiei. divortati si în uniune libera care considera cel mai important aspect potrivirea sexuala comparativ cu procentul din rândul celor casatoriti.doar o mica parte din adeziuni. apar adesea schimbari de ierarhie. De altfel. • Starea civila induce diferentieri semnificative. Pentru cei care traiesc în concubinaj si care nu doresc sa oficializeze legatura lor lipsa acestui camin devine o problema cu atât mai mare. în acest caz avem de-a face cu un pattern realist. Pe de alta parte. La celelate aspecte diferentele dintre sexe nu depasesc 1–2%. mai mult de o treime din tinerele cupluri conjugale locuiesc împreuna cu parintii. Interesant este si procentul relativ mare de indivizi din rândul celor separati. Faptul ca locuinta este în acest caz pe primul loc. Problema locativa este un fenomen raspândit în cazul tinerelor cupluri. Un pattern atipic identificam la persoanele care traiesc în uniune libera/concubinaj: pe primul loc se afla locuinta proprie. având de altfel si pentru celelalte categorii o importanta deosebita se datoreaza distorsiunilor induse de perioada tranzitiei. femeile par sa acorde o mai mare importanta iubirii decât barbatii – diferenta nu este însa decât de 4%. demonstrând în cazul celor dintâi o atitudine mai liberala si orientarea catre un model postmodern al relatiei. având menaj comun cu acestia. Totusi. cât si în rândul barbatilor pastrându-se aceeasi ierarhizare. la egalitate . ca si de alte categorii în cadrul carora identificam prin structura lui un pattern romantic. devenind în final pe l nga o problema stringenta si un aspect â deosebit de important si puternic valorizat. • Sexul nu reprezinta un criteriu de diferentiere. marimea medie a gospodariei este net superiara altor tari europene. 8 Conform unor date mai vechi. Sa vedem daca identificam variatii semnificative în functie de criteriile considerate. majoritatea cuplurilor dorindu-si un camin propriu. constatându-se o usoara crestere dupa 1989. Scaderea nivelului de trai. pe locul doi încrederea reciproca. pragmatic.iubirea si banii (procentul celor care considera banii lucrul cel mai important este cel mai ridicat dintre toate categoriile luate în considerare). într-un tip de familie extinsa tributara nu atât persistentei modelului traditional. postmodern în care iubirea nu mai este considerata cea mai importanta. Chiar daca diferentele dintre ponderi nu sunt mari. iar pe locul trei. Spre deosebire de totalul populatiei. chiar si în rândul celor casatorite8 .

Fidelitatea. adaptat însa la conditiile tranzitiei locuinta proprie si banii având de asemenea un rol important. conditie postmoderna a unei relatii este considerata importanta de asemenea de foarte putini. ca optiune pentru un camin propriu.• Vârsta constituie un element semnificativ de diferentiere. 18 . Surprinzatoare este în acest context importanta relativ scazuta atribuita copiilor într-o casnicie fericita. aceeasi vârsta sau educatie. aflati la început de drum. în care conteaza sprijinul reciproc si în care partea materiala joaca de asemenea un rol important. Constatam o scadere a importantei iubirii o data cu înaintrea în vârsta paralel cu cresterea importantei încrederii si sprijinului reciproc dar si a resurselor materiale: locuinta proprie si banii. care plaseaza iubirea si încrederea reciproca pe primul plan. sunt înca tributari modelului dragostei romantice în casatorie. încredere si fidelitate între parteneri. adopta un model mai echilibrat. Celelalte conditii sunt mai degraba negijate: fidelitate. În concluzie. dar constatam diferente în procentele înregistrate: iubirea este considerata cea mai importanta într-o proportie mai mare în urban în timp ce sprijinul reciproc sau banii sunt considerati mai importanti în rural. Potrivirea sexuala. de pâna în 25 de ani. romantic. Importanta acordata locuintei (plasata pe locul trei) trebuie înteleasa si ca atasament fata de familia nucleara. în timp ce maturii sau vârstnicii. iar copiii sunt considerati importanti mai ales în rândul maturilor. considerând ca celelate aspecte se vor rezolva de la sine daca exista iubire. în urma unei experiente mai bogate. ca si potrivirea sexuala înregistreaza un procent relativ crescut comparativ cu celelate categorii la cei foarte tineri. patternul identificat la nivelul întregii populatii este unul modern. Cu alte cuvinte tinerii. Variatiile pot fi explicate probabil prin persistenta diferentei de model (adesea traditional în rural si modern în urban) dar si prin diferentele în nivelul de trai. conditii bune de locuit. • Mediul de rezidenta nu induce diferentieri de ierarhie.

2 10.0 56.3 7. 2000 Cea mai importanta cauza a aparitiei problemelor în casnicie este reprezentata de lipsurile materiale sau lipsa de bani.0 4. Lipsa de bani este considerata drept principala cauza a aparitiei problemelor într-o masura mai mare de catre barbati.2 Sursa: Baza de date Barometrul de Gen.2 11.0 11.ÎI. În familia romaneasca persista înca asteptarile complementare de rol conform carora barbatul trebuie sa aduca bani în casa iar femeia trebuie sa aiba grija de copii si de gospodarie.4 3. explicatia fiind probabil faptul ca responsabilitatea asigurarii necesarului material în gospodarie revine în mare parte barbatilor.1.2 8.4 0.0 2.6 9.6 19.3.3 54.3.0 3.5 3.2.4 5.7 35. Bautura este considerata cauza problemelor într-o masura mult mai mare de femei decât de barbati.1 5.8 2. Ultimele aspecte 19 . la diferenta destul de mare de celelalte mentionate.0 3.5 11.9 4. la diferente foarte mari de restul aspectelor mentionate. barbatii fiind se pare mai afectati de acest lucru decât femeile desi. probabil datorita faptului ca acest obicei este mai raspândit în rândul celor din urma.8 11. De retinut ca la prima mentiune aceasta a fost invocata de aproape jumatate din subiecti.3 1. în conditiile în care celelalte probleme au fost mentionate de maxim 3-4%.0 7.4 3.2.0 3. diferenta fata de femei fiind totusi mica.3 12. asa cum vom vedea. femeile sunt cele care se ocupa ma i mult de îngrijirea si educarea copilului.3 15.4 3. Parintii/socrii ca si neglijarea familiei de catre unul din soti sunt considerate cauze ale aparitiei problemelor mai mult de catre barbati.1 2.4 5. Aparitia problemelor în casnicie Tabel ÎI.6 1. Comportamentul copiilor este a doua cauza a aparitiei problemelor.9 4.1 9.doua mentiuni (%) Masculin Feminin Total populatie Lipsurile materiale sau lipsa de bani Comportamentul copiilor Bautura Parintii / socrii Neglijarea familiei de catre unul dintre soti/ parteneri Sotul(sotia) / partenerul(a) nu aduce bani în cas a Discutiile contradictorii Stresul / oboseala Lucrurile minore Bolile Alte probleme Nu apar probleme NS/NR 57.9 2.: Cauzele aparitiei problemelor .3 39.5 45.

Aceasta înseamna ca de la aproximativ o treime a popultiei care se considera saraca în 1990 s-a ajuns la trei sferturi în 1999. observam ca proportia celor care apreciaza ca veniturile familiei nu ajung nici pentru strictul necesar a crescut de 4 ori (de la aproximativ 10% în 1990 la aproximativ 40% în 1999) în timp ce proportia celor care sustin ca ajung doar pentru strictul necesar a crescut cu aproximativ 7%. Interesant este ca a crescut mai ales ponderea celor care se considera aflati în saracie extrema (am considerat ca aprecierea veniturilor ca neacoperind nici macar strictul necesar corespunde unei stari de saracie extrema în timp ce aprecierea veniturilor ca asigurând numai strictul necesar corespunde unei stari de saracie relativa).5%). însa respectând tendinta. 20 .faptul ca sotul/sotia nu aduce bani în casa ca si discutiile contradictorii nemultumesc într-o mai mare masura femeile. schimbarile au fost mult mai accentuate în primii ani. iar cei care considera ca au tot ce le trebuie s-au diminuat de sapte ori (de la 3. si apoi mai lenta. cei care îsi permit cumpararea unor obiecte mai scumpe au scazut de trei ori (de la aproximativ 18% la 6%). Iata cum se prezinta în timp aprecierea veniturilor familiei Analizând datele pentru anii 1990 – 1999. lucrurile minore. nemultumirea pe sexe variind de la caz la caz . bolile nemultumesc într-o mai mare masura barbatii. nu surprinde faptul ca a fost invocata de marea majoritate a subiectilor. În acelasi timp ponderile în cadrul celorlalte categorii care ar acoperi clasa de mijloc (urmatoarele doua categorii) si bogatii (ultima categorie) au scazut vertiginos: cei care apreciaza ca veniturile ajung pentru un trai decent s-au înjumatatit (de la aproximativ 40% la putin peste 15%).4% la 0. panta fiind abrupta pâna prin 1994 la toate categoriile. Revenind la problema lipsurilor materiale. Asa cum se observa si din grafic. în anii urmatori. în timp ce stresul/oboseala.sunt mentionate de un procent foarte mic.

Diferentierea rolurilor a ramas.1 6.3.8 68.1 Feminin NS/NR Da 6. Roluri si mentalitati Traditionala diviziune a muncii în familie este în proces de modificare. 63% au considerat ca este datoria femeii mai mult decât a barbatului sa se ocupe de treburile casei si 70% ca este mai mult datoria barbatului sa aduca bani în casa.2. 2000 21 .3 65.3.Grafic ÎI.6 Nu 32.: Responsabilitatile femeii si barbatului în gospodarie (în functie de sex) Masculin Da Este mai mult datoria femeilor decât a barbatilor sa se ocupe de treburile casei? Este mai mult datoria barbatilor decât a femeilor sa aduca bani în casa? 71. Tabel ÎI.2 22.0 Sursa: Baza de date Barometrul de Gen. Totusi.3.6 NS/NR 6.1.1: Aprecierea veniturilor in raport cu necesitatile 19901999 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 Nu ajung nici pentru strictul necesar Ajung pentru un trai decent Au tot ce trebuie Ajung numai pentru strinctul necesar Pot cumpa unele obiecte mai scumpe Sursa: Bazele de date Diagnozele Calitatii Vietii 1990 – 1999 ÎI.6 Nu 27.6 24. dar situatia este într-o schimbare structurala observându-se o mai mare flexibilitate din partea celor doi parteneri.3.7 61.3.4 7.

6 6.9 29.2 10.1.2000) NS/NR 3% Este de preferat ca barbatii sa conduca 32% Nu conteaza sexul 61% Este de preferat ca femeile sa conduca 4% 22 .2 2. Grafic ÎI.1 81..0 Nu Feminin Nu m-am NS/NR Da gândit Nu Nu m-am NS/NR gândit 28.3.: Aprecierea muncilor casnice (în functie de sex) Masculin În general sunteti de parere ca: Da Muncile casnice trebuie platite / rasplatite ca orice alta munca? Muncile casnice sunt cele mai usoare munci? 51. fapt care demonstreaza asumarea deplina si voluntara a acestei identitatii de rol în cadrul familiei. cei care considera ca barbatul ar trebui sa conduca în familie reprezinta un procent destul de ridicat.: Sunteti de parere ca in familii ca a dvs. Mai mult.7 52.9 6.3.3. Tabel ÎI. egalitara este preferata de majoritatea subiectilor. 2000 Familia moderna.3. Totusi..6 5.Observam ca nu exista diferente semnificative în functie de sex. un procent mai ridicat de femei considera ca este datoria lor sa se ocupe de treburile casei ca si un procent mai ridicat de barbati care considera ca este datoria lor sa aduca bani în casa.7 Sursa: Baza de date Barometrul de Gen.0 1.(Barometrul de Gen.8 13.2.4 80. Interesant este însa procentul de 52% care considera ca muncile casnice ar trebui platite (rasplatite) ca oricare alta munca si procentul de 81% care considera ca muncile casnice nu sunt cele mai usoare munci. cu atât mai mult cu cât nu exista practic diferente în functie de sex.4 13.8 10.7 5.

4 1.8 4. fata de cea de -a doua exprimându-si acordul o majoritate covârsitore. În cazul afirmatiei ca “femeia este stapâna casei” parerile sunt mai curând împartite. depasind totusi 50%.7 9.3 1. Interesanta este însa analiza comparativa a ultimilor doi itemi. însa relativ modest din rândul femeilor.1 28. 2000 Astfel.De aceasta data diferenta dintre barbatii si femeile care sustin ca este de preferat ca barbatii sa conduca este de 11%.8 Sursa: Baza de date Barometrul de Gen. tot ele raspunzând într-o masura mai mare si ca nu conteaza sexul.5 19.8 11. diferenta dintre barbati si femei nefiind semnificativa.2 6. diferentele între sexe fiind abia perceptibile.3.4.6 1.8 64. faptul ca barbatii nu pot creste copii la fel de bine ca femeile întruneste un acord mai slab. Masculin Da Nu Feminin Depinde NS/NR Da Nu Depinde NS/NR Femeia trebuie sa-si urmeze barbatul Barbatii pot creste copiii la fel de bine ca si femeile Femeia este stapâna casei 82.4 57.3.8 17.3. Tabel ÎI.4 5. În acelasi timp.4 0.5 Barbatul este capul familiei 85.6 19.5 6.1 53.7 1.3 Sursa: Baza de date Barometrul de Gen.3 13.7 13. Pe de alta parte.: Cine ar trebui sa conduca în familie (în functie de sex) Sunteti de parere ca în familii ca a dvs: Este de preferat ca Este de preferat ca barbatii sa conduca femeile sa conduca Nu conteaza sexul NS/NR Sex masculin feminin 38.6 2. în timp ce în privinta adevarului afirmatiei ca “barbatul este capul familiei” nu pare sa încapa vre-o îndoiala.7 81. 2000 Analiza itemilor urmatori ne va da o imagine mai cuprinzatoare.5 19.4 8. marea majoritate a celor intervievati considera ca femeia trebuie sa-si urmaze barbatul.8 24.0 74.0 62.3.7 57.3 52. 23 .4 0.3.7 5.5 27.1 17. Tabel ÎI.9 1. procentul femeilor care sunt de parere ca ar fi mai potrivite în acest scop este dublu fata de cel al barbatilor. fara a se înregistra diferente semnificative în functie de sex. Cu prima afirmatie este de acord doar majoritatea simpla în cazul barbatilor si un procent mai mare.1 7.2 27.3 2.

3.4 10. mersul la scoala sau la doctor. femeile sunt mult mai intransigente.9 87.1 13. daca 17% dintre barbati considera ca se ocupa cu spalatul si calcatul hainelor.9 12. observam o discrepanta destul de mare.1 17. Tabel ÎI. 24 Merge cu copiii la scoala Supravegheaza lectiile si timpul liber al copiilor Calca rufele Spala automobilul familei Repara instalatiile din casa Spala haine Spala vase Face curat în casa Pregateste mâncarea . spalat.8 12.9 4.7 95.9 20. curatenie si pe de alta cresterea si îngrijirea copilului .1 3. Daca 10 – 15% din barbati apreciaza ca ei fac multe din muncile casnice.3 88.5 88. numai 4.1 5. procentul celor care le recunosc asemenea îndeletniciri partenerilor lor fiind de trei-patru ori mai mic (spre exemplu.supravegherea lectiilor si timpului liber al copilului.Sa vedem cum arata diviziunea muncii în gospodarie.(dupa sexul respondetilor) repara Are grija zilnica de copil Merge cu copiii la doctor Eu Masculin Feminin 86.3 83.8 95.5% din femei admit acest lucru).1 11.9 21.2 82. la întrebarea "Cine ar trebui sa se ocupe într -o familie de cresterea copilului".9 Sot / Partener Masculin Feminin Sursa: Baza de date Barometrul de Gen. calcat.2 79. 2000 Daca analizam tabelul de mai sus observam ca majoritatea treburilor gospodaresti revin femeii.5 4. Pe de alta parte.9 87.gatit.7 3.5 95.4 9.1 3.1 89. De altfel.8 94. 53% afirma ca barbatii nu pot creste copilul la fel de bine ca femeia.5.4 89. 71% au raspuns ambii parinti si numai 28% mai ales mama.3.6 96. fiind însa recunoscuta priceperea mamei în acest sens – asa cum am vazut.9 16. însa o proportie mai mare de femei sunt de acord ca sotii lor se ocupa de aceste probleme (în general jumatate din procentul barbatilor).5 11.: Diviziunea muncii în gospodarie (%) .6 21. Analiza comparativa a raspunsurilor la întrebarea daca sotul/sotia ar face mai bine sau mai putin bine diferite munci întareste ipoteza ca treburile gospodaresti apartin în mare masura femeii.7 78.2 96.9 78.1 3. Barbatul se ocupa cu reparatiile din casa si ale automobilului. femeia cu restul: pe de o parte muncile casnice . o lipsa de acord în privinta a ce si cât considera ca face fiecare. Si în privinta îngrijirii copilului diferentele de optica se mentin. Atât barbatii cât si ele însele considera ca sunt mult mai pricepute în majoritatea muncilor casnice si chiar în cresterea si îngrijirea copilului.6 4.1 96.3 96.3 10.7 90.9 3.1 96.

6.8 9. femeile nu par sa fie în dezavantaj fat a de partenerii lor.9 20. femeile considera în general ca sotii lor ar face mai bine decât ele reparatiile în casa (totusi mai putin de jumatate cred acest lucru) si eventual zugravitul (însa comparând datele reiese ca acesta din urma constituie mai degraba unul din aspectele la care se pricep amândoi.8 41.4 0.3 36.2 6.7 12.5 47.1 2.3 16.7 1.3 2.0 22. 2000 În primul rând trebuie subliniat numarul mare de raspunsuri de tip „nu stiu” sau de nonraspunsuri .1 3. 25 . Pe de alta parte.2 12.5 24.3 7. aproape jumatate din barbati si mai mult de jumatate din femei raspunzând “nu stiu” sau refuzând sa raspunda la aceasta întrebare.1 38. îngrijitul copilului bolnav este aspectul cel mai controversat. cât si îngrijitul copilului bolnav.7 20.3 24.4 12. Barbatii considera ca sotiile lor fac mai bine atât muncile casnice – gatitul si curatenia înregistreaza procente foarte ridicate (pâna la doua treimi din barbati considera ca sotia le face mult mai bine). credeti ca sotul(ia) / partenerul(a) ar face mai bine sau mai putin bine urmatoarele: Îngrijit Curatenie Reparatii Gatit copilul generala în casa mâncare bolnav în casa Mult mai bine Masculin Feminin La fel de bine Masculin Feminin Mai putin bine Masculin Feminin Nu le face deloc Masculin Feminin NS/NR Masculin Feminin Zugravit casa 9.4 17.5 14.1 27. analizând raspunsurile la întrebarea cine are mai mult timp liber. dimpotiva. De altfel.3.3.2 0.6 14.8 8.3 55.0 24.5 60.8 4.6 25.1 6.5 36. însa cu un consens mai redus (putin peste 40%).5 35.9 17.4 5.4 Sursa: Baza de date Barometrul de Gen.1 16.în medie un sfert din barbati si o treime din femei.9 4.4 32.6 2.6 27.7 28. Asa cum era de asteptat. oarecum în aceeasi masura).8 1.: Aprecierea comparativa a priceperii personale si a partenerului la anumite treburi gospodaresti Comparativ cu dvs.8 31.Tabel ÎI.6 7.3 67.0 48.1 5.

5 1. aceasta are în acest fel mai mult timp liber (muncile în gospodarie fiind practic în timpul liber).5 În ciuda treburilor casnice pe care le are de realizat. proportia barbatilor care considera ca au mai mult timp liber este egala cu cea care considera ca au mai putin. Dupa cum se observa.9 1. femeia având în fapt doua servicii.7 Sursa: Baza de date Barometrul de Gen. Clasica diviziune a muncii în cadrul gospodariei se mentine. Similar. se pare ca în opinia femeilor cât si în cea a barbatilor tot ele au mai mult timp liber.3 33.: Aprecierea timpului liber disponibil în comparatie cu cel al partenerului Sex Masculin Feminin Total Fata de sot(ie)/partener(a) considerati ca aveti mai mult sau mai putin timp liber? Mai mult La fel Mai putin Nu pot aprecia 27. atitudinea postmoderna în privinta distributiei rolurilor familiale nu îsi face simtita prezenta decât la un procent scazut din rândul populatiei. Pentru aceasta apreciere exista cel putin doua explicatii. Fara îndoiala ca nivelul de trai.6 1.5 33. fapt care demonstreaza asumarea deplina si voluntara a acestei identitati de rol în cadrul familiei.6 21.3 32.1 35. rezultatele obtinute prin analiza raspunsurilor la toate aceste întrebari demonstreaza ca “barbatul este capul familiei” si ca “femeia este stapâna casei”. Important este ca majoritatea femeilor.1 1. 2000 NS/NR 1.7. Pe de alta parte.5 24. Barbatul trebuie sa aduca bani în casa iar femeia este responsabila în continuare de treburile gospodaresti.5 28. Pe de o parte. În acest context este evident ca schimbarea de mentalitate. dar nu neaparat în termeni de autoritate si putere. nu doar majoritatea barbatilor considera ca efectuarea acestor munci casnice. având în vedere faptul ca majoritatea subiectilor considera ca muncile casnice nu sunt cele mai usoare si ca acestea ar trebui platite/rasplatite ca oricare alte munci. unul pe piata muncii si altul acasa.3.3. La femei diferenta este mare. 26 .1 8. barbatii considera ca datoria lor o reprezinta muncile “mai grele” si mai ales responsabilitatea de a aduce bani în casa. În concluzie. proportia celor care considera ca partenerii lor au mai putin timp liber decât ele fiind cu 15% mai mare decât a celor care considera ca au mai mult timp liber. trebuie tinut cont de faptul ca multi dintre barba ti mai au si o a doua slujba fie permanenta.2 33. este posibil ca prin timp liber sa se înteleaga timpul în afara serviciului. ca si îngrijirea copilului tine de datoria lor. Probabil ca explicatia trebuie cautata nu doar la nivel valoric. si fiind mai probail ca barbatul sa stea mai mult la lucru iar femeia mai mult acasa. fie temporara. reprezentând aproximativ o treime. Totusi.Tabel ÎI. aceasta diminuându-le timpul liber. explicatia trebuie privita cu precautie. Practica de a munci în timpul liber în scopul sporirii veniturilor familiei este destul de raspândita.

etc) – vezi Zamfir. desi. îngrijorarile în privinta viitorului familiei au aparut tot mai mult si în discursul politic sau stiintific din România: “s-ar putea spune ca familia românesca evolueaza înca pe linia caracteristica poporului nostru. Pe acest fundal. Concluzii Adaptarea familiei la schimbarile din perioada tranzitiei este un proces activ si relativ autonom. p. astfel. modelul nuptial romanesc se caracterizeaza prin universalitatea casatoriei si printr-o vârsta medie la prima casatorie destul de scazuta. Chiar daca în Occident se extind modelele familiale alternative între care cele mai raspândite sunt coabitarile informale si celibatul. Supraaglomerarea femeii cu sarcini în cadrul gospodarie poate fi un indicator al standardului de viata scazut. motivele de îngrijorare sunt putine. Dar cât va mai putea ea sa ramâna o institutie fundamentala a societatii românesti. Dupa 1989. 9 De remarcat totusi regresul la patternuri traditionale de viata ale câtorva segmente de populatie (familii sarace. una din cele mai grave consecinte fiind scaderea drastica a natalitatii. Mitul declinului sau al disolutiei “familiei asa cum o stim” se raspândeste si în societatea noastra la fel ca în cele occidentale. 27 . în România acestea sunt fenomene destul de slab reprezentate.dificultatile economice întâmpinate de majoritatea familiilor pot influenta aceste alegeri “voluntare” transformându-le mai degraba în modalitati de adaptare la situa tie. nu trebuie vazuta o cauzalitate stricta de genul: schimbari sociale exterioare – schimbari în interiorul familiei (vezi Ghebrea. Tranzitia cu toate aspectele ei economice si sociale a avut fara îndoiala impact asupra familiei.477). Daca în societatile occidentale se constata o tendinta clara de scadere a numarului casatoriilor si de amânare a lor. este evident ca patternul familial românesc este în schimbare. asa cum reiese si din acest studiu.4.1999. în ciuda bulversarii actuale (. familii de rromi. În prezent ne aflam în plina consolidare a modernizarii familiei.). manifestînduse chiar unele tendinte spre postmodernitate9 . însa acest lucru nu trebuie interpretat doar prin prisma tra nzitiei la economia de piata. cu multi copii. 1999. ÎI.. familia nucleara ramânând dominanta. 2000).. ale carei radacini se afla în fondul sanatos al acestui popor?” (Mitrofan.

Nu în ultimul rând trebuie avuta în vedere schimbarea generala a atitudinii fata de copii din postmodernitate. ar fi de adaugat ca satisfactia fata de viata de familie a înregistrat un usor declin mai ales datorita dificultatilor materiale pe care le traverseaza majoritatea gospodariilor. În acea perioada s-a cristalizat „cultura natalitatii restrânse”. se mentine stereotipul potrivit caruia datoria barbatului este sa aduca bani în casa si a femeii sa aiba grija de copii si de gospoda rie. astfel încât. 28 . 1999). desi copilul era înalt valorizat în societatea româneasca. În urma analizelor întreprinse se constata ca atasamentul fata de familie ramâne foarte ridicat. pozitiva fata de egalitatea relatiilor. patternul identificat este unul modern. în ciuda unei flexibilitati mai mari din partea celor doi parteneri. În privinta lucrurilor care fac o casatorie fericita. Traditionala diviziune a muncii în familie este în proces de modificare. a carei cerinta centrala era reglarea numarului de copii în raport cu posibilitatile familiei de a oferi acestora sprijinul material necesar reusitei în viata. efectele ei întâlnindu-se practic în toate societatile occidentale si facându-si probabil simtita prezenta si la noi. romantic (în care iubirea si încrederea reciproca sunt pe primul plan). Pe de o parte scaderea continua a nivelului de trai a facut ca parintii sa-si concentreze resursele pentru a îngriji un singur copil. cât si ca o manifestare a persistentei modelului traditional. Principala cauza invocata pentru aparitia problemelor în familie o reprezinta lipsa de bani. Totusi. Familiile extinse. (Zamfir coord. Importanta acordata locuintei trebuie înteleasa si ca atasament fata de familia nucleara. Un rol deosebit de important l a jucat si mostenirea unei sciziuni valorice în atitudinea fata de copii în urma politicii pronataliste a regimului socialist. ca optiune pentru un camin propriu. aceasta ocupând primul loc în ierarhia de valori si fiind domeniul care ofera cea mai mare satisfactie. Totusi. adaptat însa conditiilor tranzitiei (locuinta proprie si banii având de asemenea un rol important). Atitudinea fata de statusurile si rolurile barbatului si femeii în gospodarie este în general una moderna.. multigenerationale sunt destul de numeroase în Romania atât din cauza unor presiuni economice. 10 Explicatia acestui fenomen cuprinde mai multe aspecte. numarul de copii era mai degraba tratat negativ.Modelul familial spre care se tinde este modelul copilului unic10. Diferentierea rolurilor a ramas.

ca si a celor divortati a crescut în timp ce proportia celor casatoriti s-a diminuat considerabil. Rata divortialitatii a crescut de asemenea. 52% dintre femeile de 15 ani si peste sunt casatorite comparativ cu 60% în 1970. 25% dintre femeile de 15 ani si peste sunt necasatorite si 13% sunt divortate/separate comparativ cu 22%. în 2000. Aceeasi tendinta se remarca si în cazul barbatilor. Proportia barbatilor si femeilor necasatoriti. în 2000. proportia femeilor necasatorite între 20 si 24 de ani s-a dublat între 1970 si 2000: de la 36% la 73%. Census Bureau. De asemenea.S. proportia femeilor casatorite comparativ cu cea a barbatilor se mentine mai ridicata de-alungul întregii perioade. 1990. conform acelorasi statistici. 2000 Întârzierea casatoriei începând cu anii ’70 atât de catre femei.Anexa 1 Statutul marital al populatiei din SUA de 15 ani si peste in functie de sex: 1970. 29 . barbatii au o probabilitate mai mare de a nu se casatori niciodata. America’s Families and Living Arrangements. În paralel. Totusi. De exemplu. cât si de catre barbati a dus la o crestere substantiala a procentului tinerilor necasatoriti. respectiv 6% în 1970. 1980. 2000. iar femeile de a fi divortate sau vaduve. Spre exemplu. Barbati 80 60 40 20 0 Casatoriti Necasatoriti Separati / divortati Vaduvi 1970 1980 1990 2000 Femei 80 60 40 20 0 Casatorite Necasatorite Separate / divortate Vaduve 1970 1980 1990 2000 Sursa: U.

Graficul arata ca mare parte din cresterea gospodariilor nonfamiliale se datoreaza cresterii ponderii gospodariilor de o singura persoana. Femeile care traiesc singure reprezinta 67% din totalul gospodariilor de o singura persoana în 1970.3 30.7 Alte gospodarii nonfamiliale Femei singure Barbati singuri Alte gospodarii familiale Cupluri casatorite fãrã copii Cupluri casatorite cu copii 20% 40. 30 . Alte tipuri de familii au cunoscut o crestere de la 11% la 16%. ceea ce reprezinta apoximativ 3. 1980.7 14.8 16 9.5 5.3 29.9 60% 30.1 0% 1970 1980 1990 2000 Sursa: U. comparativ cu alte gospodarii nonfamiliale care au crescut cu numai 4%.S.3 24. În aceasta categorie sunt incluse si cuplurile consensuale – 3.6 8.9 26.8 10.9 40% 29.6 14 4.7 11.7 3.7 14.Anexa 2 Tipuri de gospodarii (familiale si nefamiliale) in SUA: 1970. 2000 100% 1.8 mil în 2000.6 12.7 din totalul gospodariilor din SUA. cea a altor gospodarii nefamiliale a crescut substantial ca pondere fata de 1970. America’s Families and Living Arrangements. În 2000 procentul scade la 69% din totalul gospodariilor.8 28. Cea mai notabila schimbare este declinul proportiei cuplurilor casatorite cu copii de la 40% din totalul gospodariilor în 1970 la 24% în 2000. 1990. Totusi.6 14. femeile mentinându-se totusi majoritare: 58%. În paralel. Acestea au crescut cu 9 procente de la 17% în 1970 la 26% în 2000. În 2000 diferenta s-a micsorat considerabil.6 80% 10. Census Bureau. procentul pare relativ scazut comparativ cu cel din alte state occidentale. 2000 În mod traditional gospodariile familiale reprezinta marea majoritate a gospodariilor 81% în 1970 .9 5. proportia gospodariilor cuplurilor casatorite fara copii a ramas relativ stabila în aceasta perioada. Ultima categorie.

Bruce A. 1998 Broderick. în Peter Elster. 1988 Caplow. angajament si relatie pura . Theodore. în Mihailescu. Howard M. dragostea si erotismul în societatile moderne. Christina. Editura Universitatii din Bucuresti. 2000 Mihailescu. Barr.5. Un deceniu de trazitie. Demografia anilor 90 si populatia tânara. 1982 • • • CNS. Denis. Vasile. Sexualitati occidentale. Se poate vorbi de o criza a familiei? . Prentice Hall. Dragoste. London. Schimbari si tendinte în structura si functiile familiei din tara noastra. Anuarul Statistic al României 2000 De Rougemont. Georgeta. Iubirea si Occidentul. Un deceniu de trazitie. Value Shift in Western Societies. 1994 Ghebrea. Anthony. Chadwick. The Myth of Declining Family. Margaret Holmes Williamson. André . în Ioan Mihailescu (coord. 2000 Ghetau. Minneapolis.J. 2000 Giddens. Antet. 1985 31 . Bucuresti. Value Change in Europe and North America . Editura Academiei Române. nr. University of Minnesota Press.). în Revista româna de sociologie. The Individualizing Society. Antet. History Currents in Family Forms. 1993 • • • • • • • • Ferreol. Regim social-politic si viata privata (Familia si politica familiala în România) . New York. 2000 Mitrofan. Peter. Routledge and Kegan Paul. în Sociologie Romaneasca.Bibliografie • • • Béjin. Carlfred. Univers. Englewood Cliff. Situatia copilului si a familiei în România. D. în Transformarea intimitatii. Loek Halman si Ruud de Moor. nr. De la familie la familii. Iolanda. UNICEF. anul V. Gilles. Viitorul familiei. Editura Stiintifica. 5 – 6. The Family. UNICEF.H.). în Phillipe Ariès si André Béjin (coord. Elster. în Marriage and the Family. Editura Academiei Române. 2000. Tilburg University Press. Casatoria extraconjugala de astazi.). Situatia copilului si a familiei în România . Bucuresti. Loek Halman si Ruud de Moor (editori). Bucuresti. Politics and Social Theory. Ioan. în Middletown Families – Fifty Years of Change and Continuity. Bucuresti. Sexualitatea. 1999 Morgan. Ioan (coord. 2000 Hardyment.

Malcom. Editura Politica. Alvin. Bucuresti. în Elena Zamfir. Socul viitorului. Primary Relations in Western Societies.). Value Change in Europe and North America.). în Globalization. Routledge. 1993 • • • Waters. în Peter Elster. 1983. The End of the World as We Know It. 2000 Van den Akker. Loek Halman. Familiile viitorului. Catalin Zamfir (coord. 1995 Yearbook of Nordic Statistics.S. America’s Families and Living Arrangements. Tilburg Unversity Press. Loek Halman si Ruud de Moor (editori). Starea societatii românesti dupa 10 ani de tranzitie. 2000 (1972) U. Posibile politici demografice si consecintele lor. Ruud de Moor. în Al treilea val. Antet si Lucman. “Politici sociale în Romania 1990 – 1998”. Catalin (coord. 2000 • • • • Toffler. Nordic Statistical Secretariat. Census Bureau. Bucuresti. Alvin.• Rotariu. Editura Expert. Ilie Badescu. 1994. 1999. Traian. Piet. Toffler. 32 . Zamfir. Editura Expert. Starea demografica a României în context european. The Individualizing Society.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful