Numele oficial: Estados Unidos Mexicanos (Statele Unite Mexicane).

Cu o cultur i o geografie variate, Mexicul este o ar a contrastelor, cu ceva pe gustul fiec ruia: ora e coloniale i centre urbane moderne, zone arheologice, rezerva ii naturale, i nu în ultimul rând plaje faimoase, ca cele de la Acapulco i Cancun. O destina ie potrivit pentru toate gusturile i bugetele, cu un sistem de comunicare dezvoltat: aeroporturi interna ionale moderne, autostr zi catre cele mai importante destina ii turistice, tran-sport maritim intern i interna ional. Pe lang toate acestea, Mexic este un loc ideal pentru cump r turi, un paradis al gastronomiei i al distractiilor, o destina ie fascinant , de neuitat. Dar Mexic nu ofer numai plaja i distrac ie, ci i o bogat mo tenire cultural , r m i e ale unei lumi fascinante i înc necunoscute - civiliza ia Maya.

Cele 31 state federale componente ale Statelor Unite Mexicane
1.Aguascalientes 2.Baja California 3. Baja California Sur 4. Campeche
5. Chiapas 6. Chihuahua 7. Coahuila de Zaragoza 8. Colima 9. Durango 10. Guanajuato 11. Guerrero 12. Hidalgo 13. Jalisco 14. México 15. Michoacán de Ocampo 16. Morelos 17. Nayarit 18. Nuevo León 19. Oaxaca 20. Puebla 21. Querétaro Arteaga 22. Quintana Roo 23. San Luis Potosí 24. Sinaloa 25. Sonora 26. Tabasco 27. Tamaulipas 28. Tlaxcala 29. Veracruz 30. Yucatán 31. Zacatecas

Statul este situat în sudul Americii de Nord , cu deschidere la Oceanul Pacific în vest i Oceanul Atlantic în est ( Golful Mexic , Marea Caraibilor) .

A ezat în învecineaz Pacific, la Guatemala

extremitatea sudica a Americii de Nord, se la nord cu S.U.A, la vest i sud cu Oceanul est cu Golful Mexic iar la sud-est cu Belize, i Marea Caraibelor.

‡Suprafa a: 1.972.547 km2 .

‡Popula ia: 87.987.051 locuitori.

‡Limba vorbita:Spaniola.

‡Densitatea: 41 locuitori / km2.

Una din marile metropole ale lumii, situat in extremitatea sudica a Podi ului Mexican, la 2.250 m; zona depresionara din platoul Anahuac, in care se gaseste ora ul, este pres rata cu lacuri (Texcoco, Xochimilco, Chalco s.a.) si dominata de conuri vulcanice intre care Popocatepetl si Iztaccihuatl. Suprafa a de 385 km2; Pe actualul teritoriu al ora ului, aztecii întemeiaz , in 1.176 Tenochtitlan, capitala din 1.321 a str lucitului Imperiu Aztec. Cucerit de H. Cortes in 1.519, el este distrus de acela i conquistador spaniol doi ani mai tarziu. Noul ora inaltat de spanioli devine, in 1535, capitala Viceregatului Noii Spanii, iar in 1824 a republicii mexicane independente, martor al tuturor momentelor însemnate din istoria atât de tumuloasa a tarii.

Moneda oficiala: Peso 1 peso = 100 centavos.

Religii: ‡Catolici 93% ‡protestanti 3% ‡alte religii 4%.

Basilica de Nuestra Senora de Guadalupe

Scurt istoric:
Istoria Mexicului cuprinde mai multe culturi impresionante si misterioase in acelasi timp.

Olmecii, un popor misterios despre care nu se stie nici de unde au venit nici cum au disparut, au influentat culturile ulterioare.

Toltecii, asezati in nordul Vaii Mexicului, au ridicat orasul Tula, in jurul anului 600 ICh. Cultura tolteca a influientat puternic cultura maya si azteca

Mayasii au avut cea mai puternica si influenta cultura. Ei sunt care au inventat sistemul numeric si au fost maestrii ai ingineriei si arhitecturii, au folosi scrierea hieroglifica, au controlat un mare imperiu si aveau mari calitati de comercianti. Complexele de la Palenque (Palatul construit in mijlocul orasului, pe un deal artificial, inconjurat de galerii si curti; Templul Soarelui a fost construit de Chan ² Bahlum/ sarpele jaguar), Tikal, Tulum, Chichén Itzá, Copán si Uxmal (Piramida Magicianului, despre care, legenda spune ca a fost construita intr-o noapte de un copil minune, devenit ulterior conducatorul mayasilor/ in realitate constructia a durat 300 de ani) sunt marturii vii a culturii maiase.

Zapotecii si Mixtecii au dezvolata valea Oxaca. Au fost excelenti constructori si artistii in metal si ceramica. Descendentii lor locuiesc in statul Oxaca de astazi

Aztecii, sunt ultimul trib sosit din nord in jurul anului 1200 ICh, pe Valea Mexicului. Nu au avut o istorie scrisa, informatiile pastrandu-se din generatie in generatie, in forma orala. Legenda spune ca au sosit din insula numita Aztlan, asezata in mijlocul lacului Chicomoztoc. In mijlocul insulei existau 7 temple dedicate zeului protector Huitzilopochtli. Se spune ca erau poporul ales al zeului care le-a cerut sa pleca in cautarea « pamantului promis ». Pentru o lunga perioada de timp au avut un stil de viata nomad. Abia in 1325, marele trib al aztecilor se stabileste in sudul lacului Texcoco, la Tenochtitlan, localitate devenita astazi Mexico, denumire ce deriva din numele zeului razboiului Mexitli. Cunoscuti mai ales prin munarul mare de sacrifiici uname facute zeilor, aztecii credeau ca bunavointa zilnica a zeilor poate fi dobandita prin sacrificarea unui sclav. Sacrificau anual intre 20-50 de mii de sclavi, crezand ca sunt singurii responsabili de fericirea zeilor. La sosirea spaniolilor, aztecii erau cea mai mare putere in zona. Aztecii si Montezuma, conducatorul imperiului, au fost cuceriti de Cortez (1520-1538), incheidu-se astfel istoria marelui imperiu Aztec.

El este variat , cuprinzand lungi lanturi montuoase, intanse podisuri, campii, depresiuni. Pe teritoriul Mexican se desfasoara, pe directia NV ² SE, doua mari lanturi muntuoase: Sierra Madre Occidentali( alt. max. 3420 m), abrupti spre V si cu pante domoale spre E, cu vai de tip canion, si Sierra Madre Oriental, cu alt. mai scazute(2000-2500 m ; si alt. max 4054 m), care delimiteaza, spre E si V, inaltul Podis Mexican, inchis spre S de lantul muntos Sierra Volcanica Transversal, care atinge cele mai mari altitudini din Mexic in vulcanii active Pico de Orizaba(5747 m.), Popocatepeti(5452 m) Iztaccihuati(5326 m). Podisul Mexican cuprinde o serie demari bazine, dominate de massive muntuase, sectorul sudic reprezentand cea mai populate regiune. In V Mexicul, despartita de restul teritorului prin Golful Californiei, se desfasoara Peninsula California(1330 Km. lungime, 90 Km latime medie), cu un relief muntos(3078 m Cerro de Encatada).

Caracteristicile cele mai vizibile geografice din Mexic sunt peninsulele Baja California, în nord-vest i în Peninsula Yucatan la est. Primul este traversat de la nord la sud de o gam de munte, recunoscut sub numele Sierra de Baja California, San Francisco sau Sierra de la Giganta, punctul s u cel mai înalt este vulcanul ³Trei fecioare´. Peninsula Yucatan, prin contrast, este o platforma de calcar aproape complet plat. Situat între Sierra Madre Oriental i Occidental, i axa neo-vulcanic , este Podisul mexican, care, la rândul s u, este împ r it în dou p r i de munte mici intervale, cum ar fi Zacatecas i San Luis. Partea de nord este arid i mai mic decât sud. Este situat de ertul Chihuahua i semidesert din Zacatecas. În partea de sud a muntelui transversal se afl regiunea Bajio i v i numeroase ca Podisul Tarascan, valea Toluca, Mexic, i Puebla- Tlaxcala. În jum tatea sudic a platoului este concentrat cea mai mare parte a popula iei mexicane. Între Neovolcanic i Sierra Madre del Sur este situat în Depresiunea Balsas i Tierra Caliente de Michoacan, Jalisco i Guerrero. La est traverseaz Sierra Mixteca complicate, sunt V i Central al Oaxaca, inconjurata de munti abrupte, care complic de acces i de comunica ii.

În sudul rii clima este tropical , în regiunile situate sub Tropicul Racului. În nord, deasupra Tropicului, temperaturile sunt mai reci în lunile de iarn , în vreme ce în sud se men in constante pe tot parcursul anului, dar variaz în func ie de altitudine. Mexic are una dintre cele mai diverse sisteme climatice din lume. Tropicul Racului efectiv împarte Mexicul în dou zone de clim : partea din nord cu clim temperat (iarn cu temperaturi mai reci) i partea din sud cu clim tropical (cu temperaturi aproximativ constante pentru tot timpul anului).Zonele din sudul paralelei 24, care ajung pân la în l imea de 1000 m au o temperatur medie anual situat între 24ºC i 28ºC. În aceste zone temperatura r mâne mare tot timpul anului existând doar o diferen de 5ºC între temperaturile medii de var i temperaturile medii de iarn .

În nordul paralelei 24, ( de i zonele de acolo sunt la o altitudine mai joas decât cele din sudul paralelei), temperaturile medii anuale variaz între 20ºC i 24ºC, aceste temperaturi fiind date de verile umede i fierbin i i iernile reci. De exemplu la Acapulco temperatura medie este de 26ºC în ianuarie i de 29ºC în iulie, cantitatea de precipita ii fiind de numai 7 cm pe an. Temperatura medie la Mexico este de 12ºC, respectiv 18º, cantitatea de precipita ii fiind de 55 cm/an, iar în ora ul Merida din sud cifrele sunt de 23ºC , respectiv 28ºC i 90 cm/an precipita ii. Acest lucru îi confer Mexicului unul dintre cele mai complexe sisteme climatice de pe Terra.

Medii lunare minime i maxime zilnice de temperaturi. °C/°F

Precipitatiilor este orice produs de condensare de vapori de ap din atmosfer , care este depus pe suprafa a p mântului. Aceasta include ploaie, Burni , z pad , grindin i. mm/inch

Num rul de zile cu precipitatii

1 mm

Lunar num rul mediu de ore de soare pe zi.

Râurile din Mexic sunt grupate în trei direc ii. Panta din Pacific, Golf i partea interioar . Cel mai lung fluviu este mexican Bravo, panta din Golf. Acesta are o lungime de 3034 km, i serve te ca frontiera SUA. Alte râuri sunt în acest moment de cotitur Usumacinta, care serve te la frontiera cu Guatemala, râul Grijalva, probabil, cea mai puternic din ar , i râul Panuco, al c rui bazin este o parte din Valea Mexic. În fluxul Pacific Lerma i râuri Balsas sunt de o importan vital pentru ora ele Highlands din Mexic, râuri Sonora, Fuerte, Mayo i Yaqui, care de in agricultura prosper în nord-vest, i Colorado River, în comun cu Statele Unite ale Americii. râuri interioare, adic cele care nu se vars în mare, sunt scurte i fluxul de rar. Repere includ Casas Grandes River în Chihuahua, i Nazas, Durango. Cele mai multe râuri din Mexic au pu in ap , i aproape nici unul dintre ei este navigabil. Mexicul detine multe lacuri i iazuri, dar de dimensiuni modeste. Cel mai important organism intern de ap este Lacul Chapala, ins din cauza supraexploat rii este în pericol de dispari ie. Alte lacuri Lacul Pátzcuaro, Zirahuén i Cuitzeo, toate în Michoacan. În plus, construirea de baraje a dus la formarea de lacuri artificiale, cum ar fi Insulele mii, în Oaxaca.

Mexicul i America Central împreun , reprezint una dintre regiunile cu plantele cele diversitate iar datorita acetui fapt, au fost mult timp cunoscutepentru aceasta. Sarcina acestor state a fost de a cuantifica diversitatea florei mexicane, dar cercetarile au fost încetinite; lipsa unui inventar complet de specii cunoscute este cauzat num rului semnificativ estimat de specii nedescoperite. Astazi cunoa terea bog iei floristice p streaz multe din identitatea anumitor plante, pe parucrsull anilor ni se dezv luie din ce în ce multe specii interesante. O distribu ie a biodiversit ii vegetale în Mexic nu este (cum era de a teptat), dar orasele cu cele mai mari concentra ii de specii sunt Chiapas, Oaxaca i Veracruz. Un num r semnificativ mai mic de specii pot fi g site pe Peninsula Yucatan, care include statele din Yucatan, Campeche i Quintana Roo (vezi harta).

De asemenea, este interesant de notat, c ase familii de plante face pân în jur de 40% din flora mexicane i c importan a relativ a fiec rei familii variaz de la regiune la regiune. Compositae, graminee i Cactaceae sunt cel mai bine reprezentate în p r ile nordice i centrale ale rii, în timp ce Orchidaceae i Rubiaceae sunt mai diverse în jum tatea de sud. Leguminosae devin mai abundente în zonele cu clim mai cald . Flora din Mexic este, de asemenea notabil pentru num rul mare de endemics. Sa estimat c 12% din genurile din lume sunt limitate (endemice) spre Mexic, care reprezint una dintre cele mai mari procente de endemism generice din lume. Astfel, cu o flor de 20.000 pân la 30.000 de specii, între 10.000 i 15.000 pot tr i numai în Mexico. Plantele endemice la cel mai înalt nivel de specie se g sesc în în l imile montane (70%), zonele aride i semi-aride zone (60 %), moderat ridicat (40%) în zonele tropicale, moderat (30%) în zonele temperate umede (5%) i o mic parte în zonele joase tropicale umede, motive pentru care o astfel de bog ie biologic sunt multe.

O corela ie remarcabil poate fi observat între endemism ridicat la nivel de genuri i specii, climatice i ariditatea puternic . La nivel de specie, i semi-umede zonele temperate sunt la fel de dotate cu endemics. Totu i, în regiunile calde umede, endemism este slab . În general, genurile endemice sunt mai bine reprezentate în jum tatea de nord a rii, i a speciilor endemice sunt mai numeroase pe pantele din Pacific decât Atlanticul de pante.

Exist mai mult de 170 de ri din lume. Dintre acestea doar 12 împart între 60 i 70% din biodiversitatea total a planetei i s câ tige astfel privilegiul de a fi numit megadiverse. Mexicul este una dintre ele. Pute i g si Mexic cea mai mare diversitate de reptile, mamifere, amfibieni, plante vascu+ lare i p s ri. În general, se estimeaz c mai mult de 10% din toate speciile din lume tr iesc în aceast ar ; aproximativ 65.000 de specii au fost descrise, desi mai mult de 200.000 de se crede ca exista aici. Pe locul întâi în biodiversit ii în reptilelor cu 707 de specii cunoscute, al doilea la mamifere, cu 438 de specii, al patrulea în amfibieni cu 290 de specii, i al patrulea din flora, cu 26 mii de specii diferite. Mexicul este, de asemenea, considerat a doua ar în lume în ecosisteme i a patra la speciile de ansamblu. Aproximativ 2500 de specii sunt protejate de legisla iile mexicane.

Guvernul mexican a creat Sistemul Na ional de Informa ii despre biodiversitate, în scopul de a studia i a promova utilizarea durabil a ecosistemelor. Despadurirea este unul dintre cele mai grave probleme de mediu în Mexic, mai mult de un milion de hectare de padure sunt pierdute în fiecare an. În 2002, Mexic a avut cea mai rapida defri rilor în lume, fiind pe locul doi în acest sens. În Mexic, 170.000 de kilometri p tra i sunt considera i ai "ariilor naturale protejate." Acestea includ 34 biosfere rezerv (ecosisteme nealterate), 64 parcuri na ionale, 4 monumente ale naturii (protejate pentru eternitatea lor estetic , tiin ific sau valoarea istoric ), 26 zone de flor i faun protejate, 4 zone de protec ie a resurselor naturale (de conservare a solului, bazinele hidrologice i p duri) i 17 sanctuare (zone bogate în diverse specii).[72] Descoperirea Americi a adus lumii multe culturi alimentare i plante comestibile folosite pe scar larg . Din Mexic unele re ete culinare, ingrediente cum ar fi:ciocolata, de avocado, ro ii, porumb, vanilie, guava, chayote, epazote, camote, jícama, nopal, dovlecel, tejocote, huitlacoche, sapote, sapote mamey, multe soiuri de fasole, i o mai mare varietate chiar de ardei iute, cum ar fi Habanero i Xalapeño. Cele mai multe dintre aceste nume provin din limbi indigene ca Nahuatl.

Demografia din Mexic

Popula ie Popula ia de sex masculin Popula ia de sex feminin Cre terea popula iei Natalitate Rata mortalit ii Rata mortalit ii infantile Speran ei de via Popula ia vorbitoare de limbi indigene Na ionalitate

107,550,697[1] 50,249,955 53,013,433 1,0% 19 / 1000 4.9 /1000 18.1 / 1000 75.6 ani 6,011,202 Mexican

Mexicul are o popula ie de 104.9 milioane locuitori(in 2003) cu o densitate de 53,18 loc/ km2 . Structura pe vârste este urm toarea : ‡ Între 0-14 ani: 32.3% (b rba i 17 298 964; femei 16 617 728); ‡ Între 15-64 ani: 63.1% (b rba i 32 217 513; femei 33 932 km2 603); ‡ Peste 65 ani: 4.6% (b rba i 2 145 252; femei 2 695 931) (estimare din anul 2003). Rata de cre tere a popula iei a fost estimat ca fiind de 1,43%. ‡ Grupurile etnice existente sunt: meti i 75%, albi 10-15%, amerindieni 9% i alte etnii.

Cu o popula ie 111211789 în 2009, Mexic este cel mai populat stat vorbitor de limba spaniol din lume, A doua ar din cele mai populate din America Latin dup portugheza vorbit de Brazilia, i a doua în America de Nord, dup Satele Unite. De-a lungul celei mai mari par i a secolului al dou zecilea, popula ia Mexicului s-a caracterizat printro cre tere rapid . Ora ul cel mai populat din ar este capitala, Ciudad de Mexico , cu o popula ie de 8,7 milioane (2005), este i o zon metropolitan , de asemenea, cel mai populat din ar cu 19,2 milioane (2005). Aproximativ 50% din popula ie tr ie te întruna din cele 55 de zone metropolitane mari din ar .

În 1900, popula ia mexican a fost de 13600000. În perioada de prosperitate economic , care a fost numit de catre economisti ca "mexican Miracle", guvernul mexican a investit in programe sociale eficiente, care a redus mortalitatea infantil i rata crescut a speran ei de via în comun, care a condus la o cre terea demografic intens între 1930 i 1980 a popula iei, rata anual de cre tere a fost redus de la un vârf 3.5%, în 1965, la 0,99% în 2005. Ratele fertilit ii au sc zut, de asemenea de la 5,7 copii pe femeie în 1976 la 2.2 în 2006. Statul cu rata cea mai sc zut de cre tere a popula iei în aceea i perioad a fost Michoacán (-0,1%), în timp ce statele cu cele mai mari rate de cre tere a popula iei au fost Quintana Roo (4,7%) i Baja California Sur (3,4). Guvernul, conform anumitor proiecte mexicane, presupune c popula ia mexican va creste pana la aproximativ 123 de milioane pân în 2042 i apoi va avea loc un declin lent. Ipoteze includ stabilizarea fertilit ii la 1.85 copii pe femeie dar i emigrarea ridicat (u or în sc dere de la 583 mii în 2005 la 393000 în 2050). Mexico City, fiind coextensiv cu Districtul Federal, este ora ul cel mai populat din ar , i a fost estimat a fi cel de-al doilea ora populat din lume, de c tre ONU Raport de urbanizare.

În timpul secolului XIX, popula ia Mexicului abia dac se dubla. Aceast tendin a a continuat în timpul primelor dou decade ale secolului XX i incluviv, la recens mântul din 1920 s-a înregistrat o pierdere de circa 2 milioane de locuitori. Fenomenul poate explica de ce din timpul deceniului 1910 pân în 1920 a avut loc Revolu ia mexican .Rata de cre tere a crescut drastic între deceniile 1930 i 1980, când ara a ajuns s întregistreze indici de cre tere mai mari de 3% (1950-1980). Popula ia mexican s-a dublat într-o sut de ani i în acest ritm se a teapt ca pentru anul 2000 s fie 120 milioane de mexicani.Înainte de aceast situa ie, guvernul federal a creat Consiliul Na ional al Popula iei (CONAPO), cu misiunea de a stabiliza politica de control a natalit ii si de a realiza investiga ii despre populaia rii. M surile luate au avut rezultate spectaculoase i rata de cre tere a sc zut pân la 1,6 în perioada1995-2000. Speran a de via a trecut de la 36 de ani în 1895 la 72 ani în anul 2000. De asemenea s-a schimbat i imaginea mexicanilor. La începutul secolului XX aproape 90% din popula ie tr ia în localit i rurale (sate,mo ii). Datele recens mântului din 1960 au ar tat c popula ia urban era pentru prima dat mai mare decât cea rural 50,6% din total). Num rul persoanelor care au re edin a în statul s u natal în 1895 reprezenta 96,6% din popula ia total a rii. La recens mântul din 1920 însumau pu in mai mult de 90%. Treizeci de ani mai târziu reprezentau 80%, iar ast zi dep esc cu pu in 18% cei ce tr iesc în afara statului în care s-au n scut. Ambele tendin e se pot explica prin procesul de industrializare a ora elor mari i mijlocii i prin s r cirea treptat din mediul rural, cauzat de recesiunea din agricultur . Ora ele ce concentrau cea mai mare popula ie sunt Estado de México,Distrito Federal, Veracruz,Jalisco i Puebla. În schimb, cele mai pu in populate sunt Baja CaliforniA Sur,Campeche i Quintana Roo. Acest ultim ora este unul din cele ce prezint o rat de cre tere a popula iei cea mai mare din ar , ca urmare a industriei turistice a Cancunului, ce concentreaz 50% din popula ia ora ului Quintana Roo.

Din punct de vedere etnic, Mexicul este divers. În articolul 2 din Constitu ia Mexican se define te ca fiind o na iune multicultural fondat pe principiul statelor indigene. Mexicul actual se caracterizeaz ca fiind o "na iune amestecat ", sau a a cum zicea José Vasconcelos Calderón (1925), un "creuzet al tuturor raselor" atât na ional cât i rasial. De i nu este o statistic oficial pentru identit ile etnice ale rii, un procentaj mare a popula iei este fenotipic mixt . Politica predominant primului secol de via independent a Mexicului era pu in rasist . Dup triumful revolu iei, mai mul i gânditori au considerat c Mexicul era o na iune mixt din punct de vedere cultural, i atunci politicile sociale s-au dirijat s asimileze indigenii în cultura na ional . Consecin ele au fost: reducerea în termeni absolu i i relativi a persoanelor ce vorbesc limbi indigene. Criteriul pe baza limbii a fost utilizat pentru a determina num rul indigenilor din ar . Cu toate acestea, acest criteriu a fost criticat, deoarece identitatea etnic nu este dat de identitatea lingvistic precum spuneaGuillermo Bonfil Batalla în México profundo.<

Cifrele oferite de Institutul Na ional de Geografie, Statistic i Informatic i Comisia Na ional pentru Dezvoltare a Popoarelor Indigene (înainte Institutul Na ional Indigen, INI) sunt în opozi ie. Pentru prima dat , popula ia indigen este în jur de 6% din total, cât i pentru INI, propor ia oscileaz între 10% si 14%. Pe site-ul web al CNDI cifra oferit de institu ie este de 10.220 indigeni în ar în anul 2000, care reprezentau circa 11% din popula ia mexican . Criteriile angaja ilor de la CNDI pentru calcul includ, în afara celor lingvistice, locul de origine, identitatea etnic a unuia sau a ambilor p rin i, ipoteza individual a identit ii indigene, printre altele. CNDI recunoa te doar 65 de grupuri etnice indigene distincte reciproce pe baza criteriului Cel mai mari popoare indigene lingvistic. Cele mai mari astfel de grupuri sunt náhuatl, maya, zapoteco, mixteco, otomi i purépecha. Toate acestea sunt descendente ale vechilor mesoamericanilor. Grupurile mai mici sunt kiliwa, a ezat la nord de Baja California i lacandón în Chiapas, cu aproape 100 de integran i. Privind imigra ia în Mexic, principalele comunit i str ine cu puternic prezen în teritoriul na ional de mul i ani se înt lnesc comunit ile de americani, spanioli, germani, Mayas în Chiapas italiei, cubanezi, francezi, chinezi, ru i,libanezi, evrei, rromi, Grup Num r japonezi, peruani, coreeni, filipinezi, greci, irlandezi, popoarelor 2,445,969 austrieci, unguri, polonezi, belgieni, portoricani, sirieni i Nahua (Nawatlaka) turci. Dintre comunit ile str ine recent ap rute pe teritoriul Maya (Maaya) 1,475,575 Mexicului se disting comunit ile provenite din Argentina, Zapotec (Binizaa) 777,253 Columbia, Guatemala, Honduras, Salvador, Canada, Mixtec (Ñuu Savi) 726,601 Uruguay, Ecuador, Costa Rica, Bolivia, Brazilia, Nicaragua, Otomí (Hñähñü) 646,875 Panama, Venezuela, Republica Dominican , Chile, Haiti, Totonac (Tachihuiin) 411,266 Paraguay, Elve ia, Olanda i Suedia.

Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificat ca i economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latin . De la criza economic din 1994-1995, ara a trecut printr-o revenire economic seminificativ , cu o rat de cre tere economic de 3-5% care a dus la sc deri în rata de s r cie, de la 24,2% în 2004 la 17,6% în 2004. Rata s r ciei în mediul rural a fost de 42% in 2000 , redus de la nivelul de 27,9% in 2004. În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizat ", cu companiile de stat având un rol mai restrâns în activitatea economic . Economia mixt este bazat pe industrie i servicii, de i exist un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare produc tor de i ei din lume. Datorit în elegerii NAFTA, comer ul cu Canada i SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat în comer din ce în ce mai liber, introducând agremente de comer liber cu peste 40 de ri, inclusiv rile Uniunii Europene i Japonia. Guvernul este în discu ii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comer liber. De i economia mexican s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, înc mai exist diverse probleme structurale. Problemele rii includ salarii mici, o distribu ie neuniform a veniturilor (20% din popula ie câ tig 55% din venitul na ional) i oportunit i reduse pentru statele din sud, care au o popula ie amerindian numeroas . Inegalit ile geografice sunt de asemenea o problem principal : p r i ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corup ia i evaziunea r mân probleme cronice.

Mexicul este bogat in minerale si surse de energie se gasesc din belsug.Se extrag peste 150 mil t de petrol, 37160 de mil de metri8 cubi de gaze naturale si 9 mil t de carbuni.Exista si rezerve de gips,argint, fluorit,fier,zinc si cupru.De curand a avut loc o industralizare rapida. Au inflorit prelucrarea produselor agricole, siderurgia si produsele petro-chimice.Se fabrica produse textile si se produce otel in zona industriala din nord.50% din industrii sunt situate in zona orasului mexico.Industria mexicana se inscrie intre cele mai dezvoltate si diversificate de pe continentul american.Mexicul este principalul producator mondial de argint si un important producator de petrol(locul 5).Multa vreme concentrata in capitala industria prelucratoare a cunoscut in ultimele decenii un proces de descentralizare,noile intreprinderi fiind amplasate cu precadere in orase ca Monterrey,Veracruz,Guadalajara, Leon. Industriilor traditionale - textila pe baza de bumbac,pielarie, a zaharului-li s-au adaugat siderurgia(mai ales otel),metalurgia neferoasa(plumb,zinc, cupru), constructiile de masini(material feroviar unul dintre primele locuri pe glob-masini textile,montaj de autovehicule),prelucrarea petrolului si industria chimica.

In Mexic, principalele ramuri industriale sunt: industria de automobile, petrochimic , industria de cement i construc ii, textilele, industria alimentar . Industria de automobile în Mexic se deosebe te de cea din alte ri latinoamericane, fiind bazat , în special, pe asamblarea autovehiculelor. µCei treiµ ( General Moters, Ford i Chrysler) s-au amplasat în Mexic din 1930, în compara ie cu Volkswagen i Nissan ² 1960. Dintre companiile autohtone din domeniul autovehiculelor putem enun a Dina Camiones S.A., specializat în producerea de tractoare i microbuze. Sectorul energetic este administrat de c tre stat împreun cu sectorul privat. Mexic este al 15 ² lea exportator de petrol în lume, cu 3,8 milioane de barrel/zi. În 2000, exportul de petrol a constituit 7,3% din totalul exportului. Sectorul ter iar include transportul, comer ul, servicii hoteliere, s n tate, educa ie, servicii financiare i bancare, telecomunica ii. Sectorul serviciilor în Mexic este foarte puternic dezvoltat, detronind Brazilia de pe pozi ia virf din rile latino-americane in anul 2001. Din industria alimentara putem enumera a a corpora ii transna ionale ca Coca-cola, Grupo Modelo (producerea alcoolului). Tehnologiile de virf sunt reprezentate de companiile Bimbo, Telemex, Televisa.

În ceea ce prive te agricultura, ponderea ei în PIB este în continu descre tere. În 2006 ea a constituit 3,9 %, în compara ie cu 7% in 1980 si 25% in 1970. Avantajul comparativ al Mexicului în agricultur reprezint horticultura, fructele i legumele. Mexic ocup I loc în lume la cultivarea fructelor de avocato, l mâie i lime, locul II la cultivarea ardeiului, locul III la cultivarea unor fructe ca banane, portocale, ananas, locul IV la cultivarea lui mango.

Cea ai are arte a exi l i e lt rea ecet asa entr agricultura si ulte regiuni au soluri e roasta calitate. oar in suprafa a pamantului poate fi pentru folosita pentru culturi si alte pasunat. este in forta e munca este angajata in agricultura, ar importul alimentelor este inca esential pentru populatia in crestere. roblemele cu apa se reduc in prezent pri proiecte de irigatii. Raurile Rio rande si Colorado sunt importante in nord, unde se culti a fructe, legume si bumbac in cateva ferme productive. ulte parti ale platoului sunt folosite numai pentru agricultura de subzistenta, aici cultivandu-se porumb, care din totalul terenului cultivat, ocupa precum si grau, sorg si fasole. In deprsiunile din olf se cultiva trestie de zahar si fructe. auturile, inclusiv tequila, se obtin din cactus, agava, iar in nord este raspandita cresterea vitelor pentru carne.

Transportul ² Cei 19.906 km de cale ferata sunt importanti pentru transportul de marfa si de pasageri, legand, in principal, cele mai importante orase, dar aducand legaturi internationale cu S.U.A. si Guatemala. Exista peste 225.000 km de drumuri din care jumatate sunt asfaltate. Traficul pe coasta este important pentru comertul intern si penru legaturile cu California cu coasta Golfului din S.U.A. Transportul aerian s-a dezvoltat rapid, cu 116 linii aeriene si 1.113 de aeroporturi, dintre care 18 se ocupa si cu zboruri pe distante mari.

Un avion Aeromexico aterizare la Mexico City International Airport

O mare parte din traficul auto Mexic depinde de sistemul de drumuri nationale.

Industria turismului s-a dezvoltat rapid,cu peste 5 mil de vizitatori pe an.Ruinele aztece din zona orasului Mexico sunt deosebit de populare,la fel i sta iunile de pe coasta dintre care cea mai vestita este Acapulco.Ruinele Maiase precum i clima i vegeta ia tropical atrag vizitatorii in Yucan. Turismul Mexicului aduce in fiecare an aproximativ 600 mil USD. În 1967, guvernul mexican a comandat un studiu pentru a vedea care este locul ideal pentru a construi o sta iune de lux. Rezultatul studiului a fost Cancun, care a fost transformat ca în pove ti. Aici vin mai mul i turi ti decât în orice alt zon din Mexic, pentru nisipul fin, apa cristalin de culoarea turcoazului, via a de noapte, dar i pentru ca sta iunea este aproape de numeroasele ruine ale civiliza iei Maya din peninsula Yucatan. De indat ce turi tii aterizeaz la Cancun, le este clar c sta iunea a fost practic ³sapat ´ în jungl . La inceputul anilor µ70, plajele din zona erau populate numai de iguane i de p s ri; acum, aici este plin de hoteluri luxoase, mall-uri i restaurante cu vedere spre ocean.

Mexico City (Ciudad de Mexico), cel mai important megalopolis din Mexic, se gaseste chiar in locul unde odinioara se afla legendara asezare azteca Tehochtitlan, care i-a uluit pe spaniolii ce au descoperit-o, prin amploare, bogatie si frumusete. Daca astazi asezarea azteca a ramas doar o legenda, Mexico City este un oras suficient de interesant pentru a atrage pe oricine, chiar daca din alte motive. Este cel mai mare oras de pe planeta, cu circa 25 de milioane de locuitori si este clar ca atunci cand veti ajunge aici marimea orasului va va lasa fara cuvinte. Mexico City este pur si simplu urias, pare infinit, si te poti convinge de aceasta inca de cand ajungi in Aeroportul International Benito Juarez, mereu aglomerat si plini de turisti. Va veti regasi, dupa obositoarea calatorie, la inaltimi, iar Mexico City se intinde in toate directiile cat vezi cu ochii.

Cele mai mari zone metropolitane din Mexic la recens mântul din 2005 sunt:
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Zon metropolitan Mexico City Guadalajara Monterrey Puebla de Zaragoza Toluca de Lerdo Tijuana León Ciudad Juárez Torreón San Luis Potosi Querétaro Mérida Mexicali Aguascalientes Tampico Culiacán Cuernavaca Acapulco Chihuahua Morelia Stat federal DF Jalisco Nuevo León Puebla México Baja California Guanajuato Chihuahua Coahuila San Luis Potosí Querétaro Yucatán Baja California Aguascalientes Tamaulipas Sinaloa Morelos Guerrero Chihuahua Michoacán Popula ie (2005) 19.231.829 4.095.853 3.664.331 2.109.049 1.610.786 1.483.992 1.425.210 1.313.338 1.110.890 957.753 918.100 897.740 855.962 805.666 803.196 793.730 787.556 786.583 784.882 735.624

Cultura reprezint totalitatea valorilor materiale i spirituale dobândite de un popor i transmise din genera ie în genera ie. Mexic este paradisul pentru orice turist, g sesti de ert, mun i vulcanici acoperi i de z pad , ruine antice, ora e moderne, ora e în stil colonial, plaje pustii, hoteluri elegante, o frumoas flor i faun . Cultura mexican este evident peste tot. Mexicul i i prilejuie te intâlnirea cu agita ia specific sta iunilor turistice dar i cu aerul str vechi al ora elor antice. P mânt cucerit pentru prima oara de Fernando Cortez, care a descoperit aici vestigii ale culturilor azteca i mayasa, Mexicul p streaz i acum aerul straniu al vremurilor demult apuse. Vechile civiliza ii ale Mexicului au produs unele dintre cele mai spectaculoase opere de arhitectur construite vreodat în lume.În zone precum Teotihuacan, lânga Ciudad de Mexico, Monte Alban, lânga Oaxaca ori la Uxmal sau Chichen Itza, în peninsula Yucatan, se pot întâlni ora e pre-hispanice aproape intacte. Spectaculoasele lor centre ceremoniale utilizate de elita religioasa sau politica erau menite s impresioneze. Ele con ineau enorme piramide din piatr , altare de sacrificiu, palate, zone administrative, terenuri de sport.Stilurile utilizate de civiliza iile indigene sunt foarte diferite:în timp ce la Teotihuacan i la Monte Alban construc iile aztece i zapotece sunt relativ simple, proiectate s impresioneze prin scara la care au fost ridicate, arhitectura maya a acordat mai mare aten ie esteticii, prin fa ade acoperite de superbe basoreliefuri pictate i de sculpturi masive.Cele din siturile Maya de la Uxmal i Chichen Itza sunt printre cele mai frumoase crea ii arhitectonice din Mexic.

Poluarea foarte mare, la care se mai adauga traficul, care poate fi oribil la anumite ore din zi, dar are i cele mai multe teatre, s li de concerte i muzee, ceea ce e o mare bog ie, de care se poate bucura oricine are interes s o fac . De i localnicii nu prea sunt interesa i de activit ile în natur , totu i exist facilit i pentru practicarea sporturilor pe tot teritoriul rii, destinate îndeosebi turi tilor. Pescuitul este mai popular în lungul coastei pacifice i în Golful California. Diving i snorkeling se practic mai ales pe coasta estica, în jurul sta iunilor litorale, dar i in Puerto Vallarta, Cozumel sau Acapulco. În interiorul rii exist numeroase balnearios, locuri de f cut baie precum piscine sau izvoare calde, situate de obicei în zone cu priveli ti superbe. Surfing-ul este frecvent pe coasta pacifica, unele dintre cele mai bune locuri fiind Mazatlan, Manzanillo, Puerto Escondido. Capitala wind-surfing-ului este Los Barriles in Baja California, dar mai sunt i alte locuri bune la sud de Puerto Vallarta i Manzanillo. În statul Veracruz se practic mai ales rafting-ul pe râuri repezi i învolburate. Fiind i o ar montan , este de la sine înteles c în Mexic se practic alpinismul, mai ales pe cei mai înal i vulcani Iztaccihuatl, Pico de Orizaba, Nevado de Toluca i La Malinche.

Picturile murale ale aztecilor de pe teritoriul mexican, datând din anii 200 i.e.n., inf i eaz r zboinici care beau o b utur numit Pulque, f cut din sucul fermen= tat al unei plante (Agava). Dup cucerirea Mexicului de c tre spanioli, când rezerve le de vinuri i cognac s-au sfâr it, conchistadorii au început s distileze acest suc de Agava pentru a ob ine alcool. A a sa n scut tequila. Contrar credin elor populare, Agava nu este un cactus, ci este inrudit cu Amarullis, o specie de crin cu frunze lungi i subtiri i flori foarte înalte (uneori mai inalte de 12 m). Fiec rei plante îi trebuie 10-70 de ani pentru a ajunge la maturitate. Ca un enorm muzeu, Ciudad de Mexico este un oras remarcabil cu o cultura veche de 3000 ani, fiind cel mai vechi ora din Emisfera Vestica. Este asezat pe vechea albie a unui lac larg de 7500 metri fiind inconjurat de mun i. Doar câteva ora e din lume pot concura cu grandoarea acestui oras, cu un istoric ce imbin culturi ale erei Pre Columbiene, colonizarii Europene i erei moderne în final.Ora ul Ciudad de Mexico este ora ul pe care civiliza ia Azteca l-a dezvoltat in a a m sur , încât era cel mai mare i mai remarcabil ora al civiliza iei secolului al 16 lea.

Mexic are o prezen semnificativ la nivel mondial i este membr a mai multor organiza ii interna ionale i forumuri, cum ar fi Organiza ia Na iunilor Unite, Organiza ia Statelor Americane, G8 +5, G-20 economii majore, Asia -Pacifi, Cooperare Economic i Organiza ia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare.

Intr-o vizita in Mexic nu vei putea trece cu vederea orasele piata - locuri perfecte pentru a te relaxa si a studia oamenii locului. Aceste locuri deschise au un farmec aparte tocmai pentru ca nu sunt moderne, ele fiind pastrate in stilul traditional al societatii mexicane. Piesele de rezistenta in Mexic sunt pietele : Veracruz care este faimoasa pentru muzica ce se aude non stop si veselia tropicala. O singura privire spre piata Oxaca si iti vei da seama de ce e atat de importanta pentru localnici, imbina foarte bine frumusetea si grandoarea ei cu o intimitate linistitoare. Mexico City Alameda are o parte intunecata si dramatica a istoriei ± ereticii erau arsi pe rug aici in perioada coloniala. Astazi insa iubitorii de plimbari sunt rasfatati de vanzatorii din piata cu dulciuri si diverse sortimente de prajiturele. Gradina San Miguel de Allende este un loc foarte bun pentru intalniri, relaxare, pictat si facut schite. In timpul festivalurilor este plina de dansatori, parade si artificii elaborate. Localnicii prefera sa-si faca singuri fel de fel de artificii complicate. Guanajuato si Queretaro sunt cele mai linsitite si comode piete. Oamenii vin aici pentru a se odihni pe iarba in timp ce citesc o carte sau povestesc ceva cu amicii. in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie.

Musica Popular Nimic nu evidentiaza sufletul oamenilor ca muzica, iar Mexic are multe stiluri de muzica. Poti gasi mariachi in faimoasa Plaza de Garibaldi. Sau poate doresti sa asculti muzica romantica despre dezamagirea in dragoste cantata de o chitara spaniola sau cum o numesc mexicanii : musica tropical. Dans Folk regional Fie ca e Ballet Folklorico in Mexic sau Ballet Folclorico in Guadalajara, aproape in fiecare seara se danseaza in parc in Merida. Aceste dansuri sunt colorate si fac parte din traditiile Mexicului. Artificii Mexicanii au o pasiune aparte pentru artificii. Au noroc ca peretii cladirilor sunt din piatra si ciment altfel ar fi ars orasul tot de mult. Fiecare festival are artificiile lui. Targuri regionale Aproape fiecare oras sau sat are targurile lui. Aceste targuri scot la vanzare produse regionale: tequilla sau bauturi din fructe, septel, sculpturi din argint si multe altele. Cel mai cunoscut oras care gazduieste un astfel de targ este LaFeria del Caballo in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie.

Actul de a g ti in Mexic este considerat ca fiind una din cele mai importante activit i i îndepline te func ii sociale i rituale extrem de valoroase. În Mexic aceasta profesie este predominant feminina, i acest lucru î i are r d cinile înc din perioada colonial , când buc t resele mo iilor erau numite Åmayorasµ, ceea ce in prezent, în limbajul european este echivalent cu cuvântul Å ef buc tarµ. Ora mesei în Mexic este extrem de valorat , ea fiind un mijloc de a reuni familia. De altfel mâncarea este factorul ce une te societatea, prin intermediul ei se stabilesc prietenii, se cunosc viitoarele cupluri, se încheie afaceri, se înt resc leg turile familiale, sau pur i simplu se savureaz un moment pl cut. Gastronomia mexican , a fost mereu calificat ca fiind o buc t rie de o mare influen baroc , datorit diversit ii culinare. Pe plan interna ional, buc t ria mexican este cunoscut ca fiind una din gastronomiile mânc rii rapide (fast food), existând astfel numeroase restaurante, în majoritatea capitalelor lumii.

Buc t ria mexican nu ar mai fi aceea i f r nenum ratele soiuri de ardei, dintre care o bun parte sunt foarte iu i. Alte condimente sunt: chimion, scor i oar , cui oare, coriandru, oregano, ceap , usturoi i sucurile de l mâie si l mâie verde (limes). In plus, ro iile, fructele de avocado si bananele joaca un rol important in buc t ria mexican . Tomatillos - cunoscute i sub numele de "tomates verdes" - se folosesc in preg tirea sosurilor. O delicates mexican original , autentic este Åmole poblanoµ ² curcan in sos cu zeci de ingrediente, printre care ardei iute si ciocolat . Un desert specific sunt fructele de nopales (smochine indiene). Specialit i mexicane: Sosul ³salsa´ ± este la fel de prezent precum sarea in Europa sau sosul de soia in Asia; este foarte iute si poate fi preg tit in zeci de feluri, in func ie de ingredientele folosite; cel mai folosit este sosul ro u, preg tit din ro ii coapte, ardei iuti chili, usturoi, ceap i coriandru; Ardeii chili ± cei mai iuti din lume; se consuma atât proaspe i, cat si usca i; sunt zeci de feluri de ardei chili, marea majoritate fiind ro ii sau verzi; Orezul ± ingredient de baza in prepararea burrito-ului, dar si la alte mînc ruri; a fost introdus in Mexic de c tre navigatorii spanioli, acum 500 de ani; Porumbul ± f r el, buc t ria mexicana nu ar exista, pur si simplu; este si element important al civiliza iei aztece; tortilla se face, in majoritatea cazurilor, din m lai, ca si nachos; Fasolea ± fasolea alb , ro ie sau cea neagr , toate se folosesc in buc t ria mexican ; cum ar ar ta un burrito f r fasole? Pe lâng porumb, ardei si ro ii, fasolea joac un rol important in buc t ria mexican . Se serve te aproape la fiecare mas , fiart in ap sau pr jit in untur . Ca i porumbul, i fasolea poate fi cultivat in aproape toate zonele climatice. Deseori este uscat si astfel ine mai mult. Cea mai consumat este fasolea cu bob ro u sau p tat. Se consuma îns i fasolea alb sau neagr .

Fructele ± se întrebuin eaz în special avocado, papaya, mango, ananas i nucile de cocos. Tortillas este pâinea mexicanilor i se serve te la orice mas . De obicei se prepar dintr-o f in de porumb special . Pentru aceasta, boabele de porumb sunt fierte în ap cu calc, astfel încât coaja tare se crap . Boabele fierte se macin apoi. Aceast f in de tortilla se nume te Ämasa harina". Din f in de porumb normal nu se poate face Tortillas deoarece aluatul nu se leag . În Mexic se folose te o presa Tortilla pentru a forma lipiile la fel. In Mexic diferitele mânc ruri - Tortilla se numesc i Äantojito", Ämici aperitive" de i cu tortillas se poate preg ti un întreg meniu. Tacos sunt rulate si pr jite, enchiladas sunt puse in sos, Tostadas se pr jesc crocante, in afar de acestea, in Mexic se cunosc si Sopes, Gorditas, Chalupas, Flautas, Quesa-dillas, Garmachas, Salbutes sau Sambutes si Panuchos, toate pe baza de lipie si anume Tortilla. Guacamole ± avocado m run it, la care se adaug ro ii t iate i ceap . Guacamole are numeroase utiliz ri: poate fi sos pentru tortilla sau un ingredient în salatele proaspete. Taco ± este o mâncare tradi ional mexican , compus dintr-o tortilla de porumb, pliat , în untrul c reia se g se te o compozi ie (guacamole, salsa, ceapa, carne, etc.) Taco a devenit foarte popular in Statele Unite, unde consta intr-o tortilla extra large, plina cu carne (de vit , pui sau porc), brânz , salat i ro ii. Deseori, taco este pr jit astfel încât tortilla s se înf oare in jurul compozi iei. Fajita (se pronun fahita) este o mâncare Tex-Mex, si este de fapt tortilla cu carne la gr tar (la început se f cea doar cu carne de vit ). Burrito ± compozi ie de carne tocat , învelit intr-o tortilla de grâu sub ire. In Statele Unite, compozi ia include si orez, fasole, salat , ro ii, salsa, guacamole, brânza, rezultatul fiind unul mai voluminos. In plus, tortilla este deseori fiart sau pr jit , pentru a deveni mai moale i mai pliant .

Enchilada ± este compus dintr-o tortilla de porumb, înmuiat în ulei fierbinte i în sos picant i umplut cu aproape orice, dup preferin : carne, brânza, legume, fructe de mare, ou i chiar banane.

Nacho ± reprezint chipsurile de baza din buc t ria mexican ; sînt mici forme de tortilla uscate sau pr jite, acoperite cu brânz sau cu guacamole; Quesadilla ± reprezint o tortilla umplut cu brânza sau ca caval, în principal, dar i cu alte ingrediente, i apoi coapt sau inut pe gr tar, pân se pr je te; la final, se taie in mai multe por ii si se serve te fierbinte, cu ca cavalul topit; Churros ± cel mai cunoscut desert mexican, denumit i gogoa a mexican , este f cut pe baza de cartofi fier i i f in (coc ), amestecul fiind apoi turnat în forme lungi i pr jit în ulei încins; la final se presar zah r. Mexicul este cunoscut pentru ciocolata sa cald , amestecat cu tradi ionalul molinillo (o lingura de lemn sculptat). Aztecii au rezervat aceasta b utur pentru regi, dar spaniolii i-au ad ugat zah r i scor i oar i au liberalizat consumul ei.

...La Guerra de los pasteles (R zboiul pr jiturilor în spaniol ) a fost de fapt un conflict între Mexic i Fran a? ...Adev ratul nume al lui Francisco Villa era Doroteo Arango Arámbula? ...La data de 13 august 1521, ora ul Tenochtitlan a fost cucerit de spanioli? ...Universitatea Na ional Autonom Mexican este cea mai mare din America dup num rul de studen i, i cea mai bine cotat din lumea hispanic ? ...Mexicul este a doua ar din lume dup num rul de credincio i catolici? ...Mexicul are cea mai mare comunitate hispanofon din lume? ...Ciudad de Mexico este al doilea mare ora al lumii dup Tokio? ...Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume? ...Mexicul este ara cu cea mai mare popula ie indigen din America?

1.Pentru SUA, Mexicul este un furnizor constant de imigranti ilegali. Unul din 11 mexicani tr ie te în SUA, majoritatea ajungând acolo ilegal. Numarul lor a dep it 10 milioane, iar cei care înfrunt riscurile trecerii frontierei nu se descurajeaz în ciuda vigilen elor patrule cet ene ti i de gr niceri, care supravegheaz frontiera cu Mexicul 24 de ore din 24. Mi carea cet eneasc numit "Minuteman Project" are filiale în 18 state americane, i a inspirat alte 40 de organiza ii asem n toare care se ocupa cu detectarea i denun area imigran ilor ilegali, în special cei hispanici. Majoritatea imigrantilor ilegali nu au nici o educa ie sau calificare, îngrosind considerabil numarul s racilor, copiii n scuti din aceste familii nu au acces oficial la servicii medicale i coli. Cei f r documente muncesc pe salarii mici, f r asigurari i în condi ii dificile. În Mexic toate partidele politice sunt favorabile emigra iei c tre SUA, televiziunea prezint deseori reportaje despre cazuri de maltratare a imigrantilor ilegali capturati la grani , iar legile americane referitoare la imigratie sunt discutate pe larg în pres . Pre edintele Mexican, Vincente Fox este supus în parlament tirurilor partidelor din opozitie care il acuza de imobilism pentru a-i convinge pe americani s deschid grani ele. Nu sunt pu ini nici mexicanii care î i doresc o "recucerire" a Americii, printre ei, cunoscutul scriitor Carlos Fuentes care men iona într-un articol o eventual "recucerire linistit ", prin raspândirea cât mai larga a limbii spaniole pe teritoriul SUA.

2.Potrivit unor studii efectuate de exper i orasul Ciudad de Mexico se scufund - în unele zone- cu cel putin un picior pe an, în ultimul secol scufundându-se cu 30 de picioare. Metropola, care este de 2 ori mai mare decât Londra, a secat acviferele pe care a fost construit (iar acviferele sunt în prezent în colaps). Pentru a face fa cererii curente de 10.5 milioane de galoane de ap pe zi, ora ul se aprovizioneaz de la 2 bazine de rau învecinate, pentru care cheltuie 50,000$ pe zi, doar pentru dreptul pentru apa. Ora ul influen eaz în mare m sur i distribu ia pentru re eaua de ap i sistemele de drenare, care înregistreaz pierderi de aproximativ 40% din apa potabil . Ora ul ar trebui s aib canale cu acces spre Golful Mexic. Apa uzat a ora ului reprezint un semn al problemelor care vor rezulta din cauza metastabilit ii marilor ora e ale lumii. 3.Mexicanii au unul dintre cele mai mari procente de infractori. Sunt cei care poart crucea de aur la gât dar scot repede cu itul i te omoar .Sunt cei care când iau banii fug la birt i-i beau pâna la ultimul banut,la mul i neajungandu-le pân la urmatorul salar. Mexicul este o ar mare unde pe lang spanioli i alte na ionalit i se afl un procent mare de indieni americani care sunt ca i s lbaticii. 4.Mexicul se afi pe locul 3 în topul celor mai celebre cutremure.Astfel, în anul 1985, la Ciudad de Mexico, a avut loc un cutremur de 8,1 grade pe scara Richter.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful