CABINET MINISTRU

LEGEA EDUCA IEI NA IONALE Proiect

BUCUREŞTI - 12 APRILIE 2010
1

CUPRINS

TITLUL I – DISPOZI II GENERALE TITLUL II - ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
1. DISPOZI II GENERALE 2. STRUCTURA SISTEMULUI PREUNIVERSITAR Educa ia antepreşcolară Învă ământul preşcolar Învă ământul primar Învă ământul gimnazial Învă ământul liceal Învă ământul profesional Învă ământul de artă şi sportiv Învă ământul postliceal Învă ământul pentru persoanele apar inând minorită ilor na ionale Învă ământul special şi special integrat Învă ământul pentru copiii şi tinerii capabili de performan e înalte Programul ,,Şcoala după şcoală” Alternative educa ionale Învă ământul privat şi confesional
2

7 10 10

NA IONAL

DE

ÎNVĂ ĂMÂNT

12 13 13 13 14 14 15 16 17 18 19 21 22 22 22

3. RE EAUA ŞCOLARĂ 4. CURRICULUMUL ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 5. EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA REZULTATELOR ÎNVĂ ĂRII Structura şi caracteristicile evaluărilor 6. RESURSA UMANĂ Beneficiarii educa iei Personalul din învă ământul preuniversitar 7. CONDUCEREA SISTEMULUI ÎNVĂ ĂMÂNT Conducerea unită ilor de învă ământ ŞI A UNITĂ ILOR DE

23 24 27 27 31 31 33 35 37 39 40 43 45 45 DE 50 51 51 51 52 53 53 54 54 54 55
3

Institu iile şi unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar 8. FINAN AREA ŞI BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Baza materială a învă ământului preuniversitar public

TITLUL III. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR
1. DISPOZI II GENERALE 2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITU IILOR ÎNVĂ ĂMÂNT SUPERIOR 3. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Structura anului universitar Programe de studii universitare Forme de organizare Contracte de studii Admiterea în programe de studiu Examene de finalizare a studiilor Examenele de evaluare pe parcurs a studen ilor Diplome Credite de studii

ORGANIZAREA ÎNVĂ ĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Programele postdoctorale Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă 5.Ciclul I – Studii universitare de licen ă Organizare Ciclul II – Studii universitare de masterat Organizare Admitere Diploma Ciclul III – Studii universitare de doctorat Organizare Admiterea Studentul . ACTIVITĂTEA DE CERCETARE ŞI CREA IE UNIVERSITARĂ 8. PROMOVAREA CALITĂ II ÎN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI CERCETARE 4 56 56 56 56 57 57 58 58 60 60 60 61 62 62 63 63 63 63 66 66 67 67 68 68 68 . ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂ ĂMÂNTUL DE INFORMA II. DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NA IONALĂ Organizare şi func ionare Managementul şi finan area institu iilor Resurse umane Via a universitară 7.doctorand Conducătorul de doctorat Teza de doctorat 4. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Organizarea şi func ionarea învă ământului superior medical Învă ământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară 6.

Sprijinirea excelen ei individuale 9. FINAN AREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂ ILOR TITLUL IV. decanului şi şefului de departament Rolul statului în învă ământul superior 11. de îndrumare şi de control Norma didactică Distinc ii Drepturi şi obliga ii Răspunderea disciplinară şi patrimonială Pensionarea 2. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Formarea ini ială şi continuă. PROMOVAREA UNIVERSITĂ II CENTRATE PE STUDENT Înmatricularea studen ilor. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC 1. consiliului de administra ie. Cariera didactică Func iile didactice şi didactice auxiliare. Condi ii de ocupare Func iile de conducere. Registrul Matricol Unic al universită ilor 10. rectorului. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Norma didactică Ocuparea func iilor didactice şi a posturilor didactice Evaluarea calită ii cadrelor didactice Drepturi şi obliga ii ale personalului didactic Distinc ii Sanc iuni Salarizarea personalului didactic şi de cercetare 5 . CONDUCEREA UNIVERSITĂ ILOR 70 70 71 73 75 78 81 84 84 84 89 94 97 99 99 101 103 103 103 108 111 112 113 114 115 Atribu iile senatului.

organizare şi func ionare a Centrele Comunitare de Învă are Permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. evaluare periodică. 115 117 120 124 126 TITLUL VI – DISPOZI II TRANZITORII DIC IONARUL DE TERMENI 6 .TITLUL V – ÎNVĂ AREA PE TOT PARCURSUL VIE II Responsabilită i referitoare la educa ia permanentă Metodologia de acreditare.

conform intereselor şi aspira iilor fiecăruia şi dorin ei de a învă a pe tot parcursul vie ii. (9) Principiul libertă ii academice. (4) Principiul eficien ei. organizarea şi func ionarea sistemului de învă ământ preşcolar. (12) Principiul incluziunii sociale. în baza căruia unită ile şi institu iile de învă ământ răspund public de performan ele lor. în baza căruia se urmăreşte ob inerea de rezultate educa ionale maxime. (8) Principiul autonomiei universitare. privat şi confesional. Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea dreptului fundamental la învă are pe tot parcursul vie ii. Art. (6) Principiul răspunderii publice. rasă. func iile. necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală prin realizarea propriilor obiective în via ă. în baza căruia educa ia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice. (1) Idealul educa ional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă. Legea reglementează structura. 4. indiferent de condi ia socială şi materială. secundar şi ter iar. (13) Principiul centrării educa iei pe beneficiarii acesteia. public. pentru incluziune socială şi pentru angajare pe pia a muncii. (10) Principiul transparen ei. în baza căruia activită ile de învă ământ se raportează la standarde de referin ă şi la bune practici interna ionale. Educa ia şi formarea profesională a copiilor. na ionalitate. în formarea personalită ii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală. etnie. 2. (7) Principiul garantării identită ii culturale a tuturor cetă enilor români şi a dialogului intercultural. de gen. a tinerilor şi a adul ilor au ca finalitate principală formarea competen elor. deprinderi/abilită i şi atitudini. în baza căruia accesul la învă are se realizează fără discriminare. 7 . în elese ca ansamblu multifunc ional şi transferabil de cunoştin e. b) integrarea socială şi participarea cetă enească activă în societate. Art. 1.TITLUL I DISPOZI II GENERALE Art. Art. (5) Principiul descentralizării. integrală şi armonioasă a individualită ii umane. prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora. Principiile care guvernează învă ământul preuniversitar şi superior din România sunt: (1) Principiul echită ii. 3. (2) Statul asigură cetă enilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învă ământ preuniversitar. (3) Principiul relevan ei. apartenen ă politică sau religioasă sau orice altă formă de discriminare. (11) Principiul independen ei fa ă de dogme religioase şi fa ă de doctrine politice. primar. concretizat în asigurarea vizibilită ii totale a deciziei şi a rezultatelor. (2) Principiul calită ii. în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implica i direct în proces. superior şi la educa ia permanentă. pentru cetă enia activă. prin gestionarea resurselor existente.

iar pentru activitatea de cercetare ştiin ifică. următor celui în care a fost adoptată prin lege. (1) În România. resursele şi condi iile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile învă ământului obligatoriu. niveluri şi programe de studii. Tineretului şi Sportului. În caz de conflict între acestea. Cercetării. dispozi iile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. 8. (2). sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român. se asigură minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. 6. Pentru unele activită i.c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la func ionarea şi dezvoltarea unei economii durabile. stabileşte anual costul standard per elev sau preşcolar. conform legisla iei în vigoare. activită ile de natură politică şi prozelitismul religios. sunt interzise activită ile care încalcă normele de moralitate. (3) Prin excep ie de la prevederile alin. Art. în condi iile legii. precum şi preşcolarii şi elevii din învă ământul obligatoriu privat şi confesional. (4) Pentru finan area din fonduri publice a învă ământului public şi finan area învă ământului privat acreditat se asigură anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. cost care stă la baza finan ării de bază. 7. se pot percepe taxe în condi iile stabilite de prezenta lege. (3) Finan area învă ământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează elevul”. (5) Autorită ile publice locale au obliga ia de a asigura. (2) Statul. 5. respectiv universitar. Art. 8 . (1) În domeniul educa iei şi al formării profesionale prin sistemul na ional de învă ământ. precum şi orice activită i care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor. (1) Învă ământul public este gratuit. (1) În unită ile şi institu iile de învă ământ şi în toate spa iile destinate educa iei şi formării profesionale. Art. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar. Tineretului şi Sportului. (2) Regimul actelor de studii emise de unită ile şi de institu iile de învă ământ se stabileşte de către Ministerul Educa iei. Cercetării. Tineretului şi Sportului. prin organismul specializat al Ministerului Educa iei. (3) Con inutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului şi sunt ini iate de Ministerul Educa iei. De suma aferentă beneficiază to i preşcolarii şi elevii din învă ământul public. respectiv liceal. Art. se aplică dispozi iile prezentei legi. conform legisla iei în vigoare. Cercetării. (2) Privatizarea unită ilor şi a institu iilor de învă ământ public este interzisă. modificările sau completările prezentei legi care vizează evaluările na ionale de la finalul învă ământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promo ia aflată în primul an al învă ământului gimnazial. la data intrării în vigoare a modificării sau a completării. care studiază în unită i de învă ământ acreditate şi evaluate periodic. în baza căruia aloca ia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar se transferă la unitatea de învă ământ la care acesta înva ă.

în condi iile legii. 11. care au o comportare exemplară şi dovedesc motiva ie şi rezultate remarcabile în educa ia şi formarea lor profesională sau în activită i culturale şi sportive. se întocmesc numai în limba română. documentele şcolare şi universitare oficiale. sponsorizări. (3) Statul sprijină elevii şi studen ii cu performan e şcolare şi universitare. credite de studii. se organizează şi func ionează unită i de învă ământ sau forma iuni de studiu cu limba de predare română şi. 10. indiferent de na ionalitate. prin Institutul Limbii Române. precum şi pe aceia cu cerin e educa ionale speciale. cu respectarea legisla iei statului respectiv. ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. preşcolarii. cu predarea în limbile minorită ilor na ionale. cultură şi civiliza ie românească. (2) Ministerul Educa iei. poate sus ine lectorate în universită i din străinătate. elevii şi studen ii cu probleme şi nevoi sociale.(6) Învă ământul poate să fie finan at şi direct de către operatorii economici. Tineretului şi Sportului. 9 . Art. Art. (5) Statul garantează dreptul la educa ie al tuturor persoanelor cu cerin e educa ionale speciale. (1) În România. Cercetării. precum şi în limbile minorită ilor na ionale şi în limbi de circula ie interna ională. (1) Statul sus ine antepreşcolarii. învă ământul este serviciu public şi se desfăşoară. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. (2) Statul acordă. ca limbă oficială de stat. Autorită ile administra iei publice asigură condi iile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române. Învă ământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului na ional de învă ământ preuniversitar. după caz. (7) Învă ământul poate fi sus inut prin burse. poate organiza unită i de învă ământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi institu iile culturale ale României în străinătate. 9. prin intermediul institu iilor de asisten ă şi protec ie socială. nominalizate prin ordin al ministrului Educa iei. la cerere. taxe. Tineretului şi Sportului. în condi iile prezentei legi. Cercetării. precum şi de alte persoane fizice sau juridice. cât şi în cel privat. traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii. (4) Atât în învă ământul public. precum şi cursuri de limbă. în limba română. (1) Guvernul sprijină învă ământul în limba română în ările în care trăiesc români. (2) În fiecare localitate. (5) Unită ile şi institu iile de învă ământ pot efectua şi emite. precum şi celor institu ionaliza i. (3) Învă area în şcoală a limbii române. dona ii. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare. este obligatorie pentru to i cetă enii români. Planurile de învă ământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar şi suficient învă ării limbii române. din bugetul de stat. surse proprii şi alte surse legale. Art. burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveni i din familii defavorizate. (4) Statul şi al i factori interesa i sus in activită ile de performan ă de nivel na ional şi interna ional ale elevilor şi ale studen ilor.

încetează la vârsta de 18 ani. (2) Învă area pe tot parcursul vie ii include totalitatea activită ilor de învă are realizate de fiecare persoană. cu consultarea asocia iilor reprezentative ale profesorilor. (1) Învă area pe tot parcursul vie ii este un drept garantat de lege. Art. civică. (1) Ministerul Educa iei. socială şi/sau ocupa ională. (7) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învă a într-o unitate de învă ământ vor fi sprijini i prin decontul transportului la cea mai apropiată unitate de învă ământ sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învă ământ confesional. 14. potrivit recensământului oficial reactualizat. a asocia iilor reprezentative ale studen ilor şi ale autorită ilor administra iei publice. (1) Învă ământul obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învă ământul primar şi cel gimnazial. TITLUL II ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 1. (2) Obliga ia de a frecventa învă ământul de 10 clase. începând cu educa ia timpurie. (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educa iei. destinat pregătirii personalului de cult şi activită ii social-misionare a cultelor. Înfiin area. medicală complexă. fundamentează şi aplică strategiile na ionale în domeniul educa iei. ca facultă i cu dublă subordonare. ale mediului de afaceri şi a organiza iilor neguvernamentale finan atoare care sus in programe educative/ federa ii ale furnizorilor de servicii sociale. Tineretului şi Sportului proiectează. în scopul dobândirii de cunoştin e. prin măsuri specifice cuprinse în hotărâri ale Guvernului şi ordine ale ministrului Educa iei. după caz. Cercetării. destinată persoanelor cu cerin e educa ionale speciale. numai pentru absolven ii învă ământului gimnazial sau liceal. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public – privat. Art. Art. Tineretului şi Sportului organizarea unui învă ământ teologic specific. a asocia iilor reprezentative ale elevilor. prin înfiin area şi administrarea propriilor unită i şi institu ii de învă ământ privat. Cercetării. socială. Cercetării. 10 . 12. organizarea şi func ionarea acestui învă ământ se realizează potrivit legii. a sindicatelor reprezentative din învă ământ. propor ional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configura ia religioasă a ării. a asocia iilor reprezentative ale părin ilor. formării de deprinderi/abilită i şi dezvoltării de atitudini semnificative din perspectivă personală.(6) Învă ământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferen iată. DISPOZI II GENERALE Art. în cadrul învă ământului public în universită ile de stat existente. 13. adaptată şi de asisten ă educa ională. Tineretului şi Sportului. la forma de zi. 15. conform prevederilor prezentei legi.

(3) În scopul realizării finalită ilor educa iei şi a formării profesionale prin sistemul na ional de învă ământ. trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta. (2) Neîndeplinirea de către autorită ile administra iei publice locale a obliga iilor ce le revin în organizarea şi func ionarea învă ământului preuniversitar se sanc ionează conform legii. conform confesiunii proprii. (1) Sistemul de învă ământ preuniversitar are caracter deschis. în unită ile administrativ-teritoriale. Tineretului şi Sportului. de la o clasă la alta. învă ământul liceal este generalizat şi gratuit. elevii pot urma cursuri de istoria religiilor. 17. în care numărul total al elevilor şi preşcolarilor cu cerin e educa ionale speciale nu se încadrează în prevederile alin. să elaboreze o metodologie de func ionare aprobată prin hotărâre a Guvernului. au personalitate juridică unită ile de învă ământ public. (1). elevul poate să nu frecventeze orele de religie. Tineretului şi Sportului au obliga ia ca. (1). 19. li se asigură dreptul constitu ional de a participa la ora de religie. În învă ământul preuniversitar. (4) Prin excep ie de la prevederile alin. financiară şi administrativă. (2) Pentru asigurarea accesului egal la educa ie şi formare profesională. fără personalitate juridică – ca păr i ale unei unită i de învă ământ cu personalitate juridică . liceal şi profesional includ religia ca domeniu disciplinar de studiu. b) cu minimum 300 de elevi şi preşcolari. social sau comunitar. 18. care stabileşte rela ia juridică. (3) În cazul institu iilor de învă ământ confesional existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art.şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite. copiii beneficiază de aloca ia de stat pentru copii. Art. Art. Pe durata şcolarizării în învă ământul preuniversitar. gimnazial. istoria culturii şi artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic. parte a trunchiului comun. c) cu minimum 150 de preşcolari. Cercetării. (2) La solicitarea scrisă a părin ilor sau a tutorelui legal instituit. patrimonială. 16. (3) La cerere. 11 . în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare. Cercetării. Art. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. (1) În sistemul na ional de învă ământ. în condi iile legii. organizarea şi func ionarea unor structuri de învă ământ. 1) Autorită ile administra iei publice locale asigură în condi iile legii buna desfăşurare a învă ământului preuniversitar în arealul în care acestea îşi exercită autoritatea. 20. Art. autorită ile administra iei publice locale. indiferent de numărul lor. în condi iile legii. se organizează o singură unitate de învă ământ cu personalitate juridică. În acest caz. cultele respective şi Ministerul Educa iei. de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în condi iile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educa iei. dacă se organizează şi func ionează după caz. Copiilor apar inând cultelor recunoscute. în locul orei de religie. situa ia şcolară se încheie fără acest domeniu disciplinar de studiu. (1) Planurile-cadru pentru învă ământul primar. pot aproba.

în conformitate cu metodologia Organiza iei Bacalaureatului Interna ional. în acord cu privatită ile de vârsta şi individuale.învă ământul secundar inferior sau gimnazial. Art. Diploma ob inută în urma promovării Bacalaureatului Interna ional este recunoscută şi conferă aceleaşi drepturi cu diploma ob inută în urma promovării examenului na ional de bacalaureat.(2) Statul promovează principiile învă ământului democratic şi garantează dreptul la educa ie diferen iată.învă ământul secundar superior sau liceal. învă ământ tehnic şi învă ământ postliceal. Art. filiera tehnologică. (1) Sistemul na ional de învă ământ este constituit din ansamblul unită ilor şi al institu iilor de învă ământ de diferite tipuri. d) învă ământul ter iar non-universitar. cu asumarea costurilor corespunzătoare. pe baza pluralismului educa ional. Tineretului şi Sportului. STRUCTURA SISTEMULUI NA IONAL DE ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR Art. care cuprinde grupa mică. 21. voca ională şi tehnologică. care cuprinde învă ământul postliceal. (1) Sistemul de învă ământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educa ia timpurie (0 – 6 ani). forme de învă ământ. (3) Învă ământul tehnic cuprinde clasele a XII-a şi a XIII-a din învă ământul liceal. Cercetării. c) învă ământul secundar care cuprinde: . care cuprinde clasele V–IX. grupa mijlocie şi grupa mare. (2) Învă ământul preuniversitar se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. (2) Învă ământul profesional cuprinde clasele a X-a şi a XI-a din învă ământul liceal filiera tehnologică şi după caz. (3) Absolven ii clasei a X-a pot urma programul de diplomă al Bacalaureatului Interna ional. în conformitate cu Registrul Na ional al Calificărilor. formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învă ământul preşcolar (3–6 ani). (1) Învă ământul obligatoriu este format din învă ământul primar şi cel secundar inferior. . b) învă ământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV. care cuprinde clasele de liceu X–XII/XIII cu următoarele filiere: teoretică. 12 . Cercetării. (4) Învă ământul profesional şi tehnic este format din: învă ământ profesional. privat şi confesional acreditate. filiere şi profiluri şi asigură condi iile necesare pentru dobândirea competen elor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă. 2. (2) Sistemul na ional de învă ământ cuprinde unită i şi institu ii de învă ământ public. urmate de un stagiu de pregătire practică. 23. (3) Învă ământul preuniversitar este organizat pe niveluri. (4) Elevii cu performan e şcolare excep ionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar conform unei metodologii aprobate prin Ordin al Ministrului Educa iei. niveluri şi forme de organizare a activită ii de instruire şi de educare. 22.

cu frecven ă redusă. (4) Tipurile şi modalită ile de finan are a serviciilor de educa ie timpurie antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului. pot fi înscrişi 13 . Cercetării. Tineretului şi Sportului. Educa ia antepreşcolară Art. (2) Autorită ile administra iei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condi iile pentru generalizarea treptată a învă ământului preşcolar. (5) Acreditarea furnizorilor de educa ie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei. În mod excep ional. Cercetării. (2) Organizarea unită ilor de educa ie timpurie antepreşcolară. Art. func ionarea în sistemul de învă ământ preuniversitar a unor unită i pilot. pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei. con inutul educativ al acesteia. Cercetării.Art. (1) Învă ământul primar se organizează şi func ionează cu program de diminea ă. sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. Învă ământul primar Art. (1) Educa ia antepreşcolară se organizează în creşe şi. experimentale şi de aplica ie. în grădini e şi centre de zi. La solicitarea scrisă a părin ilor. cu respectarea standardelor de calitate şi a legisla iei în vigoare. împreună cu inspectoratele şcolare. Tineretului şi Sportului. (1) Învă ământul preşcolar se organizează în grădini e cu program normal. (2) În clasa pregătitoare. (1) Formele de organizare a învă ământului preuniversitar sunt: învă ământ de zi. cu aprobarea inspectoratului şcolar. Cercetării. 24. 27. Grădini ele pot func iona ca unită i independente sau în cadrul unor unită i şcolare. 26. la distan ă şi. Tineretului şi Sportului poate stabili. prin hotărâre a Guvernului. pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale. a tutorilor sau a sus inătorilor legali. standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre de Guvern ini iată de Ministerul Educa iei. Finan area din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educa ie timpurie acredita i. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. la domiciliu sau la spital. prelungit şi săptămânal. învă ământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de învă ământ. după caz. în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Învă ământul preşcolar Art. nedeplasabili. Ministerul Educa iei. (2) Învă ământul obligatoriu este învă ământ de zi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educa iei antepreşcolare se face de către autorită ile Administra iei publice locale. în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 25. publici sau priva i. 28. în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. seral.

nu au absolvit acest nivel de învă ământ până la 14 ani. (4) Învă ământul liceal. (1). Organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea Na ională a Calificărilor. până la sfârşitul anului calendaristic. în condi iile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani. în vederea promovării învă ământului primar pentru persoanele care. Cercetării. cu profilurile militar. în func ie de dinamica socială. gimnazial. 30. sportiv. ca învă ământ de zi.A doua şansă”.este de 3 ani filiera teoretică 3 sau 4 ani pentru filiera voca ională şi de 4 ani pentru filiera tehnologică în conformitate cu planurile cadru aprobate de Ministerul Educa iei. (3) Absolven ii învă ământului gimnazial care nu continuă studiile în învă ământul liceal sunt obliga i să finalizeze până la vârsta de 18 ani cel pu in un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Na ional al Calificărilor. cu profilurile uman şi real. Învă ământul liceal Art. (3) pot continua studiile în învă ământul liceal tehnologic. teologic. 3) Durata studiilor în învă ământul liceal . de regulă. prin inspectoratele şcolare. în unită ile de 14 . Cercetării. (4) Programele de pregătire profesională. (3) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de cursuri de tip . învă ământ de zi. c) filiera voca ională. de regulă. nu au absolvit învă ământul secundar inferior. (6) Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării.forma de învă ământ de zi . Învă ământul gimnazial Art. Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învă ământ. specializări diferite în cadrul profilurilor precizate la alin. (7) Absolven ii programelor de pregătire profesională men ionate la alin. în colaborare cu autorită ile administra iei publice locale.. cu profilurile tehnic. dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Recunoaşterea rezultatelor învă ării dobândite în vederea continuării studiilor este reglementată prin metodologia aprobată prin Ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. men ionate la aliniatul (3). b) filiera tehnologică. din diferite motive. Cercetării. (2) Ministerul Educa iei. poate organiza programe educa ionale de tip „A doua şansă”. cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică. Cercetării. economică şi educa ională. (5) Durata şi con inutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învă ământ. pe baza standardelor ocupa ionale prin consultare cu angajatorii. sunt organizate prin unită ile de învă ământ de stat şi sunt gratuite. servicii. Acesta se poate organiza şi poate func iona şi ca învă ământ seral sau cu frecven ă redusă. Pentru formele de învă ământ seral sau cu frecven ă redusă. (2) Ministerul Educa iei. artistic şi pedagogic. Tineretului şi Sportului. în vederea promovării învă ământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care. (1) Învă ământul gimnazial este. 29. se organizează şi func ionează.în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani. (1) Învă ământul liceal. durata studiilor se prelungeşte cu un an. din diferite motive. resurse naturale şi protec ia mediului.

pentru calificări din Registrul Na ional al Calificărilor. după caz.învă ământ stabilite de inspectoratul şcolar. dobândesc certificat de absolvire. (3) Absolven ii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice. pe baza unor contracte de şcolarizare. la propunerea Ministerului Educa iei. conform Europass. (2) Învă ământul profesional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică. potrivit prevederilor legale. pot sus ine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul Na ional al Calificărilor. (8) Calificările care pot fi dobândite prin învă ământul preuniversitar sunt cuprinse în Registrul Na ional al Calificărilor şi sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului. în urma consultării partenerilor sociali. în func ie de nevoile pie ei muncii identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale. conform EUROPASS. se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări. dotarea spa iilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolven i pot beneficia de facilită i fiscale. Absolven ii care promovează examenul de certificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv al certificatului. (6) Pregătirea prin învă ământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. (4) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unită ii de învă ământ şi/sau la agen ii economici cu care unitatea de învă ământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organiza ii gazdă din străinătate în cadrul unor programe ale Uniunii Europene-componenta de formare profesională ini ială. care au finalizat un stagiu de pregătire practică. 15 . jude ene şi locale. (5) Agen ii economici care asigură. conform legii. în colaborare cu autorită ile administra iei publice locale. Tineretului şi Sportului. 31. burse de şcolarizare. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupa ionale validate de comitetele sectoriale. (5) Unită ile de învă ământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul sau mai multe profiluri. (7) Absolven ii învă ământului profesional. (1) Învă ământul profesional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau. portofoliu de educa ie permanentă şi foaia matricolă. care decid să nu continue studiile liceale. În cadrul profilurilor. (7) Unită ile de învă ământ în care se organizează filiera tehnologică sau voca ională a liceului sunt stabilite de inspectoratele şcolare. Cercetării. pe bază de contract cu unită ile de învă ământ. şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor priva i sau ai Agen iei Na ionale pentru Ocuparea For ei de Muncă (ANOFM). Cercetării. Tineretului şi Sportului Învă ământul profesional Art. (8) Absolven ii învă ământului profesional. având în vedere tendin ele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale. stagii de pregătire practică a elevilor. aprobat de Ministerul Educa iei Cercetării. cu consultarea autorită ilor Administra iei publice locale. voca ională. care promovează examenul de certificare a calificării profesionale. dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului. jude ene şi locale. (6) Absolven ii învă ământului liceal pot sus ine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de calificare stabilit prin Cadrul Na ional al Calificărilor. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învă ământ.

33. Cercetării.(9) Modul de organizare şi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul Educa iei. (5) Învă ământul de artă şi sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă. Cercetării. care se dă publicită ii la începutul clasei a X-a. denumite cluburi sportive şcolare. cluburile sportive şcolare beneficiază de baze sportive proprii şi de acces în bazele sportive care apar in celorlalte unită i de învă ământ. 16 . Cercetării. b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice. în palatele şi cluburile copiilor. Cercetării. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase. Tineretului şi Sportului prin metodologie. Tineretului şi Sportului poate organiza cluburi şcolare şi unită i de învă ământ preuniversitar cu program sportiv sau de artă. gimnazial şi liceal. c) burse speciale şi alte forme de sprijin material. cu avizul conform al autorită ilor administra iei publice locale. pe grupe sau individual. începând cu învă ământul gimnazial. independente sau afiliate pe lângă alte unită i de învă ământ de acelaşi nivel. Tineretului şi Sportului. respectiv sportiv. se constituie ca unită i de învă ământ de nivel liceal. c) planurile-cadru de învă ământ sunt adaptate specificului acestui învă ământ. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educa iei. (7) Unită ile de învă ământ cu program sportiv suplimentar. (8) Pentru buna desfăşurare a activită ii. b) gratuitate la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale publice. cu acordul conducerilor acestor unită i de învă ământ. (4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performan ă. conform legii. la propunerea autorită ilor locale. Tineretului şi Sportului. (1) Învă ământul de artă şi învă ământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. Art.32. (3) În învă ământul de artă şi în învă ământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează. integrat sau suplimentar. d) garantarea gratuită ii primului an de studiu pentru absolven ii de învă ământ liceal – filiera tehnologică admişi în profilurile corespunzătoare din învă ământul superior public. Ministerul Educa iei. e) programele şcolare pentru învă ământul liceal de artă şi pentru învă ământul liceal sportiv respectă obiectivele educa ionale stabilite pentru profilul respectiv. Statul sus ine învă ământul profesional şi învă ământul liceal – filiera tehnologică prin: a) recunoaşterea în învă ământul ter iar non-universitar a creditelor profesionale ob inute în cadrul învă ământului profesional şi în învă ământul liceal – filiera tehnologică. de regulă. (2) Unită ile în care se organizează învă ământul de artă şi învă ământul sportiv se stabilesc de către inspectoratele şcolare. Învă ământul de artă şi sportiv Art. (6) Organizarea învă ământului artistic şi sportiv se face prin regulamente aprobate de Ministrul Educa iei. precum şi în clase cu program de artă sau sportiv. (9) Elevii au acces liber în cluburile sportive. organizate în celelalte unită i de învă ământ primar.

(8) Au dreptul să se înscrie în învă ământul postliceal. Tineretului şi Sportului. precum şi a competi iilor artistice şi sportive de nivel regional şi na ional. (6) Cifra de şcolarizare pentru învă ământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. cu organiza ii şi cu alte persoane fizice sau juridice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării. din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor locale. concursuri sportive sau artistice. federa iile sportive na ionale pot sprijini financiar şi material activită ile de performan ă în domeniul artelor. ca unită i de credite transferabile pentru nivelul licen ă. stabilite de Ministerul Educa iei. (3) Ministerul Educa iei. (7). cifra de şcolarizare pentru învă ământul postliceal de stat finan at integral de către solicitan i. (2) Învă ământul postliceal face parte din învă ământul profesional şi tehnic şi este par ial subven ionat de stat. Cercetării. prin contract încheiat cu unitatea de învă ământ care asigură şcolarizarea. în parteneriat public – privat. prin consultarea factorilor interesa i. în func ie de complexitatea calificării şi de numărul de credite pentru educa ie şi formare profesională. respectiv al sportului. (1) Pentru sprijinirea activită ii sportive şi artistice de performan ă. Tineretului şi Sportului organizează tabere sportive sau de crea ie artistică. Statul sus ine şi stimulează. (3) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. programe de studiu pentru învă ământul postliceal. Cercetării. în condi iile alin. Prin excep ie. cu sau fără diplomă de bacalaureat. festivaluri şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (5) Şcolarizarea în învă ământul postliceal de stat. 35. (4) Învă ământul postliceal are o durată de 1-3 ani. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Şcolarizarea poate să fie finan ată şi de către solicitan i. (9) Creditele pentru educa ie şi formare profesională ob inute în învă ământul postliceal sunt recunoscute de către universită i. a învă ământului artistic sportiv integrat şi suplimentar. Cercetării. 17 . persoane fizice sau juridice. Învă ământul postliceal Art. inclusiv financiar. Cercetării. persoane fizice sau juridice. (7) Admiterea în învă ământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. absolven ii de liceu.Art. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învă ământ. Tineretului şi Sportului colaborează cu institu ii. se aprobă prin decizie de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educa iei. Ministerul Educa iei. (2) Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi celelalte ministere interesate. în bune condi ii. (1) Învă ământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului Na ional al Calificărilor. 34. Tineretului şi Sportului. organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi. Cercetării. se finan ează prin bugetele locale ale unită ilor administrativ-teritoriale. campionate şcolare. în baza deciziilor Senatului.

sunt sprijini i prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorită ii respective sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unită ii de învă ământ cu predare în limba minorită ii respective unde au fost şcolariza i. Cercetării. Tineretului şi Sportului asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. (5) a) Pe raza unei unită i administrativ teritoriale. va func iona şi o sec ie de resurse de cercetare şi inovare în învă ământul cu predare în limbile minorită ilor na ionale. care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorită ilor şi manuale traduse din limba română. func ionează cel pu in o unitate şcolară cu personalitate juridică. geografică şi numărul redus de elevi şi preşcolari. tipurile şi formele de învă ământ preuniversitar. în condi iile legii. b) Pentru elevii apar inând minorită ilor na ionale. grupe. costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corec ie. singulare în localitate. Cercetării. (11) În finan area de bază a unită ii de învă ământ preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. b) În unită ile şcolare cu predare şi în limbile minorită ilor na ionale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorită ii respective. luând în considerare limba de predare. indiferent de efectivul de elevi. clase sau unită i de învă ământ preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. 36. b) În învă ământul primar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. (9) a) În învă ământul în limbile minorită ilor na ionale. (3) La toate formele de învă ământ în limba română. c) Elevii apar inând minorită ilor na ionale care. se poate înscrie şi pregăti orice cetă ean român. cu mai multe institu ii de învă ământ cu predare în limbile minorită ilor na ionale. 18 . (7) Cadrele didactice. se acordă personalitate juridică. (4) În cadrul unită ilor sau sec iilor cu predare în limbile minorită ilor na ionale. nu au posibilitatea de a învă a în limba lor maternă. (8) a) Ministerul Educa iei. singulare în municipiu sau oraş. în comunicarea internă şi în comunicarea cu părin ii elevilor şi ai preşcolarilor. (10) În cadrul Institutului de Ştiin e ale Educa iei din subordinea ministerului de resort. se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. Ministerul Educa iei.Învă ământul pentru persoanele apar inând minorită ilor na ionale Art. se pot organiza. ale inspectoratelor şcolare sau ale institu iilor echivalente. se poate folosi limba de predare. care predau la grupe sau clase cu elevi apar inând minorită ilor na ionale. cu respectarea competen ei profesionale. (2) În func ie de necesită ile locale. Fac excep ie cadrele didactice care predau limba şi literatura român. cu respectarea competen ei profesionale. la cerere şi în condi iile legii. în limbile minorită ilor na ionale sau în limbi de circula ie interna ională. b) În cadrul unită ilor de nivel gimnazial sau liceal. trebuie să facă dovada competen ei profesionale în limba minorită ii respective şi au dreptul la pregătire şi perfec ionare în limba de predare. la toate nivelurile. Tineretului şi Sportului asigură manualele şcolare. în condi iile legii. indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior. în localitatea de domiciliu. (6) a) Minorită ile na ionale au dreptul la reprezentare propor ională cu numărul de clase în organele de conducere ale unită ilor de învă ământ. indiferent de efectivul de elevi. În cazul acestor unită i se are în vedere izolarea lingvistică. calificativele se notează şi în limba de predare. (1) Persoanele apar inând minorită ilor na ionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă. potrivit legii. cu predare în limbile minorită ilor na ionale.

de regulă. oferite copiilor cu cerin e educa ionale speciale. gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorită ilor na ionale Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi. şi în condi iile legii. în condi iile legii. la cerere. Cercetării. care frecventează unită i de învă ământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă. Cercetării. activitatea de predare şi de educare la limba şi literatura maternă. Învă ământul special şi special integrat Art. În func ie de necesită ile locale. la istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale respective şi la educa ia muzicală se realizează în baza programelor şi a metodologiilor specifice elaborate de colective de exper i cunoscători ai limbii şi ai culturii minorită ii respective şi aprobate potrivit legii. Tineretului şi Sportului. 38. ca disciplină de studiu. în conformitate cu legisla ia în vigoare. b) Testele la disciplina limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale. cu excep ia disciplinei Limba şi literatura română. se realizează însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română. după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. (2) a) Disciplina „Limba română” se predă. Programele şi manualele la disciplina istoria şi tradi iile minorită ii na ionale sunt aprobate de Ministerul Educa iei. cu predare în limba maternă. li se asigură.Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unită ilor şcolare în limba română. ca învă ământ de zi. (1) În cadrul învă ământului preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. 37. (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educa ionale şi de asisten ă. acesta se poate organiza şi sub alte forme. cu obliga ia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. c) Testele de evaluare. diferen iat. Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educa iei. probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi sus inute în limba în care au fost studiate disciplinele respective. 6) a) În învă ământul gimnazial cu predare în limbile minorită ilor na ionale se introduce. după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. (1) Învă ământul special şi special integrat organizat pentru persoanele cu cerin e educa ionale speciale se realizează pentru toate nivelurile de învă ământ. Art. pe tot parcursul învă ământului preuniversitar. (7) În învă ământul liceal şi postliceal. Tineretului şi Sportului. în func ie de tipul şi gradul de deficien ă. b) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale din România. (8) În învă ământul preuniversitar. (4) Elevilor apar inând minorită ilor na ionale. în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele. respectiv modulele de pregătire de specialitate. precum şi istoria şi tradi iile minorită ii na ionale respective. (3) În învă ământul preuniversitar. aflate în condi ii similare. limba şi literatura maternă. Istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale respective. 19 . ca disciplină de studiu. toate disciplinele se studiază în limba maternă. subiectele de examen de orice tip din învă ământul preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învă ământul cu predare în limbile minorită ilor na ionale se elaborează în baza cerin elor didactico-metodologice stabilite de curriculumul na ional. (5) În învă ământul primar. (2) Învă ământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat.

în func ie de tipul şi gradul deficien ei. asisten a psiho-educa ională. Tineretului şi Sportului. a îmbrăcămintei şi a încăl ămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii afla i în sistemul de protec ie a copilului. (1) Copiii. (3) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu dizabilită i se face în unită i de învă ământ special şi de masă. şcolariza i în unită ile de învă ământ special în alt jude decât cel de domiciliu. Cercetării.Art. Art. (5) Calificările profesionale care pot fi dobândite de elevii şi tinerii cu CES. 40. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. Familiei şi Protec iei Sociale şi Ministerul Sănătă ii şi sunt aprobate prin hotărâre de Guvern. prin Ordin al ministrului Educa iei. Cercetării. 39. (2) Copiii şi tinerii cu cerin e educa ionale speciale. integra i în învă ământul de masă. a rechizitelor şcolare. de la caz la caz. 41. beneficiază de suport educa ional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante. Tineretului şi Sportului. Organizarea serviciilor de sprijin educa ional se face de către Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educa iei. a elevilor şi a tinerilor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale se realizează de către Centrele Jude ene de Resurse şi de Asisten ă Educa ională (CJRAE). (2) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu dizabilită i se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE în colaborare cu comisiile pentru protec ia copilului din cadrul Direc iei Jude ene de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului. beneficiază de asisten ă socială constând în asigurarea aloca iei zilnice de hrană. cu consultarea factorilor locali interesa i. a cazarmamentului. Cercetării. Cercetării Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul Muncii. în func ie de gradul şi tipul dizabilită ii. (4) Elevii şi tinerii cu dizabilită i pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului de deficien ă. demersurile didactice. (2) Învă ământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masă. (4) Durata şcolarizării copiilor cu dizabilită i poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte. Art. Cercetării. (1) Învă ământul special se organizează. elevii şi tinerii cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale. precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educa iei copiilor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. (3) Con inuturile învă ământului special şi special integrat. Tineretului şi Sportului. (1) Evaluarea. prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională. nivelurile de calificare şi durata pregătirii sunt stabilite de Ministerul Educa iei. 20 . Cercetării. Efectivele forma iunilor de studiu din învă ământul special şi special integrat. orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor. precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale din cadrul Direc iilor Generale de Asisten ă Socială şi Protec ia Copilului. în unită i de învă ământ special şi în unită i de învă ământ de masă. Tineretului şi Sportului. sunt stabilite de Ministerul Educa iei. după caz.

înfiin at prin hotărâre a Guvernului ini iată de Ministerul Educa iei. elaborate de Ministerul Educa iei. pe o perioadă determinată. (2) Coordonarea ac iunilor precizate la alin. Cercetării. Art. penitenciare pentru minori şi tineri şi penitenciare pentru adul i se realizează cu respectarea curriculumului na ional. de manuale şi de metodologii didactice alternative. (3) Resursele umane. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. curriculare. Cercetării. pentru stimulare. 21 . Art. Cercetării. de programe şcolare. se organizează şcolarizare la domiciliu. (1) Pentru copiii. se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers. Tineretului şi Sportului. (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performan e înalte atât în unită i de învă ământ. Tineretului şi Sportului. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză. al altor organisme private autorizate. Centrele de excelen ă sunt înfiin ate prin Ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. grupe sau clase în cadrul unită ii sanitare în care aceştia sunt interna i. Cercetării. compensare şi pentru recuperarea handicapului. Ministerul Educa iei. informa ionale. Învă ământul special dispune de planuri de învă ământ. se pot organiza. 46. (1) este asigurată de Centrul Na ional de Instruire Diferen iată. elevii şi tinerii care. cu acordul familiei sau al sus inătorului legal. conform unei metodologii cadru. adoptate tipului şi gradului de handicap şi aprobate de Ministerul Educa iei. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părin ii copilului/tutorelui legal instituit şi de către psihologul şcolar. din cadrul Centrului Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională. al persoanelor fizice sau juridice din ară şi din străinătate. Tineretului şi Sportului. Cercetării. la propunerea Centrului Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională. (2) Pentru copiii. respectiv înfiin area de clase sau de grupe în spitale se face de către inspectoratul şcolar. împreună cu Ministerul Muncii. Cercetării. 43. conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educa iei. după caz. din motive medicale sau din cauza unei dizabilită i.Art. de programe de asisten ă psihopedagogică. 44. 45. elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de patru săptămâni. (3) Şcolarizarea la domiciliu. materiale şi financiare pentru sus inerea copiilor şi a tinerilor capabili de performan e înalte se asigură de unită ile de învă ământ şi de inspectoratele şcolare. În vederea profesionalizării şi a integrării în via a activă a tinerilor cu dizabilită i. cât şi în centre de excelen ă. sunt nedeplasabili. Art. (1) În func ie de evolu ia copilului. Familiei şi Protec iei Sociale poate organiza ateliere protejate. 42. (5) Unită ile de învă ământ special pot beneficia de sprijinul institu iilor de protec ie socială. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Învă ământul pentru copiii şi tinerii capabili de performan e înalte Art. (4) Şcolarizarea minorilor şi a adul ilor din centrele de reeducare. prin inspectoratele şcolare. Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educa iei.

asocia iile. respectiv evaluarea periodică a alternativelor educa ionale. de îmbogă ire a curriculumului cu noi domenii. Tineretului şi Sportului. 48. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului. la toate nivelurile şi formele. de programe educative care le respectă privatită ile de învă are şi de orientare a performan ei. Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri. pentru consolidarea competen elor dobândite sau de accelerare a învă ării. recreative. (2) În parteneriat cu autorită ile administra iei publice locale şi cu asocia iile de părin i. în conformitate cu specificul alternativei. în limbile minorită ilor na ionale sau în limbi de circula ie interna ională. (1) Învă ământul privat şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unită i de învă ământ preuniversitar. Tineretului şi Sportului a pregătirii şi a perfec ionărilor realizate de organiza iile. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa ionale au dreptul la recunoaşterea de către inspectoratele şcolare jude ene şi Ministerului Educa iei. indiferent de vârstă. Programul „Şcoala după şcoală” Art. de grupare pe abilită i. (1) Unită ile de învă ământ. se oferă activită i educative. prin „Şcoala după şcoală”. Cercetării. Tineretului şi Sportului. precum şi activită i de învă are remedială. potrivit legii. (3) Unită ile de învă ământ preuniversitar alternative dispun de autonomie organizatorică şi func ională. prin programe de tip „Şcoala după şcoală”. (4) Statul poate finan a programul „Şcoala după şcoală” pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate. parteneriatul se poate realiza cu organiza ii nonguvernamentale cu competen e în domeniu. (2) Acreditarea. de mentorat şi transfer de competen ă. Ministerul Educa iei. conform legisla iei în vigoare. de timp liber. Cercetării. (1) În sistemul de învă ământ preuniversitar. (3) Programele de tip „Şcoala după şcoală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin Ordin al ministrului Educa iei. cu acordul Ministerului Educa iei.(4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performan e înalte. (4) La toate formele de învă ământ alternativ în limba română. 22 . Cercetării. (5) Copiii şi tinerii capabili de performan e înalte beneficiază. Cercetării. 47. standardele şi indicatorii de performan ă pe care trebuie să le îndeplinească unită ile de învă ământ preuniversitar privat şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unită ile de învă ământ de stat. se face potrivit legii. se poate înscrie şi pregăti orice cetă ean român. de accelerare a promovării conform ritmului individual de învă are. Aceste programe sunt de aprofundare a învă ării. Acolo unde acest lucru este posibil. tabere de profil. (2) Criteriile. federa iile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel na ional. 49. pot să-şi extindă activită ile cu elevii după orele de curs. simpozioane şi alte activită i specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. Învă ământul privat şi confesional Art. prin decizia consiliului de administra ie. Alternativele educa ionale Art. pot fi ini iate şi organizate alternative educa ionale.

(2) Re eaua şcolară a unită ilor de învă ământ de stat şi privat se organizează de către autorită ile administra iilor publice locale. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Cifra de şcolarizare pentru învă ământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. conform legii. indiferent de tip. în conformitate cu prevederile legale. (6) În cadrul sistemului na ional de învă ământ preuniversitar public se pot înfiin a şi pot func iona. pe baza unor acorduri interguvernamentale. condi iile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. re eaua şcolară se organizează de către consiliul jude ean. conform legisla iei în vigoare. cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. cu avizul conform al Ministerului Educa iei. cu cel pu in 6 luni înainte de începerea anului şcolar. (6) Statul sprijină şi coordonează învă ământul privat. autorită ile administra iei publice locale. deschise. conform legii. liceal şi postliceal. (1) Re eaua şcolară este formată din totalitatea unită ilor de învă ământ acreditate. garantată de Constitu ie. (8) Pentru a asigura calitatea învă ământului. conform legii. unită i de învă ământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unită i de învă ământ public şi privat acreditate. conform legii. asigurând toată logistica necesară. Actul de numire se aduce la cunoştin a inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă. (5) Re eaua şcolară a unită ilor de învă ământ se dă publicită ii la începutul fiecărui an. RE EAUA ŞCOLARĂ Art. care asigură: 23 . (2) Consor iile şcolare sunt parteneriate contractuale între unită ile de învă ământ. (3)În cadrul re elei şcolare se pot înfiin a şi pot func iona. cât şi economico-financiar. (4) Autorizarea de func ionare provizorie. având drept fundament proprietatea privată. precum şi între institu ii din ară şi străinătate. Directorii unită ilor de învă ământ privat sunt numi i de conducerea persoanei juridice fondatoare. pot decide desfiin area unei şcoli şi arondarea elevilor la alte unită i şcolare mai performante. unită ile de învă ământ şi autorită ile administra iei publice locale pot decide înfiin area consor iilor şcolare. filieră şi profil sunt supuse acreditării şi evaluării periodice şi acreditării. autonome atât din punct de vedere organizatoric. liceal şi postliceal. grupe/clase în alternative educa ionale integrate în unită i şcolare publice sau private. 51. respectând în întregime drepturile acestuia. (7) Patrimoniul unită ilor de învă ământ privat şi confesional preuniversitar este proprietatea privată a fondatorilor. (4) Persoanele juridice şi fizice pot înfiin a. unită i de educa ie timpurie şi de învă ământ primar. (1) În vederea asigurării calită ii educa iei şi a optimizării gestionării resurselor. gimnazial. Pentru învă ământul special. Art. pentru anul şcolar următor. Cercetării. cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educa iei. respectiv de către consiliul general al municipiului Bucureşti. între acestea şi agen i economici. acreditarea şi evaluarea periodică a unită ilor de învă ământ preuniversitar privat şi confesional sunt realizate de către Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Preuniversitar. respectiv autorizate provizoriu. 50.(3) Unită ile private de învă ământ sunt unită i libere. Cercetării. în condi iile legii. 3. (5) Unită ile de învă ământ preuniversitar particular acreditate sunt sprijinite de stat. nivel. formă. (7) Unită ile de învă ământ preuniversitar.

precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora. b) utilizarea în comun a resurselor unită ilor de învă ământ din consor iu. b) învă ământul preşcolar: grupa. CURRICULUMUL ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. dar nu mai pu in de 5 şi nu mai mult de 9. e) învă ământul liceal: clasa. după cum urmează: a) educa ia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie. Tineretului şi Sportului. 54. oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora. f) învă ământul postliceal: clasa. domeniile de studiu. desfiin area şi func ionarea consor iilor şcolare se va reglementa prin Ordin al Ministrului Educa iei. respectiv modulele de pregătire obligatorii şi op ionale. 7 copii. Art. dar nu mai pu in de 20 şi nu mai mult de 30. (2) Situa iile speciale privind forma iunile de elevi sau de preşcolari. 53. (1) În învă ământul preuniversitar forma iunile de studiu cuprind grupe. cu asumarea tuturor consecin elor financiare. Art. 52. pentru fiecare disciplină. dar nu mai pu in de 12 şi nu mai mult de 30. dar nu mai pu in de 20 şi nu mai mult de 30. aflate sub efectivul minim sau peste efectivul maxim. iar Curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire op ionale. în medie de 25 de elevi. finalită ile urmărite şi eviden iază con inuturile fundamentale de ordin teoretic. (4) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. domeniu de studiu/ modul de pregătire din planul de învă ământ. (1) Planurile-cadru de învă ământ cuprind disciplinele. în medie de 15 preşcolari. (3) Programele şcolare stabilesc. (2) Curriculumul Na ional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învă ământ şi al programelor şcolare din învă ământul preuniversitar. nevoile pie ei for ei de muncă şi ale fiecărei comunită i. în baza principiului subsidiarită ii. c) lărgirea oportunită ilor de învă are oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învă ării şi evaluării acestora (3) Cadrul general pentru înfiin area. (1) În învă ământul preuniversitar se aplică Curriculumul Na ional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale.a) mobilitatea personalului între unită ile membre ale consor iului. d) învă ământul gimnazial: clasa. în medie de 25 de elevi. clase sau ani de studiu. experimental şi aplicativ. respectiv modulele de pregătire obligatorii din învă ământul preuniversitar sunt elaborate de către 24 . c) învă ământul primar: clase în medie de 20 de elevi. în medie de 25 de elevi. Cercetării. dar nu mai pu in de 12 şi nu mai mult de 25. dar nu mai pu in de 10 şi nu mai mult de 20. 4. se aprobă de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/ domeniile de studiu/ modulele de pregătire obligatorii.

a con inuturilor predate. 25 de ore pe săptămână la învă ământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învă ământul liceal. domeniu de studiu. (6) Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. în colaborare cu fiecare cult în parte şi sunt aprobate prin ordin al ministrului. Tineretului şi Sportului. pentru consolidarea cunoştin elor sau pentru stimularea elevilor capabili de performan e superioare. disciplinele op ionale au o pondere de 20% în planurilecadru pentru învă ământul obligatoriu şi de 30% în cele pentru liceu. lăsând la dispozi ia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei. Cercetării. asistată de cadrul didactic. (10) Planurile-cadru de învă ământ pentru învă ământul militar se elaborează de către Ministerul Educa iei. (4) În cadrul Curriculumului Na ional. planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate. precum şi a reprezentan ilor comunită ii locale şi. În func ie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte. a agen ilor economici cu care unitatea de învă ământ are rela ii pentru pregătirea practică a elevilor. Tineretului şi Sportului. similare sau alternative învă ământului de stat. (5) Pentru fiecare disciplină. Cercetării. Tineretului şi Sportului sau planurile şi programele de învă ământ. părin ilor şi pe baza resurselor disponibile. după caz. Consiliului consultativ al elevilor. cât şi din pachete disciplinare op ionale ofertate la nivelul unită ii de învă ământ. (1). în colaborare cu Ministerul Apărării Na ionale şi sunt aprobate prin ordin al ministrului. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurilecadru de la nivelul învă ământului obligatoriu şi de 70% în cele de la nivelul liceului. se utilizează planurile-cadru de învă ământ şi programele şcolare pentru Curriculumul Na ional aprobat de Ministerul Educa iei. conform prezentei legi. cu consultarea Consiliului profesoral. Programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare. în urma consultării elevilor. domeniului de studiu respective. profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învă are remedială. Cercetării.institu iile şi organismele abilitate ale Ministerului Educa iei. 55. Cercetării. de reprezentan i ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învă ământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învă ământul primar. în cazul copiilor cu probleme speciale. Cercetării. conform unor planuri individuale de învă are elaborate pentru fiecare elev. (5) Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare op ionale ofertate la nivel na ional. Cercetării. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. în proiect. (9) Planurile-cadru de învă ământ şi programele şcolare pentru învă ământul teologic si confesional se elaborează de către Ministerul Educa iei. 25 . (2) Prin excep ie de la prevederile alin. Comitetului reprezentativ al părin ilor. Art. aprobate de Ministerul Educa iei. respectiv modulele de pregătire/ op ionale se elaborează la nivelul unită ilor de învă ământ. cât şi pentru învă area în clasă. numărul maxim de ore poate fi depăşit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne şi a istoriei şi tradi iei minorită ilor. Programele şcolare sunt aprobate de Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. (8) În învă ământul privat. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare. (7) În cazul alternativelor educa ionale. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului. (3) În cadrul Curriculumului Na ional. stabileşte curriculumul la decizia şcolii.

exemple de lec ii pentru toate temele din programele şcolare. emo ională şi socială ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficien elor de dezvoltare. (1) În unită ile de învă ământ public sau privat se utilizează numai manuale şcolare aprobate de Ministerul Educa iei. h) Competen a de a învă a să înve i. Cercetării. Aceste resurse digitale vor fi protejate de legea 26 . Tineretului şi Sportului. e) Competen e sociale şi civice. Tineretului şi Sportului. care includ programe şcolare. (1) Curriculumul pentru educa ia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică. (2) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională constituie echipe multidisciplinare de interven ie timpurie. care vor fi utilizate în procesul didactic. exemple de probe de evaluare. 57.Art. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice şi din alte materiale didactice care. Art. b) Competen e de comunicare în limbi străine. (2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educa iei. prin con inut. ştiin e şi tehnologie. d) Competen e digitale de utilizare a tehnologiei informa iei ca instrument de învă are şi cunoaştere. în baza libertă ii ini iativei profesionale. Cercetării. menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor. sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă. 59. acele manuale şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educa iei. g) Competen e de sensibilizare şi de expresie culturală. în condi iile legii. Tineretului şi Sportului. 56. (2) Se înfiin ează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma Şcolară de e-learning. (2) Disciplina Tehnologia informa iei şi comunicării (TIC) constituie o disciplină op ională pentru elevii din clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învă ământul gimnazial şi liceal. (3) Învă ământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competen elor-cheie şi formarea competen elor specifice în func ie de filieră. f) Competen e antreprenoriale. cognitivă. Art. ghiduri metodologice. Tineretului şi Sportului. (1) Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se organizează şi func ionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educa iei. specializare sau calificare. Cercetării. (4) Elevii din învă ământul public şi din învă ământul obligatoriu privat acreditat beneficiază de manuale şcolare gratuite. profil. în scopul îmbunătă irii calită ii procesului educa ional. Cercetării. depistarea şi asisten a precoce corespunzătoare a celor cu dizabilită i sau cu risc în dezvoltarea competen elor personale. monitorizarea. cât şi pentru cel în limbile minorită ilor. c) Competen e de bază de matematică. atât pentru învă ământul în limba română. Art. (3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor. în cazul minorită ilor na ionale. (1) Curriculumul Na ional pentru învă ământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competen e-cheie care determină profilul de formare a elevului: a) Competen e de comunicare în limba română şi în limba maternă. în baza libertă ii ini iativei profesionale. 58.

Art. se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică. un raport de evaluare a competen elor cognitive. Tineretului şi Sportului. fiecare şcoală.domeniul de studiu respectiv modul de pregătire.dreptului de autor. organizează şi realizează evaluarea achizi iilor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluării şi planurile 27 . (4) Înfiin area. 61. oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învă are. În acest scop. (3) Unită ile de învă ământ utilizează platforma şcolară de învă are pentru a acorda asisten ă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar. având func ie orientativă. din motive de sănătate. Tineretului şi Sportului. 60. în învă ământul secundar şi în învă ământul ter iar non-universitar sau prin punctaje. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învă are ale elevilor. cadrul didactic responsabil întocmeşte. (4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor na ionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspec ia şcolară. (1) Portofoliul educa ional cuprinde totalitatea diplomelor. temporar nu pot frecventa şcoala. în contexte de învă are formale. Art. în mod obligatoriu. Cercetării. (2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor na ionale de evaluare pentru fiecare disciplină. Structura şi caracteristicile evaluărilor Art. prin calificative. emo ionale şi sociale ale copilului. (1) La finalul clasei pregătitoare. în diferite contexte. (1) Evaluarea se centrează pe competen e. (2) La finalul clasei a II-a. de educa ie remedială. a certificatelor sau a altor înscrisuri ob inute în urma evaluării competen elor dobândite sau a participării la activită i de învă are. EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA REZULTATELOR ÎNVĂ ĂRII Art. precum şi produse sau rezultate ale acestor activită i. Cercetării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educa ională a elevului. (2) Portofoliul educa ional este elementul central al evaluării învă ării. după caz. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei.62. Cercetării. 5. (2) Un elev cu deficien e de învă are beneficiază. respectiv prin note de la 1 la 10. Tineretului şi Sportului. pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă. Tineretului şi Sportului ob inând dreptul de publicare din partea autorilor. în mod similar testelor interna ionale. (3) Rezultatele evaluării se exprimă. Ministerul Educa iei. sau pentru cei care. Cercetării. în baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Educa iei. nonformale şi informale. gestiunea şi îmbogă irea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei Şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educa iei. astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor. (1) Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învă area. 63. în învă ământul primar.

b) o probă transdisciplinară de evaluare a competen elor la matematică şi ştiin e – probă scrisă. (2) În cazul mediilor egale. Art. 64. (4) La finalul clasei a VI-a. Tineretului şi Sportului. cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învă are se comunică părin ilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educa ional al elevului. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel pu in egal cu cel al absolven ilor clasei a IX-a. (1) Absolven ii învă ământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire. Tineretului şi Sportului. limba modernă I şi limba maternă. diferen ierea se face pe baza portofoliului educa ional al elevului.probă scrisă. Tineretului şi Sportului şi este dată publicită ii. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj. (1) Admiterea la liceu se realizează după următoarea procedură: a). d) o probă transdisciplinară de evaluare a competen elor civice şi sociale – probă orală. Tineretului şi Sportului realizează. toate şcolile. pentru diagnoza sistemului de învă ământ la nivel primar. 65. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română.individualizate se comunică părin ilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educa ional al elevului. pentru fiecare genera ie. Unită ile de învă ământ liceal care solicită 28 . (3) Metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul Educa iei. limba maternă şi într-o limbă de circula ie interna ională . Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învă are ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Cercetării. după modelul testărilor interna ionale. În cazul în care numărul de candida i este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu. Ministerul Educa iei. Cercetării. admiterea se va realiza pe baza portofoliului educa ional al elevului. matematică şi ştiin e. în propor ie de 70% portofoliul educa ional al elevului media de absolvire a învă ământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea na ională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în propor ie de 30% nota ob inută la disciplina de admitere stabilită de liceu. (5) La finalul clasei a IX-a. Cercetării. Art. (3) La finalul clasei a IV-a. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. b). c) o probă de evaluare a competen elor de utilizare a calculatorului . organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare. se realizează o evaluare na ională disciplinară obligatorie a tuturor elevilor. (6) Rezultatele evaluării na ionale se înscriu în Portofoliul educa ional al elevului. parte a portofoliului educa ional. pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorită ilor. parte a portofoliului educa ional şi foaia matricolă. Evaluarea se face prin următoarele probe: a) o probă transdisciplinară de evaluare a competen elor de comunicare în limba română. Cercetării. (2) Continuarea studiilor din învă ământul gimnazial în învă ământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. similar testelor interna ionale. admiterea se face luând în calcul. prin eşantionare.probă practică. o evaluare la nivel na ional a competen elor fundamentale dobândite în ciclul primar. În cazul în care numărul de candida i nu depăşeşte numărul locurilor oferite de liceu. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei.

probă scrisă la limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele. chimie şi biologie). se va sus ine examenul na ional de bacalaureat. au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor ob inute la aceste examene. Cercetării. probă transdisciplinară din ştiin e socio-umane (istorie. pe parcursul învă ământului preuniversitar. filozofie. ii. Cercetării. Tineretului şi Sportului. după cum urmează: 1. sociologie. după cum urmează: a. E. matematică. în condi iile legii. diferen iate. cel mai târziu. în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. 29 . 66. Art. geografie. precum şi dreptul de sus inere a examenului de bacalaureat. (3) Absolven ii învă ământului liceal. (2) La finalul clasei a XII-a/ a XIII-a. probe scrise de evaluare a competen elor formate pe durata învă ământului liceal. 3. profilurile şi specializările. probă de evaluare a competen elor lingvistice de comunicare orală în limba maternă. C. care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces. (1) Absolven ii învă ământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă. Elevii care promovează. economie. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei.organizarea probei suplimentare de admitere au obliga ia de a anun a public disciplinele la care se sus ine proba. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competen ă corespunzător Cadrului European Comun de Referin ă pentru Limbi. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. profilurile şi specializările. B. pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorită ilor na ionale. examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competen elor digitale. au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor ob inute la aceste examene. probă transdisciplinară din ştiin ele naturii (fizică. care le dă dreptul de acces în învă ământul superior. pentru profilul umanist din filiera teoretică: i. psihologie). probă scrisă la disciplina specifică profilului. probă scrisă la limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele. pe parcursul învă ământului preuniversitar. examene cu recunoaştere interna ională pentru certificarea competen elor lingvistice în limbi străine. Elevii care promovează. pentru profilul real din filiera teoretică: i. în condi iile legii. pentru filiera tehnologică: i. probă de evaluare a competen elor digitale. probă de evaluare a competen elor lingvistice de comunicare orală în limba română. parte a portofoliului educa ional. probe de evaluare a competen ei lingvistice la cele două limbi de circula ie interna ională studiate pe parcursul învă ământului liceal. D. în învă ământul postliceal. două probe scrie. b. la începutul clasei a VIII-a. care sus in şi promovează examenul na ional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat. 2. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competen ă. care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorită ilor na ionale. (4) Examenul na ional de bacalaureat constă în sus inerea următoarelor probe: A. ii. c. Tineretului şi Sportului. programele şi procedurile de organizare ale acesteia până.

calendarul şi modul de organizare a examenului de certificare a calificării se stabilesc de către Ministerul Educa iei. (4) lit. Tineretului şi Sportului. 30 . Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii elevilor la începutul primei clase de liceu. (4) lit. pe parcursul învă ământului liceal. Cercetării. Eliberarea acestor certificate nu este condi ionată de promovarea probelor scrise prevăzute la art. (3) Absolven ilor de liceu care au sus inut evaluările prevăzute la art. (8) Absolven ii învă ământului liceal. B).66. Tineretului şi Sportului. Con inutul. liceal. li se eliberează certificate care atestă nivelul de competen ă lingvistică. a notelor ob inute la probele scrise precizate la art. în condi iile legii. E) cel pu in egală cu 6. (4) lit. (9) Eliberarea certificatului de calificare nu este condi ionată de promovarea examenului de bacalaureat.ii.E) şi au ob inut cel pu in nota 5 la fiecare dintre acestea. pentru filiera voca ională: i. alin. Cercetării. la cerere. după caz.66. (6) Candida ii proveni i din învă ământul preuniversitar pot sus ine examenul na ional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării. ii. fără taxă. cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. (4) lit.66. probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării. alin. A). (5) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului na ional de bacalaureat. C) şi D). separat de examenul de bacalaureat. (1) Examenul na ional de bacalaureat se consideră promovat de către absolven ii învă ământului secundar superior. Calendarul. de cel mult două ori. (4) lit. 4. calculată cu două zecimale exacte. 67.66. profiluri. care îndeplinesc cumulativ următoarele condi ii: a) au sus inut probele prevăzute la art. metodologia precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de către Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii. Cercetării. Art. la începutul ultimei clase de liceu. respectiv nivelul de competen ă digitală. (5) Absolven ii care. B) C) şi D). (4) lit. A). specializări sau calificări. alin. stabilite de Ministerul Educa iei. respectiv rezultatele la probele scrise prevăzute la art.(4) C la limba modernă de circula ie interna ională studiată. (7) Pentru anumite filiere. c) au ob inut media aritmetică. probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire.(4). (6) Con inuturile programelor de examen sunt stabilite de către Ministerul Educa iei. pentru fiecare genera ie. care sus in şi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare. alin. b) au sus inut probele scrise prevăzute la art. lit.66. E) care au fost promovate cu cel pu in nota 5. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condi ionate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educa iei. absolven ii învă ământului liceal pot sus ine un examen de certificare a calificării.66. probă practică sau scrisă. absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Cercetării. (2) În urma promovării examenului na ional de bacalaureat. au studiat o singură limbă modernă sus in proba de evaluare a competen ei lingvistice prevăzută la alin. alin.66. Cercetării. pentru fiecare genera ie. (4) În cazul nepromovării examenului na ional de bacalaureat. E). B). A). C) şi D). rezultatele la evaluările sus inute conform art. alin. corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul Na ional al Calificărilor şi suplimentul descriptiv al certificatului în format EUROPASS. specifică profilului sau specializării. pot fi recunoscute în sesiunile următoare. alin. Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii.

care se aprobă prin Ordin al Ministrului Educa iei. RESURSA UMANĂ Beneficiarii educa iei Art. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentan ilor beneficiarilor primari. Art. Tineretului şi Sportului dintre cadrele didactice universitare de predare.66. dintr-o unitate de învă ământ situată în alt jude decât cel în care se află unitatea de învă ământ din care provin elevii care sus in probele scrise ale examenului na ional de bacalaureat. ale preşcolarilor şi ale elevilor. alin. A). (4) lit. alin. ai autorită ilor administra iei publice locale şi ai societă ii civile. fiecare unitate de învă ământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu. (1) Învă ământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. În baza acestui statut. B). (1) Beneficiarii primari ai învă ământului preuniversitar sunt antepreşcolarii. pe parcursul semestrului al II-lea. E). (8) Probele scrise la examenul na ional de bacalaureat. numit prin ordin al ministrului Educa iei. 6. (10) Comisia prevăzută la alin. Cercetării. prevăzute la art. în fa a unei comisii prezidate de directorul unită ii de învă ământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general.66. C) şi D) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unită ii de învă ământ. respectiv a Consiliului Na ional al Elevilor sau a altor asocia ii reprezentative ale elevilor şi prin consultarea obligatorie a reprezentan ilor beneficiarilor secundari şi ter iari. (4) lit. elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor. (11) Rezultatele examenului na ional de bacalaureat sunt publice. 31 .69. respectiv a asocia iilor reprezentative de părin i. prin activită i extraşcolare organizate de Ministerul Educa iei. 68. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unită i de învă ământ decât cele din care provin elevii care sus in probele scrise ale examenului na ional de bacalaureat. Cercetării. se sus in după încheierea anului şcolar. Cercetării. în condi iile stabilite prin metodologie specifică. preşcolarii şi elevii din învă ământul preuniversitar au drepturi egale la educa ie. împreună cu Consiliului Na ional al Elevilor şi organiza ii guvernamentale şi nonguvernamentale reprezentative. Cercetării. Art.(7) Evaluările prevăzute la art. având gradul didactic I şi performan e profesionale deosebite. (8) este condusă de un preşedinte. având titlul ştiin ific de doctor sau de un cadru didactic din învă ământul liceal. preşcolarii şi elevii. Tineretului şi Sportului. (2) Beneficiarii secundari ai învă ământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor. (9) Comisia prevăzută la alin. a reprezentan ilor mediului de afaceri. în timpul anului şcolar. Tineretului şi Sportului. 70. (1) Antepreşcolarii. (3) Comunitatea locală şi societatea în general sunt beneficiari ter iari ai învă ământului preuniversitar. (2) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. în fa a unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.

(3) Autorizarea sanitară necesară func ionării unită ilor de învă ământ public se ob ine fără taxe. naval şi subteran. (2) La începutul fiecărui ciclu de învă ământ preuniversitar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor. de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de institu ii publice. Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătă ii. prin unită ile de învă ământ la care sunt şcolariza i. la spectacole de teatru. turistice şi de agrement sau în alte unită i acreditate în acest sen. pe tot parcursul anului calendaristic. 71. Tineretului şi Sportului. de suprafa ă. Criteriile specifice de acordare a burselor de performan ă. de burse merit. în consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ. elevii institu ionaliza i beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport auto. (5). se stabilesc anual. Tineretului şi Sportului. 32 . acreditarea. în tabere şcolare. în cluburi. Art. elevii din învă ământul privat acreditat. (1) Antepreşcolarii. feroviar şi naval. de burse de studiu şi de burse de ajutor social. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de către Ministerul Educa iei. (7) Elevii etnici români din afara grani elor ării. (1) Elevii de la cursurile de zi din învă ământul preuniversitar public pot beneficia de burse de performan ă. de asemenea. 72. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. Cercetării. (4) Elevii şi cursan ii străini din învă ământul preuniversitar pot beneficia de burse. (5) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. respectiv a Consiliului jude ean/ consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. se asigură decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru. feroviar sau naval. controlul şi competen ele unită ilor care oferă educa ie extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin Ordin al Ministrului Educa iei. în palate ale copiilor. Cercetării. Tineretului şi Sportului. potrivit prevederilor legale. în baze sportive. (3) Elevilor care nu pot fi şcolariza i în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educa iei. 73. a burselor de studiu şi a celor de ajutor social. (3) Organizarea. de merit. bursieri ai statului român. în limita a 50 de km. la concerte. în baza unei metodologii comune a Ministerului Educa iei.(2) Activită ile extraşcolare sunt realizate în cadrul unită ilor de învă ământ preuniversitar. preşcolarii şi elevii beneficiază de asisten ă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice şcolare ori în policlinici şi unită i spitaliceşti de stat. (6) De prevederile acestui articol beneficiază. Art. precum şi pentru transportul intern auto. în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activită ilor şcolare. pe bază de abonament. (4) Pentru distan e mai mari de 50 de km. Cercetării. (2) Ca măsură de protec ie specială. de operă. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi numărul acestora se stabileşte anual prin hotărâre a Consiliului Local. (1) Elevii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. Art. Cercetării.

Personalul din învă ământul preuniversitar Art. al societă ilor de binefacere. 76 Institu iile şi unită ile de învă ământ pot primi dona ii din ară şi din străinătate. elevilor din învă ământul primar şi gimnazial şcolariza i cu sprijinul Ministerului Educa iei. (1) Personalul din învă ământul preuniversitar este format din personal didactic. Art. respectiv a preşcolarilor sau a elevilor. la nivelul fiecărei unită i de învă ământ. masă şi internat. prin decizia consiliului de administra ie. Contractul educa ional-tip este aprobat prin Ordin al Ministrului Educa iei. Func iile didactice pe tipuri şi forme de învă ământ. Tineretului şi Sportului într-o altă localitate. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (1) Unită ile de învă ământ încheie cu părin ii. Art. (4) Amenzile sau munca în folosul comunită ii sunt aplicate de către autoritatea administra iei publice locale sau jude ene. 75. al agen ilor economici. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit reprezintă contraven ie şi se sanc ionează cu amendă între 100 şi 1000 lei sau cu muncă echivalentă în folosul comunită ii. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educa ional de către unitatea de învă ământ este sanc ionată de către Ministerul Educa iei. în care sunt înscrise drepturile şi obliga iile reciproce ale păr ilor. 74.Codului Muncii cu modificările şi completările ulterioare. 33 . 78. personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic. (3) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului. Modalitatea de subven ionare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. al autorită ilor administra iei publice locale. li se asigură. (2) În învă ământul preuniversitar poate func iona personal didactic asociat.77. un contract educa ional. Cercetării. precum şi condi iile pentru ocuparea acestora se stabilesc în conformitate cu dispozi iile prezentei legi. Sumele de bani încasate pot fi utilizate exclusiv în folosul învă ământului preuniversitar. (1) În situa ii justificate. Art. servicii de transport. la sesizarea directorului unită ii de învă ământ. al colectivită ilor locale. Cercetării. după caz. în conformitate cu legea. în momentul înmatriculării antepreşcolarilor.Tineretului şi Sportului şi este particularizat. Tineretului şi Sportului. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. dacă servesc politicii educa ionale a sistemului na ional de învă ământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legisla iei în vigoare. în conformitate cu prevederile metodologiei specifice. (4) Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii numărul 53/2003 . (2) Statul subven ionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru copiii provenind din mediul rural defavorizat sau din grupuri socioeconomice dezavantajate. după caz. aprobată prin Ordin al Ministrului Educa iei.Art. Cercetării. al altor persoane juridice sau fizice. prestată de părinte sau de tutorele legal instituit. pe perioada învă ământului obligatoriu.

finan at din propriul buget. Metodologia de evaluare se stabileşte prin Ordin al Ministrului Educa iei. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele acestuia. recompensarea. Tineretului şi Sportului dezvoltă programul na ional de stimulare a excelen ei didactice. Tineretului şi Sportului. (3) Ministerul Educa iei. (1) În învă ământul preuniversitar public şi privat. (1) La nivelul fiecărei unită i şi institu ii de învă ământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activită ii personalului didactic şi didactic auxiliar. Art. Cercetării.Art. Angajatorul este unitatea de învă ământ. Cercetării. cu aprobarea consiliului de administra ie. cu aprobarea consiliului de administra ie. evaluarea. 81. (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învă ământ sunt coordonate de către director. Deciziile privind angajarea. Cercetării. (3) Angajarea personalului didactic în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unită ii. (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. (2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face de către directorul unită ii. răspunderea disciplinară şi disponibilizarea se iau la nivelul unită ii de învă ământ de către Consiliul de administra ie. Art. Rezultatele auditului se aduc la cunoştin a celor în cauză. Art. la propunerea directorului. Tineretului şi Sportului. Cercetării. motivarea. (5) Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar se face şi în func ie de performan ele profesionale. (4) Metodologia de acordare a grada iei de merit şi a implementării programului na ional de stimulare a excelen ei didactice se elaborează de către Ministerul Educa iei. conform legii. Cercetării. din care se premiază excelen a didactică. consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ şi Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condi iile prevăzute de legisla ia în vigoare. posturile se ocupă prin concurs organizat la nivelul unită ii de învă ământ cu personalitate juridică. conform legii. 80. 82. Tineretului şi Sportului. (6) Inspectoratele şcolare jude ene realizează auditarea periodică a resursei umane din învă ământul preuniversitar. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei Consiliului de administra ie privind acordarea calificativului anual şi a grada iei de merit. conform unei metodologii-cadru elaborate de către Ministerul Educa iei. 79. 34 .

i) asigură omologarea mijloacelor de învă ământ. c) coordonează şi controlează sistemul na ional de învă ământ. Tineretului şi Sportului exercită. având în vedere recomandările studiilor de prognoză. o) răspunde de evaluarea sistemului na ional de învă ământ pe baza standardelor na ionale. a agen ilor economici. pe baza unor norme interne. g) aprobă. în lei şi în valută. a certificatelor şi a titlurilor ştiin ifice eliberate în străinătate. CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂ ILOR DE ÎNVĂ ĂMÂNT Art. p) elaborează. în domeniul învă ământului preuniversitar. Cercetării. k) asigură şcolarizarea specializată şi asisten a psihopedagogică adecvată a copiilor şi a tinerilor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale. s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educa ionale na ionale. Cercetării. a autorită ilor locale. f) evaluează şi aprobă manualele şcolare. a diplomelor. monitorizează şi controlează perfec ionarea şi formarea ini ială şi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes na ional. 83. asigură finan area şi achizi ionarea. h) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învă ământului. centralizate. Tineretului şi Sportului are drept de ini iativă şi de execu ie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educa iei. aplică. conform legii. b) monitorizează activitatea de evaluare externă. Cercetării. d) avizează structura re elei învă ământului preuniversitar şi înaintează Guvernului. încasează taxe. conform legii. Ministerul Educa iei. avizate şi transmise de către inspectoratele şcolare jude ene/al Municipiului Bucureşti.7. prin inspectoratele şcolare jude ene/al Municipiului Bucureşti. r) stabileşte structura anului şcolar. (1) Ministerul Educa iei. j) asigură cadrul organizatoric pentru selec ionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite. spre aprobare. pe baza propunerilor unită ilor de învă ământ. m) coordonează. următoarele atribu ii: a) elaborează. q) stabileşte modalită ile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor. l) analizează modul în care se asigură protec ia socială în învă ământ şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorită ilor publice locale abilitate. asigură şi supraveghează respectarea acestora. Tineretului şi Sportului. monitorizează şi evaluează politicile educa ionale na ionale. pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii. 35 . formării profesionale şi a cercetării ştiin ifice. de manuale şcolare pentru unită ile de învă ământ. strategia colaborării cu alte state şi cu organismele interna ionale specializate în domeniul învă ământului. n) elaborează politicile na ionale în domeniul resurselor umane. regulamentele de organizare şi de func ionare a unită ilor subordonate şi a unită ilor conexe. cifrele de şcolarizare. conform legii. ca organ de specialitate al administra iei publice centrale elaborează şi implementează politica na ională în domeniul învă ământului preuniversitar. (2) Ministerul Educa iei. împreună cu alte ministere interesate. e) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul na ional şi sistemul na ional de evaluare.

respectiv municipiului Bucureşti. g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administra iei publice locale şi unită ile de învă ământ. precum şi a bibliotecii şcolare virtuale. Cercetării. k) aplică politicile educa ionale na ionale la nivel jude ean/ al municipiului Bucureşti. Acest raport se face public. i) prezintă un raport anual privind starea învă ământului pe teritoriul jude ului. Tineretului şi Sportului din aria jude ului/ municipiului Bucureşti. de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unită ile de învă ământ. (1) Inspectoratele şcolare jude ene sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educa iei. învă ământ primar şi gimnazial. Cercetării. a documentelor strategice privind dezvoltarea 36 . d) asigură. precum şi întreaga bază de date a educa iei. Cercetării. în principal. e) coordonează admiterea în licee. 84. Organizarea şi func ionarea acestora este stabilită prin ordin de ministru. n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unită ile de învă ământ. Ministerul Educa iei.t) construieşte şi asigură func ionarea optimă a platformei şcolare de e-learning. şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învă ământului obligatoriu. v) dă publicită ii şi prezintă anual. la propunerea consiliului local sau a consiliilor jude ene înfiin area unită ilor pentru educa ie timpurie. organizează şi finan ează consilii na ionale sau agen ii. evaluările na ionale şi concursurile şcolare la nivelul unită ilor de învă ământ din jude . Raportul privind starea învă ământului preuniversitar în România. împreună cu autorită ile administra iei publice locale. c) controlează. b) controlează aplicarea legisla iei şi monitorizează calitatea activită ilor de predare-învă are şi respectarea standardelor na ionale/indicatorilor de performan ă prin inspec ia şcolară. f) monitorizează implementarea programelor na ionale ini iate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului la nivel jude ean/ al municipiului Bucureşti. Tineretului şi Sportului cu personalitate juridică având. u) elaborează norme specifice pentru construc iile şcolare şi pentru dotarea acestora. l) acordă consiliere şi asisten ă unită ilor şi institu iilor de învă ământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul jude ului. Cercetării. h) coordonează şi controlează activită ile unită ilor conexe ale Ministerului Educa iei. w) coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia. Cercetării. în fa a Parlamentului. Tineretului şi Sportului pe aria jude ului precum şi a proiectelor derulate de unită ile şcolare şi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educa iei şi tineretului. j) aprobă. în conformitate cu politica educa ională. o) înaintează spre Ministerul Educa iei. Cercetării. Tineretului şi Sportului înfiin ează. m) monitorizează activită ile de constituire. Art. Tineretului şi Sportului re eaua şcolară din raza lor teritorială propusă de autorită ile administra iei publice locale. următoarele atribu ii: a) aplică politicile şi strategiile Ministerul Educa iei. (3) În realizarea atribu iilor sale. monitorizează şi evaluează calitatea managementului unită ilor şi institu iilor de învă ământ.

(3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administra ie şi un consiliu consultativ. Directorul este membru de drept al consiliului de administra ie. (5) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveni i din medii socioeconomice dezavantajate. (2) Structura inspectoratelor şcolare jude ene şi respectiv a inspectoratului şcolar al municipiului Bucureşti se stabileşte prin Ordin al Ministrului Educa iei. f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar şi schema de personal nedidactic. Cercetării. q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia.85.economică şi socială la nivel regional. de etnie rromă. (3) În învă ământul privat în componen a consiliul de administra ie sunt incluşi reprezentan i ai fondatorilor. 4 reprezentan i ai părin ilor desemna i de consiliul reprezentativ al părin ilor şi 4 reprezentan i ai consiliului local. Func ionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu aprobat de consiliul de administra ie. e) organizează concursul de ocupare a func iei de director şi de director adjunct. a agen ilor economici şi a partenerilor sociali interesa i. Conducerea unită ilor de învă ământ Art. ajuta i. membrii acestuia aleg un preşedinte de şedin ă din rândul cadrelor didactice. b) aprobă planul de dezvoltare institu ională elaborat de directorul unită ii de învă ământ. Tineretului şi Sportului. (4) În structura inspectoratelor şcolare din jude ele cu învă ământ şi în limbile minorită ilor na ionale. de directori adjunc i. 37 . (1) Unită ile de învă ământ preuniversitar sunt conduse de consiliile de administra ie şi de directori. după consultarea unită ilor de învă ământ. Cercetării. g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice la propunerea consiliului profesoral. după caz. (2) Consiliul de administra ie este organul de conducere a unită ii de învă ământ şi este format din: 4 cadre didactice alese de către personalul didactic al şcolii. jude ean şi local. consiliile de administra ie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi cu comitetul de părin i. Metodologia-cadru de organizare şi de func ionare a consiliului de administra ie este stabilită prin ordin de ministru. d) stabileşte pozi ia şcolii în rela iile cu ter i. (3) După constituirea consiliului de administra ie. Conducerea consiliului de administra ie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În exercitarea atribu iilor ce le revin. prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorită ii. (4) Consiliul de administra ie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar. desemna i de către Consiliul local şi care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă. Preşedintele de şedin ă este ales pentru o perioadă de cel mult 6 luni. c) aprobă Curriculumul la Decizia Şcolii la propunerea consiliului profesoral. conduce şedin ele consiliului de administra ie şi semnează hotărârile adoptate în această perioadă. sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învă ământ. (5) Consiliul de administra ie are următoarele atribu ii principale: a) aprobă proiectul de buget şi execu ia bugetară la nivelul unită ii de învă ământ. Tineretului şi Sportului. la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învă ământul preuniversitar. conform regulamentului-cadru aprobat prin Ordin al Ministrului Educa iei.

e) propune consiliului de administra ie premierea şi acordarea titlului de . este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de cate ori este nevoie. un raport asupra calită ii educa iei în unitatea sau în institu ia pe care o conduce. Raportul este prezentat în fa a comitetului de părin i şi este adus la cunoştin a autorită ilor administra iei publice locale şi a inspectoratului şcolar jude ean/ al municipiului Bucureşti. f) răspunde de selec ia. k) aprobă orarul unită ii de învă ământ. h) prezintă. i) sanc ionează abaterile disciplinare.86. i) coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia. (2) Atribu iile Consiliului profesoral sunt următoarele: a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic. la propunerea directorului sau la solicitarea a 2/3 dintre membrii personalului didactic. 38 . b) stabileşte codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia. j) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor.. b) este ordonatorul de credite al unită ii de învă ământ. l) îndeplineşte orice alte atribu ii stabilite prin ordine şi metodologii ale Ministerului Educa iei. etice sau profesionale ale cadrelor didactice. angajarea. conform legii. h) propune consiliului de administra ie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice. c) propune consiliului de administra ie măsuri de optimizare a procesului didactic. Cercetării. Art. anual. f) aprobă sanc ionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. ale cadrelor didactice auxiliare şi ale personalului administrativ. (1) Directorul exercită conducerea executivă a unită ii de învă ământ.profesorul anului” personalului cu rezultate deosebite la catedră. e) propune spre aprobare consiliului de administra ie proiectul de buget şi raportul de execu ie bugetară. d) propune spre aprobare consiliului de administra ie regulamentul de organizare şi func ionare al unită ii de învă ământ. evaluarea periodică. c) îşi asumă răspunderea publică pentru performan ele unită ii de învă ământ pe care o conduce. încetarea rela iilor contractuale de muncă ale personalului din unitatea de învă ământ. motivarea. g) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de către consiliul de administra ie. d) propune consiliului de administra ie curriculumul la dispozi ia şcolii. Tineretului şi Sportului. i) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administra ie. formarea.h) realizează evaluarea performan elor profesionale ale cadrelor didactice. (1) Consiliul profesoral al unită ii de învă ământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică. (2) Directorul unită ii de învă ământ are următoarele atribu ii: a) este reprezentantul legal al unită ii de învă ământ şi realizează conducerea executivă a acesteia. Art. g) propune consiliului de administra ie ini ierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice. pentru slabe performan e sau pentru încălcări ale eticii profesionale.87.

88. (3) La şedin ele consiliului profesoral participă. furnizate de centrele şcolare de educa ie incluzivă. furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare. următoarele activită i şi servicii educa ionale: a) servicii de asisten ă psihopedagogică/ psihologică. managementul şi finan area institu iilor conexe intră în responsabilitatea Ministerului Educa iei. b) servicii de terapii logopedice. şi reprezentan i ai comitetului de părin i şi. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului. monitorizează şi evaluează. Structura şi atribu iile casei corpului didactic se stabilesc prin ordin al ministrului Educa iei. furnizate de mediatorii şcolari. c) servicii de evaluare. după caz. (2) Organizarea. organizarea şi func ionarea Centrului Jude ean de Resurse şi Asisten ă Educa ională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. Institu iile şi unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar Art. Tineretului şi Sportului. (4) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională este o institu ie specializată a învă ământului preuniversitar. Atribu iile. ca unită i de învă ământ pentru activită i extraşcolare. organizarea şi func ionarea Unită ii pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului Educa iei. Cercetării. Centrul Na ional de Instruire Diferen iată şi Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar. Tineretului şi Sportului. Cercetării. 39 . (5) Finan area Centrului Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională se asigură de la bugetul consiliului jude ean/ bugetele consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti. (1) Institu iile şi unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar sunt: Casele Corpului Didactic.j) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de consiliul de administra ie. Centrul Jude ean de Resurse şi Asisten ă Educa ională. fără drept de vot. (3) În fiecare jude şi în municipiul Bucureşti func ionează Casa Corpului Didactic (CCD). (9) Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar (UFIP) se organizează în subordinea Ministerului Educa iei. 89. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. la nivel jude ean/al municipiului Bucureşti. cu personalitate juridică. (1) În învă ământul preuniversitar func ionează şi palatele şi cluburile copiilor. reprezentan i ai consiliului elevilor. Cercetării. structura. (7) Structura. după caz. (6) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională organizează. coordonează metodologic. e) servicii de consultan ă pentru educa ie incluzivă. coordonată metodologic de inspectoratul şcolar. d) servicii de mediere şcolară. Tineretului şi Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. de orientare şcolară şi profesională. (8) Centrul Na ional de Instruire Diferen iată se organizează şi func ionează conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei. Art. furnizate prin centrele jude ene şi prin cabinetele de asisten ă psihopedagogică/ psihologică. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare jude ene/ al Municipiului Bucureşti. subordonată inspectoratului şcolar.

finan area complementară şi venituri proprii. taxele de şcolarizare se stabilesc de către Consiliul de administra ie al fiecărei institu ii sau unită i de învă ământ. Cercetării. Finan area se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau preşcolar. (1) Ministerul Educa iei.91. precum şi palatele copiilor din jude e. Tineretului şi Sportului. Statul asigură finan area de bază şi pentru învă ământul liceal şi postliceal public.93 (1) Finan area de bază formată din costul standard per elev/preşcolar la care se adaugă coeficien ii de corec ie. după metodologia elaborată de Ministerul Educa iei. Cercetării. potrivit legii. 90. subordonat Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului are drept de ini iativă în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din domeniul educa iei şi colaborează cu alte ministere.(2) Palatul Na ional al Copiilor din Bucureşti. prin bugetele locale ale unită ilor administrative teritoriale de care apar in unită ile de învă ământ preuniversitar public excep ie făcând liceele care se 40 . potrivit legii. asocia ii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. (3) Finan area învă ământului preuniversitar privat acreditat se face din taxe. Art. (3) Organizarea şi competen ele unită ilor de învă ământ pentru activită i extraşcolare se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. e) eficien a utilizării resurselor. cu autorită i locale. Tineretului şi Sportului. Art. Cercetării. prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare jude ene au şi rol metodologic pentru activită ile extraşcolare. Art. precum şi din alte surse. (2) Principiile finan ării învă ământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparen a fundamentării şi alocării fondurilor. FINAN AREA ŞI BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. (1) Statul asigură finan area de bază pentru to i preşcolarii şi pentru to i elevii din învă ământul obligatoriu public şi privat acreditat. c) adecvarea volumului de resurse în func ie de obiectivele urmărite.92. Cercetării. (2) În învă ământul preuniversitar privat. b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învă ământ de calitate. structuri asociative reprezentative ale autorită ilor administra iei publice locale. (2) Finan area unită ilor de învă ământ preuniversitar cuprinde finan area de bază. în condi iile legii. Tineretului şi Sportului. (1) Finan area învă ământului preuniversitar public se asigură din fonduri publice sau din alte surse. stabili i prin hotărâre de Guvern. din fonduri publice. precum şi cu sindicatele reprezentative. 8. cu asocia ii reprezentative ale părin ilor. se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. în cazul învă ământului preşcolar şi învă ământului obligatoriu. (3) Consiliile locale şi consiliului jude ean / bugetele consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finan area de bază şi complementară a unită ilor de învă ământ preuniversitar public. d) predictibilitatea.

(2) Costul standard cuprinde cheltuielile de personal. gimnazial şi postliceal. în baza unei metodologii proprii. (4) Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ cu personalitate juridică răspunde de încadrarea în bugetul aprobat.finan ează prin bugetele consiliilor jude ene/ consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Achizi ia de manuale şcolare se face de unită ile de învă ământ pe baza pre urilor ob inute la licita iile organizate de consiliile jude ene/ consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Consiliile locale şi consiliile jude ene pot contribui la finan area suplimentară. materiale şi servicii. Cercetării. (6) În finan area de bază a unită ii de învă ământ preuniversitar unde sunt condi ii de izolare. prin bugetele locale ale unită ilor administrativ teritoriale de care apar in unită ile de învă ământ preuniversitar public excep ie făcând liceele care se finan ează prin bugetele consiliile jude ene/ consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. 90(1) din prezenta lege. primar. dotări generale prevăzute de standardele de autorizare/ acreditare. manuale şcolare. respectiv cu preşedintele consiliului jude ean. (3) Finan area de bază şi finan area complementară se fac pe baza contractului de performan ă încheiat între directorul unită ii de învă ământ preuniversitar şi primarul localită ii în a cărei rază teritorială se află unitatea de învă ământ. (4) Finan area de bază se asigură pentru toate unită ile de învă ământ preuniversitar publice. al căror con inut a fost avizat de Ministerul Educa iei. Pentru unită ile de învă ământ preuniversitar privat acreditate finan area de bază se asigură conform prevederilor art. în cazul liceelor. oraşe. cu asisten a tehnică de specialitatea a inspectoratelor şcolare. 41 . Art. (2) Finan are complementară aprobată anual prin Legea Bugetului de Stat se repartizează pe comune. Tineretului şi Sportului. (3) Finan area de bază aprobată anual prin Legea Bugetului de Stat se repartizează pe comune. municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către consiliile jude ene/ consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. între inere curentă şi cheltuieli cu perfec ionarea profesională.94. (5) Finan area de bază se alocă unită ii de învă ământ în care este înscris elevul/preşcolarul şi se transferă la o altă unitate de învă ământ dacă elevul/preşcolarul se transferă sau se reînmatriculează la o altă unitate de învă ământ. Art.95. acordând granturi unită ilor de învă ământ. Art. se organizează de consiliile jude ene/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. în condi iile legii. Tineretului şi Sportului. cu excep ia celor care se suportă din bugetul Ministerului Educa iei. (7) Licita iile pentru manuale şcolare. conform legii. (1) Unită ile de învă ământ preuniversitar public pot ob ine venituri proprii din activită i specifice. Aceeaşi prevedere se aplică şi pentru unită ile de învă ământ liceal care au în structură niveluri de învă ământ preşcolar. costul standard per elev şi preşcolar se calculează cu un coeficient mărit de dispersare. cu asisten a tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare. (1) Finan area complementară se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Cercetării.96. municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către consiliile jude ene/ consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. oraşe. din dona ii. sponsorizări sau din alte surse legal constituite.

b) fondul de rezervă. „Satisfăcător”. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. Cercetării. prin contract managerial. prin programul na ional de stimulare a excelen ei didactice. Tineretului şi Sportului finan ează anual. se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri:„Excelent”. Tineretului şi Sportului. Excelen a în predare va fi recompensată financiar. Cercetării. Tineretului şi Sportului se consultă cu asocia iile reprezentative ale părin ilor. (3) Finan area unită ilor de învă ământ special. Tineretului şi Sportului. se utilizează pentru finan area altor cheltuieli ale unită ii de învă ământ. 42 . Cercetării. în cadrul programelor na ionale aprobate prin hotărâre a Guvernului. Cercetării. la olimpiadele de crea ie tehnicoştiin ifică şi artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului Educa iei. Sunt premiate atât şcolile cu excelen ă în incluziune. La nivel jude ean şi na ional va fi desemnat Profesorul anului pentru fiecare disciplină din planul de învă ământ. asocia iile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. Tineretului şi Sportului. pentru implementarea descentralizării. Art. a liceelor şi a centrelor jude ene de Resurse şi de Asisten ă Educa ională/ Centrul Municipal Bucureşti de Resurse şi de Asisten ă Educa ională. se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin consiliile jude ene/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. b) În baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual.98. Ministerul Educa iei. (1) Ministerul Educa iei. publice sau private. aprobate prin hotărâre a Guvernului. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe. (1) De la bugetul de stat. Cercetării. Tineretului şi Sportului. de către fiecare unitate de învă ământ preuniversitar. prin bugetul Ministerului Educa iei. cât şi cele cu excelen ă în performan ă. (2) Excedentele anuale rezultate din execu ia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activită ilor finan ate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destina ie sau. ca semn al excelen ei în predare. inclusiv pentru învă ământul special: a) finan area programelor na ionale ale Ministerului Educa iei.97. şcolile vor desemna Profesorul anului.(2) Veniturile proprii nu diminuează finan area de bază. „Nesatisfăcător”. „Foarte bun”. se aprobă şi se execută conform legii. c) Performan a elevilor la olimpiadele pe discipline. constituit prin hotărâre a Guvernului. Cercetării. cu aprobarea consiliului de administra ie.99. următoarele competi ii: a) Competi ii între şcoli care se bazează pe evaluarea institu ională a fiecărei unită i de învă ământ după două axe majore: incluziune şi performan ă. conform normelor metodologice de finan are a învă ământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educa iei. se asigură următoarele cheltuieli aferente unită ilor de învă ământ preuniversitar. „Bun”. Consiliul Na ional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative. Cercetării. Şcolile care ob in calificativul „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător” se supun monitorizării în vederea corec iei. (2) În lansarea competi iilor. Art. Tineretului şi Sportului. Art. complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administra ie.

ştiin ifice. a unor programe anuale sau multianuale de investi ii. Tineretului şi Sportului. a simulărilor şi a examenelor na ionale. tehnico-aplicative. (5) Consiliul jude ean/ consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare jude ene/ ale municipiului Bucureşti. al institu iilor şi unită ilor de învă ământ preuniversitar existent la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Finan area cheltuielilor privind inspectoratele şcolare. pe bază de hotărâri ale Guvernului. cluburile sportive şcolare. Art. i) finan area privind organizarea. stabilite prin reglementări specifice. în calitate de ordonator principal de credite. concursuri şi festivaluri cultural-artistice. pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educa iei. Cercetării. pentru elevi. precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective. cu participare na ională şi interna ională. (4) Consiliul jude ean/consiliile locale ale sectoarelor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti alocă. de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a institu iilor publice de învă ământ preuniversitar public. prin finan area complementară. f) perfec ionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare.101. Primarul. de concursuri pe obiecte de învă ământ şi pe meserii. e) organizarea evaluărilor. (1) Baza materială a învă ământului preuniversitar public constă în întreg activul patrimonial al Ministerului Educa iei. potrivit legii. Constituirea şi alocarea bugetului pentru învă ământul preuniversitar se face după următoarea procedură: Ministerul Educa iei. răspunde în solidar cu directorul unită ii de învă ământ de utilizarea fondurilor bugetare. inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări. precum şi palatele şi cluburile copiilor pot să fie finan ate şi de autorită ile locale. prin Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar şi prin inspectoratele şcolare jude ene monitorizează implementarea noului mecanism de finan are a învă ământului preuniversitar şi asigură asisten ă specializată unită ilor şi institu iilor din învă ământul preuniversitar. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozi ia acestora. precum şi olimpiade interna ionale pe obiecte de învă ământ. se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educa iei. în condi iile legii. Cercetării. Baza materială a învă ământului preuniversitar public Art. precum şi în activul 43 . precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara grani elor ării.c) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare. Cercetării. d) bursele pentru elevii din Republica Moldova. (3) Cluburile sportive şcolare. casele corpului didactic. Tineretului şi Sportului. de crea ie. campionate şi concursuri sportive şcolare. cofinan ate de Guvernul României şi de organismele financiare interna ionale. prin hotărâri proprii. h) finan area unor programe na ionale de protec ie socială. Cercetării.100. în vederea finan ării unită ilor de învă ământ preuniversitar public. (6) Cheltuielile aferente facilită ilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finan ează prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi din alte surse. g) finan area. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor.

fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educa iei. casele corpului didactic. precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat procesului de învă ământ şi salaria ilor din învă ământul preuniversitar. (3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea liceele. (6) Înstrăinarea. actele de înstrăinare. Cercetării. transferul sau schimbarea destina iei bazei materiale a institu iilor şi unită ilor de învă ământ preuniversitar public se poate face de către autorită ile administra iei publice locale. dotări şi echipamente. centrele jude ene de resurse şi asisten ă educa ională fac parte din domeniul public jude ean. terenuri agricole.102. Tineretului şi Sportului.patrimonial redobândit sau dobândit ulterior şi cuprinde: terenuri şi clădiri destinate procesului de învă ământ preuniversitar. numai cu avizul conform al Ministrului Educa iei. de transfer sau de schimbare a destina iei bazei materiale sunt nule de drept. respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. centrele recreative şi de divertisment. Tineretului şi Sportului sau institu iilor şi unită ilor de învă ământ şi cercetare ştiin ifică din sistemul învă ământului public. Cercetării. precum şi alte unită i din subordinea Ministerului Educa iei. casele corpului didactic. prin inspectoratele şcolare jude ene şi prin consiliile de administra ie ale acestor unită i. Tineretului şi Sportului. de învă ământ preşcolar. iar fapta se consideră infrac iune şi se pedepseşte conform legii penale. după caz. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administra ie. precum şi asupra bunurilor apar inând consiliilor locale. Palatul Na ional al Copiilor. Tineretului şi Sportului. în care îşi desfăşoară activitatea unită ile de învă ământ preuniversitar public. ale căror cheltuieli curente şi de capital se finan ează de la bugetul de stat. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unită ilor şi institu iilor respective şi sunt administrate de acestea. Cercetării. (4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare jude ene. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. jude ene şi. în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. ale cluburilor sportive şcolare. internate. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unită ilor şi institu iilor respective şi sunt administrate de acestea. palate şi cluburi ale copiilor. prin consiliile de administra ie ale unită ilor şi institu iilor de învă ământ respective. cămine. sta iuni didactice şi de cercetare. palatele şi cluburile copiilor şi elevilor. în registrul 44 . Tineretului şi Sportului. Cercetării. Cercetării. biblioteci. ferme didactice. conform cu legisla ia în vigoare. cluburile sportive şcolare. cantine. centrul na ional de excelen ă. Cercetării. ateliere şcolare. se face. centrul na ional de excelen ă. respectiv al municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea consiliului jude ean. fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. inclusiv celelalte niveluri de învă ământ din cadrul acestora. fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educa iei. Celelalte componente ale bazei materiale a unită ilor de învă ământ special publice. (5) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare jude ene. ale căror cheltuieli curente şi de capital se finan ează de la bugetul de stat. (2) Terenurile şi clădirile unită ilor de educa ie timpurie. În caz contrar. prin inspectoratele şcolare jude ene şi prin consiliile de administra ie ale acestor unită i. ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor şi ale centrelor jude ene de resurse şi asisten ă educa ională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administra ie ale acestora. unită ile de învă ământ special publice. Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apar inând Ministerului Educa iei. şcolile primare şi gimnaziale înfiin ate de stat. centrele recreative şi de divertisment. baze cultural-sportive şi de odihnă. Tineretului şi Sportului. Art. precum şi alte unită i din subordinea Ministerului Educa iei.

servicii publice descentralizate/ deconcentrate.105. (3) Parteneriatul social se exercită la toate nivelurile decizionale pentru educa ie şi formare profesională. organiza ii ale partenerilor sociali. organizarea şi func ionarea învă ământului superior din România. conform procedurilor legale în vigoare. academii. prefecturi. prin consultare şi în baza unei rela ii directe de colaborare. Tineretului şi Sportului. precum şi cu alte organiza ii ale societă ii civile.de inscrip iuni şi transcrip iuni. Art. (1) Învă ământul superior se poate organiza doar în institu ii de învă ământ superior care au ob inut autorizarea de func ionare provizorie sau acreditarea. locale şi cu serviciile publice descentralizate/ deconcentrate în vederea asigurării calită ii procesului de învă ământ. Art. în căr ile funciare sau în căr ile de publicitate funciară. potrivit legii. Ministerul Educa iei. DISPOZI II GENERALE Art. (2) Institu iile de învă ământ superior din străinătate. singure sau în parteneriat cu institu ii de 45 . (1) Prezentul titlu reglementează structura. Tineretului şi Sportului colaborează cu ministere. recunoscute legal. primării. (2) Învă ământul superior este organizat în universită i. institu iile şi unită ile de învă ământ asigură transparen a ac iunilor şi activită ilor desfăşurate şi pun la dispozi ia celor interesa i informa iile de interes public.106. (4) Formele de parteneriat social public-privat se concretizează prin protocol de colaborare. Aceste institu ii au personalitate juridică. (1) Sistemul na ional de învă ământ superior include toate institu iile de învă ământ superior acreditate. devine parte a sistemului na ional de învă ământ superior numai după acreditare. Art. Cercetării. şcoli. institute. pot organiza filiale pe teritoriul României. TITLUL III ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR 1. conservatoare şi altele asemenea. cu consiliile jude ene/locale. func iile. (2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. cu institu ii de învă ământ superior. prin conven ie sau prin alte forme.103. (3) Institu iile de învă ământ superior pot fi publice sau private. (5) Ministerul Educa iei. de către institu ii de învă ământ superior acreditate. au caracter non-profit şi sunt apolitice. (1) Pentru îndeplinirea atribu iilor sale. în statul de origine. O institu ie de învă ământ superior autorizată să func ioneze provizoriu. Cercetării. prin contract. cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege.104 . ca atare. (2) Unită ile de învă ământ colaborează cu consiliile jude ene.

b)cercetare ştiin ifică. c)principiul răspunderii publice. Art. al artelor. g)principiul transparen ei. prin asigurarea performan elor şi dezvoltării fizice şi sportive. (1) Calificările dobândite de absolven ii programelor de studii sunt atestate prin diplome. (k)principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor. etnie. în scopul dezvoltării personale. Aceste programe trebuie să respecte reglementările legale în vigoare în România şi în statul de origine. orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare. f)principiul eficien ei manageriale şi financiare. sex. al literelor. prin certificate şi prin alte acte de studii eliberate numai de către institu iile de învă ământ superior acreditate. orientare politică sau religioasă. a inser iei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competen ă a mediului socioeconomic. religii şi doctrine politice. în domeniul ştiin elor şi al ingineriei. care sunt decise de Senatul universitar potrivit legii. Misiunea învă ământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin: a)formare ini ială şi continuă la nivel universitar. în conformitate cu prevederile art. programe de studii comune cu institu ii de învă ământ superior din străinătate. (l) principiul centrării educa iei pe student. na ionalitate. acreditarea şi asigurarea calită ii programelor de studii. recunoscute ca atare de statul de origine. cu excep ia celor prevăzute de lege. (3) Institu iile de învă ământ superior româneşti pot organiza. (2) În institu iile de învă ământ superior privat. numai cu respectarea legisla iei în vigoare cu privire la autorizarea. 109. inovare şi transfer tehnologic. h)principiul respectării drepturilor şi libertă ilor studen ilor şi ale personalului academic. şi au obliga ia să le comunice tuturor celor interesa i. origine socială. j)principiul libertă ii de mobilitate na ională şi interna ională a studen ilor. d)principiul asigurării calită ii. (2) În învă ământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă.învă ământ superior acreditate din Romania. Art.110. (3) Institu iile de învă ământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor. e)principiul echită ii. i)principiul independen ei de ideologii. precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. Art. în România sau în alte state. a cadrelor didactice şi a cercetătorilor. (3) În învă ământul superior există şi pot fi organizate Facultă i de Teologie. 108. 17 şi Institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice şi irenice interna ionale şi în conformitate cu prevederile legii. învă ământul este cu taxă . b)principiul libertă ii academice. 46 . (1) În institu iile de învă ământ superior publice învă ământul este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobata anual de guvern şi cu taxa. 107. Art. (1) Sistemul na ional de învă ământ superior se bazează pe următoarele principii: a)principiul autonomiei universitare. prin crea ie individuală şi colectivă.

în concordan ă strictă cu legisla ia în vigoare. b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea calită ii în învă ământul superior. Art. Art. f) să respecte libertatea academică a personalului didactic şi de cercetare. Cercetării. cuprinse în codul de etică şi deontologie profesională aprobat de Senatul institu iei de învă ământ superior. strategia institu ională.113. (2) Autonomia universitară dă dreptul comunită ii universitare să-şi stabilească misiunea proprie. structura. Răspunderea publică obligă orice institu ie de învă ământ superior. Cercetării. 111. Nerespectarea acestei prevederi este considerată infrac iune şi se pedepseşte conform legii. îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică. În acest din urmă caz trebuie să existe o altă specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizată. d) să asigure eficien a managerială şi eficien a cheltuirii banului public. Cercetării Tineretului şi Sportului aplică. De asemenea. Art. publică sau particulară: a) să respecte legisla ia în vigoare. Carta proprie şi politicile na ionale şi europene în domeniul învă ământului superior. Ministerul Educa iei. Art. (1) Institu iile de învă ământ superior au patrimoniu propriu şi îl gestionează conform legii. politice sau religioase. organizarea şi func ionarea proprie. următoarele măsuri: a) sesizează Senatului institu iei de învă ământ superior. precum şi drepturile şi libertă ile studen ilor. să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învă ământului superior şi să aplice. Ministerul Educa iei. (4) Autonomia universitară se exercită numai cu condi ia asumării răspunderii publice. 114. Tineretului şi Sportului este autoritate publică şi este abilitat să urmărească.115. (1) Autonomia universitară şi libertatea academică sunt garantate prin lege. Tineretului şi Sportului. c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară. dacă este cazul. sanc iuni. gestionarea resurselor materiale şi umane. în termen de maximum 3 luni. în 47 . Institu iile de învă ământ superior se organizează şi func ionează independent de orice ingerin e ideologice. b) revocă rectorul prin ordin al Ministrului cu consultarea Senatului universitar. Ministerul Educa iei. 112. activită ile.114.(2) Diplomele nu pot fi emise decât de institu iile acreditate pentru programele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. (1) În cazul în care se constată nerespectarea obliga iilor stipulate în art. cu respectarea strictă a legisla iei în vigoare. (2) Institu iile de învatamânt superior publice si private se înfiinteaza prin lege la propunerea Guvernului Art. e) să asigure transparen a tuturor deciziilor şi activită ilor sale. conform legisla iei în vigoare. Până la confirmarea unui nou rector de către Ministrul Educa iei. aprobată de Senatul universitar. Cercetării. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universită ii. Tineretului şi Sportului controlează modul în care universită ile îşi exercită autonomia universitară.

folosite de institu ia de învă ământ superior. terenurilor. (3) Spa iul universitar este inviolabil. Accesul în spa iul universitar este permis numai în condi iile stabilite prin lege şi prin Carta universitară. spitalelor şi clinicilor universitare. (2) Carta universitară trebuie să se refere în mod expres la: a) modalită ile de desemnare şi revocare a mandatelor structurilor şi organismelor de conducere ale universită ii şi a oricărui membru al acestora. 3 reprezentan i numi i de către MECTS şi câte un reprezentant numit de către ARACIS. grădinilor botanice. (3) Ministerul Educa iei. afini şi rude până la gradul III. în care se desfăşoară învă ământul medical superior. (1) spa iile şi dotările aferente care apar in Ministerului Sănătă ii şi ministerelor cu re ea sanitară proprie. (2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunită ii universitare prin hotărâre a Senatului universitar. cu respectarea prevederilor legale. personal didactic auxiliar şi personal nedidactic care are contract de muncă cu universitatea. Tineretului şi Sportului numele unui nou rector. Senatul are obliga ia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi devine ordonator de credite după emiterea Ordinului de Ministru.116. sta iunilor didactice experimentale.118. Cercetării. personal didactic de predare şi cercetare. 48 . 114 se face de către Consiliul de Etică şi Management Universitar din care fac parte 3 reprezentan i numi i de către Consiliul Na ional al Rectorilor. în termen de 3 luni Senatul trimite spre confirmare Ministrului Educa iei. a drepturilor şi a libertă ilor personalului şi studen ilor din institu iile de învă ământ superior sanc ionate. b) situa iile de conflicte de interese şi incompatibilită i.termen de maximum 3 zile de la data revocării. După finalizarea procedurilor de desemnare a unui nou rector. precum şi spa iile care apar in Ministerului Apărării Na ionale şi Ministerului Administra iei şi Internelor. caselor universitare. campusurilor universitare. în conformitate cu legisla ia în vigoare.117. (1) Carta universitară prezintă op iunile majore ale comunită ii universitare şi se aplică în tot spa iul universitar. Art. institutelor de cercetare. dotărilor de orice fel şi cu orice destina ie. so i. Art. Tineretului şi Sportului va asigura protec ia intereselor. caselor studen ilor. (2) Constatarea încălcării de către o institu ie a obliga iilor prevăzute la art. Art. Cercetării. la oricare nivel. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptă ită să le utilizeze. fermelor. (3) Membrii comunită ii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin Carta universitară. CNFIS. d) ini iază un proiect de lege de desfiin are a institu iei de învă ământ superior în cauză. (2) Fac excep ie de la prevederile alin. incluzând prevederea că în aceeaşi universitate nu pot ocupa simultan func ii de conducere. c) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finan ările din surse publice. Serviciului Român de Informa ii în care se desfăşoară învă ământ de specialitate. (1) Spa iul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. (1) Comunitatea universitară este constituită din studen i. CNCSIS. inclusiv.

conform legisla iei în vigoare. g) condi iile în care universitatea se poate asocia cu alte institu ii de învă ământ superior sau cu alte organiza ii pentru îndeplinirea misiunii sale. necesare educa iei şi cercetării ştiin ifice. Condi ia ca acestea să se înfiin eze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performan elor institu iei şi să nu influen eze negativ în niciun fel activită ile de învă ământ. 49 . k) orice alte aspecte socotite relevante de către Senatul universitar. d) modul în care se realizează gestiunea şi protec ia resurselor universită ii. (4) Carta universitară nu poate avea prevederi contrare legisla iei în vigoare. un raport privind starea universită ii. tehnic şi administrativ şi cu organiza iile studen eşti legal constituite. f) condi iile în care se pot încheia contracte cu institu iile publice şi cu al i actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare. singure sau prin asociere. de ine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universită ii. h) modalită ile în care se pot construi. auxiliar şi tehnico-administrativ. (1) Institu iile de învă ământ superior pot înfiin a. în luna aprilie a fiecărui an. Nerespectarea legilor în con inutul cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. ce corespund legisla iei în vigoare. Cercetării. Art. funda ii sau asocia ii. Art. 1) Institu iile de învă ământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională universitară. (2)Institu iile de învă ământ superior pot constitui consor ii.119. institu ia publică de învă ământ superior poate aduce aport în numerar şi în natură doar dreptul de folosin ă şi de administrare asupra bunurilor pe care le are în patrimoniu. în baza unui contract de parteneriat. i) modalită ile în care se derulează ac iunile de cooperare interna ională ale institu iei de învă ământ superior.120. (3) Carta se elaborează şi se adoptă de către Senatul universitar în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. cercetare şi consultan ă. de cercetare. (3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condi ie fundamentală pentru accesul la finan ările din bugetul public. (3) La constituirea societă ilor comerciale.c) condi iile şi modul de desfăşurare a concursurilor de selec ie a personalului didactic. încheierea de contracte şi participarea la organiza iile europene şi interna ionale. a funda iilor sau a asocia iilor. e) condi iile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea în mod independent a destina iei acestora şi a condi iilor în care sunt utilizate. Acesta face parte din Carta universită ii. de cercetare. Raportul va fi făcut public pe site-ul universită ii şi transmis tuturor păr ilor interesate. Tineretului şi Sportului. (2) Rectorul universită ii are obliga ia să prezinte. cu aprobarea Senatului universită ii. societă i comerciale. inclusiv cu unită ile de cercetaredezvoltare. j) modalită ile de colaborare dintre structurile de conducere ale universită ilor şi sindicatele personalului didactic. (5) Carta universitară se avizează de către Ministerul Educa iei.

unită i de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli. Art.2. cercetare.122. Tineretului şi Sportului. (1) Departamentul este unitatea academică func ională care asigură producerea. (3) Componentele men ionate în alin. poate să înfiin eze şi să finan eze cu consultarea Senatului universitar. astfel încât institu ia să-şi realizeze misiunea. (2) Institu ia de învă ământ superior poate înfiin a. se organizează sau se desfiin ează la propunerea şi cu aprobarea Senatului institu iei de învă ământ superior. centre pentru formarea continuă a resurselor umane. produc ie sau transfer cognitiv şi tehnologic. institute. 50 . orice institu ie de învă ământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultă i. artelor sau sportului .administrative. unită i de proiectare. Guvernul. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care func ionează ca unită i de venituri şi cheltuieli în cadrul universită ii. centre sau laboratoare. (5) Prin excep ie de la prevederile alineatului (2).123. departamente. să asigure criteriile şi standardele de calitate şi să gestioneze în mod eficient activită ile de învă ământ. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiin elor.121. (3) Departamentul se înfiin ează. la propunerea Ministerului Educa iei. Art. şcoli postuniversitare şi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de studii universitare. ateliere artistice. prin hotărâre a Guvernului. cu consultarea Senatului institu iei de învă ământ superior. (1) Pentru organizarea şi func ionarea activită ilor asumate în misiune. ateliere artistice. clinici universitare. se divizează. Cercetării. (3) Guvernul. poate înfiin a/desfiin a facultă i. În structura universită ilor func ionează servicii tehnico . centre de consultan ă. pe baza contractului institu ional. aprobate de senat. se organizează. unită i de microproduc ie şi prestări servicii. (1) Facultatea este unitatea func ională care elaborează şi gestionează programele de studii. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITU IILOR DE ÎNVĂ ĂMÂNT SUPERIOR Art. se comasează sau se desfiin ează prin hotărâre a Senatului universitar la propunerea Consiliului profesoral al facultă ii în care func ionează. care au autonomie şi statute proprii. pe perioadă determinată şi pe proiecte. (2) Orice facultate se înfiin ează. (1) şi (2) sunt organizate de către fiecare institu ie de învă ământ superior. (2) Un departament poate avea în componen ă centre sau laboratoare de cercetare. şcoli postuniversitare şi extensii universitare . transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. într-o institu ie de învă ământ superior publică un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerin e stringente de instruire şi formare profesională în domenii de interes na ional. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. sta iuni experimentale sau alte entită i pentru activită i de produc ie şi transfer de cunoaştere şi tehnologie. în situa ii temeinic justificate. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calită ii în învă ământul superior.

În atribuirea creditelor de studii dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni. (2) Curriculumul programului de studiu este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul Na ional al Calificărilor şi este inclus în Registrul Calificărilor din Învă ământul Superior 51 . Un semestru are o durată. în ciclul II. (1) Anul universitar începe în prima zi lucrătoare a lunii octombrie şi include două semestre. de studii universitare de licen ă. Programe de studii universitare Art. aplica ii practice şi evaluare planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi printr-un supliment de diplomă. de studii universitare de master şi în ciclul III. cu cel pu in trei luni înainte de începerea anului universitar. c) în cadrul institu iilor de învă ământ superior pot fi organizate grupe. se asigură pregătirea în ciclul I. sec ii sau linii de predare în limbile minorită ilor. b) în institu ii de învă ământ superior multiculturale şi multilingve.126. de 14 săptămâni de activită i didactice urmate de minim 3 săptămâni de examene. de studii universitare de doctorat. (4) În învă ământul universitar pentru minorită ile na ionale. care poate fi institu ionalizată atât la nivelul universită ii cât şi în cadrul unei facultă i prin departamentul sec iei. învă are. (2) Linia de studiu din cadrul universită ii multilingve şi multiculturale se organizează în departamente şi elaborează un regulament de func ionare care reglementează procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Structura anului universitar Art. în acest caz. precum şi calendarul activită ilor educa ionale specifice semestrelor academice de studiu . (5) Finan area de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studen ii care urmează cursurile în limba unei minorită i na ionale. (3) Sec ia de studiu este o formă de organizare a învă ământului universitar într-o limbă a minorită ilor na ionale. regulamentul privind activitatea profesională a studen ilor. .Art.(1) Învă ământul superior pentru minorită ile na ionale se realizează: a) în institu ii de învă ământ superior în cadrul cărora func ionează facultă i/linii/programe de studii cu predare în limba maternă. Art. 125. (2) Senatul fiecărei institu ii de învă ământ superior aprobă anual. care are în componen ă programele de studiu şi structuri organizatorice aferente. de regulă. (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unită i curriculare de predare. sta iunile experimentale. se constituie sec ii/linii cu predare în limbile minorită ilor na ionale.124. centrele sau laboratoarele sunt aprobate de către senat pentru organizarea cercetării-dezvoltării şi se supun legisla iei în vigoare din domeniul cercetării. 3. Institutele. în limba maternă.127. precum şi învă ământ postuniversitar. cercetare. în condi iile legii. Sec iile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activită ilor didactice.

cu respectarea legisla iei în vigoare. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupa ii şi func ii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit. Pentru fiecare ciclu universitar organizat. Tineretului şi Sportului. 130. Art. master. 52 . Art. 129. (3) Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii se realizează distinct pentru fiecare formă de învă ământ. numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. precum şi cu amendă penală pentru organizatori şi cu retragerea autoriza iei de func ionare provizorie. (1) Programele de studii de licen ă se pot organiza în următoarele forme: învă ământ de zi. formă de învă ământ sau limba de predare si numărul maxim de studen i care pot fi şcolarizati şi care este propus de ARACIS. respectiv a acreditării pentru institu ia în cauză. Forme de organizare Art. (2) Un program de studii func ionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi func ionează în condi iile stabilite prin autorizare. Curriculumul unui program de studii se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele ob inerii calificării dorite şi se aprobă de către Senatul universitar. aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului şi presupunând întâlnirea fa ă în fa ă a studen ilor cu cadrele didactice de predare în spa iul universitar. (3) Concordan a dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studiu este un aspect esen ial al asigurării calită ii. seral. (1) Organizarea programelor de studii este de competen a institu iilor de învă ământ superior. seral şi cu frecven ă redusă. cu frecven ă redusă şi la distan ă. (2) Programele de studii de master se pot organiza în următoarele forme: învă ământ de zi. se stabilesc anual prin hotărâre a guvernului. promovată de către Ministerul Educa iei. (1) Formele de organizare ale programelor de studii sunt: a) zi respectiv seral.128. Cercetării. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii care nu func ionează legal se sanc ionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari. loca iile geografice de desfăşurare. domeniile şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu. respectiv acreditare. înainte de 31 martie al fiecărui an. doctorat. caracterizate prin activită i de învă ămât programate pe durata întregii zile respectiv după programul normal de lucru. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii şi organizate pe trei cicluri de studiu: licen ă. (5) Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene reglementarea na ională nu poate contraveni celei europene.(RCIS). limbă de predare şi pentru fiecare loca ie geografică în care se desfăşoară. Senatul institu iei de învă ământ superior va aproba un regulament propriu de organizare şi func ionare în acord cu standardele na ionale şi interna ionale generale şi specifice de calitate.

b) cu frecven ă redusă. (2) La admiterea în învă ământul superior public.131. Recunoaşterea studiilor efectuate de aceştia anterior în afara României se va realiza de către direc ia de specialitate din cadrul Ministerului Educa iei. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare este de competen a fiecărei institu ii de învă ământ superior şi se organizează pe baza metodologiilor specifice de admitere stabilite de acestea. informatice şi de comunica ii. activită i de autoînvă are şi autoevaluare completate de activită i de tutorat specifice. (5) Persoana admisă la un program de studii universitare de licen ă. programate în mod compact şi periodic. caracterizată prin utilizarea unor resurse specifice electronice. acolo unde este posibil. prin metodologiile proprii de admitere. în condi iile legii. presupunând întâlnirea fa ă în fa ă a studen ilor cu cadrele didactice de predare în spa iul universitar. pentru aceleaşi programe de studii. indiferent de forma de învă ământ absolvită. (4) Un candidat declarat admis poate beneficia de finan are de la buget o singură dată. în condi iile legii. Tineretului şi Sportului. respectiv student doctorand. (2) Fac excep ie programele de studii de licen ă şi master din domeniile reglementate la nivelul UE care se pot organiza doar la forma de învă ământ de zi. ai statelor apar inând Spa iului Economic European şi ai Confedera iei Elve iene în aceleaşi condi ii prevăzute de lege pentru cetă enii români. pe întreaga perioadă a prezen ei sale în cadrul 53 . (1) Admiterea în învă ământul superior public. necesitatea întâlnirii fa ă în fa ă a studen ilor cu cadrele didactice de predare în spa iul universitar. taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii. în cuantumurile aprobate de senatele universitare. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Cercetării. sunt echivalente. Senatele universitare pot să prevadă. (5) Pot organiza programe de studiu la formele de învă ământ seral. pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare. completate de alte mijloace de pregătire specifice învă ământului la distan ă. c) la distan ă. toate împreună înlocuind. particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare pot candida cetă enii statelor membre ale Uniunii Europene. cu frecven ă redusă şi la distan ă numai institu iile de învă ământ superior care au acreditat programul de învă ământ respectiv la forma de zi. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. caracterizată prin activită i dedicate mai ales unor cursuri de sinteză şi pregătirii aplicative. (4) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de institu iile de învă ământ superior. scutirea de plată a acestor taxe sau reducerea lor. Institu ia de învă ământ superior semnează cu fiecare student/studentdoctorand/cursant/cercetător post-doctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii în concordan ă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legisla iei în vigoare. inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. (3) Programele de studii doctorale se pot organiza la formele de învă ământ de zi şi cu frecven ă redusă. (3) Institu iile de învă ământ superior pot percepe de la candida i. Admiterea în programe de studiu Art. 132. master sau doctorat are calitatea de student. Contracte de studii Art.

mai pu in pe perioadele de intrerupere a studiilor. dosarele candida ilor declara i respinşi sau ale celor care renun ă la locul ob inut prin admitere. 136. (6) Institu iile de învă ământ superior au obliga ia să restituie. pentru ciclul de studii universitare de master. 137. Art. 133. Tineretului şi Sportului în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. pe baza unui Regulament propriu aprobat de Senatul institu iei şi care respectă metodologia cadru aprobat de Ministrul Educa iei. (3) Rezultatele în învă are sunt apreciate la examene cu note întregi de la 10 la 1. 135. 134. atunci când se dovedeşte că acestea au fost ob inute în mod fraudulos sau prin încălcarea principiilor de etică universitară. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către institu iile de învă ământ superior acreditate. Examene de finalizare a studiilor Art. (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă. d) examenul de certificare. în cazul studen ilor/absolven ilor care provin de la institu ii de învă ământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii şi necondi ionat. după afişarea rezultatelor finale. Cercetării. de studen ii examina i. Tineretului şi Sportului şi a unor 54 . (2) Examenele precizate la alin. (1) Examenele de finalizare a studiilor în învă ământul superior sunt: a) examenul de licen ă. conform propriilor regulamente institu ionale. Rezolvarea contesta iilor depuse de candida ii la admitere. de la înmatriculare şi până la sus inerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. (1) Recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în ară sau în străinătate se face în baza unei metodologii cadru elaborate de Ministerul Educa iei. e) examenul de selec ie. pentru ciclul de studii universitare de licen ă. Art. Cercetării. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultă ii în temeiul prevederilor din Carta universitară. de absolven i în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competen a institu iilor de învă ământ superior. nota 5 certificând dobândirea competen elor minimale aferente unei discipline şi promovarea unui examen . care precede examenul de licen ă. c) examenul de sus inere publică a tezei de doctorat.programului respectiv. pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare. (2) Institu iile de învă ământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senat având în vedere asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare. b) examenul de dizerta ie. Rectorul poate anula un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a ob inut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare. Diplome Art. Examenele de evaluare pe parcurs ale studen ilor Art. fără perceperea unor taxe.

Pentru această opera iune. continuarea sau finalizarea studiilor şi recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile. (4) Pentru cadrele didactice din învă ământul preuniversitar Ministerul Educa iei. (3) Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileşte de către Senatul institu iei de învă ământ superior.metodologii specifice aprobate de fiecare institu ie de învă ământ superior pe baza normelor europene. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. învă are. (2) În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universită i. (5) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licen ă şi de master corespunde ob inerii a cel pu in 300 de credite de studii transferabile. individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare unui număr de 60 de credite de studii. (2) Munca intelectuală. şi care corespunde licen ei universitare. (6) Numărul de credite de studii aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de fiecare universitate în func ie de domeniul ştiin ific. (1) Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de muncă specific activită ilor de predare. 139. cu respectarea reglementărilor cadru promovate prin ordin al ministrului educa iei.138. Credite de studii Art. Cercetării. 55 . învă ământul universitar de scurtă durată. pe baza informa iilor existente în registrului matricol propriu. (1) Numărul creditelor de studii constituie elementul de referin ă pe care universită ile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării si transferării creditelor de studiu şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. aplicare practică şi examinare în concordan ă cu Sistemul European al Creditelor Transferabile (SECT). cercetării. completată cu validarea rezultatelor învă ării. tineretului şi sportului. Cercetării. Tineretului şi Sportului poate echivala printr-o metodologie specifică. institu iile de învă ământ superior pot elibera la cerere documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite disciplinelor de curs urmate de absolvent. (3) Recunoaşterea şi echivalarea de către universită i a unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior se realizează pe baza unei metodologii aprobate de Senatul universitar. actele de studii vor fi eliberate în concordan ă cu reglementările na ionale şi cu prevederile acordurilor interinstitu ionale. (4) Durata programelor de studii universitare de licen ă şi master pe domenii de specializare se stabileşte la propunerea Ministerului Educa iei. Art. ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii. institu iile de învă ământ pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senat. realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau Institutul Pedagogic cu durată de 3 cu ciclul 1 de tip Bologna. exprimându-l în termenii creditelor de studii. (2) Pentru echivalarea. pe baza Sistemul European al Creditelor Transferabile (SECT). cultural sau artistic. Un credit de studiu constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată şi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unită i componente a unui curs din cadrul unui program de studii.

durata specifică a studiilor universitare de licen ă este. (2) Pe diploma de licen ă sau. (3) Un procent maximum de 5% din numărul studen ilor la zi. de 34 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Tineretului şi Sportului alocă pentru studiile universitare de licen ă la forma de învă ământ de zi un număr de granturi de studii finan ate de la buget. după caz. Art. (2) În cadrul metodologiei proprii. 140. institu iile de învă ământ superior pot stabili facilită i sau condi ii speciale referitoare la admiterea candida ilor la studiile universitare de licen ă care au ob inut în perioada studiilor liceale distinc ii la olimpiadele şcolare şi/sau alte concursuri na ionale sau interna ionale. (2) La învă ământul de zi. Studiile universitare de licen ă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile. se finalizează prin nivelul 7 din Cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din Cadrul Na ional al 56 . (5) Studiile universitare de licen ă la forma de învă ământ de zi se pot organiza în regim de finan are de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. după caz. Art. 142. 143. pe diploma de inginer se men ionează toate informa iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. în condi iile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legisla iei în vigoare.Ciclul I – Studii universitare de licen ă Organizarea Art. cu aprobarea Consiliului Facultă ii. Durata studiilor de licen ă pentru învă ământul ingineresc. teologie pastorală este de 4 ani. doi ani de studii într-un singur an. în limba română şi într-o limbă de circula ie interna ională. după caz. „diplomă de inginer”. 141. (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licen ă se numeşte „diplomă de licen ă” sau. drept. (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare de licen ă absolven ii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. pentru universită ile publice. (4) În cadrul studiilor universitare de licen ă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. cu excep ia ultimului an de studii. Cercetării. Ciclul II – Studii universitare de masterat Organizarea Art. (1) Acreditarea programelor de studii universitare de licen ă este realizată de către ARACIS. Diploma de licen ă este înso ită de „suplimentul la diplomă” care se eliberează gratuit. Ministerul Educa iei. conform Sistemului European de Credite Transferabile şi se finalizează prin nivelul 6 EQF. (1) Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare. pot parcurge. inclusiv forma de învă ământ.

înregistrată în Registrul European al Agen iilor de Asigurare a Calită ii (EQAR). orientat preponderent spre formarea competen elor de cercetare ştiin ifică. au o durata normală de 1-2 ani şi corespund unui număr de credite de studii transferabile cuprins. Art. Tineretului şi Sportului până la 30 martie pentru a fi publicate centralizat. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele institu ii de învă ământ superior care îndeplinesc cumulativ următoarele condi ii: a) sunt acreditate. Pentru profesii reglementate prin norme.Calificărilor (CNC). în condi iile prezentei legi. b) misiunea asumată şi validată în condi iile prezentei legi permite acest lucru. orientat preponderent spre formarea competen elor profesionale. 146. între 60 şi 120. c) au acreditat domeniul respectiv pentru studii masterale. Aceasta este înso ită de „suplimentul la diplomă” care se eliberează gratuit. dacă totalizează un număr mai mare de 300 de credite sau au o durată de cel pu in 5 ani. ciclul I (licen a) şi ciclul II (master) de studii universitare pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani. Diploma Art.145. Învă area realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. inclusiv forma de învă ământ. la învă ământul de zi. 57 . (2) Diploma de licen ă sau de absolvire a absolventilor învă ământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri de tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate. din ară sau străinătate. asocia ii profesionale şi/sau institu ii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerin elor pie ei muncii. Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de master şi sus inerea cu succes a lucrării de diserta ie se numeşte „diplomă de master” şi cuprinde toate informa iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. diplomele ob inute fiind echivalente titlului de master. (2) În cadrul domeniului acreditat pentru studii universitare de master. de regulă. cu frecven ă. Admitere Art. 147. b) master de cercetare. (3) Institu iile de învă ământ superior pot stabili parteneriate cu agen i economici. Pot candida la programe de studii universitare de master absolven ii cu diplomă de licen ă sau echivalentă. programele de studii promovate sunt hotărâte anual de către Senatul universită ii şi comunicate Ministerului Educa iei. recomandări sau bune practici europene. 144. Art. Cercetării. (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master împreună cu numărul maxim al studen ilor care pot fi şcolariza i se realizează prin hotărâre de guvern în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agen ie de asigurare a calită ii. în limba română şi o limbă de circula ie interna ională. Masterul de cercetare este exclusiv la zi.

în cadrul institu ional al UOD şi al IOSUD. (4) Pe baza rezultatelor evaluării institu iei de învă ământ superior. retragerea dreptului de organizare de studii universitare de doctorat. (5) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a) doctorat ştiin ific. de către consor ii sau parteneriate care se stabilesc legal între o UOD şi institute na ionale de cercetare sau institute de cercetare din cadrul Academiei Române precum şi firme de înaltă tehnologie sau de cercetaredezvoltare. Tineretului şi Sportului acordarea sau. pe baza unui sistem de criterii şi a unei metodologii care se aprobă prin hotărâre a guvernului. Doctoratul ştiin ific este o condi ie pentru cariera didactică în învă ământul superior şi pentru cercetare. Tineretului şi Sportului. numite Universită i Organizatoare de Doctorat (UOD). recunoscută ca atare de Ministerul Educa iei. din ară sau străinătate. inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. pe baza acreditării. Parteneriatele sau consor iile constituie o Institu ie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD). Fiecare domeniu şi UOD sau IOSUD sunt evaluate periodic din 5 în 5 ani. organizat numai la forma de învă ământ de zi.Ciclul III – Studii universitare de doctorat Organizarea Art. 148. Cercetării. Tineretului şi Sportului. din ară sau străinătate. Art. Dreptul de a organiza studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al Ministrului Educa iei. 149. la propunerea Ministerului Educa iei. (2) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza de către universită i acreditate în acest sens. b) doctorat profesional. înregistrată în Registrul European al Agen iilor de Asigurare a Calită ii (EQAR) şi CNCSIS. pe baza unor metode ştiin ifice. Cercetării. se organizează şcoli doctorale pe discipline sau tematici disciplinare şi interdisciplinare. care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiin ifice şi a reflec iei sistematice. Tineretului şi Sportului. 58 . Cercetării. adoptat prin hotărâre de guvern. (7) Studiile universitare de doctorat dispun. respectiv a evaluării periodice. Cercetării. ARACIS sau o altă agen ie de asigurare a calită ii. de sisteme proprii şi specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare. înregistrată în Registrul European al Agen iilor de Asigurare a Calită ii (EQAR) şi CNCSIS propun Ministerului Educa iei. după caz. (3) Acreditarea şi evaluarea se fac pentru fiecare institu ie de învă ământ superior şi pentru fiecare domeniu de doctorat din cadrul acestora de către ARACIS sau de către o altă agen ie de asigurare a calită ii. asupra unor crea ii artistice sau asupra unor performan e sportive de înalt nivel na ional şi interna ional şi poate constitui o bază pentru cariera didactică în învă ământul superior şi cercetare . relevantă interna ional. (1) Doctoratul reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permite dobândirea unei Calificări de nivelul 8 din cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din cadrul na ional al Calificărilor (CNC) şi se desfăşoară pe baza unui Cod al Studiilor Universitare de Doctorat. (6) În cadrul institu iilor organizatoare de studii universitare de doctorat. care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiin ifică originală.

(4) Un IOSUD sau o UOD poate recunoaşte. (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finan are de la bugetul de stat. (2) Ministerul Educa iei. (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă. conform contractului de studii doctorale încheiat între UOD sau IOSUD. pentru studiile universitare de doctorat ştiin ific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi a sportului. pe bază de contract. conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand. Pentru ările din Uniunea Europeană şi 59 . (6) Curriculumul de pregătire şi programul de cercetare sunt stabilite de şcoala doctorală. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficien i corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului. sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători ştiin ifici din universită i diferite din România. (4) Metodologia de organizare şi finan are a programelor doctorale se stabileşte prin hotărâre de guvern. durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani. Art. Art. durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările în cauză. Tineretului şi Sportului alocă anual. Art. (3) Finan area şcolilor doctorale se face pe bază de competi ie. conform regulamentului propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat şi în condi iile prezentei legi. în universită i sau în centre de cercetare de prestigiu. 151. Cercetării. precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. Doctoratul se poate desfăşura în limba română. la care participă şcolile doctorale din cadrul OUD sau IOSUD. cu aprobarea Senatului universitar. (3) În situa ii speciale. în limba minorită ilor na ionale sau într-o limbă de circula ie interna ională. 150. institu ia de învă ământ superior organizatoare de doctorat poate angaja. în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. (2) În domeniile de studii reglementate la nivel european.(1) Durata programului de studii universitare de doctorat este de regulă de 3 ani. pe baza unui acord scris între institu iile organizatoare implicate. granturi doctorale. b) un program individual de cercetare ştiin ifică sau crea ie artistică. (2) În contextul politicilor de asigurare a mobilită ii universitare. prin hotărâre a Guvernului. (5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice. se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde: a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate. individual sau în cadrul şcolii doctorale. 152. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale şi costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. în condi ii stabilite prin regulamentul institu ional propriu de organizare şi desfăşurare a doctoratului. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiin ifică desfăşurate în ară sau străinătate. specialişti din străinătate care de in dreptul legal de a conduce doctorat. la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile . caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ară. Durata acestor studii se prelungeşte în consecin ă cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate .

în limita a 4-6 ore didactice pe săptămână. Tineretului şi Sportului. la asigurările pentru şomaj. a dosarului cu activitatea ştiin ifică a specialistului. studentul-doctorand de la forma de învă ământ de zi beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi de asisten ă medicală gratuită. cu respectarea drepturilor şi obliga iilor ce revin salariatului şi cu plata contribu iilor datorate. acest drept se dobândeşte fie printr-o conven ie interna ională de recunoaştere reciprocă. Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a universită ilor pentru care acest drept se dobândeşte automat. Cercetării. numit în continuare CNATDCU. Studentul-doctorand Art. (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat constituie perioadă asimilată. 156. înaintat de institu ia angajatoare. 155. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Activită ile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legisla ia în vigoare. (2) Pe toată durata activită ii. Art.Confedera ia Elve iană acest drept se dobândeşte automat ca urmare a recunoaşterii şi a echivalării academice. acest drept se poate ob ine astfel: a) Ministerul Educa iei. potrivit legii. (1) Pot fi conducători de doctorat: profesorii universitari. doctorandul are calitatea de student-doctorand. UOD sau IOSUD eliberează o adeverin ă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat la forma de învă ământ cu frecven ă . cadre didactice şi de cercetare abilitate sau cercetători ştiin ifici abilita i. Pentru ările din afara UE. fără plata contribu iilor la asigurările sociale de stat. intrând sub inciden a codului muncii. fie prin evaluarea de către Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. Admiterea Art. (2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată de CNATDCU profesorilor universitari sau cercetătorilor ştiin ifici gradul I. (3) Studentul-doctorand poate desfăşura activită i didactice. conform legii pensiilor. la asigurările pentru şomaj. Cercetării. (2) După sus inerea tezei de doctorat. academicienii sau cercetătorii ştiin ifici principal gradul I. în conformitate cu standardele na ionale elaborate de Ministerul 60 . cu titlul de doctor ob inut în domeniul fundamental de ştiin e respectiv sau înrudit. la asigurările sociale de stat. Conducătorul de doctorat Art. 154. potrivit contractului de studii de doctorat. 153. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. pentru stabilirea stagiului de cotizare. contribu ii la asigurările sociale. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. b) Pentru universită ile care nu sunt cuprinse în lista stabilită de către Ministerul Educa iei. în această perioadă. (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat. cu excep ia cazului în care doctorandul realizează venituri pentru care plăteşte. Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolven ii studiilor universitare de master sau a studiilor echivalate cu acestea.

după evaluarea pozitivă a tuturor referen ilor. (5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerin ele prevăzute în programul de cercetare ştiin ifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Foarte bine” . într-o UOD sau în institu ii de cercetare sau de produc ie care formează parteneriate sau consor ii în cadrul unei IOSUD. (1) Conducătorul de doctorat îşi desfăşoară activitatea didactică şi de cercetare în institu ia de învă ământ superior care l-a propus. după caz. Teza de doctorat Art. (3) Teza de doctorat se sus ine în şedin ă publică în fa a comisiei de doctorat. afla i în diverse stadii ale studiilor de doctorat.Educa iei. (3) Un cadru didactic şi de cercetare abilitat sau un cercetător ştiin ific abilitat.doctoranzi numai în domeniul pentru care a ob inut conducerea de doctorat. (4) În cadrul aceleiaşi institu ii care organizează doctorat. (2) Comisia de sus inere a tezei de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea UOD. conducătorul de doctorat şi 3 referen i oficiali din ară sau din străinătate. „Bine”. conducătorii de doctorat vor fi remunera i în conformitate cu legisla ia în vigoare. ca reprezentant al UOD sau IOSUD. (2) Un conducător de doctorat îşi poate desfăşura activitatea la o singură institu ie care organizează studii doctorale. Tineretului şi Sportului. după validarea tezei de doctorat de către Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. „Bine” sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat (4) Pe baza sus inerii publice a tezei de doctorat. (6) În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel pu in func ia didactică de conferen iar universitar sau de cercetător ştiin ific principal gradul II. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Foarte bine”. Ea este alcătuită din cel pu in 5 membri: preşedintele. 158. un conducător de doctorat poate îndruma studen i . Cercetării. Art. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel pu in 2 îşi desfăşoară activitatea în afara UOD sau IOSUD respective. pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel na ional şi interna ional. Cercetării. comisia de doctorat va preciza elementele de con inut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă sus inere publică a tezei. În domeniul fundamental Arte. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului Educa iei. (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerin elor stabilite de institu iile organizatoare de doctorat prin regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi în concordan ă cu reglementările în vigoare la nivel na ional. 157. teza de doctorat va fi înso ită de înregistrarea pe suport digital a crea iei artistice originale 61 . „Satisfăcător” şi "Nesatisfăcător". propunere care se înaintează spre validare CNATDCU. Sus inerea tezei de doctorat poate avea loc în prezen a a cel pu in 4 din cei 5 membri ai comisiei de doctorat. Un conducător de doctorat poate îndruma maximum 8 doctoranzi. Tineretului şi Sportului. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate.

la propunerea CNATDCU.(8) În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat. în mod expres. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiin ific. Programele postdoctorale Art. 161. 162. domeniul profesional al doctoratului. Diplomelor şi Certificatelor Universitare în termen de 1 an de la data primei invalidări . poate lua următoarele măsuri: a) retragerea calită ii de conducător de doctorat . Art. (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională. Art. UOD sau IOSUD primeşte din partea Ministerului Educa iei. (3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional. întocmite. Tineretului şi Sportului. Ministerul Educa iei. (2) Redobândirea dreptului OUD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de doctorat se poate ob ine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al Consiliului Na ional de Atestare a Titlurilor. 4. (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte „diplomă de doctor”.S. corespunzându-i acronimul Dr. b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continuă. conform procedurilor stabilite prin ordin de ministru. redactată în baza observa iilor CNATDCU. Tineretului şi Sportului. b) retragerea dreptului OUD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi doctoranzi pe o perioadă de până la trei ani. În diploma care certifică ob inerea şi de inerea titlului de doctor se men ionează. după caz. Cercetării. se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor în ştiin e. Tineretului şi Sportului. pe baza unor rapoarte externe de evaluare. de ARACIS. Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansată.159. corespunzându-i acronimul Dr. Cercetării. de Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. Cercetării.P. Cercetării. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. în cea care certifică ob inerea şi de inerea titlul de doctor într-un domeniu profesional se men ionează. pe baza unui raport de evaluare internă ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor într-un domeniu profesional. (2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiin ific. 160. (4) UOD sau IOSUD şi conducătorul de doctorat sunt evalua i o dată la 5 ani. de CNCSIS sau de Consiliul de Etică şi Management al Ministerului Educa iei. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Tineretului şi Sportului (3) Redobândirea calită ii de conducător de doctorat se poate ob ine la propunerea OUD sau IOSUD. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă Consiliului Na ional de Atestare a Titlurilor. în mod expres. ARACIS şi CNCSIS şi cu aprobarea Ministerului Educa iei. ORGANIZAREA ÎNVĂ ĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Art. Tineretului şi Sportului o motiva ie scrisă de invalidare. (1) Programele postdoctorale: 62 . Cercetării. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condi ii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educa iei.

Programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă Art. cercetătorul postdoctoral va primi un atestat de cercetare. la seral sau la distan ă. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională. (4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finan are din alte surse. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Organizarea şi func ionarea învă ământului superior medical Învă ământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară Art. în cadrul IOSUD. e) se desfăşoară în cadrul UOD sau IOSUD pe baza planului de cercetare al UOD sau IOSUD propus de cercetătorul postdoctoral şi aprobat de institu ia gazdă. 163.a) sunt programe destinate persoanelor care au finalizat studiile universitare de doctorat ştiin ific cu frecven ă la zi şi au ob inut o diplomă de doctor într-un domeniu al ştiin ei cu cel mult cinci ani înainte de admiterea într-un program postdoctoral de cercetare. persoana angajată este încadrată pe pozi ia de cercetător ştiin ific principal gradul III cu contract de muncă pe perioadă determinată . în conformitate cu legisla ia în vigoare. d) se pot finan a de către institu ii publice sau de către operatori economici. (2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională ale institu iilor acreditate se desfăşoară pe baza unui Regulament propriu de organizare şi desfăşurare. (2) Institu iile de învă ământ superior acreditate să organizeze programe de studii universitare de doctorat pot organiza. aprobat de Senatul institu iei şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. b) asigură cercetătorului postdoctoral cadrul institu ional pentru dezvoltarea cercetărilor. institu ia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competen elor profesionale specifice programului . (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolven i care au cel pu in studii universitare cu diplomă de licen ă sau echivalentă. pot utiliza Sistemul European de Credite Transferabile şi se finalizează cu un examen final de certificare a competen elor profesionale asimilate de cursan i pe parcursul programului. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de UOD sau IOSUD. Organizarea şi func ionarea învă ământului superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară (1) Învă ământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară se desfăşoară cu respectarea reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană şi anume: 63 . 5. (3) Programele postuniversitare se pot organiza în forma cu frecven ă la zi. (4) În perioada programului de cercetare postdoctorală. programe postdoctorale . 164. cu frecven ă redusă. c) au o durată de minimum un an. (5) La finalizarea programului postuniversitar. (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă toate acele institu ii de învă ământ superior care au acreditate cel pu in programe de studii universitare de licen ă în domeniul ştiin ific şi profesional respectiv.

specializare. centre de cercetare şi altele asemenea. medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani. laboratoare de cercetare etc. (7)Institu iile de învă ământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate şi medicină veterinară pot să-şi constituie un patrimoniu din structuri sanitare ca bază de învă ământ şi ca pol de competitivitate şi excelen ă . iar studiile avansate din cadrul şcolii doctorale totalizează 60 de credite. clinicile universitare sau structuri proprii autorizate (centre de diagnostic.spitale. în func ie de gradul universitar. (b)fiecare an universitar are câte 60 de credite de studiu transferabile în sistemul European (ECTS). în interes reciproc. 64 . c)studiile universitare de masterat au între 60 şi 120 credite transferabile ECTS. (3) Durata doctoratului pentru absolven ii învă ământului superior medical uman. ciclul II . pentru minimum de 5500 de ore de activitate teoretică şi practică la programele de studii Medicină. (d)studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite transferabile ECTS. în alte state membre ale Uniunii Europene. ciclul 3 . Cercetării.). Studiile de reziden iat se organizează numai în Universită ile de Medicină şi Farmacie acreditate. (6) La selec ia şi promovarea personalului didactic universitar din institu iile de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experien a profesională medicală dovedită. în baza unor criterii de calitate.(a) 6 ani de studii. 4 ani pentru minimum 4600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asisten ă Medicală Generală şi Moaşe şi de 3 ani pentru alte programe de studii de licen ă din domeniul sănătate. (4) Institu iile de învă ământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate şi medicină veterinară şi institu iile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii.studii universitare de masterat.inovare. şi misiunea de a asigura asisten a medicală în parteneriat cu spitalele. Universită ile de Medicină şi Farmacie se constituie ca centre metodologice pentru unită ile sanitare din jude ele incluse în teritoriul arondat. privind infrastructura. precum şi institu iile de învă ământ superior din domeniul medicină veterinară au. Aceste structuri se pot asocia.studii universitare de licen ă. Teritoriul arondat acestor institu ii de învă ământ superior se stabileşte prin ordin comun al Ministerului Educa iei. clinici. pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în re eaua Ministerului Sănătă ii pot accede doar persoane care au ob inut. 240 de credite pentru programele cu o durată a studiilor de licen ă de 4 ani. pot desfăşura activită i sanitare şi pot încheia contracte de finan are cu toate institu iile publice sau private ce func ionează legal în România.studii universitare de doctorat. titlurile în specialitatea postului de medic rezident sau medic specialist. precum şi de formare şi dezvoltare profesională: de reziden iat. fie prin asocieri cu institu ii private. perfec ionare. centre de cercetare. (5) Universită ile de Medicină şi Farmacie. 300 de credite pentru programul Farmacie cu o durată a studiilor de licen ă de 5 ani şi 360 de credite pentru programele Medicină. pe lângă componentele preponderente educa ionale şi de cercetare –dezvoltare . pot organiza forme de învă ământ prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul 1 . educa ie medicală continuă. fie prin transfer din domeniul public. (2)Institu iile de învă ământ superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară autorizate provizoriu/acreditate. În învă ământul superior din domeniul sănătate. prin concurs. 5 ani pentru programul de studii Farmacie. pentru ciclul I sunt totalizate 180 credite pentru programele cu o durată a studiilor de licen ă de 3 ani. în statele apar inând Spa iului Economic European şi în Confedera ia Elve iană. pentru asigurarea unor condi ii optime de activitate. Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătă ii. pe baza criteriilor de calitate. Medicină Dentară şi Medicină Veterinară. echipamentele medicale şi accesul la informa ie medicală. Medicină Dentară şi Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licen ă de 6 ani.

Şeful de clinică poate fi numit şef de sec ie/şef de laborator. (17) Clinicile universitare se pot constitui în centre de cercetare în domeniul sănătate. cercetării. la propunerea institu iei de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate. (15) Medicii şi farmaciştii cu func ie didactică din clinicile universitare. farmaceutică. Cercetării. la propunerea institu iei de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate. Tineretului şi Sportului. asisten ă medicală şi cercetare ştiin ifică este condusă de şeful clinicii. Clinicile universitare sunt sec ii clinice din spitale publice sau private în care sunt organizate departamente universitare. În domeniul medicină veterinară. întreaga activitate de învă ământ. (9) Învă ământul superior şi postuniversitar din domeniul sănătate se desfăşoară în unită i sanitare publice sau private. (16) Spa iile şi dotările din unită ile sanitare publice sunt folosite pentru învă ământ superior şi postuniversitar de stat din domeniul sănătate. laboratoare. cu aprobarea ministrului sănătă ii. Institu iile de învă ământ superior particular care au programe de studii din domeniul sănătate încheie contracte de închiriere cu unită ile sanitare publice. aprobat de Senatul universitar şi numit prin decizia rectorului. activitatea de învă ământ este sus inută de o singură institu ie de învă ământ superior de profil. Şeful clinicii universitare stabileşte nivelul de dotare corespunzător desfăşurării activită ilor didactice şi de cercetare. primesc din partea unită ii sanitare în care îşi desfăşoară activitatea integrată clinic o indemniza ie de activitate clinică reprezentând echivalentul a cel pu in unei jumătă i de normă corespunzătoare gradului profesional în care sunt confirma i prin ordin al ministrului sănătă ii. medico-dentare şi farmaceutice pentru re eaua de asisten ă medicală. acreditate de institu iile de învă ământ superior de profil. şeful clinicii veterinare este propus de Consiliul facultă ii. (19) Admiterea la reziden iat se face numai prin concurs na ional organizat de Ministerul Sănătă ii şi Ministerul Educa iei. tineretului şi sportului şi al ministrului sănătă ii. Într-o clinică universitară. pe baza hotărârii Senatului universită ii. la propunerea Senatului universită ii. Medicii veterinari cu func ie didactică din clinicile veterinare. cercetării. (11) Clinicile universitare se înfiin ează. centre de diagnostic şi tratament. (13) Într-o clinică universitară. în sec ii cu paturi. institute. respectiv. sub forma de funda ii. în laboratoare şi în cabinete. fără plată. (12) Desfiin area unei clinici universitare se poate face numai prin ordin comun al ministrului sănătă ii şi al ministrului educa iei. salaria i ai institu iei de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate. primesc din partea unită ii sanitare veterinare în care îşi desfăşoară activitatea integrată clinic o indemniza ie de activitate clinică reprezentând echivalentul a cel mult 50% din salariul corespunzător postului didactic pe care sunt încadra i ca titulari. tineretului şi sportului. (10) Învă ământul superior farmaceutic se desfăşoară în clinici. (14) Pozi ia de şef de clinică se ocupă de către cadrele didactice universitare cu cel mai înalt grad universitar. respectiv conferen iar universitar sau profesor universitar. prin ordin al ministrului sănătă ii.(8) În învă ământul superior din domeniul sănătate nu se pot transforma în credite echivalate si transfera studii ob inute în învă ământul postliceal. salaria i ai institu iei de învă ământ superior din domeniul medicină veterinară. medicină dentară şi farmacie care asigură pregătirea necesară ob inerii uneia dintre specialită ile cuprinse în Nomenclatorul specialită ilor medicale. prin ordin comun al ministrului educa iei. Admiterea la reziden iat a 65 . (18) Reziden iatul reprezintă forma specifică de învă ământ postuniversitar pentru absolven ii licen ia i ai programelor de studii medicină. farmacii publice sau de spital şi în unită i de cercetare şi/sau produc ie de medicamente. pentru activitatea de asisten ă medicală.

Cercetării. ordine comune cu Ministerul Sănătă ii şi ANVSVSA. Cercetării. în mod gratuit. Acreditarea se face pe baza unor criterii stabilite de către Asocia ia Universită ilor de Medicină şi Farmacie şi promovate prin ordin al ministrului educa iei. (21) Universită ile de Medicină şi Farmacie acreditează. Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătă ii. (23) Procesul de formare în reziden iat se desfăşoară în clinici universitare de stat sau private. spa ii de cazare pentru medicii reziden i. de ordine publică şi de securitate na ională este învă ământ public. Comisia de examen este stabilită de către institu ia de învă ământ superior. şi cuprinde: învă ământ universitar pentru formarea ofi erilor. (20) Medicii reziden i care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în institu ii de învă ământ superior din domeniul sănătate continuă formarea în reziden iat şi sunt retribui i pentru ambele activită i. precum şi personal din unită i medicale şi farmaceutice. 166. ordin al Ministrului Educa iei. ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂ ĂMÂNTUL DE INFORMA II. institu ia de învă ământ superior în care rezidentul a desfăşurat minimum 60% dintre activită ile de pregătire în specialitate eliberează rezidentului diploma de specialist în specialitatea în care a promovat examenul. (1) Învă ământul superior militar. 66 . (24) În cadrul institu iilor de învă ământ superior care organizează programe de pregătire în reziden iat se constituie un departament de pregătire în reziden iat. cu avizul colegiilor profesionale. în limita prevederilor stabilite de ordinul comun al Ministerului Educa iei. departamentul este subordonat conducerii universită ii. parte integrantă a sistemului na ional de învă ământ. specialitate cuprinsă în Nomenclatorul specialită ilor medicale. (2) Institu iile de învă ământ superior militar. pe perioada detaşării pentru formare profesională. de informa ii. precum şi specializările/programele de studii din cadrul acestora. pentru desfăşurarea activită ilor practice de reziden iat. 6. ofi erilor de poli ie şi a altor specialişti. Art.cadrelor didactice din învă ământul superior din domeniul sănătate se face în aceleaşi condi ii ca pentru orice absolvent al învă ământul superior din domeniul sănătate. după caz. medico-dentare şi farmaceutice pentru re eaua de asisten ă medicală. în teritoriul arondat. de ordine publică şi de securitate na ională din cadrul sistemului na ional de învă ământ. tineretului şi sportului. precum şi învă ământ postuniversitar. Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activită ilor din acest domeniu va fi realizată prin hotărâre de guvern. cercetării. După promovarea examenului de specialist. (25)Reziden iatul se finalizează printr-un examen care cuprinde probe teoretice şi practice organizat de către institu ia de învă ământ superior în care rezidentul a desfăşurat minimum 60% dintre activită ile de pregătire în specialitate. de informa ii. unită i medicale şi farmaceutice. DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NA IONALĂ Organizare şi func ionare Art. Tineretului şi Sportului şi. În Universită ile de Medicină şi Farmacie. (22) Administra ia jude eană şi locală din teritoriul arondat are obliga ia de a pune la dispozi ia institu iilor de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate. 165. se supun reglementărilor referitoare la asigurarea calită ii inclusiv celor legate de autorizare şi acreditare în acelaşi condi ii cu institu iile de învă ământ superior civil.

posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare cu durata de 3 sau 4 ani. de ordine şi de securitate publică are şi comandant. autorizarea şi acreditarea institu iilor de învă ământ. de informa ii. informa iilor. (2) Structurile şi func iile de conducere ale institu iilor de învă ământ militar. de doctorat eliberate de institu iile de învă ământ superior militar.168. de informa ii. în condi iile legii. finalizarea studiilor. Ministerul Administra iei şi Internelor.(3) Structura organizatorică. de masterat. acesta ocupă func ia în conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Na ionale. Ministerul Justi iei. derularea programelor de studii. Serviciului Român de Informa ii şi al altor institu ii cu atribu ii în domeniul apărării. admiterea la studii. de informa ii. de ordine şi de securitate publică sunt aceleaşi ca cele din institu iile civile de învă ământ superior. de ordine publică şi de securitate na ională. se supun procedurilor şi condi iilor aplicabile institu iilor de învă ământ superior civil. (5) Pentru învă ământul superior militar. regulamente şi instruc iuni proprii. ordinii publice şi securită ii na ionale pot emite ordine. pentru ob inerea diplomei de licen ă în profiluri şi specializări similare sau apropiate armei/specialită ii militare. potrivit specificului fiecărei arme. în condi iile legii. de ordine publică şi de securitate na ională se stabilesc. în rezervă sau în retragere. precum şi titlurile ştiin ifice ob inute dau dreptul de inătorilor legali. în condi iile legii. Administra iei şi Internelor. Ministerele Apărării Na ionale. de informa ii. de informa ii. Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării. nivel şi formă de organizare a învă ământului. (1) Managementul institu iilor din învă ământul superior militar. indiferent de gradul militar al candidatului ales. Func iile de rector şi de comandant se pot cumula. Managementul şi finan area institu iilor Art. (4) Formele de organizare a învă ământului. de ordine publică şi de securitate na ională se face în condi iile legii. de ordine publică şi de securitate na ională. ordinii publice şi securită ii na ional (7) Diplomele de licen ă. Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării. după trecerea în rezervă. de Ministerul Apărării Na ionale. informa iilor. de informa ii.167. Resurse umane Art. Participarea ofi erilor în activitate la învă ământul de zi se reglementează prin ordin al conducătorilor institu iilor din domeniile apărării. să ocupe func ii echivalente cu cele ale absolven ilor institu iilor civile de învă ământ. (3)În situa ia în care institu ia de învă ământ superior militar. programele de studii. după caz. informa iilor. după caz. Finan area institu iilor din învă ământul superior militar. ordinii publice şi securită ii na ionale. ordinii publice şi siguran ei na ionale. de ordine publică şi de securitate na ională. pot să-şi completeze studiile în învă ământul superior civil. în învă ământul superior militar. specializări. (6) Ofi erii în activitate. cifrele anuale de şcolarizare. criteriile de selec ionare a candida ilor pentru învă ământul superior militar. 67 . Ministerului Administra iei şi Internelor. Ocuparea func iilor de conducere se face în aceleaşi condi ii ca în institu iile civile de învă ământ superior. cu profil apropiat şi de acelaşi nivel. oferta de şcolarizare care con ine profilurile. de ordine publică şi de securitate na ională se realizează în aceleaşi condi ii ca în institu iile civile de învă ământ superior. Justi iei. de informa ii.

Art. de ordine publică şi securitate na ională. delegată de ordonatorul de credite. laboratoare sau centre de cercetare ale universită ii. (2) Cuantumul regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finan ator sau de autoritatea contractantă şi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora. de informa ii. (2)Institu iile de învă ământ superior militar. (2) Universită ile au obliga ia să creeze structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activită ilor de cercetare.. în cadrul aceleiaşi institu ii de învă ământ superior. de informa ii. Titularul grantului răspunde public. în limita granturilor şi a contractelor de cercetare.170.172. 7.171. 68 . de ordine publică şi de securitate na ională au acelaşi statut ca cele din institu iile civile de învă ământ superior. Aceste activită i se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului financiar intern. conform contractului cu autoritatea contractantă. (1) La sfârşitul fiecărui an bugetar. Cercetării. Tineretului şi Sportului. de ordine publică şi securitate na ională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru institu iile civile de învă ământ superior.(1) Func iile didactice şi de cercetare din învă ământul superior militar. au dreptul să-şi continue activitatea didactică. în condi iile legii. Aceste structuri deservesc şi răspund optim cerin elor personalului implicat în cercetare. dezvoltare. acesta asigură un avans de până la 90% din valoarea grantului din momentul semnării contractului de finan are. în realizarea achizi iilor publice şi a gestionării resurselor umane necesare derulării grantului. de ordine publică şi de securitate na ională se ocupă şi se eliberează în aceleaşi condi ii ca şi cele din institu iile civile de învă ământ superior. de autonomie şi de responsabilitate personală. Via a universitară din institu iile de învă ământ superior militar. adaptate mediului militar. de ordine şi de securitate publică se bucură de principiul autonomiei universitare. inovare şi crea ie artistică din universită i se organizează şi func ionează pe baza legisla iei româneşti şi europene în domeniu. 169. prin Autoritatea Na ională de Cercetare Ştiin ifică. pensionate pentru limită de vârstă şi vechime integrală ca militari. Art. de informa ii. (1) Activitatea de cercetare. ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞI CREA IE UNIVERSITARĂ Art. (3) Cadrele didactice militare titulare. dispune. (2) Mobilitatea interinstitu ională a personalului de cercetare după principiul grantul urmează cercetătorul – este garantată prin lege. de informa ii. (3) Personalul implicat în activită i de cercetare în institute. de informa ii. conducerea universită ii va prezenta Senatului un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi la modul în care aceasta a fost cheltuit. de modul de gestionare a grantului. Via a universitară Art. Pentru diferen ă universită ile pot avansa fonduri din venituri proprii. (1) Pentru granturile gestionate de Ministerul Educa iei. Cadrele didactice şi de cercetare din învă ământul superior militar.

c) universită i de cercetare avansată şi educa ie. (6) Statul finan ează programele de excelen ă în orice categorie de universită i. (5) Finan area din surse publice se va face diferen iat pe categorii de universită i şi în func ie de pozi ia în ierarhie a programelor de studii. Sunt finan ate din fonduri publice: programe de licen ă în universită ile men ionate la alin. 69 . Art. CNCSIS. pentru creşterea vizibilită ii interna ionale şi pentru concentrarea resurselor. (1) Asigurarea calită ii învă ământului superior şi a cercetării universitare este o atribu ie fundamentală a Ministerului Educa iei. master şi licen ă în universită ile men ionate la alin. alte agen ii înscrise în Registrul European al Agen iilor de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Consiliul de Etică şi Management Universitar.175. (2) Universită ile acreditate la data adoptării acestei legi pot demara proceduri pentru constituirea de consor ii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorb ie.c). lit. (2) Institu iile de învă ământ superior care refuză să facă publice datele solicitate de Ministerul Educa iei. Art. (1) Pentru promovarea calită ii şi creşterea eficien ei sistemului de învă ământ superior. CNATDCU şi de un organism interna ional selectat pe bază de competi ie.b.a). (3) Studen ii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calită ii. prin organismele abilitate. încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sanc ionate conform legii. Cercetării. (1) Pentru asigurarea calită ii în învă ământul superior. universită ile publice şi private pot: a) să se constituie în consor ii universitare. Cercetării. pe baza evaluării programelor de studii şi a capacită ilor institu ionale. În realizarea acestei atribu ii. Tineretului şi Sportului.(4).(4). Tineretului şi Sportului. Cercetării. Cercetării. conform legisla iei în vigoare. PROMOVAREA CERCETARE CALITĂ II ÎN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI Art. Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. realizează evaluarea programelor de studii şi evaluarea institu ională a universită ilor. Tineretului şi Sportului şi este realizată de către un consor iu format din: ARACIS. Tineretului şi Sportului colaborează cu Agen ia Română de Asigurare a Calită ii (ARACIS).174. Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. (4) Universită ile se clasifică. în 3 categorii: a) universită i preponderent de educa ie. programe de licen ă şi master în universită ile men ionate la alin. lit. Ministerul Educa iei. Cercetării.173. (2) Metodologia de ierarhizare a programelor de studii şi de clasificare a universită ilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului în maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi (3) Aplicarea metodologiei de ierarhizare şi clasificare intră în răspunderea Ministerului Educa iei. precum şi cu Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior.) şi programe de doctorat.8. b) universită i de educa ie şi cercetare ştiin ifică şi de crea ie artistică. lit.(4). b) să fuzioneze într-o singură institu ie de învă ământ superior cu personalitate juridică.

Formele de sprijin pentru cadrele didactice. Rezultatele evaluării se fac publice pentru informarea beneficiarilor de educa ie şi transparen ă institu ională. Cercetării. Tineretului şi Sportului. în maximum 12 luni de intrarea în vigoare a prezentei legi. b) granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări. PROMOVAREA UNIVERSITĂ II CENTRATE PE STUDENT 70 . Cercetării. evaluarea internă şi clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performan ă în cercetare. Guvernul României înfiin ează Institutul de Studii Avansate din România. având ca obiectiv principal sus inerea elitelor româneşti din ară şi din diaspora. c) aprobarea unor rute educa ionale flexibile. 9. astfel încât să valorifice la nivel superior atât talentul. (2) Senatul universitar. Rezultatele evaluării şi clasificării se fac publice. în vreun fel. Fondul de dezvoltare institu ională se adreseaza celor mai bune institutii de învatamânt superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde interna ionale. care permit accelerarea parcursului de studii universitare. Art. conform unei metodologii cadru elaborate de Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior şi aprobate prin ordin de ministru. b)Universită ilor publice li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea institu ională din bugetul alocat MECTS. d) crearea de instrumente şi mecanisme de sus inere a inser iei lor profesionale în ară. 178. Tineretului şi Sportului sau a universită ilor.176. fără a prejudicia. Statul încurajează excelen a în institu iile de învă ământ superior prin pârghii financiare specifice.(3) În cazul universită ilor publice. în baza evaluării interne. studen ii şi cercetătorii cu performan e excep ionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universită i din ară sau din străinătate. Tineretului şi Sportului va ini ia o lege de comasare prin fuziune a universită ilor. 179. existente în prezenta lege: a) un procent minim de 30% din finan area de bază se acordă universită ilor publice pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Na ional al Finan ării Învă ământului Superior şi aprobate de Ministerul Educa iei. acordate pe bază de competi ie. studen ii. inclusiv teze de doctorat. Art. poate dispune reorganizarea sau desfiin area departamentelor sau institutelor neperformante. (5) Evaluarea programelor de studii şi a institu iilor de învă ământ superior se face periodic la ini iativa Ministerului Educa iei. (4) Fuziunea prin comasare sau absorb ia prin fuziune se va face în jurul institu iilor din categoria universită ilor de cercetare avansată şi educa ie şi inând cont de proximitatea geografică. 177. la propunerea rectorului. Ministerul Educa iei. Cercetării. cât şi achizi iile realizate prin formare. Sprijinirea excelen ei individuale Art. Art. (1) Fiecare universitate are obliga ia să realizeze. Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare institu ională se aprobă prin hotărâre a Guvernului. la intervale de maximum 5 ani.

(1) Se constituie Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România (RMUR).Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului va elabora un Regulament de alocare a codului matricol individual. şi a admiterii într-un program de studii pentru licen ă. încalcă răspunderea lor publică şi sunt sanc ionate in conformitate cu prevederile prezentei legi. aprobată conform conform prezentei legi. (1) O institu ie de învă ământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii numai acel număr de studen i pentru care sunt asigurate condi ii optime de calitate academică şi . master sau doctorat. respectiv artistice sau sportive. 71 . (6) Fiecare institu ie de învă ământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. Orice subven ie financiară sau bursă din fonduri publice se acordă. cu cel pu in 6 luni înainte de sus inerea concursului de admitere. instituită de Ministerul Educa iei. (2) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunită i universitare numai în urma admiterii şi a înmatriculării sale într-o institu ie de învă ământ superior. Registrele matricole ale universită ilor devin parte a RMUR. Art. Tineretului şi Sportului elaborează anual o metodologie cadru privind organizarea admiterii în institu iile de învă ământ superior publice şi private din România. (3) În urma admiterii într-un program de studii.180. indiferent de institu iile de învă ământ care le oferă. precum şi con inutul informa iilor care vor fi scrise în Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România. numai într-o singură institu ie de învă ământ superior. Cercetării.182. pentru un singur program de studii. (4) Universită ile care admit în programele lor de studii mai mul i studen i decât capacitatea de şcolarizare. între student şi universitate se încheie un contract în care se specifică drepturile şi obliga iile păr ilor. Registrul Matricol Unic al Universită ilor Art. Cercetării. (2) Ministerul Educa iei. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol este o infrac iune sanc ionată conform legii. (1) Studen ii sunt considera i parteneri ai institu iilor de învă ământ superior şi membri egali ai comunită ii academice. Cercetării. institu iile de învă ământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu (5) Ministerul Educa iei.181. (7) Condi iile de admitere trebuie făcute publice în fiecare an.Art. (3) O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent la cel mult două programe de studii. (3) Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România este document oficial protejat legal. ca o bază de date electronică în care sunt înregistra i to i studen ii din România din universită ile publice sau private acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu. (2) Oferta anuala de şcolarizare publică este făcută de către rectorul institu iei de învă ământ superior prin declara ie pe proprie răspundere. de via ă confortabilă a studen ilor în spa iul academic. conform normelor legale în vigoare. asigurându-se un control riguros al diplomelor. Prevederile acestui regulament sunt concordante în con inut cu metodologia cadru privind organizarea admiterii. cu respectarea capacita ii de şcolarizare stabilite prin evaluarea ARACIS. Înmatricularea studen ilor. (4) În vederea testării cunoştin elor şi a capacită ilor cognitive.

183. e)principiul transparen ei şi al accesului la informa ii. cont email. (5) Studen ii pot participa la ac iuni de voluntariat. Asocia iile studen ilor prezintă un raport anual privind respectarea codului. în conformitate cu prevederile legii. (2) Drepturile. publice sau particulare. cu federa iile na ionale studen eşti. (1) Studen ii au dreptul să înfiin eze. sunt organismele care exprimă interesele studen ilor din universită i. în dezvoltarea învă ământului superior. cenacluri. c)principiul participării la decizie. la nivelul diverselor forma ii. în baza căruia toate deciziile majore în cadrul institu iilor de învă ământ superior sunt luate cu participarea reprezentan ilor studen ilor. în baza căruia studen ii au dreptul de acces liber şi gratuit la informa ii care privesc propriul parcurs educa ional şi via a comunită ii academice din care fac parte. (3) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor şi obliga iilor studentului. pe baza registrelor existente în universită ile acreditate. în condi iile stabilite de Carta universitară. la nivelul fiecărei comunită i academice. d)principiul libertă ii de exprimare în baza căruia studen ii au dreptul să îşi exprime liber opiniile academice. consilierea în scopul orientării profesionale. cercuri. programe sau cicluri de studiu. registrele matricole ale universită ilor şi sistemele informatice aferente se vor elabora în termen de cel mult doi ani de la adoptarea prezentei legi. prin vot. forma ii artistice şi sportive. pentru care pot primi un număr de credite. (5) Baza de date electronică aferentă Registrului Matricol Unic înregistrează şi păstrează şi eviden a diplomelor universitare emise în România. (4) Ministerul Educa iei. libertă ile şi obliga iile studen ilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obliga iilor studentului. orice discriminare directă sau indirectă fa ă de student este interzisă. Cercetării. reprezentan i legitimi ai intereselor studen ilor. consilierea psihologică. Cercetării. în raport cu institu iile statutului. în institu iile de învă ământ superior. Art. ateliere. cluburi. legal constituite. propus de asocia iile studen eşti şi adoptat de Ministerul Educa iei. legal constituite. care va fi făcut public . publica ii. şi se va consulta permanent cu acestea. (1) Principiile care reglementează activitatea studen ilor în cadrul comunită ii universitare sunt: a)principiul nediscriminării: în baza căruia to i studen ii beneficiază de egalitate în tratament din partea institu iei de învă ământ superior. în afara orelor de curs. seminar sau laboratoare. acces la baza de date specifice domeniului şi la cea referitoare la situa ia şcolară personală. Tineretului şi Sportului va colabora. în cadrul institu iei de învă ământ în care studiază. b)principiul dreptului la asisten ă şi la servicii complementare în învă ământul superior exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice. atât în cadrul facultă ilor cât şi al universită ii şi implicit sunt. 72 .184.(4) Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România. Tineretului şi Sportului prin Ordin de ministru. Art. (3) Federa iile na ionale studen eşti. de drept. conform legii (2) Studen ii aleşi în mod democratic.

Tineretului şi Sportului. se acoperă din veniturile proprii ale institu iilor de învă ământ respective şi din subven ii de la buget cu această destina ie.187. Studen ii orfani sau proveni i din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. (2) În timpul anului şcolar. Aceste burse se ob in prin concurs organizat la nivel na ional. cazare şi transport. (1) Studen ii beneficiază de asisten ă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unită i spitaliceşti de stat. (10) La concursurile pentru ob inerea burselor prevăzute la alin. (3) care se desfăşoară pe teritoriul României. (3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. conform normelor stabilite de Ministerul Educa iei. (3) Agentia de Credite si Burse de Studii. (9) pot participa studen ii şi absolven ii institu iilor de învă ământ superior publice şi cei ai institu iilor de învă ământ superior particular acreditate. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finan are. Cercetării. în limita bugetelor aprobate. cel pu in un loc pentru studii gratuite absolven ilor cu diplomă de bacalaureat proveni i din centrele de plasament. studen ii beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun. (9) Ministerul Educa iei. 73 . (11) Cheltuielile de între inere a internatelor. (8) Statutul de student cu taxă se modifică în condi iile stabilite de Senatul universitar. cultural-artistice şi sportive – precum şi cele pentru studen ii capabili de performan e sunt finan ate de la bugetul statului. (4) Studen ii cetă eni români din afara grani elor ării. (12) Institu iile de învă ământ superior publice asigură. (1)Studentii beneficiaza de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. (2) Absolven ii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scuti i de plata a 75% din împrumut. în situa iile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv. va propune reglementari corespunzatoare in vederea acordarii creditelor. (6) Activită ile extracurriculare–ştiin ifice.185. bursieri ai statului român. pentru efectuarea practicii comasate a studen ilor. Tineretului şi Sportului. Art. opera. (6) se aplică şi în cazul taberelor de crea ie.Art. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor. Tineretului şi Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. film la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. spectacole de teatru. a căminelor şi a cantinelor universită ilor.in conditiile legii in vigoare prin Agentia de Credite si Burse de Studii. (5) Institu iile de învă ământ superior au dreptul de a acorda. 186. concerte. cheltuielile de masă. în limita resurselor financiare proprii. tehnice. sportive şi de odihnă ale studen ilor. Cercetării. această parte fiind preluată de stat. în afara cifrei de şcolarizare aprobate. (7) Prevederile alin. în condi iile stabilite de Senatul universitar. Cercetării. Art. feroviar şi naval. pe perioada prevăzută în planurile de învă ământ. garantate de stat. transportul intern auto.

un număr de burse pentru şcolarizarea studen ilor străini. (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi din 25% reprezentan i ai studen ilor. în baza autonomiei. pe cote parte de 74 . prodecanii. (3) La nivelul departamentului. indiferent dacă sunt publice sau private. direct şi secret al conducătorilor de doctorat. Directorul Institutului de studii universitare de doctorat este asimilat func iei de prorector.189. direct şi secret de către studen ii facultă ii. 122 (2. conform regulamentului liniei sau sec iei reglementat în art. la nivelul departamentelor. la nivelul facultă ii. la nivelul universită ii. Reprezentan ii fiecărei facultă i în Senat. (6) În procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi func iilor de conducere la nivelul universită ii. şeful de departament şi consiliul departamentului se stabilesc prin votul universal. (4) La nivelul facultă ii. b) directorul Institutului de studii doctorale. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din facultate. c) Consiliul facultă ii. 10. cu excep ia cazului în care decanul provine de la sec ia sau linia de studiu cu predare în limba minorită ii na ionale respective. La concurs pot participa persoane din cadrul universită ii sau din orice facultate de profil din ară sau străinătate care. cel pu in unul dintre prodecani se propune de către departamentul sec iei sau liniei de predare într-o limbă a minorită ilor na ionale constituită la nivelul facultă ii. la nivelul universită ii.) a prezentei legi. (5)Consiliul de conducere al şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal. departamente. d) Consiliul departamentului. Art. pot dispune integral de veniturile ob inute din şcolarizarea studen ilor străini. Reprezentan ii cadrelor didactice şi de cercetare sunt aleşi prin votul universal. al facultă ilor şi departamentelor trebuie să se respecte principiul reprezentativită ii pe facultă i. d) şeful de departament. b) decanii sunt selecta i prin concurs public organizat de către noul rector al universită ii. programe de studii. la nivelul universită ii. d) În universită ile multilingve şi multiculturale. c) decanul. prin hotărâre de guvern. iar reprezentan ii studen ilor sunt aleşi prin vot universal. (2) Universită ile. (2) Func iile de conducere sunt următoarele: a) rectorul. au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultă ii are obliga ia de a aviza minimum 2 candida i.188 (1) Structurile de conducere în institu iile de învă ământ superior publice sau particulare sunt: a) Senatul universitar şi Consiliul de Administra ie. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi al cercetătorilor. stabilirea structurilor şi a func iilor de conducere se face după următoarea procedură: a) compozi ia Consiliului facultă ii este de maxim 75% cadre didactice şi de cercetare. minim 25% studen i. b) Consiliul de conducere al Institutului de studii doctorale. sec ii/linii de predare. pe baza audierii în plenul Consiliului facultă ii. c) decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector. CONDUCEREA UNIVERSITĂ ILOR Art. prorectorii.(1) Statul român va acorda anual. directorul general administrativ. Aceste burse vor fi atribuite doar acelor universită i şi programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate. după caz.

decanii şi directorul general administrativ formează Consiliul de Administra ie al universită ii. Cercetării. din membrii ai universită ii şi. Cercetării. conform regulamentului liniei sau sec iei reglementat în art. Art. Men inerea în func ie a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de sus inere executivă a planului managerial al noului rector. Senatul elaborează şi aprobă metodologia de avizare. în condi iile specificate prin contractul de management şi Carta universitară. (2) La concursul de ocupare a func iei de rector pot participa orice personalită i ştiin ifice sau academice din ară şi străinătate care. Rapoartele de monitorizare şi de control sunt prezentate periodic şi discutate în Senatul universitar. pe baza consultării Senatului. îşi numeşte prorectorii. diplome şi certificate. (3) a) Rectorul confirmat de ministru. selectat de către comisia de concurs stabilită de Senat. cu excep ia cazului în care rectorul provine de la sec ia sau linia de studiu cu predare în limba minorită ii na ionale respective. direct şi secret al cadrelor didactice şi cercetătorilor. drepturile şi obliga iile păr ilor contractuale. (6) Decanii sunt selecta i prin concurs public organizat de noul rector şi validat de Senat. în cazul în care constată încălcarea legisla iei în vigoare sau a contractului institu ional şi se poate adresa Senatului. stând la baza rezolu iilor Senatului. (2) Rectorul poate fi demis de către Senatul universitar. După emiterea ordinului de confirmare. (1) Rectorul universită ii publice sau private confirmat încheie un contract institu ional cu Ministrul Educa iei. (5) Rectorul confirmat de ministru încheie cu Senatul universită ii un contract de management. (4) Senatul stabileşte o comisie de selec ie şi de recrutare a rectorului formată. De asemenea. prorectorii. cuprinzând criteriile şi indicatorii de performan ă managerială. (3) Ministrul Educa iei. înscrisuri. sunt stabili i prin vot universal. (2) Senatul îşi alege. Tineretului şi Sportului poate revoca rectorul prin ordin. un preşedinte care conduce şedin ele Senatului şi reprezintă Senatul în raporturile cu rectorul. (7) Rectorul. Art. acte financiar/contabile. pe baza audierii în plenul Senatului universitar. b) În universită ile multilingve şi multiculturale cel pu in unul dintre prorectori se propune de către departamentul sec iei sau liniei de predare într-o limbă a minorită ilor na ionale.reprezentare stipulate în Carta universitară. 75 . Tineretului şi Sportului. din personalită i ştiin ifice şi academice din afara universită ii. pentru desemnarea unui nou rector. respectiv studen ilor. au ob inut avizul de participare la concurs din partea acestuia. rectorul poate semna acte oficiale. (2). din ară şi din străinătate. conforme cu legisla ia în vigoare. (4) Rectorul. prin vot secret. Această comisie con ine minimum 12 membri. 191. în propor ie de 50%. în baza unei metodologii aprobate de Senat. este confirmat prin Ordin de ministru. alin. Senatul are obliga ia de a aviza minimum doi candida i. conform prezentei legi. 125. de selec ie şi de recrutare a rectorului. (1) Rectorul se stabileşte pe baza unui concurs public. în propor ie de 50%. (3) Senatul stabileşte comisii de specialitate prin care monitorizează şi controlează activitatea rectorului şi a Consiliului de Administra ie. 190.

d) aprobă. la propunerea rectorului. raportul referitor la: starea generală a universită ii. b) elaborează şi adoptă Carta universită ii. j) controlează activitatea rectorului şi a Consiliului de Administra ie prin comisii specializate. astfel încât să se asigure eficien a decizională şi reprezentativitatea comunită ii academice. 192. d) propune spre aprobare Senatului structura şi reglementările de func ionare ale universită ii. în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Rectorul este ordonatorul de credite al universită ii.Atribu iile Senatului. (1) Senatul universită ii reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul universită ii. c) aprobă planul strategic de dezvoltare institu ională şi planurile opera ionale. 76 . n) îndeplineşte alte atribu ii. m) aprobă. (3) Componen a şi mărimea Senatului este stabilită prin Carta universită ii. b) negociază şi semnează contractul institu ional cu Ministerul Educa iei. organizarea şi func ionarea universită ii. Tineretului şi Sportului. f) prezintă Senatului. sanc ionarea personalului cu performan e profesionale slabe. g) adoptă codul drepturilor şi obliga iilor studen ilor. e) aprobă proiectul de buget şi execu ia bugetară. c) încheie contractul de management cu Senatul universită ii. la cererea a cel pu in o treime dintre membrii Senatului. situa ia financiară şi inser ia absolven ilor pe pia a muncii. cu posibilitatea reînnoirii succesiv de maximum două ori. la propunerea rectorului. l) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană. rectorului. situa ia posturilor vacante şi ocupate. (6) Rectorul reprezintă legal universitatea în rela iile cu ter ii şi realizează conducerea executivă a universită ii. (5) Senatul poate fi convocat de rector. Cercetării. durata mandatului se reglementează prin Carta universitară. e) propune spre aprobare Senatului proiectul de buget şi raportul privind execu ia bugetară. g) conduce Consiliul de Administra ie. în luna aprilie a fiecărui an. Rectorul are următoarele atribu ii: a) realizează managementul şi conducerea operativă a universită ii. la propunerea rectorului şi cu respectarea legisla iei în vigoare. consiliului de administra ie. asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare. structura. conform Cartei. Pentru studen i. (4) Mandatul Senatului este de 4 ani. Senatul validează raportul mai sus men ionat. în baza unei metodologii proprii şi a legisla iei în vigoare. în baza contractului de management. f) elaborează şi aprobă: codul de asigurare a calită ii şi codul de etică universitară. (2) Atribu iile Senatului sunt următoarele: a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară. decanului şi şefului de departament Art. Aceste documente sunt publice. Durata mandatului unui membru al Senatului este de 4 ani. k) validează concursurile publice pentru func iile din Consiliul de Administra ie. i) încheie contractul de management cu rectorul. h) aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi func ionarea universită ii. .

de prodecan. (c) Aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice şi de cercetare. se procedează la alegeri par iale.193. d) îndeplineşte alte atribu ii. organizarea şi func ionarea facultă ii. conducerea operativă a universită ii şi aplică deciziile strategice ale senatului. (d) Avizează propunerile de programe noi de studii şi formuleaza propuneri către senat de terminare a acelor programe de studii care nu se mai încadrează in misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si financiar. de decan. precum şi de selec ia. (2) În cazul eliberării unui loc în func iile de conducere. (f) Propune senatului strategii ale universitatii pe termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale universitatii. statele de func ii. de director de departament sau de unitate de cercetare. de managementul financiar. (1) Func iile de conducere de rector. microproduc ie nu se cumulează. b) aprobă programele de studii gestionate de facultate. (11) Şeful de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. el este ajutat de Consiliul departamentului. (e) Aproba participarea universitatii la proiecte cu valori financiare mai mari de 500. Art. formarea. în conformitate cu contractul de management. Decanul prezintă anual un raport Consiliului facultă ii privind starea facultă ii. motivarea şi încetarea rela iilor contractuale de muncă ale personalului din departament. de prorector. Decanul conduce şedin ele Consiliului facultă ii şi aplică hotărârile rectorului. (4) Atribu iile şi competen ele structurilor şi ale func iilor de conducere din învă ământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a institu iei. (9) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultă ii. sub conducerea rectorului. c) controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultă ii. Şeful de departament răspunde de planurile de învă ământ. Hotărârile senatelor 77 . Consiliul facultă ii are următoarele atribu ii: a) aprobă. în cazul şefului de departament sau se organizează concurs public. 000 lei. (3) Numărul de prorectori şi de prodecani din institu iile de învă ământ superior se stabileşte prin Carta universită ii. (12) Consiliul de administra ie asigură. consiliul de administra ie: (a) Stabileşte în termeni opera ionali bugetul institu ional. potrivit cartei.h) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de senat. potrivit legii. managementul cercetării şi al calită ii. conform Cartei. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani.000 lei si cheltuielile mai mari de 500. angajarea. cu posibilitatea reînnoirii conform prevederilor Cartei universită ii. Consiliului de Administra ie şi Senatului. stabilite prin Cartă sau aprobate de Senat şi în conformitate cu legisla ia în vigoare. la propunerea decanului. numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin carta universitară. structura. (b) Aprobă execu ia bugetară şi bilan ul anual. Carta universită ii şi legisla ia în vigoare. În exercitarea acestei func ii. asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultă ii. evaluarea periodică. (8) Atribu iile prorectorilor. Atribu iile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei şi cu legisla ia în vigoare (10) Consiliul facultă ii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultă ii. proiectare. De asemenea. în termen de maximum 3 luni.

(2) Persoanele care exercită o func ie de conducere sau de demnitate publică au postul rezervat în sistemul educa ional. de către rector. b) elaborează reglementările de organizare şi func ionare a sistemului de învă ământul superior. un sistem de indicatori statistici de referin ă pentru învă ământul superior. Cercetării. (2) Ministerul Educa iei. pe perioada îndeplinirii mandatului de demnitar. Guvernului. ocuparea oricărei func ii de conducere din universitate este interzisă. Tineretului şi Sportului. cercetarea universitară. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul institu iei. Tineretului şi Sportului. (3) Persoanele care ocupă o func ie de demnitate publică nu pot exercita niciuna dintre func iile de conducere din cadrul universită ii. (5) Structura administrativă a universită ii este condusă de către un director administrativ şi este organizată pe direc ii. ale consiliilor facultă ilor şi ale departamentelor. (1) După împlinirea vârstei de pensionare.195. se iau cu votul majorită ii membrilor prezen i. Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. Consiliul Na ional pentru Finan area Învă ământului Superior. Tineretului şi Sportului. (1). în mod obligatoriu.universitare. Din comisie face parte. (1) Pentru monitorizarea eficien ei manageriale. 78 . (6) Unită ile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unită ilor respective. Cercetării.194. potrivit Cartei. ca parte a Ariei Europene a Învă ământului Superior. se va stabili. dacă numărul lor reprezintă cel pu in 2/3 din numărul total al membrilor.Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior. etica universitară şi asigurarea calită ii în învă ământul superior.şi va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. managementul financiar. Tineretului şi Sportului are următoarele atribu ii principale: a) propune politicile şi strategiile na ionale pentru învă ământul superior. (1) Statul îşi exercită atribu iile în domeniul învă ământului superior prin intermediul Parlamentului. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educa iei. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de institu ia de învă ământ superior. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi Agen ia de Calificări şi Parteneriat cu Mediul Economic . prin consultarea Agen iei Române de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior şi a celor interesa i . Validarea concursului se face de către Senatul universitar. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. un reprezentant al Ministerului Educa iei. c) controlează direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind organizarea şi func ionarea învă ământului superior. Cercetării.196. Raportul anual privind starea învă ământului superior se bazează pe indicatorii men iona i la alin. Cercetării. cultural şi profesional extern. Ministerului Educa iei. iar numirea pe post. (7) Prin Carta universitară. universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentan i ai mediului economic şi personalită i din mediul academic. a echită ii şi a relevan ei învă ământului superior pentru pia a muncii. Rolul statului în învă ământul superior Art. Art. corelat cu sistemele de indicatori statistici de referin ă la nivel european din domeniu.

e) controlează gestionarea Registrului Matricol Unic al Universită ilor din România. pentru constituirea Cadrului Na ional al Calificărilor din Învă ământul Superior. propus de MECTS şi alte institu ii abilitate. Consiliul Na ional al Bibliotecilor Universitare. Contractele dintre Ministerul Educa iei. Consiliul Na ional de Finan are a Învă ământului Superior. (3) Consiliul de Etică şi Management Universitar se pronun ă asupra litigiilor de etică universitară şi are ca principale atribu ii: a) monitorizarea realizării eticii universitare la nivelul sistemului de învă ământ superior. numit Secretariatul Consiliilor Na ionale pentru Învă ământul Superior. (2) Consiliul Na ional pentru Calificări Universitare reuneşte reprezentan i ai universită ilor. În realizarea misiunii sale. g) elaborează proiectul de buget pentru învă ământul superior.198 (1) Consiliul Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior are ca atribu ii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învă ământului superior şi prognoza evolu iei acestuia în raport cu dinamica pie ei muncii. Consiliile beneficiază de logistică şi de un secretariat propriu. Tineretului şi Sportului şi Consilii sunt gestionate prin Secretariatul Consiliilor Na ionale. Acest raport se face public. (1) se înfiin ează prin ordin al Ministrului Educa iei. Ministerul Educa iei. (3) Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior (ARACIS) sau alte institu ii abilitate îşi realizează atribu iile precizate în Legea Asigurării Calită ii. Bugetele acestora se constituite pe bază contractuală cu Ministerul Educa iei. Consiliul este sus inut de Autoritatea Na ională pentru de Calificări (ANC). Cercetării. Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior. ai asocia iilor profesionale şi ai angajatorilor. (3) Pentru îndeplinirea atribu iilor cu care sunt învestite. (1) Pentru exercitarea atribu iilor sale. ca parte a bugetului educa iei si bugetului cercetării. Actuala Unitate Executivă pentru Finan area Învă ământului Superior şi a Cercetării Ştiin ifice Universitare (UEFISCSU) devine Secretariatul Consiliilor Na ionale. Art. Art. diferen ierea universită ilor şi ierarhizarea programelor de studii ale acestora. Consiliul Na ional pentru Calificări Universitare şi Consiliul de Etică şi Management Universitar. Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. f) organizează recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii. Tineretului şi Sportului constituie registre de exper i şi se sprijină pe organisme consultative. Cercetării. h) verifică şi gestionează sistemul na ional de indicatori şi bazele de date corespunzătoare pentru monitorizarea şi prognozarea evolu iei acestuia în raport cu pia a muncii. Tineretului şi Sportului şi din alte surse legal constituite. i) sus ine realizarea de studii şi de cercetări asupra învă ământului superior. care are personalitate juridică şi este ordonator de credite.d) realizează evaluarea periodică. Cercetării. b) auditarea comisiilor de etică din universită i şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Tineretului şi Sportului şi func ionează în baza unor regulamente proprii aprobate prin ordin al ministrului. (2) Organismele specializate men ionate la alin. Cercetării. la nivel na ional. alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior.197. 79 .

c) Constatarea încălcării de către o institu ie de învă ământ superior a obliga iilor prevăzute în prezenta lege. Art.199. (1) Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor, Certificatelor şi Calificărilor Universitare (CNATDCU) are următoarele atribu ii: a) propune, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, o metodologie de atestare a titlurilor, a diplomelor, a certificatelor şi a calificărilor universitare şi de auditare a universită ilor cu referire la un set de criterii minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de către universită i a titlurilor didactice din învă ământul superior, metodologia fiind adoptată prin hotărâre a Guvernului; b) verifică anual, la solicitarea Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă, modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universită i. Raportul de verificare institu ională este prezentat ministrului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, specificând concluzii bazate pe date şi documente. În cazul în care se constată, în urma verificării, că o universitate nu a respectat criteriile minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de titluri universitare, titlurile respective sunt anulate prin ordin al ministrului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, iar universitatea este sanc ionată conform legisla iei în vigoare; c) prezintă un raport anual către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind resursa umană pentru activită ile didactice şi de cercetare din învă ământul superior. Acest raport se face public; d) stabileşte criteriile de acordare a titlului de conducător de doctorat şi acordă titlul de conducător de doctorat. e)Alte atribu ii stabilite prin lege. (2) Consiliul Na ional de Finan are a Învă ământului Superior (CNFIS) are următoarele atribu ii principale: a) propune metodologia de finantare a universitatilor si stabileste costul mediu per strudent echivalent pe cicluri si domenii de studii; b) verifică periodic, la solicitarea Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă, realizarea proiectelor de dezvoltare institu ională şi eficien a gestionării fondurilor publice de către universită i şi face propuneri pentru finan area complementară a universită ilor pe bază de proiecte institu ionale; c) prezintă anual Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un raport privind starea finan ării învă ământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport se face public. (3) Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior (CNCSIS) are următoarele atribu ii principale: a) stabileşte standardele, criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiin ifică din învă ământul superior, aprobate prin ordin de ministru; b) auditează periodic, la solicitarea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă, cercetarea ştiin ifică universitară; c) gestionează programe de cercetare şi procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finan are competitivă; d) prezintă anual Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un raport privind starea cercetării ştiin ifice în învă ământul superior şi performan ele universită ilor. Raportul se face public.
80

(4) Consiliul Na ional al Bibliotecilor Universitare are în atribu ii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică şi coordonarea sistemului de biblioteci din învă ământul superior. Art.200. (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului îşi realizează atribu iile în domeniul cercetării prin Autoritatea Na ională de Cercetare Ştiin ifică, conform legii. (2) În exercitarea atribu iilor sale, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu Consiliul Na ional al Rectorilor şi, după caz, cu autorită i şi asocia ii profesionale şi ştiin ifice na ionale şi interna ionale reprezentative, federa ii sindicale la nivel de ramură şi federa ii studen eşti legal constituite la nivel na ional. (3) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă, anual, Consiliului Na ional al Rectorilor un grant pentru gestionarea activită ii curente şi pentru plata cotiza iilor la organismele europene în care este această autoritate membră.

11.

FINAN AREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂ ILOR

Art.201 (1) Învă ământul universitar public este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu taxă, în condi iile legii. (2) În învă ământul universitar public gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planurilor de învă ământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activită i neincluse în planul de învă ământ, conform metodologiei aprobate de Senatul universitar. (3) Finan area învă ământului superior public se asigură din fonduri publice, în concordan ă cu următoarele cerin e: a) considerarea dezvoltării învă ământului superior ca responsabilitate publică şi a învă ământului, în general, ca primă prioritate na ională; b) asigurarea calită ii învă ământului superior la nivelul standardelor din Spa iul European al Învă ământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetă eni ai unei societă i democratice bazate pe cunoaştere; c) profesionalizarea resurselor umane în concordan ă cu diversificarea pie ei muncii; d) dezvoltarea învă ământului superior şi a cercetării ştiin ifice şi crea iei artistice universitare pentru integrarea la vârf în via a ştiin ifică mondială. (4) Execu ia bugetară anuală a institu iilor de învă ământ superior este publică. (5) Finan area învă ământului superior public poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribu ia altor ministere, pentru acele institu ii de învă ământ superior care pregătesc specialişti în func ie de cerin ele ministerelor respective, precum şi din alte surse, inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe. (6) Toate resursele de finan are ale universită ilor publice sunt venituri proprii. (7) Statul poate sprijini învă ământul superior particular acreditat. (8) Institu iile de învă ământ superior publice, particulare şi confesionale pot primi dona ii din ară şi din străinătate, în conformitate cu legea. Art.202.
81

(1) Institutiile de învatamânt superior publice functioneaza ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri proprii si din alte surse, potrivit legii. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza de contract, pentru finantarea de baza, finantarea complementara si finanatarea suplimentara, realizarea de obiective de investitii, fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutional fonduri pentru incluziune, burse si protectia sociala a studentilor, precum si din venituri proprii, dobânzi, donatii, sponsorizari si taxe percepute în conditiile legii de la persoane fizice si juridice, române sau straine, si din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institutiile de învatamânt superior, în conditiile autonomiei universitare, în vederea realizarii obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învatamântului si cercetarii stiintifice universitare. (3) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului va asigura finantarea de baza pentru universitatile publice, pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, pe cicluri de studiu, per limbă de predare. Fondurile vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii, iar, în interiorul domeniului, prioritar celor mai bine plasate programe în ierarhia calitatii acestora. (4) Finan area de baza este multianuala, asigurându-se pe toata durata unui ciclu de studii. (5) Finan area complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului prin: a) subventii pentru cazare si masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica universitara; (6) Finantarea institutiilor de învatamânt superior de stat se face pe baza de contract încheiat între Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si institutia de învatamânt superior respectiva, dupa cum urmeaza: a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii; b) contract complementar pentru finantarea cercetarii stiintifice universitare, a reparatiilor capitale, a dotarilor si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa. Sumele aferente cercetarii stiintifice universitare, cuprinse în contractul complementar, se esaloneaza, prin exceptie de la alte reglementari, în rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective. c) Contractele institutionale si complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de MECTS si CNFIS. (7) Fondurile pentru burse şi protec ia socială a studen ilor se alocă în functie de numarul de studenti si doctoranzi de la învatamântul de zi, fara taxa de studii (8) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a acestora din finantarea suplimentara si fondul pentru incluziune, se stabileste prin hotarâre de guvern, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în termen de maximum sase luni de la promulgarea prezentei legi. (9) Rectorii, prin contractul institutional încheiat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele cele mai performante. Art.203.
82

(1) Universită ile publice sau private au patrimoniu propriu. taxe. conven ii sau hotărâri judecătoreşti. de folosin ă. Tineretului şi Sportului este împuternicit să emită certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universită ile publice pe baza documenta iei înaintate de acestea. (11) Patrimoniul universită ilor private se constituie din bunuri mobile şi imobile. Ministerul Educa iei. în condi iile legii. corporale şi necorporale. uzufruct. (12) Universită ile private sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului. bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului şi transmise în proprietate universită ilor publice. trec în proprietatea privată a statului.205. în condi iile legii (7) Universită ile publice au drept de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul lor la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cercetării. din veniturile ob inute din surse proprii. Patrimoniul acestora este proprietatea lor privată de care dispun în mod liber. rămase în urma lichidării. cu respectarea dispozi iilor dreptului comun. patrimoniul universită ii private înfiin ate prin lege revine fondatorilor. concesiune. servitute. în condi iile legii. precum şi alte drepturi reale ale universită ilor publice sunt supuse procedurii publicită ii imobiliare prevăzute de legisla ia specială în materie. comodat etc. echipamentele şi publica iile achizi ionate de universită i pentru activită ile de educa ie şi cercetare sunt scutite de TVA. după caz. bunurile aflate în proprietate. etc. 83 . (2) Drepturile pe care le au universită ile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale. (8) Dreptul de proprietate al universită ilor publice asupra bunurilor prevăzute la aliniatul precedent se exercită în condi iile prevăzute de Carta universitară. finan ări publice sau private. (4) Universită ile publice pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. precum şi doctoratele în co-tutelă cu universită i de prestigiu din străinătate beneficiază de finan are preferen ială. ori drept de administrare. fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea aloca iilor de la bugetul de stat pentru anul următor. cele care se desfăşoară în limbi de circula ie interna ională. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. în condi iile legii. (3) În patrimoniul universită ilor pot exista şi drepturi de crean ă izvorâte din contracte. (14) În cazul desfiin ării. de concesiune ori de închiriere. sponsorizări. Art. precum şi fondurile aferente cercetării ştiin ifice universitare şi veniturile extrabugetare. (2) Fondurile rămase la sfârşitul anului din execu ia bugetului prevăzut în contractul institu ional. (6) Prin hotărâre a Guvernului. (5) Drepturile subiective ale universită ilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare. (13) Patrimoniul universită ilor private constă din în patrimoniul ini ial al fondatorilor la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior. Art. drept de folosin ă dobândit prin închiriere. pe care îl gestionează conform legii.204. Toate materialele. dona ii. rămân la dispozi ia universită ilor şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al institu iei. (10) În cazul desfiin ării unei universită i publice.(1) Programele de studii de masterat şi doctorat în ştiin e şi tehnologii avansate. drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia (uz. aduse de fondator. superficie) potrivit dispozi iilor din codul civil.

(2) Personalul didactic. b) comer ul cu materiale obscene sau pornografice scrise. a corpului. func iilor de conducere. a unor activită i cu componen ă lubrică sau altele care implică exhibarea. Cercetării. de încetare a activită ii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar. Statutul reglementează: a) func iile. precum şi personalului din unită ile conexe învă ământului. (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învă ământ responsabile cu instruirea şi educa ia. (1) Încadrarea şi men inerea într-o func ie didactică sau didactică auxiliară. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condi iile de studii prevăzute de lege. de îndrumare şi de control. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. competen ele. (1) persoanele lipsite de acest drept. didactic auxiliar. c) condi iile şi modalită ile de ocupare a posturilor şi func iilor didactice. b) formarea ini ială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere. de îndrumare şi control. de îndrumare şi de control. de îndrumare şi de control. Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul Sănătă ii. o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea func iei. care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor. Cercetării. în mod similar. un nou examen medical complet. responsabilită ile. care se consideră nedreptă it. cum sunt: a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activită i comerciale în incinta unită ii de învă ământ sau în zona limitrofă. poate solicita o expertiză a capacită ii de muncă (3) Nu pot ocupa posturile men ionate la alin. de conducere sau de îndrumare şi de control în învă ământ persoanele care desfăşoară activită i incompatibile cu demnitatea func iei didactice. de acordare a distinc iilor. precum şi ale celui de conducere. Art.Art. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 84 . didactice auxiliare. d) criteriile de normare. (5) Nu pot ocupa posturile didactice. a func iilor de conducere. precum şi într-o func ie de conducere. Incompatibilită ile de ordin medical cu func ia didactică sunt stabilite prin protocol între Ministerul Educa iei. de aplicare a sanc iunilor. (4) În situa ii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală. pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. în public. în manieră obscenă. precum şi condi iile şi modalită ile de eliberare din aceste posturi şi func ii. cu acordul consiliului de administra ie. drepturile şi obliga iile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar. 206. c) practicarea. de îndrumare şi control. 207. TITLUL IV STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC 1. conducerea unită ii sau a institu iei de învă ământ poate solicita. 208. de îndrumare şi de control sunt condi ionate de prezentarea unui certificat medical. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educa iei. Aceeaşi prevedere se aplică. audio sau vizuale. Art. de conducere.

Cercetării. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educa iei. 211. realizată prin universită i. se aprobă de către Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului într-o institu ie publică beneficiază de burse de studiu finan ate de la bugetul de stat. 85 . Tineretului şi Sportului şi se acreditează conform legii. prin intermediul Agen iei Române pentru Asigurarea Calită ii în Învă ământul Superior sau a altor organisme abilitate.Formarea ini ială şi continuă. (1) Formarea ini ială pentru ocuparea func iilor didactice din învă ământul preuniversitar cuprinde: a) formarea ini ială. c) stagiul practic cu durata de un an şcolar. Tineretului şi Sportului. în cadrul unor programe acreditate potrivit legii. (1) Studen ii şi absolven ii de învă ământ superior care optează pentru profesiunea didactică. potrivit legii. Art. (3) Studen ii care frecventează cursurile masteratului didactic acreditat de Ministerul Educa iei. Cercetării. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. absolven ii studiilor de licen ă pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă ob inerea de competen e de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licen ă. (4) Cuantumul unei bursei acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare ini ială teoretică în specialitate a personalului didactic.(1) formarea personalului din educa ia antepreşcolară se realizează prin: a) licee pedagogice b) specializare în cadrul facultă ilor de educa ie (3) Pentru a ob ine altă specializare. Cercetării. Cariera didactică Art. sub coordonarea unui profesor mentor. 210. Cercetării. Ministerul Educa iei. b) masterat didactic cu durata de 2 ani. pe baza analizei nevoilor de formare din sistem. (1) În calitatea sa de principal finan ator. (2) Programele de studii ale masteratului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru func iile didactice. în specialitate. realizat într-o unitate de învă ământ. Art. 209. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. Cercetării. (6) Absolven ilor masteratului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în domeniul programului de licen ă. teoretică. (2) Programele de formare ini ială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educa iei. Cercetării. (7) Planurile de învă ământ ale studiilor de licen ă în specialitatea pedagogia învă ământului primar şi preşcolar se aprobă prin ordin al ministrului Educa iei. au obliga ia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani. Tineretului şi Sportului.

Tineretului şi Sportului. în mod corespunzător func iei didactice ocupate temporar. conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului şi cuprinde: a) etapa I. pentru perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată.componenta dedicată formării ini iale profesorilor .213. Cercetării. în condi ii stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. centre logopedice.centre de consiliere. 207 lit. care au promovat examenul de definitivare în învă ământ. (1) Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la art. (2)În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masteratului didactic se constituie o re ea permanentă de unită i de învă ământ. eliminatorie . b) etapa a II-a.Art. anterior sus inerii examenului. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. Art. precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legisla ia în vigoare. c) este condi ionată de ob inerea diplomei de licen ă şi a diplomei de masterat didactic. Cercetării. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. 86 .perioadă certificată prin documentul EUROPASS Mobilitate Art. b)prin repartizare de către inspectoratul şcolar jude ean pe posturile rămase neocupate în urma concursului. Tineretului şi Sportului. în baza unor acorduri–cadru încheiate între unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială şi inspectoratele şcolare. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă).este realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă într-o examinare scrisă. Cercetării. la decizia consiliului de administra ie din unitatea de învă ământ respectivă. finală . (2) pentru stabilirea condi iilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unită ile de învă ământ din re eaua men ionată la alin. (2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de 1 an şcolar li se aplică. 212. (4) Unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială pot realiza independent parteneriate cu institu ii ofertante de servicii în domeniu . 214. cluburi şi palate ale copiilor. pentru fiecare specialitate în parte. în condi iile reluării de fiecare dată. (2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învă ământul preuniversitar. evaluarea portofoliului profesional personal şi în sus inerea a cel pu in două inspec ii la clasă. toate prevederile prezentei legi. în condi iile legii. (4) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învă ământ pot participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen. Tineretului şi Sportului.este realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă în evaluarea activită ii profesionale la nivelul unită ii de învă ământ. organiza ii nonguvernamentale (5) Pregătirea practică din cadrul masteratului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene . (1) Ocuparea unei func ii didactice. a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. se realizează: a) prin concurs pe posturi/catedre vacante. (1) Examenul na ional de definitivare în învă ământ este organizat de Ministerul Educa iei.

(2) Evolu ia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. pentru fiecare specialitate în parte. într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de practică. Cercetării. bibliografia. cu un an mai devreme fa ă de perioada prevăzută de prezenta lege. cu statut de profesor debutant. cu abordări interdisciplinare şi de creativitate. Tineretului şi Sportului. (6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învă ământ. tematica. d) sus inerea lucrării metodico-ştiin ifice. eşalonate pe parcursul celor 4 ani. (6) În caz de nepromovare. care îndeplineşte condi iile de formare ini ială şi care a ob inut titlul ştiin ific de doctor în domeniul specialită ii pe care o predă sau în domeniul fundamental. pe baza unei inspec ii şcolare speciale. sub îndrumarea unui conducător ştiin ific stabilit de institu ia cu competen e în domeniu. conform metodologiei Ministerului Educa iei. pot fi repetate la un interval de cel pu in 2 ani şcolari. eşalonate pe parcursul celor 4 ani. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educa iei. pentru fiecare specialitate în parte. în condi iile prezentului articol. care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie educa ională. (5) Gradul didactic I se poate ob ine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel pu in 4 ani de la acordarea gradului didactic II. în condi iile legii. (4) Gradul didactic II se ob ine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel pu in 4 ani de la ob inerea definitivării în învă ământ. prin promovarea următoarelor probe: a) o inspec ie şcolară specială. precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru ob inerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei. c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiin ifice. pot fi angajate în sistemul na ional de învă ământ preuniversitar numai pe perioadă determinată. precedată de cel pu in două inspec ii şcolare curente. elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. precedată de cel pu in două inspec ii şcolare curente. prin promovarea următoarelor probe: a) un colocviu de admitere. Cercetării. b) o inspec ie şcolară specială. respectiv I. 87 . Tineretului şi Sportului. Cercetării. în fa a comisiei instituite. Cercetării. (1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evolu ia în carieră. 215. (7) Personalului didactic încadrat în învă ământul preuniversitar. (8) Personalul didactic care a ob inut definitivarea în învă ământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta. Tineretului şi Sportului. Cercetării. c) o probă orală de pedagogie. examene de certificare a diferitelor niveluri de competen ă. după caz. (3) Probele de examen. Art. toate apreciate cu calificativul maxim. Tineretului şi Sportului. examenele pentru ob inerea gradelor didactice II. b) un test din metodica specialită ii. respectiv gradul I. la examenele pentru gradul II.(5) Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învă ământ pot fi reluate. i se acordă gradul didactic I. Tineretului şi Sportului.

pe baza analizei de nevoi.emerit în sistemul de învă ământ preuniversitar. (1) Personalul didactic care a ob inut gradul didactic I. c) dobândirea sau dezvoltarea competen elor de conducere. (2) Unită ile şi institu iile de învă ământ preuniversitar. Tineretului şi Sportului.(9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialită i. Tineretului şi Sportului. (2) Persoana care dobândeşte titlul de profesor – emerit beneficiază de: a) angajare pe perioadă nedeterminată la unitatea de învă ământ. e) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor na ionale ini iate de Ministerul Educa iei. standarde de calitate şi competen e profesionale şi are următoarele finalită i generale: a) actualizarea şi dezvoltarea competen elor în domeniul de specializare corespunzător func iei didactice ocupate. Art. (4) Casele Corpului Didactic sunt centre de resurse şi asisten ă educa ională şi managerială pentru cadrele didactice şi didactice-auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă. precum şi în domeniul psiho-pedagogic şi metodic. prin sistemul de pregătire şi ob inere a gradelor didactice. Tineretului şi Sportului. acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. Art. metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educa iei. prin direc iile de specialitate. e) dobândirea unor competen e complementare prin care se extinde categoria de activită i ce pot fi prestate în activitatea curentă. (5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic. inclusiv prin conversie profesională. Cercetării. în conformitate cu strategiile şi politicile na ionale. (3) Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia. de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesiunea didactică. f) delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribu iilor acestora în teritoriu. 216. Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învă ământ preuniversitar. altele decât cele ocupate în baza formării ini iale. d) dobândirea de noi competen e. Cercetării. Cercetării. consilierea educa ională şi orientarea în carieră. asumarea de responsabilită i privind organizarea. b) ocuparea unui post prin transfer consim it de unită ile de învă ământ implicate c) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice. 217. pentru angaja ii proprii. prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi func ii didactice. b) dezvoltarea competen elor pentru evolu ia în cariera didactică. Cercetării. f) dezvoltarea şi extinderea competen elor transversale privind interac iunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic. cum ar fi predarea asistată de calculator. stabilesc obiectivele şi formarea continuă. de conducere. 88 . cu performan e deosebite în activitatea didactică şi managerială. predarea în limbi străine. (10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului Educa iei. (1) Ministerul Educa iei. Cercetării. poate dobândi titlul de profesor . de îndrumare şi de control. educa ia adul ilor şi altele. definitivarea în învă ământ şi gradele didactice II şi I ob inute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialită ile dobândite prin studii. d) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condi ii de medii egale.

Cercetării. Art. evaluarea şi finan area activită ilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului Educa iei. elaborat de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului. Func iile didactice sunt: 89 . la fiecare interval consecutiv de 5 ani. Tineretului şi Sportului înfiin ează corpul na ional de exper i în management educa ional. (1) Pentru personalul didactic. (2) Organizarea. Condi ii de ocupare Art.auxiliare. (4) Ob inerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice. Tineretului şi Sportului. inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul na ional. (6) Personalul didactic. constituit în urma selec iei. cu minim 60 de credite transferabile. de îndrumare şi control se realizează în func ie de evolu iile din domeniul educa iei şi formării profesionale. a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educa ional. (8) Evaluarea şi validarea achizi iilor dobândite de personalul didactic. precum şi în func ie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. (3) Pot ocupa func ii de conducere. Cercetării. astfel încât să acumuleze. de îndrumare şi de control. (2) Procedura şi criteriile de selec ie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului. Cercetării. (1) Ministerul Educa iei. minimum 90 de credite profesionale transferabile. de conducere. (5) Pe lângă una sau mai multe specializări. cadrele didactice pot dobândi competen e didactice pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licen ei. (3) Formarea continuă a personalului didactic. de conducere. Func iile didactice şi didactice . aprobată prin ordin al ministrului Educa iei. de conducere. recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile. Art. considerat de la data promovării examenului de definitivare în învă ământ. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă. (6) Descrierea competen elor men ionate. diferite de specializarea curentă. precum şi personalul de conducere. îndrumare şi control în unită ile de învă ământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. de conducere. se consideră formare continuă. formarea continuă este un drept şi o obliga ie. de îndrumare şi control. de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare. Tineretului şi Sportului. 219. precum şi a modalită ilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic. 220. desfăşurarea. prin programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului.conducerea şi îmbunătă irea performan ei strategice a grupurilor profesionale. 218. (7) Programele de conversie profesională intră în atribu iile institu iilor de învă ământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice. autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activită i şi altele. Cercetării. prin concurs.

Art. antrenor în baza finalizării studiilor medii pedagogice/postliceale sau a colegiilor universitare de institutori. b) absolvirea masteratului didactic cu durata de 2 ani. profesor-logoped.se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi. l) În centrele de documentare şi informare . profesor-asociat.profesor. profesor. j) pentru realizarea de activită i extraşcolare: profesor. respectiv profesor pentru învă ământul primar.sociolog. (1). h) în casele corpului didactic: profesor-metodist. (3) Absolven ilor liceelor pedagogice. în termen de cel mult 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. cu calificarea în psihopedagogie specială. în func ia didactică corespunzătoare studiilor. k) în unită ile de învă ământ. d) în învă ământul gimnazial şi liceal: profesor. maistru-instructor. i) în cluburile sportive şcolare: profesor. ai şcolilor postliceale pedagogice.(1) absolvirea unui curs specific de formare acreditat de Ministerul Educa iei. pentru asigurarea formării ini iale şi a inser iei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. profesor-psihopedagog. profesorpsiholog. profesor-logoped. care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit ciclul de licen ă.se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii. . învă ători/învă ătoare. psihologie sau pedagogie. f) în centrele şi cabinetele de asisten ă psiho-pedagogică: profesor-psiho-pedagog. li se consideră îndeplinită condi ia pentru ocuparea func iilor didactice de profesor pentru învă ământul preşcolar. (5) Pentru ocuparea func iilor didactice din învă ământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condi iile prevăzute la alin. sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condi ii minime de studii: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licen ă în profilul postului. c) în învă ământul primar: profesor pentru învă ământ primar . realizat într-o unitate de învă ământ. (1) Pentru ocuparea func iilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar. (2) Cadrele didactice care ocupă func ii de educatori/educatoare. Cercetării. psihopedagog. formator.profesor documentarist. 221.a) În educa ia antepreşcolară: educator-puericultor. (4) Pentru func ia de profesor mentor şi profesor formator – este necesară pe lângă îndeplinirea condi iilor prevăzute la alin. profesor de educa ie specială. institutori/institutoare. în institu iile cu program prelungit sau săptămânal. consilier şcolar. să finalizeze studiile universitare în profilul postului. au obliga ia ca. personalul didactic se normează pe ture. mentor de dezvoltare profesională. antrenor. b) în învă ământul preşcolar: profesor pentru învă ământ preşcolar – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii. psiholog. g) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped. în institu iile cu program prelungit sau săptămânal. personalul didactic se normează pe ture. ai colegiilor universitare de institutori sau a altor şcoli echivalente încadra i în învă ământul preşcolar şi primar. profesor-psiholog şcolar. logoped. e) în învă ământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant şi de sprijin. Tineretului şi Sportului sau titlul de profesor-emerit. iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educa ie 90 . profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut – se normează câte un post la fiecare grupă/clasă.

Cercetării. în palatele şi în cluburile copiilor. Tineretului şi Sportului. de lungă sau de scurtă durată.absolvirea liceului cu examen de bacalaureat. 222. a unei institu ii de învă ământ. în domeniu. în condi iile stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. b) pentru func ia de informatician . Tineretului şi Sportului. redactor. sec ia de biblioteconomie. 223. în profilul postului. cu examen de diplomă. g) pentru func ia de asistent social . e) pedagog şcolar. Pentru ocuparea func iilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condi ii de studii: a) pentru func ia de bibliotecar. pot ocupa func ia de bibliotecar. documentarist. j) secretar. c) laborant. Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. d) tehnician.specială. f) pentru func ia de instructor de educa ie extraşcolară – absolvirea cu diplomă a unei institu ii de învă ământ superior. 6) Pentru ocuparea func iei de antrenor în cluburile sportive şcolare. Pot ocupa func ia de bibliotecar. postliceal sau liceal cu diplomă. f) instructor de educa ie extraşcolară. de documentarist sau de redactor şi al i absolven i ai învă ământului superior. de profil. urmată de un curs de ini iere în domeniu. în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă. g) asistent social. de documentarist şi de redactor: absolvirea. a unei şcoli postliceale sau a liceului. e) pentru func ia de pedagog şcolar .absolvirea unei institu ii de învă ământ superior de profil. cu examen de diplomă. b) informatician. cu diplomă. i) mediator şcolar. cu examen de licen a sau de 91 . c) pentru func ia de laborant – absolvirea. de documentarist sau de redactor şi absolven i ai învă ământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei institu ii de învă ământ. cu specializarea în ramura de sport respectivă Art. k) administrator financiar (contabil) l) instructor-animator Art. a unei şcoli postliceale în specialitate sau a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru ob inerea certificatului de calificare profesională pentru această func ie. h) corepetitor. dacă au urmat un curs de ini iere în domeniu.absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului. în condi iile stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. sau a altor institu ii de învă ământ ai căror absolven i au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. pe perioadă determinată.absolvirea. a unei institu ii de învă ământ superior sau a unei unită i de învă ământ preuniversitar. d) tehnician. se cere absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori ori a unei institu ii de învă ământ postliceal sau superior de profil. Cercetării. a unei şcoli postliceale sau a liceului. sau a altor institu ii de învă ământ ai căror absolven i au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. sec ia de biblioteconomie. a unei institu ii de învă ământ superior.

ori a unui liceu de specialitate. cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învă ământului postliceal tehnician în activită i de secretariat. Cercetării. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. i) pentru func ia de mediator şcolar . h) pentru func ia de corepetitor . Forme de angajare a personalului didactic Art.absolvirea unei institu ii de învă ământ superior de profil. este autorizat ca. Tineretului şi Sportului. (3) În învă ământul preuniversitar public şi privat. statutul acestora: vacante. Familiei şi Protec iei Sociale. (6) Inspectoratul şcolar analizează. 224 (1) Ministerul Educa iei. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unită ile de învă ământ respective. cu posibilitatea prelungirii contractului. Cercetării.(3) constă în: a) probă practică sau inspec ie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialită ii la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă. 225. posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unită ii de învă ământ cu personalitate juridică conform unei metodologii cadru elaborate de Ministerul Educa iei. respectiv didactic auxiliare. Tineretului şi Sportului. Cercetării. j) pentru func ia de secretar . k) pentru func ia de administrator financiar . urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar.absolvirea unei institu ii de învă ământ superior respectiv a unui liceu. se reglementează de Ministerul Educa iei. sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de educatori puericultori. şi pe site-ul acestor institu ii cu cel pu in 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selec ie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre. corectează în colaborare cu unită ile de învă ământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. (8) Concursul prevăzut la alin. organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unită ii de învă ământ de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. (2) Norma didactică pentru noile func ii prevăzute la alin. sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal. (5) Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare. în func ie de dinamica învă ământului. Tineretului şi Sportului.absolvire. la propunerea directorului. Tineretului şi Sportului. contabil-şef Art. Tineretului şi Sportului. să stabilească şi să reglementeze noi func ii didactice. rezervate. în colaborare cu Ministerul Muncii. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. precum şi condi iile şi modalită ile de ocupare a acestora. 92 . Cercetării.absolvirea cu diplomă de licen ă cu specializarea asisten ă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic.îndeplinirea condi iilor prevăzute de legisla ia în vigoare pentru func ia de contabil. respectiv în plata cu ora. Cercetării. b) prezentarea unui curriculum vitae şi interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unită ii de învă ământ sau al consor iilor şcolare se face în baza normativelor în vigoare privind forma iunile de studiu. recunoscut de Ministerul Educa iei. specializarea mediator şcolar. de lungă sau de scurtă durată. (1) În unită ile de învă ământ sau în consor iile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de un an şcolar. (1). în condi iile legii.

inspectoratului şcolar. (12) În învă ământul particular. individual. aceşti candida i promovează examenul pentru definitivarea în învă ământ. cu aprobarea consiliului de administra ie. face parte. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul/consiliile de administra ie ale unită ii/unită ilor de învă ământ care organizează concursul. un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. stabilit în condi iile alin. (11) În învă ământul preuniversitar. (17) Inspectoratul şcolar centralizează la nivel jude ean posturile didactice şi orele rămase neocupate. (19) Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă prin plata cu ora până la sfârşitul anului şcolar sau până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. precum şi situa ia posturilor didactice şi a orelor rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. consiliul de administra ie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată. respectiv până la revenirea titularului pe post. directorul unită ii de învă ământ încheie contract individul de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar jude ean. organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor. (16) Directorii unită ilor de învă ământ comunică în scris inspectoratului şcolar situa ia angajării pe posturi didactice a candida ilor valida i după concurs. (14) Pentru candida ii care nu au dobândit definitivarea în învă ământ. care vor fi repartizate în ordine: a) cadrelor didactice titulare într-o unitate de învă ământ pentru completarea normei didactice. a candida ilor participan i la concurs şi nerepartiza i. b)profesorilor debutan i afla i în stagiul practic. în condi iile metodologiei. comisiile sunt validate de consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ. profesori debutan i. 93 . şi au ocupat prin concurs validat. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice. în consor ii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau jude ean.(1). iar la unită ile de învă ământ private de către persoana juridică finan atoare. în condi iile metodologiei. (15) Pentru candida ii care au ocupat prin concurs validat. în situa ia în care postul rămâne rezervat. un post didactic rezervat. (18) Reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului participă cu statut de observatori la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. În situa ia în care. c) candida ilor rămaşi nerepartiza i după concursul organizat la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. şi au ocupat prin concurs validat. în condi iile metodologiei. directorul unită ii de învă ământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult 1 an şcolar. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. conform statutului acestor posturi didactice şi catedre. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ un post didactic vacant. în scris. În situa ia în care concursul se organizează în consor ii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau jude ean. (10) Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. (20) Eliberarea din func ie a personalului didactic în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face de către directorul unită ii.(9) Unită ile de învă ământ. (13) Candida ii care au dobândit definitivarea în învă ământ . validarea concursurilor şi angajarea pe post se face de către conducerea unită ii de învă ământ particular şi se comunică. Directorul unită ii de învă ământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.profesori cu drept de practică.

(1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat. alte func ii stabilite prin hotărâre a Guvernului. a Parlamentului. pe bază de contract. viceprimar. (4) Func iile de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar sunt: a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar. (3) Func iile de conducere din unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora. (2) Func iile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct.Art. alese în Parlament. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste func ii. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. (1)-(6) se consideră vechime în învă ământ. al Preşedin iei. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare. Cercetării. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. interuniversitare sau interinstitu ionale. conform prevederilor legale. cu rezervarea postului pe perioada respectiva. i se rezervă postul didactic. Tineretului şi Sportului: inspector general. ca urmare a unor acorduri. primar. a inspectoratului şcolar. (1) Cadrele didactice titulare. cercetare. de tineret şi sport. 226. precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în func ii de specialitate specifice la comisiile şi agen iile din subordinea Preşedin iei. de îndrumare şi de control în sistemul de învă ământ. al Guvernului şi în Ministerul Educa iei. 94 . prin reglementări ale Ministerului Educa iei. dacă sunt cadre didactice. activitate artistică sau sportivă. subprefect. cu contract pe perioadă nedeterminată. după caz. Cercetării. cu aprobarea unită ii de învă ământ sau. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plata pe timp de un an şcolar. o data la 10 ani. de cultură. cu contract pe perioadă nedeterminată. conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de munca la nivel de ramură. (2) Prevederile alin. 227. Cercetării. (4) De prevederile alin. cu rezervarea postului. de îndrumare şi de control Art. precum şi cadrelor didactice trecute în func ii de conducere. Tineretului şi Sportului. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude ean. precum şi înso itorii acestora. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părin ii sau sus inătorii legali. b) la Ministerul Educa iei. Cercetării. (7) Perioada de rezervare a postului didactic. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din învă ământ au dreptul de rezervare postului. conven ii guvernamentale. (1) Func iile de conducere din unită ile de învă ământ sunt: director şi director adjunct. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. Tineretului şi Sportului . care îndeplinesc func ia de prefect. numite în Guvern sau care îndeplinesc func ii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului.(1) se aplică şi cadrelor didactice titulare. Tineretului şi Sportului. în condi iile alin. Func iile de conducere. a Guvernului sau a Ministerului Educa iei. inspector principal de specialitate. (6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activită ii didactice. cel care lucrează în organisme interna ionale.

directorul şi directorul adjunct încheie contract de performan ă cu primarul unită ii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învă ământ. (4) Directorul încheie un contract de performan ă cu primarul. Cercetării. În ambele situa ii realizarea unui audit din partea inspectoratului şcolar jude ean este obligatorie. (3) În urma promovării concursului. cu acordul păr ilor. 229. 230. Tineretului şi Sportului. Din comisie fac parte. în baza unui concurs public. în urma evaluării performan elor manageriale. respectiv director adjunct al unită ii de învă ământ preuniversitar. conducerea interimară este preluată de către directorul adjunct sau un cadru didactic membru în Consiliul de Administra ie. (1) Func ia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public. Tineretului şi Sportului. Cercetării. (3) Consiliul de administra ie validează rezultatele concursului de ocupare a func iilor de director. în func ie de unită ile aflate în subordine. obligatoriu. precum şi un reprezentant al consiliului local. conform subordonării acestora. respectiv jude ean. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. (6) In condi iile vacantării func iei de director. Cercetării. un reprezentant al inspectoratului şcolar. Cercetării. Cercetării. (5) Directorul unită ii de învă ământ poate fi eliberat din func ie: a) prin decizia consiliului de administra ie cu votul a 2/3 dintre membri.Art. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. doar dacă se constată neîndeplinirea contractului de performan ă încheiat cu aceste consilii. Art. Metodologia-cadru a contractului de performan ă este stabilită prin ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. Contractul de management poate fi prelungit. Tineretului şi Sportului. generali adjunc i şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul Educa iei. (1) Inspectorii şcolari generali. (4) Directorul şi directorul adjunct din unită i de învă ământ preuniversitar nu pot avea func ii de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. (2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea func iei de director şi director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului Educa iei. respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în func ia de director. care devine automat şi ordonator de credite. b) prin decizia consiliului local. Cercetării. Cercetării. în urma unui concurs public. cadre didactice. Tineretului şi Sportului. de către cadre didactice membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. Art. Directorul încheie contract de 95 . generali adjunc i şi directorii caselor corpului didactic sunt numi i de ministrul Educa iei. acesta se consideră aprobat tacit. (1) Consiliul de administra ie stabileşte componen a comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director. (2) Inspectorii şcolari generali. reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei. (3) Directorii unită ilor destinate activită ilor extraşcolare sunt numi i de către inspectorul şcolar general sau de către ministrul Educa iei. respectiv jude ean în cazul liceelor. 228. (2) Concursul pentru ocuparea func iilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învă ământ. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul jude ean nu se pronun ă asupra contractului de performan ă. respectiv director adjunct. până la organizarea unui nou concurs.

Contractul de management poate fi prelungit. 232. numită prin ordin al ministrului Educa iei. Cercetării. cu competen e în domeniu. cu acordul păr ilor. posturile corespunzătoare func iilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu. 96 . b) calită i dovedite în activitatea didactică şi în func ii de conducere. în calitate de preşedinte. Cercetării. (1) Ministerul Educa iei. (5) Eventualele contesta ii la hotărârile comisiei prevăzute la alin. care îndeplinesc criteriile de competen ă profesională. Tineretului şi Sportului este alcătuită din 5 membri. de către cadre didactice titulare. (4) În comisiile de concurs participă. (3) Comisia ministerială pentru ocuparea func iilor de inspector şcolar general. Art. respectiv inspectoratele şcolare vacantează. în sistemul na ional de învă ământ. iii)un director din Ministerul Educa iei. în condi iile legii. în urma evaluării performan elor manageriale. anterioare. e) interviu în fa a unei comisii de concurs. privind managementul educa ional şi deontologia profesională. Tineretului şi Sportului. (3) Func iile de îndrumare şi de control din Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. ii) doi inspectori şcolari generali din teritoriu.(3) se adresează ministrului Educa iei. b) Pentru func ia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic: i) secretarul de stat pentru învă ământul preuniversitar. inspector şcolar general adjunct şi director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului Educa iei. ii) trei inspectori şcolari generali din teritoriu. Cercetării. dintre care: a) Pentru func ia de inspector şcolar general: i) secretarul de stat pentru învă ământul preuniversitar. 231. în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. conform subordonării acestora. Cercetării. (2) Func iile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă prin concurs de cadre didactice din cadrul corpului na ional de exper i. Tineretului şi Sportului. cu diplomă de licen ă. cu statut de observator. de îndrumare şi de control. (2) Concursul pentru ocuparea func iilor de inspector şcolar general. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instan a de judecată competentă. cu cel pu in 30 de zile înainte de organizarea concursului. Cercetării. d) calificativul foarte bine ob inut în ultimii 5 ani. Cercetării. (1) Func iile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa corpului didactic se ocupă. iv) un director din Ministerul Educa iei. managerială şi de prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. prin concurs. de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. iii) inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul. în calitate de preşedinte. membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. Art. Tineretului şi Sportului se ocupă prin concurs. cu competen e în domeniu.management cu inspectorul şcolar general sau cu ministrul Educa iei. Tineretului şi Sportului. Cercetării. reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. Cercetării.

se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă. unde nu se pot constitui clase separate. în func iile de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare se face de către inspectorul şcolar general. conform planurilor-cadru de învă ământ. Cercetării. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a func iilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar este formată din: inspectorul şcolar general . Cercetării. constând din asisten ă la ore.în calitate de preşedinte. Aceasta se aprobă în consiliul de administra ie. b) inspec ie specială la clasă. un reprezentant al Ministerului Educa iei. (3) Norma didactică de predare-învă are-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activită ilor prevăzute la alin. şcoala după şcoală. stabilit de ministrul Educa iei. (e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează. Tineretului şi Sportului. Norma didactică Art. (9) Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs . Contractul de management poate fi prelungit. directorul general din departamentul respectiv. 97 . (8) Numirea personalului didactic reuşit la concurs. învă are pe tot parcursul vie ii. complementare procesului de învă ământ: mentorat. Tineretului şi Sportului. b) un post de profesor pentru învă ământul primar pentru fiecare clasă din învă ământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. un profesor sau un conferen iar universitar din profilul postului. specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a func iilor de îndrumare şi de control din Ministerul Educa iei.(1) care corespund profilului.(4) Concursul pentru ocuparea func iilor de îndrumare şi de control constă în: a) curriculum vitae. analiză de lec ii şi întocmirea procesului-verbal de inspec ie. 233. (7) Reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. corespunzătoare prevederilor alin.(l) lit.în calitate de preşedinte. Cercetării. sunt prevăzute în fişa individuală a postului. prin ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. d) interviu în fa a unei comisii de concurs. cu acordul păr ilor. analiza şi evaluarea acestuia. respectiv 40 de ore pe săptămână. b) activită i de pregătire metodico .ştiin ifică. în urma evaluării performan elor manageriale. a) şi se stabileşte după cum urmează: a) un post de profesor pentru învă ământul preşcolar pentru fiecare grupă constituită în educa ia timpurie. iar în func iile de îndrumare şi control din cadrul Ministerului. şi cuprinde: a) activită i didactice de predare-învă are-evaluare şi de instruire practică si examene de final de ciclu de studii. Cercetării. un profesor sau conferen iar universitar din profilul postului pentru care candidează. (2) Activită ile concrete. Cercetării. c) activită i de educa ie. cu avizul ministerului Educa iei. privind managementul educa ional şi deontologia profesională. Tineretului şi Sportului. c) probă practică. (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore.

c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învă ământul secundar şi ter iar nonuniversitar, pentru profesorii din unită ile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unită ile cu activită i extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asisten ă psihopedagogică; d) 14 ore pe săptămână pentru profesorii mentori; e) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică; f) pentru personalul didactic din învă ământul special, norma didactică se stabileşte astfel: profesori la predare - 16 ore pe săptămână; profesor - educator şi profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe săptămână; g) un post pentru personalul didactic din învă ământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice interşcolare, pentru personalul didactic itinerant, pentru profesori care efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie, educa ia psihomotrică şi altele, în func ie de tipul şi gradul de deficien ă, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; h) un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare. Art. 234. (1) Norma didactică în învă ământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învă ământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licen ă sau pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă ob inerea de competen e de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. (2) Prin excep ie, în norma didactică prevăzută la alin. (1) se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu men inerea drepturilor salariale. (3) În situa ia în care norma didactică nu se poate constitui conform alin.(1) şi (2) aceasta se poate completa cu activită i prevăzute la art. 233, alin.(1) lit. c). (4)Orele de limbi străine din învă ământul primar pot fi predate, în condi iile prezentei legi de profesorii pentru învă ământul primar de la grupa sau clasa respectiva, in cadrul activită ilor postului, daca fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta. Orele de limbi străine din învă ământul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, in cazul in care profesorii pentru învă ământul primar de la grupa sau clasa respectiva nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competent (5)Profesorii pentru învă ământul primar de la clasele cu predare în limbile minorită ilor na ionale sunt remunera i prin plata cu ora pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de învă ământ de la clasele cu predare în limba română. (6) În învă ământul primar, orele de educa ie fizică prevăzute în planurile de învă ământ sunt predate de profesorul pentru învă ământul primar. (7) În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activită ile prevăzute în planurile de educa ie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în limitele normelor stabilite la art. 233, alin. (3). (8) Prin excep ie, dacă norma didactică a profesorilor din învă ământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi art. 233 alin. (3) aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 ore din disciplinele stabilite la alin. (2) sau prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 233 alin. (1) lit. c). În învă ământul gimnazial din mediu rural norma didactică se poate constitui din ½ ore la
98

specialitatea sau specialită ile de bază şi completată cu ½ ore din disciplinele stabilite la alin. (2) sau prin adăugare de ore conform prevederilor art. 233 alin. (1) lit. c). (9) Personalul didactic de conducere, îndrumare şi control poate fi degrevat par ial de norma didactică de predare, în baza normelor aprobate prin ordin al ministrului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (10) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu func ii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului.

99

Distinc ii Art. 235. (1) Personalul didactic din învă ământul preuniversitar beneficiază de grada ie de merit, acordată prin concurs. Această grada ie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Grada ia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a grada iei de merit, cu consultarea federa iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învă ământ. Art. 236. (1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiin ifică poate primi decora ii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învă ământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofi er, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învă ământ. (3) În afara distinc iilor prevăzute la alin. (2), ministrul Educa iei Cercetării, Tineretului şi Sportului este autorizat să acorde personalului didactic din învă ământul preuniversitar următoarele distinc ii: a) adresă de mul umire publică; b) diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a şi a III-a; c) diploma de excelen ă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în învă ământ. (4) Distinc iile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat de ministrul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Drepturi şi obliga ii Art. 237. (1) Personalul din învă ământul preuniversitar are drepturi şi obliga ii care decurg din legisla ia în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice şi din prevederile contractului individual de muncă. Art. 238. (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacan elor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unită ii de învă ământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administra ie, în func ie de interesul învă ământului si al celui în cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor na ionale. (3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacan ele anului şcolar următor. Art. 239. (1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învă ământului pe bază de contract de cercetare sau de editare, au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ.
100

în scopul realizării obliga iilor profesionale. Art. a înregistrărilor activită ii didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv. de acoperirea integrală sau par ială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiin ifice organizate în străinătate. respectiv prevederile prezentei legi. 242. dacă acestea nu afectează prestigiul învă ământului şi demnitatea profesiei de educator. conform codului muncii. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educa iei. Art. respectiv în timpul exerci iilor de alarmare pentru situa ii de urgen ă. cu aprobarea consiliului de 101 . prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice. na ionale şi interna ionale legal constituite. îndrumare si control din inspectoratele şcolare si casele corpului didactic beneficiază de concediu de odihna. (2) utilizarea bazei materiale şi a resurselor învă ământului.(l). Art.(3). Dreptul de participare la via a socială (1) Personalul didactic are dreptul să participe la via a socială şi publică. Art. 240. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spa iul şcolar şi poate întreprinde ac iuni în nume propriu în afara acestui spa iu. (2) prin excep ie de la prevederile alin. Cercetării. 241. (1) nu poate fi încadrat în activită i didactice retribuite în regim de plata cu ora. (1) Personalul didactic beneficiază.(2) Personalul didactic aflat în situa ia prevăzută la alin. Dreptul la ini iativă profesională constă în: (1) conceperea activită ii profesionale şi realizarea obiectivelor educa ionale ale disciplinelor de învă ământ. sub orice formă. (3) punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învă ământ. Art. în conformitate cu prevederile legii. profesionale şi culturale. 245. în limita fondurilor alocate prin buget. în interesul învă ământului. (4)multiplicarea. din fonduri extrabugetare sau sponsorizări. (5)înregistrarea prin orice procedee a activită ilor desfăşurate în spa iile şcolare este permisă numai cu acordul personalului de conducere. (2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asocia ii şi organiza ii sindicale. (3)înregistrarea prin orice procedee a activită ii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce. Personalul de conducere. conform constatării personalului de conducere. 243 Dreptul la securitate al personalului didactic (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activită ii didactice de nicio autoritate şcolară sau publică. 244. nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfăşurării activită ii didactice interven ia autorită ilor şcolare şi/sau publice în situa iile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor sau a personalului este pusă în pericol în orice mod. cu excep ia celor de la alin. în beneficiul propriu. Art.

102 . precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învă ământului şi prestigiului unită ii/institu iei conform legii. pe o perioadă de 1-6 luni. Din comisie face parte şi un inspector din cadrul inspectoratului şcolar jude ean/ municipiului Bucureşti. de îndrumare şi de control. d) suspendarea. comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unită ii/institu iei de învă ământ. precum şi personalul didactic auxiliar are obliga ia de a participa la activită i de formare continuă. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovă ie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. îndrumare şi control. cu indemniza ia de conducere.administra ie al unită ii de învă ământ. în condi iile legii. Art. în raport cu gravitatea abaterilor. (1) înaintează unită ii de învă ământ propuneri de valorificare a rezultatelor ac iunii pentru care a primit aprobarea de deplasare. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic. precum şi personalul didactic auxiliar are obliga ia de a respecta atribu iile prevăzute în fişa postului. b) pentru personalul de conducere al unită ilor de învă ământ preuniversitar. (3) Orice persoană poate sesiza unitatea de învă ământ/institu ia de învă ământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. c) diminuarea salariului de bază. (2) Sanc iunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. 247. îndrumare şi control. a personalului de îndrumare şi control din cadrul inspectoratelor şcolare şi al personalului de îndrumare şi control din cadrul Ministerului Educa iei. Cercetării. comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. (1) Cadrele didactice au obliga ia morală să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obliga iilor profesionale. personalul de conducere al unită ilor de învă ământ preuniversitar. 246. când este cazul. precum şi cel de conducere. f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. cu până la 15%. (1) Personalul didactic. b) avertisment. de conducere. pe o perioadă de până la 3 ani. (2) Personalul didactic. (2) Personalul prevăzut la alin. (3) Personalul didactic. Tineretului şi Sportului comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează: a)pentru personalul didactic. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare sau pentru ob inerea gradelor didactice ori a unei func ii de conducere. de conducere. personalul didactic auxiliar. de îndrumare şi de control din învă ământ. de îndrumare şi de control. cumulat. e) destituirea din func ia de conducere. (l). Răspunderea disciplinară şi patrimonială Art. sunt: a) observa ie scrisă.

(5) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexisten a faptelor pentru care a fost cercetată. Cercetării. precum şi de a da declara ii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. (1) Pentru personalul didactic din unită ile de învă ământ preuniversitar. propunerea de sanc ionare se face de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ preuniversitar şi se comunică prin decizia inspectorului şcolar general. Art.c) pentru personalul de îndrumare şi control din cadrul Ministerului Educa iei. are dreptul de a contesta. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare jude ene/municipiului Bucureşti. existen a sau inexisten a vinovă iei. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Cercetării. propunerea de sanc ionare se face de ministrul Educa iei. Cercetării. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic. consemnată în condica de inspec ii sau la registratura generală a unită ii de învă ământ preuniversitar/institu iei. (2) Pentru personalul de conducere al unită ii de învă ământ preuniversitar. Cercetării. Tineretului şi Sportului. în termen de 15 zile de la comunicare. Tineretului şi Sportului. propunerea de sanc ionare se face de către director sau de cel pu in o treime din numărul total al membrilor consiliului de administra ie. comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. 103 . precum şi a personalului de conducere din inspectoratele şcolare jude ene/municipiul Bucureşti. Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi din Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. deşi a fost înştiin at în scris cu minimum 48 de ore înainte. (8) Normele privind componen a. care a fost sanc ionat. Sanc iunile aprobate de consiliul de administra ie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizia directorului unită ii de învă ământ preuniversitar. ale colegiului central de disciplină al Ministerului Educa iei. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare. Tineretului şi Sportului pentru func iile de îndrumare şi control din cadrul Ministerului Educa iei. Cercetării. în termen de 15 zile de la comunicare. (6) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia. Cercetării. precum şi atribu iile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. (7) Persoanele sanc ionate încadrate în unită ile de învă ământ au dreptul de a contesta. Tineretului şi Sportului. împrejurările în care au fost săvârşite. 248. (4)Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de: a) consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ preuniversitar pentru personalul didactic şi personalul de conducere al acesteia. Tineretului şi Sportului şi se comunică prin ordin. Cercetării. organizarea şi func ionarea. b)ministrul Educa iei. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere. Cercetării. comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. (9) Dreptul persoanei sanc ionate de a se adresa instan elor judecătoreşti este garantat. precum şi orice alte date concludente. Personalul de conducere. decizia respectivă la colegiul central de disciplină al Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului.

Cercetării. Tineretului şi Sportului. STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Norma didactică Art. de către directorul unită ii de învă ământ. Cercetării. salarizate prin plata cu ora. propunerea de sanc ionare se face. pensionarea personalului didactic. de ministrul Educa iei. respectiv al inspectoratului şcolar (5) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activită i didactice. de conducere. Răspunderea patrimonială a personalului didactic. Tineretului şi Sportului. prin decizie scrisă. la cerere de pensionare anticipată cu până la 3 ani fa ă de vârsta legală de pensionare.(4) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educa iei. pe baza raportului comisiei de cercetare. după împlinirea vârstei standard de pensionare. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unită ii sau a institu iei al cărei salariat este cel în cauză. Art. precum şi cel de conducere. d) profesor universitar. 252. b) lector universitar/şef de lucrări. Personalul didactic se pensionează la împlinirea vârstei legale de pensionare. Art. Sanc iunea se stabileşte. inspectorul şcolar general sau ministrul Educa iei. după caz. (3) Personalul didactic. b) cercetător ştiin ific. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar se stabileşte potrivit legisla iei muncii. (2) Personalul didactic care are îndeplinite criteriile de vechime poate beneficia. 104 . se dispune altfel. de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză. După data împlinirii vârstei legale de pensionare se interzice îndeplinirea oricărei func ii de conducere. cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. (4) Pentru motive temeinice. Pensionarea Art. după caz. 249. prin lege. 251. de pensie pentru pierderea capacită ii de muncă. func iile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. personalului didactic auxiliar. de îndrumare şi de control se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare. 2. Cercetării. în afară de cazurile când. c) conferen iar universitar. Tineretului şi Sportului. de îndrumare sau de control. (2) În institu iile de învă ământ superior şi de cercetare. 250. în condi iile legii. (1) În institu iile de învă ământ superior. de conducere. func iile didactice sunt: a) asistent universitar. respectiv secretarul de stat sau şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin. de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar. (1) Personalul didactic beneficiază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă. de pensie suplimentară şi de alte drepturi de asigurări sociale. Decizia de imputare.

personal de cercetare asociat. pe norme universitare. prin consultarea membrilor acestora. invitarea la departament a unor profesori universitari. (8) În departamente. gradul didactic corespunzător performan ei. seminarii. c) normele universitare. al facultă ii. (4) Statele de func ii se întocmesc la departamente sau în şcolile doctorale. (4) Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs. (3) În statul de func ii sunt înscrise. specificându-se func iile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore conven ionale repartizate pe ore de curs. al programului de studii şi al departamentului. în ordine ierarhică. în func ie de bugetul şi specificul institu iei. (6) Numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileşte de Senatul universitar. (5) În învă ământul superior poate func iona personal didactic asociat pentru următoarele func ii: lector universitar/şef de lucrări. conferen iar universitar şi profesor universitar. ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către consiliul facultă ii. b) forma iunile de studiu. practica de specialitate şi activită i echivalente acestora. 105 . (7) Acolo unde este cazul ob inerea permisului de muncă este sarcina institu iei de învă ământ superior angajatoare. prin evaluare. Senatul institu iei de învă ământ superior poate aproba. (1) Statele de func ii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual. e) cercetător ştiin ific gradul I. la disciplinele din planul de învă ământ. din ară sau din străinătate. Art. (3) Echivalen a func iilor din cercetare cu func iile didactice este următoarea: a) asistent cercetare se echivalează cu student-doctorand cu frecven a. Senatul universită ii va aproba. lucrări practice sau proiecte. în conformitate cu standardele na ionale. laboratoare. în institute de cercetare. în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. (5) Statul de func ii ale personalului didactic şi de cercetare se avizează de Consiliul facultă ii si se aprobă de Senatul universitar. potrivit legii. în centre de cercetare şi microproduc ie sau în alte unită i poate func iona pe posturi distincte şi personal de cercetare. d) cercetător ştiin ific gradul II se echivalează cu conferen iar universitar. Angajarea acestora se face conform legii. pe o durata determinată.c) cercetător ştiin ific gradul III. îndrumare de doctoranzi. precum şi alte categorii de personal. inclusiv studen i din toate cele trei cicluri. avizate de conducerea institu iei de învă ământ superior. 253. conferen iari universitari şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu. posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante. la începutul fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar. b) cercetător ştiin ific se echivalează cu asistent universitar. Pentru func ii echivalente nu mai este necesară evaluarea Consiliul Na ional pentru Atestare Diplomelor. Titlurilor şi Certificatelor Universitare dacă titularizarea sau evaluarea periodică a avut loc în ultimii cinci ani. (2) Func iile didactice şi numărul posturilor se stabilesc inând seama de: a) planurile de învă ământ. statele de func ii se completează pe baza notelor de comandă. c) cercetător ştiin ific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări. Nomenclatorul general de func ii didactice auxiliare din învă ământul superior. În cazul specialiştilor fără grad didactic recunoscut în învă ământul superior. (6) În raport cu necesită ile academice proprii. cercetare. La departamentele cu discipline la mai multe facultă i. d) cercetător ştiin ific gradul II. e) cercetător ştiin ific gradul I se echivalează cu profesor universitar.

(8) Activită ile de evaluare prevăzute la alin. după caz. 1) Norma universitară poate cuprinde: a) activită i de predare. lit. Fac excep ie de la această prevedere cadrele didactice care predau o limbă de circula ie interna ională. h) activită i de evaluare. la ciclurile de licen ă. indiferent de perioada anului universitar în care este efectuată. calculată în ore conven ionale. 106 . participarea la consilii şi în comisii în interesul învă ământului. masterat şi doctorat. f) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică la învă ământul postuniversitar. (8) Atribu iile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului.5 ore conven ionale.precum şi nivelul studiilor cerute pentru aceste func ii se elaborează de Ministerul Educa iei. Art. (7) Angajarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic se face prin concurs organizat de facultate potrivit legii. b) conferen iar universitar: 8 ore. printr-o metodologie aprobată de Senatul universitar. pentru învă ământul universitar de doctorat. Cercetării. seminar sau alte activită i pot fi normate cu un coeficient suplimentar de 1. e) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică. g) conducerea activită ilor didactico-artistice sau sportive. de laborator. a studen ilor în cadrul sistemului de credite transferabile. de lucrări de licen ă. proiecte de an. (9) Norma didactică săptămânală minimă. (h). (2) Norma didactică săptămânală în învă ământul superior se cuantifică în ore conven ionale. iar ora de seminar sau de activită i similare acesteia reprezintă 1. lucrări practice şi de laborator. (5) În învă ământul universitar de licen ă. c) îndrumare de proiecte. de practică pedagogică. (7) În cazul predării integrale în limbi de circula ie interna ională. dintre care cel pu in 4 ore conven ionale de curs. înscrise în planurile de învă ământ. Familiei şi Protec iei Sociale. ora de curs reprezintă 2. dintre care cel pu in 4 ore conven ionale de curs. Tineretului şi Sportului. (1). de lucrări practice sau de activită i similare acestora. se stabileşte după cum urmează: a) profesor universitar: 7 ore. Norma medie săptămânală se stabileşte prin împăr irea numărului de ore conven ionale din fişa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învă ământ pentru activitatea didactică de predare şi de seminarizare din întregul an universitar. j) tutorat.5 ore conven ionale. avizată. îndrumarea cercurilor ştiin ifice studen eşti. (3) Norma didactică se stabileşte conform planului de învă ământ şi se calculează ca normă medie săptămânală. pentru care se aplică prevederile alin. precum şi îndrumarea elaborării dizerta iei de masterat. b) activită i de seminar. (4) şi (5). aprobată de rector şi care constituie anexă la contractul individual de muncă. împreună cu Ministerul Muncii. în func ie de profil şi de specializare. pentru învă ământul universitar de masterat. lit. ora de curs reprezintă două ore conven ionale. de decan sau de directorul departamentului.(f).254. productivă şi de cercetare ştiin ifică. (4) Ora conven ională este ora didactică de seminar. înscrise în planurile de învă ământ. se cuantifică în ore conven ionale. din învă ământul universitar de licen ă. d) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică. pentru activită ile prevăzute la alin. (6) În învă ământul universitar de masterat şi în învă ământul universitar de doctorat. cuprinse în norma didactică. i) consulta ii. şi de absolvire. (1). orele de curs.25. precum şi îndrumarea elaborării tezelor de doctorat. (a) .

1). unită i sau centre de cercetare şi microproduc ie poate func iona pe posturi distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. (9) reprezintă limita minimală privind normarea activită ii didactice. lit. ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studen ilor şi de dimensiunea forma iunilor de studiu. cu normă integrală de cercetare ştiin ifică. (b) şi (c). Activită ile de cercetare. Aceste excep ii se aprobă de Consiliul facultă ii. Timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu func ii echivalente din celelalte sectoare bugetare. potrivit legii. stabilite în fişa individuală a postului de către conducerea departamentului. la recomandarea şefului de departament. finan ată în cadrul departamentului. (16) În departamente. poate mări norma didactică săptămânală minimă pe baza contractului individual de muncă. la propunerea directorului de departament.255. în func ie de domeniu. În această perioadă. Contractul de cercetare stabileşte atât modalitatea de plată efectivă.5 ore conven ionale. (a) . diferen iat. cu acordul consiliului facultă ii. specializare. d) asistent universitar: 11 ore. la cererea acestora. (12) În situa ia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. Pentru personalul titular numărul maxim de ore plătite în regim de plata cu ora indiferent de institu ia la care se efectuează nu poate depăşi norma didactică minimă.(12). (1) Activită ile didactice care exced o normă didactică definită la art. Senatul universită ii.(11). (9). pot fi trecute temporar. altele decât cele din norma proprie. cu respectarea standardelor de asigurare a calită ii. Cadrul didactic îşi men ine calitatea de titular în func ia didactica ob inută prin concurs. (9) . sunt remunerate în regim de plata cu ora. norma universitară efectivă. este de 40 de ore pe săptămână. sunt remunerate conform Cartei universitare. datorită specificului disciplinelor. se majorează cu 2 ore conven ionale. nu are în structura postului ore de curs. (18) Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învă ământul superior desfăşoară activită i specifice stabilite în fişa individuală a postului. Tineretului şi Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30% cu aprobarea Senatului universită ii. realizată prin cumularea ponderilor activită ilor men ionate la alin. Art.(c). (14) În limitele prevăzute de prezentul articol. alin. Norma personalului didactic care nu desfăşoară activită i de cercetare ştiin ifică sau echivalentă acesteia se poate majora. (19) Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare. fără a depăşi limita maximală de 16 ore conven ionale pe săptămână. în baza autonomiei universitare. Senatul universitar stabileşte. (13) Cadrele didactice titulare. aceasta se completează cu activită i de cercetare ştiin ifică. men inându-şi calitatea de titular în func ia didactică ob inută prin concurs. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă. (9) . cu acordul persoanei în cauză. norma personalului didactic prevăzut la alin. fără a depăşi 16 ore conven ionale pe săptămână. iar ora de cercetare este echivalentă cu 0. cuprinzând activită i men ionate la alin. dintre care cel pu in 2 ore conven ionale de curs. a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. (1). (20) Personalul care exercită o func ie de conducere în cadrul institu iei de învă ământ superior sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educa iei. Cercetării. (15) Norma didactică prevăzută de lege la alin. (10) Prin excep ie. 107 .c) lector universitar/şef de lucrări: 10 ore. (17) Personalul de cercetare şi de proiectare din învă ământul superior desfăşoară activită i specifice. 254. care. lit. cadrul didactic are obliga iile personalului de cercetare din învă ământul superior. (3).

în baza unui contract pe perioadă determinată de un an. se în elege personalul care de ine. care apar ine unei institu ii de învă ământ superior şi care desfăşoară activită i directe cu studen ii. Pe perioada anului sabatic acestia beneficiaza de pana la un salariu de baza. (2) Se interzice ocuparea oricărei func ii de conducere sau administrare. (2) În raport cu rela iile de muncă stabilite cu institu ia de învă ământ superior. Art.256. cu posibilitatea de prelungire până la împlinirea vârstei de 70 de ani. după pensionare.258. (2) Doctoranzii cu frecven ă beneficiază de toate drepturile asisten ilor de cercetare sau asisten ilor universitari. poate decide continuarea activită ii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare. (3) Cercetătorii post-doctorat sunt încadra i de către universită i ca cercetător cu contract de muncă pe perioadă determinată. personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. în baza criteriilor de performan ă profesională şi a situa iei financiare. la orice nivel al universită ii. de 65 de ani. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională. În raport cu disciplina de învă ământ. îsi pastreaza calitatea de titular. unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege. Atribu iile lor sunt stabilite de Senat. (1) Doctoranzii cu frecven ă pot fi încadra i de către universită ile de cercetare avansată şi educa ie ca asisten i de cercetare sau asisten i universitari pe perioadă determinată. dar sunt scutiti de efectuarea activitatilor din fisa postului.cât şi cuantumurile. în sensul prezentei legi. Art. (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei legale de pensionare. 108 . pentru excelen ă didactică şi de cercetare. (4) Cadrele didactice care sunt alese sau numite în institu iile publice ale statului sau desfăşoară activită i specifice func iei publice în ministere sau alte organe de specialitate ale statului pot desfăşura activită i didactice aferente unei norme didactice. în mod legal. 3.257. (3) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi care timp de sase ani consecutivi au derulat granturi de cercetare si au functionat în aceeasi universitate. în aceste cazuri norma didactică este redusă cu până la 50%. cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Mandatele func iilor de conducere sau de administrare încetează de drept în cazul persoanelor care au îndeplinit vârsta de pensionare. personalul didactic poate fi titular sau asociat al cursului respectiv. Senatul poate decide conferirea titlului de profesor emerit. Art. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plata cu ora. (2) Activită ile din granturi sau contracte de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant. De regulă. pot beneficia de an sabatic. inclusiv de vechimea în muncă. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. (4) Regimul juridic al cumului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin. conform legii şi prevederilor Cartei universitare. (3) Senatul universită ii. în domeniul educa iei şi al cercetării ştiin ifice. (1) Prin personal didactic şi de cercetare. Sus inerea de activită i de predare şi cercetare în alte institu ii de învă ământ superior se poate face doar cu acordul Senatului universită ii.

(5) Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic şi de cercetare poate fi prelungit. în baza legisla iei în vigoare. contribuind nemijlocit la desfăşurarea orelor de clasă. a metodologiei cadru stabilite de către Ministerul Educa iei. evaluate pe baza criteriilor adoptate de Senatul universită ii. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat. evaluarea. Cercetării. în condi iile legii. Cercetării. Art. în condi iile legii. Personalul didactic auxiliar trebuie să aibă studii potrivit fişei postului. Personalul didactic. când un cadru didactic desfăşoară activită i didactice sau de cercetare ştiin ifică în mai multe institu ii de învă ământ superior. ob inută prin concurs. formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare este de competen a universită ilor. (3) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetă eni români sau străini. în func ie de rezultatele profesionale personale. cartea de muncă sau registrul angaja ilor. angajat pe perioadă determinată. cu respectarea standardelor de calitate în concordan ă cu programul şi ciclul de studii. precum şi în func ie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale institu iei. Forma iunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare. personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii compensatorii conform legisla iei în vigoare. legal constituite. organizat de institu ia de învă ământ superior. este personal didactic asociat. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Tineretului şi Sportului şi a Cartei universitare. după intrarea în vigoare a prezentei legi. motivarea. se în elege personalul care participă în mod direct în procesul de educa ie sau cercetare ştiin ifică cu studen ii. (4) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură institu ie de învă ământ superior. potrivit legii.262. pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. (2) Angajarea pe durată nedeterminată se poate face numai prin concurs public. în condi iile legii. încadrat pe func ii de cercetător ştiin ific. (7) În cazul desfiin ării unei unită i de învă ământ superior. fără nicio discriminare. i se aplică prevederile Legii nr. Art. Institu ia de învă ământ superior în care cadrul didactic este titular are obliga ia de a păstra şi gestiona. (6) Personalului din universită i. (4) Durata unei perioade determinate este de maximum trei ani. 109 .(3) Prin personal didactic titular se în elege personalul didactic care ocupă o func ie didactică într-o universitate. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de rezervare de post. iar în celelalte.259.260. propuse de Agen ia Română pentru Asigurarea Calită ii Învă ământului Superior şi aprobate de Ministerul Educa iei. Salariatul optează unde are func ia de bază. (5) Prin personal didactic auxiliar. pe o perioadă nedeterminată. de laborator şi de cercetare ştiin ifică. calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat.261 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. Art. Ocuparea func iilor didactice şi a posturilor didactice Art. cu specifica ia calită ii de titular. Tineretului şi Sportului. calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele. în sensul prezentei legi. Ocuparea posturilor didactice.

inso ite de programa aferentă concursului. se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de Consiliul facultă ii. (2) În condi iile constatării unor nereguli. (2) Angajarea specialiştilor cu valoare ştiin ifică recunoscută în domeniu. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. în cadrul aceleiaşi facultă i şi universită i de către: so . Tineretului şi Sportului va elabora un proiect de lege pentru reglementarea plagiatului în învă ământ şi cercetare. publica ii ştiin ifice. Cercetării. (3) Func iile si gradele de cercetător ştiin ific în re eaua învă ământului superior se ob in potrivit reglementărilor legale în vigoare. Ministerul Educa iei. (1) Universită ile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare 110 . Se anulează concursul pentru un post didactic ocupat. (1) Posturile didactice rezervate. indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a plagiat. Art. conform prezentei legi. iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de Senat. vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al institu iei ori de personalul didactic asociat. Art. în vederea asigurării calită ii. prin plata cu ora. decanii facultă ilor şi rectorul răspund în fa a Senatului pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor în condi iile respectării normelor de calitate. modul de organizare şi de desfăşurare a concursului. (1) Şefii departamentelor. (3) Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane dovedite că au plagiat. 263. Art. din ară sau din străinătate. (1). până la gradul III inclusiv. cerin ele minimale pentru prezentarea la concurs. ini iată de Ministerul Educa iei. de etică universitară şi a legisla iei în vigoare.266. se interzice ocuparea oricărui post de conducere. pentru fiecare titlu sau func ie didactică. 265. în calitate de profesori sau conferen iari asocia i invita i. a respectării eticii universitare şi a legisla iei în vigoare. inova ii. so ie. Art. (4) După intrarea în vigoare a prezentei legi. mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului. Cercetării. În termen de 12 luni. universită ile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare care este aprobată de către Senat. Universită ile au obliga ia ca toate posturile scoase la concurs să fie postate pe pagina web a universită ilor. cu cel pu in două luni înainte de concurs (2) Metodologia va stabili. de solu ionare a contesta iilor. (1) În baza metodologiei-cadru elaborate de Ministerul Educa iei. rude şi afini.(1) Metodologia cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotarâre a Guvernului. Tineretului şi Sportului la propunerea Consiliului Na ional de Atestare a Titlurilor.(4) duce la invalidarea concursului şi la penalizarea celor vinova i pe baza metodologiei men ionate la alin. 264. (5) Încălcarea prevederilor de la alineatele (2) . Tineretului şi Sportului şi a legisla iei în vigoare. Senatul poate aplica sanc iuni specificate în metodologia proprie. Cercetării. prin inven ii. conflictele de interese şi incompatibilită ile. premii.

c) şi a altor cerin e aprobate de Senatul universită ii. (b) sus inerea publică a tezei de abilitare in fata unei comisii de specialitate numite de CNATDCU si formata din minimum 3 profesori universitari din tara si străinătate. la propunerea Consiliului Na ional pentru Atestarea Titlurilor. sau cu diplomă echivalentă acesteia. Cercetării. (2) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de masterat. standarde aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. d) pentru candida ii care provin din învă ământul superior sau din cercetare ştiin ifică nu se impun condi ii de vechime. a) . 112. aprobate de Senatul universitar. care probează originalitatea contribu iilor academice si profesionale si anticipează o dezvoltare independenta a viitoarei cariere universitare. (1) Pentru ocuparea func iei didactice de asistent universitar se cere absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de masterat din domeniul fundamental al diplomei de licen ă din cadrul unei institu ii de învă ământ superior sau cu diplomă echivalentă acesteia şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. Cercetării. Tineretului şi Sportului poate aplica sanc iuni prevăzute la art. aprobate de Senatul institu iei de învă ământ superior. Art. acesta se reia. c) pentru candida ii care provin din afara învă ământului superior sau a cercetării ştiin ifice. Tineretului şi Sportului. Ministerul Educa iei. (3) În cazul în care instan ele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universită i. îndeplinirea şi a altor cerin e aprobate de Senatul universită ii. alin. aprobate de Senatul institu iei de învă ământ superior. Abilitarea consta in: (a) redactarea unei teze de abilitare a capacita ilor si performantelor didactice si de cercetare. b) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior.267. (3) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de conferen iar universitar sunt următoarele: a) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior.(1). e) îndeplinirea altor cerin e de ocupare a posturilor stabilite de institu ia de învă ământ superior prin standardele proprii. d) îndeplinirea standardelor na ionale pentru atestarea func iei de conferen iar universitar. în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. îndeplinirea condi iilor prevăzute la lit. 111 . fără impunerea unor condi ii de vechime. Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi a institu iilor de învă ământ superior. în baza în baza unui raport întocmit de Consiliul de Etică şi Management Universitar. care prezintă in mod documentat realizările profesionale deja ob inute. e) pentru candida ii care provin din afara învă ământului superior sau a cercetării ştiin ifice. b) pentru candida ii care provin din învă ământul superior sau din cercetare ştiin ifică nu se impun condi ii de vechime.(2) În cazul constatării nerspectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. (4) Cadrele didactice şi de cercetare universitare sau cercetătorii ştiin ifici principali care doresc sa acceadă la func ia didactica de profesor universitar trebuie sa ob ină un atestat de abilitare a capacita ilor si performantelor didactice si de cercetare. c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice.

Fac excep ie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în re eaua Ministerului Sănătă ii. aprobate de senatul universitar. candida ii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări. (6) În învă ământul superior medical.268. de conferen iar şi profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist. la propunerea CNATDCU. candida ii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel pu in titlul de medic rezident cu o vechime de minimum 3 ani în specialitatea postului. la propunerea CNATDCU si a institu iilor de învă ământ superior. (1) Datele şi informa iile privind situa ia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. Rezultatele evaluărilor sunt informa ii publice. (2) Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de departament în statul de func ii al departamentului.269. 112 . Atestatul ob inut după promovarea cu succes a probelor de abilitare este propus de CNATDCU si aprobat prin ordin de ministru. la intervale de maximum cinci ani. (1) Rezultatele şi performan ele activită ilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic. Tineretului şi Sportului. d) îndeplinirea altor cerin e de ocupare a posturilor stabilite de institu ia de învă ământ superior prin standardele proprii. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de către Senatul universită ii. Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar conducător de doctorat sunt aceleaşi ca şi condi iile pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar. Evaluarea calită ii cadrelor didactice Art. Art. titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului institu iei de învă ământ superior. Atestatul de abilitare este obligatoriu pentru participarea la un concurs de ocupare a unui post de profesor in invatamantul superior. (2) Evaluarea de către studen i a presta iei cadrelor didactice este obligatorie. Cercetării. standarde aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. Statul de func ii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare. b) detinerea atestatului de abilitare pentru participarea la un concurs public de ocupare a unui post de profesor universitar.(c) admiterea tezei de abilitare si ob inerea atestatului de cadru didactic şi de cercetare abilitat sau de cercetător ştiin ific abilitat. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză. Cererea pentru sus inerea examenului de abilitare este adresata CNATDCU. (5) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar sunt următoarele: a) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. (c) îndeplinirea standardelor na ionale pentru atestarea func iei de profesor universitar. la disciplinele cu coresponden ă în re eaua Ministerului Sănătă ii. la care se adaugă standardele aprobate prin ordin de ministru. (7) În învă ământul superior medical.

conven ii guvernamentale. cercetare. fără restric ii ale libertă ii academice. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din învă ământ. al Guvernului şi în Ministerul Educa iei. inven iile sau patentele care au fost realizate în laboratoarele universită ii şi cu materiale ce apar in institu iei de învă ământ superior sunt considerate ca proprietate a autorului sau autorilor şi a institu iei de învă ământ superior. din contractul individual de muncă precum şi din legisla ia în vigoare. în conformitate cu criteriile de calitate academică. cel care lucrează în organisme interna ionale. precum şi cadrelor didactice trecute în func ii de conducere. Drepturile de proprietate sunt partajate conform prevederilor Cartei universitare şi legisla iei în vigoare. care din proprie ini iativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiin ifică în ară sau în străinătate. dacă se face dovada activită ii respective. (6) Personalul didactic are dreptul sa facă parte din asocia ii şi organiza ii sindicale. Pe toată durata mandatului sau a numirii cadrele didactice pot cumula aceste func ii cu activitatea didactică. viceprimar. de îndrumare şi de control în sistemul de învă ământ. profesionale şi culturale. ori trimis pentru specializare. (4) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la Casa Corpului Didactic. Tineretului şi Sportului. de cultură. (10) Personalului didactic titular pe un post didactic din învă ământ. (7) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învă ământ. În baza acesteia ei pot exprima liber opinii academice în spa iul universitar şi au libertatea de predare. interuniversitare sau interinstitu ionale. na ionale şi interna ionale. după caz. numite în Guvern sau îndeplinind func ii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învă ământ numite ca personal de conducere sau în func ii de specialitate specifice la comisiile şi agen iile din subordinea Preşedin iei. precum şi înso itorii acestora. Aprobările în aceste situa ii sunt de competen a conducerii institu iei de învă ământ superior sau . (7) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat. (1) Personalul din învă ământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din Carta universitară. (7) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învă ământ care îndeplinesc func ia de prefect. dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învă ământ. Cercetării. al Preşedin iei. volume sau opere de artă. (2) Protec ia drepturilor salaria ilor precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra crea iei ştiin ifice. din codul de etică universitară. în conformitate cu prevederile legii.Drepturi şi obliga ii ale personalului didactic Art. (3) Membrilor comunită ii universitare le este garantată libertatea academică. pentru perioada respectivă. articole. (8) Prevederile alin. de cercetare şi de crea ie. 113 . subprefect. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. (5) Inova iile. de tineret şi de sport. al Consiliului de Administra ie al şcolii. (9) De prevederile alin. primar.270. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste func ii. i se rezervă postul didactic. pe bază de contract. preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Jude ean. activitate artistică sau sportivă. ca urmare a unor acorduri. precum şi din organiza ii politice legal constituite. a Parlamentului sau a Guvernului. are dreptul la concedii fără plată. alese în Parlament. solicitat în străinătate pentru predare. culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legisla ia specifică în vigoare.

Art. normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. Protec ia este solicitată de persoana autorizată prin Carta universitară.272. integral sau par ial. (18) Personalul didactic pensionat din învă ământ beneficiază de asisten ă medicală şi de acces în casele de odihnă şi în bazele de tratament ale cadrelor didactice. (13) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învă ământ. educativă şi ştiin ifică poate primi decora ii. o dată la 10 ani.271. ordinul se acordă personalului didactic. medalii. conducerea institu iei de învă ământ poate întrerupe concediul legal. conform prevederilor legale. cu rezervarea postului sau a catedrei. cu activitate deosebită în educa ie şi formare profesională. (1) Personalul didactic titular cu rezultate excep ionale în activitatea didactică. cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă. (14) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plată. clasele Comandor. persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. în func ie de interesul învă ământului şi al celui în cauză. 114 . de conducere şi de cercetare din învă ământul superior. de conducere. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părin i sau sus inătorii legali. în perioada vacan elor universitare. în cazuri bine justificate. (2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. cu o durată de cel pu in 62 de zile lucrătoare. (15) Institu iile de învă ământ superior pot asigura. titluri. din surse proprii. ordine. în policlinici şi unită i spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educa iei.(12) Personalul didactic titular pe un post didactic din învă ământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar. transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localită i. potrivit legii. ordinul se acordă personalului didactic. clasele Comandor. b) Ordinul Alma Mater. Cavaler şi Ofi er. Cavaler şi Ofi er. cu aprobarea institu iei de învă ământ superior. (17) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activită ii didactice. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. de îndrumare si de control din învă ământul preuniversitar. medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. Protec ia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnită ii umane şi profesionale a cadrelor didactice sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obliga iilor sale. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. Distinc ii Art. Acestea sunt conferite în baza unui statut aprobat prin hotărâre a Guvernului în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legia acestei legi. Cercetării. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. (16) Personalul din învă ământ beneficiază de asisten ă medicală în cabinete medicale şi psihologice. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. Cercetării. b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către Senatul universită ii. Cadrele didactice şi studen ii sunt proteja i în spa iul universitar de autorită ile responsabile cu ordinea publică.

274. personalul din cercetare sau personalul administrativ. microproduc ie. sau de cel pu in 2/3 din numărul total al membrilor departamentului. proiectare. sanc iunile se comunică. Aceştia se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct sau în urma unei sesizări primite. pe o perioadă determinată de timp. Consiliului facultă ii sau Senatului. cumulat. b) Ministerul Educa iei. (1) Sanc iunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate. după caz. 115 . de către decan sau rector. Art. de către Serviciul de resurse umane al institu iei. de îndrumare şi de control. personalul didactic auxiliar. când este cazul. personalului didactic. (2) Sanc iunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele: a) observa ie scrisă. c) diminuarea salariului de bază. rectorul sau Senatul universitar. Tineretului şi Sportului func ionează Consiliul de Etică şi Management Universitar. f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. (2) Pentru investigarea abaterilor săvârşite de personalul didactic. ca membru în comisii de doctorat. de îndrumare şi de control din învă ământ răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. (3) În învă ământul superior.Sanc iuni Art. d) suspendarea. Art. (3) Comisiile de analiză sunt numite. pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului. audierea celui în cauză şi verificarea sus inerilor făcute de acesta în apărare. (2) Decanul. cu aprobarea Senatului universită ii. cadre didactice care au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organiza iei sindicale. Cercetării. personalului de cercetare şi personalului didactic auxiliar din subordine. precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învă ământului şi prestigiului unită ii/institu iei. de îndrumare. (4) Pe lângă Ministerul Educa iei. după caz. de: a) rector. Cercetării. de control. după caz. b) avertisment scris. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare ori a unei func ii de conducere. (1) În institu iile de învă ământ superior. se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri. propunerea de sanc ionare se face de către şeful de departament sau de unitate de cercetare. cu indemniza ia de conducere.273. (1) Personalul didactic.275. pun în aplicare sanc iunile disciplinare. care adoptă sanc iuni legate de încălcarea gravă a eticii profesionale şi a normelor universitare. precum şi cel de conducere. în scris. Tineretului şi Sportului pentru personalul de conducere al institu iilor de învă ământ superior şi pentru rezolvarea contesta iilor privind deciziile senatelor universitare. e) destituirea din func ia de conducere din învă ământ. masterat sau de licen ă.

civică. (2) Dreptul persoanei sanc ionate de a se adresa instan elor judecătoreşti este garantat. (3) Învă area pe tot parcursul vie ii cuprinde educa ia timpurie.Art. învă ământul preuniversitar. Mul i învă ători cu studii medii. Art. de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit legisla iei muncii. educa ia şi formarea profesională continuă a adul ilor. 281.277. non-formale şi informale. În cazul în care cel sanc ionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sanc iunii. (1) Orice persoană poate sesiza unitatea/institu ia de învă ământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. absolven i ai liceelor pedagogice sunt mai bine pregăti i decât mul i cu studii superioare.280. (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învă ării pe tot parcursul vie ii în România. Măsurile pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se iau potrivit legisla iei muncii. 116 . Răspunderea patrimonială a personalului didactic. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unită ii/institu iei de învă ământ.276. învă ământul superior. TITLUL V ÎNVĂ AREA PE TOT PARCURSUL VIE II Art. Salarizarea personalului didactic şi de cercetare Art. 282. în scopul formării sau dezvoltării competen elor dintr-o multiplă perspectivă: personală. Art.279. (1) Învă area pe tot parcursul vie ii se realizează în contexte de învă are formale. ci de postul ocupat. îmbunătă indu-şi activitatea şi comportamentul. (1) Finalită ile principale ale învă ării pe tot parcursul vie ii vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea durabilă a societă ii. făcându-se men iunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză.278. (2) Învă area pe tot parcursul vie ii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competen elor cheie şi a competen elor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. Art. autoritatea care a aplicat sanc iunea poate dispune ridicarea şi radierea sanc iunii. socială sau ocupa ională. Art. non-formale şi informale. (2) Educa ia permanentă reprezintă totalitatea activită ilor de învă are realizate de fiecare persoană pe parcursul vie ii în contexte formale. (2) Salarizarea învă ătorilor şi educatoarelor nu va depinde de nivelul studiilor. (1) Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face conform legisla iei în vigoare şi hotărârilor Senatului.

depinde de voin a celui care înva ă şi se finalizează cu certificarea institu ionalizată a cunoştin elor şi competen elor dobândite. sindicate. (3) Organizarea şi func ionarea formării profesionale a adul ilor este reglementată de legisla ia referitoare la formarea profesională continuă a adul ilor şi ucenicia la locul de muncă. organiza ii nonguvernamentale sau guvernamentale care oferă programe autorizate în condi iile legii. neinten ionată şi neconştientizată şi se poate produce atunci când copiii. (2) Organizarea şi func ionarea învă ământului superior este reglementată la Titlul III din prezenta lege. centre de educa ie şi formare profesională din subordinea ministerelor sau a autorită ilor publice locale. angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angaja i. centre de documentare. când practică un hobby. Art. care se realizează într-un cadru institu ionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. palate şi cluburi ale elevilor. durate şi resurse. când se angajează în activită i de voluntariat. duratei sau sprijinului pentru învă are. inclusiv financiar. (2) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte non-formale sunt: institu iile şi organiza iile men ionate la alin. Acest tip de învă are nu este dependent de inten ia celui care înva ă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite. (4) Învă area în contexte informale reprezintă rezultatul unor activită i zilnice legate de muncă. tinerii şi adul ii desfăşoară activită i în familie. (3) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte informale sunt: institu iile şi organiza iile men ionate la alin.(2) Învă area în context formal reprezintă o învă are organizată şi structurată. furnizori publici şi priva i de educa ie şi formare profesională autoriza i/acredita i în condi iile legii. organiza ii nonguvernamentale. (1)precum şi prin: centre de îngrijire şi protec ie a copilului. (1) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte formale sunt: unită i şi institu ii de învă ământ preuniversitar şi superior. 117 . 283. (1) Organizarea şi func ionarea învă ământului preuniversitar este reglementată la Titlul II din prezenta lege. institu ii culturale: muzee. la locul de muncă. când citesc o carte sau se informează prin mass-media sau prin Internet. centre culturale. cu obiective de învă are. culturale. 284. accesul la educa ie şi formare profesională continuă pentru: a) tinerii şi adul ii care nu au finalizat învă ământul obligatoriu. teatre. în comunitate. în condi iile legii. case de cultură. biblioteci. cinematografe. mediul familial. sportive sau culturale. la locul de muncă. timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor. Acest tip de învă are are asociate obiective. când se întâlnesc cu prietenii. Art. Învă area informală este. care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca durată. adesea. Acest tip de învă are depinde de inten ia celui care înva ă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite. şi prin asocia ii profesionale. Art. 285. (5) Certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite în contexte non-formale şi informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens. Statul garantează şi sus ine. (1) şi (2. (3) Învă area în contexte non-formale este considerată ca fiind învă area integrată în cadrul unor activită i planificate.

împreună cu Ministerul Educa iei. evaluarea şi controlarea. Cercetării. Tineretului şi Sportului a politicilor şi a strategiilor na ionale privind formarea profesională a adul ilor. 118 . tineretului şi sportului. Ministerului Administra iei şi Internelor. Art. a politicilor în domeniul educa iei non-profesionale a adul ilor şi vârstnicilor. d) stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării. 289. Art. Statul îşi exercită atribu iile în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii prin intermediul Ministerului Educa iei. Ministerul Educa iei. c) absolven ii de învă ământ non-profesional sau cei care au absolvit studiile învă ământului liceal sau învă ământului superior în domenii şi calificări redundante sau nerelevante pe pia a for ei de muncă. cu calificare redusă sau necalifica i. reziden i în mediul urban şi în rural. al formării profesionale. g) angaja ii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educa ie. Tineretului şi Sportului are ca atribu ii principale. d) persoanele cu cerin e educa ionale speciale. prin finan are şi cofinan are din partea angajatorilor. în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) elaborarea. Tineretului şi Sportului. Cercetării.b) tinerii care au părăsit sistemul de educa ie înainte de a ob ine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nici o formă de educa ie sau formare profesională. împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional. organiza iilor nonguvernamentale. prin fonduri nerambursabile din programe europene.286. Responsabilită i referitoare la educa ia permanentă Art. prin conturi de educa ie permanentă şi prin contribu ia beneficiarilor. Parlamentului. Familiei şi Protec iei Sociale are ca atribu ii principale. e) tinerii şi adul ii care revin în ară după o perioadă de muncă în străinătate. Ministerului Culturii şi Patrimoniului Na ional. al cercetării. f) alte atribu ii. Ministerului Muncii. direct sau prin organismele abilitate. Art.287. i) to i cetă enii care doresc să urmeze programe de educa ie permanentă. Guvernului. aşa cum apar ele specificate în legisla ia sectorială. referitoare la educa ie şi formare. f) tinerii şi adul ii reziden i în comunită i dezavantajate economic şi social. Ministerului Sănătă ii. Ministerul Muncii. în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) elaborarea strategiilor şi politicilor na ionale în domeniul educa iei. Cercetării. Familiei şi Protec iei Sociale. h) elevii cu risc major de eşec şcolar. c) monitorizarea. a func ionării sistemului educa ional şi a furnizorilor de educa ie. b) elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi func ionarea sistemului de educa ie din România. e) elaborarea. 288. Finan area învă ării pe tot parcursul vie ii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat.

b) reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; c) monitorizarea, evaluarea, acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de educa ie, al ii decât cei din cadrul sistemului na ional de învă ământ; d) alte atribu ii prevăzute de legisla ia sectorială referitoare la educa ie şi formare. Art. 290. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional are ca atribu ii principale, în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură; b) propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorită ile administra iei publice locale şi cu structurile societă ii civile pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de institu iile şi aşezămintele de cultură, în vederea satisfacerii necesită ilor culturale şi educative ale publicului; c) promovarea recunoaşterii competen elor profesionale, respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor creatorilor, artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii; d) alte atribu ii prevăzute de legisla ia sectorială referitoare la educa ie şi formare. Art.291. (1)Ministerele şi autorită ile centrale pot avea responsabilită i în domeniul educa iei şi formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale. (2) Formarea continuă a personalului din institu iile publice de apărare, ordine publică şi securitate na ională se reglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine şi instruc iuni proprii emise de către conducătorii acestora. Art. 292. (1) Se constituie Autoritatea Na ională pentru Calificări prin fuziunea Consiliului Na ional de Formare Profesională a Adul ilor (CNFPA) cu Agen ia Na ională pentru Calificările din Învă ământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic (ACPART). (2) Autoritatea Na ională pentru Calificări elaborează Cadrul Na ional al Calificărilor pe baza Cadrului European al Calificărilor, gestionează Registrul Na ional al Calificărilor şi Registrul Na ional al Furnizorilor de Formare Profesională a Adul ilor. Autoritatea Na ională pentru Calificări coordonează autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel na ional, coordonează sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională continuă şi activită ile comitetelor sectoriale. (3) Autoritatea Na ională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Structura, organizarea şi func ionarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Art. 293. (1) Cadrul Na ional al Calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învă are atinse, al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor na ionale de calificări şi îmbunătă irea transparen ei, accesului, progresului şi calită ii calificărilor în raport cu pia a muncii şi societatea civilă. (2) Implementarea Cadrului Na ional al Calificărilor vizează sistemul na ional de calificări ob inute în învă ământul secundar general, în învă ământul profesional şi tehnic, în formarea
119

profesională continuă, în ucenicie, în învă ământul superior, atât în contexte formale, cât şi informale şi non-formale din perspectiva învă ării pe tot parcursul vie ii. (3) Cadrul Na ional al Calificărilor permite recunoaşterea, măsurarea şi rela ionarea tuturor rezultatelor învă ării dobândite în contexte de învă are formale, non-formale şi informale şi asigura coerenta calificărilor si a titlurilor certificate. Existen a unui cadru na ional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce înva ă să ia decizii în cunoştin ă de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evolu ia profesională, în perspectiva învă ării pe tot parcursul vie ii. (4) Cadrul Na ional al Calificărilor contribuie la asigurarea calită ii sistemului de formare profesională pentru că se bazează pe standarde na ionale folosite atât la formarea, cât şi la evaluarea de competen e, indiferent de contextul în care acestea au fost dobândite. Art.294. (1) Autoritatea Na ională pentru Calificări evaluează şi certifică evaluatorii de competen e profesionale, evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi. (2) Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competen e profesionale, a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. (3) Autoritatea Na ională pentru Calificări întocmeşte registrul na ional al evaluatorilor de competen e profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certifica i. (4) Autoritatea Na ională pentru Calificări acreditează centrele de evaluare şi organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi. Art. 295. (1) Centrele Comunitare de Învă are Permanentă se înfiin ează de către autorită ile administra iei publice locale în parteneriat cu furnizorii de educa ie şi formare. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii la nivelul comunită ii. (2) Unită ile şi institu iile de învă ământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorită ile locale şi alte institu ii şi organisme publice şi private (case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organiza ii nonguvernamentale etc.) pot organiza la nivel local Centre Comunitare de Învă are Permanentă pe baza unor oferte de servicii educa ionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri intă interesate. (3) Finan area Centrelor Comunitare de Învă are Permanentă se face din fonduri publice şi private, în condi iile legii. Toate veniturile ob inute de Centrele Comunitare de Învă are Permanentă rămân la dispozi ia acestora. Art. 296. Atribu iile Centrelor Comunitare de Învă are Permanentă la nivel local sunt următoarele: a) realizează studii şi analize privind nevoia de educa ie şi formare profesională la nivel local; b) elaborează planuri locale de interven ie în domeniul educa iei permanente; c) oferă servicii educa ionale pentru copii, tineri şi adul i prin: i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competen elor cheie, inclusiv programe de tip “A doua şansă” sau programe de tip “Zone de Educa ie Prioritară” pentru tinerii şi adul ii care au părăsit timpuriu sistemul de educa ie sau care nu de in o calificare profesională; ii) programe pentru validarea rezultatelor învă ării non-formale şi informale;
120

iii) programe de dezvoltare a competen elor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională, perfec ionare, specializare, ini iere profesională; iv) programe de educa ie antreprenorială; v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber. vi) organizarea de activită i de promovare a participării la învă area permanentă a tuturor membrilor comunită ii. d) oferă servicii de informare, orientare şi consiliere privind: i) accesul la programe de educa ie şi formare profesională; ii) validarea rezultatelor învă ării non-formale şi informale; iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă e) oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învă ării non-formale şi informale; f) asigură accesul membrilor comunită ii la mijloace moderne de informare şi comunicare. g) promovează parteneriatul cu mediul economic. h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, EUROPASS şi YOUTHPASS, paşaportul lingvistic, precum şi portofoliul de educa ie permanentă. i) gestionează informa ii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile centrului. Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi func ionare a Centrele Comunitare de Învă are Permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Art. 297 (1) În contextul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării se definesc după cum urmează: a) rezultatele învă ării – reprezintă ceea ce o persoană cunoaşte, în elege şi este capabilă să facă la finalizarea procesului de învă are şi care sunt definite sub formă de cunoştin e, abilită i şi competen e. b) identificarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin conştien i de competen ele pe care le de in. c) evaluarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştin e, abilită i şi competen e. d) validarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învă ării evaluate, dobândite de o persoană, corespund cerin elor specifice pentru o unitate de rezultate ale învă ării sau o calificare. e) certificarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învă ării dobândite de persoana care înva ă în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Ea se finalizează printr-o diplomă sau certificat. (2) Recunoaşterea rezultatelor învă ării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învă ării validate şi certificate prin acordarea de unită i de rezultate ale învă ării sau de calificări.. (3) Identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii Familiei şi Protec iei Sociale şi Autoritatea Na ională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (4) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologia de recunoaştere a rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite pentru educa ie şi formare profesională.

121

Cercetării. (1) Programele de formare profesională ini ială şi continuă. Tineretului şi Sportului. Ministerul Muncii Familiei şi Protec iei Sociale. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educa iei. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupa ional. Art. (3) Certificatele se eliberează înso ite de o anexă a certificatului. b) certificat de competen e profesionale – se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competen e asociate unei calificări sau ocupa ii. evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării pot fi oferite de institu ii publice sau private autorizate în acest sens. (3) Rezultatele învă ării în contexte non-formale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare şi certificare a competen elor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. (2) Portofoliul de educa ie permanentă con ine dovezi ale rezultatelor învă ării dobândite în contexte formale. 298. denumită „Supliment descriptiv al certificatului”. precum şi sistemele de evaluare a rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale vor respecta asigurarea mobilită ii ocupa ionale pe orizontală şi pe verticala prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educa ie şi formare profesională. (2) Diplomele şi certificatele acordate de institu iile autorizate în urma evaluării rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalită i de evaluare şi certificare a cunoştin elor şi competen elor din sistemul formal de educa ie şi formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educa iei şi formării profesionale în sistemele formale. (1) Serviciile de identificare. centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaştere na ională: a) certificat de calificare . (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competen elor profesionale ob inute în alte contexte de învă are decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupa ia sau calificarea respectivă. în care se precizează unită ile de competen ă pentru care candidatul a fost declarat competent. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupa ional.Art. (1) Portofoliul de educa ie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi formularea abilită ilor şi competen elor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi profesional şi în inser ia pe pia a muncii a fiecărui individ.300. 122 . Art. (2) În func ie de procesul de evaluare desfăşurat. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi Autoritatea Na ională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (3) Rezultatele învă ării şi creditele asociate acestora.se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competen ele asociate unei calificări sau unei ocupa ii. nonformale şi informale de educa ie. 301. dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării rezultatelor învă ării non-formale şi informale sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care înva ă.299. Art.

Pentru asigurarea transparen ei serviciilor şi a mobilită ii persoanelor în spa iul european. utilizarea instrumentelor EUROPASS şi YOUTHPASS. Art. cum ar fi: EUROPASS şi YOUTH PASS. munca şi via a în general. 305. 303. (2) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unită i şi institu ii de învă ământ. În sensul prezentei legi. să îşi în eleagă propria identitate. b) Educa ia cu privire la carieră care se realizează în institu iile de învă ământ prin intermediul ariei curriculare „consiliere şi orientare”. Art. să ia decizii informate. c) Consilierea în carieră care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspira iile. de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera. formarea. (1) Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vie ii se referă la totalitatea serviciilor şi activită ilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existen ei lor. să înve e despre abilită ile necesare pentru a căuta şi a ob ine un loc de muncă. 302. 306. Art. Ele se pot realiza şi la locul de muncă. instrumente pentru planificarea carierei. Familiei şi 123 . Art. institu ii de formare. oportunită i de a experimenta diverse roluri din via a comunită ii sau din via a profesională. universită i. (1) Ministerul Educa iei. părin ilor şi a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educa ie şi formare profesională. să fie responsabile pentru propriile ac iuni. Cercetării. Art. Familiei şi Protec iei Sociale colaborează în scopul creşterii calită ii.(3) Portofoliul educa ional integrează şi instrumentele europene care eviden iază rezultatele învă ării unei persoane. serviciile de ocupare a for ei de muncă. d) Consilierea pentru angajare care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea. organizarea de activită i comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor. (2) Cele două ministere stabilesc prin ordin comun instrumente şi metodologii comune referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare. Cercetării. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. se formează abilită i de a face alegeri privind educa ia. ob ine şi păstra un anumit loc de muncă. serviciile pentru tineret. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. să îşi gestioneze cariera şi procesul de tranzi ie în diferite momente. pentru sincronizarea şi continuitatea activită ilor de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vie i. în serviciile sociale şi în sectorul privat. Ministerul Educa iei. consilierea şi orientarea în carieră includ următoarele tipuri de activită i: a) Informarea cu privire la carieră care se referă la toate informa iile necesare pentru a planifica. studen ilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor. să facă alegeri în sfera educa ională. e) Plasarea la locul de muncă care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă. Sunt oferite informa ii despre pia a muncii. 304.

la naşterea acestuia. (2) Suma se depune într-un cont de depozit. 307. pot direc iona în contul prevăzut la alin. (1) Sistemul na ional de asigurare a calită ii educa iei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calită ii în învă ământul preuniversitar. mentor. cadru didactic auxiliar. (3)Părin ii copilului. Familiei şi Protec iei Sociale. Suma este acordată în scop educa ional în beneficiul titularului.(2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului Finan elor Publice. instructor de practică. profesor de sprijin şi alte func ii asociate activită ilor desfăşurate în scopul educa iei permanente. sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională continuă.(6) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infrac iune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an. Art.Protec iei Sociale realizează demersurile necesare pentru integrarea României în re elele europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vie ii. deschis la trezoreria statului pe numele copilului. (4) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres. Art. al părin ilor. (1) Personalul care lucrează în domeniul educa iei permanente poate ocupa următoarele func ii: cadru didactic. coordonează armonizarea sistemelor de asigurarea calită ii în educa ie. structură informală care func ionează ca punct na ional de referin ă pentru asigurarea calită ii în educa ie şi formare profesională . calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Na ională a României şi valabil la data plă ii. sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională ini ială. (1) Statul sprijină dreptul la învă are pe tot parcursul vie ii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO.(2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii. de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului. 124 . consilier. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la trezoreria statului se asigură de la bugetul de stat din bugetul Ministerului Finan elor Publice. pe baza certificatului de naştere. facilitator/tutore online. evaluator de competen e. Trezoreria eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. formator. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educa ie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO se acordă tuturor copiilor născu i de la data intrării în vigoare a prezentei legi. după caz. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educa ia permanentă se elaborează de către MECTS. (7) Normele privind deschiderea. prin bugetul Ministerului Muncii. mediator. formarea profesională. (6) Retragerea sumelor în alte condi ii decât cele prevăzute la alin. numit în continuare cont pentru educa ie permanentă. fiecărui copil cetă ean român. (2) Grupul Na ional pentru Asigurarea Calită ii în Educa ie şi Formare Profesională (GNAC). (5) Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educa ie permanentă. facilitator al învă ării permanente. şi pot depune sume în acest cont. din bugetul de stat. 309. al tutorelui sau al reprezentantului legal. contribuabili. de oricare dintre părin ii fireşti. gestionarea şi accesul la contul pentru educa ie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Art. în condi iile legii. 308. sistemul de asigurare a calită ii în învă ământul superior.

Legea nr. nr. 1999. Partea I. organizare şi func ionare a Muzeului Na ional al Ştiin ei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Ministerul Educa iei. competen e de facilitare a învă ării în medii virtuale. Familiei şi Protec iei Sociale şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea. dezvoltarea competen elor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare. Art. nr. Tineretului şi Sportului. stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educa iei permanente. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi Agen ia Na ională pentru Calificări. utilizarea învă ării pe bază de proiecte şi portofolii educa ionale. 606/10 dec. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învă ării permanente. precum şi orice alte dispozi ii contrare. (3) Finan area Muzeului Na ional al Ştiin ei se face prin bugetele ministerelor Culturii şi Patrimoniului Na ional şi al Educa iei.O.1997. Cercetării. Tineretului şi Sportului.312. Cercetării.07. 128/1997. În termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.158/16. 84 din 24 iulie 1995. precum: competen e psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învă ării. (2) Muzeul Na ional al Ştiin ei are drept scop principal oferirea de experien e de învă are nonformală şi informală. Legea învă ământului. Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Societatea Română de Televiziune (SRTV) colaborează pentru stabilirea grilelor de programe ale acestor posturi. un canal public de televiziune şi un post public de radio vor fi dedicate exclusiv educa iei.310. cu filiale în fiecare municipiu reşedin ă de jude . Art.(2) Ministerul Educa iei. analiza şi prognoza activită ilor de învă are pe tot parcursul vie ii. în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.311. (4) Metodologia de înfiin are. privind Statutul Personalului Didactic publicată în Monitorul Oficial al României. 125 . Tineretului şi Sportului. împreună cu Ministerul Muncii. prin prezentarea principalelor realizări ale ştiin ei şi tehnologiei. republicată în M. împreună cu Ministerul Muncii. Cercetării Tineretului şi Sportului. (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Art. La data intrării în vigoare a legii.(1): a) măsura introducerii clasei a IX-a în învă ământul gimnazial intră în vigoare începând cu anul 2013.313. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1) Guvernul României va înfiin a Muzeul Na ional a Ştiin ei. TITLUL VI DISPOZI II FINALE ŞI TRANZITORII Art. Familiei şi Protec iei Sociale. se abrogă LEGEA nr. Cercetării. Ministerul Educa iei.

126 . (3) În termen de 12 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. respectiv al Municipiului Bucureşti până la data de 1 septembrie 2011. tot personalul didactic calificat.b) examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu anul 2012. e) procedurile pentru conferirea titlurilor didactice în învă ământul superior prevăzute de prezenta lege se vor aplica începând cu anul 2011. (1) La data intrării în vigoare a acestei legi. să definitiveze noua cartă. (2) La finalizarea actualului mandat. Predarea-preluarea se face pe bază de protocol încheiat în conformitate cu prevederile legale. Art. maghiară şi germană). (2) Doctoranzii care au fost admişi la studiile doctorale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi îşi finalizează studiile doctorale în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data admiterii acestora la studii. (4) Terenurile şi clădirile aferente unită ilor de învă ământ liceal trec din domeniul public local în domeniul public jude ean. sunt: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (în limbile română. titular. regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare acesteia. 316. Art. 315. devine titular al unită ii de învă ământ cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Art. începând cu anul 2012. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş (în limbile română şi maghiară). c) admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu anul 2013. Cercetării. Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile. care vor avea statut de universită i multiculturale conform prezentei legi. în conformitate cu prezenta lege. 314. Universitatea de Medicină şi Farmaceutică din Târgu Mureş (în limbile română şi maghiară). Ministerul Educa iei. regulamentele şi metodologiile de organizare şi func ionare a universită ilor. La momentul intrării în vigoare a prezentei legi institu iile de învă ământ superior având activită i de predare în limba minorită ilor na ionale. în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (1) Senatele universitare sunt obligate ca. d) alegerea rectorului şi a structurilor de conducere din institu iile de învă ământ superior se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi. organele de conducere noi ale universită ilor se vor stabili în baza prezentei legi.

(5) Beneficiarii direc i ai educa iei şi formării profesionale – sunt ante-preşcolarii. (2) Acreditarea – este procesul prin care unitatea/institu ia de învă ământ/organiza ia interesată pe baza evaluării externe realizate în condi iile prezentei legi. denumit în continuare CNCIS – reprezintă instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învă ământul superior. Tineretului şi Sportului. CNCIS are ca scop asigurarea coeren ei calificărilor şi a titlurilor ob inute în învă ământul superior. (4) Autorizarea de func ionare provizorie – este procesul prin care unitatea/institu ia de învă ământ/organiza ia interesată. angajatorii.DIC IONAR DE TERMENI Defini ii În în elesul prezentei legi termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnifica ii: (1) Abilitatea – reprezintă capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştin e pentru a duce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. CNCIS asigură recunoaşterea na ională. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite diplome şi certificate recunoscute de Ministerul Educa iei. Cadrul na ional al calificărilor are ca scop integrarea şi coordonarea subsistemelor na ionale de calificări şi îmbunătă irea transparen ei. de desfăşurare a procesului de învă ământ. prin care sunt îndeplinite standardele de calitate precum şi aşteptările beneficiarilor. care este ob inut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a ob inut. comunitatea locală şi. precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea interna ională a calificărilor dobândite prin învă ământul superior. (3) Asigurarea calită ii educa iei – exprimă capacitatea unei organiza ii furnizoare de a oferi programe de educa ie în conformitate cu standardele anun ate şi este realizată printr-un ansamblu de ac iuni de dezvoltare a capacită ii institu ionale. rezultate la anumite standarde prestabilite. în condi iile prezentei legi. CNCIS este parte a Cadrului na ional al calificărilor definit la alin. Autorizarea de func ionare provizorie conferă dreptul de organizare a admiterii precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învă ământ. (7). (8) Cadrul na ional al calificărilor din învă ământul superior. dobândeşte calitatea de furnizor de educa ie prin hotărâre a autorită ii locale competente. 127 . Cercetării. pe baza evaluării externe. (7) Cadrul na ional al calificărilor – este un instrument pentru stabilirea calificărilor. ca urmare a învă ării. elevii şi studen ii. planificare şi implementare de programe de studiu. de către agen iile de asiguare a calită ii autorizate să func ioneze pe teritoriul României. precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educa ie şi formare profesională. sunt găzdui i şi îngriji i în timpul zilei. (10) Calitatea educa iei – este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesională şi ale furnizorului acestuia. respectiv prin hotărâre a guvernului. în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învă are. progresului şi calită ii calificărilor în raport cu pia a muncii şi societatea civilă. (6) Beneficiarii indirec i ai educa iei şi formării profesionale – sunt familiile beneficiarilor direc i. într-un sens larg. prin care se formează încrederea beneficiarilor că organiza ia furnizoare de educa ie îndeplineşte standardele de calitate. realizată. accesului. dobândeşte dreptul de organizare a admiterii. (11) Centru de zi – institu ie de stat sau a unei organiza ii neguvernametale în care copiii cu deficien e. de elaborare. preşcolarii. transportabili. întreaga societate. (9) Calificarea – este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare.

transfer şi rezolvare de probleme. cantitatea de muncă. (23) ECVET/SECTEFP – Sistemul European de Credite Transferabile pentru Educa ie şi Formare Profesională. (17) Controlul calită ii educa iei în unită ile de învă ământ preuniversitar – semnifică activită i şi tehnici cu caracter opera ional. principii. reflec ie critică şi constructivă. (24) Educa ia – este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activită ile de învă are şi formare de competen e academice sau profesionale. (22) ECTS/SECT – Sistemul European de Credite Transferabile. (26) Unitate/institu ie furnizoare de educa ie – sunt unită ile şi institu iile de învă ământ acreditate. efectuată de student pentru însuşirea cunoştin elor şi a competen elor specifice unei discipline. (20) Criteriul – reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi func ionare a unui furnizor de educa ie/unitate/institu ie furnizoare de educa ie în procesul autorizării de func ionare provizorie/acreditării/evaluării şi asigurării calită ii. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la o calificare la alta. (21) Cunoştin ele – reprezintă rezultatul asimilării. în elegere şi utilizare a limbajului specific. Educa ia include atât activită ile de învă are în context formal. a unui ansamblu de fapte. dezvoltare personală şi profesională. Tineretului şi Sportului. teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii. Cercetării. (16) Competen ele transversale – reprezintă achizi ii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate. (14) Competen a – reprezintă capacitatea dovedită de a selecta. de la un nivel de calificare la altul şi de la un sistem de învă are la altul.(12) Centru de educa ie – unitate de învă ământ organizată de către Ministerul Educa iei. Cercetării. sau de organiza ii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. (25) Educa ia şi formarea profesională – este ansamblu coerent şi continuu de activită i şi experien e de învă are prin care trece subiectul învă ării pe întreaga durată a traseului său educa ional-formativ. precum şi pentru dezvoltarea profesională sau personală în condi ii de eficacitate şi eficien ă. compensarea. folosite pentru a indica progresele înregistrate şi completarea unui program de formare care conduce către ob inerea unei calificări. explicare şi interpretare. Cunoştin ele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere. Abilită ile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare. (13) Cercetarea ştiin ifică universitară – include cercetarea ştiin ifică propriu-zisă. în medie. (18) Creditele pentru formare profesională – reprezintă totalitatea rezultatelor învă ării dobândite de o persoană pe parcursul unui program de formare profesională. aplicate sistematic de o autoritate de inspec ie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. (15) Competen ele profesionale – sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştin e şi abilită i. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situa ii de muncă sau de învă are. crea ia artistică şi activită ile specifice performan ei sportive. interac iune socială. Prin creditele de studii transferabile se apreciază. creativitate şi inovare. abilită i şi alte achizi ii constând în valori şi atitudini. prin învă are. sub toate aspectele ei. având ca scop şi finalitate recuperarea. combina şi utiliza adecvat cunoştin e. (19) Creditele de studii transferabile – sunt valori numerice alocate unor unită i de cursuri şi altor activită i didactice. reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficien e. cât şi în context non-formal sau informal. 128 .

(34) Mandat – perioada în care o persoană. (35) Programe educa ionale de tip „a doua şansă” – programe educa ionale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adul ilor care au părăsit prematur sistemul de educa ie. respectiv la standardele de referin ă. progresiv. (32) Învă ământul – serviciu public organizat în condi iile unui regim juridic de drept public în scopul educării şi formării profesionale a tinerei genera ii. precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referin ă. bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri. la nivelul unei unită i/institu ii de învă ământ din cadrul sistemului Na ional de învă ământ. pentru învă ământul cu frecven ă redusă. Atunci când evaluarea calită ii este efectuată de o agen ie na ională sau interna ională specializată. cu frecven ă redusă şi la distan ă – sunt forme de organizare a proceselor didactice care implică: a) frecven ă obligatorie pentru învă ământul de zi şi seral. a măsurii în care un furnizor de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referin ă. Atunci când evaluarea calită ii este efectuată de însăşi de organiza ie. b) înlocuirea orelor de predare cu activită i de studiu individual şi întâlniri periodice. depăşind cu cel pu in 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare acestor niveluri. astfel încât aceştia să-şi poată completa şi finaliza învă ământul obligatoriu.(27) Organiza ie interesată în furnizarea de servicii de educa ie – este o persoană juridică ce cuprinde în statutul său activită i de învă ământ şi se supune procesului de autorizare pentru a deveni „furnizor de educa ie”. cu elevii/studen ii/cursan ii pentru desfăşurarea activită ilor aplicative obligatorii prevăzute în planurile-cadru de învă ământ/planurile de învă ământ. cât şi egalitatea de şanse în societatea bazată pe cunoaştere. Mandatul are o durată de patru ani. desemnată prin vot sau prin concurs într-o func ie de conducere. (28) EQF/CEC – Cadrul European al Calificărilor pentru învă are pe tot parcursul vie ii. respectând în acelaşi timp marea diversitate a sistemelor na ionale de educa ie. fără a finaliza învă ământul primar şi/sau gimnazial. (31) Îmbunătă irea calită ii educa iei – semnifică evaluarea. desfăşurarea seminariilor prin sistem tutorial şi obligatoriu a tuturor activită ilor didactice care dezvoltă competen e şi abilită i practice în sistem fa ă în fa ă pentru învă ământul la distan ă. seral. c) înlocuirea orelor de predare cu activită i de studiu individual şi întâlniri periodice. (29) Evaluarea institu ională a calită ii – constă în examinarea multicriterială a calită ii educa iei. Nivelul maximal al indicatorilor de performan ă corespunde cerin elor unui standard de referin ă. pune în aplicare programul managerial pe baza căruia a fost investit. este un instrument de referin ă pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări şi care promovează atât învă area de-a lungul vie ii. de regulă săptămânal. aceasta ia forma evaluării externe. (30) Indicatorul de performan ă – reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activită i desfăşurate de furnizorul de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie prin raportare la standarde. precum şi continuarea integrării cetă enilor pe pia a europeană a muncii. 129 . analiza şi ac iunea corectivă continuă din partea furnizorului de educa ie/unită ii/institu iei furnizoare de educa ie. este op ional şi diferen iază calitatea în mod ierarhic. (36) Programele de calificare profesională – reprezintă oferta educa ională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrisă în Registrul Na ional al Calificărilor. Nivelul minimal al indicatorilor de performan ă corespunde cerin elor unui standard. (33) Învă ământul de zi. aceasta ia forma evaluării interne. precum şi să poată ob ine o calificare profesională.

(41) Registrul Matricol Unic. sunt op ionale şi se situează peste nivelul minimal. inten ionată sau neinten ionată. (48) Standardul – reprezintă descrierea cerin elor formulate în termen de reguli sau rezultate. (38) Program de studii acreditat – este programul de studii care îndeplineşte cerin ele minime ale standardelor şi indicatorilor de performan ă ai acreditării. (42) Registrul na ional al calificărilor. împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi. b) organizarea pe discipline şi grupe care cuprind maximum 25 elevi/studen i/cursan i.(37) Programele de studii – concretizează oferta educa ională a unei organiza ii furnizoare de educa ie. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enun şi se concretizează într-un set de indicatori de performan ă. abilită i şi competen e dobândite pe parcursul diferitelor experien e de învă are formală. (50) State ter e – orice stat. clădiri. (39) Program de studii autorizat – este programul de studii evaluat. unită i de învă ământ şi alte spa ii utilizate în învă ământ. Standardele de referin ă sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei institu ii. clase. cu excep ia statelor membre ale Uniunii Europene. care pot fi evaluate şi validate. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activită i în educa ie. avizat favorabil şi care îndeplineşte condi iile autorizării provizorii. (45) Sistemul na ional de învă ământ – este constituit din ansamblul unită ilor şi institu iilor de învă ământ de stat şi particulare _i confesionale acreditate. (40) Punctele de credit pentru formare profesională – reprezintă exprimarea numerică a importan ei unei unită i de rezultate ale învă ării raportate la o calificare. (47) Societatea cunoaşterii – este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă. 130 . (46) Sistemul tutorial – semnifică organizarea activită ilor didactice în învă ământul la distan ă de către un cadru didactic tutore şi asigură: a) desfăşurarea activită ilor de învă are şi evaluare atât la distan ă cât şi în sistem fa ă în fa ă. (52) Unitatea de rezultate ale învă ării – reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştin e. european sau mondial. Constituirea RMU se realizează pe baza registrelor matricole ale institu iilor de învă ământ superior. ale Spa iului Economic European şi a Confedera iei Elve iene. particulare sau confesionale. deprinderi şi competen e generale. nonformală şi informală. acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu. fiind creată. (49) Standardul de referin ă – reprezintă descrierea cerin elor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activită i de către furnizorul de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie. niveluri şi forme de organizare a activită ii de educare şi formare profesională. Rezultatele învă ării se exprimă prin cunoştin e. (43) Rezultatele învă ării – reprezintă ceea ce o persoană în elege. (51) Unitate – reprezintă o unitate de învă ământ din învă ământul preuniversitar. cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învă are. a copiilor/tinerilor minoritari de restul copiilor/tinerilor în grupe. astfel încât procentul copiilor/tinerilor minoritari din totalul copiilor/tinerilor din unitatea de învă ământ/clasă/grupă este dispropor ionat în raport cu procentul pe care copiii/tinerii minoritari de vârsta respectivă îl reprezintă din totalul popula iei de aceeaşi vârstă în respectiva unitate administrativ-teritorială. pe baza bunelor practici existente la nivel na ional. Standardele sunt diferen iate pe criterii şi domenii. (44) Segregare în sistemul na ional de învă ământ – este forma gravă de discriminare care constă în separarea fizică. denumit în continuare RMU – este o bază de date na ională electronică în care sunt înregistra i to i studen ii din institu iile de învă ământ superior de stat. denumit în continuare RNC – este o bază de date na ională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România. de diferite tipuri.

131 . în vederea acordării certificatului de calificare profesională. evaluate şi certificate. în urma unui proces de evaluare. aşa cum este definit în Constitu ia României. (57) Certificarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învă ării dobândite de persoana care înva ă. (58) Învă ământ public este echivalentul învă ământului de stat. aşa cum este definit în Constitu ia României (59) Învă ământul privat este echivalentul învă ământului particular. evaluate şi validate. deprinderi şi competen e. (56) Recunoaşterea rezultatelor învă ării şi a creditelor asociate – reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învă ării şi creditelor dobândite. (54) Validarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învă ării dobândite de o persoană.(53) Evaluarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştin e. corespund cerin elor specifice pentru o unitate sau o calificare. (55) Transferul rezultatelor învă ării şi al creditelor asociate – reprezintă procesul prin care rezultatele învă ării şi creditele asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care înva ă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful