Investe te în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 ± 2013 Axa prioritar 1 ³Educa ia i formarea profesional în sprijinul cre terii economice i dezvolt rii societ ii bazate pe cunoa tere´ Domeniul major de interven ie 1.3 ÄDezvoltarea resurselor umane în educa ie i formare profesional ´ Titlul proiectului: PROFESORUL ± CREATOR DE SOFT EDUCA IONAL Num rul de identificare al contractului: POSDRU/57/1.3/S/34533

TEMA 2. PARADIGMELE EDUCA IONALE ÎN FATA PROVOC RILOR SOCIET II CUNOA TERII

Nici un educator nu seam n cu altul, nici o clas nu seam n cu alta, nici o lec ie nu seam n cu alta.

Cui, c rui fapt, c rui moment, demers sau instrument îi atribuim eficien a lec iei/ a procesului educa ional?

Un r spuns Åatotcuprinz tor" este greu de formulat.....
.... studii/cercet ri au permis relevarea unor elemente/principii care ar trebui avute în vedere/respectate în proiectarea unei instruiri eficiente. S-ar eficiente. putea spune c aceste principii reprezint un gen de standarde instruc ionale de cea mai larg generalitate pentru proiectarea i evaluarea activit ilor din procesul educa ional. ional.

socio- . ri.Principiul 1: Instruire bazat pe un design pentru o înv are reflexiv În decursul instruirii elevului/studentului (e/s) trebuie s i se ofere posibilitatea de a reflecta asupra înv rii. Acest obiectiv poate fi atins prin: a) implementarea unor metode neperturbatoare. g) stabilirea unui climat socio-emo ional adecvat între e/s i educator. d) varierea metodelor de instruire de-a lungul diferitelor faze ale instruirii. f) luarea în considerare a diferen elor individuale i a progresului în înv are. dee) focalizarea consecvent a instruirii pe obiectivele pred rii i oferirea posibilit ilor de exersare. c) prezentarea con inutului i sarcinilor de o manier organizat i clar . are. neperturbatoare. b) respectarea unui ritm adecvat al instruirii i o secven iere care s ofere e/s i educatorilor timpul necesar pentru a gândi i a pune întreb ri.

5. 4 lip n ion t d ug i un . 3. 2. 7.Aplica ia 1 Org ni i i r rhi în l 7 i iun t . 8? r t ri ti i fund nt rior) în d . nt l p nd u r l un i bun in truiri ( i i port nt on id r i 1. 6.

auto- .  dac procesul de înv are este ghidat. Feed progresul în înv are este evaluat. dac relevan a con inutului este eviden iat .  transferul cunoa terii este garantat. motiva ional i emo ional O instruire bun nu numai c îi ajut pe e/s în gândire i înv ci îi i motiveaz i le ofer un context emo ional adecvat.  Feed-backul la sarcin este dat.Principiul 2: Suport multiplu în plan cognitiv.  dac este activat cunoa terea anterioar . Instruirea produce efecte cognitive: cognitive:  dac sunt definite obiectivele/competen ele. are. auto-încrederea înt rit .  dac este prezentat un con inut stimulativ. Instruirea îi motiveaz pe e/s dac aten ia este trezit .

În plan cognitiv . În plan motiva ional 1. 1. 3. 2.Aplica ia 2 Ierarh za are d n elementele men onate se conf rm ca suporturi în activitatea dvs. 3. 2.

lor. E/S sunt mai performativi în înv are dac adapteaz la particularit ile lor. Instruirea i evaluarea achizi iilor sunt deosebit de eficiente dac e/s sunt asista i în relevarea particularit ilor individuale i. când sunt ajuta i s .Principiul 3: Luarea în considera ie a particularit ilor individuale ale e/s. lipsurile. instruirea se .i elimine lipsurile. în plus.

încerca i s lua i în considera ie? . 2. particularit i individuale 3.Aplica ia 3 Ce 1. 4.

structurate i interconectate. Instruirea colar este focalizat de la bun început pe însu irea fundamentelor: fundamentelor: cuno tin e declarative (concepte. variate. Astfel de situa ii/ cazuri trebuie s varieze în dificultate. Pentru a putea fi folosit flexibil aceast cunoa tere. rii. fapte) i procedurale (reguli) care trebuie s devin o parte a memoriei e/s în patternuri corecte. . în coresponden a lor cu cazurile reale i la nivelul orient rii. este necesar o aplicare i evaluare repetat în situa ii practice. practice. interconectate.Principiul 4: Achizi ia i aplicarea cunoa terii în contexte variate.

Aplica ia 4 Da i câ e eme i Achizi ie: exem l a e î ma al e achizi ie i a licare î c ex e A licare: .

iei. s le compare.Principiul 5: 5: Dezvoltarea i evaluarea cuno tin elor fundamentale i stimularea opera iilor ale gândirii (higher-order skills) (higherCuno tin ele fundamentale trebuie prezentate cu exemple ilustrative. . Gândirea creativ poate fi sus inut când e/s i se cere s . explice. sunt stimulate când e/s este solicitat s descompun elementele (de con inut disciplinar). formularea unei strategii de rezolvare. s le evalueze i s le explice. gândirea i capacitatea de a rezolva probleme trebuie s reprezinte o parte integrat a evalu rii achizi iilor. Gândirea analitic i cea creativ pot fi antrenate prin stadii de problem solving constând din descoperirea/ relevarea problemei (care este problema aici?). Cuno tin ele.i imagineze elemente ale cunoa terii i s dezvolte produse proprii. definirea problemei (care sunt componentele problemei?). alocarea resurselor (de ce avem nevoie pentru rezolvare?) i evaluarea solu iei. împreun cu sarcini de rezolvat i solu ii. Procesele de gândire analitic ii. iilor. proprii.

Aplica ia 5 Da i câte un exemplu de solicitare a gândirii analitice i creative Gândire analitic : Gândire creativ : .

Metodele de instruire care sus in argumentarea:         list rile pro i contra (de ex.. ..Principiul 6: Stimularea capacit ilor argumentative Pentru o argumentare reu it entru este construirea i evaluarea argumentelor.. avantaje i dezavantaje) activit ile de grup cu proceduri structurate chestionarele privind cuno tin ele (de ex. argumentelor. ideea principal a unui text) fi ele de lucru pentru stimularea gândirii dezbaterile pe o problem controversat înv area problematizat organizatorii grafici. necesar identificarea. ce s-a înv at?) ssintetizarea (de ex. ce cuno tin e sunt disponibile.

a i putea utili a o i de lucru pentru stimularea gândirii? b Ce organi atori gra ici a i olosit cel mai mult? .Fi de lucru: .Organi atori gra ici: .Aplica ia 6 a La care teme din curriculumul disciplinei dv.

deprinderi de înv are. memorare. prezentarea rezultatelor). ex. înv are colaborativ . Totu i. managementul proiectului. pentru o înv are auto-controlat reu it .Principiul 7: Proiectarea i ghidarea înv rii auto-controlate auto- Prin autocontrolul înv rii se în elege c e/s î i controleaz / regleaz acest proces în raport cu obiectivele date i c î i selecteaz activit ile pentru a ameliora rezultatele.. . e/s autotrebuie s dispun de strategii de înv are generale i specifice care pot fi înv ate din lec iile la diferite discipline (de ex. rezultatele. luare de note. rezultatelor).

2. 3.Aplica ia 7 Care cre e i c s î area a -c ri ci alele ele e e care s s i r la a ele il r s. 1. . 4.

Principiul 8: 8: Sporirea eficien ei înv rii Eficien a înv rii reprezint raportul dintre resursele/ eforturile investite i rezultatele ob inute. Înv area eficient apare când e/s lucreaz cu sarcini provocatoare. dar solicit /implic i cuno tin e sau deprinderi noi. dar f r s -i supraîncarce. . astfel de sarcini in de cunoa terea precedent .

. La ni el institu ional/ local: . . sporirea . . .Aplica ia 8 Enu era i principalii factori care î piedic eficien ei procesului educa ional La ni el na ional/ general: .

i defineasc propriile obiective sau când pot lucra proteja i de compararea cu al i e/s. În ceea ce prive te con inutul disciplinar.Principiul 9: Trezirea i men inerea interesului E/S sunt interesa i când cred c reprezint o parte important a grupului sau când demonstreaz competen întrîntr-un domeniu. . trebuie s -i fie ilustrat importan a pentru via a i scopurile urm rite de e/s. când pot s .

2. . 4. 3.Aplica ia 9 Enumera elementele care trezesc/men n interesul elevilor dvs. pentru înv are 1.

cum ar fi:  intensificarea rela iilor  promovarea unor interac iuni  stabilirea unor structuri de înv are cooperativ  implementarea unor programe de colaborare Pl cerea poate fi sporit prin:  prefigurarea unor evenimente  realizarea unor oportunit i/ materiale pentru studiul individual  utilizarea umorului sau a jocurilor educative bazate pe simulare .Principiul 10: 10: Intensificarea sentimentelor pozitive Simpatia între e/s poate fi sporit prin diverse strategii.

. . . .Aplica ia 10 Ce strate ii olosi i pentru intensi icarea senti entelor pozitive? .

ap rute în timpul instruirii ² pot fi folosite diverse strategii:          asigurarea succesului în înv are acceptarea gre elilor folosirea momentelor de relaxare (pentru a diminua teama).Principiul 11: Diminuarea sentimentelor negative Pentru a diminua teama. încurajarea compara iei prin referin la cadrul autobiografic sau criterial i nu la standardele sociale instaurarea unei evalu ri i not ri consistente i transparente evitarea privilegiilor (pentru diminuarea invidiei). invidia i sup rarea . stimularea controlului sup r rii exprimarea/rezolvarea sup r rii de o manier constructiv neacceptarea niciunei forme de manifestare a sup r rii .

3.Aplica ia 11 Pute i remarca în tradi ia colii d . 2. 4. . prin ce se definesc? 1. modalit i specifice de diminuare a sentimentelor ne ati e? Dac D .

Astfel de valori i atitudini corelate pot fi ob inute dac se creeaz anumite condi ii: ii: crearea unei comunit i ai c rei membri au grij unul de altul folosesc reguli democratice în luarea deciziilor r spund la întreb ri privind dezvoltarea propriei personalit i. integrând subiecte controversate în predare    . societate.Principiul 12: Instaurarea respectului i responsabilit ii coala are misiune de a forma la e/s deprinderi generale de comportament social. general. bazate pe respect i responsabilitate pentru/ fa de ceilal i. în general. mediu.

. 4. 2. i cu 1. se pro o ea ? 3.Aplica ia 12 Ce deprinderi generale de co porta ent social se bucur de aten ia colii d s.

care dispun de: de:          o argumentare a ra iunii pentru care ar trebui studiate o descriere a pre-cunoa terii necesare pentru a în elege precon inutul nou i modul în care va fi însu it o consecvent orientare spre obiectivele înv rii o structur clar a con inutului sarcini de lucru care permit e/s s .Principiul 13: Utilizarea materialelor de auto-instruire autoPentru a sus ine o înv are auto-controlat este nevoie de materiale autospeciale. precum i atribute ale textului care faciliteaz c utarea.i testeze cunoa terea o ghidare a înv rii prin întreb ri i informa ii marginale pre. organizarea i integrarea cunoa terii.i post-organizatori tematici un fond de exerci ii variate ca dificultate împreun cu solu iile lor (complete. .postpre. incomplete sau multiple) ilustra ii care contribuie la în elegerea con inutului.

? .Aplica ia 13 Ce m eri le de dvs. Tem ice/ disciplin re: . Instrumentale: u o-in ruire olo esc unii din re elevii .

. b) tradi ia de cercetare (totalitatea regulilor de generare i validare a cunoa terii tiin ifice). postulate i principii teoretice.S REFLECT M ASUPRA ÅPARADIGMEI´ În accep iunea lui Kuhn paradigma reprezint un cadru de convingeri iunea teoretice bazate pe o anumit tradi ie de cercetare de o anumit comunitate tiin ific . filosofice i praxiologice) împ rt ite de Åcomunitatea pedagogic ". c) comunitatea tiin ific (teoreticieni. respectiv. cercet tori. Elemente specifice pentru paradigmele educa ionale sunt reprezentate de: de: a) fundamentele teoretice (teorii. practicieni) care împ rt e te i ac ioneaz în conformitate cu cadrul paradigmatic respectiv.

în evaluarea înv rii ia în considerare atât performan a. recunoa te rolul experien ei în înv are. . sprijin curiozitatea natural a elevului. îi consider pe elevi creaturi cu voin i scop. ia în considerare convingerile i atitudinile elevului. ia în considerare modelul mental al elevului.Paradigma constructivist :                 se refer la înv are i nu la predare. cât i în elegerea. încurajeaz i accept autonomia i ini iativa elevului. încurajeaz activitatea exploratorie a elevului. îi implic pe elevi în situa ii reale. îi încurajeaz pe elevi s angajeze dialogul cu al i elevi i cu profesorul. ia în considerare cum înva elevul. are în vedere contextul în care se produce înv area. prive te înv area ca un proces. sprijin înv area prin cooperare. se bazeaz pe principiile teoriei cognitive.

folose te informa ia i lec iile online ca un ghid. înva -i pe studen i s fie con tien i de gândurile i ac iunile lor. t cerea in timpul unei discu ii nu este un lucru r u. folosind în schimb mai mult activitate de grup. încorporeaz mai pu in structur în predarea tiin elor. focalizeaz discu ia i brainstormingul pe cunoa terea anterioar a studen ilor. studen ii trebuie s aib timp s reflecteze la noile idei i s rezolve conflictele când conceptele nu corespund cu schema cadrul de referin . i s nu simt disconfort în prezen a a ceea ce înc nu este cunoscut. încurajeaz studen ii s aib o atitudine deschis fa de tiin i înv are.Paradigma constructivist . stimuleaz interesul ac ionând ca un facilitator în în elegere. un dialog constructiv nu este nici el un lucru r u. las timp pentru reflec ie. Recomand ri            adapteaz lec iile online pe baza experien ei i intereselor studen ilor pentru a corespunde mai bine cu ceea ce ei doresc s înve e. nu prin explicit ri. acord studen ilor oportunit i pentru a discuta între ei. pune întreb ri deschise i relev contradic ii pentru a stimula investigarea. folose te modele tiin ifice cât de des este posibil. nu ca o regul absolut . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful