A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos.

(Propoziţiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.) 1. Având darul să prezică, omul acesta era cu neputinţă să nu desluşească ceva din mintea celor care-l obligau să tacă. a. atributivă + principală + subiectivă + atributivă + compl. indirectă; b. atributivă + principală + subiectivă + atributivă + compl. directă; c. atributivă + principală + compl. directă + atributivă + compl. indirectă; d. altă interpretare. 2. Mă amuză teribil să-l aud lăudându-se că-i şef şi încă mare. a. principală + subiectivă + compl. indirectă; b. principală + subiectivă + compl. indirectă + compl. indirectă; c. principală + compl. directă + compl. indirectă; d. altă interpretare. 3. Fără să vreau, cum eram înfierbântat de propria mea izbucnire şi de tot ce mocnisem împotriva ei, strâng totuşi braţul acestui bun prieten, care, după ce i-a fost clar că la mijloc erau sentimente înăbuşite multă vreme, tace ascultându-mă cu resemnare. a. circ. concesivă + circ. de cauză + atributivă + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; b. circ. de mod + circ. de cauză + circ. de cauză + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; c. circ. de mod + circ. de cauză + compl. indirectă + principală + circ. de timp + subiectivă + atributivă; d. altă interpretare. 4. Ca să fii sigur că vei schimba opinia celorlalţi, nu există altă modalitate decât aceea prin care să dai impresia că reprezinţi cerinţele grupului. a. circ. de scop + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă; b. circ. de scop + compl. indirectă + principală + compl. indirectă; c. circ. de scop + compl. indirectă + principală + atributivă + atributivă + compl. indirectă; d. altă interpretare. 5. Gândul că s-ar putea să nu obţină aprobarea de plecare, fapt care, credea ea, i se cuvenea, a făcut-o să devină ce nu şi-a dorit. a. atributivă + subiectivă + principală (incidentă) + atributivă + principală + compl. indirectă + predicativă; b. atributivă + subiectivă + principală (incidentă) + atributivă apozitivă + principală + compl. indirectă + predicativă + predicativă; c. atributivă + compl. indirectă + principală (incidentă) + atributivă + compl. directă + predicativă; d. altă interpretare. 6. Era aşa de firesc să fiu convins că la cea dintâi ocazie voi fi avansat, încât n-am stăruit prin nimeni, ci am lăsat lucrurile să-şi urmeze calea firească, mai ales că nu mi-a plăcut să sap groapă nimănui. a. principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. indirectă + circ. de cauză + subiectivă; b. principală + subiectivă + compl. directă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. directă + circ. de cauză + compl. directă; c. principală + subiectivă + compl. indirectă + circ. consecutivă + circ. consecutivă + compl. indirectă + circ. concesivă + subiectivă; d. altă interpretare. 7. Tot ce-a fost, deşi poate că nu din vina ta, ar trebui să-ţi dea de gândit. a. atributivă + circ. concesivă + principală + subiectivă; b. subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală + subiectivă; c. subiectivă + circ. concesivă + subiectivă + principală + compl. directă; d. altă interpretare.

nehot. indirect în toate enunţurile. pronume interogativ în toate enunţurile. de timp în (1). Fie enunţurile: (1) L-am întrebat pe Gigel ce face în vacanţă. Marcaţi răspunsul corect: 8. în (1). (2). (3). ştie tot. (3). (3) Cum se face că nu le ştii? (4) Nu te faci ce vrei. art. d. pronume interogativ în (1). (4). b. (2) Mai am un singur dor… (3) Are o soră şi doi fraţi. indirect în (3).B. compl. art. (3). c. pronume relativ în (1). nehot. (5). compl. (2). de timp în (3). în (3). indirect în (1). domnule. loc. (6). predicativ în (1). în (1). în (4). b. subst. (4). adv. (4). (4) Aceasta-i o întrebare căreia încă nu i-am găsit răspunsul. loc. Cuvintele subliniate sunt: a. d. b. (2). nehot. ci ce poţi. Cuvintele subliniate sunt: a. adv. card. Fie enunţurile: (1) M-a căutat o rudă din provincie. d. (3) Sunt invidios pe Gigel. copulativ în (4). (4). în (2). (3) În juru-i are numai prieteni. (6) Ce te face să crezi că glumesc? (7) Îi cam place să facă din ţânţar armăsar. (5) N-am ajuns trenul. (2) Vinul se face şi din struguri. copulativ în (2). compl. b. card. (2). (4). Cuvintele subliniate sunt: a. pronume interogativ în (4). adv. (4). aşa că ai grijă de tot. (5). d. în toate enunţurile. predicativ în (2). 15. conj. pron. ci ce poţi. adv. în (2). pronume relativ în (2). d. Fie enunţurile: (1) A fost odată un împărat mare. b. art. Cuvintele subliniate sunt: a. (3) Tot ce mi-ai spus e adevărat. (4). direct în (2). . d. conj. coord. în (1). pronume relativ în toate enunţurile. Fie enunţurile: (1) Copile. adj. în toate enunţurile. b. Fie enunţurile: (1) L-ai văzut şi tu pe senator? (2) Am discutat şi cu Ion. (4) M-am înfuriat pe Gigel. de mod în (1). altă interpretare. Verbul subliniat este: a. (3). şi cu Ioana. în (4). mă supăr. num. adv. conj. predicativ în toate enunţurile. 14. adv. în toate enunţurile. c. predicativ în toate enunţurile. num. loc. în (2). (2) L-am ajutat pe Gigel să-şi repare maşina. (4). (3) Nu-ţi ajunge cât m-ai bătut la cap? (4) Am ajuns prea târziu la gară. (7). predicativ în (3). adv. de timp în toate enunţurile. art. Fie enunţurile: (1) Ion se face că plouă. loc. (3). pron. b. (2). în toate enunţurile. card. în (1). (4). 12. predicativ în (1). altfel. coord. c. (7). în toate enunţurile. b. în toate enunţurile. că se face frig. Cuvântul subliniat este: a. Cuvintele subliniate sunt: a. (3). (5). num. d. nehot. intră în casă. adv. copulativ în toate enunţurile. în (1). direct în (1). c. în toate enunţurile. subst. art. de mod în (1). 9. (5) Nu te poţi baza pe Gigel. num. adv. (3) Copilul ăsta. nehot. adv. (2). c. că. c. (2). 13. (3). prep. c. nehot. (4) Ar fi cazul să-ţi faci de-acum şi tu un rost în viaţă. card. copulativ în (1). copulativ în toate enunţurile. prep. Fie enunţurile: (1) N-am ajuns acum la bătrâneţe să mă rog de tine. (4). în (1). (3). (4) Nu ştiam că eşti şi poet. Se dau enunţurile: (1) Acum ai ce-ţi doreşti? (2) Ia-ţi ce-ţi trebuie şi pleacă! (3) Ai făcut ce ţi-am spus? (4) Ce s-a întâmplat? Cuvântul subliniat este: a. (4) Duminica lenevesc până târziu în pat. pron. în (2). c. nehot. adj. b. adj. loc. direct în toate enunţurile. compl. c. nehot. (6). d. nehot. de mod în toate enunţurile. (2) E teribil copilul tău. (2). 10. pron. în (1). (5). 16. compl. plânge şi dacă nu-l baţi. (5) Încă nu s-a făcut noua recoltă. în toate enunţurile. (5). (4). (4) În faţa sa era un câine. 17. (3) Mia pus o întrebare la care nu mă aşteptam. Fie enunţurile: (1) A străbătut ţara de-a lungul şi de-a latul. nehot. d. (4) Te las singur acasă. (3). Se dau enunţurile: (1) Mănâncă tot din farfurie. compl. (5). Cuvântul subliniat are funcţia de: a. în toate enunţurile. adv. 11. (3). (2) Îmi trebuie un costum nou. b. coord. (4). pron. c. în (2). în (3). (4). (4). (2) Nu ajungi ce vrei. copulativ în (1). în (3). în toate enunţurile. (3) Iarna nopţile sunt lungi şi friguroase. card. loc. num. (2) E iarnă şi zăpada-i peste tot. prep. (2) De-a lungul râului au fost plantaţi copaci. subst. în (2). în toate enunţurile. (3). Verbul subliniat este: a. (3). d.

N.. / compl. c. La urmă ni s-au dat cărţi.. cu prep. pasivă / pred. d. circ. altă interpretare. de mod.. adv. pos. b.. / nume predicativ. altă interpretare. pron. Îl dor şalele de la săpat de şanţuri. supin / compl. de cauză. / atr. de cauză... conj. d. b. N. masc. part. supin / compl. verb. d. (adj. 28. altă interpretare. Ac. cu loc. subst. G. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint. d. adj. a. adv.. / nume predicativ. verb. de mod. de cauză. cauzală / compl. Ac. N. a. / nume predicativ. subst. cu prep. d.. card. I. circ... pers. pred. verbal. 20.. 25. verbal. de cauză. d. verb cop.. sg. part. num... (gerunziu) + adj. A primit de la bunici o scrisoare foarte lungă. b.. c. a. subst. rel. distributiv cu val. Ac. verbal.. conj. subst. adv. direct. adv. N. / compl. / nume predicativ. / compl. . + nume pred. gerunziu. subord. num. de cauză / compl. circ. / atr. / compl. adj. d. nominal. nehot.. N. indirect. pos. nu s-ar comenta atâta.. a. pasivă / pred..) / compl. pasivă / pred. d. c. 26. loc. verbal. d. / subiect. circ.. sg. a. Ac. N. altfel. subst. d. c. c. de cauză. c. c. + nume pred. a III-a. circ.. a III-a. verb cop. adv. pasivă / pred. G. nominal. adv. part. circ. / compl. de mod / nume predicativ.. adv. b. loc. Pe-al nostru steag e scris UNIRE… a. c. / compl. / nume predicativ. de mod / compl. de cauză.. căci.. num. b... b. a. distributiv cu val. sg. 21. de mod / compl. adv. Ac. gen. b. prez. masc. subst. b. adj. N-are cum fi profesor atât de tânăr. d. N. Cu siguranţă că va fi primul pe lista reuşiţilor. subord. pron. Ac. subst. c. subst. b. 24. b. c.. de loc. cauzală / compl. verb. a. N. c. / nume predicativ. fiecăruia câte două.. d. verb. I. pers. subst.. b. 27. rel. d. distributiv cu val. 19. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos: 18.. (verb la supin. a vândut casa de la ţară. Ceva a fost totuşi acolo. adj. cu prep. compusă / compl. impers. b. rel. direct. c. Ai putea ajunge inspector în câţiva ani. (conj. verb.. de mod. sg. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint. Iniţiativa ta e de admirat de către oricine. posibil să plouă după-masă. Ac. de loc.. / nume predicativ. pron. Modest cum era. subst.) + nume pred. d.. pers. conj. rel. / compl. a.. prez. G. indirect. / atr.. circ. pron. d. de mod. de mod cu val. pasivă / compl. Gigel s-a mai cuminţit. prep. 22. nu ieşea niciodată în faţă.. d. / atr. altă interpretare.. verb cop. adj. altă interpretare. prez. Ac. compusă / compl. N. verbal. a. sg. pers.. a. d. pos. subst. Ac. verb cop. 32. nehot. conj.. sg. 30. pred.. 23.. de cauză. pasivă / compl. d. de cauză / compl.. Ac. rel. cu prep. nominal. adj. subst. / nume predicativ.C. d. adv. 31. prez. adj. circ. rel. / compl. pron. a III-a.) / pred. După ce căldură e acum. adv. (nume pred. adv. a. subst. prep. adj. subst. altă interpretare. card.. sg.. pers. pers. Ac. circ. / pred.. / atr. imperativ. b. distributiv cu val. verb. pron. Tare mi-i drag să mă uit la voi. cu loc. circ. verbal. altă interpretare. adj. pron. / atr. b. (adj. a. pron. gen. direct. Ac. 29. adv. d. card. altă interpretare. verb. d. a. Ac. indirect. / pred. card. indirect.. c. pron. Fiind sancţionat de câteva ori. adj.. Ac. c. circ. num. / nume predicativ. gerunziu. a. nehot. / subiect. masc. cu prep. c. Ac. verb. N. Cum nu-i place agricultura deloc. Ac. d. cu prep. de mod cu val. pasivă) / pred. / nume predicativ. b. circ.) / pred. subst. de mod / nume predicativ.. Fie-mi permis a trage concluziile. direct.. de cauză. N.. sg. ind. N. de cauză. circ.

apoziţional (= apoziţie neizolată). subst. 40. nehot. / atr. subst. N.. / compl. b. / atr. pron. pron. inf. adj. două greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie. inf. avem (în total): a. patru greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie. cu val. d. indirect. aur. pron. pron. vb.. Nu mi-am văzut de mult nepoata. nici o greşeală. pos. Ac. trei greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie. datival (= în dativ). / compl.. rel. d. / atr. D. d. N. pron. pron.. un hiat. G. / compl.. c. activă / pred. num. num. card. D. trei greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie. 41. adj. pron. suiau. 46. f. verb. doi triftongi.. pron. d. n-aveam cum ajunge la timp.. / atr. trei greşeli. gen. adj. şi anume că nu ţi-i util acest "du-te-vino" continuu. c. d. b. pos. prep. f. a. direct.. Acesta conţine: a. prez.. b. pron. c.. gen. D. verbal. G. gen. Ac. c. N. D. d. cu prep. / fără funcţie sint. pron. d. pron. Marcaţi varianta corectă de răspuns: 43. Ţi-am văzut maşina în parcare. c. altă interpretare. că-i cu doi i. o greşeală de ortografie şi nici una de punctuaţie. 37. d. (pe lângă un subst. de conj. D. loc. ind. a. G. pron. num. b. (posesiv) / atr.. 42. apoziţional (= apoziţie neizolată). d. / atr. verbal. c. doi triftongi. d. activă / pred. adj. altă interpretare. Fie enunţul: De ce susţii într-una că hazlii tăi socri n-au nici-un amestec în afacerea asta şi că ţie însăţi ţi-i se par de-a dreptul jignitoare acuzele aduse? Acesta conţine: a. pron. G. / atr. / atr. nehot.. prez. ind. cu prep. vb. cu val.. d. . 34.. altă interpretare. b. b. d. Dovezile împotrivă-i ne-au dat speranţe noi. 45. două greşeli de ortografie şi o greşeală de punctuaţie. dem. pron. / nume predicativ. datival (= în dativ). a. c. rel. pron. rel. G. b. verbal. num. refl. / compl. card. subst. pron... datival (= în dativ). / atr. rel.. / nume predicativ.. adj... pron. cu val. d. / compl. Ai simţit vreodată gustul notei zece? a.. De astea s-au mai întâmplat pe la noi. bou. În cuvintele: zmeoaică. Ac. Fie enunţul: Dragu-mi-i verbul a fi. loc. 36. b.. c. rel. altă interpretare. cu prep. d. / nume predicativ.... inf. patru greşeli. neacc. cu val. indirect. 35./ Numai lui totuna i-i.. subst. D. b. Acesta conţine: a. Comunică-mi exact cu care tren vii. prez.. pron. Ac. D. c. pron. vb. c. o greşeală de ortografie şi o greşeală de punctuaţie. / atr. pron. b. verbal. şase greşeli. d. pron. activă / compl. d.. N. d. Fie enunţul: Apreciez şi eu aceeaşi idee. card. verb.. Ac.. În fiecare zi îi telefonează fetei căreia îi face curte. cu prep. indirect. cu val. b.. datival (= în dativ). cu prep. b. Ac. activă / pred. activă / pred. inf... pos. prez. pron. prez. a voastră e decizia. pers. neacc. c. datival (= în dativ). c. / atr. adj. / atr... prez. Pe o vreme ca aceea. a. pron. 44.. altă interpretare. refl. adj. doi triftongi. 39. refl. D. a. prep. direct. adj.. a. / subiect. G. pos.. / atr. D. pron. adj. prez. doi diftongi. pers. / atr. rel. indirect. trei greşeli de ortografie şi nici una de punctuaţie. D. trei hiaturi. G. indirect. Acesta conţine: a. pron. loc. 47. subst.. pron. pers. subst. neacc. d.33... indirect. / atr. nici o greşeală. d. de conj. pers. adj. Ai voştri sunt banii. adj. verb. două hiaturi. b. nici o greşeală de ortografie şi o greşeală de punctuaţie. c. b.. pron.... altă interpretare. eliptic). d./ Că-i c-un i. cinci greşeli. b.. pers. activă / compl. c. Nu-i cine-l pune la punct pe obraznicul acela? a. doi diftongi. pron. a. a. loc. f. pos. vb. (posesiv) / atr. activă / subiect. cu val. d. două greşeli de ortografie şi două greşeli de punctuaţie. c.. pron. d. inf. dar mă sfiii să li-o spun.... pron. D.. 38. pron. Fie enunţul: Nu-mi priii deloc ceea ce auzi-i eu însumi de la cei doi arbitrii. pers. pron rel. / atr. doi diftongi. pron. copii. D. / compl. card.

numai în (4). cameei. a doua şi a treia pereche. minţeai. (eu) ciuruiesc. Se pot afla în raport de sinonimie cuvintele din: a. 53. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a. a (se) decava / a (se) ruina. prozopopeei. snop. Avem paronime în: a. tranşeei. 51. pantenon. a sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru. numai primul. toate. pricomigdală. măduvioară. numai primul. să bombănească. a nu se înţelege. lăcrimioară. trăznet. ostrovuri. panteon. desluşi. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. smântână. 55. aşază. Se dau următoarele cuvinte: Moş-Ajunul. a sfătui pe cineva să facă numai lucruri imorale. d. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a. nu zice!. c. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. 58. plafoane. plafoane. să bombăne. virusuri. b. orhideii. moscheii. d. c. mormane. Se dau următoarele perechi de cuvinte: elucubraţie / divagaţie. melopeii. zmintit. estorca. (5) deluviu / diluviu. cameei. b. melopeii. smântână. d. pontonuri. d. Sinonimul cuvântului inavuabil este: a. trăznet. 57. a recunoaşte. paupertate. al patrulea. c. d. a convinge pe cineva să nu urmeze sfaturile primite. 52. a da sfaturi care nu sunt în interesul persoanei respective. toate. d. al cincilea şi al şaselea. numai în (1). să bombănească. ostroave. ţărancă. c. pogoane. pontoane. numai a doua şi a patra pereche. al patrulea şi al cincilea. mormanuri. (2) avers / aversă. Sensul cuvântului a deconsilia este: a. mormanuri. orhideii. 56. în afară de al patrulea. snop. snob. să bombăne. pontoane.48. inamovibil. 54. leoarcă. pansea. toate perechile. conjectural / neîntemeiat. a doua şi a treia pereche. extorca. a treia şi a patra pereche. nemeritat. Se dau următoarele cuvinte: matineu. b. ataşează. Avem numai forme corecte de plural în: a. orhideei. c. nu zi! 61. picromigdală. numai prima şi a treia pereche. smintit. pogonuri. azvârle. plafoane. Se pot afla în raport de sinonimie cuvintele din: a. panteon. Sunt corect articulate: a. d. bun-plac. numai a doua şi a patra pereche. smântână. c. virus. (4) fastuos / fastidios. c. Avem triftongul cu structura "semivocală + vocală + semivocală" în cuvintele din seria: a. b. nedorit. b. mi-au (dat). picromigdală. suiau. pauperitate. ostroave. pontoane. viruşi. pauperitate. smintit. d. cupid / lacom. b. (eu) ciurui. melopeei. pogoane. b. al doilea şi al patrulea. ataşază. b. tranşeei. noi-nouţii. tranşeii. desluşi. aşază. brizbriz. snob. inimioară. melopeii. toate perechile. estorca. vreau. orhideei. extorca. dezluşi. moscheei. a nu ceda. c. ataşează. bun-plac. toate. al treilea. ostrovuri. balama. znob. snop. picromigdală. azvârle. tranşeei. cameii. fastidios / anost. . (eu) ciurui. al doilea. d. aripioară. smulge. 60. toate. 59. b. d. mormane. prozopopeii. Cuvântul a concede este în raport de antonimie cu: a. trăsnet. vreau. pogonuri. b. nu zice!. bun plac. virusuri. în afară de al cincilea. (3) şi (5). b. desluşi. (3) genuncher / genunchieră. d. declarativ / categoric. nou-veniţii. smulge. nedemn. snop. râpă. 49. aşază. plafoane. c. azvârlă. cutumă / consuetudine. d. sergenţii-majori. paupertate. moscheii. cameei. numai primul. prozopopeii. c. numai în (2). (4) şi (5). politeţe. d. Se dau următoarele perechi de cuvinte: disolut / decăzut. (eu) ciuruiesc. znob. Au forme literare duble de plural: a. viruşi. numai prima. panteon. d. artimon. smintit. 50. c. nu zice!. smântână. veneai. smulge. primul. c. b. b. c. numai prima. al patrulea şi al şaselea. bun-plac. brizbiz. numai prima. a dezaproba. toate. azvârlă. trăsnet. iei. b. ataşează. Se dau următoarele perechi: (1) graden / gradină. aşează. c. moscheii. brizbiz. brizbriz. zmulge. prozopopeei.

nivelul de cultură propriu consumatorilor. ab-raca-da-bra. de-sfă-tu-i. c. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. pa-ra-va-lan-şă. (2) şi (3). În cele mai multe cazuri. sunt dobândite din natură şi trebuie consumate în cantităţi indicate. Conţin doar forme literare: a. c. anticipările unui consumator în privinţa alocării veniturilor salariale pentru diferite bunuri personale. c. utilitatea individuală descreşte în timp ce utilitatea marginală creşte. b. b. de grup şi sociale (colective). de-sfă-tu-i. cro-a-zi-e-ră. (3) (eu) împătur – împăturesc. utilitatea marginală creşte. Creşterea (dezvoltarea) economică este de tip extensiv: a. d. o-mor-ga-nic. tran-scri-e. tri-ftong. a-bra-ca-da-bra. 71. sept-u-a-ge-nar. tran-zi-ent. 69. a-bra-ca-dab-ra. des-fă-tu-i. b. ab-ro-gă. nu se poate stabili o asemenea relaţie. 65. tran-scri-e. a-bra-ca-da-bra. a-bro-gă. pa-ra-trăs-net. 66. pro-gnos-tic. N > R. sep-tu-a-ge-nar. d. croa-zi-e-ră. cro-a-zi-e-ră. în situaţia în care se extinde numărul factorilor de producţie folosiţi. în timp ce utilitatea totală descreşte. d. tranz-i-ent. cro-na-xi-e. om-or-ga-nic. Echilibrul consumatorului se atinge în situaţia în care: a. ort-o-don-ţi-e. sunt rezultat al consumului raţional de resurse. în mod logic. cron-a-xi-e. se determină utilitatea totală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea totală şi preţ). a-brupt. Pe măsură ce se înregistrează creşterea cantităţii consumate din bunul economic X. tran-scri-e. tri-ftong. pa-ra-trăs-net. ge-ogno-stic. cu-i-ra-sat. ab-rupt. par-a-va-lan-şă. N = R. dacă aportul calităţii şi eficienţei utilizării factorilor la creşterea activităţii şi producţiei este preponderent. ge-o-gnos-tic. 70. b. toate. (4) (ei) miros – miroase. b. ge-o-gno-stic. prog-nos-tic. c. des-fă-tu-i. cui-ra-sat. cunoscându-se cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y. par-a-trăs-net. b. abstra-ge. tranz-i-ent. c. raritatea. Se dau următoarele perechi de forme verbale: (1) (el) azvârlă – azvârle. ort-o-don-ţi-e. cron-a-xi-e. geo-gnos-tic. ort-odon-ţi-e. 67. cunoscându-se utilitatea totală pentru cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y. b. relaţia dintre nevoi (N) şi resurse (R) este de următoarea formă: a. producţia lor depăşeşte – de regulă – nevoile anticipate. pro-gnos-tic. sept-u-a-ge-nar. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. (2) (el) proferă – proferează. specific sociale şi psihologice. cunoscându-se utilitatea marginală pentru cantităţile x şi y achiziţionate din bunurile X şi Y. în scopul atingerii satisfacţiei maxime. abs-tra-ge. d. abs-tra-ge. trans-cri-e. c. c. sep-tu-a-genar. d. ab-stra-ge. numai (1). se calculează utilitatea totală determinată de venitul disponibil. De care din următoarele elemente depinde utilitatea: a. b. c. trif-tong. 63. d. se observă că: a. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. c. pro-gnos-tic. b. dacă determină încetinirea progresului tehnic în activităţile de producţie. cron-a-xi-e. individuale. d. profitul agenţilor economici. pa-ra-va-lan-şă. ab-rupt. în timp ce utilitatea individuală descreşte. N < R. trif-tong. b. o-mor-ga-nic. familiale şi naturale. cu-i-ra-sat. d. b. 68. 64. croa-zi-e-ră. există nevoi: a. par-ava-lan-şă. numai (2) şi (4). abrupt. individuale.62. nici una. or-to-don-ţi-e. respectiv insuficienţa lor în raport cu nevoile. 72. sociale şi psihologice. ab-ro-gă. tran-zi-ent. salariul nominal. pa-ra-trăs-net. c. ab-ro-gă. d. utilitatea totală creşte. singulare. Care este caracteristica dominantă a bunurilor economice: a. utilitatea marginală şi utilitatea individuală cresc. d. omor-ga-nic. se determină utilitatea totală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea totală . Din perspectiva subiecţilor purtători ai necesităţilor. dacă volumul producţiei creşte prin atragerea unei cantităţi suplimentare din factori de producţie de aceeaşi calitate. cui-ra-sat. c.

d. 74. d. agenţii economici. Productivitatea marginală a unui factor de producţie are în vedere: a. calitatea şi structura produselor). oligopolului. Concurenţa presupune ca: a. 76. acesta îi asigură condiţiile reluării activităţii şi obţinerea unui profit relativ stabil. care se confruntă pe piaţă. 180 u. d. . în condiţiile în care ceilalţi factori de producţie nu se modifică. maximizarea profitului. c. c. oferta: a.. cost fix. cost marginal. minimizarea pierderilor. b. să vândă şi să cumpere atâta timp cât au capital propriu la dispoziţie. 84. costul total este mai mare decât costul variabil. să producă orice tip de bun. pozitivă. care se confruntă pe piaţă. 78. obţinerea de câştiguri legale. 100 u. creşte. 73. costul fix. b. c. se stabileşte dobânda. se determină utilitatea marginală pe fiecare unitate monetară cheltuită (raportul dintre utilitatea marginală şi preţ). altfel nu poate vinde. b. la acest nivel de preţ obţine cele mai mari profituri unitare. costul variabil. c. Dacă preţul unui bun creşte pe piaţă. Cărui tip de piaţă îi este caracteristică vânzarea de produse diferenţiate de către un număr mare de producători: a. Pe piaţa muncii: a. b. proporţională.m. c. b. este obligat de concurenţă. în condiţiile în care ceilalţi factori utilizaţi nu se modifică. b. variază în funcţie de posibilităţile producătorilor.şi preţ). nu se poate determina. costul marginal. se vinde şi se cumpără orice bun rezultat al muncii umane. d. ca de la parte la întreg. Care din următoarele afirmaţii se dovedeşte a fi adevărată: a.m. pe termen scurt. variaţia rezultatului economic obţinut prin creşterea numărului de factori de producţie şi / sau a calităţii acestora. Obiectivul principal al producătorului este: a. c. d.m. pe termen scurt. agenţii economici să vândă tot ceea ce produc (indiferent de cantitatea. c. 81. decât făcând reduceri substanţiale. se confruntă cererea şi oferta de muncă (de locuri de muncă). costul fix este întotdeauna mai mare decât costul variabil. variaţia (modificarea) rezultatului economic obţinut prin sporirea cu o unitate a unui factor de producţie. d. înregistrarea de profit mediu. b.000 u. pieţei cu concurenţă monopolistică. în virtutea libertăţii economice. negativă. costul variabil este obligatoriu mai mic decât costul fix. Producătorul vinde la preţul de echilibru pentru că: a. 83. scade.: a. b. când firma înregistrează cost fix. d. în decursul unei perioade. sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a costului producţiei. 82. c. 79. c. 77. c. c. cost variabil. 20 u. costul fix mediu. În general. se modifică în raport cu elasticitatea cererii. d. să acţioneze pe piaţă pentru realizarea propriilor interese şi pentru obţinerea de cât mai multe avantaje. costul total poate fi egal cu costul variabil. dacă toate celelalte împrejurări rămân neschimbate. d. între preţul unei mărfi şi cererea pentru ea se manifestă o relaţie: a. 75. d. d.m. b. c. Care din categoriile enumerate nu influenţează nivelul costului total mediu: a. raportul dintre sporul consumului din respectivul factor de producţie şi sporul producţiei. cererea este întotdeauna egală cu oferta. pieţei cu concurenţă imperfectă în general. d. în general. b. Să se determine costul fix mediu ştiind că: producţia obţinută (Q) este 100 bucăţi iar costul fix global (CF) 10. d. b. 80. pieţei cu concurenţă neloială. dar nu în aceleaşi proporţii. b. agenţii economici. Cheltuielile cu iluminatul şi chiria pentru spaţiile de producţie reprezintă elemente de: a. cost salarial... agenţii economici să producă. cunoscându-se utilitatea totală pentru cantităţile x şi y consumate din bunurile X şi Y.

în perioada de recesiune.000 miliarde. metalică. iar moneda scripturală la 360 mld. pe rând. 93.5%. de piaţă.5%. 1. 90. iar moneda scripturală scade cu 10 mld.85. fiecare firmă va produce cca 25% din oferta (producţia) ramurii. Profitul anual şi viteza de rotaţie a capitalului (exprimată prin numărul de rotaţii) sunt în relaţie: a. c. creşte cu 137. b. creşte cu 37. Negocierea acţiunilor: a. d. 3. iar cea plătită deponenţilor săi este de 30%.000 lei. un indicator de exprimare a eficienţei economice. c. fiecare firmă va adopta. 5. d. La o sporire cu 25% a salariului real. 2. 40. c. negativă. produsul intern brut.. c. b. se practică în cadrul bursei de valori. dacă înclinaţia marginală spre economii este 1/4: a. d. 94. numerarul creşte la 160 mld. ca de la întreg la parte. 1/3. în scopul frânării cererii pentru bunuri de consum şi investiţii. 92. a bunurilor şi serviciilor finale.. 8. numerarul ajunge la 140 mld. b. b. direct proporţional cu rata dobânzii. dacă sporul investiţiilor este 250 miliarde. atunci când se creează un depozit bancar de 10 mld. c. 89.000 miliarde. întotdeauna în acelaşi sens cu rata dobânzii. de către agenţii economici naţionali. b. lei. 86.000. se realizează pe piaţa primară.000 lei. în perioada de boom prelungit. 96.000. rezultă că salariul nominal: a. c. informaţiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui. O bancă acordă. una din firme va domina piaţa. lei: a.000. c. în perioadele de recesiune. c. Ce modificări apar în componentele unei mase monetare de 500 mld. preţul lui X a scăzut de la 5 la 2 dolari. d. nu se poate determina pe baza datelor oferite. este posibilă doar dacă unul din cei implicaţi în operaţiune deţine pachetul acţiunilor de control. pentru a stimula investiţiile şi creşterea economică. La o ofertă monetară constantă. d. pentru a favoriza creşterea ocupării forţei de muncă. 10. convertibilă. iar moneda scripturală la 350 mld. 2/3. d. d. c. d. b. Cât este multiplicatorul investiţiilor. numerarul creşte cu 10 mld. iar moneda scripturală scade la 340 mld. d. 4. În cazul oligopolului format din 4 firme care acţionează cooperând pe o anumită piaţă: a. directă. d. din care se scade producţia finală brută a agenţilor naţionali care-şi desfăşoară activitatea în exteriorul ţării. fără a avea legătură cu rata dobânzii. la care se adaugă producţia finală brută a agenţilor străini ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul ţării.. 25%. 87. repatriată. b. Produsul naţional brut exprimă: a. c. d. iar cel al consumului 750 miliarde (ştiind că mărimea investiţiilor este egală cu cea a economiilor): a. 25. invers proporţională.. din care 30% reprezintă numerar.000. b. 97. 95. produsul intern brut. Profitul anual al băncii respective este: a. valoarea totală curentă. 91. nu este posibilă. creşte la 37. O monedă naţională poate participa la operaţiunile pieţei valutare dacă este: a. firmele vor produce atât cât le permit resursele de capital propriu.000 lei.000 lei. Rata dobânzii încasată de bancă este 40%. scade cu 75%. 88. b. . 500 miliarde. în sens invers faţă de mişcarea ratei dobânzii. 50. Politica monetară şi de credit procedează la majorarea dobânzilor: a. oferită pe piaţă. în perioada de boom. d. pentru a diminua riscul apariţiei de credite neperformante. b..000. un credit anual de 250. mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu preţul bunului este: a. c. Cheltuielile anuale de funcţionare ale băncii sunt de 20. Ştiind că în timp. d. Cât este creşterea venitului. strategia dominării pieţei. iar celelalte se vor supune deciziilor ei. b.000..000 lei. cererea de bani evoluează: a.000 lei. pe fondul majorării cu 10% a preţurilor bunurilor de consum.5%. din sumele atrase spre fructificare. c. c. b. b. numerarul ajunge la 150 mld.. produse în economie în decursul unui an. Se dă funcţia ofertei din bunul X sub forma O(X) = P+10.

În cadrul măsurilor antiinflaţioniste. c.6 milioane. b. dacă rata şomajului este de 8%. b. scăderii productivităţii muncii. 3. 99. export. scăderii producţiei. cele de protecţie a agenţilor economici şi populaţiei sunt îndreptate împotriva: a. Care este numărul şomerilor. d.36 milioane. d. 36 milioane. iar populaţia activă disponibilă. 100. raportul dintre export şi import. promovarea exporturilor. c. este 45 milioane: a. d. cursul de revenire la export. scăderii puterii de cumpărare a banilor. b. Eficienţa economică a exporturilor se exprimă prin: a. aptă de muncă. c. reducerii vitezei de rotaţie a banilor. 8 milioane. .98. 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful