You are on page 1of 4

Consideraţii Teoretice

Tehnica frigului artificial


Partea a VI-a. Laminarea

În instalaţiile frigorifice, laminarea este procesul care se realizează când agentul frigorific lichid trece printr-o secţiune îngustată, datorită căreia se modifică presiunea
fluidului, de la valoarea presiunii de condensare pk a lichidului obţinut în condensator, până la valoarea presiunii de vaporizare p0 a agentului care urmează să ajungă în
vaporizator. Acest proces se realizează în ventilul de laminare, care din punct de vedere constructiv se aseamănă cu un robinet, sau o diafragmă având orificiul de cur-
gere calibrat. Laminarea este considerată adiabatică, deoarece se desfăşoară fără interacţiuni termice cu mediul ambiant. Având în vedere că în timpul realizării acestui
proces termodinamic, nu se manifestă nici interacţiuni sub formă de lucru mecanic, se poate considera că entalpia rămâne constantă.
În instalaţiile de putere frigorifică redusă, cum sunt de exemplu echipamentele frigorifice casnice, sau unele aparate de condiţionare a aerului, laminarea adiabatică se
poate realiza şi în tuburi capilare.
Indiferent de dispozitivul fizic în care este realizată, laminarea adiabatică este un proces ireversibil. Pierderile care se manifestă în cadrul acestui proces, sunt datorate
curgerii cu frecări, turbulenţe şi omogenizări. Ireversibilităţile interne ale procesului de laminare adiabatică, duc la creşterea entropiei agentului frigorific.

Construcţia şi funcţionarea ventilului de laminare În figura 1 este prezentat un răcitor de aer alimen- lor respective. Organul de închidere al ventilului (c),
termostatic tat prin ventil de laminare, iar în figura 2 este redată obturează sau eliberează traseul de curgere a agen-
Ventilul de laminare furnizează agentul de lucru schema de alimentare prin ventil de laminare a unui tului frigorific, prin orificiul calibrat al diafragmei. Po-
cu care urmează să fie alimentat vaporizatorul. Sim- vaporizator răcitor de aer. Deoarece imediat după la- ziţia organului de închidere este influenţată de resor-
plitatea constructivă şi funcţională a acestui dispozi- minare, agentul frigorific ajunge în răcitorul de aer, tul (d) şi de membrana elastică (f). Membrana, îm-
tiv, permite modificarea uşoară a condiţiilor de reali- aceste tipuri de aparate sunt denumite şi vaporiza- preună cu capacul (g), tubul capilar (h) şi bulbul (i),
zare a curgerii, cu toate implicaţiile care decurg asu- toare cu detentă directă. alcătuiesc împreună elementul termostatic, denumit
pra modificării condiţiilor de lucru din instalaţie. Din La intrarea în ventilul de laminare, agentul frigo- astfel deoarece prin intermediul acestor componen-
aceste motive, în practica instalaţiilor frigorifice ven- rific 1 este lichidul subrăcit care rezultă din conden- te, temperatura vaporilor furnizaţi de vaporizator, ac-
tilul de laminare este folosit adesea şi ca dispozitiv sator. În urma laminării, se obţine un amestec de li- ţionează asupra organului de închidere al ventilului
de automatizare, în vederea controlării procesului de chid şi vapori saturaţi uscaţi 2, care intră în vapori- de laminare. Asupra aceluiaşi element acţionează şi
alimentare cu lichid a vaporizatorului. Este evident, zator. Lichidul vaporizează complet în interiorul ser- resortul, care poate fi tensionat sau detensionat, cu
că în mod indirect, prin cantitatea de lichid din vapo- pentinei, poziţia sfârşitului vaporizării fiind notată cu ajutorul elementului de reglaj (e).
rizator, poate fi controlată puterea frigorifică realiza- 3. La ieşirea din vaporizator se obţin vapori supraîn-
Organul de închidere al ventilului de laminare,
tă de instalaţie. călziţi 4, iar gradul de supraîncălzire în vaporizator,
este fixat prin intermediul unei tije, de membrana
prezintă o influenţă determinantă asupra funcţionă-
elastică, iar cele două elemente se deplasează soli-
rii ventilului de laminare.
dar. Mişcarea membranei este determinată pe de-o
Ventilul de laminare prezentat anterior, a cărui
parte de presiunea de vaporizare p0, care se manifes-
schemă constructivă şi funcţională este redată în fi-
tă în spaţiul dintre corp, diafragmă şi membrană şi pe
gura 3 este denumit termostatic, deoarece funcţiona-
de altă parte de presiunea din elementul termostatic,
rea acestuia este controlată de temperatura vapori-
lor la ieşirea din vaporizator. denumit uneori şi tren termostatic. Această presiu-
Pe corpul (a) al ventilului de laminare termostatic, ne a fost notată cu pb, deoarece are aceeaşi valoa-
este fixată diafragma având orificiul de curgere cali- re ca şi în bulb. Presiunea pb, reprezintă tocmai va-
brat (b). Unele construcţii au diafragma interschimba- loarea presiunii de saturaţie a agentului frigorific din
bilă, ceea ce lărgeşte domeniul de utilizare a ventile- elementul termostatic, determinată de valoarea tem-
peraturii vaporilor uşor supraîncălziţi, furnizaţi de va-
porizator. Temperatura vaporilor este denumită ade-
sea şi temperatura bulbului. De obicei, în elementul
termostatic, se regăseşte agentul frigorific din insta-
laţie. În afara celor două presiuni, care determină de-
plasarea membranei, asupra organului de închidere
al ventilului, acţionează şi tensiunea resortului, care
este echivalentă tot cu o presiune, notată cu pr. Prin
intermediul organului de închidere şi al tijei, pr ac-
ţionează tot asupra membranei elastice. Analizând
Fig. 1. Răcitor de aer alimentat prin ventil de laminare schema constructivă a ventilului de laminare termos-
termostatic
tatic, se poate constata că valoarea presiunii de con-
densare pk, a agentului frigorific la intrarea în ventil,
nu influenţează poziţia membranei şi a organului de
închidere al ventilului. Această presiune acţionează
asupra suprafeţei organului de închidere, cu aceeaşi
Fig. 3. Schema constructivă şi funcţională a ventilului intensitate de jos în sus, ca şi de sus în jos, deci nu
de laminare termostatic influenţează poziţia acestuia.
a – corp; b – diafragmă cu orificiul de curgere calibrat;
În figura 4 este prezentată schema forţelor, re-
c – organul de închidere al ventilului; d – resort; spectiv presiunilor care acţionează asupra membra-
Fig. 2. Schema de alimentare prin ventil de laminare a unui e – dispozitiv de reglare a tensiunii resortului; f – membrană nei elastice a ventilului de laminare termostatic şi
răcitor de aer elastică; g – capac; h – tub capilar; i – bulb. determină închiderea sau deschiderea acestuia.

Nr. 6/2005 12
Consideraţii Teoretice

pb  p0 + pr (3) tre anumite limite, care au fost prezentate în capito-


Fb  F0 + Fr (4) lul referitor la vaporizare.
Ventilul de laminare termostatic este închis şi nu Reglarea gradului de supraîncălzire a vaporilor la
permite curgerea agentului frigorific, deci alimenta- ieşirea din vaporizator, prin utilizarea ventilelor de la-
rea cu lichid a vaporizatorului, dacă: minare termostatice, este obligatorie în instalaţiile în
pb < p0 + pr (5) care compresorul aspiră direct din vaporizatoare, fără
Fb < F0 + Fr (6) a fi prezente separatoare de lichid, sau alte aparate
Poziţia de echilibru a membranei, diferă în func- similare. Obligativitatea reglării gradului de supraîn-
ţie de valorile presiunilor, respectiv forţelor care de- călzire, provine din faptul că pentru asemenea insta-
termină deplasarea acesteia. Astfel, când creşte pre- laţii, ventilele de laminare termostatice sunt singu-
Fig. 4. Schema forţelor şi presiunilor care acţionează asupra siunea de deschidere, membrana coboară, ceea ce ra soluţie pentru evitarea pătrunderii lichidului în ci-
membranei
determină comprimarea, deci tensionarea resortului, lindrii compresorului. Astfel dacă gradul de supraîn-
având ca efect creşterea presiunii de închidere dato- călzire ar scădea teoretic la valoarea 0°C, atunci din
vaporizator, ar putea rezulta la limită, un amestec de
Deoarece presiunile de vaporizare p0, a resortu- rată resortului, iar când scade presiunea de deschi-
vapori saturaţi şi lichid. Chiar dacă lichidul s-ar găsi
lui pr şi din bulb, respectiv trenul termostatic pb, ac- dere, membrana urcă, ceea ce determină destinde-
în cantităţi mici, acesta ar putea ajunge în cilindrii
ţionează asupra aceleiaşi suprafeţe a membranei, rea resorului, având ca efect scăderea presiunii de
compresorului, unde ar putea produce lovituri hidrau-
fiecare din cele trei presiuni, înmulţită cu suprafa- închidere datorată resortului. De asemenea presiu-
lice, dacă volumul lichidului la sfârşitul comprimării
ţa membranei, generează câte o forţă de închidere nea de vaporizare, contribuie mai mult sau mai puţin
ar depăşi volumul spaţiului mort. În asemenea situa-
sau de deschidere a ventilului, notate cu F0, Fr, re- la închiderea resortului, în funcţie de valoarea aces-
ţii s-ar deteriora în primul rând supapele compresoru-
spectiv Fb. tei presiuni, corelată la rândul ei cu temperatura de
lui, dar este posibil să se distrugă şi alte componen-
Membrana elastică şi resortul, respectiv organul vaporizare. te, cum sunt segmenţii, pistonul, sau chiar chiulasa.
de închidere al ventilului de laminare termostatic, Trebuie observat că ventilul de laminare termos- Funcţionarea ventilului de laminare termostatic,
sunt în echilibru, când cele trei forţe, respectiv presi- tatic reglează gradul de supraîncălzire a vaporilor la cu menţinerea valorii gradului de supraîncălzire între
uni, respectă relaţiile: ieşirea acestora din vaporizator. Când creşte tempe- limite bine determinate, este potrivită şi din punct de
pb = p0 + pr (1) ratura vaporilor, creşte şi presiunea din bulb, ceea vedere al puterii frigorifice asigurate de vaporizator.
Fb = F0 + Fr (2) ce determină deschiderea mai puternică a orificiului Când din diverse motive creşte necesarul de frig
Presiunea de vaporizare p0 şi presiunea din bulb de curgere a agentului frigorific, deci alimentarea cu (de exemplu un depozit frigorific este alimentat cu
pb, sunt determinate de condiţiile de lucru ale instala- mai mult lichid a vaporizatorului, ceea ce va reduce o cantitate mare de produse alimentare proaspete
ţiei, iar presiunea exercitată de resort pr, este regla- gradul de supraîncălzire. Când scade temperatura va- şi calde), excesul de căldură determină supraîncăl-
bilă cu ajutorul unui element de reglare. porilor, scade şi presiunea din bulb, ceea ce determi- zirea excesivă a vaporilor, ceea ce va avea ca efect
Ventilul de laminare termostatic este deschis şi nă închidrea orificiului de curgere şi alimentarea cu deschiderea puternică a ventilului şi alimentarea va-
permite curgerea agentului frigorific, deci alimenta- mai puţin lichid a vaporizatorului. În acest mod, se porizatorului cu un debit mare de agent frigorific li-
rea cu lichid a vaporizatorului, dacă: observă că gradul de supraîncălzire este menţinut în- chid, care va putea prelua excesul de putere frigori-

13 Nr. 6/2005
Consideraţii Teoretice

fică. Atunci când din diverse motive scade necesarul se menţine relativ constantă. Modul de funcţionare a bitul masic de apă debitat prin furtun, este şi aces-
de frig (de exemplu toate produsele dintr-un depozit ventilului de laminare termostatic, este perfect adap- ta mai mare.
frigorific au fost răcite până la temperatura de păs- tat şi acestei caracteristici a instalaţiei frigorifice. Debitul masic de apă care curge prin furtun, este
trare), scade şi gradul de supraîncălzire a vaporilor la Cealaltă presiune care influenţează funcţionarea de fapt proporţional cu diferenţa dintre presiunile de
ieşirea din vaporizator, ceea ce determină închiderea ventilului de laminare termostatic şi anume presiu- la cele două capete ale furtunului. Debitul masic de
cel puţin parţială a ventilului şi alimentarea vaporiza- nea de condensare pk, este menţinută relativ con- agent frigorific lichid, care curge prin ventilul de la-
torului cu un debit mult mai mic de agent frigorific, stantă în timpul funcţionării instalaţiei, indiferent minare şi alimentează vaporizatorul, este de aseme-
suficient însă pentru a prelua puterea frigorifică re- de condiţiile externe de lucru ale condensatorului, nea proporţional cu diferenţa dintre presiunile agen-
dusă a instalaţiei în aceste situaţii. aceasta fiind una din funcţiile sistemului de automa- tului frigorific înainte şi după ventilul de laminare.
Din cele prezentate anterior, se observă că venti- tizare a instalaţiilor frigorifice.
proporţional cu Dp = pk - p0
lul de laminare termostatic alimentează vaporizato- În figurile 5 şi 6 sunt prezentate două tipuri de ven-
În figura 8 sunt prezentate două duze de curgere a
rul cu mult lichid când este nevoie de o putere frigori- tile de laminare termostatice produse de firma Dan-
agentului frigorific, prin diafragmele interschimbabi-
fică mare şi cu puţin lichid când este nevoie de o pu- foss. Principala diferenţă constructivă constă în fap-
le ale unui ventilul de laminare, având diametre dife-
tere frigorifică mică. tul că presiunea cu care acţionează agentul frigorific
rite ale orificiului calibrat.
Se poate observa şi că unui necesar de frig redus din instalaţie asupra membranei elastice, este egaliza-
Este evident că pentru aceleaşi presiuni de lucru,
îi corespunde o presiune de vaporizare redusă şi o tă cu presiunea de vaporizare, fie printr-o construcţie
prin ventilul de laminare va curge un debit mai mare
temperatură de vaporizare de asemenea redusă. În internă, în cazul primului ventil, fie printr-un racord su-
de agent frigorific, dacă acesta este echipat cu duze
acest caz, deschiderea redusă a orificiului de curge- plimentar, denumit racord de egalizare externă a pre-
având diametrul orificiului calibrat mai mare, decât
re, determină atât o laminare mai pronunţată a agen- siunii de vaporizare, în cazul celui de-al doilea ventil.
dacă ventilul este echipat cu duze având diametre
tului de lucru, cât şi alimentarea vaporizatorului cu Prima construcţie prezentată, are avantajul simplităţii
mai mici ale orificiului de curgere.
un debit redus de agent frigorific. Unui necesar de constructive. A doua construcţie are avantajul că ţine
Cu cât debitul masic de agent frigorific lichid, care
frig accentuat îi corespunde o presiune de vaporiza- seama de căderile de presiune din vaporizator şi per- curge prin ventilul de laminare este mai mare, cu atât
re ridicată şi o temperatură de vaporizare ridicată. În mite racordarea spaţiului din ventilul de laminare, de mai mult lichid frigorific ajunge în vaporizator, deci
acest caz, deschiderea largă a orificiului de curgere, sub membrana elastică a elementului termostatic, la cu atât mai mare va fi puterea frigorifică pe care o va
determină atât o laminare mai redusă a agentului de presiunea de la sfârşitul procesului de vaporizare, prin asigura acesta. Este evident că există o corelaţie în-
lucru, cât şi alimentarea vaporizatorului cu un debit intermediul unui tub capilar, conectat prin intermediul tre debitul de lichid furnizat de ventilul de laminare
mărit de agent frigorific. racordului de egalizare a presiunii. A doua construcţie şi puterea frigorifică a instalaţiei. În aceste condiţii,
Reducerii necesarului de frig i se poate asocia şi este recomandată mai ales în cazul vaporizatoarelor cu poate fi definită o mărime care să caracterizeze ca-
o reducere a temperaturii din spaţiul răcit, deci la in- trasee de curgere lungi, precum şi cazul vaporizatoare- pacitatea ventilului de laminare termostatic de a re-
trarea aerului în vaporizator, iar scăderea corespunză- lor cu mai multe serpentine alimentate independent (în aliza putere frigorifică. Această mărime a fost denu-
toare a temperaturii de vaporizare, menţionată anteri- paralel), caz în care sistemul de alimentare prevede si mită capacitatea ventilului de laminare termostatic.
or, este în concordanţă şi cu faptul că în timpul funcţi- existenţa unor tuburi capilare, unde se produce o că- Deoarece în mod abuziv, firmele furnizoare de echi-
onării vaporizatorului, diferenţa totală de temperatură dere de presiune semnificativă. pamente frigorifice utilizează denumirea de detentor
Capacitatea ventilului de laminare termostatic pentru ventilele de laminare şi mărimea care le ca-
Funcţionarea ventilului de laminare termostatic racterizează, poartă uneori denumirea de capacitatea
este determinată nu doar de cele trei presiuni care detentorului. Acest abuz de limbaj, provine mai ales
determină poziţia organului de închidere ci şi de pre- din limba franceză, în care literatura de specialitate
siunile agentului frigorific la intrarea în ventil pk, re- utilizează adesea denumirea de detentor (détendeur),
spectiv la ieşirea din ventil p0. pentru ventilul de laminare.
Pentru o mai bună înţelegere a modului în care Capacitatea ventilului de laminare de a furniza pu-
cele două presiuni influenţează funcţionarea venti- tere frigorifică, depinde aşa cum s-a arătat, atât de
lului de laminare, în figura 7 este prezentat un fur- condiţiile de lucru, prin diferenţa dintre presiunile de
tun prin care curge apă şi care debitează liber în at- condensare pk şi de vaporizare p0, cât şi de diame-
mosferă. Este prezentată comportarea apei, nu nu- trul orificiului de curgere al duzei cu care este echipat
ventilul de laminare termostatic respectiv. Bineînţe-
mai pentru a se face o comparaţie cu un fenomen ex-
les, capacitatea ventilelor de laminare, depinde şi de
trem de comun şi cunoscut de toţi cei care au stropit
natura agentului frigorific. Unitatea de măsură pen-
o grădină, sau au văzut măcar cum se procedează, re-
tru capacitatea ventilelor de laminare, este Ton-ul.
spectiv au spălat sau măcar au văzut cum se spală un
Fig. 5. Ventil de laminare termostatic cu egalizare internă a automobil, dar şi pentru că agentul de lucru care cur- 1 Ton  3,5 kW
presiunii de vaporizare ge prin ventilul de laminare este tot un lichid. Având În tabelul alăturat, este prezentată capacitatea
în vedere că presiunea atmosferică pa, de la capă- unui asemenea ventil de laminare, echipat cu o anu-
tul liber al furtunului, este constantă, singura presi- mită duză, pentru diferite condiţii de lucru. Aseme-
une care influenţează curgerea apei, este presiunea nea tabele sunt indicate de producătorii de ventile de
din furtun. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât de- laminare termostatice.

Fig. 7. Influenţa presiunii din interiorul furtunului, asupra debitului masic

Fig. 6. Ventil de laminare termostatic cu egalizare externă a


presiunii de vaporizare Fig. 8. Duze ale unui ventil de laminare, prevăzute cu orificii de curgere calibrate, de diametre diferite

Nr. 6/2005 14
Consideraţii Teoretice

Exemplu de capacitate pentru un ventil de laminare termostatic Reprezentarea procesului în diagrame


1 Ton nominal – duza nr. 2 – agent R22 termodinamice
t0 [°C] Procesul de laminare adiabatică poate fi reprezen-
tk [°C] tat în diagramele termodinamice, ca în figurile 9, re-
10°C (5,8 bar) 5°C (4,8 bar) 0°C (4 bar)
50°C (18,4 bar) 3,16 kW 3,26 kW 3,32 kW  spectiv 10.
40°C (14,4 bar) 2,78 kW 2,94 kW 3,07 kW În cele două diagrame a fost reprezentat procesul
termodinamic de laminare adiabatică în două sitiaţii,
35°C (12,5 bar) 2,53 kW  2,72 kW 2,88 kW 
când lichidul este subrăcit înainte de ventilul de la-
1: Capacitatea este de 3,32 kW cu tk=50°C şi t0=0°C (deci Dp=18,4-4=14,4 bar); minare (1-2), respectiv când lichidul laminat este sa-
2: Capacitatea este de 2,88 kW cu tk=35°C şi t0=0°C (deci Dp=12,5-4=8,5 bar); turat (1’-2’). Se observă că subrăcirea are ca efect
3: Capacitatea este de 2,53 kW cu tk=35°C şi t0=10°C (deci Dp=12,5-5,8=6,7 bar).
reducerea titlului vaporilor umezi obţinuţi la sfârşi-
tul laminării.
Pentru o temperatură de vaporizare constantă de la 6,7 bar (3), ceea ce înseamnă o reducere de cca.
12% a capacităţii ventilului de laminare termostatic. Influenţa subrăcirii lichidului înaintea laminării,
0°C, capacitatea detentorului scade de la 3,32 kW la
Din analiza asupra capacităţii ventilelor de lami- asupra parametrilor de performanţă ai ciclului frigori-
2,88 kW, când Dp scade de la 14,4 bar (1), la 8,5 bar fic, vor fi analizate într-un capitol ulterior.
nare termostatice, prezentată anterior, se consta-
(2), ceea ce înseamnă o reducere de cca. 13% a capa-
tă că această mărime este orientativă, deoarece de-
cităţii ventilului de laminare termostatic. pinde mult de condiţiile de lucru. Această concluzie
Bibliografie
Analog, la temperatura de condensare constan- este importantă şi trebuie să se ţină seama de ea la 1. Chiriac, F. „Instalaţii frigorifice“, Ed. Didactică şi
tă de 35°C, capacitatea detentorului scade de la selecţia din cataloage a ventilelor de laminare ter- Pedagogică, Bucureşti 1981.
2,88 kW la 2,53 kW, când Dp scade de la 8,5 bar (2), mostatice. 2. Radcenco,V. ş.a. „Procese în instalaţii frigorifice“
EDP Bucureşti, 1983.
3. Noack, H., Seidel. „Pratique des instalations frigo-
rifiques“, PYC Edition, Paris 1991.
4. Rapin, P., Jacquard, P. «Formullaire du froid» 11
edition, Ed. Dunod, Paris 1999.
5. Mădărăşan, T., Bălan, M., «Termodinamica tehni-
că» Ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1999.

Prof. dr. ing. Mugur BĂLAN


Universitatea Tehnică din Cluj Napoca;
Facultatea de Mecanică
Catedra de Termotehnică, Maşini şi Echipamente Termice

Fig. 9. Reprezentarea laminării adiabatice în diagrama lgp-h Fig. 10. Reprezentarea laminării adiabatice în diagrama T-s Grafica: ing Ioan VEREŞ

15 Nr. 6/2005