IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................................................... 5 SA STĂM DE VORBA ..................................................................................................................9 1.1. Cuvinte auzite, nu vazute .......................................................................................12 1.2. O audienta mare... de indivizi ...............................................................................16 1.3. Claritate, simplitate, concizie. ...............................................................................19 1.4. Reguli de compozitie ................................................................................................25 1.4.1. Diateza activa ...........................................................................................25 1.4.2. Vocabularul ................................................................................................27 1.4.3. Pronumele personale .................................................................................33 1.4.4. Constructive negative .............................................................................34 1.4.5. Timpul verbelor ...............................................................................……….36 1.4.6. Titulaturi si functii ...................................................................................43 1.4.7. Cifre si abrevieri .......................................................................................46 1.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale ..............................................47 1.5. Ritmul ...........................................................................................................................50 1.6. Culoarea ....................................................................................................................52 Concluzii...............................................................................................................................53 ATI AFLAT ULTIMA NOUTATE? ..........................................................................................55 2.1. Definitie ......................................................................................................................55 2.2. Caracteristicile stirii ..............................................................................................58 2.3. Tipuri de stiri ............................................................................................................64 2.4. Organizarea si structura stirilor .........................................................................66 2.4.1. Valoarea de stire si prelucrarea informatiei ....................................66 2.4.2. Recunoasterea functiei de povestire ..................................................70 2.4.3. Tipuri de structura a stirii .....................................................................72 2.4.4. Inserturile ..................................................................................................76
2

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

2.4.5. Lansarile si anunturile ..............................................................................79 2.5. Scrierea stirilor .......................................................................................................82 2.5.1. Bazele scriiturii unei stiri de radio ....................................................82 2.5.2. Leadul .........................................................................................................83 2.5.3. Tipuri de organizare a corpului stirii ..................................................98 2.5.4. Atribuirea informatiei ............................................................................99 2.5.5. Nume de persoane ................................................................................104 2.5.6. Citatele directe .......................................................................................107 2.5.7. Inserturile sonore .................................................................................113 2.5.8. Repetitia si redundanta .........................................................................116 2.5.9. Rescrierea stirilor pentru difuzare…………………………………………………..118 2.5.10. Contra – indicatii ………………………………………………………………………………..124
1.4. Reguli de compozitie In adancul fiintei lor, jurnalistii radio apreciaza regulile formale ale compozitiei, chiar daca pot da exemple bune despre cand poate fi fiecare ignorata. Una dintre aceste reguli este cea a profesorului englez “William Strunk, referitoare la folosirea anumitor cuvinte: “Omiteti cuvintele inutile”: “Scriitura puternica este concisa. O propozitie nu trebuie sa contina cuvinte inutile din acelasi motiv din care un desen nu rebuie sa aibă linii inutile si o masina componente inutile. Aceasta nu necesita ca autorul sa-si facă toate propoziţiile simple, sau sa evite toate detaliile si sa-si trateze subiectele schematic, ci ca fiecare cuvânt sa spună ceva” (1). 1.4.1. Diateza activa William Strunk este cunoscut si pentru cum arata studentilor săi avantajele diatezei active. Ca o regula, propoziţia “Columb a descoperit America” este mult mai de preferat alternativei pasive “America a fost descoperita de Columb”. Strunk argumenta ca diateza activa este mai directa, mai puternica si mai concisa. Pentru jurnalistul radio exista in plus avantajul ca patru cuvinte pot face treaba altor sase, ceea ce salvează timp preţios.
1

Strunk & White, 1979,p. 17 3

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Verbele sunt caii de tracţiune ai textului, doar daca nu-i transformaţi in ponei încărcându-i cu diateza pasiva. O construcţie la diateza activa, va veţi aminti, urmează acest model: Subiect - verb - complement direct. Elena a scris ştirea. Subiectul, “Elena”, a realizat o acţiune descrisa de verbul „a scris”. “Ştirea” este obiectul, sau rezultatul acţiunii ei. Înlocuiţi cu diateza pasiva si veţi crea acest model: Ştirea a fost scrisa de Elena. Noul subiect, “ştirea” nu face nimic. Este receptorul acţiunii Elenei. Propoziţia a căpătat doua cuvinte suplimentare pe drum, mişcându-se mai încet cu acest bagaj in plus. Aceste exemple sunt simplificate, dar principiul rămâne adevărat si pentru construcţiile mai complexe. INCORECT: Legislaţia locuinţelor, care a fost aprobata de Senat azi dimineaţa, va fi promulgata de Preşedinte la sfârşitul acestei săptămâni. Întreaga fraza este construita la diateza pasiva (si accentuează un unghi vechi). Trecerea la diateza activa da stirii impresia de mişcare: MAI BINE: La sfârşitul acestei săptămâni Preşedintele va promulga legea locuinţelor pe care Senatul a aprobat-o azi dimineaţa. Este bine sa fim constanţi in grija pentru diateza pasiva - ea îngreunează textul. PASIV: Nota a fost aprobata de Parlament. ACTIV: Parlamentul a aprobat nota. PASIV: Masina a fost lovita de camion ACTIV: Camionul a lovit masina. PASIV: Semnata de primul ministru, ordonanţa se aplica de mâine. ACTIV: Primul ministru a semnat ordonanţa ce se va aplica de mâine. PASIV: Suspectul a fost interogat de politic. ACTIV: Politia a interogat suspectul. Dar ca orice regula de compozitie putem împinge avantajul prea departe. In timp ce in mod normal ordinea subiect - predicat - obiect a diatezei active oferă o utilizare economica a limbajului, exista cazuri cand complementul direct merita sa fie subiectul propoziţiei. Daca cineva l-a împuşcat pe preşedinte, oricine ar scrie “Preşedintele a fost împuşcat”. Sau, n-am putea ridiculiza victima unui atac care striga “Am fost jefuit!” in loc de “Cineva m-a jefuit!”. In aceste cazuri, obiectul asupra căruia se acţionează este mai important decât un subiect necunoscut. Strunk a observat insa ca exista si un caz deosebit pentru structurarea ideilor astfel încât subiectul discursului este de asemenea subiectul propoziţiei. Uneori diateza pasiva este inevitabila. Sa luam următoarea propozitie. PASIV: Pictura anilor '60 nu mat este aproape deloc apreciata astăzi. Aici diateza pasiva este acceptabila fiindcă in centrul ideii se afla pictura. Tema propoziţiei si subiectul ei sunt aceleaşi. Dar sa spunem ca tema o reprezintă preferinţele criticilor de arta contemporani. Putem scrie propoziţia utilizând oricare dintre forme: PASIV: Pictura anilor '60 nu mai este apreciata de criticii contemporani. Sau: 4

William Strunk a fost un adept al limbajului concret. Vocabularul In sfârşit. Construcţia pasiva este in primul rând purtătoare de cuvinte inutile. in acest al doilea exemplu. si. in final. exista numai o urma slaba a imaginii sale cand încercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului. diateza activa este mai directa.51-52 1 2 5 . mai hotărâtă. decât sa spunem ca vântul “bătea”. utilizarea diatezei pasive in schiţa iniţiala si in vorbirea improvizata poate fi reprezentarea prea naturala a modului in care gândurile sunt asociate si legate de tema si subiect in mintea noastră. Prea des jurnalistii încearcă sa-si lărgească audienta apelând la cazul general in locul celui particular. cu atât mai bine (3). avere. căldura si viata unui text. dar ii da si senzaţia întâmplării. p. inventar viu (septel). Într-adevăr. generalului. Urcând scara substantiv cu substantiv.observaţie importanta cand scriem pentru radio. 1946. este in special importanta in scriitura textelor de radio. 1.Hayakawa (2) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea ce a numit “scara abstractizării”. rasa Guernsey. In timp ce putem sa ne formam o imagine clara a Floricelei. spunea el (1). Este mai bine sa spunem ca vântul “se văita in coltul casei”. O lecţie importanta aici este ca detaliile si particularităţile au puterea de a forma imagini in mintea audientei . Finn. Cuvintele si expresiile descriptive bine alese ajuta ascultătorul sa construiască o imagine mentala a unui eveniment. Crews.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN ACTIV: Criticii contemporani nu mai apreciaza pictura anilor '60. care sa creeze senzaţii vizuale in mintea ascultătorului. Totuşi. “Este de preferat specificul. Cuvântul “luminat” poarta o conotaţie diferita si o imagine vizuala care nu doar spune ascultătorului ce s-a întâmplat. Sa luam de exemplu cazul unei vaci numita Floricica. vaca este identificata ca Floricica (un animal unic). La fiecare nivel de abstractizare relaţia dintre Floricica si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga. vaca. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o vigilenta continua. Utilizarea cuvintelor descriptive. bun al fermei. 1979. 1991. unde nu exista un acompaniament vizual al sunetului. angajând mai degrabă termeni abstracţi decât exemple concrete. Cuvintele sugestive vor trezi asociaţii in mintea ascultătorului si-i vor stârni imaginaţia.2.I. Strunk & White. dar caracteristicile care o identifica in mod unic trebuie lăsate deoparte. Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficienţi fiindcă au lucrat cu particularităţi si au oferit detaliile ce contau. p. ci si cum s-a întâmplat. p. 19 cf.12 3 cf. Un jurnalist sensibil la cuvinte la va utiliza pe acelea care au o mai mare valoare conotativa.4. dar mai eficient ar fi sa spunem “Mintea lui s-a luminat la înţelegerea problemei”. mai concisa. cuvântul precis celui vag. vaca Guernsey. Daca un cuvânt poate spune nu numai ce s-a întâmplat. Lingvistul S. Ele adăuga culoare. Formula “Mintea lui înţelege problema” va transporta semnificaţia intenţionata. concretul abstractului”.

Folosite cu discernământ sunt un mod eficient de a adăuga culoare textului. va face ascultătorul sa piardă porţiunea imediat următoare a mesajului. INCORECT: Iţi cer sa-mi predai acel volum. de cuvinte cu o înalta valoare a efectului sonor. INCORECT: S-a instalat o perioada de vreme nefavorabila. in special daca ea este dedicata unei audiente foarte largi. puternice. dar sfatul este chiar mai important pentru radio. comune. alinare. INCORECT: Si-a exprimat satisfacţia in timp ce intra in posesia binemeritatului sau premiu. ronţăială. de asemenea. el va fi incapabil. in favoarea cuvintelor sau expresiilor specifice care se potrivesc cel mai sigur si mai corect unei idei.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Cuvintele scurte. Stilul literar are nevoie de obicei de un vocabular mult mai larg decât stilul oral. Vocabularul pe care îl poate înţelege o persoana cu nivel mediu de pregătire din ceea ce citeşte este de aproape trei ori mai mare decât cel pe care îl foloseşte in vorbire. restrâns. MAI BINE: A zâmbit in timp ce punea moneda in buzunar. lucru pe care un ascultător nu-l poate face. sau închizând aparatul. fără ca ei sa renunţe la audierea unui program. chiar daca este doar momentana. De aceea trebuie sa alegem cuvinte ce vor fi uşor recunoscute de ascultător. fizic sau mental. vor transmite aceeaşi idee. Cuvintele alese trebuie sa contribuie la claritatea mesajului. sau nu va mai dori sa urmărească restul comunicării si se va decupla. sunt in general mai bune decât cele mai puţin energice. vâjâit. trebuie sa folosim un vocabular direct. MAI BINE: El este mort. INCORECT: Da-mi o mana de ajutor sa mă ridic. Strunk se referea la textul scris. sunt cuvinte onomatopeice. concret”. Ceea ce înseamnă utilizarea unui vocabular limitat pentru cea mai mare parte a scriiturii de radio. MAI BINE: A plouat in fiecare zi in ultima săptămână. unde trebuie sa lucram intre limitele de timp foarte precise ale 1 Strunk &White. schimbând postul. onomatopeele pot fi utilizate excesiv sau utilizate greşit. deoarece confuzia. William Strunk insista (1): “Daca acei care au studiat arta scrisului sunt de acord asupra unui lucru. Ar trebui sa folosim onomatopee. ca orice alta tehnica. Stilul oral este marcat. cand unele mai simple. pocnet. MAI BINE: Ajuta-mă sa mă ridic. abstracţi. Vocabularul nu trebuie sa deruteze ascultătorii.20 6 . precis. Un cititor poate recunoaşte sau este capabil sa-si dea seama de sensul multor cuvinte pe care le-ar pierde total daca i-ar fi prezentate oral. părăsind camera. acesta este: cel mai sigur mod de a atrage si a menţine atenţia cititorului este sa fii specific. Un cititor poate de asemenea căuta semnificaţia unor cuvinte intr-un dicţionar. INCORECT: El a trecut in nefiinţa. Cuvintele dangăt. p. Dar. precum este un program la o ora de maxima audienta. Drept rezultat. cuvinte al căror sunet le sugerează sensul. Evitaţi deci utilizarea de “cuvinte mari”. Un corolar important al acestui principiu este evitarea termenilor generali. Pentru a ajunge la cat mai mulţi oameni posibil. MAI BINE: Da-mi cartea.

Puteţi şti ce este un scanner TCA. Spuneţi exact ceea ce gândiţi. Nu trebuie niciodată sa faceţi ceva ce va face textul mai greu de interes.folosiţi-l. Daca nu credeţi. Nu explicaţi lucrurile abstract. Acest lucru va distruge credibilitatea programului. nu in minute. Fiţi concreţi. Deşi puteţi fi experţi in interpretarea termenilor profesionali. Totuşi.. audienta nu este. încercaţi sa folosiţi deliberat erori gramaticale in emisie. Spuneţi: “Destul lemn de construcţii pentru a ridica 40 de case de 8 camere s-a transformat in fum”. Feriţi-va de ambiguitate. cand sunt folosite eronat derutează ascultătorul. din moment ce putini oameni vor cunoaşte chiar si aceşti termeni.. decât ca o persoana care încearcă sa fie conversaţionala. A spune ca TCA este un acronim pentru tomograf computerizat axial nu ajuta. Ea da credibilitate. Aşa ca încălcaţi regulile gramaticale cu multa cumpătare si fiţi siguri ca ştiţi ce faceţi oricând vreţi sa violaţi o regula. sau mai ambiguu.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN unui orar si timpul programat pentru un text este măsurat in secunde. “conversaţional” înseamnă ca putem folosi uneori puţin argou si putem ocoli puţin regulile formale ale gramaticii. un aparat de mai multe milioane de dolari ce vizualizează interiorul corpului uman fără să folosească razele X. dar mulţi ascultători nu vor şti. dar este trist ca prea frecvent termenii si gramatica nu sunt corecte. Oricând ceea ce aţi scris poate fi interes altfel decât intenţionaţi. Daca exista doar un cuvânt care are semnificaţia precisa pe care doriţi s-o transmiteţi si credeţi ca audienta este familiara cu acel termen . Aseară. a limbajului ştiinţific sau statisticilor. de pildă compunând propoziţii fără predicat sau inversând topica.. nu spuneţi: „ Un milion de metri pătraţi de lemn de construcţii s-a transformat in fum”. 7 . Fiţi atenţi la elementele de jargon.. Multe reguli gramaticale exista pentru a face scriitura mai precisa. va trebui sa rescrieţi textul pentru a transmite sensul intr-un alt mod. Încălcarea regulilor gramaticii poate de asemenea cota autorul mai degrabă ca ignorant. Pe de alta parte. Scriitura buna este marcata de precizie in alegerea cuvintelor. Ei bine. Folosirea limbii si a regulilor gramaticale corecte este modul in care ne înţelegem unii cu alţii si reprezintă harta noastră pentru construirea unui jurnalism bun. Nu este nevoie sa amintim autorilor ca orice cuvânt trebuie utilizat corect si gramatica trebuie sa fie corecta in toate formele de scriitura. Multe cuvinte obişnuite sunt folosite greşit de cei care nu au o practica suficienta in utilizarea precisa a vocabularului. Apoi număraţi telefoanele si scrisorile primite. aţi realizat un lucru prost si trebuie sa rescrieţi materialul. inclusiv cea pentru radio. daca un incendiu intr-o pădure a distrus 100 de hectare de copaci. Dar nu profitaţi prea mult de acest privilegiu. A avea si a folosi un dicţionar este cea mai buna cale spre a ajunge la precizia dorita. De exemplu. Probabil ca cel mai obişnuit mod in care jurnalistii radio violează regulile gramaticale este folosirea propoziţiilor incomplete. Definiţi-l deci in vorbirea curenta: Spitalul Municipal a căpătat fonduri pentru a cumpăra un scanner TCA. Exista un nou campion naţional la strigături. De obicei acestea sunt mici interjecţii utilizate pentru a personaliza transmiterea unui material. aproape. daca acel cuvânt poate sa nu fie înţeles de audienţă.

mai degrabă decât sa creeze cuvinte noi. 8 . Folosiţi argoul la fel de rar pe cat de rar violaţi regulile gramaticale. un cuvânt ştiinţific sau unul de jargon daca va puteţi gândi la un echivalent din limba de zi cu zi. comparaţie sau alta figura de stil pe care sunteţi obişnuiţi s-o vedeţi in materialele tipărite. Utilizarea argoului fără un scop definit poate caracteriza autorul ca ignorant si textul ca unul ce nu merita ascultat. Pe de alta parte.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Frazele incomplete pot servi de asemenea ca tranziţii de la un set de stiri la altul. Din moment ce argoul tinde sa dea noi semnificaţii vechilor cuvinte. Orice scrieţi si poate avea mai mult de un singur interes este greşit. IV) Nu folosiţi niciodată pasivul. Ce era “la moda” in 1946 nu mai este la moda astăzi. Dar amintiţi-va ca posturile îşi schimba formatele mai rapid decât schimba creatorii linia modei... îşi pot permite sa fie puţin mai liberi cu argoul. ceea ce face ca ultimei sa-i fie si mai necesare aceste reguli. George Orwell enumera sase reguli ale utilizării englezei. Deci trebuie sa fiţi permanent conştienţi de posibilele sensuri duble ale cuvintelor. scria el. dar aceasta nu scuza greşeala de a le scrie acolo unde sunt necesare propoziţii complete.. In 1946. III) Daca este posibil sa eliminaţi un cuvânt. Daca va menţineţi scriitura intr-o limba simpla. cand puteţi folosi activul. Jurnalistii radio. Revenind la ştirile locale. “Aceste reguli suna elementar si chiar aşa si sunt”.. “dar ele cer o schimbare profunda a atitudinii oricui a crescut obişnuit cu scriitura in stilul acum la moda”.. limba engleza este mai simpla la nivelul morfo-sintaxei decât limba romana. oamenii va vor înţelege indiferent de preferinţele lor muzicale. dar . De asemenea. a căror audienta este mai diferenţiata pe posturi decât cea a televiziunii. Si ele se schimba constant. limpede.. trebuie sa cunoaşteţi sensurile argotice ale cuvintelor obişnuite. luna viitoare la Cairo. Şcolile se vor deschide. eliminaţi-l. Un pericol al utilizării argoului este ca acesta se schimba rapid si folosirea lui este de obicei limitata la subgrupuri ale societăţii. Dar este întotdeauna o afacere riscanta. Nu putem fi siguri ca termenii de argou pe care ii folosim vor fi înţeleşi de toţi ascultătorii. II) Nu folosiţi niciodată un cuvânt lung acolo unde se potriveşte unul scurt. intr-un eseu intitulat “Politica si limba engleza”. Poţi tocmai sa fi reuşit sa faci scriptul stirilor sa se potrivească la vocabularul si tonalitatea postului ca apoi sa descoperi ca postul îşi schimba formatul dintr-unul de muzica clasica intr-unul de muzica populara. De obicei o propozitie incompleta este marca unui jurnalist neatent sau fără experienţa. Suntem conştienţi ca multe posturi încurajează utilizarea argoului pentru a se potrivi cu “imaginea” postului. este in avantajul dumneavoastră sa învăţaţi cat mai mult din tipurile de argou curente. V) Nu folosiţi niciodată o expresie străina.scriitura la moda” de astăzi are la fel de multa nevoie de regulile lui Orwell ca si cea de atunci. Exista loc in scriitura de radio pentru propoziţii incomplete. I) Nu folosiţi niciodată o metafora. Propoziţiile incomplete ar trebui folosite numai cand ele servesc unui scop si nu reduc din claritate.. .

(Ce a fost reparata. (Pe americani. Primele trei construcţii sunt vagi: ele oferă putina informaţie. A patra. Cei mai mulţi dintre noi au admis ca soarele va răsări in fiecare dimineaţa.. doreşte si încearcă sa convertească acea informaţie intr-o forma pozitiva. INCORECT: Puiul de maimuţa n-a fost hrănit de mama sa. aşa ca i-am aruncat. nu numai ce nu este un lucru. 1. asiguraţi-va ca referinţele pronominale sunt clare. vaza sau poliţă?) Copiii mei au prea mulţi pantofi. orice instrument stilistic poate fi utilizat in exces si anumite tipuri de conţinut se adaptează mai uşor la folosirea pronumelor decât altele. In difuzare acestea sunt individul ascultător din audienta si vocea de la celalalt capăt al liniei . Prima lucrare publicata a lui Schubert n-a fost bine primita de marele public. frazele negative sunt un obstacol in calea clarităţii.. Nu ştie daca e sigur ca tatăl sau n-a dorit sa-si arate sentimentele.prezentatorul. atenţia fiecărui ascultător va fi captata mai uşor de un text care pare sa-l implice direct. Desigur.4. Daca aveţi probleme in căutarea acelui cadou special pentru ziua persoanei îndrăgite. “mort” este o alegere mai buna decât “nu este viu” si “a uitat” mai bine decât “nu si-a adus aminte”. Cheltuielile noastre vor creste drastic daca se aproba mărirea preţului la benzina. Utilizarea lui “voi” si “noi” si a pronumelor similare ajuta la realizarea acestei implicări. Sunt mai puţin descriptive si oferă mai putina informaţie. mai informal si mai conversaţional decât daca autorul a folosit numai substantive si pronume la persoana a III-a.... dar Congresul i-a ferit de a ruina tara. Construcţiile negative William Strunk a arătat ca este mai bine sa exprimam ceva negativ intr-o forma pozitiva. sau pe preşedinţi?) 1. 9 . In general. dar ca o regula generala.4. In gravitaţia mare a lui Jupiter. care fusese reparata. Utilizarea pronumelor la persoana I si a II-a face textul sa sune mai personal...4. care este multiplu negativa. n-ai putea arunca o minge prea departe.3. (Copiii?) Americanii au ales câţiva preşedinţi slabi. O referire derutanta in textul difuzat va pune pe gânduri ascultătorul si îl va face sa piardă informaţia care urmează. Cand mintea umana primeşte informaţie negativa. avem unele sugestii. Astfel. Ele sunt mai greu de interes pentru audienta. Pronumele personale O conversaţie este conversaţie numai daca implica doua părţi. mintea vrea sa ştie si ce este.. Totuşi.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN VI) Mai degrabă încălcaţi oricare din aceste reguli decât sa spuneţi un lucru contrar firii limbii. Suntem pregătiţi pentru o vreme rece. dar un bărbat. este si confuza. Probleme de acest tip apar frecvent in textele jurnaliştilor fără experienţa: El a pus vaza pe poliţă.

Prima lucrare publicata a lui Schubert a fost primita cu ezitări de marele public. 10 .. INCORECT: Preşedintele a spus astăzi ziariştilor ca nu se va opune încercării Parlamentului de a schimba condiţiile de votare ale cetăţenilor din satele izolate. El se întreabă daca tatăl sau a dorit cu adevărat sa-si ascundă emoţiile. numita si origine. INCORECT: Ministrul de Externe a dezvăluit ca nu va pleca la Washington pentru a cere sprijinul preşedintelui Clinton. Este ca si cand aţi spune ascultătorului ca nu se întâmpla nimic. cand ziarele calatoreau cu postalionul sau cu vagoanele de tren pline de praf. 1.pentru a spune cititorului cand a fost expediata ştirea. Încercaţi sa transformaţi negativul in pozitiv. era ceva obişnuit sa treaca zile intregi înainte ca amanuntele unui eveniment sa ajunga de la Bucuresti la Iasi. In gravitaţia mare a lui Jupiter poţi arunca o minge numai doi sau trei metri.5. “nu” este potrivit ca mijloc de exprimare a negaţiei. MAI BINE: Ministrul de Externe a dezvăluit ca si-a anulat planurile de plecare la Washington. MAI BINE: Preşedintele a spus astăzi ziariştilor ca va accepta încercarea. Timpul verbelor Acum o suta de ani.. luni 8 decembrie” . In ştirea de mai sus sunt folosite trei negaţii pentru a evita o neînţelegere. sau ca un contrast: Statul roman nu va avea un buget astăzi. care contine locul. Aceasta intarziere forta ziarele sa accentueze elementul timp. folosind in lead un rând care preciza locul si data redactarii (dateline1) .IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: cu Puiul de maimuţa a fost hrănit cu lapte praf.... parlamentarii nu vor termina dezbaterile astăzi . Evident. mai bine decât laptele mamei sale. Deşi legea cere ca bugetul sa fie votat înainte de 1 iulie in fiecare an. iar atunci va interpreta greşit informaţia. Mai multe propoziţii negative succesive la începutul unei stiri pot suna anost. INCORECT: Surse interne spun ca Tribunalul Judeţean nu va acuza cele 12 persoane arestate săptămâna trecuta pentru diferite motive. MAI BINE: Surse interne spun ca Tribunalul Judeţean va anula capetele de acuzare ale celor 12 persoane. astfel încât el sa poata şti cat de veche este povestea. data si sursa informatiei. Facilitatile de transport si 1 Dateline = prima linie a textului. Exista insa un pericol. De aceea repetiţia ajuta. in special in stiri: acela ca ascultătorul sa piardă cuvântul negativ din cauza ca un alt sunet ii distrage atenţia.“Bucuresti. dar in general transformarea poate fi facuta eficient. este imposibil si deloc intelept sa convertiti toate frazele negative in fraze pozitive. Ramane sa judecati singuri unde acest lucru este necesar.4..si nici nu par ca vor cădea de acord prea curând. Pe de alta parte.

Daca de exemplu primarul. in afara faptului prezentat care in esenta sa prevede finalitate. Timpul exact al acţiunii este amanat pana in finalul subiectului. desi actiunea Consiliului a avut loc in trecut (luni seara). pun accent pe capacitatea canalului de a prezenta ce se întâmpla “acum”.. si-a exprimat suportul unanim pentru propunerea facuta de Mişcarea Ecologista. versiunea radio nu accentuează acest aspect al stirii si. intr-o conferinta de presa de dimineaţa. prin natura lor. ceea ce este corect cand este citit suna prostesc cand este vorbit. deci spuneţi: Preşedintele spune ca el crede ca primul ministru facea o treaba buna. Veţi observa ca. care a cerut o ordonanţa de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara. o perioada de mare poluare a aerului. Desigur ca da. in loc. pentru a pastra textul aşa încât sa sune actual. buletinul de seara poate prezenta astfel: „Primarul ne cere tuturor sa menţinem curatenia in locurile publice pe care le frecventam. o aduce mai in actualitate prin folosirea verbului la prezent “sprijina”. Ca jurnalişti radio. De exemplu. Regula manuirii timpurilor ar putea fi ca. recomanda un efort continuu. Fiindcă ei nu trebuie sa astepte următoarea aparitie a presei scrise.. Ei oferă audientei un aer de “actual”.. o calitate ce le creste popularitatea facand oamenii sa se intrebe intre ei in mod regulat . “. Persoana care castiga o cursa de maraton in acelasi moment in care primarul îşi tine conferinta de presa trebuie sa aiba prezentarea realizata diferit.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN comunicatii s-au imbunatatit intre timp. ne face sa ne intrebam daca presedintele inca mai crede acest lucru. presa tiparita trebuie sa utilizeze trecutul pentru majoritatea stirilor. desi incheiata. o perioada de mare poluare a aerului. jurnalistii radio folosesc timpul prezent oricând este posibil. De exemplu.. Nu exista nici un mod pentru ca ele sa se adapteze vitezei confratilor lor electronici si. Ziarele nu pot si nu vor putea niciodată. Dar cum in transmisiunile radio data nu este atât de importanta si deci poate lipsi. dar traditia dateline-ului continua in cele mai multe stiri pregatite de diferitele agentii de presa. El spune. Ar fi caraghios sa anuntam ca atletul “castiga” maratonul la opt ore dupa ce cursa a luat sfârşit. Sensul informatiei este un ghid simplu in folosirea timpurilor. Conferinta de presa. este mai indicat sa folosim prezentul. la sfârşitul sedintei de luni seara. Aşa cum am arătat. a facut apel la o cooperare totala in mentinerea curateniei orasului. 11 . fiindcă ele sunt datate. Consiliul a luat aceasta hotarare la sfârşitul sedintei de aseara. in forma curenta. Citita cu voce tare. Jurnalistii radio nu sunt insa dependenti de un proces care sa consume timp. sa consideram afirmatia: Preşedintele a spus ca a crezut ca primul ministru facea o treaba buna. Astfel. cum este cel al publicarii ziarelor.“Ce mai e nou?”. o stire aparuta in editia de marti dimineaţa a unui cotidian local poate contine urmatorul subiect: Consiliul Primariei. sa fie un mijloc de comunicare de masa care sa permita receptarea imediata a mesajului. nici nu-si doresc acest lucru. care cere o ordonanţa de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara. putem trata acelasi subiect astfel in dimineaţa următoare: Consiliul Primariei sprijina propunerea Mişcării Ecologiste.

pe cand altele sunt tratate ca subiecte in desfasurare. senatorul X va acuza. precum: Cu cateva minute înainte. Ziarul trebuie sa scrie ştirea la trecut din motivele deja discutate.. cea la prezent cea mai actuala. bazandu-va pe discursul tiparit. ca el crede acelasi lucru si acum. putem presupune. intr-un discurs pe care îl va prezenta diseara. altfel ele se vor banaliza si-si vor pierde impactul.. accentuând apropierea temporala: “Preşedintele tocmai a parasit Bucurestiul pentru a-si petrece vacanta in Predeal”. in urmatoarele trei versiuni ale aceleiasi stiri observati ca versiunea la trecut este cea mai puţin imediata. O alta precautie: ocazional. Dar folosirea in exces a acestor expresii ar trebui evitata. iar combinatia celor doua clarifica pentru ascultător ce acţiune se continua si care este cea incheiata: TRECUT: Presedintele Emil Constantinescu a anuntat astăzi ca se va adresa miercurea viitoare Parlamentului in legatura cu legea salarizarii. Ganditi-va cum ar suna daca citati un vorbitor care “a spus” ceva.. daca nu stim contrariul. Uneori este necesar sa combinati trecutul cu prezentul pentru a evita confuzia in ordinea logica a stirii. Sau.. Dar radioul este mult mai rapid.. Chiar înainte de intrarea in emisie.. textul unui discurs este comunicat mediilor de informare pentru a-l utiliza înainte ca el sa fie cu adevărat rostit. deci poate prezenta ştirea in timp ce presedintele este inca pe drum: “Preşedintele se îndreaptă câtre Predeal pentru a-si petrece vacanta “. La aceasta ora.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Daca exista cineva care crede ceva la trecut. poate folosi trecutul. va cere cresterea sprijinului pentru programele educationale. la doua ore dupa ce a parasit Bucurestiul in aceasta dimineaţa “. El a spus ca va prezenta pozitia oficiala a 12 .. trebuie sa aratati clar in stire ca informaţia provine dintr-o versiune dinaintea rostirii discursului. In acest moment.. din care unele evenimente pot fi incheiate. lata cateva exemple care ilustreaza cum sa faceţi ştirile mai actuale pentru radio: O stire de agentie arata ca presedintele a parasit Bucurestiul pentru petrecerea vacantei in Predeal... Sau: Intr-un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara.. De exemplu. poate privi in viitor: “Presedintele va ajunge la reşedinţa sa din Predeal. Pentru a va proteja impotriva schimbarilor in textul pregatit al vorbitorului. Aceasta situatie necesita in mod clar folosirea timpului viitor: Senatorul X. Sau. Puteţi accentua senzaţia de imediat prin timpul verbelor sau prin conectarea ei la o anumita referinta temporala.. iar mai tarziu veţi descoperi ca in timpul discursului el a facut unele modificari si nu a mai spus acel lucru.

text pe care îl va rosti in Parlament miercurea viitoare. Poate exista suspiciunea ca minte? Daca da. “pretinde” poate crea suspiciune. “Pretinde” este un cuvânt total diferit de “spune”. AMESTEC: Presedintele Emil Constantinescu pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii. poate exista o anumita lipsa de acuratete in utilizarea lui “a spune” la prezent.nu va lasati purtati de dorinta de a pune totul la prezent. Nu folosiţi verbe la prezent pentru evenimente care apartin in mod logic trecutului. fiindcă actiunea s-a incheiat. pentru ca senatorul X poate sa nu mai facă aceeaşi declaratie a doua zi. el adăuga o nedorita doza de insecuritate stirii. flindca ceea ce a spus cineva ieri nu este in mod necesar ceea ce spune astăzi. Exista si o alta problema cu “spune” si “a spus”.. primul ministru a spus ca temerile privind o retrasare a granitelor Romaniei trebuie eliminate —pentru totdeauna. desi 13 . Decanul facultatii pretinde ca numarul candidatilor inscrsi in acest an a depasit capacitatea de corectare a corpului profesoral. presedintele spune ca va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezintă referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. Presupunem ca oamenii s-au saturat sa le auda. Intro declaratie de fapte. ”spune” in cele mai multe cazuri. Puteţi folosi . Astfel. Presedintele a spus astăzi ca discursul va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezintă referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor.a spus ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. Senatorul X spune ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. acuratetea si claritatea cer utilizarea verbelor la trecut. faptul ca o persoana sau un grup face o afirmatie nedovedita. Un avertisment . Senatorul X — intr-un discurs tinut aseara la banchetul anual al veteranilor de razboi . Ne-am plictisit sa le tot scriem. utilizati . In unele stiri. El implica un grad de scepticism. text pe care îl va rosti in Parlament miercurea viitoare. Ultima versiune accentuează actualizarea informatiei in text.a spus”. folosiţi “a spus” daca declaratia este plasata in timp si spatiu. Mai bine fixati aceasta afirmatie intr-un loc si un timp. indiferent de natura ei: Stand in fata multimii de Ziua Nationala. sau una legata de un moment particular. Cautam deci alternative. dar daca veţi cita o declaratie controversata. De asemenea. dar daca nu. Intr-un anunt facut azi dimineaţa. Este ilogic si confuz sa folosiţi verbe la prezent pentru a descrie o situatie ce s-a terminat si nu are nici o sansa sa se continue in prezent. atunci “pretinde” este in regula.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Presedintiei cu privire la propunerea noului sistem de calculare a salariilor. dar exista pareri diferite referitoare la ideea ca audienta observa cu adevărat acest lucru. apoi trateaza anuntul la trecut. De asemenea. PREZENT: Presedintele pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii.

Numele omului nu va avea nici o semnificatie pentru ascultătorii romani. in general.6.d.. Titulaturi si functii Cand prezentarile includ titulaturile surselor la un loc cu numele lor.m. Observati următoarea fraza. Un incendiu care a izbucnit aseara intr-un bloc din centrul orasului a ucis 12 persoane si a ranit alte 3..150 14 . Lead-ul face ca oamenii care au ascultat ştirile de ieri sa creada ca o alta femeie a fost împuşcata azi.. Totuşi este posibil sa dam stirii o mai mare senzatie de imediat folosind forma de gerunziu a verbelor. (1). dupa ce s-a sinucis azi dimineaţa. 1. s. “susţine”. Mai este ceva de care trebuie tinut seama în folosirea timpurilor verbelor. Un om moare in aceasta după-amiaza. 1993. in termenii utilizării verbelor la trecut sau la prezent. folosit intr-un moment cand interesul lumii se focaliza asupra celor 50 de americani retinuti impotriva vointei lor in Iran. iar politia continua vanatoarea agresorului. p. aparuta intr-un cotidian: Robert A. “spune” este in general cea mai buna opţiune. Benson. Sau: O femeie este împuşcata mortal. Lipsa lui “a fost” conduce la interpretarc eronata. titulatura precede întotdeauna numele. citirea textului cu voce tare va releva aria acestor probleme. prezentarea unui incendiu care a ucis 12 persoane si a ranit 3. a spus joi seful biroului de presa al Casei Albe. “se pronunta”. Nu ne propunem sa dam o lista de situatii ce necesita utilizarea timpului trecut. un ostatic din Iran. Jody Powell. nu va jucati cu timpurile. dar termenul “ostatic”. fiindcă femeia a fost împuşcata cu o zi înainte ca ştirea sa fie difuzata. l-a plasat 1 Exemplu adaptat dupa Willis & D'Arienzo. “care”. Nu schimbaţi timpurile astfel încât schimbarea sa provoace o fraza ilogica sau o distorsiune a realităţii.4. este inversul stilului utilizat pentru identificare in versiunile tipărite ale aceleiasi stiri. Spuneţi doar ca s-a întâmplat si cand s-a întâmplat.a. Aceasta.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN este tentant sa utilizam “pretinde”. a trimis scrisori “aproape identice” lui Clinton si la Washington Post. Sa consideram urmatorul subiect. Trebuie notat totusi ca si prezent ştirile scrise devin mai flexibile in metodele lor de identificare a persoanelor. dar am si salvat un cuvânt. Ştirea nu este doar mai actuala. Ar fi ridicol sa folosim prezentul pentru aceasta stire: Un incendiu care izbucneste intr-un bloc din centrul orasului ucide 12 persoane si raneste alte 3. Fiecare jurnalist trebuie sa-si folosească bunul simt si experienţa pentru a determina cand este cerut trecutul si cand prezentul. De exemplu: Un incendiu a izbucnit aseard intr-un bloc din centrul orasului ucigand 12 persoane si ranind alte 3. si am facut fraza sa curgă mai uşor. Cand ceva important s-a întâmplat.

director la filiala Constanta a Bancii Ion Tiriac. una adresata preşedintelui Clinton. a fost acuzat oficial de dezertare. Dar amintiţi-va ca. Cristian Badea. RADIO: Directorul filialei Constanta a Bancii Ion Tiriac . uneori. Este o practica obisnuita sa folosiţi un titlu pentru membrii clerului de fiecare data cand este utilizat numele lor.. Iancu este retinut la Unitatea 02536. Exemplul 2:Chirurgul timisorean Victor Asavei a fost ales preşedinte al Camerei Federative a Medicilor din România in timpul adunarii anuale a grupului de la Vatra Dornei. cealalta ziarului Washington Post. Ascultătorul radio.. Exemplul 1:Un militar din Chiajna. a descris documentele ca aproape identice. Benson. nu credinta oarba intr-un set de reguli. Presedintele reacţiona la. RADIO: Deputatul democrat de Iasi.. poate fi distrat si neatent pana aude cuvântul “ostatic”. Ilfov. pe de alta parte. lasi). a trimis doua scrisori in capitala. in special cand numele sursei nu spune nimic ascultătorului: ZIAR: Ion M... Punerea titulaturii in fata numelui face textul sa devina mai fluent si face identificarea mai usoara. Indivizii pentru care lectura ziarului este o activitate principala. Scopul principal este claritatea... ZIAR: Deputatul Cristian Badea (PA... In general. 15 . ZIAR: Alexandru Iliescu. puneti mai intai numele.. Popescu. Seful biroului de presa al Casei Albe.. Astfel.. intr-o declaratie transmisa joi. Domnul Constantinescu a facut remarca in timpul unui dejun la Palatul Cotroceni. jurnalistii radio elimina titulaturile..IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN imediat pe Benson intr-un context ce starnea simpatie. capitanul Stefan Iancu. O alta exceptie este numirea clericilor. Ascultătorii nu se pot “intoarce” sa verifice ce au auzit. Numiţi-l presedintele Constantinescu sau domnul Constantinescu. RADIO: Directorul Regionalei de Cai Ferate Mures. Ei depind de prezentator si o scurta expunere sau o referire trecatoare poate sa nu mai fie repetata in buletin.. a spus astăzi. vor merge inapoi sa verifice numele imediat ce acesta este legat de cuvântul “ostatic”.. utilizati o titulatura pentru Presedintele Romaniei de fiecare data cand este folosit numele... a spus astăzi in Mangalia. cu cateva exceptii. am putea sa reformulam fraza in acest mod: Unul dintre ostaticii americani din Iran. asezarea titulaturilor sau functiilor inaintea numelui face propoziţia sa sune complicat. Acest privilegiu nu este acordat in mod normal nimanui altcuiva din administratie. Exceptia 1: Presedintele Emil Constantinescu si-a criticat aspru oponenţii. Asavei este membru al Colegiului. director al Regionalei de Cai Ferate Mures. Cand este vorba de repetare. Ion Popescu. cu exceptia situatiilor in care practica locala hotaraste altceva. numindu-i politicieni naivi. Daca acest lucru se întâmpla.Alexandru Iliescu a spus astăzi in Mangalia. Robert A.... a spus astăzi. Jody Powell. la o a doua referire la persoana respectiva.

In scriitura de radio acest lucru este imposibil si a cere ascultătorului sa retina ordinea in care aţi enumerat niste nume va duce doar la confuzie si frustrare. sau inutil pentru intelegerea stirii. Aceste cuvinte sunt utile numai in presa tiparita. Dar oricat aţi incerca. si mai ales cand ştirea priveste mai degrabă institutia decât pe reprezentantul sau. unul mai puţin comun se strecoara in text. “Presedintele Comisiei Senatoriale pentru Privatizare” devine “Presedintele Comisiei pentru Privatizare”. dar este confuza cand este auzita. cand este probabil ca ei nu vor tine oricum minte numele.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Exceptia 2: Un preot din Târgu Mures. RADIO: Subsecretarul premierului Noii Zeelande a anuntat.. Observati textul urmator: Purtatorul de cuvânt al Guvernului. Fiţi atenţi la asezarea prea multor nume si titulaturi la un loc. presedintele Fondului Proprietatii de Stat va fi nominalizat pentru functia de ministru al Privatizarii. Etichetele se uzeaza in timp. unde cititorul poate privi inapoi sa vada la ce va referiti. Cele familiare sunt uşor de identiflcat si de eliminat. Razvan Popescu. Evitaţi cliseele. iar la o a doua referire poate fi doar “Presedintele”.. jurnalistii radio pot si trebuie sa renunţe la numele obscure: ZIAR: Julio Jimenez. greu de pronuntat. a anuntat ca Sorin Dimitriu. in locul lui Ilie Serbanescu. Uneori este mai bine sa inlocuim numele cu titulatura. 16 . Multe titulaturi pot si ar trebui reduse la esential. directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City a spus ca smogul ameninta orasul. Acelasi lucru poate fi adevărat si pentru numele micilor functionari locali.. atunci cand va asteptati cel mai puţin. “Conservatorul” deputat X.. Părintele Cornea a fost amendat cu. părintele Augustin Cornea. Deci. RADIO: Directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City spune ca smogul ameninta orasul. Nu inlocuiti numele cu titulaturi fără a va asigura mai intai ca numele in sine nu va insemna ceva pentru ascultător si ca titulatura este mai importanta decât numele. Nu numai ca este o propozitie greu de citit. Nu va referiti niciodată in textul pe care îl scrieţi la “primul” si “ultimul”... ZIAR: Sir Malcom Smith. “controversatul” fotbalist Y. a pledat vinovat pentru instigare la revolta dupa ce a fost arestat pentru conducerea unui marş impotriva retrocedării bisericilor ortodoxe credincioşilor greco . Astfel.. Acest lucru este indicat cand numele este obscur. subsecretar al primului ministru al Noii Zeelande a anuntat un nou acord comercial cu tarile Europei de Est.. ele devin aproape o parte a numelui lor. Bunul simt vă va spune ca este aproape fără sens sa plictisiti ascultătorii cu numele functionarilor guvernamentali din tari straine. Daca aceste etichete sunt folosite prea des in legatura cu persoanele respective.catolici. pe cand editorii ziarelor insista sa tipareasca numele si titulaturile complete ale tuturor oficialilor.

s. Aceste cuvinte sunt de ajutor in special in construirea unui text in care este necesara o cronologie clara a evenimentelor pentru ca acestea sa fie intelese: In San Francisco trei ostatici sunt inca tinuti intr-o cladire din centru de catre o persoana inarmata neidentificata.. De asemenea. Cifre si abrevieri Unele caractere clare in limba romana scrisa pun probleme unui prezentator care trebuie sa le citeasca la microfon. cand. săptămâna trecuta. la Fifth & Oak. dar cei din afara ei pot sa nu aiba idee despre ce înseamnă. ieri.000 de miliarde de lei” este destul de corect daca numarul exact este 71 047 895 463 299 de lei. In procesul luarii pungii de la jefuitori funcţionarul a reuşit sa activeze o alarma silenţioasa. “O excursie de 200 de km” este corect chiar daca ştiţi ca distanta este de fapt de 201.doua pentru a fi decodate. azi. aşa încât jurnalistii radio au construit unele conventii specifice pentru a le trata (1). Fiţi in special atenţi cand scrieţi pentru oameni din afara zonei unde va gasiti.7.S.I.G. dar atunci spuneţi ca sunt estimari). Simbolurile si abrevierile distrag atenţia in textul ce trebuie citit. De asemenea.4. Au mers la un ghiseu si au cerut ca banii sa fie pusi intr-o punga de hartie pe care o tineau ei.R. Un buget de “aproximativ 70. In acel moment. Asezam textul in paragrafe pentru a marca fiecare etapa in dezvoltarea unei succesiuni de idei si utilizam punctuatia in interiorul frazelor pentru a da claritate constructiei acestora. Abrevierile nefamiliare va pot crea probleme. si cand bărbaţii au incercat sa paraseasca banca. Hausman. Al doilea 1 cf. 1992.8. Cifrele. mâine.5 km. Pentru a face acelasi lucru in textul ce se adresează auzului. in sfârşit.m. simbolul „s” este mai bine sa nu fie folosit.a. p. care sunt indicatii vizuale pentru structura si accent.” poate fi o abreviere foarte cunoscuta a “Întreprinderii de Strunguri si Maşini de Găurit Rotative” in localitate. urcandu-i la ultimul etaj al cladirii de 18 nivele. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale Scriitura dedicata ochiului foloseşte semne de punctuatie. 1. unul din barbati a scos pistolul si a impins trei clienti ai bancii intr-un ascensor. De exemplu. Folosim italice si aldine pentru a scoate in evidenta anumite cuvinte sau idei.4. doi barbati au intrat in birourile Bancii Cracker.d. Un grup de indicatii sau cuvinte de tranzitie (cuvinte care fac legatura intre idei) este legat de succesiunea temporala. De exemplu. Ei se afla acolo de la ora 3 ieri după-amiază.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN 1. au descoperit gardieni blocandu-le iesirea. nu veţi rotunji cifra victimelor dintr-un dezastru aviatic (cu exceptia cazului cand sunt numai estimari. Puţin dupa ora 3. Cifrele. cand o incercare de jaf a iesit prost. tocmai. Dar nu rotunjiti exprimarea unor fapte importante unde numerele marcheaza diferente. . puteţi rotunji distantele. 118 17 . El include cuvinte ca acum. inflexiuni vocale si pauze. inca. simbolurile si abrevierile pot fi greu de pronuntat sau pot lua o secunda .M. ascultătorul este condus prin structura materialului de cuvinte de tranzitie. De obicei puteţi rotunji cifrele mari. Politia a reconstituit evenimentele astfel. apoi. scrieţi “500 de dolari”.

si prin subliniere pentru a indica accentul. Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de prezentatori oferă de asemenea indicii orale ascultatorilor. Au avut loc negocieri intre barbatul inarmat si politie. ♥ Unde an disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? Si acest exemplu. Alte cuvinte de tranzitie indica relatii cauza-efect sau altele similare pentru.. Accent pe “a insistat” . 18 . fiindcă mulţi incepatori ii folosesc pentru a formula fraze complexe si amestecate acolo unde doua fraze simple separate ar fi mai bune. pe langa. utilizarea ghilimelelor in jurul cuvantului “vocea” va indica unui prezentator ca acestui cuvânt i-ar trebui data o inflexiune speciala care îl separa de restul frazei prin felul cum se aude.ca pus in opozitie cu un alt oficial care ar fi putut face aceeaşi declaratie. cratima si punctele de suspensie vor aparea mai frecvent intr-un text radiofonic decât intr-unul tiparit.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN jefuitor a disparut in timpul cursei ascensorului. dar nu cele romane.fortele altei tari ar putea fi folosite diferit. si mai frecvent decât este cerut de regulile stricte ale gramaticii. in plus. In fraza anterioara. in care schimbarile de accent adăuga mult capacitatii audientei de a înţelege intentia autorului: Presedintele a insistat ca fortele armate romane trimise in Albania vor fi folosite numai pentru scopuri de mentinere a pacii. Încercaţi sa-l cititi cu voce tare. notand diferitele inflexiuni. Virgulele. Ele ajuta la accentuarea anumitor cuvinte sau expresii din interiorul unui text. Si exista conectorii standard: si. Accent pe “Presedintele” .face din actiunea lui. pentru a da timp ascultătorului sa prelucreze informaţia anterioara înainte de a continua cu o noua informaţie. textul difuzat pe calea undelor utilizeaza frecvent pauze.in opozitie cu. pe de alta parte. Scriitorul poate indica in script unde se doreşte o inflexiune prin folosirea punctuatiei uzuale. Accent pe “numai” . Amintiţi-va ca in lectura textului tiparit cititorul îşi fixeaza propriul ritm. Accent pe . de asemenea.nici o alta activitate nu este propusa. Deci cel care scrie textul pentru radio va utiliza semnele de punctuatie ce indica prezentatorului pauzele. dar. actiuni de razboi. fiindcă. dar acest lucru nu este posibil in difuzare. Alt grup ajuta la fixarea contrastelor intr-un text: totusi. cheia catre fraza. In sfârşit. Un alt exemplu bine cunoscut despre cum diferentele de inflexiune pot schirnba sensul unui text este urmatorul rând. fiţi atenţi la toţi acestia. accentuează credibilitatea sursei. prin urmare. inflexiunea reala trebuie sa fie data de “vocea” textului . de exemplu. Totusi. Totusi. dar un bărbat si ostaticii sunt inca inchisi intr-un birou nefolosit de la ultimul etaj.mentinere a pacii” . posibil. dar nu a fost anuntat pana acum nici un rezultat.prezentatorul. Accent pe “romane” . din moment ce.

Bazele scriiturii unei stiri de radio Procesul scrierii pentru radio poate fi adunat in cateva directii de baza. Invatarea acestora nu va face automat un expert in stiri.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN 2. Scrierea stirilor 2. dar avand aceste cunostinte fundamentale veţi putea obtine un punct de plecare.5.1.5. 19 .

2. cand. Lead-ul este semnalul ca audienta sa înceapă sa asculte. 3. Trebuie sa ne înnoim scriptul frecvent pentru a fi siguri ca nu rămânem in urma cu evenimentele.2. cum sunt deseori înghesuite in prima fraza . Primul lucru pe care trebuie sa-l scrieţi este lead-ul. La una sau doua din aceste întrebări tradiţionale se poate răspunde.ce . deci trebuie sa fie absolut clare. deoarece vom incerca sa oferim materialului o secvenţa logica. Termenul provine din presa scrisa. desi stilul audio permite variatiuni pe aceasta tema. Trebuie sa presupunem ca audienta nu va da atenţie primelor cateva cuvinte ale lead-ului.unde cum . indiferent cat de avansata va deveni sarcina: 1. 2. indicarea acesteia. Pe aceste cuvinte de început nu trebuie sa contam cand transmitem o informaţie importanta. invers. De asemenea. ce. 6. cum apare in ziare. Ştirile radio sunt scrise pentru a fi auzite. la începutul frazei in loc de sfârşit. Ascultătorii doresc sa ştie ce se întâmpla acum. Acelasi lucru se aplica si in cazul stirilor. In radio. Nu este lead-ul “Cine . înregistrarea sa repete ceea ce spune ştirea. ne asiguram ca toate cuvintele pe care le scriem se pronunta uşor. dar nu la toate. Ascultătorii nu se pot intoarce sa descifreze ceva ce nu au interes. A fost dezvoltat sa se potrivească mecanicii acestui suport. Ştirile radio urmează unele conventii standard privind structura frazei inclusiv plasarea numelui sursei. Vom vedea acum cum sunt puse in practica aceste principii prin cateva exemple. Fiecare stire incepe cu cel mai important fapt. sau. Încercam sa scriem ştirea aşa încât sa nu repete cuvânt cu cuvânt ceea ce spune interlocutorul. ele ar trebui plasate spre finalul acestuia. Orice detalii includem intr-un lead difuzat pe calea undelor. Daca nu obţineţi interesul audientei cu primele doua fraze. De fapt. De aceea. 5. unde.nimeni nu poate citi cu uşurinţa atâta informaţie. 4. ştirile sunt deseori scrise astfel încât sa poata incorpora interviuri înregistrate ale surselor.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Vom incepe cu enuntarea a sapte puncte care vor fi relevante pentru intreaga scriitura a stirilor. Vom compune un text ce poate fi citit uşor cu voce tare. Acest lucru a avut ca scop atragerea atenţiei cititorului si posibilitatea ca editorii sa taie ştirea la sfârşitul primului paragraf păstrând totusi “miezul” subiectului. utilizarea termenului lead in jurnalismul radio este înşelătoare. 7. Nu vom lua in considerare principiile exact in ordinea in care le-am prezentat mai sus. de aceea nu trebuie sa contina detalii importante. in care cine. Scriitura pentru ştirile audio este scurta si conversaţionala.de ce?” din presa scrisa. Lead-ul Cand porniţi intr-o excursie trebuie sa faceţi un prim pas. 20 .cand . cele mai multe stiri sunt scrise la prezent. Ştirile audio se concentrează pe cele mai noi întâmplări. aţi pierdut-o pentru intreaga stire.5. A fost o metoda specializata si cumva artificiala de a introduce in primul para-graf al stirii de ziar toate informaţiile esenţiale despre eveniment. Aceasta înseamnă ca nu vom folosi un “lead rezumativ”.

manca sau chiar citi un ziar. Ascultătorii pot visa. compunerea leadului este o sarcina dificila. uverturile. unui ce a atras atenţia ascultătorului.83 21 . Indiferent cat de importanta vi s-ar părea o stire. uşor de interes si.aleg ceea ce vor sa citeasca sau sa auda pe baza propriilor nevoi sau interese. Textul scris pentru ochi nu poate fi transmis pentru urche intr-o maniera inteligibila. voluminoasa. jurnalistii de presa scrisa sunt instruiti sa rezume ştirea oferind cele sase întrebări intr-o singura fraza de introducere. Aşa răspunde lead-ul difuzat la întrebări “înainte de a fi puse”.tipărite si difuzate . lead-ul răspunde la întrebări înainte ca ele sa fie puse si promite mai multe raspunsuri in continuare” (1). puse in termeni ce vor face subiectul important si semnificativ pentru ascultători. in timp ce recunoaşte faptul ca “promite alte raspunsuri in continuare”: intrebarile secundare si mereu importantul de ce?. unde sau cand. De aceea. 1 Finn. Dar aceasta atentionare trebuie mentinuta simpla si facuta sa stârnească si sa păstreze interesul. ce goleste plamanii de oxigen daca se încearcă sa fie rostita dintr-o rasuflare. nu-i va da atenţie. Consumatorii de mass-media . spre deosebire de citirea unui ziar. Este functia lead-ului de a atentiona ascultătorul ca se va spune ceva important. pentru a obtine aceasta atenţie. jurnalistii radio si-au dezvoltat propriul lor stil de scriere a lead-ului. Ascultarea radioului. Dar. De obicei. Oamenii asculta in timp ce sunt ocupaţi cu o alta activitate. John Chancellor. l-a introdus uşor in subiect cu unui sau doua fapte importante si l-a pregatit pentru alte fapte care urmau. Exista si un alt motiv important pentru utilizarea acestui tip de lead. p. Aşa cum va puteţi imagina. rezultatul este deseori o afirmatie greoaie. 1991. colorate. ştirile trebuie sa fie interesante. conduce o masina. Prin urmare. Ştirile radio concurează pentru atenţia ascultatorilor. Si. mai important. daca ascultătorul nu aude in ea nimic care sa îl implice intr-un fel. loviturile la tinta ale scriiturii stirilor. creierul trebuie atentionat si pregatit sa “auda” aceasta informaţie. Printre sarcinile cele mai importante ale jurnalistului este selectarea si accentuarea intrebarilor specifice cine. Ei asculta doar pe jumătate pana cand este spus ceva care le stârneşte interesul si ii face sa dorească sa-si dedice intreaga atenţie acelui lucru. Pentru jurnalistul incepator. Capacitatea creierului uman de a receptiona si înţelege informaţia audio este limitata in termenii unei cantitati de informaţie ce poate fi asimilata intr-o perioada data de timp. din punctul de vedere al nevoilor proprii. Filosofia lead-ului pentru radio este simpla. mai presus de toate. descrie lead-urile ca “ideile fundamentale. ce.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Prezentatorul reţelei NEC. In primele zile ale difuzarii stirilor de radio prezentarile insemnau pur si simplu citirea literala a ziarelor locale. Dar prezentatorii au realizat curând ca era imposibil sa citesca lead-urile ticsite de fapte si stilul incomod al ziarului. Compus corect. este deseori facuta intr-un mod subconştient. care fac din eveniment o stire. o practica ramasa si astăzi in multe posturi cu o audienta restransa. esenta scrierii unui lead pentru o stire redio este stabilirea unui context ce evoca un scenariu fundamental in mintea audientei si anuntarea celei mai evidente si semnificative devieri de la regula care a aparut.

Ganditi-va la lead ca initiind o conversaţie intre prezentator (sau reporter) si audienta. . Daca nu reusiti acest lucru. Ascultătorul are întotdeauna nevoie sa i se spună unde se petrece actiunea. in cea mai mare parte. Ea cere atenţie si pregateste pentru ce urmează. putem converti intrebarea intr-o afirmatie de genul “Un puternic incendiu a avut loc azi in centrul orasului”. fără sa le daţi fapte de care vor avea nevoie mai tarziu pentru a înţelege ştirea. fiindcă nu sunt atenţi. Spuneţi “Hei. Barbatul a ucis trei persoane si a ranit alte sase înainte de a fi calmat. Din cele sase întrebări. Exista un motiv serios pentru aceasta. ceea ce înseamnă in localitatea unde traieste ascultătorul. unde se afla cea mai mare parte a posturilor locale. cele doua la care este cel mai probabil sa raspundem in lead sunt “Ce?” si “Unde?”. daca localizarea nu este specificata. Programele celor mai multe posturi ajung in mai multe localitati. si daca n-a interes ceva. De aceea este esential sa va “încălziţi” audienta spunandu-le ce va urma. Dar nu trebuie doar sa atrageti atenţia ascultatorilor. Politia italiana l-a impins intr-o strada ingusta din Milano si. veţi selecta si edita textul in termenii intereselor agricultorilor. A pune aceasta informaţie in lead . Fiecare audienta este diferita si pentru ca o emisiune de stiri sa aiba succes ea trebuie pregătita cu gândul la audienta ei. Nu spuneţi: “Auzi. a evadat astăzi din spital.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Singurul mod de a determina aceste nevoi este de a cunoaşte audienta pentru care scrieţi. Pe de alta parte. 22 . Imaginati-va ca este un apel telefonic catre un prieten..Ce considera ascultătorii important. este ca actiunea avut loc “chiar aici”. audienta poate fi compusa mai ales din functionari locuind intr-o zona urbana. Autorul de stiri de ziar poate înghesui toata informaţia in lead si sa se bazeze pe titlu pentru atragerea privirii cititorului. ci trebuie si sa faceţi ştirea suficient de interesanta pentru a-i face sa vrea sa fie atenţi. ai auzit despre incendiul care a fost azi in oras?”. sau intr-una apropiata. cititorul se poate intoarce si reciti ştirea.. Un lead radio ne da o idee generala despre ce s-a întâmplat (a fost un incendiu) si destul de des spune unde s-a întâmplat (in centrul orasului). v-ati pierdut publicul pentru ştirea respectiva si poate pentru intreaga emisiune.ajuta ascultătorul sa hotarasca daca sa se conecteze la stire sau s-o ignore. In timp ce scrieţi o stire amintiţi-va de ascultători si întrebaţi-va: “Ce exista in acest eveniment care sa-i intereseze?”. ce au nevoie sa ştie despre evenimentul acesta?” Din moment ce oamenii.de preferinta spre sfârşit . Si acesta este lead-ul radiofonic. inarmat cu un pistol. Daca audienta este in principal rurala. Reporterii fără experienţa omit uneori aceasta presupunere si vin cu lead-uri de acest tip: Un bolnav psihic furios.. Aceasta necesita o abordare diferita a stirilor fata de cea pentru audienta rurala. Revenind. Fraza de început intr-o stire radio este asemanatoare unui titlu de ziar. asculta radioul fără prea mult entuziasm. este esential sa obţineţi atenţia nedivizata a ascultatorilor. un incendiu a maturat centrul orasului azi dimineaţa devastand trei magazine si cauzand pagube estimate la 30 de milioane de lei”. Presupunerea logica. Jurnalistul radio trebuie sa-si amintească insa mereu ca ascultătorii pot sa nu auda acele cateva prime cuvinte.

. De aceea. Va incepe o ancheta pentru descoperirea vinovatilor de la Petrosani. si nu in orasul lor. Prabusirea unui avion a pus capăt vietii unui star al cinematografului mut.. audienta are tot dreptul sa presupuna ca senatorul s-a adresat ziariştilor in orasul lor. Aceasta abordare implica ascultătorii in stire si are mai multe sanse sa atraga atenţia.unui bun . “unde” apare in dateline.. “Unde” al stirii trebuia sa se gaseasca in lead. Exemplul arata numai care este schimbarea minima ce trebuie facuta in textul primit de la agentia de presa pentru a-l face uşor de interes pentru audienta.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Audienta trebuie sa astepte aproape 10 secunde pentru a afla ca ucigasul se gaseste in Milano. Pentru cele care o fac este doar o problema de stil. este cel care îl include pe prezentator in audienta: “Luna viitoare vom plati mai mult pentru benzina”. [TIMISOARA] Senatorul X a declarat in fata unui grup de ziaristi adunati aici. Ştirea de mai sus poate aparea astfel: MILANO. De pildă. Daca inlaturam pur si simplu dateline-ul. judetul lasi. “Ce”-ul unui lead poate insemna mai multe lucruri. senatorul X a declarat unui grup de ziaristi. Sau.este cel care se concentrează asupra efectelor pe care evenimentul prezentat le va avea asupra membrilor audientei. Italia. Iasi> Prefectul a tinut astăzi aici un discurs la inaugurarea celei mai mari ferme de porcine din tara. un lead care poate fi chiar mai bun. 23 .. Lead-ul trebuie transformat pentru a fi citit. Ascultatorilor nu le va placea. “Pretul benzinei creste din nou” este un lead foarte bun. O problema poate aparea in referirea la persoane sau locuri care urmează dupa dateline. astăzi. astfel: In Timisoara. Cele mai multe posturi omit dateline-ul. inarmat cu un pisto…. precum si mai mulţi prefecti cu nume similare. Pot exista mai multe comune Deleni in tara. Aceasta înseamnă ca lead-ul trebuie deseori rescris. De exemplu: <Hirlau. In ştirile de ziar sau de agentie. ITALIA . in schimb. Daca eliminam dateline-ul si citim ştirea aşa cum am primit-o. jud. Prefectul a tinut azi un discurs in Hirlau. Putine posturi de radio utilizeaza dateline-uri in stiri. Deci.. Un alt tip de lead “ce?” . Costul vietii continua sa creasca. Nici prefectului. Acesta nu este inca un lead bun. Deseori el este o simpla precizare a principalului punct al stirii. pentru ca acest lucru este sugerat de cuvântul “aici” din stire. dar “Posesorii de autoturisme vor plati mai mult pentru benzina luna viitoare” este si mai bun. adaugarea catorva cuvinte ne poate ajuta sa evitam ambiguitatea.Un bolnav psihic furios. ştirea va trebui sa înceapă astfel: Prefectul comunei Deleni a afirmat ca doreşte sa detina recordul in privinta cresterii porcinelor. ascultătorii pot presupune ca prefectul este din orasul lor si ca cea mai mare ferma de porcine se construieste in apropiere.

Este clar ca inceperea stirii cu un nume necunoscut va marca audienta. Inventatorul a spus. Recomandam de asemenea sa nu incepeti ştirea cu statistici.de o formula de identificare. Este ceva in plus pentru audienta sa-si amintească. Vom spune: Solistul rock Octav Teodorescu canta azi la Sala Palatului. Întotdeauna e bine sa fim prevazatori.. 24 . un deputat local . Dar in acest lead: „ Gertrudl Schmuecker va sosi in România. cu exceptia cazului cand este vorba despre o persoana foarte cunoscuta. trebuie sa stim ce face persoana înainte de a afla numele. Dincolo de acestia. Cand un nume celebru face el insusi ascultătorii sa se conecteze la stire. din nefericire. Exista destul de putini oameni in lume ale căror nume pot fi utilizate in siguranta fără a se indica ceea ce fac.. In toate cazurile este mai bine ca un nume sa fie precedat . SLAB: 12 persoane au murit si alte 30 au fost grav ranite in urma ultimei izbucniri de violenta din regiunea sarba Kosovo. o vor pierde complet si vor petrece restul stirii intrebandu-se despre ce vorbiti. Numele nefamiliare n-ar trebui sa apara in lead.. putini sunt cunoscuti.. orice alt tip de nume va crea confuzie. Ei pot fi identificati si prin ceea ce fac. aceasta nu înseamnă ca oamenii-cheie ai stirii nu trebuie mentionati in lead. In multe cazuri putem reusi si fără a folosi un nume nefamiliar.acestia. Jurnalistii tineri supraestimeaza deseori faima persoanelor importante.. De exemplu: Un inventator englez a realizat o farfurie care se spala singura.. primarul unei comune din vecinatate. sau mai tarziu in stire.. Gertrudl Schmuecker a invins peste 500 de barbati si femei in competitia anuala a tarii sale si acum va concura. Descrierea a ceea ce face persoana este suficienta. Nu e nici o problema cu acest lead..indiferent ca este cunoscut sau nu . Putem presupune ca oamenii cunosc numele preşedintelui tarii. Daca numele apare in lead..IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN “Cine” al stirii n-ar trebui dat in lead. Presedintele Camerunului. nu sunt nume pe care sa ne putem astepta sa le cunoasca toţi membrii audientei. nu numai prin nume. si vrem sa mentinem aceste lucruri la nivelul minim. La fel se întâmpla cu personalitatile considerate staruri de fanii lor. Totusi. Cea mai mare parte a audientei ştie cine este Papa..pana vom adăuga: Campioana naţional a Elvetiei la strigături va concura. probabil al primarului orasului unde locuiesc. Din moment ce ascultătorii nu sunt gata pentru informaţie..?” . In loc de: Octav Teodorescu canta astăzi la Sala Palatului. Audienta se va intreba “Cine. Lead-ul de mai sus ar trebui rescris: Campioana Elvetiei la strigături va sosi azi in România. Numele inventatorului nu adăuga nimic stirii. titlul sau rolul unui individ este mai important decât numele sau in stabilirea cadrului de baza ce face ştirea uşor de interes si valoroasa.. poate si numele catorva parlamentari mai mediatizati. lata unele exemple: Papa va vizita Parisul. In multe cazuri. Numele celebre sunt o exceptie pentru ca stim deja ce fac. Nu incepeti deci niciodată o stire cu un nume nefamiliar.

intr-adevar. Cand un eveniment s-a incheiat in mod evident nu mai are rost evitarea mentionarii timpului. nu mai are sens folosirea prezentului. MAI BINE: Elevii liceelor bucurestene si-au facut aseara datoria. tot astfel ea va presupune ca evenimentul s-a petrecut “astăzi”. Nu ne supraincarcam materialele mentionand ca fiecare eveniment a avut loc “astăzi”. La ceremonia de la Primarie. “De ce” este o intrebare la care nu se răspunde aproape niciodată intrun lead radio. Înainte de a ajunge la “de ce” trebuie de obicei sa spunem audientei “ce” si odata ce am spus “ce”. cuvântul “astăzi” nu este atât de rau. care deseori trebuie ignorate in ştirile de radio. ignoram de obicei si momentele exacte. Dar e bine sa încercam sa-l folosim doar cand este necesar. Ceea ce ziarele pierd in rapiditate compenseaza prin oferirea de detalii. Una din principalele tehnici folosite de jurnalistii radio pentru a evita referirea in lead la timp este scrierea la prezent. Prezentul elimina necesitatea de a spune “astăzi”. Aşa cum audienta va presupune. daca nu i se spune altceva.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: Ultima izbucnire de violenta din regiunea sarba Kosovo a provocat 12 morti si 30 de raniti. Totusi.000 de usi si au adunat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF. referinţele la timp sunt de multe ori omise din ştirile difuzate.”. Daca ar fi vreun motiv ca membrii audientei sa presupuna ca actiunea nu a avut loc astăzi.000 de usi aseara si au colectat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF. In loc sa scriem: “Focul s-a declansat la ora 4. putem insera “astăzi” dupa . In loc de: Directorul general al RENEL a declarat astăzi reporterilor ca îşi va lua doua săptămâni de concediu. lead-ul. sau cel puţin pastrate in afara lead-ului. Cum spuneam. Daca un dig s-a spart si jumătate din ascultători stau deja cu picioarele in apa. vom spune “focul s-a declansat in zori”. Exista desigur situatii cand prezentul nu poate fi folosit si ere necesar trecutul.. Spunem: Directorul RENEL îşi ia concediu. Motivul este simplu. Astfel. jurnalistii radio accentuează ceea ce pot oferi cel mai bine: ştirile de astăzi. Cei 1000 de voluntari au sunat la 10. Dar ştirea este clara si fără referire la un anumit moment.. Ei stiu ca digul a cedat si putem sa spunem cand. Ziaristii din presa scrisa trebuie sa se descurce cu decalajul inevitabil dintre aparitia unui eveniment si momentul cand publicul lor va citi despre eveniment.Primarie” in a doua fraza.m. Scriem: Primarul lanseaza o campanie antifumat. De fapt.58 a. SLAB: 10OO de voluntari liceeni au sunat la 10. Este deci esential ca momentele sau datele specifice sa fie incluse in stire. pentru a evita excesul de amanunte. in general.. De multe ori el poate fi amanat si tinut in afara lead-ului. In loc de: Primarul a anuntat astăzi o campanie antifumat. jurnalistii tind sa-l omita si din restul stirii. Sunt momente cand este necesar. “Cand”-ul unei stiri nu apare des in lead-urile difuzate si. am incheiat. ca o intamplare a avut loc “aici”. Dorim sa pastram lead-ul cat mai simplu si mai ordonat posibil 25 .

cele mai multe lead-uri pot fi grupate in patru tipuri fundamentale (Hausman. Presedintele Boris Eltin a anuntat ca primul ministru va fi inlocuit. contextul poate fi stabilit apoape fără efort: “Presedintia anunta. In acest caz putem selecta lead-ul mai degrabă pe baza interesului. care este cel mai interesant lucru pe care l-a spus? Acesta va fi lead-ul. acest lead este bun pentru presa scrisa: Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul opozitiei. Aceasta pentru ca stilul radio este o reprezentare a limbajului vorbit si nu sunteţi limitati de strictetea limbii scrise. Noul vaccin este testat pe subiecti umani voluntari. lead-ul poate necesita cel puţin doua propoziţii. decât dupa semnificatie. Daca ambasadorul Austriei in România tine o noua conferinta. cu cat este mai semnificativa o stire. desi tolerabil in radio. cautam sa obtinem cea mai economica utilizare a limbajului. lead-ul de fapt divers. deci.. Cele mai semnificative stiri sunt deseori bazate pe institutii. Astfel. Lead-ul nu trebuie sa fie retinut de ascultători. lead-ul intarziat si lead-ul umbrela. lead-ul poate fi: Economia continua sa se relaxeze.. de exemplu. Aveţi o anumita libertate in crearea unui lead difuzat .”. utilizandu-le pe acelea care vor fi mai sigure pentru atragerea atenţiei ascultătorului. stiintifice sau Internationale in care România nu este direct implicata. Ar fi mult mai bine sa prezentam “de ce” intr-o fraza ulterioara: Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul Y.mai multa decât aţi avea in presa scrisa. 26 . a) Lead-ul standard (direct) Este o expunere explicita a faptelor. deoarece acesta nu a fost de acord cu proiectele senatorului privind Legea Invatamantului. acest lead este mult prea lung si supraincarcat de amanunte. Este forma cea mai obisnuita de lead. Astfel. Prima stabileste contextul. unde sau cand nu au o anvergura prea mare. pentru stiri care trateaza. De exemplu. In sfârşit. In general. Cercetatorii raporteaza o realizare in tratamentul maladiei Alzheimer. r 86): lead-ul standard sau direct. Sau Guvernul rus se clatina asta seara. cu atât este mai uşor de scris un lead satisfacator. evenimente economice. persoane si situatii cu care audienta este familiarizata. intrebarile cine. Senatorul a declarat ca a pornit atacul deoarece Y nu a fost de acord cu planurile sale privind Legea Invatamantului. Exista de asemenea si leaduri pe care vrem sa le evitam si le vom examina pe scurt puţin mai tarziu. Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat o crestere a tranzactiilor cu peste 15%.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN si “de ce” poate fi amanat aproape întotdeauna pentru corpul stirii. 1992. Exista multe tipuri diferite de lead si din moment ce nu exista cu adevărat categorii definitive. Totusi. dar trebuie sa-si atinga scopul. Pentru ştirile foarte complexe sau pe teme specializate. Cu un minim de cuvinte trebuie dezvoltat un text potrivit. a doua da informaţia noua. Dar uneori. Y. care pune in lumina noua informaţie transmisa. ce.

Uneori nu aveţi de ales si trebuie sa daţi imediat esenta stirii: Senatorul X a murit in urma unui infarct azi dimineaţa. la doua strazi distanta de locuinta sa.. Ar fi nepotrivit si insensibil sa alcatuiti un lead amuzant ca: Dupa ce a alergat intr-o campanie dura.poate controla consumul de electricitate si combustibil casnic. lata cateva lead-uri ce utilizeaza aceste abordari. senatorul X a fortat cam tare in final. aşa cum face un reporter de presa scrisa. monitorizeaza si controleaza folosirea energiei casnice. Roborom. in timp ce alerga pe bulevardul Primaverii. din care vom descrie cateva. a incetat din viata la ora 7. un unghi de prevedere a viitorului.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Amintiţi-va ca nu aveţi obligatia de a prezenta cat mai multe fapte posibile in lead. sa scada nivelul temperaturii interioare noaptea si sa tina o evidenta completa a consumului de energie si combustibil casnic. urmata de detaliile necesare. reducand costurile cu 50%. Puteţi programa Menajera sa deschida si sa inchida aparatele. ele au doar un punct de vedere diferit. Lead-urile pentru subiectele importante se scriu de la sine. Exista mai multe optiuni.. Scrieti-le pe hartie ca si cand aţi povesti cuiva despre o situatie de urgenta: fără podoabe. Un nou computer. pretinde ca produsul sau cel mai nou numit Menajera . Atacul s-a produs in timp ce alerga in apropierea locuintei sale.. dar nu inghesuiti informaţia in prima fraza. El spune puţin despre faptele din stire. la care audienta răspunde “Oare despre ce e vorba” si ramane pe receptie. De pildă. Nu scrieţi un lead de ziar: Senatorul X. Nu aveţi nevoie de atatea amanunte intr-un lead radio. Directorial firmei spune ca Menajera electronica poate reduce la jumătate sumele de pe notele de plata. de 56 de ani. o firma din Bucuresti pretinde ca are o solutie de înalta tehnologie. Prezicerea viitorului: Casa viitorului ar putea fi condusa printr-un microcip. dar introduce o afirmatie sau o intrebare provocatoare. Interes uman general: Firma Roborom din Bucuresti pretinde ca va poate reduce cheltuielile pentru caldura si electricitate la jumătate. In ştirile foarte importante mergeti la esenta. doar o simpla expunere a faptelor. puteţi alege sa folosiţi un lead ce prezinta un unghi de interes uman al stirii. fără ocolisuri. poreclit Menajera. c) Lead-ul intarziat Numita uneori si lead aruncat sau structural. Legatura cu alte subiecte din jurnal: Fiindcă pretul benzinei creste vertiginos prin dezvoltarea tarilor din Orientul Mijlociu. 27 . aceasta forma reprezintă un adevărat anunt pentru audienta.15 azi dimineaţa din cauza a ceea ce personalul Salvarii a numit „aparent infarct”. b) Lead-ul de fapt divers (soft) Pentru ştirile cu impact mai puţin serios si imediat pot fi mai multe posibilitati de alegere in scrierea lead-ului. Roborom va va vinde un computer ce controleaza consumul de energie si combustibil al casei. sau un lead ce leaga ştirea de alte subiecte.. Toate sunt acceptabile. 0 firma producatoare de computere.

sau ar trebui sa fie prea lung pentru a introduce ştirea corect. nu au votat nici o motiune si s-au intrerupt dupa ce primarul general a intrebat: „ Ce dracu' facem noi aici? “ 28 .pro si contra . sau o stire nationala urmata de o continuare locala. dar care nu a impiedicat desfasurarea unui spectacol international). Puteţi face din intalnirea consilierilor o stire. Economia a transmis o serie de semnale derutante ieri despre directia in care se indreapta. Preturile aurului si argintului au crescut. Din punctul de vedere al audientei. si despre aducerea unui mediator neutru . In acest caz va fi necesar sa scrieţi un lead umbrela. Este inutil fiindcă nu are valoare de stire: ascultătorii nu stiu nimic mai mult despre eveniment decât ar fi stiut cu o zi înainte. In lunga greva a profesorilor din licee. In definitiv.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Lead-ul intarziat este eficient daca ştirea este complexa si un lead standard poate fi confuz. Acesta este un lead inutil. d) Lead-ul umbrela Uneori doua sau mai multe stiri pot fi strans legate intre ele. Acest tip de lead poate fi utilizat de asemenea pentru a lega impreuna mai multe aspecte ale unei stiri. s-ar fi tinut oricum.la o decizie a Curtii Supreme de Justitie.totul mult prea complicat pentru a fi inclus intr-un lead direct). sau poate reprezenta deformat faptele stirii. Furtunile s-au extins in trei judete din centrul tarii in aceasta dupăamiaza. care nu a provocat nici un fel de pagube). gol de conţinut. Cu exceptia cazului unei catastrofe. sa spunem doua reactii . dar nu s-au raportat raniti. Si ce daca? Daca intenţionaţi sa scrieţi un lead standard. (Lead pentru o stire despre o greva a angajatilor. el ar putea capata avantaje din constructia la prezent. o amplificare a evidentului. sau pot fi de o asemenea importanta încât fraza lead a jurnalului rebuie sa acopere mai mult decât o singura stire. De exemplu: Consilierii Primariei au cheltuit mai mult de un miliard de lei din banii nostri aseara. dar in acest caz socul a ceea ce s-a întâmplat face trecutul acceptabil. Consilierii Primariei au bajbait intr-o sesiune de vara de 10 minute aseara. cum scriu de obicei amatorii. Bursa a avut cel mai mare progres in ultimele trei luni. (Ştirea despre un impas in care s-a intrat si a fost declarat oficial. Nu au hotarat nimic. Situatia continua sa fie trepidanta in zona Vrancei. dolarul a scazut fata de cele mai multe monede. Acesta este un lead angajat. nu scrieţi niciodată lead-uri ca acesta: Consilierii Primariei s-au intalnit aseara. (Lead pentru un cutremur minor. Avem o veste rea fi una bund de la Palatul Copiilor asta seara. indiferent daca a fost un eveniment major sau o intrunire banala. partile au cazut de acord sa nu fie de acord. Pagubele au fost mari. e) Lead-uri gresite Chiar daca n-ati retinut nimic din tot ce am explicat pana acum. iar peste ocean. numit uneori si trecere in revista. el trebuie sa contina ceva nou. lead-ul umbrela face din mai multe stiri una singura. intalnirea a fost programata si anuntata in avans. Si s-a tinut.

Tipuri de organizare a corpului stirii Lead-ul va fi urmat de corpul stirii. Aceasta este ceea ce a descoperit raportul „Foametea in Coreea de Nord” al unui cercetator din Comisia de Cercetare a Foametei. Aceasta combinatie a unui lead scurt.cauza si efect . p. chiar daca nu se întâmpla nimic.. “ In primul rând ne putem intreba daca un raport poate “descoperi” ceva.5.” apare mult prea des in ştirile difuzate. orice confera evenimentului valoare de informare. Cat de potrivit vi se pare acest ton pentru o asemenea stire? Intrebarile adresate direct audientei sunt folosite rareori in ştirile radio.. Walters. azi. 2. Dar chiar daca o asemenea regula nu ar fi existat. Este in special comuna pentru ştirile despre crime. conform unui raport al Comisiei de Cercetare a Foametei din Coreea de Nord”. aici se incalca regula care interzice plasarea sursei la sfârşitul frazei. Ele pot face mai mult rau decât bine. dupa aceea. in primul rând. In sfârşit. In alt caz. accidente si alte situatii similare. Sau: „Foametea este o problema epidemica. 1988. in sfârşit. dupa mai puţin de. in timp ce. Va trebui sa studiati intreaga colectie de fapte si opinii care fac ştirea. urmat de propoziţia calificativa “Aceasta este.si sa nu ştie despre ce fel de epidemie este vorba. Orice aranjament logic ce va prezenta ştirea clar si corect. ieri.dar ştirile sunt mai degrabă un efect. dar referirea vaga la un raport recent diminueaza senzaţia de actual. dezastre. autorul tot ar fi trebuit sa fie sensibil la posibilitatea ca ascultătorul sa piardă primul cuvânt al stirii . II) Succesiunea efect-cauza Suntem obişnuiţi sa auzim aceasta expresie invers . in timpul alocat. Desigur. Dar nu folosiţi niciodată un lead gol de conţinut. si acest lucru este primul in secvenţa. sa decideti ce va fi utilizat si apoi sa gasiti un model secvential in care sa prezentati aceste informatii. I) Succesiunea cronologica Acesta structura este cea mai usoara si mai buna pentru ştirile in care exista o succesiune a evenimentelor. si va vom oferi trei exemple. emfatic. precum in exemplul de mai sus. trebuie sa fiţi atenţi la lead-urile senzationaliste sau care pacalesc ascultătorii. intre timp. In plus. Un autor a incercat sa adauge interes incepand cu o intrebare: „ Va simtiti flamand in ultima vreme? Nu sunteţi singurul”. Exista cateva abordari folosite in mod obişnuit (1). este bun. Un început precum: „ Conform unui raport recent foametea in Coreea de Nord a atins proportii epidemice “ are o substanta valoroasa.3. Audienta va fi ajutata sa parcurga seria complicata de evenimente prin folosirea frecventa a unor cuvinte de tranzitie temporale: apoi. fiindcă ele sunt atât de frecvente in reclame. structura lead-ului este indoielnica. etc. acum.306 29 .foametea . un autor a început ştirea astfel: „ Coreea de Nord moare de foame. dar multe stiri nu pot fi incadrate intr-un tipar prestabilit.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Puteţi gasi întotdeauna valoare de stire intr-un subiect. Pe scurt: luaţi-o de la început daca aceasta fraza stereotipa va rasare in minte in timp ce scrieţi. o intamplare... Nici un jurnalist nu doreşte ca audienta sa confunde ştirea cu un mesaj publicitar. Apoi ne putem 1 cf.

urmata de reactii . Ea adăuga un strat suplimentar de ambalaj. Cuvintele de tranzitie frecvent folosite sunt pentru ca. Nu este suficient sa spunem ca un candidat taranist pentru postul de primar conduce in topul preferintelor inaintea candidatului pedeserist. dar ştirile radio sunt comunicate folosind vocea umana.din moment ce.4. Ce este adevărat in presa scrisa este de doua ori mai important in radio. 2. O problema legata de atribuire este ca ea face propoziţiile mai complexe.ale altor persoane sau institutii. Este deseori folosita in ştirile in care exista mai mult de un singur punct de vedere.5. Totusi. “Conform ultimului sondaj al IRSOP” trebuie adaugat. atribuirea permite audientei sa verifice afirmatiile dintr-o stire. nici nu cauzeaza prejudicii. Jurnalistii radio considera ca ea trebuie sa fie plasata la începutul frazei: 30 . atunci ea are nevoie de atribuire. acoperiti declaratiile. pentru a. Cand utilizati o abordare acţiune-reacţiune puteţi ajuta la conducerea audientei prin tranziţii cu cuvinte si expresii ca totusi. O persoana sau o institute efectueaza o acţiune. daca exista o licarire de indoiala. atunci informaţia trebuie atribuita unei surse de incredere: el insusi. ci si prin modul de atribuire a informatiei unor surse. Jurnalistii nu creeaza informaţia. dar. prin contrast. Faptele incontestabile nu au nevoie de atribuire. Ei o aduna. In afara cazului in care afirmatia este atribuita unei anumite surse. III) Succesiunea acţiune-reacţiune Aceasta abordare este similara cu cea efect-cauza. In loc de aceasta. Ea înseamnă ca prezentarea este corecta si atesta atitudinea obiectiva a reporterului. un purtator de cuvânt al Guvernului sau chiar un oficial renumit din administratie. pozitia unei parti. care este prezentata in stire. presedintele. Daca afirmam ca primul ministru demisionează neasteptat. Si o portiune semnificativa din fiecare stire este dedicata revelarii surselor de informatii pe care se bazeaza ştirea. Un ascultător poate obiecta foarte uşor la o afirmatie facuta de un prezentator. Insa fiţi atenţi sa nu oscilati înainte si inapoi printre diferitele parti ale conflictului. Altfel cineva din audienta s-ar putea supara pe prezentator pentru infiltrarea propriilor opinii in stire. iritarea ascultătorului sau scepticismul asupra stirii se pot strecura in evaluarea sa asupra credibilitatii prezentatorului. aşa cum fac ziarele cand folosesc piramida inversata. au spus investigatorii infractiunii. Ştirile de ziar sunt tipărite negru pe alb. presa scrisa si cea difuzata au ajuns la concluzii diferite despre locul in care trebuie plasata atribuirea informatiei intr-o fraza.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN intoarce sa explicam cauza ce a dus la acţiune si sa dam semnificatie efectului. subiectivitate sau incercare de anticipare a unor situatii viitoare intr-o afirmatie. argumentele. Jurnalistii de presa scrisa prefera sursa la sfârşit: Incendiul din depozit a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a intins de acolo. pe de alta parte. dar. cu cat de multe amanunte necesita ştirea (sau permite timpul) si apoi folosiţi o tranzitie pentru trece la pozitia cealeilalte parti. In sens general. partizanat. Atribuirea informatiei Ştirile radio se disting nu numai prin utilizarea lead-urilor.

Ascultătorii au dreptul si ştie daca Jurnalistii vorbesc pentru ei insisi sau dintr-o sursa. dupa cum afirma Bogdan Toma. Pe cand cititorii de ziar se pot opri sa prelucreze textul in orice moment. Cand vorbim cu prietenii vom plasa mai degrabă sursa informatiei. se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova. MAI BINE: .si subiectul gramatical al propoziţiei sa fie unul si acelasi. Dar ambele categorii au motivele lor. au trei motive majore pentru a ignora aceasta regula.“Incendiul din depozit” . a face o afirmatie controversata sau incredibila si apoi a amana sursa de informaţie pana la sfârşitul frazei forteaza ascultătorul sa reinterpreteze afirmatia in cadrul noului sau context. Jurnalistii din presa scrisa. ci ale altor autoritati sau parti interesate.inceperea cu o afirmatie uluitoare. nu trebuie sa ne bazam pe el. Acest lucru focalizeaza atenţia cititorului asupra temei principale a stirii. in special daca nu sunteţi si autori si prezentatori in acelasi timp. SLAB: . daca exista.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Investigatorii cazului spun ca incendiul a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a extins de acolo. Atribuirea informatiei aminteste audientei ca afirmatiile surprinzatoare. incredibile sau controversate facute de prezentator nu sunt ale sale. Primul este cel la care tocmai ne-am referit. 31 .a incadra sursa in interiorul propoziţiei: Creaturi extraterestre. poate fi eronat sa pastram acel element pana la sfârşitul frazei. De exemplu. Iată deci cateva exemple care ilustreaza diferentele dintre amplasarea atribuirii in cazul presei scrise si al radioului: SLAB: . Atribuirea clara si din timp a informatiei descurajeaza o tehnica indoielnica. folosita de unii reporteri . evaluarea ascultătorului va fi substantial diferita in functie de cui ii este atribuita: premierul. Bogdan Toma. sau cel puţin aşa afirma un baiat de zece ani din vecinatate. a spus astăzi tandrul de zece ani. insa. Jurnalistii radio. un consilier sau un lider al partidelor de opozitie.identificarea sursei la începutul stirii: Tanarul de zece ani Bogdan Toma spune ca intr-o cladire din cartierul Rahova se ascund creaturi extraterestre. Modul in care oamenii aud ştirile dicteaza amplasarea atribuiri. daca afirmatia este ca premierul nu poate evita mărirea impozitelor pentru a reduce deficitul bugetar. daca vor si-si limpezeasca gândurile generate de o sursa nesigura. Puteţi vedea acest lucru in al doilea exemplu oferit mai sus. in sfârşit. la începutul unei afirmaţii: “Doctorul mi-a spus ca fumatul îmi ia trei ani din viata”. Desi este adevărat ca tonul vocii prezentatorului poate nega factorul teama. doresc ca tema frazei . Si. A spune audientei sursa exacta a informatiei este vital pentru credibilitatea stirii. foarte sensibili la formele gramaticale. un baiat de zece ani. ascultătorii trebuie sa ignore urmarea. fiindcă valabilitatea unei afirmaţii poate fi dependenta de sursa de informare. urmata de numele sursei: Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova.crearea unui sentiment inutil de pericol prin prezentarea unei afirmaţii uluitoare. In continuare.impingerea sursei la sfârşitul propoziţiei: Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova. Al doilea este ca atribuirea la sfârşitul frazei nu intra in normele conversaţional. SLAB: .

Vedeţi ce simplu este acum sa urmariti ştirea . ci au descoperit si ceva din calificarile sale. Astfel. X a spus ca s-a saturat sa asculte marturiile. Pioniera investigarii societatilor primitive. Doctorul in stiinte Margaret Mead. Aceasta tehnica este una la indemana oricui. care a spus ca s-a saturat sa asculte marturii. Observati următoarea fraza ce urmareste diversitatea in numirea sursei. daca doriţi diversitate? Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. nu sa informeze. si adeseori mai degrabă derutează decât clarifica... de fapt. X. care a început investigatia la cererea sefului Senatului. Dar in acelasi timp exista cateva erori ce trebuie evitate. Prea multe atribuiri incetinesc ritmul stirii.. a avertizat senatorii ca. a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi. culorii. este utilizarea fiecărui citat ca o oportunitate de a oferi informatii suplimentare. Ele iau locul acţiunii.ei trebuie sa fie complet pierduti. care are o reputatie internationala pentru munca sa in problemele moderne de sanatate. Cel mai evident loc pentru renuntarea la atribuire este in scrierea declaratiilor “oficiale” ale birourilor guvernamentale. De ce sa nu încercaţi astfel. a spus comitetului pentru narcotice din Senatul american ca marijuana ar trebui legalizata. De ce sa nu scrieţi aceeaşi fraza astfel încât sa inlaturati ambiguitatea: Un purtator de cuvânt al sindicatelor din minerit a fost violent atacat de presedintele Curtii Supreme. si acestea sunt exact cuvintele ei: “Continua prohibitie a marijuanei provoaca mai multe pagube natiunii decât efectele negative ale drogului insusi”. ganditi-va la bietii ascultători ... Veţi observa ca ascultătorii nu numai ca au aflat care sunt parerile antropologului despre utilizarea marijuanei. Margaret Mead. dar exista anumite capcane care trebuie evitate.nu mai este nici o indoiala in ceea ce priveste identificarea lui X. in varsta de 79 de ani.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Diversitatea este esentiala. dar sfarseste prin a deruta ascultătorul: Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. Ca exemplu.. iata o stire aşa cum ar putea aparea intr-un ziar: 32 .. simte ca acuzatia ca utilizarea marijuanei duce la folosirea heroinei este o absurditate. in loc de repetarea numelui. presedintele subcomitetului. Senatorul X a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi. In acest moment întrebaţi-va cine este X ? Este purtatorul de cuvânt sau presedintele Curtii? Daca sunteţi derutati. Exemplul urmator arata un mod de a o aplica: Unul dintre cei mai cunoscuti antropologi ai Americii.. Presedintele X. Nu este necesar ca toţi ascultătorii sa ştie ca senatorul X este.. este foarte probabil ca cei mai mulţi dintre ei sa nu ştie... o fraza ca aceasta va ajunge doar sa frustreze. O tehnica buna in numirea surselor pentru citate. Un alt exemplu va poate ajuta sa clarificati orice confuzie: Un purtator de cuvânt al sindicatelor din minerit a fost tinta unui atac violent al preşedintelui Curtii Supreme..

..(lasand sursa subinteleasa). 2. ştirea este mai puţin importanta decât daca aceeaşi acuzatie vine de la presedintele tarii.. daca incepeti cu un nume. de un lucru sau un loc cu care sunteţi obişnuiţi.fie ele pentru ziare. numirea sursei poate face deseori diferenta in valoarea de stire a subiectului. Toata lumea este interesata de ceea ce fac alti oameni. Data viitoare cand veţi citi ziarul. SLAB: Sir Georges Avedon. Este suficient sa spună: Presedintele se va adresa Parlamentului.5. ascultătorul nu este “gata” sa-l auda si probabil nu-l va auzi. a facut anuntul azi dimineaţa in timpul conferintei sale saptamanale in Washington.. radio sau televiziune.mai ales cand poate exista un dubiu in privinta credibilitatii.. Z a facut anuntul azi dimineaţa in timpul conferintei sale saptamanale de presa din Washington.5. De exemplu. Aşa cum am arătat mai devreme. nu este necesar sa scrie in lead: Presedintele spune ca va. remarcati cum ochii si atenţia vor fi atrase de titlurile ce afiseaza numele cuiva. Acelasi lucru este valabil si pentru radio. Fiindcă acesta este un anunt oficial. 33 . Daca este permis sa omiteti sursa pentru ştirile “oficiale”. este esential in schimb sa atribuiti toate opiniile . numele sursei (in special in ştirile externe) este deseori mai puţin important decât titulatura sau pozitia ei.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Secretarul de stat. dar adevarata pentru toate tipurile de stiri . petrecand restul timpului stirii intrebandu-se despre cine vorbiti. interesul este si mai mare. doar ca regulile utilizării sunt puţin diferite. a spus astăzi ca tara sa va sprijini o rezolutie ce va fi introdusa săptămâna viitoare de Franta in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite pentru dezarmarea totala in Orientul Mijlociu. MAI BINE: Marea Britanie va. Jurnalistul radio ar trebui sa amane atribuirea intr-o stire numai cand nu exista nici o indoiala despre credibilitatea sursei. subsecretar la Ministerul Apararii din Marea Britanie. reviste.. MAI BINE: Presedintele Partidului Ecologist a acuzat astăzi producatorii romani de automobile ca sunt principalul obstacol in stabilirea unui control eficient al poluarii in tara noastră. SLAB: Producatorii romani de automobile sunt principalul obstacol in stabilirea unui control eficient al poluării in tara noastră. In a doua fraza ascultătorul nu se mai întreabă daca atacul asupra producatorilor de automobile este comentariul jurnalistului sau opinia altcuiva. In textul de ziar numele din lead este cel care atrage atenţia. daca presedintele anunta ca va tine un discurs in Parlament. Si daca acea alta persoana este cunoscuta de cititor sau ascultător. săptămâna viitoare.. a spus astăzi ca tara sa va. Daca Dacia Pitesti este acuzata de control de calitate slab de catre un membru al grupului consumatorilor. In plus. X. Secretarul american de stat. poate fi scris fără atribuire in lead: Statele Unite vor sprijini rezolutia Frantei cu privire la dezarmarea totala in Orientul Mijlociu.. Nume de persoane “Numele fac stiri” este o axioma banala pentru jurnalişti. Dar in ştirile radio. ce va fi introdusa in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite. Z.

. Daca intamplator este vorba de o cursa Tarom. dar cei care nul cunosc se vor supara daca îl pierd. De exemplu ar fi absurd sa amanam numele in subiectul urmator: Presedintele Emil Constantinescu va discuta asta seara cu membrii Guvernului pentru a decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari. prezentarea unui accident aviatic in Florenta. Fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia a fost acuzat de detinerea a trei pachete cu marijuana. Ionut a fost trimis azi dimineaţa inaintea judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judeţean Brasov si acuzat de detinerea a trei pachete de marijuana. Sa luam urmatorul subiect de ziar despre o descindere a politiei narcoticelor care a dus la arestarea fiului primarului: Ionut Toduta. dau numele si chiar adresele intregi ale tuturor persoanelor implicate in stire. trebuie sa verificati lista de pasageri pentru a fi siguri ca nu este nici o persoana din vecinatate implicata. Faceţi acest lucru folosind o expresie (fraza) descriptiva inaintea numelui. asiguraţi-va ca el este cunoscut bine de toţi ascultătorii.. Pe de alta parte. Ziarele. Desigur. dar numele lor nu are nici o semnificatie pentru ascultătorii care nu sunt din Florenta. dupa ce a fost arestat aseara in timpul unui raid in numeroase campusuri universitare. Uneori este mai bine sa nu utilizati nume deloc. De pilda. mulţi ascultători vor pierde numele fiului primarului. fiindcă reprezintă o informaţie importanta. mai ales in ştirile locale. Dar. radioul utilizeaza numele complete si titulaturile diferit. Este suficient sa daţi numarul lor. Nu este nimic in neregula cu acest subiect.. a fost printre cei 25 de studenti arestati aseara de politia locala intr-o serie de raiduri in cateva campusuri universitare. Evitaţi 34 . Observati ca am amanat oferirea numelui dupa fraza de identificare. daca incepeti cu un nume. Acei care cunosc numele nu se vor simti frustrati de intarzierea sa. 23 de ani. Daca unul sau mai mulţi romani apar pe lista. dar daca ar trebui sa-l cititi intr-un buletin de stiri radio. daca numele este larg cunoscut si este un instrument de atragere a atenţiei prin el insusi. nici unui dintre ceilalti nu a fost inca acuzat formal. care a ucis 125 de pasageri este importanta. judetul Brasov. numele lor va fi dat. Regula generala este deci amanarea celor mai multe nume sau denumiri (de oameni. lonut a fost printre cei 25 de studenti arestati pentru violarea legii narcoticelor. Aceasta problema poate fi rezolvata prin rescrierea textului. fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia. Tanarul de 23 de ani lonut Toduta a aparut in fata judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judeţean Teleorman pentru audiere. apoi l-am repetat ca masura de siguranta.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN De aceea este esential sa “indicati” ascultătorului ca va aparea un nume in stire. Desigur. Ceilalti studenti. in dorinta lor de a fi corecte. adica pentru identificarea corecta a persoanelor. care include de asemenea o schimbare de evenimente pentru “innoirea” stirii. locuri sau lucruri) pana in a doua sau a treia fraza. mai ales cand ştirea nu include persoane locale. Rescrierea pentru amanarea numelui ar da: Presedintele Romaniei va discuta asta seara cu membrii Guvernului. aşa cum este prezentat in ziar.. din moment ce n-au fost “pregătiţi” sa-l auda. atunci este posibil ca el sa înceapă ştirea. Emil Constantinescu va decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari. acest lucru este probabil. Folosiţi termenii pentru ceea ce sunt.

Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti. folosirea numelor multiple in direct invalmaseste textul si incurca ascultătorul. strangularea interna a compromis fluxul apei intratât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. Nu avem de ales. încât este mai mica in interior decât un furtun de gradina. sau insert sonor. si nu este deloc necesara pentru o buna identificare.5. Totusi. Exista doua motive principale pentru a face acest lucru (1): In primul rând este dificil de citit un text care contine citate exacte. ele fiind folosite numai cand persoana este identificata in mod normal in aceasta maniera. Ştirile de radio omit numele multiple. Hausman. Un lead anunt ar merge bine. Dar puteţi alege sa construiti o stire “povestita”.. cum sunt Decebal Traian Remes sau Alina Mungiu-Pippidi. sau atât de bizar încât vreţi sa va asigurati ca ascultătorii inteleg perfect ca acestea sunt cuvintele interlocutorului si nu ale prezentatorului. una in fiecare direcţie. p. spune ca problema nu mai poate fi amanata — conducta batrana pierde zeci de mii de litri pe zi.. Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi. cu exceptia cazului cand citatul este atât de important. Citatele directe In scriitura radio. Ion Lungu. Ce faceţi cu un citat ca acesta? Puteţi folosi o portiune înregistrata ca parte a stirii. incepand cu 15 iunie si pana probabil spre începutul lui august. In al doilea rând nu exista un mod convenabil de a indica un citat. in loc sa-l difuzati exact. astfel încât sa se potrivească bine intr-un text scurt. Ghilimelele nu servesc la nimic in textul difuzat. Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie până la 1 august. parafrazand citatul.sunt in general parafrazate.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN sa va rataciti intr-un labirint de titulaturi si nume confuze. Sa presupunem ca aţi luat un interviu unui functionar public despre inceperea unei lucrari pe o artera principala. Aşa ca bulevardul Carol va fi închis pe doua benzi. Ştiţi. citatele sunt de obicei prea lungi pentru a fi incorporate cuvânt cu cuvânt. Dimpotriva. Aceasta înseamnă ca ele sunt rescrise. L-ati vizitat la serviciu. 1992.89 35 . Remarcati ce 1 cf. Functionarul va spus. si unde nu pierde. iar partea care nu curge este atât de ingustata. Un functionar al Primariei. cuvânt cu cuvânt: Ne asteptam sa începem montarea conductei de apa in iunie.6. aţi inregistrat interviul si planuiti sa-l folosiţi ca baza pentru o stire. ea cere ascultătorului sa dea mai multa atenţie detaliilor. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Aceasta este cunoscuta sub numele de element de realitate. dar reflecta cu acuratete ceea ce a spus persoana implicata in eveniment. Ceea ce am facut a fost sa luam un citat lung si complicat si sa-l simplificam. Nu spuneţi “citez” si “am incheiat citatul” sau alte astfel de indicatii pe post. 2. citatele care apar in script . lata un mod in care puteţi scrie ştirea si parafraza citatul.nu cele înregistrate . Cititi cu voce tare in stilul de a vorbi al altcuiva. chiar trebuie s-o facem. Pe langa aceasta.

„Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi”. Sa ne uitam la fiecare dintre aceste directionari in detaliu. Daca veţi incerca sa utilizati stilul conversaţional folosind cuvintele functionarului. spune el. p. RADIO: Rectorul Politehnicii din Arad Marian Strungaru a spus ca principala problema cu care se confrunta institutia este lipsa de garantii in ceea ce priveste asigurarea standardului minim de igiena pentru spatiile de cazare inchiriate de studenti. rupeti-l prin numirea sursei de mai multe ori in timpul citatului 3. Un functionar al Primariei. Cand vorbiti cu cineva nu spuneţi “citez.. Este imposibil pentru un ascultător sa urmărească o afirmatie lunga. Hall. cum puteţi spune audientei ca cititi un citat direct dintr-o a doua sursa? O faceţi la fel pentru radio cum o faceţi in conversaţie. Folosiţi expresii precum “cuvintele lui au fost”.. Dar. am incheiat citatul”.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN greu ar fi de citit ştirea daca aţi incerca sa utilizati un citat direct. 1 cf. Veţi descoperi ca suna ciudat. care va vor ajuta in manevrarea citatelor directe cu minimum de efort (1): 1. In scriitura pentru radio.. exista totusi unele linii de orientare generale. Cititi acest text cu voce tare. Lista este foarte lunga. “aşa cum spunea” sau “ceea ce numea”. aşa cum a fost stabilit de Ministerul Sanatatii anul trecut”. aceasta practica poate duce la construirea de texte complicate si derutante.41 36 . utilizarea lui “citez. acest lucru nu va merge. strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul interior al unui furtun de gradina “.” cand treceti la o afirmatie a unei alte parti. Indicati întotdeauna exact audientei cand incepe si cand se termina citatul. in stilul presei scrise: Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti.. 2. 1978. daca este posibil. El a arătat ca acest standard a fost stabilit anul trecut de Ministerul Sanatatii. Utilizarea citatelor directe lungi este mai potrivita pentru presa scrisa. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. spune ca problema nu mai poate fi amanata. Ion Lungu.. rectorul Politehnicii din Arad.. a spus: “Principala problema cu care ne confruntam in cazarea studentilor nostri este lipsa de garantii pentru a-i asigura ca spatiile si caminele pe care le inchiriaza pe parcursul anului scolar vor corespunde cel puţin standardului minim de igiena si siguranta.. Nu folosiţi citate directe lungi. Cum nu putem descrie modul de tratare al fiecarei situatii in parte. Observati cum am parafrazat citatul lung (regula 1) si l-am rupt in doua fraze legate de o a doua identificare a sursei (regula 2). daca nu puteţi utiliza “citez. Este mult mai eficient sa le rupeti in citate indirecte prin parafrazarea sursei. Daca este necesar sa folosiţi un citat lung.am incheiat citatul”. Urmatorul exemplu ar provoca un dezastru in mintea ascultatorilor: ZIAR: Marian Strungaru. complexa. Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la 1 august. “si unde nu pierde. Dar evitati..

nimic mai mult. De ce sa nu scrieţi astfel. Senatorul a adaugat. un senator poate numi mesajul preşedintelui de Ziua Nationala un “document istoric”. Cititi fraza cu voce tare si veţi auzi imediat confuzia care poate aparea. un alt senator a descris discursul ca „o declaratie evaziva”. In exemplele de mai sus nu exista un motiv real pentru a-l cita direct pe directorul Dacia Pitesti – deci este mai simplu sa-i parafrazati afirmatia.compania noastră cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina .. Este chiar mai bine sa evitati folosirea citatelor directe. plus inflexiunea vocii. nimic mai puţin “. Un exemplu poate face aceasta tehnica mai clara: SLAB: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus. De pilda. De exemplu: Senatorul a continuat spunand.. Senatorul a mai arătat. se poate gândi ca “voi face” se refera la jurnalist. Utilizati-le in fraze complete sau nu le utilizati deloc. incapabila sa “vada” ghilimele. cestea fiind cuvintele lui: Compania noastră cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina. totusi. Citatele directe ar trebui utilizate numai cand este esential sa redati audientei limbajul exact al afirmatiei.. Utilizarea de jumatati de citate de acest fel este numai scriitura lenesa. Senatorul a spus.„evita confruntarea cu problemele natiunii “. indica unde incepe si unde se termina citatul. Fiţi atenţi unde le plasati. Cand sunteţi obligati sa folosiţi un citat lung care este imposibil de parafrazat.am incheiat citatul. este esential sa inserati o expresie care identifica sursa la fiecare trei sau patru fraze pentru a aminti audientei ca cititi un citat direct. declaratie care . Audienta... nu la senator.. SI MAI BINE: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a afirmat ca aceasta companie cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii cauzata de motoarele cu benzina. De cealalta parte a culoarului.. Senatorul X a numit mesajul preşedintelui “un document istoric”. Daca sunteţi neatenti.in cuvintele senatorului .IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN dar aceste expresii. Ocazional puteţi introduce un citat direct ce pune o eticheta cuiva sau unui lucru.nimic mai mult. In loc de utilizarea citatelor directe este posibil sa scrieţi ştirea astfel încât ascultătorii vor înţelege ca citati o sursa. nimic mai puţin. puteţi crea fraze confuze ca aceasta: Senatorul a spus ziariştilor „ Voi face exact ce am facut . nu exprimati o opinie personala. citam . si sa clarificati orice confuzie posibila: Senatorul a spus ziariştilor ca va face exact ceea ce a facut . pe cand altul îl poate eticheta ca “o declaratie evaziva ce evita confruntarea cu problemele natiunii”. Trecand la un alt subiect. Mai exista un lucru pe care trebuie sa vi-l amintiti cand lucrati cu citate. MAI BINE: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus. 37 ..

el va căuta sinonime. aşa încât inserturile sa spună ştirea. Din 38 . In a doua propozitie n-am dorit sa utilizam „a dezvăluit” in loc de “a promis” fiindcă are un alt interes. exista un numar de cuvinte care nu au aceeaşi semnificatie cu “a spus”. Proprietarii de magazine. Jurnalistul incepator va avea mai devreme sau mai tarziu problema prea multor “a spus” in ştirile sale. N-o faceţi. Utilizarea lui a devenit o conventie acceptabila si putini ascultători vor obiecta la folosirea lui continua. extinde sau pune in lumina prima afirmatie. este doar o continuare. s. care a citit o stire despre marturisirea unui criminal. o mare parte a scriptului va consta in a scrie in jurul inserturilor.7. cum am facut in exemplul de mai sus este o tehnica buna. ca substitute pentru a spus”. El indica faptul ca primarul a revelat o informaţie secreta sau da sentimentul ca nu a admis public acest lucru înainte.5. a arătat el. Deci de ce sa nu scriem astfel: MAI BINE: Seful IGP a spus ca statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de jafuri. 2. “A adaugat” este nepotrivit folosit in acest exemplu.”declarat” este mai formal) ca statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de jafuri. sau da culoare stirii. Aceasta cautare poate duce la confuzii fiindcă. a adaugat. indiferent ce spun unii experţi. SLAB: Seful IGP a declarat <de ce nu ”a spus” . au suferit mai putine pierderi in ultima luna decât in aceeaşi perioada a anului trecut. SLAB: Primarul a spus astăzi intr-un discurs catre lucratorii REBU ca va sprijini campania orasului pentru strazi mai curate.a. A spune ca un vorbitor „a pornit sa spună” sau “a adaugat” indica ascultătorului ca afirmatia a fost ca un gand intarziat. Un mod bun de a face acest lucru este de a incepe cu inserturile care sunt prea lungi si a le taia in timp ce scrieţi . “A adăuga” ar trebui folosit in locul lui “a spus” numai cand a doua afirmatie amplifica. Verbul “a spus” este foarte des cel mai bun pe care îl puteţi folosi si nu ezitati sa-l repetati daca este necesar.d. Scriptul citit: El a spus “Eu am facut-o “. De multe ori veţi simti imboldul de a utiliza verbe ca a declarat. a sustinut.punand o idee in script si lasand alta pentru insert. in special daca sinonimele umbresc adevarata semnificatie a stirii. Ele nu au acelasi interes. dar trebuie exersata pentru a nu schimba semnificaţia frazei.m. Inserturile sonore Aşa cum am mentionat mai sus. alegeti unul ce da o descriere corecta. A existat un jurnalist. Daca simtiti ca trebuie sa folosiţi un substitut pentru „a spus”. a intarit. Ingrijorat de folosirea permanenta a aceleiasi expresii. au suferit mai putine pierderi in ultima luna decât in acceasi perioada a anului trecut. Aceasta nu înseamnă ca ar trebui sa reduceti banda la un minimum deformat. Ultima fraza nu adăuga nimic primei. Substituirea cu verbe puternice. Proprietarii de magazine a adaugat el. “A spus” si sinonimele sale. MAI BINE: Primarul a promis lucratorilor REBU ca va sprijini campania orasului pentru strazi mai curate.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Uneori folosirea jumatatilor de citate atinge ridicolul.

dar veţi reusi sa “dramatizati” ştirea>. Din acest motiv.si insertul ar fi fost unul bun. Banda unui interviu cu un pompier gafaind. Segmentul de interviu reprezintă drama umana. lata cum ar putea arata o stire. Daca l-aţi fi intervievat pe strada.. Poate nu veţi reusi sa folosiţi toate interviurile intr-un buletin. dupa vocea înregistrata a functionarului. de exemplu.Interviul inregistrat exprima mai mult opinie decât fapte concrete. mai bine decât acela insusi. Sirene in fundal sau zgomotul unei zone in construcţie sunt asemenea exemple. el este din nou identificat. Cea mai mare parte a discursului functionarului Primariei.. este foarte important sa nu intrerupeti vorbitorii In mijlocul ideilor. El regreta faptul ca va incurca traficul. <Sugestie: încercaţi sa mergeti inapoi in bulevardul Carol cand traficul este sugrumat pe o lunga portiune si intervievati soferii blocati in aglomeratie. dar spune ca nu are de ales. FUNCTIONARUL: Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi. care tocmai a salvat un copil dintr-o cladire in flacari are mai mult impact decât un script care ii parafrazeaza cuvintele. Unele vor fi lungi. Oamenii nu pot reveni in stire pentru a verifica identitatea vorbitorului. Amintiţi-va. strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printro conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. Exista altceva in segmentul de interviu care da autoritate sau interes suplimentar taieturii.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN contra. In interviul functionarului nu exista nimic de acest gen. data fiind natura ascultarii. este factuala. Dar nu pot surprinde savoarea vorbelor cuiva oferind o opinie sau o observaţie umoristica Intr-o situatie. Este marginal si poate fi folosit intr-o zi cand nu se întâmpla mare lucru. Observati de 39 . inserturile utilizate Intr-un post de radio naţional sunt mai lungi decât cele ale unui post comercial. Functionarul spune ca bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la I august. nu fragmente trunchiate. si unde nu pierde. Dar lungimea nu este atât de importanta pe cat continutul. si. altele scurte. astfel încât Impreuna sa dea o stire completa si captivanta. transpusa intr-o forma care sa ilustreze conceptul de integrare a insertului sonor: PREZENTATOR: Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti. ei pot sa nu fi prins aceasta identificare cand a fost facuta prima data. Sa revenim totusi la citatul functionarului Primariei. Observati ca. Asiguraţi-va doar ca inserturile se potrivesc cu scriptul. aceasta ar fi fost altceva . Un functionar al Primariei Capitalei spune ca bulevardul Carol va fi intors pe dos in a doua jumătate a lunii si in luna viitoare. Este mai bine sa utilizam inserturi sonore cand: . este vorba despre radio. Inserturile trebuie sa exprime idei complete. cu sunetele apei tasnind din pavaj. pentru repararea unei conducte de apa. Jurnalistii pot transmite faptele de obicei mai bine decât persoana intervievata. Nu este multa drama intr-o stire despre conductele de apa.

5. In scriitura pentru tipar. reporterul este practic invizibil. Nu ajungem deseori la o asemenea extrema intr-o stire. cuvintele si expresiile repetate nu sunt atât de suparatoare pentru ureche aşa cum sunt pentru ochi. tipărite.sunetul singur. cat si in sens fizic. Orice oferă comentariu. numai dupa ce l-am scurtat eliminand fapte. sau un unghi interesant merita folosit. atât in sens psihologic. Aceasta nu înseamnă ca putem folosi cuvinte in exces. in unele cazuri rare. un plus de claritate. veţi constata ca a repeta cuvinte si expresii este de fapt conversaţional. el trebuie spus de trei ori.. Daca ascultati oamenii vorbind. Deci chiar daca insertul este insumarea perfecta pentru material. Sunetul brut si inserturile de voce fac situatia reala si actuala . Cu ani in urma. p. sau sa nu scriem textul astfel încât functionarul sa repete informaţia din script.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN asemenea ca am avut grija sa nu repetam in script ceea ce a spus functionarul. Dar aceasta tehnica nu functioneaza la fel de bine in radio. 1 in Garvey & Rivers.” poate fi un final mai puternic pentru o stire. Repetitia si redundanta Dar ce s-a întâmplat cu hotararea noastră de a pastra ştirea scurta? Sa ne amintim ce am spus mai înainte: încercam sa scurtam textul taind cuvinte. oamenii se conecteaza tarziu la o stire. Sau. A incepe cu un insert înseamnă de obicei doar a o lua pe scurtarura. Aşa cum am spus. Din acest motiv. “Aşa cum a spus X. dar parafrazat. 1982. puteţi utiliza citatul perfect. dar o informaţie poate fi data de doua ori. inserturile sunt in special eficiente cand contin sunetele evenimentului. dar redundanta înseamnă (1). Inserturile nu trebuie sa fie cutremuratoare pentru a fi eficiente. decât un insert cu X spunand acelasi lucru. in special cea de revista. dar nu trebuie niciodată sa taiem cuvinte acolo unde ele sunt necesare pentru a face o afirmatie mai uşor de interes.8. Jurnalistii radio exploateaza inserturile la maximum atunci cand lasa sunetul .si vocile sa spună ştirea.iar acest lucru reprezintă cheia oricarei stiri bune de radio. Regulile comunicării spun ca daca dorim ca un lucru sa fie interes de catre ascultători.. ar trebui sa mai spuneţi ceva dupa el. Acesta este unul din motivele pentru care repetitia este frecvent folosita in scriitura stirilor difuzate. Distinctia dintre repetitie si redundanta n-ar trebui sa fie greu de sesizat. citatele dau mai multa credibilitate decât reporterul. 2.50 40 . Amintiţi-va ca. Repetitia spune un lucru mai mult de o singura data pentru a-l face interes. reporterul are vocea cea mai credibila din stire. A termina o stire cu un insert este de asemenea o abordare defectuoasa. In radio se pune problema apropierii. un citat in final poate fi concluzia perfecta. Motivul este ca. El poate rezuma intreaga idee a materialului intr-un mod foarte succint. Paul White. Incepeti cu propria voce si mutati insertul ceva mai jos in material. a accentual o diferenta cruciala: repetitia nu înseamnă o scriitura rea. care a scris una din primele carti importante despre scriitura stirilor difuzate. cunoscut si ca sunet brut . Exista aproape întotdeauna o cale mai buna. Inca o sugestie referitoare la inregistrarile folosite: nu incepeti si nu sfarsiti ştirea cu un insert.

Sa privim un exemplu de repetitie: Mihai a gasit in camara o cutie. 1976. Mai mult. putem inlocui cutia cu “ea” (sau sa omitem complet subiectul) in a doua fraza. companiile se bucura de o crestere pozitiva <. Astfel. Redundanta dezorganizeaza un text. reducand claritatea. “Afara ploua” este copilaresc. Eticheta era de culoarea potrivita. vom folosi rar structura piramidei inversate. Ambalajul recipientului era cam de marimea potrivita. dar daca ar fi. In cartea sa “A Civil Tongue”. Cutia era de marimea potrivita si de culoarea potrivita. Redundanta este întotdeauna fără sens. Dar aceasta: Mihai s-a trezit la ora 7 a. fără sa provoace ranirea serioasa a vreunui pasager poate prezenta faptele in ordinea tocmai expusa.9.. Printre autorii care au abordat acest subiect se afla si Edwin Newman. ci reguli de baza. Totusi redundanta are un fel de a se strecura in limbaj care de multe ori ne pacaleste. versiunea pentru radio va incepe mai curând aşa: „Patruzeci de elevi au avut norocul sa supravietuiasca astăzi”. Repetitia din versiunea originala este o foarte buna scriitura radiofonica.5.m. daca cititi exemplul cu voce tare veţi observa ca repetarea cuvantului “cutie” suna perfect natural.” si “p. Companiile nu se dezvolta. Este suficient sa spunem “la 7 azi dimineaţa”.” ar fi redundant aici. Ea foloseşte mai multe cuvinte decât sunt necesare pentru a spune ceva. Rescrierea stirilor pentru difuzare Ştirile trebuie sa fie pregatite intr-un mod care sa atraga si sa mentina atenţia audientei. Trebuie sa notam aici ca un numar din ce in ce mai mare de jurnalişti din presa scrisa incorporeaza tehnicile 1 Newman. similar modului in care un titlu si o fotografie retin cititorul de ziar. dar vom pierde din precizie facand-o. Angajatii companiilor aeriene ne spun sa citim instructiunile din buzunarul scaunului din fata noastră nu pentru siguranta noastră. ea a trait experienţa unui viol. nu le dorim adaugate intr-o stire radio. Am spus deja ca “a. p. Mai degrabă vom extrage “inima” stirii si o vom flutura prin fata ascultatorilor la început.. Desi redundanta este si ea conversaţionala. Este suficient sa spuneţi “Ploua”. azi dimineaţa. incluzand acest fragment: Nu mai avem reguli. in afara cazului cand detaliilc sunt necesare. Consuma prea mult timp.” nu sunt indicate in radio. pur si simplu nu ne-o putem permite in scriitura de radio. O relatare de ziar despre un autocar cu elevi care s-a rasturnat pe sosea la o ora de varf dimineaţa. si stiri. el oferă un capitol despre redundanta.m. Vom face fata realităţii? Putem mai mult decât atât. si proiecte. (1). Prin contrast. ci pentru siguranta noastră personala. pentru a le atrage atenţia. proiecte de viitor si întâmplări cu valoare de stire.m. Nimeni nu va spune “a aruncat mingea rotunda” sau „ a deschis televizorul electronic”.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Redundanta este altceva. Totusi. Desigur. “a.m. reporter si comentator la NEC News. 2. Aici noile expresii adăuga amanunte. Curiozitatea audientei o data stimulate. Vom face fata realităţii aşa cum este ea. “Ea” se poate referi la fel de bine la “camara”.> A fost o femeie violata? Nu. 160 41 . vom completa cu detaliile.

Pistoalele artizanale au ranit cel puţin cinci oameni si au ucis patru. dar nu si ca ele au fost legate direct de aniversare. 42 . mese si scaune rasturnate. Politia crede ca drogurile ar fi putut fi un catalizator pentru violenta. multe unghiuri diferite de urmarit. Ceea ce a început ca o petrecere de aniversare intr-o discoteca din Ferentari s-a incheiat ca o lupta armata a unor criminali neinvitati. ar trebui sa fie o regula principala in orice redactare a stirilor. Faptele incluse sunt urmatoarele: Doua femei nevinovate au fost ucise. Rudele si prietenii îşi exprima mahnirea si revolta fata de macelul general. Celebrarea vietii a facut loc panicii. Amandoua aveau copii de patru ani. pentru a va asigura ca are sens atunci cand este citit cu voce tare. Doua din victime erau tinere mame. cand o cearta intr-o discoteca din Ferentari a explodat intr-o lupta armata. trebuie incercat ca macar sa cititi materialul înainte de intrarea in emisie. Zona invecinata este cunoscuta pentru activitati de contrabanda si specula. In consecinta. Martorii si vecinii se plang ca zona este tiranizata de contrabandisti si speculanti. transformand o vesela aniversare intr-o scena de teroare si masacru. pete de sange si pantofi desperecheati. pericolului si mortii. dar nu s-au mai auzit focuri de arma. pantofi desperecheati si un ursulet alb de plus.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN audiovizualului in stilul scriiturii lor. O stire dintr-un cotidian ar putea incepe cu urmatorul paragraf: Patru persoane au fost ucise si alte cinci ranite ieri dimineaţa. Rescrierea pentru localizare. pete de sange. Ceea ce urmează reprezintă doar o abordare posibila. Daca timpul limitat si personalul puţin fac imposibila rescrierea tuturor stirilor de agentie. amintiri nedorite ii bântuie pe cei care au mers la aniversare: impuscaturi. un ursulet alb de plus si doi copii de patru ani care se întreabă unde sunt mamele lor. Ei au lasat in urma mese si scaune rasturnate. Articolul poate fi prea lung pentru a fi citit la radio. mulţi dintre ei sangerand. Nu este bine sa ne bazam pe textele de agentie si sa le citim cuvânt cu cuvânt aşa cum vin ele din telex. Martorii au parasit cladirea. Acest avertisment este un imperativ din mai multe motive: In primul rând. Celelalte erau barbati implicati in lupta. materialul de agentie este scris pentru termenele de aparitie ale ziarelor si exista mereu un termen de predare undeva in lume. Politia si martorii spun ca participantii asistau la un spectacol ad-hoc cand au început impuscaturile. Luptele cu arme albe sunt ceva obişnuit printre bandele rivale. De fapt. tipete. In timp ce politia continua investigatia. unele dintre diferentele mai importante dispar. au spus politia si martorii. Sunt multe feluri de a spune aceasta intamplare. ca textele de la agentiile de presa sa nu fie niciodată citite ca atare. Ele nu ar trebui considerate nimic mai mult decât materialul brut din care reporterii croiesc o stire pentru a se potrivi necesitatilor si intereselor locale.

România. Boots Junior. care solicita munca in plus in redactiile radio. In ultimul rând. Sergentul Pierre Leval.Comandamentul Fortelor de mentinere a pacii a anuntat numele a 25 de militari ucisi in prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. intra in atributiile postului local sa rescrie textul de agentie si sa-l rescrie utilizând unghiul local care va spune ascultatorilor ce este important pentru ei. Preluarea literala va ingropa un nume local atât de adanc in stire încât nu va fi remarcat aproape de nimeni. Franta. Nefamiliari cu nuantele scriiturii radio. din Coventry. Rezultatul este deseori dezamagitor. Din nefericire. nu sunt altceva decât texte standard de agentie mutate pe biroul responsabilului radio spre a fi rescrise si transmise catre posturi. si ca un buletin sa reuseasca in prezentarea informatiei despre lume. Aceasta cautare pentru a unghiului local este probabil cel mai important motiv pentru rescriere. o stire despre droguri va fi la distanta de cinci stiri fata de o prezentare similara dintro alta parte a lumii. de cele mai multe ori ele plaseaza. Rareori exista o situatie. fiul sotilor Jacques Breton. agentiile de presa pregatesc texte pentru clienti din toata lumea. sotul doamnei Angela Ang. Ar fi imposibil pentru ele sa “localizeze” fiecare stire pentru a se potrivi cu fiecare zona. … Rescrierea pentru audienta locala va transforma lead-ul astfel: 43 . Ele nu sunt preocupate sa se asigure ca ştirile sunt intr-o oarecare ordine logica. Marea Britanie. din Brighton. Ele includ urmatoarele persoane din tarile participante la operatiune: Sergentul William A. Capitanul Bogdan Popescu. De aceea. ştirile pentru radio. Franta. sotul doamnei Livia Popescu. Aceasta formula de abordare produce o scriitura deseori stereotipa si greoaie. mai precis un subiect despre preşedinte nu va dubla o stire anterioara. serviciile radio ale agentiilor de presa sunt deseori tratate ca fii vitregi. Sa spunem ca postul nostru de radio din Bucuresti primeşte un material de la Associated Press. Marea Britanie. de la post la post.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Aceasta preocupare pentru orele-limita ale ziarelor înseamnă ca agentiile de stiri trebuie sa innoiasca in mod constant ştirile pe parcursul zilei. Ele trebuie sa accentueze aspectele de interes general ale stirii. in departamentul pentru radio. (Accidente) (Croatia) . din Bucuresti. in multe cazuri. Preluarea literala a materialelor de agentie va poate face sa pierdeti stiri locale importante. Capitanul Robert Ang. sau partea dintr-o stire de cea mai mare importanta pentru o anumita audienta se poate afla in ultimul paragraf si nu in lead. fiul sotilor Leval din Nantes. Nevoile unei audiente difera de la zona la zona. sotul doamnei Elizabeth Boots. el trebuie pus in termenii pe care audienta sa ii va înţelege si ii va vedea ca relevanti. jurnalistii agentiilor pregatesc textul cu o mana pe un manualul de radio si cu cealalta pe masina de scris. din Dijon. Soldatul Julien Breton. jurnalişti mai puţin experimentati. In al doilea rând. sa nu poata fi localizata si pusa in context. indiferent de originea geografica. Putini dintre acestia ies in teren pentru a pregati materiale la prima mana.

. Ambele au buletine de stiri in interval de o ora. Alexandru Albu. Pe de alta parte. si (4) da sansa de a ingloba diferite subiecte sub un singur lead umbrela cuprinzator. Care credeţi ca va avea mai mult succes pe termen lung? Frecvent rescrierea se va face dintr-o versiune anterioara a stirii. Un alt cetatean al orasului. oprirea curentului electric intre anumite ore. RESCRIERE (pentru un post din Bucuresti): Un bucurestean de la Agenda de publicitate Graffitti. Cu cat scrieţi ştirile astfel încât ele sa accentueze efectul evenimentului anuntat asupra ascultatorilor.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Un militar din Bucuresti. Adriana Lungu din Bucuresti. capitanul Bogdan Popescu de la unitatea 03548 este inclus pe ultima lista a victimelor provocate de prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. care trebuie rearanjata pentru un buletin ulterior Daca s-au primit informatii noi 44 . in schimb multe din ele vor fi completari ale prezentarilor anterioare. director de publicitate. Daca unele din subiecte vor fi noi. Rescrierea pentru innoire Exista si un alt motiv important pentru rescrierea stirilor . adica 48 de transmisii in 24 de ore. Postul X se bazeaza pe agentiile de presa pentru prezentarile sale. apropierea unei furtuni toate acestea sunt evenimente ce afecteaza oamenii si trebuie anuntate.. Alti membri sunt: Marian Iuga din Buzau. daca nu faceţi o incercare de reimprospatare a vechior texte pentru fiecare buletin. Jurnalistul care citeşte ziarele din alte zone va gasi ocazional o tema ce poate fi rescrisa pentru consumul local: ORIGINAL: O campanie de propaganda nationala pentru ajutorarea copiilor handicapati a fost lansata astăzi aici <Cluj>. a fost desemnat director de publicitate pentru campania de propaganda in ajutorul copiilor handicapati. Spre deosebire de ştirile de ziar. Obiectivul campaniei a fost stabilit ca fiind colectarea unui milion de dolari.. care va fi coordonator tehnic. postul Y se straduie sa-si improspateze textele in fiecare ora. (3) permite innoirea stirilor. consilier psiholog si Alexandru Albu din Bucuresti. rescrierea oferă o versiune noua. Sa presupunem ca intr-un oras exista doua posturi de radio. Cum majoritatea audientei tinde sa asculte acelasi post intreaga zi. ştirile radio sunt prezentate de mai multe ori intr-o zi. Este întotdeauna important sa va lasati ascultătorii sa ştie lucrurile care ii pot afecta.plictiseala ascultatorilor. El a fost ales intr-o ceremonie de lansare sustinuta recent la Cluj. Observati următoarea situatie dintr-un punct de vedere strict comercial. Deseori.. Doctorul Iulian Iacob din Cluj a fost ales preşedinte de campanie. cu atât audienta ii va da o mai mare atenţie. ci face si alte lucruri care ajuta la imbunatatirea prezentarii: (1) da postului un “stil” diferit . doctor Adriana Lungu a fost aleasa consilier pe problemele de psihologie. toate prezentarile suna asemanator. dand putina atenţie problemei repetarii. plasand cel mai nou aspect in lead. (2) da posibilitatea de a corecta eventualele greseli sau omisiuni pe care le poate face agentia. Obiectivul anuntat al campaniei este strangerea unui milion de dolari. Ceva apropiat de casa. dand prioritate noilor aspecte aparute intr-un subiect. ca inchiderea unui drum principal pentru reparatii. un post de radio va oferi stiri de doua ori pe ora. Rescrierea nu da numai o stire orientata local. veţi pierde mulţi ascultători numai din cauza ca se vor plictisi.din moment ce mai multe posturi se aboneaza la aceeaşi agentie.

Daca un foc izbucneste intr-un depozit luni noaptea.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN intr-un eveniment cu continuitate.10. 1 cf. femeie sau copil din România. conform unui raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica. p. Exista un echilibru delicat intre prea putina si prea multa recapitulare a faptelor anterioare. De fapt. Căutarea unei legaturi intre eveniment si prezent va poate ajuta sa descoperiti un amanunt important sau o perspectiva pe care nu aţi vazut-o cand ştirea era in faza primara. Ca rezultat. sa nu uitati sa includeti ceva din informaţia de baza care a facut ştirea la început. ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica. oricare dintre ele ar prezenta o perspectiva mai actuala asupra intamplarii. ştirea innoita poate incepe cu reactia la anunt. Pentru un jurnalist de presa scrisa nu este nimic stanjenitor in a incepe o stire cu un eveniment care s-a întâmplat in ultimele 24 de ore. Dar. in ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe. Nu incepeti o fraza cu propoziţii secundare lungi: SLAB: In ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe impotriva violentei din campusuri. trebuie sa fiţi atenţi cand rescrieţi pentru a innoi o stire. acest accent pus pe actualizare poate fi facut artificial si atunci diminueaza credibilitatea. faptele potential semnificative sunt excluse. Ştirea trebuie sa fie scrisa intr-un stil ce pune in lumina cea mai recenta situatie. Nu puteţi presupune ca toţi ascultătorii au auzit versiunea iniţiala si sunt familiarizati cu ştirea. odata ce lead-ul este transmis. pentru jurnalistul de radio. Ziarele cotidiene lucreaza intr-un ciclu de 24 de ore. Nu lasati atribuirea informatiei sa “atarne” la sfârşitul frazelor: SLAB: Exista acum mai mult de un aparat de radio pentru fiecare bărbat. Dar in cadrul de timp limitat al stirilor radio. Totusi. Contra-indicatii Exista cateva “nu”-uri care ar trebui invatate in scriitura stirilor (1): 1. MAI BINE: Ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica in privinta violentei din campusuri. 2. Hall. si acei din audienta care au auzit ştirea nu vor dori toate amanuntele din nou. Daca un lider politic face un anunt important. daca acest lead devine plictisitor..” Si. exista mereu nevoia de a face ştirea cat mai actuala posibil.48 45 .. atunci marti dimineaţa lead-ul va trata inevitabil operatiunile de curatire. oferita de asemenea la prezent. Pe de alta parte.5. Secventele de timp ale evenimentelor reale nu trebuie distorsionate dincolo de intelegere. probabil ca nu veţi avea timp pentru o recapitulare completa. frazele din lead sunt aproape întotdeauna exprimate la prezent sau la viitor. Ştirile difuzate pot fi innoite in fiecare ora. atunci lead-ul difuzat îl va prezenta aproape întotdeauna la prezent: “Presedintele spune ca . estimarile pagubelor sau investigatiile echipei. Desigur. 1978. 2. succesiunea evenimentelor poate fi relatata la trecut. acest material nou ar trebui pus in lead si accentual in rescriere. din informaţiile cele mai recente care ar fi putut aparea cu doar o ora in urma.

dupa cum a arătat recenta greva a functionarilor municipali. spune ca va aparea la televiziunea nationala asta seara pentru a pleda pentru sprijinul public.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: Un raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica arata ca exista mai mult de un aparat de radio pentru fiecare roman. i-a surprins pe reporteri anuntand ca nu va Candida pentru o re-alegere fiindcă simte ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa. Actualul primar al Adjudului a ocupat acest post mai puţin de un an. dupa ce Parlamentul a refuzat săptămâna trecuta programul sau de reforma si a aprobat reduceri in programul de compensare a somajului. Construiti fraze separate: SLAB: Primarul orasului Adjud. Primarul a spus ca publicul este suparat din cauza modului cum a tratat recenta greva a functionarilor municipali. 46 . MAI BINE: Primarul orasului Adjud i-a surprins pe reporteri in aceasta dupa amiaza spunandu-le ca nu va Candida din nou pentru acest post. 3. 4. MAI BINE: Presedintele va aparea in aceasta seara la televiziunea nationala pentru a pleda pentru sprijinul public. care a preluat postul cu mai puţin de un an in urma. Nu folosiţi siruri de propoziţii subordonate. evident suparat de refuzul Parlamentului de a aproba săptămâna trecuta masivul sau program de reforma si de reducerile din programul de compensare a somajului. Nu plasati multe propoziţii derutante intre subiect si predicat: SLAB: Presedintele. El a spus ca s-a decis sa nu incerce un al doilea mandat. deoarece crede ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful