IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................................................... 5 SA STĂM DE VORBA ..................................................................................................................9 1.1. Cuvinte auzite, nu vazute .......................................................................................12 1.2. O audienta mare... de indivizi ...............................................................................16 1.3. Claritate, simplitate, concizie. ...............................................................................19 1.4. Reguli de compozitie ................................................................................................25 1.4.1. Diateza activa ...........................................................................................25 1.4.2. Vocabularul ................................................................................................27 1.4.3. Pronumele personale .................................................................................33 1.4.4. Constructive negative .............................................................................34 1.4.5. Timpul verbelor ...............................................................................……….36 1.4.6. Titulaturi si functii ...................................................................................43 1.4.7. Cifre si abrevieri .......................................................................................46 1.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale ..............................................47 1.5. Ritmul ...........................................................................................................................50 1.6. Culoarea ....................................................................................................................52 Concluzii...............................................................................................................................53 ATI AFLAT ULTIMA NOUTATE? ..........................................................................................55 2.1. Definitie ......................................................................................................................55 2.2. Caracteristicile stirii ..............................................................................................58 2.3. Tipuri de stiri ............................................................................................................64 2.4. Organizarea si structura stirilor .........................................................................66 2.4.1. Valoarea de stire si prelucrarea informatiei ....................................66 2.4.2. Recunoasterea functiei de povestire ..................................................70 2.4.3. Tipuri de structura a stirii .....................................................................72 2.4.4. Inserturile ..................................................................................................76
2

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

2.4.5. Lansarile si anunturile ..............................................................................79 2.5. Scrierea stirilor .......................................................................................................82 2.5.1. Bazele scriiturii unei stiri de radio ....................................................82 2.5.2. Leadul .........................................................................................................83 2.5.3. Tipuri de organizare a corpului stirii ..................................................98 2.5.4. Atribuirea informatiei ............................................................................99 2.5.5. Nume de persoane ................................................................................104 2.5.6. Citatele directe .......................................................................................107 2.5.7. Inserturile sonore .................................................................................113 2.5.8. Repetitia si redundanta .........................................................................116 2.5.9. Rescrierea stirilor pentru difuzare…………………………………………………..118 2.5.10. Contra – indicatii ………………………………………………………………………………..124
1.4. Reguli de compozitie In adancul fiintei lor, jurnalistii radio apreciaza regulile formale ale compozitiei, chiar daca pot da exemple bune despre cand poate fi fiecare ignorata. Una dintre aceste reguli este cea a profesorului englez “William Strunk, referitoare la folosirea anumitor cuvinte: “Omiteti cuvintele inutile”: “Scriitura puternica este concisa. O propozitie nu trebuie sa contina cuvinte inutile din acelasi motiv din care un desen nu rebuie sa aibă linii inutile si o masina componente inutile. Aceasta nu necesita ca autorul sa-si facă toate propoziţiile simple, sau sa evite toate detaliile si sa-si trateze subiectele schematic, ci ca fiecare cuvânt sa spună ceva” (1). 1.4.1. Diateza activa William Strunk este cunoscut si pentru cum arata studentilor săi avantajele diatezei active. Ca o regula, propoziţia “Columb a descoperit America” este mult mai de preferat alternativei pasive “America a fost descoperita de Columb”. Strunk argumenta ca diateza activa este mai directa, mai puternica si mai concisa. Pentru jurnalistul radio exista in plus avantajul ca patru cuvinte pot face treaba altor sase, ceea ce salvează timp preţios.
1

Strunk & White, 1979,p. 17 3

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Verbele sunt caii de tracţiune ai textului, doar daca nu-i transformaţi in ponei încărcându-i cu diateza pasiva. O construcţie la diateza activa, va veţi aminti, urmează acest model: Subiect - verb - complement direct. Elena a scris ştirea. Subiectul, “Elena”, a realizat o acţiune descrisa de verbul „a scris”. “Ştirea” este obiectul, sau rezultatul acţiunii ei. Înlocuiţi cu diateza pasiva si veţi crea acest model: Ştirea a fost scrisa de Elena. Noul subiect, “ştirea” nu face nimic. Este receptorul acţiunii Elenei. Propoziţia a căpătat doua cuvinte suplimentare pe drum, mişcându-se mai încet cu acest bagaj in plus. Aceste exemple sunt simplificate, dar principiul rămâne adevărat si pentru construcţiile mai complexe. INCORECT: Legislaţia locuinţelor, care a fost aprobata de Senat azi dimineaţa, va fi promulgata de Preşedinte la sfârşitul acestei săptămâni. Întreaga fraza este construita la diateza pasiva (si accentuează un unghi vechi). Trecerea la diateza activa da stirii impresia de mişcare: MAI BINE: La sfârşitul acestei săptămâni Preşedintele va promulga legea locuinţelor pe care Senatul a aprobat-o azi dimineaţa. Este bine sa fim constanţi in grija pentru diateza pasiva - ea îngreunează textul. PASIV: Nota a fost aprobata de Parlament. ACTIV: Parlamentul a aprobat nota. PASIV: Masina a fost lovita de camion ACTIV: Camionul a lovit masina. PASIV: Semnata de primul ministru, ordonanţa se aplica de mâine. ACTIV: Primul ministru a semnat ordonanţa ce se va aplica de mâine. PASIV: Suspectul a fost interogat de politic. ACTIV: Politia a interogat suspectul. Dar ca orice regula de compozitie putem împinge avantajul prea departe. In timp ce in mod normal ordinea subiect - predicat - obiect a diatezei active oferă o utilizare economica a limbajului, exista cazuri cand complementul direct merita sa fie subiectul propoziţiei. Daca cineva l-a împuşcat pe preşedinte, oricine ar scrie “Preşedintele a fost împuşcat”. Sau, n-am putea ridiculiza victima unui atac care striga “Am fost jefuit!” in loc de “Cineva m-a jefuit!”. In aceste cazuri, obiectul asupra căruia se acţionează este mai important decât un subiect necunoscut. Strunk a observat insa ca exista si un caz deosebit pentru structurarea ideilor astfel încât subiectul discursului este de asemenea subiectul propoziţiei. Uneori diateza pasiva este inevitabila. Sa luam următoarea propozitie. PASIV: Pictura anilor '60 nu mat este aproape deloc apreciata astăzi. Aici diateza pasiva este acceptabila fiindcă in centrul ideii se afla pictura. Tema propoziţiei si subiectul ei sunt aceleaşi. Dar sa spunem ca tema o reprezintă preferinţele criticilor de arta contemporani. Putem scrie propoziţia utilizând oricare dintre forme: PASIV: Pictura anilor '60 nu mai este apreciata de criticii contemporani. Sau: 4

mai hotărâtă. La fiecare nivel de abstractizare relaţia dintre Floricica si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga. Construcţia pasiva este in primul rând purtătoare de cuvinte inutile. Totuşi. Lingvistul S. angajând mai degrabă termeni abstracţi decât exemple concrete. 1991. Într-adevăr. care sa creeze senzaţii vizuale in mintea ascultătorului. dar mai eficient ar fi sa spunem “Mintea lui s-a luminat la înţelegerea problemei”. 19 cf. spunea el (1). si.Hayakawa (2) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea ce a numit “scara abstractizării”. 1979. căldura si viata unui text. O lecţie importanta aici este ca detaliile si particularităţile au puterea de a forma imagini in mintea audientei .I. Crews. Cuvântul “luminat” poarta o conotaţie diferita si o imagine vizuala care nu doar spune ascultătorului ce s-a întâmplat. 1946. ci si cum s-a întâmplat. dar caracteristicile care o identifica in mod unic trebuie lăsate deoparte. dar ii da si senzaţia întâmplării. exista numai o urma slaba a imaginii sale cand încercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului. Utilizarea cuvintelor descriptive. cuvântul precis celui vag. generalului. in acest al doilea exemplu. bun al fermei.2. in final.12 3 cf. avere. utilizarea diatezei pasive in schiţa iniţiala si in vorbirea improvizata poate fi reprezentarea prea naturala a modului in care gândurile sunt asociate si legate de tema si subiect in mintea noastră. p. William Strunk a fost un adept al limbajului concret. vaca. concretul abstractului”. Vocabularul In sfârşit. In timp ce putem sa ne formam o imagine clara a Floricelei.4. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o vigilenta continua. vaca este identificata ca Floricica (un animal unic). Daca un cuvânt poate spune nu numai ce s-a întâmplat.51-52 1 2 5 . Strunk & White. Sa luam de exemplu cazul unei vaci numita Floricica. Ele adăuga culoare. mai concisa. Prea des jurnalistii încearcă sa-si lărgească audienta apelând la cazul general in locul celui particular. Cuvintele si expresiile descriptive bine alese ajuta ascultătorul sa construiască o imagine mentala a unui eveniment.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN ACTIV: Criticii contemporani nu mai apreciaza pictura anilor '60. Un jurnalist sensibil la cuvinte la va utiliza pe acelea care au o mai mare valoare conotativa. Urcând scara substantiv cu substantiv. decât sa spunem ca vântul “bătea”. 1. “Este de preferat specificul. diateza activa este mai directa. rasa Guernsey. Formula “Mintea lui înţelege problema” va transporta semnificaţia intenţionata. p. Cuvintele sugestive vor trezi asociaţii in mintea ascultătorului si-i vor stârni imaginaţia. cu atât mai bine (3). este in special importanta in scriitura textelor de radio. inventar viu (septel).observaţie importanta cand scriem pentru radio. Finn. p. vaca Guernsey. Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficienţi fiindcă au lucrat cu particularităţi si au oferit detaliile ce contau. Este mai bine sa spunem ca vântul “se văita in coltul casei”. unde nu exista un acompaniament vizual al sunetului.

dar sfatul este chiar mai important pentru radio. de cuvinte cu o înalta valoare a efectului sonor. Un corolar important al acestui principiu este evitarea termenilor generali. va face ascultătorul sa piardă porţiunea imediat următoare a mesajului. trebuie sa folosim un vocabular direct. MAI BINE: A zâmbit in timp ce punea moneda in buzunar. sunt in general mai bune decât cele mai puţin energice. ronţăială. Strunk se referea la textul scris. Ar trebui sa folosim onomatopee.20 6 . cand unele mai simple. Folosite cu discernământ sunt un mod eficient de a adăuga culoare textului. William Strunk insista (1): “Daca acei care au studiat arta scrisului sunt de acord asupra unui lucru. pocnet. sau închizând aparatul. puternice. vâjâit. Un cititor poate de asemenea căuta semnificaţia unor cuvinte intr-un dicţionar. p. abstracţi. alinare. INCORECT: El a trecut in nefiinţa. concret”. MAI BINE: Da-mi cartea. precis.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Cuvintele scurte. Un cititor poate recunoaşte sau este capabil sa-si dea seama de sensul multor cuvinte pe care le-ar pierde total daca i-ar fi prezentate oral. Cuvintele dangăt. chiar daca este doar momentana. cuvinte al căror sunet le sugerează sensul. restrâns. deoarece confuzia. unde trebuie sa lucram intre limitele de timp foarte precise ale 1 Strunk &White. sunt cuvinte onomatopeice. sau nu va mai dori sa urmărească restul comunicării si se va decupla. schimbând postul. MAI BINE: A plouat in fiecare zi in ultima săptămână. Stilul literar are nevoie de obicei de un vocabular mult mai larg decât stilul oral. el va fi incapabil. De aceea trebuie sa alegem cuvinte ce vor fi uşor recunoscute de ascultător. onomatopeele pot fi utilizate excesiv sau utilizate greşit. in special daca ea este dedicata unei audiente foarte largi. Pentru a ajunge la cat mai mulţi oameni posibil. precum este un program la o ora de maxima audienta. Evitaţi deci utilizarea de “cuvinte mari”. Stilul oral este marcat. fără ca ei sa renunţe la audierea unui program. lucru pe care un ascultător nu-l poate face. comune. fizic sau mental. MAI BINE: El este mort. INCORECT: Iţi cer sa-mi predai acel volum. de asemenea. in favoarea cuvintelor sau expresiilor specifice care se potrivesc cel mai sigur si mai corect unei idei. părăsind camera. Drept rezultat. acesta este: cel mai sigur mod de a atrage si a menţine atenţia cititorului este sa fii specific. INCORECT: Da-mi o mana de ajutor sa mă ridic. Ceea ce înseamnă utilizarea unui vocabular limitat pentru cea mai mare parte a scriiturii de radio. Vocabularul pe care îl poate înţelege o persoana cu nivel mediu de pregătire din ceea ce citeşte este de aproape trei ori mai mare decât cel pe care îl foloseşte in vorbire. Cuvintele alese trebuie sa contribuie la claritatea mesajului. INCORECT: Si-a exprimat satisfacţia in timp ce intra in posesia binemeritatului sau premiu. Vocabularul nu trebuie sa deruteze ascultătorii. MAI BINE: Ajuta-mă sa mă ridic. ca orice alta tehnica. vor transmite aceeaşi idee. Dar. INCORECT: S-a instalat o perioada de vreme nefavorabila.

Spuneţi: “Destul lemn de construcţii pentru a ridica 40 de case de 8 camere s-a transformat in fum”.. Pe de alta parte.. nu in minute. De exemplu.. inclusiv cea pentru radio. Dar nu profitaţi prea mult de acest privilegiu. dar este trist ca prea frecvent termenii si gramatica nu sunt corecte. Daca nu credeţi. Multe reguli gramaticale exista pentru a face scriitura mai precisa. A avea si a folosi un dicţionar este cea mai buna cale spre a ajunge la precizia dorita. Scriitura buna este marcata de precizie in alegerea cuvintelor. Aseară. va trebui sa rescrieţi textul pentru a transmite sensul intr-un alt mod. Definiţi-l deci in vorbirea curenta: Spitalul Municipal a căpătat fonduri pentru a cumpăra un scanner TCA. din moment ce putini oameni vor cunoaşte chiar si aceşti termeni. Nu trebuie niciodată sa faceţi ceva ce va face textul mai greu de interes. un aparat de mai multe milioane de dolari ce vizualizează interiorul corpului uman fără să folosească razele X. Totuşi. Puteţi şti ce este un scanner TCA. Daca exista doar un cuvânt care are semnificaţia precisa pe care doriţi s-o transmiteţi si credeţi ca audienta este familiara cu acel termen . aproape. Acest lucru va distruge credibilitatea programului. a limbajului ştiinţific sau statisticilor. Nu explicaţi lucrurile abstract. decât ca o persoana care încearcă sa fie conversaţionala. Folosirea limbii si a regulilor gramaticale corecte este modul in care ne înţelegem unii cu alţii si reprezintă harta noastră pentru construirea unui jurnalism bun. Probabil ca cel mai obişnuit mod in care jurnalistii radio violează regulile gramaticale este folosirea propoziţiilor incomplete. Fiţi atenţi la elementele de jargon. Deşi puteţi fi experţi in interpretarea termenilor profesionali.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN unui orar si timpul programat pentru un text este măsurat in secunde. 7 . “conversaţional” înseamnă ca putem folosi uneori puţin argou si putem ocoli puţin regulile formale ale gramaticii. A spune ca TCA este un acronim pentru tomograf computerizat axial nu ajuta. Exista un nou campion naţional la strigături. audienta nu este. de pildă compunând propoziţii fără predicat sau inversând topica. nu spuneţi: „ Un milion de metri pătraţi de lemn de construcţii s-a transformat in fum”. Nu este nevoie sa amintim autorilor ca orice cuvânt trebuie utilizat corect si gramatica trebuie sa fie corecta in toate formele de scriitura. Feriţi-va de ambiguitate. cand sunt folosite eronat derutează ascultătorul. Încălcarea regulilor gramaticii poate de asemenea cota autorul mai degrabă ca ignorant. daca acel cuvânt poate sa nu fie înţeles de audienţă. dar mulţi ascultători nu vor şti. Oricând ceea ce aţi scris poate fi interes altfel decât intenţionaţi. Fiţi concreţi. daca un incendiu intr-o pădure a distrus 100 de hectare de copaci. încercaţi sa folosiţi deliberat erori gramaticale in emisie. Spuneţi exact ceea ce gândiţi. Aşa ca încălcaţi regulile gramaticale cu multa cumpătare si fiţi siguri ca ştiţi ce faceţi oricând vreţi sa violaţi o regula.folosiţi-l.. Multe cuvinte obişnuite sunt folosite greşit de cei care nu au o practica suficienta in utilizarea precisa a vocabularului. sau mai ambiguu. Ei bine. Ea da credibilitate. Apoi număraţi telefoanele si scrisorile primite. aţi realizat un lucru prost si trebuie sa rescrieţi materialul. De obicei acestea sunt mici interjecţii utilizate pentru a personaliza transmiterea unui material.

Din moment ce argoul tinde sa dea noi semnificaţii vechilor cuvinte. George Orwell enumera sase reguli ale utilizării englezei. I) Nu folosiţi niciodată o metafora. In 1946. Jurnalistii radio. intr-un eseu intitulat “Politica si limba engleza”. limpede. Un pericol al utilizării argoului este ca acesta se schimba rapid si folosirea lui este de obicei limitata la subgrupuri ale societăţii. un cuvânt ştiinţific sau unul de jargon daca va puteţi gândi la un echivalent din limba de zi cu zi. Pe de alta parte. II) Nu folosiţi niciodată un cuvânt lung acolo unde se potriveşte unul scurt. scria el. “dar ele cer o schimbare profunda a atitudinii oricui a crescut obişnuit cu scriitura in stilul acum la moda”. V) Nu folosiţi niciodată o expresie străina. îşi pot permite sa fie puţin mai liberi cu argoul. ceea ce face ca ultimei sa-i fie si mai necesare aceste reguli. Şcolile se vor deschide. Poţi tocmai sa fi reuşit sa faci scriptul stirilor sa se potrivească la vocabularul si tonalitatea postului ca apoi sa descoperi ca postul îşi schimba formatul dintr-unul de muzica clasica intr-unul de muzica populara. Orice scrieţi si poate avea mai mult de un singur interes este greşit.. De obicei o propozitie incompleta este marca unui jurnalist neatent sau fără experienţa.. a căror audienta este mai diferenţiata pe posturi decât cea a televiziunii. De asemenea... Ce era “la moda” in 1946 nu mai este la moda astăzi. Dar este întotdeauna o afacere riscanta. Folosiţi argoul la fel de rar pe cat de rar violaţi regulile gramaticale. luna viitoare la Cairo. IV) Nu folosiţi niciodată pasivul. Nu putem fi siguri ca termenii de argou pe care ii folosim vor fi înţeleşi de toţi ascultătorii. Revenind la ştirile locale. eliminaţi-l. mai degrabă decât sa creeze cuvinte noi..scriitura la moda” de astăzi are la fel de multa nevoie de regulile lui Orwell ca si cea de atunci.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Frazele incomplete pot servi de asemenea ca tranziţii de la un set de stiri la altul.. “Aceste reguli suna elementar si chiar aşa si sunt”. Utilizarea argoului fără un scop definit poate caracteriza autorul ca ignorant si textul ca unul ce nu merita ascultat. dar . Si ele se schimba constant. oamenii va vor înţelege indiferent de preferinţele lor muzicale. III) Daca este posibil sa eliminaţi un cuvânt. Propoziţiile incomplete ar trebui folosite numai cand ele servesc unui scop si nu reduc din claritate. limba engleza este mai simpla la nivelul morfo-sintaxei decât limba romana. cand puteţi folosi activul. 8 . comparaţie sau alta figura de stil pe care sunteţi obişnuiţi s-o vedeţi in materialele tipărite. este in avantajul dumneavoastră sa învăţaţi cat mai mult din tipurile de argou curente. Dar amintiţi-va ca posturile îşi schimba formatele mai rapid decât schimba creatorii linia modei. Suntem conştienţi ca multe posturi încurajează utilizarea argoului pentru a se potrivi cu “imaginea” postului. .. Deci trebuie sa fiţi permanent conştienţi de posibilele sensuri duble ale cuvintelor. Exista loc in scriitura de radio pentru propoziţii incomplete. trebuie sa cunoaşteţi sensurile argotice ale cuvintelor obişnuite. dar aceasta nu scuza greşeala de a le scrie acolo unde sunt necesare propoziţii complete. Daca va menţineţi scriitura intr-o limba simpla.

Astfel. dar ca o regula generala. nu numai ce nu este un lucru.. care este multiplu negativa. n-ai putea arunca o minge prea departe. Daca aveţi probleme in căutarea acelui cadou special pentru ziua persoanei îndrăgite. (Copiii?) Americanii au ales câţiva preşedinţi slabi.prezentatorul. mai informal si mai conversaţional decât daca autorul a folosit numai substantive si pronume la persoana a III-a. (Pe americani. INCORECT: Puiul de maimuţa n-a fost hrănit de mama sa.4. Pronumele personale O conversaţie este conversaţie numai daca implica doua părţi. In difuzare acestea sunt individul ascultător din audienta si vocea de la celalalt capăt al liniei . mintea vrea sa ştie si ce este. In gravitaţia mare a lui Jupiter. dar Congresul i-a ferit de a ruina tara. care fusese reparata.4. Construcţiile negative William Strunk a arătat ca este mai bine sa exprimam ceva negativ intr-o forma pozitiva. avem unele sugestii. Cei mai mulţi dintre noi au admis ca soarele va răsări in fiecare dimineaţa. dar un bărbat. asiguraţi-va ca referinţele pronominale sunt clare.. Cand mintea umana primeşte informaţie negativa.. Totuşi. Ele sunt mai greu de interes pentru audienta. Prima lucrare publicata a lui Schubert n-a fost bine primita de marele public.4.3. vaza sau poliţă?) Copiii mei au prea mulţi pantofi. “mort” este o alegere mai buna decât “nu este viu” si “a uitat” mai bine decât “nu si-a adus aminte”.. este si confuza. doreşte si încearcă sa convertească acea informaţie intr-o forma pozitiva. aşa ca i-am aruncat. Sunt mai puţin descriptive si oferă mai putina informaţie. (Ce a fost reparata. sau pe preşedinţi?) 1. Nu ştie daca e sigur ca tatăl sau n-a dorit sa-si arate sentimentele.. Suntem pregătiţi pentru o vreme rece. Utilizarea lui “voi” si “noi” si a pronumelor similare ajuta la realizarea acestei implicări.. 9 . Desigur. O referire derutanta in textul difuzat va pune pe gânduri ascultătorul si îl va face sa piardă informaţia care urmează. frazele negative sunt un obstacol in calea clarităţii..IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN VI) Mai degrabă încălcaţi oricare din aceste reguli decât sa spuneţi un lucru contrar firii limbii. A patra. Primele trei construcţii sunt vagi: ele oferă putina informaţie. In general. orice instrument stilistic poate fi utilizat in exces si anumite tipuri de conţinut se adaptează mai uşor la folosirea pronumelor decât altele. 1.. atenţia fiecărui ascultător va fi captata mai uşor de un text care pare sa-l implice direct. Utilizarea pronumelor la persoana I si a II-a face textul sa sune mai personal. Probleme de acest tip apar frecvent in textele jurnaliştilor fără experienţa: El a pus vaza pe poliţă. Cheltuielile noastre vor creste drastic daca se aproba mărirea preţului la benzina.

El se întreabă daca tatăl sau a dorit cu adevărat sa-si ascundă emoţiile. Mai multe propoziţii negative succesive la începutul unei stiri pot suna anost. Evident.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: cu Puiul de maimuţa a fost hrănit cu lapte praf. astfel încât el sa poata şti cat de veche este povestea... Timpul verbelor Acum o suta de ani. INCORECT: Ministrul de Externe a dezvăluit ca nu va pleca la Washington pentru a cere sprijinul preşedintelui Clinton. mai bine decât laptele mamei sale. sau ca un contrast: Statul roman nu va avea un buget astăzi.pentru a spune cititorului cand a fost expediata ştirea.. numita si origine. INCORECT: Preşedintele a spus astăzi ziariştilor ca nu se va opune încercării Parlamentului de a schimba condiţiile de votare ale cetăţenilor din satele izolate.4.. In ştirea de mai sus sunt folosite trei negaţii pentru a evita o neînţelegere. Încercaţi sa transformaţi negativul in pozitiv. dar in general transformarea poate fi facuta eficient.5. parlamentarii nu vor termina dezbaterile astăzi .si nici nu par ca vor cădea de acord prea curând. INCORECT: Surse interne spun ca Tribunalul Judeţean nu va acuza cele 12 persoane arestate săptămâna trecuta pentru diferite motive. Deşi legea cere ca bugetul sa fie votat înainte de 1 iulie in fiecare an. data si sursa informatiei. cand ziarele calatoreau cu postalionul sau cu vagoanele de tren pline de praf. 10 . MAI BINE: Ministrul de Externe a dezvăluit ca si-a anulat planurile de plecare la Washington. Prima lucrare publicata a lui Schubert a fost primita cu ezitări de marele public. 1. luni 8 decembrie” . Este ca si cand aţi spune ascultătorului ca nu se întâmpla nimic.. Facilitatile de transport si 1 Dateline = prima linie a textului.“Bucuresti. Aceasta intarziere forta ziarele sa accentueze elementul timp. iar atunci va interpreta greşit informaţia. MAI BINE: Preşedintele a spus astăzi ziariştilor ca va accepta încercarea. De aceea repetiţia ajuta. Exista insa un pericol.. In gravitaţia mare a lui Jupiter poţi arunca o minge numai doi sau trei metri. “nu” este potrivit ca mijloc de exprimare a negaţiei. MAI BINE: Surse interne spun ca Tribunalul Judeţean va anula capetele de acuzare ale celor 12 persoane. in special in stiri: acela ca ascultătorul sa piardă cuvântul negativ din cauza ca un alt sunet ii distrage atenţia. era ceva obişnuit sa treaca zile intregi înainte ca amanuntele unui eveniment sa ajunga de la Bucuresti la Iasi. Pe de alta parte. Ramane sa judecati singuri unde acest lucru este necesar. folosind in lead un rând care preciza locul si data redactarii (dateline1) . este imposibil si deloc intelept sa convertiti toate frazele negative in fraze pozitive. care contine locul.

Nu exista nici un mod pentru ca ele sa se adapteze vitezei confratilor lor electronici si. versiunea radio nu accentuează acest aspect al stirii si. Sensul informatiei este un ghid simplu in folosirea timpurilor. ceea ce este corect cand este citit suna prostesc cand este vorbit. este mai indicat sa folosim prezentul. Aşa cum am arătat. prin natura lor. in forma curenta. “. recomanda un efort continuu. a facut apel la o cooperare totala in mentinerea curateniei orasului. in afara faptului prezentat care in esenta sa prevede finalitate. Jurnalistii radio nu sunt insa dependenti de un proces care sa consume timp. putem trata acelasi subiect astfel in dimineaţa următoare: Consiliul Primariei sprijina propunerea Mişcării Ecologiste.“Ce mai e nou?”. ne face sa ne intrebam daca presedintele inca mai crede acest lucru. sa consideram afirmatia: Preşedintele a spus ca a crezut ca primul ministru facea o treaba buna. care a cerut o ordonanţa de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara. Fiindcă ei nu trebuie sa astepte următoarea aparitie a presei scrise.. deci spuneţi: Preşedintele spune ca el crede ca primul ministru facea o treaba buna. Conferinta de presa. pentru a pastra textul aşa încât sa sune actual. Astfel. Ar fi caraghios sa anuntam ca atletul “castiga” maratonul la opt ore dupa ce cursa a luat sfârşit. El spune. 11 . Consiliul a luat aceasta hotarare la sfârşitul sedintei de aseara. buletinul de seara poate prezenta astfel: „Primarul ne cere tuturor sa menţinem curatenia in locurile publice pe care le frecventam. Regula manuirii timpurilor ar putea fi ca. Ziarele nu pot si nu vor putea niciodată..IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN comunicatii s-au imbunatatit intre timp. o aduce mai in actualitate prin folosirea verbului la prezent “sprijina”.. Citita cu voce tare. De exemplu. dar traditia dateline-ului continua in cele mai multe stiri pregatite de diferitele agentii de presa. Daca de exemplu primarul. care cere o ordonanţa de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara. cum este cel al publicarii ziarelor. o stire aparuta in editia de marti dimineaţa a unui cotidian local poate contine urmatorul subiect: Consiliul Primariei. desi actiunea Consiliului a avut loc in trecut (luni seara). Persoana care castiga o cursa de maraton in acelasi moment in care primarul îşi tine conferinta de presa trebuie sa aiba prezentarea realizata diferit. De exemplu. o calitate ce le creste popularitatea facand oamenii sa se intrebe intre ei in mod regulat . Ei oferă audientei un aer de “actual”. presa tiparita trebuie sa utilizeze trecutul pentru majoritatea stirilor. la sfârşitul sedintei de luni seara. intr-o conferinta de presa de dimineaţa. Timpul exact al acţiunii este amanat pana in finalul subiectului. nici nu-si doresc acest lucru. fiindcă ele sunt datate. jurnalistii radio folosesc timpul prezent oricând este posibil. o perioada de mare poluare a aerului. Ca jurnalişti radio. Desigur ca da. sa fie un mijloc de comunicare de masa care sa permita receptarea imediata a mesajului.. Veţi observa ca. Dar cum in transmisiunile radio data nu este atât de importanta si deci poate lipsi. desi incheiata. in loc. pun accent pe capacitatea canalului de a prezenta ce se întâmpla “acum”. o perioada de mare poluare a aerului. si-a exprimat suportul unanim pentru propunerea facuta de Mişcarea Ecologista.

. precum: Cu cateva minute înainte. bazandu-va pe discursul tiparit. daca nu stim contrariul. textul unui discurs este comunicat mediilor de informare pentru a-l utiliza înainte ca el sa fie cu adevărat rostit.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Daca exista cineva care crede ceva la trecut. Sau. din care unele evenimente pot fi incheiate.... Sau: Intr-un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara. El a spus ca va prezenta pozitia oficiala a 12 . lata cateva exemple care ilustreaza cum sa faceţi ştirile mai actuale pentru radio: O stire de agentie arata ca presedintele a parasit Bucurestiul pentru petrecerea vacantei in Predeal. trebuie sa aratati clar in stire ca informaţia provine dintr-o versiune dinaintea rostirii discursului. Sau.. in urmatoarele trei versiuni ale aceleiasi stiri observati ca versiunea la trecut este cea mai puţin imediata. poate folosi trecutul.. iar mai tarziu veţi descoperi ca in timpul discursului el a facut unele modificari si nu a mai spus acel lucru... cea la prezent cea mai actuala.. Chiar înainte de intrarea in emisie. La aceasta ora. accentuând apropierea temporala: “Preşedintele tocmai a parasit Bucurestiul pentru a-si petrece vacanta in Predeal”. intr-un discurs pe care îl va prezenta diseara. De exemplu. ca el crede acelasi lucru si acum. Uneori este necesar sa combinati trecutul cu prezentul pentru a evita confuzia in ordinea logica a stirii. Pentru a va proteja impotriva schimbarilor in textul pregatit al vorbitorului. altfel ele se vor banaliza si-si vor pierde impactul. senatorul X va acuza.. deci poate prezenta ştirea in timp ce presedintele este inca pe drum: “Preşedintele se îndreaptă câtre Predeal pentru a-si petrece vacanta “. Aceasta situatie necesita in mod clar folosirea timpului viitor: Senatorul X. Puteţi accentua senzaţia de imediat prin timpul verbelor sau prin conectarea ei la o anumita referinta temporala. O alta precautie: ocazional. iar combinatia celor doua clarifica pentru ascultător ce acţiune se continua si care este cea incheiata: TRECUT: Presedintele Emil Constantinescu a anuntat astăzi ca se va adresa miercurea viitoare Parlamentului in legatura cu legea salarizarii. putem presupune. pe cand altele sunt tratate ca subiecte in desfasurare. Dar radioul este mult mai rapid. poate privi in viitor: “Presedintele va ajunge la reşedinţa sa din Predeal. Ziarul trebuie sa scrie ştirea la trecut din motivele deja discutate... In acest moment. va cere cresterea sprijinului pentru programele educationale. Dar folosirea in exces a acestor expresii ar trebui evitata. Ganditi-va cum ar suna daca citati un vorbitor care “a spus” ceva. la doua ore dupa ce a parasit Bucurestiul in aceasta dimineaţa “.

IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Presedintiei cu privire la propunerea noului sistem de calculare a salariilor. Exista si o alta problema cu “spune” si “a spus”. AMESTEC: Presedintele Emil Constantinescu pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii. dar daca veţi cita o declaratie controversata. “pretinde” poate crea suspiciune. dar exista pareri diferite referitoare la ideea ca audienta observa cu adevărat acest lucru. Poate exista suspiciunea ca minte? Daca da.a spus”. Mai bine fixati aceasta afirmatie intr-un loc si un timp. apoi trateaza anuntul la trecut. utilizati . Senatorul X spune ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. El implica un grad de scepticism.a spus ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. Senatorul X — intr-un discurs tinut aseara la banchetul anual al veteranilor de razboi . Presedintele a spus astăzi ca discursul va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezintă referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. faptul ca o persoana sau un grup face o afirmatie nedovedita.nu va lasati purtati de dorinta de a pune totul la prezent. Este ilogic si confuz sa folosiţi verbe la prezent pentru a descrie o situatie ce s-a terminat si nu are nici o sansa sa se continue in prezent. folosiţi “a spus” daca declaratia este plasata in timp si spatiu. PREZENT: Presedintele pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii. atunci “pretinde” este in regula. Ne-am plictisit sa le tot scriem. De asemenea. desi 13 . el adăuga o nedorita doza de insecuritate stirii. “Pretinde” este un cuvânt total diferit de “spune”. In unele stiri. fiindcă actiunea s-a incheiat. Puteţi folosi . flindca ceea ce a spus cineva ieri nu este in mod necesar ceea ce spune astăzi. text pe care îl va rosti in Parlament miercurea viitoare. pentru ca senatorul X poate sa nu mai facă aceeaşi declaratie a doua zi. Intr-un anunt facut azi dimineaţa. Decanul facultatii pretinde ca numarul candidatilor inscrsi in acest an a depasit capacitatea de corectare a corpului profesoral. ”spune” in cele mai multe cazuri. Ultima versiune accentuează actualizarea informatiei in text. presedintele spune ca va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezintă referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. Astfel. text pe care îl va rosti in Parlament miercurea viitoare. Nu folosiţi verbe la prezent pentru evenimente care apartin in mod logic trecutului. Cautam deci alternative. acuratetea si claritatea cer utilizarea verbelor la trecut. Intro declaratie de fapte. Un avertisment . indiferent de natura ei: Stand in fata multimii de Ziua Nationala. sau una legata de un moment particular.. De asemenea. poate exista o anumita lipsa de acuratete in utilizarea lui “a spune” la prezent. primul ministru a spus ca temerile privind o retrasare a granitelor Romaniei trebuie eliminate —pentru totdeauna. dar daca nu. Presupunem ca oamenii s-au saturat sa le auda.

Spuneţi doar ca s-a întâmplat si cand s-a întâmplat. nu va jucati cu timpurile.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN este tentant sa utilizam “pretinde”. p. Sau: O femeie este împuşcata mortal. prezentarea unui incendiu care a ucis 12 persoane si a ranit 3. Lipsa lui “a fost” conduce la interpretarc eronata. Un om moare in aceasta după-amiaza. dar termenul “ostatic”. si am facut fraza sa curgă mai uşor. s. in general.6. a spus joi seful biroului de presa al Casei Albe. “care”. Cand ceva important s-a întâmplat. a trimis scrisori “aproape identice” lui Clinton si la Washington Post. Mai este ceva de care trebuie tinut seama în folosirea timpurilor verbelor. “susţine”. Benson. De exemplu: Un incendiu a izbucnit aseard intr-un bloc din centrul orasului ucigand 12 persoane si ranind alte 3. Jody Powell. dar am si salvat un cuvânt.. l-a plasat 1 Exemplu adaptat dupa Willis & D'Arienzo. citirea textului cu voce tare va releva aria acestor probleme. titulatura precede întotdeauna numele. Nu ne propunem sa dam o lista de situatii ce necesita utilizarea timpului trecut. Un incendiu care a izbucnit aseara intr-un bloc din centrul orasului a ucis 12 persoane si a ranit alte 3.d. Ar fi ridicol sa folosim prezentul pentru aceasta stire: Un incendiu care izbucneste intr-un bloc din centrul orasului ucide 12 persoane si raneste alte 3. “se pronunta”. folosit intr-un moment cand interesul lumii se focaliza asupra celor 50 de americani retinuti impotriva vointei lor in Iran.a. (1).150 14 . Sa consideram urmatorul subiect.. in termenii utilizării verbelor la trecut sau la prezent. 1993. “spune” este in general cea mai buna opţiune.. iar politia continua vanatoarea agresorului. Titulaturi si functii Cand prezentarile includ titulaturile surselor la un loc cu numele lor. este inversul stilului utilizat pentru identificare in versiunile tipărite ale aceleiasi stiri. Lead-ul face ca oamenii care au ascultat ştirile de ieri sa creada ca o alta femeie a fost împuşcata azi. Trebuie notat totusi ca si prezent ştirile scrise devin mai flexibile in metodele lor de identificare a persoanelor. Nu schimbaţi timpurile astfel încât schimbarea sa provoace o fraza ilogica sau o distorsiune a realităţii. Aceasta. dupa ce s-a sinucis azi dimineaţa. Totuşi este posibil sa dam stirii o mai mare senzatie de imediat folosind forma de gerunziu a verbelor. 1. aparuta intr-un cotidian: Robert A. Observati următoarea fraza.m. Fiecare jurnalist trebuie sa-si folosească bunul simt si experienţa pentru a determina cand este cerut trecutul si cand prezentul.4. un ostatic din Iran. fiindcă femeia a fost împuşcata cu o zi înainte ca ştirea sa fie difuzata. Ştirea nu este doar mai actuala. Numele omului nu va avea nici o semnificatie pentru ascultătorii romani.

Iancu este retinut la Unitatea 02536. Asavei este membru al Colegiului.. Benson. Domnul Constantinescu a facut remarca in timpul unui dejun la Palatul Cotroceni... Dar amintiţi-va ca. poate fi distrat si neatent pana aude cuvântul “ostatic”.. vor merge inapoi sa verifice numele imediat ce acesta este legat de cuvântul “ostatic”. director la filiala Constanta a Bancii Ion Tiriac... a spus astăzi. Ion Popescu. nu credinta oarba intr-un set de reguli. Scopul principal este claritatea.. Punerea titulaturii in fata numelui face textul sa devina mai fluent si face identificarea mai usoara. Ei depind de prezentator si o scurta expunere sau o referire trecatoare poate sa nu mai fie repetata in buletin. uneori. am putea sa reformulam fraza in acest mod: Unul dintre ostaticii americani din Iran. Numiţi-l presedintele Constantinescu sau domnul Constantinescu. Ilfov. Ascultătorii nu se pot “intoarce” sa verifice ce au auzit. Popescu. director al Regionalei de Cai Ferate Mures. RADIO: Directorul Regionalei de Cai Ferate Mures. una adresata preşedintelui Clinton. cu exceptia situatiilor in care practica locala hotaraste altceva. Presedintele reacţiona la. Exemplul 2:Chirurgul timisorean Victor Asavei a fost ales preşedinte al Camerei Federative a Medicilor din România in timpul adunarii anuale a grupului de la Vatra Dornei. jurnalistii radio elimina titulaturile. 15 .. Cristian Badea.. Astfel. a spus astăzi in Mangalia. la o a doua referire la persoana respectiva.... in special cand numele sursei nu spune nimic ascultătorului: ZIAR: Ion M. pe de alta parte. RADIO: Directorul filialei Constanta a Bancii Ion Tiriac . Acest privilegiu nu este acordat in mod normal nimanui altcuiva din administratie. lasi). a spus astăzi. Cand este vorba de repetare. intr-o declaratie transmisa joi. capitanul Stefan Iancu. utilizati o titulatura pentru Presedintele Romaniei de fiecare data cand este folosit numele. cu cateva exceptii. Indivizii pentru care lectura ziarului este o activitate principala. a trimis doua scrisori in capitala. RADIO: Deputatul democrat de Iasi. Exemplul 1:Un militar din Chiajna. ZIAR: Deputatul Cristian Badea (PA. cealalta ziarului Washington Post... asezarea titulaturilor sau functiilor inaintea numelui face propoziţia sa sune complicat. Robert A. Jody Powell. puneti mai intai numele.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN imediat pe Benson intr-un context ce starnea simpatie. In general. Daca acest lucru se întâmpla. Este o practica obisnuita sa folosiţi un titlu pentru membrii clerului de fiecare data cand este utilizat numele lor.. ZIAR: Alexandru Iliescu. a descris documentele ca aproape identice.. Exceptia 1: Presedintele Emil Constantinescu si-a criticat aspru oponenţii. O alta exceptie este numirea clericilor. Ascultătorul radio. numindu-i politicieni naivi. a fost acuzat oficial de dezertare. Seful biroului de presa al Casei Albe..Alexandru Iliescu a spus astăzi in Mangalia....

catolici. RADIO: Subsecretarul premierului Noii Zeelande a anuntat.. Uneori este mai bine sa inlocuim numele cu titulatura.. ZIAR: Sir Malcom Smith. jurnalistii radio pot si trebuie sa renunţe la numele obscure: ZIAR: Julio Jimenez. părintele Augustin Cornea. presedintele Fondului Proprietatii de Stat va fi nominalizat pentru functia de ministru al Privatizarii.. Nu inlocuiti numele cu titulaturi fără a va asigura mai intai ca numele in sine nu va insemna ceva pentru ascultător si ca titulatura este mai importanta decât numele. si mai ales cand ştirea priveste mai degrabă institutia decât pe reprezentantul sau. ele devin aproape o parte a numelui lor. Evitaţi cliseele. Etichetele se uzeaza in timp. Părintele Cornea a fost amendat cu. iar la o a doua referire poate fi doar “Presedintele”.. subsecretar al primului ministru al Noii Zeelande a anuntat un nou acord comercial cu tarile Europei de Est. sau inutil pentru intelegerea stirii. directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City a spus ca smogul ameninta orasul. “controversatul” fotbalist Y. Daca aceste etichete sunt folosite prea des in legatura cu persoanele respective. Dar oricat aţi incerca. unde cititorul poate privi inapoi sa vada la ce va referiti. Nu numai ca este o propozitie greu de citit.. RADIO: Directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City spune ca smogul ameninta orasul. Observati textul urmator: Purtatorul de cuvânt al Guvernului. in locul lui Ilie Serbanescu.. Fiţi atenţi la asezarea prea multor nume si titulaturi la un loc. Multe titulaturi pot si ar trebui reduse la esential. Bunul simt vă va spune ca este aproape fără sens sa plictisiti ascultătorii cu numele functionarilor guvernamentali din tari straine. Nu va referiti niciodată in textul pe care îl scrieţi la “primul” si “ultimul”. cand este probabil ca ei nu vor tine oricum minte numele. Astfel.. In scriitura de radio acest lucru este imposibil si a cere ascultătorului sa retina ordinea in care aţi enumerat niste nume va duce doar la confuzie si frustrare. Razvan Popescu. a pledat vinovat pentru instigare la revolta dupa ce a fost arestat pentru conducerea unui marş impotriva retrocedării bisericilor ortodoxe credincioşilor greco . “Presedintele Comisiei Senatoriale pentru Privatizare” devine “Presedintele Comisiei pentru Privatizare”. unul mai puţin comun se strecoara in text. greu de pronuntat. atunci cand va asteptati cel mai puţin. Acest lucru este indicat cand numele este obscur.. a anuntat ca Sorin Dimitriu. 16 . dar este confuza cand este auzita. Deci. “Conservatorul” deputat X. pe cand editorii ziarelor insista sa tipareasca numele si titulaturile complete ale tuturor oficialilor. Acelasi lucru poate fi adevărat si pentru numele micilor functionari locali. Aceste cuvinte sunt utile numai in presa tiparita. Cele familiare sunt uşor de identiflcat si de eliminat.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Exceptia 2: Un preot din Târgu Mures.

“O excursie de 200 de km” este corect chiar daca ştiţi ca distanta este de fapt de 201.8. Cifrele. dar atunci spuneţi ca sunt estimari). Aceste cuvinte sunt de ajutor in special in construirea unui text in care este necesara o cronologie clara a evenimentelor pentru ca acestea sa fie intelese: In San Francisco trei ostatici sunt inca tinuti intr-o cladire din centru de catre o persoana inarmata neidentificata. si cand bărbaţii au incercat sa paraseasca banca.d.G. Ei se afla acolo de la ora 3 ieri după-amiază. Cifrele. Au mers la un ghiseu si au cerut ca banii sa fie pusi intr-o punga de hartie pe care o tineau ei. scrieţi “500 de dolari”. El include cuvinte ca acum.7. puteţi rotunji distantele. ieri. In procesul luarii pungii de la jefuitori funcţionarul a reuşit sa activeze o alarma silenţioasa.5 km.4. Al doilea 1 cf. 1. inflexiuni vocale si pauze. in sfârşit. Simbolurile si abrevierile distrag atenţia in textul ce trebuie citit. simbolul „s” este mai bine sa nu fie folosit.doua pentru a fi decodate. simbolurile si abrevierile pot fi greu de pronuntat sau pot lua o secunda . cand o incercare de jaf a iesit prost.S. De exemplu.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN 1. Dar nu rotunjiti exprimarea unor fapte importante unde numerele marcheaza diferente. De asemenea. p.. Folosim italice si aldine pentru a scoate in evidenta anumite cuvinte sau idei.4. mâine. In acel moment. Abrevierile nefamiliare va pot crea probleme. săptămâna trecuta. Pentru a face acelasi lucru in textul ce se adresează auzului.R. Cifre si abrevieri Unele caractere clare in limba romana scrisa pun probleme unui prezentator care trebuie sa le citeasca la microfon. inca. Asezam textul in paragrafe pentru a marca fiecare etapa in dezvoltarea unei succesiuni de idei si utilizam punctuatia in interiorul frazelor pentru a da claritate constructiei acestora. au descoperit gardieni blocandu-le iesirea. Un grup de indicatii sau cuvinte de tranzitie (cuvinte care fac legatura intre idei) este legat de succesiunea temporala. urcandu-i la ultimul etaj al cladirii de 18 nivele. De obicei puteţi rotunji cifrele mari. tocmai. Politia a reconstituit evenimentele astfel. doi barbati au intrat in birourile Bancii Cracker. cand. ascultătorul este condus prin structura materialului de cuvinte de tranzitie. aşa încât jurnalistii radio au construit unele conventii specifice pentru a le trata (1). apoi. Un buget de “aproximativ 70.” poate fi o abreviere foarte cunoscuta a “Întreprinderii de Strunguri si Maşini de Găurit Rotative” in localitate. azi.I. 1992. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale Scriitura dedicata ochiului foloseşte semne de punctuatie.m.M. dar cei din afara ei pot sa nu aiba idee despre ce înseamnă. Fiţi in special atenţi cand scrieţi pentru oameni din afara zonei unde va gasiti. Hausman.a. unul din barbati a scos pistolul si a impins trei clienti ai bancii intr-un ascensor. Puţin dupa ora 3. s. 118 17 . la Fifth & Oak. De asemenea. .000 de miliarde de lei” este destul de corect daca numarul exact este 71 047 895 463 299 de lei. De exemplu. care sunt indicatii vizuale pentru structura si accent. nu veţi rotunji cifra victimelor dintr-un dezastru aviatic (cu exceptia cazului cand sunt numai estimari.

din moment ce. Accent pe “Presedintele” . dar. fiţi atenţi la toţi acestia.mentinere a pacii” . de exemplu. dar un bărbat si ostaticii sunt inca inchisi intr-un birou nefolosit de la ultimul etaj.. Scriitorul poate indica in script unde se doreşte o inflexiune prin folosirea punctuatiei uzuale. actiuni de razboi. Un alt exemplu bine cunoscut despre cum diferentele de inflexiune pot schirnba sensul unui text este urmatorul rând. accentuează credibilitatea sursei.prezentatorul. si mai frecvent decât este cerut de regulile stricte ale gramaticii. cheia catre fraza. si prin subliniere pentru a indica accentul. de asemenea. cratima si punctele de suspensie vor aparea mai frecvent intr-un text radiofonic decât intr-unul tiparit. Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de prezentatori oferă de asemenea indicii orale ascultatorilor. Amintiţi-va ca in lectura textului tiparit cititorul îşi fixeaza propriul ritm.nici o alta activitate nu este propusa. Totusi.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN jefuitor a disparut in timpul cursei ascensorului. 18 . Alt grup ajuta la fixarea contrastelor intr-un text: totusi.fortele altei tari ar putea fi folosite diferit. pe langa. in plus. Au avut loc negocieri intre barbatul inarmat si politie. Totusi. inflexiunea reala trebuie sa fie data de “vocea” textului . Accent pe “a insistat” . fiindcă. pentru a da timp ascultătorului sa prelucreze informaţia anterioara înainte de a continua cu o noua informaţie.ca pus in opozitie cu un alt oficial care ar fi putut face aceeaşi declaratie. In fraza anterioara. Ele ajuta la accentuarea anumitor cuvinte sau expresii din interiorul unui text. posibil. Accent pe “romane” . dar acest lucru nu este posibil in difuzare. dar nu cele romane. notand diferitele inflexiuni. Virgulele. Deci cel care scrie textul pentru radio va utiliza semnele de punctuatie ce indica prezentatorului pauzele. Accent pe “numai” . textul difuzat pe calea undelor utilizeaza frecvent pauze. in care schimbarile de accent adăuga mult capacitatii audientei de a înţelege intentia autorului: Presedintele a insistat ca fortele armate romane trimise in Albania vor fi folosite numai pentru scopuri de mentinere a pacii. pe de alta parte. Si exista conectorii standard: si. Accent pe . In sfârşit.in opozitie cu. prin urmare. ♥ Unde an disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? Si acest exemplu. utilizarea ghilimelelor in jurul cuvantului “vocea” va indica unui prezentator ca acestui cuvânt i-ar trebui data o inflexiune speciala care îl separa de restul frazei prin felul cum se aude. Alte cuvinte de tranzitie indica relatii cauza-efect sau altele similare pentru. Încercaţi sa-l cititi cu voce tare. fiindcă mulţi incepatori ii folosesc pentru a formula fraze complexe si amestecate acolo unde doua fraze simple separate ar fi mai bune. dar nu a fost anuntat pana acum nici un rezultat.face din actiunea lui.

IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN 2. Invatarea acestora nu va face automat un expert in stiri. 19 .1.5. dar avand aceste cunostinte fundamentale veţi putea obtine un punct de plecare. Bazele scriiturii unei stiri de radio Procesul scrierii pentru radio poate fi adunat in cateva directii de baza. Scrierea stirilor 2.5.

A fost o metoda specializata si cumva artificiala de a introduce in primul para-graf al stirii de ziar toate informaţiile esenţiale despre eveniment. 7. Fiecare stire incepe cu cel mai important fapt. Trebuie sa presupunem ca audienta nu va da atenţie primelor cateva cuvinte ale lead-ului.2. Termenul provine din presa scrisa. Acest lucru a avut ca scop atragerea atenţiei cititorului si posibilitatea ca editorii sa taie ştirea la sfârşitul primului paragraf păstrând totusi “miezul” subiectului.de ce?” din presa scrisa. invers. De aceea. Ştirile radio urmează unele conventii standard privind structura frazei inclusiv plasarea numelui sursei. In radio. utilizarea termenului lead in jurnalismul radio este înşelătoare. 20 .5. 3.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Vom incepe cu enuntarea a sapte puncte care vor fi relevante pentru intreaga scriitura a stirilor. A fost dezvoltat sa se potrivească mecanicii acestui suport.ce . indicarea acesteia. La una sau doua din aceste întrebări tradiţionale se poate răspunde. cand. Nu vom lua in considerare principiile exact in ordinea in care le-am prezentat mai sus. unde. in care cine. Vom vedea acum cum sunt puse in practica aceste principii prin cateva exemple. deci trebuie sa fie absolut clare. Orice detalii includem intr-un lead difuzat pe calea undelor. Pe aceste cuvinte de început nu trebuie sa contam cand transmitem o informaţie importanta. ele ar trebui plasate spre finalul acestuia. Daca nu obţineţi interesul audientei cu primele doua fraze. Ştirile audio se concentrează pe cele mai noi întâmplări. Trebuie sa ne înnoim scriptul frecvent pentru a fi siguri ca nu rămânem in urma cu evenimentele. Ascultătorii nu se pot intoarce sa descifreze ceva ce nu au interes. De asemenea. aţi pierdut-o pentru intreaga stire. Scriitura pentru ştirile audio este scurta si conversaţionala. 5. Lead-ul Cand porniţi intr-o excursie trebuie sa faceţi un prim pas. Aceasta înseamnă ca nu vom folosi un “lead rezumativ”. ce. Primul lucru pe care trebuie sa-l scrieţi este lead-ul. deoarece vom incerca sa oferim materialului o secvenţa logica. cum sunt deseori înghesuite in prima fraza . 2.cand . indiferent cat de avansata va deveni sarcina: 1. cele mai multe stiri sunt scrise la prezent. Acelasi lucru se aplica si in cazul stirilor. 6. ştirile sunt deseori scrise astfel încât sa poata incorpora interviuri înregistrate ale surselor. De fapt.unde cum . înregistrarea sa repete ceea ce spune ştirea. Vom compune un text ce poate fi citit uşor cu voce tare. dar nu la toate. ne asiguram ca toate cuvintele pe care le scriem se pronunta uşor. 2. Lead-ul este semnalul ca audienta sa înceapă sa asculte. Nu este lead-ul “Cine . Ascultătorii doresc sa ştie ce se întâmpla acum. 4. Ştirile radio sunt scrise pentru a fi auzite. la începutul frazei in loc de sfârşit.nimeni nu poate citi cu uşurinţa atâta informaţie. de aceea nu trebuie sa contina detalii importante. Încercam sa scriem ştirea aşa încât sa nu repete cuvânt cu cuvânt ceea ce spune interlocutorul. desi stilul audio permite variatiuni pe aceasta tema. sau. cum apare in ziare.

care fac din eveniment o stire. conduce o masina. lead-ul răspunde la întrebări înainte ca ele sa fie puse si promite mai multe raspunsuri in continuare” (1). De obicei. pentru a obtine aceasta atenţie. Ei asculta doar pe jumătate pana cand este spus ceva care le stârneşte interesul si ii face sa dorească sa-si dedice intreaga atenţie acelui lucru. este deseori facuta intr-un mod subconştient. Consumatorii de mass-media . jurnalistii radio si-au dezvoltat propriul lor stil de scriere a lead-ului. In primele zile ale difuzarii stirilor de radio prezentarile insemnau pur si simplu citirea literala a ziarelor locale. manca sau chiar citi un ziar. Dar aceasta atentionare trebuie mentinuta simpla si facuta sa stârnească si sa păstreze interesul. p.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Prezentatorul reţelei NEC. De aceea. ce. colorate. Dar. Filosofia lead-ului pentru radio este simpla. 1 Finn. ce goleste plamanii de oxigen daca se încearcă sa fie rostita dintr-o rasuflare. uşor de interes si. Indiferent cat de importanta vi s-ar părea o stire. o practica ramasa si astăzi in multe posturi cu o audienta restransa. Aşa răspunde lead-ul difuzat la întrebări “înainte de a fi puse”. 1991. Si. mai important. John Chancellor. unde sau cand.83 21 . in timp ce recunoaşte faptul ca “promite alte raspunsuri in continuare”: intrebarile secundare si mereu importantul de ce?. puse in termeni ce vor face subiectul important si semnificativ pentru ascultători. Capacitatea creierului uman de a receptiona si înţelege informaţia audio este limitata in termenii unei cantitati de informaţie ce poate fi asimilata intr-o perioada data de timp. descrie lead-urile ca “ideile fundamentale. Aşa cum va puteţi imagina. Ascultarea radioului. loviturile la tinta ale scriiturii stirilor. jurnalistii de presa scrisa sunt instruiti sa rezume ştirea oferind cele sase întrebări intr-o singura fraza de introducere. Este functia lead-ului de a atentiona ascultătorul ca se va spune ceva important. din punctul de vedere al nevoilor proprii. l-a introdus uşor in subiect cu unui sau doua fapte importante si l-a pregatit pentru alte fapte care urmau. Compus corect.aleg ceea ce vor sa citeasca sau sa auda pe baza propriilor nevoi sau interese. Printre sarcinile cele mai importante ale jurnalistului este selectarea si accentuarea intrebarilor specifice cine. Pentru jurnalistul incepator. Textul scris pentru ochi nu poate fi transmis pentru urche intr-o maniera inteligibila. Dar prezentatorii au realizat curând ca era imposibil sa citesca lead-urile ticsite de fapte si stilul incomod al ziarului. daca ascultătorul nu aude in ea nimic care sa îl implice intr-un fel.tipărite si difuzate . Oamenii asculta in timp ce sunt ocupaţi cu o alta activitate. unui ce a atras atenţia ascultătorului. voluminoasa. esenta scrierii unui lead pentru o stire redio este stabilirea unui context ce evoca un scenariu fundamental in mintea audientei si anuntarea celei mai evidente si semnificative devieri de la regula care a aparut. creierul trebuie atentionat si pregatit sa “auda” aceasta informaţie. nu-i va da atenţie. Exista si un alt motiv important pentru utilizarea acestui tip de lead. Ascultătorii pot visa. spre deosebire de citirea unui ziar. uverturile. Prin urmare. compunerea leadului este o sarcina dificila. rezultatul este deseori o afirmatie greoaie. Ştirile radio concurează pentru atenţia ascultatorilor. ştirile trebuie sa fie interesante. mai presus de toate.

v-ati pierdut publicul pentru ştirea respectiva si poate pentru intreaga emisiune. Ganditi-va la lead ca initiind o conversaţie intre prezentator (sau reporter) si audienta. putem converti intrebarea intr-o afirmatie de genul “Un puternic incendiu a avut loc azi in centrul orasului”. daca localizarea nu este specificata. este ca actiunea avut loc “chiar aici”. Fiecare audienta este diferita si pentru ca o emisiune de stiri sa aiba succes ea trebuie pregătita cu gândul la audienta ei. Jurnalistul radio trebuie sa-si amintească insa mereu ca ascultătorii pot sa nu auda acele cateva prime cuvinte. Exista un motiv serios pentru aceasta. asculta radioul fără prea mult entuziasm.Ce considera ascultătorii important. fără sa le daţi fapte de care vor avea nevoie mai tarziu pentru a înţelege ştirea. audienta poate fi compusa mai ales din functionari locuind intr-o zona urbana. inarmat cu un pistol. in cea mai mare parte. Revenind. unde se afla cea mai mare parte a posturilor locale. De aceea este esential sa va “încălziţi” audienta spunandu-le ce va urma.. Ea cere atenţie si pregateste pentru ce urmează. Imaginati-va ca este un apel telefonic catre un prieten. A pune aceasta informaţie in lead . Autorul de stiri de ziar poate înghesui toata informaţia in lead si sa se bazeze pe titlu pentru atragerea privirii cititorului. Ascultătorul are întotdeauna nevoie sa i se spună unde se petrece actiunea.. Daca nu reusiti acest lucru. Reporterii fără experienţa omit uneori aceasta presupunere si vin cu lead-uri de acest tip: Un bolnav psihic furios. Pe de alta parte. fiindcă nu sunt atenţi. ceea ce înseamnă in localitatea unde traieste ascultătorul. Presupunerea logica.de preferinta spre sfârşit . 22 . si daca n-a interes ceva.. a evadat astăzi din spital. Din cele sase întrebări. veţi selecta si edita textul in termenii intereselor agricultorilor. Barbatul a ucis trei persoane si a ranit alte sase înainte de a fi calmat. Programele celor mai multe posturi ajung in mai multe localitati. sau intr-una apropiata. Daca audienta este in principal rurala. Si acesta este lead-ul radiofonic. Un lead radio ne da o idee generala despre ce s-a întâmplat (a fost un incendiu) si destul de des spune unde s-a întâmplat (in centrul orasului). cititorul se poate intoarce si reciti ştirea. Politia italiana l-a impins intr-o strada ingusta din Milano si. este esential sa obţineţi atenţia nedivizata a ascultatorilor. In timp ce scrieţi o stire amintiţi-va de ascultători si întrebaţi-va: “Ce exista in acest eveniment care sa-i intereseze?”. un incendiu a maturat centrul orasului azi dimineaţa devastand trei magazine si cauzand pagube estimate la 30 de milioane de lei”. Spuneţi “Hei.ajuta ascultătorul sa hotarasca daca sa se conecteze la stire sau s-o ignore. Nu spuneţi: “Auzi. ce au nevoie sa ştie despre evenimentul acesta?” Din moment ce oamenii. ai auzit despre incendiul care a fost azi in oras?”. Fraza de început intr-o stire radio este asemanatoare unui titlu de ziar.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Singurul mod de a determina aceste nevoi este de a cunoaşte audienta pentru care scrieţi. ci trebuie si sa faceţi ştirea suficient de interesanta pentru a-i face sa vrea sa fie atenţi. Dar nu trebuie doar sa atrageti atenţia ascultatorilor. cele doua la care este cel mai probabil sa raspundem in lead sunt “Ce?” si “Unde?”. Aceasta necesita o abordare diferita a stirilor fata de cea pentru audienta rurala. .

este cel care se concentrează asupra efectelor pe care evenimentul prezentat le va avea asupra membrilor audientei. Pot exista mai multe comune Deleni in tara. 23 . adaugarea catorva cuvinte ne poate ajuta sa evitam ambiguitatea. Prabusirea unui avion a pus capăt vietii unui star al cinematografului mut. Deci. dar “Posesorii de autoturisme vor plati mai mult pentru benzina luna viitoare” este si mai bun. Iasi> Prefectul a tinut astăzi aici un discurs la inaugurarea celei mai mari ferme de porcine din tara. De exemplu: <Hirlau. Costul vietii continua sa creasca. Pentru cele care o fac este doar o problema de stil.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Audienta trebuie sa astepte aproape 10 secunde pentru a afla ca ucigasul se gaseste in Milano. Va incepe o ancheta pentru descoperirea vinovatilor de la Petrosani. Putine posturi de radio utilizeaza dateline-uri in stiri. Nici prefectului. De aceea. Sau. ascultătorii pot presupune ca prefectul este din orasul lor si ca cea mai mare ferma de porcine se construieste in apropiere. [TIMISOARA] Senatorul X a declarat in fata unui grup de ziaristi adunati aici. Lead-ul trebuie transformat pentru a fi citit. Prefectul a tinut azi un discurs in Hirlau.. astfel: In Timisoara. Un alt tip de lead “ce?” . senatorul X a declarat unui grup de ziaristi. Daca eliminam dateline-ul si citim ştirea aşa cum am primit-o.. si nu in orasul lor. “Ce”-ul unui lead poate insemna mai multe lucruri. In ştirile de ziar sau de agentie. este cel care îl include pe prezentator in audienta: “Luna viitoare vom plati mai mult pentru benzina”. pentru ca acest lucru este sugerat de cuvântul “aici” din stire. jud.Un bolnav psihic furios. Acesta nu este inca un lead bun. Deseori el este o simpla precizare a principalului punct al stirii. audienta are tot dreptul sa presupuna ca senatorul s-a adresat ziariştilor in orasul lor. O problema poate aparea in referirea la persoane sau locuri care urmează dupa dateline. precum si mai mulţi prefecti cu nume similare. Aceasta abordare implica ascultătorii in stire si are mai multe sanse sa atraga atenţia. inarmat cu un pisto…. Ştirea de mai sus poate aparea astfel: MILANO.. in schimb. judetul lasi. “Pretul benzinei creste din nou” este un lead foarte bun. Daca inlaturam pur si simplu dateline-ul. Italia. un lead care poate fi chiar mai bun. ştirea va trebui sa înceapă astfel: Prefectul comunei Deleni a afirmat ca doreşte sa detina recordul in privinta cresterii porcinelor.unui bun .. Cele mai multe posturi omit dateline-ul. “Unde” al stirii trebuia sa se gaseasca in lead.. astăzi. Ascultatorilor nu le va placea. Exemplul arata numai care este schimbarea minima ce trebuie facuta in textul primit de la agentia de presa pentru a-l face uşor de interes pentru audienta. Aceasta înseamnă ca lead-ul trebuie deseori rescris. ITALIA . De pildă. “unde” apare in dateline.

Descrierea a ceea ce face persoana este suficienta. un deputat local .. La fel se întâmpla cu personalitatile considerate staruri de fanii lor. Totusi.pana vom adăuga: Campioana naţional a Elvetiei la strigături va concura.. In toate cazurile este mai bine ca un nume sa fie precedat . Nu e nici o problema cu acest lead. Recomandam de asemenea sa nu incepeti ştirea cu statistici. lata unele exemple: Papa va vizita Parisul. 24 . aceasta nu înseamnă ca oamenii-cheie ai stirii nu trebuie mentionati in lead. nu sunt nume pe care sa ne putem astepta sa le cunoasca toţi membrii audientei. Vom spune: Solistul rock Octav Teodorescu canta azi la Sala Palatului. In multe cazuri.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN “Cine” al stirii n-ar trebui dat in lead. In multe cazuri putem reusi si fără a folosi un nume nefamiliar. Exista destul de putini oameni in lume ale căror nume pot fi utilizate in siguranta fără a se indica ceea ce fac. Daca numele apare in lead. Întotdeauna e bine sa fim prevazatori. nu numai prin nume.indiferent ca este cunoscut sau nu . primarul unei comune din vecinatate. Dincolo de acestia. titlul sau rolul unui individ este mai important decât numele sau in stabilirea cadrului de baza ce face ştirea uşor de interes si valoroasa. Gertrudl Schmuecker a invins peste 500 de barbati si femei in competitia anuala a tarii sale si acum va concura. SLAB: 12 persoane au murit si alte 30 au fost grav ranite in urma ultimei izbucniri de violenta din regiunea sarba Kosovo.... Nu incepeti deci niciodată o stire cu un nume nefamiliar.de o formula de identificare. orice alt tip de nume va crea confuzie. Jurnalistii tineri supraestimeaza deseori faima persoanelor importante. poate si numele catorva parlamentari mai mediatizati. Putem presupune ca oamenii cunosc numele preşedintelui tarii.. Este clar ca inceperea stirii cu un nume necunoscut va marca audienta. probabil al primarului orasului unde locuiesc.. trebuie sa stim ce face persoana înainte de a afla numele.. si vrem sa mentinem aceste lucruri la nivelul minim. Cea mai mare parte a audientei ştie cine este Papa.?” .. Numele nefamiliare n-ar trebui sa apara in lead. cu exceptia cazului cand este vorba despre o persoana foarte cunoscuta. Dar in acest lead: „ Gertrudl Schmuecker va sosi in România. putini sunt cunoscuti. De exemplu: Un inventator englez a realizat o farfurie care se spala singura. Este ceva in plus pentru audienta sa-si amintească. Numele celebre sunt o exceptie pentru ca stim deja ce fac. Din moment ce ascultătorii nu sunt gata pentru informaţie. Presedintele Camerunului. Numele inventatorului nu adăuga nimic stirii. Inventatorul a spus... In loc de: Octav Teodorescu canta astăzi la Sala Palatului. Lead-ul de mai sus ar trebui rescris: Campioana Elvetiei la strigături va sosi azi in România. sau mai tarziu in stire. o vor pierde complet si vor petrece restul stirii intrebandu-se despre ce vorbiti. din nefericire.. Ei pot fi identificati si prin ceea ce fac.acestia. Cand un nume celebru face el insusi ascultătorii sa se conecteze la stire. Audienta se va intreba “Cine.

58 a. “De ce” este o intrebare la care nu se răspunde aproape niciodată intrun lead radio. SLAB: 10OO de voluntari liceeni au sunat la 10. Cand un eveniment s-a incheiat in mod evident nu mai are rost evitarea mentionarii timpului. Totusi. Dorim sa pastram lead-ul cat mai simplu si mai ordonat posibil 25 . Cei 1000 de voluntari au sunat la 10. Cum spuneam. Daca ar fi vreun motiv ca membrii audientei sa presupuna ca actiunea nu a avut loc astăzi... Ei stiu ca digul a cedat si putem sa spunem cand. daca nu i se spune altceva. Aşa cum audienta va presupune.000 de usi aseara si au colectat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF. Exista desigur situatii cand prezentul nu poate fi folosit si ere necesar trecutul. ignoram de obicei si momentele exacte. tot astfel ea va presupune ca evenimentul s-a petrecut “astăzi”. Este deci esential ca momentele sau datele specifice sa fie incluse in stire. jurnalistii tind sa-l omita si din restul stirii. De fapt. Ceea ce ziarele pierd in rapiditate compenseaza prin oferirea de detalii. “Cand”-ul unei stiri nu apare des in lead-urile difuzate si. referinţele la timp sunt de multe ori omise din ştirile difuzate. Ziaristii din presa scrisa trebuie sa se descurce cu decalajul inevitabil dintre aparitia unui eveniment si momentul cand publicul lor va citi despre eveniment. Dar e bine sa încercam sa-l folosim doar cand este necesar. vom spune “focul s-a declansat in zori”. In loc de: Primarul a anuntat astăzi o campanie antifumat.Primarie” in a doua fraza. intr-adevar. nu mai are sens folosirea prezentului. pentru a evita excesul de amanunte. lead-ul. Una din principalele tehnici folosite de jurnalistii radio pentru a evita referirea in lead la timp este scrierea la prezent.m. De multe ori el poate fi amanat si tinut in afara lead-ului. jurnalistii radio accentuează ceea ce pot oferi cel mai bine: ştirile de astăzi.”. Sunt momente cand este necesar. Motivul este simplu. Nu ne supraincarcam materialele mentionand ca fiecare eveniment a avut loc “astăzi”. putem insera “astăzi” dupa . La ceremonia de la Primarie. ca o intamplare a avut loc “aici”. In loc de: Directorul general al RENEL a declarat astăzi reporterilor ca îşi va lua doua săptămâni de concediu. cuvântul “astăzi” nu este atât de rau. Scriem: Primarul lanseaza o campanie antifumat. in general.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: Ultima izbucnire de violenta din regiunea sarba Kosovo a provocat 12 morti si 30 de raniti. Daca un dig s-a spart si jumătate din ascultători stau deja cu picioarele in apa. Astfel. MAI BINE: Elevii liceelor bucurestene si-au facut aseara datoria.000 de usi si au adunat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF. Spunem: Directorul RENEL îşi ia concediu. In loc sa scriem: “Focul s-a declansat la ora 4.. am incheiat. Prezentul elimina necesitatea de a spune “astăzi”. Dar ştirea este clara si fără referire la un anumit moment. care deseori trebuie ignorate in ştirile de radio. sau cel puţin pastrate in afara lead-ului. Înainte de a ajunge la “de ce” trebuie de obicei sa spunem audientei “ce” si odata ce am spus “ce”.

ce.mai multa decât aţi avea in presa scrisa. In sfârşit. de exemplu. lead-ul poate fi: Economia continua sa se relaxeze. Ar fi mult mai bine sa prezentam “de ce” intr-o fraza ulterioara: Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul Y. Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat o crestere a tranzactiilor cu peste 15%. Cercetatorii raporteaza o realizare in tratamentul maladiei Alzheimer. cautam sa obtinem cea mai economica utilizare a limbajului. acest lead este mult prea lung si supraincarcat de amanunte. In acest caz putem selecta lead-ul mai degrabă pe baza interesului. lead-ul intarziat si lead-ul umbrela. Sau Guvernul rus se clatina asta seara. contextul poate fi stabilit apoape fără efort: “Presedintia anunta. Presedintele Boris Eltin a anuntat ca primul ministru va fi inlocuit. intrebarile cine. deci. acest lead este bun pentru presa scrisa: Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul opozitiei. Lead-ul nu trebuie sa fie retinut de ascultători.. Aveţi o anumita libertate in crearea unui lead difuzat . Aceasta pentru ca stilul radio este o reprezentare a limbajului vorbit si nu sunteţi limitati de strictetea limbii scrise. Cu un minim de cuvinte trebuie dezvoltat un text potrivit. r 86): lead-ul standard sau direct. a) Lead-ul standard (direct) Este o expunere explicita a faptelor. Este forma cea mai obisnuita de lead. utilizandu-le pe acelea care vor fi mai sigure pentru atragerea atenţiei ascultătorului. care pune in lumina noua informaţie transmisa. desi tolerabil in radio. dar trebuie sa-si atinga scopul. 26 ..”. deoarece acesta nu a fost de acord cu proiectele senatorului privind Legea Invatamantului. pentru stiri care trateaza. lead-ul de fapt divers. Daca ambasadorul Austriei in România tine o noua conferinta. Cele mai semnificative stiri sunt deseori bazate pe institutii. Senatorul a declarat ca a pornit atacul deoarece Y nu a fost de acord cu planurile sale privind Legea Invatamantului. Astfel. Exista de asemenea si leaduri pe care vrem sa le evitam si le vom examina pe scurt puţin mai tarziu. 1992. evenimente economice. Dar uneori. Noul vaccin este testat pe subiecti umani voluntari. care este cel mai interesant lucru pe care l-a spus? Acesta va fi lead-ul. Pentru ştirile foarte complexe sau pe teme specializate. Totusi. persoane si situatii cu care audienta este familiarizata. De exemplu. decât dupa semnificatie. lead-ul poate necesita cel puţin doua propoziţii. cu cat este mai semnificativa o stire. stiintifice sau Internationale in care România nu este direct implicata. a doua da informaţia noua. cele mai multe lead-uri pot fi grupate in patru tipuri fundamentale (Hausman. cu atât este mai uşor de scris un lead satisfacator.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN si “de ce” poate fi amanat aproape întotdeauna pentru corpul stirii. In general. unde sau cand nu au o anvergura prea mare. Prima stabileste contextul. Astfel. Exista multe tipuri diferite de lead si din moment ce nu exista cu adevărat categorii definitive. Y.

Nu aveţi nevoie de atatea amanunte intr-un lead radio. Atacul s-a produs in timp ce alerga in apropierea locuintei sale. un unghi de prevedere a viitorului. o firma din Bucuresti pretinde ca are o solutie de înalta tehnologie. Toate sunt acceptabile. Un nou computer. 0 firma producatoare de computere. Ar fi nepotrivit si insensibil sa alcatuiti un lead amuzant ca: Dupa ce a alergat intr-o campanie dura. Exista mai multe optiuni.. de 56 de ani. Interes uman general: Firma Roborom din Bucuresti pretinde ca va poate reduce cheltuielile pentru caldura si electricitate la jumătate. reducand costurile cu 50%. aşa cum face un reporter de presa scrisa. aceasta forma reprezintă un adevărat anunt pentru audienta. De pildă. Directorial firmei spune ca Menajera electronica poate reduce la jumătate sumele de pe notele de plata. fără ocolisuri. pretinde ca produsul sau cel mai nou numit Menajera . Roborom va va vinde un computer ce controleaza consumul de energie si combustibil al casei.. sau un lead ce leaga ştirea de alte subiecte. in timp ce alerga pe bulevardul Primaverii... Legatura cu alte subiecte din jurnal: Fiindcă pretul benzinei creste vertiginos prin dezvoltarea tarilor din Orientul Mijlociu.poate controla consumul de electricitate si combustibil casnic. dar nu inghesuiti informaţia in prima fraza. In ştirile foarte importante mergeti la esenta. poreclit Menajera. ele au doar un punct de vedere diferit. 27 .IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Amintiţi-va ca nu aveţi obligatia de a prezenta cat mai multe fapte posibile in lead.15 azi dimineaţa din cauza a ceea ce personalul Salvarii a numit „aparent infarct”. monitorizeaza si controleaza folosirea energiei casnice. din care vom descrie cateva. a incetat din viata la ora 7. Puteţi programa Menajera sa deschida si sa inchida aparatele. Roborom. doar o simpla expunere a faptelor. urmata de detaliile necesare. dar introduce o afirmatie sau o intrebare provocatoare. El spune puţin despre faptele din stire. c) Lead-ul intarziat Numita uneori si lead aruncat sau structural. b) Lead-ul de fapt divers (soft) Pentru ştirile cu impact mai puţin serios si imediat pot fi mai multe posibilitati de alegere in scrierea lead-ului. Prezicerea viitorului: Casa viitorului ar putea fi condusa printr-un microcip. Uneori nu aveţi de ales si trebuie sa daţi imediat esenta stirii: Senatorul X a murit in urma unui infarct azi dimineaţa. puteţi alege sa folosiţi un lead ce prezinta un unghi de interes uman al stirii. Nu scrieţi un lead de ziar: Senatorul X. la care audienta răspunde “Oare despre ce e vorba” si ramane pe receptie. Lead-urile pentru subiectele importante se scriu de la sine. la doua strazi distanta de locuinta sa. sa scada nivelul temperaturii interioare noaptea si sa tina o evidenta completa a consumului de energie si combustibil casnic. senatorul X a fortat cam tare in final. Scrieti-le pe hartie ca si cand aţi povesti cuiva despre o situatie de urgenta: fără podoabe. lata cateva lead-uri ce utilizeaza aceste abordari.

dar in acest caz socul a ceea ce s-a întâmplat face trecutul acceptabil. s-ar fi tinut oricum. dolarul a scazut fata de cele mai multe monede. (Lead pentru o stire despre o greva a angajatilor. Furtunile s-au extins in trei judete din centrul tarii in aceasta dupăamiaza. e) Lead-uri gresite Chiar daca n-ati retinut nimic din tot ce am explicat pana acum. cum scriu de obicei amatorii. Situatia continua sa fie trepidanta in zona Vrancei. Consilierii Primariei au bajbait intr-o sesiune de vara de 10 minute aseara. Economia a transmis o serie de semnale derutante ieri despre directia in care se indreapta. In lunga greva a profesorilor din licee. d) Lead-ul umbrela Uneori doua sau mai multe stiri pot fi strans legate intre ele. nu scrieţi niciodată lead-uri ca acesta: Consilierii Primariei s-au intalnit aseara. Acesta este un lead angajat. Este inutil fiindcă nu are valoare de stire: ascultătorii nu stiu nimic mai mult despre eveniment decât ar fi stiut cu o zi înainte. si despre aducerea unui mediator neutru . In definitiv. Preturile aurului si argintului au crescut. gol de conţinut. Pagubele au fost mari. intalnirea a fost programata si anuntata in avans. numit uneori si trecere in revista. Nu au hotarat nimic. partile au cazut de acord sa nu fie de acord.totul mult prea complicat pentru a fi inclus intr-un lead direct). Puteţi face din intalnirea consilierilor o stire. (Ştirea despre un impas in care s-a intrat si a fost declarat oficial. De exemplu: Consilierii Primariei au cheltuit mai mult de un miliard de lei din banii nostri aseara. sau ar trebui sa fie prea lung pentru a introduce ştirea corect. sau poate reprezenta deformat faptele stirii. dar care nu a impiedicat desfasurarea unui spectacol international). Acesta este un lead inutil. nu au votat nici o motiune si s-au intrerupt dupa ce primarul general a intrebat: „ Ce dracu' facem noi aici? “ 28 . Si s-a tinut. Avem o veste rea fi una bund de la Palatul Copiilor asta seara. care nu a provocat nici un fel de pagube). dar nu s-au raportat raniti. lead-ul umbrela face din mai multe stiri una singura. Si ce daca? Daca intenţionaţi sa scrieţi un lead standard. el trebuie sa contina ceva nou. sau o stire nationala urmata de o continuare locala.pro si contra . Bursa a avut cel mai mare progres in ultimele trei luni. Acest tip de lead poate fi utilizat de asemenea pentru a lega impreuna mai multe aspecte ale unei stiri. Cu exceptia cazului unei catastrofe. sa spunem doua reactii . iar peste ocean.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Lead-ul intarziat este eficient daca ştirea este complexa si un lead standard poate fi confuz. o amplificare a evidentului. indiferent daca a fost un eveniment major sau o intrunire banala. sau pot fi de o asemenea importanta încât fraza lead a jurnalului rebuie sa acopere mai mult decât o singura stire. Din punctul de vedere al audientei. el ar putea capata avantaje din constructia la prezent. (Lead pentru un cutremur minor.la o decizie a Curtii Supreme de Justitie. In acest caz va fi necesar sa scrieţi un lead umbrela.

precum in exemplul de mai sus. etc.foametea .. Audienta va fi ajutata sa parcurga seria complicata de evenimente prin folosirea frecventa a unor cuvinte de tranzitie temporale: apoi. Cat de potrivit vi se pare acest ton pentru o asemenea stire? Intrebarile adresate direct audientei sunt folosite rareori in ştirile radio. Apoi ne putem 1 cf. ieri. I) Succesiunea cronologica Acesta structura este cea mai usoara si mai buna pentru ştirile in care exista o succesiune a evenimentelor..” apare mult prea des in ştirile difuzate. si va vom oferi trei exemple. Este in special comuna pentru ştirile despre crime. aici se incalca regula care interzice plasarea sursei la sfârşitul frazei. Tipuri de organizare a corpului stirii Lead-ul va fi urmat de corpul stirii. In plus. Sau: „Foametea este o problema epidemica. 1988. intre timp. un autor a început ştirea astfel: „ Coreea de Nord moare de foame. trebuie sa fiţi atenţi la lead-urile senzationaliste sau care pacalesc ascultătorii. in primul rând. o intamplare.si sa nu ştie despre ce fel de epidemie este vorba. azi. dupa aceea. conform unui raport al Comisiei de Cercetare a Foametei din Coreea de Nord”. fiindcă ele sunt atât de frecvente in reclame. acum. si acest lucru este primul in secvenţa. Aceasta combinatie a unui lead scurt. Nici un jurnalist nu doreşte ca audienta sa confunde ştirea cu un mesaj publicitar. dupa mai puţin de.dar ştirile sunt mai degrabă un efect. orice confera evenimentului valoare de informare. Dar nu folosiţi niciodată un lead gol de conţinut.cauza si efect . Va trebui sa studiati intreaga colectie de fapte si opinii care fac ştirea. 2. in sfârşit. emfatic.3. dar multe stiri nu pot fi incadrate intr-un tipar prestabilit.. Orice aranjament logic ce va prezenta ştirea clar si corect. chiar daca nu se întâmpla nimic.5. Aceasta este ceea ce a descoperit raportul „Foametea in Coreea de Nord” al unui cercetator din Comisia de Cercetare a Foametei. este bun.. autorul tot ar fi trebuit sa fie sensibil la posibilitatea ca ascultătorul sa piardă primul cuvânt al stirii . sa decideti ce va fi utilizat si apoi sa gasiti un model secvential in care sa prezentati aceste informatii. In sfârşit. structura lead-ului este indoielnica. Walters. In alt caz. urmat de propoziţia calificativa “Aceasta este. Dar chiar daca o asemenea regula nu ar fi existat. Un autor a incercat sa adauge interes incepand cu o intrebare: „ Va simtiti flamand in ultima vreme? Nu sunteţi singurul”. dar referirea vaga la un raport recent diminueaza senzaţia de actual. dezastre. accidente si alte situatii similare. Un început precum: „ Conform unui raport recent foametea in Coreea de Nord a atins proportii epidemice “ are o substanta valoroasa. Pe scurt: luaţi-o de la început daca aceasta fraza stereotipa va rasare in minte in timp ce scrieţi. “ In primul rând ne putem intreba daca un raport poate “descoperi” ceva. Desigur. II) Succesiunea efect-cauza Suntem obişnuiţi sa auzim aceasta expresie invers .IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Puteţi gasi întotdeauna valoare de stire intr-un subiect. Exista cateva abordari folosite in mod obişnuit (1). in timp ce.306 29 . Ele pot face mai mult rau decât bine. in timpul alocat. p.

“Conform ultimului sondaj al IRSOP” trebuie adaugat. In afara cazului in care afirmatia este atribuita unei anumite surse. pentru a. Jurnalistii de presa scrisa prefera sursa la sfârşit: Incendiul din depozit a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a intins de acolo. Nu este suficient sa spunem ca un candidat taranist pentru postul de primar conduce in topul preferintelor inaintea candidatului pedeserist. Cand utilizati o abordare acţiune-reacţiune puteţi ajuta la conducerea audientei prin tranziţii cu cuvinte si expresii ca totusi. Este deseori folosita in ştirile in care exista mai mult de un singur punct de vedere. O problema legata de atribuire este ca ea face propoziţiile mai complexe. Jurnalistii nu creeaza informaţia. acoperiti declaratiile. pozitia unei parti. Cuvintele de tranzitie frecvent folosite sunt pentru ca. au spus investigatorii infractiunii. Si o portiune semnificativa din fiecare stire este dedicata revelarii surselor de informatii pe care se bazeaza ştirea. partizanat. aşa cum fac ziarele cand folosesc piramida inversata. Jurnalistii radio considera ca ea trebuie sa fie plasata la începutul frazei: 30 . Totusi. Ce este adevărat in presa scrisa este de doua ori mai important in radio. presedintele.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN intoarce sa explicam cauza ce a dus la acţiune si sa dam semnificatie efectului. Daca afirmam ca primul ministru demisionează neasteptat. subiectivitate sau incercare de anticipare a unor situatii viitoare intr-o afirmatie. Ea adăuga un strat suplimentar de ambalaj. un purtator de cuvânt al Guvernului sau chiar un oficial renumit din administratie.ale altor persoane sau institutii. cu cat de multe amanunte necesita ştirea (sau permite timpul) si apoi folosiţi o tranzitie pentru trece la pozitia cealeilalte parti. ci si prin modul de atribuire a informatiei unor surse. Ea înseamnă ca prezentarea este corecta si atesta atitudinea obiectiva a reporterului. prin contrast. atunci informaţia trebuie atribuita unei surse de incredere: el insusi. care este prezentata in stire.5.din moment ce. atribuirea permite audientei sa verifice afirmatiile dintr-o stire. Atribuirea informatiei Ştirile radio se disting nu numai prin utilizarea lead-urilor. daca exista o licarire de indoiala. presa scrisa si cea difuzata au ajuns la concluzii diferite despre locul in care trebuie plasata atribuirea informatiei intr-o fraza. In loc de aceasta. dar ştirile radio sunt comunicate folosind vocea umana. urmata de reactii . Altfel cineva din audienta s-ar putea supara pe prezentator pentru infiltrarea propriilor opinii in stire. iritarea ascultătorului sau scepticismul asupra stirii se pot strecura in evaluarea sa asupra credibilitatii prezentatorului. Insa fiţi atenţi sa nu oscilati înainte si inapoi printre diferitele parti ale conflictului. Faptele incontestabile nu au nevoie de atribuire. O persoana sau o institute efectueaza o acţiune. argumentele. III) Succesiunea acţiune-reacţiune Aceasta abordare este similara cu cea efect-cauza. pe de alta parte. In sens general. Ei o aduna. Un ascultător poate obiecta foarte uşor la o afirmatie facuta de un prezentator. nici nu cauzeaza prejudicii. dar.4. dar. Ştirile de ziar sunt tipărite negru pe alb. atunci ea are nevoie de atribuire. 2.

Pe cand cititorii de ziar se pot opri sa prelucreze textul in orice moment. In continuare. Primul este cel la care tocmai ne-am referit. SLAB: . Acest lucru focalizeaza atenţia cititorului asupra temei principale a stirii. SLAB: . au trei motive majore pentru a ignora aceasta regula.a incadra sursa in interiorul propoziţiei: Creaturi extraterestre. urmata de numele sursei: Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova. Atribuirea informatiei aminteste audientei ca afirmatiile surprinzatoare. Modul in care oamenii aud ştirile dicteaza amplasarea atribuiri. A spune audientei sursa exacta a informatiei este vital pentru credibilitatea stirii.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Investigatorii cazului spun ca incendiul a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a extins de acolo.“Incendiul din depozit” . daca exista.impingerea sursei la sfârşitul propoziţiei: Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova.crearea unui sentiment inutil de pericol prin prezentarea unei afirmaţii uluitoare. evaluarea ascultătorului va fi substantial diferita in functie de cui ii este atribuita: premierul. MAI BINE: . Jurnalistii din presa scrisa. se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova. foarte sensibili la formele gramaticale. in special daca nu sunteţi si autori si prezentatori in acelasi timp. fiindcă valabilitatea unei afirmaţii poate fi dependenta de sursa de informare. in sfârşit. Ascultătorii au dreptul si ştie daca Jurnalistii vorbesc pentru ei insisi sau dintr-o sursa. 31 . insa.identificarea sursei la începutul stirii: Tanarul de zece ani Bogdan Toma spune ca intr-o cladire din cartierul Rahova se ascund creaturi extraterestre. folosita de unii reporteri . a spus astăzi tandrul de zece ani. Jurnalistii radio. doresc ca tema frazei . Bogdan Toma. Si. Dar ambele categorii au motivele lor. De exemplu. un baiat de zece ani. sau cel puţin aşa afirma un baiat de zece ani din vecinatate.inceperea cu o afirmatie uluitoare. un consilier sau un lider al partidelor de opozitie. Atribuirea clara si din timp a informatiei descurajeaza o tehnica indoielnica. a face o afirmatie controversata sau incredibila si apoi a amana sursa de informaţie pana la sfârşitul frazei forteaza ascultătorul sa reinterpreteze afirmatia in cadrul noului sau context. daca vor si-si limpezeasca gândurile generate de o sursa nesigura.si subiectul gramatical al propoziţiei sa fie unul si acelasi. Cand vorbim cu prietenii vom plasa mai degrabă sursa informatiei. poate fi eronat sa pastram acel element pana la sfârşitul frazei. Puteţi vedea acest lucru in al doilea exemplu oferit mai sus. incredibile sau controversate facute de prezentator nu sunt ale sale. Iată deci cateva exemple care ilustreaza diferentele dintre amplasarea atribuirii in cazul presei scrise si al radioului: SLAB: . ascultătorii trebuie sa ignore urmarea. daca afirmatia este ca premierul nu poate evita mărirea impozitelor pentru a reduce deficitul bugetar. dupa cum afirma Bogdan Toma. ci ale altor autoritati sau parti interesate. Desi este adevărat ca tonul vocii prezentatorului poate nega factorul teama. la începutul unei afirmaţii: “Doctorul mi-a spus ca fumatul îmi ia trei ani din viata”. Al doilea este ca atribuirea la sfârşitul frazei nu intra in normele conversaţional. nu trebuie sa ne bazam pe el.

Presedintele X. daca doriţi diversitate? Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. si acestea sunt exact cuvintele ei: “Continua prohibitie a marijuanei provoaca mai multe pagube natiunii decât efectele negative ale drogului insusi”. De ce sa nu încercaţi astfel.. Un alt exemplu va poate ajuta sa clarificati orice confuzie: Un purtator de cuvânt al sindicatelor din minerit a fost tinta unui atac violent al preşedintelui Curtii Supreme. este foarte probabil ca cei mai mulţi dintre ei sa nu ştie. care are o reputatie internationala pentru munca sa in problemele moderne de sanatate.. In acest moment întrebaţi-va cine este X ? Este purtatorul de cuvânt sau presedintele Curtii? Daca sunteţi derutati. simte ca acuzatia ca utilizarea marijuanei duce la folosirea heroinei este o absurditate. presedintele subcomitetului... in varsta de 79 de ani....nu mai este nici o indoiala in ceea ce priveste identificarea lui X. ci au descoperit si ceva din calificarile sale.. O tehnica buna in numirea surselor pentru citate. este utilizarea fiecărui citat ca o oportunitate de a oferi informatii suplimentare. ganditi-va la bietii ascultători . si adeseori mai degrabă derutează decât clarifica. a spus comitetului pentru narcotice din Senatul american ca marijuana ar trebui legalizata. Ca exemplu. culorii. Astfel. Nu este necesar ca toţi ascultătorii sa ştie ca senatorul X este. X a spus ca s-a saturat sa asculte marturiile. Margaret Mead. X. Observati următoarea fraza ce urmareste diversitatea in numirea sursei. Exemplul urmator arata un mod de a o aplica: Unul dintre cei mai cunoscuti antropologi ai Americii. iata o stire aşa cum ar putea aparea intr-un ziar: 32 .. Dar in acelasi timp exista cateva erori ce trebuie evitate. Prea multe atribuiri incetinesc ritmul stirii. De ce sa nu scrieţi aceeaşi fraza astfel încât sa inlaturati ambiguitatea: Un purtator de cuvânt al sindicatelor din minerit a fost violent atacat de presedintele Curtii Supreme.. Ele iau locul acţiunii. Veţi observa ca ascultătorii nu numai ca au aflat care sunt parerile antropologului despre utilizarea marijuanei. o fraza ca aceasta va ajunge doar sa frustreze.. a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi. care a spus ca s-a saturat sa asculte marturii. Doctorul in stiinte Margaret Mead. in loc de repetarea numelui.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Diversitatea este esentiala.. Senatorul X a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi. Pioniera investigarii societatilor primitive.ei trebuie sa fie complet pierduti. a avertizat senatorii ca. Aceasta tehnica este una la indemana oricui. care a început investigatia la cererea sefului Senatului. Vedeţi ce simplu este acum sa urmariti ştirea . dar exista anumite capcane care trebuie evitate. dar sfarseste prin a deruta ascultătorul: Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. de fapt. Cel mai evident loc pentru renuntarea la atribuire este in scrierea declaratiilor “oficiale” ale birourilor guvernamentale. nu sa informeze.

Dar in ştirile radio.5.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Secretarul de stat. este esential in schimb sa atribuiti toate opiniile . In textul de ziar numele din lead este cel care atrage atenţia. Jurnalistul radio ar trebui sa amane atribuirea intr-o stire numai cand nu exista nici o indoiala despre credibilitatea sursei. ce va fi introdusa in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite... remarcati cum ochii si atenţia vor fi atrase de titlurile ce afiseaza numele cuiva. a spus astăzi ca tara sa va sprijini o rezolutie ce va fi introdusa săptămâna viitoare de Franta in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite pentru dezarmarea totala in Orientul Mijlociu. săptămâna viitoare. Nume de persoane “Numele fac stiri” este o axioma banala pentru jurnalişti. de un lucru sau un loc cu care sunteţi obişnuiţi. ascultătorul nu este “gata” sa-l auda si probabil nu-l va auzi. SLAB: Producatorii romani de automobile sunt principalul obstacol in stabilirea unui control eficient al poluării in tara noastră. radio sau televiziune. Secretarul american de stat. daca incepeti cu un nume. Aşa cum am arătat mai devreme. Este suficient sa spună: Presedintele se va adresa Parlamentului. numirea sursei poate face deseori diferenta in valoarea de stire a subiectului. In plus.. 2. Si daca acea alta persoana este cunoscuta de cititor sau ascultător. MAI BINE: Presedintele Partidului Ecologist a acuzat astăzi producatorii romani de automobile ca sunt principalul obstacol in stabilirea unui control eficient al poluarii in tara noastră. MAI BINE: Marea Britanie va. ştirea este mai puţin importanta decât daca aceeaşi acuzatie vine de la presedintele tarii. a spus astăzi ca tara sa va. X. Data viitoare cand veţi citi ziarul.5. poate fi scris fără atribuire in lead: Statele Unite vor sprijini rezolutia Frantei cu privire la dezarmarea totala in Orientul Mijlociu.. subsecretar la Ministerul Apararii din Marea Britanie. Acelasi lucru este valabil si pentru radio.(lasand sursa subinteleasa)... interesul este si mai mare.. Daca este permis sa omiteti sursa pentru ştirile “oficiale”. doar ca regulile utilizării sunt puţin diferite. 33 . Z. daca presedintele anunta ca va tine un discurs in Parlament. SLAB: Sir Georges Avedon. nu este necesar sa scrie in lead: Presedintele spune ca va.. Z a facut anuntul azi dimineaţa in timpul conferintei sale saptamanale de presa din Washington. In a doua fraza ascultătorul nu se mai întreabă daca atacul asupra producatorilor de automobile este comentariul jurnalistului sau opinia altcuiva.fie ele pentru ziare. dar adevarata pentru toate tipurile de stiri . a facut anuntul azi dimineaţa in timpul conferintei sale saptamanale in Washington. De exemplu. petrecand restul timpului stirii intrebandu-se despre cine vorbiti. Daca Dacia Pitesti este acuzata de control de calitate slab de catre un membru al grupului consumatorilor. numele sursei (in special in ştirile externe) este deseori mai puţin important decât titulatura sau pozitia ei. Toata lumea este interesata de ceea ce fac alti oameni.mai ales cand poate exista un dubiu in privinta credibilitatii. Fiindcă acesta este un anunt oficial. reviste.

asiguraţi-va ca el este cunoscut bine de toţi ascultătorii. daca numele este larg cunoscut si este un instrument de atragere a atenţiei prin el insusi. fiindcă reprezintă o informaţie importanta.. atunci este posibil ca el sa înceapă ştirea. Ionut a fost trimis azi dimineaţa inaintea judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judeţean Brasov si acuzat de detinerea a trei pachete de marijuana. Pe de alta parte. radioul utilizeaza numele complete si titulaturile diferit. 23 de ani. Folosiţi termenii pentru ceea ce sunt. mulţi ascultători vor pierde numele fiului primarului. aşa cum este prezentat in ziar. Aceasta problema poate fi rezolvata prin rescrierea textului. De pilda. judetul Brasov. din moment ce n-au fost “pregătiţi” sa-l auda. fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia. Faceţi acest lucru folosind o expresie (fraza) descriptiva inaintea numelui. Acei care cunosc numele nu se vor simti frustrati de intarzierea sa. daca incepeti cu un nume. Desigur. locuri sau lucruri) pana in a doua sau a treia fraza. numele lor va fi dat. trebuie sa verificati lista de pasageri pentru a fi siguri ca nu este nici o persoana din vecinatate implicata. De exemplu ar fi absurd sa amanam numele in subiectul urmator: Presedintele Emil Constantinescu va discuta asta seara cu membrii Guvernului pentru a decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari. Tanarul de 23 de ani lonut Toduta a aparut in fata judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judeţean Teleorman pentru audiere. dar daca ar trebui sa-l cititi intr-un buletin de stiri radio. Fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia a fost acuzat de detinerea a trei pachete cu marijuana. Regula generala este deci amanarea celor mai multe nume sau denumiri (de oameni. Desigur. care include de asemenea o schimbare de evenimente pentru “innoirea” stirii. Observati ca am amanat oferirea numelui dupa fraza de identificare. care a ucis 125 de pasageri este importanta. dar cei care nul cunosc se vor supara daca îl pierd. lonut a fost printre cei 25 de studenti arestati pentru violarea legii narcoticelor. apoi l-am repetat ca masura de siguranta. Ceilalti studenti. dar numele lor nu are nici o semnificatie pentru ascultătorii care nu sunt din Florenta. mai ales in ştirile locale. dau numele si chiar adresele intregi ale tuturor persoanelor implicate in stire.. Este suficient sa daţi numarul lor. mai ales cand ştirea nu include persoane locale.. Daca intamplator este vorba de o cursa Tarom. a fost printre cei 25 de studenti arestati aseara de politia locala intr-o serie de raiduri in cateva campusuri universitare.. Emil Constantinescu va decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari. nici unui dintre ceilalti nu a fost inca acuzat formal. Daca unul sau mai mulţi romani apar pe lista. dupa ce a fost arestat aseara in timpul unui raid in numeroase campusuri universitare. Rescrierea pentru amanarea numelui ar da: Presedintele Romaniei va discuta asta seara cu membrii Guvernului. Sa luam urmatorul subiect de ziar despre o descindere a politiei narcoticelor care a dus la arestarea fiului primarului: Ionut Toduta. Uneori este mai bine sa nu utilizati nume deloc.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN De aceea este esential sa “indicati” ascultătorului ca va aparea un nume in stire. Ziarele. Nu este nimic in neregula cu acest subiect. prezentarea unui accident aviatic in Florenta. Dar. Evitaţi 34 . in dorinta lor de a fi corecte. acest lucru este probabil. adica pentru identificarea corecta a persoanelor.

cuvânt cu cuvânt: Ne asteptam sa începem montarea conductei de apa in iunie. cum sunt Decebal Traian Remes sau Alina Mungiu-Pippidi. Ghilimelele nu servesc la nimic in textul difuzat. citatele sunt de obicei prea lungi pentru a fi incorporate cuvânt cu cuvânt. Pe langa aceasta. Nu spuneţi “citez” si “am incheiat citatul” sau alte astfel de indicatii pe post. Ce faceţi cu un citat ca acesta? Puteţi folosi o portiune înregistrata ca parte a stirii. chiar trebuie s-o facem. folosirea numelor multiple in direct invalmaseste textul si incurca ascultătorul. Cititi cu voce tare in stilul de a vorbi al altcuiva. Nu avem de ales. astfel încât sa se potrivească bine intr-un text scurt. Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi. lata un mod in care puteţi scrie ştirea si parafraza citatul. sau atât de bizar încât vreţi sa va asigurati ca ascultătorii inteleg perfect ca acestea sunt cuvintele interlocutorului si nu ale prezentatorului. Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie până la 1 august.nu cele înregistrate . strangularea interna a compromis fluxul apei intratât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. spune ca problema nu mai poate fi amanata — conducta batrana pierde zeci de mii de litri pe zi. ea cere ascultătorului sa dea mai multa atenţie detaliilor. Ion Lungu. Aceasta este cunoscuta sub numele de element de realitate. parafrazand citatul.89 35 . Aşa ca bulevardul Carol va fi închis pe doua benzi. p. Totusi. 2. iar partea care nu curge este atât de ingustata. L-ati vizitat la serviciu.sunt in general parafrazate. citatele care apar in script . si nu este deloc necesara pentru o buna identificare. Citatele directe In scriitura radio. dar reflecta cu acuratete ceea ce a spus persoana implicata in eveniment.5. incepand cu 15 iunie si pana probabil spre începutul lui august.6. in loc sa-l difuzati exact. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Un lead anunt ar merge bine. Exista doua motive principale pentru a face acest lucru (1): In primul rând este dificil de citit un text care contine citate exacte. Dimpotriva.. Aceasta înseamnă ca ele sunt rescrise. 1992. aţi inregistrat interviul si planuiti sa-l folosiţi ca baza pentru o stire. una in fiecare direcţie. Ştirile de radio omit numele multiple. Sa presupunem ca aţi luat un interviu unui functionar public despre inceperea unei lucrari pe o artera principala. Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti. Functionarul va spus. si unde nu pierde. Dar puteţi alege sa construiti o stire “povestita”. Ceea ce am facut a fost sa luam un citat lung si complicat si sa-l simplificam. Remarcati ce 1 cf. In al doilea rând nu exista un mod convenabil de a indica un citat. Un functionar al Primariei.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN sa va rataciti intr-un labirint de titulaturi si nume confuze. încât este mai mica in interior decât un furtun de gradina. ele fiind folosite numai cand persoana este identificata in mod normal in aceasta maniera. Hausman. Ştiţi. cu exceptia cazului cand citatul este atât de important. sau insert sonor..

Utilizarea citatelor directe lungi este mai potrivita pentru presa scrisa. spune ca problema nu mai poate fi amanata.” cand treceti la o afirmatie a unei alte parti. acest lucru nu va merge. Dar.. in stilul presei scrise: Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti. Ion Lungu. Observati cum am parafrazat citatul lung (regula 1) si l-am rupt in doua fraze legate de o a doua identificare a sursei (regula 2). utilizarea lui “citez. “aşa cum spunea” sau “ceea ce numea”. daca nu puteţi utiliza “citez. Daca veţi incerca sa utilizati stilul conversaţional folosind cuvintele functionarului. 2. rectorul Politehnicii din Arad. Indicati întotdeauna exact audientei cand incepe si cand se termina citatul.am incheiat citatul”.. 1 cf.. Hall. exista totusi unele linii de orientare generale. 1978.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN greu ar fi de citit ştirea daca aţi incerca sa utilizati un citat direct. Sa ne uitam la fiecare dintre aceste directionari in detaliu. Nu folosiţi citate directe lungi.. a spus: “Principala problema cu care ne confruntam in cazarea studentilor nostri este lipsa de garantii pentru a-i asigura ca spatiile si caminele pe care le inchiriaza pe parcursul anului scolar vor corespunde cel puţin standardului minim de igiena si siguranta. Cititi acest text cu voce tare. Cum nu putem descrie modul de tratare al fiecarei situatii in parte. care va vor ajuta in manevrarea citatelor directe cu minimum de efort (1): 1.. Lista este foarte lunga. aşa cum a fost stabilit de Ministerul Sanatatii anul trecut”. Un functionar al Primariei. spune el. p.. “si unde nu pierde. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. In scriitura pentru radio. am incheiat citatul”.. Urmatorul exemplu ar provoca un dezastru in mintea ascultatorilor: ZIAR: Marian Strungaru. cum puteţi spune audientei ca cititi un citat direct dintr-o a doua sursa? O faceţi la fel pentru radio cum o faceţi in conversaţie. aceasta practica poate duce la construirea de texte complicate si derutante. Este imposibil pentru un ascultător sa urmărească o afirmatie lunga. Cand vorbiti cu cineva nu spuneţi “citez.41 36 . Este mult mai eficient sa le rupeti in citate indirecte prin parafrazarea sursei. „Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi”. Veţi descoperi ca suna ciudat. El a arătat ca acest standard a fost stabilit anul trecut de Ministerul Sanatatii. Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la 1 august. Folosiţi expresii precum “cuvintele lui au fost”. strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul interior al unui furtun de gradina “. rupeti-l prin numirea sursei de mai multe ori in timpul citatului 3. daca este posibil. complexa. Daca este necesar sa folosiţi un citat lung.. RADIO: Rectorul Politehnicii din Arad Marian Strungaru a spus ca principala problema cu care se confrunta institutia este lipsa de garantii in ceea ce priveste asigurarea standardului minim de igiena pentru spatiile de cazare inchiriate de studenti. Dar evitati.

nimic mai mult.. Cand sunteţi obligati sa folosiţi un citat lung care este imposibil de parafrazat. SI MAI BINE: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a afirmat ca aceasta companie cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii cauzata de motoarele cu benzina.. totusi.. Fiţi atenţi unde le plasati.in cuvintele senatorului . In loc de utilizarea citatelor directe este posibil sa scrieţi ştirea astfel încât ascultătorii vor înţelege ca citati o sursa.am incheiat citatul. un senator poate numi mesajul preşedintelui de Ziua Nationala un “document istoric”. De ce sa nu scrieţi astfel. Este chiar mai bine sa evitati folosirea citatelor directe. De pilda. Ocazional puteţi introduce un citat direct ce pune o eticheta cuiva sau unui lucru. De exemplu: Senatorul a continuat spunand. Utilizarea de jumatati de citate de acest fel este numai scriitura lenesa. Senatorul a spus. plus inflexiunea vocii. este esential sa inserati o expresie care identifica sursa la fiecare trei sau patru fraze pentru a aminti audientei ca cititi un citat direct. In exemplele de mai sus nu exista un motiv real pentru a-l cita direct pe directorul Dacia Pitesti – deci este mai simplu sa-i parafrazati afirmatia. citam . Trecand la un alt subiect. Senatorul a adaugat.„evita confruntarea cu problemele natiunii “. Senatorul X a numit mesajul preşedintelui “un document istoric”. declaratie care . De cealalta parte a culoarului. Citatele directe ar trebui utilizate numai cand este esential sa redati audientei limbajul exact al afirmatiei. indica unde incepe si unde se termina citatul.compania noastră cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina .IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN dar aceste expresii. puteţi crea fraze confuze ca aceasta: Senatorul a spus ziariştilor „ Voi face exact ce am facut ... MAI BINE: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus.nimic mai mult. un alt senator a descris discursul ca „o declaratie evaziva”. Cititi fraza cu voce tare si veţi auzi imediat confuzia care poate aparea. Un exemplu poate face aceasta tehnica mai clara: SLAB: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus. cestea fiind cuvintele lui: Compania noastră cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina. Utilizati-le in fraze complete sau nu le utilizati deloc. nu exprimati o opinie personala.. si sa clarificati orice confuzie posibila: Senatorul a spus ziariştilor ca va face exact ceea ce a facut . Daca sunteţi neatenti. Audienta. Mai exista un lucru pe care trebuie sa vi-l amintiti cand lucrati cu citate. pe cand altul îl poate eticheta ca “o declaratie evaziva ce evita confruntarea cu problemele natiunii”. nimic mai puţin “. 37 . nu la senator.. se poate gândi ca “voi face” se refera la jurnalist. nimic mai puţin. Senatorul a mai arătat. incapabila sa “vada” ghilimele..

a arătat el. cum am facut in exemplul de mai sus este o tehnica buna. Utilizarea lui a devenit o conventie acceptabila si putini ascultători vor obiecta la folosirea lui continua. Jurnalistul incepator va avea mai devreme sau mai tarziu problema prea multor “a spus” in ştirile sale. Ultima fraza nu adăuga nimic primei. a intarit. A spune ca un vorbitor „a pornit sa spună” sau “a adaugat” indica ascultătorului ca afirmatia a fost ca un gand intarziat. este doar o continuare. sau da culoare stirii. Aceasta cautare poate duce la confuzii fiindcă. SLAB: Seful IGP a declarat <de ce nu ”a spus” . a sustinut. N-o faceţi. alegeti unul ce da o descriere corecta. Daca simtiti ca trebuie sa folosiţi un substitut pentru „a spus”. in special daca sinonimele umbresc adevarata semnificatie a stirii. Din 38 . “A adaugat” este nepotrivit folosit in acest exemplu. A existat un jurnalist. Inserturile sonore Aşa cum am mentionat mai sus. Substituirea cu verbe puternice. “A spus” si sinonimele sale.punand o idee in script si lasand alta pentru insert. s. Proprietarii de magazine. care a citit o stire despre marturisirea unui criminal. Scriptul citit: El a spus “Eu am facut-o “. Proprietarii de magazine a adaugat el. Verbul “a spus” este foarte des cel mai bun pe care îl puteţi folosi si nu ezitati sa-l repetati daca este necesar.d. o mare parte a scriptului va consta in a scrie in jurul inserturilor. Aceasta nu înseamnă ca ar trebui sa reduceti banda la un minimum deformat. el va căuta sinonime. dar trebuie exersata pentru a nu schimba semnificaţia frazei. MAI BINE: Primarul a promis lucratorilor REBU ca va sprijini campania orasului pentru strazi mai curate. Ele nu au acelasi interes. extinde sau pune in lumina prima afirmatie.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Uneori folosirea jumatatilor de citate atinge ridicolul. “A adăuga” ar trebui folosit in locul lui “a spus” numai cand a doua afirmatie amplifica. Deci de ce sa nu scriem astfel: MAI BINE: Seful IGP a spus ca statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de jafuri. Ingrijorat de folosirea permanenta a aceleiasi expresii.5. El indica faptul ca primarul a revelat o informaţie secreta sau da sentimentul ca nu a admis public acest lucru înainte. aşa încât inserturile sa spună ştirea. indiferent ce spun unii experţi. a adaugat. au suferit mai putine pierderi in ultima luna decât in aceeaşi perioada a anului trecut. De multe ori veţi simti imboldul de a utiliza verbe ca a declarat. exista un numar de cuvinte care nu au aceeaşi semnificatie cu “a spus”.a. ca substitute pentru a spus”. SLAB: Primarul a spus astăzi intr-un discurs catre lucratorii REBU ca va sprijini campania orasului pentru strazi mai curate. Un mod bun de a face acest lucru este de a incepe cu inserturile care sunt prea lungi si a le taia in timp ce scrieţi . au suferit mai putine pierderi in ultima luna decât in acceasi perioada a anului trecut.7.”declarat” este mai formal) ca statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de jafuri.m. 2. In a doua propozitie n-am dorit sa utilizam „a dezvăluit” in loc de “a promis” fiindcă are un alt interes.

cu sunetele apei tasnind din pavaj. este factuala. Amintiţi-va. data fiind natura ascultarii. Unele vor fi lungi. Din acest motiv. El regreta faptul ca va incurca traficul. Banda unui interviu cu un pompier gafaind. Functionarul spune ca bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la I august. Sirene in fundal sau zgomotul unei zone in construcţie sunt asemenea exemple. ei pot sa nu fi prins aceasta identificare cand a fost facuta prima data. nu fragmente trunchiate. Poate nu veţi reusi sa folosiţi toate interviurile intr-un buletin. si unde nu pierde. Oamenii nu pot reveni in stire pentru a verifica identitatea vorbitorului. In interviul functionarului nu exista nimic de acest gen. Sa revenim totusi la citatul functionarului Primariei. Observati ca. altele scurte. astfel încât Impreuna sa dea o stire completa si captivanta. <Sugestie: încercaţi sa mergeti inapoi in bulevardul Carol cand traficul este sugrumat pe o lunga portiune si intervievati soferii blocati in aglomeratie.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN contra. lata cum ar putea arata o stire. dar spune ca nu are de ales.. Nu este multa drama intr-o stire despre conductele de apa. Dar lungimea nu este atât de importanta pe cat continutul.. Este marginal si poate fi folosit intr-o zi cand nu se întâmpla mare lucru. aceasta ar fi fost altceva . el este din nou identificat. FUNCTIONARUL: Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi.Interviul inregistrat exprima mai mult opinie decât fapte concrete. transpusa intr-o forma care sa ilustreze conceptul de integrare a insertului sonor: PREZENTATOR: Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti. dupa vocea înregistrata a functionarului. care tocmai a salvat un copil dintr-o cladire in flacari are mai mult impact decât un script care ii parafrazeaza cuvintele. Exista altceva in segmentul de interviu care da autoritate sau interes suplimentar taieturii. inserturile utilizate Intr-un post de radio naţional sunt mai lungi decât cele ale unui post comercial. Jurnalistii pot transmite faptele de obicei mai bine decât persoana intervievata. si. Daca l-aţi fi intervievat pe strada. strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printro conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. mai bine decât acela insusi. Asiguraţi-va doar ca inserturile se potrivesc cu scriptul. dar veţi reusi sa “dramatizati” ştirea>. Observati de 39 . pentru repararea unei conducte de apa. Dar nu pot surprinde savoarea vorbelor cuiva oferind o opinie sau o observaţie umoristica Intr-o situatie. Este mai bine sa utilizam inserturi sonore cand: .si insertul ar fi fost unul bun. Cea mai mare parte a discursului functionarului Primariei. este foarte important sa nu intrerupeti vorbitorii In mijlocul ideilor. Inserturile trebuie sa exprime idei complete. Un functionar al Primariei Capitalei spune ca bulevardul Carol va fi intors pe dos in a doua jumătate a lunii si in luna viitoare. de exemplu. Segmentul de interviu reprezintă drama umana. este vorba despre radio.

el trebuie spus de trei ori. Din acest motiv. Incepeti cu propria voce si mutati insertul ceva mai jos in material. dar nu trebuie niciodată sa taiem cuvinte acolo unde ele sunt necesare pentru a face o afirmatie mai uşor de interes. Orice oferă comentariu. dar o informaţie poate fi data de doua ori. In scriitura pentru tipar. Exista aproape întotdeauna o cale mai buna. reporterul are vocea cea mai credibila din stire. oamenii se conecteaza tarziu la o stire.si vocile sa spună ştirea. decât un insert cu X spunand acelasi lucru. atât in sens psihologic. inserturile sunt in special eficiente cand contin sunetele evenimentului. Paul White. tipărite. A termina o stire cu un insert este de asemenea o abordare defectuoasa. Sunetul brut si inserturile de voce fac situatia reala si actuala . Repetitia si redundanta Dar ce s-a întâmplat cu hotararea noastră de a pastra ştirea scurta? Sa ne amintim ce am spus mai înainte: încercam sa scurtam textul taind cuvinte. citatele dau mai multa credibilitate decât reporterul. reporterul este practic invizibil. Deci chiar daca insertul este insumarea perfecta pentru material. Regulile comunicării spun ca daca dorim ca un lucru sa fie interes de catre ascultători.5. in special cea de revista. Amintiţi-va ca. ar trebui sa mai spuneţi ceva dupa el. sau un unghi interesant merita folosit. dar redundanta înseamnă (1). p. care a scris una din primele carti importante despre scriitura stirilor difuzate. puteţi utiliza citatul perfect. sau sa nu scriem textul astfel încât functionarul sa repete informaţia din script. veţi constata ca a repeta cuvinte si expresii este de fapt conversaţional. Nu ajungem deseori la o asemenea extrema intr-o stire. cat si in sens fizic. Daca ascultati oamenii vorbind.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN asemenea ca am avut grija sa nu repetam in script ceea ce a spus functionarul. Acesta este unul din motivele pentru care repetitia este frecvent folosita in scriitura stirilor difuzate. cunoscut si ca sunet brut .. Repetitia spune un lucru mai mult de o singura data pentru a-l face interes. in unele cazuri rare. Aceasta nu înseamnă ca putem folosi cuvinte in exces. numai dupa ce l-am scurtat eliminand fapte. Cu ani in urma. El poate rezuma intreaga idee a materialului intr-un mod foarte succint. Aşa cum am spus. Inca o sugestie referitoare la inregistrarile folosite: nu incepeti si nu sfarsiti ştirea cu un insert. cuvintele si expresiile repetate nu sunt atât de suparatoare pentru ureche aşa cum sunt pentru ochi. 1982.8. Distinctia dintre repetitie si redundanta n-ar trebui sa fie greu de sesizat. a accentual o diferenta cruciala: repetitia nu înseamnă o scriitura rea.50 40 . Dar aceasta tehnica nu functioneaza la fel de bine in radio. Motivul este ca. A incepe cu un insert înseamnă de obicei doar a o lua pe scurtarura.” poate fi un final mai puternic pentru o stire.sunetul singur. Jurnalistii radio exploateaza inserturile la maximum atunci cand lasa sunetul ..iar acest lucru reprezintă cheia oricarei stiri bune de radio. dar parafrazat. In radio se pune problema apropierii. 2. 1 in Garvey & Rivers. Inserturile nu trebuie sa fie cutremuratoare pentru a fi eficiente. un citat in final poate fi concluzia perfecta. un plus de claritate. “Aşa cum a spus X. Sau.

Ea foloseşte mai multe cuvinte decât sunt necesare pentru a spune ceva. Totusi redundanta are un fel de a se strecura in limbaj care de multe ori ne pacaleste. companiile se bucura de o crestere pozitiva <. Vom face fata realităţii aşa cum este ea. el oferă un capitol despre redundanta. “Ea” se poate referi la fel de bine la “camara”. Vom face fata realităţii? Putem mai mult decât atât. “Afara ploua” este copilaresc. reducand claritatea. Redundanta este întotdeauna fără sens. dar vom pierde din precizie facand-o. incluzand acest fragment: Nu mai avem reguli. Printre autorii care au abordat acest subiect se afla si Edwin Newman. In cartea sa “A Civil Tongue”. Desigur.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Redundanta este altceva.9.. Eticheta era de culoarea potrivita. Companiile nu se dezvolta. Aici noile expresii adăuga amanunte. proiecte de viitor si întâmplări cu valoare de stire. versiunea pentru radio va incepe mai curând aşa: „Patruzeci de elevi au avut norocul sa supravietuiasca astăzi”. Curiozitatea audientei o data stimulate. Consuma prea mult timp. in afara cazului cand detaliilc sunt necesare. similar modului in care un titlu si o fotografie retin cititorul de ziar.m. Desi redundanta este si ea conversaţionala.5. reporter si comentator la NEC News. Repetitia din versiunea originala este o foarte buna scriitura radiofonica.m. ci reguli de baza. fără sa provoace ranirea serioasa a vreunui pasager poate prezenta faptele in ordinea tocmai expusa. Am spus deja ca “a. 160 41 . si proiecte. ea a trait experienţa unui viol. Redundanta dezorganizeaza un text.” si “p. Totusi. nu le dorim adaugate intr-o stire radio. Este suficient sa spunem “la 7 azi dimineaţa”. “a. Nimeni nu va spune “a aruncat mingea rotunda” sau „ a deschis televizorul electronic”.> A fost o femeie violata? Nu. (1).” ar fi redundant aici. Mai mult. azi dimineaţa. Angajatii companiilor aeriene ne spun sa citim instructiunile din buzunarul scaunului din fata noastră nu pentru siguranta noastră. daca cititi exemplul cu voce tare veţi observa ca repetarea cuvantului “cutie” suna perfect natural. si stiri. 2. pur si simplu nu ne-o putem permite in scriitura de radio. Ambalajul recipientului era cam de marimea potrivita.” nu sunt indicate in radio. O relatare de ziar despre un autocar cu elevi care s-a rasturnat pe sosea la o ora de varf dimineaţa. Prin contrast. Cutia era de marimea potrivita si de culoarea potrivita.. dar daca ar fi. Trebuie sa notam aici ca un numar din ce in ce mai mare de jurnalişti din presa scrisa incorporeaza tehnicile 1 Newman.m. vom completa cu detaliile. Astfel. putem inlocui cutia cu “ea” (sau sa omitem complet subiectul) in a doua fraza. vom folosi rar structura piramidei inversate. Este suficient sa spuneţi “Ploua”. p. 1976.m. pentru a le atrage atenţia. ci pentru siguranta noastră personala. Sa privim un exemplu de repetitie: Mihai a gasit in camara o cutie. Mai degrabă vom extrage “inima” stirii si o vom flutura prin fata ascultatorilor la început. Rescrierea stirilor pentru difuzare Ştirile trebuie sa fie pregatite intr-un mod care sa atraga si sa mentina atenţia audientei. Dar aceasta: Mihai s-a trezit la ora 7 a.

Martorii si vecinii se plang ca zona este tiranizata de contrabandisti si speculanti. unele dintre diferentele mai importante dispar. Ceea ce a început ca o petrecere de aniversare intr-o discoteca din Ferentari s-a incheiat ca o lupta armata a unor criminali neinvitati. Articolul poate fi prea lung pentru a fi citit la radio. un ursulet alb de plus si doi copii de patru ani care se întreabă unde sunt mamele lor. pentru a va asigura ca are sens atunci cand este citit cu voce tare. pete de sange. Acest avertisment este un imperativ din mai multe motive: In primul rând. Rescrierea pentru localizare. au spus politia si martorii. Martorii au parasit cladirea. Luptele cu arme albe sunt ceva obişnuit printre bandele rivale. Faptele incluse sunt urmatoarele: Doua femei nevinovate au fost ucise. In timp ce politia continua investigatia. multe unghiuri diferite de urmarit.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN audiovizualului in stilul scriiturii lor. Daca timpul limitat si personalul puţin fac imposibila rescrierea tuturor stirilor de agentie. O stire dintr-un cotidian ar putea incepe cu urmatorul paragraf: Patru persoane au fost ucise si alte cinci ranite ieri dimineaţa. amintiri nedorite ii bântuie pe cei care au mers la aniversare: impuscaturi. pete de sange si pantofi desperecheati. Amandoua aveau copii de patru ani. In consecinta. cand o cearta intr-o discoteca din Ferentari a explodat intr-o lupta armata. Sunt multe feluri de a spune aceasta intamplare. Ei au lasat in urma mese si scaune rasturnate. materialul de agentie este scris pentru termenele de aparitie ale ziarelor si exista mereu un termen de predare undeva in lume. Pistoalele artizanale au ranit cel puţin cinci oameni si au ucis patru. Rudele si prietenii îşi exprima mahnirea si revolta fata de macelul general. ar trebui sa fie o regula principala in orice redactare a stirilor. trebuie incercat ca macar sa cititi materialul înainte de intrarea in emisie. dar nu s-au mai auzit focuri de arma. Ceea ce urmează reprezintă doar o abordare posibila. ca textele de la agentiile de presa sa nu fie niciodată citite ca atare. De fapt. transformand o vesela aniversare intr-o scena de teroare si masacru. Doua din victime erau tinere mame. dar nu si ca ele au fost legate direct de aniversare. tipete. pericolului si mortii. Zona invecinata este cunoscuta pentru activitati de contrabanda si specula. pantofi desperecheati si un ursulet alb de plus. Nu este bine sa ne bazam pe textele de agentie si sa le citim cuvânt cu cuvânt aşa cum vin ele din telex. mulţi dintre ei sangerand. Celebrarea vietii a facut loc panicii. Politia crede ca drogurile ar fi putut fi un catalizator pentru violenta. mese si scaune rasturnate. Celelalte erau barbati implicati in lupta. Ele nu ar trebui considerate nimic mai mult decât materialul brut din care reporterii croiesc o stire pentru a se potrivi necesitatilor si intereselor locale. 42 . Politia si martorii spun ca participantii asistau la un spectacol ad-hoc cand au început impuscaturile.

el trebuie pus in termenii pe care audienta sa ii va înţelege si ii va vedea ca relevanti. in departamentul pentru radio. De aceea. România. … Rescrierea pentru audienta locala va transforma lead-ul astfel: 43 . Ar fi imposibil pentru ele sa “localizeze” fiecare stire pentru a se potrivi cu fiecare zona. Soldatul Julien Breton. intra in atributiile postului local sa rescrie textul de agentie si sa-l rescrie utilizând unghiul local care va spune ascultatorilor ce este important pentru ei. Rareori exista o situatie. Ele trebuie sa accentueze aspectele de interes general ale stirii. (Accidente) (Croatia) . Ele includ urmatoarele persoane din tarile participante la operatiune: Sergentul William A. Franta. Franta. Marea Britanie. jurnalistii agentiilor pregatesc textul cu o mana pe un manualul de radio si cu cealalta pe masina de scris.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Aceasta preocupare pentru orele-limita ale ziarelor înseamnă ca agentiile de stiri trebuie sa innoiasca in mod constant ştirile pe parcursul zilei. Aceasta formula de abordare produce o scriitura deseori stereotipa si greoaie. Aceasta cautare pentru a unghiului local este probabil cel mai important motiv pentru rescriere. din Bucuresti. Boots Junior. de cele mai multe ori ele plaseaza. Preluarea literala a materialelor de agentie va poate face sa pierdeti stiri locale importante. din Dijon. mai precis un subiect despre preşedinte nu va dubla o stire anterioara. sau partea dintr-o stire de cea mai mare importanta pentru o anumita audienta se poate afla in ultimul paragraf si nu in lead. si ca un buletin sa reuseasca in prezentarea informatiei despre lume. Ele nu sunt preocupate sa se asigure ca ştirile sunt intr-o oarecare ordine logica. Nevoile unei audiente difera de la zona la zona. Rezultatul este deseori dezamagitor. In ultimul rând. de la post la post. fiul sotilor Jacques Breton. in multe cazuri. sa nu poata fi localizata si pusa in context. o stire despre droguri va fi la distanta de cinci stiri fata de o prezentare similara dintro alta parte a lumii. fiul sotilor Leval din Nantes. serviciile radio ale agentiilor de presa sunt deseori tratate ca fii vitregi. jurnalişti mai puţin experimentati. agentiile de presa pregatesc texte pentru clienti din toata lumea. care solicita munca in plus in redactiile radio. indiferent de originea geografica. Sergentul Pierre Leval. sotul doamnei Angela Ang. din Brighton. Capitanul Robert Ang. Marea Britanie. In al doilea rând. Capitanul Bogdan Popescu. ştirile pentru radio. sotul doamnei Livia Popescu.Comandamentul Fortelor de mentinere a pacii a anuntat numele a 25 de militari ucisi in prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. Putini dintre acestia ies in teren pentru a pregati materiale la prima mana. Sa spunem ca postul nostru de radio din Bucuresti primeşte un material de la Associated Press. sotul doamnei Elizabeth Boots. Din nefericire. Nefamiliari cu nuantele scriiturii radio. din Coventry. Preluarea literala va ingropa un nume local atât de adanc in stire încât nu va fi remarcat aproape de nimeni. nu sunt altceva decât texte standard de agentie mutate pe biroul responsabilului radio spre a fi rescrise si transmise catre posturi.

Cu cat scrieţi ştirile astfel încât ele sa accentueze efectul evenimentului anuntat asupra ascultatorilor. dand prioritate noilor aspecte aparute intr-un subiect. Sa presupunem ca intr-un oras exista doua posturi de radio. doctor Adriana Lungu a fost aleasa consilier pe problemele de psihologie. toate prezentarile suna asemanator. Un alt cetatean al orasului. Pe de alta parte. Obiectivul anuntat al campaniei este strangerea unui milion de dolari. care va fi coordonator tehnic.. Observati următoarea situatie dintr-un punct de vedere strict comercial. director de publicitate. ştirile radio sunt prezentate de mai multe ori intr-o zi.. postul Y se straduie sa-si improspateze textele in fiecare ora. in schimb multe din ele vor fi completari ale prezentarilor anterioare. Deseori. RESCRIERE (pentru un post din Bucuresti): Un bucurestean de la Agenda de publicitate Graffitti. Jurnalistul care citeşte ziarele din alte zone va gasi ocazional o tema ce poate fi rescrisa pentru consumul local: ORIGINAL: O campanie de propaganda nationala pentru ajutorarea copiilor handicapati a fost lansata astăzi aici <Cluj>. Este întotdeauna important sa va lasati ascultătorii sa ştie lucrurile care ii pot afecta. un post de radio va oferi stiri de doua ori pe ora. plasand cel mai nou aspect in lead.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Un militar din Bucuresti. Care credeţi ca va avea mai mult succes pe termen lung? Frecvent rescrierea se va face dintr-o versiune anterioara a stirii. a fost desemnat director de publicitate pentru campania de propaganda in ajutorul copiilor handicapati. (2) da posibilitatea de a corecta eventualele greseli sau omisiuni pe care le poate face agentia. rescrierea oferă o versiune noua. El a fost ales intr-o ceremonie de lansare sustinuta recent la Cluj. ci face si alte lucruri care ajuta la imbunatatirea prezentarii: (1) da postului un “stil” diferit . adica 48 de transmisii in 24 de ore. Daca unele din subiecte vor fi noi.. cu atât audienta ii va da o mai mare atenţie. Obiectivul campaniei a fost stabilit ca fiind colectarea unui milion de dolari. care trebuie rearanjata pentru un buletin ulterior Daca s-au primit informatii noi 44 . daca nu faceţi o incercare de reimprospatare a vechior texte pentru fiecare buletin. Adriana Lungu din Bucuresti. ca inchiderea unui drum principal pentru reparatii. Alti membri sunt: Marian Iuga din Buzau. oprirea curentului electric intre anumite ore. Rescrierea nu da numai o stire orientata local. Ceva apropiat de casa. si (4) da sansa de a ingloba diferite subiecte sub un singur lead umbrela cuprinzator. apropierea unei furtuni toate acestea sunt evenimente ce afecteaza oamenii si trebuie anuntate.din moment ce mai multe posturi se aboneaza la aceeaşi agentie. (3) permite innoirea stirilor. Ambele au buletine de stiri in interval de o ora.plictiseala ascultatorilor. Alexandru Albu. veţi pierde mulţi ascultători numai din cauza ca se vor plictisi. Rescrierea pentru innoire Exista si un alt motiv important pentru rescrierea stirilor . Spre deosebire de ştirile de ziar.. Cum majoritatea audientei tinde sa asculte acelasi post intreaga zi. Postul X se bazeaza pe agentiile de presa pentru prezentarile sale. Doctorul Iulian Iacob din Cluj a fost ales preşedinte de campanie. consilier psiholog si Alexandru Albu din Bucuresti. capitanul Bogdan Popescu de la unitatea 03548 este inclus pe ultima lista a victimelor provocate de prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. dand putina atenţie problemei repetarii.

exista mereu nevoia de a face ştirea cat mai actuala posibil.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN intr-un eveniment cu continuitate. acest material nou ar trebui pus in lead si accentual in rescriere. Căutarea unei legaturi intre eveniment si prezent va poate ajuta sa descoperiti un amanunt important sau o perspectiva pe care nu aţi vazut-o cand ştirea era in faza primara. ştirea innoita poate incepe cu reactia la anunt. Daca un lider politic face un anunt important. Pe de alta parte. Ştirea trebuie sa fie scrisa intr-un stil ce pune in lumina cea mai recenta situatie. 1 cf. trebuie sa fiţi atenţi cand rescrieţi pentru a innoi o stire. Dar in cadrul de timp limitat al stirilor radio.. De fapt. atunci marti dimineaţa lead-ul va trata inevitabil operatiunile de curatire. daca acest lead devine plictisitor. MAI BINE: Ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica in privinta violentei din campusuri. frazele din lead sunt aproape întotdeauna exprimate la prezent sau la viitor. atunci lead-ul difuzat îl va prezenta aproape întotdeauna la prezent: “Presedintele spune ca .” Si. Ştirile difuzate pot fi innoite in fiecare ora. Desigur. in ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe. Nu incepeti o fraza cu propoziţii secundare lungi: SLAB: In ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe impotriva violentei din campusuri. 2. estimarile pagubelor sau investigatiile echipei.48 45 . Dar. Ca rezultat.. 2. si acei din audienta care au auzit ştirea nu vor dori toate amanuntele din nou. Exista un echilibru delicat intre prea putina si prea multa recapitulare a faptelor anterioare. odata ce lead-ul este transmis. sa nu uitati sa includeti ceva din informaţia de baza care a facut ştirea la început. ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica.10. succesiunea evenimentelor poate fi relatata la trecut. Nu lasati atribuirea informatiei sa “atarne” la sfârşitul frazelor: SLAB: Exista acum mai mult de un aparat de radio pentru fiecare bărbat. acest accent pus pe actualizare poate fi facut artificial si atunci diminueaza credibilitatea. oricare dintre ele ar prezenta o perspectiva mai actuala asupra intamplarii. conform unui raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica.5. probabil ca nu veţi avea timp pentru o recapitulare completa. femeie sau copil din România. Nu puteţi presupune ca toţi ascultătorii au auzit versiunea iniţiala si sunt familiarizati cu ştirea. Pentru un jurnalist de presa scrisa nu este nimic stanjenitor in a incepe o stire cu un eveniment care s-a întâmplat in ultimele 24 de ore. Ziarele cotidiene lucreaza intr-un ciclu de 24 de ore. Hall. Contra-indicatii Exista cateva “nu”-uri care ar trebui invatate in scriitura stirilor (1): 1. oferita de asemenea la prezent. pentru jurnalistul de radio. Daca un foc izbucneste intr-un depozit luni noaptea. 1978. din informaţiile cele mai recente care ar fi putut aparea cu doar o ora in urma. Totusi. faptele potential semnificative sunt excluse. Secventele de timp ale evenimentelor reale nu trebuie distorsionate dincolo de intelegere. p.

IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: Un raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica arata ca exista mai mult de un aparat de radio pentru fiecare roman. Nu folosiţi siruri de propoziţii subordonate. MAI BINE: Primarul orasului Adjud i-a surprins pe reporteri in aceasta dupa amiaza spunandu-le ca nu va Candida din nou pentru acest post. dupa ce Parlamentul a refuzat săptămâna trecuta programul sau de reforma si a aprobat reduceri in programul de compensare a somajului. spune ca va aparea la televiziunea nationala asta seara pentru a pleda pentru sprijinul public. deoarece crede ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa. Primarul a spus ca publicul este suparat din cauza modului cum a tratat recenta greva a functionarilor municipali. Actualul primar al Adjudului a ocupat acest post mai puţin de un an. care a preluat postul cu mai puţin de un an in urma. 4. 46 . dupa cum a arătat recenta greva a functionarilor municipali. MAI BINE: Presedintele va aparea in aceasta seara la televiziunea nationala pentru a pleda pentru sprijinul public. Construiti fraze separate: SLAB: Primarul orasului Adjud. Nu plasati multe propoziţii derutante intre subiect si predicat: SLAB: Presedintele. El a spus ca s-a decis sa nu incerce un al doilea mandat. i-a surprins pe reporteri anuntand ca nu va Candida pentru o re-alegere fiindcă simte ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa. evident suparat de refuzul Parlamentului de a aproba săptămâna trecuta masivul sau program de reforma si de reducerile din programul de compensare a somajului. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful