IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................................................... 5 SA STĂM DE VORBA ..................................................................................................................9 1.1. Cuvinte auzite, nu vazute .......................................................................................12 1.2. O audienta mare... de indivizi ...............................................................................16 1.3. Claritate, simplitate, concizie. ...............................................................................19 1.4. Reguli de compozitie ................................................................................................25 1.4.1. Diateza activa ...........................................................................................25 1.4.2. Vocabularul ................................................................................................27 1.4.3. Pronumele personale .................................................................................33 1.4.4. Constructive negative .............................................................................34 1.4.5. Timpul verbelor ...............................................................................……….36 1.4.6. Titulaturi si functii ...................................................................................43 1.4.7. Cifre si abrevieri .......................................................................................46 1.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale ..............................................47 1.5. Ritmul ...........................................................................................................................50 1.6. Culoarea ....................................................................................................................52 Concluzii...............................................................................................................................53 ATI AFLAT ULTIMA NOUTATE? ..........................................................................................55 2.1. Definitie ......................................................................................................................55 2.2. Caracteristicile stirii ..............................................................................................58 2.3. Tipuri de stiri ............................................................................................................64 2.4. Organizarea si structura stirilor .........................................................................66 2.4.1. Valoarea de stire si prelucrarea informatiei ....................................66 2.4.2. Recunoasterea functiei de povestire ..................................................70 2.4.3. Tipuri de structura a stirii .....................................................................72 2.4.4. Inserturile ..................................................................................................76
2

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

2.4.5. Lansarile si anunturile ..............................................................................79 2.5. Scrierea stirilor .......................................................................................................82 2.5.1. Bazele scriiturii unei stiri de radio ....................................................82 2.5.2. Leadul .........................................................................................................83 2.5.3. Tipuri de organizare a corpului stirii ..................................................98 2.5.4. Atribuirea informatiei ............................................................................99 2.5.5. Nume de persoane ................................................................................104 2.5.6. Citatele directe .......................................................................................107 2.5.7. Inserturile sonore .................................................................................113 2.5.8. Repetitia si redundanta .........................................................................116 2.5.9. Rescrierea stirilor pentru difuzare…………………………………………………..118 2.5.10. Contra – indicatii ………………………………………………………………………………..124
1.4. Reguli de compozitie In adancul fiintei lor, jurnalistii radio apreciaza regulile formale ale compozitiei, chiar daca pot da exemple bune despre cand poate fi fiecare ignorata. Una dintre aceste reguli este cea a profesorului englez “William Strunk, referitoare la folosirea anumitor cuvinte: “Omiteti cuvintele inutile”: “Scriitura puternica este concisa. O propozitie nu trebuie sa contina cuvinte inutile din acelasi motiv din care un desen nu rebuie sa aibă linii inutile si o masina componente inutile. Aceasta nu necesita ca autorul sa-si facă toate propoziţiile simple, sau sa evite toate detaliile si sa-si trateze subiectele schematic, ci ca fiecare cuvânt sa spună ceva” (1). 1.4.1. Diateza activa William Strunk este cunoscut si pentru cum arata studentilor săi avantajele diatezei active. Ca o regula, propoziţia “Columb a descoperit America” este mult mai de preferat alternativei pasive “America a fost descoperita de Columb”. Strunk argumenta ca diateza activa este mai directa, mai puternica si mai concisa. Pentru jurnalistul radio exista in plus avantajul ca patru cuvinte pot face treaba altor sase, ceea ce salvează timp preţios.
1

Strunk & White, 1979,p. 17 3

IRENE JOANESCU

RADIOUL MODERN

Verbele sunt caii de tracţiune ai textului, doar daca nu-i transformaţi in ponei încărcându-i cu diateza pasiva. O construcţie la diateza activa, va veţi aminti, urmează acest model: Subiect - verb - complement direct. Elena a scris ştirea. Subiectul, “Elena”, a realizat o acţiune descrisa de verbul „a scris”. “Ştirea” este obiectul, sau rezultatul acţiunii ei. Înlocuiţi cu diateza pasiva si veţi crea acest model: Ştirea a fost scrisa de Elena. Noul subiect, “ştirea” nu face nimic. Este receptorul acţiunii Elenei. Propoziţia a căpătat doua cuvinte suplimentare pe drum, mişcându-se mai încet cu acest bagaj in plus. Aceste exemple sunt simplificate, dar principiul rămâne adevărat si pentru construcţiile mai complexe. INCORECT: Legislaţia locuinţelor, care a fost aprobata de Senat azi dimineaţa, va fi promulgata de Preşedinte la sfârşitul acestei săptămâni. Întreaga fraza este construita la diateza pasiva (si accentuează un unghi vechi). Trecerea la diateza activa da stirii impresia de mişcare: MAI BINE: La sfârşitul acestei săptămâni Preşedintele va promulga legea locuinţelor pe care Senatul a aprobat-o azi dimineaţa. Este bine sa fim constanţi in grija pentru diateza pasiva - ea îngreunează textul. PASIV: Nota a fost aprobata de Parlament. ACTIV: Parlamentul a aprobat nota. PASIV: Masina a fost lovita de camion ACTIV: Camionul a lovit masina. PASIV: Semnata de primul ministru, ordonanţa se aplica de mâine. ACTIV: Primul ministru a semnat ordonanţa ce se va aplica de mâine. PASIV: Suspectul a fost interogat de politic. ACTIV: Politia a interogat suspectul. Dar ca orice regula de compozitie putem împinge avantajul prea departe. In timp ce in mod normal ordinea subiect - predicat - obiect a diatezei active oferă o utilizare economica a limbajului, exista cazuri cand complementul direct merita sa fie subiectul propoziţiei. Daca cineva l-a împuşcat pe preşedinte, oricine ar scrie “Preşedintele a fost împuşcat”. Sau, n-am putea ridiculiza victima unui atac care striga “Am fost jefuit!” in loc de “Cineva m-a jefuit!”. In aceste cazuri, obiectul asupra căruia se acţionează este mai important decât un subiect necunoscut. Strunk a observat insa ca exista si un caz deosebit pentru structurarea ideilor astfel încât subiectul discursului este de asemenea subiectul propoziţiei. Uneori diateza pasiva este inevitabila. Sa luam următoarea propozitie. PASIV: Pictura anilor '60 nu mat este aproape deloc apreciata astăzi. Aici diateza pasiva este acceptabila fiindcă in centrul ideii se afla pictura. Tema propoziţiei si subiectul ei sunt aceleaşi. Dar sa spunem ca tema o reprezintă preferinţele criticilor de arta contemporani. Putem scrie propoziţia utilizând oricare dintre forme: PASIV: Pictura anilor '60 nu mai este apreciata de criticii contemporani. Sau: 4

Prea des jurnalistii încearcă sa-si lărgească audienta apelând la cazul general in locul celui particular. căldura si viata unui text. si. in final. 1979. dar caracteristicile care o identifica in mod unic trebuie lăsate deoparte. vaca Guernsey. Cuvintele si expresiile descriptive bine alese ajuta ascultătorul sa construiască o imagine mentala a unui eveniment. Într-adevăr. mai hotărâtă. p. Formula “Mintea lui înţelege problema” va transporta semnificaţia intenţionata.observaţie importanta cand scriem pentru radio. care sa creeze senzaţii vizuale in mintea ascultătorului. angajând mai degrabă termeni abstracţi decât exemple concrete.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN ACTIV: Criticii contemporani nu mai apreciaza pictura anilor '60. 19 cf. exista numai o urma slaba a imaginii sale cand încercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului. Strunk & White. in acest al doilea exemplu. dar mai eficient ar fi sa spunem “Mintea lui s-a luminat la înţelegerea problemei”.I. Vocabularul In sfârşit. decât sa spunem ca vântul “bătea”.12 3 cf. cu atât mai bine (3). utilizarea diatezei pasive in schiţa iniţiala si in vorbirea improvizata poate fi reprezentarea prea naturala a modului in care gândurile sunt asociate si legate de tema si subiect in mintea noastră. este in special importanta in scriitura textelor de radio.4. cuvântul precis celui vag. Crews. Finn. 1991. vaca. In timp ce putem sa ne formam o imagine clara a Floricelei. “Este de preferat specificul. dar ii da si senzaţia întâmplării.51-52 1 2 5 . ci si cum s-a întâmplat. Urcând scara substantiv cu substantiv.Hayakawa (2) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea ce a numit “scara abstractizării”. Lingvistul S. inventar viu (septel). rasa Guernsey. 1946. Construcţia pasiva este in primul rând purtătoare de cuvinte inutile. Daca un cuvânt poate spune nu numai ce s-a întâmplat. La fiecare nivel de abstractizare relaţia dintre Floricica si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga. William Strunk a fost un adept al limbajului concret. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o vigilenta continua. Cuvântul “luminat” poarta o conotaţie diferita si o imagine vizuala care nu doar spune ascultătorului ce s-a întâmplat. spunea el (1). O lecţie importanta aici este ca detaliile si particularităţile au puterea de a forma imagini in mintea audientei . Sa luam de exemplu cazul unei vaci numita Floricica. unde nu exista un acompaniament vizual al sunetului. Un jurnalist sensibil la cuvinte la va utiliza pe acelea care au o mai mare valoare conotativa. avere. Cuvintele sugestive vor trezi asociaţii in mintea ascultătorului si-i vor stârni imaginaţia. concretul abstractului”.2. Totuşi. Ele adăuga culoare. generalului. diateza activa este mai directa. p. Utilizarea cuvintelor descriptive. mai concisa. bun al fermei. Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficienţi fiindcă au lucrat cu particularităţi si au oferit detaliile ce contau. p. vaca este identificata ca Floricica (un animal unic). 1. Este mai bine sa spunem ca vântul “se văita in coltul casei”.

el va fi incapabil. unde trebuie sa lucram intre limitele de timp foarte precise ale 1 Strunk &White. MAI BINE: El este mort. chiar daca este doar momentana. alinare. Cuvintele dangăt. Stilul oral este marcat. acesta este: cel mai sigur mod de a atrage si a menţine atenţia cititorului este sa fii specific. vor transmite aceeaşi idee. fizic sau mental. INCORECT: Si-a exprimat satisfacţia in timp ce intra in posesia binemeritatului sau premiu. schimbând postul. cuvinte al căror sunet le sugerează sensul. Cuvintele alese trebuie sa contribuie la claritatea mesajului. va face ascultătorul sa piardă porţiunea imediat următoare a mesajului. INCORECT: Da-mi o mana de ajutor sa mă ridic. Stilul literar are nevoie de obicei de un vocabular mult mai larg decât stilul oral. părăsind camera. comune. Un corolar important al acestui principiu este evitarea termenilor generali. vâjâit. in favoarea cuvintelor sau expresiilor specifice care se potrivesc cel mai sigur si mai corect unei idei. onomatopeele pot fi utilizate excesiv sau utilizate greşit. MAI BINE: A plouat in fiecare zi in ultima săptămână. Dar. MAI BINE: Da-mi cartea. de cuvinte cu o înalta valoare a efectului sonor. De aceea trebuie sa alegem cuvinte ce vor fi uşor recunoscute de ascultător. sau nu va mai dori sa urmărească restul comunicării si se va decupla. p. Folosite cu discernământ sunt un mod eficient de a adăuga culoare textului. Vocabularul pe care îl poate înţelege o persoana cu nivel mediu de pregătire din ceea ce citeşte este de aproape trei ori mai mare decât cel pe care îl foloseşte in vorbire. Evitaţi deci utilizarea de “cuvinte mari”. abstracţi. INCORECT: Iţi cer sa-mi predai acel volum. precis.20 6 . INCORECT: S-a instalat o perioada de vreme nefavorabila. ronţăială. cand unele mai simple. fără ca ei sa renunţe la audierea unui program. deoarece confuzia. sau închizând aparatul. puternice. trebuie sa folosim un vocabular direct. pocnet. Pentru a ajunge la cat mai mulţi oameni posibil. restrâns. lucru pe care un ascultător nu-l poate face. de asemenea. Ceea ce înseamnă utilizarea unui vocabular limitat pentru cea mai mare parte a scriiturii de radio. sunt cuvinte onomatopeice. Drept rezultat. Strunk se referea la textul scris. Vocabularul nu trebuie sa deruteze ascultătorii. dar sfatul este chiar mai important pentru radio. precum este un program la o ora de maxima audienta. INCORECT: El a trecut in nefiinţa. ca orice alta tehnica. MAI BINE: A zâmbit in timp ce punea moneda in buzunar. William Strunk insista (1): “Daca acei care au studiat arta scrisului sunt de acord asupra unui lucru. sunt in general mai bune decât cele mai puţin energice. Un cititor poate recunoaşte sau este capabil sa-si dea seama de sensul multor cuvinte pe care le-ar pierde total daca i-ar fi prezentate oral. Un cititor poate de asemenea căuta semnificaţia unor cuvinte intr-un dicţionar. concret”. Ar trebui sa folosim onomatopee. in special daca ea este dedicata unei audiente foarte largi.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Cuvintele scurte. MAI BINE: Ajuta-mă sa mă ridic.

Spuneţi exact ceea ce gândiţi. Spuneţi: “Destul lemn de construcţii pentru a ridica 40 de case de 8 camere s-a transformat in fum”.. A spune ca TCA este un acronim pentru tomograf computerizat axial nu ajuta. Definiţi-l deci in vorbirea curenta: Spitalul Municipal a căpătat fonduri pentru a cumpăra un scanner TCA. Fiţi concreţi. Fiţi atenţi la elementele de jargon. încercaţi sa folosiţi deliberat erori gramaticale in emisie.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN unui orar si timpul programat pentru un text este măsurat in secunde. Încălcarea regulilor gramaticii poate de asemenea cota autorul mai degrabă ca ignorant. daca acel cuvânt poate sa nu fie înţeles de audienţă. inclusiv cea pentru radio. Probabil ca cel mai obişnuit mod in care jurnalistii radio violează regulile gramaticale este folosirea propoziţiilor incomplete. Pe de alta parte.. va trebui sa rescrieţi textul pentru a transmite sensul intr-un alt mod. Scriitura buna este marcata de precizie in alegerea cuvintelor. daca un incendiu intr-o pădure a distrus 100 de hectare de copaci. a limbajului ştiinţific sau statisticilor. din moment ce putini oameni vor cunoaşte chiar si aceşti termeni. de pildă compunând propoziţii fără predicat sau inversând topica. decât ca o persoana care încearcă sa fie conversaţionala. Dar nu profitaţi prea mult de acest privilegiu. Aseară. Ea da credibilitate. sau mai ambiguu. Multe cuvinte obişnuite sunt folosite greşit de cei care nu au o practica suficienta in utilizarea precisa a vocabularului. Aşa ca încălcaţi regulile gramaticale cu multa cumpătare si fiţi siguri ca ştiţi ce faceţi oricând vreţi sa violaţi o regula. Multe reguli gramaticale exista pentru a face scriitura mai precisa. Acest lucru va distruge credibilitatea programului. dar este trist ca prea frecvent termenii si gramatica nu sunt corecte. audienta nu este. Exista un nou campion naţional la strigături.. Folosirea limbii si a regulilor gramaticale corecte este modul in care ne înţelegem unii cu alţii si reprezintă harta noastră pentru construirea unui jurnalism bun. “conversaţional” înseamnă ca putem folosi uneori puţin argou si putem ocoli puţin regulile formale ale gramaticii. aţi realizat un lucru prost si trebuie sa rescrieţi materialul. Oricând ceea ce aţi scris poate fi interes altfel decât intenţionaţi. Ei bine. Totuşi. nu spuneţi: „ Un milion de metri pătraţi de lemn de construcţii s-a transformat in fum”. Feriţi-va de ambiguitate. Puteţi şti ce este un scanner TCA. Nu explicaţi lucrurile abstract.. un aparat de mai multe milioane de dolari ce vizualizează interiorul corpului uman fără să folosească razele X. A avea si a folosi un dicţionar este cea mai buna cale spre a ajunge la precizia dorita. Daca exista doar un cuvânt care are semnificaţia precisa pe care doriţi s-o transmiteţi si credeţi ca audienta este familiara cu acel termen .folosiţi-l. Nu este nevoie sa amintim autorilor ca orice cuvânt trebuie utilizat corect si gramatica trebuie sa fie corecta in toate formele de scriitura. cand sunt folosite eronat derutează ascultătorul. De obicei acestea sunt mici interjecţii utilizate pentru a personaliza transmiterea unui material. Daca nu credeţi. Nu trebuie niciodată sa faceţi ceva ce va face textul mai greu de interes. De exemplu. nu in minute. Apoi număraţi telefoanele si scrisorile primite. Deşi puteţi fi experţi in interpretarea termenilor profesionali. 7 . dar mulţi ascultători nu vor şti. aproape.

dar . De obicei o propozitie incompleta este marca unui jurnalist neatent sau fără experienţa. Revenind la ştirile locale. Folosiţi argoul la fel de rar pe cat de rar violaţi regulile gramaticale. Nu putem fi siguri ca termenii de argou pe care ii folosim vor fi înţeleşi de toţi ascultătorii. cand puteţi folosi activul. Daca va menţineţi scriitura intr-o limba simpla. “Aceste reguli suna elementar si chiar aşa si sunt”. Suntem conştienţi ca multe posturi încurajează utilizarea argoului pentru a se potrivi cu “imaginea” postului. II) Nu folosiţi niciodată un cuvânt lung acolo unde se potriveşte unul scurt. IV) Nu folosiţi niciodată pasivul. Propoziţiile incomplete ar trebui folosite numai cand ele servesc unui scop si nu reduc din claritate.scriitura la moda” de astăzi are la fel de multa nevoie de regulile lui Orwell ca si cea de atunci. I) Nu folosiţi niciodată o metafora. a căror audienta este mai diferenţiata pe posturi decât cea a televiziunii. mai degrabă decât sa creeze cuvinte noi. Jurnalistii radio. eliminaţi-l. limba engleza este mai simpla la nivelul morfo-sintaxei decât limba romana. Pe de alta parte. Ce era “la moda” in 1946 nu mai este la moda astăzi.. trebuie sa cunoaşteţi sensurile argotice ale cuvintelor obişnuite. .. De asemenea. Din moment ce argoul tinde sa dea noi semnificaţii vechilor cuvinte. luna viitoare la Cairo. ceea ce face ca ultimei sa-i fie si mai necesare aceste reguli. intr-un eseu intitulat “Politica si limba engleza”. îşi pot permite sa fie puţin mai liberi cu argoul. dar aceasta nu scuza greşeala de a le scrie acolo unde sunt necesare propoziţii complete. Utilizarea argoului fără un scop definit poate caracteriza autorul ca ignorant si textul ca unul ce nu merita ascultat. Exista loc in scriitura de radio pentru propoziţii incomplete. George Orwell enumera sase reguli ale utilizării englezei. 8 .. Si ele se schimba constant. oamenii va vor înţelege indiferent de preferinţele lor muzicale. scria el. Orice scrieţi si poate avea mai mult de un singur interes este greşit. Deci trebuie sa fiţi permanent conştienţi de posibilele sensuri duble ale cuvintelor. limpede. este in avantajul dumneavoastră sa învăţaţi cat mai mult din tipurile de argou curente.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Frazele incomplete pot servi de asemenea ca tranziţii de la un set de stiri la altul.. un cuvânt ştiinţific sau unul de jargon daca va puteţi gândi la un echivalent din limba de zi cu zi. “dar ele cer o schimbare profunda a atitudinii oricui a crescut obişnuit cu scriitura in stilul acum la moda”. comparaţie sau alta figura de stil pe care sunteţi obişnuiţi s-o vedeţi in materialele tipărite. III) Daca este posibil sa eliminaţi un cuvânt. Dar amintiţi-va ca posturile îşi schimba formatele mai rapid decât schimba creatorii linia modei. Dar este întotdeauna o afacere riscanta. Un pericol al utilizării argoului este ca acesta se schimba rapid si folosirea lui este de obicei limitata la subgrupuri ale societăţii. Poţi tocmai sa fi reuşit sa faci scriptul stirilor sa se potrivească la vocabularul si tonalitatea postului ca apoi sa descoperi ca postul îşi schimba formatul dintr-unul de muzica clasica intr-unul de muzica populara.... V) Nu folosiţi niciodată o expresie străina. Şcolile se vor deschide. In 1946.

3. aşa ca i-am aruncat. In gravitaţia mare a lui Jupiter. n-ai putea arunca o minge prea departe.. Nu ştie daca e sigur ca tatăl sau n-a dorit sa-si arate sentimentele. (Copiii?) Americanii au ales câţiva preşedinţi slabi.4. frazele negative sunt un obstacol in calea clarităţii. care fusese reparata. In difuzare acestea sunt individul ascultător din audienta si vocea de la celalalt capăt al liniei . Cheltuielile noastre vor creste drastic daca se aproba mărirea preţului la benzina. Cei mai mulţi dintre noi au admis ca soarele va răsări in fiecare dimineaţa. Primele trei construcţii sunt vagi: ele oferă putina informaţie. “mort” este o alegere mai buna decât “nu este viu” si “a uitat” mai bine decât “nu si-a adus aminte”.. (Pe americani. O referire derutanta in textul difuzat va pune pe gânduri ascultătorul si îl va face sa piardă informaţia care urmează.prezentatorul. Cand mintea umana primeşte informaţie negativa. doreşte si încearcă sa convertească acea informaţie intr-o forma pozitiva.4. Daca aveţi probleme in căutarea acelui cadou special pentru ziua persoanei îndrăgite. dar un bărbat. este si confuza. Astfel. In general. orice instrument stilistic poate fi utilizat in exces si anumite tipuri de conţinut se adaptează mai uşor la folosirea pronumelor decât altele. 1.4. INCORECT: Puiul de maimuţa n-a fost hrănit de mama sa.. Suntem pregătiţi pentru o vreme rece. (Ce a fost reparata.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN VI) Mai degrabă încălcaţi oricare din aceste reguli decât sa spuneţi un lucru contrar firii limbii. atenţia fiecărui ascultător va fi captata mai uşor de un text care pare sa-l implice direct. care este multiplu negativa. mai informal si mai conversaţional decât daca autorul a folosit numai substantive si pronume la persoana a III-a. vaza sau poliţă?) Copiii mei au prea mulţi pantofi. Pronumele personale O conversaţie este conversaţie numai daca implica doua părţi... A patra. sau pe preşedinţi?) 1. mintea vrea sa ştie si ce este. Desigur. Sunt mai puţin descriptive si oferă mai putina informaţie. Utilizarea lui “voi” si “noi” si a pronumelor similare ajuta la realizarea acestei implicări.. nu numai ce nu este un lucru.. Utilizarea pronumelor la persoana I si a II-a face textul sa sune mai personal. Prima lucrare publicata a lui Schubert n-a fost bine primita de marele public. dar Congresul i-a ferit de a ruina tara. avem unele sugestii. 9 . Ele sunt mai greu de interes pentru audienta. Probleme de acest tip apar frecvent in textele jurnaliştilor fără experienţa: El a pus vaza pe poliţă. dar ca o regula generala. Totuşi. asiguraţi-va ca referinţele pronominale sunt clare. Construcţiile negative William Strunk a arătat ca este mai bine sa exprimam ceva negativ intr-o forma pozitiva..

astfel încât el sa poata şti cat de veche este povestea.. Pe de alta parte. In ştirea de mai sus sunt folosite trei negaţii pentru a evita o neînţelegere..pentru a spune cititorului cand a fost expediata ştirea. care contine locul. De aceea repetiţia ajuta. Prima lucrare publicata a lui Schubert a fost primita cu ezitări de marele public. MAI BINE: Preşedintele a spus astăzi ziariştilor ca va accepta încercarea. dar in general transformarea poate fi facuta eficient. parlamentarii nu vor termina dezbaterile astăzi . Încercaţi sa transformaţi negativul in pozitiv. Facilitatile de transport si 1 Dateline = prima linie a textului.si nici nu par ca vor cădea de acord prea curând. Timpul verbelor Acum o suta de ani. era ceva obişnuit sa treaca zile intregi înainte ca amanuntele unui eveniment sa ajunga de la Bucuresti la Iasi.. Deşi legea cere ca bugetul sa fie votat înainte de 1 iulie in fiecare an. INCORECT: Preşedintele a spus astăzi ziariştilor ca nu se va opune încercării Parlamentului de a schimba condiţiile de votare ale cetăţenilor din satele izolate. in special in stiri: acela ca ascultătorul sa piardă cuvântul negativ din cauza ca un alt sunet ii distrage atenţia. Aceasta intarziere forta ziarele sa accentueze elementul timp. mai bine decât laptele mamei sale.4. INCORECT: Surse interne spun ca Tribunalul Judeţean nu va acuza cele 12 persoane arestate săptămâna trecuta pentru diferite motive. 10 . Exista insa un pericol. “nu” este potrivit ca mijloc de exprimare a negaţiei. 1. sau ca un contrast: Statul roman nu va avea un buget astăzi. Este ca si cand aţi spune ascultătorului ca nu se întâmpla nimic. MAI BINE: Ministrul de Externe a dezvăluit ca si-a anulat planurile de plecare la Washington. Evident. numita si origine. iar atunci va interpreta greşit informaţia. este imposibil si deloc intelept sa convertiti toate frazele negative in fraze pozitive. El se întreabă daca tatăl sau a dorit cu adevărat sa-si ascundă emoţiile.. In gravitaţia mare a lui Jupiter poţi arunca o minge numai doi sau trei metri.“Bucuresti.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: cu Puiul de maimuţa a fost hrănit cu lapte praf. INCORECT: Ministrul de Externe a dezvăluit ca nu va pleca la Washington pentru a cere sprijinul preşedintelui Clinton. cand ziarele calatoreau cu postalionul sau cu vagoanele de tren pline de praf.. Ramane sa judecati singuri unde acest lucru este necesar. folosind in lead un rând care preciza locul si data redactarii (dateline1) . data si sursa informatiei. MAI BINE: Surse interne spun ca Tribunalul Judeţean va anula capetele de acuzare ale celor 12 persoane. Mai multe propoziţii negative succesive la începutul unei stiri pot suna anost. luni 8 decembrie” ..5.

o aduce mai in actualitate prin folosirea verbului la prezent “sprijina”. nici nu-si doresc acest lucru. o perioada de mare poluare a aerului. putem trata acelasi subiect astfel in dimineaţa următoare: Consiliul Primariei sprijina propunerea Mişcării Ecologiste. ceea ce este corect cand este citit suna prostesc cand este vorbit. Veţi observa ca. deci spuneţi: Preşedintele spune ca el crede ca primul ministru facea o treaba buna.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN comunicatii s-au imbunatatit intre timp. sa fie un mijloc de comunicare de masa care sa permita receptarea imediata a mesajului. intr-o conferinta de presa de dimineaţa. Ca jurnalişti radio. in afara faptului prezentat care in esenta sa prevede finalitate. dar traditia dateline-ului continua in cele mai multe stiri pregatite de diferitele agentii de presa. Sensul informatiei este un ghid simplu in folosirea timpurilor. Jurnalistii radio nu sunt insa dependenti de un proces care sa consume timp. a facut apel la o cooperare totala in mentinerea curateniei orasului. “. versiunea radio nu accentuează acest aspect al stirii si. prin natura lor. recomanda un efort continuu. pun accent pe capacitatea canalului de a prezenta ce se întâmpla “acum”.“Ce mai e nou?”. jurnalistii radio folosesc timpul prezent oricând este posibil. Nu exista nici un mod pentru ca ele sa se adapteze vitezei confratilor lor electronici si. Dar cum in transmisiunile radio data nu este atât de importanta si deci poate lipsi. 11 ... fiindcă ele sunt datate. Desigur ca da. Citita cu voce tare. pentru a pastra textul aşa încât sa sune actual. in forma curenta. buletinul de seara poate prezenta astfel: „Primarul ne cere tuturor sa menţinem curatenia in locurile publice pe care le frecventam. Timpul exact al acţiunii este amanat pana in finalul subiectului. De exemplu. Persoana care castiga o cursa de maraton in acelasi moment in care primarul îşi tine conferinta de presa trebuie sa aiba prezentarea realizata diferit. la sfârşitul sedintei de luni seara. Ziarele nu pot si nu vor putea niciodată. Astfel. care a cerut o ordonanţa de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara. Aşa cum am arătat. El spune. o stire aparuta in editia de marti dimineaţa a unui cotidian local poate contine urmatorul subiect: Consiliul Primariei. De exemplu. este mai indicat sa folosim prezentul. o perioada de mare poluare a aerului. desi incheiata. Daca de exemplu primarul. Regula manuirii timpurilor ar putea fi ca. Ei oferă audientei un aer de “actual”. o calitate ce le creste popularitatea facand oamenii sa se intrebe intre ei in mod regulat . in loc. presa tiparita trebuie sa utilizeze trecutul pentru majoritatea stirilor. care cere o ordonanţa de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara.. Consiliul a luat aceasta hotarare la sfârşitul sedintei de aseara. cum este cel al publicarii ziarelor. Ar fi caraghios sa anuntam ca atletul “castiga” maratonul la opt ore dupa ce cursa a luat sfârşit. si-a exprimat suportul unanim pentru propunerea facuta de Mişcarea Ecologista. sa consideram afirmatia: Preşedintele a spus ca a crezut ca primul ministru facea o treaba buna. ne face sa ne intrebam daca presedintele inca mai crede acest lucru. desi actiunea Consiliului a avut loc in trecut (luni seara). Conferinta de presa. Fiindcă ei nu trebuie sa astepte următoarea aparitie a presei scrise..

intr-un discurs pe care îl va prezenta diseara.. bazandu-va pe discursul tiparit. senatorul X va acuza.. poate privi in viitor: “Presedintele va ajunge la reşedinţa sa din Predeal. O alta precautie: ocazional. precum: Cu cateva minute înainte. ca el crede acelasi lucru si acum. Sau. Dar folosirea in exces a acestor expresii ar trebui evitata. la doua ore dupa ce a parasit Bucurestiul in aceasta dimineaţa “. accentuând apropierea temporala: “Preşedintele tocmai a parasit Bucurestiul pentru a-si petrece vacanta in Predeal”. La aceasta ora. altfel ele se vor banaliza si-si vor pierde impactul. Dar radioul este mult mai rapid. textul unui discurs este comunicat mediilor de informare pentru a-l utiliza înainte ca el sa fie cu adevărat rostit. pe cand altele sunt tratate ca subiecte in desfasurare. In acest moment. in urmatoarele trei versiuni ale aceleiasi stiri observati ca versiunea la trecut este cea mai puţin imediata.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Daca exista cineva care crede ceva la trecut.. deci poate prezenta ştirea in timp ce presedintele este inca pe drum: “Preşedintele se îndreaptă câtre Predeal pentru a-si petrece vacanta “. din care unele evenimente pot fi incheiate.. iar mai tarziu veţi descoperi ca in timpul discursului el a facut unele modificari si nu a mai spus acel lucru. daca nu stim contrariul. Ziarul trebuie sa scrie ştirea la trecut din motivele deja discutate. putem presupune. Uneori este necesar sa combinati trecutul cu prezentul pentru a evita confuzia in ordinea logica a stirii. iar combinatia celor doua clarifica pentru ascultător ce acţiune se continua si care este cea incheiata: TRECUT: Presedintele Emil Constantinescu a anuntat astăzi ca se va adresa miercurea viitoare Parlamentului in legatura cu legea salarizarii. Chiar înainte de intrarea in emisie. Sau: Intr-un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara. Ganditi-va cum ar suna daca citati un vorbitor care “a spus” ceva. Puteţi accentua senzaţia de imediat prin timpul verbelor sau prin conectarea ei la o anumita referinta temporala. trebuie sa aratati clar in stire ca informaţia provine dintr-o versiune dinaintea rostirii discursului. lata cateva exemple care ilustreaza cum sa faceţi ştirile mai actuale pentru radio: O stire de agentie arata ca presedintele a parasit Bucurestiul pentru petrecerea vacantei in Predeal.. De exemplu. poate folosi trecutul.... Sau.. cea la prezent cea mai actuala... Pentru a va proteja impotriva schimbarilor in textul pregatit al vorbitorului. va cere cresterea sprijinului pentru programele educationale.. El a spus ca va prezenta pozitia oficiala a 12 . Aceasta situatie necesita in mod clar folosirea timpului viitor: Senatorul X.

AMESTEC: Presedintele Emil Constantinescu pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii. Intro declaratie de fapte. Senatorul X spune ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. “pretinde” poate crea suspiciune. Ne-am plictisit sa le tot scriem. dar daca veţi cita o declaratie controversata.nu va lasati purtati de dorinta de a pune totul la prezent. Un avertisment . dar daca nu. apoi trateaza anuntul la trecut. fiindcă actiunea s-a incheiat. El implica un grad de scepticism. indiferent de natura ei: Stand in fata multimii de Ziua Nationala. Presedintele a spus astăzi ca discursul va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezintă referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. utilizati . Nu folosiţi verbe la prezent pentru evenimente care apartin in mod logic trecutului.. acuratetea si claritatea cer utilizarea verbelor la trecut. Mai bine fixati aceasta afirmatie intr-un loc si un timp. presedintele spune ca va prezenta reactia oficiala a institutiei pe care o reprezintă referitor la propunerea pentru noul sistem de calculare a salariilor. text pe care îl va rosti in Parlament miercurea viitoare. el adăuga o nedorita doza de insecuritate stirii. text pe care îl va rosti in Parlament miercurea viitoare. PREZENT: Presedintele pregateste un text de luare de pozitie asupra problemei legii salarizarii. Decanul facultatii pretinde ca numarul candidatilor inscrsi in acest an a depasit capacitatea de corectare a corpului profesoral. De asemenea. Astfel. Presupunem ca oamenii s-au saturat sa le auda. Exista si o alta problema cu “spune” si “a spus”. Ultima versiune accentuează actualizarea informatiei in text. ”spune” in cele mai multe cazuri.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Presedintiei cu privire la propunerea noului sistem de calculare a salariilor. desi 13 . dar exista pareri diferite referitoare la ideea ca audienta observa cu adevărat acest lucru. Poate exista suspiciunea ca minte? Daca da. faptul ca o persoana sau un grup face o afirmatie nedovedita. atunci “pretinde” este in regula. Intr-un anunt facut azi dimineaţa. “Pretinde” este un cuvânt total diferit de “spune”.a spus”. poate exista o anumita lipsa de acuratete in utilizarea lui “a spune” la prezent. Cautam deci alternative. Este ilogic si confuz sa folosiţi verbe la prezent pentru a descrie o situatie ce s-a terminat si nu are nici o sansa sa se continue in prezent. De asemenea. primul ministru a spus ca temerile privind o retrasare a granitelor Romaniei trebuie eliminate —pentru totdeauna. Senatorul X — intr-un discurs tinut aseara la banchetul anual al veteranilor de razboi .a spus ca oponentul sau este un escroc si un mincinos. sau una legata de un moment particular. Puteţi folosi . In unele stiri. flindca ceea ce a spus cineva ieri nu este in mod necesar ceea ce spune astăzi. pentru ca senatorul X poate sa nu mai facă aceeaşi declaratie a doua zi. folosiţi “a spus” daca declaratia este plasata in timp si spatiu.

prezentarea unui incendiu care a ucis 12 persoane si a ranit 3. “care”. 1. Sa consideram urmatorul subiect. “susţine”.4. Aceasta. De exemplu: Un incendiu a izbucnit aseard intr-un bloc din centrul orasului ucigand 12 persoane si ranind alte 3. Benson. dar termenul “ostatic”. Lead-ul face ca oamenii care au ascultat ştirile de ieri sa creada ca o alta femeie a fost împuşcata azi. “spune” este in general cea mai buna opţiune. Un om moare in aceasta după-amiaza. Nu ne propunem sa dam o lista de situatii ce necesita utilizarea timpului trecut.6.150 14 . iar politia continua vanatoarea agresorului. l-a plasat 1 Exemplu adaptat dupa Willis & D'Arienzo. nu va jucati cu timpurile. p. Titulaturi si functii Cand prezentarile includ titulaturile surselor la un loc cu numele lor.. si am facut fraza sa curgă mai uşor. Numele omului nu va avea nici o semnificatie pentru ascultătorii romani. 1993. dar am si salvat un cuvânt. fiindcă femeia a fost împuşcata cu o zi înainte ca ştirea sa fie difuzata.. Fiecare jurnalist trebuie sa-si folosească bunul simt si experienţa pentru a determina cand este cerut trecutul si cand prezentul. un ostatic din Iran. “se pronunta”. Ar fi ridicol sa folosim prezentul pentru aceasta stire: Un incendiu care izbucneste intr-un bloc din centrul orasului ucide 12 persoane si raneste alte 3. Totuşi este posibil sa dam stirii o mai mare senzatie de imediat folosind forma de gerunziu a verbelor. Nu schimbaţi timpurile astfel încât schimbarea sa provoace o fraza ilogica sau o distorsiune a realităţii. in termenii utilizării verbelor la trecut sau la prezent. dupa ce s-a sinucis azi dimineaţa. Un incendiu care a izbucnit aseara intr-un bloc din centrul orasului a ucis 12 persoane si a ranit alte 3. Trebuie notat totusi ca si prezent ştirile scrise devin mai flexibile in metodele lor de identificare a persoanelor.d. titulatura precede întotdeauna numele. este inversul stilului utilizat pentru identificare in versiunile tipărite ale aceleiasi stiri. folosit intr-un moment cand interesul lumii se focaliza asupra celor 50 de americani retinuti impotriva vointei lor in Iran. Sau: O femeie este împuşcata mortal. Jody Powell. citirea textului cu voce tare va releva aria acestor probleme. Spuneţi doar ca s-a întâmplat si cand s-a întâmplat. Mai este ceva de care trebuie tinut seama în folosirea timpurilor verbelor. in general.m. Ştirea nu este doar mai actuala. aparuta intr-un cotidian: Robert A.. Lipsa lui “a fost” conduce la interpretarc eronata. (1).IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN este tentant sa utilizam “pretinde”. a trimis scrisori “aproape identice” lui Clinton si la Washington Post. s. Cand ceva important s-a întâmplat. a spus joi seful biroului de presa al Casei Albe. Observati următoarea fraza.a.

puneti mai intai numele. Seful biroului de presa al Casei Albe. Cand este vorba de repetare. ZIAR: Deputatul Cristian Badea (PA. a trimis doua scrisori in capitala.. Ilfov. a spus astăzi. a spus astăzi in Mangalia. Acest privilegiu nu este acordat in mod normal nimanui altcuiva din administratie.. Daca acest lucru se întâmpla. lasi). vor merge inapoi sa verifice numele imediat ce acesta este legat de cuvântul “ostatic”. a spus astăzi. nu credinta oarba intr-un set de reguli.. Iancu este retinut la Unitatea 02536.. cu exceptia situatiilor in care practica locala hotaraste altceva. in special cand numele sursei nu spune nimic ascultătorului: ZIAR: Ion M. Indivizii pentru care lectura ziarului este o activitate principala. intr-o declaratie transmisa joi. Punerea titulaturii in fata numelui face textul sa devina mai fluent si face identificarea mai usoara. Ascultătorii nu se pot “intoarce” sa verifice ce au auzit.... 15 ... la o a doua referire la persoana respectiva. RADIO: Deputatul democrat de Iasi. numindu-i politicieni naivi.. RADIO: Directorul filialei Constanta a Bancii Ion Tiriac .. pe de alta parte. Ion Popescu. Ascultătorul radio... Popescu. Benson. Asavei este membru al Colegiului. Exceptia 1: Presedintele Emil Constantinescu si-a criticat aspru oponenţii. utilizati o titulatura pentru Presedintele Romaniei de fiecare data cand este folosit numele. Numiţi-l presedintele Constantinescu sau domnul Constantinescu.. cealalta ziarului Washington Post. asezarea titulaturilor sau functiilor inaintea numelui face propoziţia sa sune complicat. a descris documentele ca aproape identice. Exemplul 2:Chirurgul timisorean Victor Asavei a fost ales preşedinte al Camerei Federative a Medicilor din România in timpul adunarii anuale a grupului de la Vatra Dornei. director la filiala Constanta a Bancii Ion Tiriac.. Presedintele reacţiona la.. Cristian Badea. O alta exceptie este numirea clericilor. Este o practica obisnuita sa folosiţi un titlu pentru membrii clerului de fiecare data cand este utilizat numele lor. RADIO: Directorul Regionalei de Cai Ferate Mures. capitanul Stefan Iancu.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN imediat pe Benson intr-un context ce starnea simpatie. poate fi distrat si neatent pana aude cuvântul “ostatic”. una adresata preşedintelui Clinton. Astfel. a fost acuzat oficial de dezertare. Ei depind de prezentator si o scurta expunere sau o referire trecatoare poate sa nu mai fie repetata in buletin. Exemplul 1:Un militar din Chiajna.. am putea sa reformulam fraza in acest mod: Unul dintre ostaticii americani din Iran. director al Regionalei de Cai Ferate Mures. cu cateva exceptii. Dar amintiţi-va ca.. ZIAR: Alexandru Iliescu.Alexandru Iliescu a spus astăzi in Mangalia. Jody Powell. Robert A.. uneori. In general. Domnul Constantinescu a facut remarca in timpul unui dejun la Palatul Cotroceni. jurnalistii radio elimina titulaturile.. Scopul principal este claritatea.

Nu va referiti niciodată in textul pe care îl scrieţi la “primul” si “ultimul”.. In scriitura de radio acest lucru este imposibil si a cere ascultătorului sa retina ordinea in care aţi enumerat niste nume va duce doar la confuzie si frustrare. Acest lucru este indicat cand numele este obscur. Daca aceste etichete sunt folosite prea des in legatura cu persoanele respective. iar la o a doua referire poate fi doar “Presedintele”. Nu numai ca este o propozitie greu de citit. Aceste cuvinte sunt utile numai in presa tiparita. Uneori este mai bine sa inlocuim numele cu titulatura... RADIO: Directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City spune ca smogul ameninta orasul. atunci cand va asteptati cel mai puţin. Etichetele se uzeaza in timp.. jurnalistii radio pot si trebuie sa renunţe la numele obscure: ZIAR: Julio Jimenez. cand este probabil ca ei nu vor tine oricum minte numele. “controversatul” fotbalist Y. Observati textul urmator: Purtatorul de cuvânt al Guvernului. si mai ales cand ştirea priveste mai degrabă institutia decât pe reprezentantul sau. 16 . dar este confuza cand este auzita. RADIO: Subsecretarul premierului Noii Zeelande a anuntat.. Razvan Popescu. “Presedintele Comisiei Senatoriale pentru Privatizare” devine “Presedintele Comisiei pentru Privatizare”. Evitaţi cliseele. Dar oricat aţi incerca. presedintele Fondului Proprietatii de Stat va fi nominalizat pentru functia de ministru al Privatizarii. Bunul simt vă va spune ca este aproape fără sens sa plictisiti ascultătorii cu numele functionarilor guvernamentali din tari straine. unul mai puţin comun se strecoara in text.. Părintele Cornea a fost amendat cu. Acelasi lucru poate fi adevărat si pentru numele micilor functionari locali. Fiţi atenţi la asezarea prea multor nume si titulaturi la un loc. greu de pronuntat. a anuntat ca Sorin Dimitriu. ZIAR: Sir Malcom Smith.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Exceptia 2: Un preot din Târgu Mures.catolici. pe cand editorii ziarelor insista sa tipareasca numele si titulaturile complete ale tuturor oficialilor. Multe titulaturi pot si ar trebui reduse la esential. Nu inlocuiti numele cu titulaturi fără a va asigura mai intai ca numele in sine nu va insemna ceva pentru ascultător si ca titulatura este mai importanta decât numele. a pledat vinovat pentru instigare la revolta dupa ce a fost arestat pentru conducerea unui marş impotriva retrocedării bisericilor ortodoxe credincioşilor greco . Deci. subsecretar al primului ministru al Noii Zeelande a anuntat un nou acord comercial cu tarile Europei de Est. ele devin aproape o parte a numelui lor. in locul lui Ilie Serbanescu. “Conservatorul” deputat X. părintele Augustin Cornea.. directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico City a spus ca smogul ameninta orasul. Cele familiare sunt uşor de identiflcat si de eliminat.. unde cititorul poate privi inapoi sa vada la ce va referiti. Astfel. sau inutil pentru intelegerea stirii.

Cifrele. Au mers la un ghiseu si au cerut ca banii sa fie pusi intr-o punga de hartie pe care o tineau ei.a. Un grup de indicatii sau cuvinte de tranzitie (cuvinte care fac legatura intre idei) este legat de succesiunea temporala. simbolurile si abrevierile pot fi greu de pronuntat sau pot lua o secunda . inflexiuni vocale si pauze.I. ascultătorul este condus prin structura materialului de cuvinte de tranzitie.7. inca. . Dar nu rotunjiti exprimarea unor fapte importante unde numerele marcheaza diferente. “O excursie de 200 de km” este corect chiar daca ştiţi ca distanta este de fapt de 201. dar cei din afara ei pot sa nu aiba idee despre ce înseamnă. care sunt indicatii vizuale pentru structura si accent. Folosim italice si aldine pentru a scoate in evidenta anumite cuvinte sau idei.4. In acel moment. 1992.d. Cifre si abrevieri Unele caractere clare in limba romana scrisa pun probleme unui prezentator care trebuie sa le citeasca la microfon.5 km. Fiţi in special atenţi cand scrieţi pentru oameni din afara zonei unde va gasiti.S.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN 1.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale Scriitura dedicata ochiului foloseşte semne de punctuatie. s. De asemenea. urcandu-i la ultimul etaj al cladirii de 18 nivele. De asemenea. El include cuvinte ca acum. dar atunci spuneţi ca sunt estimari). 1. aşa încât jurnalistii radio au construit unele conventii specifice pentru a le trata (1). p.4. Hausman. apoi. 118 17 . Simbolurile si abrevierile distrag atenţia in textul ce trebuie citit. si cand bărbaţii au incercat sa paraseasca banca. cand o incercare de jaf a iesit prost. Cifrele. Un buget de “aproximativ 70. Pentru a face acelasi lucru in textul ce se adresează auzului. Al doilea 1 cf.m.doua pentru a fi decodate. in sfârşit.G. Ei se afla acolo de la ora 3 ieri după-amiază.R.000 de miliarde de lei” este destul de corect daca numarul exact este 71 047 895 463 299 de lei. puteţi rotunji distantele. Politia a reconstituit evenimentele astfel. au descoperit gardieni blocandu-le iesirea. Asezam textul in paragrafe pentru a marca fiecare etapa in dezvoltarea unei succesiuni de idei si utilizam punctuatia in interiorul frazelor pentru a da claritate constructiei acestora. Aceste cuvinte sunt de ajutor in special in construirea unui text in care este necesara o cronologie clara a evenimentelor pentru ca acestea sa fie intelese: In San Francisco trei ostatici sunt inca tinuti intr-o cladire din centru de catre o persoana inarmata neidentificata. săptămâna trecuta. Abrevierile nefamiliare va pot crea probleme. unul din barbati a scos pistolul si a impins trei clienti ai bancii intr-un ascensor. tocmai. azi.. doi barbati au intrat in birourile Bancii Cracker. De obicei puteţi rotunji cifrele mari. cand.M.” poate fi o abreviere foarte cunoscuta a “Întreprinderii de Strunguri si Maşini de Găurit Rotative” in localitate. la Fifth & Oak. scrieţi “500 de dolari”. Puţin dupa ora 3. ieri. De exemplu. De exemplu. nu veţi rotunji cifra victimelor dintr-un dezastru aviatic (cu exceptia cazului cand sunt numai estimari. mâine. In procesul luarii pungii de la jefuitori funcţionarul a reuşit sa activeze o alarma silenţioasa. simbolul „s” este mai bine sa nu fie folosit.

Ele ajuta la accentuarea anumitor cuvinte sau expresii din interiorul unui text. Încercaţi sa-l cititi cu voce tare.nici o alta activitate nu este propusa. Si exista conectorii standard: si. cheia catre fraza. dar nu cele romane.fortele altei tari ar putea fi folosite diferit. dar. dar nu a fost anuntat pana acum nici un rezultat. Totusi. dar acest lucru nu este posibil in difuzare. Un alt exemplu bine cunoscut despre cum diferentele de inflexiune pot schirnba sensul unui text este urmatorul rând. fiţi atenţi la toţi acestia. Accent pe “numai” . pe langa. Totusi. si prin subliniere pentru a indica accentul. prin urmare. si mai frecvent decât este cerut de regulile stricte ale gramaticii. Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de prezentatori oferă de asemenea indicii orale ascultatorilor. actiuni de razboi. Au avut loc negocieri intre barbatul inarmat si politie. fiindcă mulţi incepatori ii folosesc pentru a formula fraze complexe si amestecate acolo unde doua fraze simple separate ar fi mai bune. textul difuzat pe calea undelor utilizeaza frecvent pauze. fiindcă. Amintiţi-va ca in lectura textului tiparit cititorul îşi fixeaza propriul ritm. Accent pe “a insistat” .face din actiunea lui. de asemenea. pe de alta parte. ♥ Unde an disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? ♥ Unde au disparut toate florile? Si acest exemplu. Accent pe .IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN jefuitor a disparut in timpul cursei ascensorului. posibil. Accent pe “Presedintele” . accentuează credibilitatea sursei. Deci cel care scrie textul pentru radio va utiliza semnele de punctuatie ce indica prezentatorului pauzele. utilizarea ghilimelelor in jurul cuvantului “vocea” va indica unui prezentator ca acestui cuvânt i-ar trebui data o inflexiune speciala care îl separa de restul frazei prin felul cum se aude. in plus. inflexiunea reala trebuie sa fie data de “vocea” textului . notand diferitele inflexiuni. pentru a da timp ascultătorului sa prelucreze informaţia anterioara înainte de a continua cu o noua informaţie. In fraza anterioara. cratima si punctele de suspensie vor aparea mai frecvent intr-un text radiofonic decât intr-unul tiparit.ca pus in opozitie cu un alt oficial care ar fi putut face aceeaşi declaratie. 18 .in opozitie cu. dar un bărbat si ostaticii sunt inca inchisi intr-un birou nefolosit de la ultimul etaj. in care schimbarile de accent adăuga mult capacitatii audientei de a înţelege intentia autorului: Presedintele a insistat ca fortele armate romane trimise in Albania vor fi folosite numai pentru scopuri de mentinere a pacii. Alt grup ajuta la fixarea contrastelor intr-un text: totusi. Alte cuvinte de tranzitie indica relatii cauza-efect sau altele similare pentru. Accent pe “romane” . de exemplu.mentinere a pacii” . In sfârşit.. Scriitorul poate indica in script unde se doreşte o inflexiune prin folosirea punctuatiei uzuale.prezentatorul. din moment ce. Virgulele.

Invatarea acestora nu va face automat un expert in stiri. Scrierea stirilor 2.1. Bazele scriiturii unei stiri de radio Procesul scrierii pentru radio poate fi adunat in cateva directii de baza. 19 .IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN 2.5.5. dar avand aceste cunostinte fundamentale veţi putea obtine un punct de plecare.

Ştirile audio se concentrează pe cele mai noi întâmplări. 7. Aceasta înseamnă ca nu vom folosi un “lead rezumativ”. Lead-ul Cand porniţi intr-o excursie trebuie sa faceţi un prim pas. De fapt.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Vom incepe cu enuntarea a sapte puncte care vor fi relevante pentru intreaga scriitura a stirilor. 3.2. sau. unde. Ascultătorii nu se pot intoarce sa descifreze ceva ce nu au interes.nimeni nu poate citi cu uşurinţa atâta informaţie.5. A fost dezvoltat sa se potrivească mecanicii acestui suport. indicarea acesteia. in care cine. cele mai multe stiri sunt scrise la prezent. Orice detalii includem intr-un lead difuzat pe calea undelor. invers. Nu vom lua in considerare principiile exact in ordinea in care le-am prezentat mai sus. dar nu la toate. Ştirile radio sunt scrise pentru a fi auzite. Nu este lead-ul “Cine . 2.de ce?” din presa scrisa. ştirile sunt deseori scrise astfel încât sa poata incorpora interviuri înregistrate ale surselor. De asemenea.unde cum . Daca nu obţineţi interesul audientei cu primele doua fraze. cand. de aceea nu trebuie sa contina detalii importante. Ştirile radio urmează unele conventii standard privind structura frazei inclusiv plasarea numelui sursei. Acelasi lucru se aplica si in cazul stirilor. Acest lucru a avut ca scop atragerea atenţiei cititorului si posibilitatea ca editorii sa taie ştirea la sfârşitul primului paragraf păstrând totusi “miezul” subiectului. utilizarea termenului lead in jurnalismul radio este înşelătoare. la începutul frazei in loc de sfârşit. cum apare in ziare. 5. Trebuie sa presupunem ca audienta nu va da atenţie primelor cateva cuvinte ale lead-ului. cum sunt deseori înghesuite in prima fraza . ne asiguram ca toate cuvintele pe care le scriem se pronunta uşor. Pe aceste cuvinte de început nu trebuie sa contam cand transmitem o informaţie importanta. înregistrarea sa repete ceea ce spune ştirea. La una sau doua din aceste întrebări tradiţionale se poate răspunde. Ascultătorii doresc sa ştie ce se întâmpla acum. 20 . 2. Fiecare stire incepe cu cel mai important fapt. 4. 6. Lead-ul este semnalul ca audienta sa înceapă sa asculte. De aceea. deci trebuie sa fie absolut clare. Vom vedea acum cum sunt puse in practica aceste principii prin cateva exemple. Trebuie sa ne înnoim scriptul frecvent pentru a fi siguri ca nu rămânem in urma cu evenimentele. A fost o metoda specializata si cumva artificiala de a introduce in primul para-graf al stirii de ziar toate informaţiile esenţiale despre eveniment. Termenul provine din presa scrisa. indiferent cat de avansata va deveni sarcina: 1. In radio. deoarece vom incerca sa oferim materialului o secvenţa logica. Scriitura pentru ştirile audio este scurta si conversaţionala.cand . ce. Vom compune un text ce poate fi citit uşor cu voce tare. aţi pierdut-o pentru intreaga stire. desi stilul audio permite variatiuni pe aceasta tema.ce . ele ar trebui plasate spre finalul acestuia. Primul lucru pe care trebuie sa-l scrieţi este lead-ul. Încercam sa scriem ştirea aşa încât sa nu repete cuvânt cu cuvânt ceea ce spune interlocutorul.

puse in termeni ce vor face subiectul important si semnificativ pentru ascultători. 1 Finn. unde sau cand. Dar. spre deosebire de citirea unui ziar. Ei asculta doar pe jumătate pana cand este spus ceva care le stârneşte interesul si ii face sa dorească sa-si dedice intreaga atenţie acelui lucru. ce goleste plamanii de oxigen daca se încearcă sa fie rostita dintr-o rasuflare. jurnalistii de presa scrisa sunt instruiti sa rezume ştirea oferind cele sase întrebări intr-o singura fraza de introducere.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Prezentatorul reţelei NEC. Indiferent cat de importanta vi s-ar părea o stire. Oamenii asculta in timp ce sunt ocupaţi cu o alta activitate. voluminoasa. descrie lead-urile ca “ideile fundamentale. Prin urmare.aleg ceea ce vor sa citeasca sau sa auda pe baza propriilor nevoi sau interese. manca sau chiar citi un ziar. p. compunerea leadului este o sarcina dificila. loviturile la tinta ale scriiturii stirilor. Compus corect. uverturile. ce. Textul scris pentru ochi nu poate fi transmis pentru urche intr-o maniera inteligibila. colorate. rezultatul este deseori o afirmatie greoaie.tipărite si difuzate . conduce o masina. o practica ramasa si astăzi in multe posturi cu o audienta restransa. Aşa cum va puteţi imagina. Capacitatea creierului uman de a receptiona si înţelege informaţia audio este limitata in termenii unei cantitati de informaţie ce poate fi asimilata intr-o perioada data de timp. Aşa răspunde lead-ul difuzat la întrebări “înainte de a fi puse”. daca ascultătorul nu aude in ea nimic care sa îl implice intr-un fel. Ştirile radio concurează pentru atenţia ascultatorilor. creierul trebuie atentionat si pregatit sa “auda” aceasta informaţie. din punctul de vedere al nevoilor proprii. Pentru jurnalistul incepator. mai important. ştirile trebuie sa fie interesante. Ascultarea radioului. esenta scrierii unui lead pentru o stire redio este stabilirea unui context ce evoca un scenariu fundamental in mintea audientei si anuntarea celei mai evidente si semnificative devieri de la regula care a aparut. l-a introdus uşor in subiect cu unui sau doua fapte importante si l-a pregatit pentru alte fapte care urmau. Este functia lead-ului de a atentiona ascultătorul ca se va spune ceva important. unui ce a atras atenţia ascultătorului. In primele zile ale difuzarii stirilor de radio prezentarile insemnau pur si simplu citirea literala a ziarelor locale. jurnalistii radio si-au dezvoltat propriul lor stil de scriere a lead-ului. De obicei. 1991. Dar prezentatorii au realizat curând ca era imposibil sa citesca lead-urile ticsite de fapte si stilul incomod al ziarului. este deseori facuta intr-un mod subconştient. lead-ul răspunde la întrebări înainte ca ele sa fie puse si promite mai multe raspunsuri in continuare” (1). Dar aceasta atentionare trebuie mentinuta simpla si facuta sa stârnească si sa păstreze interesul. Ascultătorii pot visa. mai presus de toate. Printre sarcinile cele mai importante ale jurnalistului este selectarea si accentuarea intrebarilor specifice cine. Consumatorii de mass-media . Filosofia lead-ului pentru radio este simpla. uşor de interes si. De aceea. pentru a obtine aceasta atenţie. Si. in timp ce recunoaşte faptul ca “promite alte raspunsuri in continuare”: intrebarile secundare si mereu importantul de ce?. John Chancellor. Exista si un alt motiv important pentru utilizarea acestui tip de lead. care fac din eveniment o stire.83 21 . nu-i va da atenţie.

fără sa le daţi fapte de care vor avea nevoie mai tarziu pentru a înţelege ştirea. Si acesta este lead-ul radiofonic. Dar nu trebuie doar sa atrageti atenţia ascultatorilor. Nu spuneţi: “Auzi. ceea ce înseamnă in localitatea unde traieste ascultătorul... 22 . Exista un motiv serios pentru aceasta. fiindcă nu sunt atenţi. ai auzit despre incendiul care a fost azi in oras?”. ce au nevoie sa ştie despre evenimentul acesta?” Din moment ce oamenii. v-ati pierdut publicul pentru ştirea respectiva si poate pentru intreaga emisiune. Fraza de început intr-o stire radio este asemanatoare unui titlu de ziar. ci trebuie si sa faceţi ştirea suficient de interesanta pentru a-i face sa vrea sa fie atenţi. sau intr-una apropiata. daca localizarea nu este specificata.. cititorul se poate intoarce si reciti ştirea. Un lead radio ne da o idee generala despre ce s-a întâmplat (a fost un incendiu) si destul de des spune unde s-a întâmplat (in centrul orasului). Fiecare audienta este diferita si pentru ca o emisiune de stiri sa aiba succes ea trebuie pregătita cu gândul la audienta ei. Ganditi-va la lead ca initiind o conversaţie intre prezentator (sau reporter) si audienta. Reporterii fără experienţa omit uneori aceasta presupunere si vin cu lead-uri de acest tip: Un bolnav psihic furios. Daca audienta este in principal rurala. inarmat cu un pistol. Revenind. Din cele sase întrebări. Politia italiana l-a impins intr-o strada ingusta din Milano si.Ce considera ascultătorii important. A pune aceasta informaţie in lead . Imaginati-va ca este un apel telefonic catre un prieten.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Singurul mod de a determina aceste nevoi este de a cunoaşte audienta pentru care scrieţi. In timp ce scrieţi o stire amintiţi-va de ascultători si întrebaţi-va: “Ce exista in acest eveniment care sa-i intereseze?”. Spuneţi “Hei. Presupunerea logica. a evadat astăzi din spital. Daca nu reusiti acest lucru.ajuta ascultătorul sa hotarasca daca sa se conecteze la stire sau s-o ignore. cele doua la care este cel mai probabil sa raspundem in lead sunt “Ce?” si “Unde?”. este ca actiunea avut loc “chiar aici”. putem converti intrebarea intr-o afirmatie de genul “Un puternic incendiu a avut loc azi in centrul orasului”. Jurnalistul radio trebuie sa-si amintească insa mereu ca ascultătorii pot sa nu auda acele cateva prime cuvinte. in cea mai mare parte. Ascultătorul are întotdeauna nevoie sa i se spună unde se petrece actiunea. un incendiu a maturat centrul orasului azi dimineaţa devastand trei magazine si cauzand pagube estimate la 30 de milioane de lei”. Pe de alta parte. unde se afla cea mai mare parte a posturilor locale.de preferinta spre sfârşit . asculta radioul fără prea mult entuziasm. Autorul de stiri de ziar poate înghesui toata informaţia in lead si sa se bazeze pe titlu pentru atragerea privirii cititorului. Barbatul a ucis trei persoane si a ranit alte sase înainte de a fi calmat. veţi selecta si edita textul in termenii intereselor agricultorilor. De aceea este esential sa va “încălziţi” audienta spunandu-le ce va urma. este esential sa obţineţi atenţia nedivizata a ascultatorilor. Ea cere atenţie si pregateste pentru ce urmează. Aceasta necesita o abordare diferita a stirilor fata de cea pentru audienta rurala. si daca n-a interes ceva. audienta poate fi compusa mai ales din functionari locuind intr-o zona urbana. . Programele celor mai multe posturi ajung in mai multe localitati.

astfel: In Timisoara. ascultătorii pot presupune ca prefectul este din orasul lor si ca cea mai mare ferma de porcine se construieste in apropiere. “Ce”-ul unui lead poate insemna mai multe lucruri. si nu in orasul lor. “Unde” al stirii trebuia sa se gaseasca in lead. Pentru cele care o fac este doar o problema de stil. [TIMISOARA] Senatorul X a declarat in fata unui grup de ziaristi adunati aici. De exemplu: <Hirlau. Ştirea de mai sus poate aparea astfel: MILANO. Deci.... ştirea va trebui sa înceapă astfel: Prefectul comunei Deleni a afirmat ca doreşte sa detina recordul in privinta cresterii porcinelor. este cel care îl include pe prezentator in audienta: “Luna viitoare vom plati mai mult pentru benzina”. Va incepe o ancheta pentru descoperirea vinovatilor de la Petrosani. un lead care poate fi chiar mai bun.. dar “Posesorii de autoturisme vor plati mai mult pentru benzina luna viitoare” este si mai bun. Cele mai multe posturi omit dateline-ul. Aceasta înseamnă ca lead-ul trebuie deseori rescris. jud. Ascultatorilor nu le va placea. judetul lasi. Lead-ul trebuie transformat pentru a fi citit. 23 . Daca inlaturam pur si simplu dateline-ul. Sau. precum si mai mulţi prefecti cu nume similare. Iasi> Prefectul a tinut astăzi aici un discurs la inaugurarea celei mai mari ferme de porcine din tara. Putine posturi de radio utilizeaza dateline-uri in stiri. O problema poate aparea in referirea la persoane sau locuri care urmează dupa dateline. De pildă. De aceea.Un bolnav psihic furios. Daca eliminam dateline-ul si citim ştirea aşa cum am primit-o. senatorul X a declarat unui grup de ziaristi. Nici prefectului. pentru ca acest lucru este sugerat de cuvântul “aici” din stire. audienta are tot dreptul sa presupuna ca senatorul s-a adresat ziariştilor in orasul lor. inarmat cu un pisto…. Deseori el este o simpla precizare a principalului punct al stirii. Exemplul arata numai care este schimbarea minima ce trebuie facuta in textul primit de la agentia de presa pentru a-l face uşor de interes pentru audienta. adaugarea catorva cuvinte ne poate ajuta sa evitam ambiguitatea. Pot exista mai multe comune Deleni in tara.este cel care se concentrează asupra efectelor pe care evenimentul prezentat le va avea asupra membrilor audientei.. Costul vietii continua sa creasca.unui bun . Prabusirea unui avion a pus capăt vietii unui star al cinematografului mut. Prefectul a tinut azi un discurs in Hirlau.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Audienta trebuie sa astepte aproape 10 secunde pentru a afla ca ucigasul se gaseste in Milano. astăzi. Italia. Un alt tip de lead “ce?” . ITALIA . In ştirile de ziar sau de agentie. “Pretul benzinei creste din nou” este un lead foarte bun. Acesta nu este inca un lead bun. “unde” apare in dateline. Aceasta abordare implica ascultătorii in stire si are mai multe sanse sa atraga atenţia. in schimb.

Nu incepeti deci niciodată o stire cu un nume nefamiliar. Gertrudl Schmuecker a invins peste 500 de barbati si femei in competitia anuala a tarii sale si acum va concura. Totusi. Întotdeauna e bine sa fim prevazatori. Jurnalistii tineri supraestimeaza deseori faima persoanelor importante. o vor pierde complet si vor petrece restul stirii intrebandu-se despre ce vorbiti. aceasta nu înseamnă ca oamenii-cheie ai stirii nu trebuie mentionati in lead..de o formula de identificare. Exista destul de putini oameni in lume ale căror nume pot fi utilizate in siguranta fără a se indica ceea ce fac. si vrem sa mentinem aceste lucruri la nivelul minim. SLAB: 12 persoane au murit si alte 30 au fost grav ranite in urma ultimei izbucniri de violenta din regiunea sarba Kosovo. Descrierea a ceea ce face persoana este suficienta. Inventatorul a spus. trebuie sa stim ce face persoana înainte de a afla numele. Dincolo de acestia.?” .. din nefericire.. In loc de: Octav Teodorescu canta astăzi la Sala Palatului.. un deputat local . Recomandam de asemenea sa nu incepeti ştirea cu statistici. Daca numele apare in lead. In toate cazurile este mai bine ca un nume sa fie precedat .. poate si numele catorva parlamentari mai mediatizati. Cea mai mare parte a audientei ştie cine este Papa.. sau mai tarziu in stire. orice alt tip de nume va crea confuzie. Ei pot fi identificati si prin ceea ce fac.. probabil al primarului orasului unde locuiesc. Vom spune: Solistul rock Octav Teodorescu canta azi la Sala Palatului. In multe cazuri putem reusi si fără a folosi un nume nefamiliar. putini sunt cunoscuti. cu exceptia cazului cand este vorba despre o persoana foarte cunoscuta. 24 . De exemplu: Un inventator englez a realizat o farfurie care se spala singura. Putem presupune ca oamenii cunosc numele preşedintelui tarii.. titlul sau rolul unui individ este mai important decât numele sau in stabilirea cadrului de baza ce face ştirea uşor de interes si valoroasa. Presedintele Camerunului.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN “Cine” al stirii n-ar trebui dat in lead. nu numai prin nume. Cand un nume celebru face el insusi ascultătorii sa se conecteze la stire. Lead-ul de mai sus ar trebui rescris: Campioana Elvetiei la strigături va sosi azi in România.. lata unele exemple: Papa va vizita Parisul. Numele nefamiliare n-ar trebui sa apara in lead. nu sunt nume pe care sa ne putem astepta sa le cunoasca toţi membrii audientei. Audienta se va intreba “Cine. Nu e nici o problema cu acest lead.. In multe cazuri. Numele inventatorului nu adăuga nimic stirii. Din moment ce ascultătorii nu sunt gata pentru informaţie.. Este clar ca inceperea stirii cu un nume necunoscut va marca audienta. Numele celebre sunt o exceptie pentru ca stim deja ce fac. primarul unei comune din vecinatate. La fel se întâmpla cu personalitatile considerate staruri de fanii lor. Dar in acest lead: „ Gertrudl Schmuecker va sosi in România. Este ceva in plus pentru audienta sa-si amintească.pana vom adăuga: Campioana naţional a Elvetiei la strigături va concura.indiferent ca este cunoscut sau nu .acestia..

jurnalistii tind sa-l omita si din restul stirii. Daca un dig s-a spart si jumătate din ascultători stau deja cu picioarele in apa. lead-ul. Ziaristii din presa scrisa trebuie sa se descurce cu decalajul inevitabil dintre aparitia unui eveniment si momentul cand publicul lor va citi despre eveniment. am incheiat. Prezentul elimina necesitatea de a spune “astăzi”. Cum spuneam. La ceremonia de la Primarie. cuvântul “astăzi” nu este atât de rau. Dorim sa pastram lead-ul cat mai simplu si mai ordonat posibil 25 .”. sau cel puţin pastrate in afara lead-ului. Motivul este simplu. vom spune “focul s-a declansat in zori”. Sunt momente cand este necesar. nu mai are sens folosirea prezentului.m.000 de usi aseara si au colectat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF. Astfel.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: Ultima izbucnire de violenta din regiunea sarba Kosovo a provocat 12 morti si 30 de raniti. Totusi. Nu ne supraincarcam materialele mentionand ca fiecare eveniment a avut loc “astăzi”.000 de usi si au adunat peste 35 de milioane de lei pentru UNICEF. jurnalistii radio accentuează ceea ce pot oferi cel mai bine: ştirile de astăzi. Daca ar fi vreun motiv ca membrii audientei sa presupuna ca actiunea nu a avut loc astăzi. Cand un eveniment s-a incheiat in mod evident nu mai are rost evitarea mentionarii timpului. tot astfel ea va presupune ca evenimentul s-a petrecut “astăzi”. Una din principalele tehnici folosite de jurnalistii radio pentru a evita referirea in lead la timp este scrierea la prezent. De multe ori el poate fi amanat si tinut in afara lead-ului. in general. Spunem: Directorul RENEL îşi ia concediu. In loc de: Directorul general al RENEL a declarat astăzi reporterilor ca îşi va lua doua săptămâni de concediu. SLAB: 10OO de voluntari liceeni au sunat la 10. pentru a evita excesul de amanunte.58 a. Ei stiu ca digul a cedat si putem sa spunem cand.Primarie” in a doua fraza. referinţele la timp sunt de multe ori omise din ştirile difuzate.. Aşa cum audienta va presupune. Ceea ce ziarele pierd in rapiditate compenseaza prin oferirea de detalii. “Cand”-ul unei stiri nu apare des in lead-urile difuzate si. intr-adevar. De fapt. Dar ştirea este clara si fără referire la un anumit moment. In loc sa scriem: “Focul s-a declansat la ora 4. care deseori trebuie ignorate in ştirile de radio. Este deci esential ca momentele sau datele specifice sa fie incluse in stire. Exista desigur situatii cand prezentul nu poate fi folosit si ere necesar trecutul.. In loc de: Primarul a anuntat astăzi o campanie antifumat. MAI BINE: Elevii liceelor bucurestene si-au facut aseara datoria. Scriem: Primarul lanseaza o campanie antifumat. Cei 1000 de voluntari au sunat la 10. “De ce” este o intrebare la care nu se răspunde aproape niciodată intrun lead radio. ignoram de obicei si momentele exacte. ca o intamplare a avut loc “aici”. putem insera “astăzi” dupa .. Dar e bine sa încercam sa-l folosim doar cand este necesar. daca nu i se spune altceva. Înainte de a ajunge la “de ce” trebuie de obicei sa spunem audientei “ce” si odata ce am spus “ce”.

Exista multe tipuri diferite de lead si din moment ce nu exista cu adevărat categorii definitive. a doua da informaţia noua. care pune in lumina noua informaţie transmisa. utilizandu-le pe acelea care vor fi mai sigure pentru atragerea atenţiei ascultătorului. Astfel. 1992. Daca ambasadorul Austriei in România tine o noua conferinta. cautam sa obtinem cea mai economica utilizare a limbajului.. deci. lead-ul de fapt divers.mai multa decât aţi avea in presa scrisa. dar trebuie sa-si atinga scopul. pentru stiri care trateaza. cu cat este mai semnificativa o stire. cu atât este mai uşor de scris un lead satisfacator. Totusi. In general. contextul poate fi stabilit apoape fără efort: “Presedintia anunta. unde sau cand nu au o anvergura prea mare. Exista de asemenea si leaduri pe care vrem sa le evitam si le vom examina pe scurt puţin mai tarziu.. lead-ul poate fi: Economia continua sa se relaxeze. Cele mai semnificative stiri sunt deseori bazate pe institutii. Este forma cea mai obisnuita de lead. r 86): lead-ul standard sau direct. Sau Guvernul rus se clatina asta seara. Cu un minim de cuvinte trebuie dezvoltat un text potrivit. Prima stabileste contextul. lead-ul poate necesita cel puţin doua propoziţii. acest lead este mult prea lung si supraincarcat de amanunte. a) Lead-ul standard (direct) Este o expunere explicita a faptelor.”. lead-ul intarziat si lead-ul umbrela. ce. evenimente economice. cele mai multe lead-uri pot fi grupate in patru tipuri fundamentale (Hausman. Ar fi mult mai bine sa prezentam “de ce” intr-o fraza ulterioara: Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul Y.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN si “de ce” poate fi amanat aproape întotdeauna pentru corpul stirii. Lead-ul nu trebuie sa fie retinut de ascultători. In acest caz putem selecta lead-ul mai degrabă pe baza interesului. intrebarile cine. Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat o crestere a tranzactiilor cu peste 15%. decât dupa semnificatie. Aceasta pentru ca stilul radio este o reprezentare a limbajului vorbit si nu sunteţi limitati de strictetea limbii scrise. care este cel mai interesant lucru pe care l-a spus? Acesta va fi lead-ul. 26 . Presedintele Boris Eltin a anuntat ca primul ministru va fi inlocuit. deoarece acesta nu a fost de acord cu proiectele senatorului privind Legea Invatamantului. Noul vaccin este testat pe subiecti umani voluntari. De exemplu. Astfel. Dar uneori. Y. desi tolerabil in radio. persoane si situatii cu care audienta este familiarizata. Cercetatorii raporteaza o realizare in tratamentul maladiei Alzheimer. stiintifice sau Internationale in care România nu este direct implicata. Pentru ştirile foarte complexe sau pe teme specializate. In sfârşit. acest lead este bun pentru presa scrisa: Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul opozitiei. Senatorul a declarat ca a pornit atacul deoarece Y nu a fost de acord cu planurile sale privind Legea Invatamantului. Aveţi o anumita libertate in crearea unui lead difuzat . de exemplu.

Exista mai multe optiuni. lata cateva lead-uri ce utilizeaza aceste abordari. sau un lead ce leaga ştirea de alte subiecte. c) Lead-ul intarziat Numita uneori si lead aruncat sau structural. puteţi alege sa folosiţi un lead ce prezinta un unghi de interes uman al stirii. In ştirile foarte importante mergeti la esenta. Toate sunt acceptabile. o firma din Bucuresti pretinde ca are o solutie de înalta tehnologie. fără ocolisuri. Atacul s-a produs in timp ce alerga in apropierea locuintei sale. De pildă. din care vom descrie cateva.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Amintiţi-va ca nu aveţi obligatia de a prezenta cat mai multe fapte posibile in lead. un unghi de prevedere a viitorului. Roborom va va vinde un computer ce controleaza consumul de energie si combustibil al casei. Interes uman general: Firma Roborom din Bucuresti pretinde ca va poate reduce cheltuielile pentru caldura si electricitate la jumătate.. dar nu inghesuiti informaţia in prima fraza. Prezicerea viitorului: Casa viitorului ar putea fi condusa printr-un microcip. a incetat din viata la ora 7. Lead-urile pentru subiectele importante se scriu de la sine. aşa cum face un reporter de presa scrisa.. reducand costurile cu 50%.poate controla consumul de electricitate si combustibil casnic. Nu aveţi nevoie de atatea amanunte intr-un lead radio. Legatura cu alte subiecte din jurnal: Fiindcă pretul benzinei creste vertiginos prin dezvoltarea tarilor din Orientul Mijlociu.. b) Lead-ul de fapt divers (soft) Pentru ştirile cu impact mai puţin serios si imediat pot fi mai multe posibilitati de alegere in scrierea lead-ului. in timp ce alerga pe bulevardul Primaverii. Puteţi programa Menajera sa deschida si sa inchida aparatele. poreclit Menajera. la care audienta răspunde “Oare despre ce e vorba” si ramane pe receptie. pretinde ca produsul sau cel mai nou numit Menajera . aceasta forma reprezintă un adevărat anunt pentru audienta. monitorizeaza si controleaza folosirea energiei casnice. Ar fi nepotrivit si insensibil sa alcatuiti un lead amuzant ca: Dupa ce a alergat intr-o campanie dura. Scrieti-le pe hartie ca si cand aţi povesti cuiva despre o situatie de urgenta: fără podoabe.. Roborom. 27 . ele au doar un punct de vedere diferit. la doua strazi distanta de locuinta sa. 0 firma producatoare de computere. Nu scrieţi un lead de ziar: Senatorul X. urmata de detaliile necesare. senatorul X a fortat cam tare in final. Directorial firmei spune ca Menajera electronica poate reduce la jumătate sumele de pe notele de plata. de 56 de ani. El spune puţin despre faptele din stire. sa scada nivelul temperaturii interioare noaptea si sa tina o evidenta completa a consumului de energie si combustibil casnic.15 azi dimineaţa din cauza a ceea ce personalul Salvarii a numit „aparent infarct”. Uneori nu aveţi de ales si trebuie sa daţi imediat esenta stirii: Senatorul X a murit in urma unui infarct azi dimineaţa. doar o simpla expunere a faptelor. dar introduce o afirmatie sau o intrebare provocatoare. Un nou computer.

sa spunem doua reactii . dar nu s-au raportat raniti. gol de conţinut. indiferent daca a fost un eveniment major sau o intrunire banala. cum scriu de obicei amatorii. Avem o veste rea fi una bund de la Palatul Copiilor asta seara. lead-ul umbrela face din mai multe stiri una singura. nu scrieţi niciodată lead-uri ca acesta: Consilierii Primariei s-au intalnit aseara. nu au votat nici o motiune si s-au intrerupt dupa ce primarul general a intrebat: „ Ce dracu' facem noi aici? “ 28 .IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Lead-ul intarziat este eficient daca ştirea este complexa si un lead standard poate fi confuz. (Ştirea despre un impas in care s-a intrat si a fost declarat oficial. Consilierii Primariei au bajbait intr-o sesiune de vara de 10 minute aseara. dar care nu a impiedicat desfasurarea unui spectacol international).la o decizie a Curtii Supreme de Justitie. Economia a transmis o serie de semnale derutante ieri despre directia in care se indreapta. Acesta este un lead angajat. d) Lead-ul umbrela Uneori doua sau mai multe stiri pot fi strans legate intre ele. In acest caz va fi necesar sa scrieţi un lead umbrela. e) Lead-uri gresite Chiar daca n-ati retinut nimic din tot ce am explicat pana acum. sau poate reprezenta deformat faptele stirii. dolarul a scazut fata de cele mai multe monede. Din punctul de vedere al audientei. Cu exceptia cazului unei catastrofe. iar peste ocean. s-ar fi tinut oricum. In lunga greva a profesorilor din licee. intalnirea a fost programata si anuntata in avans. (Lead pentru o stire despre o greva a angajatilor. sau o stire nationala urmata de o continuare locala. Acesta este un lead inutil. partile au cazut de acord sa nu fie de acord. Furtunile s-au extins in trei judete din centrul tarii in aceasta dupăamiaza. Pagubele au fost mari. el trebuie sa contina ceva nou. dar in acest caz socul a ceea ce s-a întâmplat face trecutul acceptabil. Este inutil fiindcă nu are valoare de stire: ascultătorii nu stiu nimic mai mult despre eveniment decât ar fi stiut cu o zi înainte. sau pot fi de o asemenea importanta încât fraza lead a jurnalului rebuie sa acopere mai mult decât o singura stire. Acest tip de lead poate fi utilizat de asemenea pentru a lega impreuna mai multe aspecte ale unei stiri. Puteţi face din intalnirea consilierilor o stire. In definitiv.pro si contra . o amplificare a evidentului. (Lead pentru un cutremur minor. Nu au hotarat nimic.totul mult prea complicat pentru a fi inclus intr-un lead direct). De exemplu: Consilierii Primariei au cheltuit mai mult de un miliard de lei din banii nostri aseara. numit uneori si trecere in revista. si despre aducerea unui mediator neutru . el ar putea capata avantaje din constructia la prezent. Preturile aurului si argintului au crescut. sau ar trebui sa fie prea lung pentru a introduce ştirea corect. Situatia continua sa fie trepidanta in zona Vrancei. care nu a provocat nici un fel de pagube). Si ce daca? Daca intenţionaţi sa scrieţi un lead standard. Si s-a tinut. Bursa a avut cel mai mare progres in ultimele trei luni.

Desigur. autorul tot ar fi trebuit sa fie sensibil la posibilitatea ca ascultătorul sa piardă primul cuvânt al stirii . un autor a început ştirea astfel: „ Coreea de Nord moare de foame. Aceasta este ceea ce a descoperit raportul „Foametea in Coreea de Nord” al unui cercetator din Comisia de Cercetare a Foametei. Apoi ne putem 1 cf. si acest lucru este primul in secvenţa. in timpul alocat. si va vom oferi trei exemple. fiindcă ele sunt atât de frecvente in reclame. azi. conform unui raport al Comisiei de Cercetare a Foametei din Coreea de Nord”.. in timp ce. urmat de propoziţia calificativa “Aceasta este. In sfârşit.306 29 .si sa nu ştie despre ce fel de epidemie este vorba. trebuie sa fiţi atenţi la lead-urile senzationaliste sau care pacalesc ascultătorii. Un început precum: „ Conform unui raport recent foametea in Coreea de Nord a atins proportii epidemice “ are o substanta valoroasa. 1988. Un autor a incercat sa adauge interes incepand cu o intrebare: „ Va simtiti flamand in ultima vreme? Nu sunteţi singurul”. dar multe stiri nu pot fi incadrate intr-un tipar prestabilit. Nici un jurnalist nu doreşte ca audienta sa confunde ştirea cu un mesaj publicitar. aici se incalca regula care interzice plasarea sursei la sfârşitul frazei. Sau: „Foametea este o problema epidemica. intre timp.” apare mult prea des in ştirile difuzate. II) Succesiunea efect-cauza Suntem obişnuiţi sa auzim aceasta expresie invers . dar referirea vaga la un raport recent diminueaza senzaţia de actual. Walters.. o intamplare.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Puteţi gasi întotdeauna valoare de stire intr-un subiect. ieri. Audienta va fi ajutata sa parcurga seria complicata de evenimente prin folosirea frecventa a unor cuvinte de tranzitie temporale: apoi.. dupa mai puţin de. in primul rând. 2. Dar nu folosiţi niciodată un lead gol de conţinut.dar ştirile sunt mai degrabă un efect. In plus.3. Tipuri de organizare a corpului stirii Lead-ul va fi urmat de corpul stirii. emfatic. Orice aranjament logic ce va prezenta ştirea clar si corect. dezastre. precum in exemplul de mai sus. Aceasta combinatie a unui lead scurt. structura lead-ului este indoielnica. Exista cateva abordari folosite in mod obişnuit (1). I) Succesiunea cronologica Acesta structura este cea mai usoara si mai buna pentru ştirile in care exista o succesiune a evenimentelor. in sfârşit. etc. orice confera evenimentului valoare de informare. acum. “ In primul rând ne putem intreba daca un raport poate “descoperi” ceva. Pe scurt: luaţi-o de la început daca aceasta fraza stereotipa va rasare in minte in timp ce scrieţi. In alt caz. Ele pot face mai mult rau decât bine.foametea . Dar chiar daca o asemenea regula nu ar fi existat. sa decideti ce va fi utilizat si apoi sa gasiti un model secvential in care sa prezentati aceste informatii.5. Cat de potrivit vi se pare acest ton pentru o asemenea stire? Intrebarile adresate direct audientei sunt folosite rareori in ştirile radio. accidente si alte situatii similare. este bun. p.. dupa aceea. Va trebui sa studiati intreaga colectie de fapte si opinii care fac ştirea. Este in special comuna pentru ştirile despre crime.cauza si efect . chiar daca nu se întâmpla nimic.

ale altor persoane sau institutii. partizanat. Daca afirmam ca primul ministru demisionează neasteptat. In loc de aceasta. ci si prin modul de atribuire a informatiei unor surse. Totusi. Altfel cineva din audienta s-ar putea supara pe prezentator pentru infiltrarea propriilor opinii in stire. au spus investigatorii infractiunii. aşa cum fac ziarele cand folosesc piramida inversata. Ce este adevărat in presa scrisa este de doua ori mai important in radio. In afara cazului in care afirmatia este atribuita unei anumite surse. Cuvintele de tranzitie frecvent folosite sunt pentru ca. Jurnalistii radio considera ca ea trebuie sa fie plasata la începutul frazei: 30 . dar ştirile radio sunt comunicate folosind vocea umana. care este prezentata in stire. Cand utilizati o abordare acţiune-reacţiune puteţi ajuta la conducerea audientei prin tranziţii cu cuvinte si expresii ca totusi. subiectivitate sau incercare de anticipare a unor situatii viitoare intr-o afirmatie. Un ascultător poate obiecta foarte uşor la o afirmatie facuta de un prezentator. O persoana sau o institute efectueaza o acţiune. atribuirea permite audientei sa verifice afirmatiile dintr-o stire. Insa fiţi atenţi sa nu oscilati înainte si inapoi printre diferitele parti ale conflictului. Ei o aduna. In sens general. presedintele. pozitia unei parti. prin contrast. Ştirile de ziar sunt tipărite negru pe alb. Ea înseamnă ca prezentarea este corecta si atesta atitudinea obiectiva a reporterului. cu cat de multe amanunte necesita ştirea (sau permite timpul) si apoi folosiţi o tranzitie pentru trece la pozitia cealeilalte parti. presa scrisa si cea difuzata au ajuns la concluzii diferite despre locul in care trebuie plasata atribuirea informatiei intr-o fraza. Ea adăuga un strat suplimentar de ambalaj. Jurnalistii de presa scrisa prefera sursa la sfârşit: Incendiul din depozit a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a intins de acolo. dar. III) Succesiunea acţiune-reacţiune Aceasta abordare este similara cu cea efect-cauza. Faptele incontestabile nu au nevoie de atribuire. pe de alta parte. 2. “Conform ultimului sondaj al IRSOP” trebuie adaugat. Nu este suficient sa spunem ca un candidat taranist pentru postul de primar conduce in topul preferintelor inaintea candidatului pedeserist.5. Jurnalistii nu creeaza informaţia. nici nu cauzeaza prejudicii.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN intoarce sa explicam cauza ce a dus la acţiune si sa dam semnificatie efectului. acoperiti declaratiile. daca exista o licarire de indoiala. iritarea ascultătorului sau scepticismul asupra stirii se pot strecura in evaluarea sa asupra credibilitatii prezentatorului. Si o portiune semnificativa din fiecare stire este dedicata revelarii surselor de informatii pe care se bazeaza ştirea. atunci ea are nevoie de atribuire. dar.din moment ce. pentru a. argumentele. Atribuirea informatiei Ştirile radio se disting nu numai prin utilizarea lead-urilor. Este deseori folosita in ştirile in care exista mai mult de un singur punct de vedere.4. urmata de reactii . O problema legata de atribuire este ca ea face propoziţiile mai complexe. atunci informaţia trebuie atribuita unei surse de incredere: el insusi. un purtator de cuvânt al Guvernului sau chiar un oficial renumit din administratie.

in special daca nu sunteţi si autori si prezentatori in acelasi timp. incredibile sau controversate facute de prezentator nu sunt ale sale. Acest lucru focalizeaza atenţia cititorului asupra temei principale a stirii. ascultătorii trebuie sa ignore urmarea. dupa cum afirma Bogdan Toma.“Incendiul din depozit” . In continuare.a incadra sursa in interiorul propoziţiei: Creaturi extraterestre. ci ale altor autoritati sau parti interesate. doresc ca tema frazei . se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova.impingerea sursei la sfârşitul propoziţiei: Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova. folosita de unii reporteri . MAI BINE: . Cand vorbim cu prietenii vom plasa mai degrabă sursa informatiei. Ascultătorii au dreptul si ştie daca Jurnalistii vorbesc pentru ei insisi sau dintr-o sursa.inceperea cu o afirmatie uluitoare. au trei motive majore pentru a ignora aceasta regula. daca exista. De exemplu. A spune audientei sursa exacta a informatiei este vital pentru credibilitatea stirii. Si. SLAB: . Primul este cel la care tocmai ne-am referit.si subiectul gramatical al propoziţiei sa fie unul si acelasi. Puteţi vedea acest lucru in al doilea exemplu oferit mai sus. evaluarea ascultătorului va fi substantial diferita in functie de cui ii este atribuita: premierul. foarte sensibili la formele gramaticale. Dar ambele categorii au motivele lor.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Investigatorii cazului spun ca incendiul a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a extins de acolo. in sfârşit. insa. fiindcă valabilitatea unei afirmaţii poate fi dependenta de sursa de informare. Iată deci cateva exemple care ilustreaza diferentele dintre amplasarea atribuirii in cazul presei scrise si al radioului: SLAB: . urmata de numele sursei: Creaturi extraterestre se ascund intr-o cladire abandonata din cartierul Rahova. daca afirmatia este ca premierul nu poate evita mărirea impozitelor pentru a reduce deficitul bugetar. nu trebuie sa ne bazam pe el. Al doilea este ca atribuirea la sfârşitul frazei nu intra in normele conversaţional. sau cel puţin aşa afirma un baiat de zece ani din vecinatate. Jurnalistii radio. 31 . Atribuirea informatiei aminteste audientei ca afirmatiile surprinzatoare.crearea unui sentiment inutil de pericol prin prezentarea unei afirmaţii uluitoare. Atribuirea clara si din timp a informatiei descurajeaza o tehnica indoielnica. Pe cand cititorii de ziar se pot opri sa prelucreze textul in orice moment. SLAB: . poate fi eronat sa pastram acel element pana la sfârşitul frazei. un consilier sau un lider al partidelor de opozitie. a spus astăzi tandrul de zece ani. a face o afirmatie controversata sau incredibila si apoi a amana sursa de informaţie pana la sfârşitul frazei forteaza ascultătorul sa reinterpreteze afirmatia in cadrul noului sau context. un baiat de zece ani. la începutul unei afirmaţii: “Doctorul mi-a spus ca fumatul îmi ia trei ani din viata”. Jurnalistii din presa scrisa. Modul in care oamenii aud ştirile dicteaza amplasarea atribuiri. daca vor si-si limpezeasca gândurile generate de o sursa nesigura. Bogdan Toma.identificarea sursei la începutul stirii: Tanarul de zece ani Bogdan Toma spune ca intr-o cladire din cartierul Rahova se ascund creaturi extraterestre. Desi este adevărat ca tonul vocii prezentatorului poate nega factorul teama.

ci au descoperit si ceva din calificarile sale. presedintele subcomitetului. In acest moment întrebaţi-va cine este X ? Este purtatorul de cuvânt sau presedintele Curtii? Daca sunteţi derutati.. este foarte probabil ca cei mai mulţi dintre ei sa nu ştie..IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Diversitatea este esentiala. Pioniera investigarii societatilor primitive... a avertizat senatorii ca. o fraza ca aceasta va ajunge doar sa frustreze. care a spus ca s-a saturat sa asculte marturii. este utilizarea fiecărui citat ca o oportunitate de a oferi informatii suplimentare. Ca exemplu. nu sa informeze. care are o reputatie internationala pentru munca sa in problemele moderne de sanatate. O tehnica buna in numirea surselor pentru citate.ei trebuie sa fie complet pierduti. in varsta de 79 de ani. Astfel. Senatorul X a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi.. Doctorul in stiinte Margaret Mead. Observati următoarea fraza ce urmareste diversitatea in numirea sursei. Cel mai evident loc pentru renuntarea la atribuire este in scrierea declaratiilor “oficiale” ale birourilor guvernamentale.. X a spus ca s-a saturat sa asculte marturiile. daca doriţi diversitate? Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi.. ganditi-va la bietii ascultători . simte ca acuzatia ca utilizarea marijuanei duce la folosirea heroinei este o absurditate. care a început investigatia la cererea sefului Senatului. De ce sa nu scrieţi aceeaşi fraza astfel încât sa inlaturati ambiguitatea: Un purtator de cuvânt al sindicatelor din minerit a fost violent atacat de presedintele Curtii Supreme... Ele iau locul acţiunii. si acestea sunt exact cuvintele ei: “Continua prohibitie a marijuanei provoaca mai multe pagube natiunii decât efectele negative ale drogului insusi”. si adeseori mai degrabă derutează decât clarifica.. a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi. iata o stire aşa cum ar putea aparea intr-un ziar: 32 . Veţi observa ca ascultătorii nu numai ca au aflat care sunt parerile antropologului despre utilizarea marijuanei. De ce sa nu încercaţi astfel. Exemplul urmator arata un mod de a o aplica: Unul dintre cei mai cunoscuti antropologi ai Americii. dar exista anumite capcane care trebuie evitate.nu mai este nici o indoiala in ceea ce priveste identificarea lui X. X. Un alt exemplu va poate ajuta sa clarificati orice confuzie: Un purtator de cuvânt al sindicatelor din minerit a fost tinta unui atac violent al preşedintelui Curtii Supreme. Prea multe atribuiri incetinesc ritmul stirii. de fapt. Aceasta tehnica este una la indemana oricui. Presedintele X.. culorii.. dar sfarseste prin a deruta ascultătorul: Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de protestatarii galagiosi. Margaret Mead. Vedeţi ce simplu este acum sa urmariti ştirea . in loc de repetarea numelui. Nu este necesar ca toţi ascultătorii sa ştie ca senatorul X este. a spus comitetului pentru narcotice din Senatul american ca marijuana ar trebui legalizata. Dar in acelasi timp exista cateva erori ce trebuie evitate.

fie ele pentru ziare.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Secretarul de stat. Daca este permis sa omiteti sursa pentru ştirile “oficiale”. Secretarul american de stat.. a facut anuntul azi dimineaţa in timpul conferintei sale saptamanale in Washington. Acelasi lucru este valabil si pentru radio. de un lucru sau un loc cu care sunteţi obişnuiţi..(lasand sursa subinteleasa).. Este suficient sa spună: Presedintele se va adresa Parlamentului. daca presedintele anunta ca va tine un discurs in Parlament. Data viitoare cand veţi citi ziarul. In plus. ascultătorul nu este “gata” sa-l auda si probabil nu-l va auzi. Nume de persoane “Numele fac stiri” este o axioma banala pentru jurnalişti. In textul de ziar numele din lead este cel care atrage atenţia. De exemplu. a spus astăzi ca tara sa va sprijini o rezolutie ce va fi introdusa săptămâna viitoare de Franta in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite pentru dezarmarea totala in Orientul Mijlociu. ştirea este mai puţin importanta decât daca aceeaşi acuzatie vine de la presedintele tarii. poate fi scris fără atribuire in lead: Statele Unite vor sprijini rezolutia Frantei cu privire la dezarmarea totala in Orientul Mijlociu. 2.5. SLAB: Sir Georges Avedon. X. daca incepeti cu un nume. este esential in schimb sa atribuiti toate opiniile . subsecretar la Ministerul Apararii din Marea Britanie. reviste.... remarcati cum ochii si atenţia vor fi atrase de titlurile ce afiseaza numele cuiva. nu este necesar sa scrie in lead: Presedintele spune ca va. Fiindcă acesta este un anunt oficial.. Z a facut anuntul azi dimineaţa in timpul conferintei sale saptamanale de presa din Washington. radio sau televiziune.mai ales cand poate exista un dubiu in privinta credibilitatii. MAI BINE: Marea Britanie va. ce va fi introdusa in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite. dar adevarata pentru toate tipurile de stiri . Dar in ştirile radio.. Daca Dacia Pitesti este acuzata de control de calitate slab de catre un membru al grupului consumatorilor. interesul este si mai mare. a spus astăzi ca tara sa va. numirea sursei poate face deseori diferenta in valoarea de stire a subiectului. MAI BINE: Presedintele Partidului Ecologist a acuzat astăzi producatorii romani de automobile ca sunt principalul obstacol in stabilirea unui control eficient al poluarii in tara noastră. doar ca regulile utilizării sunt puţin diferite. SLAB: Producatorii romani de automobile sunt principalul obstacol in stabilirea unui control eficient al poluării in tara noastră.5. numele sursei (in special in ştirile externe) este deseori mai puţin important decât titulatura sau pozitia ei. Jurnalistul radio ar trebui sa amane atribuirea intr-o stire numai cand nu exista nici o indoiala despre credibilitatea sursei. Toata lumea este interesata de ceea ce fac alti oameni. In a doua fraza ascultătorul nu se mai întreabă daca atacul asupra producatorilor de automobile este comentariul jurnalistului sau opinia altcuiva. Z. săptămâna viitoare. Si daca acea alta persoana este cunoscuta de cititor sau ascultător. Aşa cum am arătat mai devreme. petrecand restul timpului stirii intrebandu-se despre cine vorbiti. 33 .

acest lucru este probabil. care include de asemenea o schimbare de evenimente pentru “innoirea” stirii. atunci este posibil ca el sa înceapă ştirea. din moment ce n-au fost “pregătiţi” sa-l auda. fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia. Pe de alta parte. De pilda. a fost printre cei 25 de studenti arestati aseara de politia locala intr-o serie de raiduri in cateva campusuri universitare. Regula generala este deci amanarea celor mai multe nume sau denumiri (de oameni. Desigur. asiguraţi-va ca el este cunoscut bine de toţi ascultătorii. mulţi ascultători vor pierde numele fiului primarului. Ionut a fost trimis azi dimineaţa inaintea judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judeţean Brasov si acuzat de detinerea a trei pachete de marijuana. Ziarele. mai ales cand ştirea nu include persoane locale. Aceasta problema poate fi rezolvata prin rescrierea textului. daca numele este larg cunoscut si este un instrument de atragere a atenţiei prin el insusi. Emil Constantinescu va decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari. lonut a fost printre cei 25 de studenti arestati pentru violarea legii narcoticelor.. dar numele lor nu are nici o semnificatie pentru ascultătorii care nu sunt din Florenta. Tanarul de 23 de ani lonut Toduta a aparut in fata judecatorului Adrian Vlaicu de la Tribunalul Judeţean Teleorman pentru audiere. dar daca ar trebui sa-l cititi intr-un buletin de stiri radio. adica pentru identificarea corecta a persoanelor. dar cei care nul cunosc se vor supara daca îl pierd. Sa luam urmatorul subiect de ziar despre o descindere a politiei narcoticelor care a dus la arestarea fiului primarului: Ionut Toduta. judetul Brasov. prezentarea unui accident aviatic in Florenta. 23 de ani. trebuie sa verificati lista de pasageri pentru a fi siguri ca nu este nici o persoana din vecinatate implicata.. Dar. Ceilalti studenti. Rescrierea pentru amanarea numelui ar da: Presedintele Romaniei va discuta asta seara cu membrii Guvernului. Faceţi acest lucru folosind o expresie (fraza) descriptiva inaintea numelui. dupa ce a fost arestat aseara in timpul unui raid in numeroase campusuri universitare. locuri sau lucruri) pana in a doua sau a treia fraza. Observati ca am amanat oferirea numelui dupa fraza de identificare. fiindcă reprezintă o informaţie importanta. dau numele si chiar adresele intregi ale tuturor persoanelor implicate in stire. numele lor va fi dat. Daca unul sau mai mulţi romani apar pe lista. Nu este nimic in neregula cu acest subiect. apoi l-am repetat ca masura de siguranta.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN De aceea este esential sa “indicati” ascultătorului ca va aparea un nume in stire. daca incepeti cu un nume. mai ales in ştirile locale.. Folosiţi termenii pentru ceea ce sunt. De exemplu ar fi absurd sa amanam numele in subiectul urmator: Presedintele Emil Constantinescu va discuta asta seara cu membrii Guvernului pentru a decide noul sistem de privatizare a intreprinderilor mari. Este suficient sa daţi numarul lor. in dorinta lor de a fi corecte. Uneori este mai bine sa nu utilizati nume deloc. aşa cum este prezentat in ziar. Daca intamplator este vorba de o cursa Tarom. care a ucis 125 de pasageri este importanta. nici unui dintre ceilalti nu a fost inca acuzat formal. Acei care cunosc numele nu se vor simti frustrati de intarzierea sa. Fiul primarului Leontin Toduta din Sercaia a fost acuzat de detinerea a trei pachete cu marijuana. Desigur.. radioul utilizeaza numele complete si titulaturile diferit. Evitaţi 34 .

Aceasta înseamnă ca ele sunt rescrise. Totusi. Pe langa aceasta. sau atât de bizar încât vreţi sa va asigurati ca ascultătorii inteleg perfect ca acestea sunt cuvintele interlocutorului si nu ale prezentatorului. Citatele directe In scriitura radio. Nu avem de ales.6. Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti. 1992. Sa presupunem ca aţi luat un interviu unui functionar public despre inceperea unei lucrari pe o artera principala. Exista doua motive principale pentru a face acest lucru (1): In primul rând este dificil de citit un text care contine citate exacte. spune ca problema nu mai poate fi amanata — conducta batrana pierde zeci de mii de litri pe zi. cu exceptia cazului cand citatul este atât de important. una in fiecare direcţie.. Nu spuneţi “citez” si “am incheiat citatul” sau alte astfel de indicatii pe post. astfel încât sa se potrivească bine intr-un text scurt. Un functionar al Primariei. Ştirile de radio omit numele multiple. ea cere ascultătorului sa dea mai multa atenţie detaliilor. citatele care apar in script . Ion Lungu. Functionarul va spus. Ceea ce am facut a fost sa luam un citat lung si complicat si sa-l simplificam. Remarcati ce 1 cf. Dimpotriva. strangularea interna a compromis fluxul apei intratât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. si nu este deloc necesara pentru o buna identificare. L-ati vizitat la serviciu. încât este mai mica in interior decât un furtun de gradina. folosirea numelor multiple in direct invalmaseste textul si incurca ascultătorul..5. iar partea care nu curge este atât de ingustata.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN sa va rataciti intr-un labirint de titulaturi si nume confuze. In al doilea rând nu exista un mod convenabil de a indica un citat. si unde nu pierde. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Dar puteţi alege sa construiti o stire “povestita”. 2. cum sunt Decebal Traian Remes sau Alina Mungiu-Pippidi. parafrazand citatul. Aceasta este cunoscuta sub numele de element de realitate. Ştiţi. Ce faceţi cu un citat ca acesta? Puteţi folosi o portiune înregistrata ca parte a stirii. dar reflecta cu acuratete ceea ce a spus persoana implicata in eveniment. Aşa ca bulevardul Carol va fi închis pe doua benzi.89 35 . Ghilimelele nu servesc la nimic in textul difuzat. aţi inregistrat interviul si planuiti sa-l folosiţi ca baza pentru o stire.nu cele înregistrate . Cititi cu voce tare in stilul de a vorbi al altcuiva. p. Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie până la 1 august. Hausman. lata un mod in care puteţi scrie ştirea si parafraza citatul. in loc sa-l difuzati exact. sau insert sonor. incepand cu 15 iunie si pana probabil spre începutul lui august. cuvânt cu cuvânt: Ne asteptam sa începem montarea conductei de apa in iunie. ele fiind folosite numai cand persoana este identificata in mod normal in aceasta maniera. chiar trebuie s-o facem.sunt in general parafrazate. citatele sunt de obicei prea lungi pentru a fi incorporate cuvânt cu cuvânt. Un lead anunt ar merge bine. Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi.

... Urmatorul exemplu ar provoca un dezastru in mintea ascultatorilor: ZIAR: Marian Strungaru. Veţi descoperi ca suna ciudat.. daca nu puteţi utiliza “citez. Bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la 1 august. Lista este foarte lunga. Utilizarea citatelor directe lungi este mai potrivita pentru presa scrisa.. complexa. Cand vorbiti cu cineva nu spuneţi “citez. Este imposibil pentru un ascultător sa urmărească o afirmatie lunga.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN greu ar fi de citit ştirea daca aţi incerca sa utilizati un citat direct. Indicati întotdeauna exact audientei cand incepe si cand se termina citatul. in stilul presei scrise: Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti. 1 cf.” cand treceti la o afirmatie a unei alte parti.41 36 . “si unde nu pierde. spune ca problema nu mai poate fi amanata. am incheiat citatul”. rectorul Politehnicii din Arad. 1978. Folosiţi expresii precum “cuvintele lui au fost”. Dar evitati. Dar. Daca veţi incerca sa utilizati stilul conversaţional folosind cuvintele functionarului. “aşa cum spunea” sau “ceea ce numea”. spune el. cum puteţi spune audientei ca cititi un citat direct dintr-o a doua sursa? O faceţi la fel pentru radio cum o faceţi in conversaţie. Observati cum am parafrazat citatul lung (regula 1) si l-am rupt in doua fraze legate de o a doua identificare a sursei (regula 2).. daca este posibil. Sa ne uitam la fiecare dintre aceste directionari in detaliu. Un functionar al Primariei. acest lucru nu va merge. utilizarea lui “citez. „Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi”. El a arătat ca acest standard a fost stabilit anul trecut de Ministerul Sanatatii. Este mult mai eficient sa le rupeti in citate indirecte prin parafrazarea sursei. rupeti-l prin numirea sursei de mai multe ori in timpul citatului 3. exista totusi unele linii de orientare generale. Ion Lungu. Daca este necesar sa folosiţi un citat lung.am incheiat citatul”. Hall. strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul interior al unui furtun de gradina “. Echipe ale RGAB sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. p... Cum nu putem descrie modul de tratare al fiecarei situatii in parte. Cititi acest text cu voce tare. aceasta practica poate duce la construirea de texte complicate si derutante. Nu folosiţi citate directe lungi. RADIO: Rectorul Politehnicii din Arad Marian Strungaru a spus ca principala problema cu care se confrunta institutia este lipsa de garantii in ceea ce priveste asigurarea standardului minim de igiena pentru spatiile de cazare inchiriate de studenti. care va vor ajuta in manevrarea citatelor directe cu minimum de efort (1): 1. aşa cum a fost stabilit de Ministerul Sanatatii anul trecut”. In scriitura pentru radio. a spus: “Principala problema cu care ne confruntam in cazarea studentilor nostri este lipsa de garantii pentru a-i asigura ca spatiile si caminele pe care le inchiriaza pe parcursul anului scolar vor corespunde cel puţin standardului minim de igiena si siguranta. 2.

. se poate gândi ca “voi face” se refera la jurnalist. Ocazional puteţi introduce un citat direct ce pune o eticheta cuiva sau unui lucru.. Utilizarea de jumatati de citate de acest fel este numai scriitura lenesa. un senator poate numi mesajul preşedintelui de Ziua Nationala un “document istoric”. declaratie care .in cuvintele senatorului ... In loc de utilizarea citatelor directe este posibil sa scrieţi ştirea astfel încât ascultătorii vor înţelege ca citati o sursa. Fiţi atenţi unde le plasati. Un exemplu poate face aceasta tehnica mai clara: SLAB: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus. Senatorul X a numit mesajul preşedintelui “un document istoric”. plus inflexiunea vocii.„evita confruntarea cu problemele natiunii “. nimic mai puţin “. nu exprimati o opinie personala..compania noastră cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina . totusi. un alt senator a descris discursul ca „o declaratie evaziva”. SI MAI BINE: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a afirmat ca aceasta companie cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii cauzata de motoarele cu benzina. Audienta. In exemplele de mai sus nu exista un motiv real pentru a-l cita direct pe directorul Dacia Pitesti – deci este mai simplu sa-i parafrazati afirmatia. Trecand la un alt subiect. Cititi fraza cu voce tare si veţi auzi imediat confuzia care poate aparea. puteţi crea fraze confuze ca aceasta: Senatorul a spus ziariştilor „ Voi face exact ce am facut . Daca sunteţi neatenti. De pilda. nu la senator. Senatorul a mai arătat.nimic mai mult. De ce sa nu scrieţi astfel. citam .. Utilizati-le in fraze complete sau nu le utilizati deloc. cestea fiind cuvintele lui: Compania noastră cheltuie miliarde incercand sa rezolve problema poluarii aerului cauzata de motoarele cu benzina. De exemplu: Senatorul a continuat spunand.. nimic mai puţin. si sa clarificati orice confuzie posibila: Senatorul a spus ziariştilor ca va face exact ceea ce a facut . pe cand altul îl poate eticheta ca “o declaratie evaziva ce evita confruntarea cu problemele natiunii”. Cand sunteţi obligati sa folosiţi un citat lung care este imposibil de parafrazat. Este chiar mai bine sa evitati folosirea citatelor directe. Senatorul a spus.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN dar aceste expresii. MAI BINE: Directorul intreprinderii Dacia Pitesti a spus. Senatorul a adaugat. incapabila sa “vada” ghilimele. este esential sa inserati o expresie care identifica sursa la fiecare trei sau patru fraze pentru a aminti audientei ca cititi un citat direct. Mai exista un lucru pe care trebuie sa vi-l amintiti cand lucrati cu citate. Citatele directe ar trebui utilizate numai cand este esential sa redati audientei limbajul exact al afirmatiei. De cealalta parte a culoarului.nimic mai mult.. indica unde incepe si unde se termina citatul.am incheiat citatul. 37 .

alegeti unul ce da o descriere corecta. SLAB: Seful IGP a declarat <de ce nu ”a spus” .d.a. MAI BINE: Primarul a promis lucratorilor REBU ca va sprijini campania orasului pentru strazi mai curate. 2. Daca simtiti ca trebuie sa folosiţi un substitut pentru „a spus”. “A adăuga” ar trebui folosit in locul lui “a spus” numai cand a doua afirmatie amplifica. el va căuta sinonime. a adaugat. extinde sau pune in lumina prima afirmatie. ca substitute pentru a spus”. “A spus” si sinonimele sale. A spune ca un vorbitor „a pornit sa spună” sau “a adaugat” indica ascultătorului ca afirmatia a fost ca un gand intarziat. a arătat el. Ele nu au acelasi interes. Deci de ce sa nu scriem astfel: MAI BINE: Seful IGP a spus ca statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de jafuri. au suferit mai putine pierderi in ultima luna decât in acceasi perioada a anului trecut. Aceasta cautare poate duce la confuzii fiindcă. sau da culoare stirii. dar trebuie exersata pentru a nu schimba semnificaţia frazei.7. N-o faceţi.punand o idee in script si lasand alta pentru insert. o mare parte a scriptului va consta in a scrie in jurul inserturilor. A existat un jurnalist. In a doua propozitie n-am dorit sa utilizam „a dezvăluit” in loc de “a promis” fiindcă are un alt interes. Inserturile sonore Aşa cum am mentionat mai sus. aşa încât inserturile sa spună ştirea.5. SLAB: Primarul a spus astăzi intr-un discurs catre lucratorii REBU ca va sprijini campania orasului pentru strazi mai curate. in special daca sinonimele umbresc adevarata semnificatie a stirii. exista un numar de cuvinte care nu au aceeaşi semnificatie cu “a spus”.m. Un mod bun de a face acest lucru este de a incepe cu inserturile care sunt prea lungi si a le taia in timp ce scrieţi . Ultima fraza nu adăuga nimic primei. este doar o continuare. “A adaugat” este nepotrivit folosit in acest exemplu. a intarit. Proprietarii de magazine a adaugat el. Proprietarii de magazine. Jurnalistul incepator va avea mai devreme sau mai tarziu problema prea multor “a spus” in ştirile sale. au suferit mai putine pierderi in ultima luna decât in aceeaşi perioada a anului trecut. El indica faptul ca primarul a revelat o informaţie secreta sau da sentimentul ca nu a admis public acest lucru înainte. care a citit o stire despre marturisirea unui criminal. Aceasta nu înseamnă ca ar trebui sa reduceti banda la un minimum deformat. Ingrijorat de folosirea permanenta a aceleiasi expresii.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Uneori folosirea jumatatilor de citate atinge ridicolul. Substituirea cu verbe puternice. indiferent ce spun unii experţi. Scriptul citit: El a spus “Eu am facut-o “. a sustinut. s. Utilizarea lui a devenit o conventie acceptabila si putini ascultători vor obiecta la folosirea lui continua. cum am facut in exemplul de mai sus este o tehnica buna. De multe ori veţi simti imboldul de a utiliza verbe ca a declarat. Din 38 . Verbul “a spus” este foarte des cel mai bun pe care îl puteţi folosi si nu ezitati sa-l repetati daca este necesar.”declarat” este mai formal) ca statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de jafuri.

pentru repararea unei conducte de apa. Asiguraţi-va doar ca inserturile se potrivesc cu scriptul. Dar lungimea nu este atât de importanta pe cat continutul. Este mai bine sa utilizam inserturi sonore cand: . Segmentul de interviu reprezintă drama umana. Exista altceva in segmentul de interviu care da autoritate sau interes suplimentar taieturii. Cea mai mare parte a discursului functionarului Primariei. dupa vocea înregistrata a functionarului. FUNCTIONARUL: Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe zi. Poate nu veţi reusi sa folosiţi toate interviurile intr-un buletin. de exemplu. nu fragmente trunchiate. Functionarul spune ca bulevardul Carol va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la I august..Interviul inregistrat exprima mai mult opinie decât fapte concrete. Observati de 39 . Sa revenim totusi la citatul functionarului Primariei. este factuala. Nu este multa drama intr-o stire despre conductele de apa. astfel încât Impreuna sa dea o stire completa si captivanta. Jurnalistii pot transmite faptele de obicei mai bine decât persoana intervievata. dar spune ca nu are de ales.si insertul ar fi fost unul bun. Sirene in fundal sau zgomotul unei zone in construcţie sunt asemenea exemple. data fiind natura ascultarii.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN contra. care tocmai a salvat un copil dintr-o cladire in flacari are mai mult impact decât un script care ii parafrazeaza cuvintele. inserturile utilizate Intr-un post de radio naţional sunt mai lungi decât cele ale unui post comercial. Dar nu pot surprinde savoarea vorbelor cuiva oferind o opinie sau o observaţie umoristica Intr-o situatie. Observati ca. Daca l-aţi fi intervievat pe strada. Un functionar al Primariei Capitalei spune ca bulevardul Carol va fi intors pe dos in a doua jumătate a lunii si in luna viitoare. ei pot sa nu fi prins aceasta identificare cand a fost facuta prima data. altele scurte. strangularea interna a compromis fluxul apei intr-atât încât încercam sa împingem fluxul unui rezervor principal printro conducta cu diametrul intern al unui furtun de gradina. In interviul functionarului nu exista nimic de acest gen. Oamenii nu pot reveni in stire pentru a verifica identitatea vorbitorului. Este marginal si poate fi folosit intr-o zi cand nu se întâmpla mare lucru. este vorba despre radio. si unde nu pierde. Inserturile trebuie sa exprime idei complete. aceasta ar fi fost altceva . cu sunetele apei tasnind din pavaj. Amintiţi-va.. dar veţi reusi sa “dramatizati” ştirea>. lata cum ar putea arata o stire. transpusa intr-o forma care sa ilustreze conceptul de integrare a insertului sonor: PREZENTATOR: Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti. El regreta faptul ca va incurca traficul. Unele vor fi lungi. el este din nou identificat. mai bine decât acela insusi. este foarte important sa nu intrerupeti vorbitorii In mijlocul ideilor. <Sugestie: încercaţi sa mergeti inapoi in bulevardul Carol cand traficul este sugrumat pe o lunga portiune si intervievati soferii blocati in aglomeratie. si. Din acest motiv. Banda unui interviu cu un pompier gafaind.

puteţi utiliza citatul perfect. oamenii se conecteaza tarziu la o stire.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN asemenea ca am avut grija sa nu repetam in script ceea ce a spus functionarul. dar o informaţie poate fi data de doua ori. Deci chiar daca insertul este insumarea perfecta pentru material. “Aşa cum a spus X. citatele dau mai multa credibilitate decât reporterul. Inserturile nu trebuie sa fie cutremuratoare pentru a fi eficiente. Sunetul brut si inserturile de voce fac situatia reala si actuala . atât in sens psihologic. Daca ascultati oamenii vorbind. sau sa nu scriem textul astfel încât functionarul sa repete informaţia din script. a accentual o diferenta cruciala: repetitia nu înseamnă o scriitura rea. Din acest motiv. Exista aproape întotdeauna o cale mai buna. El poate rezuma intreaga idee a materialului intr-un mod foarte succint. reporterul are vocea cea mai credibila din stire. numai dupa ce l-am scurtat eliminand fapte. In scriitura pentru tipar. tipărite. Amintiţi-va ca. reporterul este practic invizibil. Repetitia spune un lucru mai mult de o singura data pentru a-l face interes. un citat in final poate fi concluzia perfecta. dar nu trebuie niciodată sa taiem cuvinte acolo unde ele sunt necesare pentru a face o afirmatie mai uşor de interes.si vocile sa spună ştirea. cunoscut si ca sunet brut .iar acest lucru reprezintă cheia oricarei stiri bune de radio. Paul White. Nu ajungem deseori la o asemenea extrema intr-o stire. inserturile sunt in special eficiente cand contin sunetele evenimentului. un plus de claritate. Dar aceasta tehnica nu functioneaza la fel de bine in radio.. Sau. care a scris una din primele carti importante despre scriitura stirilor difuzate. Jurnalistii radio exploateaza inserturile la maximum atunci cand lasa sunetul . Orice oferă comentariu. in special cea de revista. decât un insert cu X spunand acelasi lucru. 2. Incepeti cu propria voce si mutati insertul ceva mai jos in material. Aşa cum am spus. In radio se pune problema apropierii. Repetitia si redundanta Dar ce s-a întâmplat cu hotararea noastră de a pastra ştirea scurta? Sa ne amintim ce am spus mai înainte: încercam sa scurtam textul taind cuvinte. Aceasta nu înseamnă ca putem folosi cuvinte in exces. p. cuvintele si expresiile repetate nu sunt atât de suparatoare pentru ureche aşa cum sunt pentru ochi. 1982.8. Motivul este ca.sunetul singur. Distinctia dintre repetitie si redundanta n-ar trebui sa fie greu de sesizat. in unele cazuri rare. Regulile comunicării spun ca daca dorim ca un lucru sa fie interes de catre ascultători. Inca o sugestie referitoare la inregistrarile folosite: nu incepeti si nu sfarsiti ştirea cu un insert. Acesta este unul din motivele pentru care repetitia este frecvent folosita in scriitura stirilor difuzate.” poate fi un final mai puternic pentru o stire.50 40 . cat si in sens fizic. A incepe cu un insert înseamnă de obicei doar a o lua pe scurtarura.. A termina o stire cu un insert este de asemenea o abordare defectuoasa. Cu ani in urma.5. dar parafrazat. dar redundanta înseamnă (1). sau un unghi interesant merita folosit. el trebuie spus de trei ori. 1 in Garvey & Rivers. ar trebui sa mai spuneţi ceva dupa el. veţi constata ca a repeta cuvinte si expresii este de fapt conversaţional.

Repetitia din versiunea originala este o foarte buna scriitura radiofonica. 1976. Redundanta este întotdeauna fără sens.” ar fi redundant aici.m. ci reguli de baza. versiunea pentru radio va incepe mai curând aşa: „Patruzeci de elevi au avut norocul sa supravietuiasca astăzi”. pur si simplu nu ne-o putem permite in scriitura de radio. pentru a le atrage atenţia. Este suficient sa spunem “la 7 azi dimineaţa”. (1). Ambalajul recipientului era cam de marimea potrivita. reporter si comentator la NEC News.m. Aici noile expresii adăuga amanunte. Vom face fata realităţii aşa cum este ea. proiecte de viitor si întâmplări cu valoare de stire. in afara cazului cand detaliilc sunt necesare. vom completa cu detaliile. “Ea” se poate referi la fel de bine la “camara”. “a. el oferă un capitol despre redundanta.. O relatare de ziar despre un autocar cu elevi care s-a rasturnat pe sosea la o ora de varf dimineaţa. azi dimineaţa. “Afara ploua” este copilaresc.. ea a trait experienţa unui viol. In cartea sa “A Civil Tongue”.m. si proiecte. Desigur. 160 41 . reducand claritatea. Consuma prea mult timp.9.” si “p.> A fost o femeie violata? Nu. Desi redundanta este si ea conversaţionala. Ea foloseşte mai multe cuvinte decât sunt necesare pentru a spune ceva. Eticheta era de culoarea potrivita. Totusi. p. daca cititi exemplul cu voce tare veţi observa ca repetarea cuvantului “cutie” suna perfect natural. Curiozitatea audientei o data stimulate. fără sa provoace ranirea serioasa a vreunui pasager poate prezenta faptele in ordinea tocmai expusa. vom folosi rar structura piramidei inversate. Am spus deja ca “a. si stiri. Este suficient sa spuneţi “Ploua”. Printre autorii care au abordat acest subiect se afla si Edwin Newman. Totusi redundanta are un fel de a se strecura in limbaj care de multe ori ne pacaleste. dar vom pierde din precizie facand-o. Trebuie sa notam aici ca un numar din ce in ce mai mare de jurnalişti din presa scrisa incorporeaza tehnicile 1 Newman. Rescrierea stirilor pentru difuzare Ştirile trebuie sa fie pregatite intr-un mod care sa atraga si sa mentina atenţia audientei. Mai mult. Redundanta dezorganizeaza un text. nu le dorim adaugate intr-o stire radio. Nimeni nu va spune “a aruncat mingea rotunda” sau „ a deschis televizorul electronic”.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Redundanta este altceva. 2. dar daca ar fi.5. Astfel. Mai degrabă vom extrage “inima” stirii si o vom flutura prin fata ascultatorilor la început.” nu sunt indicate in radio. Companiile nu se dezvolta. putem inlocui cutia cu “ea” (sau sa omitem complet subiectul) in a doua fraza. companiile se bucura de o crestere pozitiva <. ci pentru siguranta noastră personala. Angajatii companiilor aeriene ne spun sa citim instructiunile din buzunarul scaunului din fata noastră nu pentru siguranta noastră. Vom face fata realităţii? Putem mai mult decât atât. incluzand acest fragment: Nu mai avem reguli. Prin contrast. Sa privim un exemplu de repetitie: Mihai a gasit in camara o cutie. Cutia era de marimea potrivita si de culoarea potrivita. similar modului in care un titlu si o fotografie retin cititorul de ziar.m. Dar aceasta: Mihai s-a trezit la ora 7 a.

Luptele cu arme albe sunt ceva obişnuit printre bandele rivale. pete de sange. Celelalte erau barbati implicati in lupta. ca textele de la agentiile de presa sa nu fie niciodată citite ca atare. Doua din victime erau tinere mame. multe unghiuri diferite de urmarit. pentru a va asigura ca are sens atunci cand este citit cu voce tare. Acest avertisment este un imperativ din mai multe motive: In primul rând. pantofi desperecheati si un ursulet alb de plus. De fapt. 42 . Pistoalele artizanale au ranit cel puţin cinci oameni si au ucis patru. tipete. pete de sange si pantofi desperecheati. Celebrarea vietii a facut loc panicii. Ei au lasat in urma mese si scaune rasturnate. Nu este bine sa ne bazam pe textele de agentie si sa le citim cuvânt cu cuvânt aşa cum vin ele din telex. transformand o vesela aniversare intr-o scena de teroare si masacru. pericolului si mortii. unele dintre diferentele mai importante dispar. Ceea ce urmează reprezintă doar o abordare posibila. Rescrierea pentru localizare. Daca timpul limitat si personalul puţin fac imposibila rescrierea tuturor stirilor de agentie. Amandoua aveau copii de patru ani. In consecinta. dar nu s-au mai auzit focuri de arma. materialul de agentie este scris pentru termenele de aparitie ale ziarelor si exista mereu un termen de predare undeva in lume. mese si scaune rasturnate. Martorii au parasit cladirea. au spus politia si martorii. Zona invecinata este cunoscuta pentru activitati de contrabanda si specula. Rudele si prietenii îşi exprima mahnirea si revolta fata de macelul general. O stire dintr-un cotidian ar putea incepe cu urmatorul paragraf: Patru persoane au fost ucise si alte cinci ranite ieri dimineaţa. cand o cearta intr-o discoteca din Ferentari a explodat intr-o lupta armata. Politia crede ca drogurile ar fi putut fi un catalizator pentru violenta. Politia si martorii spun ca participantii asistau la un spectacol ad-hoc cand au început impuscaturile. Ceea ce a început ca o petrecere de aniversare intr-o discoteca din Ferentari s-a incheiat ca o lupta armata a unor criminali neinvitati. In timp ce politia continua investigatia.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN audiovizualului in stilul scriiturii lor. dar nu si ca ele au fost legate direct de aniversare. Articolul poate fi prea lung pentru a fi citit la radio. amintiri nedorite ii bântuie pe cei care au mers la aniversare: impuscaturi. ar trebui sa fie o regula principala in orice redactare a stirilor. Faptele incluse sunt urmatoarele: Doua femei nevinovate au fost ucise. trebuie incercat ca macar sa cititi materialul înainte de intrarea in emisie. Ele nu ar trebui considerate nimic mai mult decât materialul brut din care reporterii croiesc o stire pentru a se potrivi necesitatilor si intereselor locale. un ursulet alb de plus si doi copii de patru ani care se întreabă unde sunt mamele lor. Sunt multe feluri de a spune aceasta intamplare. Martorii si vecinii se plang ca zona este tiranizata de contrabandisti si speculanti. mulţi dintre ei sangerand.

IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Aceasta preocupare pentru orele-limita ale ziarelor înseamnă ca agentiile de stiri trebuie sa innoiasca in mod constant ştirile pe parcursul zilei. De aceea. de la post la post. din Coventry. din Bucuresti. el trebuie pus in termenii pe care audienta sa ii va înţelege si ii va vedea ca relevanti. Boots Junior.Comandamentul Fortelor de mentinere a pacii a anuntat numele a 25 de militari ucisi in prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. sa nu poata fi localizata si pusa in context. Capitanul Robert Ang. In al doilea rând. nu sunt altceva decât texte standard de agentie mutate pe biroul responsabilului radio spre a fi rescrise si transmise catre posturi. jurnalişti mai puţin experimentati. Preluarea literala va ingropa un nume local atât de adanc in stire încât nu va fi remarcat aproape de nimeni. Rareori exista o situatie. agentiile de presa pregatesc texte pentru clienti din toata lumea. Ele includ urmatoarele persoane din tarile participante la operatiune: Sergentul William A. care solicita munca in plus in redactiile radio. România. Marea Britanie. Franta. sotul doamnei Livia Popescu. Rezultatul este deseori dezamagitor. Marea Britanie. Ar fi imposibil pentru ele sa “localizeze” fiecare stire pentru a se potrivi cu fiecare zona. si ca un buletin sa reuseasca in prezentarea informatiei despre lume. Sergentul Pierre Leval. Franta. de cele mai multe ori ele plaseaza. mai precis un subiect despre preşedinte nu va dubla o stire anterioara. (Accidente) (Croatia) . fiul sotilor Jacques Breton. Sa spunem ca postul nostru de radio din Bucuresti primeşte un material de la Associated Press. din Dijon. Aceasta cautare pentru a unghiului local este probabil cel mai important motiv pentru rescriere. ştirile pentru radio. sau partea dintr-o stire de cea mai mare importanta pentru o anumita audienta se poate afla in ultimul paragraf si nu in lead. Soldatul Julien Breton. Nefamiliari cu nuantele scriiturii radio. indiferent de originea geografica. Preluarea literala a materialelor de agentie va poate face sa pierdeti stiri locale importante. Din nefericire. intra in atributiile postului local sa rescrie textul de agentie si sa-l rescrie utilizând unghiul local care va spune ascultatorilor ce este important pentru ei. Aceasta formula de abordare produce o scriitura deseori stereotipa si greoaie. in multe cazuri. in departamentul pentru radio. … Rescrierea pentru audienta locala va transforma lead-ul astfel: 43 . jurnalistii agentiilor pregatesc textul cu o mana pe un manualul de radio si cu cealalta pe masina de scris. In ultimul rând. Nevoile unei audiente difera de la zona la zona. sotul doamnei Angela Ang. Ele nu sunt preocupate sa se asigure ca ştirile sunt intr-o oarecare ordine logica. serviciile radio ale agentiilor de presa sunt deseori tratate ca fii vitregi. o stire despre droguri va fi la distanta de cinci stiri fata de o prezentare similara dintro alta parte a lumii. fiul sotilor Leval din Nantes. din Brighton. sotul doamnei Elizabeth Boots. Capitanul Bogdan Popescu. Ele trebuie sa accentueze aspectele de interes general ale stirii. Putini dintre acestia ies in teren pentru a pregati materiale la prima mana.

un post de radio va oferi stiri de doua ori pe ora. Pe de alta parte. Ambele au buletine de stiri in interval de o ora. Care credeţi ca va avea mai mult succes pe termen lung? Frecvent rescrierea se va face dintr-o versiune anterioara a stirii. capitanul Bogdan Popescu de la unitatea 03548 este inclus pe ultima lista a victimelor provocate de prabusirea avionului C-145 langa Zagreb. ci face si alte lucruri care ajuta la imbunatatirea prezentarii: (1) da postului un “stil” diferit . apropierea unei furtuni toate acestea sunt evenimente ce afecteaza oamenii si trebuie anuntate.. daca nu faceţi o incercare de reimprospatare a vechior texte pentru fiecare buletin. Cum majoritatea audientei tinde sa asculte acelasi post intreaga zi. Este întotdeauna important sa va lasati ascultătorii sa ştie lucrurile care ii pot afecta. Daca unele din subiecte vor fi noi.. Obiectivul anuntat al campaniei este strangerea unui milion de dolari. Alti membri sunt: Marian Iuga din Buzau. veţi pierde mulţi ascultători numai din cauza ca se vor plictisi. doctor Adriana Lungu a fost aleasa consilier pe problemele de psihologie. rescrierea oferă o versiune noua. ca inchiderea unui drum principal pentru reparatii. postul Y se straduie sa-si improspateze textele in fiecare ora. care va fi coordonator tehnic. dand putina atenţie problemei repetarii. Obiectivul campaniei a fost stabilit ca fiind colectarea unui milion de dolari. Deseori. Observati următoarea situatie dintr-un punct de vedere strict comercial.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN Un militar din Bucuresti. Cu cat scrieţi ştirile astfel încât ele sa accentueze efectul evenimentului anuntat asupra ascultatorilor. Ceva apropiat de casa. Sa presupunem ca intr-un oras exista doua posturi de radio. Rescrierea nu da numai o stire orientata local. director de publicitate.plictiseala ascultatorilor. Alexandru Albu. adica 48 de transmisii in 24 de ore. care trebuie rearanjata pentru un buletin ulterior Daca s-au primit informatii noi 44 . (2) da posibilitatea de a corecta eventualele greseli sau omisiuni pe care le poate face agentia.din moment ce mai multe posturi se aboneaza la aceeaşi agentie. cu atât audienta ii va da o mai mare atenţie. in schimb multe din ele vor fi completari ale prezentarilor anterioare.. dand prioritate noilor aspecte aparute intr-un subiect. a fost desemnat director de publicitate pentru campania de propaganda in ajutorul copiilor handicapati. consilier psiholog si Alexandru Albu din Bucuresti. Doctorul Iulian Iacob din Cluj a fost ales preşedinte de campanie. Jurnalistul care citeşte ziarele din alte zone va gasi ocazional o tema ce poate fi rescrisa pentru consumul local: ORIGINAL: O campanie de propaganda nationala pentru ajutorarea copiilor handicapati a fost lansata astăzi aici <Cluj>. si (4) da sansa de a ingloba diferite subiecte sub un singur lead umbrela cuprinzator. Spre deosebire de ştirile de ziar. Un alt cetatean al orasului. Postul X se bazeaza pe agentiile de presa pentru prezentarile sale. ştirile radio sunt prezentate de mai multe ori intr-o zi. plasand cel mai nou aspect in lead. El a fost ales intr-o ceremonie de lansare sustinuta recent la Cluj. oprirea curentului electric intre anumite ore. Rescrierea pentru innoire Exista si un alt motiv important pentru rescrierea stirilor .. RESCRIERE (pentru un post din Bucuresti): Un bucurestean de la Agenda de publicitate Graffitti. toate prezentarile suna asemanator. (3) permite innoirea stirilor. Adriana Lungu din Bucuresti.

1978. 2. Secventele de timp ale evenimentelor reale nu trebuie distorsionate dincolo de intelegere.. odata ce lead-ul este transmis.” Si. Pentru un jurnalist de presa scrisa nu este nimic stanjenitor in a incepe o stire cu un eveniment care s-a întâmplat in ultimele 24 de ore. Căutarea unei legaturi intre eveniment si prezent va poate ajuta sa descoperiti un amanunt important sau o perspectiva pe care nu aţi vazut-o cand ştirea era in faza primara.10. si acei din audienta care au auzit ştirea nu vor dori toate amanuntele din nou. in ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe. Nu puteţi presupune ca toţi ascultătorii au auzit versiunea iniţiala si sunt familiarizati cu ştirea. Ştirile difuzate pot fi innoite in fiecare ora. acest material nou ar trebui pus in lead si accentual in rescriere. estimarile pagubelor sau investigatiile echipei. p. Hall. ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica. oferita de asemenea la prezent.5. succesiunea evenimentelor poate fi relatata la trecut. Daca un lider politic face un anunt important. MAI BINE: Ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica in privinta violentei din campusuri. trebuie sa fiţi atenţi cand rescrieţi pentru a innoi o stire. Nu incepeti o fraza cu propoziţii secundare lungi: SLAB: In ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor conservatoare la actiuni mai severe impotriva violentei din campusuri. Dar in cadrul de timp limitat al stirilor radio. Ca rezultat. Totusi. exista mereu nevoia de a face ştirea cat mai actuala posibil.48 45 . 1 cf. femeie sau copil din România. frazele din lead sunt aproape întotdeauna exprimate la prezent sau la viitor. Nu lasati atribuirea informatiei sa “atarne” la sfârşitul frazelor: SLAB: Exista acum mai mult de un aparat de radio pentru fiecare bărbat.. ştirea innoita poate incepe cu reactia la anunt. daca acest lead devine plictisitor. conform unui raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica. atunci lead-ul difuzat îl va prezenta aproape întotdeauna la prezent: “Presedintele spune ca . Desigur. Ştirea trebuie sa fie scrisa intr-un stil ce pune in lumina cea mai recenta situatie. oricare dintre ele ar prezenta o perspectiva mai actuala asupra intamplarii. Contra-indicatii Exista cateva “nu”-uri care ar trebui invatate in scriitura stirilor (1): 1. Pe de alta parte. probabil ca nu veţi avea timp pentru o recapitulare completa. pentru jurnalistul de radio. De fapt. 2. faptele potential semnificative sunt excluse. Daca un foc izbucneste intr-un depozit luni noaptea. Dar. Exista un echilibru delicat intre prea putina si prea multa recapitulare a faptelor anterioare.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN intr-un eveniment cu continuitate. din informaţiile cele mai recente care ar fi putut aparea cu doar o ora in urma. atunci marti dimineaţa lead-ul va trata inevitabil operatiunile de curatire. Ziarele cotidiene lucreaza intr-un ciclu de 24 de ore. sa nu uitati sa includeti ceva din informaţia de baza care a facut ştirea la început. acest accent pus pe actualizare poate fi facut artificial si atunci diminueaza credibilitatea.

Nu folosiţi siruri de propoziţii subordonate. MAI BINE: Primarul orasului Adjud i-a surprins pe reporteri in aceasta dupa amiaza spunandu-le ca nu va Candida din nou pentru acest post. care a preluat postul cu mai puţin de un an in urma. El a spus ca s-a decis sa nu incerce un al doilea mandat. Nu plasati multe propoziţii derutante intre subiect si predicat: SLAB: Presedintele. 4. dupa cum a arătat recenta greva a functionarilor municipali. MAI BINE: Presedintele va aparea in aceasta seara la televiziunea nationala pentru a pleda pentru sprijinul public. i-a surprins pe reporteri anuntand ca nu va Candida pentru o re-alegere fiindcă simte ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa. Construiti fraze separate: SLAB: Primarul orasului Adjud.IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN MAI BINE: Un raport emis recent de Comisia Nationala de Statistica arata ca exista mai mult de un aparat de radio pentru fiecare roman. Actualul primar al Adjudului a ocupat acest post mai puţin de un an. 3. Primarul a spus ca publicul este suparat din cauza modului cum a tratat recenta greva a functionarilor municipali. dupa ce Parlamentul a refuzat săptămâna trecuta programul sau de reforma si a aprobat reduceri in programul de compensare a somajului. evident suparat de refuzul Parlamentului de a aproba săptămâna trecuta masivul sau program de reforma si de reducerile din programul de compensare a somajului. 46 . spune ca va aparea la televiziunea nationala asta seara pentru a pleda pentru sprijinul public. deoarece crede ca publicul si-a pierdut increderea in administratia sa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful