KRASIMIRA STOIANOVA

VANGA - TRATAMENTE NATURISTE Mic dictioncr

KRASIMIRA STOIANOY A

VANGA

Tratamente naturiste

In rorncneste de ION I. IOSIF SI ELENA IVANOVA Postfcto de : ION ILiE IOSIF

Edrturo STAR-TRAFIC Crcrovo

CU\TINT INAINTE

De veacuri bulgarul a folosit pJanteJe medicina/e pentru vindecorea celor mai diferite boli. Numele color mai faimo~i, vindeciitori s! vraci s-au oastrat In memoria poporului, impletindu-se in Qiverse legende, povesti ~i cintece. Aceasta, faro indoiala, intrucit ofereau conso/ore ~i nadejde acelora core Ie treceau pragul - fie bo/navi de 0 boola insidioasa, fie bolnovi de dragoste ... Pentru liecore durere exista ~i Jeac, pentru co Bulgaria, este un pamint binecuvi'ntat, unde plantele medicinale cresc din be/~ug in orice colti~or.

Nu este insa nevoie so ne intoorcem cu sute de ani in urma pentru a cauta priceperea bulgarului in folosirea farmaciei naturale in scopuri de tratament. Exista $i azi contemporani ai no~tri care, cu modestie $i cu 0 mare dragoste, daruiesc oamenilor vindecare, folosind miracu/oasele ierburi, gonind eele ma; grave boli departe de organismul bo/nav. Una dintre cele ma; renurmte vlndecctoore ale timpului nositu este Vanga. Activitatea ei nu are nevoie de 0 prezentare specicld. Darul ei de ctorvdzdtoore, vindecdtoore $i preztcdtoore este bineeunoscut de mii de oameni core au simfit iubirea ei. stradonia ef de a servi bine/ui ~i sanatatii oame-

5

nilor. Renume/e, ei este imens, deoarece refetele cu plante medicina/e propuse de ea au citeva proprietati extrem de importante. Inca din momentul inceperii tratamentu/ui indicat de ea apare un efect benefic de insanato?ire. in afara de aceasta, toate p/antele medicina/e §i mijloace/e natulfJle propuse de Vanga sint un dar al pamintului.

Dupa Vanga, iiecare om trebuie so se trateze cu plante medicina/e din locul unde traieste, pentru ca oamenii si plantele sint legati in natura intr-un ansamblu armonios. Nu propune riimiinu! plante din loeuri siraine.

Cea/alta proprietate importanta este aceea co leacurile ei sint simple, usor de realizat, putind fi gasiJe in jurul nostru. Mai mult decit atit, nu existd proporji! stricte in dozarea dderitelor leacuri. Mu/te dintre ele se folosesc dupe ochi §i dupa nevoile interioare ale omu/wi, care i§i prepara medicamentu/ lecuitor. Din acest motiv, pacientii Vangai sint nu numai nlsie bo/navi pasivi, ci $i creator! §i particioanii in procesu/ propriei tnsiinotosir), Teama co cineva or putea face ceva nepotrivit este neintemeiota, deoarece plantele medicina/e sint nevatamatoare si ne diuuiesc sucutlle lor datatoare de viata pentru a invinge bolile, pentru a fi viguro?i $i 50- neltO$i.

Este cdevdrot co ocecstd carticiea este mica $i co eo nu poate, niei pe departe, so cuprlndo tooto activitatea de /eeuire a Vangai $i co, tocmcl de aeeea, ea va trebui comp/etata mereu, azi, miine $i in vliior, tot oso cum va trebui so cornpletdm . $i paginile celor/alte mantiestat! fenomena/e ale fai-

moasei c/arvazatoare. $; asta pentru co boli sint mu/te, dar $; rejetele propuse de Vonga bo/navilor

6

sint cu mii/e, in activitatea de lecuire intinsa pe 0 perioada de peste cincizeci de ani. Mai sint inca multe de Mcut pina ce vom reus! so cdundm bucatile risipite ale acestui tezour nepretuit, care este, pentru noi toti, un dar al naturii acum, in prezent, si in vilior.

. Esle blne so ne reamintim sioiurtte Vangai pentru 'J ne rostra a sanatore bur,a, stiind cu toW co esb m 1; bine so te fere~ti de boli,' cecif so i~cerci a Ie vindeca. Mu/te dintre recomonddrlie ei, pe care oamenii Ie cunosc aptloti, vor parea unora banale si euoerilue pentru timpurile noastre pline de saracie si temeri de tot fe/ul.

Haider; so vedem daca lucruri/e stau chiar a$a? Vanga ne sfatuie$te :

,,rn primul rind, nu mincafi prea mult! Deed ar Ii trebuit so rninciun mai mult natura ne-ar Ii inzestrat cu doua stomacuri t

Multi, probabil, vor zimbi - de unde atita saturatie in aceste vremuri de /ipsuri? Desl pare incredibi/, totusi.; Uitati-va 10 cozile din fata magazinelor. Psihoza, care a cuprins oproape tootd lumea, face so se cumpere absolut tot ceea ce se vinde. Sint oameni pentru care scopu/ vietii a devenit acela de a sta la cocdo, pentru a face indiferent ce cumpdrdtur]. So stern $i so ginditn putin: Am cumpdrct oare, inainte de instalarea crizei, $i am mincat, in itecaie zi, salam si carne? Cine avea oare nevoie so cumpere, dintr-odata 60, 80 sau chiar 0 sutd de oud, zece pui sau cinci, sese kilogratne de brinza ? $i so manince pina so plezneoscd, pentru co miine s-ar putea sa nu se mai gaseasca ! Este rationala oare cceostd stringere de stocuri $1 imbuibare ? Facem 'oate un bun serviciu sistemului nostru digestiv, cunoscind in plus piirerea Vangal

7

co mincarea. in soecial cameo. davin dount:toare datorita continutului ridicat de substan;e artlficia/e !I; 01 ingro$amintc/or cbimicc ? S-or putea so sune oarecum fortet. dar iota 0 posibilitate oferita ce/or sonato!?i d9 a renunta treptat 10 carne. osa cu.n W~ sfOtuie$te Vanga. Natura re daruie$te inc6 {ructe $i legume. dill care putem face mincaruri excei : lte. in primul rind ciorbe $i alte minciuur! lichide pO'itrlJ copU. Si acesta este un alt sfat 01 Vangai :

.. Nu losati copiii faro mincare lichida '"

$i inca ceva : .. Le spun agricultorilor: semanoti rna; multo secorii ! Secara are 0 deosebita importanto pentru o/imentafia de azi."

Nu sint expertd in probleme de alimentatie ~i nu t)ot aprecia avantaje/e piinii de secarii, prin comporatie cu piinea de griu sou din alta cereold, dar speciali$tii spun ca. in piinea de secorji contirrutu] de ornlnoacizi este mol voloros, lipidele acesteia contin 0 mai mare cantitate de acid linoleic. care este foarte vaforos, in cornporotie cu fipide/e din griu. Tot oso, substantefe minerale sint ma; nutneroase in seccrd decit in griu. motiv pentru care vcloa rea nutritiv(1 a secarei este mai mare. Faina de secord, de co/itate superioara. corrtine 0 ccntitote rna; mare de vitamine B1• PP etc. In ce m05UrLl au ascu/tat agricultorii sfaturile Vangai. este 0 alta ooveste, dar eu stiu co in multe tori occidentale. in prezent. se acordo 0 mare impo~tanta piinii de secora, eo constituindu-se ca 0 parte lmoortania a nutritiei rotionofe eontemporane.

Ce mai recorncndd Vanga :

.. Mineati mai mult mincdrur! albe I" (Acestea sint lapte/e, b'rinza, urda, fasolea, oudle), "Beti mai des eeai de podure I" (Aces to este un lucru mo! user de

8

rea/izat - ceaiuri, ierburi lecuitoare ~; plante medlclt1a/e sin: cite vrci 51 ele ilU sint Inf/uentaie d<2 criza. laia de undo putom ooiine un plus de sue stante va/oroase nec~sore olga.l/:,mu;ui no stru), r v " J

fumati / Nici un fel de S/tUOPI, da ~tCJ(f nu f'J"" _ _ _

ccccsto obi~nuinta dounotoare, care nu aULlct: .rc un folos! Puteti lua, ea dezinfeetant, inainte de masa, 20-30 grame de tuieo de coso l" Astozi insa, cind ~i aeest mijloe de dezinfectie a devenit greu de proeurat, if putem inloeui, pur ~i simp/u, prin pastrarea unei bune igielle a eorpuiui, occsd, la bueatorie, in pregatireo mincarii, /a loeul de mUllC~" Nu stiu dacii aceia care beau iuica sint mai ",i... :. to~i decit cei care nu consume alcoo!...

"Mineati, eel putin 0 data pe sapt0mino, gr,'u fiert ~i beti apa in care a fiert aeesta, pentru ca S0 avefj putere ! Culcop-vd devreme - la ore/e 22 - ~i scuiati-vii devreme - la orele 5-6, aeesta fUnd timpul eel mai potrivit odihnei, eliminind astfel starea de nervozitate ~; stresu/. Mi~cati-va mai mult ~i lucrati mai mu/t / Nu intreceti mdsuro cu ingra~ominte/e chimice, pentru co pdrnintu] este deja sufoeat de oitavuri, Va veni a zi cind de pe iato pamintu/ui vor disparea diferite plante, legume, vietuitoare-maiintiiceapa.usturoiul.ardeiu/.pe urma albine/e, iar /aptele va deveni nociv /"

Am lasat 10 vrma eele rna; valaroase sfoturi ole Vangoi, P/ante/e medicina/e $i ingrijirea sonatafii nu aduc nici un folos deed nu intretinem 0 exernplord curatenie sufleteasea, deed nu ne strdduirn sa fim buni, sd-I intelegem $i sa-I'iubim pe fieeare semen 01 nostru. S-ar parea co in vremurile noastre tu/buri aeesta este lucrul eel mai greu de realizat.

9

Sa ne gindim insa: atune; cind un om este ingrijorat ~i obctut el se Imbolndveste, dar cind 0 naflUne intreoga este disperota, deznadajduita ~i neierictto eo va pieri! Dar statui nostru are viitor I So onotrzdrn mar profund lucruri/e. Sintem martprii unor evenimente furtunoase, oi unor cotac/isme socio/e de dimensiuni planetare. Nu a fost posibd co oceste evenimente so fie evitate. Pdmintu! urrneozd mersul etern 01 Universu/ui spre instaurorea echlfibtulu! $i ormon/er, Acum ocecsrd ordine universaia esie inciilcata, P/oneta nostri: intra intr-un nou segment 01 timpu/ui, core reclama 0 serie de schimbati colitative rodicale. E/e i$; croiesc drumul incet $; greu, deoorece vechiul inca nu a plecat $i se opune cu disperore, iar noul nu - a sosit inca, pentru a reinstitui armonia. in acest intretimp rolul omu/ui este more. in numele viitorului nostru, in numele viitorului copiilor nostrl $i 01 generatii/or viitoare sintem dotori so susjinem forte/s bine/ui cu ginduri $i fapte bune, cu dragoste ~i intelegere. lnchistareo in probleme marunte diume, oprindereo posiunilor de uro, min ie, invidie ~i rczbunoro nu in/esnesc venirea timpu/ui nou ~i bun, ci incetinesc procesul $; adincesc criza. Cine are de cistiqai din asto? Haidet), so dam 0 sanso odevcrului, sperontel ~i iubirii, pentru a fi vrednici de un viitor mai bun.

KRASIMIRA STOIANOVA

A

ALOPECI£

Peste parul bine spclot in prealabil se toorno opo in care s-o fiert lederi: (Hedera helix).

ALOPECIE (in forma de cere, la copii)

Se fierbe, timp de 10-15 minute, plonta ScinteiutiJ (Anagallis arvensis) in rachiu de struqure. Se in'!l0aie apoi in acest 11Chid 0 tesatura din bumbac

~i se freoco (frectioneozc) zonele afectate, de citeva ori pe zl, Se procedeozo astfel timp de 0 saptamind, dupe care se fierb radacini de Macri~ iepurose (Oxalis acetosella) cu care se va spclo capul timp de trei seri 10 rind.

AlOPECIE (Ia copii)

Se iau trci radacini, de manmea unei rndsline, de Macri~ iepuresc (Oxa/is acetoselJa), se dau printr-o razatoare fina, se toorno peste ele 100 9 spirt

11

curat sau rachiu tare de strugure. Se lasa la macerat 0 zi ~i 0 noapte dupe care. cu 0 cirpd curotc, din burnboc, lnrnuicto in lrchid, se freoco (frectioneczfi) locurile afectate.

ALOPECIE

Se spcld bine pfirul cu hurno opoi, timp de 0 luna, zonefe afectate se rncseczo cu felii de lamiie coapte putln 10 foe.

AM ENOREE

Se herb foile de 10 2 kg de ceopo uscoto in trei litri de npd, pina ce lichidul copctd 0 culoare rosuinchis. Se bea din cceostd solutie cite 0 cecsco de cofeo, dirnineoto sou seara. pe stomacul gal.

AMIGDALITA

Se culege. de preferintd la mijlocul !unii martie. atunci cind cchtctr!e sale curative sir-t moxime, planta de ope Buberic (Scrophuiaria nodosa). Se PIseozo cit mai bine, apoi se ornesteco cu unturo Se ia 0 bucoto de pinzo de bumbac curotu, se unge CU amesteeul de mai sus ~i se infa~oaro pe qit.

AMIGDALITA

Se piseczo fin radacini uscote de Spinz (Helleborus oderus). Se face 0 coca din faina ~i cpo, se intinde sub forma de ponqlico - de lungime !?i latime in functie de necesitotl - in cso fel lncit sa poctc inveli gitul bolnovulur, Se prescro pe cceosto panglica pulberea de spinz ~i se infa~oara cu eo gitul bolnovului. Deasupra se cplico 0 pinzo curoto.

la copiii mici compresa nu se va tine mai mult de 0 [umdtote de ora; la copili mai mari compresa se tine doud, trei ore. repetindu-se douc, trel zlle, pina 10 disporitio inflamatiei. In cowl odultilor compresa se tine 0 noopte intreoqo.

ANCHILOZA

Bolnavul va face bai cu apo In core s-ou fiert rodacini de Ciclamen de Neapole (Cyclamen Neapolitanum).

ANEXITA

Se fierbe fin de podure intr-o contitate moi more de ope, se tocrnd intr-un vas potrivit, iar bolnovo se oseozo deosupro oburilor. Proceduro se repeto zrlnic, pina 10 drspcntio lnflornotiei.

ANEXITA

Se fierbe in cpd plonta Maturo neagra (Kochio prostrato), se too rna 0 contitate de ulei de masline. dupe care bolnava se a~eaza deasupra cburilor,

13

ANEXITA

Se toorno peste lina nespalata de oaie apa clocotitd, iar bolnava se cseozc deasupra aburilor.

ANEXITA

Se pune 10 fiert 0 vorzd crudn. Dupe ce a fiert se pune intr-un vas potnv.t, se toomo peste ea Icpto fiert, lor bolnava se va o sozo deasupra obunlor,

ANGHINA

o data sou de douo ori pe zi 5e va face gargara cu un pahar cu ope, in care s-a dizolvot 0 piccturd de cloud de amoniu.

ANOREXIE

SI? cduno tot felul de fructe acre $i necoapte. Se fierb indelung intr-un vas mare. Dupe ce apa s-a rdcorlt se toorno intr-un vas potrivit (faro a se strecure), in care copilul va sta seufundat pine 10 git, timp de 0 [umctote de ora. Dupe ce este seos drrr bole S0 va unge cu unturo de pore ornestecoto eu raehiu de struguri ~i dus fa culeare.

ARSURI (\fechi)

Unui bolnav care i~i arsese ambele picroore la 0 tobd de esopornent, Vanga i-o spus co focul "sto inca in picioare ~i mai arde I" Co tratament i-a re-

14

comandat urmotoorele : se bat sese galbenusuri de oud proaspete impreunc cu sese lmqurita de unt proospot, topit, pine ce amestecul se transforma intr-o pasta omoqeno (co maioneza). Se inmoaie in acest preparat 0 banda de trfon, cu core S8 infasooro membrele arse. Procedura se repetu de citeva ori.

ARTRrTA

Se iau doufizeci de radacil1i de Ciclomen sa/batic (Cyclamen coum) ~i se herb in zece htrl de ope. Din oceosto ope se pun intr-un vas separat 1-2 11- trio Cu apa rornoso, dupe ce se rcceste ~i fara a se strecurc, se fac bai dirninecto ~i seara - mai intii miinile, apoi picioarele. trrnp de 0 [urnotote de ora. Dupe aceasta se toorno "pe cap. de trei ori, apa care a fost seporctc. Procedura se repeto pind 10 calmarea durerilor.

Aceeosi apa se poate folosi de citeva ori, dupa ce in prealabil a fost relncdlzito.

ARTROZA

Se taie 0 ceopo uscoto pe lunqime, In mijlocul celor douo bucoti rezultate se toornc cite 0 prcoturd de gudron. dupe care cele doud jumatatl se oplicc pe locul bolnav.

ASTM (preventiv)

Se vor evita bouturile reel, in special atunci cind omul este obosit.

15

ASTM

Se crncsteco 200 9 rmcr e cu ulei de moslme ~i rachiu de struqun. Se boo din aCE'5t amestec cite un pohorel, de tiel ori pe ZI.

ASTM

Se opcresc cu ope flarta patruzeci ccpctini de arpagic. pine ce se inrnoo re. Se scurge apa ~I se ccopern orpcqicul cu 0 jurnotote litru de ulei de rncsline. Se freocc pine se obtme un piureu, din

care se ia cite 0 linguro drmineoto ~i searo, inainte de mcsd.

ASTM (Ia copii)

Se inmoaie frunze de Podba/ (Tussi/ago farfara) uscate intr-o [umctcte de lrtru de rachiu, dupe care se oplico pe pieptul copilului.

ASTM (Ia copii)

5e fierb flori uscate de Podbal (T usstlago fadara) - 0 lingurita de flori la doi htri opd - ~i se spoki copilul eu oceosto ope.

Dupe baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o lingurita eu miere ~i un pohor eu tuiea.

16

ASTM (Ia copii)

So t.n t mp dc 0 noapte potruzcc: de frunzc uscate de Podbal (T uss,(ago farfara), mtr-o jurnotote de htru de tUica. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copiiului (nurnorul acestora vonozc in Iuncno de suprofoto ce trebu.o ccopento). pine la terrn.noreo frurzelor.

ASTM (la copii)

Se tin timp de 0 nocpte potruzeci de frunze uscote de Podbal (Tuss,(a~o farfara), intr-o jurnctote de htru de turco. Dupe aceasta seoro, 10 culcore, tratamentul se face N1 fe)u) urmotor : se pune, in prima secrc, 0 frunzo pe pieptul copilului, iar in seara urmotoore 0 frunza intre ornoplotr. Se continua in felul acesta pin a la terrruncreo frunzelor.

ASTM (stadiu incipient)

Se omesteco unturo de pore curoto cu aspirina pisotc. Cu amestecul obtinut se unge pieptul copilului, timp de zece zile consecutiv.

ATONIE MUSCULARA (Ia copii)

Se ornestecc 400 9 rniere cu 20 9 sulf. Cu acest amestec se unge ~i se rnoseczo (de preferintd de un specialist) tot corpul. Dupe ce va transpiro de trei ori copilul va fi schimbct, inveht cu csternuturl proospete ~i lcsct so doorrnc.

17

B

BOA LA BUERGER (Tromboangeita obliterente]

Se face 0 coca din malai de mamaliga ~i se ornesteco cu otet din vm, Aluatul astfel preparat se oplico pe locurile afectate.

BOALA BUERGER

(Tromboangeita obliteranta - stadiu incipient)

Se ornesteco lut rosu cu otet din vin, se osterne amestecul pe 0 pinzo curctc cu care se infa~oara locurile afectate.

BOll DE INIMA (preventiv)

Se bea, de patru ori pe an, un decoct de flori de Paducel alb (Crataegus monogyna).

BRONSITA

Se fierb douc, trei frunze de Podbal (T ussilago farfara) in [urnctote litru de lapte proospdt. Se .odauga un virf de cutlt de untura procspcto de perc, Se bea din acest amestec cite 0 cescutd de cafea seara, inainte de culcare.

18

BRONSIT A (10 co pi i)

Se decojeste 0 copotino de ceo po rosie, se scobeste mijlocul ~i se umple cu sue de zohcr conde!. Coprlul vo minco zilruc 0 capatina de ceap.:i cstfel preporotc, pino 10 insonotoslre.

BRONSITA (10 copii - stadiu incipient)

Se da copilului, 0 singuro data, 0 lingurito cu ulei de ricin.

c

CIROZA

Se omesteco putino foina alba cu lapte uman, din care se io diminecto ~i seara cite 0 linquro, inolnte de meso.

COLECISTITA

Vanga recomcndc ca bolnavul sa mcnince douo pere zilnic ~i so bea compot de pere sdlbotrce, fora zchcr.

19

COLITA

Bolnavul va bea de douo ori pe zi zer ~i vo elimina din clirnentctie mlncorurile grose.

CONSTIPATIE

Se ia, 0 data sau de doud ori pe zi, cite 0 lingura de marmeladCi din fructe de Soc negru (Sambucus nigro), fora zohdr, La nevoie zohdrul poate fi inlocuit cu miere de albine.

D

DEBILITATE (10 copii)

Vanga recomandCi a se face bCii cu apa in care s-a fiert planta GrCi~atoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (10 copii pina 10 3 ani)

Se fac, primovoro, zece b6i cu apa in care au fiert frunze de nuc.

DIABET

Se bee, in fiecare dirnineotc, cite 0 ceased din decoct de Faso/e uscotd.

:20

OIABET (stadiu incipient)

Se bea un decoct din virfuri de Mur (Rubus lruticosus).

DIABET

Se oporesc flori de Dud alb (Morus alba), iar cu cpo rezultoto se spolo copilul bolnov.

DIAREE

Se va bea, de citeva ori pe zi, ceai de Mentd (Mentha piperitaJ.

OIZINTERIE

Se fierbe, timp de 10-15 minute, lntr -un litru de apa, atit cit se paate Iua cu trei degete, planta Scinteiuta (Anagollis arvensis]. Se va bea timp de doud, trei zile cite 0 ceo sec, numai diminecto.

DURERI (acute, la umeri)

Se erne steed doua pcchetele de tamiie pulbere cu 50 9 otet de mere. Se imbibo 0 bucoto de stofo de lina cu acest amestec ~i se oplico pe locul bolnev. Procedure sa repeto timp de trel seri 10 rind.

DURERI (acute, la umeri)

Se imbibd a bucoto de stofc din Iina cu benzine ~i se cphcd peste locul bolnav. Peste ea se fixeozd a forfuriutc de cupru incinsd, atit cit poote fi suportal. Procedura se rep eta timp de trei seri la rind.

DURERI DE CAP

Se ornestecd 0 lingurita de zohor intr-un pohar cu cpd si se bea seara inainte de culcare.

DURERI DE CAP

Se spclo capul cu apa in core a fiert Patrunjel salbatic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice)

Se fierbe, intr-o cantitate mai mare de apa, Cif11brll (Th;'T'us vulgaris). Seara, inainte de culcore, se t.nc sr"fundat capul in occcstc cpd, timp de 10-15 m.r-ute. Dupe aceasta apa se toornc peste tot corpul,

DURERI DE CAP $1 SOMN AGITAT

5,.., fl'-'r') in 2-3 litri de apa 1-2 frunze de Aloe (Aloe orboresccns). l.rchidul obtinut se toornc, timp de citeva seri consecutiv, pe cap ~i pe corp.

22

DURERI DE CAP PERSISTENTE (Ia copii)

Se io 0 chito more de Siminoc (Helichrysum orenarium), se pune intr-un scculet de pinza curoto, din care se face 0 pernutn. Dupe ee bolnavui va dormi 0 noapte cu capul pe eo, se va seoate chito, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copilului.

DURER. apasare grase)

DE F.ERE (insotite de senzafia de ~i stare de voma, dupa mincaruri

Se dizolvo in sucul de 10 0 jurnfrtote de lamiie 0 lingunta de brccrbonct de" sodiu ~i se bea.

DURERI \ DE MlJlOC

Se piseozc morunt 0 tlg10 turcecsco veche ~i se do prrn sitd. Se ornesteco oceosto pulbere cu trei clbusun de ou, bctute bme, cu 0 ccno de ceai cu rachiu de struguri. Se imbibo cu acest amestec 0 pinza de in ~i se info~oara cu eo mijlocul bolnav, pe timpul noptii,

DURERI DE PICIOARE

Se fierbe intr-un vos mare cu opo 0 chlto de T rifoi pestrit cu patru foi (Trifolium repens) dupe ce GpO s-a racit se strecooro ~i se adauga 0 lingura de gaz. Cu acest lichid se fac bed de picioore timp de 3-4 seri 10 rind.

ri3

DURERI DE PIEPT

So pr eqcte ste 0 compr eso din coca de pimc cu drojd.e de coso, in care S8 ornesteco 100 9 otet, 100 9 ulei, 100 9 vin Compresa se cphco pe locul dureros.

DURERI DE SPATE

S8 unge spotole Lolnav cu miere de olbine, apoi se moseozo enorqrc. pine 10 rezorbtro mierii. Proeeduro se repeto in zruo UI mctocre, pine 10 dispor.to durerii.

DURERI DE SPATE $1 DE OMOPLATI

So ia 0 piele de icpure, procspct jupuito, se ungc eu ulei ~i 5e presoro cu bore de ardei. Se infcsoord cu eo spctele bolnavului pe timpul unei nopti,

E

ECZEMA

Multe dintre formele ocestei boli se troteozo dupo cum urrneczo : Dupe ee se face toaleta (curotireo) loeuriler bolnove, se vor unge eu liehidul continut in conuriJe Ulmului de Turkestan (Ulmi minori), recoltote in luna mai.

24

ECZEMA

Se flerbe in apa un buchet de Ilon de padure Dupo strecurare se urnecteczo cu hchidul obtmut loeurile bolnave.

ECZEMA

Sa f-erbo intr-o cantitate de apa mai mare un buchet de flori de eimp. Bolnavul se va imbaia in ocecsto cpo.

ECZEMA

So imbrbo 0 tesatura din bumbae intr-un omestee de ulei ~i otet - parti ega Ie - ~i se ung cu ea locurtfe bolncve, dupd ce, in prealabd, s-o faeut tooleto (curctrrec) locunlor bo!nove.

ECZEMA

Se ung locurile bolnove cu un amestec din untura ?I benzine - in parti ega Ie.

ECZEMA (Ia miini, ceuzotd de folosirea deterqentilor]

Zllnic se vor face la miini bai reci, timp de 10- 15 minute, eu opd in care s-a dizofvat 1 (una) fingurita cu bicarbonat de sodiu. Dupo ccecsto, rniinile vor f tinute, timp de 10 minute, in ulei de mosfine cdldut,

25

ECZEMA UMEDA (Ia copii)

Se coc in cuptor trei nuci in coo]e, pino ce acestea ccpoto culoarea marc inchis. Dupe ce se racesc se piseczo fin. se ornesteco cu 0 lingurita cu ulei de peste ~i se unge. de citeva ori, locul bolnov, dupe ce a fost bine curctot in preolcbil.

EDEM (Ia picioare)

Intr-o galeata cu cpd rece se dizolvo un pachet cu sare grunji. Se inmoaie in eo un prosop, 5e stoorce usor ~i se infcscorc pe mulocul bolnavului. Procedura se repeto de zece or! la rind. In scurt timp se va declonso 0 urinare obundento, dupd care edemele vor in cepe sa se rosoorbc.

ENUREZIS NOCTURN (Ia copii)

Se fierb in 10 litri ope, 2 kg din planta Nasturel (Nastutium officina/is) (recoltotc, de preferinto, in luna maio atunci cind incepe so lnflorecscc). Dupe ce apa a fiert se strecoorc ~i se lasa so se racecscc. intr-un vas adecvat copilul va face bel, pina la mijloc, timp de' sopte seri la rind. inainte de culcare. Planta rornoso dupd strecurare se va amesteca irnpreunc cu putinu unturo de pore ~i se va oplico, sub forma de cornprese, astfel : in prima seoro pe burtc, iar in seara urrnctoore pe mijloc.

in coz co este postbil, este indicot ca. inainte de inceperea tratamentului so 5e fccc bai de score, timp de zece zjle,

26

EPILEPSIE

Se crnestecc ulei de mdsline cu cecrd ~i fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat 0 bucote curoto de pinzo ~i se cphcc, sub forma de compreso, pe coloano vertebrolc.

EPtLEPSIE

Se indica a se face boi cu decoct din fin de pddure.

ERUPTII CUTANATE

Se vor foce boi cu un decoct din radacini de ste-

jar (Quercus robur). I

F

FEBRA (10 copii)

Se toorno pe tot corpul bolnavului cpd, in care s-au fiert struguri acri.

FEBRA (10 copii)

Se recolteozu, dintr-o livedo de munte, fin Ide padure, se fierbe in apa opol, cu ocecstc ope, se irnbaiazo copilul.

FURUNCUL

Se face 0 lipie mica din faina de seccrc, lapte ~i unt procspot. Se cplicd pe locul bolnav ~i se tine trrnp de 0 noapte.

G

GASTRITA

Se bee, in fiecare dlmlneoto, 0 cone de ceai de Salcie alba ($alix alba). pe stomacul gal. Dupe aceasta se va bea 0 cone de lapte proc spot.

GASTRITA

Se bea 0 infuzie de larba gi~tei (Leonurus cardiaca).

GASTRITA (acutci)

Se flerb, timp de cinci minute. 200 g foi de pctlagina (Plantago). intr-o jumctote de htru de rcchiu din struqurr. Se strecooro ~i se toorno intr-o sticld. Bolnavul va bee, in fiecare diminecto, pe stomacul gol. cite 0 lingura. pine la terminarea lichidului, ~I va sta intins in pat timp de 0 ora. Pe durata tratamentului fumatul este interzis.

28

GINGIVIT'A.

Se recorncndc ca bolnavul sa-~i clcteoscd gura, de citeva ori pe zi, cu 0 flerturo de Cimbru salbatic (Thymus serpyllum), in care se va pune 0 picatura de solutre de pictrd aero.

GINGIVITA

Tirnp de 0 ora, bolnavul trebuie so mestece, de douo ori pe luna, ra~ina de Pin de Balcani (Pinus peuce).

GLANDE SALIVARE (afectiuni)

Se face 0 cornpresn din Flori de Galbene/e (Calendula officinalis pisate ~i se oplico sub mcndtbulc).

H

HEMORAGIE (abundenta ~i de lungo durata la femei)

Se bat bine sese olbusuri de ou, proaspete, se ornestecd irnpreunc cu 0 [urndtcte lingurita sore de lamiie ~i se bea. Data este necesar, tratamentul se va repeta.

HEMORAGIE (10 copii)

Se ia pcmint de rnusuroi, se opcreste eu apo fiarta ~i se tine eopilul deasupra aburilor.

HEMOROIZI

Se ia 0 eapaiina de Rodul pamintu/ui (Arum maeulatumJ, se spcld, se sterqe, se taie ~i se plseozd foarte fin. Se ornesteco 0 lingura de fellna eu 0 lingura din planta ostfel pregatita, adaugindu-se putind -cpo. Se fac din acest preparat brlute de marirneo unei pastile. Se beau, cite douo ostfel de pastile, in timpul mesei, de douo ori pe zi.

HEMOROIZI (extern i)

A) Se fierbe, intr-o eantitate mai mare de opa, planta Piperul baltii (Ardeiul brooster) (Persicario hydropiper), de douc feluri, respectiv plcnto eu frunze late ~i aeeea eu frunze inguste ~i prelungi. Cu ocecsto apa se fae bai de sezut, intr-un vas potrivit.

8) Se fierb, ea pentru gem, dar fara zchdr, fruete de Soc negru (Sambucus nigra). Se ia zilnie, din aeest preparat, cite 0 linqurd, inainte de meso.

HEMOROIZI (extern i)

Se fierbe, intr-o eantitate mai mare de ope, Sugorel alb (Teucrium polium). Cu oceostd opd bolnavul va faee bei de sezut, intr-un vas potrivit.

HEPATITA (Ia copii mici, nascufi vara)

Se flel be. intr-o cantitate mai mare de ope, planta Cuscuto (Cuscuta europaea). Dupe ce se rccoreste, apa S8 toorno pe tot corpul copilului.

HIPERTENSIUNE

Se pune, pe fundul unui pahar de ope, 0 lingllra de mdlo], Se toornc peste el apa fiarta. pine la ump!erea paharului ~i se lasa astfel timp de 0 noapte. Dirnineoto se bea ocecsto ope pe stomaeul gol. avind grija sa nu se tulbure mclciul, depus pe fundul paharului.

ICTER (galbenare)

Se ornestecc sueul de la 0 lamiie cu 0 lingurlta de biearbonat. Se bee, trei dirnineti la rind. pe stomacul gal.

IMUNIZARE [protectic sistemului imunitar)

o data pe luna sa va turno, pe tot corpul, apa in care s-a fiert Cimbru (Thymus).

31

INFECTIE (Ia unghia unui deget al miinii)

5e ia un orde: lute. i se seoate ccd.tc, se eurata de sermnte ~I Sf' umple eu tUICO tore. Se Introduce degetul bolnav in eo. avind gnjo co in ardei so ramina putrno tuico. Se frxeozc cu un bandoj ~i se tine astfel 0 noapte

Deooreee acest tratament este greu de suportat din couza durerilor. se va po stro bandajul door atit timp cit boJnavuJ iJ poate tolera. Dupe acest trotoment mfectic drspcre ~i bolnavul se va ins~nato~i rapid.

INFLAMATIE (a nervului facial)

Se sterllizeozo un ac m:.~alie. linindu-1 pc jarotec.

Apoi se inteopo usor cu el pielea fetei, mai intii zona sanatoasa. opoi cea bolnovc. Arsurile usocre cauzate piehi vor dispcreo cu repeziciune. faro sa lase urme.

INFLAMATIE (a noduli lor limfatici - preventiv)

So se evite ~i sa se inkiture Infectille dentore.

INFLAMATIE (a picioarelor)

5e preporo comprese dmtr-un amestec de ceorc, ulei de rncshne ~i ope ~i se cphco pe zonele dureroose.

32

IRITATII (ale pielii fetei)

Se oplico pe locurile afectote MV$chi de piatro (creste pe pretrele din opere curqctoore) (Cetraria islandica).

INSOMNIE

Cel suferind va dormi pe 0 perno urnplutc cu fin de podure.

INSOMNIE

Bolnavul va lua seoro, inointe de culcare, 0 linguro de miere.

INSOMNIE (Ia copii)

Se pune la fiert, intr-un vas mare, cu multo cpu, un kilogram de nisip de riu. Dupo ce apo s-a rccrt se va turna pe tot corpul copilului.

INSOMNIE (1a copii)

Copilul bolnav va fi invelit Intr-o pinzo umezito cu roua drminetii. Astfel invelit va sta culcat in pat, pin a ce pinza se va usca pe el.

33

l - vanga - Tratamente naturiste - cd, 154

INTERTRIGO (Ia copii ~I adulti)

Se piseaza fin lemn de stejar mincat de corl.

Dupe ce se spoki bine !ocul afectat se pudreozo cu pulberea obtrnutd.

INTOXICATIE (cauzata de substnnte chimice)

Bolnavul va tine seara, inainte de culcore, piciocrele in cpu 'calda.

INTOXICATIE (cu pe~te)

5e ornesteco intr-un pahar cu apa 0 linguro de mosticc ~i se bea fara intirziere.

ISTERIE

Se tine intr-un vas cu apa, timp de 0 noapte, planta Orlaya grandiflora (plcntc medicinala al ccrui corespondent popular nu l-orn putut depista. Este 0 plcnto care cr este in finete uscate, avind 0 lnflorescento de culocre alba. Denumirea stiintificd provine de la numele rnediculul ~i botanistului Orly). In ziua urrnotoore planta se f.erbe in apa in care a stat peste noapte ~I, dupe ce se rcceste, 58 toornd pe tot corpul bolncvului.

ISTERIE (imunizare)

o data pe luna se toorno pe tot corpul apa in care s-a fiert Cimbru siilbotic (Thymus serpyllum).

34

T

INTINDERE MUSCULARA (Ia mina)

Se fierbe apa intr-un vas mare ~i se cdoupo 0 Itngura de brcorbonct de sodiu. Dura ce ope se rcceste putm se introduce mina in vas pina la urnor. Baia se repeto de citeva on. Nu se strecooro apa.

iNTEPATURI DE INSECTE

Se freoco focul afectat eu frunze de Soc negru (Sambucus nigra).

L

LEUCEMIE

Bofnavuf va bea suc din radacini de Nalba de! pcdure (Malva silvestris).

LEUCEMIE

Bofnavuf va bea un decoct din boabe de griu, porumb, ovoz, secoro ~i mei.

35

LEUCEMIE (Ia copii)

Se oiseozc fructe uscate de Nalba de padure (Malva si/vestris) ~I se ornesteco cu rinza usccto de miel. Se ia din acest amestec, cu putino ope. 0 Iingurlto, de douo ori pe ZI.

LlPOTlMIE (stari de lesin)

Se oplico sub "Iingurica" (furca pieptului) Turito (Ga/ium aparine) pisotc.

M

MALARIE

Se pun 10 macerat, in 200 9 otet din vin curet, citeva ouo proaspete. A doua zi se bea acest amestec pe stomacul gal.

MASTITA

Se face un amestec din coca moole, rezultoto dintr-un amestec de faina de secoro ~i unt topit. lipia se cseozo pe locul bolnov ~i se 1056 acolo 0 noapte intreoga. Procedura se repetc citeva seri 10 rind.

36

METABOLISM DEREGLAT

Se fierbe timp de 1-2 minute 0 lingura din planta Sunotoore (Hypericum perforatum). Se va beo din cceosto fierturu, nelndulcito. cite 0 cone dimineoto, pe stomacul gal.

MICOZA (10 degetele picioarelor)

Se spolo bine talpile picioorelor, dupd care se scufundc in otet tare din vin. Pe timpul noptli bolnavul va dormi cu sosete curate, inmuiate in otet.

MICOZA (10 degetele picioarelor)

Se foc bai coldute 10 tolpile picioarelor, cu opa in care s-a dizolvat 0 lingura de bicorbonot de sodiu si 0 lingura de sore. Dupe ce solutio se raceste se spold picioarele cu cpo curotc),

MICOZA (10 degetele picioarelor)

Se omestecc Mento (Mentha piperito) plsoto cu sare ~i se presoro intre degetele picioarelor. Se lasa astfel 0 ora, dupe care se curaia. Procedura se reo pete pine la disporitio micozei.

37

MlcozA (Ia unghiile miinilor)

Se fierbe 0 cafea tare ~i se inmoaie in eo, in mod repetat, rnirrnle. Dupe ce miinile se usuco nu se va inlcturo de pe ele depunerea de cafea.

(N.a. Am pnrnit foarte multe scrisori de 10 cititorl care mi-au scris co au folosit cu succes ccecsto reteto ~i in cozul rmcozelor 10 picioore, in cazul pieln inqrosote ~i cojrte sau in cowl durer.lor la talpl ~i la glezne. Dupa C9 procedura a fest repetote cite va sen la rind, micoza a dispcrut fara urme, pielec a devenrt netedc ior durerde au drspcrut ~i ele.

MIOMA

Vanga recomcndc ca boinovo sa bea limp de cincisprezece zile, de trei ori pe zi, cite 0 ceosco de decoct de serninte de clnepo (Canabis sotrvc).

MiiNI CRAPATE

Se foe douo trei bai 10 rni 10 (miinile) cfectcto cu apa caldu1;a in care s-a Iie.t planta Piperul baltii (Ardeiul broa$fei) (Polygonuoll hydropiper).

MONT

Se inmoaie in benztnd 0 tesatura de lin a ~i se aplica pe locul dureros. Peste eo se cseozo 0 farfurle de oromo incdlzito, atit cit poate fi suportotc de bolnav. T ratamentul se repeto trei seri 10 rind.

38

MONT (Ia cCilcii)

Se incinge la foc un vas de aroma, se infa!?oara apoi intr-un prosop pentru a proteja pielea. 801- novu] i~i va o sezo pc e! cdlcirul bolnav ~I va sta esc pina ce vasul se rcceste,

MONT (Ia mijloc)

Se inmoaie 0 tesatura de lina in otet de mere, peste ea se presoro torniie pisoto, apoi se infosccro cu ea mijlocul bolnav.

Acelosi tratament se ophcc ~i in cazul m6nturilor la mino.

N

NEGI

Se piseozd, sub forma de pulbere, planta Nerntisor de cimp (Delaphinium consolida ; Consolida regalis) ~i se presoro pe locurile afectatc.

NERV COMPRESAT

(in urma unui traumatism)

Se face 0 cornpreso dintr-o plnzd de bumbac inrnuictc intr-un amestec de ulei de mcsline, ceord

39

topitd ~i ceoro de olbine. Compresa se oplico de-a lungul coleanei vertebrale. Procedura se repetc, la nevoie, de trei ori,

NERVI CIa stomac)

Se bea drrnineoto, pe stomacul gal, un pahar cu cpc, in care 5-0 amestecat 0 lingura de rncsticc. Dupa 10-15 minute se va bee 0 lingura cu ulei de mcsline.

NEVRITA (faciala)

Se face 0 lipie dintr-un amestec de lut pentru oale ~i putin otet. Se pune ccecsto lipie, pe timpul noptri, pe lecul bolnav, timp de trei seri 10 rind.

NEVROZA

Se va bea un decoct din radacini de Mur (Rubus Fruticosus).

NEVROZA

Se va bea ceai de Sovirv (Origanum vulgare).

40

NEVROZA

Se va bea un decoct de Roinita; iarba stupuiu! (Melissa officinal is).

NEVROZA

Se va bea apa in care s-au fiert virfuri de Urzici (Urtica dioica).

NEVROZA

Se ornesteco intr-un vas de stlclo (borcan) 500 9 zohcr cu 500 9 miere. Se bea din acest ornestec cite o lingura, de douo ori pe zi.

NEVROZ~ (Ia copii)

Bolnavul va fi imbcict cu apa in care s-a fiert fin de podure.

NEVROZA (Ia femei)

Se fierbe in 200 9 apa 0 frunza de Muscotd creato (Pelargonium roseum). Bolnava va bea din acest decoct cite 0 ceoscc de cafea, de douo ori pe zi.

41

o

OREION

S8 gaure~te, des, cu un cc, 0 bucctc de hirtie olbc stro de ambalaj. dupe care se unge cu un amestec format din rruere, tuicd !?i tdrniie pisoto. Se lipeste hirtia in spatele urechilor. Boola va dispare dupe trei zile.

p

PALPIT AT II (de natura nervonsd]

Se cmesteco sucul obtinut de la 0 jurnctote kilogram de lcmil cu miere. Se bea din acest amestec, dirninecto !?i seorc, cite 0 linguro.

pAR (ca perle, la copii)

Nota: Acecsto boola, aproape disporutc in prezent, este cunoscuto de femeile virstnice. Ea se manifesto prin oporitic, pe spinarea copilului de virsto mica a unui .. par de pore", Boola este deosebit de periculoosd, dar tratamentul este simplu ~i eficace.

Vanga recomando : Se ia cu palmele miinii umezite cenuse de lemn ;;i se freac9 spatele copilului pine ce se "scoate tot pClrU'''. In ncelo si mod se frecco ;;i fa to copilului, deoorece porul poote opereo ;;i ocolo.

PIELONEFRITA (10 copii)

Se vo ti'1e 0 dleto cu "piine" de porumb ~i se va bee apo in care a fiert Motase de parumb (Zea mays).

PLECSITA

Se lou frunze de Salcle (Salix), se piseozo ~i se cplico pe mino sau omoplotul bolnav.

PLECSITA

Se oplico pe locul dureros un ponsornent facut dintr-o bucoto de stofc de lina irnblboto in otet de mere sl presorotc cu tamiie plsotd,

PLEURITA

Se face un aluat dintr-un amestec de faino cu cvas de coso, 100 9 otet, 100 9 uJei ~i 100 9 yin. Se oplico sub forma de comprese pe JocuJ bolnav.

PNEUMONIE

Bolnavul va sta, complet dezbrccct ~i invelit intr-un cearceaf, trrnp de 20 minute, intins pe nisip incms, Procedura se repeto timp de citeva zile,

PREINFARCT

Bolnavul va bee, pe stomacul gal. patru zile la rind, un decoct din planta Ghimpe (Arctium lappa).

PROSTATA

Se piseozo. sub forma de pulbere, ccrbune de lemn de tei. Se bea, asemenea cafelei, timp de sopte zile la rind.

PSORIAZIS (preventiv)

Se vor evita stresurile ~i sperieturile.

PSORIAZIS

Dupe 0 perfecto curdtire cu spirt a locurifor bolnave, acestea vor fi unse cu sucul plantei Sdpune] (sapunito) (Saponaria officina/is).

PRURIT

Bolnavul se va imbdlo cu apa in care s-a fiert 1 kg orez.

PRURIT

Se inmoaie 0 tesatura din bumbac intr-un amestee format din 500 9 spirt medicinal ~i 50 9 salicilat. Se ung cu eo, dimineoto ~i seara, locurile afectote.

R

RACEALA (Ia copii)

Se vor unge pieptul, spatele. gitul. miinile. ~i picioarele, eu un arnestec format din : tuico, miere. 0 pastile de chinino ~i 0 po stild de ospir inc. Imediat dupe ee copilul a transpirat i se vor sehimba lenjeria de pat ~i ruforio de corp. apoi va fl lasat so doormn.

RACEALA [severd]

Se piseczc rncrunt zeee foi de tutun uscot, se omesteco eu miere ~i tuico tare de coso. Amesteeul se unge pe 0 compreso, core se aplico pe mijlocui bolnavului.

45

RANI (care se vindeca greu)

Se fierb trei crenqute de Tafoneaso (Symphyfum officina/e), intr-un htru de ope, pina ce apa scade la jumctote, Dupe ce se strecoorc, se spolo cu Ii· chidul obtinut rana (ronde).

RANI (prin taiere)

Se tine in ulei de mdsllne, timp de 24 (douozecl ~i patru) ore planta Sundtoore (Hypericum perfaratum). Dupe acest trrnp rona (rcnile) se var unge cu uleiul cstfel preparat. Ranile se var inch ide foarte repede.

Deco vasul se va tine la lac rece, amestecul va put~a fi folosit timp indelungat, de cite ari va fi nevaie.

REUMATISM

Vanga recomondo celar suferinzi de cceosto boald so consume zrlnic scloto de telina.

REUMATISM

Se ung locurile afectate cu un amestec format din ulei pentru arme ~i grosime, dupe care balnavul se va expune la soare.

46

RINICHI (boli de)

Se ornesteco bine lut de oale cu otet din mere.

Preparatul se unge pe 0 pinzo care se oplicd seara, inainte de culcare, pe locul bolnav.

RINICHI (boli de)

Se fierbe in 5 (cincl) lrtri de opd 0 radacina de Mur (Rubus fruticosus). Dupd ce apa a scCizut la [umctote se lase. so se rcceo sco ~i se va bea din ea cite 100 g, de trei ori pe zi.

RINICHI (boli de)

Vanga recomondo ca 0 data pe scptornlno bolnavul so se hrdnecscc, exclusiv, cu griu fiert ~i so bea apa in care a flert griul.

RINICHI (boli de)

Bolnavul va bee timp de 0 soptamina ceo] din serninte de dovleac. Concornrtent va cphco in zona rinichilor comprese cu pulberea obtlnuto prin pisarea continutului a douo pcchetele de serninte de In (Unum).

47

s

SARCOM

Sa oplicd pe locul afectot carne de vinat, presc - rata cu clorid de amoniu, fixindu-se cu un bandaj.

SClEROZA iN PlACI

Se unge tot corpul cu miere de albine curoto sl se rncseozo pind 10 senzotio de "dezlipire" a pielii.

SINUZITA

Se picurc, in ambele nari, 0 data pe zi, timp de doud, trei zile 10 rind sue din radacina de Ciclama salbatica (Cyclamen coum).

SINUZITA

Se face 0 bobito - cit 0 boobo de porumb - din unt proospct de vcco ~i se pune alternativ in n5ri (0 seoro intr-o nora, in seara urrnctoore in ceolclto).

SOMN AGITAT (Ia copii):

Dis-de-dirnlnecto se c sterne 0 pinzd alba curata, pe iorba pojistii, Dupe ce pinza s-o imbibat

48

bine cu roua diminetli se va inveli copilul cu eo ~i va f lasat sa doormo. pin a ce pinza se va usca pe corp.

SPERIETURA

Se bea imediat un pahar cu cpc in care s-a diz~lvat putin zchcr,

STERILITATE (preventiv)

Se vot evita : 0 viata sexuclc precoce, racelile ~i lenjeria de corp strlmtc,

SURMENAJ

Se vor infa~ura picioarele cu 0 compreso fecuta din cecrc, ulei de mdsline ~i npd, Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul noptii, Dace este nevole se va repeta procedura.

T

TAHICARDIE (pe baza nervoasa)

Se dau prin razatoare 0 [umotote kg lemii, se ornesteco cu 0 [umctote kg miere sl cu doudzeci simburi (miez) de cclso pisate. Se ia din acest amestec, dlmineoto ~i secro. cite 0 lingura, pe stomacui gol.

49

TRAUMATISM

Se fierbe indelung 0 jumdtote kg fasole alba uscoto. Boabele, rosfierte, se strivesc ~i se cplicc pe locul bolnav, bcmdajindu-se pe deasupra cu 0 pinzQ de bumbac. Bolnavul va dormi peste noapte cu acest pansament.

TRAUMATISM (local)

Se oplico pe locurile afectate felii de cartof crud.

TUMOARE (preventiv)

Se vor evita cczdturile ~i traumatismele.

TUMOARE (in corp)

Se omesteco fagure din ceoro de albine cu tulco ~i pelin (Artemisia Absinthium) pisat, pine se obtine consistento unui terci subtire, Se unge cu acest amestec locul bolnav, se bondcjeozo cu un tifon curat sl se loso astfel peste noapte. Procedura se repeto pin a 10 disporitio tumorii.

TUMOARE (10 cap)

Se aplica pe locul bolnov comprese facute dintr-un bandaj inmuiat intr-un amestec de rachiu de cosd cu pelin (Artemisia absinthium) pisat.

50

TUSE

Se bea ceai din frunze de Podbal (Tussilago larfara).

TUSE (cronica, 10 fumatori)

Se fierb, timp de 10-15 minute. intr-o [urnctcte kg lapte procspct, citeva radacini de Nclbo de podure (Malva silvestris). Se bea din ocecsto fierturo, cite 0 cecscc, de citeva ori pe zi.

TUSE (10 copii)

Se ornesteco 100 9 miere cu 100 9 unt procspot ~i continutul unui pochete] de vcnllie. Se da copilulu;. din acest ornestec, de trei ori pe zi, cite 0 lingurita.

TUSE (persistenta, 10 adul\i)

Se fierbe, intr-un litru de ope, un qoqoloi (bile) de clei, de cires alb. Dupe ce se strecoorc se adauga 200 9 miere. trei seminte de garoafa ~i un vlrf de cutit de Ghimbir (Zingiber officinale). Se va lua din acest amestec cite 0 lingurita. dirninecto ~i secro, inainte de meso.

51

rUSE (persistentd, la copii)

Se fierb intr-un litru de cpc un cartof, 0 capatina de ceopn ~i un mar, pina ce apa se reduce la [umctcte. Se do copilului din cceostc fierturc, cite 0 lingunto. de trei ori pe zi.

rUSE (puternice]

Timp de 0 saptomina bolnavul va bea ceai din semints de in (Unum usitatissimus).

TUSE (puternica)

Se fierb intr-o jumdtote litru de apa patru nuci in coojc, 0 lingura de flori de Soc (Sambucus) ~i 0 lingura de miere. Dupd ce se strecooro apa se va bea cite 0 lingura de trei ori pe zi.

u

ULCER (duodenal, hemoragic)

Se bate un clbus de ou proc spct cu 0 lingurito de zohdr pudrc ~i 0 lingura de ulei de rndsline, pi no ce se face creme. Se ia din acest amestec, in fiecare dlmineotd, timp de zece zile 10 rind, cite 0 lingura pe stomocul gol.

52

URTICARIE

Se ia pulbere de lemn mincat de ccri, dupd cum urmeozo :

Pentru copii : pulberea se fierbe in apa. se strecoorc ~i se toorno peste tot corpul copilului ;

Pentru adult; : Dupe ce s-a procedot co moi sus se va unge corpul cu 0 unsoore focuta din oc:eeo~i pulbere ornestecoto cu grasime de pore curotc. Procedura se repeto pina 10 deplina insanoto~ire.

URTICARIE (intensa)

Se face 0 fierturd de secoru, se strecoorc ~i se bea apa de citeva ori pe zi.

URTICARIE (Ia copii)

Se fierb, in ccntitdtl ego Ie, frunze de urzicd (Urtic.a dioic.a) ,;>i Soc. {Sambucus nigm}. Ou~a ce S~ rdceste se toorno opa pe tot corpul copilului.

URTICARIE (la nou-ndscuti ~i copii mici)

Se imbciczc, 0 dotd sou de douf ori pe zi. copilul in opo in care a fiert planta Cuscutd {Cuscuto europaea). Baile so continuo pina la dispo-itio bolii.

URTICARIE (persistenta)

Bolnavul va bee, timp de douczeci de zile, de citeva ori pe zi, un decoct din seminte de MOlOriche (Borceag) (Vida sativa).

53

v

VARICE

Bolnavul se va plimba dls-de-dlmlneotc, inccltot cu sosete curate din bumbac prin roua cozutd pe ierburile din livedo. Dupe ce sosetele s-au irnbibct bine cu roue vor fi tinute in picioare pina ce S8 vor usca 10 razele soorelui,

VARICE

Se cplicd pe locurile afectate plornin de porc taiat in felii. Acest pansament se postreczc in timpul noptii, zece seri la rind. La nevoie, una sau mai multe felii pot fi stropite ~i cu sulf.

VARICE

Intr-un vas potrivit se pun nuci verzi, 'Peste care se toorno ulei de mdsline. Dupo aceasta vasul se lese cforo 10 soore, timp de patruzeci de zile. Dupe acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, pine 10 terminarea continutului vasului.

DIN PARTEA EDITORULUI

Semne/e de intrebare care se ridica in fata cunoa~terii umane slnt nenumaraie ~i pUfini slnt' aceia care au cutezat, In Romania, s3 cerceteze fenomene/e paranormale si, inca mai putini, cei care au scris ~i reusit sa publice materiale legate de acestea, co urmare a functionarii unui gEm de "Omerta" comunista !

Cu aproape doudzecl de ani in urrnd, doi editori nonconformi~ti ~i curcjosi, pe care Ii voi numi totU$J, mai ales pentru uzul acelora care azi critica $i ocuzo oameni care au facut ceva (eu 0$ zice mulf), pentru cultura romano, intr-o perioada neprie/nica pentru eo, respectiv Alexandru Mironov $i loan Eremia Albeseu, mi-au oferit 0 aereditare in Bulgaria pentru a incerca sa eercetez $i so seriu despre fenomenul Vanga.

Era 0 asumare de responsabilitate iemercrii, gestul putlnd sa-i descalifiee prafesional pe cei implicafi in ocecstd nctiune, date fiind normele culturate $i filozofice, pe care trebuiau so Ie respecte, volens-nolens, publiei$fii aeelui timp.

Din nefericire, sou din ferieire, depinde cum dorim so privim lucrurile, in BulglJria de atunei nu se recunosteo, oficial, existenta Vangai $i a activitafii

55

sale notoru, aflata, cu/mea, sub obladuirea statu/ui, care incasa sume considerabile in va/uta ?i monedd nationala. Rezulta de aici co Vanga nu existo pentru cei care or fi facut eroorcc, corniso de mine, de a incerca so 0 contacteze oficia/.

lntelegind situotlo. ?tiind co a incerca so ajung 10 celebra orezicdtoore fOra a aprobare oficiola or fi ;nsemnot a csteptore de zife ?i zile 10 rind 10 poarta casei sale, osoitatii de vizitatori de pretutindeni, m-am resemnat in osteptcreo unor vremi propice.

Dupa aparitia carfii Vanga, scrisd de nepoata acesteio, Krasimiro Stoianova - a carte document, care nu poote cuprinde decit a contitote insignifionto de iniormcuii referitoore 10 activitatea ei pe parcursul decenii/or - am reusit so realizez, pentru cititorul roman traducerea acestei editii. Nu dupa multo vreme ?i nu fOra emoiii, am Iiotarit contactarea preziciitoarel insiisi, in amoianio locului in care i$i face prezicerile $i recomondiuile de tratament.

A~a se face co, intr-o dimineafa din orimovara acestui an. insotit de un cunoscut ziarist de 10 Tineretul i.iber, ooetu! s! publicistul loan Lascu, am poposit 10 Rupite unde. faro a intra in omonunte, ne-om convins de-visu de insusiri!e extraordinore ale Mamei Vanga. Trebuie spus, tdtu$i, co in acea dimineata 0$teptau /0 poarta casei sale peste doua sute de 00- meni, unii venit! sa-! muuutneascii (printre e; si sirirlni] pentru fe/ul in care i-o ajutat, a/tii tocmai pentru a-t so/icito acest ajutor.

Nu trebuie so se inte/eaga de aici co persoonele ajunse in fota Vangai vor obtine, automat rezo/va-

rea problemelor de sanatate sou de alta natura. Vanga nu este Dumnezeu ~i, oso cum spune eo,

56

totul in Univers este hotarit dinainte, ior eo nu poate schimba soorto unui om, a unui popor sou cursul unor evenimente, chiar doco Ie poate prevedea evotuua. Ceea ce este insa important, ~i extraordinar in acelasi timp, este faptul Co Vanga stie ~i poate so amelioreze sou so vindece 0 suferinta, atita timp cit omul in couzo nu a fast dec/arat de acele forte (despre care votbeste Vanga), co irecuperabil.

lntrucit dupo aporuio cortii Vanga pe adresa editurii noastre au sosit un foarte more numar de scrisari, folosim cceostd cole pentru a face a serie de oreciziu], so/icitate de cititori, legate de acest subiect. Faptul se dovedesie cu alit mai necesar, cu cit a riispunde iiecore! scrisori in parte nu este posibil din motive lesne de bisnuit.

o intrebare care apare frecvent este aceea daca Mama Vanga mai traieste ? Riisounsu! este do ~i ii utiim, alaturi de Dumneavoastra, viata fungo ~i sanotate. Locuieste in localitatea Petrici si isi desfoscore ~edintel~ in ccsuto de /0 Rupite,' afl~ta doar 10 cifiva kilometri distanta de Petrici. La Petrici ~i respectiv Rupite se ajunge pe traseul : Sofia, Stanke Dimitrov, Blagoevgrad, Simitli, Petrici aflat in imediata apropiere a granitei cu Grecia. Este de preferat co dep/asarea so se faca nu pe €alea ferato ci cu autoturismul. De asemenea, persoana care doreste sa-i cecro sfatul sou ajutorul trebuie sa se prezinte personal, inminindu-i bucotico de zahar cubic, pe care trebuie so 0 aiba asupra so. in ca-

zu! in care eel suferind nu este dep/asabil, el va trimite buciitica de zohiu, pe care a tinut-o in prealabU in mina, printr-o alta persoond, care va expune ce/e dorite mamei Vanga. Iotodotd se pune pro-

57

blema gasirii unui interpret (traducator), deoarece chiar dace Vanga receptioneaza faro a ir.timpina bariere lingvistice, cele transmise de eo var trebui troduse pentru Dumneavoastra de un cunoscctor 01 limbii bu/gare ~i, evident, romiine.

Pentru cititorii care ne-au intrebat daca ii pot scrie mamei Vanga Ie aducem 10 cuno~tjnta cii nu i! sfatuim sa 0 iaca, deoarece oceosto or fi in imposibilitate de a Ie rospunde. Este usor de banuit cd pe adresa ~i sosesc mii de scrisoti din recto lumea, iar a raspunde iiecarui solicitant in parte nu este posibil.

Dorim, de asemenea, sa aducem cuvinte de recuno~tinta ~i multumiri tuturor cititorilor cartU Vanga, care no-au scris, ne-au incurajat, felicitat sau sfatuit in legatura cu productia noostrii editoriala in general. Editura ii incredinteaza ca va fine seomo de observotiiie ~i propunerile avansate, co vo face eforturi in vederea publicarii unor carti eu subiecte eel putin 10 fel de interesante.

Corespondetitilor care ne-au solicitat cartea Vanga Ie aducem la cuno~tinta cd ne-am vdzut obligati sa sisfom trimiterea coletelor costate. intrucit 0 parte dintrc ce/e axpediate au revenit /0 edituro, ridicarea lor fiind refuzata de unii destinatari. Din acest motiv cdit~ra a suportat costurile de expediere de douo ori, detcrmi'lind pierderi financiare pe care, cu toota bunovointo, nu ne of/am in situatia de a Ie putea aeoperi.

Informam pe to:i cei interesati co Editura STAR TRAFIC a obtinut dreptul de tiparire a celei de a doua editU a cartii Vanga, editie revdzutd ~i odougita de autoare, continind 0 serie de no; date prj.

58

vind viata ~i activitatea Vangai, carte care se va of/a 10 dispozitia cititorilor spre finele anului in curs.

A~teptam sugestii ~i prapuneri de colaborare in domeniul dlfuzarii pe adresa : 1100 Croiova, Societatea Comerciola STAR TRAFIC SRL, Ca/eo Bucure~ti, BI. M-16-A, et. 2, ap. 5, Tel. : 941163122.

Presedinte STAR TRAFIC SRL

. Ion I. losH

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful