Studiul instrumentelor topografice

1. Teodolitul

Este instrumentul care permite masurarea directiilor la doua sau mai multe puncte din teren, precum si inclinarea acestor directii. Determinarile se raporteaza la un plan orizontal care trece prin punctul in care se stationeaza cu teodolitul, numit punct de statie. Clasificarea teodolitelor se face dupa :
• • •

modul de citire a directiilor precizia determinarilor gradele de libertate ale miscarilor cercului orizontal

Dupa modul de citire a directiilor, se cunosc doua categorii de teodolite:
• clasice, la care cercurile sunt gravate pe metal, citirile facandu-se cu ajutorul vernierului, microscopul cu scarita sau microscop cu tambur. Acest ultim tip de aparat nu se mai construieste. • moderne, la care cercurile sunt gravate pe sticla, iar lecturile se fac centralizat pentru ambele cercuri, intr-un singur microscop, fixat pe luneta. • electronice, la care cercurile sunt digitale, valoarea indicatiei fata de un reper de pe cercul gradat fiind afisata pe un ecran cu cristale lichide.

Clasificarea dupa precizia de determinare a unghiurilor conduce urmatoarele categorii:

la

• teodolite de mare precizie, sau astronomice, la care lecturile se fac pana la zecime de secunda de arc(Theo 002); • teodolite propriu-zise, la care determinarile se fac pana la o secunda de arc (Theo 010) ; • teodolitele tahimetrice la care determinarile se fac la minut de arc (Theo 020, Theo 030) precum si teodolite tahimetrice de santier, la care determinarile se fac la 10 minute de arc.

Clasificarea dupa gradele de libertate ale miscarii cercului orizontal gradat se face in:
• teodolite simple, la care numai cercul alidad se poate misca in jurul axei verticale; • teodolitele repetitoare, la care atat cercul alidad cat si limbul au posibilitatea misca in jurul axei verticale; • teodolitele reiteratoare, la care miscarea limbului in jurul axei verticale se face prin intermediul unui surub exterior, numit reiterator.

Schema generala a unui teodolit classic:
V 3 O 4 16 N V s 17 6 8 9 10 11 12 21 14 13 18 7 19 2 Cv 4 1 20 O

17

5 15 N

V

Intregul aparat se compune din infrastructura si suprastructura. Infrastructura este cuprinsa intre ambaza teodolitului si limb inclusiv, iar suprastructura este compusa din restul partilor componente, toate putanduse misca in jurul axei verticale V-V). Partile componente, asa cum sunt prezentate in figura de mai sus sunt:

1 - luneta teodolitului; 2 - cercul vertical; 3 - axa de rotatie a lunetei; 4 furcile lunetei; 5 - cercul alidad; 6 - cercul gradat orizontal (limbul); 7 - axul teodolitului; 8 - coloana tubulara a axului teodolitului; 9 - ambaza teodolitului; 10 - suruburi de calare; 11 - placa de tensiune a ambazei; 12 placa ambazei; 13 - surub de prindere (surub pompa); 14 - dispozitiv de prindere a firului cu plumb; 15 - nivela torica a cercului orizontal; 16 - nivela sferica a cercului orizontal; 17 - dispozitiv de citire a cercului orizontal; 18 surub de blocare a cercului alidad; 19 - surub de blocare a limbului; 20 surub de blocare a miscarii lunetei; 21 - ambaza trepiedului; VV - axa principala a teodolitului (verticala); OO - axa secundara a lunetei; NN directricea nivelei torice; VsVs - axa nivelei sferice; Cv - centrul de vizare al teodolitului.

Luneta topografica

Lunetele instrumentelor topografice sunt constituite ca un dispozitiv optic ce serveste la vizarea, la distanta, a obiectelor numite si semnale topografice, a caror imagine obtinuta prin luneta este clara si marita, imposibil de obtinut cu ochiul liber. in afara de aceasta, luneta poate servi si la determinarea distantelor (masurare) pe cale optica, procedeul numindu-se determinarea stadimetrica a distantelor. Dupa modul de alcatuire exista:
• cu focusare exterioara, la care planul imaginii este fix iar planul reticulului este mobil. Au fost folosite la aparatele vechi, iar acum nu se mai construiesc. • cu focusare interioara, la care planul imaginii este mobil iar cel al reticulului este fix.

Luneta cu focusare exterioara se compune din:

3

1 7

8

9 2 5

x

r

O 2

x

a (variabil) 4 p' (constant) O 1 6 10 9

1- tub obiectiv; 2 - tub ocular; 3 - obiectiv; 4 - ocular; 5 - reticul; 6 - lentila divergenta de focusare; 7 - surub de focusare; 8 - surub cremaliera; 9 suruburi de rectificare a firelor reticulare; 10 - locul de formare al imaginii in absenta lentilei de focusare; O1 - centrul optic al obiectivului; O2 - centrul optic al ocularului; r - centrul reticulului; xx - axa geometrica a lunetei; O1O2 - axa optica a lunetei; a - distanta variabila intre lentila de focusare si obiectivul fix ; p' - distanta variabila intre obiectiv si imagine.

Nivelele teodolitului. Sunt dispozitivele care servesc la orizontalizarea sau verticalizarea unor drepte, precum si la masurarea unor unghiuri mici de panta. Se disting urmatoarele tipuri de nivele: sferica, formata dintr-o fiola de forma cilindrica, avand la partea superioara forma unei calote sferice. Interiorul este umplut cu eter sau alcool, lasandu-se un mic spatiu ce formeaza o bula de vapori saturati de lichid. Partea centrala a calotei reprezinta punctul central al nivelei prin care trece axa verticala Vs -Vs a acesteia. Pe calota fiolei se graveaza cercuri concentrice cu diametrul marit cu 2 mm. intregul ansamblu se fixeaza intr-o montura protectoare din material plastic dur sau metal.

5 Pn 3 M

6

Vs M

1 Pn 2 5 3 1 - Fiola de sticla 2 - Montura 3 - Suport 4 - Cercul alidad 5 - Suruburi de rectificare 6 - Cerc reper M - Punctul central al fiolei PnPn - Plan director tangent VsVs - Verticala cercului de curbura a nivelei

6 5

5 Vedere in plan

Vs Sectiune transversala

4

torica, formata dintr-o fiola in forma de tor (cilindru curbat dupa un arc de cerc), umpluta cu aceleasi lichide ca si nivela sferica. La partea superioara a fiolei se graveaza trasaturi simetrice fata de mijlocul ei, la interval de 2 mm una de cealalta. Atunci cand centrul bulei coincide cu centrul fiolei, tangenta la centrul fiolei devine orizontala. Tangenta poarta denumirea de directrice a nivelei.
7 2 1 a - sectiune verticala b - vedere in plan 1 - montura metalica 2 - fiola de sticla 3 - surub de rectificare 4 - suportul nivelei 5 - articulatie 6 - reperele nivelei 7 - bula nivelei NN - directricea nivelei N m R α R M a M' m N

N a 5 6 b

N 3 4

7

C

2. Nivela

Aparatele folosite in nivelmentul geometric poarta denumirea de nivele, iar principala lor caracteristica este aceea ca realizeaza orizontalizarea precisa a axei de vizare. Acest lucru este de o importanta deosebita deoarece la nivelul axei de vizare se fac citirile pe mira. Dupa modul de orizontalizare a axei de vizare, instrumentele de nivelment se clasifica in:
1. nivel 2. nivel 3. nivel

rigid cu cu automata a axei rigid

simplu; surub de basculare; orizontalizare de vizare.

Nivelul rigid
V N
O

N'
r

V

Schema unui astfel de instrument este prezentata in figura 1.1 El se compune din luneta topografica, nivela torica si sferica, ambaza, suruburi de calare si placa de tensiune. Poate fi dotat obtional cu cerc orizontal gradat. Pentru a se efectua masuratori cu un astfel de aparat trebuieca dupa efectuarea unei calari aproxomative cu nivela sferica, inainte de efectuarea unei citiri pe mira trebuie sa se procedeze la orizontalizarea axei de vizare cu ajutorul suruburilor de calare convenabil amplasate, orizontalizare ce se constata cu ajutorul nivelei torice a aparatului. Aceasta operatiune se repeta inainte de fiecare citire efctuata V pe mira.
N N'

Nivelul rigid

O

r

cu surub de basculare.

V

Din

punct

de

vedere

al

partilor

componente are aceleasi componente la care se adauga surubul de basculare cu rolul de a inclina fin luneta astfel ca aceasta sa capete o pozitie orizontala. Acest dispozitiv este situat intre luneta si pivotul instrumentului. La fel ca si la nivela rigida, calarea se face aproximativ, cu suruburile de calare si dupa vizarea mirei dar inainte de efectuarea citirilor se procedeaza la aducerea bulei nivelei torice intre repere. Pentru o cat mai buna orizontalizare, nivela torica folosita este una cu coincidenta.

Nivele cu orizontalizare automata a axei de vizare.
V

O

r

V

Aparatul poate asigura o precizie de 2,5 mm pe kilometrul de dublu nivelment. La acest tip de aparat o raza orizontala ce vine de la mira, trece prin obiectiv, este clarificata de lentila de focusare si ajunge la compensator. Acesta se compune dintr-o prisma fixata pe corpul aparatului si doua prisme fixate pe pendul.

3. Utilizarea teodolitilor si nivelelor
Metode de masurare a unghiurilor. Operatiunile succesiune: • • necesare masurarii unghiurilor constau din urmatoarea

verificarea si eventual rectificarea teodolitului; asezarea in statie a teodolitului;

vizarea punctului, facuta pentru determinari azimutale la baza semnalului, prin suprapunerea peste acesta sau bisectare a firului reticular vertical, iar pentru determinarea unghiului zenital prin suprapunerea firului reticular orizontal peste semnal, fie la inaltimea (I) a instrumentului, fie la inaltimea (S) a semnalului. Anterior insa este necesara vizarea aproximativa cu ajutorul colimatorului, punerea la punct a imaginii firelor reticulare si apoi a imaginii obiectului vizat (semnal geodezic). • efectuarea determinarilor propriuzise.

Masurarea unghiurilor orizontale. Functie de numarul punctelor spre care se vor face determinarile, metodele de masurare se refera la masurarea unghiurilor izolate, daca este vorba de unghiul format de doua puncte vizate, sau de unghiuri dispuse in tur de orizont daca este vorba de mai mult de 2 puncte vizate.
A 0 0 (2 0 0 ) C
1

A C C '1
1

ω
C
2

ω' ω"
C B
2

C '2 B

metoda diferentei citirilor sau simpla - se foloseste la determinarea unghiului format de directiile catre doua puncte, fara o precizie deosebita. Pentru aceasta se procedeaza astfel: se elibereaza miscarea inregistratoare a cercului orizontal gradat, se vizeaza punctul A in pozitia I a lunetei (cerc vertical stanga) si se efectueaza citirea c1; se deblocheaza miscarile generale ale aparatului si se vizeaza punctul B, cu luneta tot in pozitia I; se efectueaza citirea c2. Valoarea unghiului format de directiile catre punctele A si B va fi data de diferenta citirilor :
ω = c2 − c1

Daca operatiunile descrise mai sus se completeaza cu vizarea in pozitia a doua a lunetei, se va obtine o valoare mai precisa a valorii unghiului dintre

cele doua directii. Pentru aceasta a doua faza se rotesc aparatul si luneta cu cate 200g, cercul vertical fiind acum in dreapta lunetei (pozitia a II-a), dupa care se vizeaza punctul B si se efectueaza citirea c2'; se vizeaza punctul A, prin rotirea aparatului in sens antiorar si se efectueaza citirea c 1'. Unghiul masurat in pozitia I va fi:

ω '= c 2 − c1

iar in pozitia a II-a va fi :

ω " = c2 ' − c1 '

Daca diferenta celor doua determinari se incadreaza in toleranta admisa, atunci valoarea cea mai probabila a unghiului va fi media aritmetica a celor doua determinari.

c1 c2

A B

c1 c3

c2

A B

c1 c2 c3 c4

A B

ω=

ω '+ω " 2

metoda repetitiei - se foloseste la determinarea cu precizie sporita a unghiurilor izolate, atunci cand pentru masuratori este folosit un instrument repetitor. Ne propunem sa determinam unghiul sub care se vad din punctul de statie punctele A si B prin trei repetitii.Principial, metoda foloseste de fiecare data drept origine a citirilor, valoarea directiei determinata in masuratoarea anterioara. Pentru determinarea unghiului intre doua directii concurente in punctul de statie, cu instrumentul in pozitia I a lunetei se vizeaza punctul A si se efectueaza citirea c1; se vizeaza punctul B caruia i-ar corespunde citirea c2 care insa nu se efectueaza; in schimb dupa vizarea punctului B se blocheaza miscarea inregistratoare, se deblocheaza miscarea generala in plan orizontal si se vizeaza punctul A. Se deblocheaza miscarea inregistratoare si se revizeaza punctul B; citirea corespunzatoare ar fi c3,

care la fel ca si c2 nu se efectueaza. Dupa aceasta secventa am efectuat doua "repetitii" pentru masurarea unghiului intre directiile spre punctele A si B. in sfarsit, dupa vizarea punctului B se blocheaza miscarea inregistratoare, se deblocheaza miscarea generala in plan orizontal, se vizeaza A, se deblocheaza miscarea inregistratoare si cea generala in plan orizontal si se vizeaza B. Numai acum se poate face citirea la dispozitivul de citire a cercului orizontal. Valoarea cea mai probabila a unghiului masurat prin cele trei repetitii va fi obtinuta cu relatia :

ω=

c 4 − c1 3

metoda seriilor se foloseste de fiecare data cand se urmareste determinarea
200 0 D C '4 C4 C '1 C1 C2 C "1 C " '1 A

C '3 C

C3

C '2 B

marimii unghiurilor dintr-un punct de statie in care converg mai multe vize. Din totalitatea vizelor, se alege ca directie de referinta (initiala) viza cea mai lunga, de la care se vizeaza toate celelalte puncte,in ordine, in sens orar, incheindu-se turul de orizont tot pe viza initiala. Pentru acest tur de orizont, luneta aparatului este in pozitia Icerc vertical stanga). Se aduce aparatul in pozitia a doua, se vizeaza aceeasi directie initiala, dupa care vizarea se desfasoara in sens antiorar pana la inchiderea pe aceeasi viza initiala. Valorile masurate se prelucreaza, procedandu-se la calculul mediilor intre cele doua pozitii, a neinchiderii si a corectiei totale si unitare si prin aplicarea celei din urma la obtinerea valorilor compensate pentru directiile masurate.

Masurarea unghiurilor verticale. Pentru masurarea unghiurilor verticale se procedeaza in felul urmator:

• se instaleaza aparatul in punctul de statie, se centreaza si se caleaza; • se masoara inaltimea aparatului (notata cu i); • se vizeaza semnalul din punctul B, fie la inaltimea aparatului fie la inaltimea s a semnalului, prin aducerea firului reticular orizontal la unul din cele doua repere mentionate mai sus; se citeste unghiul vertical la dispozitivul de citire. Dupa pozitia originii diviziunilor cercului vertical, se pot determina, fie unghiuri zenitale, cand originea este indreptata spre zenit (in sus, pe verticala) fie unghiuri de panta, daca originea este pe directia orizontalei ce trece prin centrul de vizare al aparatului.

Masurarea distantelor si diferentei de nivel

Pentru determinarea diferentei de nivel între doua puncte se poate amplasa pe fiecare din cele doua puncte câte o mira, iar aproximativ (în limita a 2-3m diferenta) la mijlocul distantei, fara a fi obligatoriu sa fie si pe aliniamentul format de cele doua puncte, se amplaseaza o nivela. Prin citirile efectuate pe cele doua mire se pot determina marimile descrise mai sus. Distanta între aparat si una din mire se numeste portee, în timp ce distanta între mire se numeste niveleu. Pe mire se fac citirile a si b. Daca notam cu ΔhAB diferenta de nivel între A si B, rezulta ca: ΔhAB = HB - HA = a-b Pentru a determina o distanta este nevoie sa citium Cs, Cm si Cj. Distanta de la nivela la mira se va afla cu formula: D = K (Cs – Cj ), K=100 , doar daca media masuratorilor Cs si Cj este aproximativ egala cu Cm.

4. Masuratori

Masurarea unghiurilor orizontale:
1. Metoda simpla

c1

63g 29c

c2 c1 ' c2 '

93g 35c 263 g 25 c 293g 35 c

ω ω

’= c2 – c1 = 93g 35c - 63g 29c = 30 g 06 c

’’= c2' - c1'= 293g 35c - 263g 25c = 30 g 10 c

ω

=(

ω

’+

ω

”)/2 = 30 g 08 c

2. Metoda repetitiei

c1 c2 c1 ' c2 '

98g 62c 103g 82c 108 g 73 c 113g 91 c

ω ω ω

’= c2 – c1 = 103g 82c - 98g 62c = 5 g 20 c

’’= c3 – c2 = 108 g 73 c - 103g 82c = 5 g 11 c

’’’= c3 – c2 = 108 g 73 c - 103g 82c = 5 g 18 c

ω

=(

ω

’+

ω

”+

ω

’’’ )/2 = 5 g 42 c

3. Metoda seriilor

PS A

PV 1 2 3 1

Pozitia I 53.23 68.01 88.07 53.26

Pozitia II 253.28 268.06 288.01 253.01

Medii 53.255 68.035 88.04 53.135

Corectie 0 0.04 0.08 0.12

Dir. Cor. 53.255 68.075 88.12 53.255

Dir. red la orig 0 14.781 38.84 0

Corectie:

c = 53.135 – 53.255 = -0.12 Q = - c /3 = 0.04

Directia reducerii la origine:

1: P1 – P1 = 0

2: P2 - P1 = 14.78 3: P3 – P1 = 38.84 4. Masurarea unghiului vertical C` = 57 g 28 c Z`= C` C"=57 g 25 c C``= 400 g – Z`` Z``= 400 g – C`` Z``= 342 g 75 c Z = (Z` + Z``) / 2 = 200 g 01`` α =100 g – 200 g 01`` = - 100 g 01

5. Distanta

A Cs 1543

B 1473

Cm Cj A:

1468 1392

1369 1269

Cm = (Cs + Cj)/2 = 1467 D= K (Cs – Cj) = 100 (1543 – 1392) = 15100 mm = 15.1 m

B: Cm = (Cs + Cj)/2 = 1368 D= K (Cs – Cj) = 100 (1473 – 1263) = 21000 mm = 21 m

6. Diferenta de Nivel

Ha = 1369 Hb = 0862

ΔHab = Hb – Ha = a –b = 1369 – 862 = 0.507 m

Studiul instrumentelor topografice

Iancus Stere Anul 1A Grupa 3

Profesor: Conf. Dr. Ing Marcel Costel BRISAN