Jonctiuni celulare

-> sunt sisteme de atasare intre celule sau intre celule si matricea extracelulara, care au rolul, in primul rand de stabilizare mecanica a tesutului, iar in al 2-lea rand de control al transportului in spatiul extracelular; mai au rol in comunicarea intercelulara si in compartimentarea suprafetelor celulare(in sectoare sau domenii). -> pentru ca aceste jonctiuni sunt structuri de ordinul nm, examinarea lor se face la microscopul electronic; aceasta examinare poate fi facuta pe preparatele microscopice clasice sau pe preparatele crioprecipitate. -> criofracturarea presupune inghetarea tesutului(cu azot lichid la -190 de grade), dupa care, cu un instrument foarte ascutit, se fractureaza tesutul => 2 reliefuri care vor fi acoperite cu o pulbere de carbon => tipare ce pot fi examinate la microscopul electronic. -> jonctiunile apar la microscopul electronic: - ca niste benzi/panglici, si se numesc zonule. - cu aspect de spot/disc, si se numesc macule. -> clasificare: a) jonctiuni simple: − spatii intercelulare. − jonctiuni simple digitiforme. − jonctiuni simple denticulare. b) jonctiuni speciale: − jonctiuni stranse(zona Ocludens). − jonctiuni de atasare/ancorare: - pe microfilamente de actina: - celula-celula(zonula Adherens sau desmozomul in banda). - celula-matrice(jonctiunea focala). - pe filamente intermediare: - celula-celula(macula Adherens sau desmozomul in spot). - celula-matrice (hemidesmozomul). − jonctiuni de comunicatie(GAP sau Nexus). − complexele jonctionale. c) jonctiuni cu specificitate de tesut: − discurile intercalare(pentru muschiul cardiac). − sinapsele(la sistemul nervos). 1. Jonctiunile simple: -> sunt de tip celula-celula. Distanta dintre cele 2 membrane celulare e o distanta de aproximativ 30 de nm, care, pentru jonctiuni e considerata una mare; astfel, jonctiunile simple nu vor afecta deplasarile de molecule/markeri in spatiul extracelular si nu vor avea rol de bariera intre 2 compartimente. -> cea mai simpla e spatiul intercelular. Daca cele 2 membrane trimit una catre cealalta prelungiri cu aspect digitiform, care se intrepatrund, spatiul ramane tot de 30 de nm, dar jonctiunea e mult mai stabila. 2. Jonctiunea stransa(zonula Ocludens): -> e o jonctiune de tip celula-celula. Membranele celulare sunt dispuse fata in fata, fie la o distanta de 2 nm, fie suprapunandu-si stratul extern proteic => jonctiunea stransa e numita heptalaminata(cand distanta e de 2 nm) sau pentalaminata( cand are loc suprapunerea membranelor). -> o alta componenta importanta o reprezinta sirurile de proteine gemene. La nivelul celor 2 plasmaleme exista niste proteine integrale multipas, numite ocludine, care se vor aseza in zona

a) zonula Adherens: reprezinta o jonctiune de aderare pe microfilamentele de actina. 3. jonctiunea stransa reprezinta o bariera fata de moleculele si markerii din spatiul extracelular. edificand o structura asemanatoare unui fermoar. β si γ cadherine. cu atat e mai putin extensibila). -> glicoproteina este integrina. format din microfilamente de actina sau din filamente intermediare. Jonctiunile de atasare/ancorare . compartimentand suprafata celulara in sectoare/domenii: − domeniul apical. sub jonctiune. -> aceste jonctiuni realizeaza predeterminarea polaritatii celulelor epiteliale si separa compartimentul apical de cel latero-bazal.sunt formare din: -> (1) cele 2 membrane celulare sau o membrana si un substrat din matricea extracelulara. -> (4) citoscheletul. -> citoscheletul e reprezentat de bandeleta contractila de microfilamente de actina. bistratul lipidic se reorganizeaza. O molecula aflata aici va trece greu la inelul celalalt. -> (2) glicoproteinele transmembranare linker. reprezentat de fibronectina(component al matricei extracelulare). fata in fata(sunt cam intre 2-6 siruri de proteine gemene). Cel de-al 4-lea tip intervine in legaturile permanente(cele homofile). -> cele 2 membrane celulare sunt situate la o distanta de 30 de nm(distanta relativ mare) => . -> un alt element important e citoscheletul. Glicoproteinele de adezivitate: − selectine − integrine − superfamilia Ig − cadherine Toate acestea sunt Ca-dependente. − Domeniul latero-bazal. Aceste proteine vor realiza in spatiul extracelular legaturi de tip homofil. In grosimea plasmalemei proteinele se dispun in retea. care poate fi mai mult sau mai putin ordonata(cu cat e mai ordonata. b) jonctiunea focala: reprezinta o jonctiune de tip celula-matrice. -> cele 2 plasmaleme sunt situate la 15-20 de nm. -> membrana celulara e situata la o distanta de 15-20 de nm de substratul din matrice. Prin aparitia acestor inele. Stratul intern nu e afectat. care se va lega la complexul proteic de atasare(3). intre celulele epiteliale si in portiunile orizontale ale discurilor intercalare.jonctiunii. -> citoscheletul e reprezentat de o bandeleta de microfilamente de actina. In zona in care cele 2 proteine au organizat legaturi de tip homofil. -> complexul proteic de atasare e format din α. Jonctiunea stransa e localizata la polul apical al celulelor epiteliale. deasupra jonctiunii. ce realizeaza legaturi homofile in spatiul extracelular. -> complexul proteic de atasare e format din talina si vinculina. dar permeabilitatea ionilor descreste progresiv cu cresterea sirului de proteine gemene. reprezentat de reteaua 3D de microfilamente de actina. dar cel extern se uneste cu cel al celeilalte membrane => inele de fuziune. -> glicoproteina transmembranara linker e reprezentata de cadherina. Aceste jonctiuni sunt prezente intre celulele conjunctive(fibroblaste) si matricea conjunctiva extracelulara. Acestea vor avea un domeniu extracelular(care va realiza legaturi homofile/heterofile) si unul intracelular. care se leaga prin domeniul extracelular la fibronectina. Zonula Adherens e localizata sub jonctiunea stransa. Primele 3 glicoproteine intervin in jonctiunile de ancorare temporare si realizeaza legaturi de tip heterofilic in spatiul extracelular. Pot trece prin ele molecule mici de tipul ionilor. c) macula Adherens: reprezinta o jonctiune de atasare pe filamente intermediare.

ce poarta denumirea de placa desmozomala. Conexonii sunt niste prisme hexagonale. iar in portiunile orizontale se intalnesc: filamente intermediare de desmina. -> cele 2 membrane celulare sunt situate la o distanta de 2 nm => se opune transportului in spatiul extracelular. Localizare: leaga membrana bazala a celulelor epiteliale. Conexonul din plasmalema 1 comunica prin canalul hidrofil cu conexonul din plasmalema 2. -> glicoproteina e reprezentata de cadherina Ca-dependenta. 5. d) hemidesmozomul: -> membrana celulara este dispusa la 20-30 de nm de substratul din matricea extracelulara. Complexul celor 3 jonctiuni se numeste complex jonctional. Portiunile verticale au jonctiuni GAP. desmoiochina si Ag-ul pemfigusului bulos. care poate avea 0. -> complexul proteic de atasare formeaza o densificare cu aspect de semidisc pe frontul citoplasmatic al jonctiunii. -> e de tip celula-celula. in structura careia se gasesc: desmoplachina. Jonctiunea nexus/GAP: -> are aspect de macula(comunicans). si cuprinde: jonctiunea stransa. mai poate fi gasita in portiunile verticale ale discurilor intercalare. -> complexul proteic de atasare e format din placa desmozomala. -> citoscheletul e reprezentat de filamentele intermediare. zonula Adherens si macula Adherens. Discurile intercalare: sunt jonctiuni cu specificitate de tesut. 4. Localizare: sub zonula Adherens. placoglobina desmocalmina. AMPc. ioni. care realizeaza legaturi de tip homofil in spatiul extracelular. O prisma are lungimea cat plasmalema si are central un canal hidrofil. -> citoscheletul e reprezentat de filamente intermediare(avand specificitate de tesut). formate din 6 subunitati de conexina(proteina integrala. realizand comunicarea intercelulara. Au aspectul unor scari.2 nm. multipas). hormoni. -> glicoproteina e reprezentata de integrina. Acest canal e inchis in conditiile in care o celula e agresata si moare(concentratia de Ca inchide canalul). . macula Adherens si zonula Adherens. Acest canal poate fi trecut de molecule mici(care au mai putin de 1000 D: aminoacizi. -> contine conexoni(pot fi peste 100). Localizare: sub desmozomul in spot.jonctiunea nu va reprezenta o bariera pentru molecule. etc).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful