"Lector al Asocia iei Na ionale pentru Terapii Complementare din România i profesor de istorie la Târgu Jiu, Vasile Andri

oiu a descoperit propriet ile miraculoase ale mierii, c utând leacuri pentru a se trata pe sine i pe cei apropia i lui. Ast zi este unul dintre cei mai vesti i apiterapeu i din România, cu particip ri constante la conferin ele interna ionale de apiterapie i cu rezultate spectaculoase în vindecarea unor boli, c rora medicina alopat le ofer de obicei speran e minime. Domnule Andri oiu, de ce este mierea, acest elixir auriu, un aliment atât de l udat? S facem mai întâi pu in istorie...E bine s ti i c albina a ap rut pe p mânt înaintea omului. Ar ta ca o larv i se hr nea cu ferigi. Apoi treptat, când flora s-a dezvoltat, i-au crescut aripi i a început s zboare pe flori, s adune nectar. Dar ea a func ionat dintotdeauna ca un adev rat laborator zbur tor, care adun acest nectar i polenul pentru a- i hr ni urma ii. Noi oamenii, o jefuim. S-au g sit desene pe pere ii pe terilor din Spania, datând din epoca de piatr , ce ilustreaz modul în care oamenii preistorici culegeau fagurii de miere folosindu-se de fum. Albina a memorat în codul ei genetic c fumul reprezint pericol. Când simt fum, albinele î i umplu gu ile cu miere de rezerv i pleac . Când gu ile sunt pline, nu- i mai pot îndoi abdomenul s în epe. De aceea, unii apicultori, mai pu in experimenta i, afum când umbl în stup. În Egipt i în India antic mierea era considerat un dar al zeilor. Se pare c mana care a fost dat poporului în drum spre ara Canaanului era de fapt miere. Sf Ioan Botez torul s-a hr nit în de ert cu miere. Solda ii din India antic primeau înainte de lupt o pungu de piele plin cu miere care se lega la brâu. S-au g sit papirusuri care îndeamn la consumul de miere pentru c «este bun ». Elevii din Egiptul antic, ce primeau în ra ia lor miere, erau mai s n to i i puteau înv a mai bine decât ceilal i. Nu era doar un aliment extraordinar de hr nitor i energizant, ci i un antiseptic i un conservant de excep ie. Trupul lui Alexandru Macedon a fost îmb ls mat într-un sicriu cu miere i propolis. Mai târziu, în Evul Mediu, aproape toate m n stirile aveau stupine, iar ranii ce aveau cas pe p mântul m n stiresc erau obliga i s pl teasc o danie în miere i mai ales cear , pentru fabricarea lumân rilor. Documentele amintesc existen a unei ceri verzui în Moldova , care nu scotea fum la ardere, din care se f ceau lum n ri ce ardeau în palatele dogilor

antiseptic i un antibiotic de excep ie. Albinele obi nuite trebuie s produc miere. Are to i aminoacizii esen iali cunoscu i. tim c petrece i nenum rate ceasuri în stupin . pentru c toate se reg sesc i în corpul uman. largi de pân la 6 km. În cursul nop ii albinele lucr toare se a az într-o anumit ordine i încep s bat din aripi în timp ce . apoi l pti or de matc . enzimele cunoscute vreodat în lumea medical . pentru c mierea con ine toate vitaminele. este ucis. secret ni te enzime care dau valoare mierii i care o deosebesc de zah r. nu rezist nici un microb. pentru a studia via a albinelor. De ce toat aceast faim ? Ei bine. La început. Înc de pe drum albina începe prelucrarea acestui nectar. ceea ce o face o hran proteic de excep ie. evident. Dac Dumnezeu ar vrea. depune în ram acest nectar care este foarte lichid. care sunt de o asem nare uluitoare cu cei umani i care nu au nici o contraindica ie sau efect negativ. Povesti i-ne i nou câte ceva din ceea ce a i observat mai interesant la ele. Sunt foarte multe asem n ri între organismul uman i produsele stupului. Doar c . pentru ca fiecare albin s fie preg tit pentru rolul pe care îl are în cadrul coloniei. În stup. consumarea produselor cu poten ial hormonal trebuie f cut numai sub îndrumarea unui specialist.din Vene ia . bineîn eles într-una de calitate. care este hiperestrogenic i dezvolt caracterele feminine. Este o «castrare» determinat de hrana pe care o primesc. adun cu limba nectarul de pe flori i când umplu gu ile cu nectar se întorc spre cas . Dar s revin la întrebarea dumneavoastr . mineralele. apoi se întorc i execut un dans deasupra urdini ului. iar albinele i trântorii primesc altfel de hran care duce la androgenizare. are glucide i chiar hormoni. Cel care a descifrat dansul albinelor cerceta e a primit premiul Nobel. Orice microb. ar putea crea un om din substan ele care se g sesc în stup. prime te numai regina . Dup ce a ie it din celula ei. pe care le hr ne te cu l pti or de matc secretat de ni te glande din cap. mierea este perfect igienic . cam care este distan a i alte repere. Apoi pleac celelalte albine. care în Evul Mediu a distrus ora e intregi. pleac în c utarea nectarului albinele cerceta e. În plus. albina r mâne în stup ca albin tân r . Zboar în arii concentrice. inclusiv agentul patogen al ciumei bubonice. ca mamo . cât de bogat e. un dans ce explic în ce direc ie se afl sursa. În miere. adic la dezvoltarea caracterelor masculine. În primele trei zile hr ne te toate larvele. dac st în miere. adic doic pentru larve. fa de cei de sintez . Inclusiv hormonii.

care este un antioxidant redutabil. Nimic mai fals. albinu ele tinere depun pe fiecare celul o pelicul de cear . Se nume te vânturare. ajunge la o consisten de maximum 18% ap i con ine foarte multe enzime. deci dac vre i s fi i sigur c lua i o miere natural . Ca gust. Dac sunt cristale mari. mierea nu se pune nici în ceaiul fierbinte. ca s . o c p cesc. Apoi. ca sarea grunjoas .450 kg miere. Ca s închei r spunsul la întrebarea pe care mi-a i pus-o. Toate mierile bune zaharisesc dup câteva luni. din care lipse te polenul. O sticl de un litru ar trebui s aib 1. Apoi este gustul. În untru trebuie s se creeze o bul de aer în form de . pentru un kilogram de miere albina trebuie s aduc în stup 4 litri de nectar. Cu cât o miere este mai vânturat . devine un pic mai bun . Urmele de polen din miere sunt un indicator categoric al plantelor din care provine mierea. Exist mieri drese cu zah r fiert cu plante. dar gustul mai poate în ela. mierea cristalizeaz . ca s nu mai cristalizeze. Mierea este creat de albine la întuneric.altele iau nectarul dintr-o celul i-l mut în alta i iar i iar. pân ce acest aer înc rcat cu vaporii din nectar iese prin urdini . ci doar la lumina înc perii i la o temperatur constant . mierea e bun . dar pierde enorm în calitate. mai ales inhibin . din care jum tate este ap . Mierea vânturat natural de albine este dens . Cam asta e densitatea mierii fa de ap . important de tiut. La acea temperatur toate enzimele sunt distruse. dar a avut cam prea mult ap . La final. au cristale mai mici. Totusi. Atunci când fagurele este c p cit 2/3 din suprafa . dar numai speciali tii cu aparatele lor pot depista dac mierea e falsificat . mierea e bun de recoltat. mai finu e. Aceea are cu 40% mai pu ine calit i. ea nu trebuie expus luminii solare. ei o fierb la 90 de grade. De aceea. c ci la fiecare mutare în alt celul i se mai adaug enzime. fiindc suspecteaz c e f cut cu zah r. deci albinele n-au mutat-o de suficiente ori din celul în celul . cump ra i una zaharisit . O alt metod de a testa mierea este întoarcerea borcanului cu fundul în sus. Cum ne putem da seama c mierea pe care o cump r m este de calitate? Cel mai sigur indiciu este greutatea. ce va fi vânturat . Unii stupari tiu c oamenii se feresc de mierea zaharisit . Mierile bine vânturate sunt mai onctuoase. prin urmare. mierea r mâne doar un zah r lichid. Nu ar trebui cump rat mierea care st pe tarabe în plin soare.i vând mai bine marfa. ce nu dep e te sub nici o form 40 de grade. nu i-au ad ugat suficiente enzime. cu atât este mai bogat în enzime.

pentru a gr bi produc ia. Are o valoare biologic mai mare decât polenul simplu. Nu exist ceva mai energizant. O depoziteaz pe picioarele din spate. Un gr unte de polen are 2 învelisuri. sucurile gastrice nu p trund intina i nu pot dizolva nucleul. stuparii.par . C p ceala de pe faguri are i ea o importan medical mare. Viitorii trântori primesc ca hran i p stur . pentru a elibera fagurii mai repede. care este îns distrus imediat de soare. L pti orul de matc este un fel de vitamin natural . c ci con ine un antibiotic extrem de important în bolile aparatului respirator. mult mai multe lucruri decât miere. cel mai energizant aliment care a fost creat vreoat de lumea vie. bun de consum i vânturat natural. o . Ce alte produse ale stupului folosi i în cadrul tratamentelor pe care le recomanda i ? O colonie produce. Polenul este adus pe picioru e. Se administreaz cu pruden .. Are o valoare colosal în alimenta ia i medica ia uman . desc rcat de alte albine. Propolisul este o r in pe care albinele o recolteaz de pe mugurii unor arbori. Bula trebuie s urce lent. înseamn c este o miere cu mult ap în ea. deci nevânturat suficient. a ezat în faguri. în condi iile de umiditate i c ldur din stup. con ine to i aminoacizii esen iali i neesen iali. este un rezervor de acizi ribo i dezoxiribonucleici. pentru o nou miere. ca atare substan ele nu se asimileaz . P stura este un polen care. Masa proteic ce se creeaz se nume te p stur . cu mi c rile berbecului. datorit unor deficien e. pentru c este suplimentat cu enzime. elementul mascul al florii. recolteaz mierea înainte s fie c p ci i i o scot la soare în butoaie s mai evapore din ap . Mierea ob inut astfel este mai lichid i foarte s rac în enzime. fr mântat cu pu in miere i apoi b tut i lipit în celul cu capul. în functie de afec iune i niciodat la voia întâmpl rii. Unii oameni m nânc polen degeaba pentru c . Uneori. exin i intin . deci culeas când fagurii au fost c p ci i pe trei sferturi. sufer un proces controlat de fermentare care face ca nucleul s ias din intin . C p ceala trebuie extras într-o înc pere unde nu intr soarele i depozitat în vase cu pereti opaci. Dac bula urc repede spre fundul borcanului. devenind sut la sut asimilabil. i nucleul care este cel mai valoros. de c tre albine. care îl transform într-o hran proteic absolut complet . îmbun t it cu enzime. ceea ce arat c mierea este coapt . desigur. Este un aliment impresionant de complet. Polenul. maturat .

Produsele apicole ajut la fixarea calciului. Apilarnilul. arma de ap rare a albinei. poliglobuliilor. a reumatismelor i bolilor autoimune. Din p cate. de altfel. Ce tipuri de boli pot fi vindecate cu produse apicole? Absolut toate. n-am v zut niciodat copilul unui stupar bolnav de botulism. În România sunt mii i mii de stupari. prin corticosteroizii pe care îi con ine. Avem singurele cazuri de vindecare din lume. cirozele pot fi vindecate apiterapeutic. Mai exist ceara. Cu el se lipesc ramele între ele. ajut imens în leucemii. Este practic un concentrat de hormoni steroidieni. Neîn elegerea provine din faptul c produsele apicole au fost asimilate produselor animale. ceea ce înseamn cam 120 de grame la o persoan de 60 de kg. Substan ele volatile care se evapor din propolis men in s n tatea coloniei. Uneori procesul dureaz i dou zile. se astup cr p turile stupului. minerale. ard mai multe calorii. iar produsele de origine animal pot provoca botulism copiilor. cele toxice. cu efecte pozitive în tratarea artritelor. care nu are nevoie doar de vitamina D2. Am avut markeri tumorali negativa i prin apiterapie. Este un caz pe care. Hepatitele virale sau autoimune. care este folosit în cosmetic . în anumite doz ri. Mierea i derivatele au capacit i antitumorale. antivirale. din care s-au ob inut extracte standardizate. Efecte foarte importante au i în tratarea bolilor autoimune. Avem cazuri unice în lume în care hepatita viral C a fost negativat . O linguri de miere a a cum o scoatem din borcan are cam 12 grame. l-am prezentat într-o conferin interna ional de apiterapie. ci de înc 22 de elemente. substan a care st la baza tratamentului f cut de cabinetul nostru în bolile autoimune. îns f r dezavantajele i efectele secundare ale acesteia. vitamine. este un triturat larvar din larvele de trântori. recoltate în a noua zi de stadiu larvar. deseori medicii spun c consumul de miere de c tre copii produce botulism. are aplica ii medicale i multe aplica ii industriale. Rolul major al propolisului este de a fi principalul medicament cu care se men ine s n tatea coloniei.aduc în stup. Copiii au un consum mai ridicat de energie. Produsele apicole intervin inclusiv în cancere. B trânii din Ardeal îl numeau lapte de taur. combat toate tipurile de anemie i. Dar i veninul. În timpul copil riei este îns indicat o doz mai mare. Apiterapia. unde este desc rcat de c tre alte albine. înlocuie te perfect corticoterapia de sintez .. Cât miere avem voie s mânc m? Ar trebui consumate zilnic1-3 grame pe kilogram corp. enzime i hormoni pentru a .

Multe m mici hipocalcemice dau na tere unor copii ce fac bron ite astmatiforme de mici.deveni bioactiv. Dealul Pris cii. care seam n perfect cu o tij pe care s-a a ezat o albin ." Reteta: 4 GRAME LAPTISOR DE MATCA 1500 GRAME MIERE DE SALCAM 300 GRAME POLEN MACINAT 200 ML SER FIZIOLOGIC 150 GRAME TINCTURA DE PROPOLIS SE AMESTECA PANA SE FACE PASTA SI SE IA DE 3 ORI PE ZI INAINTE CU JUMATATE DE ORA DE FIECARE MASA . în care cre m produsele. cu tot felul de floricele. De prim vara. fibroamele. chisturile ovariene. de când înflore te alunul. În curând vom avea i laborator propriu de analize medicale. c ci nu oferim nici un tratament pân nu vedem diagnosticul clar. Centrul medical se nume te Apiregia Imunostim. Este un deal cu o flor spontan complet . Bolile autoimune nu se vindec pân ce calciul nu ajunge la valori normale or corticoterapiile de sintez spal calciul. Iar stupina noastr se afl pe un deal cu un nume predestinat. în apropierea stupinei cre te o orhidee foarte rar . 48 sunt deja autorizate ca suplimente alimentare. Dintre ele. salcia. dar i endometrioza (noi avem singurele cazuri din Europa vindecate f r opera ie). pân toamna tarziu. cuprinde mai multe laboratoare. cornul. Apiterapia vindec infertilitatea. Unde pute i fi g sit de cei care vor s încerce produsele dvs? M g sesc în comuna B l ne ti nr 336 din Jud Gorj. Oamenii din zon îi spun albinu . aproape de Târgu Jiu. Multe fete tinere care au ovare polichistice sunt de fapt hipocalcemice. Mai mult decât atât.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful