You are on page 1of 3

Va puteti ingriji parul si fara a apela la produse cosmetice

Un par sanatos, curat si lucios a fost intotdeauna pretuit ca semn al


sanatatii si al tineretii. Dar stramosii nostri nu apelau la vopsele
chimice, la sampoane sau balsamuri pentru a-si intretine parul, ci
cautau in natura surse pentru sanatatea corpului. Toate produsele
lor cosmetice erau facute din plante a caror valoare nimeni nu o
tagaduia.

Ceaiurile pe post de colorant sau balsam

Fie ca era vorba un par blond curat si stralucitor sau de un par des brunet, inaintasele
noastre foloseau ceaiurile pe post de colorant sau balsam. Iar unele flori sau plante erau
folosite pe post de sapun pentru ca, spre deosebire de sapunurile sau sampoanele cu
compusi chimici, plantele nu subtiaza si nu ataca firul de par.

Ceaiurile erau folosite mai ales dupa spalare pentru a clati parul si a-i da un aspect
proaspat si lucios si un miros placut de flori sau plante aromate.

Rozmarinul era preferat de brunete

Pentru a-si improspata parul, brunetele foloseau mai ales rozmarinul care este inca o
planta foarte folosita de produsele cosmetice de astazi. Ceaiul de rozmarin era folosit
dupa spalare la clatire pentru a-i conferi parului un aspect lucios si a intari firul de par.

Pe linga ceaiul de rozmarin, bunicile noastre foloseau si sapunul de casa in care puneau
frunze de rozmarin, de urzica si alte plante atit pentru a-i da o aroma placuta, cit si pentru
ca aceste plante erau cunoscute pentru efectele lor benefice.

Ceaiul de rozmarin era pregatit dupa o metoda foarte simpla: se turna o jumatate de litru
de apa fierbinte peste o mina de frunze de rozmarin proaspete, spalate si taiate ca pentru
salata. Se lasa aceasta infuzie sa se raceasca dupa care se folosea la clatit parul sau se
imbutelia si se putea folosi altadata.

Ceaiuri concentrate de salvie ca sa inchida parul la culoare

Pentru a inchide parul la culoare sau pentru a ascunde firele de par albe, bunicile noastre
foloseau ceaiurile concentrate de salvie.

Luau o jumatate de ceasca de frunze proaspete de salvie din gradina, le taiau si le lasau sa
fiarba in apa clocotita timp de aproximativ 20 de minute. Daca vroiau ca ceaiul sa fie mai
concentrat, lasau salvia la fiert ceva mai mult.
Dupa fierbere, strecurau ceaiul si il lasau sa se raceasca pina cind il puteau folosi. Dupa
ce lasau lichidul astfel obtinut pe par aproximativ un sfert de ora, isi clateau parul cu apa
curata pentru a nu ramine reziduuri.

Alt procedeu: must de struguri negri sau chiar vinuri inchise la culoare

Pe linga aceasta metoda de vopsire a parului inaintasele noastre mai foloseau must de
struguri negri sau chiar vinuri inchise la culoare.

Tot in acelasi scop europencele mai foloseau si ceaiul din coji de nuca pe care le mai
foloseau ca sa vopseasca si unele textile sau fibre.

Parul blond se ingrijeste cu musetel, dar si cu flori de muselina

Dintotdeauna musetelul a fost folosit pentru a ingriji parul sau pielea si probabil ca este
planta cel mai frecvent folosita si la cosmeticele de astazi.

Atit pentru proprietatile sale antimicrobiene, cit si pentru ca lasa pielea curata si deschide
parul la culoare, musetelul era foarte prezent in retetele inaintaselor noastre.

Parul blond decolorat de soare sau subtiat de vinturi isi recapata imediat stralucirea in
urma unei clatiri cu ceai de musetel.

Si in zilele noastre este foarte usor de folosit ceaiul din flori de musetel la clatirea parului
iar efectul este imediat resimtit.

Reteta este cit se poate de simpla: preparati un ceai pe care il lasati sa fiarba timp de o
jumatate de ora, il lasati sa se raceasca si il folositi sa va clatiti parul dupa spalare.

Pe linga florile de musetel, florile de muselina mai erau folosite in vechime, iar in Roma
antica cele care vroiau sa fie admirate pentru parul lor auriu foloseau ceaiul de muselina.
Iar in Evul Mediu erau folosite frunzele de galbenele pentru a crea un ceai nuantator.

Yucca folosita pe post de sampon

Amerindienii din sudul actualelor State Unite foloseau radacinile unei yucca pe post de
sapun si chiar dupa ce au avut acces la cosmeticele moderne, multa vreme au folosit
plantele traditionale pentru a-si ingriji corpul.

S-a dovedit ca radacinile mai mari ale acestor yucca contin niste saponifere fine care nu
lasa reziduuri pe par sau piele si care curata cu mare finete fara a crea leziuni.

In vechime, radacinele erau spalate, taiate si lasate sa se inmoaie in apa timp de o


jumatate de ora. Dupa aceasta bucatile de radacina erau frecate intre ele pina cind se
obtinea o spuma groasa care se folosea la spalatul parului.
Pe linga faptul ca acest sampon natural era foarte eficient, lasind parul curat si fara
reziduuri, el se dovedea si un bun intaritor al firului de par.